Histologie - curs 1

TESUTUL EPITELIAL
Tesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism. Principalele caracteristici: • este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte • spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara) • celulele sunt unite prin jonctiuni • orice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata la tesutul conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala (MB). Diferente intre tesutul epitelial si tesutul epiteloid: tesutul epiteloid are MB dar nu are suprafata libera. Spre exemplu, in corticosuprarenala, apar celule secretorii, atasate prin jonctiuni la MB dar care nu au suprafata libera. Acesta este un tesut epiteloid. • are o mare diversitate de forme si functii: • formeaza invelisuri membranare (epiderm, cavitatile inchise ale organismului: pleura, peritoneu, pericard, peretii cailor de comunicare cu mediul extern: arborele traheo-bronsic, tubul digestiv, caile genito-urinare etc.). • asigura transportul selectiv de molecule intre mediul intern si extern sau intre doua compartimente ale organismului. • intra in structura unor organe solide si a unor glande: tesutul epitelial realizeaza unitatea secretorie si ajuta la formarea sistemului canalicular, deci formeaza parenchimul glandei (parenchimul glandular este format din unitatile secretorii si canaliculele secretorii). • au rol senzorial, in organele de simt (mugurii gustativi, organul Corti, crestele ampulare, aparatul otolitic). • au rol contractil, care prezinta o importanta minora. Acestea sunt populatii aparte de celule epiteliale, care se numesc celule mioepiteliale (un tesut epitelial care prezinta miofilamente contractile in citoplasma) Un tesut epitelial poate realiza una sau mai multe functii. Rolul sau este asemanator cu al membranei celulare, dar relativ la organ si anume: separa selful de non-self si monitorizeaza, controleaza si modifica substantele care il traverseaza. Caracterul ubicuitar al tesutului epitelial este determinat de originea embriologica a sa care este in oricare dintre cele trei foite embrionare: • din ectoderm deriva: • epidermul si derivatele sale (par, unghii) • glandele tegumentare (sudoripare si sebacee) • epiteliul cavitatii bucale, nazale si anale • unele glande endocrine: adenohipofiza • din endoderm deriva: • tubul digestiv si aparatul respirator • parenchimul glandelor anexe digestive • glandele endocrine (paratiroida, tiroida si timusul) • din mezoderm deriva: • corticosuprarenala • endoteliile • mezoteliile Tesutul epitelial este lipsit de vase sangvine si limfatice (este avascular). Vasele sangvine aflate in tesutul conjunctiv nu traverseaza MB si tesutul epitelial este hranit prin difuziune. Spre exemplu, in cazul epiteliului pluristratificat, celulele aflate in contact cu MB sunt mai bine hranite decat cele aflate

Apare in cazul unor epitelii unistratificate cilindrice (epiteliul trompelor uterine. epiteliul unistratificat se transforma in epiteliu pluristratificat. Tesutul epitelial are capacitatea de regenerare (proces fiziologic prin care sunt inlocuite celulele uzate. in cazul epiteliilor stratificate. in epiteliu cilindric (columnar. pe seama unor celule bazale grupate (de obicei intr-un strat numit strat germinativ) 3. Deci epiteliile pot fi: • simple • pavimentoase (scuamoase) • cubice • cilindrice (columnare. Ex. Apare in cazul glandelor intestinale si al celor gastrice (in fundul criptelor gastrice apar aceste zone germinative). au nuclei alungiti si turtiti. care se gaseste in urechea interna. Epiteliul simplu cubic . Exista si un epiteliu vascularizat: stria vasculara. prin terminatii nervoase libere. pe seama unor celule bazale izolate. Mezoteliile si endoteliile sunt tot epitelii simple scuamoase. deci acest tesut apare ca un sir de nuclei turtiti. pe peretele lateral al canalului cohlear. adeseori cu rol de protectie. dupa forma celulelor. Spre exemplu. asigurand un tranzit selectiv de gaze si metaboliti. retea in cosulet sau retea nebutonata. pe seama unor zone numite zone germinative. Acest epiteliu actioneaza ca o bariera simpla permeabila. numite celule stem).: epiteliul alveolei pulmonare. Mezoteliile intra in structura seroaselor. • pseudostratificat cilindric • de tranzitie (uroteliu) Epiteliile pavimentoase simple (scuamoase) Seamana cu solzii pestilor. sub actiunea substantelur toxice din fumul de tigara epiteliul pseudostratificat ciliat din caile respiratorii se transforma in epiteliu pluristratificat si isi pierde functia. distribuite in mod neuniform. pericard.la o distanta mai mare de MB. prismatic). in retea butonata. ceea ce permite efectuarea anumitor manevre fara anestezie (raclarea epiteliului gastric si intestinal pentru biopsie. Metaplazia apare sub actiunea cronica a unor factori nocivi de mediu. alcatuind membrana ce captuseste cavitatile inchise ale organismului (pleura. prismatice) • stratificate: • pavimentoase (cheratinizate sau necheratinizate) • cubice • cilindrice Clasificarea dupa forma celulei se face dupa stratul superficial. ramura descendenta a ansei Henle. prin activitate mitotica neintrerupta a unor celule nediferentiate din epiteliu. scuamos (pavimentos) sau cubic. Inlocuirea se poate face in trei moduri: 1. Clasificarile nu tin seama de particularitatile functionale. Este bine inervat. Anumite epitelii nu au terminatii nervoase libere pentru durere. epiteliul cailor genitale masculine: epididim si canal deferent) 2. Daca actiunea nociva inceteaza. Rata de inlocuire a unui epiteliu variaza in limite foarte largi: epiteliul intestinal se inlocuieste in 2-5 zile (cel mai rapid) iar epidermul se inlocuieste in 30 zile (cel mai lent). peritoneu). foita parietala a capsulei Bowman. procesul este reversibil. Spre exemplu. intercalate intre celulele epiteliale. Poate fi clasificat dupa numarul de straturi in epiteliu simplu (unistratificat) si epiteliu stratificat (pluristratificat) sau. cauterizarea colului uterin). Endoteliul este epiteliul care captuseste orice tip de vas. Metaplazia este procesul de transformare a unui tip de epiteliu intr-un alt tip de epiteliu. EPITELIUL DE ACOPERIRE Alcatuieste invelisuri membranare.

D. Epiteliul simplu cilindric Este format dintr-un rand de celule inalte (inaltimea este de 2-3 ori mai mare decat latimea). Acest epiteliu are un rol protector dar este permeabil pentru unele molecule mici si pentru apa. calice mari. In cazul epiteliului necheratinizat. epiteliul de acoperire al ovarelor. Epiteliul pseudostratificat cilindric Este o forma de epiteliu simplu. Prin urmare. Epiteliul stratificat cubic se gaseste la adult in peretii unor ducte interlobulare a unor glande exocrine. microvili. vezica urinara. Epiteliul stratificat cubic si cilindric Sunt slab intalnite la adult. epiteliul anterior al corneei.d. si nucleii ajung la inaltimi diferite. functional acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (in functie de sens). Stereocilii se vad si la microscopul optic si la cel electronic. Doar stratul superficial este scuamos (nucleii sunt turtiti numai la suprafata. segmentul proximal al tubului urinifer. in peretele canalului de secretie a glandelor sudoripare. • de transport al moleculelor de-a lungul celulei (realizat de catre cili) Epiteliul stratificat scuamos Este alcatuit din mai multe randuri de celule. Acesta este cazul epidermului. epiteliul vaginal. bazinet. asezati spre MB (dar exista si cazuri cand sunt asezati central sau chiar apical). cheratinizat (cornos) 2. Nucleii sunt alungiti si ovalari. Poate prezenta la nivelul membranei apicale specializari (cili sau stereocili). La embrion se gaseste frecvent epiteliul stratificat cilindric. canalele glandelor exocrine (intralobulare) care se varsa in ducte (canale interlobulare). chimici si infectiosi. dar sunt de inaltimi diferite astfel incat doar unele ajung la suprafata. Toate celulele au raport direct cu MB. in peretele foliculilor ovarieni.. fiind putin mai lungi decat cilii.ductele striate. partea proximala a uretrei). Nucleul este rotund si situat central de regula. celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine) si astfel ele isi pierd nucleii.p. caile genitale feminine (trompele uterine si uterul). Exemple: tubul digestiv (stomac. Epiteliul de tranzitie (epiteliul polimorf sau uroteliu) Epiteliul se mai numeste si uroteliu deoarece se gaseste numai in caile urinare (calice mici. intestinul subtire si cea mai mare parte a intestinului gros). faringe. necheratinizat (moale) Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial. Exista si locuri unde are rol de protectie. Acest epiteliu este localizat in primele segmente ale tubului digestiv (cavitate bucala. care este impermeabil pentru apa si are un rol protector impotriva factorilor fizici. Poate avea specializari la nivel apical (cili. In cazul epiteliului cheratinizat. esofag). celulele superficiale au si ele in citoplasma granule de cheratina dar ele isi pastreaza nucleii. in rest fiind rotunzi).Latimea si inaltimea celulelor este aproximativ egala. Epiteliul se mai numeste si .v. in epididim si canalul deferent. glandele exocrine . Este de doua tipuri: 1. Functii: • de secretie si absorbtie (absorbtia este marita datorita prezentei microvililor). Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat se mai numeste si epiteliu de tip respirator deoarece se gaseste numai in arborele traheobronsic. stereocili). ureter. Epiteliul stratificat cilindric se gaseste pe suprafata respiratorie a epiglotei si in conjunctiva palpebrala. Epiteliul pseudostratificat cilindric cu stereocili se gaseste in caile genitale masculine. Exemple: ramura ascendenta a ansei Henle si segmentul distal al tubului urinifer.

Aici exista un grup de celule ce formeaza un mugure ce patrunde in tesutul mezenchimal.are loc in granule de secretie 4.celula preia din mediul extracelular precursorii de sinteza 2.polimorf deoarece este format din celule care au diferite forme (celule din stratul bazal . Glanda reprezinta asocierea dintre epiteliul glandular. proces care se produce cu ajutorul miofibrilelor din citoplasma. . ca urmare a intinderii membranei celulare. Aceasta functie este data de organizarea membranei celulare care are o compozitie chimica bogata in sfingolipide.in forma de umbrela). glandele exocrine pot fi unicelulare sau multicelulare. Atunci cand se exercita o presiune. Epiteliul de tranzitie isi modifica forma celulelor si numarul de straturi. Modificarea formei celulare se realizeaza in special la celulele umbeliforme.isi varsa produsii de secretie in mediul extern (cu sau fara ajutorul canalelor de secretie) • endocrine . Procesul secretor are 4 faze: 1.cubice. indreptat spre stratul celulelor umbeliforme si un pol efilat (ingustat) indreptat spre stratul bazal. constituind o bariera osmotica. Modificarea numarului de straturi se datoreste si faptului ca (probabil) toate celulele acestui epiteliu sunt ancorate la MB. Celulele in racheta prezinta un pol latit. ariile se vad clar iar cand celula este plina. Secretia propriu-zisa . Epiteliul este impermeabil. Asimilare . celulele gliseaza unele pe langa altele si se reduce numarul de straturi de celule. Sinteza . Acest epiteliu este o forma speciala de epiteliu stratificat. El pastreaza legatura cu lama epiteliala prin intermediul canalelor de excretie. Restul glandelor exocrine sunt multicelulare. Evolutia spre glanda exocrina se face atunci cand mugurele pastreaza legatura cu lama iar spre glanda endocrine se face atunci cand mugurele nu mai pastreaza legatura cu lama. Acestea reprezinta niste invaginari ale membranei care constituie rezerve membranare. El vine in raport cu vase limfatice si sangvine si cu membrana bazala. Celulele umbeliforme sunt uni.isi varsa produsii de secretie in mediul intern (preferential in sange) Histogeneza (geneza tesutului) Se porneste de la o lama epiteliala ce vine in contact cu un tesut conjunctiv tanar (tesut mezenchimal). Cand celula urinara este goala. endocrine sau mixte (amficrine). Celulele din stratul bazal sunt celule germinative. ariile dispar.eliminarea extracelulara a granulelor Glandele pot fi: • exocrine . Glandele pot fi exocrine. Exista un singur tip de glanda exocrina unicelulara: celula caliciforma (are forma de cupa).sau binucleate si acopera 2-3 celule in racheta. Clasificarea glandelor exocrine dupa structura se poate face dupa: • numarul de celule din glanda exocrina • aspectul sistemului canalicular • aspectul adenomerului Dupa numarul de celule din glanda. care se gaseste in epiteliul respirator sau in epiteliul digestiv. Prin studii de microscopie electronica s-au observat pe membrana acestor celule “arii dense ale celulelor umbeliforme”. EPITELIUL GLANDULAR Reprezinta grupuri de celule epiteliale specializate pentru procese de secretie. Glandele exocrine Partea lor profunda alcatuieste unitatea secretorie si se numeste adenomerul glandular. celule in racheta. Ambalarea si stocarea . celule umbeliforme . vase si nervi.prelucrarea precursorilor 3.

ceea ce duce la moartea celulei. glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul de excretie in glande merocrine.glande cu secretie continua • dupa o prealabila perioada de stocare (intracelulara sau extracelulara) . care se gasesc in aparatul Golgi. Glandele compuse au un canal de secretie ramificat. formand mase compacte asociate unui sistem canalicular. Glandele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru excretie se rupe membrana care se pierde.Uneori celulele din glanda exocrina se diferentiaza intr-un epiteliu de invelis. cu precizarea ca cel alveolar are un scurt canal prin care se varsa in canalul excretor. Glandele simple au un canal unic de excretie.au o secretie predominant mucoasa De asemenea. Eliminarea produsilor de secretie se va face prin eliminarea intregii celule moarte. impreuna cu o parte din citoplasma apicala. Adenomerul tubular poate fi: • unic si drept (glande tubulare drepte) • unic dar ramificat (glande tubulare ramificate) • contort (glande tubulare glomerulare) Adenomerul acinar se aseamana cu cel alveolar. Glanda exocrina isi varsa produsii de secretie intr-o cavitate cu sau fara ajutorul canalelor de excretie. In cazul glandelor holocrine. Mucusul contine proteine inalt glicozilate (mucine).glanda Lieberkühn) • glanda simpla tubulara ramificata (glandele stomacului . Exemplu: glanda sebacee. in limfa sau in lichidul interstitial. Exista astfel urmatoarele tipuri de glande: • glanda simpla tubulara dreapta (glanda intestinala . care contine protein-enzime.fundice si pilorice si glandele duodenale Brünner) • glanda simpla tubulara glomerulara (glanda sudoripara) • glanda simpla alveolara sau alveolara ramificata (glanda sebacee) • glanda simpla acinoasa (glanda lacrimala) • glanda compusa acinoasa (glanda parotida) • glanda compusa tubuloacinoasa (glandele sublinguale si submaxilare) • glanda compusa tubuloalveolara (glanda mamara) Glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase. canal care la adenomerul acinar lipseste. Acestea isi elimina produsii prin exocitoza. produsii de secretie invadeaza toata celula. care produc ceara si se gasesc in conductul auditiv extern. ceea ce va duce la formarea unei glande intraepiteliale (in mucoasa nazala). Pentru definirea corecta a tipului unei glande se folosesc doua adjective: unul referitor la forma canalelor si al doilea referitor la forma adenomerului. Clasificarea glandelor dupa sistemul canalicular se face in simple si compuse. acinoase sau alveolare. Exemplu: glanda parotida. glande mucoase si glande mixte (seromucoase sau mucoseroase) Glandele mucoase secreta mucus. Exemple: glanda mamara si glandele ceruminoase. Majoritatea glandelor sunt merocrine. Glandele endocrine Isi elimina produsii de secretie in mediul intern: in sange (preferential). Aceasta contine celule ce formeaza un epiteliu de invelis si celule secretorii. neramificat. Exista si glande tubuloacinoase si tubulo-alveolare. Momentul de eliberare a produsilor de secretie poate fi: • imediat (corticosuprarenala) . Celulele glandelor mucoase au un continut ridicat de glicozil transferaze (necesare glicozilarii proteinelor). Glandele seroase au o secretie cu aspect apos. Clasificarea glandelor dupa forma adenomerului se face in glande tubulare. Glandele mixte pot fi: • seromucoase (glanda submandibulara) . apocrine sau holocrine.au o secretie predominant seroasa • mucoseroase (glanda sublinguala) .

• stocarea intracelulara are loc prin granule de secretie • stocarea extracelulara: tiroida depoziteaza produsul de secretie in coloid Majoritatea glandelor endocrine sunt de origine epiteliala dar exista si glande de origine nervoasa.o cavitate (coloid) cu un continut delimitat de un epiteliu secretor (ex.APUD) • glande ce secreta proteine si polipeptide mari (majoritatea glandelor endocrine) • glande care secreta steroizi (corticosuprarenala.: celulele ce alcatuiesc sistemul neuroendocrin difuz .: insulele Langerhans din pancreasul endocrin) • dupa natura produsilor de secretie: • glande ce secreta polipeptide mici si amine biogene (ex. componenta endocrina a gonadelor) .: tiroida) • insule. Criterii de clasificare a glandelor endocrine: • dupa modul de dispunere a celulelor: • in cordoane celulare. dispuse fie paralel. fie ramificate si anastomozate (ex.: zona fasciculata din corticosuprarenala) • in foliculi . O dovada a originii epiteliale este contactul celulelor secretorii cu membrana bazala. cuiburi sau gramezi (ex.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful