P. 1
Histo11

Histo11

|Views: 0|Likes:
Published by Nicoleta Monica

More info:

Published by: Nicoleta Monica on Feb 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2014

pdf

text

original

TESUTUL MUSCULAR

Mecanismele de contractie-relaxare se realizeaza prin interactia intre doua tipuri de proteine. Aceasta interactiune este controlata de oscilatia concentratiei ionilor de Ca2+ care este mesagerul secund. Exista trei tipuri de muschi: 1. striat scheletic 2. striat cardiac 3. neted Muschiul striat scheletic Localizare: toti muschii somatici la nivelul organelor interne: • m. cavitatii • m. faringelui • m. din 1/3 superioara a esofagului • sfincterul anal extern • sfincterul uretral extern • laringe • m. extrinseci ai globului ocular • m. urechii medii Celulele si fibrele musculare au lungimi foarte mari, de ordinul mm sau cm. Raprtul lungime / latime este unic in fiecare organ. Grosimea este de 25-100 µ m. Celulele musculare din componenta m. scheletic sunt asociate cu tesut conjunctiv. Celulele musculare sunt asezate paralel cu axul lung orientat de-a lungul directiei de miscare a m. respectiv. In sectiune transvaersala au forma poligonala. Fiecare celula musculara este imbracata de o structura conjunctiva numita endomisium. Aceast tesut este format din fibre de reticulina, colagen, vase sangvine si fibre nervoase. Mai multe fibre musculare alcatuiesc un fascicul primar. Mai multe fascicule primare alcatuiesc un fascicul secundar. Fiecare fascicul este imbracat de perimisium care este format din vase sangvine si fibre nervoase de calibru mai mare. Intreg muschiul este imbracat de epimisium prin care se ataseaza de structurile invecinate. Rolul acestor structuri conjunctive este de a pune in valoare capacitatea contractila a celulei musculare. Celulele sunt de forma cilindrica, neramificate si asezate paralel una cu alta. Celulele sunt multinucleate iar nucleii sunt asezati in imediata vecinatate a membranei si au o dispozitie foarte ordonata, alternanata. Cea mai mare parte a citoplasmei este ocupata de o structura ce apare sub forma de striatii. Aspectul striat al citoplasmei este dat de organitele specifice, miofibrilele care sunt striate. In sectiune transversala celulele au aspect poligonal. In functie de locul unde s-a efectuat sectiunea, se pot vedea 1, 2 sau chiar 3 nuclei. Citoplasma contine miofibrilele sectionate transversal ce apar sub forma unor puncte separate de fante citoplasmatice. Se mai obsrva raportul cu celulele conjunctive si vasele sangvine. Celulele musculare se deosebesc de celulele obisnuite prin aspecte ultrastructurale observate cu ajutorul ME. Astfel celula contine: • membrana - sarcolema • citoplasma - sarcoplasma • organite comune si organite specifice (miofibrilele). (Sarcos - gr. - carne) • •

Acesta este alcatuit din o banda A intunecata intraga si cate o jumatate din cele doua benzi I adiacente. • troponina T care se ataseaza de tropomiozina • troponina I (inhibitoare) care previne interactiunea actina-miozina.Sarcolema are acelasi model structural ca membrana celulara in general. La acest nivel sunt adunate toate componentele unor cai de semnalizare transmembranara. formate din actina sau groase formate din miozina. sistemul tubilor T (transversi) care reprezinta o prelungire a spatiului extracelular in interiorul celulei pana in vecinatatea miofibrilelor. Meromiozina are doua lanturi unul usor (L) si unul greu (H). Prin polimerizarea actinei F se formeaza actina G (globulara). Miozina este o molecula complexa formata din mai multe lanturi grele si usoare. La exterior prezinta o membrana bazala formata de matricea celulara condensata. Tropomiozina este o proteina fibrilara. functional. Caracteristic sarcolemei este faptul ca mambrana bazala poseda un sistem tubular. pe o jumatate a filamentelor groase proeminenta la terala este orientata intr-o directie iar pe cealalta jumatate este orientata in directia opusa. Filamentele subtiri sunt formate din actina si proteine reglatoare (tropomiozina si troponina). Molecula de miozina are o parte orizontala si o proeminenta globulara la unul din capete. De moleculele de tropomiozina sunt atasate la distanta de 400 Å (7 monomeri de actina G) complexe de troponina. Ea este alcatuita dintr-o plasmalema cu glicocalix.d. la nivelul proeminentei globulare se afla sediul ATPazei. banda intunecata. Atunci cand celula este in repaus concentratia Ca2+ din celula este atat de mica incat nu este suficienta pentru a ocupa locurile de legare de pe troponina C. intre doua benzi Z consecutive se delimiteaza SARCOMERUL cu lungimea de 25 µm.p. Ca urmare configuratia spatiala a troponinei este impusa de troponina I.v. • banda Z este o regiune mai intunecata aflata la mijlocul benzii I. • banda H . Aceasta subunitate face ca ansamblul troponina-tropomiozina sa acopere toate locurile de interactiune actina-miozina. Din loc in loc exista structuri sub forma unor invaginari ale sarcolemei cu diametru de 100 nm care poarta numele de caveole. Filamentele groase contin doar molecule de miozina. In componenta ei lanturile grele se intind pe toata lungimea moleculei (atat in portiunea orizontala cat si in portiunea globulara). Reticulul sarcoplasmic (RS) . partea centrala fiind lipsita de proeminente. Actina este alcatuita din actina F (fibrilara) al carui lant formeaza un dublu helix.o regiune mai palida aflata la jumatatea benzii A. • banda I . D. • banda A .banda anizotropa.banda izotropa de lumina polarizata (clara). Pe lanturile grele. In timpul contractiei se scurteaza banda I. Miofilamentele Sunt subtiri. Miofilamentele reprezinta agregate complexe supramoleculare formate din proteine contractile si reglatoare si alte structuri cu rol de suport. Astfel. Fiecare monomer de actin poseda un loc de interactiune cu miozina. Organite specifice Miofibrilele care prezinta doua tipuri de benzi. Moleculele de miozina sunt asamblate pentru a da nastere filamentelor groase in seturi antiparalele. La nivelul proeminentelor se afla si lanturile usoare. Troponina prezinta 3 subunitati: • troponina C care leaga ionii Ca2+. Ea este infasurata si asezata in santul pe care il formeaza actina F. • banda M (de mijloc) se afla la mijlocul benzii H.

nediferentiate si situate in jurul celulelor adulte. aluneca unele printre altele. Complexul troponinatropomiozina elibereaza atunci locul de interactiun de actina si se realizeaza interactiunea actinamiozina. de natura conjunctiva. concentratia Ca in citoplasma scazand pana se atinge “concentratia critica”. observabile doar la ME. ridicandu-se actiunea inhibitorie a troponinei I. Se scurteaza insa distanta dintre doua benzi Z. In RS exista un sistem care detecteaza schimbarea de potential si ca uramre se deschid canalele de Ca si Ca este eliberat in citoplasma. In acest moment se da posibilitetea de actiune a ATPazei care se gaseste pe proeminentele laterale ale miozinei. In timpul contractiei. . Organite comune Au foarte mult mitocondrii care asigura sinteza de ATP sursa de energie. Aceasta asigura o concentratie de Ca in RS de 10. scheletic si cel cardiac. La fiecare ciclu de atasare-dezatasare actinamiozina filamentele se deplaseaza cu 5-10 nm.cresterea volumului organului prin cresterea volumului elementelor componente (celulelor). Relaxarea musculara inseamna revenirea la starea initiala. Regenerarea celulei musculare striate Desi celulele musculare sunt ultraspecializate ele au posibilitatea de a se regenera dupa un traumatism cu pierdere musculara. prin intermediul tubilor t se transmite o unda de depolarizare. putine. Triada reprezinta o deosebire ultrastructurala intre m. 2 miliarde de celule. La ME se observa ca RS este de doua feluri: • jonctional . In interior Ca2+este legat de o proteina care se numeste calsechestrina. Actina (filamentele subtiri) este trasa (gliseaza). In timpul contractiei nici unul dintre cele doua filamente nu se scurteaza ci gliseaza. Sunt in total aprox. In acest moment se modifica asezarea in spatiu a complexului troponinei. Atunci creste concentratia de Ca in citoplasma si creste astfel si probabilitatea ca subunitatile C ale troponinei sa ataseze Ca.100. lucru care se petrece prin intermediul celulelor satelite.mecanismul “puntilor transversale” elaborat de Huxley. Ele se aseamana cu mioblastii embrionari si au capacitate regenerativa limitata. In acest moment Ca se desprinde de pe subunitatea C a troponinei si complexul troponina-tropomiozina revine la starea initiala. Ele sunt asezate in siruri printre miofibrile. Filamentele subtiri aluneca spre centrul sarcomerului. Teoria contractiei musculare (1957) . Muschiul striat cardiac Este localizat in miocard.000 .partea din RS ce nu vine in contact cu sistemul tubilor T.RS prezinta o regiune cu cisterne mai dilatate care fac jonctiunea cu sistemul tubilor T. In membrana RS exista o serie de canale ionice ce permit eliberarea rapida a Ca in virtutea gradientului de concentratie dinspre RS spre citoplasma atunci cand se declanseaza contractia. regenerarea se face prin tesut cicatricial. Pentru m. Celulele satelite sunt mici. In pierderi musculare masive. HIPERTROFIE . Apoi intra in actiune mecanismele de reacumulare a Ca in RS. Acumularea Ca in RS se face cu ajutorul unei proteine din membrana RS (calciuATPaza) care preia Ca din citoplasma in RS.Ii este caracteristica capacitatea de a stoca o cantitate mare de Ca2+. de repaus.000 de ori mai mare decat in citosol. scheletic s-a descris la MO triada care este formata din doua terminatii de RS jonctional si un segment de tubi T. Mecanismul contractiei se bazeaza pe cicluri de asocieri si disocieri intre monomerii de actina si proeminentele laterale ale miozinei. • liber .

ceea ce explica procesele ce au loc in infarctul miocardic acut. diametrul ajungand pan la 30 µm (in hipertrofie). nexus). Contractia este controlata de oscilatiile concentratiei de Ca2+. Dintre organitele comune cel mai bine reprezentate sunt mitocondriile care ocupa 35% din volumul celulei.15 µm. La ME se observa in vecinatatea membranei materiale contractile cu orientare paralela cu axul longitudinal al celulei. • Celulele T (de tranzitie) prezinta mai multe mitocondrii si cisterne de RS. Prezinta striatii transversale care insa lipsesc in jurul nucleului. De asememnea exista o calciuATPaza care acumuleaza Ca2+ in RS. Aparatul contractil este slab reprezentat si au putine mitocondrii si cisterne de RS. Acestea din urma asigura continuitatea electrica. asezat central. Ele au rol de preluare si raspandire a impulsurilor electrice. . Printre celule se gasesc structuri fine conjunctivale. canale de calciu in membrana RS care sunt sensibile la mediatori chimici (IP3 . Factorul natriuretic este de natura endogena ajuta la eliminarea Na+ din organism. La ME discurile intercalare apar ca niste formatiuni alcatuite din complexe jonctionale. nucleul mare este situat central. Lungimea fibrei 100 µm. Acesti mediatori pot deschide canalele care duc la trecerea Ca din RS in citoplasmic. au citoplasma clara. Ele sunt in numar mai mare decat in fibrele musculare striate scheletic si stabilesc contacte doar cu o terminatie a RS formand diadele. atasearea cap la cap a celulelor se face prin discuri intercalare care se obsrva mai bine pe preparate colorate cu hematoxilina fosfotoxica. Astfel. de asemenea ele mai sunt legate si de celulele T (de tranzitie) prin discuri intercalare. El are efect antagonic fata de ADH si ACTH. El are dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate.inozitol trifosfat). striat scheletic. restul fiind in cantitate mica. Stabilesc jonctiuni de tip gap sau desmozomi. Materialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. Isi pot dubla volumul. celulele dintr-un anumit teritoriu sunt toate dependente de un anume vas. Nu prezinta disc intercalar. Celulele au un singur nucleu. Portiunile transversale sunt alcatuite din jonctiuni cu rol strict de adeziune (dezmozomi si jonctiuni intermediare). Intre aceste celule se stabilesc jonctiuni desmozomale. • Celulele Purkinje sunt mai mari.HIPERPLAZIE . Caracteristic acestui tip de tesut este vascularizatia de tip terminal. Portiunile longitudinale sunt alcatuite din jonctiuni comunicante (gap. Aceste granule contin un precursor al factorului natriuretic. Ele au mai multe mitocondrii si lipseste sistemul tubilor T. Miocardiocitele atriale sunt asemanatoare cu cele ventriculare dar au in plus granule atriale. prezentand portiuni transversale si longitudinale. Discurile apar ca niste ingrosari transversale in scara la capetele celulei. Pe masura inaintarii in varsta se acumuleaza pigmenti de imbatranire (hipofuxina). Si celulele cardiace au sistem de tubi T. Celulele tesutului excitoconductor sunt de 3 tipuri: • Celule P (pacemaker) care genereaza impulsuri electrice in nodulul sinoatrial si nodulul atrioventricular. Stabilesc jonctiuni cu celulele P si cu miocardiocitele de lucru. latimea (diametrul) . Eliberarea granulelor se face atunci cand celulele sunt tensionate datorita cresterii volumului sangvin. Ele se mai numesc striurile scalariforme Eberth. Au forma rotunda sau ovala.cresterea volumului organului prin cresterea numarului elementelor componente (celule). Celulel pot fi ramificate dar nu se anastomozzeaza.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->