1

.......... IDENTIFICAREA SECTORULUI DE ACTIVITATE………………………………10 6.16 11...... PREZENTAREA FIRMEI SC ALBALACT SA....... EFECTE ASUPRA STRUCTURII SECTORULUI DE ACTIVITATE………………………………………13 8........ ANALIZA CONCURENŢEI DIN SECTORUL DE ACTIVITATE CU AJUTORUL MODELULUI LUI M...... 3 2......... DATE DESPRE INDUSTRIE ŞI PIAŢĂ…………………………………………............... ECONOMII DE SCARĂ........................................ STRATEGII DE RELAŢIONARE/ALIANŢE STRATEGICE............ ECONOMII DE SCOP – SURSE........................CUPRINS 1......... AVANTAJ COMPETITIV SI STRATEGIE GENERICĂ UTILIZATĂ.. BIBLIOGRAFIE 12................7 5....................... ANEXE 2 ..........5 4........................................ DEFINIREA PIEŢEI RELEVANTE... PORTER …………………………………………………………....................................13 9........15 10.12 7.........4 3.............. CONCURENŢA ALBALACT ALBA IULIA…………………………………………........................ IDENTIFICAREA CAUZELOR FRAGMENTĂRII SECTORULUI DE ACTIVITATE...............

tradiţie românească. Compania aduce astăzi pe piaţa românească peste 80 de sortimente de lapte şi produse lactate sub cele patru brand-uri ale sale – Fulga. pachetul majoritar de 63.5lei faţă de preţul nominal de 0. De Albalact şi Rărăul. să se extindă şi să dezvolte produse lactate noi. inovaţia. natură. unt. cu capital integral românesc. preţul unei acţiuni fiind de 0. brânză telemea. proaspete şi gustoase. nu are afiliate alte societăţi şi nu deţine acţiuni ale altor firme. PREZENTAREA FIRMEI Albalact este cea mai mare companie de lactate din România cu capital majoritar românesc şi al treilea mare jucător din piaţa locală a produselor lactate. înfiinţată în baza HG nr 1353/1990 prin reorganizarea fostei Întreprinderi de Industrializare a Laptelui Alba. Este o societate pe acţiuni. prospeţime. iar astăzi produce lactate de cea mai bună calitate într-una din cele mai mari şi mai moderne investiţii greenfield din Europa Centrală şi de Est – fabrica Oiejdea din judeţul Alba.5% acţiuni fiind deţinut de familia Ciurtin.1. brânză topită. 3 . Societatea deţine un capital social de aproape 6. calitatea. Compania mai produce o gamă variată de brânzeturi în fabrica Rărăul din Câmpulung Moldovenesc. Compania are o tradiţie de peste 38 de ani în industria lactatelor. de la lapte proaspăt pasteurizat şi UHT. implicarea în dezvoltarea tehnologiei de fabricaţie. în mod responsabil. pe care a achiziţionat-o în 2008. OBIECTIVUL Albalact este să-şi consolideze poziţia pe piaţa internă.255 lei. la nivelul standardelor europene de calitate Albalact înseamnă grija pentru calitatea produselor. iaurturi proaspete albe. iaurturi proaspete cu fructe. brânză dulce de vacă. viziuni europene şi cele mai bune surse de lapte din Alba şi Bucovina VALORILE Albalact sunt performanţa. sana. respectul şi angajamentul pentru consumatori şi partenerii de afaceri. la smântână. dar este listată la RASDAQ. îmbinate cu tehnologia avansată. kefir. lapte bătut. caşcaval. MISIUNEA Albalact este să ofere tot ce-i mai bun din lapte – produse proaspete şi sănătoase. brânză de burduf. este total indepedentă. lapte cu arome pentru copii.1 milioane de lei RON. Zuzu. Albalact are un portofoliu bogat de produse din lapte. pentru a garanta calitatea şi siguranţa produselor.

ceea ce ne determină să afirmăm că industria lactatelor s-a cam „acrit”. rezultând de aici un şi mai mare dezechilibru al balanţei internaţionale. situaţia e şi mai îngrijorătoare. Tanczos Barna. o parte din creşteri se explică prin mărirea importurilor de lapte materie primă.2 %).. Scăderi s-au înregistrat la producţia de unt (-3. 2. consumul de lapte este de cinci. până la zece ori mai mic decât media europeană. staţie de epurare. din totalul producţiei de lapte a fost destinat procesării. Dacă privim statistica primului semestru al acestui an. Potrivit INS. Datele centralizate la Ministerul Agriculturii. Pot spune că este un dezastru al sectorului!”. dintr-o producţie anuală de 4.Compania Albalact a implementat în anul 2008 sistemul de management al mediului conform standardului ISO 14001:2004. 42% din producţia de lapte a rămas pentru autoconsum. etc).8 %). cantitatea colectată de lapte de vacă a scăzut faţă de începutul anului cu 7. pentru că laptele rămâne în ferme. la o întâlnire organizată de Institutul 4 . 7 % (-38. inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (-2 %) şi lapte acidulat. Cu toate că zootehnia număra circa trei milioane de vaci. susţinea. şi doar 22 %. la finalul lui iunie 2011. Valeriu Steriu. Prezent la o dezbatere organizată în această primăvară de Financiarul. acestea s-au înregistrat doar la laptele de consum (+1. Dar degeaba producem. Datele oferite de Institutul Naţional de Statistică şi informaţiile venite dinspre fermieri ori de la procesatori indică atât o activitate cu mult sub potenţialul pieţei. sisteme de reciclare pentru toate categoriile de materiale (plastic. Albalact este constant preocupată de protecţia mediului înconjurător motiv pentru care fabricile Oiejdea şi Rărăul sunt dotate cu tehnologii moderne de reducere a poluării – instalaţii filtrante. cât şi o scădere continuă a volumului de afaceri. iaurt de băut (1. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii. de fapt. România este mult în urma celorlalte state europene în privinţa procesării laptelui. 36 % a luat calea vânzărilor directe. un potenţial foarte mare al pieţei interne. Vezi Anexa 1 şi 2 Oricum. doar o mică parte este prelucrată. în 2010. brânzeturi. recesiunea a lovit şi industria laptelui din România. ceea ce arată. Iar. hârtie.7 miliarde de litri.4 %) şi smântâna de consum (+1.358 de tone). pe marginea situaţiei de fapt a industriei laptelui. raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu alte cuvinte. deşi potenţial există. Fireşte. iaurturi.4 %). dacă vorbim de creşteri. DATE DESPRE INDUSTRIE ŞI PIAŢĂ La fel ca în alte domenii. Numai 20% din laptele produs în România ajunge în fabrici şi aceast grad de prelucrare îl avem de aproape zece ani. precum şi la INS par să confirme acest lucru. fostul preşedinte al APRIL. a afirmat categoric: „În România.

• Danone România a înregistrat în anul 2010 o creştere a cifrei de afaceri cu 10%.061. Cremosso. Nu avem relaţii între producători şi bănci. Principalii concurenţi ai companiei sunt: Danone. Exportăm materie primă sau produse primare şi importăm produse înalt procesate. Brânzica de casă este unul dintre produsele inovative aduse pentru prima oară în România de către Covalact. existenţa barierelor de intrare si a unor produse diferenţiate sau omogene. Casa Bună. Concurenţa este realizată la nivel de marcă dar şi între produsele aceleaşi mărci. Albalact. caracterizându-se prin existenţa a numeroase firme mici dintre care câteva sunt mari. compania fiind şi lider de piaţă în această categorie. iar pierderile companiei s-au ridicat la 64. în bună măsură. şi are în prezent 740 de angajaţi şi un portofoliu cu 70 de referinţe de produs. Tnuva şi Covalact. Shlomo Rodev. consolidându-şi astfel poziţia de lider în categoria produselor lactate proaspete din România.516 RON. Concurenţa pe piaţa produselor lactate este foarte mare existând cel puţin 10 firme importante producătoare şi distribuitoare. CONCURENŢA ALBALACT ALBA IULIA Compania Albalact îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă în care concurenţa este acerbă şi intensificată de multitudinea de noi branduri sau produse lansate sub acelaşi brand care invadează rafturile. Tnuva a investit aproape 60 milioane euro în afacerile din România. FrieslandCampina România a înregistrat o cifră de afaceri de 255. cu lapte neconform. Danette. lucrându-se în continuare. trebuie să o rezolve. • În 2010 Tnuva a raportat o cifra de afaceri netă de 71. Iar procesatorii nu au reuşit intrarea pe piaţa europeană a lactatelor pentru că nu s-au accesat şi nici nu s-au folosit fondurile europene. Actimel. Aceasta este de tipul oligopoly. 5 .824 lei Ron şi în cei peste 30 de ani de existenţă a trecut prin mai multe etape de modernizare tehnologică şi a dezvoltat o gamă variată de produse.8 milioane lei. • Covalact înregistrează o cifră de afaceri de 78. Danonino. televizoarele şi frigiderele consumatorilor.071. prezent în 120 de ţări. că „după 20 de ani de capitalism. comparativ cu 435 milioane RON în anul 2009. Compania Danone România face parte din Grupul Danone. coşurile. FrieslandCampina. având cota de piaţă la 58% în 2010. o problemă pe care noul preşedinte al israelienilor. fiind producătorul lactatelor Milli şi Napolact.Bancar Român. principalele mărci fiind: Activia.1 milioane lei. Lactalis. Nutriday. însă compania înregistrează pierderi uriaăe.” 3. am ajuns în 2011 să căutăm soluţii pentru redresarea industriei lactatelor. atingând 476 milioane RON.

Tnuva are două variante legate de businessul local – ori vinde afacerea. lei (0. euro). În timp ce Albalact Alba Iulia (ALBZ) ocupă al treilea ca producător de lactate.5 mil. ori o închide.Astfel. şi un avans de 47% al profitului net. lei (58 mil.07mil lei 6 . 71. potrivit unui anunţ al companiei. la 246 mil. până la 3.06 mil lei 246 mil lei 435 mil lei 255.8 mil lei 78. euro). înregistrând n primele nouă luni o creştere cu 34% a cifrei de afaceri.83 mil.

Modelul lui Michael Porter Managerii ar trebui să folosească analiza acestor cinci "forţe" pentru crearea unei strategii de business. PORTER Modelul celor cinci forţe ale poziţionării competitive lansat de Porter oferă o perspectivă simplă pentru analiza şi cuantificarea puterii şi a poziţiei pe care o are o corporaţie sau un model de business în piaţă. ANALIZA CONCURENŢEI DIN SECTORUL DE ACTIVITATE CU AJUTORUL MODELULUI LUI M.4. Figura 2. ameninţarea venită din partea unor noi jucători pe piaţă. a bugetelor sau pentru a decide dacă este oportună sau nu realizarea unei investiţii Cele cinci forţe pe care orice companie trebuie să le ia în considerare pentru a se diferenţia într-o piaţă sunt: existenţa unei rivalităţi competitive între furnizori. puterea de negociere a cumpărătorilor. puterea de negociere a furnizorilor şi ameninţarea 7 .

68 Ron 4. situată în localitatea Hălchiu.90 Ron 5.15 Ron 6. are toate şansele să ajungă din urmă producători ca Lactalis. Există rivalitate întrucât fiecare firmă doreşte să îşi crească cota de piaţă În prezent.70 Ron 5. Hochland sau Albalact. RIVALITATEA DINTRE COMPETITORI.5 % 3.date citate de companie). Fabrica. peste nivelul actual al Albalact Figura 3 Cresterea Olympus Din punctul meu de vedere noilor intraţi pe piaţă o să le fie mai greu să se impună întrucât sunt deja numeroase firme care acţionează în acest domeniu.50 Ron 4.introducerii pe piaţă a unor produse similare (aici fiind incluse şi schimbările tehnologice). cu o cotă de piaţă de 30.20 Ron 3. parte a grupului de firme grec Tyras – cel mai mare producător din Grecia de lapte şi produse din lapte. şi asta pe termen mediu.29 Ron 3. POTENŢIALII INTRAŢI PE PIAŢA LACTATELOR Un jucător nou pe piaţa produselor lactate este producătorul grec Olympus.12 Ron 3. Denumire categorie lapte Zuzu Danone Casa Buna Napolact Mili Covalact La Dorna Oferta de pret lapte 1l 1. nemai existând şansa de a veni cu nimic nou pe piaţa lactatelor.4% în volum (conform datelor de piaţă Nielsen din iunie 2011 .97 Ron 8 4.67 Ron 5.45 Ron .5% 3. preşedintele grupului grec Olympus Grecii de la Olympus estimează că în 2014 vor avea în România vânzări de 70 de milioane de euro. Zuzu este lider pe segmentul laptelui pasteurizat. conform declaraţiilor lui Dimitrios Sarantis.

De la acestea ridica zilnic laptele colectat. aceştia prezintă o concentrare superioară şi au capacitatea de a satisface mai mulţi producători de marimea celor din România. care duce la o scădere a puterii de negociere a fermierilor. Producătorii români de lapte sunt nevoiţi să accepte preţul oferit de procesatori din cauza fragmentării sectorului de producţie a laptelui. deoarece încheie contracte de livrare în mod individual şi nu deţin acţiuni în cadrul industriei din aval. precum şi cu producătorii individuali mai mari. Materia prima necesare derularii activitatii Albalact se asigura prin: 67 centre de colectare. în România există societăţi comerciale cu capital privat şi cu acţionar unic sau majoritar. La fel de importanţi sunt şi furnizorii de echipamente tehnologice în procesul de modernizare. CUMPĂRĂTORII ŞI PUTEREA LOR DE NEGOCIERE Fiecare gamă de produse se adresează unui segment diferit de piaţă. Comparaţie preţ Zuzu cu celelalte mărci de lapte de pe piaţă *Preturile au fost prezentate din magazinul cash&candy Metro Sibiu. in perioada: FURNIZORII ŞI PUTEREA LOR DE NEGOCIERE Societatea are încheiate contracte comerciale cu ferme. Furnizorii de ambalaje se afla într-o poziţie avantajoasă. iar aceste surse au fost modernizate astfel incat sa se conforme normelor europene NUMELE FIRMEI Thrace Greiner Supremia SRL Rompetrol Ambro Tetra Pak LOCALITATEA Sibiu Alba Romania Suceava Suedia Tabel 2 Furnizorii Albalact Alba Iulia Materiale furnizate Ambalaje Stabilizatori Combustibil Ambalaje Ambalaje Dacă în ţările de origine procesatorii străini sunt legaţi de mari cooperative.Tabel 1. 21de ferme colaboratoare. firma urmărind acoperirea a cât mai multe segmente de piaţă fără să existe 9 . iar furnizorii lor de materie primă sunt în acelaşi timp şi acţionarii lor. adică în cadrul firmelor procesatoare. asociaţiile zootehnice şi societăţile comericale cu capital privat. Ca urmare. producătorii români de lapte se găsesc într-o poziţie defavorabilă din punctul de vedere al puterii de negociere .

Astfel. sunt foarte interesati de pastrarea unei colaborari bune cu firma deoarece acest producator. Metrou). Cele trei segmente reprezintă structura pe verticală a industriei produselor lactate FERMIER TRANSPORTATOR FABRICANT DE PRODUSE LACTATE COMERCIANT GOSPODINA Figura 4 Procesul produselor lactate 10 .suprapunere de branduri. Kaufland). lapte de cocos. spre deosebire de altii. existând numai anumite perioade când se consumă. magazine cash&candy (Sellgors. Acestea nu reprezintă un grad mare de ameninţare. PRODUSELE DE SUBSTITUŢIE ŞI AMENINŢAREA LOR Exemple de produse de substituţie: lapte praf. moderne şi bine informate. se ocupa activ de amenajarea zonelor de desfacere. cum ar fi zilele de post. procesatori de lapte si distribuitori de produse lactate. lapte de orez. lapte de soia. Real). de pozitionarea si infatisarea rafturilor unde sunt expuse produsele. IDENTIFICAREA SECTORULUI DE ACTIVITATE Sectorul industrializării produselor lactate e organizat în România pe trei segmente distincte: fermieri (producători). ei venind mereu cu idei noi privind un mod cat mai placut de a expune produsele pentru a afi cat mai atragatoare pentru consumatorul final. marca Zuzu adresează în primul rând persoanelor tinere indepedente. În rândul clienţilor se numără şi firmele de comerţ prin care Albalact îşi asigură vânzarea produselor: hypermaketuri (Carrefour. In cazul firmei Albalact distribuitorii finali. Cora. Clientii nu pot obtine preturi de vanzare mai mici din mai multe motive ce vor fi explicate in continuare. Din acest punct de vedere.. care sunt pe de o parte clienti. dar şi familiilor din mediul urban. supermaketuri (Billa) şi magazine de tip discount (Penny Market. domeniul producerii de produse lactate are un grad mare de atractivitate deoarece clientii au o mica putere de negociere. 5.

la nivelul anului 2008. Situaţia la nivelul ţărilor UE al acestui sector este prezentă în ANEXA 3 Acest sector prezintă un grad de concentrare ridicat. Situaţia acestora precum şi modul de comuniacre între ele sunt prezentate în ANEXA 4. Albalact. Referitor la exporturile de produse lactate. Exporturile se realizează către Italia. citând date prezentate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Astfel Napolact (Friesland) procesează laptele în cadrul fabricilor sale din zona ardealului. Zona Cluj şi Braşov oferă mai mult de jumătate din laptele livrat către procesare din România. Mai mult. astfel încât 10 agenţi economici concentrează 56% din cifra de afaceri a sectorului. Zonele tradiţionale de producere a laptelui sunt. directorul general al APRIL a spus că acestea se vor menţine la aceeaşi valoare din anul 2008. datorită restructurării în curs a sectorului. Marea Britanie. cele de deal şi munte.52%. Numărul unităţilor de procesare lapte din România a scăzut cu 70% în ultimii 7 ani. 77 dintre procesatorii care au rezistat până acum au programe de restructurare. din cele 591 existente în 2004. 11 . În România sectorul fabricării şi distribuirii laptelui se află între faza de saturaţie şi de declin. Spania. se ocupă de procesarea laptelui în judeţul Alba. scrie ziarul Financiarul. respectiv 30 de milioane de euro. a lipsei ajutorului intern şi a cererii diminuate de lapte crud.Societatea comercială Albalact îşi desfăşoară activitatea pe sectorul „fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor”. care este unul din cei mai importanţi producători de lapte. iar Banatul contribuie şi el cu peste 8% Figura 5 Distributia produselor lactate pe zone teritoriale Există anumite instituţii agricole care reglementează funcţionarea unei societăţi în domeniul de procesare a laptelui. fiind procesator de lapte. rămânând doar 173. în general.

Piteşti. Consider că pentru acest criteriu nu ar trebui definită o piaţă relevantă distinctă. “aria geografică pe care acestea se produc şi/sau se comercializează” PIAŢA RELEVANTĂ A PRODUSULUI ZUZU este reprezentată de piaţa produselor lactatelor pausterizate. Cluj-Napoca.ro 12 . Bacău. Societatea are puncte de productie si desfacere în judeţele: Alba-Iulia. clienţii Albalact pot să se informeze de pe site: www. În funcţie de acest criteriu putem afirma că piaţa relevantă a produsului este piaţa laptelui pausterizat conform. Atfel piaţa relevantă a produsului este piaţa produselor lactate pausterizate conforme. Ploieşti. prin cele două componente ale sale. De asemenea. piaţa geografică naţională. Bucureşti. Târgu Mureş. Iaşi.Tipul laptelui (conform /neconform). respectiv: . datorită caracteristicilor. Constanţa. Baia-Mare.6 DEFINIREA PIEŢEI RELEVANTE Definirea pieţei relevante reprezintă o etapă esenţială în cadrul tuturor cazurilor analizate prin prisma prevederilor Legii concurenţei. Importul de produse substituente este în majoritate realizat de aceiaşi agenţi economici care îl procesează şi care achiziţionează în acelaşi timp şi laptele crud de pe piaţa internă 1 . Câmpulung Moldovenesc. fie că este vorba despre analizarea concentrărilor economice Piaţa relevantă. cuprinde. preţului şi utilizării acestora” şi. Craiova.Calitatea laptelui. Timişoara. Cu toate acestea. pe de altă parte. care prin prelucrare conduc la obţinerea de produse finite eligibile pe piaţa UE. “toate produsele care sunt considerate de cumpărători ca interschimbabile sau substituibile.albalact. Braşov. PIAŢA RELEVANTĂ GEOGRAFICĂ a companiei Albalact este reprezentată de întregul teritoriu al României. pe de o parte. fie că este vorba de investigarea practicilor anticoncurenţiale. piaţa relevantă a produsului poate fi definită în funcţie de cel puţin 2 criterii. respectiv piaţa relevantă a produsului şi piaţa relevantă geografică.

laptele fiind un produs care nu are voie să lipsească din coşul zilnic şi un produs foarte sensibil la preţ . ECONOMII DE SCOP – SURSE. datorită prezenţei pe piaţă a numeroşi actori. În cadrul sectorului de activitate specific societăţii Albalact nu avem prezente economii de scop. care îşi împart cota de piaţă. 8. dar mulţi dintre ei nu şi-au concretizat intenţiile. Pe segmentul lapte.poate cel mai sensibil. Costurile marginale corespunzatoare fiecarei unitati suplimentare de produs sunt nesemnificative in comparatie cu valoarea adaugata firmei prin producerea acelei unitati suplimentare. În ultimii ani au fost jucători care şi-au manifestat dorinţa de a intra pe piaţa românească. neexistând o companie de lactate care să deţină controlul absolut. piaţa este foarte fragmentată şi va fi foarte greu consolidată. IDENTIFICAREA CAUZELOR FRAGMENTĂRII SECTORULUI DE ACTIVITATE Sectorul de activitate al companiei Albalact Alba Iulia prezintă o fragmentare accentuată. Fragmentarea sectorului de procesare a produselor lactate este dată de următorii factori: barierele joase de intrare investiţia iniţială legislaţie FABRICA DE LAPTE bariere ale calităţii gradul de diferenţiere al produselor 13 transportul auto . ECONOMII DE SCARĂ.Figura 6 Piata geografica a societatii Albalact Alba Iulia 7. EFECTE ASUPRA STRUCTURII SECTORULUI DE ACTIVITATE Economiile de scara specifice acestei industrii sunt mari.

Astfel procesatorii trebuie să deţină mijloace de transport specifice colectării laptelui. Din acest motiv celor care vor să intre acum pe piaţă le va fi greu să poată face faţă unor portofolii atât de variate cum sunt cele ale firmei Albalact. Dacă nu vor putea intra cu o ofertă 14 . în special criteriile microbiologice aplicabile produselor alimentare: controlul temperaturii. Firmele care activează pe piaţă şi care şi-au consolidat deja poziţia au un portofoliu variat de produse. cât şi la ieşirea de pe piaţă) se consideră că este introdusă prin Legea nr. Astfel. autorizate sanitar-veterinar. fiind în permanenţă nevoie de modernizări pentru a face faţă calitativ concurenţei. Un factor la fel de important al fragmentării sectorului de procesare a produselor lactate îl reprezintă barierele impuse de calitatea cerută. sunt de părere că Legea nr. Pentru garantarea siguranţei alimentare. 38/2010 a instituit o barieră absolută la intrarea pe piaţă. De aceea una dintre cele mai mari bariere de intrare în domeniu este aceea a costului iniţial al investiţiei deoarece pentru a respecta normele europene în vigoare este nevoie pe lângă numeroase autorizări. foarte costisitoare. Fragmentarea sectorului de activitate provine şi din barierele legislative existente. Barierele legislative sunt instituite prin reglementările ce definesc şi implementează sistemul cotei de lapte. pentru a putea funcţiona o unitate de procesare a laptelui trebuie să fie autorizată din punct de vedere sanitar. Un alt factor care poate influenţa mărimea barierelor de intrare este gradul de diferenţiere al produselor. 48/2005 privind organizarea pieţei laptelui de vacă. toţi procesatorii trebuie să aplice principiile sistemului HACCP introdus de Codex alimentarius (Culegerea de norme alimentare internationale – elaborat în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură) În plus toţi procesatorii din sectorul lapte trebuie să respecte dispoziţiile Reglementării CE nr. protecţia mediului şi să aibe licenţă de fabricaţie. respectarea lanţului frigorific. De asemenea în acest domeniu costurile pentru păstrarea standardelor înalte sunt foarte mari. sanitar-veterinar. modul de prelevare a eşantioanelor pentru verificări şi analiza acestora. Luând în considerare consecinţele în plan economic ale noii reglementări. de o fabrică dotată cu utilaje de ultimă oră. Transportul auto reprezintă o cauză importantă a fragmentării sectorului de activitate. pentru a face faţă concurenţei.Figura 7 Cauzele fragmentarii sectorului de activitate Principala cauză a fragmentării sectorului de procesare a produselor lactate o reprezintă barierele joase de intrare pe piaţă. 38 din 9 martie 2010 pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. prin permiterea participării la sistemul de repartizare a cotei de lapte doar agenţilor economici aflaţi în piaţă pe 13 martie 2010. O dublă barieră legislativă (atât la intrarea pe piaţă. În industria producătoare de lactate investiţia iniţiala joacă un rol important în dezvoltarea ulterioară a firmei.853/2004 privind Regulile specifice pentru produsele alimentare de origine animală.

de calitate Avantajul competitiv al companiei este dat de diversitatea de care da dovada prin intermediul portofoliului de prduse. AVANTAJ COMPETITIV ŞI STRATEGIE GENERICĂ UTILIZATĂ AVANTAJ COMPETITIV Societatea Albalact Alba Iulia se bucura de mai multe avantaje competitive Principalul avantaj competitiv de care se bucură firma Albalact este faptul că este listată la Bursa de Valori. prin fuziunea cu societatea Rărăul. STRATEGIA GENERICĂ UTILIZATĂ În vederea stabilirii strategiei pentru catgoria de produse lactate pausterizate Zuzu. adica laptele pausterizat. (Vezi ANEX 5) Ca şi avantaj competitv al firmei Albalact poate fi considerat faptul că face parte din puţinele firme cu capital românesc existente pe piaţă. 15 . strategia de preţ. datorită îndreptării interesului consumatorilor spre produsele proaspete. Concentrarea s-a făcut pe marca Zuzu. Pentru categoria laptelui pausterizat firma Albalact se bazează pe strategia stabilităţii sortimentale. atribute pe care este poziţionată marca Zuzu. care permite producerea unor produse de foarte buna calitate la un cost redus. prin păstrarea gamei sortimentale prezente pe piaţă. care este şi lider de piaţă şi prin derularea unor strategii pe termen lung pentru acest produs. prin care s-a încercat introducerea pe piaţă a unui nou sortiment de lapte.diversificată firmele nou intrate vor întâmpina mari dificultăţi deoarece clienţii se vor îndrepta în continuare spre firmele care au deja un renume format în domeniul produselor lactate. strategia de distrbuţie şi strategia de promovare. Strategia de produs. De asemenea experienta detinuta de companie este un avantaj in fata competitorilor. trebuie formulate cele 4 strategii: strategia de produs. Un alt mod în care compania Albalact încearcă să lupte împotriva fragmentării este specializarea în funcţie de tipul de produs. renumele deja castigat atragand un numar mare de clienti. având produse tradiţionale. de tehnologia folosita. 9. sănătoase. Albalact Alba Iulia a încercat să se confrunte cu fragmentarea sectorului de activitate.

000 de euro. supermaketuri şi magazine de tip cash&candy la nivelul întregii ţări. te revigorează. În ceea ce priveşte strategia de preţ a produsului individual compania menţine în continuare strategia alinierii preţurilor la piaţă.“ZUZU dă START la premii SMART” Odată cu această campanie. Compania Albalact a lansat vara aceasta şi o nouă promoţie naţională cu premii. culoare şi vizibilitate. De acum. Albalact a lansat şi un site nou pentru Zuzu. în special a celor situate unde se înregistrează cele mai mari cereri pentru produsele Zuzu. îţi dă energia şi inspiraţia necesare pentru toată ziua. De asemenea se doreşte şi extinderea capacităţii depozitelor proprii. Pentru realizarea rebranding-ului Zuzu s-au investit aproximativ 500. noul Zuzu te deşteaptă de dimineaţă.care îi aduce mai multă prospeţime. Se doreşte menţinerea preţului pe parcursul anului astfel încât vânzările firmei să înregistreze în continuare un trend ascedent. Se continuă promovarea mărcii de produse lactate prin canalul media reprezentat de televiziune. prin achiziţionarea în continuare de mijloace de transport în vederea desfacerii produselor şi încheierii contractelor cu laţnurile de hypermarket-uri. împreună cu BrandTailors. Campaniile vor consta în clipurile publicitare schimbate la anumite intervale de timp. pentru susţinerea brand-ului Zuzu . 10. S-a venit cu nouă identitate vizuală. Strategia de promovare a produsului individual se bazează pe o strategie promoţională ofensivă care presupune alocarea unui buget considerabil. proiectat după un concept interactiv inedit în mediul online românesc. împreună cu o nouă campanie de comunicare. Strategia de preţ. STRATEGII DE RELAŢIONARE/ALIANŢE STRATEGICE Contextul actual al pieţei oferă din ce în ce mai multe motive pentru ca brandurile să fie interesate de diferite alianţe 16 . Strategia de distribuţie. firma specializată în consultanţă strategică şi design de brand.Astfel produsul Zuzu a trecut printr-un proces de rebranding în toamna anului 2010 prin care s-a dorit creşterea cotei de piaţă cu 1-2% pe o piaţă în scădere. În vederea consolidării poziţiei de lider al brandului Zuzu pe segmentul de lapte pausterizat firma apelează la strategia extensivă. managementul Albalact a ajuns la concluzia că un rebranding al produsului era soluţia potrivită. Brandul Zuzu este o marcă consacrată. La sfârsitul anului trecut. iar din prima lună a anului a început să lucreze. consumatorii cunosc foarte bine caracteristicile produsului şi sortimentele în care se prezintă pe piaţă gama Zuzu.

cu clienţii şi cu instituţiile financiare şi de credit. O alianţă de promovare a realizat-o cu firmele Brandient şi cu Next Cap in vederea construirii şi dezvoltării prin publicitate a brandu-lui Zuzu O altă mutare strategică o reprezintă alianţa cu Protruck. pe lângă vehicule şi un program de service complet pe o perioadă de 3 ani.5 tone şi 15 vehicule cu masă maximă autorizată de 6. Albalact şi-a majorat deţinerea în cadrul capitalului social al Rărăul până la 93. acesta incluzând toate operaţiunile de mentenanţă si reparatii. s-au creat şi anumite avantaje de ordin comercial: • Creşterea capacităţii de realizare a proiectelor de deavoltare a societăţii. Comapania Albalact Alba Iulia nu s-a remarcat pin alianţe strategice. Un an mai târziu. Prin crearea unei singure entităţi juridice în urma fuziunii. Putem spune că aceasta alianţă face parte din categoria alianţelor logistice Principala acţiune a fost fuziunea în anul 2008 cu societatea Rărăul. ceea ce a dus la eficientizarea activităţii şi la un acces la finanţare mai facil şi în termeni mai favorabili • Gestionarea mai eficientă a fluxurilor financiare necesare desfăşurării activităţii 17 . prin care Protruck pune la dispoziţia Albalact. găsirea unor parteneri pentru împărţirea cheltuielilor de promovare şi chiar dezvoltare de produs este o soluţie care nu poate fi neglijată. în condiţiile crizei. S-a demarat în această luna un parteneriat prin semnarea unui contract de furnizare a 35 de autoutilitare Iveco şi a serviciilor post-vânzare pentru acestea. ceea ce a determinat implicit şi creşterea beneficiilor şi a oferit o mai mare vizibilitate produselor fabricate de către Albalact • Creşterea puterii de negociere a Albalact cu furnizorii. Achiziţia s-a realizat printr-un contract de leasing operaţional derulat prin BRD Asset Management.6%. s-a fluidizat sistemul de producţie şi s-au redus costurile de producţie administrative prin eliminarea eventualelor suprapuneri. Toate vehiculele vor dispune de caroserie izotermă cu agregat de refrigerare. distribuitor autorizat al vehiculelor comerciale Iveco. prin implementarea acestei resturcturări corporatiste. De asemenea. pe lângă efectele de ordin economic menţionate mai sus. Fuziunea celor două societăţi a constat într-un avantaj pentru îmbunătăţirea performanţei financiare. Apoi. s-a simplificat procesul decizional.5 tone. fragmentarea media presupune găsirea de aliaţi pentru a putea pătrunde pe cât mai multe canale de comunicare. flota de 35 de vehicule este formată din 20 de vehicule cu masă maximă autorizată de 3. Alianţele strategice sunt vizibile în tot mai multe domenii şi au din ce în ce mai multe obiective de marketing. a făcut investiţii majore în liniile de fabricaţie şi a demarat producţia de brânzeturi sub brand-ul omonim Rărăul. Ţinând cont de nevoile specifice de transport ale Albalact.Mai întâi.

Piaţa lactatelor încă are segmente cu perspective mari de creştere din punct de vedere valoric şi vrem să ne dezvoltăm pe aceste oportunităţi". Însă degeaba dezvolți capacitatea de producție și te diversifici. Albalact este al treilea cel mai important jucător de pe piața de profil. potrivit studiilor realizate de experții din domeniul publicitar. Albalact a investit masiv în modernizarea liniilor de producție și în dezvoltarea de noi branduri. În ultimii doi ani. 18 . peste ritmul pieței. compania nerealizând nicio achiziție anul trecut. unele din cele mai cunoscute branduri de pe piața locală. în ultimii doi ani Albalact a continuat să crească profitabil. dacă nu află și consumatorul. „Anul viitor intenţionăm să dezvoltăm portofoliul de produse şi să intrăm în categorii noi. În acest moment. Pentru anul 2012 compania Albalact are în vedere o strategie de dezvoltare care să răspundă nevoilor din piaţă. CONCLUZII Dincolo de criza care a afectat toate industriile. Prin urmare. declară Raul Ciurtin. și și-a majorat cota de piață.Toate aceste avantaje menţionate mai sus sunt de natură să determine consolidarea poziţiei pe piaţă şi creşterea performanţelor financiare ale Albalact. familia Ciurtin a crescut investițiile în mediatizarea produselor Zuzu. Creșterea business-ului a fost însă una organică. preşedintele şi directorul general al Albalact. care au devenit. Dar fuziunea cu Rărăul nu se încadrează la categoria de alianţe strategice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful