AMPLASAREA REŢELELOR EDILITARE SUBTERANE

Şef lucrări dr. ing. Nicolae Ioan ALBOIU

Amplasarea subterană a reţelelor edilitare: • Pozare independentă; • pozare în galerii edilitare multifuncţionale. POZARE INDEPENDENTĂ SR 8591 – stabileşte condiţiile de amplasare în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpături pentru distribuţia apei potabile şi industriale, de canalizare, termoficare, gaze naturale, telecomunicaţii, energie electrică. – se aplică în cazul reţelelor noi şi al reţelelor existente care se modifică. Condiţii de amplasare (SR 8591) Condiţii generale: • Amplasarea reţelelor edilitare subterană în localităţi trebuie corelată cu celelalte lucrări subterane şi de suprafaţă existente sau de perspectivă. • După executarea reţelelor edilitare subterane acestea trebuie marcate şi reperate pe teren (conform STAS 9570/1).

Condiţii privind traseele: • Reţelele edilitare subterane se amplasează, în funcţie de condiţiile tehnico-economice, în ampriza străzilor şi a spaţiilor verzi dintre clădiri (conform tabelului 1 SR 8591). • În planurile urbanistice zonale (PUZ) trebuie să se indice traseele reţelelor edilitare subterane. • Amplasarea reţelelor edilitare subterane se face de regulă în afara părţi carosabile a străzilor. Dacă acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau economic se pot amplasa în partea carosabilă cu următoarea ordine de prioritate: - canalizarea de ape meteorice; - canalizarea de ape menajere; - termoficare; - alimentare cu apă; - gaze naturale; - telecomunicaţii; - alte reţele.

pe partea opusă canalelor termice şi canalizaţiilor telefonice. ţinând seama de adâncimea de fundare precum şi de caracteristicile geotehnice ale ternului. • posibilitatea proiectării şi executării în mod coordonat a tuturor reţelelor subterane. • reţelele de gaze naturale se recomandă să se pozeze în zona necarosabilă a străzii. • reţelele de tracţiune electrică se amplasează lângă fundaţiile stâlpilor susţinători respectivi. • categoria străzii şi sistemului rutier existent sau proiectat. • distanţa minimă între conducte şi canale precum şi între acestea şi construcţiile existente trebuie să asigure stabilitatea construcţiilor. . • etapizarea executării lucrărilor. Condiţiile specifice de amplasare pe categorii de reţele se stabilesc conform prevederilor de mai jos: • reţelele subterane electrice şi de telecomunicaţii amplasate pe trasee paralele de lungime mare se recomandă să se pozeze separat .Amplasarea reţelelor în planul de situaţie coordonator din cadrul proiectelor trebuie justificată tehnico–economic funcţie de: • caracteristicile terenului de fundare. • siguranţa de exploatare. de o parte şi de alta a străzii. • posibilitatea de deviere sau întrerupere a circulaţiei. • reţelele de telecomunicaţii se recomandă ă se pozeze în zona cuprinsă între frontul de aliniere a construcţiilor şi partea carosabilă a străzii.

Figura 1 Amplasarea unor reţele edilitare subterane (exemplu SR 8591) .

canalelor sau a tălpii şinei de tramvai. Condiţii privind distanţele minime: Distanţele minime dintre reţelele edilitare subterane sau dintre acestea şi elementele de construcţii sunt indicate în tabelul 1. În cazul reţelelor de apă potabilă aflate în vecinătatea reţelelor de canalizare trebuie să se asigure evitarea infiltraţiilor din reţelele de canalizarea apelor uzate în reţeaua de apă potabilă. Aducţiunile pentru alimentare cu apă care au trasee comune. Aceste distanţe se consideră de la faţa exterioară a conductelor. canalelor. se amplasează conform prevederilor prezentului standard. Distanţele minime prevăzute în tabel pot fi reduse cu luarea de măsuri speciale (protecţie. în localităţi. dar nu sub distanţele prevăzute în reglementările tehnice de specialitate în vigoare pentru reţelele respective. cu acordul întreprinderilor care exploatează aceste reţele. Distanţele minime dintre faţa exterioară a conductelor. . cu celelalte reţele edilitare subterane.Traseul unei reţele edilitare sau al unei galerii edilitare se recomandă să se stabilească pe traseul străzii unde se află cele mei multe puncte de utilizare. canalelor şi faţa exterioară a căminelor sau a altor accesorii de pe reţea nu pot fi mai mici decât cele prevăzute în tabelul 1. materiale etc.) specifice reţelelor respective. Dublarea reţelelor prin amplasarea de o parte şi de alta faţă de axul străzii se face în baza unui clacul tehnico-economic.

avându-se în vedere următoarele: • necesitatea amplasării reţelelor edilitare subterane în zone aglomerate. precum şi a punctelor de conectare la şină a cablurilor de întoarcere. conductele de gaze şi lichide se amplasează conform STAS 9312. a căilor de rulare pentru tramvaie şi a părţii carosabile a străzilor. se poate face numai la o distanţă minimă în plan faţă de punctul de intersecţie cel mai apropiat al şinelor. Condiţii privind subtraversări şi încrucişări: Subtraversări de căi ferate. Când reţelele existente nu se modifică iar amplasarea reţelelor noi nu poate respecta. respectiv faţă de punctul de conectare de: . drumuri şi străzi. se iau măsurile de protecţie prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.10 m pentru subtraversarea căilor ferate electrificate. • La subtraversarea căilor ferate. . • La subtraversarea căilor ferate. cablurile electrice se montează în tuburi de protecţie.3 m pentru subtraversarea liniilor de tramvai. căi de rulare pentru tramvaie. distanţele minime prevăzute. . • soluţionarea optimă privind măsurile de protecţie necesare care să asigure funcţionarea şi exploatarea corespunzătoare ansamblului de reţele subterane. respectiv tramvaie sau căi ferate.Reducerea distanţelor minime din tabelul 1 trebuie justificată din punct de vedere tehnico-economic. a căilor de rulare pentru tramvaie şi a drumurilor. pe anumite trasee. • Subtraversarea cu conducte metalice a intersecţiilor dintre liniile electrificate. • economicitatea amplasării pe lungimi limitate a reţelelor.

Încrucişarea dintre reţelele edilitare subterane.900.. în cazul în care conductele sunt amplasate pe străzi care se intersectează până la acest unghi.. • Condiţiile de amplasare la încrucişarea reţelelor edilitare sunt conform cu tabelul 2 care cuprinde şi măsurile de protecţie suplimentară în cazul în care condiţiile de amplasare nu pot fi respectate. • Încrucişările dintre reţelele subterane se fac. Se admit reduceri ale unghiului până la 450. soluţia de subtraversare se stabileşte de comun acord cu beneficiarul căi de comunicaţie electrificate.Dacă aceste distanţe minime nu pot fi respectate. . sub un unghi de proiecţie în plan orizontal de 750. de regulă.

.

.

5. conductă gaze. cabluri electrice de medie tensiune. 6. Colector ape uzate.Amplasarea reţelelor edilitare . . conductă apă potabilă. 3. cabluri electrice de joasă tensiune.secţiuni uzuale Figura 2 Amplasarea reţelelor edilitare (platformă de 13 m în zonă e habitat colectiv) 1. cabluri telefonice. 8. colector ape meteorice. 9. termoficare. 4. 7. iluminat public. 2.

8. iluminat public. 9. termoficare. 6. conductă apă potabilă. cabluri electrice de joasă tensiune. . colector ape meteorice. 2. conductă gaze. 5.Figura 3 Amplasarea reţelelor edilitare – reţea de canalizare sub trotuare 1. 3. 7. cabluri electrice de medie tensiune. cabluri telefonice. 4. Colector ape uzate.

6.Figura 4 Amplasarea reţelelor edilitare (platformă de 10 m în zonă e habitat colectiv) 1. conductă apă potabilă. cabluri electrice de joasă tensiune. cabluri electrice de medie tensiune. cabluri telefonice. Colector ape uzate. termoficare. 3. 2. conductă gaze. colector ape meteorice. 4. 5. . 9. 7. 8. iluminat public.

fapt ce conduce la creşterea pierderilor din sistem.Probleme privind pozarea independentă a reţelelor edilitare Probleme apărute le pozarea subterană a reţelelor edilitare în zonele urbane: • Lipsa spaţiului. • în cazul cartierelor vechi. • necesitatea dezvoltării prin pozarea de noi reţele. în cazul gazelor apare şi pericol potenţial al producerii de explozii. • depistarea cu întârziere a avariilor. cu străzi înguste. • necesităţi de sistematizare. Inconveniente privind pozarea îngropat a reţelelor: • Îmbătrânirea mai rapidă a conductelor şi cablurilor. • posibila interacţiune dintre reţele şi vegetaţie (rădăcini). fapt ce atrage după sine creşterea cheltuielilor necesare pentru exploatarea reţelelor. • dificultăţi în cazul intervenţiilor necesare pentru remedierea avariilor. amplasarea de noi reţele sau înlocuirea celor vechi cu reţele ce au capacităţi de transport mai mari poate constitui o problemă prin lipsa spaţiului disponibil. . • perturbarea activităţilor desfăşurate la suprafaţă în zona de intervenţie. • remedierea defecţiunilor a căror frecvenţă creşte odată cu îmbătrânirea reţelelor.

Figura 5 Amplasarea arborilor şi arbuştilor în raport cu strada . • degradarea vegetaţiei ca urmare a lucrărilor desfăşurate pentru execuţia/ întreţinerea reţelelor edilitare.Incompatibilitate între reţele şi vegetaţie: • riscuri de degradare a reţelelor din cauza rădăcinilor.

• reţeaua e distribuţie a apei (minim asigurarea a adâncimii de îngheţ). • reţele pentru distribuţia gazelor. . • canale de reţele termice şi canivouri multitubulare de telecomunicaţii. reţele de gaze şi electrice. • reţele pentru distribuţia energiei electrice. • reţeaua de canalizare ape uzate menajere (la adâncimea care să permită evacuarea apelor din subsolul imobilelor). dacă nu este posibilă pozarea cu cele de joasă tensiune. încălzire urbană. • cabluri electrice de medie tensiune. • reţele de canalizare. Configuraţia transversală (enumerare de la faţada clădirilor spre axul străzii): • Reţele de telecomunicaţii.Concluzii privind pozarea reţelelor edilitare Configuraţia pe verticală (enumerare de la suprafaţă spre adâncime): • Cabluri PTT. • reţeaua de canalizare ape meteorice. • reţeaua de alimentare cu apă.

lucrări private etc. .Concepte privind coordonarea reţelelor edilitare: • Spaţiul public trebuie considerat ca o lucrare de sine stătătoare. • orice lucrare executată în subsolul urban trebuie să se încheie cu un plan riguros de urmărire şi control a lucrărilor executate. • înainte de demararea lucrărilor trebuie să se dispună de un plan de coordonare complet (reţele. • conceperea modului de ocupare al spaţiului public şi al subsolului astfel încât să permită intervenţia ulterioară şi/sau găsirea de noi amplasamente în spaţiul rezervat unui anumit tip de reţele.) pentru totalitate spaţiului colectiv. • autoritatea publică şi antreprenorul general trebuie să înmâneze fiecărui gestionar de reţele un plan de perspectivă privind ocuparea solului. branşamente.

Oportunitatea amplasării reţelelor subterane în galerii edilitare: • pe străzile existente cu reţele edilitare dens construite care nu permit instalarea de noi conducte în subsolul lor. • pe artere şi în intersecţiile principale. Alcătuirea galeriei edilitare: • corpul galeriei. ventilare. • în complexele industriale. iluminat. • reţelele pozate în galerie (mobilare). energetice. care permite circulaţia în lungul galeriei în scopul montajului şi exploatării reţelelor. • construcţii şi instalaţii anexă (acces. • în cartierele noi de locuinţe.GALERII EDILITARE Galerie edilitară – construcţia subterană pentru amplasarea în comun a reţelelor tehnicoedilitare. • în cazul terenurilor macroporice sensibile la înmuiere. epuisment). telefonice. .

• dotarea tehnică pentru execuţia galeriei. • reţele admise în galerie. • calcule tehnico-economice (artere importante de circulaţie. din punct de vedere al traficului şi deservirii localităţii). • preluarea sarcinilor accidentale. Factori determinanţi în alegerea soluţiei constructive: • pozarea galeriei sub partea carosabilă sau în afara acesteia. • elemente de utilizare a spaţiului util (mobilare). .Criterii privind adoptarea soluţiei cu galerie edilitară. corelat cu nivelul apei subterane. prin comparaţie cu soluţia pozării independente a reţelelor subterane: • zone nou construite în care sunt prezente construcţii tipizate dezvoltate pe verticală şi avânt toate dotările de reţele subterane şi un număr relativ redus de racorduri. • străzi cu gabarit redus care nu permit pozarea reţelelor pe trasee individuale. corelat cu termenele de realizare. Alegerea formei geometrice a galeriilor edilitare (figura 6): • criteriile enumerate anterior.

Figura 6 Forme geometrice ale galeriilor edilitare .

spaţiu pentru a doua galerie edilitară. • schimbările de direcţie se realizează prin intermediul unor construcţii speciale. Galerie a cărui traseu trece parţial prin clădiri. Amplasarea galeriilor edilitare: • paralel cu axa arterelor de circulaţie. b. spaţii verzi. Galerie edilitară. metrou. c. partea carosabilă. Galerie edilitară în subteranul unei străzi. 2. Galerie principală şi galerii de racord. alei de circulaţie. 3. • pot fi poziţionate sub: trotuare. • galeriile de ramificaţie sunt perpendiculare pe galeriile principale. .Traseul galeriilor edilitare (figura 7) • să fie pe cât posibil în linie dreaptă. Figura 7 Amplasarea galeriilor edilitare – exemple 1. • traseul trebuie să îndeplinească criteriul tehnico-economic (construcţie şi exploatare). a.

• crearea condiţiilor de exploatare optime pentru fiecare tip de reţea şi pentru ansamblul galeriei (asigurarea spaţiului minim de circulaţie şi dotările anexă ale galeriei edilitare).Sisteme de galerii edilitare (figura 7): • sistemul de galerii principale şi galerii de racord ce fac legătura cu blocurile de locuinţe. • posibilităţile tehnice de înlocuire pentru unele reţele la perioade de 30 – 40 ani (optime din punct de vedere al siguranţei în funcţionare). . Aspecte privind proiectarea galeriilor edilitare: • perspectiva dezvoltării serviciilor care trebuie asigurate de reţelele pozate în galerii. • galerii al căror traseu trece parţial prin clădire. Mobilarea galeriilor edilitare Principii pentru mobilarea galeriilor edilitare: • alegerea reţelelor edilitare care să fie pozate în galerii – orice reţea dacă se aleg soluţii pentru ca funcţionarea acesteia să nu prejudicieze exploatarea celorlalte reţele. • asigurarea condiţiilor tehnice optime pentru o exploatare şi întreţinere sigură şi eficientă pentru fiecare tip de reţea pozată în galerie.

• cu sau fără pozarea în galerie a reţelei de canalizare. 6. . • secţiune circulară. 8. • fără introducerea termoficării. 10 m2): • secţiune rectangulară. • tunel cu boltă.Variante constructive (galerii cu structura optimizată pentru secţiunile 4. Variante principale pentru mobilarea galeriilor: • cu introducerea conductelor de termoficare în galeria edilitară.

Figura 8 Galerie rectangulară S = 4 mp .

Figura 9 Galerie tip tunel cu boltă S = 4 mp .

Figura 10 Galerie circulară S = 4 mp .

Figura 11 Galerie rectangulară S = 8 mp .

Figura 12 Galerie tip tunel cu boltă S = 8 mp .

Figura 13 Galerie circulară S = 8 mp .

• echipamente pentru detectarea gazelor şi alarmare.Instalaţii anexe galeriilor edilitare: • instalaţii electrice de iluminat – la tensiuni nominale şi reduse şi prize pentru lămpi portabile la 24 V. aerisiri şi golirea conductelor. • instalaţii de ventilare. • instalaţii pentru pomparea apelor provenite din infiltraţii. ventilatoarelor şi pentru prizele de sudură. pompelor de epuisment. • instalaţii electrice de forţă la tensiunea 3 x 380/220 V pentru acţionarea vanelor. . • instalaţii telefonice fixe şi prize pentru telefoane mobile.

Alte tipuri de galerii edilitare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful