www.abcagricol.

ro

REVISTĂ LUNARĂ DE INFORMARE AGRICOLĂ

ANUL IV * NR. 6 * IUNIE 2009

Seceta îşi arată colţii... din nou
pag 4

C. Mariana Dumitrescu..abcagricol. din nou (II) Revistă lunară de informare agricolă distribuită gratuit Director: Petre Moraru E-mail: petremoraru@gmail.. Luminiţa Marinescu. din nou (I) Indagra Food pe timp de criză Vigneto Consult vă prezintă Muscat Ottonel Dacă nici în tine nu mai poţi avea încredere. Seceta îşi arată colţii. – CP27.com. BUCUREŞTI E-mail: abcagricol@gmail. Fax: 031.E.nicolescu@abcagricol.ro IUNIE 2009 3 .. Mariana Savu... Adrian Dragomir DTP şi prepress: Diana Şuică Telefon: 0722 349 609.SUMAR 4 12 14 16 20 Seceta îşi arată colţii. petremoraru@abcagricol.P.ro Gabi Marinescu.com Redacţia: Director comercial: Dragoş Nicolescu E-mail: dragos.ro www..8171543 Adresă de corespondenţă: Revista ABC AGRICOL: C.

Acest aspect având impact negativ asupra balanţei externe. arată că nu s-a ajuns la un nivel critic în privinţa rezervelor de apă. La rândul său. şi aşa neîndestulătoare pentru culturile respective”. şeful Laboratorului de agrometeorologie din ANM. culturile agricole vor avea de suferit. Elena Mateescu. Cerealele păioase. Cu toate că evoluţia regimului hidrologic. în condiţiile în care. România fiind puternic dependentă de importurile agroalimentare. grâul. entru lunile de vară din acest an. P 4 IUNIE 2009 IUNIE 2009 5 . Cele mai vulnerabile zone la fenomenul de şi sud-estice. mai ales din sudul. iar pentru porumb. însă gradul redus de umiditate din sol pune în pericol recolta de porumb din acest an şi restul culturilor de toamnă. cantităţile de precipitaţii au reprezentat doar o treime din cele normale.. Bărăgan şi Dobrogea. ceea ce va accentua deficitul de apă din sol. preşedintele Academiei şi Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS). sud-estul şi estul ţării. în lunile aprilie şi mai. mari consumatoare ale apei din sol. Petre Stanciu. cât şi asupra evoluţiei fenomenului inflaţionist. nefiind necesară impunerea de restricţii la consumatorii de apă. având în vedere că au fost deja semnalate mari goluri în răsăriri şi în câmp. dar deocamdată nu a fost declarată stare de calamitate. a precizat că şi la culturile de porumb şi floarea soarelui sunt necesare acum udări. prezentată recent de directorul general al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). a declarat Cristian Hera. pentru perioada maioctombrie. orzul şi rapiţa dau deja semne de ofilire. îndeosebi sudul Olteniei.Seceta îşi arată colţii. peste 70 % din necesar. dr. Munteniei şi al Moldovei. floarea soarelui şi soia este necesar să se înceapă lupta cu buruienile. “Este un an de secetă accentuată şi dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru irigare.. din nou (I) Fenomenul de secetă înregistrat în ultimii ani a contribuit într-o măsură importantă la dezechilibrele macroeconomice. prognoza meteo indică precipitaţii reduse şi temperaturi ridicate. Secetă în 15 judeţe Datele Ministerului Agriculturii arată că seceta a afectat culturile agricole în proporţie de peste 50 la sută în 15 judeţe. pentru asigurarea răsăririi plantelor.

96 la sută din suprafaţa însămânţată de 2.693 ha.6 ha se află la prima udare.4 ha.305.205. pentru OUAI.9. Noi vom centraliza suprafeţele şi vom face o hotărâre de guvern pentru declararea stării de calamitate”.263. de Organizaţiile Utilizatorilor de Apă (OUAI) şi de alţi beneficiari.839. de 2. a declarat recent ministrul Agriculturii.6. Cele mai mari suprafeţe distruse de secetă au fost identificate în judeţele Arad . semănate cu culturi de toamnă.7 ha. iar rapiţă a fost afectată pe 167.461 ha. Această suprafaţă reprezintă în jur de 15 % din suprafaţa arabilă cultivată în acest an.159.922 ha şi culturi furajere . Ilie Sârbu.115 ha. ceea ce reprezintă aproximativ 15 % din suprafaţă totală de 559. În baza contractelor încheiate au fost aplicate udări pe 80. în acest an. Doar în momentul în care vom fi sesizaţi şi vor fi parcurse toate etapele locale de verificare. seceta a afectat până la data de 14 mai circa 1.384 ha din suprafaţa însămânţată până la data de 20 mai a. Bistriţa Năsăud .667 ha. din suprafaţa însămânţată de 457.126.250 ha.. De asemenea.1. Potrivit datelor ANIF.6 ha de culturi agricole. porumb boabe . Până la 25 mai 15% din sufrafeţele contractate au fost irigate Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a reuşit să irige până la 25 mai o suprafaţă de 82.157 ha. Principalele culturi afectate sunt grâul (secară şi triticale) pe 513. iar altele sub acest procent. unele în proporţie de 50 %.300 ha şi alte Ilie Sârbu.376 ha.7 ha.6.c.23 milioane ha. porumb şi sorg pe 229. orez . ceea ce reprezintă 22. soia . Din totalul suprafeţelor irigate. ministrul Agriculturii 6 IUNIE 2009 IUNIE 2009 7 .413 ha. Starea de calamitate fiind declarată numai dacă pagubele aduse producţiei sunt mai mari de 30 %.140. au mai fost irigate culturile cu floarea soarelui .4 ha.187. cea cu legume (cartofi) . fiind urmată de cele cu rapiţă .55 ha. Bihor .287.639.6. Potrivit MAPDR.133. vii şi livezi . o suprafaţă de 73.526 ha şi Călăraşi .“Nu avem declarată stare de calamitate pentru că din teritoriu nu există rapoarte făcute de comisiile locale.482 ha.051 .651.043 milioane ha cu culturi agricole.8.7 ha. iar pe contractele sezoniere pe o suprafaţă de 1. Olt .236.911 ha. sfecla de zahăr .9 ha. suprafeţele cultivate cu grâu au fost irigate pe 38. de 7.854 ha şi orz .373.966 ha contractată.669 ha.878 ha. comisia va transmite rapoartele cu culturile calamitate.

Ministrul Agriculturii a precizat că Guvernul intenţionează ca suprafaţa totală irigabilă să ajungă în 2013 de la 560. Strategia cuprinde şi realizarea unor amenajări noi pentru irigaţii cu alimentare din canalul magistral Siret-Bărăgan.000 de ha.000 ha de terenuri agricole. dacă vor exista solicitări sezoniere din partea producătorilor agricoli. consumurile de energie sunt foarte mari. Este o mare problemă. MAPDR va putea. Valeriu Tabără a menţionat că apa românească se exportă în Ungaria printr-un sistem de conducte. susţine că apa pentru agricultorii români.5 milioane ha. 100 de milioane lei sunt pentru întreţinerea şi paza sistemelor de irigaţii şi 50 de milioane de lei. pentru o suprafaţă de 1.168.778 ha cheltuieli de reparaţii pentru aducere la parametri proiectaţi sau pentru reabilitaremodernizare. 2011.507 milioane ha.39 milioane lei. Strategia adoptată de Guvern are trei componente: pe termen scurt. Aceste sume nu includ şi costurile pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan. În tariful anual de livrare al apei. în patru zone din Vrancea. “Din cele 150. Bani necheltuiţi pentru irigaţii Autorităţile susţin că doar o cincime din suma alocată de la buget pentru Valeriu Tabără. Aceste sume sunt prevăzute pentru reabilitarea. În acest sens. în 2009.000. Conform strategiei. 2012 .000 de ha. ca rezervă pentru perioada următoare. El a atras atenţia că ar fi trebuit să se umple toate canalele cu apă. Aproape un miliar d de lei pentru combaterea deşertificării şi diminuării efectelor secetei Costurile estimate până în 2013 pentru reabilitarea şi menţinerea în funcţiune a amenajărilor de irigaţii în vederea combaterii deşertificării şi Seceta nu va scumpi alimentele. modernizarea şi menţinerea în funcţiune a unui număr de 91 de amenajări de irigaţii ale ANIF. Nici cei de la Ministerul Agriculturii nu se ocupă de problema aceasta pentru a vedea reglajul apei. a fost instituită o comisie din care fac parte reprezentanţi ai mai multor ministere pentru analizarea unei posibilităţi de a furniza energie electrică mai ieftină pentru sistemul de irigaţie.1. diminuării efectelor secetei se ridică la aproape 955 milioane lei.152.370 ha necesită cheltuieli de funcţionare curentă. energia electrică reprezintă circa 8085 % din acest tarif. afirmă doar autorităţile Autorităţile au anunţat că seceta nu va scumpi alimentele. cea mai mare sumă fiind alocată în 2012. chiar în această perioadă de secetă. “Gândim o restructurare completă a actualului sistem de irigaţii.000 lei alocate. prin Ordonanţă de Urgenţă.Valeriu Tabără. fost ministru al Agriculturii susţinerea irigaţiilor a fost utilizată până în prezent. pentru 2010 . circa 430 milioane lei. mai ales în Banat”. Acesta mai susţine că au fost multe discuţii despre modul de subvenţionare a apei pentru agricultură.8 milioane metri cubi (mc) de apă.470 ha. a declarat Valentin Apostol. Anul trecut. suprafaţa amenajată pentru irigaţii cu posibilităţi de funcţionare se ridică la 1. se pompează încă apă din Dunăre. extinzând suprafaţa terenurilor care vor fi irigate cu 210. a ilustrat Ilie Sârbu situaţia prezentă. Tarifele de livrare a apei practicate de ANIF sunt negociate cu OUAI şi sunt diferite în funcţie de amenajări şi pe trepte de pompare.7 mc la ha. Pentru anul 2009 sunt prevăzute costuri de peste patru milioane lei. în favoarea vecinilor noştri. potrivit strategiei elaborate în domeniul îmbunătăţirilor funciare pentru perioada 2009-2013 de specialiştii Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). la 763. iar 789. la fel. Acesta a afirmat că seceta din 8 IUNIE 2009 IUNIE 2009 9 . “Diferenţa de preţ este de 400 de lei la mia de metri cubi de apă. ANIF are funcţională o reţea care poate asigura irigaţiile pe o suprafaţă de peste 800. Guvernul a aprobat săptămâna trecută strategia privind sistemul de irigaţii. din care 717. norma de irigaţie realizată fiind de 817. în timp ce ea este extraordinar de scumpă pentru producătorii agricoli.000 ha la 1. în următorii. Valoarea totală estimată în strategie se ridică la 1. a spus Tabără.866 ha. care va afecta producţia şi va produce pierderi agricultorilor. suprafaţa care urmează a se amenaja ridicându-se la 73. dar există o diferenţă de preţ foarte mare.El a mai avertizat că.000 ha. Deocamdată este apă în conducte pentru că nu sunt probleme. mediu şi lung. atunci sunt resurse pentru noi alocări. Costurile pentru punerea în aplicare a strategiei ajung la suma de 100 de milioane lei.15 milioane lei. Acesta a precizat că în cazul în care seceta va afecta culturile. subvenţie pentru transport şi energie electrică.04 milioane lei. de la 553. nu au o stare foarte bună”. însă este nevoie de măsuri de contracararea secetei. Magistralele. să prelungească termenul de cerere a subvenţiilor din nou. dar că nu s-a stabilit un sistem.2 milioane lei. sistemul agricol se va confrunta şi cu o criză a apei.305. Volumul de apă livrat până în prezent se ridică la 59. iar în cazul în care sumele alocate de la buget nu sunt suficiente. fostul ministru al agriculturii. necesară irigaţiilor. De asemenea.57 miliarde lei până în anul 2013. 10-20 de ani. din care pe 208. numai 20% au fost utilizate”. ANIF a irigat aproape 479. Mai mult. 90% fiind suportat din bugetul statului. iar diferenţa de OUAI. Sistemul este deja depăşit din punct de vedere tehnologic.culturi . iar pentru 2013 .217 ha au fost realizate doar o primă udare.5 milioane ha. Subvenţionarea apei pentru irigaţii La rândul său. care se anunţă excesiv de secetoasă. este prea scumpă şi că nimeni nu caută soluţii pentru subvenţionarea acesteia.000 de ha. consilier al ministrului Agriculturii.325.

noi oportunităţi pe piaţa muncii. făcându­l profitabil.ro. Egipt. u În procesul de integrare în Uniunea Europeană. Statistică. u O permanentă preocupare pentru cercetarea ştiinţifică. este o ţară cu un real potenţial agroali­ mentar ce ar putea să ne propulseze în topul ţă­ rilor exportatoare de produse agroalimentare şi al celor care au o securitate alimentară ridicată. acest an nu va duce la importuri de grâu şi nici la creşterea preţului pânii. În situaţia culturilor calamitate din cauza unor fenomene naturale izolate (îngheţ.înştiinţare.). doreşte să vă antreneze într­o provocare. i-a alarmant pe specialişti care apreciază că se impune o reacţie rapidă şi coordonată. Au afirmat şi patronatele din domeniu. acest lucru fiind în strânsă legătură cu gradul de dezvoltare şi civilizaţie. alături de înştiinţare. Web: www. Facultatea noastră. Iată de unde apare necesitatea formării de specialişti care să stăpânească perfect variatele aspecte ale acestui domeniu deosebit de complex. Drept. Marketing. în baza cererilor depuse de fermieri.ase.2008 se va face o reducere a taxei de şcolarizare de 400 lei/an pentru studenţii FEAM care au domiciliul stabil în mediul rural 10 IUNIE 2009 . sector 1. ci doar pentru obţinerea Potrivit APIA. E-mail: eam@ase. u O bază tehnico­materială modernă: calculatoare şi infrastructură didactică de ultimă generaţie. Documentele depuse în acest sens la APIA nu au legatură cu despăgubirile acordate de MAPDR în caz de calamităţi naturale. inundaţii. pentru care nu există un act normativ naţional. motivând că preţul grâului este deja stabilit la busele europene şi la cele mondiale. Serbia. Ecologie. fermierii nu trebuie să mai depună la centrele APIA niciun alt act doveditor. care acum este de 0. Informatică. Clima României şi pericolul de secetă Creşterea frecvenţei anilor secetoşi pe teritoriul României. România. prin tradiţie. Ecomarketing. u O unitate de învăţământ superior de o înaltă ţinută academică. Conform Ordinului Ministerului Educaţiei. Printre preocupările unei societăţi în plin avânt industrial se numără şi protejarea mediului în care trăim şi ne desfăşurăm activităţile. per­ manent. Economia între­ priderii. Depunerea declaraţiilor se face în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la obţinerea actelor doveditoare ale fenomenului invocat. Fax:021 212 94 79. clima României este temperatcontinentală. recunoscută pe plan na­ ţional şi internaţional. 5-7. str. mai ales în condiţiile concurenţiale impuse de globalizare. unul din sectoarele cheie este cel agroalimentar ­ trebuie să existe capacitatea de a­l restructura. De asemenea. cu precipitaţii relativ reduse şi cu diferenţe mari între anotimpuri. De ce EAM? u Satisfacerea nevoii de hrană este o cerinţă indispensabilă vieţii ­ producătorii şi comercianţii de produse agroalimentare vor avea. Franţa. în permanentă. un rol vital în economiile natională şi mondială. 021/3191900/566 Decanat.Conform şedinţei Biroului Senatului din 08. cât şi a cercetării interdisciplinare. un partener stabil al unor universităţi de profil din SUA. atât din partea statului şi fermierilor. Specialiştii din această ramură au o misiune nobilă. Manage­ ment. u Oportunitatea de a intra în contact cu agenţii economici şi entităţi publice. copie după procesul verbal de calamitate sau adeverinţă de la primăria pe raza căreia se află terenul. u Un corp profesoral competent. balul studenţilor. rezultatele obţinute în acest domeniu fiind notabile. schemelor de sprijin pe suprafaţă. Declaraţii la APIA pentru suprafeţele calamitate Fermierii ale căror culturi au fost calamitate trebuie să depună la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) o declaraţie . APIA ia în considerare cazul de forţă majoră. riscă să piardă sprijinul financiar pe suprafaţă. chiar cinci în acest prim deceniu al mileniului nosstru. precum şi actele doveditoare ale fenomenului invocat pentru a putea obţine schemele de sprijin pe suprafaţă. social şi cultural al societăţii umane. Atuurile noastre u Una din puţinele facultăţi din învăţământul de stat ce pregăteşte specialişti în economie agroalimentară şi a mediului. companiilor multinaţionale din domeniul agroalimentar. biblioteci clasice şi virtuale. A fi student în cadrul acestei facultăţi şi viitor economist înseamnă o preocupare permanentă faţă de aspectele fundamentale ale continuităţii umane. căutând mereu soluţii la problemele ce apar în procesul în care ne­am angajat ireversibil: progresul economic. Agromarketing. u Partener al agenţilor economici.eam. sociale şi chiar culturale ale spaţiului în care trăim. cunoştinţele de economia şi protecţia mediului sunt absolut necesare. tehnologic. zilele ASE u Săli de sport Continuare in pagina 20 Adresa: Clădirea Mihail Moxa. tornade. etc. Economia mediului. FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI . Pentru evaluări. iar agricultorii suferă pierderi în această perioadă. Contabilitate. dar sunt probleme pentru că scade producţia. Ilie Sârbu. noi lucrăm cu bursele de Chicago şi Amsterdam. în situaţia în care terenul agricol pentru care s-a solicitat sprijin financiar se află într-o zonă declarată calamitată printr-un act normativ naţional. secetă. cod 010961. ci doar înştiinţarea. Economie şi politică agrară Facilităţi u Cămine moderne u Cea mai modernă bibliotecă universitară cu acces gratuit la bazele de date internaţionale u Săli de lectură u Laborato­ are moderne u Logistică informatică u Serviciu de relaţii cu studenţii u Metode moderne de pre­ dare­învăţare u Studierea unor discipline în limba engleză u Parteneriate pentru efectuarea stagiilor de practică u Vizite de lucru la societăţi comercia­ le cu profil agroalimentar u Accesul facil şi trans­ parent la mobilităţi internaţionale pentru studenţi u Activităţi culturale: serile filmului studenţesc. prin intermediul pro­ fesorilor şi alături de ei. ştiinţific. Mihail Moxa nr. şi anume în studiul a două dintre aspectele foarte actuale şi în acelaşi timp bine ancorate în realităţile economice.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI Alimentele nu se scumpesc în următoarea perioadă pentru că există stocuri.5 lei pe kilogram şi cred că acesta nu se va duce mai sus. prin organizarea de stagii de practică.10. de o importanţă majoră în contextul dezvoltării dura­ bile. în anul universitar 20092010: 300. cu o experienţă pedagogică deosebită. În general. plină de responsabilităţi. obţinute conform Legii 381/2002. fermierii trebuie să prezinte drept dovadă. Discipline studiate: Micro şi Macroeconomie. “Evaluarea la grâu se face după preţul mondial. Bucureşti. fermierii care nu înştiinţează APIA în ceea ce priveşte culturile calamitate. Într­un asemenea context. a arătat Ilie Sârbu. Cercetării şi Tineretului 6200/2008 cuantumul bursei rurale este de 350 lei/lună şi poate fi indexat conform legii 2. a declarat ministrul Agriculturii. Telefoane: 021 3191900/567 Secretariat. la patru şi poate. dar asta nu înseamnă că preţul actual va fi la fel şi în iulie”. u Poluarea a devenit un fenomen de amploare ­ dezvoltarea organismelor de protecţie a mediului este necesară. Limbi străine. u Pentru accesarea fondurilor europene este nevoie de consultanţi în domeniile economiei agroalimentare şi economiei mediului ­ apar. care cunosc foarte bine piaţa grâului. Numai în baza ambelor acte menţionate (actul normativ naţional şi înştiinţarea). din care 200 zi buget şi 100 zi taxă.ro VĂ AŞTEPTĂM! 1. receptiv la noutăţile din domeniu.OFERTĂ EDUCAŢIONALĂ Domeniul de licenţă: Economie Specializarea: Economie Agroalimentară şi a Mediului Titlul obţinut după absolvirea programului de licenţă: licenţiat în ştiinţe economice Numărul de locuri. săli de sport. de la doi-trei ani în secolul trecut.

Suprafaţa totală ocupată a fost de 12. pe o suprafaţă ocupată de aproximativ 18700 mp. Ministerul Agriculturii. a reunit 193 de expozanţi. conserve. La ceremonia de deschidere a expoziţiei a fost prezent şi ministrul agriculturii. menite să întregească tematica expoziţiei. În paralel cu Indagra Food & Drink au mai avut loc şi alte activităţi conexe. produse lactate. carne şi produse din carne. Suprafaţa totală ocupată a fost de 12. Secretarul de Stat pentru agricultură. s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a expoziţiei internationale INDAGRA FOOD & DRINK 2009 în cadrul Complexului Expozitional Romexpo. Astfel. ponderea expozanţilor străini fiind de 47% din totalul participanţilor. aflată la cea de-a doua ediţie. ONPTER. Şeful Cancelariei Ministrului slovac al agriculturii şi ambasadorul Republicii Slovace. împreună cu membri ai corpului diplomatic. prelucrarea laptelui. E. După deschiderea oficială. fructe. în Sala Cupola a avut loc întalnirea dintre vizitatorii specialişti tunisieni cu reprezentanţii oamenilor de afaceri din România din domeniile specifice de interes şi o conferinţă cu tema “Metode moderne de preparare a şuncii importanţa saramurii”. a produselor de panificaţie. ponderea expozanţilor străini fiind de 52%. pastelor făinoase. Î Ediţia din 2008 a IndAgra Food a reunit 309 firme expozante din 22 de ţări.c. uleiuri şi grăsimi vegetale). Începând cu ediţia din 2009. în cadrul căruia au fost reprezentate mai multe agenţii aflate sub coordonarea ministerului: (Agenţia de Plăţi şi Intevenţie în Agricultură) APIA. Ilie Sârbu însoţit de o delegaţie din care fac parte Secretarul de Stat pentru dezvoltare rurală. din 20 de ţări. Adrian Dragomir “Expoziţia Indagra Food&Drink 2009. legume.” 12 IUNIE 2009 IUNIE 2009 13 . Oficialul român a mai vizitat de asemnea standurile mai multor firme româneşti şi străine. Joi. Bucureşti. Romexpo şi-a propus un nou concept IndAgra Food & Drink. ponderea expozanţilor străini fiind de 52%. Sala Iorga a gazduit conferinţa cu tema “Sectorul alimentar din Polonia şi posibilităţi de Colaborare” susţinut de Secţia de Promovare a Comerţului şi a Investiţiilor Ambasadei Republicii Poloneze la Bucureşti şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din Polonia. pădurilor şi dezvoltării rurale. produselor de cofetărie şi dulciurilor. Cătălin Roşculete şi mai mulţi directori din MAPDR.Indagra Food pe timp de criză n perioada 20-23 mai a. în care să fie reunite tematica salonului de industrie alimentară (maşini.000 mp. utilaje si tehnologii pentru prelucrarea cărnii. a salonului EcoAgricultură şi a salonului Proshop. a reunit 193 de expozanţi. în contextul în care la expoziţie au participat şi o delegaţie condusă de Jurj Sestak. pe o suprafaţă ocupată de aproximativ 18700 mp. produse. Expoziţia Indagra Food&Drink 2009. aflată la cea de-a doua ediţie. din 20 de ţări. Cei interesaţi s-au putut informa astfel cu privire la oportunităţile de finanţare pentru investiţii în mediul rural românesc şi sprijinul pe care îl oferă MAPDR.S. miere si produse apicole. 21 mai. Pentru data de 22 mai organizatorii au mai programat în colaborare cu Camerele de comerţ din Bulgaria şi România “Bulgarian . Liviu Harbuz. cu cea a salonului de piscicultura. ANCA. Ediţia din 2008 a IndAgra Food a reunit 309 firme expozante din 22 de ţări. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR) a fost prezent la expoziţie cu un stand amplsat în Pavilionul Central (Cupola) pe o suprafaţă de 12 mp. introducând ca elemente de noutate Salonul de Vinuri şi Salonul de Băuturi.000 mp. Autoritatea de management pentru PNDR. ministrul Sârbu a vizitat standurile mai multor firme din Slovacia. ponderea expozanţilor străini fiind de 47% din totalul participanţilor. Dagmar Repcekova.Romanian Cooperation Forum at Indagra Food & Drink Exhibition”.

în formă de pâlnie. boala fiind cauzată de ciuperci din genul Botrytis. ceea ce face ca vinurile obţinute să fie uşor predispuse la casare (brunificare). cu aromă de muscat.8 g/l H2SO4 şi un conţinut ridicat în enzime oxidazice.(Gh. iar maturarea se realizează la 1-2 săptămâni după soiul Chasselas doré (epoca a-IV-a). mijlociu. Se pretează foarte bine la conducerea pe semitulpină în cordon bilateral. Acest soi se cultivă cu rezultate bune pe terenurile în pantă. Bobul este mijlociu. mai ales în sudul ţării şi în arealele mai secetoase. Zonare Soiul are o mare plasticitate ecologică. ceea ce indica precocitatea soiului. ceea ce îi da un aspect albicios. de către Robert Moreau. 1990 considera că este rezultatul hibridării dintre soiurile Chasselas doré x Muscat de Saumur. altfel pierde frunzişul încă din luna august. cu marginile sfrântecatre faţa superioară. Condei si colab. În ultimi ani. Producţiile de struguri sunt variabile. Vigoarea de creştere este mijlocie. Este cultivat şi în podgoriile colinare din Muntenia şi Oltenia dar şi în Dobrogea. Muscatul Ottonel. acoperite cu peri rari şi scurţi.. Lăstarii au vigoare mijlocie. pe tipul 5. sau mijlocii (cordiţe de 5-6 ochi).Condei si colab. până la 12-14 t/ha în podgoria Iaşi. Caracterele ampelografice Dezmugurirea este de culoare arămie bronzată.8 K4. oraşul Angers. de culoare verde. orbiculară. gofrat. Cele mai bune rezultate le dă în podgoriile răcoroase din Transilvania şi nordul Moldovei. Însuşirile tehnologice Tehnologic.8-4. iar prin supramaturare atinge 240250 g/l. sferic. necesitând 2500-2900ºC bilanţ termic activ.a. K 31 kg/ha. uneori aripaţi. iar cele inferioare deschise în U. iar consumul specific N5. lipsa de acidiate 3. Întreaga frunză este asemănătoare cu cea de la soiul Chasselas Doré. sporul de producţie faţă de populaţia din care a fost extrasă este de 36%. La maturarea deplină acumulează cantităţi mari de zaharuri 190-210 g/l. dozele recomandate fiind N100P150K100 kg/ha s. iar prin supramaturare atinge 250-270 g/l şi un conţinut ridicat în substanţe aromate. În zonele mai calduroase. dintr-un amestec de seminţe provenite din fecundări libere.Unul dintre soiurile pentru vinuri aromate pe care Vigneto Consult le pune la dispozitia clienţilor săi este Muscat Ottonel. intensă. cu expoziţii însorite şi pe soluri cu fertilitate mijlocie sau scăzută. sinusul petiolar este inchis elipsoidal. fiind irigat cu o normă de 1500-200 m³/ha. Strugurii sunt mici spre mijlocii. calcaroase. având ca vectori nematozii. rezistent la putregaiul cenuşiu.1998). Dinţii sunt scunzi. deţinând ponderea ca suprafaţă în ţara noastră pentru direcţia de producţie a v inurilor aromate. încărcătura de rod fiind de 16-18 ochi/m². mai puţin rezistent 14 IUNIE 2009 IUNIE 2009 15 . Prin fertilizare şi irigare se obţin sporuri importante de producţie. în funcţie de arealul de cultură. soiul Muscat Ottonel s-a dovedit a fi sensibil la putregaiul acid al inflorescenţelor. în anul 1852.. SilvanoMorelli-Ed. în zonele răcoroase este de înaltă calitate. frunzele tinere şi vârful lăstarului sunt bronzate. Vigneto Consult vă prezintă Muscat Ottonel Muscat Ottonel Sinonime: Muscats-în Italia.AMPELOGRAFIE-Alin Dobrei. soiul are un neajuns major. de la 7-8 t/ha. de 14-15 t/ha. Consumul global la acest soi este N 38 P 12. Variaţii şi clone La SCDVV Blaj. dar cu umiditatea asigurată (treimea de mijloc a pantei). iar fertilitatea foarte foarte ridicată. peste 85% lastari fertili. Dezmugureşte în a doua parte a lunii aprilie. Bibliografie . cu striuri bronzate pe partea însorită. aplicată în 2-3 udări. Origine Acest soi a fost obţinut în Franţa. sunt striate şi de culoare brun roscat.3-3. Coardele toamna. pârga strugurilor având loc devreme la începutul lunii august. În Dobrogea soiul suferă de secetă. cu tăiere în elemente scurte de rod (cepi de 2-3 ochi). sensibil la atacul moliilor strugurilor. Solness-Timişoara 2008 Rezistente biologice Soiul are toleranţă bună la ger (-20ºC. cu rozeta peroasă. Toamna frunzele se îngălbenesc devreme. Cele mai fine vinuri se obţin pe solurile scheletice.8 P1. meritale scurte. P. sensibil la mană şi făinare. cu sinusurile laterale adânci.-22ºC). Floarea este hermafrodită normală. cilindrici. Însuşirile agrobiologice şi agrotehnice Soiul are perioada mijlocie de vegetaţie (165-175 zile) şi cerinţe termice reduse .8 kg/tonă de struguri (Gh. în anul 1995 a fost omologată clona Muscat Ottonel12 Bl. trilobată sau pentalobată. Moscatos-în Portugalia. la Lechinţa. cu boabele aşezate des pe ciorchine încât se deformeaza. ovoidale. cu centrul în punctul petiolar.Galet. Frunza adultă este mijlocie. cu polen abundent şi fertil. La maturarea deplină acumulează cantităţi mari de zaharuri 197210 g/l.2 g/l H2SO4 şi un conţinut ridicat în substanţe aromate .. frecvent cu 2 etaje de inflorescenţe. la secetă. cu pieliţa groasă verde-gălbui. peros pe nervuri pe faţa inferioară. cu aciditatea totală a mustului de 3.Liliana Roaru. laţi la bază şi cu marginile rotunjite. închise. pulpa este semizemoasă.. Producţiile de struguri la această clonă sunt mari. Limbul frunzei este de culoare verde deschis. manifestat prin brunufucarea unor părţi ale inflorescenţelor după legarea boabelor. 1986). Maturează foarte bine lemnul lăstarilor şi diferenţiază mugurii de rod de la baza coardei.. acoperită cu pruina densa.

de calitate.Dacă nici în tine nu mai poţi avea încredere.30 dimineaţa. să-l vinzi sau să-l creşti după cum doreai. să vezi dacă mai plouă. Ştim că agricultura este similară cu a te trezi tot E timpul la ora 5. Ştim că zootehnia însemna pe vremea lui Ceauşescu să creşti viţelul şi să-l dai la Cooperativă. cei care am trăit mai mult sau mai puţin la ţară. iar vitele sunt crescute tot ca acum 50 de ani. de costuri.. Dacă mai comparăm şi veniturile obţinute după atâta amar de muncă. să n-ai voie să-l tai. vedem clar diferenţe. dar lucrurile sunt la fel de complicate: apa e tot caldă pe câmp. Asta o ştim cu toţii. a bea apa caldă pe câmp şi a te uita îngrijorat pe cer. Dacă privim către economiile dezvoltate din Europa sau chiar Statele Unite. Acum. ste un fapt bine cunoscut că muncile câmpului sunt grele. la nivele de productivitate (producţie la hectar). Cifrele statistice sunt disponibile şi nu fac 16 IUNIE 2009 IUNIE 2009 17 .. oamenii sunt proprietari. rezultatele sunt şi mai puţin încurajatoare: se munceste mult pe bani puţini. aşa cum te aşteptai.

avem acum şi condiţii de finanţare a investiţiilor. Nu este simplu. Putem face în aşa fel încât să avem o relaţie armonioasă cu cel care ne susţine în realizarea documentaţiei necesare. credem noi. investiţie pe care ar realiza-o cu doar 30-40% din sumele necesare.. cum putem dezvolta o afacere pentru ziua de mâine? Dacă alte ţări.dar vin şi vă întreb: dacă nici în tine nu mai poţi avea încredere. Dacă vrem să stăm pe margine. Populaţia Terrei creşte exponenţial fiind din ce în ce mai greu de hrănit şi devine tot mai agresivă pentru a-şi asigura hrana zilnică. sau lucrări executate manual.. le-au atras atenţia: finanţarea consumului şi a proiectelor imobiliare.. dar modul de lucru şi mentalităţile sunt neschimbate. concluziile ar trebui însă să ne pună pe gânduri: muncim mult şi pe bani puţini. ar mulţumi pe toată 18 IUNIE 2009 IUNIE 2009 19 .. Dar să nu uităm că toate aceste lucruri încep în mintea omului... din când în când vom avea îndoieli. Pe de o parte există această teamă de finanţare din partea băncilor şi a societăţilor de leasing. mai simple şi poate mai profitabile. În al doilea rând. . care ar beneficia de pe urma finanţării agriculturii şi a generării bunăstării. Băncile şi firmele de leasing sunt speriate de efectele propriilor decizii păguboase din anii trecuţi. iar cei care deţin şi exploatează terenurile agricole vor deveni noii “prinţi” ai economiei de mâine. sub ameninţarea realizării unor pierderi semnificative dar şi a pierderii cotelor de piaţă. Noi avem terenuri arabile.ro Dar totuşi. dar dacă nu putem încerca să ducem la bun sfârşit un asemenea proiect. Cine călătoreşte prin şi pe la ţară cu maşina. mintea este cea care ne spune să ne îndoim. noi de ce nu putem? Putem să nu plătim niciun avans consultantului care ne ajută ci doar un comision daca proiectul reuşeşte. afaceri care sunt simplu de inţeles şi nu depind în aşa de mare măsura de voinţa lui Dumnezeu în ceea ce priveşte fenomenele naturale.. care şi-a făcut o ţintă de luptă din absorbţia fondurilor europene. curios pentru România... putem face multe lucruri. în acest moment. Alte afaceri. vede astăzi un alt efect pervers al proprietăţii: se văd din nou pluguri de lemn trase de cai. Trebuie să jucăm jocul sau să stăm pe margine..aici obiectul discuţiei. Nu avem multe opţiuni: băncile înţeleg cu greu specificul agriculturii sau al creşterii animalelor. Ce ne lipseşte? Tehnologia? Priceperea? Poate. Mintea este cea care plasmuieşte vise şi cea care le pune în practică. să stăm deoparte. să fim sceptici.poate frustrări că procedura nu e simplă.. numai să vrem. vom rămâne poate fără putinţa de a mai juca vreodată. al agriculturii. spa.. după grozăviile sistemului financiar global. ne trebuie doar pricepere pentru a solicita finanţarea necesară dobândirii tehnologiei atât de utilă agriculturii româneşti. eranţe. au beneficiat de această şansă. există un cumul de factori care determină sistemul financiar să dea o mână de ajutor agriculturii româneşti.. Suprafeţele au început să se concentreze. Cine ar fi cel mai câştigat? Populaţia României. sau dimpotrivă. sunt forţate să-şi plaseze banii.cum poţi să reuşeşti ceva? Bogdan Mănăila consultant fonduri europene office@abcagricol. care doresc să finanţeze acei 30-40% reprezentând contribuţia societăţii beneficiare de fonduri nerambursabile. Ar mulţumi băncile. Pe de altă parte. restul fiind fonduri nerambursabile. Preţul alimentelor creşte parcă fără oprire.. fondurile europene sunt o alternativă care. ar mulţumi Guvernul. Dacă alegem să jucăm acest joc. lumea: ar mulţumi societatea beneficiară pentru că i-ar asigura tehnologia necesară desfăşurării activităţii. acum este momentul să depăşim neîncrederea şi bariele mentale şi să facem ceea ce este necesar ca să accesăm la fondurile necesare.

5 grade C. aceste temperaturi variază de la 0 Celsus (la Băile Herculane sau la Mangalia) la . şi s-a înregistrat la Ion Sion.5 grade. Studiile meteorologilor arată că. Temperatura medie anuală variază de la 11 Celsius în lunca Dunării.. încălzirea mai pronunţată s-a manifestat în zonele din sudul şi din sud-estul ţării. Temperatura maximă absolută din România este de +44. Adesea. În ianuarie.. lângă Brăila. din nou (II) Continuare din pagina 10 Vara este un anotimp călduros. În acest fel Temperatura maximă absolută din România este de +44. vara apar furtuni puternice cu cantităţi mari de precipitaţii. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 Celsius şi 18 Celsius tot în funcţie de regiune. la data de 10 august 1951. cu anumite diferenţe în funcţie de regiuni. De notat că în zonele montane din Nord şi Centru vara este un anotimp temperat. la 6 C în Harghita. În sudul României există peste 25 de zile “tropicale” (cu temperaturi peste 30. Astfel. la data de 10 august 1951 20 IUNIE 2009 IUNIE 2009 21 . care durează de la sfârşitul lui mai la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud şi Vest. unde a ajuns până la 0.6 Celsius (în depresiuni).5 grade C.8 grade. şi s-a înregistrat la Ion Sion. lângă Brăila. chiar 35 Celsius) şi peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25-30 C). şi cu nopţi răcoroase.Seceta îşi arată colţii. cu puţine zile tropicale sau de vară. temperatura medie anuală pe ţară a crescut cu 0. în ultimul secol.

Producţiile agricole obţinute în toamna lui 2007 au fost apreciate drept cele mai scăzute din ultimul secol.“Dobrogea.vignetoconsult. Seceta din vara anului 2007 a adus prejudicii statului de 388 milioane euro. Dorobanţi. peste 65% din suprafaţa aflată în cultură (5. Bărăganul şi sudul Podişului Moldovei sunt regiunile cele mai expuse fenomenului de secetă din România. 1945-1951. care au fost la fel de secetoşi.com Sediu: Arad. 0357/408. În 2007.” se explică faptul că. Arad Telefon: 0257/270. jud.com www. în nordul ţării. str Pădurii.344 Fax: 0357/408.787 milioane hectare) fiind afectată în diferite grade. Pagubele înregistrate în agricultură în 2007 din cauza secetei au fost evaluate la 5. nr. Petre Moraru 22 IUNIE 2009 e-mail: info@vignetoconsult.4% din PIB. temperatura medie anuală este de 8 grade.39 miliarde lei.090. jud. FN. iar în sud este cu peste trei grade mai ridicată. iar intervale de seceta prelungită au fost între anii: 1894-1907. reprezentând 0. 19831994. fiind comparabile cu cele din anii 1946-1947. Ferma 11. canicula şi seceta înregistrate în România au dus la diminuarea semnificativă a producţiei agricole şi chiar la distrugerea în totalitate a culturilor pe unele suprafeţe din mai multe judeţe ale ţării. 24.345 . Arad Punct de lucru: loc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful