You are on page 1of 19

Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Eurovalutele
- Geneză, particularităţi şi operaţiuni uzuale-

Coordonator:

Realizat de:

Specializarea:Finanţe şi bănci Grupa I

Factorii care au determinat aparitia eurovalutelor 3. Participantii pe piata eurovalutara 5. Bibliografie . Principalele operatiuni de pe piata eurovalutara 6. Caracteristicile pietei eurovalutare 4. Concluzii 9. Euro-obligaţiunile 8. Piata eurovalutelor -geneza- 2. Eurocreditele 7.Cuprins 1.

ca piata ce functioneaza in paralel cu pietele monetare nationale.atrag . in paralel. a unor fonduri lichide inainte de scadenta firmelor participante la schimburile internationale. in conditiile in care. brokeri . Piata monetara cuprinde relatiile care se formeaza in domeniul atragerii si plasarii pe termen scurt pana la un an. difera de la tara la tara. Desi aparitia si dezvoltarea pietei monetare a fost determinata. operatiuni. La baza dezvoltarii acestor relatii pot sta anumite reglementari. Organizarea si functionarea pietelor monetare nationale. New York etc . printre altele. in conditii de . cat si volumului operatiunilor. au aparut firme sau persoane specializate cu rolul de intermediari intre cei ce erau in cautare de fonduri si cei ce ofereau fonduri. In cadrul acestei piete sunt incluse operatiunile de scontare si rescontare a titlurilor de credit si asigurarea. sau cutume. Zürich. desfasurarea activitatilor este. in primul rand.Londra. In esenta. acorda credite pe termene. de regula. de existenta simultana a unor disponibilitati si nevoi temporare de fonduri. bonuri de tezaur. constituind o componenta a politicii monetare si financiare din tara respectiva.numarul bancilor dispuse sa ofere fonduri sau in cautare de fonduri a crescut atat datorita cresterii numarului lor. sub forma depunerilor. certificate de depozit si alte efecte). bilete la ordin. Piata eurovalutelor Dezvoltarea economica a statelor a determinat inca din secolul al XIX-lea aparitia si formarea pietelor monetare nationale. firmele amplasate in tari in care s-au constituit centre financiare apartinand pietei monetare internationale pot dezvolta. Paris. In marile centre financiare care s-au dezvoltat la inceputul secolului al XX-lea . desi bazate pe aceleasi principii. Berlin. in paralel. sever urmarita de bancile centrale. in acest mod. aceasta piata este delimitata. institutiile sau persoanele specializate . Asa s-au format pietele monetare nationale in diferite tari. Pe structurile nationale s-a dezvoltat piata monetara internationala.cambii. de regula. pana la un an. inclusiv a schimburilor cu strainatatea ale firmelor de pe teritoriul sau.1. Astfel. fondurile disponibile pe termen scurt si.banci. mai mult sau mai putin restrictive. Primele au inceput sa le imprumute pe celelalte. Din acest punct de vedere. Pietele monetare nationale au un rol deosebit in finantarea pe termen scurt a intregii activitati economice dintr-un stat. In aceste conditii devenea din ce in ce mai dificil sa se contacteze doua institutii interesate: una care sa ofere fonduri si alta care sa aiba nevoie de fonduri. la nivelul aceleiasi tari. La nivelul unor banci din cadrul unei tari au aparut disponibilitati temporare de fonduri. alte banci erau in cautare de fonduri. Indiferent de modalitatea de reglementare a operatiunilor pe piata monetara. atat pe piata monetara nationala. de intervalul de timp pentru care sunt date si luate cu imprumut fondurile. sunt efectuate operatiuni cu active financiare cu scadente scurte (titluri de credit. Tot in cadrul acestei piete.

Drept urmare. cand o tara initiaza astfel de operatiuni cu o alta tara in moneda uneia dintre ele. s-au dezvoltat si apoi au devenit dominante operatiunile cu eurovalute. reprezinta ansamblul institutiilor. cat mai ales in eurovalute. Evenimentele anilor 1967-1969. notiunea de piata monetara internationala este tot mai frecvent inlocuita cu piata eurovalutelor. economica si monetara. de origine politica. disponibilitatile in dolari ale U. a decis mutarea acestor disponibilitati in Europa la o banca din Paris.R. ca notiune generica. Factorii care au determinat aparitia eurovalutelor Factorii care au determinat aparitia eurovalutelor si a pietei acestora sunt.S. aceste operatiuni fiind specifice pietei eurovalutelor. 2. Piata monetara internationala inglobeaza. Pentru firmele straine.U. Formula gasita a fost depozitarea dolarilor la o banca din Paris. Aceasta situatie a determinat tot mai multe tari sau firme sa-si depoziteze lirele sterline la alte banci. toate pietele monetare nationale. au determinat puternice miscari speculative de capital cu monedele in proces de . operatiunile de atragere si plasare a fondurilor pe termen scurt se desfasoara atat in sens clasic. accesul. reglementarilor (scrise sau nu) si a relatiilor care iau nastere in procesul atragerii si plasarii fondurilor disponibile si necesare la nivel international (intre tari) pe termen scurt ( pana la un an). Anglia a instituit o serie de reglementari severe prin care limita utilizarea creditelor in lire sterline in operatiunile de import-export la care ea nu era parte contractanta.dobanda si obtinere de fonduri potrivit reglementarilor nationale. deopotriva. Se apreciaza ca acestia au fost primii eurodolari. a aparut o supracerere de lire sterline care nu se aflau sub controlul guvernului britanic. la adoptarea unei formule prin care sa apere acesti dolari de controlul S. Aceasta denumire isi are originea in faptul ca in cadrul pietei monetare internationale au aparut. Dupa alti autori acest fenomen s-ar datora faptului ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial. de teama unui embargo asupra dolarilor pe care ii avea depozitati in cont la bancile americane. In ultimii treizeci de ani.S.A. de regula. cat si pe piata monetara internationala unde functioneaza alte reguli si exista alte niveluri ale dobanzilor.R. este limitat la piata monetara internationala din aceste centre sau din altele. in care au avut loc importante devalorizari si revalorizari de monede.. socotita una dintre cele mai mari piete monetare din lume. la bancile americane fiind blocate temporar de catre Oficiul Bunurilor Straine. asadar. Uniunea Sovietica a procedat. In etapa actuala. in Europa continentala. dupa unii autori. in interdependenta lor. In felul acesta au aparut eurolirele sterline sau eurosterlinele.S. Primul moment poate fi legat. pe care sunt permise astfel de operatiuni. dupa razboi.S. Piata monetara internationala. de razboiul din Coreea cand U. Odata cu criza Suezului (1956).

G. Prin eurovalute se asigură securitatea si mobilitatea rezervelor. cel putin teoretic. respectiv spre marca vest-germana. In etapa actuala. prin notiunea de eurovaluta se intelege acele depozite monetare. Un fenomen similar.F. faptul ca. Prin eurovalută se înţelege valuta depozitată la o bancă din afara teritoriului si jurisdicţiei ţării care a emis valuta respectivă. Astfel. nu toate valutele convertibile pot fi si eurovalute.F. In scopul franarii acestor tendinte. participa intr-un volum important pe piata valutar-financiara internationala. Efectul a fost tendinta de a depozita marcile vest-germane la banci din afara R. in scopul incasarii de dobanzi superioare.G. au aparut euromarcile. Astfel. cât si al autorităţii unde banca deponentă îsi are sediul. sunt utilizate preponderent in comertul international si nu sunt afectate in circulatia lor (la intrarea ti iesirea din tara de origine) de masuri de control valutar sau de miscare a capitalului. s-au impus ca eurovalute acele valute convertibile care au: • • • viata activa adica sunt zilnic cotati la principalele centre financiar-valutare internationale si utilizati atat in operatiuni « la vedere » (« au comptant »).) care apartinea nerezidentilor.revalorizare. cat si « la termen ». atât al ţării de emisiune (bani sunt depozitaţi la bănci în străinătate). Pentru ca o valută să poată îndeplini rolul de eurovalută. care oferă avantajul că acestea ies usor de sub controlul autorităţii monetare. respectiv interdictia Elvetiei de a se plati dobanzi la depozitele in franci elvetieni depusi la bancile din Elvetia de nerezidenti a dus la depozitarea francilor elvetieni in afara Elvetiei. Bundesbank (Banca Centrala a R. Cu toate acestea. exprimate intr-o valuta convertibila. a determinat aparitia eurofrancilor elvetieni etc. in final. ceea ce.) a adoptat masuri restrictive privind plata de dobanzi la depozitele in marci vest-germane (existente la banci din R. lirele sterline depozitate la o bancă din Italia sunt eurolire sterline etc. Utilizarea ca valută de rezervă a eurovalutelor. dolarii americani depozitaţi la o bancă din Marea Britanie sunt eurodolari. Practic. orice valuta convertibila poate fi eurovaluta. deoarece valutele nu sunt monede naţionale ale acestei ultime autorităţi. Prefixul „euro” provine de la faptul că primele depozite în . adică să nu aibă nici o restricţie în materie de convertibilitate. deosebit de restrictive din partea tarii de origine a monedei. si să deţină o pondere importantă în tranzacţiile internaţionale. depuse de proprietarii lor la o banca situata in afara teritoriului sau jurisdictiei tarii de origine a monedei depozitate.F. francii elveţieni depozitaţi la o bancă din Franţa sunt eurofranci elveţieni.G. Analiza modului in care au aparut si s-au dezvoltat eurovalutele releva in primul rand. trebuie să fie liber utilizabilă.

eurovalute s-au efectuat în Europa. greacă străin). o sursa a afluxului masiv de dolari spre Europa. iar. unii autori au propus utilizarea prefixului „xeno” (în lb. fondurile prin dobanda pe care o puteau obtine. francul francez. ar fi fost poate mai indicat având în vedere că adoptarea monedei unice euro ar putea da nastere unor confuzii terminologice. lira italiana si yenul japonez. denumite "off shore" s-au dezvoltat in diferite puncte ale globului. au aparut si alte centre situate in alte zone geografice decat Europa. Principalele eurovalute in etapa actuala sunt: dolarul S. practica depozitelor în eurovalute s-a extins si pe alte continente. ceea ce determina ca de multe ori.U. deficitului permanent al balantei de plati americane. Ulterior. In aceste centre au luat fiinta agentii sau filiale ale bancilor din diferite tari sau centre financiare. aparitia si dezvoltarea pietei eurovalutelor a fost determinata. in mod indirect. marca vest-germana. dupa anii 1961-1962 si 1966-1968.. Ponderea importanta a eurodolarilor in ansamblul europietei isi are izvorul. unele dintre ele devenind centre financiare internationale. lira sterlina. chiar dacă nu a avut succes. in aceste conditii. in principal. dolarul canadian. sa se sustraga reglementarilor si controlului exercitat de bancile centrale sau guvernele tarilor de origine a valutelor respective si. desi erau legate de banca respectiva. in evenimentele aparute pe piata internationala in jurul anilor '70. care a determinat expansiunea utilizarii dolarului in relatiile de plati si comerciale internationale. cat mai convenabil. francul elvetian. in principal. de cautarea si gasirea unei formule prin care detinatorii diferitelor valute. guldenul olandez. in acelasi timp. dar care.A. discrepantei aparute. un loc predominant il ocupa eurodolarii (peste 70%). iar valutelor utilizate. Sintetic. prioritar utilizate in tranzactiile internationale. nu erau supuse acelorasi reglementari ca aceasta. intre nivelul dobanzilor platite de bancile americane pentru depozitele in dolari constituite in cadrul lor si nivelul dobanzilor practicate pe piata europeana. . In ansamblul eurovalutelor. pe de alta parte. pentru a denumi valutele depozitate la bănci din afara jurisdicţiei ţării de emisiune. Acesti factori au determinat. li s-a adaugat prefixul "euro". In felul acesta scapau de sub incidenta controlului guvernului statului unde era amplasata banca "mama". Aceste centre. plasarea prioritara a fondurilor in tari din Europa. pe de o parte. astfel încât prefixul „euro” si-a pierdut semnificaţia. in modul in care s-a nascut sistemul monetar international postbelic. Afluxul masiv de dolari spre Europa s-a datorat. termen care. intr-o etapa initiala. Iniţial. cresterii bruste a pretului petrolului. de dorinta detinatorilor de a fructifica. Ulterior. care a avut ca efect acumulari masive de dolari de catre tarile exportatoare de petrol si preferinta acestora de a-i depozita pe europiata au constituit de asemeni. europiata sa fie identificata cu piata eurodolarilor.

guldenul olandez sunt si ele obiect al depunerilor si imprumuturilor in afara ariei lor juridice. in special. Singapore. Toronto. se utilizau doar dolarii. se refera prioritar la caracteristica operatiunii si nu la locul unde se efectueaza.lira sterlina. Expresia « euro-dolari » poate induce in eroare uneori. al miscarilor de capital a impiedicat dezvoltarea in acest sens a capitalei Japoniei. In prezent este predominanta opinia conform careia piata euro-dolarilor este cel mai important element al pietei internationale a capitalurilor. elvetieni. Crearea de eurovalute are la baza multiplicatorul de moneda pentru acordarea si rambursarea de credite in cont. in etapa actuala. la inceput. O particularitate in demarcarea valutelor depozitate pe o piata decat piata tarii de origine a monedei o constituie valutele depozitate in centre financiare din Asia de Est. Piata asiavalutelor a inceput sa functioneze in 1968.principalul centru pentru eurodolari. iar acceptiunea data acestuia.Singapore. Tokyo. iar. o facem si pentru motivul ca. Daca vorbim de euro-dolari. principalul centru pentru eurosterline. contribuind la largirea gamei instrumentelor financiare. Cu alte cuvinte. Amsterdam. astfel incat dolarii aflati in conturile unei banci din orice tara a globului se numesc tot euro-dolari. Hong Kong. termenul de euro-dolari(sau orice alta forma de euro-valuta) nu reprezinta o localizare geografica a acestor conturi. ca atare termenul de "euro" s-a extins. incepand din 1981). Atat notiunea de eurovaluta. cu exceptia SUA. Stockolm. cat si cea de centru al europietei au o semnificatie relativa si dinamica. Zürich. singura deosebire dintre doua conturi in dolari. se consolideaza sau isi pierd din importanta altele. Hong Kong. Firesc. puterea de cumparare scazand sau crescand odata cu a acestora. unul aflat intr-o banca din SUA si celalalt intr-o banca din afara SUA(euro-dolarii) este ca euro-dolarii nu sunt creante directe asupra resurselor aflate in SUA. poate. de pilda. Nu este necesar ca sediul bancilor comerciale detinatoare de conturi in acest instrument sa se afle in Europa. acestia continuand sa reprezinte inca aproape 4/5 din piata.Valutele depozitate si operatiunile derulate in aceste centre au caracteristicile specifice eurovalutelor si europietelor. Bruxelles.yenul. ci o categorie financiara . Cele mai importante centre ale europietei sunt Londra. in sensul ca permanent apar noi centre sau valute capabile sa joace acest rol. Frankfurt pe Main. Abordarea este deci valabila doar pentru perioada care se ia in consideratie.care sunt denumite si asiavalute. sau in orice colt al lumii. ca euro-dolarii sunt necesari pentru lichiditatea internatonala. El poate fi in Asia. dar marca. dar politica restrictiva a guvernului japonez in domeniul valutar si. din decembrie 1981. . Tokyo ar fi trebuit sa fie principalul centru financiar din zona. Singapore fiind principalul centru financiar din aceasta zona (al treilea ca importanta. Paris. francii francezi. si New York.

organismelor financiare internaţionale sau guvernelor. 1.acordand credite celor care au nevoi suplimentare de fonduri. concurenta este mai acerbă decât pe pietele interne.in afara granitelor sale. de moneda de cont creata in cadrul granitelor tarii de origine si ajunsa .piaţa eurovalutară prezintă anumite caracteristici generale. La fel procedeaza si bancile care primesc depuneri in valuta de la nerezidenti. în principal. nu sunt supuse limitelor privind structura activului si pasivului etc. care o individualizează în raport cu celelalte pieţe financiare naţionale sau internaţionale. Astfel. 2. fiind destinate. eurobăncile operează cu marje de dobândă mai reduse decât băncile active pe plan intern.banca creditoare efectueaza o emisiune de valuta scruptuala . marii varietăţi a ţărilor din care provin participanţii. care contribuie la micşorarea costurilor operative. 4.practica. Eficienta sporită a eurobăncilor se explică şi prin alti factori. Ca urmare. urmeaza aceeasi evolutie pe piata externa ca si dolarul sau lira sterlina. – caracterul en-gros al activitătii. valutelor în care sunt effectuate operaţiunile. Sumele de valuta de cont create in felul acesta in afara granitelor tarii de origine a valutei si independent de acesta reprezinta eurovalutele.Dupa cum se cunoaste . De aceea are tot interesul sa fructifice depozitul primit . 3. Gradul ridicat de concurenţă Din cauza faptului că pe piata eurovalutară nu există un organism central care să „disciplineze” competitia dintre intermediari.Absenţa reglementărilor Asa cum s-a menţionat. Euro-valuta nu se deosebeste.intr-un fel sau altul . nu sunt obligate să constituie rezerve minime obligatorii.eurolira sterlina. care conduce la scăderea costului intermedierii. Caracteristicile pietei eurovalutare Datorită modului în care a apărut si s-a dezvoltat. altor instituţii financiar-bancare. eurobăncile pot să primească depozite fără restricţii si fără respectarea anumitor plafoane de dobândă. De aceea .Natura internaţională Piaţa eurovalutară are un puternic caracter internaţional.etc. 3. .Natura en-gros a operaţiunilor Din cauza faptului că valoarea unitară a operaţiunilor este foarte ridicată. Din momentul utilizarii depunerilor in valuta pentru creditarea nerezidentilor . activităţile desfăsurate pe piaţa eurovalutară au caracter en-gros. deopotrivă. principala cauză care a condus la apariţia si dezvoltarea eurovalutelor a fost posibilitatea operării într-un cadru dereglementat.eurodolarul SUA . precum si multitudinii centrelor financiare în care se desfăsoară. Drept urmare. cum ar fi: – absenta reglementărilor.eurovalutele se definesc adesea ca fiind orice disponibilitati exprimate intr-o moneda straina aflate la banci care functioneaza in afara teritoriului statului emitent al acelei monede.valuta de cont. datorat.prin extindere.orice banca primitoare a unui depozit banesc plateste deponentului dobanda. naturii operaţiunilor sau categoriilor de participanţi. marilor firme.

cât si în vânzarea si cumpărarea de instrumente financiare (eurocertificate de depozit. societăţi de asigurare. dat fiind caracterul en-gros al operaţiunilor. volatilitatea ratei dobânzii este foarte mare. Societăţile de asigurare si fondurile de pensii utilizează piaţa eurovalutară pentru a-si valorifica resursele de care dispun. Băncile comerciale reprezintă principalii actori ai pieţei eurovalutare. piaţa Principalele componente ale pieţei eurovalutare sunt: eurocertificatelor de depozit si piaţa euroefectelor comerciale. participanţii pe piaţă sunt. Totodată. ceea ce determină o limitare indirectă a numărului acestora. În al doilea rând. brokeri. Nu în ultimul rând. bănci de investiţii. ci cu acordarea de servicii financiare. care recurg la piaţa eurovalutară pentru a-si procura resursele de care au nevoie. Principalele operatiuni de pe piata eurovalutara piaţa interbancară. Participantii pe piata eurovalutara O altă caracteristică a pieţei eurovalutare se referă la natura participanţilor pe piaţă. În primul rând. fonduri de pensii. Banca Europeană de Investiţii. prezente atât de partea ofertei. Banca Africană de Dezvoltare. Banca Americană de Dezvoltare etc. 5. din cauza absentei unui organism central care să controleze fluctuatiile pietei. iar guvernele si autorităţile locale fie se finanţează de pe piaţă. pentru care încasează comisioane.). fiind cunoscute si sub denumirea de eurobănci. se remarcă faptul că participanţii pe piaţă sunt eterogeni. 4. care intermediază între cererea si oferta de fonduri fără să-si asume riscuri în nume propriu. participante active pe piaţa eurovalutară sunt marile firme. foarte sofisticaţi. se impune a fi menţionat faptul că cel puţin unul din participanţi trebuie să fie o bancă. gu-verne si autorităţi locale. cât si a cererii de fonduri.). băncile de investiţii nu se ocupă cu atragerea si plasarea de fonduri în eurovalute. cuprinzând mai multe categorii: bănci comerciale. firme de dimensiuni mari. Băncile centrale folosesc piaţa eurovalutară pentru a-si diminua deficitul sau plasa excedentul balanţei de plăţi externe. Rolul lor constă atât în atragerea si plasarea de fonduri. euroefecte comerciale etc. organisme financiare internaţionale. în general.– gradul înalt de sofisticare şi reputatia clientelei. Spre deosebire de băncile comerciale. Între organismele financiare internaţionale se disting băncile de dezvoltare (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie si Dezvoltare.Totodată. bănci centrale. ceea ce implică reducerea costurilor de evaluare. . Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare. O funcţie aparte pe piaţa eurovalutară este îndeplinită de brokeri. fie îsi plasează surplusul.

de firme mari. dar si pe termen mediu si lung. In sistemul europietelor sunt antrenate peste 2000 de banci. cu standing recunoscut. ele se pot face la cea mai apropiată şi mai convenabilă eurobancă. destinate în exclusivitate băncilor. . delimitarea operatiunilor pe europiete de restul operatiunilor bancare internationale a cunoscut mai multe acceptiuni. Astfel. iar numarul lor creste anual in medie cu 60-70. depozitele bancare au diferite grade de lichiditate. în general. Aceste banci se dezvolta. piaţa eurovalutară deţine un rol important si în acordarea de credite nu numai pe termen scurt. O alta categorie de autori afirma ca sunt necesare doua conditii: valuta utilizata sa fie straina in raport cu tara in care se desfasoara operatiunea si nici una din partile contractante sa nu fie rezidenta a tarii emitente a valutei utilizate in operatiune. in cazul in care sunt situate geografic (sau legate) intr-un centrru financiar international. insasi derularea unei operatiuni cu o valuta depozitata in alta tara decat cea de origine (deci eurovaluta) genereaza o operatiune pe europiata. Din dorinţa de a surmonta lipsa de lichiditate a depozitelor bancare si de a beneficia de dobânzi ridicate.  comoditate relativă. câştigată prin faptul că depunerile nu se mai fac obligatoriu numai în ţara de origine a valutei. sucursalele băncilor americane pe piaţa londoneză au emis eurocertificate de deposit în dolari.  securitate sporită: depunătorul de eurovalută în eurobănci scapă de restricţiile autorităţilor emitente ale valutei respective. operatiunea trebuie sa cuprinda doua laturi. Dupa altii.  nici una din părţile contractante să nu fie rezident al ţării emitente a valutei folosite. Pe lângă operaţiunile de atragere de fonduri. Alte instrumente financiare specifice pieţei eurovalutare sunt euroefectele comerciale (eurocommercial papers). deoarece dobânda la depuneri în eurovalute este adesea superioară celei plătite la depunerile în valută.depozitarea si utilizarea depozitului pentru creditare. în 1966. Pentru ca o operaţie comercială să fie calificată drept operaţie în eurovalută. cum ar fi eurocreditele rotative (roll-over). Operaţiunile în eurovalute pot prezenta următoarele avantaje:  un profit mai mare pentru depunător.Piaţa interbancară cuprinde operaţiunile cu eurovalute pe termen scurt. dupa unii autori. de instituţii financiare sau state suverane. ca parti integrate simultan pietelor nationale (ale tarilor carora le apartin) si ale europietelor. Datorita acestei "dualitati" a activitatii bancare si a impletirii dintre ele. În funcţie de perioada de timp după care deponentul are acces la suma depusă fără a fi penalizat la dobândă. trebuie îndeplinite două condiţii:  valuta utilizată să fie străină faţă de ţara în care se desfăşoară operaţiunea. utilizate. care doresc să atragă resurse pe termen scurt.

Sunt socotite operatiuni specifice europietei depozitele in euromarci la o banca sau firma din Germania. sunt remunerate la dobanzi. de regula. In mod unanim este acceptata ideea ca. se poate considera ca o operatiune apartine europietei in masura in care: valuta utilizata este straina in raport cu tara unde are loc operatiunea (dar nu exclusiv). Pentru o tara care nu este centru financiar international. care trebuie sa fie "terta" pentru ambii participanti. determinate pe pietele monetare si financiare ale tarilor emitente ale monedei. deci straina. in esenta. sau creditele in euromarci pe care institutii din Germania le pot procura de pe o piata. Aceeasi tara A poate lua un credit in euromarci de pe piata tarii B. la o analiza detaliata a dimensiunilor reale ale europietei.U. valute "terte" pentru ambele tari participante. In cadrul sistemului bancar national.In aceste delimitari ale operatiunilor efectuate pe piata eurovalutelor. de exemplu.nu este de natura sa delimiteze strict operatiunile pe europiete de operatiunile internationale traditionale ale bancilor care opereaza simultan in cele doua zone. o banca sau o firma din Mexic (tara A) poate depozita o parte din marcile vest-germane pe care le detine pe piata americana (tara B). Sintetizand cele prezentate. De exemplu. cat si pentru S. In cazul in care o tara este centru al europietei si valuta sa joaca un rol de eurovaluta. operatiunile sunt remunerate la dobanda europietei. din Luxemburg etc. atat pentru Mexic. s-a observat ca anumiti participanti pe piata eurovalutelor sunt rezidenti ai tarii unde este plasat centrul financiar (rezidenti luxemburghezi participa pe piata Luxemburgului. In ultimii ani ai deceniului opt. nici una din partile contractante nu este rezident al tarii emitente a monedei utilizate (dar nu exclusiv) si operatiunea este remunerata la dobanda specifica europietei. Operatiunile pe europiete sunt remunerate la dobanzi a caror baza de formare este diferita de cea nationala. depozitand sau luand credite in eurofranci luxemburghezi). care intra in larga categorie a operatiunilor bancare internationale "traditionale". In ambele cazuri. iar moneda sa nu este utilizata in relatiile de plati si financiare internationale. Cel gasit a fost dobanda. la o banca din Londra. s-a cautat un criteriu de delimitare. In tesatura operatiunilor efectuate de o banca. raporturile cu europiata sunt relativ simple si cuprind operatiunile de depozitare si creditare efectuate in eurovalute.A. pe segmentul sistemul europietei tarii respective se stabilesc patru planuri de relatie: . criteriul principal este originea valutei. singurul criteriu semnificativ este cel al dobanzii varsate sau percepute pentru operatiunea efectuata. iar toate celelalte operatiuni cu valute. Marcile vest-germane utilizate sunt euromarci si sunt valuta "terta". simultan in cele doua zone. sistemul legaturilor sale capata o amploare deosebita.originea valutei. Modul in care au evoluat operatiunile pe europiete a demonstrat ca luarea in considerare a acestui criteriu.

de asigurari. c. prin finantarile pe termen scurt. de a autogenera fonduri. operatiunile pe europiata se pot realiza prin doua sisteme de legaturi: de la banca la banca ( sistem interbancar. Dupa unii autori. in primul rand. sursele care alimenteaza piata eurovalutelor in etapa actuala au ca origine : deficitul balantei de plati a S. comertul international. b. care devin din nou o baza pentru acordarea de noi credite in eurovalute.A. organisme si banci regionale si internationale (de exemplu. are loc. in fond. financiar. operatiunile putand fi efectuate in valute " terte " sau in moneda nationala a uneia dintre tari dar remunerate cu dobanda europietei. preocuparea tot mai intensa a bancilor centrale de a-si fructifica rezervele valutare pe aceasta piata. specializate.U. etc) Caracteristic operatiunilor derulate pe europiata este faptul ca intotdeauna una dintre parti (indiferent de pozitia de creditor sau debitor) este o banca. respectiv o banca solicita altei banci un credit sau realizeaza un depozit in eurovaluta si de la sector nebancar (firme comerciale .financiara care duc la migrari de fonduri intre piete. d. aceasta capacitate de multiplicare poate atinge de 10 ori valoarea sursei originale. in ansamblul sau.operatiuni tot in interiorul tarii. unele perturbari in alte compartimente ale economiei mondiale ( criza petrolului) etc. operatiuni efectuate tot in " terte " valute . institutii financiare. In termeni concreti.. in eurovalute intre banci care formeaza europiata interbancara a tarii respective. dar intre banci si firme si alte institutii nebancare. prin care se liberalizeaza sau se restrange circulatia caputalurilor exprimate in moneda proprie. Privite in ansamblul lor. Creditele in eurovalute acordate de banci sunt utilizate pe aceasta piata. fenomenele de instabilitate valutar . Astfel. deci care nu sunt constituite ca centru al europietei. politicile monetare ale statelor a caror valuta are rol activ pe europiata. bancile centrale. o limitare indirecta a participantilor.operatiuni in interiorul tarii. Datorita faptului ca sumele rulate pe aceasta piata au ca minima de masura milionul de unitati monetare.a. valoarea operatiunilor angajate fiind multiplii ai acestuia. asigurand cresterea volumului . firme comerciale si persooane particulare.relatii ale tarii respective ca centru al europietei cu alte centre ale europietei. Banca Reglementelor Internationale). transporturi. Utilizarea acestor surse este destinata sa deserveasca.operatiuni efectuate cu tari situate in afara europietei. corporatii multinationale. Sursa specifica de alimentare este capacitatea europietei de a se automultiplica. participantii pe europiata pot fi bancile comerciale.

suportul acordarii unor credite in alte spatii ale pietei valutare. cum este cazul pietei eurovalutelor. . piata eurovalutelor ofera credite de la o zi. sapte zile preaviz) in care caz. dar este diferita de aceasta. sub forma depozitelor cu preaviz( doua zile preaviz. cererea si oferta pentru o anumita eurovaluta. iar bancile. in domeniul creditelor.cum este cazul pietei eurocreditelor. respectiv pentru o perioada nedeterminata. pentru efectuarea unor operatiuni de acoperire a riscului valutar. sa le transfere automat intr-un cont. deponentul isi poate retrage fondurile preavizand banca in acest scop. taxa oficiala a scontului in tara de provenienta a eurovalutei. Depozitele pot fi la vedere . deci in afara legislatiei nationale ( eventual un centru " of shore " ) si in acest mod. deponentul putand apela la ele oricand. ca piata eurovalutelor constituie. In mod similar. deponentul putand sa-si retraga sumele depuse in orice moment. pentru restructurarea disponibilitatilor valutare localizate la nivel bancar sau nebancar prin convertirea unor fonduri exprimate intr-o eurovaluta in fonduri exprimate in alta eurovaluta. disponibilitatile. Operatiunile pe piata eurovalutelor se grupeaza . precum si. pana la un an. Operatiunile de depozitare se refera la depozitele bancare constituite de diverse persoane fizice sau juridice la bancile care opereaza pe aceasta piata. dobanda specifica valuteirespective pe piata nationala. sub forma liniilor de credit sau a creditelor automat reanoibile. pentru a atrage clientii. si a depozitelor delimitate in timp. O mare dezvoltare pe piata eurovalutelor o au depozitele la termen. De mentionat. isi asuma angajamentul ca. in principiu. o noapte. obtinandu-se castiguri din diferentele de dobanda latermene diferite si la eurovalute diferite. in acelasi timp. dar nu in ultimul rand. depozitele " call " care au ca rezultat al faptului ca in unele tari este interzisa plata dobanzii pentru depunerile in cont curent. " call " existent la o filiala amplasata in afara teritoriului tarii respective. constituite peste un sold convenit al contului curent. la sfarsitul zilei de lucru bancare. in scop speculativ.total al creditului international si. sa poata oferi dobanzi etc. cand deponentul isi constituie depozitul pe un anumit interval convenit: o zi (azi / maine. o saptamana. ambele putand fi realizate pe termene foarte scurte si scurte. ca tendinta generala. sporind lichiditatea internationala. Dobanda pe piata eurovalutelor urmeaza. in general. in principal. peste noapte. Aceste fonduri mai pot fi utilizate pentru realizarea de investitii. tendinta cursului la vedere si la termen al valutei respective. in doua mari categorii: operatiuni de depozitare ( plasare) si operatiuni de imprumut (atragere). Astfel sunt: depozitele in cont curent. 1-12 luni. Factori care influenteaza nivelul dobanzilor pe piata eurovalutelorsunt in principal: cererea si oferta de fonduri in ansamblul pietei. azi / poimaine).

I. fara insa ca modificarile sa fie de aceeasi amplitudine. Pentru alti clienti. Dintre acestea cele mai larg raspandite sunt certificatele de depozit si bonurile de tezaur. Pe tot intervalul. iar din 1980 si in D.B. Primele certificate de depozit au fost emise..B.I. firme. in sensul ca evolutia acestora are aceeasi traiectorie.T.O.de la emitere pana la scadenta-. Aceasta dobanda.B. este un inscris negociabil. la inceputul anilor 1960-1961. Cu toate acestea. ca rata a dobanzii.U.R.R..R. rata dobanzii are la baza nivelul L.O. F.A.I.R. fiind rata minima a dobanzii utilizata intre bancile londoneze cu o bonitate de necontestat. la scadenta.I. cunoscuta sub denumirea prescurtata de L. Ulterior (1966). astfel nivelul dobanzii. denumite in functie de centrul in care sunt practicate: P. valute exista o interdependenta. certificatul de depozit. Detinatorul certificatului primeste. in S.I.R. nici o autoritate nationala sau internationala nu intervine intre bancile angajate in aceasta operatiune.O. certificate de trezorerie) sunt hartii de valoare emise de autoritatile monetare din diferitele tari si puse in vanzare in scopul de a atrage fonduri disponibile pe termen scurt de la banci. In procesul stabilirii L. plus o marja mai mica sau mai mare. autoritatile monetare sau guvernele din tarile ale caror monede au un rol important pe europiata pot interveni indirect. Un loc important in ansamblul operatiunilor efectuate pe piata eurovalutelor il ocupa cele privind emiterea si negocierea instrumentelor financiare cu scadente scurte.B.R. influentand cererea si oferta de valute si. Amplificarea operatiunilor interbancare cu eurovalute a determinat ca si in alte centre sa se stabileasca astfel de dobanzi. (Frankfurt) etc. cel putin teoretic. el poate fi negociat (vandut altei persoane). care confirma depunerea unor fonduri exprimate intr-o anumita valuta. reflecta sintetic nivelul dobanzilor pe pietele internationale ea insasi devenind apoi baza stabilirii ratelor dobanzilor pe europiata. in ansamblul ei. in dolari si lire sterline. Ele sunt purtatoare de dobanda si negociabile pe toata durata existentei lor.B. L.I. in dolari. asa cum reiese din denumire. (Paris). In esenta.5 Bonurile de trezorerie (bonuri de tezaur.B. au inceput sa fie emise si la Londra.R.Un loc aparte in ansamblul dobanzilor de pe piata eurovalutelor il detine rata dobanzii la deozitele (si creditele) reciproce pe care le constituie bancile londoneze intre ele. Pe plan international importanta lor nu poate fi insa asemuita celei pe care o are L.O. particulari pentru acoperirea temporara a unor cheltuieli bugetare. fondul depus si dobanda aferenta. In evolutia dobanzilor la eurovalute se observa ca intre dobanda pe europiata la o valuta si dobanda pe piata monetara nationala a aceleiasi.O. (London Inter Bank Offer Rate). in functie de bonitatea partenerului. .S. pe o durata de timp si la o dobanda prestabilite si mentionate in document.O.I.O. de stat etc. este utilizata pe un segment relativ limitat al pietei.B.

În jurul lead managerului se constituie grupul de coordonare (managing group). pentru aceasta ei primesc un comision de management. – constituirea grupului de coordonare a operaţiunii şi stabilirea cotelor de credit între băncile consorţiului. – finalizarea operaţiunii prin remiterea efectivă a fondurilor către beneficiar. scadenţa. pentru acoperirea cotelor lor. membrii lui asumându-şi obligaţia de a asigura fiecăruia o anumită cotă din valoarea totală a creditului solicitat.unde: . Eurocreditele poartă o dobândă bazată pe LIBOR (London InterBank Offered Rate). acţionând ca mandatar al consorţiului. moneda în care se face creditarea.Eurocreditele Eurocreditele reprezintă o mobilizare de capitaluri pe termen mediu. care sunt negociate pe piaţa secundară. se încheie contractul de credit. costul acestuia. dar banca lead manager este. de regulă. de regulă purtând scadenţe între 3 şi 8 ani. respectiv rata dobânzii la creditele pe termen scurt de pe piaţa interbancară londoneză. Spre deosebire de euroobligaţiuni. – stabilirea condiţiilor creditului. respectiv volumul creditului. o mare extindere au căpătat eurocreditele cu rată a dobânzii flotantă (“roll-over credits”). Mecanismul mobilizării eurocreditelor constă. În general. consorţiul este internaţional. dacă în cazul împrumutului euroobligatar există numai obligaţia plasării titlurilor şi posibilitatea de a le menţine. Aceasta din urmă încheie contractul cu beneficiarul. din ţara beneficiarului. Costul acestor împrumuturi (D) include o componentă variabilă. În ultima perioadă. din următoarele etape : – stabilirea contractului între beneficiarul creditului şi banca care coordonează operaţiunea. – organizarea de către banca lead manager a consorţiului bancar care va acorda împrumutul. în cazul eurocreditelor băncile se obligă să acorde efectiv o parte din împrumutul total. care se adaugă la costul creditului. deci. la care se adaugă o marjă la nivelul stabilit în momentul încheierii contractului pe toată durata creditării: D = d + spread . – atragerea de fonduri pe termen scurt de către băncile ce constituie consorţiul.6. organizează şi coordonează consorţiul şi acţionează ca mandatar al acestuia. prin apelare la piaţa eurodevizelor. eurocreditele devin active ale băncilor care au participat la acordarea împrumutului. transferând nivelul asupra unor deţinători. care reprezintă nucleul propriu-zis al consorţiului. Ele sunt acordate de un grup de bănci constituite într-un consorţiu. în principal. sub conducerea unei bănci coordonatoare (lead manager).

imprumutul devine platibil la scadenta biletului la ordin chiar daca scadenta finala. cu o dobanda stabilita in prealabil.conform contractului. Spre deosebire de convenienta de asistenta conform careia banca nu-si ia o obligatie ferma. a)Conventia de asistenta este un anganjament care consta intr-o promisiune facuta de o eurobanca de a deschide solicitantului de credit. respectiv atragerea de împrumuturi pe termen scurt pentru acoperirea creditului pe termen mediu. Eurobanca deschide solicitatorului o linie de credit. era mai indepartata. Avantajele acestor împrumuturi se referă la:  pentru debitori (cei care primesc împrumuturile) . in general. insa banca poate modifica coditiiile de creditare dupa situatia pietei. debitorul semneaza bilete la ordin in favoarea bancii cu scadenta de 90. sa acorde solicitantului un imprumut in devize.fie procurand devizele necesare. pentru o anumita perioada de timp. 270 sau 369 de zile. si in masura in care. 180. scadenta biletelor la ordin este mai scurta decat scadenta imprumutului. pentru o anumita perioada de timp.d – dobânda creditelor pe termen scurt (LIBOR) spread – constantă (în funcţie de durata creditului. b) Sub forma contractului de imprumut de tip Revolving. apar nevoile de fonduri preconizate si daca eurobanca va dispune de eurodevize in momentul solicitarii. La scadentele respective biletele la ordin sunt preschimbate. b)Contractul de imprumul de tip Revolving consta dintr-un angajament ferm prin care banca se obliga. respectiv poate majora sau diminua nivelul dobanzii. La remiterea sumei reprezentand creditul ce fae obiectul angajamentului. la nevoie. La expirarea perioadei conventia poate fi reinnoita. La fiecare preschimbare. Prin urmare. ci numai promite sa acorde suma ceruta daca va avea devizele solicitate. daca socoteste dobanda prea ridicata sau daca obtine un imprumut cu dobanda mai redusa de la alta banca.). deoarece. In acest caz. Această formulă de calcul rezultă din strategia acordării acestor credite. pana la concurenta imprumutului solicitat de pe piata internationala. la alegerea bancii. pentru o suma determinata. Prin incheierea conventiei de asistenta solicitatorul de credit are certitudinea ca. daca debitorul accepta noul nivel al dobanzii. pentru o perioada de timp convenita. Modalitatile de acordare a creditelor in euro-devize Modalitatile de acordare a creditelor in euro-devize se pot prezenta sub doua forme : a) Sub forma conventiei de asistenta financiara (stand-by) . care se reinnoiesc la scadentele respective. pentru o suma determinata. pe baza contractului Revolving creditul in eurodevize se acorda sub forma unor avansuri cu scadente in general de 3-6 luni. insa si debitorul are libertatea de a nu mai reinnoi biletele la ordin. banca poate modifica dobanda. fie din resursele proprii. bonitatea clientului etc. suma ce o poate obtine daca. va putea beneficia de credit in conditii prestabilite. in contractul revolving ea isi ia angajamentul de a acorda suma solicitata.

ceea ce permite calcularea mai sigură a venitului euroobligaţiuni cu opţiune la cumpărare (callable). 7. • societăţile transnaţionale beneficiază de împrumuturi în eurovalute pe care nu le-ar putea angaja. în mod normal.• ratele dobânzilor sunt mai bune decât cele existente pe piaţa lor naţională (datorită costurilor administrative mai scăzute).care permit emitentului să le răscumpere înainte de scadenţă • .acestea .ele fiind exprimate in alta monedă decât cea a ţării emitentului. bănci sau societăţi transnaţionale puternice. Euro-obligaţiunile Sunt obligaţiuni cu o circulaţie sporită internaţională. nivelul de lichiditate este mare şi diversificat pentru o gamă largă de date de maturizare (de rambursare) pe termen scurt. ratele dobânzilor sunt mai mari decât cele la depozite pe pieţele lor naţionale.au aceeaşi dobandă până la scadenţă.Aceste titluri sunt emise de catre bănci importante sau de sindicate de bănci înfiinţate anume pentru emisiunea respectivă .  pentru creditori (cei care acordă împrumuturile) • • • reprezintă o investiţie sigură deoarece debitorii sunt guverne. iar cheltuielile administrative sunt reduse datorită sumelor mari tranzacţionate. Caracteristicile eurobligaţiunilor sunt următoarele:  ele sunt emise în afara ţării în a cărei monedă sunt exprimate  pot fi emise de către împrumutaţi domiciliaţi în orice ţară  pot fi achiziţionate de către investitori din orice ţară  au puţine restricţii referitoare la emisiune si tranzacţionare  pot fi emise în orice moment şi nu sunt susceptibile de a fi impozitate la sursă Avantajul euroemisiunilor constă în evitarea restricţiilor impuse de anumite ţări asupra plasării titlurilor sau asupra împrumuturilor contractate de străini în moneda locală.după cum arată numele.iar oferta publică este facută simultan în mai multe ţări. din cauza îngrădirilor guvernamentale. • împrumutul se poate rambursa într-o gamă largă de modalităţi. Euroobligaţiunile se prezintă sub mai multe variante: • euroobligaţiuni directe(cu rata fixă a cuponului).

ca bresa efectuata de sovietici in sistemul bancar . fie prin plasament privat.Utilizarea acestui tip de obligaţiuni s-a redus în ultimul timp datorită riscului mare . ca "un scandal monetar". În al doilea rând. comoditate si siguranta. uneori mai scurte sau mai lungi (până la 15 ani). cu listarea ulterioară la una sau mai multe burse). Împrumuturile în eurovalute pe termene lungi devin de fapt împrumuturi în euro-obligaţiuni.sub amenitarea de blocare in partea Oficiului bunurilor straine. ea sfidând regulile monetare clasice. Dupa unii autori . .se utilizează atunci când emitentul doreşte un termen mai lung decât este dispus investitorul.Asa au aparut eurodolarii.care a dus frecvent la pierderi. În primul rând. Motivatia functionarii si raspandirii eurovalutelor este legata de unele problema referitoare la profit. Dobânzile pot fi fixe sau variabile. afectând oferta şi dereglând cursul valutar. nu opera decat cu depunerile in propria moneda nationala. Acordarea împrumuturilor se realizează fie prin emisiune publică (având ca intermediar de distribuire un sindicat de bănci.• • euroobligaţiuni cu opţiune la vânzare (puable) . sumele de eurovalute emise concurau cu masa de monedă naţională intrată pe piaţa internaţională în mod normal. 8. mai mult. Euroobligaţiuni cu rata dobânzii variabilă.Concluzii Piaţa eurovalutelor a fost primită la început ca "un rău necesar" sau.valabil pentru un timp).anterior .Insa principala cauza a raspandirii este socotita creditarea operata de banci in baza depozitelor preconstituite de catre clientii lor si prin care s-a realizat o spectaculoasa multiplicare a lor. calculate în general pe baza unor dobânzi de referinţă (de pe piaţa interbancară londoneză sau de pe piaţa interbancară a Zonei Euro).pentru a fi protejate de controlul si vigilenta autoritatii monetare nordamericane. Euro-obligaţiunile constau în împrumuturi în obligaţiuni exprimate în eurovalute cu termene de rambursare de 5 -7 ani.care.unde se fixează un etalon de dobândă . băncile comerciale putând angaja sub formă de credite întregul depozit sau cu rate minime de rezervă. detinerile de dolari apartinand URSS in SUA au fost fortate “sa migreze” la o alta banca din Vestul Europei .acestea au o rată a dobânzii variabilă în funcţie deLIBOR (piaţa financiară engleză specializată în negocierea dobânzilor . piaţa respectivă nu depindea de nici o autoritate monetară care să-i reglementeze funcţionalitatea.

Relatii financiar monetare internationale. Editura Didactica si Pedegogica. Claudia Baicu – Finante si plati internationale. 4. 2006.Finante internationale. Floricel Constantin – Relatii valutar financiare internationale . Editura Economică. ASE Bucuresti. 1997. 2.9. Costica Ionela – Relatii financiare si monetare internationale.p hp . Bucuresti . Bran Paul.Editura Fundatiei “Romania de Maine”. Gaftoniuc Simona.com/economie/finante/PIATAEUROVALUTELOR64201552.1997. 3. Moisuc Constantin. http://www. 5. Ion Rosu Hamzescu .scritube.Bibliografie 1. Bucuresti. Bucuresti.