Histologie - curs 2

1. Polaritatea tesutului epitelial 2. Specializarile membranare 3. Membrana bazala

POLARITATEA TESUTULUI EPITELIAL
Indiferent de localizare, tesutul epitelial indeplineste numeroase roluri. El are proprietatea de polaritate, care este de doua feluri: • polaritatea tesutului epitelial (tisulara) • polaritatea celulei epiteliale (celulara) Polaritatea tisulara Tesutul epitelial are polaritate datorita rolului de bariera pe care-l indeplineste, separand doua medii cu compozitie diferita. Tesutul epitelial are deci doua suprafete: 1. suprafata libera orientata spre mediul extern sau lumen 2. suprafata orientata spre membrana bazala Tesutul epitelial este o bariera pentru factori fizici, chimici etc. La unele epitelii, suprafata spre mediul extern are specializari. In cazul tesutului pluristratificat, stratul liber este cel specializat si deci este bine structurat. La epiteliul pluristratificat pavimentos cheratinizat, suprafata libera este reprezentata de cheratina iar celulele specializate se numesc cheratinocite. La epiteliul simplu, spre mediul extern apar specializari membranare. Polaritatea celulara Polaritatea celulara consta in existenta la nivelul membranei celulelor epiteliale a unor domenii membranare distincte, ce difera intre ele d.p.d.v. biochimic, structural si functional. In mod obisnuit, o celula epiteliala are doua domenii membranare: 1. apical (spre lumenul organului) 2. laterobazal (spre tesutul conjunctiv) Cele doua domenii vin in contact cu compartimente cu continut diferit d.p.d.v. al lichidului extracelular. Elemente de definire a polaritatii • cele doua domenii membranare difera d.p.d.v. biochimic si apare astfel asimetria biochimica a suprafetei membranei (diferenta intre membrana apicala si cea laterobazala). • existenta jonctiunilor stranse (zonulae ocludens) si realizarea contactelor intercelulare ce sunt asigurate prin molecule de adezivitate celulara si dispozitive jonctionale. • dispozitia caracteristica a organitelor celulare si a componentelor de citoschelet in citoplasma. Asimetria Fiecare domeniu are functii specifice. Domeniile difera atat d.p.d.v. protidic cat si lipidic. D.p.d.v protidic: • Domeniul apical are un set caracteristic de proteine membranare ce cuprinde: enzime; proteine de transport; canale ionice. Deci, domeniul apical contine setul de proteine ce asigura absorbtia si secretia celulara. Enzima marker a domeniului apical este leucinaminopeptidaza. Numeroase proteine din domeniul apical au atasate si resturi glucidice, care vor forma glicocalixul. Aceasta explica reactia PAS pozitiva.

1

lipidic: Se constata existenta acelorasi tipuri de lipide in cele doua domenii.v. • Domeniul apical prezinta o concentratie mare in colesterol si sfingomielina • Domeniul laterobazal prezinta o concentratie mare in fosfatidil colina si fosfatidil inozitol (PC&PI). D. Cele doua domenii difera si prin tipul de jonctiune prin care se realizeaza contactele: • Domeniul lateral → apare complexul jonctional alcatuit dinspre polul apical al celulei spre cel bazal din: • jonctiune stransa • jonctiune intermediara (zonula adherens) • desmozom • jonctiune tip gap Fiecare asigura o functie: • Jonctiunea stransa separa domeniul apical de cel bazal • Zonula adherens si desmozomul sunt jonctiuni de ancorare si asigura integritatea functionala si morfologica a epiteliului (asigura interactiunea celulara). Proteine de adezivitate sunt caderina E si integrinele care fac parte din glicoproteinele membranare cu activitate dependenta de Ca2+. Jonctiunile stranse sunt situate spre polul apical. • Aparitia jonctiunilor ocludens Jonctiunile stranse separa domeniul apical de cel laterobazal. dar difera concentratia lor. • Jonctiunea gap (nexus) asigura comunicarea intre celulele epiteliale. Complexul Golgi localizat supranuclear 3. cu celule epiteliale adiacente numite interactiuni (contacte) celula . Prin examinarea continutului proteic al celor domenii s-a observat ca exista numeroase similitudini intre enzime. Granule de secretie la polul apical • 2 .p. Interactiunile celulelor epiteliale pot fi de doua tipuri: 1.substrat: • jonctiuni focala • hemidesmozomiul Distributia organitelor celulare in citoplasma In cazul unei celule epiteliale glandulare exocrine. parathormon si EGF (epitelial growth factor).la polul bazal al celulei 2. Receptorii sunt cei pentru insulina. Integritatea acestor jonctiuni face posibila existenta celor doua domenii. Totusi. cu matricea extracelulara numite interactiuni celula . ceea ce implica diferente functionale si fizico-chimice. Domeniul bazal → apar alte doua tipuri de jonctiuni care asigura contactul celula . Reticulul endoplasmic rugos . un rol deosebit il are caderina E in cazul interactiunilor celula .substrat. enzima marker a domeniului laterobazal este Na+/K+ ATP-aza. la microscopul electronic.celula si integrina in interactiunile celula . Intre moleculele de adezivitate ce asigura contactul celulelor epiteliale.celula 2. exista o anume distributie: 1.Domeniul bazal contine: enzime proteine de transport canale ionice proteine receptoare proteine de adezivitate Existenta receptorilor si moleculelor de adezivitate explica rolul acestui domeniu in recunoasterea si transcrierea informatiilor si respectiv mentinerea integritatatii structurale.substrat.d.

Caderina E interactioneaza cu actina F si se ancoreaza prin catenine. Zona densa la fluxul de electroni reprezinta centrul de formare a microtubulilor. ea va functiona normal. Microtubulii sunt alcatuiti din tubuline si sunt supusi unor procese de polimerizare si depolimerizare. daca celula epiteliala are polaritate. deci va aparea caderina E. In mediul de cultura se introduce ADN complementar pentru caderina E. Centrul celular este alcatuit din doi centrioli iar in jurul lor exista o zona din citoplasma densa la fluxul de electroni. ea mentine aceste proteine intr-o anumita zona. stabilesc intre ele contacte reduse si contin la nivelul membranei Na+/K+ ATP-aza dar ea este distribuita difuz. iar la nivelul domeniului bazal se organizeaza sub forma de contacte focale. Stabilirea polaritatii celulei epiteliale necesita 3 etape. folina. Prin aceasta dispozitie. γ. Se continua sinteza proteinelor in aparatul Golgi 3. fiind niste organite orientate in citoplasma. prin polimerizari si depolimerizari. Afectarea unei functii determina aparitia unei disfunctii celulare care va duce la aparitia unei boli. Microtubulii au o orientare apico-bazala (in lungul celulei). Acestia determina. Organizarea lor se face datorita centriolilor. care parcurge mai multe etape. Centrul celular se afla la periferia celulei intr-o anumita pozitie.celula. Componentele citoscheletului Filamente intermediare (la celula epiteliala sunt de citocheratina si se numesc tonofilamente) Microtubuli Distributia componentelor de citoschelet: 1. determinat genetic. asigurand stabilitatea metabolica a celulei epiteliale. Actina din citoplasma interactioneaza cu suprafata membranara la mai multe nivele: • formeaza fascicule polarizate si interactioneaza cu domeniul apical formand microvili care cresc suprafata de absorbtie la acest nivel. • • Stabilirea si mentinerea polaritatii celulei epiteliale Stabilirea polaritatii celulei epiteliale este un proces complex.substrat ceea ce va duce (in etapa a doua) la organizarea unui grup de celule epiteliale intr-un monostrat. 2. • formeaza dispozitive jonctionale. Astfel. Sinteza proteinelor incepe in reticulul endoplasmic rugos 2. Celulele L sunt nepolarizate. Interactiunea dintre caderina E si actina este mediata de catenine (proteine de tip α. Microfilamentele de actina. in vivo). Rolul acesteia a fost studiat experimental (in vitro.celula si celula . sub actiunea centriolilor o anume deplasare a organitelor in citoplasma. Ea este implicata in contactul celula . Se constata ulterior formarea de numeroase contacte celulare. Proteine membranare de suprafata sunt anchirina. Interactiunea dintre caderina si actina e datorata Ca2+. Deci. iar pierderea polaritatii duce la aparitia unei boli. Membrana celulara nu contine caderina E. fibroblaste de sobolan). Prima etapa consta in formarea de contacte celula . Se observa o anume 3 . Experimentul s-a realizat pe celule L (celule conjunctive tinere. ei asigura transportul de vezicule dinspre domeniul bazal spre cel apical si invers.Aceasta repartitie sugereaza succesiunea etapelor din procesul de secretie 1. la nivelul domeniului bazal actina interactioneaza cu integrinele iar la nivelul domeniului apical interactioneaza cu caderina E. • Actina interactioneaza cu proteinele membranare de suprafata (Na+/K+ ATP-aza). Daca actina interactioneaza cu proteinele membranare de suprafata. Desavarsirea secretiei are loc in granulele de secretie si se incheie prin exocitoza granulelor Aceasta distributie a organitelor citoplasmatice se datoreaza centrului celular (centrozom). • actina interactioneaza cu moleculele de adezivitate celulara: “citoscheletul se ancoreaza”. ∆). Realizarea acestor contacte se datoreaza caderinei E. Microfilamentele de actina formeaza la nivelul domeniului lateral jonctiuni stranse (ocludens) si intermediare (adherens).

daca molecula sa este fragmentata. A doua etapa consta in organizarea celulelor in monostrat. influenteaza cantitatea de molecule absorbite din tubul urinifer.celula. Cele doua modificari morfologice duc la aparitia principalelor modificari functionale. celula foloseste proteinele din membrana si proteinele din citoplasma (care alcatuiesc impreuna fondul comun de proteine). ceea ce duce la scaderea cantitatii de caderina. in care alterarea integritatii epiteliale nu este cauza dar apare ca o consecinta a bolii. boala rinichiului polichistic. insuficinta renala acuta prin ischemie.celula). dar nu se observa redistributia citoscheletului de actina. Daca in domeniul apical apare Na+/K+ ATP-aza aceasta va scoate 3 ioni Na+ si va introduce 2 ioni de K+. Carcinomul presupune o proliferare necontrolata a celulelor epiteliale. proces ce sta la baza remodelarii membranei plasmatice. ceea ce va duce la aparitia unui ciclu inutil (o parte este absorbit si 4 . pe aumite domenii membranare. In metastazarea carcinomului. ceea ce are loc in viata intrauterina. • In insuficienta renala acuta prin ishemie celulele renale sunt afectate prin ischemie si se transforma in celule nepolarizate. strabatand membrana apicala dinspre mediul extracelular spre celula. Caderina E este o glicoproteina integrala. Leziunile determinate de ischemia tubului proximal depind de factorul timp. Primele modificari constau in redistributia proteinelor membranare. Daca ischemia continua apar fragmentari ale citoscheletului de actina. Fixarea selectiva a proteinelor (deplasarea lor) se poate face prin translatie laterala. Acest proces duce la individualizarea celor doua domenii membranare. Redistributia Na+/K+ ATP-azei. Implicatiile polaritatii celulei epiteliale in clinica S-au descris mai multe afectiuni cu localizare diferita. in tubul proximal are loc in mod normal o absorbtie crescuta de Na+. Caderina nu este suficienta pentru jonctiune dar este necesara integritatea sa. de domeniul intracelular. Al doilea domeniu care apare este cel bazal care apare gradat.celula. Initial proteinele si lipidele au o dispozitie difuza si apoi se realizeaza o fixare selectiva a proteinelor si lipidelor. Termenul de “acuta” arata faptul ca boala se instaleaza rapid.redistribuire a Na+/K+ ATP-azei. • Carcinomul este o tumora maligna a tesutului epitelial. Cel mai probabil este ca aceasta se face prin transcitoza. In aceste cazuri exista si o alterare a cateninelor precum si o modificare in citoscheletul de actina. Exista denumiri generice precum adenocarcinom (tumora unei glande). Spre exemplu. Acest experiment explica rolul caderinei. ceea ce dovedeste necesitatea integritatii proteinei pentru a-si putea indeplini functia. boala Davidson (boala cu microvili inclusi). ea nu mai reactioneaza cu cateninele si nu mai ancoreaza actina. dispar contactele celula .celula. unde au loc procese de secretie si reabsorbtie. Dar aceasta posibilitate este putin probabila. Primul domeniu care apare este cel apical care se realizeaza rapid. In transformarea unui tesut epitelial normal intr-un tesut malign intervin caderina E si cateninele. Dintre acestea enumeram: carcinoamele. Generarea celor doua domenii nu este concomitenta. Afectarea polaritatii apare din invazivitatea. Pemfigus Vulgaris. Pentru remodelare. De asemenea. care se va gasi atat in domeniul bazal cat si in cel apical. lent necesitand existenta jonctiunilor stranse celula .celula. necesitand doar initierea contactelor celula . Ischemia inseamna scaderea fluxului sangvin ceea ce duce la scaderea cantitatii de oxigen si substante nutritive. Ele sunt cele mai frecvente (reprezinta 90% din totalul cancerelor). metastazarea carcinomului. sunt afectate contactele celula . Cea de-a treia etapa consta in reorganizarea citoscheletului de actina. In acest caz Na+/K+ ATP-aza ajunge in polul apical. caderina E este exprimata genetic putin. La doar 5 minute de ischemie are loc o redistributie a lipidelor si proteinelor membranare din celula. integrinele se redistribuie pe toata suprafata celulara. si in special tubul contort proximal unde exista microvili si absorbtia este crescuta. Domeniul sau transmembranar leaga domeniul extracelular (care asigura jonctiunea celula . Daca se indeparteaza domeniul intracitoplasmatic al caderinei. Cele mai afectate sunt celulele tubului urinifer. ceea ce explica migrarea celulelor (metastazarea lor). Prin urmare.

ceea ce duce la reducerea absorbtiei. Ei sunt mai lungi decat microvilii obisnuiti.o parte se reintoarce in lumen) si va fi afectat numarul ionilor absorbiti. Ei reprezinta forme de organizare stabila a filamentelor de actina. In aceasta boala afectarea polaritatii nu este cauza. Studiile de microscopie electronica au aratat ca denumirea este improprie. In plasma celor bolnavi exista anticorpi pentru catenine (α. sau pe mucoasa apar bule care dupa spargere formeaza cruste (coji) sangerande. laterale si bazale. SPECIALIZARI MEMBRANARE Aceste specializari apar atat in domeniul bazal cat si in cel apical. Acest rationament este valabil pentru orice tip de ion. • Stereocilii se disting si la microscopul electronic si la cel optic. Aparitia chisturilor este datorata lipsei polaritatii ca urmare a redistributiei Na+/K+ ATP-azei si a EGF. Marginea in perie apare la polul apical al nefrocitului. in segmentul proximal al tubului urinifer. deci scade cantitatea de substante absorbite ceea ce va avea efecte grave asupra copilului: scaderea in greutate si malnutritia. Platoul striat apare la polul apical al enterocitului. avand forma si dimensiuni diferite) fie grupati (acopera intreaga suprafata membranara si au aceeasi forma si acelasi diametru). cea mai afectata este cea bucala. • Boala rinichiului polichistic este o boala determinata genetic. Rolul stereocililor depinde de localizarea epiteliului. se pierd contactele celula . Boala se manifesta la nou nascut. Aceasta va duce la pierderea zonei renale. Pe suprafata de piele sanatoasa. Exista diferente intre platoul striat si marginea in perie. γ. Atunci cand sunt afectate celulele tubului intestinal are loc reducerea suprafetei de absorbtie. care in final vor conduce la deces. Actina participa si la formarea jonctiunilor iar daca isi pierde integritatea va duce la disparitia jonctiunilor care va duce la deschiderea spatiului intercelular. ceea ce va determina insuficienta renala. in care tubul renal este inlocuit cu chisturi (formatiuni ovalare care contin lichid). • Microvilii sunt specializari ce se disting numai la microscopul electronic. Aceste specializari sunt cacteristice celulelor implicate in absorbtie. ei se rup usor (sunt friabili). β). Dintre mucoase. 5 . Specializari ale membranei celulare apicale Ele au diverse roluri: marirea suprafetei de absorbtie (microvilii si stereocilii). Exista deci specializari membranare la nivelul membranei plasmatice apicale.celula. • Pemfigus Vulgaris este o dermatoza (dermato = piele) care apare la adult. Ei apar fie izolati (la distante variabile. ceea ce le da un aspect neregulat. iar fluidele vor putea trece prin spatiul intercelular. transport de molecule si celule (cilii). Datorita afectarii acestora. cand sunt grupati au corespondenti in microscopia optica: platoul striat (o zona striata la polul apical cu striatii perpendiculare pe suprafata celulei) si margine in perie (aspect de fire la polul apical). Marginea in perie prezinta microvili mai lungi care au citoscheletul axial mai putin dezvoltat ceea ce permite variatia lungimii lor. In celula epiteliala sunt frecventi si sunt in general scurti.substrat ceea ce va determina celulele sa cada in lumenul tubului urinifer si astfel este posibila obstruarea lumenului tubului urinifer. • Boala Davidson consta in alterarea citoscheletului de actina care va duce la pierderea microvililor. Ea are un debut brusc. stereocilii fiind de fapt niste microvili. Redistributia integrinelor va duce la disparitia contactelor celula . Microvilii egali. mai subtiri si adeseori ramificati. sau rol senzorial (stereocilii). ceea ce favorizeaza aparitia bulelor (spatii intre celule). Daca are loc o alimentatie deficitara se poate ajunge la casexie (slabire accentuata) care va duce la deces. Fragmentarea actinei are consecinte asupra microvililor care isi vor pierde integritatea. La microscopul optic se aseamana cu niste cili mai lungi.

Prin impregnare argentica cu precipitarea sarurilor de argint. Specializari ale membranei plasmatice laterale Au rol in stabilirea interactiunilor celula .:epiteliul de tip respirator. asigura adezivitatea simpla. prin metoda PAS. Pentru evidentiere se folosesc metode histochimice. Ele apar ca invaginari ale membranei spre citoplasma (in care exista mitocondrii cu axul longitudinal paralel cu invaginatia). Au rol in transportul moleculelor sau celulelor de-a lungul epiteliului. impiedicand trecerea libera a moleculelor in spatiul extracelular. Ele controleaza permeabilitatea spatiului extracelular. asigurand miscari ondulatorii (in val). Jonctiunile de comunicare (nexus. care se realizeaza prin spatiile intercelulare si adezivitatea prin jonctiuni speciale. datorita continutului ridicat de glucide.: tubul urinifer. adica la cele implicate in transportul transcelular si au rolul de a mari suprafata. Datorita acestor invaginari si mitocondriilor exista corespondent in microscopia optica: aspectul striat al citoplasmei la polul bazal. planul de organizare a jonctiunii e similar: in citosol exista proteine de ancorare intracelulare care sunt conectate cu proteine transmembranare prin intermediul carora se face legatura cu proteinele din matricea extracelulara. crestele ampulare etc) au rol senzorial. epiteliul trompelor uterine. Desmozomul este caracteristic tesutului epitelial. Spatiile intercelulare mai contin lichid ce mediaza schimbul dintre celula epiteliala si matricea extracelulara. Atfel. MB apare in rosu purpuriu. Ele sunt jonctiuni adherens (formate din filamente de actina) sau desmozomi (formate din filamente intermediare). In epiteliile receptoare din urechea interna (organul Corti. Ansamblul invaginarilor membranei plasmatice bazale se numeste labirint bazal. MEMBRANA BAZALA Este o componenta a matricei extracelulare ce stabileste raporturi constante cu orice tip de proteina. daca o persoana examineaza o leziune tumorala la microscopul optic si la cel electronic.• In unele localizari au rol in marirea absorbtiei (epiteliul cailor genitale masculine: epididim si canal deferent). Cilii apar si in microscopia optica si in cea electronica. Jonctiunile de ancorare mentin integritatea epiteliului. Polul bazal se ancoreaza la matrice prin contacte focale (alcatuite din filamente de actina) si prin hemidesmozomi (alcatuiti din filamente intermediare sau tonofilamente). Aceste specializari contin receptori pentru factorii sangvini si se specializeaza pentru jonctiunea celula . care are o putere separatoare de 0. Ex. Aceste invaginari produc o compartimentare a citoplasmei la nivel bazal. In coloratii uzuale MB nu se vede la microscopul optic. Jonctiunile stranse (zonulae ocludens) fac parte din jonctiunile speciale si au rol de a delimita domeniul apical de cel laterobazal. Indiferent de jonctiune. Ei reprezinta specializari membranare cu mobilitate. cilii sunt alcatuiti din microtubuli. in ductele striate). Specializari ale membranei plasmatice bazale Acestea apar la unele celule epiteliale. gap) asigura o difuzie selectiva a moleculelor intre celulele adiacente. MB este neagra datorita continutului crescut de fibre de 6 . Spatiile intercelulare contin o retea de glicoproteine care interactioneaza cu domeniile extracelulare a proteinelor transmembranare din membrana laterala a doua celule adiacente.matrice extracelulara. Caracteristici: • MB are o grosime variabila (aprox. glandele exocrine (in lobul.celula. Ex. el nu poate deosebi celula tumorala decat pe baza modificarilor aparute la nivelul desmozomului. Exista in doua tipuri de tesuturi: endoteliu si mezoteliu. Spre deosebire de microvili si stereocili. Ele apar in epiteliile embrionare si sunt rare la adult. astfel incat. cateva zeci de microni) ce se evidentiaza la microscopul optic. Are in componenta proteine si glicozaminoglicani sulfatati.2µ.

controleaza organizarea si diferentierea celulara. granular. lamina fibroreticularis (retea de fibre ce contine un alt tip de colagen. la randul ei. Colagenul. in orice MB exista 5 componente chimice majore (permanente) si anume: colagen tip IV (o proteina fibroasa). laminina. 7 . entactina si heparansulfatul sunt secretate de celulele epiteliale iar fibronectina este secretata de celulele din matrice. lamina densa (bazalis) care apare ca o banda electronodensa. uneori insa are un aspect ondulat datorita unor proiectii ale tesutului conjunctiv spre epiteliu. De la polul bazal al celulelor epiteliale la matricea extracelulara. Functiile membranei bazale: reprezinta o interfata de adezivitate intre epiteliu si matricea extracelulara: celulele epiteliale se ancoreaza la membrana bazala care. are contact cu celulele tesutului conjunctiv. Aceste componente chimice majore sunt secretate de celulele epiteliale sprijinite pe membrana si in parte de celulele conjunctive din matricea extracelulara. MB are o compozitie chimica variata (in functie de localizarea epiteliului). asigura permeabilitatea GAG sulfatati care. membrana bazala are trei componente care pot fi evidentiate la microscopul electronic: lamina lucida (rara) care apare ca o regiune electronotransparenta. ce are drept corespondent morfologic o retea de fibrina foarte fina. Dintre componentele MB. colagen tip III. Ea mediaza interactiunea dintre receptorii de suprafata. laminina (glicoproteina). astfel incat pana la aparitia microscopului electronic existenta membranei bazale in raport cu epiteliul era incerta. fibronectina (glicoproteina). si diverse molecule din matricea extracelulara. Cea mai fina MB este cea din epiteliul vezicii urinare. MB are un aspect variat: in mod obisnuit apare ca o structura liniara. proiectii numite papile conjunctive. entactina (glicoproteina). membrana bazala are aspect fin. Astfel. se organizeaza in pori cu diametrul variabil. La examinarea prin microscopie electronica de transmisie.• • • • • • • reticulina. heparansulfat. care se organizeaza formand fibre de reticulina care se vad prin impregnare argentica). este o bariera permeabila si selectiva. prin multiplele lor sarcini negative. ce apartin celulei epiteliale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful