Acest document nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Comisiei.

Dezvoltarea unui curs de pregǎtire cuprinzǎtor pentru evaluarea riscurilor la locul de muncǎ

MODUL DE INSTRUIRE PENTRU EVALUAREA RISCURILOR LA LOCUL DE MUNCA ÎN HOTELURI ŞI RESTAURANTE

Coordonator: Participanţi:

Confederaţia Muncitorilor din Cipru (SEK) Departamentul de Inspecţie a Muncii (CY) Asociaţia pentru Siguranţa şi Protecţia Muncii (CY) Federaţia Angajatorilor şi Industriaşilor din Cipru (CY) Arbeit und Leben (D) Odense Techniske Skole (DK) Institutul Elen pentru Siguranţa şi Protecţia Muncii (EL) Kauno Kolegija (EN) Confederaţia Naţionalǎ a Sindicatelor Libere din România-FRĂŢIA (RO) Centrul de Cercetare, Universitatea Politehnicǎ din Bucureşti (RO)

1

CUPRINS INTRODUCERE (scurtǎ descriere a cursului) M9-RO.1.TIPUL DE ACTIVITǍŢI DIN HOTELURI ŞI RESTAURANTE M9-RO.1.1.Structura personalului din hoteluri şi restaurante M9-RO.1.2.Descrierea activităţilor personalului din restaurante M9-RO.1.3.Descrierea activităţilor personalului din hoteluri M9-RO.1.4.Noţiunea de risc profesional M9-RO.1.4.1.Definiţii importante M9-RO.1.4.2.Elementele principale ale riscului profesional M9-RO.1.4.3.Clasificarea factorilor de risc profesional M9-RO.1.4.4.Scopul evaluării riscurilor profesionale M9-RO.1.5.Test de autoevaluare M9-RO.2.RISCURI DE NATURǍ MECANICǍ M9-RO.2.1.Factori de naturǎ mecanicǎ ai riscului profesional în hoteluri şi restaurante M9-RO.2.2.Riscuri la folosirea echipamentelor de tǎiere manuale şi mecanice M9-RO.2.2.1.Factori de risc şi impactul lor asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO.2.2.2.Echipament personal de protecţie M9-RO.2.3.Pericole asociate cu pierderea controlului unor echipamente M9-RO.2.3.1.Factori de risc M9-RO.2.3.2.Echipament personal de protecţie M9-RO.2.4.Pericole asociate cu alunecări, împiedicări şi căderi M9-RO.2.4.1. Factori de risc şi impactul lor asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO.2.4.2.Echipament personal de protecţie M9-RO.2.5.Test de autoevaluare

M9-RO.3. RISCURI DE NATURǍ FIZICǍ M9-RO.3.1.Tipuri de factori de risc de naturǎ fizicǎ M9-RO.3.2.Microclimatul neadecvat la locul de muncǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului, mǎsuri de protecţie a muncii M9-RO.3.3.Iluminarea neadecvatǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului, mǎsuri de protecţie a muncii M9-RO.3.4.Expunerea la materiale şi/sau suprafeţe fierbinţi sau reci M9-RO.3.4.1.Impactul asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO.3.4.2.Mǎsuri de protecţie a muncii M9-RO.3.4.3.Primul ajutor M9-RO.3.5.Zgomotul M9-RO.3.5.1.Impactul asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO.3.5.2.Mǎsuri de protecţie a muncii M9-RO.3.6.Test de autoevaluare M9-RO.4.RISCURI DE NATURǍ CHIMICǍ M9-RO.4.1.Substanţe chimice dăunătoare M9-RO.4.2.Impactul substanţelor chimice dăunătoare asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO.4.3.Mǎsuri de protecţie în cadrul lucrului cu substanţe chimice M9-RO.4.4.Etichetarea substanţelor chimice M9-RO.4.5.Fumul de ţigarǎ la locul de muncǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului, mǎsuri de protecţie a muncii M9-RO.4.6.Test de autoevaluare M9-RO.5.RISCURI DE NATURǍ BIOLOGICǍ M9-RO.5.1.Factori biologici ai riscului profesional, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

3

mǎsuri de protecţie M9-RO.Pericol de foc şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO.RO.M9-RO.RO.Mǎsuri de protecţie – Deratizarea şi dezinsecţia M9-RO.6.7.Mǎsuri de protecţie – Principii de bazǎ pentru o igienǎ corespunzătoare M9-RO.7.RO.6.Mǎsuri de protecţie – Depozitarea deşeurilor şi materialelor industriale M9-RO.7.Marcaje de siguranţǎ pentru incendii M9-RO.RO.Cinci reguli de bazǎ în ceea ce priveşte siguranţa M9-RO.6.Test de autoevaluare M9-RO.5.8.6.1.2.3.2.5.Mǎsuri de protecţie împotriva incendiilor M9-RO.6.Test de autoevaluare M9-RO.RO.RO.Mǎsuri de protecţie .2.Marcaje de siguranţǎ M9-RO.2.RO.5.Probleme cauzate de lucrul ‘stând în picioare’ şi mǎsuri de prevenire 4 .1.3.Ieşiri de urgenţǎ şi cǎi de evacuare M9-RO.Mǎsuri de protecţie – Igiena şi sănătatea personalului M9-RO.Mǎsuri de protecţie – Curăţarea.7.Tipuri de riscuri de naturǎ electricǎ şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO.7.RO.3.2.1.4.5.1.Mijloace de bazǎ pentru combaterea incendiilor M9-RO.6.4.2.RO.Ce este ergonomia? M9-RO. RISCURI ERGONOMICE M9-RO.RISCURI DE NATURǍ ELECTRICǍ M9-RO.RO.5.5.RO.8.RO.6.Pericol de explozie cauzatǎ de gaz.RO.7.7.1.Piscina M9-RO.6.4.8.RO.7.5.5.RO. spălarea şi dezinfectarea M9-RO.RO.RO.RO.3.8.RO.Aparatura electricǎ şi mǎsurile de protecţie M9-RO.3.RO.Mǎsuri de protecţie a muncii M9-RO.7.RO.RO.3.Test de autoevaluare M9-RO.5.FOC ŞI EXPLOZIE M9-RO.3.

3. Pericole şi mǎsuri de prevenire M9-RO.5.9.Lucrul la calculator.8. Organizarea muncii şi timpul liber M9-RO.1. Stresul la locul de muncǎ M9-RO. REFERINŢE PE INTERNET 5 .4.9.8.4.9 RISCURI PSIHOLOGICE M9-RO 9.9.Cantitatea de muncǎ în cazul lucrului dinamic şi mǎsuri de prevenire M9-RO.9.2.5.RO.10. Condiţii de muncǎ pentru femeile însărcinate şi pentru femeile care au născut de curând M9-RO.8.Volumul de muncǎ fizicǎ depus la manevrarea materialelor şi mǎsuri de prevenire M9-RO.RO.11. cerinţe şi organizarea muncii M9-RO.3. FORMULAR PENTRU EVALUAREA RISCURILOR M9-RO. Personal angajat cu contract temporar sau sezonier M9-RO.9.7.6.M9-RO. Condiţii de muncǎ.6 Test de autoevaluare M9-RO.RO. Violenţa şi hărţuirea M9-RO. Test de autoevaluare M9-RO.9.8.

Primul ajutor M9-RO.Impactul asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO.3. FACTORI DE NATURǍ FIZICǍ AI RISCULUI PROFESIONAL M9-RO. impactul asupra sǎnǎtǎţii omului.Tipuri de factori de risc M9-RO.Zgomotul M9-RO.2. mǎsuri de protecţie M9-RO.Impactul asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO.5.3.1.Mǎsuri de protecţie M9-RO.1.M9-RO.3.4.3. impactul asupra sǎnǎtǎţii omului.Test de autoevaluare Scurtǎ descriere a capitolului (M9.jpg) Acest capitol tratează factorii de risc de naturǎ fizicǎ legaţi de diversele pericole de naturǎ fizicǎ asupra sǎnǎtǎţii omului. Iluminarea neadecvatǎ.2.3. precum şi personalul care se ocupǎ de menaj) se împart în: − Microclimat neadecvat − Iluminare neadecvatǎ − Contactul cu suprafeţe şi/sau materiale fierbinţi şi reci − Zgomot Obiectivele acestui capitol sunt: − Explicarea tipurilor de factori de risc de naturǎ fizicǎ 6 .3.1.3.Expunerea la materiale şi/sau suprafeţe fierbinţi şi reci M9-RO.3.5.4. Următorii factori de risc de naturǎ fizicǎ la care sunt expuşi cel mai adesea angajaţii din sectorul hotelier şi de alimentaţie publică (cu precădere personalul din bucătărie şi cel de servire.Mǎsuri de protecţie M9-RO.Microclimatul neadecvat la locul de muncǎ.3.4. mǎsuri de protecţie a muncii M9-RO.3.3.2.4.3.3.6.5.3.3.

mǎsuri de protecţie Microclimatul la locul de muncǎ este influenţat de: − temperaturǎ 7 .3. impactul asupra sǎnǎtǎţii omului.2.− Analiza celor mai întâlnite tipuri de factori de risc de naturǎ fizicǎ care pot afecta personalul din bucătărie şi cel de servire. să evalueze fiecare situaţie în parte şi să aplice mǎsurile de prevenire adecvate pentru a reduce riscurile. M9-RO. Microclimatul neadecvat la locul de muncǎ.1. precum şi personalul care se ocupǎ de menaj − Discuţia asupra impactului celor mai întâlniţi factori de risc de naturǎ fizicǎ asupra sǎnǎtǎţii omului − Prezentarea mǎsurilor şi echipamentele de protecţie pentru prevenirea sau minimalizarea impactului negativ asupra sǎnǎtǎţii omului Acest capitol va ajuta personalul de conducere să determine factorii de risc profesional de naturǎ fizicǎ în sectorul hotelier sau al restaurantelor. Tipuri de factori de risc de naturǎ fizicǎ Angajaţii din domeniul hotelier şi de alimentaţie publică sunt expuşi la următorii factori de risc de naturǎ fizicǎ: − Microclimat neadecvat la locul de muncǎ − Iluminare neadecvatǎ − Contactul cu materiale şi/sau suprafeţe fierbinţi − Contactul cu materiale şi/sau suprafeţe reci − Zgomot − Vibraţii ale mâinilor şi ale braţelor − Infrasunete − Câmpuri electrice − Radiaţie electromagneticǎ Factorii de risc care pot afecta sănătatea angajaţilor din sectorul hotelier şi de alimentaţie publică vor fi analizaţi in detaliu.3. M9-RO.

precum şi uneltele şi echipamentul folosit. activităţile angajatului. fiind expus la riscuri minime. Totuşi existǎ cazuri în care unul sau mai mulţi dintre parametrii menţionaţi nu corespund cu cerinţele de protecţie a muncii. angajatul se simte bine şi poate lucra eficient.− umiditate − viteza aerului − radiaţie termicǎ Când toţi aceşti parametrii sunt echilibraţi. al umidităţii. umiditate. Pentru evaluarea microclimatului trebuie luaţi în considerare următorii parametrii: − temperatura aerului − umiditatea aerului − viteza aerului − radiaţia termicǎ − cantitatea de muncǎ − îmbrăcămintea şi durata totalǎ de expunere. organizarea angajaţilor din domeniul hotelier şi al alimentaţiei publice (vezi: M9RO. Factorii mai sus menţionaţi cauzează epuizare fizicǎ. afectând astfel sănătatea şi siguranţa angajatului.1. obosealǎ. zgomot). Luând în considerare toţi parametrii care influenţează microclimatul de la locul de muncǎ. pentru reducerea condensului. vom observa cǎ personalul din bucătărie este cel mai adesea expus la pericole cauzate de mediul inadecvat (căldura. greşeli şi accidente de muncǎ. lipsǎ de concentrare. Efectul temperaturilor înalte asupra sǎnǎtǎţii omului: − probleme cardiace şi a vaselor de sânge − probleme respiratorii − nivel scăzut de săruri şi de apă în corp.2). eliminarea fumului şi a prafului 8 . Pentru prevenirea efectelor negative ale microclimatului la locul de muncă trebuie îndeplinite următoarele condiţii: − aerisire naturalǎ şi sisteme de aer condiţionat pentru controlul temperaturii.

) − instalarea de paravane demontabile. Locurile destinate gătitului trebuie iluminate adecvat pentru a preveni alţi factori de risc. ferestre reflectorizante sau care preiau căldura) − îmbrăcăminte de lucru adecvatǎ − pauze de lucru în camere special amenajate − distribuitoare de apǎ rece − instrucţiuni la locul de muncǎ pentru noii şi.3. impactul asupra sǎnǎtǎţii omului. a aragazelor etc. pentru tinerii angajaţi care sǎ sublinieze accidentele cauzate de căldura şi modul de prevenire a acestora. reflectări − amplasarea de surse de iluminat sigure deasupra zonelor de gătit pentru prevenirea amestecării cioburilor în mâncare (de exemplu: becurile trebuie prevăzute cu o protecţie de sticlǎ. înţeparea. grătarelor. cuptoarelor. tuburile de neon trebuie protejate cu zǎbrele sau plase pentru a nu cădea) − accesul pentru curăţenie şi curăţire Iluminarea neadecvatǎ poate avea drept consecinţe: 9 . cum ar fi tăierea.Trebuie avute în vedere următoarele atunci când se evaluează iluminarea: − nivelul general de iluminare − nivelul de iluminare dintr-un loc anume − distribuirea egalǎ a luminii − surse de luminǎ orbitoare: lămpi. precum şi mǎsurile de prim ajutor M9-RO. alunecarea sau arderea. şi anume prepararea mâncării. ce pot fi uşor accesibile şi curăţate sau a altor tipuri de protecţie pentru gurile de aerisire − mǎsuri de protecţie împotriva luminii directe a soarelui (obloane. Iluminarea neadecvatǎ.− ventilaţie mecanicǎ adiţionalǎ (deasupra sobelor. mǎsuri de protecţie a muncii Iluminarea este unul din cei mai importanţi factori de risc de naturǎ fizicǎ în bucătăria de restaurant din cauza genului de activitate desfăşurata în acest loc. în special.3. lumina soarelui.

căderi etc.3).− obosirea ochilor − iritarea ochilor − ameţealǎ − proastă orientare − vedere deterioratǎ Problemele menţionate mai sus constituie posibile cauze de traume şi accidente de muncǎ (răniri.3. alunecări. ustensilele şi echipamentul folosit.4. Pentru a evita efectele negative ale iluminării neadecvate trebuie luate următoarele măsuri: − corpurile de iluminat trebuie sǎ respecte cerinţele în domeniu − să se înlocuiască la timp becurile şi tuburile de neon arse sau defecte − să se facă curăţarea regulatǎ a corpurilor de iluminat − să se întreţină periodic sistemul de iluminat de urgenţǎ M9-RO.1.1. lichide sau gazoase fierbinţi poate cauza arsuri (opăriri) de diferite grade Efectele negative asupra sǎnǎtǎţii omului depind de: − Temperatura suprafeţei − Durata contactului − Tipul de suprafaţǎ − Partea corpului expusǎ (de exemplu: faţǎ. M9-RO.). mâini) 10 .1 Impactul asupra sǎnǎtǎţii omului Contactul cu materiale şi/sau suprafeţe fierbinţi sau reci este specific muncii personalului din bucătărie şi al chelnerilor (M9-RO.3. Expunerea la materiale şi/sau suprafeţe fierbinţi sau reci M9-RO. arsuri.2. Următorul lucru trebuie luat în considerare pentru evaluarea acestui factor de risc profesional: sunt luate mǎsuri pentru prevenirea arsurilor şi a opăriturilor? Contactul accidental cu materiale solide. având în vedere tipul de lucru.4.

a suporturilor şi a materialelor rezistente la căldura − Folosirea vaselor şi a tigăilor de mărimi adecvate − Fierberea cu capacul pus pentru ca lichidul să nu dea în foc − Folosirea mănuşilor de protecţie − Folosirea de şorţuri şi încălţăminte rezistente la căldura − Folosirea echipamentului individual de protecţie − Instruirea regulatǎ a angajaţilor în ceea ce priveşte protecţia muncii şi a acordării primului ajutor in caz de accident − Aşezarea farfuriilor cu mâncare fierbinte în mijlocul tăvii pentru a prevenii opărirea altor angajaţi sau clienţi în cazul vărsării accidentale − Evitarea umplerii până la refuz a ceştilor de cafea şi de ceai sau a farfuriilor cu supǎ − Avertizarea clienţilor. grătare. boluri. M9-RO.4. băuturi fierbinţi − Vapori fierbinţi etc.plite electrice. apǎ fiartǎ. în cazul în care mâncarea este fierbinte − Întotdeauna se va folosi o cârpǎ uscatǎ pentru şters întrucât cea umedǎ este o mai bunǎ conductoare de căldura.− Mărimea suprafeţei afectate − Eficienţa echipamentului de protecţie folosit Exemple de riscuri: − Suprafeţe fierbinţi .4.2 Mǎsuri de protecţie Trebuie luate următoarele mǎsuri pentru prevenirea riscului de arsuri: − Respectarea regulilor de protecţie a muncii − Folosirea mânerelor.3 Primul ajutor 1.3. Îndepărtaţi hainele de pe zona rănita cât mai repede posibil 11 .3. în special a copiilor. M9-RO. proţapuri − Lichide fierbinţi – ulei fierbinte.

în special la personalul din bucătărie şi cel de servire (M9-RO. M9-RO.2.2. − Echipament zgomotos (ventilatoare.5. În plus. Acoperiţi suprafaţa de piele opărita şi rănita cu un bandaj steril sau cu un prosop curat 5. folosiţi apǎ rece pe zona rănita timp de cel puţin 5 minute imediat după accident 3.1. totuşi. Pentru evaluarea zgomotului trebuie luate în considerare următoarele: − Dacǎ angajaţii lucrează cea mai mare parte a zilei în condiţii de zgomot − Dacǎ angajaţii folosesc echipament care produce zgomot mai mult de 30 minute pe zi − Ce mǎsuri au fost luate pentru a evita aceasta. M9-RO.3). tocătoare etc). restaurante şi discoteci.5. Zgomotul Zgomotul este unul dintre cei mai vechi şi cei mai răspândiţi factori de risc profesional întâlniţi la angajaţii din hoteluri şi din restaurante. Dacǎ existǎ posibilitatea. Potenţiale surse de zgomot: − Muzica tare în baruri. zgomotul accentuează oboseala şi afectează auzul. Principalul efect negativ asupra sǎnǎtǎţii cauzat de expunerea la zgomot este pierderea auzului.1.3. expunerea la un zgomot de 90-100 dB are drept urmări: − Vederea deficientǎ − Schimbări în ritmul respirator şi al pulsului − Creştere a tensiunii sangvine 12 . mixere. folosiţi spirt de 70˚. Important – nu aplicaţi nici un fel de unguent şi consultaţi un doctor. Când lucrează într-un mediu zgomotos.3. omul se obişnuieşte cu zgomotul. maşini de spălat vase. Dacǎ apa nu este disponibilǎ. M9-RO.1 Efectul zgomotului asupra sǎnǎtǎţii omului Zgomotul puternic are efecte negative asupra sǎnǎtǎţii omului şi a eficienţei muncii. are acelaşi efect răcoritor asupra pielii opărite ca şi apa 4.

prin comparaţie cu valorile respective din Nivelul de zgomot permis (NZP). de tavan şi de diferite obiecte. M9-RO.htm).vdi. cât mai puţin timp în zonele cu zgomot intens − Crearea de oaze de linişte (zone izolate fonic destinate odihnei angajaţilor) 13 . Directiva UE menţionează cǎ nivelul de zgomot la care sunt expuşi angajaţii într-o săptămâna nu va depăşi valoarea limitǎ de 87 dB(A) şi introduce condiţia ca riscurile cauzate de expunerea la zgomot sǎ fie eliminate de la sursǎ sau reduse la minim. montarea adecvatǎ a boxelor şi poziţionarea lor pentru direcţionarea adecvatǎ a sunetului − instalarea unui sistem automat de control al sunetului − la achiziţionarea de echipament nou se va lua în considerare nivelul de zgomot. care a intrat în vigoare în toate statele membre UE în februarie 2006. poate cauza stres şi poate afecta sănătatea împreunǎ cu alte riscuri ce pot apărea la locul de muncǎ.2 Mǎsuri de protecţie Expunerea la zgomot poate fi redusǎ prin: − proiectarea adecvatǎ a clădirilor şi amenajarea acusticǎ a acestora (nivelul zgomotului în zonele închise este redus cu 10-15dB datorită reflectării de pereţi. gradul de afectare a sistemului auditiv depinde de intensitatea zgomotului şi de durata acestuia. Nivelul zgomotului din locuinţă şi din mediul de lucru sunt estimate. a scopului şi a capacităţii − organizarea orelor de lucru într-o manierǎ în care angajatul sǎ fie petreacă. Protejarea angajaţilor de expunerea la zgomot este stipulatǎ în directiva UE din 2003. încetinirea reacţiilor.lt/norminia/hn.5. În primul rând.− Atenţie deficitarǎ − În unele cazuri. Nivelurile acustice permise în locuinţă şi la locul de muncǎ sunt controlate de HN 331:2003 (http://www. potrivit rezultatelor măsurătorilor.3. Zgomotul poate deveni un factor crucial în producerea de accidente. comparativ cu spaţiile deschise) − instalarea de despărţituri ce au ca rol izolarea sunetului. Nivelul de zgomot permis (NZP) reprezintă nivelul zgomotului ce nu poate cauza stări de rău şi nu poate afecta sănătatea în timpul expunerii de scurtǎ sau lungǎ duratǎ.

restaurant şi bucătărie).− Transferarea angajaţilor cu probleme auditive sau a celor sensibili la zgomot către alte zone de lucru cu mai puţin zgomot Mǎsurile mai sus menţionate nu reduc efectele zgomotului în toate cazurile pentru cǎ natura muncii din sectorul analizat nu permite folosirea de echipament de protecţie (dopuri.6 Test de auto-evaluare Bazat pe lista de informaţii de mai sus despre factorii de risc din diferite locuri de muncǎ (biroul administrativ. antifoane sau cǎşti de protecţie). clădirea hotelului. M9-RO. Încercaţi sǎ numiţi tipurile de mǎsuri de protecţie pentru prevenirea acestor pericole. Vǎ puteţi verifica cunoştinţele Factori de risc de naturǎ fizicǎ Angajat Rău Mǎsuri de c esenţiale protecţie a u z a t Activitate/sursǎ Descriere pericol 14 .3. Completaţi formularul de mai jos folosind modelul.

1.4. Însemnarea substanţelor dăunătoare M9-RO. 15 . Substanţe chimice dăunătoare Substanţele chimice dăunătoare sunt substanţele ce pătrund în organismul uman prin:    sistemul respirator sistemul digestiv piele şi au un impact negativ asupra sǎnǎtǎţii omului.4.1.4.1.5.2. Impactul substanţelor chimice dăunătoare asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO.1.6. Masuri de protecţie în lucrul cu substanţele chimice M9-RO. Informaţiile prezentate în acest capitol vor ajuta managerii la determinarea factorilor de risc de naturǎ chimicǎ în domeniul hotelier şi cel al restaurantelor.3 descrierea tipului de muncǎ din hoteluri şi restaurante): Scopurile acestui capitol:    Explicarea definiţiei substanţelor chimice periculoase Analiza impactului substanţelor chimice asupra sǎnǎtǎţii omului Mǎsuri de siguranţǎ existente pentru prevenirea sau minimalizarea efectelor negative asupra sǎnǎtǎţii omului. la evaluarea fiecărei situaţii în particular şi la luarea mǎsurilor de protecţie adecvate pentru prevenirea sau minimalizarea riscului.4 PERICOLE DE NATURǍ CHIMICǍ M9-RO.4. impactul asupra sǎnǎtǎţii omului şi mǎsuri de protecţie M9-RO.4.4.2. Fumul de ţigarǎ la locul de muncǎ. Substanţe chimice dăunătoare M9-RO. M9-RO.4.4.M9-RO. M9-RO.3. Test de auto-evaluare Scurtǎ descriere a capitolului Acest capitol se ocupǎ de analiza factorilor de risc de naturǎ chimicǎ la care sunt expuşi angajaţii care folosesc diferite substanţe şi compuşi chimici în munca lor (vezi: M9RO.

cameristele şi personalul de curăţenie sunt cel mai adesea expuşi la riscuri de naturǎ chimicǎ atunci când folosesc:      diferite substanţe de curăţare (pentru podea. mobilǎ) substanţe dezinfectante deodorante de camerǎ înălbitori detergenţi pentru rufe. 16 . putem vedea cǎ ajutoarele din bucătărie. din cauza:    vaporilor proveniţi de la mâncarea în fierbere vaporilor proveniţi de la uleiul în fierbere dioxidului de carbon (automat de distribuit de băuturi) Personalul de servire din restaurante este expus la:  fumul de ţigarǎ Pentru evaluarea riscurilor de naturǎ chimicǎ trebuie luate în considerare şi implementate următoarele:    substanţele şi compuşii chimici folosiţi de angajaţi substanţele dăunătoare produse în timpul lucrului toate substanţele folosite trebuiesc înregistrate într-un tabel. pereţi.1.Substanţele chimice dăunătoare se pot găsi în următoarele stări:      lichide gaze vapori aerosoli fum de tutun.3).2. precum şi uneltele şi echipamentele folosite (vezi: M9-RO. Luând în considerare genul de activităţi desfăşurate în hoteluri şi restaurante. M9-RO. ferestre. Personalul din bucătăria restaurantului este expus efectelor substanţelor periculoase în timp ce gătesc.1.

Cele mai des întâlnite efecte sunt probleme ale sistemului respirator şi alergii ale pielii Rinită acutǎ   Tuse Senzaţie de sufocare. substanţele chimice trebuie inspectate şi trebuie verificată implementarea mǎsurilor de siguranţǎ. “iritarea mucoasei” “potenţialul mutagen”? Scopul şi maniera de utilizare Tipuri de riscuri/efecte ce ţin seama de contactul cu pielea şi de posibilitatea de răspândire în aer Echipament de protecţie adecvat. înlocuiri. Sunt evaluate efectele de tipul “toxicitate acutǎ”. Ţinând cont de viteza cu care îşi fac efectul. trebuie stabilite următoarele (angajatorul va folosi datele privind siguranţa înscrise pe diagrama furnizatǎ de producătorii sau furnizorii de substanţe şi compuşi chimici):    caracteristicile substanţelor şi compuşilor chimici substanţele compuse clasificarea şi marcarea substanţelor specificând ipoteza evaluării.    Având în vedere informaţiile de mai sus. spasme bronşice 17 .4.Având în vedere aceastǎ listǎ. depinzând de sistemul imunitar şi sensibiliatea la diferiţi alergeni. mǎsuri organizatorice şi tehnice. M9-RO. “iritarea pielii”. Substanţele chimice au efecte diferite asupra organismului uman. substanţele chimice dăunătoare se împart în: • • Substanţe chimice dăunătoare cu efect acut Substanţe chimice dăunătoare cu efect cronic.2. Impactul substanţelor chimice dăunătoare asupra sǎnǎtǎţii omului Impactul substanţelor chimice dăunătoare depinde de:    concentraţie toxicitate modul de pătrundere în organismul uman.

ochi roşii Piele uscatǎ. clătirea ochilor. Astfel nu poate fi determinatǎ o legătura directǎ între activitatea desfăşurata şi substanţa folositǎ. Dacǎ apar oricare dintre simptomele de mai sus. Tipul de “frazǎ de risc” este indicat prin litera “R” şi un cod numeric ce aratǎ toxicitatea substanţei periculoase. înăsprita. aerisirea şi pǎrǎsirea zonei în care a fost folositǎ substanţa) Este posibil ca simptomele sǎ nu apară imediat după folosirea substanţei. După toxicitate substanţele periculoase sunt clasificate astfel: Gradul de toxicitate al Simbolul substanţei sau de pericol compusului chimic Substanţe şi T+ compuşi foarte toxici Indicarea pericolului Foarte toxic Fraze de risc Scurtǎ descriere R28 R27 R26 R39 Substanţe şi T compuşi toxici Toxic R25 R24 R23 R39 R48 − Foarte toxic dacǎ este înghiţit − Foarte toxic în contact cu pielea − Foarte toxic dacǎ este inhalat − Periculos: are efecte foarte grave şi ireversibile − Toxic dacǎ este înghiţit − Foarte toxic: pericol de efecte grave ireversibile în contact cu pielea şi în cazul înghiţirii 18 . se va întrerupe imediat contactul cu substanţa dăunătoare (de exemplu: spălarea mâinilor. iritatǎ şi/sau înroşitǎ Diferite mâncărimi. Toxicitatea substanţelor chimice este caracterizatǎ de aşa numitele “fraze de risc”. reapărând apoi în timpul zilelor de lucru. Dacǎ o reacţie alergicǎ se atenuează sau dispare în timpul pauzei saptamanale. fraza de risc constǎ în mai multe grupe de cifre (de exemplu: R28/27/48).    Ochi înlăcrimaţi Ochi iritaţi. ci câteva ore mai târziu. rezultǎ cǎ simptomele alergice sunt un efect al substanţelor chimice folosite la locul de muncǎ. Dacǎ substanţa are ca efect starea de confuzie.

− Expunerea prelungitǎ pune în pericol sănătatea − Arsuri grave − Arsuri − Iritǎ pielea − Iritǎ ochii − Poate afecta grav ochii − Iritǎ cǎile respiratorii − Poate cauza alergii dacǎ este inhalat − Poate cauza alergii în contact cu pielea − Poate cauza cancer − Poate cauza cancer dacǎ este inhalatǎ − Pericol de efect ireversibil − Poate cauza efecte genetice transmisibile ereditar − Poate cauza afecţiuni iremediabile − Poate afecta fertilitatea − Poate dǎuna fătului − Constituie un pericol pentru făt Substanţe şi Xn compuşi de sensibilizare Substanţe compuşi cancerigeni şi T Xn Dăunător R42 R43 Toxic Dăunător R45 R49 R40 Substanţe compuşi mutageni şi T Xn Toxic Dăunător R46 R40 Substanţe şi T compuşi toxici care afectează Xn aparatul reproductiv Toxic Dăunător R60 R61 R62 R63 19 .Substanţe compuşi dăunători şi Xn Dăunător R22 R21 R20 R65 R40 R48 Substanţe compuşi corozivi Substanţe compuşi iritanţi şi C şi Xi Corozivǎ Iritantǎ R35 R34 R38 R36 R41 R37 − Pericol de vătămare gravǎ a sǎnǎtǎţii prin expunerea prelungitǎ − Dăunător în cazul în care este înghiţit − Dăunător în contact cu pielea − Dăunător dacǎ este inhalat − Dăunător: poate afecta plămânii dacǎ este înghiţitǎ.

20 .

Pentru a evita riscurile datorate substanţelor chimice.4. se recomandǎ urmarea regulilor de mai jos: CITIŢI PROSPECTUL ŞI URMAŢI INSTRUCŢIUNILE DE FOLOSIRE AFLAŢI DE UNDE PUTEŢI OBŢINE INFORMAŢII DESPRE SIGURANŢA UTILIZĂRII SUBSTANŢELOR CHIMICE ŞI PURTAŢI ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE. NICIODATĂ NU DEPOZITAŢI SUBSTANŢELE CHIMICE ÎN RECIPIENTE DESEMNATE PENTRU ALTE SCOPURI. Mǎsuri de protecţie în lucrul cu substanţe chimice Angajaţii (personalul de curăţenie. DE EXEMPLU: STICLE PENTRU BĂUTURI. NICIODATĂ NU DEPOZITAŢI SUBSTANŢELE CHIMICE ÎN RECIPIENTE FǍRǍ ETICHETǍ. 21 . precum şi în prospectul din ambalaj. gradul de risc şi mǎsurile de protecţie obligatorii. NU AMESTECAŢI SUBSTANŢELE CHIMICE. personalul auxiliar din bucătărie) care folosesc substanţe chimice trebuie sǎ cunoască pericolul pe care acestea îl prezintă. De obicei aceste informaţii se găsesc în lista cu instrucţiuni privind siguranţa.3. cameristele.M9-RO. ASIGURAŢI-VǍ CǍ ŞTIŢI SǍ ACORDAŢI PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL ÎN CARE PRODUSELE CHIMICE PĂTRUND ACCIDENTAL ÎN CǍILE RESPIRATORII. POATE FI FOARTE PERICULOS. MEMBRANA MUCOASǍ SAU PIELE.

ÎNVĂŢAŢI SǍ LUCRAŢI ÎN SIGURANŢĂ LA LOCUL DE MUNCǍ. CE CONTROLEAZĂ SUBSTANŢELE În cazul diagnosticării unei alergii cauzate de substanţe chimice sau când o persoanǎ este alergicǎ. aceasta trebuie sǎ evite contactul cu alergenul. cuptoarelor şi tigăilor). FOLOSIŢI NUMAI PRODUSE EVALUATE ŞI CERTIFICATE DE CĂTRE INSTITUŢIILE DĂUNĂTOARE. Dacǎ acest lucru este imposibil trebuie implementate următoarele: − Utilizarea echipamentului de protecţie − Limitarea duratei de lucru cu alergenii pentru minimalizarea efectelor substanţei chimice. trebuie de asemenea prevenit curentul de aer − Întreţinerea regulatǎ a paravanelor şi filtrelor de ventilaţie pentru a asigura o funcţionare eficientǎ a sistemului mecanic de ventilaţie − Uleiul nu trebuie încălzit în continuu ci numai atunci când este necesar − Uleiurile trebuiesc verificate şi înlocuite frecvent 22 . INFORMAŢI PERSOANA RESPONSABILǍ. NU VǍ ABATEŢI DE LA REGULAMENT. ÎN CAZUL ÎN CARE OBSERVAŢI O POSIBILǍ EROARE. Pentru evitarea şi prevenirea efectelor negative ale substanţelor chimice trebuie respectate următoarele reguli: − Ventilaţie corespunzătoare − Ventilaţie mecanicǎ în toate incintele în care se produce fum şi vapori de ulei (deasupra grătarelor.INFORMAŢI AUTORITĂŢILE DESPRE O EVENTUALǍ DEFECTARE A ECHIPAMENTULUI SAU O POSIBILĂ SCURGERE A PRODUSELOR CHIMICE SAU A CONTAINERELOR AVARIATE.

Este interzisǎ pulverizarea lor în foc deschis sau pe suprafeţe fierbinţi. cum ar fi substanţele de curăţat sau vopseaua. Însemnarea substanţelor periculoase Angajaţii care lucrează cu orice fel de substanţe sau compuşi chimici trebuie sǎ fie cunoască nu numai semnele de avertisment ci şi de simbolurile de toxicitate ce se găsesc pe etichetele ambalajului substanţelor chimice: Xi (IRITANT) -Substanţele chimice iritante ce afectează pielea. la contactul cu pielea sau prin înghiţire. O (OXIDANTE) – Explozive având sau nu contact cu aerul. 23 .− Este necesarǎ instalarea unui sistem de alarmǎ care sǎ funcţioneze tot timpul în pivniţe sau magazii unde sunt depozitate recipientele cu acid carbonic M9-RO. T (TOXIC) – Substanţele marcate astfel sunt foarte dăunătoare prin inhalare. cum ar fi detergenţii pentru instalaţiile sanitare. T+ (FOARTE TOXIC) – Substanţele şi preparatele chimice marcate astfel pot cauza efecte grave ireversibile. detergenţii praf pentru vase. detergenţii cu acţiune puternicǎ trebuiesc manevrate cu mănuşi evitând astfel contactul direct. Nu trebuiesc depozitate în apropierea surselor de foc. F (UŞOR INFLAMABILE) – Produsele conţinute în vaporizatoarele cu aerosoli sunt foarte inflamabile şi nu trebuie depozitate în apropierea focului deschis sau a echipamentelor de încălzire. Acestea sunt clasificate drept cancerigene. Xn (DĂUNĂTOR) – Substanţe dăunătoare în cazul inhalării. C (COROZIV) – Substanţele corozive.4. la contactul cu pielea sau dacǎ sunt înghiţite. F+ (FOARTE UŞOR INFLAMABILE) –Substanţele foarte uşor inflamabile trebuie protejate de temperaturi mai mari de 50˚C. cum ar fi detergenţii şi îngrăşămintele chimice. ochii şi cǎile respiratorii.4. periculoase pentru aparatul reproductiv sau cauzatoare de leziuni genetice ereditare. Astfel de substanţe trebuie manipulate folosind mănuşi şi echipament de protecţie respirator.

Iritant Foarte inflamabil Dăunător Toxic Coroziv Foarte toxic Uşor inflamabil Oxidant 24 .

47% dintre norvegieni au susţinut măsura (un an mai târziu acest procentaj a ajuns la 58%). crize de anginǎ pectoralǎ − Declanşează boli alergice. Măsura a intrat în vigoare în Irlanda. 59% în Irlanda. Suedia precum şi în mai multe state din SUA. Pericolul depinde de concentraţia de fum şi de timpul petrecut în mediul poluat de fum. Au fost efectuate sondaje cu scopul de a introduce măsura de interzicere a fumatului. efect asupra sǎnǎtǎţii omului şi mǎsuri de protecţie Aceastǎ secţiune tratează problema fumului de ţigarǎ sau a fumatului pasiv. restaurante şi alte incinte în care sunt serviţi clienţii reprezintă doar o măsura auxiliarǎ pentru protecţia angajaţilor de efectul dăunător al expunerii la fumul de ţigarǎ. bronşite. Administratorii. Italia. restaurante şi alte incinte desemnate servirii clienţilor. cafenele şi în alte locuri de alimentaţie publicǎ petrec mult timp în zone poluate cu fum de ţigarǎ.1-2 ţigări. barmanii. sistemele de ventilaţie mecanicǎ în baruri. poate cauza migrene. S-a dovedit ştiinţific cǎ niciun sistem de ventilaţie nu poate elimina compuşii chimici dăunători ce se degajǎ dintr-o ţigaretǎ aprinsǎ. Rezultatele testelor au dovedit cǎ fumatul pasiv are acelaşi efect cu fumatul a 0. Malta. cât şi clienţii de efectele periculoase ale fumului de ţigarǎ este interzicerea fumatului în baruri şi restaurante. Factorii mai sus menţionaţi cresc posibilitatea de accidente la locul de muncǎ. Copiii sunt în special mai sensibili la efectele diferitor substanţe nocive. Singurul mod de a proteja atât angajaţii. în Suedia 85% au susţinut 25 . Norvegia. Astfel. cafenele. astm. Fumatul pasiv pe termen lung poate fi cauza unor boli mai grave. restaurante. Respirarea aerului poluat cu fum de ţigarǎ: − Accelerează starea de obosealǎ − Înrăutăţeşte starea de sănătate − Reduce eficienţa muncii − Iritǎ membrana mucoasǎ a ochilor şi a cǎilor respiratorii la persoanele sensibile sau bolnave.Fumul de ţigarǎ la locul de muncǎ. Mai multe ţǎri au rezolvat deja aceastǎ problemǎ implementând o măsura foarte progresivǎ recomandatǎ de Organizaţia Mondialǎ a Sǎnǎtǎţii prin interzicerea fumatului în baruri. ospătarii şi debarasatorii care lucrează în baruri.

interzicerea fumatului în restaurante şi 77% au susţinut interzicerea fumatului în baruri şi cluburi. Cercetările au arătat cǎ efectele pozitive ale interzicerii fumatului s-au făcut simţite destul de repede. După trei luni de la interzicerea fumatului în New York cantitatea de cotinină, principalul metabolit al nicotinei din plasmǎ, din sângele angajaţilor din baruri, restaurante şi cafenele s-a redus cu 85%. Din procentul de 74% dintre angajaţii care se plângeau de probleme respiratorii, la 59% dintre ei simptomele au dispărut după interzicerea fumatului la locul lor de muncǎ. Aceastǎ măsura nu a protejat doar nefumǎtorii de fumatul pasiv, dar a şi redus răspândirea fumatului şi cantitatea de ţigǎri fumate pe zi de către fumători. În Italia unul din 10 fumători a renunţat la fumat în primele şase luni, 6.6% au fumat mai puţin. Adesea existǎ teama unui efect economic negativ cauzat de interzicerea fumatului în restaurante, baruri şi cafenele, dar cercetările au arătat cǎ măsura de interzicere a fumatului nu a avut niciun efect sau a avut un efect pozitiv asupra volumului de vânzări în cafenele, restaurante şi baruri. În New York sumele cheltuite în baruri au crescut cu 8,7% în timpul primului an în comparaţie cu anul precedent, iar numărul angajaţilor din acest domeniu a crescut. În Irlanda volumul vânzărilor s-a redus cu 4.4 % în primul an de la interzicerea fumatului (2004), aceasta nefiind însǎ o urmare a interzicerii fumatului: vânzările au scăzut ca urmare a creşterii preţurilor din 2001, stilului de viaţǎ în schimbare, factorilor demografici. În Norvegia numărul clienţilor din cafenele, restaurante şi baruri a rămas acelaşi.

M9-RO.4.6. Test de auto-evaluare
Având în vedere lista de factori de risc de naturǎ chimică, enumeraţi mai sus, la care sunt supuşi angajaţii din domeniul hotelier şi cel al restaurantelor, denumiţi mǎsurile de siguranţǎ pentru prevenirea acestor pericole. Completaţi formularul de mai jos după model. Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele:

26

Factori de risc de naturǎ chimicǎ

Angajat

Rău c a u z a t

Măsuri de necesare

protecţie

Activitate/sursǎ

Descrierea pericolului

27

M9-RO.5 RISCURI DE NATURǍ BIOLOGICǍ M9-RO.5.1. Factorii de risc profesional de naturǎ biologicǎ şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului
M9-RO.5.2. Mǎsuri de protecţie – Principiile de bazǎ ale unei bune igiene

M9-RO.5.3. Mǎsuri de protecţie – Igiena şi sănătatea personalului M9-RO.5.4. Mǎsuri de protecţie – Depozitarea deşeurilor şi a materialelor industriale M9-RO.5.5. Mǎsuri de protecţie – Curăţarea, spălarea, dezinfectarea M9-RO.5.6. Mǎsuri de protecţie – Eradicarea rozătoarelor şi a insectelor M9-RO.5.7. Mǎsuri de protecţie - Piscina. M9-RO.5.8. Test de auto-evaluare Scurtǎ descriere a capitolului Scopul acestui capitol este prezentarea factorilor de risc profesional de naturǎ biologicǎ din domeniul hotelier şi cel al restaurantelor, precum şi expunerea angajaţilor din bucătărie la riscurile de naturǎ biologicǎ caracteristice pregătirii, manevrării şi stocării produselor alimentare. Acest capitol urmăreşte: − Definirea factorilor de risc biologic şi a tipurilor de cazuri − Posibilele mǎsuri de prevenire existente pentru reducerea efectelor negative asupra sǎnǎtǎţii omului − Luarea în discuţie a mǎsurilor ce trebuie implementate pentru asigurarea unei utilizări sigure a piscinei Informaţiile prezentate în acest capitol vor ajuta administratorii la determinarea factorilor biologici de risc profesional în domeniul hotelier şi al restaurantelor, pentru evaluarea fiecărei situaţii în particular şi luarea mǎsurilor adecvate pentru prevenirea sau reducerea riscurilor. M9-RO.5.1. Factorii de naturǎ biologicǎ ai riscului profesional şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului Factorii biologici sunt:

28

intoxicare cu salmonela. Microorganismele pot pătrunde în interiorul corpului uman în diferite feluri: − Sub formǎ de picături mici cu aerosoli prin cǎile respiratorii − Pe cale gastrointestinalǎ – prin tractul digestiv 29 . o boalǎ ce se transmite prin mâncare cauzatǎ de o procesare termicǎ insuficientǎ a alimentelor sau de contactul cu alimente gătite sau negǎtite. hepatita A.1. ouǎ etc) − Mâncare − Pudrǎ organicǎ (de exemplu: fǎinǎ) − Deşeuri sau apǎ rezidualǎ − Sânge sau alte lichide organice (de exemplu: lichidul provenit de la dezgheţarea cărnii) Luând în considerare genul de activităţi ale angajaţilor ce lucrează în domeniul hotelier sau cel al restaurantelor. cu care angajaţii pot avea contact şi care îi pot afecta pe aceştia: − Substanţe naturale sau organice: de exemplu: pământ. viruşi. e. ciuperci.) Pentru cǎ materia biologicǎ este de obicei invizibilǎ. precum şi uneltele şi echipamentul folosit de aceştia (vezi: M9RO. acarieni de enzime etc.1. porc. depozitare şi manevrare a mâncării este cel mai adesea expus la factori de risc biologic.3) putem observa cǎ tot personalul din bucătărie implicat în procesul de pregătire.) − Materia de origine biologicǎ − Componentele naturale ale organismelor (aminoacizii. vitaminele. − Alergii cauzate de praf organic sau de mucegai. vitǎ. M9-RO. de exemplu: gastroenteritǎ. de exemplu: praf de fǎinǎ. Materia biologicǎ. argilǎ. etc. Roto virus. substanţe din plante) − Materia de origine animalǎ (pui. Factorii de risc biologic pot cauza trei tipuri de îmbolnăviri: − Infecţii cauzate de paraziţi.2. − Otrăvire sau intoxicare.− Microorganismele (bacterii. viruşi sau bacterii. evaluarea expunerii este dificilǎ. proteinele etc.g. paraziţi.

putem concluziona cǎ unul dintre principalele moduri de evitare a efectelor negative ale acestor factori atât asupra angajaţilor. a apei şi a apei reziduale? − Dacǎ întreprinderea are contract cu o companie de exterminare a dăunătorilor? − Dacǎ întreprinderea are contract cu o companie de colectare şi manevrare a deşeurilor? 30 . Pentru evaluarea riscurilor biologice din punctul de vedere al practicării unei igiene adecvate. cauzează un proces de infecţie care depinde de cantitatea de microbi.2 Mǎsuri de protecţie – Principiile de bazǎ ale unei bune igiene Având în vedere factorii de risc biologici discutaţi în capitolul anterior. Microbii se împrăştie şi se multiplicǎ în locul în care au pătruns în corp. proprietăţile acestora (virulenţǎ şi toxicitate). trebuie determinate: − Existǎ o evidenţǎ a primirii şi expedierii produselor alimentare în cadrul întreprinderii? − Existǎ o evidenţǎ a depozitǎrii produselor alimentare în cadrul întreprinderii? − Existǎ o evidenţǎ a temperaturii şi a duratei de procesare în cadrul întreprinderii? − Existǎ o evidenţǎ a curăţeniei în cadrul întreprinderii? − Existǎ documente care confirmǎ faptul cǎ angajaţii cunosc legislaţia cu privire la manevrarea produselor alimentare? − Dacǎ angajaţii care se ocupǎ de pregătirea mâncării au cunoştinţele necesare în ceea ce priveşte igiena − Dacǎ angajaţii care manevrează mâncarea au analizele medicale la zi? − Dacǎ întreprinderea are contract cu un laborator de analize acreditat pentru testarea materiei prime alimentare.5.− Transmisibil – în sânge prin înţepătura unei insecte − Prin contact – prin piele sau membrana mucoasǎ Patogeneza microbilor (abilitatea de a cauza boli) depinde de proprietăţile genetice ale acestora şi de multe alte circumstanţe. locul prin care au pătruns şi imunitatea organismului. cât şi a clienţilor o constituie principiile unei igiene adecvate. produselor alimentare. M9-RO.

Toţi angajaţii trebuie sǎ cunoască aceste cerinţe. febrǎ. secreţii nazale. după contactul cu bani etc. M9-RO. durere în gât cu febrǎ. − Nu este permisǎ folosirea de uscătoare electrice în zonele în care se manevrează alimentele. − La fiecare chiuvetǎ trebuie sǎ se găsească prosoape de unicǎ folosinţǎ. după folosirea toaletei. după fiecare pauzǎ. − Angajaţii bolnavi care prezintă cel puţin unul dintre aceste simptome: diaree. În timpul evaluării riscurilor trebuie determinate următoarele: 31 .Igiena şi sănătatea personalului Igiena şi sănătatea angajatului sunt unele din principalele moduri de evitare a riscurilor legate de factori biologici. din ochi sau urechi. − Toţi angajaţii care se ocupǎ cu manevrarea alimentelor trebuie sǎ deţină cel puţin trei seturi de haine pentru a schimba hainele murdare cu unele noi. Examenele medicale trebuie efectuate anual.5. înaintea începerii unei noi operaţii.4.5. Mǎsuri de protecţie – Depozitarea deşeurilor şi a materialelor industriale Manevrarea corectǎ a deşeurilor alimentare. curăţarea echipamentului de spălat vase şi a zonelor respective şi răcirea incintelor reprezintă o măsura esenţialǎ în prevenirea înmulţirii bacteriilor şi a microorganismelor. sǎ fie instruiţi periodic. în cazul contactului cu alimente stricate. Toţi angajaţii ce lucrează cu alimente trebuie sǎ urmeze regulile de mai jos: − Înainte de a începe lucrul.M9-RO. − Toţi angajaţii întreprinderii trebuiesc informaţi în legătura cu regulile de igienǎ a mâinilor şi sǎ urmeze regulile de la locul de muncǎ. dermatitǎ contagioasǎ ce poate fi transmisǎ prin alimente nu au acces în locurile în care se manevrează alimentele. diferite deşeuri. toţi angajaţii care se ocupǎ de manevrarea alimentelor trebuie sǎ aibă analizele medicale la zi. − Deasupra chiuvetelor trebuie amplasate instrucţiuni de spălare a mâinilor. pregătiţi şi examinaţi.3 Mǎsuri de protecţie. Prevenirea şi controlul ajutǎ la evitarea unor epidemii. − Angajaţii care manevrează alimentele trebuie sǎ deţină certificate care atestǎ faptul cǎ au absolvit un curs de igienǎ. − Mâinile trebuiesc spălate înainte de muncǎ. răni infectate sau deschise. hepatitǎ.

5. norme şi dispoziţii ce asigurǎ curăţenia în întreprinderile de preparare a alimentelor.Curăţare. în cazul în care acest lucru este necesar? − Dacǎ recipientele pentru deşeuri sunt golite atunci când conţin 2/3 deşeuri? − Dacǎ sacii de plastic sunt legaţi şi depozitaţi afarǎ în containere? − Dacǎ recipientele pentru deşeuri sunt curăţate. prin eliminarea mizeriei şi a deşeurilor organice.− Dacǎ deşeurilor alimentare şi nealimentare rezultate din procesul de pregătire a mâncării sunt colectate şi depozitate în recipiente speciale. departe de zonele în care se manevrează alimentele? − Dacǎ deşeurile sunt sortate. spălare. Mǎsuri de protecţie . spălarea şi dezinfectarea incintelor. trebuie stabilite următoarele: − Dacǎ detergenţii folosiţi la curăţenie pot fi utilizaţi în industria alimentarǎ? − Dacǎ substanţele chimice sunt folosite conform indicaţiilor producătorului? − Dacǎ existǎ reguli (planuri) privind curăţarea. spălate şi dezinfectate cel puţin o datǎ pe zi? − Dacǎ la locul de muncǎ nu existǎ substanţe care pot contamina alimentele? − Dacǎ incintele sunt ventilate pentru a evita formarea de mucegai? − Dacǎ incintele sunt curăţate după program? M9-RO. în containere închise. În timpul procedurii de curăţare. dezinfectare Principalul scop în menţinerea curăţeniei în incinte este prevenirea înmulţirii bacteriilor şi a microorganismelor. prevăzute cu saci de polietilenǎ? − Dacǎ recipientele pentru gunoi sunt uşor de curăţat şi dezinfectat? − Dacǎ deşeurile alimentare şi cele nealimentare sunt depozitate afarǎ.5. Lituania ca şi alte ţǎri europene are un număr de reguli. spălare şi dezinfectare. echipamentului şi suprafeţelor Următoarele reguli sunt stabilite: − Obiectele care urmează sǎ fie curăţate şi dezinfectate − Frecvenţa curăţării obiectelor − Moduri şi metode de curăţare 32 .

6 Mǎsuri de protecţie – Eradicarea rozătoarelor şi a insectelor Combaterea dăunătorilor reprezintă o măsura foarte importantǎ de prevenire a riscurilor biologice. Pentru evaluarea combaterii dăunătorilor trebuie stabilite următoarele: − Dacǎ existǎ contract cu o companie de exterminare a dăunătorilor − Dacǎ mǎsurile privind combaterea dăunătorilor sunt aplicate regulat − Dacǎ mǎsurile privind combaterea dăunătorilor sunt eficiente (existǎ urme ce dovedesc existenţa dăunătorilor) − Dacǎ deşeurile alimentare şi cele nealimentare sunt colectate în mod regulat şi depozitate în recipiente închise? − Dacǎ în incintele în care se manevrează alimentele existǎ ambalaje sau lucruri nefolositoare? − Dacǎ sunt luate toate mǎsurile pentru prevenirea accesului dăunătorilor în zonele în care sunt manevrate şi stocate alimentele? De exemplu: dacǎ uşile sunt bine închise iar gurile de aerisire sunt echipate cu paravane? − Dacǎ mǎsurile de combatere a dăunătorilor corespund cu cerinţele legale pentru ca alimentele sǎ nu conţină pesticide (HN 90:2000) 33 .− Dacǎ procedurile şi programele privind curăţarea. pentru cǎ aceştia transmit multe boli infecţioase. procedurile şi programele? − Dacǎ uneltele folosite la curăţenie sunt etichetate (după destinaţia fiecărei unelte)? − Dacǎ existǎ reguli în ceea ce priveşte spălatul vaselor? − Dacǎ personalul se conformează regulilor pentru spălatul vaselor? − Dacǎ existǎ reguli de protecţie a muncii în ceea ce priveşte substanţele de curăţenie şi dezinfectare? − Dacǎ personalul foloseşte mănuşi de protecţie? M9-RO. spălarea şi dezinfectarea incintelor echipamentului şi suprafeţelor existǎ şi sunt implementate − Dacǎ existǎ documente ce confirmǎ regulile.5.

Aspecte interesante în ceea ce priveşte dăunătorii: 1. Bacteriile care se răspândesc rapid pe suprafeţele piscinelor sau în apa murdarǎ pot cauza îmbolnăviri şi infecţii celor ce înoată în piscinǎ. instalate şi remodelate în conformitate cu legile şi normele în vigoare − Suprafaţa şi pereţii piscinei. pierderile rezultate din contaminarea cauzatǎ de rozătoare sunt de 10 ori mai mari decât alimentele distruse. curăţate regulat şi dezinfectate cu ajutorul agenţilor chimici − Trebuie amenajatǎ o camerǎ specialǎ pentru dozarea şi filtrarea agenţilor chimici − Toate piscinele trebuiesc prevăzute cu sisteme de dozare şi filtrare separate − Un număr necesar de echipamente sanitare trebuie instalate în incinta de serviciu − Apa din piscinǎ trebuie filtratǎ şi dezinfectatǎ − Substanţele dezinfectante trebuiesc certificate şi aprobate − Microclimatul din zona piscinei trebuie sǎ corespundǎ cu cerinţele HN − Trebuie instalat un sistem de ventilare şi de încălzire corespunzător 34 . Pentru protejarea înotătorilor de efectele negative asupra sǎnǎtǎţii lor. gândacii de bucătărie. vestiarele şi duşurile trebuie sa fie impermeabile şi rezistente la mucegai şi alte ciuperci. Mǎsuri de protecţie . ploşniţele sau insectele târâtoare transmit diferite boli infecţioase. ci le contaminează cu excremente. 2. Rozătoarele nu doar consumǎ alimentele.5. exterminarea gândacilor necesitǎ o cantitate mare de insecticide care poate duce la otrăvire dacǎ substanţele chimice nu sunt folosite corespunzător. Potrivit unor autori. Pentru asigurarea sǎnǎtǎţii si siguranţei utilizatorilor piscinei trebuie luate în considerare următoarele: − Piscinele trebuiesc proiectate. calitatea apei din piscinǎ trebuie să fie în conformitate cu cerinţele HN. urinǎ. Gândacii de bucătărie cauzează nu numai pagube materiale contaminând alimentele.Piscine Apa din piscinǎ constituie mediul perfect pentru proliferarea diferitelor microorganisme (bacterii. pǎr. 3. dar au şi un efect psihologic negativ dând naştere fobiilor. şobolanii. În plus. Dăunătorii cum sunt şoarecii. M9-RO.7. ciuperci şi alge). măruntaie.

Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele: Factori de risc biologic Activitate/sursǎ Descrierea pericolului Angajat Rău Mǎsuri de protecţie necesare 35 . completaţi formularul de mai jos după model. suprafaţa fundului piscinei şi pereţii trebuie curăţaţi şi dezinfectaţi folosind echipament de mare presiune.− Trebuie utilizat un sistem de agenţi chimici şi factori fizici (cum ar fi razele UV ) pentru dezinfectarea apei din piscinǎ − Piscinele trebuie curăţate şi dezinfectate după un program specificat de normele de igienǎ (de exemplu: suprafaţa fundului piscinei trebuie golitǎ şi periatǎ de cel puţin 2 ori pe săptămâna. Apa trebuie eliminatǎ din piscinǎ şi din întreg sistemul o datǎ pe an (în piscinele mici. După curăţare şi dezinfectare suprafeţele trebuie spălate cu apǎ curatǎ. o datǎ la 3 luni). iar pereţii o datǎ la 2 săptămâni.7. Test de auto-evaluare După analizarea factorilor de risc biologic mai sus menţionaţi şi a pericolelor de naturǎ biologicǎ întâlnite la locul de muncǎ.5. M9-RO.

4.1.Marcaje de siguranţǎ M9-RO. aparat de măsurare sau fir folosit pentru controlul.6.2.1.1. sobe) 36 . generarea. dispozitiv.6 PERICOLELE DE NATURǍ ELECTRICǍ M9-RO.6. alimentarea.6. Aparatura electricǎ şi protecţia muncii M9-RO.1.1.3 Descrierea activităţii angajaţilor din hoteluri şi restaurante).6.6.Cinci reguli de bazǎ în ceea ce priveşte protecţia muncii M9-RO. transmiterea sau utilizarea curentului electric.3. material. Tipuri de pericole de naturǎ electricǎ şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO. aparataj.3.6.6. (M9.Test de auto-evaluare Scurtǎ descriere a capitolului Acest capitol prezintă şi analizează factorii de risc de naturǎ electricǎ întâlniţi de către angajaţii care folosesc aparaturǎ electricǎ la locul de muncǎ (vezi M9-RO.M9-RO.RO. Mǎsuri de protecţie a muncii M9-RO. grătare. conductor.2.3.1 Aparatura electricǎ şi protecţia muncii Aparatura (echipamentul) electricǎ se referǎ la orice aparat. izolaţie. transformarea.2 şi M9RO. Obiectivele acestui capitol: − Explicarea definiţiilor echipamentului electric şi siguranţei în ceea ce priveşte electricitatea − Discutarea pericolelor de naturǎ electricǎ şi efectele acestora asupra sǎnǎtǎţii omului − Mǎsurile de protecţie existente pentru prevenirea sau minimalizarea efectelor negative asupra sǎnǎtǎţii omului Informaţiile prezentate în acest capitol vor ajuta administratorii din domeniul hotelier şi al restaurantelor să stabilească factorii de risc de naturǎ electricǎ. pentru a putea evalua fiecare situaţie în detaliu şi a lua mǎsurile corespunzătoare pentru prevenirea sau minimalizarea riscului. cablu. M9.6.jpg) Echipamentele electrice sunt împărţite în: − Fixe – Acestea sunt echipamentele electrice instalate într-un loc de muncǎ anume (cuptoare electrice.

M9-RO.1. acesta trebuie inspectat lunar − Verificările tehnice complete şi testările trebuie efectuate lunar 37 .6. aparatura de menaj cum ar fi fierul de călcat. M9-RO. tocat. tăiat. Pentru evaluarea riscurilor de naturǎ electricǎ trebuie stabilite următoarele: − Dacǎ existǎ posibilitatea unui contact direct cu un conductor electric sau o parte metalicǎ aflatǎ sub tensiune (de exemplu: dacǎ este închis panoul electric) − Dacǎ existǎ reguli scrise privind utilizarea echipamentului electric (instalări.− Portabile – Orice echipament prevăzut cu un cablu şi ştecher ce poate fi uşor deplasat dintr-un loc în altul (de exemplu: echipamentul de birou cum ar fi copiatoarele. dispozitivele de curăţat podele) Având în vedere genul de activităţi al angajaţilor din domeniul hotelier şi a restaurantelor. echipamentul de curăţenie cum ar fi aspiratoarele. calculatoarele de birou. Protecţia electricǎ în primul rând se referǎ la: − Mǎsuri de ordin tehnic − Mǎsuri organizatorice − Norme legale care sunt folosite pentru protecţia angajaţilor faţǎ de efectele periculoase sau riscante ale curentului electric.2 Tipuri de pericole de naturǎ electricǎ şi efectul lor asupra sǎnǎtǎţii omului Rănile cauzate de electricitate apar atunci când curentul electric trece prin corpul uman: − după un contact direct cu părţi aflate în diferenţǎ de potenţial − în timpul unei prezenţe neautorizate într-o zonǎ aflatǎ sub tensiune în care se creează un arc electric într-un gol de aer aflat între corpul uman şi zona sub tensiune. echipamentul de bucătărie cum ar fi aparatura de mixat. precum şi al echipamentelor şi uneltelor folosite (vezi: M9-RO. arcului electric.2. bătut. întreţinere. faxurile. câmpului electromagnetic şi electricitatea staticǎ . modificări) şi dacǎ acestea sunt respectate − Dacǎ frecvenţa întreţinerii echipamentului electric este stabilitǎ − Din cauza condiţiilor periculoase de utilizare a echipamentului portabil de bucătărie.3) putem observa cǎ majoritatea angajaţilor folosesc echipamente electrice şi sunt expuşi la pericole de naturǎ electricǎ.1. reparaţii.

− Echipamentul electric din hoteluri trebuie inspectat vizual la fiecare 6-12 luni − Verificările tehnice complete şi testările trebuie efectuate la fiecare 1-5 ani. cablurile. întreruptoarele. − Dacǎ existǎ persoane responsabile pentru protecţia împotriva riscurilor electrice − Dacǎ persoane responsabile pentru protecţia împotriva riscurilor electrice au calificările şi permisele necesare − Dacǎ angajaţii care folosesc echipamentul electric au primit pregătirea necesarǎ − Dacǎ se respectǎ instrucţiunile de operare a echipamentului electric − Dacǎ echipamentul electric. prizele sunt în condiţii bune de funcţionare Curentul electric poate cauza leziuni interne şi externe: − Arsuri de diferite grade − Metalizarea pielii − Cicatrice − Inflamarea membranei ochiului − Dereglări ale respiraţiei − Dereglări ale vaselor de sânge − Fibrilaţie ventricularǎ − Pierderea cunoştinţei − Moartea Efectul curentului electric depinde de: − intensitatea curentului − durata impactului − calea parcursǎ de curent − rezistenţa organismului Primul lucru care trebuie luat în considerare atunci când se acordǎ primul ajutor este întreruperea efectului periculos al electricităţii: 38 .

3 Mǎsuri de protecţie a muncii Pentru a evita accidentele cauzate de electricitate la locul de muncǎ trebuie implementate următoarele: − Instalarea de protecţii pentru protecţia împotriva contactului direct sau indirect cu curentul electric − Inspecţia regulatǎ a condiţiei tehnice a echipamentului electric în conformitate cu documentaţia legalǎ şi instrucţiunile producătorului pentru asigurarea unei funcţionǎri în siguranţǎ − Asigurarea unei întreţineri şi reparaţii periodice a echipamentului electric se va face numai de către specialişti calificaţi − Folosirea de echipament testat şi corespunzător − Conectarea echipamentului electric la sursa de curent electric se va face numai de către personalul calificat. efectuarea de respiraţie artificialǎ sau resuscitare cardiopulmonarǎ − Chemarea ambulanţei şi transportarea rănitului la spital M9.RO. 39 .6. Una dintre cele mai importante condiţii pentru asigurarea protecţiei electrice este utilizarea unui DDR – dispozitiv diferenţial la curent rezidual.− Întreruperea curentului de la panoul electric − Îndepărtarea rănitului de sursa de electricitate prin folosirea unui obiect neconductor cum ar fi o bucatǎ de lemn sau de plastic − Acordarea primului ajutor în funcţie de tipul leziunii (aplicarea unui bandaj steril pe ranǎ sau arsurǎ după dezinfectarea extremităţilor rănii cu o soluţie de iod 5%. Înainte de alegerea conexiunii se va verifica ce tip de sursǎ de curent se potriveşte cu echipamentul − Echipamentul trebuie instalat şi utilizat respectând cerinţele în vigoare (de exemplu: grătarele nu trebuie amplasate în apropierea peretelui sau a unui perete despărţitor construit din materiale inflamabile. suprafeţele înconjurătoare trebuie izolate termic cu materiale de bunǎ calitate) − Organizarea de instructaj şi pregătire a angajaţilor − Informarea angajaţilor despre operarea şi manevrarea echipamentului electric − Asigurarea respectării instrucţiunilor de operare a echipamentului − Marcarea zonelor periculoase.

Atunci când folosiţi maşini şi unelte electrice portabile.3. în unele ţǎri este necesarǎ instalarea de DDR în anumite zone (bǎi. demontarea răzuitoarelor în timpul funcţionǎrii maşinii-unelte − lucrul stând pe o scarǎ simplǎ − lăsarea echipamentului electric conectat la sursa de curent sau la un comutator nesupravegheat. unelte electrice sau a instalaţiei electrice aferente − ţinerea în mânǎ a firelor şi cablurilor de la maşini şi uneltele electrice − atingerea uneltelor de tǎiere şi a celor cu pǎrţi în mişcare. piscine şi staţiuni climaterice). pivniţe neterminate.6. subsoluri.1 Cinci reguli de bazǎ în ceea ce priveşte siguranţa Deconectaţi Folosiţi marcaje de interzicere Asiguraţi-vǎ ca nu existǎ tensiune Împǎmântaţi pentru a asigura descărcarea Acoperiţi sau întrerupeţi elementele adiacente aflate sub sarcinǎ.3.RO. este interzisǎ: − repararea oricărei maşini. Conform legislaţiei NEC (National Electrical Code). bucătarii. garaje. M9. lângă baruri.6.DDR – este un dispozitiv ce deconectează circuitul în cazul în care detectează un curent neechilibrat între fazǎ şi nul.2 Semne de avertizare 40 . mai ales în zonele în care se foloseşte apa. M9-RO. zone exterioare.

Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele: Factorii de risc de naturǎ electricǎ Activitate/sursǎ Descrierea pericolului Rău Mǎsuri cauzat necesare de protecţie Angajat 41 .RO.Zonele periculoase trebuie marcate prin semne pentru a avertiza asupra pericolelor de naturǎ electricǎ: Opriţi când nu se utilizează Pericol de înaltǎ tensiune Pericol de moarte M9.4 Test de autoevaluare Având în vedere lista cu informaţii de mai sus despre echipamentele electrice utilizate în diferite locuri de muncǎ (birouri administrative. restaurantelor şi bucătăriilor). Completaţi tabelul de mai jos folosind modelul. incintele hotelurilor. încercaţi sǎ numiţi pericolele ce implicǎ utilizarea acestor echipamente şi mǎsurile de protecţie pentru prevenirea lor.6.

Test de autoevaluare Scurtǎ descriere a capitolului Acest capitol se ocupǎ de analiza factorilor de risc pentru incendii şi explozii la care sunt expuşi angajaţii din domeniul hotelier şi al restaurantelor.M9-RO. Mǎsuri de prevenire a incendiilor M9-RO. Mijloace de bazǎ pentru combaterea incendiilor M9-RO. Cǎi de evacuare şi ieşiri de urgenţǎ M9-RO.7.7 FOC ŞI EXPLOZIE M9-RO. Având în vedere genul de activităţi.2.5.7. în luarea mǎsurilor de prevenire adecvate pentru minimalizarea riscurilor.1.7. mǎsuri de protecţie M9-RO. Riscul de explozie de gaz. Riscul de incendiu şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului M9-RO. Pentru evaluarea riscurilor de incendii trebuie luate în considerare următoarele: 42 .3.3.7.7. Obiectivele acestui capitol: − Explicarea noţiunii de factori de risc pentru incendii şi explozii − Discutarea influenţei acestora şi efectul lor asupra sǎnǎtǎţii omului − Metodele şi mǎsurile existente pentru prevenirea incendiilor şi a exploziilor − Prezentarea marcajelor de siguranţǎ Informaţiile oferite în acest capitol vor ajuta administratorii la stabilirea factorilor de risc de incendii şi explozii în domeniul hotelier şi al restaurantelor.4. Semne de avertizare împotriva incendiilor M9-RO. dar care constituie şi un pericol pentru sănătatea şi viaţa omului. M9-RO.7.2.3.1 Riscul de incendiu şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului Focul este un fenomen chimic şi fizic complicat având adesea drept rezultat pagube materiale. precum şi uneltele şi echipamentele folosite.1. la evaluarea situaţiilor individuale şi. respectând recomandările oferite. putem observa cǎ personalul din bucătăria restaurantului este cel mai adesea expus la pericolul de incendiu şi explozie.7.7.

Aceste amestecuri sunt mult mai periculoase decât fiecare dintre gaze luate separat. Gazul nu este o substanţǎ toxicǎ. lumânări? − Dacǎ uleiul folosit pentru gătit este încălzit în continuu − Dacǎ oamenii fumează în locuri special amenajate − Dacǎ existǎ scrumiere adecvate. Fumul conţine foarte multe gaze toxice care formează amestecuri în timpul incendiului. mǎsuri de prevenire Gazul natural este un tip de combustibil folosit în procesul de pregătire al alimentelor.7.− Dacǎ existǎ suficientǎ protecţie a clădirilor împotriva incendiilor − Dacǎ în clădire existǎ instalaţii pentru gaz − Dacǎ sistemul de ventilaţie întruneşte condiţiile necesare − Dacǎ echipamentele de ventilaţie sunt întreţinute periodic − Dacǎ filtrele sistemului de ventilaţie sunt schimbate la timp − Dacǎ operarea şi întreţinerea echipamentului electric se desfăşoară în siguranţǎ (M9RO. Pentru evaluarea pericolului de explozie cauzatǎ de gaz trebuie avute în vedere următoarele: − Dacǎ instalaţia de gaz este întreţinutǎ periodic 43 . Explozia poate avea loc numai dacǎ amestecul de gaz şi oxigen prezent într-un spaţiu închis intrǎ în contact cu scântei sau cu o flacăra. Aceste amestecuri pot ajunge la mari distanţe de locul incendiului − Pagube materiale − Posibile pierderi de vieţi omeneşti M9-RO. Posibilele efecte ale incendiilor : − Arsuri de diferite grade − Intoxicarea cu fum. Existǎ şi alte surse de foc deschis: lămpi cu ulei.2 Pericol de explozie cauzatǎ de gaz.2) − Dacǎ în procesul de gătit se utilizează foc deschis. Când gazul este pornit acesta nu emite praf. cenuşǎ sau fum.

Dacǎ oamenii care utilizează echipamentul pe gaz respectǎ condiţiile de siguranţǎ − Dacǎ piesele vechi şi uzate ale echipamentului pe gaz sunt înlocuite la timp − Dacǎ angajaţii cunosc procedurile de siguranţǎ în eventualitatea unei scurgeri de gaz − Dacǎ angajaţii sunt instruiţi periodic asupra procedurilor de urgenţǎ şi prim ajutor − Dacǎ existǎ un sistem de ventilaţie. panouri rezistente la foc) − Mijloace pentru reducerea inflamabilităţii materialelor − Sisteme pentru detectarea incendiilor (sisteme complexe ce utilizează o combinaţie de detectoare de fum. Mǎsurile de protecţie care asigurǎ un mediu sigur de lucru sunt: − Testele pentru scurgerile de gaz din ţevile instalaţiei trebuie efectuate periodic. precum şi verificarea condiţiei tehnice a acestora − Instalarea de detectoare de gaz în bucătărie − Instalarea şi aprobarea echipamentului trebuie efectuatǎ de către specialişti certificaţi − Întreţinerea tehnicǎ periodicǎ a echipamentului exploatat.3 Mǎsuri de prevenire a incendiilor Diferite mǎsuri de prevenire sunt folosite pentru a preîntâmpina incendiile în clădiri: − Obstacole pentru împiedicarea răspândirii focului − Mijloace de a creşte rezistenţa construcţiilor la foc (învelişuri. căldura. flacăra) 44 .− Dacǎ întreţinerea tehnicǎ a instalaţiei de gaz este efectuatǎ de către calificaţi specialişti − Dacǎ echipamentul care funcţionează pe bazǎ de gaz este utilizat corespunzător. precum şi pregătirea practicǎ − Un plan de acţiune de urgenţǎ. M9-RO. precum şi înlocuirea la timp a pieselor uzate − Un sistem care sǎ asigure ventilaţia necesarǎ − Instruirea iniţialǎ a angajaţilor.7.

inclusiv chemarea unei ambulanţe dacǎ este necesar.− Sisteme de stingere a incendiilor (sisteme complexe proiectate pentru detectarea automatǎ sau manualǎ a incendiului şi stingerea acestuia) − Mijloace de bazǎ pentru stingerea incendiilor (proiectate pentru stingerea incendiilor de mici dimensiuni aflate în prima fazǎ: extinctoare. de exemplu: grăsime arzând. Aceştia îşi pot asuma responsabilităţile unei persoane în conducere pentru: 1) a se ocupa de o persoanǎ rǎnitǎ.) − Plan de acţiune de urgenţǎ în caz de incendiu − Ieşiri de evacuare sigure. haine rezistente la foc. de exemplu: re-echiparea trusei de prim ajutor. − Primul ajutor – Persoanele responsabile pentru acordarea primului ajutor trebuie numite de către angajator în funcţie de mărimea companiei şi genul de activitate. care nu sunt încuiate sau blocate − Semne indicatoare pentru ieşirile de evacuare − În conformitate cu cerinţele UE. persoanele din conducere vor fi responsabile pentru următoarele lucruri: − Implementarea mǎsurilor de prevenire a incendiilor. Aceastǎ echipǎ trebuie dotatǎ cu echipament corespunzător şi antrenatǎ sǎ reacţioneze la situaţiile de incendiu.7. Persoanele în conducere vor fi numite în funcţie de mărimea întreprinderii sau de factorii specifici de risc de incendiu determinaţi în timpul evaluării. hidranţi. Hainele rezistente la foc sunt confecţionate din fibrǎ de sticlǎ) 45 . pulbere) − Haine rezistente la foc (pentru incendiile de micǎ amploare şi substanţe care ard fǎrǎ flacăra. Cu alte cuvinte. etc. sǎ încerce sǎ stingă focul şi sǎ asigure evacuarea oamenilor. în fiecare departament trebuie sǎ existe o echipǎ de salvare alcătuita din persoane numite de către angajator. dioxid de carbon. Cel care acordǎ primul ajutor trebuie sǎ fi urmat un curs de pregătire în acordarea primului ajutor la locul de muncǎ şi sǎ deţină un certificat valabil pentru acordarea primului ajutor la locul de muncǎ. 2) a se ocupa de trusa de prim ajutor.3.1 Mijloacele principale pentru combaterea incendiilor − Extinctoare (apǎ. M9-RO. − Procedurile de administrare de urgenţă. − Evacuarea angajaţilor în eventualitatea unui pericol direct. în plus faţǎ de mǎsurile de siguranţǎ pentru evaluarea pericolului în combaterea incendiilor şi administrarea situaţiilor de urgenţǎ la locul de muncǎ. spumǎ.

aceasta nu trebuie sǎ fie încuiatǎ − Dacǎ la locul de muncǎ este instalatǎ o uşǎ automatǎ. aceasta trebuie prevăzuta cu un mecanism de deschidere − Uşa transparentǎ trebuie marcatǎ vizibil la o înălţime corespunzătoare − Cǎile şi ieşirile de evacuare trebuie marcate cu indicatoare corespunzătoare şi vizibile.7. trebuie ca sistemul de iluminare de urgenţǎ sǎ funcţioneze − Dacǎ nu existǎ posibilitatea construirii de cǎi de evacuare din clădiri. În cazul unei defecţiuni a sistemului electric.− Hidrante − Furtunuri de incendiu M9-RO.4 Semne de avertizare în cazul incendiilor Semnele de avertizare în cazul incendiilor trebuie poziţionate în conformitate cu condiţiile impuse de legi şi norme.7. asigurând o evacuare rapidǎ a oamenilor în afara clădirii sau în locuri sigure indicate în planurile de evacuare M9-RO. − Semne pentru indicarea cǎilor de evacuare (ieşire de incendiu) − Semne pentru indicarea echipamentului de combatere a incendiilor − Semne de informare − Semne de interzicere − Semne de avertizare 46 . trebuie implementate mǎsuri corespunzătoare − Uşile incintelor trebuie sǎ se închidă şi sǎ se deschidă cu uşurinţǎ.3. Numărul semnelor de avertizare trebuie să fie într-un număr suficient.2 Cǎi de evacuare şi ieşiri de urgenţǎ Condiţii pentru evacuarea în siguranţǎ a oamenilor din clădire: − Cǎile de evacuare şi ieşirile trebuie sǎ fie lipsite de obstacole − Uşa ieşirii de urgenţǎ trebuie sǎ se deschidă în afarǎ.

5 Test de auto-evaluare După analizarea factorilor de risc de explozie menţionaţi mai sus.M9-RO. Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele: Factori de risc de incendiu Angajat şi explozie Activitate/sursǎ Descrierea pericol ului Rău p r o v o c a t Mǎsuri de protecţie necesare 47 . Completaţi tabelul de mai jos după model.7. încercaţi sǎ denumiţi pericolele la care sunteţi expuşi la locul de muncǎ.

precum şi efectele acestor factori asupra sǎnǎtǎţii omului. M9-RO. la evaluarea fiecărei situaţii în particular şi în luarea de mǎsuri pentru prevenirea sau minimalizarea riscurilor.8. astfel încât pentru cel puţin o pătrime de timp de lucru.8.8 – PERICOLE ERGONOMICE M9-RO. din ce în ce mai mulţi angajaţi se confruntǎ cu o lipsǎ de timp determinatǎ de termeni limitǎ stricţi. Ce este ergonomia? Intensitatea muncii a crescut recent.8. ceea ce determinǎ în mod direct probleme de sănătate şi accidente la 48 .8.M9-RO.3 Cantitatea de muncǎ fizicǎ la manevrarea materialelor şi măsuri de prevenire M9-RO.1.1 Ce este ergonomia? M9-RO. Informaţiile prezentate în acest capitol vor ajuta administratorii la determinarea factorilor de risc ergonomic în domeniul hotelier şi cel al restaurantelor. Pericole şi mǎsuri de prevenire M9-RO.4 Cantitatea de muncǎ dinamicǎ şi mǎsuri de prevenire M9-RO.5 Munca la calculator.6 Test de autoevaluare Scurtǎ descriere a capitolului Acest capitol analizează definiţia ergonomiei.8.8.8.2 Probleme rezultate din munca în poziţia ‘stând în picioare’ şi mǎsuri de prevenire M9-RO. Obiectivele acestui capitol: − Analizarea noţiunii de factori de risc de naturǎ ergonomicǎ − Analizarea în detaliu a factorilor de risc ergonomic importanţi cunoscuţi de către angajaţii din restaurant: personalul de bucătărie şi cel de servire (angajaţii cel mai adesea expuşi factorilor de risc ergonomic) şi personalul administrativ − Discutarea efectelor celor mai importanţi factori de risc ergonomic asupra sǎnǎtǎţii omului − Mǎsurile existente de prevenire sau minimalizare a efectelor negative asupra sǎnǎtǎţii omului. a factorilor de risc profesional de naturǎ ergonomicǎ la care sunt expuşi angajaţii din domeniul hotelier şi al restaurantelor.

portari. ospătari.8. cele mai întâlnite probleme de sănătate legate de condiţiile de lucru sunt: − Durerile de spate (33%) − Stresul (28%) − Dureri ale muşchilor gâtului şi umerilor (23%). Statul în picioare este o poziţie naturalǎ a corpului care nu reprezintă un pericol pentru sănătatea omului.1. Existǎ un răspuns scurt pentru întrebarea referitoare la noţiunea de ergonomie.8. M9-RO. personalul de servire şi personalul hotelului (cameristele.jpg).2 Probleme cauzate de munca în poziţia stând în picioare şi mǎsuri de prevenire Lucrul în poziţia ‘stând în picioare’ reprezintă o poziţie obişnuitǎ pentru bucătari. femeile de serviciu. din ce în ce mai des este vehiculatǎ noţiunea de “ergonomie” (M9. Principalii factori de risc profesional de naturǎ ergonomicǎ sunt: − Ridicarea greutăţilor − Mişcările repetate − Cantitatea de muncǎ de naturǎ staticǎ − Poziţia corpului la locul de muncǎ − Poziţia înclinatǎ a corpului la locul de muncǎ − Distanţa parcursǎ la locul de muncǎ − Efortul datorat atenţiei − Monotonia. recepţioneri şi alţi angajaţi.locul de muncǎ. etc. 49 . Astfel.). barmani. etc Ţinând seama de datele celui de-al Treilea studiu european referitor la condiţiile de lucru ale angajaţilor din 2000. În următoarele capitole vom discuta efectul factorilor mai sus menţionaţi asupra muncii angajaţilor din industria hotelierǎ: personalul de bucătărie. persoanele care spală vasele. Ergonomia este ştiinţa care se ocupǎ cu crearea unui mediu de lucru şi a unor unelte mai uşor de folosit.

Pentru evitarea problemelor cauzate de munca în picioare.Totuşi lucrul în poziţia în picioare în mod repetat poate avea multe efecte negative asupra sǎnǎtǎţii omului: − Umflarea picioarelor − Senzaţie de îngreunarea a picioarelor. înălţimea acesteia trebuie ajustatǎ pentru a se potrivi tipului de muncǎ − Dacǎ munca necesitǎ statul în picioare pe toatǎ durata schimbului. pot apărea următoarele pericole: 50 . introducerii sau scoaterii. recepţionerul) − Sǎ aibă echipamentul şi mijloacele necesare la îndemânǎ pentru a fi uşor accesibile fǎrǎ sǎ se aplece sau sǎ se întoarcă − În cazul în care se lucrează la masǎ. probleme de circulaţie în zona picioarelor − Varice.8. Uneori când o încărcătura este manevratǎ necorespunzător. genunchilor şi coloanei vertebrale − Într-o perioadǎ mai mare de timp pot apărea boli reumatice − Dureri de spate − Alte probleme de sănătate. inflamări frecvente ale picioarelor − Traume minore ale şoldurilor. cǎratului. angajaţii trebuie sǎ ia în considerare următoarele mǎsuri: − Sǎ aibă posibilitatea de a schimba poziţia din când în când − Sǎ aibă destul spaţiu de mişcare la locul de muncǎ (de exemplu: bucătarul. când este prea grea sau când este necesarǎ o înclinare sau întoarcere prea intensǎ.3 Cantitatea de muncǎ fizicǎ în timpul manipulării de materiale şi mǎsuri de prevenire Manipularea materialelor este unul dintre cele mai întâlnite cauze ale durerilor de spate şi accidentărilor la locul de muncǎ Muşchii spatelui sunt solicitaţi în timpul ridicării. M9-RO. este necesar un suport corespunzător pentru picioare pentru a putea schimba poziţia corpului din când în când − Munca sǎ fie organizatǎ în aşa fel încât angajaţii sǎ beneficieze de o pauzǎ pe durata schimbului.

jpg) Munca efectuatǎ într-o poziţie nenaturalǎ a corpului necesitǎ mai multǎ energie: − Persoanele care spală vasele lucrează de obicei într-o poziţie aplecatǎ. trebuie luate în considerare capacitatile angajatului astfel încât acestea corespundǎ muncii − Angajaţii trebuie instruiţi sǎ ridice greutăţi în mod corect şi sigur (spatele drept. trebuie folosite cărucioare pentru a căra farfuriile şi mâncarea − Greutăţile mari trebuie ţinute la nivelul mijlocului − Vasele pline nu trebuie ridicate − Greutăţile mari trebuie depozitate pe rafturile de jos pentru a fi mai uşoarǎ aşezarea sau ridicarea lor − Lucrurile uşoare trebuie ţinute pe rafturile de sus − În timpul orelor de muncǎ sunt necesare pauzele − Munca intensǎ trebuie efectuatǎ intermitent cu o muncǎ mai puţin intensǎ − La selectarea personalului. acest factor de risc este de cele mai multe ori întâlnit la personalul din bucătărie (bucătari. Pentru reducerea factorilor de risc ce apar în timpul manevrării de materiale. poziţia corpului înainte şi după ridicare. cum ar fi greutatea. barmani).4 Cantitatea de muncǎ dinamicǎ şi mǎsuri de prevenire (M9. iar munca lor implicǎ acţiuni repetate ale mâinilor.8. etc. suprafaţa. Caracteristicile încărcăturii. munca fizicǎ intensivǎ trebuie redusǎ cât mai mult cu putinţǎ: − Încărcăturile grele trebuie cǎrate de doi sau mai mulţi oameni − Dacǎ este posibil. trase sau rostogolite (de exemplu: butoaiele cu bere) − Dacǎ este posibil. forma.4.8. încheieturilor şi umerilor 51 . ca şi numărul de mişcări repetate. spălători de vase) şi la personalul de servire (ospătari. condiţiile de prindere şi ridicare. sunt de asemenea foarte importante. Având în vedere tipul de muncǎ. folosirea muşchilor picioarelor susţinerea greutăţii cât mai aproape de corp) M9-RO.− Ruperea tendoanelor şi ligamentelor intra-vertebrale. încărcăturile trebuie împinse. − Suprapunerea vertebrelor.

efortul de întoarcere. astfel încât partea monotonǎ a muncii sǎ fie realizatǎ cu echipamente corespunzătoare. Acest lucru poate uşura procesul de spălare şi reduce efortul muscular − Folosiţi substanţe chimice care facilitează procesul de spălare − Folosiţi mănuşi cu suprafeţe aspre pentru ca procesul de spălare sǎ fie mai uşor 52 . încheieturilor şi umerilor Drept rezultat. echipament de tǎiere. durerile musculare. etc. malaxoare. farǎ a fi nevoie de aplecare − Folosiţi perii aspre pentru spălarea suprafeţelor murdare. Dacǎ nu existǎ posibilitatea utilizării unei maşini de spălat vasele. în procesul de pregătire al mâncării trebuie utilizate unelte bine ascuţite. de exemplu: maşini de spălat vase. Modalităţile prin care se pot reduce aceşti factori de risc sunt: − Reorganizarea muncii. evitând în acest fel efortul prelungit asupra spatelui în timpul perioadelor lungi de stat în picioare − Folosiţi stropitori cu apǎ la spălarea vaselor mari şi grele pentru a evita ţinerea acestora sub jetul de apǎ − Folosiţi perii cu mânere lungi pentru ca fundul vaselor mari sa fie uşor de curăţat. apar oboseala. senzaţia de disconfort şi creşte riscul de rănire sau accidente. pentru reducerea riscului cauzat de spălarea manualǎ: − Folosiţi chiuvete mai înalte pentru a reduce efortul de aplecare inutilǎ − Folosiţi suporturi pentru picioare pentru a permite schimbarea poziţiei din când în când prin aşezarea unuia dintre picioare pe suport. aplecare: vasele de dimensiuni mari trebuie transportate pe platforme dotate cu roţi. − Dacǎ acest lucru nu este posibil. pentru ca forţa fizicǎ sǎ fie redusǎ la un nivel minim − Trebuie utilizate unelte cu mânere ergonomice confortabile − Echipamentul de bucătărie trebuie sǎ fie mobil pentru a reduce efortul de ridicare. încordare.− Ospătarii cară de obicei tăvile cu mâncare în poziţii ale corpului incomode − Bucătarii pregătesc mâncarea folosind mişcări repetate ale mâinilor.

Lucrul la calculator este strâns legat de diferite poziţii necorespunzătoare ale corpului cauzate de: − Poziţia palmelor îndreptate prea mult în exterior în timpul folosirii tastaturii − Poziţia gâtului prea aplecatǎ din cauza unui birou prea jos − Presiunea asupra coloanei vertebrale cauzată de un scaun inconfortabil − Poziţia necorespunzătoare a coatelor cauzatǎ de înălţimea neadecvatǎ a biroului.8. Munca la calculator. a sistemului muscular şi osos precum şi a oboselii crescute. folosirea îndelungată a calculatorului fiind un factor important de risc profesional care afectează sănătatea. a căror schimbare şi modificare poate afecta pozitiv calitatea muncii şi reduce pericolul afecţiunilor. Factorii cheie. Pericole şi mǎsuri de protecţie În ziua de astăzi este greu de imaginat un loc de muncǎ în administraţie fǎrǎ calculator personal.M9-RO. Cercetările au arătat faptul cǎ lucrul la calculator poate cauza afecţiuni de vedere.5. sunt prezentaţi în tabelul de mai jos: Poziţia muncǎ la locul de Scaunul şi biroul Mişcarea Accesorii calculator de − Absenţa suporturilor − Spaţiu limitat pentru Mişcări monotone − ale mâinilor şi pentru mâini picioare braţelor − Poziţia incomodǎ a − Prea puţin spaţiu − mâinilor pentru lucru pe birou − − Scaun incomod − Spaţiu prea pentru lucru mult Poziţia înaltǎ a tastaturii Unghi de vedere prea larg Reflexii ecranului ale − Înălţime nereglabilǎ a biroului şi scaunului Principii de bazǎ pentru prevenirea riscurilor: − Loc de muncǎ ergonomic − Diversificarea atribuţiunilor 53 .

8.− Posibilitatea de a schimba poziţia de lucru − Pauze scurte M9-RO. încercaţi sǎ denumiţi pericolele la care sunteţi expuşi în locul de muncǎ şi mǎsurile de prevenire corespunzătoare.6 Test de auto-evaluare După analizarea factorilor de risc ergonomici mai sus menţionaţi. Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele: Factori de risc Angajat ergonomici Activitate/sursǎ Descrierea pericolului Rău Mǎsuri de necesare protecţie 54 . Completaţi tabelul de mai jos după model.

Stresul la locul de muncǎ M9-RO. acest capitol se ocupǎ cu analiza efectelor negative cauzate de condiţiile de muncǎ necorespunzătoare.7. ajutori de bucătari) − Analiza organizării timpului de odihnǎ şi de muncǎ − Dezbaterea condiţiilor de muncǎ pentru femeile însărcinate şi mamele tinere − Analiza condiţiilor pe care trebuie sǎ le respecte angajatorul atunci când angajează personal cu contract temporar − Mǎsuri de protecţie existente pentru factorii de risc psihologic. De asemenea.9. Condiţiile de lucru. Personalul cu contract temporar sau sezonier M9-RO.4.5. ospătari) şi de către personalul din bucătărie (bucătari. la evaluarea fiecărei situaţii individuale şi. violenţa şi stresul întâlnite de către personalul de servire din restaurant (barmani. Violenţa şi hărţuirea M9-RO.3. Informaţiile prezentate în acest capitol vor ajuta managerii unei companii la stabilirea factorilor de risc psihologic în domeniul hotelurilor şi al restaurantelor.M9-RO.1.9.9.2. cerinţele şi modul de organizare la locul de muncǎ M9-RO. Obiectivele acestui capitol: − Sublinierea factorilor tipici de risc psihologic. 55 .9 FACTORI PSIHOLOGICI AI RISCULUI PROFESIONAL M9-RO. Condiţiile de lucru pentru femeile gravide şi pentru femeile care au născut de curând M9-RO.9. cu organizarea ineficienta şi cu atmosfera de stres care afectează sănătatea angajaţilor. având în vedere recomandările oferite.9. Test de auto-evaluare Scurtǎ descriere a capitolului Acest capitol analizează principalii factori de risc psihologic la care sunt expuşi adesea angajaţii din hoteluri şi restaurante.9. Organizarea muncii şi a timpului liber M9-RO.9. la luarea mǎsurilor preventive corespunzătoare pentru reducerea riscurilor.6.

Altfel angajatul va fi suprasolicitat atât fizic.) În timpul evaluării acestui factor de risc profesional trebuie luate în considerare următoarele: − Dacǎ angajaţii au parte de violenţǎ externǎ la locul de muncǎ. Totuşi. rezultatele nu vor fi cele aşteptate şi angajatorul se va găsi în situaţia iniţialǎ: căutarea unui nou angajat. atunci relaţiile de la locul de muncǎ se transformǎ într-un război reciproc. de curând s-a observat o tendinţǎ a violenţei de a se manifesta şi în alte tipuri de întreprinderi. etc. M9-RO. Când relaţia angajat-angajator se bazează pe fricǎ şi nu pe respect. − Entuziasm – Angajatul trebuie sǎ primească periodic atribuţii mai complicate pentru care este nevoie de mai multǎ responsabilitate şi pricepere. Existǎ cinci factori a căror implementare asigurǎ rezultate de muncă mai eficiente din partea angajaţilor: − Un loc de muncǎ confortabil – Angajatul trebuie sǎ se simtă confortabil şi sigur la locul de muncǎ pentru a se putea concentra la postul sǎu. oricât de plăcutǎ este munca.9. organizarea de instructaj.2 Violenţa şi hărţuiala Potrivit rezultatelor studiilor efectuate în Uniunea Europeanǎ. alte cheltuieli. energia irosindu-se pe divergenţe şi nu pe muncǎ.M9-RO. cerinţe şi organizarea muncii Doar salariul nu garantează performanţe ridicate din partea angajaţilor unui nou loc de muncǎ. − Muncǎ plăcuta – Angajatul trebuie sǎ se ocupe de munca pentru care a fost angajat şi care îi place. 4% dintre angajaţi au trecut prin experienţe violente la locul de muncǎ. angajaţi ai restaurantelor şi barurilor.1 Condiţii de lucru. Altfel atât angajatul. Altfel.9. când angajaţii se ponegresc unul pe celǎlalt în secret. 56 . când existǎ concurenţǎ neloialǎ între colegi. profesori. asistente. − Cantitate de muncǎ adecvatǎ . cât şi psihic ceea ce va conduce la o eficienţǎ scăzuta a muncii. cât şi angajatorul vor fi nemulţumiţi.Cantitatea de muncǎ nu trebuie sǎ depăşească posibilităţile angajatului. mai ales în domeniul serviciilor (doctori. − Relaţiile dintre membrii personalului . farmacii). aceasta poate deveni plictisitoare ceea ce va conduce la o eficienţǎ scăzuta a angajatului.Eficienţa angajatului depinde în mare măsura de relaţiile dintre membrii personalului şi de relaţia angajator-angajat. Violenţa este mai frecventǎ în cadrul companiilor a căror activitate este legatǎ de lucrurile de valoare (bănci.

depinzând de circumstanţele care conduc la apariţia acesteia. − Dacǎ angajatul lucrează cu bani sau alte obiecte de valoare − Dacǎ angajatul lucrează singur − Dacǎ securitatea angajaţilor şi a clienţilor este asiguratǎ. dacǎ existǎ personal de pazǎ − Dacǎ angajatul intrǎ în contact cu clienţi cu potenţial agresiv din cauza intoxicării cu alcool sau droguri − Dacǎ existǎ un număr suficient de angajaţi pentru servirea clienţilor − Dacǎ existǎ un număr suficient de angajaţi pentru celelalte departamente ale companiei. 57 .Prin violenţa externǎ la locul de muncǎ se înţelege jignirea. Prevenirea violenţei se realizează în douǎ etape: 1. Factori de prevenire pentru reducerea riscului de violenţǎ: − Atmosfera de la locul de muncǎ − Organizarea muncii − Pregătirea şi instruirea angajaţilor. Rezultatul violenţei se manifestǎ prin: − Motivaţie şi satisfacţie reduse − Stres − Leziuni fizice şi sociologice rezultate din apariţia diferitelor temeri şi fobii − Absenteism crescut − Deteriorarea relaţiilor de lucru − Probleme la angajare. În fiecare caz. ameninţarea. izbucnirile de violenţǎ au un caracter individual. căutarea evitării actelor de violenţǎ sau reducerea lor ca număr 2. Violenţa poate fi de naturǎ rasistǎ sau sexualǎ. agresiunea fizicǎ şi psihicǎ îndreptatǎ spre angajat de către persoane care nu lucrează în aceasta. cât şi de caracterul uman. acordarea ajutorului şi îndrumării necesare unei persoane victimǎ a unui act de violenţǎ.

zgomotul. În timp. reacţiile organismului uman sunt aceleaşi: − Înteţirea respiraţiei − Lipsǎ de oxigen − Creştere sau dereglare a ritmului cardiac − Transpiraţie abundentǎ − Spasme stomacale. violenţa şi intimidarea la locul de muncǎ) − Factori de naturǎ fizicǎ (condiţii necorespunzătoare în mediul de lucru.3 – Stresul la locul de muncǎ Stresul (##17##) la locul de muncǎ este pe locul doi între cele mai frecvente probleme de sănătate legate de locul de muncǎ. o cantitate de muncǎ prea mare. uneltele folosite. cum ar fi căldura. termeni limitǎ.9. frigul. stresul poate cauza următoarele afecţiuni psihice: − Stări psihice schimbătoare şi depresie 58 .) Pentru evaluarea acestui factor de risc trebuie luate în considerare următoarele: − Dacǎ angajaţii lucrează într-un mediu corespunzător − Dacǎ uneltele folosite sunt într-o stare bunǎ şi pot fi folosite cu uşurinţǎ − Dacǎ munca este bine organizatǎ. Posibile cauze ale stresului la locul de muncǎ: − Factori psihologici (organizarea şi administrarea muncii. etc. de exemplu dacǎ existǎ un număr suficient de angajaţi pentru servirea clienţilor − Dacǎ pauzele sunt organizate corespunzător: dacǎ angajaţii au destul timp pentru a se odihni şi a servi masa − Dacǎ existǎ o servire rapidǎ şi exactǎ a clienţilor − Dacǎ existǎ posibilitatea apariţiei unor conflicte cu clienţii din cauza servirii întârziate sau necorespunzătoare − Dacǎ munca efectuatǎ de angajaţi corespunde calificărilor şi capacităţii acestora − Dacǎ angajaţii sunt pregătiţi şi instruiţi suficient pentru munca încredinţatǎ. Indiferent de condiţiile ce favorizează stresul. cum ar fi cerinţe mari şi un control insuficient al atribuţiilor.M9-RO.

Mǎsurile de protecţie pentru reducerea riscului de violenţǎ sunt: − Îmbunătăţirea atmosferei de la locul de muncǎ − Organizarea muncii − Informarea şi instruirea angajatului. M9-RO.− Memorie ineficientǎ − Lipsǎ de concentrare. Principalele aspecte ce trebuie avute în vederea realizării de programe de lucru sunt: − Fiecare angajat are dreptul la o perioadǎ de odihnǎ zilnicǎ de 11 ore consecutive la fiecare perioadǎ de 24 de ore − La fiecare perioadǎ de 7 zile fiecare angajat este îndreptăţit la o perioadǎ de odihnǎ minimǎ de 24 de ore pe lângă cele 11 ore zilnice de odihnǎ − Atunci când ziua de lucru este mai lungǎ de 6 ore. nelinişte. nervozitate.9.4 Organizarea muncii şi a timpului liber Pentru organizarea muncii şi timpului liber trebuie luatǎ în vedere respectarea directivei 2003/88/EB din 4 noiembrie 2003 ce se ocupǎ de anumite aspecte ale organizării timpului de lucru. Astfel se poate ajunge la o eficienţǎ scăzuta. precum şi la creativitate şi competitivitate reduse. nu trebuie sǎ depăşească 48 de ore − Fiecare angajat are dreptul la un concediu plătit anual de 4 săptămâni care nu poate fi înlocuit cu platǎ în bani cu excepţia cazului în care contractul de muncǎ încetează − Orele de lucru obişnuite pentru angajaţii din turele de noapte nu trebuie sǎ depăşească media de 8 ore pe zi într-o perioadǎ de 24 de ore. inclusiv ore suplimentare. fiecare angajat este îndreptăţit la o pauzǎ − Durata medie de lucru pentru fiecare perioadǎ de 7 zile. 59 . Stresul la locul de muncǎ poate cauza depresie. obosealǎ şi afecţiuni ale inimii.

9. Cei mai întâlniţi factori de risc care pot afecta sănătatea unei mame tinere sau a unei femei gravide şi/sau sănătatea copilului ei sunt: − Activităţi ce necesitǎ aplecarea sau ridicarea − Temperatura înaltǎ de la locul de muncǎ. angajatorul este obligat sǎ amelioreze condiţiile de muncǎ pentru ca femeia gravidǎ sǎ nu sufere de pe urma acestor factori. Pentru prevenirea factorilor mai sus menţionaţi trebuie implementate următoarele mǎsuri: 60 . Dacǎ din motive reale nu este posibilǎ înlocuirea schimbului de noapte cu schimbul de zi. dovedind printr-un certificat cǎ astfel sănătatea îi este pusǎ în pericol. volum de lucru mare − Hipertensiune cauzatǎ de diferite situaţii stresante − Greţuri cauzate de începerea lucrului dimineaţa − Greţuri cauzate de diferite mirosuri − Posibilitatea de a aluneca. aceasta este îndreptăţita la un concediu prenatal. mai ales în ultima perioadǎ a sarcinii. în care sănătatea ei şi a copilului sǎ nu fie afectate.M9-RO. perioadǎ în care va primi salariu mediu pe economie. angajatul are dreptul la concediu până la începerea concediului prenatal sau a celui postnatal. Dacǎ existǎ posibilitatea ca munca sǎ dăuneze unei viitoare mame sau copilului ei. trebuie luate toate mǎsurile posibile pentru eliminarea riscurilor. trebuie sǎ beneficieze de muncǎ în schimbul de zi. oboseala cauzatǎ de un regim de temperaturǎ necorespunzător − Munca în picioare. până când copilul împlineşte un an. lipsa lichidelor. La începutul concediului prenatal angajatul trebuie sǎ primească salariu mediu pe economie. Nu existǎ pericole specifice lucrului în schimbul de noapte. Dacǎ factorii de risc nu dispar după îmbunătăţirea condiţiilor de muncǎ. Dacǎ nu este posibilǎ mutarea femeii gravide pe un alt post (loc de muncǎ).5 Condiţii de lucru pentru femeile gravide şi pentru cele lǎuze Pentru evaluarea riscurilor la locul de muncǎ. Dacǎ aceşti factori dăunători nu pot fi eliminaţi. Totuşi. dacǎ femeia nu este de acord sǎ lucreze în acest fel. femeia trebuie mutatǎ pe alt post în cadrul aceleiaşi firme având acelaşi salariu. trebuie acordatǎ o atenţie deosebitǎ locurilor în care lucrează femeile gravide şi tinerele mame.

Încercaţi sǎ enumeraţi mǎsurile de prevenire pentru eliminarea sau minimalizarea acestor riscuri.− Munca efectuatǎ de către femeie nu trebuie să necesite eforturi fizice mari. denumiţi factorii de risc psihologic la care sunt expuşi angajaţii din hoteluri şi restaurante.9.7 Test de auto-evaluare După analiza informaţiilor de mai sus. Aceasta trebuie sǎ beneficieze de atribuţiuni uşoare la locul de muncǎ − Trebuie sǎ beneficieze de pauze şi de posibilitatea de a bea lichide − Trebuie sǎ beneficieze de pauze scurte pentru a sta jos şi a se odihni − Trebuie sǎ beneficieze de un program de lucru flexibil precum şi de un loc de muncǎ adecvat − Trebuie folositǎ încălţăminte corespunzătoare. iar lichidele vărsate trebuiesc curăţate imediat. M9-RO. Principala condiţie care asigurǎ siguranţa şi sănătatea angajaţilor pe bazǎ de contract temporar este ca aceştia sǎ beneficieze de acelaşi instructaj ca cei angajaţi permanent. Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele: Factori de risc psihologic Activitate/ sursǎ Descrierea pericol ului Angajat Rău Mǎsuri de protecţie necesare 61 . Din cauza incompetenţei şi a lipsei de instruire aceşti angajaţi sunt expuşi unui risc crescut.6 Personalul angajat temporar sau pe bazǎ de contract sezonier În domeniul hotelier sau al restaurantelor angajaţii lucrează de multe ori pe bazǎ de contract temporar sau sezonier. M9-RO. Completaţi tabelul de mai jos folosind modelul.9.

62 .

. etc.Nu atingeţi sistemele de blocare şi de siguranţǎ.10. mănuşi speciale rezistente la tǎiere.Nu supraîncărcaţi maşina. cârlige. Cine este afectat Rău cauzat Mǎsuri de protecţie necesare Factori de risc de naturǎ mecanicǎ Unelte de tǎiere Efecte mecanice mecanice şi manuale corpului uman (maşinǎ de tocat. .Nu apăsaţi ingredientele cu mâna. . 63 . personalul de curăţenie. .Tăieturi. . .Nu introduceţi nimic în recipient în timpul funcţionǎrii maşinii. bucătărie şi de -Răni.Nu deschideţi niciodată capacul maşinii în timpul funcţionǎrii acesteia. cuţite.Depozitaţi toate uneltele şi instrumentele în locuri desemnate.Manevraţi cu atenţie toate obiectele ascuţite (cuţite şi discuri de tǎiere.Opriţi alimentarea cu energie electricǎ în timp ce efectuaţi reparaţii la maşinǎ. frigări. vase de sticlǎ). benzi. . servire. . unelte de desfăcut conserve.Verificaţi siguranţele periodic.). maşini de tăiat. .M9-RO. utilizaţi echipament de protecţie (şorţuri de protecţie.Montaţi suporturi corespunzătoare pentru cuţite. margini ascuţite. rǎzǎtoare. obiecte ascuţite (conserve. . . .Opriţi alimentarea cu energie electricǎ în timp ce curăţaţi maşina.Depozitaţi sticla şi cutiile de conserve în recipiente separate. . frigări).Dacǎ este posibil. FORMULARE DE EVALUARE A RISCULUI Pericol Sursǎ Descrierea pericolului asupra Personalul de .

Absenţa balustradelor.Organizarea corespunzătoare a locului de muncǎ. dimensiunile şi capacitatea rafturilor trebuie ajustatǎ în funcţie de obiectele depozitate pe ele. mânerele şi alte mijloace de susţinere vor fi amplasate în locuri incomode . . căderi împiedicări şi Personalul bucătărie şi servire de de -Poziţia maşinilor şi a echipamentului trebuie sǎ fie stabilǎ. întindere şi servire împrăştiere.Coridoarele trebuie iluminate corespunzător. scări abrupte. -Forma. -Materialele trebuie încărcate şi descărcate corespunzător. . Factori de risc fizic 64 .Tendoane rupte. răsucire şi Personalul de Traumatisme. bucătărie şi cel de desprindere. .Balustradele. nu trebuie sǎ fie prea abrupte. sfâşieri şi jupuiri alunecare. de exemplu picior rupt şi mânǎ arsǎ. firele şi cablurile electrice trebuie . -Moarte. cădere.Scurgerile trebuie curăţate imediat folosind substanţe corespunzătoare (detergenţii chimici pot fi utilizaţi în funcţie de natura lichidului vărsat). -Se vor utiliza margini de protecţie pentru a nu permite căderea obiectelor aflate la înălţime. fǎrǎ obstacole. leziuni. iluminate corespunzător. -Combinaţii neaşteptate de fixate conform cerinţelor.Situaţia podelei trebuie inspectatǎ periodic.Treptele trebuie acoperite cu material antiderapant. . .Ligamente încordate ale .Echipament mobil şi piese în mişcare scăpate de sub control Cădere şi balans. -Angajaţii vor fi instruiţi asupra procedurilor corecte de încărcaredescărcare. -Oase fracturate. braţelor şi picioarelor. dotate cu balustrade. scări defectuoase şi instabile Alunecări.

Curăţarea periodicǎ a corpurilor de iluminat. .Pierderea de lichide ceea ce poate duce la leşin.Instalarea de sisteme de ventilaţie deasupra echipamentelor care emit căldura pentru asigurarea volumului de aer proaspăt.). . plǎci. etc. în special a celor tineri în legătura cu problemele de sănătate cauzate de căldura. . Utilizarea de capace la fierbere pentru a evita materiale Angajaţii din Arsuri de diferite grade bucătărie. Orbire. . Conformitatea cu regulile de protecţie a muncii. . mâncare fierbinte). cerinţelor în vigoare. 65 . Utilizarea mânerelor. apǎ fiartǎ. -Echipament care emite căldura. din -Obosealǎ. ceea ce duce la scăderea atenţiei. .Întreţinerea periodicǎ a sistemului de iluminare de urgenţǎ. Luminǎ intermitentǎ. .Condiţii de microclimat Mediu de lucru neadecvat: Angajaţii .Asigurarea protecţiei împotriva luminii directe a soarelui. cădere.Informarea angajaţilor noi. .Înlocuirea oportunǎ a becurilor şi tuburilor de neon sparte sau defectuoase. . ospătarii. lovire etc. Umbre. . oale. Suprafeţe încinse (tăvi de copt.Asigurarea unui echipament de lucru adecvat. lichide fierbinţi (grăsime fierbinte. precum şi cu mǎsurile de prevenire şi de prim ajutor.Asigurarea de condiţii de odihnǎ pentru angajaţi în timpul pauzelor . . abur încins Contactul fierbinţi cu Toţi angajaţii Diferite tipuri de traume: .Ventilaţie insuficientǎ. . Utilizarea vaselor şi a tigăilor de marine corespunzătoare.Corpurile de iluminat trebuie sǎ corespundǎ împiedicare. -Echipament necorespunzător.Probleme cardiace. . barmanii. suporturilor şi a materialelor rezistente la căldura. Corpuri de iluminat Luminǎ insuficientǎ murdare.Temperatura.Dotarea cu dozatoare de apǎ rece.Curent de aer.Lipsa de oxigen poate cauza somnolenţǎ. . bucătărie .Asigurarea unui regim normal de temperaturǎ în zona de lucru. Absenţa iluminării de urgenţǎ.Umiditate. greşeli şi accidente.

Dacǎ este posibilǎ.Amplasarea de zone liniştite. . echipament zgomotos (maşini de spălat vase. Utilizarea de şorţuri şi încălţăminte rezistente la căldura. . . . bucătărie -Respiraţie şi puls neregulate.La achiziţionarea de echipament nou. maşini de tocat carne. dacǎ mâncarea este fierbinte.Atenţie diminuatǎ. Utilizarea mănuşilor de protecţie şi a suporturilor pentru vase. Instructajul periodic al angajaţilor asupra protecţiei muncii şi primului ajutor în eventualitatea unui accident. personal din . . malaxoare. în special a copiilor. barmani.Schimbarea pieselor uzate ale echipamentului cu unele noi pentru evitarea zgomotului inutil.Amplasaţi în mod corespunzător boxele şi reglaţi direcţia acestora.Utilizaţi materiale izolatoare fonic.Reacţii întârziate. trebuie acordatǎ atenţie la caracterul zgomotos al acestuia. amplasarea echipamentului zgomotos în locuri separate. Avertizarea clienţilor. -Obosealǎ. etc). . unde angajaţii se pot odihni. .Creştere a tensiunii arteriale.Pierderea auzului. . Poziţionarea vaselor cu mâncare fierbinte în mijlocul tăvii. răsfierberea. Evitaţi umplerea până la refuz a ceştilor de cafea şi ceai precum şi a farfuriilor cu supǎ. Utilizarea de echipament de protecţie. Zgomot Ospătari. . .Instalarea de sisteme de limitare automate pentru muzicǎ. 66 . Întotdeauna folosiţi o cârpǎ uscatǎ deoarece o cârpǎ umedǎ este o mai bunǎ conductoare de căldura.Muzica la volum mare.

personalul de curăţenie .Ochi iritaţi. informaţi administratorul.Factori de risc chimic .Pătrunderea în organismul pentru rufe uman Personalul ajutător din bucătărie. .Niciodată nu depozitaţi substanţe chimice în recipiente ne-etichetate.Informaţi autorităţile în legătura cu avarierea echipamentului. Dacǎ observaţi nereguli. scurgerea de produse chimice sau a containerelor avariate.Întotdeauna respectaţi regulile. . . . . . ochi roşii . spasme bronhice .Învăţaţi sǎ lucraţi în siguranţǎ la locul de muncǎ. . odorizante. -Utilizaţi numai produse aprobate şi certificate de către instituţiile de control a substanţelor chimice. iritarea şi/sau înroşirea pielii .Nu amestecaţi substanţele chimice.Diferite erupţii.Citiţi şi respectaţi instrucţiunile de pe prospect.Tuse . 67 . cameristele.Evaporarea substanţelor Diferite feluri de chimice. detergenţi. -Obţineţi informaţii în legătura cu substanţele chimice şi îmbrăcămintea de protecţie.Asiguraţi-vǎ cǎ ştiţi sǎ acordaţi primul ajutor în cazul în care produsele chimice pătrund în cǎile respiratorii. . -Toxicitatea. detergenţi .Niciodată nu depozitaţi substanţe chimice în recipiente proiectate în alte scopuri (sticle pentru băuturi).Rinitǎ acutǎ . înălbitori. crăparea pielii.Senzaţie de sufocare. în membrana mucoasǎ sau în piele.Înlăcrimarea ochilor .Uscarea pielii.

Uleiul trebuie încălzit numai atunci când este necesar.) 68 . bucătărie .Evaporarea periculoase. bronşitǎ. substanţelor Personalul bucătărie din . .Creşte starea de obosealǎ. . . .. . . vitǎ. nu în mod constant. .. particule de enzime etc. paraziţi. .Mâncare . o afecţiune . hepatita A.).Respectarea regulilor de depozitare a deşeurilor şi a materialelor industriale.Compuşii naturali ai organismelor (aminoacizii. .).Uleiul trebuie înlocuit şi verificat periodic. din . lut.Ochi iritaţi.Microorganisme (bacterii.Ulei în fierbere . viruşi sau bacterii. ochi roşii. servire .Respectarea regulilor de igienǎ. Roto virus etc. a cuptoarelor. Personalul de . . Factori de risc biologic . vitaminele. ciuperci.Înrăutăţeşte starea fizicǎ. spasme . ouǎ etc.Substanţe de origine biologicǎ . dezinfectare. substanţe vegetale).Ventilaţie corespunzătoare . etc.Ventilaţie mecanicǎ în toate zonele în care existǎ fum şi vapori de ulei deasupra grătarelor. Barmani. crize de anghinǎ pectoralǎ. gastro-enterite cauzate de infecţii sau viruşi.Interzicerea fumatului.Reduce eficienţa muncii. -Favorizează apariţia alergiilor.Substanţe de origine animalǎ (pui. bronşice . .Alergii provocate de mucegai sau de praful de naturǎ organicǎ ( praful de fǎinǎ. . porc. proteinele etc. -Respectarea regulile privitoare la curăţenie.Substanţele naturale sau organice: (de ex. Angajaţii viruşi.Praf de origine .Ventilaţia mecanicǎ. astm.Iritǎ membrana mucoasei ochilor şi a căilor respiratorii la persoanele sensibile sau bolnave. -Otrăvirea sau intoxicarea.Infecţii cauzate de paraziţi.Întreţinerea periodicǎ a paravanelor şi filtrelor de la sistemele de aerisire pentru asigurarea unei funcţionǎri eficiente a sistemului de ventilaţie. -Pot cauza migrene. Fum de ţigarǎ -Mediu poluat cu fum Administratori. a tigăilor. (intoxicarea cu salmonela.Lăcrimarea ochilor . spălare. pământ.Tuse -Senzaţia de sufocare.

electric etc.Contactul direct cu instalat într-o anume Bucătari un conductor electric sau cu o zonǎ de lucru bucătari (cuptoare electrice.Metalizarea pielii . barmani.Pierderea cunoştinţei -filtru de cafea. respectǎ Clienţi. întrerupătoare. administraţie -calculator . .Inspectaţi periodic condiţia tehnicǎ a echipamentului electric în vederea respectării normelor legale şi a instrucţiunilor producătorului. .Lichide reziduale. nu Echipamentul . transmisǎ prin mâncare cauzatǎ de o procesare termicǎ insuficientǎ a produselor alimentare sau de contactul cu produse gătite sau crude). Verificaţi tipul de conexiune care se potriveşte echipamentului dumneavoastră. prize defect sau nu interiorul hotelului este 69 .Asiguraţi-vǎ cǎ echipamentul electric este întreţinut periodic şi reparat numai de către specialişti calificaţi. sangvine bucătari. Angajaţii care .Arsuri de diferite grade şefi. respirator -fax. . etc. ospătari. Personalul din este efectuatǎ periodic.Afecţiuni ale vaselor -imprimantǎ.Sânge sau alte fluide organice (lichidul provenit de la carnea îngheţatǎ). . electric fǎrǎ a beneficia de . .Asiguraţi-vǎ cǎ echipamentul este folosit respectând normele în vigoare Întreţinerea ochilor Echipament electric portabil: echipamentului electric nu .Cicatrice Inflamarea membranei .Instalaţi sisteme de protecţie pentru contactul direct şi indirect cu obiecte aflate sub tensiune.organicǎ ( fǎinǎ). din bucătărie -blender de cocktail. sobe) tensiune. angajaţii instructaj. . . . . Factori de risc de naturǎ electricǎ Echipamentul electric . -maşina de spălat vase.copiator. cu echipament Bucătari -maşinǎ de tăiat lucrează şefi.Fibrilaţie ventricularǎ legume.Asiguraţi-vǎ că echipamentul electric este conectat la reţeaua electricǎ de către personal calificat. Echipamentul electric. Folosiţi echipament testat şi corespunzător. piesǎ metalicǎ aflatǎ sub grătare. Dispozitive folosite în cabluri.Afecţiuni ale aparatului .Moartea. personalul de curăţenie instrucţiunile de folosire.

Instruirea iniţialǎ şi periodică a angajaţilor.Un sistem de ventilaţie eficient. etc. ospătari.Organizaţi cursuri de pregătire şi instruire a angajaţilor. .Planuri de urgenţǎ în caz de incendiu.Marcaţi zonele periculoase. etc. . . . etc.Instalarea şi aprobarea echipamentului trebuie efectuatǎ de către specialişti. .Plan de urgenţǎ. .Senzaţie de îngreunare 70 .Intoxicarea cu fum.Afumarea alimentelor în Echipament pentru locuri necorespunzătoare.Sisteme pentru detectarea incendiilor.Mijloace pentru reducerea gradului de inflamabilitate al materialelor. fiare de călcat. uscătoare de păr. echipament supraîncălzit. . lămpi. Factori de risc ergonomic Lucrul în poziţia ‘stând Lucrul în poziţia ‘stând în Bucătari.Pagube materiale. . .Pagube materiale.Răniri.Posibile pierderi de vieţi omeneşti.). . podelelor. Factori de risc de incendiu şi explozie Grăsimea încinsă .Mijloace care cresc rezistenţa construcţiilor la incendiu (paravane şi panouri rezistente la foc. . precum şi pregătirea lor practicǎ. descuiate şi fǎrǎ obstacole. . televizoare.Verificarea şi controlul periodic al instalaţiei de gaz pentru descoperirea eventualelor scurgeri.Intoxicarea cu fum.Semne pentru indicarea ieşirilor de evacuare. restaurant şi cel din . lămpi cu ulei. . -Materiale inflamabile folosite la decoraţiuni sau nerespectarea regulilor de siguranţǎ la exploatarea aparaturii electrice poate cauza incendii. . . . restaurant şi cel din . în picioare’ picioare’ în mod obişnuit barmani.Asiguraţi-vǎ cǎ echipamentul este folosit conform instrucţiunilor. Personalul de la .Acumulările de ulei din Foc deschis (lumânări. .Grăsimea încinsǎ care se Acumulările de ulei din poate aprinde. . afumat. .(dipozitiv de curăţare a funcţionează corespunzător. Exploziile pot avea loc în cazul unei scurgeri de gaz. aspiratoare.Arsuri de diferite grade.Arsuri de diferite grade.Întreţinerea periodicǎ a echipamentului în exploatare şi înlocuirea oportunǎ a pieselor. .Posibilitatea de a schimba poziţia de lucru din a când în când Personalul de la .) .Mijloace de bazǎ pentru combaterea incendiilor.Sisteme pentru combaterea incendiilor. conductele de aerisire. .Posibile pierderi de vieţi omeneşti.Cǎi de evacuare sigure. . bucătărie. spălători . bucătărie. Utilaje pe bazǎ de gaz. . conductele de aerisire.Picioare umflate. . .

Lucrurile grele trebuie depozitate pe rafturi mai joase pentru a fi mai uşor de ridicat. .În timpul orelor de lucru sunt necesare pauze. Ridicarea de greutăţi . .Oalele pline nu trebuie ridicate.La selectarea personalului. .Posibilitatea de a avea destul spaţiu de mişcare la locul de muncǎ (bucătar.Greutăţile mari trebuie ţinute la nivelul şoldului. .Afecţiunile reumatice pot apărea dea lungul unei perioade mari de timp. farfurii cu necorespunzător. genunchilor şi a coloanei vertebrale.Organizarea muncii într-o aşa manierǎ încât angajatul sǎ se poată odihnii în timpul schimbului. . .Varice. mâncare. .Greutăţile mari trebuie cǎrate de doi sau mai (vase.Dacǎ este posibil. . barmanii. greutăţile trebuie împinse. inflamări dese ale picioarelor. .Angajaţii trebuie instruiţi sǎ ridice greutăţile în mod corect şi sigur.Greutăţile pot fi prinse Angajaţii din . trebuie avut în vedere ca volumul de muncǎ sǎ nu depăşească puterea de muncǎ a angajatului. recepţioner) -Sǎ aibă echipamentul şi mijloacele necesare la îndemânǎ. 71 .Dacǎ se lucrează în picioare pe toatǎ durata schimbului. etc) aplecare sau întoarcere. grele sau mişcări exagerate de restaurant. ar trebui utilizate cărucioare pentru alimente şi farfurii cu mâncare.Dacǎ masa ce constituie zona de lucru are înălţimea necesarǎ şi corespunzătoare tipului de muncǎ . recepţioneri picioarelor. pentru a avea acces la ele fǎrǎ sǎ se întoarcă sau sǎ se aplece .Munca solicitantǎ trebuie alternatǎ cu o muncǎ mai puţin solicitantǎ. ospătarii. . cutii cu sticle. .. -Hernii sau dislocări ale coloanei trase sau rostogolite (butoaie cu bere).Microtraume în zone şoldurilor.Dacă este posibil. trebuie prevăzut un suport pentru picioare corespunzător pentru a permite schimbarea poziţiei de lucru din când în când .Dureri de spate. vertebrale etc. pot fi prea bucătărie sau tendoanelor. probleme de circulaţie în zona picioarelor. . de vase. . -Fracturi. mulţi oameni.Luxaţii ale ligamentelor şi .

. ospătari.Depresie. . schimbările din organizarea lucrului.Nervozitate.Organizaţi corespunzător munca în aşa fel încât volumului de muncǎ.Aceasta are drept rezultat scăderea .Obosealǎ şi boli cardiace. rănire şi accidente.Distribuiţi în mod corect angajaţilor turele mai 72 . muncii.Satisfacţie şi motivaţie reduse la Factori preventivi pentru reducerea pericolului de agresiunile fizice şi din hoteluri şi locul de muncǎ. libere. a creativităţii şi numărul de angajaţi de pe turǎ sǎ fie pe măsura de muncǎ prea mare.Daune fizice şi sociologice care au  Organizarea muncii ca rezultat apariţia diferitelor fobii şi  Pregătirea şi instructajul temeri.Relaţii de muncǎ deteriorate. bucătari . intimidarea şi violenţa . Factori de risc psihologic Violenţa şi hărţuirea Jignirile. . . înclinare şi aplecare. volum eficienţei angajaţilor.Echipamentul din bucătărie trebuie sǎ fie mobil pentru a fi posibilǎ reducerea numărului de acţiuni de ridicare.În procesul de pregătire a mâncării trebuie utilizate instrumente bine ascuţite pentru a necesita cât mai puţin efort fizic. termeni competitivităţii.Lucrul într-o poziţie Mişcări repetitive ale Spălători de vase. angajaţilor . . întoarcere. .Absenteism crescut. care necesitǎ efort.Obosealǎ. Întreg personalul .Angajaţii trebuie informaţi în timp util despre muncǎ (organizarea şi administrarea din hoteluri şi . . controlul insuficient al . monotonǎ sǎ fie realizatǎ folosind echipamentul poziţie incomodǎ a corpului . fluxului de clienţi. cerinţele mari restaurante .Trebuie utilizate instrumente cu mânere ergonomice confortabile . .Anxietate. ameninţările.  Atmosfera de la locul de muncǎ .Respectaţi programul schimburilor şi zilelor de la locul de muncǎ şi . . Stresul la locul de -Factori psihologici Întreg personalul .Reorganizarea muncii în aşa fel încât munca incomodǎ mâinilor şi încheieturilor.Stres.Dureri musculare.Senzaţie de disconfort. pericol de necesar. violenţǎ: psihologice restaurante . de ex. limitǎ.Probleme la angajare.

zgomotul. . puţin preferate. cum ar fi: căldura.Sǎ aveţi un număr de angajaţi de rezervǎ pentru perioadele de vacanţǎ. zile aglomerate sau cazuri de îmbolnăviri. . . 73 .Acordaţi angajaţilor ocazia de a se implica în planificarea orelor de lucru. frigul.Factori de naturǎ fizicǎ (condiţii neprielnice în atmosfera de lucru. .la locul de muncǎ). etc.). zilele de sărbătoare.Distribuiţi zonele de lucru în mod corespunzător. .Coordonaţi domeniile de activitate. instrumentele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful