INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE

V.Negovan Suport de curs:
ZLATE, M. (2000). Introducere în psihologie. Iaşi: Polirom. ZLATE, M. (2006). Fundamentele psihologiei. Bucuresti: Editura Universitară ZLATE, M. (2009). Fundamentele psihologiei. Iaşi: Polirom.

Ipostazele psihicului – Conştiinţa ca ipostază a psihicului – Subconştientul ca ipostază a psihicului – Inconştientul ca ipostază a psihicului .C11.

a acţiunii) şi a lumii înconjurătoare (conştiinţa locului. • Din punct de vedere fiziologic = funcţia acelor regiuni corticale aflate în stare de funcţionalitate optimă. timpului) . • Din punct de vedere psihologic = procesul de reflectare a propriului eu (conştiinţa eu-lui. ambianţei.Conştiinţa ca ipostază a psihicului • Din punct de vedere filozofic conştiinţa= cea mai înaltă formă de reflectare a realităţii obiective. produsul funcţionării materiei superior organizate.

Accepţiunile noţiunii de conştiinţă (Humphray) • nivel de organizare a psihicului. • formă a atenţiei. • cale privilegiată de acces a observatorului la propria minte. .

care se desfăşoară în prezent. având ca proprietate formele perceptive şi reprezentative ale evenimentelor trăite de subiect. Încercări de sistematizare a definiţiilor date de-a lungul timpului. Evidenţierea caracterului reflexiv al conştiinţei (J. accentuarea simţirii şi afectivităţii (Humphrey). sau a intenţionalităţii conştiinţei (Pacherie) . 3. Conştiinţa apare ca un sistem bine definit.Trei etape în definirea conştiinţei 1. Piaget). sporadic şi nesistematizat 2.

sinteza. autosupra-vegherea.Funcţii ale conştiinţei: • • • • relaţia. adaptarea .

Funcţia reglatoare (prin conştiinţă este organizată mintal activitatea pentru atingerea scopului. • • . este planificată succesiunea secvenţelor care duc la scop). Funcţia finalistă (reflectarea conştientă este reflectare cu scop). Funcţia anticipativ-predictivă (implică capacitatea de a stabili mental acţiunile înainte de a le realiza concret). Funcţia creativ-proiectivă (omul reflectă realitatea şi pentru a o modifica. este stabilit locul activităţii în raport cu alte activităţi.Funcţii ale conştiinţei: • • • Funcţia informaţional-cognitivă (asigură cunoaşterea lumii). a o adapta necesităţilor sale).

Ey) • modelul dinamic .focalizat pe dinamica acesteia (W.Modele explicativ-interpretative tradiţionale ale conştiinţei • modelul topic . James • modelul constructivist .interpretează conştiinţa în termeni de câmp (H. Vâgotski) .abordează conştiinţa în termeni de mişcare şi construcţie permanentă (L.

• modelul psihoumanist – conştiinţa = experienţa unui set de operaţii ale eului: • modelul psihocognitvist – conştiinţa înregistrează. • modelul psihoevoluţionist – conştiinţa = capacitatea de adaptare a fiinţei la mediu.Modele explicativ – interpretative actuale ale conştiinţei • modelul psihocibernetic: conştiinţa asigură reglarea specifică psihicului uman. organizează şi direcţionează experienţa. sintetizează. . selectează.

deprinderile. stereotipiile . ticurile.Subconştientul ca ipostază a psihicului • formaţiunea sau nivelul psihic ce cuprinde actele care au fost cândva conştiente dar care în prezent se desfăşoară în afara controlului conştiinţei. automatismele. • un rezervor care conservă amintirile.

• compatibilizare cu conştiinţa.Trăsăturile subconştientului: • proximitate faţă de conştiinţă. • servomecanism al conştiinţei .

arbitrare. • Au o anumită coerenţă interioară. instabile. • Se realizează prin disocierea a diferite complexe din articulaţiile lor anterioare şi reconstituirea datelor ce le alcătuiesc în elaborări noi. mişcătoare. dobândită prin interpretarea strânsa a datelor ce concură la formarea lor. dar nu ajung la unitatea superioară a conştiinţei = iau forma visului. se organizează spontan şi se efectuează în afara oricărui efort sau deliberări. • Au un anumit mod de articulare.Caracteristici ale structurilor subconştiente • Se sustrag imperativului biologic. o forţă dinamică ce depăşeşte cantitatea materialului de care dispune. . sunt fugitive. • Se folosesc de structuri fragmentare incomplete şi labile ce înmănunchează stări sufleteşti complexe. • Nu sunt supuse factorului timp. • Au caracter spontan realizându-se fără efort.

12.C.Inconştientul ca ipostază a psihicului • Impunerea inconştientului în psihologie • Rolurile şi funcţiile inconştientului în viaţa psihică • Relaţiile dintre conştient şi inconştient .

precedată de abordarea filozofică a noţiunii . Freud • Concepţia lui S.Impunerea inconştientului în psihologie • Afirmarea inconştientului: legată de numele lui S. Freud .

având caracteristici aparte şi influenţând determinarea conduitelor. • mod specific de existenţă a sinelui şi latură a eului şi supraeului. • instanţă a aparatului psihic.În modelul freudian clasic inconştientul are trei semnificaţii: • atribut al conţinuturilor psihice situate în afara câmpului de conştiinţă. .

deci poate avea şi o natură verbală.Natura inconştientului • Freud: pur afectivă. . • Jung: preponderent afectiv. • Lacan – are în structura sa şi elemente raţionale.

Funcţiile esenţiale ale inconştientului: • Prepararea şi susţinerea operaţiilor spiritului. • Rol de facilitare a procesului creator prin combinări şi recombinări spontane. • Eliberarea gândirii pentru a deveni aptă de rezolvarea altor sarcini. • Rol de asigurare a unităţii eului ca prinicipal depozitar al programelor informaţionale şi a tensiunilor motivaţionale. • Rol de energizare şi dinamizare a vieţii psihice. .

contemplaţie în care individul nu este nici total conştient nici inconştient). reverie. Pot fi de două tipuri: a.apare în stările de afect. • relaţii de subordonare integrativă (presupun dominarea unuia dintre niveluri de către celalalt). spontaneitate.„înălţarea omului” • relaţii de echilibrare (specifice stărilor psihice de aţipire. .Relaţiile dintre conştient şi inconştient • relaţii circulare (oricare din activităţile mintale începute în conştient pot trece în inconştient unde este posibila găsirea unei soluţii. dominarea inconştientului de către conştient . apoi o parte din conţinuturi trec din nou în conştient). de transă creatoare sau în stările patologice în care inconştientul devine principalul reglator al conduitei b. dominarea conştientului de către inconştient .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful