NE U R O PS IH O LO G I E 1 1. DEFINITIA SI OBIECTUL NEUROPSIHOLOGIEI Neuropsihologia este o disciplina de granita intre stiintele neurale, psihologice, sociale si stiintele tehnice.

Ea functioneaza ca stiinta pe principiul interdisciplinaritatii si complementaritatii. Exista mai multe denumiri care, in decursul timpului, au fost date acestui domeniu. In secolul trecut, studiul relatiilor dintre procesele mintale, comportament si procesele fiziologice a purtat numele de psihologie fiziologica. Au mai fost folosite denumiri precum : psihologia biologica, fiziologia comportamentului sau neurostiinta comportamentului. Dar, cand s-a ajuns la concluzia ca trebuie sa se evidentieze relatia dintre psihologie si neurologie clinica, s-a impus termenul de neuropsihologie sau cel de neurologie comportamentala. In esenta, toate aceste denumiri evidentiaza scopul de a studia baza neurofiziologica a proceselor psihice, a limbajului si a comportamentului cu sublinierea aspectelor clinice ale acestora. Neuropsihologia trebuie privita ca stiinta care studiaza problema raportului intre psihic si creier, in intreaga sa complexitate, bazandu-se atat pe date experimentale, efectuate in laborator pe animale si pe om, cat si pe date oferite de clinica neurologica si neurochirurgicala. Din acest motiv, neuropsihologia nu este doar o disciplina experimentala, ci si o disciplina teoretica fundamentala. In prezent, studiul organizarii psiho-neuro-comportamentale se desfasoara pe 4 directii principale : 1. Directia descriptiva, prin care se evidentiaza elementele componente ale unui anumit comportament, succesiunea acestora in spatiu si timp si corelatiile ce se stabilesc intre ele. Aceasta directie permite studiul rolului specific al diferitelor componente in cadrul activitatii psihice generale a unui individ. 2. Directia evolutionista – urmareste desprinderea si formularea unor legitati generale ale devenirii psiho-comportamentale, pe toata scara animala, precum si evidentierea diferentelor calitative intre diferitele niveluri ale ierarhiei filogenetice. 3. Directia ontogenetica – permite stabilirea stadiilor parcurse de entitatile psihocomportamentale, de la aparitie si pana la desavarsire si maturizare, in stransa dependenta de maturizarea structurilor cerebrale, de maturizarea unui set de neuroni sau a unui anumit circuit neuronal. 4. Directia neuropsihologica, in cadrul careia accentul cade pe dezvaluirea si explicarea mecanismelor concrete prin care se realizeaza, la nivelul creierului, un act psihocomportamental sau altul. In ultima vreme, se manifesta un interes deosebit pentru alte doua modalitati de studiere a creierului : 1. Modalitatea cibernetica, in care creierul este considerat ca o retea de tip computer cu autoreglare. 2. Modalitatea fizica, in care sunt luate in considerare campurile electromagnetice ce insotesc activitatea psihica, schimbul de particule elementare, precum si orice alt proces fizic care permite realizarea unor analogii intre sistemele vii si cele nevii.

1

Exista mai multe domenii de activitate in care sunt necesare studiile de neuropsihologie : neurologia clinica, psihologia clinica, medicina psihosomatica, pedagogia, indrumarea si selectia profesionala. Domeniile neuropsihologiei in care se fac studii si cercetari sustinute sunt numeroase. Din acest punct de vedere, putem aminti faptul ca este cunoscut faptul ca determinismul psihologic al maladiilor poate ajunge pana la un procent de 50%. Pe de alta parte, se considera ca aproximativ 65% dintre boli au o baza pur psihosomatica. 2 Este cunoscuta relatia stransa ce exista intre sistemul imunitar si starea psihica. Efectul emotiilor pozitive sau negative asupra rezistentei organismului la diferite boli este cunoscut din cele mai vechi timpuri. Cercetarile in acest domeniu au evoluat pana la a se demonstra ca raspunsul pielii la reactiile de hipersensibilizare poate fi accelerat sau incetinit prin sugestie si hipnoza. In alt compartiment, cercetarea modului de actiune al hormonilor si neurotransmitatorilor a adus date noi privitoare la rolul acestor substante in reglarea comportamentului. Astfel, este cunoscut faptul ca diferite regiuni ale creierului emit anumite substante care pot anihila durerea, substante care, adesea, sunt mai eficace decat morfina. In ceea ce priveste natura psihicului uman, neuropsihologia contemporana aduce o perspectiva noua, bazata pe principiul comunicarii si interactiunii informationale a creierului cu surse de semnale din lumea externa si din mediul intern al organismului. Astfel, afirmatia unanim cunoscuta, cum ca psihicul este o functie a creierului, trebuie precizata prin sublinierea a doua aspecte : 1. Psihicul se realizeaza ca o functie de receptare, prelucrare, interpretare si stocare a informatiei. 2. Informatia se constituie prin prelucrari si integrari succesive, la nivelul creierului, in unitati distincte, pe care le numim procese si stari psihice. Aceasta informatie este furnizator de diverse categorii de semnale mecanice, fizice, chimice si socioculturale, ce actioneaza din afara asupra receptorilor individuali. La nastere, copilul nu poseda o organizare psihica stabila, incheiata, dar nici nu este tabula rasa (tabla goala). Din punct de vedere biofiziologic, el dispune de un grad de organizare suficient de ridicat, care ii permite sa comunice la un nivel rudimentar, dar activ si selectiv cu mediul extern. Deci el se naste cu o viata psihica elementara, constituita pe baza unei mosteniri genetice si a interactiunii cu mediul intrauterin. Dupa nastere, multiplicandu-se rapid factorii externi cu care intra in contact, creste ritmul si continutul calitativ al dezvoltarii psihice individuale. Din punct de vedere al dezvoltarii psihice optime, raportul dintre factorii externi si conditiile interne este simetric si reversibil – ex.: absenta auzului, fiind o conditie interna, are acelasi efect asupra dezvoltarii perceptiei auditive ca si absenta sunetelor, factor extern – ex.: deficitul functional al creierului, conditie interna, se rasfrange in aceeasi masura negativ asupra dezvoltarii intelectuale a individului, ca si deficitul de instruire si de informare, care este factor extern. In etapele timpurii ale psihogenezei, cantareste mai mult influenta factorilor externi. In etapele tarzii ale psihogenezei, atunci cand structurile cognitive, motivatiile tind sa se consolideze, ponderea principala revine conditiilor si organizarii

2

interne a individului. Sub aspect comportamental, sensul de derulare a stadiilor dezvoltarii psihice rezida in trecerea de la determinarea externa catre autodeterminare, pe baza de analiza, evaluare, decizie si corectie. Orice dezvoltare psihica presupune, pe de o parte, transformarea influentelor externe in continuturi si stari subiective interne, iar pe de alta parte, transformarea continuturilor si starilor subiective interne in procese externe obiective. Prin urmare, sursa dezvoltarii psihice umane este constituita nu dintr-un mediu extern brut, ci dintr-un mediu umanizat, impregnat cu subiectivitate. Dintre nenumaratii factori externi care participa direct la formarea si dezvoltarea structurilor psihice umane, rolul determinant revine factorilor sociali. Diversitatea organizarii si dezvoltarii psihicului uman depinde, asadar, pe de o parte, de nivelul de organizare structurala a creierului, si pe de alta parte de complexitatea obiectiva a mediului si vietii sociale. Stimulentul esential al dezvoltarii functiilor creierului este informatia. Nivelul cel mai inalt de realizare a integrarii informatiei il reprezinta 3 procesele psihice cognitive. Psihicul uman este, din punct de vedere ontologic, in mod esential informatie. Atat psihicul cat si informatia nu pot fi catalogate nici ca substanta si nici ca energie, nu poseda dimensiuni masurabile sau perceptibile nemijlocit. Prezenta si individualitatea componentelor psihice se evidentiaza numai prin intermediul actelor comportamentale. Ca elemente componente, sistemul psihic uman include mai multe entitati : 1. Entitati de tip cognitiv (senzatiile, perceptiile, reprezentarile, gandirea, cu elementele ei, judecatile si rationamentul). Acestea permit o orientare adecvata in raport cu obiectele si fenomenele externe. 2. Entitati de tip motivational – contin informatii despre starile de necesitate, semnalizand deviatiile de la echilibru sau de la tendintele si finalitatile evolutive ale organismului individului. 3. Entitati de tip emotional – afectiv contin informatii despre raportul dintre semnificatia situatiilor si evenimentelor externe si dinamica motivationala a sistemului individului, dirijand in mod corespunzator energia care realizeaza si sustine actul comportamental exteriorizat sau ascuns. Deosebirea esentiala a psihicului uman de cel animal rezida din aparitia integrarii de tip constient. Fiecare proces psihic individualizat dobandeste, la nivelurile sale cele mai inalte, atributele constientizarii, realizandu-se ca fapt de constiinta. Procesul care concentreaza in sine cel mai bine determinarile structurale si functionale ale constiintei este gandirea. La un anumit nivel, a fi constient devine echivalent cu a gandi. Nivelul de organizare si dezvoltare a constiintei depinde in foarte mare masura de gradul de dezvoltare a continutului gandirii si de nivelul structurilor de operare a gandirii. 4 3. RELATIA DINTRE CREIER SI VIATA PSIHICA Exista o relatie directa intre organizarea morfologica a creierului si functiile acestuia, incluzand si functiile psihice. Organizarea morfofunctionala a creierului are la baza un ansamblu de principii care explica raportul dintre creier si viata psihica. Aceste principii sunt :

3

1. Principiul neuronului – are la baza faptul cunoscut ca unitatea morfologica si functionala a creierului este neuronul. 2. Principiul centralizarii – principiul de convergenta reciproca si de grupare a neuronilor in ansambluri organizate in centrii nervosi. 3. Principiul cefalizarii este legat de planul general de organizare a organismului si de planul de organizare a sistemului nervos central. 4. Principiul corticalizarii stabileste faptul ca scoarta cerebrala, care este cea mai noua formatiune filogenetica, tinde sa devina centrul superior de comanda si control al sistemului nervos central, subordonand activitatea formatiunilor subiacente. 5. Principiul diferentierii si specializarii stabileste faptul ca encefalul este un sistem morfofunctional neomogen, fiind diferentiat atat structural cat si functional si avand o specializare functionala a elementelor din care este alcatuit. 6. Principiul ierarhizarii si integrarii sistemice stabileste legile dupa care se realizeaza diferentierea si specializarea in organizarea functionala a creierului. Din punctul de vedere al acestui principiu, se creeaza un tip de relatie cu dublu sens, cu un sens ascendent, de la nivelele inferioare catre cele superioare si un sens descendent, de la nivelul superior catre cele inferioare. 7. Principiul comutarii implica doua aspecte : primul se refera la diversificarea si cresterea intrarilor si iesirilor la nivelul organismului, iar celalalt aspect se refera la legea fiziologica a exclusivitatii, conform careia organismul nu poate efectua, in acelasi timp, doua comportamente adaptive, in raport cu stimulii exteriori, ci numai unul singur. 8. Principiul reflexului exprima natura de baza a activitatii creierului, unitatea functionala a acestuia fiind arcul reflex. 9. Principiul modelarii informationale se exprima, pe de o parte, prin dependenta functionarii creierului de sursele de stimulare si de informatie exterioare si pe de alta parte prin caracterul reflectoriu al vietii psihice. 10. Principiul conexiunii inverse sta la baza modelului general de functionare a creierului, considerat ca un sistem cibernetic, cu autofunctionare si autoreglare. Conform acestui principiu, creierul are capacitatea de a-si mentine un anumit echilibru si de a-si corecta eventualele erori de functionare si, de asemenea, are capacitatea de a-si dezvolta experienta prin achizitiaunor structuri informationale noi si prin crearea unor sisteme noi de lagaturi. 11. Principiul redundantei se refera la actiunea factorilor perturbatori, interni sau externi, asupra activitatii informationale a creierului. 12. Principiul verbalizarii este legat de aparitia si dezvoltarea limbajului articulat. 13. Principiul instruibilitatii – evidentiaza faptul ca organizarea si functionarea creierului au o anumita plasticitate de autoelaborare in cadrul interactiunii sale cu mediul. Viata psihica nu trebuie confundata cu functiile creierului. Functiile creierului se refera la mobilitate, sensibilitate, tonus muscular, la functiile de relatie si functiile vegetative. Alaturi de acestea, creierul participa in mod direct la edificarea functiilor psihice. In ansamblu, exista 3 categorii de functii ale creierului : 1. Functii pur neurologice : motorii, senzoriale, de echilibru, de coordonare si reflexe.

4

2. Functii instrumental simbolice : gnozii, praxii, limbaj, orientare spatiala, constructie spatiala, schema corporala. Toate acestea intra in sfera psihicului. 5 3. Functii integratoare : atentia, orientarea, dispozitia afectiva, memoria, activitatea, comportamentul, constiinta. Functiile integratoare reprezinta sfera proceselor psihice propriu-zise, la care se adauga constiinta, adica totalitatea functiilor legate de starea de vigilenta in raport cu propria persoana si cu realitatea extracorporala. Daca realizam o ierarhizare de organizare a celor 3 tipuri de functii, putem spune ca functiile neurologice fundamentale sunt functii primare, functiile instrumental simbolice sunt functii secundare, iar functiile de integrare sunt functii tertiare. Din punct de vedere filogenetic, aceste functii apar treptat, de la cele primare catre cele tertiare, o data cu dezvoltarea morfofiziologica a creierului. Astfel, functiile primare se intalnesc la toate vertebratele. La mamifere, apare reflexul de orientare, atentia, un anumit tip de memorie elementara. La acestea se adauga o buna dezvoltare a conduitelor instinctuale : de construire a cuibului, de crestere a puilor, de procurare a hranei, de reproducere s.a.m.d. La om, prin dezvoltarea creierului, apar functiile gnozice, cele praxice si cele de limbaj, care au o valoare functionala predominanta. Functiile primare sunt functiile solide, foarte bine organizate structural. Functiile secundare si cele tertiare apar mai tarziu, in evolutia sistemului nervos. Ele sunt mai complexe, dar sunt mai putin bine organizate si, prin urmare, sunt mult mai vulnerabile. In mod experimental, s-a putut demonstra ca primele care sunt afectate intr-un proces patologic sunt functiile tertiare si in special cele legate de constiinta. In cursul traumatismelor cerebrale, datorate accidentelor sau in intoxicatii se constata o dezintegrare a functiilor secundare si ulterior a celor primare, de tip neurologic pur. Acest fapt se explica prin aceea ca functiile creierului deriva unele din altele prin diferentiere si specializare functionala. Relatia dintre creier si psihic nu poate fi redusa la o schema de tipul stimulraspuns. Reactia de acest tip apare ca un mecanism de reflex automat, numai la nivelul functiilor primare. Din punct de vedere al formarii proceselor mentale, ordinea dezvoltarii este, prin urmare, de la functiile primare la functiile secundare apoi la functiile tertiare, ordinea dezintegrarii acestor functii fiind inversa. Afectarea functiilor superioare, adica a celor secundare si tertiare duce la eliberarea sau dezvaluirea functionala a functiilor primare, asa cum se observa in bolile neurologice. Adica functiile superioare exercita asupra celor inferioare, primare, un anumit tip de control supresiv. Mai exista un model de intelegere a functiilor creierului, preluat din cibernetica. Conform acestui model, creierul este considerat un sistem cibernetic cu o intrare si o iesire. Dar, daca vom incerca sa intelegem creierul ca pe o masina in care introducem ceva, masina prelucreaza si noi trebuie sa obtinem ceva, riscam sa excludem aspectele evolutive, de specializare si de complexitate ale creierului. Creierul are capacitatea de a autocontrola, concomitent de a-si pune probleme si a rezolva probleme. Ceea ce inseamna ca a privi creierul ca pe o masina este un rationament simplist si insuficient.

5

3. alternand cu faze de melancolie. de tip psihopatic sau iritabil. In leziunile lobului parietal apar 3 tipuri de tulburari : 1. In leziunile lobului temporal. Tulburarile emotionale – experimental. in situatii de excitare continua a lobului temporal. La acestea se adauga ruperea partiala de realitate a bolnavului. Tulburari de limbaj – duc la afazie senzoriala. in leziunile de lob temporal si sunt sub forma de amnezie si de fixare. indiferenta la durere. cu euforie si erotism. exista 4 tipuri de tulburari : 1. olfactive. La om. se pot obtine stari de tristete. auditive. care constau in tulburari de constiinta. Leziunile acestui lob prezinta 3 tipuri de tulburari : 1. Tulburari de dispozitie si caracter. asociate cu halucinatii vizuale. LOBUL FRONTAL este implicat direct in mecanismele vietii afective. Pot merge de la confuzie. catalepsia (stare hipnotica). Halucinatii vizuale 2. se adauga si modificari de caracter si de personalitate. Sunt cunoscute tulburarile afective in leziunile lobului frontal. Tulburarile psihice din afectarile lobului frontal se impart in 3 grupe : 1. dezorientare temporo-spatiala la starea de perplexitate pana la dementa. adica apraxie ideomotorie. mutism achinetic si poate evolua catre coma si moarte. stari care survin sub forma de criza. de frica si fuga. LOBUL PARIETAL este in relatie cu functiile proxice si gnozice. Tulburari de memorie – sunt constante. lipsa de initiativa. LOBUL OCCIPITAL este in relatie functionala cu perceptia timpului si a miscarilor. cu schema corporala si cu limbajul. In aceasta boala. gustative. de miscare si de spatiu 6 . torpoarea (somnolenta). Tulburari de perceptie temporala. a memoriei si a dispozitiei afective. Starile de vis. apraxia imbracatului si apraxie constructiva. care privesc atentia si memoria. De asemenea. care se pot permanentiza sau croniciza. de agresivitate.Emisferele cerebrale sunt implicate direct in construirea mecanismelor si proceselor psihice. Tulburari de activitate – se refera la activitatile fizice exterioare si la manifestarile intelectuale. somnolenta. senzatia de singuratate. De asemenea. crize de manie si violenta. teama de moarte. 2. Tulburari intelectuale. 4. de alerta. 3. la animale. alaturi de discrete tulburari de personalitate. 2. cu reactii caracteriale. Tulburari de memorie si de afectivitate 3. au putut fi produse accese de furie. a spatiului vizual. LOBUL TEMPORAL este in relatie cu memoria. cu 6 saracirea relatiilor si cu absenta reactiilor la evenimente externe. care constau in cresterea tonusului afectiv. cum ar fi in epilepsia de lob temporal. Se adauga o stare de apatie. in aceleasi leziuni poate apare iritabilitatea. 3. Tulburari praxice. Apare o ruptura intre bolnav si lumea exterioara. Tulburari psihomotorii : mutismul achinetic. Tulburari ale schemei corporale sunt tulburari ale perceptiei referitoare la dimensiunile si postura propriului corp. constiinta si viata emotional-afectiva. prin excitarea lobului temporal. 2.

precum si in procesele gnozice si praxice. care se mai numeste si axoplasma. Axonul este invelit intr-o membrana citoplasmatica. ribozomi. lipsa legaturii intre idei. El contine in interiorul sau un nucleol. Celelalte prelungiri sunt mai mari si mai mult sau mai putin ramificate. aparatul Golgi si reticulul endoplasmatic. se numesc dendrite si conduc impulsul nervos de la periferie catre corpul celular. Functia axonului este de a conduce impulsul nervos de la corpul 7 . In citoplasma axonului. STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS Neuronul este unitatea structurala si functionala a sistemului nervos. scurte. Aceste relatii sunt : 1. asezata in centrul corpului celular. care se numeste axolena. la randul lor. de grosimi diferite si ramificate. 2. El prezinta ramificatii scurte. Citoplasma contine in interiorul sau organite celulare de doua tipuri : 1. anumite tulburari de caracter. lipsa de initiativa. iritabilitatea. Tulburari psihice : inertia motorie.CORPUL CALOS (fascicul de fibre nervoase care uneste cele doua emisfere ale creierului mare) este implicat in mecanismele memoriei si a constiintei. Neuronul este alcatuit dintr-un corp celular. Corpusculii Nissl sunt granulatii care la microscop sunt intens colorate. dand neuronului un aspect tigrat. Axonul este o prelungire unica. Relatii neuropsihologice 2. impartite in doua : neurofibrilele si substanta tigroida (corpusculii Nissl). 2. Prelungirea principala si cea mai mare este axonul. se afla neurofibrile. Membrana corpului celular. de lungimi variabile. numai in portiunea terminala. Dendritele sunt prelungiri citoplasmatice. Tulburari praxice : apraxia ideomotorie. este formata din doua straturi de macromolecule lipoproteice. care se numeste pericarion si din mai multe prelungiri. nucleu si o membrana periferica care se numeste neurilema. iar dendritele sunt prelungiri multiple. 3. Pe baza tuturor acestor date. apraxia mimica. Neurofibrilele sunt filamente subtiri. organite specifice neuronului – sunt. forma si dimensiunile lor variaza de la un neuron la altul. Numarul. este unic. care strabat pericarionul si axonul pe toata lungimea sa. Acesta conduce impulsul nervos de la corpul celular catre periferie. scaderea memoriei. Membrana nucleului este alcatuita din substante proteice si este prevazuta cu pori sau pliuri. nesiguranta. Axonul este tot o prelungire citoplasmatica. putem sintetiza mai multe tipuri de relatii care exista intre creier si viata psihica. Relatii neuroumorale 7 3. Nucleul neuronului are aspectul unei vezicule clare. Leziunile corpului calos produc 3 tipuri de tulburari : 1. mult mai lunga . Corpul celular este alcatuit din citoplasma. Functia dendritelor este de a reactiona la excitatii si de a le conduce de la periferie catre corpul axonului. formate din lanturi de proteine. inainte de sinapsa. organite celulare comune cu celelalte celule din corp : lizozomi. Tulburari gnozice : agnozia obiectelor. neurilema. In nucleul neuronului se gaseste o cantitate mica de cromaina. mitocondri. intre care se afla un strat de lipide. intotdeauna prezent si de regula neramificat.

reprezentata de corpul unui neuron. reprezentata prin butonii terminali ai axonului . sinapse axosomatice – fac legatura intre axonul unui neuron si corpul celular al altui neuron 3. in care. Din punct de vedere morfologic. neuroni de asociatie – cu forme variate . care este discontinua. cu nucleul mare si cu citoplasma mai putina . 8 . pornind de pe intreaga suprafata. teaca Schwann este invelita de o alta teaca. de dendritele unui neuron sau de axonul unui neuron Din punct de vedere functional.componenta postsinaptica. neuroni unipolari – in care dendritele si axonul pleaca din acelasi loc si ulterior se despart. neuronii sunt de mai multe tipuri si se clasifica dupa mai multe criterii : . Ele pot multiplica influxul nervos sau il pot inhiba. bogati in citoplasma . 8 .neuronului la dendritele sau corpul celular al altui centru sau la o celula efectoare. 2. somatocroni – de dimensiuni mari.dupa functia pe care o indeplinesc. care au prelungiri multiple. Sinapsele sunt zonele de legatura dintre 2 neuroni . de regula multipolari. . Axonul este infasurat intr-o teaca de mielina. neuronii pot fi : 1. Contactul dintre 2 neuroni se realizeaza printr-o zona specifica sistemului nervos. dupa mecanismul prin care se realizeaza : 1. se elibereaza neurotransmitatori sau mediatori chimici care umplu spatiul intersinaptic si activeaza membrana postsinaptica. sinapse axodendritice – leaga axonul unui neuron de dendritele altui neuron 2. neuronii pot fi : 1.dupa numarul prelungirilor. Influxul nervos are un singur sens de circulatie : de la dendrita la corpul neuronului si apoi la axon. sinapse axoaxonale – fac legatura intre axonii a 2 neuroni vecini Oricare ar fi tipul de sinapsa. cu prelungiri scurte si volum mai mic. cu structura conjunctiva (mai dura) care se numeste teaca Henle. Teaca de mielina este invelita la exterior de o formatiune gliala care se numeste teaca Schwann. neuroni bipolari – cu prelungiri dispuse la cei 2 poli ai celulei . neuronii pot fi : 1. ele se pot realiza in 3 feluri : 1. structura sa este aceeasi : . sinapsele pot fi : excitatorii sau inhibatorii.o componenta presinaptica. rezultand un potential postsinaptic. la nivelul sinapsei. 3. Transmiterea chimica. de regula multipolari . care se numeste sinapsa. Transmiterea sinaptica este de doua tipuri. 3.spatiul sau fanta sinaptica – spatiul aflat intre butonii terminali ai unui axon si membrana sa sau butonii terminali ai celuilalt axon . 2. neuroni multipolari. neuroni motori – care sunt bogati in substanta tigroida si sunt mai mari. fiind intrerupta la distante regulate prin niste strangulatii incomplete numite nodurile Ranvier. neuroni cariocromi – sunt de marime medie si cu citoplasma relativ redusa. La randul sau. 3. neuroni citocromi – mici. neuroni senzitivi – care sunt mai mici decat cei motori .dupa marimea lor. 2.

produsa de excitatia venita din 9 . transmiterea informatiei pe caile de conducere senzitive la centrii nervosi care. Daca se aplica o excitatie pe fibra nervoasa. Din punct de vedere morfologic. Arcul reflex este alcatuit din : receptor. saltatorie. 2. transmiterea influxului nervos este discontinua. o cale eferenta si organul efector. Rezulta ca functia principala a neuronului este aceea de transmitere a influxului nervos. 9 3. In fibrele amielinice (lipsite de mielina) transmiterea influxului este continua. Alaturi de neuron. Producerea si transmiterea influxului nervos este legata de proprietatile membranei neuronale. nevrogliile sunt de mai multe feluri : 1. microglia – o celula mica. Modelul functional al sistemului nervos este reprezentat de actul reflex. transmit comanda de efectuare catre organele efectoare. de sustinere si de protectie a neuronilor. din structura sistemului nervos face parte si nevroglia. Nevroglia are aceeasi origine ca si neuronul. Polarizarea membranei este efectul unui proces activ. In repaos. de nutritie. un centru nervos. Transmiterea electrica a influxului nervos – atunci cand potentialul electric axonal atinge terminatiile presinaptice se produce o descarcare de curent care induce un potential electric in membrana postsinaptica. prin caile motorii. astfel. Prin act reflex intelegem o reactie de raspuns efector. prin intermediul organelor senzoriale. se produce o depolarizare in acesti 2 timpi a membranei si o scadere a diferentei de potential dintre interiorul si exteriorul membranei. care se numeste potential de membrana. cu aspect fibros . Intre cele doua fete ale membranei se creeaza o diferenta de potential electric. de cicatrizare a eventualelor leziuni neuronale si rol de secretie a unor substante necesare metabolismului neuronului. Acesta consta in receptarea informatiei din mediul intern sau extern. oligodendroglia – are prelungiri putine si scurte . realizat in doua momente : intai ionii de K patrund in interiorul celulei. cele care contribuie la alcatuirea tecii Schwann a axonului. care se mai numeste si celula gliala. iar apoi ionii de Na ies in exteriorul celulei. macroglia – celule mari. dintr-o cale aferenta. Se produce. acest potential este cuprins intre 60-80 mV si poarta denumirea de potential de repaos. fiind marcat cu sarcini negative la interior si pozitive la exterior. adica influxul nu mai parcurge intreaga lungime a fibrei si sare de la un nod Ranvier la altul.2. dar are alte roluri decat neuronul : rol de sustinere si rol de hranire a celulei nervoase. Aceasta membrana are doua proprietati importante : a) este un foarte bun izolator electric b) are permeabilitate selectiva pentru diferiti ioni (are o permeabilitate foarte mare pentru ionii de K si una mult mai mica pentru ionii de Na). Schema morfologica a actului reflex este reprezentata de arcul reflex. neuronul se comporta ca un conducator electric. Tesutul glial are rol multiplu. 4. Acesta este un proces specific celulei nervoase. In fibrele mielinice (cele care au teaca de mielina). nevroglia periferica – reprezentata de celulele Schwann. care poarta denumirea de potential de actiune. Datorita acestor proprietati. fusiforma . de-a lungul membranei o unda de excitatie ca un curent electric.

la intalnirea cu un excitant care are valoarea de conditionare. conducerea impulsului necesita integritatea anatomica si functionala a fibrei nervoase. ligaturarea. refrigerarea sau anestezierea fibrei reduce sau anuleaza conductibilitatea. Reflexele conditionate se dobandesc in timpul vietii prin invatare si devin o a doua experienta psihoneurofiziologica. encefalul este compus din 5 parti. mielencefalul – alcatuit din bulbul rahidian 2. bulbii si bandeletele olfactive 10 4. care se diferentiaza din vezicula cerebrala primitiva in cursul dezvoltarii embrionare : 1. Lezarea fibrei se insoteste de o disfunctie reversibila sau nu. mai exista o serie de reflexe neconditionate complexe : reflexul alimentar. ceea ce explica necoordonarea miscarilor. mezencefalul – reprezentat de trunchiul cerebral 4. masticatia. diencefalul – hipotalamusul. subtalamusul si talamusul 5. glanda hipofiza. caile optice. fara a influenta fibrele din vecinatate. in functie de importanta leziunii. sistemul nervos central este compus din doua segmente : encefalul si maduva spinarii. Reflexele neconditionate (innascute) sunt de mai multe feluri : . S-a dovedit ca lezarea acestei teci se insoteste de difuzia excitatiei catre fibrele vecine. reflexul de aparare fata de pericolele exterioare. nucleii de la baza creierului. fapt care explica posibilitatea efectuarii unor miscari sau unor comenzi foarte precise. . reflexul de investigatie si cercetare (curiozitate) si reflexul de reproducere. deglutitia. reflexul de orientare. clipitul si reactiile vasomotorii . tractionarea.reflexe neconditionate de tip C : reflexe mimico-vegetative. Reflexul conditionat reprezinta legatura permanenta dintre agentul exterior si activitatea de raspuns a organismului. legat de perpetuarea speciei. metencefalul – alcatuit din cerebel si puntea lui Varolio 3. Aceasta proprietate se datoreaza. deci legatura dintre excitant si raspuns. 2. Legea conducerii bilaterale – se refera la capacitatea fibrei nervoase de a conduce 10 . La randul sau. El a stabilit faptul ca reflexele sunt de doua feluri : reflexe neconditionate si reflexe conditionate. Legea integritatii morfofunctionale – potrivit acestei legi. Din punct de vedere anatomic.mediul intern sau extern. telencefalul – emisferele cerebrale. Comprimarea.reflexe neconditionate de tip A : salivatia. dintre care cele mai importante sunt : 1. 3. de cautare si de procurare a hranei. . Alaturi de aceste tipuri. reprezentand reactia la aparitia unui excitant nou. in cea mai mare parte.reflexe neconditionate de tip B : reflexe statotonice (de tonus si de postura) si reflexe de orientare . Legea conducerii izolate – se refera la proprietatea fiecarei fibre de a conduce exclusiv si independent impulsurile proprii. Pavlov a fost cel care s-a preocupat in mod deosebit de problema reflexelor. tecii de mielina. LEGILE CONDUCERII IMPULSULUI NERVOS Conductibilitatea prin fibrele nervoase are la baza o serie de legi.

aplicata pe terminatiile presinaptice ale neuronilor pentru o scurta perioada de timp. datorita acestui fenomen. Se presupune ca mecanismul oboselii ar putea fi o simpla epuizare a rezervelor de substante transmitatoare din terminatiile presinaptice. stimularea concomitenta a 2 nervi aferenti determina un raspuns mai slab decat suma raspunsurilor separate ale fiecaruia. 8. conducerea printr-un lant de neuroni este cu atat mai intarziata cu cat exista mai multe sinapse in lantul neuronal. la noxe si unele medicamente – aceasta proprietate este o explicatie pentru afectarea neurologica in cazul anesteziilor. in timp. fenomen care ar putea sta la baza memoriei de scurta durata. Acest fenomen se numeste ocluzie. Ocluzia – in cazul unor excitanti puternici. 3. Aceasta oboseala apare ca un mecanism de protectie impotriva hiperactivitatii neuronale. 5. in oricare punct al fibrei. acesta nu produce un impuls si stimulul nu se va transmite. Postdescarcarea – o excitatie aplicata pe nervul aferent este urmata de o 11 . indiferent de cat de lunga este aceasta. adica de la terminatiile presinaptice la cele postsinaptice. 7. indiferent cat de multe sunt acestea. care se mai poate numi si tetanizare. intoxicatiilor si a privarii de oxigen. in momentul suprasolicitarii unei arii neuronale. sa scada progresiv. 4. deci pentru a realiza un potential de actiune. iar odata format impulsul. Acest fenomen numit fatigabilitate sau instabilitate este important pentru ca explica aparitia oboselii. Legea „totul sau nimic” – inseamna ca fibrele nervoase raspund maximal la un stimul prag. 6. 6. Vulnerabilitatea la hipoxie.excitatia in ambele sensuri : centripet (de la periferie catre centru) si centrifug (de la centru catre periferie). Intarzierea sinaptica – cand un impuls ajunge la terminatiile sinaptice. raspunsurile reflexe ale muschiului la o excitare indirecta vor fi mai mici decat in cazul excitarii directe. 2. Prin acest fenomen. acesta este transmis nemodificat pe intreaga fibra. Sumatia temporo-spatiala – se refera la faptul ca impulsurile nervoase cu o intensitate sub prag se pot suma pentru a atinge nivelul de prag. Fatigabilitatea sinapsei – stimularea repetata si rapida a terminatiilor presinaptice face ca numarul de descarcari prin neuronul postsinaptic. Legea conducerii nedecrementiale – potrivit careia impulsul este condus fara nici o pierdere. 4. care la inceput este foarte mare. PROPRIETATILE GENERALE ALE SINAPSELOR 1. 11 neuronii pot stoca o cantitate mai mare de informatii. Conducerea unidirectionala – sinapsele permit conducerea intr-o singura directie. neuronii devin mai excitabili decat in mod obisnuit. Practic. amplitudinea undei de propagare fiind aceeasi de-a lungul fibrei. In consecinta. Facilitatea posttetanica – dupa o stimulare repetitiva. Legea multiplicarii impulsului nervos la nivelul terminatiilor axonale – asigura distributia impulsului nervos la nivelul tuturor terminatiilor axonale. exista un interval de timp care trece pana la obtinerea unui raspuns in neuronul postsinaptic si acest interval este numit intarziere sinaptica. 5. Daca stimulul nu atinge nivelul de prag. In timpul acestei perioade este facilitata trecerea unor impulsuri ulterioare.

Proprietatile retelelor neuronale : 1. Cel mai frecvent este feed-back-ul negativ in organism. creierul nu poate stabili cu exactitate gradul de adevarat sau de fals al informatiilor de care dispune si devine obligat sa lucreze. convergenta stimulilor la nivelul retelelor este proprietatea prin care retelele neuronale ale sistemului nervos central coreleaza. sumeaza si sorteaza diferite tipuri de informatie. de regula. . Complexitatea functiei retelelor reiese din multitudinea conexiunilor fiecarui neuron. sistemul nervos central este constituit din retele si centri neuronali in care se leaga tot ce se poate lega si in care totul se leaga de tot. : o flexie puternica este urmata de o extensie rapida a segmentului flectat. 6. De multe ori. informatia intra in diverse retele neuronale. 2. contin. indeplinind aceeasi functie. Prin acest fenomen de dispersie. informatiile excitatorii sau inhibitorii circula printr-un ansamblu de cai nervoase. Feed-back-ul pozitiv este mult mai rar intalnit si este cel care amplifica stimulul prin raspuns. pe langa aceste valori. se gasesc la nivelul maduvei spinarii si a sistemului nervos vegetativ . Aceasta proprietate se numeste plasticitate. divergenta stimulilor la nivelul retelelor – este proprietatea care asigura distribuirea concomitenta a impulsului. 4. si cu valoarea de posibil. RETELELE NEURONALE SI PROPRIETATILE LOR Prelucrarea informatiei si obtinerea semnificatiei mesajului raman procesele cele mai obscure ale functiei sistemului nervos central. conducand la emiterea comenzii optime. dar pe cai multiple si diferite. prelungita si dupa incetarea excitatiei. Existenta neuronilor intercalari (de asociatie) interpusi intre neuronul senzitiv (locul de captare a informatiilor) si neuronul motor (locul de raspuns) sugereaza faptul ca semnalul care intra in sistemul nervos central este supus unui proces de dispersie.descarcare eferenta a neuronului.retele paucineuronale. se gasesc in special la nivelul scoartei cerebrale. realizandu-se numeroase tipuri de retele. legatura inversa (feed-back) – controlul feed-back este mecanismul prin care raspunsul unui neuron influenteaza in plus sau in minus stimulul care produce acest raspuns. fenomenul de rebound – se refera la inlocuirea rapida a unui impuls nervos cu un altul cu caracter opus primului . Retelele sunt concepute ca o populatie uniforma. Asadar. Pentru a functiona astfel. Retelele neuronale sunt capabile sa modifice ritmul impulsurilor primite. iar activitatea lor se poate studia numai probabilistic (statistic). Exista doua tipuri de retele neuronale : . inainte de a atinge neuronul motor. transformarea ritmului de excitatie. in timp ce se formeaza altele noi. cel care diminueaza stimulul prin intensitatea raspunsului. un numar imens de neuroni. alcatuite din mai multi neuroni.retele multineuronale. este prelucrata din puncte de vedere diverse si diferite. 5. plasticitatea retelelor – se refera la faptul ca terminatiile nervoase ale neuronilor degenereaza continuu. raspunsul rezultat fiind suma efectelor diferitelor tipuri de semnale. Explicatia acestui fenomen consta in existenta unor 12 . fenomen denumit postdescarcare si explicit prin existenta neuronilor intercalari (de asociatie). care sunt alcatuite din 2 neuroni. 3. de multe ori cu o frecventa a impulsurilor eferente independenta de stimulul aferent. al caror element fundamental este neuronul. la mai multi neuroni din retea. trecand de la logica bivalenta la o logica trivalenta. ex.

FIZIOLOGIA MADUVEI SPINARII Maduva spinarii indeplineste. Are forma unei tije turtite antero-posterior si se intinde pe o lungime de 4345 cm de la atlas pana in dreptul vertebrei lombare 2 si se termina prin conul medular.cornul lateral.modul de dispunere a celor doua tipuri de substanta. La acest filament se alatura oblic si in jos trunchiurile nervilor spinali. 3 functii mari : 1. capacitatea de sumare a excitatiei si inertia (capacitatea de a ramane excitat pentru o anumita perioada) mai mare sau mai mica. care alcatuieste zona motorie. care modifica sau subordoneaza activitatea altor centri. 12 4. functional . Din varful conului maduva se continua printr-un filament pana la coccis. in principiu. proprioceptorii trunchiului si ai membrelor si interoceptorii organelor viscerale * veriga senzitiva. reprezentata de neuronii din coarnele posterioare si laterale.p. 7. Ea se afla in interiorul canalului vertebral si reprezinta segmentul inferior al sistemului nervos central. care in sectiune are forma literei H Substanta cenusie este impartita in 3 zone functionale : . ce conecteaza diferitele parti ale corpului cu sistemul nervos central.legaturi reciproce intre centrii nervosi. care mediaza controlul functional visceral si transmite informatii aferente la cerebel Substanta alba este alcatuita din fibre nervoase. Ele contin tracturi ascendente. unde alcatuiesc zonele somato-senzitive si viscero-senzitive ale maduvei * veriga de comanda. principiul dominatiei care arata ca in conditii normale. sacrali si coccigieni. in special mielinizate. Functia de integrare reflexa – consta in faptul ca la nivelul maduvei spinarii se inchid circuite complex ale unor raspunsuri la actiunea diferitilor stimuli. alcatuind asa-numita coada de cal. reprezentata de neuronii motori. exista o dominanta a focarului de excitatie intr-un centru nervos. de prelucrare a informatiilor receptionate. care primeste informatiile senzoriale si le transmite catre nivelele superioare ale sistemului nervos central . stabilitatea excitatiei. doua cordoane laterale si doua cordoane posterioare.d. sexualitatea. somatici si vegetativi din 13 .caracterul compact al substantei cenusi i. care fac legatura intre periferie si nivelele superioare ale sistemului nervos ori intre diferite segmente medulare. MADUVA SPINARII Maduva spinarii reprezinta filogenetic formatiunea cea mai veche. termici si durerosi). dispunere perfect justificata d. centrii dominanti sunt cei care controleaza alimentatia. alcatuita din exteroceptorii cutanati (tactili. Aceste circuite cuprind 4 verigi de baza : * veriga receptoare. Un focar dominant se caracterizeaza prin excitabilitatea crescuta.cornul ventral (anterior).v. descendente si de asociatie. alba (la exterior) si cenusie (la interior). ca controleaza muschii trunchiului si ai membrelor . Maduva spinarii are 31 de segmente. si este dispusa in 3 perechi de cordoane simetrice : doua cordoane anterioare. dupa incetarea stimulului. In conditii naturale.cornul dorsal (posterior). apararea organismului. fiecare dand nastere unei perechi de nervi spinali. lombari. Particularitatile maduvei spinarii sunt : .

iar cele care conduc impulsurile motorii de la creier catre glande si muschi sunt tracturi descendente. 2. CAILE SENZITIVE SPINALE Sunt alcatuite din tracturi ce asigura conducerea semnalelor de la zonele receptoare ale corpului catre centrii nervosi integrativi superiori. de transmisie. ca veriga componenta. Componentele in care este implicata functia de coordonare a maduvei spinarii sunt : mersul. poarta numele de tracturi ascendente. inotul. cu rol fundamental in integrarea sistemica a comportamentului si in reglarea acestuia. contribuind la integrarea si mentinerea la nivel adecvat a imaginii schemei corporale 14 . respectiv constientizarea pozitiei spatiale si a segmentelor corpului * calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente (tractul Flechsig si Gowers). conduce impulsurile nervoase determinate de actionarea asupra receptorilor specifici. Axonii neuronilor vegetativi din cornul lateral au o activitate involuntara si primesc excitatii atat de la centru. deci miscari active. permite formarea senzatiei tactile specifice. a stimulilor termici si algici. Desi in calitatea sa de centru reflex specific maduva spinarii poseda o anumita autonomie. gimnastica. Functia de coordonare reflexa – consta in participarea maduvei. motorii sau viscerale ale comenzilor emise de centrii supraordonati. cu componenta de act reflex. transmite impulsurile determinate de stimularea mecanica (atingere si presiune). astfel : * calea sensibilitatii termice si dureroase (calea spino-talamo-corticala). cat si de la periferie. Tracturile descendente asigura finalizarea in acte comportamentale. Tracturile nervoase ale maduvei spinarii ofera doua sisteme de comunicatie.coarnele anterioare si din partea anterioara a coarnelor laterale * veriga de executie. transmite catre cerebel si scoarta impulsurile de la nivelul articulatiilor aflate in repaus. iar comparativ cu scoarta cerebrala. producand senzatiile de cald-rece si senzatii de durere * calea sensibilitatii tactile nespecifice (tractul spino-talamic anterior). in speta catre talamus si scoarta cerebrala. modularea ritmului si a tempo-ului de lucru. activitatea ei este subordonata influentei etajelor superioare ale sistemului nervos si ale scoartei cerebrale. necesara in reglarea unor acte reflexe. cum ar fi : stabilirea ordinii de 13 desfasurare a actiunilor. dozarea intensitatii raspunsurilor. Functia de conducere a impulsurilor – este esentiala in tabloul de ansamblu al activitatii reflexe a sistemului nervos central. Tracturile care transmit impulsurile si informatiile senzoriale de la diferite parti ale corpului catre creier. determinand formarea senzatiei de contact cu obiectele * calea sensibilitatii tactile proprioceptive constiente (tractul Goll si Burdach). intre creier si segmente din afara sistemului nervos. 3. discriminative si a celor proprioceptive. reprezentata de muschii scheletici ai trunchiului si ai membrelor si de muschii viscerelor Cornul lateral al maduvei spinarii contine celule cu functie vegetativa. Rezulta ca maduva spinarii reprezinta un segment important al sistemului nervos central. care inerveaza musculatura neteda. glandele si vasele. maduva spinarii este considerata un segment eminamente de legatura. Fiecare tip de sensibilitate are caile proprii de transmitere.

de aceea se mai numeste si boala Wilks. ce realizeaza motilitatea voluntara si are originea in aria motorie a scoartei cerebrale * calea piramidala incrucisata. cu originea in tuberculii cvadrigemeni . transmite comenzi la muschii gatului. cu deosebirea ca fibrele din alcatuire se incruciseaza la nivelul bulbului rahidian * calea motorie lunga extrapiramidala (calea cortico-ponto-cerebelo-dento-rubrospinala).* calea sensibilitatii vestibulare si a reglarii echilibrului (tractul spino-cerebelos. intentionate. realizand miscarile reflexe neconditionate de intoarcere a capului in directia stimulilor acustici si luminosi. are aceeasi origine si functie ca si cea directa. functional este intr-o stransa si multilaterala conexiune cu celelalte formatiuni de la bulb la scoarta cerebrala. 15 . formata din neuroni care pleaca din bulbul rahidian si realizeaza reflexul de echilibru * calea olivo-spinala. MALADII ALE TRANSMITERII CHIMICE DE LA NIVELUL SINAPSEI INTRE NERV SI MUSCHI Miastenia gravis este cea mai bine studiata maladie care afecteaza transmiterea sinaptica.v. regleaza amplitudinea reflexelor motorii medulare Din toate acestea rezulta ca maduva spinarii. spino-reticulat). transmite impulsurile de realizare a reflexelor motorii ortostatice (de stat in picioare) si statokinetice (de mentinere a tonusului muscular pentru realizarea pozitiei verticale) * calea vestibulo-spinala. transmit impulsurile de la receptorii aflati la nivelul aparatului acustic si vestibular CAILE MOTORII SPINALE La nivelul maduvei spinarii se situeaza centrii motori care fie transmit direct comenzi organelor de executie prin intermediul arcului reflex neconditionat somatomotor si viscero-motor. Primul caz de miastenia gravis a fost raportat in 1877 de un cercetator medic Wilks. se refera tot la miscarile involuntare si are aceeasi origine * calea tectospinala. d. cu originea in olivele bulbare . realizand structura reactiei primare de orientare * calea rubro-spinala. transmite comenzi la neuronii somatici din maduva spinarii * calea reticulo-spinala. Aceasta functie de conducere motorie este asigurata de fascicule de fibre descendente.p. 15 6. desi anatomic este un segment bine delimitat in cadrul sistemului nervos central. cu originea in nucleul rosu. finalizeaza miscarile involuntare 14 * calea cortico-strio-nigrica.d. Aceasta maladie se produce la nivelul sinapselor de tip colinergic. fie primesc comenzi de la centrii encefalici superiori si le transmit aparatelor de executie.ce alcatuiesc mai multe cai : * calea piramidala directa (cortico-spinala directa). de la nivelul sinapsei nerv-muschi. cu originea in ariile premotorii si motorii ale scoartei . Boala este data de reducerea numarului receptorilor acetilcolinici. spino-mezencefalic. cu originea in trunchiul cerebral . care utilizeaza ca element chimic acetilcolina. participand la crearea reflexelor conditionate si a actelor motorii voluntare.

dar intotdeauna perioadele de mai bine alterneaza cu cele de boala * nu exista nici un semn clinic conventional care sa indice o afectare a unitatii motorii. 15% dintre bolnavii adulti cu miastenie au o tumora benigna la nivelul timusului (glanda de crestere. 16 . adica ai pleoapelor. la nivelul sinapsei se produc anticorpi impotriva receptorilor de acetilcolina. Aceasta boala se atribuie prezentei unor anticorpi fata de canalele de Ca ionic de la nivelul terminatiilor presinaptice. de regula. din anumite cauze.p. cum deseori se intampla in accidentele de circulatie. ventilatiei mecanice si antibioticelor. o procedura standard de tratament. aceasta boala caracterizata prin scaderea fortei musculare.La autopsie el nu a gasit modificari cerebrale medulare ale nervilor periferici sau ale muschilor si de aceea a tras concluzia ca este o boala functionala. Dupa extirparea timusului. respectiv atrofie musculara sau disparitia reflexelor osteotendinoase * diminuarea fortei musculare poate fi tratata cu medicamente. si diminuarea fortei musculare. Exista un cancer pulmonar care prezinta. ceea ce duce la reducerea fortei musculare. in timp. D. situata in spatele sternului). intr-o masura mai mica. cazuri in care cauza bolii nu se cunoaste inca. Succesul procedurii se datoreaza perfectionarii terapiei intensive intra si postoperatorii. Aceasta boala poate sa apara si la pacienti ce nu au cancer pulmonar. In aceste conditii. Se mai numeste boala Lambert-Eaton. jumatate dintre pacienti nu mai prezinta nici un simptom de miastenie si nu este nevoie sa consume nici un medicament. Procedeul prin extirpare este eficient in miastenia gravis. alaturi de alte tulburari. clinic. cca. de forta compresiunii maduvei de catre vertebra deplasata si de hemoragia locala. O alta boala a sinapsei – blocajul neuromuscular presinaptic. dar astazi foarte putini bolnavi mai mor din aceasta cauza. are 4 aspecte : * diminuarea fortei musculare afecteaza cel mai frecvent muschii de la nivelul craniului. Cu cca. Patologia medulara – sindroame medulare caracteristice Sunt boli care se produc. In aceste conditii. ai faringelui si. pot apare transsectiuni medulare complete sau partiale. dar nu este ideal. Dupa inlaturarea acestei tumori. prin traumatisme vertebro-medulare.d. muschii membrelor * severitatea slabiciunii variaza in cursul aceleiasi zile sau de la o zi la alta ori chiar pe perioade mai lungi. simptomele se amelioreaza iar extirparea timusului a devenit. Acesti anticorpi reduc numarul de receptori postsinaptici. Gravitatea acestora depinde de 16 extinderea leziunii medulare. Adica.v. Se fac cercetari in continuare asupra metodelor de aplicat la pacientii care nu raspund la aceasta terapie. s-a constatat cca. se reduce mult posibilitatea de transmitere a calitatii fortei musculare. Pierderea acestor canale reduce miscarile Ca prin membrana si afecteaza eliberarea mediatorului chimic. ai ochilor. Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca tumora de timus elibereaza acei anticorpi ce reduc numarul receptorilor acetilcolinici. Mai tarziu s-a ajuns la concluzia ca miastenia gravis este o boala autoimuna. respectiv cu enzime care degradeaza acetilcolina Dupa identificarea sindromului clinic. impiedicand transmiterea sinaptica. 30 de ani in urma rata mortalitatii in miastenia gravis era de ~33%.

dezvoltarea inteligentei. Durerile sunt localizate la nivelul spatelui la unul sau ambele membre. prin actiunea altor virusi sau prin interactiunea metabolismului vitaminei B¹². Compresiunea partiala anterioara duce la atrofii musculare si fenomene motorii importante. Hemisectiunea sau compresiunea partiala unilaterala provoaca semne diferite : pe partea leziunii provoaca paralizie motorie. a largit orizontul vizual. integritatea 17 . cu afectarea sensibilitatii profunde. Dezvoltarea acestui chist se insoteste de anestezie termica si dureroasa. Spre ex. adica anestezie termoalgica si scaderea sensibilitatii tactile. . Aspecte psihosociale si psihoterapeutice ale bolnavilor medulari Mersul vertical este o achizitie importanta a evolutiei umane. a dat auzului o finete selectiva.degenerescenta combinata subacuta a maduvei spinarii – se datoreaza deficientei de vitamina B¹². Clinic. ce apare in diferite tipuri de anemii. pareza discreta sau paralizie. cu ponderea sau diminuarea reflexelor. dar cu pastrarea sensibilitatii tactile. in aceasta boala apar tulburari de mers. compensarea se realizeaza prin largirea bazei de mers si prin directionarea mersului cu privirea. afecteaza si respiratia * dispar reflexele tendinoase datorita socului spinal care persista cateva saptamani. cu pierderea sensibilitatii vibratorii si tulburari de pozitie a membrelor inferioare. tulburari de sensibilitate profunda si paralizie vaso-motorie (piele rece si cianotica). prin fracturi cu dislocare vertebrala. Apar. organice. dar fara tulburari de sensibilitate. sunt intermitente si insotite sau nu de rigiditate musculara. obligatoriu. Aceleasi simptome se pot intalni in SIDA. a facut posibila receptionarea unei cantitati mai mari de informatii favorizand. cu afectarea neuronilor motori. se poate produce intreruperea tracturilor ascendente si descendente. Dar. de regula. intrucat a eliberat bratele. In afara de tulburarile produse prin traumatisme. apare demielinizarea fibrelor dorsale. in segmentul situat sub leziune * pierderea controlului vezical si intestinal * daca leziunea este deasupra vertebrei cervicale 3.sindromul tabetic dorsal – forma de sifilis a sistemului nervos central ce produce degenerarea proceselor centrale localizate in celulele nervilor spinali. de asemenea. Ca rezultat. cu pastrarea sensibilitatii superficiale si ataxie (tulburari de mers). tulburari de dinamica sexuala si tulburari trofice ale tesuturilor. cu dureri si parastezii. astfel. mentinerea statiunii bipede si realizarea locomotiei presupun. exista si tulburari spinale produse prin alte conditi patologice. ceea ce duce la paralizie. De asemenea. Compresiunea partiala posterioara provoaca durere intensa medulara. Aceste transsectiuni se caracterizeaza prin : * pierderea imediata a sensibilitatii si motricitatii voluntare. prin plagi de cutit. prin inflamatii sau prin metastaze tumorale. vibratorii si de pozitie. tulburari de mers si absenta reflexelor. prin actiunea directa a virusului HIV asupra neuronilor din maduva spinarii. .Transsectiunea partiala a maduvei spinarii se realizeaza cu semne senzitive si motorii specifice. Exista o boala care se numeste siringomielie – o boala cronica. dupa care revine. Pe partea opusa leziunii provoaca tulburari de sensibilitate superficiala. data de dezvoltarea unui chist in tesutul medular. de glont. Dificultatea mersului apare datorita pierderii simtului pozitiei . Tonusul muscular si reflexele sunt mult dimunuate. Transsectiunea completa se produce. disparitia sensibilitatii profunde. a perfectionat libertatea de a efectua miscari diferite ale mainilor.

pe masura prelungirii bolii si a aparitiei complicatiilor inerente. sfincteriale si genitale este evident zdruncinat mai ales cand prognosticul afectiunii este nefavorabil. numarul de traumatisme vertebro-medulare si de bolnavi cu sechele grave este tot mai mare si ridica probleme noi. de starea sa afectiva premorbida. Ca urmare a modernizarii vietii. expresia verbala. care ajuta bolnavul sa constientizeze mai clar temerile si nelinistile sale. odata cu instalarea unor serioase tulburari ale echilibrului psihic. la fel de important ca si recuperarea motorie. usurandu-i in acest fel adaptarea la un nou tip de viata 18 . Climatul de ingrijire a acestor bolnavi trebuie sa fie incurajator si tonic. Aceasta duce la instalarea unei nevroze psihogene. vezicale. Bolnavii arata o revolutie afectiva. activitatea otrica pastrata. isteria. Alte afectiuni psihice care se adauga acestei drame sunt psinastenia. la un loc. Aici poate interveni psihoterapia.anatomica si functionala a maduvei spinarii. care face parte integranta din tabloul simptomatic al bolii. Initial. iar reeducarea motorie neinsotita de o reeducare psihica da un rezultat cel mult injumatatit. Subiectul nu mai poate sa-si evalueze corect posibilitatile fizice si psihice. De aceea. atunci cand se pune problema revizuirii planurilor de viitor. experimentele de viata respectiv evenimentele descrise de pacienti si procesele mentale deduse din conduita sau exprimate verbal. determinata de discordanta dintre nivelul de aspiratie si imposibilitatea realizarii acestora impusa de boala. PSIHOTERAPIA BOLNAVILOR MEDULARI Psihoterapia bolnavilor medulari poate fi de grup sau individuala. cat si psihosociale. In aceste situatii. de sperantele si promisiunile de viata. Se poate concluziona faptul ca intr-o leziune medulara psihicul se deterioreaza odata cu fizicul. se vor lua in considerare emotiile. prin inlesnirea vizitelor si prin psihoterapie care. vor mentine un tonus optimist. respectiv fizionomia. Tulburarea afectiva de tip regresiv este dominanta si se poate transforma in timp intr-un handicap serios. Psihicul unui bolnav medular care prezinta tulburari senzoriale. deseori schizofrenia. Dezordinea psihica si dezorientarea sunt primele semne asupra carora medicul si psihologul trebuie sa ia atitudine. dar in timp. de gradul si durata imbolnavirii. melancolia. instalarea unei tulburari medulare produce o schimbare majora a echilibrului personalitatii si a modului general 17 de raportare si de integrare a pacientului in mediu. Ca simptome subiective. prin crearea unei atmosfere apropiate de mediul familial. pentru a nu permite dezvoltarea nevrozei. Psihoterapia de grup poate fi de 3 tipuri majore : * analitica. Psihoterapeutul trebuie sa observe primele semne de tulburare psihica. motorii. atat terapeutice. conduita generala. visurile de mai bine se prabusesc rand pe rand. in functie de nivelul sau cultural. iar dorinta de a lupta cu greutatile scade treptat. dorinta de viata este pastrata. bolnavul trebuie ajutat prin calmarea durerilor cu ajutorul sedativelor. devine foarte important modul in care subiectul isi utilizeaza imaginea despre sine. De aceea. 18 7. in ideea modelarii unor noi linii de perspectiva pentru pacienti.

impreuna cu puntea lui Varolio si cu mezencefalul. Solutia ar putea fi existenta unor centre specializate de reeducare psihosomatica. in acest sens sportul fiind o foarte buna metoda * in a treia etapa psihoterapia se va imbina cu sedintele de activitate profesionala. tensiunea. pe fondul caruia sa se poata trece la rezolvarea problemei reintegrarii familiale si sociale a bolnavului. din trunchiul cerebral. Limita inferioara intre bulb si maduva se afla imediat deasupra originii primei perechi de nervi cervicali. Bulbul are forma de con cu baza mica la limita cu maduva si baza mare catre punte. nelinistea si frica. Bulbul este formatiunea anatomica situata deasupra si in continuarea maduvei spinarii. atat in vederea reducerii consecintelor bolii. Superior ajunge pana la nivelul puntii lui Varolio. cuprinzand activitatea profesionala si psihoterapie. care ar trebui sa includa 4 etape obligatorii : * in prima etapa se realizeaza un examen psihologic aprofundat pentru evaluarea tipului de personalitate. psihoterapie nondirectiva prin vis dirijat in stare treaza si psihoterapie existentiala si ocupationala. contractura musculara. Psihoterapia trebuie sa se realizeze dupa un plan riguros stabilit. cea mai indicata este psihoterapia de relaxare. Are doua fete : una anterioara si una posterioara si doua parti laterale. care se incruciseaza in proportii de 80% pe aceasta fata anterioara. entuziasmul si afectiunea scad. a vointei. BULBUL RAHIDIAN Bulbul rahidian face parte. care se bazeaza pe studiul motivatiilor inconstiente ale pacientului * psihoterapia prin analiza tranzactionala. Lateral fata de piramide sunt santurile 19 . a starii afective actuale si a capacitatii de rationare. cat si pentru reintegrarea socioprofesionala a bolnavului * in a patra etapa numarul sedintelor si durata acestora vor creste. bazata pe legaturile si tranzactiile ce apar in cursul sedintei de psihoterapie Metodele de terapie individuala sunt : psihoterapie de relaxare. Se va actiona in aceasta etapa pentru combaterea complexului de inferioritate si a atitudinii de rupere si evitare a contactelor sociale * in a doua etapa bolnavul trebuie determinat sa participe personal. de asemenea. in vederea combinarii tratamentului medical cu cel psihic si socio-profesional. formand incrucisarea sau decusatia piramidala. avand ca limita un sant transversal numit santul bulbopontin. in mod progresiv la reeducarea motrica. daca pacientul isi continua exercitarea propriei profesii sau trebuie sa se recalifice pentru o profesie accesibila. psihoterapie de sinteza si reconstructie.* psihanalitica. problema care este destul de complicata. care combate durerea. Ea trebuie sa mentina un tonus psihic satisfacator. In cazul pacientilor medulari. Durata acestei etape depinde de natura si gravitatea deficitului senzorio-motor si somato-psihic si depinde. pentru cresterea increderii in fortele proprii si a sentimentului de utilitate sociala. care contin fibre motorii corticospinale. cu timpul datorita aspectului cronic al bolii. Pe fata anterioara se afla piramidele bulbare anterioare. Daca la inceput bolnavii sunt ingrijiti cu un devotament extraordinar.

3. ce continua santurile medulare. alcatuita din celule motorii. Ca structura. tractul reticulospinal. centrii unor procese digestive precum salivatia. tusea. grupate sub forma de tracturi. clipitul si voma. Nucleii senzitivi sunt : nucleul solitar. are rol esential in comanda si controlul activitatii principalelor organe interne pentru ca la nivelul bulbului se afla centrul respirator. suptul. Bulbul are si nucleii proprii : 1. se duce la maduva spinarii). pentru sensibilitatea proprioceptiva constienta . cu legaturi similare in mezencefal. centrii unor reactii de aparare precum stranutul. care alcatuiesc un subsistem functional. adica nucleul salivar inferior si nucleul cardiopneumoenteric. centrul cardiac. nucleul Goll si Burdach. nucleii vegetativi bulbari. formand tracturi ascendente si descendente. Pe fata posterioara se continua 19 fasciculele Goll si Burdach medulare. Spre deosebire de aceasta. 20 . anexati nucleilor nervilor glosofaringan si vag. continuand in acest sens maduva spinarii. fibre care pot fi impartite in doua clase : prima clasa cuprinde fibrele care trec prin bulb. tractul rubrospinal (pleaca din nucleul rosu. merg spre cerebel). in nucleii Goll si Burdach). trigemen. glosofaringian. plamani si organele abdominale. iar a doua clasa cuprinde fibrele proprii ale bulbului. glosofaringian (IX). cu corpii striati. care are conexiuni cu cerebelul. tractul spino-cerebelos posterior (vine de la maduva. care vine de la maduva si se opreste in nucleul Burdach din bulb. Fibrele de tranzitie ascendente provin de la maduva si formeaza fasciculul Goll. vag. centrul vasomotor. substanta cenusie este fragmentata in mici insule sau nuclei motori. vegetative si de asociatie. omologi centrilor medulari cu care se leaga. care au originea la acest nivel. Nucleii vegetativi sunt 2 : nucleul solitar inferior pentru glandele salivare si parotida si nucleul dorsal al vagului pentru inima. acusticovestibular. in nucleii vestibulari. tractul tectospinal. tractul vestibulospinal. Nucleii motori sunt : nucleul nervului hipoglos (XII). cu scoarta cerebrala si cu maduva. tractul olivospinal.colaterale anterioare. fibrele tractului spinocerebelos posterior si fibre cu origine variata (in olivele bulbare. In componenta bulbului intra si o substanta specifica formatiunilor nervoase superioare. bulbul este alcatuit din substanta alba la exterior si substanta cenusie la interior. care poarta numele de nuclei echivalenti. 2. Are rol in miscarile involuntare si semiautomatizate . deglutitia. substanta care are rol in reglarea generala a tonusului si dinamicii activitatii psihice. cu nucleul rosu. Fibrele de tranzitie descendente provin din formatiunile suprabulbare si formeaza urmatoarele tracturi : doua tracturi cortico-spinale : anterior si lateral . Functiile bulbului sunt asemanatoare cu functiile maduvei spinarii : * functia de integrare reflexa. Fibrele proprii bulbului sunt si ele de mai multe categorii : fibre olivocerebeloase (pleaca din olivele bulbare. Substanta alba este formata din fibre de mielina. numita substanta reticulata bulbara. vag (X) si spinal (XI). Fata laterala contine oliva bulbara cu nuclei de substanta cenusie. centrii de reglare a tonusului muscular. nucleul olivar sau oliva bulbara. senzitivi si vegetativi. ce se opreste in nucleul Goll din bulb. se duce in cerebel) si tractul spino-cerebelos anterior. datorita decusatiei piramidale si a unor cai ascendente senzitive. fasciculul Burdach.

trec prin punte si merg la maduva). precum nervul trigemen. Al treilea tip de substanta la nivelul puntii – substanta reticulata. El se manifesta printr-o anumita independenta functionala. Fetele laterale ale puntii se continua in sus cu pedunculii cerebelosi. ce contribuie nu doar la 21 . sub forma de nuclei). una posterioara. functie care se realizeaza cu precadere prin intermediul substantei reticulate. se incruciseaza pe linia mediana si formeaza tracturile pontocerebeloase ce merg la cerebel. senzitivi si vegetativi. Fibrele albe leaga nucleii Goll si Burdach. precum si nucleii senzitivi ai nervilor cerebrali cu cerebelul. motori. Substanta cenusie proprie puntii formeaza nucleii unor nervi cranieni. iar la interior substanta cenusie. contine fibre transversale ce pornesc din nucleii puntii. Astfel. consta in mijlocirea transmiterii intre zonele receptoare si centrii superiori ai integrarii senzoriale pe de o parte si intre centrii de comanda (motori) si organele de executie corespunzatoare. ca si cerebelul. Este situata in partea de mijloc a puntii. prelungiri ale piramidelor bulbare. Din insulele nucleare de la nivelul puntii pornesc fibre transversale si tot in aceste insule se opresc fibre longitudinale care vin de la formatiunile superioare sau inferioare. * functia de reglare a tonusului si dinamicii activitatii psihice. Fata anterioara a puntii este strabatuta de un sant median longitudinal. Dispozitia substantei cenusii si albe la nivelul puntii este similara cu cea de la nivelul bulbului (la exterior se afla substanta alba. iar in partea inferioara se afla santul bulbopontin. doua fete laterale si doua margini (una inferioara si una superioara). in punte isi au originea mai multi nervi. Bulbul este traversat de doua tipuri de fibre nervoase : ascendente si descendente. intinzandu-se in lateral de la o emisfera cerebeloasa la alta. care desparte puntea de bulbul rahidian. Fata anterioara este acoperita de cerebel. * functia de conducere. precum si prin capacitatea de autoexcitare determinata de modificarile chimice ale sangelui. Are un aspect cuboid. alcatuind insule sau nuclei mici. cu nucleii subcorticali sau cu talamusul. Aceste fibre alcatuiesc un fel de retea. Caile ascendente transmit informatia de la receptorii cutanati proprioceptivi si 20 viscerali catre formatiunile superioare. formand o substanta care se deosebeste si de cea alba si de cea cenusie. acustico-vestibular. facial. In partea superioara se gaseste santul pontopeduncular. are o forma triunghiulara si formeaza jumatatea superioara a plafonului ventriculului 4 cerebral. pe de alta parte. in interiorul caruia se situeaza trunchiul cerebral bazilar (un vas de sange foarte important pentru creier). iar caile descendente transmit comenzi de la scoarta cerebrala din organele de executie. care desparte puntea de mezencefal. este dispusa transversal deasupra bulbului. De asemenea. se compune din fibre si celule cu dispunere dezordonata. oculomotor. Substanta alba a puntii contine fibre longitudinal corticopontine (pleaca de la scoarta si se opresc in punte) si corticospinale (pleaca de la scoarta.Particularitatea centrilor bulbari este automatismul. Are o fata anterioara. Pe marginile acestui sant se formeaza doua umflaturi ce se numesc piramidele pontine. PUNTEA LUI VAROLIO Puntea lui Varolio provine din metencefal.

nucleii unor nervi cranieni precum : nucleul nervului trohlear. Acoperisul mezencefalului alcatuieste cateva structuri aparte. la nivelul mezencefalului se realizeaza miscarile voluntare ale globilor oculari. mimica expresiva.nucleii nervilor cranieni si o parte din fibrele acestora . In acestia substanta alba alterneaza in straturi cu substanta cenusie. precum si mesajele de comanda catre organele de executie.sustinere. au rol in fixarea obiectului in zona de perceptie vizuala maxima. miscarile de convergenta ale globilor oculari. se regleaza miscarea laterala a globilor oculari si tonusul muscular * functia de conducere – se conduc informatii din mediul extern si intern catre cortex. Functiile mezencefalului sunt functia de integrare reflexa si cea de conducere. maduva spinarii sau fibre care merg la centrii mezencefalului si la scoarta. 21 MEZENCEFALUL Mezencefalul este cuprins intre puntea lui Varolio si diencefal.cai motorii descendente corticale si subcorticale destinate trunchiului cerebral si maduvei spinarii 22 . nucleul nervului oculomotor si nucleul nervului ocular. reflexul masticator. ci intra chiar in alcatuirea tracturilor ascendente si descendente. este orientat longitudinal si continua in sus bulbul si puntea. dintre care cele mai cunoscute sunt tuberculii cvadrigemeni superiori si inferiori. Aceasta functie se indeplineste prin intermediul fasciculelor care trec prin punte in sens ascendent si descendent. Structura interna a mezencefalului cuprinde substanta alba si cenusie. Prin aceste functii. reflexul audiooculogir. Substanta cenusie formeaza nuclei mezencefalici. nucleul rosu. 22 8. cum ar fi : reflexe sudoripare si sebacee ale fetei si pielii capului . precum si reflexul de orientare care precede si faciliteaza perceptia auditiva. se inchid reflexul lacrimal. reflexul cornean. reflexele pupilare si de clipire si miscari de masticatie. Are o fata anterioara. de asemenea se realizeaza contractia muschilor fetei. Substanta alba face legatura intre structurile inferioare si scoarta cerebrala. fiind alcatuita din fibre care au originea in talamus. una posterioara si doua laterale. hipotalamus. SINDROAME CLINICE PRODUSE DE LEZIUNI ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL Trunchiul cerebral poseda o mare densitate de structuri vitale. Tuberculii cvadrigemeni inferiori realizeaza reflexele motorii neconditionate la stimuli acustici. inghesuite intr-un volum mic : . reflexul salivar. Functiile puntii lui Varolio : * functia de integrare reflexa – la acest nivel. reflexe secretorii. iar intre nuclei si substanta alba se gaseste substanta reticulata.tracturi senzoriale ascendente. Cei mai reprezentativi nuclei din mezencefal sunt : substanta neagra. Din mezencefal se dezvolta doua formatiuni structurale principale : pedunculii cerebrali si tuberculii cvadrigemeni. care urca de la maduva catre talamus si cortex . Tuberculii cvadrigemeni superiori au rol in reglarea automata a miscarilor oculare si in miscarile implicate in realizarea reflexului de orientare fata de stimulii vizuali. De asemenea.

* a fost descrisa. a deglutitiei. cu manifestari specifice. Cajal. care este acea stare de pregatire a intregului sistem nervos. de un medic roman. in afara grupelor nucleare de substanta cenusie din trunchiul cerebral * este in legatura cu toti centrii si nucleii reticulati de la toate nivelele cerebrale . perceptii. Alaturi de aceste sisteme reticulate. Aceste leziuni produc multiple. cu rol in mentinerea tonusului cerebral sau a starii vigile. absenta sau modificarea reflexelor pupilare sau palpebrale. in functie de nervul cranian implicat. pierderea sau modificarea sensibilitatii cutanate si mucoase. hipotalamus si cortex) si in partea inferioara pana la nivelul maduvei spinarii. lipsa de reactie. Lezarea acestuia produce sindromul de logoree si hiperkinezie. formeaza. Formatiunea reticulata Formatiunea reticulata a trunchiului cerebral se intinde in partea superioara pana la diencefal (talamus. Absenta actiunii sale corticale duce la somn. ilustrand starea de veghe si somn. dar atunci a fost descrisa ca o simpla structura de sprijin si abia mai tarziu s-a putut afirma ca formatiunea reticulata are si alte functii. diverse sindroame cerebrale. in functie de localizare. care a continuat studiile prof. a reflexului faringian. functiile gastro-intestinale . numit sistemul reticulat descendent. Cele mai cunoscute si cu repercusiuni adesea fatale sunt : tumorile. care au fost greu de precizat la inceputul studiilor * este alcatuita din nuclei si fibre si este dispusa in forma de retea. 23 . repulsia la un anumit stimul. care a primit numele de sistemul reticulat activator ascendent (SRAA). precum si intreaga gama de aspecte intermediare dintre acestea. umerilor si a portiunii superioare a bratelor. prof. initial. in sens activator sau inhibator * in 1972. abcesele cerebrale si hemoragiile cerebrale. leziunile trunchiului cerebral sunt extrem de multe si pot fi foarte complexe. gatului. a descris un al treilea sistem – sistemul reticulat inhibitor ascendent. un sistem functional foarte important. pentru orice tip de activitate cerebrala. Danaila. caracterizata prin agitatie motorie si vorbire fara sfarsit 23 Sistemul reticulat activator ascendent si sistemul reticulat inhibitor ascendent sunt conectate reciproc si actioneaza in mod continuu. profunde sau superficiale. la nivelul limbii sau la nivelul diferitilor muschi faciali. somn si habituare * este foarte importanta pentru functii precum : atentia accentuata. astfel.formatiunea reticulata cu centrii autonomi care controleaza respiratia.nucleii pentru trezire si starea vigila Datorita acestor particularitati structurale.. iar stimularea sa produce trezirea * formatiunea reticulata alcatuieste si un al doilea sistem important. modificari ale tonusului muscular la nivelul capului. modificarea vocii. de extensie si de profunzime. Pe fondul acestei stari vigile. in 1911. formatiunea reticulata contribuie la realizarea unor reflexe si la reglarea unor mecanisme de integrare legate de emotii. Aceasta structura este bine sistematizata. motivatii. cu rol in modelarea tonusului muscular. dintre care cele mai cunoscute sunt : paraliziile unor segmente faciale la nivelul pleoapei. sistemul vegetativ. mai actioneaza sistemul umoral hormonal. Cajal. presiunea sanguina.

gestica. Cand acest control se intrerupe printr-o transectiune a trunchiului cerebral. activator si inhibitor ascendent. Impreuna realizeaza extrem de multe functii. dar fiind cunoscut faptul ca cele doua sisteme. vointa si ratiunea. insotita de hiperkinezie. prin prezenta orientarii globilor oculari spre punctul de interes.reglarea reflexelor musculare . insotite de cele mai multe ori de tulburari ale tonusului muscular. Bolnavul exagereaza evocarile. de regula. ceea ce se numeste akinezie. Aceste leziuni se manifesta la nivelul sistemului reticulat activator ascendent. Functionalitatea sa este subordonata ansamblului functional al intregului organism si 24 .mentinerea tonusului muscular . Acest sindrom are origine reticulata. senzoriale si motorii. * rigiditate prin decerebrare – are drept cauza lezarea aceluiasi sistem reticular inhibitor ascendent. Sindromul apare prin afectarea sistemului reticular ascendent. leziunile dau sindroame combinate. memorizarea. simtul critic. Cu toate acestea. care contribuie la functionarea psihicului : vigilenta corticala. Doarme foarte putin. adica un fel de logoree a miscarii. perceptia. mobilitatea. precum si controlul sistemului somato-senzorial si neuroendocrin. ritmurile biologice. expresia emotionala. In mod normal. dar cu lipsa raspunsului emotional si motor la incercarea de comunicare a examinatorului. la care se adauga deficite ale miscarilor lobilor oculari. ci reprezinta o cale intermediara. se produce aceasta rigiditate decerebrala caracterizata prin hipertonia (cresterea tonusului muscular) la muschii extensori ai membrelor si gatului.motivatiile. nu pot fi strict separate anatomic. un filtru reglator al unei largi game de influente umorale. greu de diferentiat. trebuintele. deglutitia fiind buna. Sindroame de tip reticulat produse prin leziuni ale formatiunii reticulate * mutismul akinetic – este o tulburare permanenta sau intermitenta a starii de constienta. atentia. fapt care se numeste mutism. masticatia. discriminarea temporo-spatiala. Leziunile anatomice in urma carora apare acest sindrom sunt foarte variate. adesea fara sir. intinse de la punte pana la nucleii bazali ai bulbului.modularea perceptiei durerii Formatiunea reticulata nu reprezinta un sistem functional autonom cu valente psihoafective sau de constienta deosebite. reflexul de orientare. iar alimentarea este posibila. indemanarea. in functie de gradul de localizarea leziunii cerebrale. imobilitate a corpului si capului. somnul. ritmul veghe-somn este pastrat.coordonarea functiei sistemului nervos autonom . reglarea fina a miscarilor muschilor scheletici. pozitia si locomotia. deglutitia. are judecata si rationamentul deteriorate. respiratia. 2-3 ore pe zi. expresia faciala. atat trunchiul cerebral cat si maduva spinarii se afla sub controlul nivelelor superioare ale sistemului nervos central. caracterizata prin lipsa de raspuns la intrebari. recompensa. Ca o concluzie. Bolnavul nu este paralizat. fiind observate in cursul proceselor lezionale. * sindromul de logoree cu hiperkinezie – apare la bolnavi cu diferite afectiuni neurochirurgicale si se caracterizeaza prin vorbire incontinenta. vegetative. dar se comporta ca si cum ar fi.mentinerea ritmului normal veghe-somn . circulatia. putem spune ca formatiunea reticulata de la nivelul trunchiului cerebral are un rol deosebit in urmatoarele situatii : .

are in structura componente mai vechi si mai noi pe scara filogenetica. a primit numele de creierul mic. cerebelul este implicat in coordonarea activitatii motorii.substanta cenusie a cerebelului este reprezentata la exterior de o mantie ce inveleste cerebelul si se numeste scoarta cerebeloasa. o fata inferioara. de fibre de conexiune cortico-subcorticale si de reprezentari corticale ale periferiei. . Are la suprafata o banda de substanta cenusie. un centru superior integrativ important. la nucleul rosu din trunchi. Este situat inapoia bulbului si puntii. in raport cu osul occipital si o fata anterioara. . 24 Cerebelul Se dezvolta filogenetic relativ tarziu. pedunculii cerebelosi mijlocii. care conecteaza cerebelul cu maduva. ce poarta numele de pedunculi cerebelosi : pedunculii cerebelosi inferiori. in corelatie cu mediul fizic si social al individului. conectata cu nucleii vestibulari. dar care pot indreptati o delimitare aproximativa in 3 parti : * partea intai – arhicerebelul. de nucleii cenusii subcorticali. functia scoartei cerebrale este de a realiza legatura dintre informatiile aferente si celelalte structuri nervoase superioare.este invelit intr-o foita subtire numita cortul cerebelului. fiind intercalat intre zona receptoare si cea motorie. in raport cu trunchiul cerebral. iar in profunzime. . . Fibrele aferente vin de la maduva spinarii. alcatuita din 3 straturi care contin mai multe tipuri de neuroni . la substanta reticulata si la maduva spinarii. trunchiul cerebral. lobul semilunar inferior si superior. avand rol in mentinerea echilibrului.scoarta cerebrala are o structura simpla. Prin asemanarea sa cu creierul mare. apoi o masa de substanta alba.alcatuiti din fibre aferente si eferente.dispune de fibre de proiectie.activitatii tuturor aparatelor si sistemelor. numita scoarta cerebelului. cu bulbul si cu puntea lui Varolio . care au conexiuni multiple cu scoarta cerebrala.are o forma ovoidala. dedesubtul lobilor occipitali ai creierului mare. este portiunea cea mai mare si cea mai noua. . in intregime. care este structura cea mai veche si cea mai mica. dar avand abia la om o structura strict delimitata topografic si anatomic. In mod clasic. respectiv 6 cm si are 3 fete : o fata superioara. pedunculii superiori. intre care nu sunt limite clare. care leaga cerebelul de punte . fibrele eferente merg la maduva spinarii. * partea a treia – neocerebelul. . in partea postero-inferioara a cutiei craniene. alcatuit din lobul central si lobul patrulater anterior . care se grupeaza in 6 manunchiuri pereche. fiind individualizat prima oara la reptile. primeste aferente de la maduva spinarii si trunchiului cerebral si trimite eferente la nucleii cerebelosi. constituit din lobul floculonodular. . * partea a doua – paleocerebelul. la talamus si la scoarta cerebrala. lobul gracilis si lobul biventer.legaturile exterioare ale cerebelului se realizeaza prin intermediul fibrelor de proiectie. foita care este o prelungire a durei mater (de la maduva spinarii). cu diametru de 10.cerebelul constituie. trunchiul cerebral si scoarta cerebrala. alcatuita din lobul patrulater posterior. la forma si aspect. in controlul tonusului muscular si in mecanismele 25 . . in interiorul careia se afla nucleii cenusii subcorticali. in contact cu emisferele cerebrale.

Diencefalul se compune din doua formatiuni : talamoencefalul si hipotalamusul. DIENCEFALUL Structurile diencefalice continua inainte si in sus mezencefalul. cu baza larga de sustinere si este tipic in degenerarea cerebeloasa la alcoolici. la intentia de miscare. * tulburarile de mers – mersul cerebelos este leganat. ceea ce se numeste dizartrie. fiind acoperite de emisferele cerebrale. Leziunile cerebeloase Printre cele mai importante semne de afectare cerebeloasa sunt : * atonia si hipertonia – diminuarea rezistentei la miscari pasive. legat de participarea la activitatile cognitive legate de limbaj si in mod secundar in procesarea emotiilor si in modularea acestora. in timp.cerebelul are rolul de a regla tonusul muscular. ceea ce sugereaza faptul ca. Leziunile cerebeloase tind sa se amelioreze in timp. 26 9. * disfunctiile in mentinerea ortostatismului (pozitiei verticale). ceea ce se mai numeste dismetrie si erori ce privesc rata si regularitatea miscarilor. Substanta cenusie a talamusului formeaza 5 grupe de nuclei talamici : 26 . ceea ce determina producerea asa-numitelor reflexe pendulare. de substanta nervoasa. care mai poarta denumirea si de corpi optici. * tremorul intentional – o tremuratura fina. * ataxia – intarzierea declansarii miscarii. in timp ce grupele opuse se relaxeaza. Aceasta inseamna ca semnul patologic caracteristic leziunii cerebeloase consta in perturbarea miscarilor secventiale complexe si in descompunerea miscarilor. adica vorbirea sacadata si uneori exploziva.care influenteaza echilibrul. care devine mai marcata la terminarea miscarii. prin controlul central de programare a timpului motor (timpul motor este timpul de executie al unei miscari). intarzierea raspunsului efector al miscarilor rapide. functiile cerebeloase pot fi si deseori sunt preluate de alte formatiuni ale creierului. de a pastra echilibrul si de a regla si coordona miscarile acestor grupe musculare opuse. un al doilea rol important este cel cognitiv.cerebelul are un rol important in planificarea miscarilor. metatalamusul. * tulburarile in articularea vorbirii. Fiecare miscare are la baza actiunea coordonata a unor grupe musculare. precum si imposibilitatea opririi rapide a miscarii. prin neaccentuarea leziunii. dar aparenta. pentru a o facilita. in invatarea motorie. in functie de starea functionala a intregului organism. legata de performantele motorii si de cele cognitive. ci doar stopate. ceea ce inseamna ca. contribuind in felul acesta la executarea miscarilor precise. erori in efectuarea miscarii. la coordonarea mersului si a miscarilor voluntare. in controlul timpului de miscare si in calculul traiectoriei miscarilor . subtalamusul si epitalamusul. in special la persoanele tinere. desi aceste leziuni nu pot fi tratate medicamentos. unele grupe declanseaza miscarea. . ele pot suferi un proces de vindecare intr-un timp mai lung sau mai scurt. 25 .cerebelul are insa si o functie generala. Din talamoencefal fac parte : talamusul. Talamusul este alcatuit din doua structuri ovoide. adica decompensarea temporo-spatiala a miscarii. .

Un alt sindrom caracteristic leziunilor talamice este sindromul de neglijenta 27 . se manifesta prin afectarea sensibilitatii superficiale. hemianopsia (absenta mirosului) de aceeasi parte cu leziunea. voce slaba. Toate aceste tulburari din afazia Fischer pot apare prin lezarea cortexului sau prin lezarea conexiunilor talamice sau prin leziuni ale talamusului propriu-zis. care apare imediat dupa o hemoragie talamica. care are conexiuni cu corpii mamilari si cu cortexul cerebral. Din sindromul talamic face parte si afazia talamica. pot influenta activitatea nervoasa prin mai multe relee si fac parte din sistemul care regleaza starea de trezie a creierului. debit verbal redus si sacadat. Aceste caracteristici permit cortexului sa-si modeleze comenzile in functie de tipul si caracteristicile activitatii desfasurate. adica persistenta. 5. Nucleii de transmitere au 3 caracteristici : * prelucreaza fiecare numai o singura modalitate senzoriala sau informatii venite de la o anumita parte a sistemului motor. dezagreabila.) sau ptoza (caderea) palpebrala partiala. Tulburarile de memorie verbala sunt durabile. care au conexiuni cu cortexul temporal si parietal. nucleii mediali. Functional. este cea mai importanta dintre simptome. D. descrisa de Fischer. hemipareza de partea opusa leziunii. nucleii posteriori. incoerenta a discursului. intretaiat de segmente accelerate si tulburarile de articulare. nucleii liniei mediane. tremor intentional. care au conexiuni cu hipotalamusul si cu cortexul. la efortul de acomodare etc. * fiecare nucleu primeste comenzi numai de la zona pe care s-a proiectat. talamusul reprezinta structura hotaratoare pentru perceptia senzoriala. este alcatuit din mai multe simptome neurologice : hemianestezia contralaterala. 2. exclusiv verbale. nucleii talamici se impart in doua grupe : nucleii de transmitere si nucleii de proiectie difuza. raspunsuri scurte. durere de tip central. descris pentru prima data in 1906. insotite toate de absenta tulburarilor de intelegere a limbajului vorbit si scris. 3. Sindromul talamic. De asemenea.1. nucleii laterali.v. care au conexiuni cu cortexul frontal. Nucleii de proiectie difuza au conexiuni mult mai numeroase. grupul nuclear anterior.p. 4. Afazia talamica da nastere unei degradari calitative a expresiei. al capacitatii de asociere si al invatarii seriei de cuvinte. deficit al memoriei logice. fiind ajutat de reglarea fina corticala. ataxia membrelor inferioare. care apare in timpul expunerii la lumina. Talamusul are rol si in ordonarea temporala a vorbirii. cortexul motor si cu corpul striat. care include tulburarile de limbaj.d. care au legaturi multiple cu zone intinse ale scoartei cerebrale. de dinamica a expresiei si fluentei verbale. accentuata de stres si de oboseala. Substanta alba a talamusului este alcatuita din tracturi care ies din lateralele talamusului si se termina in cortexul cerebral. chiar atunci cand afazia talamica are evolutie favorabila. functional. Se adauga tulburari de memorie constante. * fiecare se proiecteaza intr-o anumita zona corticala. 27 care contrasteaza cu pastrarea posibilitatilor de intelegere si de repetitie. uneori tulburari de gust si tulburari simpatice (mioza – contractie pronuntata a pupilei.

legata de atentie si una intentionala. Are o componenta atentionala. lipseste. de deficit de memorie anterograda pentru materialul vizual si spatial. Tulburarile de emotie. in sine perfect functionala. neglijenta spatiala se refera la notiunea de spatiu drept si spatiu stang. prin modalitatea vizuala ca mijloc primar de cunoastere a spatiului extrapersonal. in principal. prin amputarea unei parti a textului sau a cuvintelor. indiferenta fata de sine si fata de anturaj. In cadrul acestei demente. care descrie tulburarile vizuo-spatiale. In hemoragiile cerebrale. neglijenta motorie. perseverare motorie sau verbala. Afazia talamica si sindromul de neglijenta talamica sunt asociate cu un defect de invatare a materialului verbal si a celui vizuo-spatial. legata de intentie si se manifesta. a anxietatii. prin explorarea tactila a spatiului. de deficit de memorie anterograda pentru materialul vizual si spatial. insotita de fenomene vegetative corespunzatoare. Aceste tulburari de achizitie proprii fiecarei emisfere sunt strans legate de tratarea defectuoasa a informatiilor ce trebuie memorizate. de o spontaneitate excesiva a limbajului si de o perceptie eronata a corpului. apar in sfera manifestarilor motorii si expresive datorita faptului ca talamusul intervine ca modelator al proceselor afective. afazia si sindromul de neglijenta sunt acoperite de celelalte simptome de deteriorare globala. vizand actiunea si perceptia spatiului si are doua componente : 1. 2. Cauza cea mai frecventa a dementei talamice este infarctul bilateral in teritoriul arterelor care iriga talamusul. Prin incitare verbala acest tip de neglijenta poate sa dispara cel putin partial. de natuta talamica.. stimularea unor nuclei talamici poate creste anxietatea. Dimpotriva. care se manifesta in cadrul comportarii spontane a bolnavului si duce la un adevarat defect de utilizare a unei jumatati de corp. ce a fost denumita dementa talamica. a agitatiei si a agresivitatii bolnavilor psihici. Dependenta fata de solicitarile elementare se manifesta sub forma de bulimie sau de tulburari ale comportamentului urinar. de erori in manipularea datelor spatiale. Aceste simptome duc la aparitia unui delir al corpului si al locurilor si la confabulatii extravagante in contextul unei boli maniacale. prin testul plasarii oraselor pe o harta alba. prin apatie. mormaituri neinteligibile.talamica. stanga sau dreapta. si de refuzul explorarii spatiului stang. Adesea acest sindrom este insotit de tulburarile de recunoastere a locurilor si de orientare spatiala. intelegerea partiala a ordinelor. amnezie retrograda marcata si dezorientare temporo-spatiala. 28 . precum si la directie. Se insoteste adesea de o deviere a privirii spre dreapta. Sindromul este confirmat prin testul desenului spontan sau copiat in care o parte. Un alt semn de leziune talamica este dementa talamica. stereotipii gestuale. Clinic se manifesta prin pierderea spontaneitatii motorii si a initiativei verbale. S-a observat ca leziunile talamica bilaterale produc o deterioare globala a functiilor superioare. sindromul de neglijenta talamica se asociaza cu hemiplegie stanga. absenta oricarei reactii afective. La nivelul talamusului se poate interveni chirurgical in scopul reducerii tensiunii emotionale. Dementa talamica apare dupa leziunea bilaterala a conexiunilor talamo-corticale. spre ex.

fiecare jumatate fiind alcatuita.28 METATALAMUSUL Este alcatuit din corpii geniculati laterali si mediali. In concluzie. Dupa varsta de 7 ani. Ea are implicatii in metabolismul proteic. contralaterale si prin miscari coreice ale membrelor. Glanda epifiza este asezata in comisura posterioara intre tuberculii cvadrigemeni si este d. format din nucleul tuberomamilar si nucleii tuberali laterali 29 . de la ei pornesc radiatii acustice. Precursorul sau chimic este serotonina. desi se cunoaste faptul ca de la nastere catre batranete concentratia lor in sange scade treptat. 29 10. necontrolate. EPITALAMUSUL Este alcatuit din glanda epifiza. aflata in relatie cu glanda hipofiza * portiunea mamilara. SUBTALAMUSUL Este constituit din fascicule de fibre si nuclei cenusii. caracterizat prin miscari violente de torsiune. Este alcatuit din doua jumatati. aflata in relatie cu chiasma optica (locul in care seincruciseaza fibrele optice) * portiunea tumerala. metatalamusul este un punct important pe calea transmiterii sensibilitatii vizuale si acustice.d. HIPOTALAMUSUL Hipotalamusul reprezinta mai putin de 1% din totalul volumului creierului. intarzie declansarea pubertatii. glanda pineala moduleaza fiziologia somnului prin ritmul circadian al secretiei de melatonina. necontrolate. Melatonina este hormonul pineal care indeplineste aceste functii.v. cu amplitudine mai mare sau mai mica. cu rol important in crestere si dezvoltare.p. in sensul franarii procesului si nici in crestere. Fiziologic. bruste. aceasta glanda involueaza si apoi se calcifica. aici se termina tracturile optice care pleaca de la retina. Lezarea sa produce hemibalism. aproape cea mai importanta structura neuronala. cu nucleul rosu si cu substanta neagra. din punctul de vedere al neuropsihologiei. are conexiuni cu toate celelalte formatiuni diencefalice. format din nucleul paraventricular si nucleul supraoptic * grupul lateral. dar reprezinta. ceea ce sugereaza ca activitatea subtalamusului este direct controlata de scoarta cerebrala. De asemenea. Are rol in integrarea centrilor de control motor. iar eferentele lor merg in scoarta vizuala din lobul occipital. Nu s-a putut stabili exact rolul hormonilor pineali in declansarea pubertatii. Corpii geniculati mediali sunt legati de caile auditive. Aceste miscari dispar in timpul somnului si a anesteziei generale si se accentueaza in starea de trezire si in stare de iritabilitate. Aici se afla centrul vizual primar. care se mai numeste si glanda pineala si din aparatul habenular. in acelasi timp. care ajung la ariile auditive din lobul temporal. glucidic si mineral si stimuleaza sfera sexuala. se mai cunoaste faptul ca concentratia lor este mai mare noaptea. Miscarile coreice sunt miscari spontane. la randul ei din 3 portiuni : * portiunea supraoptica. efect de altfel nedorit si influenteaza metabolismul. de camp magnetic si de modalitatile alimentare. alcatuita din tuberculii mamilari Hipotalamusul are mai multe grupe de nuclei : * grupul anterior. fiind influentata de intuneric si de temperatura. functional o glanda endocrina.

mai multe tipuri de conexiuni cu celelalte structuri nervoase. Stimularea simpaticului produce intensificarea activitatii somatice si metabolice. pe de o parte. Aceasta se face prin intermediul a doua sisteme : sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic. Aceasta functie se indeplineste prin intermediul a 3 mari sisteme : sistemul neuroendocrin. format din nucleii mamilari (nucleul mamilar lateral si mamilar medial) Fiecare din acesti nuclei contribuie la sustinerea anumitor functii ale hipotalamusului. ovarul. atat intern cat si extern. si intre talamus si sistemul nervos vegetativ. Functiile hipotalamusului Una din cele mai importante functii este mentinerea constantelor mediului intern al organismului (homeostazie). care este functia fundamentala a speciei umane. ritmul cardiac. dilatatia pupilelor (midriaza). pentru a-i mentine valorile si functiile in limite constante optime. somn anormal. testicolul si tiroida. sistemul autonom si sistemul motivational. in conditii optime de activitate. ingestia de apa si alimente si organizarea motorie a raspunsurilor endocrine ce se constituie in comportamente adaptative). piloerectie. scaderea temperaturii corpului. atacului si fugii. tensiunea arteriala. Toate aceste semne se pot evidentia atunci cand hipotalamusul iese de sub control cortical. anumite functii vitale (precum temperatura. pe de alta parte. Hipotalamusul are. caracteristice stresului emotional. precum si hipofiza si. fenomenul de trezire. starea generala de constienta. El constituie o veriga intermediara intre talamus si scoarta cerebrala. cresterea frecventei si 30 amplitudinii miscarilor respiratorii.* grupul mijlociu. Pe langa acestea. Distrugerea hipotalamusului posterior produce letargie emotionala. Stimularea parasimpaticului produce vasodilatatie periferica. hipotalamusul. format din nucleul ventromedial. Indepartarea zonelor de corticale de control. comportamentul motivational specific. actioneaza asupra mediului intern. inhibitia peristaltismului si tonusului muscular ale intestinului si vezicii urinare. de asemenea. hipotalamusul controleaza glanda pituitara. Reglarea comportamentului vegetativ si a sistemului nervos autonom inseamna mentinerea unei stari interne adecvate supravietuirii organismului. cresterea tonusului tractului digestiv si urinar si ocazional scaderea tensiunii arteriale si constrictia pupilara (mioza). cu care are stranse legaturi. Reglarea sistemului neuroendocrin – prin controlul sistemului endocrin si sistemului nervos autonom. constantele sanguine. ori intreruperea conexiunilor acestora cu hipotalamusul provoaca simptome caracteristice reactiei de furie. Hipotalamusul are o mare influenta asupra sistemului endocrin. cresterea tensiunii arteriale. controland astfel functia de reproducere. scaderea activitatii somatice si vegetative. tahicardie. bradicardie. cresterea aciditatii sucului gastric. Pe de alta 30 . prin intermediul glandei hipofize. Prin aceasta functie. impreuna cu sistemul limbic. nucleul dorsomedial si nucleul infundibular * grupul posterior. hipotalamusul regleaza urmatoarele domenii : comportamentul motional. prin intermediul acestora.

coordonarea functiilor autonome si reglarea comportamentului termic dispar.a. hemoragii digestive prin cresterea aciditatii gastrice. care se datoreaza edemului central. prin tremurat. excitarea hipotalamusului poate produce ulcere gastrice acute. temperatura corpului tinde sa scada anormal intr-un mediu rece. iar temperatura centrala 31 este mai crescuta decat temperatura periferica. in special cei prematuri. la care se adauga lipsa reactiilor vasomotorii sau respiratorii. Ei au un mecanism generator de caldura inadecvat. Nou-nascutii. Starile motivationale reprezinta impulsuri determinate de anumite conditii interne. iar cele ale hipotalamusului posterior hipotermii. care determina reglarea necesitatilor de baza : reglarea temperaturii corpului. depaseste 2°C. prezinta un grad variabil de poikilotermie.parte.hipertermia tranzitorie. In aceasta situatie exista un mecanism cerebral antipiretic care se declanseaza automat prin eliberarea unui 31 . precum vederea alimentelor.m. Se vorbeste despre poikilotermie atunci cand fluctuatia temperaturii corpului.. La om. reglarea temperaturii corporale scazute prin miscare. Reglarea sistemului motivational. care determina omul sau animalul la actiune. neregulate. care insa se accentueaza daca apare o hemoragie cerebrala. aceasta dereglare rezulta din dereglarea centrilor termoreglatori din hipotalamusul posterior si a centrilor termoreglatori din mezencefal. dar adesea aceasta tulburare este lipsita de disconfort termic. Exista diferite tipuri de reglare a temperaturii : Poikilotermia Aceasta reprezinta incapacitatea hipotalamusului de a mentine o temperatura centrala a corpului constanta si independenta fata de temperatura ambianta.d. prin frecatul mainilor sau bataia rapida a picioarelor. ori directioneaza comportamentul voluntar in vederea satisfacerii unor necesitati corporale. adica acumularilor de lichid in cantitate anormala in substanta cerebrala. aparut la o temperatura ambianta normala (20-25°C). dar si cele externe. Rolul hipotalamusului in reglarea temperaturii Cercetatorii au demonstrat ca hipotalamusul anterior reprezinta centrul de risipire a caldurii. atunci cand disconfortul termic. iar hipotalamusul posterior reprezinta centrul de producere a caldurii. alterari ale functiei respiratorii si cardiace. cu un declin marcat al temperaturii corpului. cresterea functiei de evacuare digestiva. Exista diferite tipuri de hipertermii : . care se mentine in platou sau cu variatii mici. precum si batranii. a persoanei de sex opus s. Starile motivationale implica comportamente complexe. hipertensiune. care se exprima printr-o curba termica crescuta. Acestea dau febra de tip central. precum si micilor hemoragii din hipotalamusul anterior. Leziunile intinse dau o poikilotermie severa. satisfacerea foamei. Spre ex. si acestia sunt schizofrenii. La aceste reglari contribuie stimularile interne legate de nevoi. care afecteaza hipotalamusul. Exista si o serie de bolnavi care nu arata nici un semn de disconfort termic si nu sunt nici surprinsi de reactia lor. Toate sistemele de control fiziologic au efecte duble : excitatorii si inhibitorii si functioneaza impreuna pentru crearea si optimizarea functiilor organismului. setei si cerintelor sexuale. La batrani. legata de schimbarea temperaturii ambiante. Leziunile hipotalamusului anterior provoaca hipertermii.

scade temperatura corpului pana la circa 32°C. Incepe brusc. si se mentine circa doua saptamani. fie prin stabilirea unui centru anormal inferior. cu punct de plecare hipotalamic. celalalt se afla in hipotalamusul medial – centrul satietatii. bradipnee. In al doilea caz (c. Tulburarile medii se insotesc de bradicardie. . Dar. . in special la copii. apar in arsuri intinse. tulburarile nu cedeaza la tratament antiepileptic. de regula. Aceasta concluzie este extrasa din din experimente multiple realizate pe oameni si animale. Aceasta perturba mecanismele de risipire a caldurii sau stimuleaza mecanismele de producere a caldurii. dar. Intregul sindrom seamana cu procesul unei descarcari epileptice. consta in episoade de scadere a temperaturii corpului. aritmie cardiaca. Criza cedeaza lent sau brusc. aceste functii sunt 32 . Hipotermiile : . scaderea activitatii cerebrale.mediator chimic ce poarta numele de vasopresina. prin frison. in timpul crizelor de temperatura. creierul nu este organizat pe centri bine definiti. FUNCTIILE HIPOTALAMUSULUI Reglarea foamei si a aportului de hrana Teoretic. medii (32-24°C) sau grave (sub 24°C). apare fie prin distrugerea mecanismelor de producere a caldurii. Hipotermia sustinuta este foarte rara si apare in leziunile hipotalamusului atat la om. scaderea tensiunii arteriale. Hipotermiile pot fi usoare (35-32°C). prin transpiratie si inrosirea pielii.hipotermiile accidentale. . independent de fluctuatiile inconjuratoare. Dar vasopresina poate produce. Aceste crize cedeaza rapid sau mai lent.hipertermia paroxistica are caracter episodic si se manifesta prin crosete febrile inalte. Hipotermiile severe se insotesc de coma si.hipotermia sustinuta. care variaza ca frecventa zilnica. bolnavul moare prin tulburari de ritm cardiac. se stie ca aportul de hrana se afla sub controlul a 2 centri hipotalamici : unul dintre acesti centri se afla in hipotalamusul central – centrul foamei. cu toate acestea. Apare dupa traumatisme sau dupa sangerari ale hipotalamusului anterior ori ale ventricolului III.hipertermia sustinuta. De regula. desi pare simpla si atractiva. Apare si in cazul tumorilor. pentru ca. insotit de vasoconstrictie periferica. . insotite de frisoane si de fenomene vegetative. de origine hipotalamica. de gradele I si II. concluzia este gresita. datorita vasodilatatiei intense de la nivelul arsurii si in arsurile de gradul III datorita evaporarilor si pierderilor masive de lichide. in situatii de descarcare rapida. Hipertermia sustinuta prin lezarea mecanismelor de termogeneza necesita ca mediul extern sa fie mai rece decat temperatura normala a corpului. scaderea amplitudinii respiratorii. scaderea metabolismului si tulburari de constienta. in care caz se mentine mai mult timp sau in cazul encefalitelor. deci dupa un proces acut. reactii de tip convulsiv si de aici vine riscul de producere a convulsiilor. Hipertermia paroxistica apare in general in procese infectioase sisteme acute. cat si la animale. care controleaza functii izolate. anormal inferior) intervine un centru anormal care stabileste o temperatura mai scazuta a corpului si o mentine constanta. caz in care se datoreaza infectiei persistente care afecteaza si hipotalamusul.hipotermia paroxistica. cu transpiratie si vasodilatatie periferica. 32 11. la care sistemul de termoreglare este mai vulnerabil. in ansamblu. hipotensiune arteriala. fenomen care dureaza de la minute la zile si se asociaza cu oboseala.

Mai exista si alte mecanisme care contribuie la reglarea ingestiei de alimente : reglarea glicemica a centrilor hipotalamici ai foamei si satietatii. greutatea corporala se poate mentine constanta prin dieta. Emacierea (slabirea pronuntata) poate apare atat la adult cat si la copii. Anorexie si emaciere Anorexia. laterale sau 33 rotatorii . Impulsurile care pleaca din traiectul gastrointestinal activeaza centrul de satietate imediat dupa ingestie. Din prima categorie fac parte proprietatile chimice ale alimentelor. In acest sistem. Un alt mecanism este cel sustinut de temperatura organismului. hipoglicemia excita centrul foamei. de regula. Aceste semnale ajung in hipotalamusul lateral. in afara de acele cazuri in care s-au gasit tumori hipotalamice. Acestea se manifesta la nivelul cavitatii bucale. s-a constatat ca setul de semnale care regleaza alimentatia poate fi impartit in doua grupe mari : semnale care regleaza alimentatia pe termen scurt si semnale care regleaza alimentatia pe termen lung. un semn de leziune a trunchiului cerebral) si de 33 . dar ele sunt mai greu de evidentiat experimental. ea poate apare si ca tulburare a functiei hipotalamice. rata metabolismului scade pe termen lung. producand nevoia de alimente. modificarea punctelor de referinta obisnuite organismului. odata cu lezarea hipotalamusului. desi este considerata o dereglare psihologica. Un alt mecanism cunoscut este cel sustinut de hormonii intestinali. Daca organismul pierde in mod repetat in greutate. cum ar fi poikilotermia. prin activitate si prin mecanisme feed-back care ajusteaza rata metabolica atunci cand organismul se indeparteaza de punctul de referinta. pe cand hiperglicemia inhiba centrul foamei si activeaza centrul satietatii. S-a stabilit ca in majoritatea cazurilor de anorexie. rata metabolismului scade pe termen lung si greutatea constanta a corpului poate fi mentinuta cu mai putine calorii decat in mod obisnuit. de amenoree de cauza endocrina si de alte tulburari neendocrine.dependente de circuite neurale complexe. ceea ce inseamna ca el are nevoie de mai putina mancare pentru mentinerea constanta a greutatii corporale. encefalul este normal.. Datorita acestor semnale. deci de cantitatea de grasime stocata. fara a se afecta functiile organismului. Este insotita de scaderea in greutate. producand de la acest nivel inhibarea comportamentului alimentar. adica de greutatea corporala. scurte. Datele obtinute prin lezarea hipotalamusului lateral si medial se datoreaza mai multor factori : alterarea informatiei senzoriale si motorii. daca un animal primeste o dieta hipocalorica. cunoscut fiind faptul ca temperatura scazuta activeaza foamea. dar se manifesta si la nivelul sistemului gastrointestinal si hepatic. Toate aceste modificari apar in mod inerent. care declanseaza fenomenul de satietate. dezechilibrarea balantei hormonale si nu in ultimul rand afectarea fibrelor de relatie (de asociatie). Se insoteste de miscari oculare asemanatoare nistagmusului (simptom neurologic in care globii oculari efectueaza miscari involuntare. stimuland comportamentul alimentar. pe cand temperatura crescuta o inhiba. este. Spre ex. eliberati in timpul mesei. Dupa numeroase cercetari clinice. Semnalele pe termen scurt sunt modelate de cele pe termen lung. permanente.

nivelele endocrine sunt. in putinele cazuri de supravietuire peste varsta de 2 ani. Hipotalamusul exercita un control mai mult sau mai putin direct asupra acestei glande. de regula. asemanator unui instinct si unul secundar. emacierea cedeaza. iar deviatiile in plus sau in minus nu au importanta foarte mare. inflamatorii vasculare sau traumatice care se dezvolta la nivelul talamusului. Cea mai cunoscuta tulburare in acest sens – diabetul insipid manifestat prin ingestie exagerata de apa.comportament afectiv inadecvat. determinand variatii de secretie (cantitate) a aldosteronului si. iritabilitatea si furia se accentueaza. adica neuroendocrin. hormon care se numeste aldosteron. Balanta hidrica este strans legata de aportul oral de substante osmotice. anormal. copiii sunt. Emacierea se mai insoteste de apatie sau iritabilitate. Reglarea setei si a aportului de lichide Experimental s-a demonstrat ca reglarea aportului de apa se afla sub control hipotalamic care regleaza balanta hidrica fie prin actiuni directe (transpiratia. tulburarile balantei hidrice pot rezulta din secretia anormala de hormoni. In multe cazuri de emaciere moartea survine ca urmare a complicatiilor acestei stari. apoi receptorii voluntari termoreceptivi. Regiunile din hipotalamus care raspund de reglarea apei sunt regiunea anterioara a hipotalamusului. Setea mai poate fi controlata de uscaciunea limbii si de asemenea de hipertermie. Cu toate acestea. Tumorile lezeaza initial hipotalamusul anterior. din setea excesiva sau din consumul exagerat de apa. Aportul de lichide depinde de doua variabile fiziologice : osmolaritatea tesuturilor si volumul fluidului vascular (sangele). La om. Ingestia de lichide depinde de doua mecanisme : unul primitiv. modificari ale necesitatilor hidrice. legaturile talamusului cu cortexul central si tulburarile metabolice. Reglarea metabolismului glucidic se realizeaza cu participarea hipotalamusului in care exista un centru nervos care provoaca hiperglicemia si mai exista unii centri glicoreglatori. implicit. precum si de existenta unui hormon eliberat de glanda suprarenala. ritmul circadian si somnul. La adulti se cunosc putine cazuri de emaciere hipotalamica. de regula. cazuri care nu supravietuiesc si la care se constata distrugerea completa a hipotalamusului. la adult anorexia si emacierea survin pe cauze psihologice. diureza) fie prin actiuni comportamentale specifice. Alte functii ale hipotalamusului In afara de cele 3 sisteme de reglare a mediului intern al organismului. apetitul revine. Cauza cea mai frecventa este aparitia unor procese tumorale. alerti si hiperactivi in ciuda starii de slabire severa . fiecare organism are o cantitate ideala de apa necesara. De regula. fenomene detectate de neuronii termosensibili ai hipotalamusului anterior. determinat de starea de hidratare sau de deshidratare a organismului. 34 . volumul precis de lichid care trebuie ingerat este relativ neimportant. La copii. dupa care distrug intreg hipotalamusul. iar excesul de apa este eliminat rapid din corp. comportamentul afectiv emotional. Spre deosebire de alimente. normale. autonom si motivational. aria mediala preoptica si nucleul paraventricular. In mecanismul hipotalamic al setei un rol important il are deshidratarea celulelor nervoase din regiunea respectiva hipotalamica. hiperactivitatea si voma se adauga anorexiei si deficitului de aport caloric. hipotalamusul tine sub control si alte functii cum ar fi metabolismul.

Telencefalul este cel care conecteaza hipotalamusul cu lumea externa. Prin contrast.Reglarea metabolismului lipidic este corelata cu a celui glucidic. Lezarea hipotalamusului lateral sau posterior produce o stare apatica hipoactiva. inconstanti si neinsemnati. hipotalamusul influenteaza si starea afectiva intrinseca a organismului care. Mecanismul inhibitor al comportamentului este legat de cortexul lobilor frontali. care 35 . stimularea regiunii posterioare a hipotalamusului provoaca reactii de teama si groaza. Hipotalamusul regleaza cantitativ si elementele figurate ale sangelui. lezarea nucleului ventromedial duce la obezitate. Aceste concluzii au fost extrase din experientele facute pe animale. Aceasta reglare s-a demonstrat experimental in leziuni hipotalamice. tulburare hipotalamica. ureea fiind un indicator al bunei functionari a rinichiului. spre deosebire de hiperfagia diencefalica care provoaca tot obezitate prin bulimie. care se refera la cresterea 34 sau scaderea nivelului ureei in sange. In hipotalamus exista neuroni sensibili la variatiile nivelului lipemic din sange. Hipotalamusul regleaza comportamentul in 3 feluri : coordoneaza componentele motorie autonoma si endocrina ale comportamentului. Spre ex. adica cantitatea de globule rosii si de plachete. produsa de leziunea ventromediala a hipotalamusului. Euforia insotita de o aparenta stare de confort este insa mai rar considerata o manifestare. La fel este reglarea metabolismului ureic. De asemenea. Furia este expresia emotional-comportamentala. Comportamentul sexual excesiv sau necontrolat reprezinta o manifestare rara. Apatia este comportamentul emotional opus celui de teama si furie. datorita influentei corticale inhibitorii si datorita actului volitiv poate ramane interiorizata. Acest lucru a fost demonstrat experimental pe animale. La bolnavii care au tumori hipotalamice si s-a efectuat extirparea acestor tumori. fapt care permite manipularea sistemului autonom si endocrin si aparitia expresiilor emotionale corespunzatoare ca raspuns la conditiile externe. s-a observat aparitia unor anemii severe si modificarea constantelor sanguine.. Acestia contribuie la controlul ingestiei alimentare. dar la om e numai presupus. produce comportamentul adecvat starii afective si influenteaza intensitatea fiecarui act comportamental. Reglarea comportamentului afectiv-emotional Este cunoscut faptul ca expresia fiziologica a emotiei este dependenta in parte de sistemul nervos autonom simpatic si parasimpatic si ca hipotalamusul este unul din principalele centre care integreaza sistemul autonom periferic in complexul activitatii somatice care insoteste expresia emotionala. Reglarea metabolismului proteic si al troficitatii reprezinta o functie specifica a hipotalamusului. Furia si teama reprezinta cele mai comune tulburari comportamentale descrise la adult si determinate de diferite maladii ale hipotalamusului. dar caile exacte nu sunt bine stabilite. Se presupune ca hipotalamusul integreaza toate raspunsurile motorii si endocrine implicate intr-un comportament emotional. in timp ce telencefalul (scoarta cerebrala) suprima raspunsurile emotionale la stimuli inconsecventi.

aceasta include cautarea si capturarea prazii. o fata interna (mediala) si o fata inferioara (bazala). TELENCEFALUL Telencefalul reprezinta la om segmentul cel mai proeminent si cel mai evoluat al sistemului central (SNC). S-au sistematizat doua grupe de structuri anatomice. El are rol important in comportamentul emotional. santul lateral (scizura lui Silvius) si santul parieto-occipital (scizura perpendiculara). granitele ei nu sunt inca bine stabilite. coerente si bine organizate. respectiv : santul central (scizura lui Rolando). din comisurile si cavitatile lor. care ar face parte din sistemul limbic : . temporal. raspunsurile emotionale. viscerale si somatice. parietal si occipital). Scaderea libido-ului este. ci este un important centru de integrare a diferitelor informatii necesare asigurarii unor raspunsuri adecvate. definirea acestei regiuni este inca neclara. Se pare ca leziunile hipotalamice produc un comportament hipersexual.p. aria hipocampica. cele mai importante structuri ale sistemului limbic sunt hipocampul. Dintre toate acestea. din care fac parte lobii olfactivi. alcatuind scoarta cerebrala. 35 12. Sistemul limbic este alcatuit din cortexul primitiv. D. delimitate prin 3 margini : o fata externa (superolaterala). dar si a telencefalului. asociat cu furie si cu dorinta excesiva. Aceste 3 scizuri mari delimiteaza cei 4 lobi cerebrali (frontal. un simptom frecvent intalnit in bolile hipotalamusului. ritul si imperecherea. a sistemului limbic.pune multe semne de intrebare si care poate apare in relatie cu afectarea hipotalamusului. alcatuiesc o arie de circa 2200 cm². in special la sexul masculin. Unii cercetatori considera hipotalamusul ca un centru esential al sistemului limbic. Ca structura. Emisferele cerebrale au substanta alba dispusa la interior si substanta cenusie dispusa la exterior. Se compune din cele doua emisfere cerebrale. Sunt 3 santuri principale. cortexul amigdalian si substanta perforata anterioara . atat autonome cat si somatice. nucleii amigdalieni din lobul temporal si partea anterioara a lobilor temporal si frontal. datorita conexiunilor multiple si interdependentei functionale cu cortexul frontal si cu hipotalamusul. hipotalamusul nu este doar un nucleu motor pentru sistemul nervos autonom. amigdala si corpul calos. care formeaza un inel in jurul trunchiului cerebral. Fiecare emisfera cerebrala are 3 fete. balanta dintre agresivitate si comportamentul comun si formarea memoriei. precum si in mentinerea homeostaziei. cel mai vechi. In concluzie. Suprafata externa prezinta circomvolutiuni (girusuri).grupul structurilor concentrice. de asemenea. din care numai 1/3 este vizibila.grupul structurilor exterioare : corpul calos (girus cinguli). cresterea puilor. in integrarea informatiilor olfactive. circumvolutia hipocampului. separata prin scizuri (santuri). in componenta emisferelor cerebrale intra sistemul limbic si ganglionii bazali.v. La animale. Impreuna.d. structural. Hipocampul si amigdala sunt ambele localizate 36 .

cu nucleul striat si cu trunchiul cerebral. in mecanismele de aparare.in partea mediala interna a lobului temporal anterior si amandoua sunt foarte sensibile la leziuni anoxice si la infectii virale. depresia. cu halucinatii de groaza si cu comportament defensiv . sentimentul de singuratate. setea sau impulsul de a bea este un alt fenomen care apare uneori in criza si. ceea ce inseamna ca au un caracter experiential. cu pastrarea memoriei de recunoastere. Distrugerea sa provoaca o amnezie profunda si durabila. cu rol important in reglarea afectelor. Amigdala este singura structura din sistemul limbic care stabileste conexiuni directe cu alte arii corticale. in invatare si in mecanismele autonome si endocrine. culpa. limbajul. furie. mictiune sau defecatie involuntara . epilepsia de lob temporal. a motivatiei. cunoscuta sub numele de sindrom amnestic clasic. dar functia sa principala este in formarea memoriei. Hipocampul este o structura complexa. care conecteaza cele doua emisfere. gustative si olfactive. Alcatuirea lui cuprinde 3 regiuni : girusul dintat – arie receptoare. in senzatia de deja vu. a homeostaziei. si anume : . transpiratie. in reglarea frecventei cardiace si a presiunii sanguine. in comportamentele de teama. a procrearii si a comportamentului.fenomene afective – teama. disconfort gastric si toracic. in atentie. mult mai rar. in memorie. senzatia de foame . in reglarea autonoma. in motilitatea gastro-intestinala. cu hipocampul. In concluzie. cu talamusul. 37 . tristetea. modificari respiratorii. auditive. tahicardie. cu 36 hipotalamusul. acte agresive sau de violenta . care a devenit importanta in momentul in care s-a descoperit ca leziunile sale structurale se asociaza cu o boala foarte cunoscuta si frecventa. dar capacitatile intelectuale. plecand de la anxietate usoara pana la teroare. Lezarea fornixului provoaca intreruperea conexiunilor hipocampului cu trunchiul cerebral. Calea aferenta a hipocampului poarta denumirea de fornix. fiziologia complexa a sistemului limbic prezinta conexiuni cu toate ariile sensibilizate de sistemele extero si interoceptive. al caror continut este intotdeauna asociat cu memoria personala. campurile piramidale – arie de conexiune si de prelucrare a informatiilor. emotiile pozitive in timpul crizei sunt rare. iar aceasta duce la pierderea memoriei si invatarii spatiale. in masticatie si salivatie. fericire sau excitatie erotica . dar sunt descrise ca veselie.fenomene viscero-senzitive – greata. de hranire. caracterizata prin multe tipuri de fenomene. Hipocampul este implicat in comportamentul emotional. CORPUL CALOS Este marea comisura transversa a creierului. constiente. subiculum – arie de eferente sau de comenzi motorii. In acesta. El poate sintetiza informatiile si poate actiona ca tampon in structurile somatice si viscerale. a autoconservarii. cu nucleii mamilari si cu restul scoartei cerebrale. sexuale si sociale. dezgustul. atentia si memoria imediata sunt pastrate. pacientul nu poate inregistra in memorie stimuli sau evenimente explicate. apnee. Amigdala are implicatii in aparitia modificarilor somato si visceromotorii legate de somn si trezire. senzatie de cald sau rece.fenomene perceptuale – halucinatii vizuale. palpitatii. Cea mai cunoscuta afectiune a amigdalei este epilepsia de lob temporal. alte emotii negative ca supararea.

in senzoriu si activitati motorii. in atentie. agrafie unilaterala stanga. O leziune a substantei negre provoaca o degenerare metabolica generala care este 38 . Sindromul de deconexiune (split brain) Se produce atunci cand corpul calos este sectionat si informatia se limiteaza la o singura emisfera. Principala sa activitate este de a conecta cele doua emisfere si de a transmite informatiile senzoriale si motorii de la o emisfera la cealalta. cu afectarea functiilor cognitive si psihice in general. viscerale. Simptomele depind de varsta la care se produce sectiunea. manifestat printr-un defect de transfer al informatiilor intre emisfere. globus palidus. elemente de amnezie. nucleul subtalamic si substanta neagra * o alta clasificare include in aceasta categorie complexul amigdaloid. stari de hipersexualitate. somatice si endocrine. Este principala sursa de dopamina a organismului. Din acest motiv. in scriere. claustrumul si corpul striat Complexul amigdaloid Are rol in modificarile comportamentale. in forma de coada sau virgula.are forma de arc si variaza ca forma si dimensiuni in functie de sex si in functie de dominanta emisferica. motiv pentru care pana la aceasta varsta mai este posibil transferul de informatii intre cele doua emisfere. Stimularea sa produce teama. emotii si comportamente elaborate. Raspunsurile somatice sunt miscarile oculare. confuzie. anomie tactila stanga. un neurotransmitator cu rol in transmiterea informatiei de la nervi catre muschi. se numeste asa datorita pigmentarii de melanina. Raspunsurile endocrine se refera la eliberarea de hormoni. adica subiectul nu poate denumi obiectele pipaite cu mana stanga. cea dreapta in scriere si in abilitati video-perceptuale si spatiale. memorie. Sindromul de deconexiune cuprinde afectarea coordonarii mainilor. corpul calos devine important in limbaj. dar dupa aceasta varsta nu mai este posibil nici un fel de transfer. la reglarea secretiei hipofizare. Substanta neagra Este masa nucleara cea mai mare care pleaca din mezencefal si urca pana la diencefal. in lectura. apraxie constructiva unilaterala dreapta. miscari de adulmecare. un pigment de culoare neagra care apare in jurul varstei de 4-5 ani. Distrugerea sa produce sindromul de deconexiune caloasa. circulatorii si cardiace. cu imposibilitatea compararii intermanuale. mestecare si inghitire. cutamenul. Nucleii bazali Sunt nuclei de substanta cenusie din interiorul emisferelor cerebrale. Se cunosc inca foarte putine despre activitatea nucleilor bazali. perturbari atentionale si tulburari de control emotional. Raspunsurile viscerale sunt modificari respiratorii. diverse contractii ale muschilor faciali. Emisferele sunt specializate : cea stanga in comportamentul verbal. La 11 ani se incheie mielinizarea neuronilor. tulburari de constienta sau amnezie. din acest motiv exista mai multe clasificari ale nucleilor : * o clasificare introduce in aceasta categorie nucleul caudat. nu poate denumi obiectele din campul 37 vizual stang. digestive si de temperatura a corpului. in special.

38 13. dar ceea ce s-a pierdut nu poate fi reparat. memoria. legate intern intre ele : comportamente cognitive. Suportul structural al activitatii umane superioare este scoarta cerebrala si formatiunile subcorticale care interactioneaza cu aceasta. Starea de veghe Se defineste mai ales in raport cu abolirea ei. reducerea atentiei si afectarea dispozitiei si personalitatii. 39 . cu tulburari senzoriale. constand in totalitatea hotararilor si deciziilor. cu ajutorul carora omul cunoaste realitatea si patrunde in explicarea acesteia. Procesele cerebrale complexe apar si exista numai in legatura cu functiile creierului. boala se caracterizeaza printr-o dementa profunda. ambele presupunand starea organismului de a-si da seama de sine si de mediul inconjurator. care necesita ingrijiri permanente si ale caror manifestari sunt ireversibile. Boala Parkinson se caracterizeaza prin miscari involuntare. Constienta este catacterizata prin 4 elemente : starea de veghe. precum si a neuronilor corticali. prin actiuni stereotipe. incluzand atentia. datorita scaderii sau lipsei dopaminei. fiind materiale dupa origine. Vigilenta este greu de separat de constienta. care la om cunoaste cea mai mare dezvoltare.cunoscuta sub numele de boala Parkinson. precum si in perseverenta indeplinirii acestora. in vederea elaborarii reactiilor constiente comportamentale. Aceste procese sunt incluse intr-un complex numit activitate nervoasa superioara. Structurile implicate in starea de veghe sunt reprezentate de intregul sistem nervos. comportamentul receptiv. tulburari de gandire. subiective dupa modul de existenta si obiective dupa continutul lor. Manifestarile pot fi stopate medicamentos. sentimentale si pasionale pe care omul le incearca in fata realitatii . dificultati de scriere. asigurand interactiunea organismului cu mediul ambiant si activitatea neuropsihica umana. manifestata specific comportamental. adica ansamblul trairilor emotionale. activitatea nervoasa superioara presupune procese comportamentale legate de interactiunea organism – mediu. respectiv cu starea de coma si reprezinta fundalul pe care se defasoara intreaga activitate nervoasa superioara a fiintei umane. Deci constienta este o parte din starea de veghe. capacitatea cognitiva si integrativa si posibilitatea mentala de actiune. afective sau ideatice. comportamente volitionale. care are un grad mare de anticipare. FUNCTIILE CEREBRALE COMPLEXE Generalitati despre functiile cerebrale complexe Acestea sunt rezultatul activitatii globale a sistemului nervos in general si a cortexului in special. constientizata si evocata prin limbaj. reprezentand capacitatea de a raspunde la stimuli senzoriali. motorii. In final. La boala Parkinson contribuie degenerarea si a altor nuclei bazali. precum si posibilitatea mentala si fizica de a actiona adecvat situatiei. comportamente afective. invatarea si gandirea . orientarea. Daca activitatea nervoasa elementara se realizeaza pe baza reflexelor neconditionate. prin tulburari de vorbire si limbaj. pe fondul unei experiente subiective anterioare. prin care se intelege activitatea emisferelor cerebrale si a formatiunilor subcorticale. la nivelul la care este surprinsa boala. Activitatea cerebrala complexa este rezultatul integrarii verticale si orizontale a 3 tipuri de comportamente. cognitive si comportamentale profunde.

Nu doar starea de veghe si somn. ceea ce poarta numele de trezire spontana facultativa Mentinerea starii de veghe este rezultatul activitatii tonice a SAA. starile afective au interesat si 40 . printr-o serie de circuite de autointretinere. situatie in care conteaza intensitatea stimulului. Viata afectiva Sfera vietii afective. in timp ce cortexul este legat in special de continutul starii de constienta. El a realizat o separatie intre pulsiuni. se implica predominant in starea de trezire involuntara sau de necesitate. care au trecut in sfera emotional-afectiva a personalitatii. ducand la cresterea tonusului musculaturii somatice. talamusul si scoarta cerebrala. a constituit multa vreme un subiect de mare interes speculativ pentru specialisti. starile de afect au fost identificate mai intai cu nebunia. morala. de ex. dar si alte functii cerebrale complexe. * activarea formatiunii reticulate prin reactii de interes psihologic motivational : strigarea numelui sau plansul copilului pentru mama 39 * cresterea spontana a excitabilitatii generale ca urmare a disparitiei oboselii sinaptice a neuronilor. la randul lor. In perioada moderna. bazate pe sincronizare si desincronizare. Reactia de trezire se poate declansa prin mai multe mecanisme : * primul este legat de stimularea analizatorilor specifici. Desi apartin sferei psihologiei. un rol foarte important. prin instituirea unor forme de terapie morala. gandirea sunt rezultatul unei astfel de conlucrari. cum ar fi : * circuitul somato-muscular – activeaza motoneuronii medulari. atentia. Desi scoarta cerebrala este indispensabila in realizarea starii de veghe. care activeaza SAA si determina o stare de alerta corticala Se poate concluziona ca formatiunea reticulata imparte SAA. filosofie. arta si cultura. totusi structurile subcortical si conlucrarea adecvata a acestora cu scoarta au. care genereaza un impuls simpatic predominant. XX. activand SAA * circuitul neurovegetativ – starea de veghe determina stimularea hipotalamusului posterior. Multa vreme. care activeaza SAA * circuitul cortical (corticuloreticulocortical) – componenta de autointretinere a tonusului si starii de veghe * circuitul endocrin. care determina descarcari ale impulsului. care trimit colaterale ce activeaza formatiunea reticulata. Primul pas catre terapia pasiunilor s-a facut odata cu psihoterapia. apoi cu pasiunea si au constituit o tema predilecta pentru religie. La inceputul sec. in istoria culturala a umanitatii. sistemul limbic.dar mai ales sistemul reticulat activator ascendent (SAA). * activarea formatiunii reticulate prin variati stimuli interni: senzatia de foame. care au fost alaturate instinctelor. si formele usoare ale pasiunilor. Freud a continuat medicalizarea pasiunilor prin incadrarea lor in pulsiuni ale inconstientului si prin crearea psihanalizei. prin natura sa. chiar daca cele doua stari nu pot fi strict separate. pentru ca marcheaza formele si variatiile dispozitiei sufletesti. memoria. ce se realizeaza pe doua cai : pe de o parte prin actiunea corticala directa si pe de alta parte prin axul hipotalamohipofizar. Aceasta hipertonie determina stimularea proprioceptorilor musculari. pasiunile in sens moral si ca forma de manifestare a bolii psihice devin obiect de studiu pentru psihiatrie. precum motivatia.

expresia . congestionare sau paloare. prin forme cu caracter complementar : simpatie – antipatie. vocalizare. fata de patrie.p. sentimentele se manifesta in mod complementar. de incarcare emotional-afectiva. Pasiunile sunt stari afective de mare intensitate si de lunga durata. incredere – gelozie. lupta sau fuga. Ele sunt foarte bine exprimate in societatile primitive. prin obtinerea acestuia diminuand impulsul. In mod obisnuit.v. tendinte insotite de modificari importante ale organismului. precum si la persoanele cu grad de educatie scazut. dar sunt trecatoare. si in esenta. negative sau de evitare. de regula. au caracter violent. fata de familie (sentimentul de cooperare in familie). la cei izolati de societate si la persoanele bolnave sau cu tulburari psihice. raportata la experientele anterioare si evaluata 2. neuropsihologic. evoluata a vietii afective a individului. Acestea marcheaza profund personalitatea individului. Ea reprezinta tendinta organismului catre un obiect sau tendinta de indepartare de acel obiect. alegerea unuia sau mai multor parteneri. emotia se exprima in interiorul organismului. manie sau in mod opus. ci se transforma si se modeleaza. irascibilitate. iubire – ura. simtirea. Ele 41 . moral si social. sunt necontrolate si foarte putin controlabile. D. cunoasterea. emotia este exprimata in exterior sub forma de activitati somatice si autonome : mimica. lacrimare. emotia are 4 aspecte : 1. Emotia este un mod de a simti. de criza. De asemenea. devenind stabile in timp. dar si un mod de a actiona. Activitatile individuale sunt. Ele se instaleaza lent.neuropsihofiziologia si din acest punct de vedere se analizeaza doua aspecte : motivatia si emotiile. piloerectie. odata cu maturizarea individului. ce reprezinta aspectul interior al emotiei si se percepe in mod placut sau neplacut. Esenta motivatiei este reprezentata de caracterul placut al experientei. de descarcare emotional-afectiva sau pot fi elemente negative. in functie de caracterul emotiei Emotiile sunt stari afective elementare ale vietii psihice. Sentimentele sunt stari afective de lunga durata ce au caracter stabil si sunt. de obicei. prieteni. nu se epuizeaza. mandrie. ras. surescitarea – este starea de neliniste. Motivatia sau impulsul este un proces nervos care impinge organismul catre o anumita actiune sau scop. care poate merge pana la agitatie. a unui mod preferat de petrecere a timpului liber. rusine – obraznicie. curaj – lasitate etc. putand determina sensul conduitelor si modul acestuia de a gandi.d. ele pot determina alegerea unei anumite profesiuni. ce apar brusc. care se refera la faptul ca o situatie trebuie sa fie perceputa. sunt stari afective de scurta durata. Actiunile rezultate pot fi pozitive. strans legate de pasiuni. irascibilitate. ori prin interventia unui control emotional. indispozitie subita. cantoneaza individul intr-un anumit grup social. foarte bine motivate : iubirea fata de aproape. sub forma de modificari viscerale 3. Ele pot constitui elemente pozitive. Emotiile sunt mai vii in copilarie. Pasiunile reprezinta o forma superioara. Daca emotiile se pot manifesta sub forma de manie. veselie 40 4. Ele pot fi diminuate in formele de expresie.

corpilor mamilari. asa cum se intalneste in unele forme de paranoia. sentimentele si emotiile reprezinta o latura extrem de importanta a vietii psihice a individului. manifestata prin logoree. Pornind de la aceste observatii. care este tot o forma de delir pasional indus la nivelul maselor. a fost preconizata o metoda 41 neurochirurgicala ce poarta numele de leucotomie si consta in separarea lobilor prefrontali de restul creierului. calambururi obscene. dar si ritmul veghe-somn. starile afective trebuie cultivate si adaptate in directia scopurilor pozitive. Pot lua forme precum delirul pasional. Se intrerup. de agresivitate. de regula la criminalii foarte periculosi. Dar bolnavii operati devin apatici. Alte forme de manifestare a pasiunilor sunt cele care declanseaza o stare de sugestie colectiva a maselor. de aspiratii si de idealuri. pot domina viata psihica si prin intensitatea lor pot pune in umbra judecata si rationamentul. Separat de acest mecanism neuropsihologic. inactivi. regleaza ritmurile vietii emotional-afective. Din acest motiv operatia se practica pe o scara foarte restransa. Stimularea acestor zone. Cand se produce o crestere in exces a MAO in creier. toate aceste manifestari facand parte din tabloul clinic al starilor maniacale. influentand comportamentele de grup prin inductie sugestiva. bulbilor si cailor olfactive. delirul mistic. neconcordante cu realitatea. Ea este mai accentuata primavara si toamna. Ele sunt metabolizate in creier si regleaza starea de dispozitie. Pasiunile. declanseaza manifestari emotional-afective deosebit de complexe si variate. de tip impulsiv. In orice situatie de viata. astfel. prin separarea cortexului prefrontal. Aceste substante. insotite de manifestari pulsionale. la care se asociaza exaltarea hiperbolica a personalitatii acestuia transformata intr-un cult al personalitatii de catre masele sociale induse. exista neuroni care secreta substante cu actiune psihotropa (monoaminooxidaze – MAO). antisocial sau la cazurile grave de toxicomanie. La bolnavii schizofreni se pot observa descarcari emotionale bruste. Este fenomenul pe care-l intalnim pe stadioane. mergand pana la starea de agitatie. de personalitatea liderului. fuga de idei. lipsiti de orice expresie emotionala. Fara acestea. viata ar fi lipsita de culoare. Secretia de MAO nu este continua si nu are permanent aceeasi concentratie. activitati dezordonate. pe langa ritmurile afective. insotita de hiperactivitate. de euforie. cand se produce si o crestere a ritmului vietii emotional-afective. agresiv.pot fi pozitive sau negative. realizata experimental.. Un rol important in acest sens revine hipocampului. individul prezinta o dispozitie afectiva exagerata. reformator. mai exista un mecanism incriminat in reglarea vietii afective – mecanismul umoral biochimic. 42 . care sa motiveze comportamente si actiuni benefice. La nivelul sistemului limbic al encefalului. cu mare potential agresiv. erotic. cu caracter paradoxal. Acest tip de manifestari pasionale colective se pot prezenta sub doua aspecte : emotia colectiva care apare ca o forma de contagiune psihica si se manifesta prin aderarea la o stare afectiva generala. Structurile vietii emotional-afective au la baza structuri neurofiziologice relativ bine individualizate in creier. inventator etc. Cel de-al doilea aspect se refera la fenomenul dictatorial. la spectacole muzicale sau de alt gen etc. in functie de concentratia lor. caile agresivitatii.

luptatorii apara colonia. Exista o diferentiere neta a rolurilor comportamentale in functie de diversificarea activitatii intelectuale. Astfel. bazate pe sentimentul propriei inutilitati si de lipsa de sens a vietii. reproducatorii asigura perpetuarea speciei. rolurile sunt strict distribuite genetic in raport cu modelele de comportament instinctual. sticla sau diverse alte obiecte. In patologia psihiatrica. Nevoia este. 42 Nevoile sunt manifestari naturale. pamantul. motiv pentru care reprezinta obiectul atat al psihologiei umane cat si al psihologiei comparate. Exista doua forme principale de manifestare de tip instinctual : nevoile sau trebuintele si instinctele sau pulsiunile. relevand prin aceasta raportul lor atat cu sfera somatica cat si cu viata psihica. o stare funciara. trist. care se opun nevoilor naturale si sunt impuse de individ (asa-zisa greva foamei si diferite forme de manifestare instinctuala intalnite 43 . Astfel de exemple sunt tendinta de a manca produse necomestibile. Exista si pulsiuni cu caracter negativ. Pulsiunile pot fi pozitive sau negative. indiferent. iar in cazul starilor depresive se administreaza substante ce suplinesc absenta MAO. Instincte si trebuinte Instinctele sunt structuri fundamentale ale vietii psihice care cuprind un grup complex de procese. ca impreuna contribuie la satisfacerea unor trebuinte ale persoanei.Cand se produce o diminuare a secretiei de MAO. materiala. fundamentala a persoanei. instinctele reprezinta mobilul satisfacerii nevoilor biologice vitale ale individului. Din acest motiv. putand ajunge pana la melancolie. diferite intre ele ca structura si functie. Pervertirea pulsiunilor conduce individul spre satisfacerea anormala a nevoilor sale sau la exagerarea nevoilor obisnuite. in cazurile de excitatie maniacala se administreaza medicamente ce inhiba MAO (IMAO). cofeinei. dar in doze crescute acestea dezorganizeaza comportamentul. cunoasterea mecanismelor neuropsihologice ce stau la baza proceselor afective poate dirija precis tratamentul acestor bolnavi. Pulsiunile sunt cele care mobilizeaza organismul in scopul satisfacerii nevoilor. Acesta este tabloul clinic al starilor depresive sau melancoliforme. depresiv. Pulsiunea este. manifestate prin pulsiuni. interioare. care declanseaza cautarea unei anumite categorii de obiecte sau determina tendinta de indeplinire a unui anumit act. In aceste situatii. cele mai importante ca manifestari ramanand crizele de manie si starile depresive. la aceste insecte (furnicile de ex. idei de suicid. se intalneste o mare varietate de manifestari clinice legate de patologia afectiva. Astfel.). individul devine inactiv. de asemenea bulimia (nevoia de a manca continuu) sau potomania (nevoia de a bea lichide in cantitati exagerate). deci. Fiind forme elementare ale vietii psihice. precum varul. functia de indeplinire a unui act. Ele sunt forme de viata psihica comune omului si animalelor. ci si cel general. Organizarea sociala a unor insecte. prin urmare. conduitele acestora au la baza satisfacerea unor nevoi sau trebuinte. amfetaminelor. deci gradul de activare a mecanismelor unui comportament motivat. nu numai cel afectiv. muncitorii procura hrana. Mai exista cateva substante ce regleaza ritmul vietii afective sau care influenteaza acest ritm si anume psihostimulantele de tipul alcoolului. Toate conduitele intelectuale sunt motivate de nevoi si sunt declansate.

solide. cum este asceza. Un aspect important referitor la nevoi si instincte este reprezentat de mecanismele neuropsihologice ale acestor procese. instincte sociale. pulsiunile sunt orientate in raport cu cerintele individului. Instinctele prin natura lor urmaresc satisfacerea acestei stari de echilibru. Din aceste structuri fac parte 43 hipocampul. producand senzatia de uscaciune a gurii. Instinctul poate fi privit ca un mod de cunoastere. Omul devine fiinta superioara sociala numai atunci cand instinctele se transforma in comportamente sociale. Nevoile primare sunt exprimate prin foame. Ele nu sunt decat nevoi primare. activitate sexuala. activitate de explorare. Cercetarile efectuate in neuropsihologia instinctelor au evidentiat structuri anatomice specializate functional in raport cu viata instinctuala. Nevoile pot fi primare si secundare. modelate cultural. nucleul amigdalian. consecutiv activitatii formative a modelului socio-cultural. Ele sunt activitati psihice adaptate unui scop. ce se transforma in senzatia de sete. instincte de schimbare. care vin din sfera somato-viscerala si impun anumite regimuri de viata si de comportament. La inceput. dar si ca o activitate adaptativa. nevoia de aer. apoi la hipotalamus. Intre aceste nevoi exista sau pot exista legaturi stranse. instincte egointegrative (de adaptare a eului la viata exterioara) * o alta clasificare imparte instinctele in mai multe categorii : instincte de activitate. Cele mai multe dintre instincte sunt innascute. La copil. Acestea alcatuiesc structuri psihice primare. ajungand la cortexul cerebral. sete. ce constituie o veritabila conduita ritualizata. dupa o schema comportamentala precisa. Instinctele sunt procese psihice pure si reprezinta un complex structural si functional greu de definit. cu rol bine determinat. dar pot fi si dobandite prin conditionare si invatare. instincte de ajutor. Aceasta declanseaza nevoia si aportul de lichide. instincte de intelegere umana.la psihopati. Exista mai multe clasificari ale instinctelor : * o prima clasificare imparte instinctele in 3 grupe : instincte fiziologice. la isterici sau la persoanele cu labilitate emotional – afectiva. Daca luam ca exemple setea si foamea. viata instinctuala se modeleaza prin educatie si invatare. 44 . Nevoile secundare sunt motivationale. instincte de adunare. putem spune ca in aceste situatii se produc urmatoarele fenomene : intr-o prima etapa. activitate materna. cum ar fi relatia (legatura) dintre nevoia sexuala si cea materna. somn. fara a fi rezultatul unei experiente sau a unei invatari anterioare. In general. transmise prin educatie. ele apartin fiecarei persoane si se dezvolta prin invatare. instincte de dominatie. conforme cu normele social-juridice si moral religioase ale grupului din care face parte. senzoriali se transmit pe caile spinotalamice. instincte de rabdare si de heterosexualitate. instincte de autoapreciere. instincte de sociabilitate. Exista si pulsiuni ce au la baza o motivatie morala. hipotalamusul precum si conexiunile acestora cu talamusul si cu cortexul cerebral. factorii fizici externi. instincte de autonomie. s-a considerat foarte importanta mentinerea starii de echilibru sau de constanta a mediului fiziologic intern al organismului (homeostazia – tendinta generala de mentinere si restabilire a echilibrului somatic si psihic al fiintelor vii).

perceptia. de genul potolirii foamei sau a setei si o explorare nespecifica. care este definita ca un proces de orientare selectiva fata de un obiect. inhibitia instinctului alimentar poate duce la aparitia unor stari de anorexie. Orientarea Este un proces comportamental prin care se localizeaza corect. la care se adauga 45 . reducerea conditiilor de stimulare ori saturatia de stimuli sunt factori care genereaza activitatea de orientare si comportamentul explorator. Cu alte cuvinte. Aceasta activitate nu are intotdeauna un corespondent motor manifest. cu exceptia starilor de reverie. investigarea si manipularea. motivatiei i s-a atribuit doar un rol stimulator. Starea vigila. aceste activitati. dintre multiplele posibilitati create in timp si spatiu o directie speciala sau un anumit scop. Monotonia. in timp si spatiu. de lunga durata si cu consecinte deseori grave asupra intregii personalitati a individului. In sfera activitatii de orientare. de oboseala exagerata sau de hiperexcitabilitate difuza. ca in cazul bulimiei sau potomaniei. o persoana sau o actiune si avand un puternic caracter situational.Senzatia de foame implica initial excitarea mucoasei gastrice. precum si ale lumii inconjuratoare. voluntar. Activitatea de orientare se face simtita atat in conditii normale. Deci. existand conexiuni stabile intre stimul si motivatie si avand ca rezultat comun un anumit raspuns comportamental. sistemele propriului organism. exprimand. presupunandu-se ca ea nu trebuie invocata ca principal director al unui comportament specific. de ex. starea motivationala asigura doar un grad de sensibilizare fata de anumiti stimuli ce orienteaza comportamentul catre scop. in timp si spatiu. scopuri si actiuni de mare complexitate. de explorare. cat si in situatii speciale. de tipul evitarii plictiselii. procesele de inhibitie se pot declansa determinand dereglari cu manifestari clinice importante. privarea de stimuli. invatarea. de unde se declanseaza foamea si nevoia implicita a aportului alimentar. comportamentele specifice implica si o activitate de orientare la care se adauga explorarea. energizant. cu caracter general. La randul lor. dereglarea proceselor de excitatie hipotalamica pot duce la exacerbarea aportului alimentar sau de lichide. astfel ca in timp. activitatea motorie. 44 Din fazele atentiei. Motivatia ramane doar cu calitatea orientativa. reprezentate prin refuzul aportului alimentar sau de lichide. apoi la cortexul cerebral si de aici la hipotalamus. de ex. investigare si manipulare presupun o impulsionare motivationala. Astfel. In mod obisnuit. Ea are o semnificatie dinamica. intreaga activitate cerebrala este orientata permanent intr-o anumita directie. in vederea realizarii actiunilor voite. se desprinde ca prima faza cea de orientare. In conditiile patologice. de unde senzatiile sunt transmise la talamus. se cuprinde intr-un sens mai larg atentia. dar divergentele privind aceasta teorie au aparut odata cu incercarea de precizare a sferei motivationale. Activitatea de orientare sta la baza majoritatii proceselor cerebrale complexe si actelor comportamentale. Exista un tip de explorare specifica. atentia.). de genul atacului sau apararii. Initial s-a considerat ca orientarea unei actiuni depinde direct de factorul motivational (o legatura de tipul om flamand – hrana. care are scop imediat. orientarea reprezinta procesul prin care se alege. Invers. marind eficienta proceselor cognitive. Atentia selecteaza preferential stimulii.

a bloca accesul la simturile noastre tuturor stimulilor irelevanti. Atentia este strans legata de orientare. precum si una electroencefalografica. A acorda atentie unui lucru inseamna. precum si scoarta cerebrala.v. in care informatia senzoriala si mnestica este selectiv perceputa. De aceea. O alta caracteristica a atentiei este selectivitatea. ci si in specifizarea acestuia. realizand o orientare selectiva si concentrarea activitatii mentale asupra unor stimuli informationali. dand impresia de simultan. prin detasarea de ambianta. Orientarea sta la baza starii vigile. dintre care intotdeauna una este dominanta pentru un timp * intensitatea – este o caracteristica de ordin cantitativ. mai fidele a lumii inconjuratoare. In mecanismul orientarii. avand ca efect cresterea claritatii reflectarii acestora si in general cresterea eficientei unei activitati. respectiv SAA. in timp. precum si in incetarea lui. mai multe actiuni. a invatarii si a multor acte comportamentale necesare activitatii cotidiene. * distributia – capacitatea de a cuprinde asa-zis simultan dar. a face abstractie de restul.d. in care predomina selectia din cursul actelor de perceptie si gandire * concentrarea – capacitatea de aprofundare a unei probleme. Din acest punct de vedere se poate spune ca subiectul invata sa fie atent. reprezentat de formatiunea reticulata. ci doar atentie la ceva. Asta inseamna ca nu exista atentie in sine. nici o activitate nu se poate desfasura in absenta atentiei. Mecanismele neurofiziologice ale orientarii cuprind reflexul de orientare. succesiv. neurofiziologic. Din acest punct de vedere exista o atentie pregatitoare reprezentand orientarea mentala catre stimul si atentia operanta. Comportamentul atentiv are mai multe caracteristici : * selectivitatea – se exprima prin atentia fata de un stimul concomitent cu inatentia fata de alti stimuli * mobilitatea (flexibilitatea) – reprezinta usurinta cu care se poate trece de la o problema la alta si care suplineste. fiind marcata de contrastul dintre usurinta recunoasterii acesteia prin introspectie si dificultatea definirii ei d. din care cauza atentia include si aspectul inseparabil al inatentiei. de fapt. situandu-se la granita intre reflexele innascute si cele conditionate. Atentia Este dificil de definit. care traduce intens procesele neuronale implicate * stabilitatea sau durabilitatea – caracteristica relativa. a conditionarii. de fapt. care reprezinta o reactie complexa. ce are rol nu numai in integrarea superioara a reflexului de orientare. a perceptiei. ea putand fi descrisa mai mult subiectiv decat obiectiv. Atentia este un proces aflat in esenta in serviciul cunoasterii mai exacte.apoi atitudinea pregatitoare si atentia operanta. dar ea corespunde unei vigilente specifice si nu poate fi izolata de celelalte procese cerebrale cu care este in stransa interdependenta. Se refera la o stare de veghe. atat timp cat atentia fluctueaza in timp si spatiu 46 . Acest reflex are o componenta motorie. una vegetativa si una senzoriala. dar foarte rapid. perimetrul limitat al atentiei * directionarea – inseamna ca atentia este intotdeauna orientata catre o sursa de stimuli. care este intotdeauna asociata cu o cantitate foarte mare de stimuli. declansata de un excitant nou. mai este important nivelul subcortical.p.

cuprinzand stimuli interni sau externi 45 . Aceasta se intampla datorita oboselii centrilor nervosi.motivatia . cuprinzand nu doar informatii concrete. noutatea si accesibilitatea. practic doar in aparenta. consecutiva aparitiei unei noi dominante si inatentia prin habituare. capacitatea de a atrage atentia.marirea stimulului . sustine sau orienteaza atentia . datorita urmatoarelor mecanisme : * cand una dintre activitati este automatizata. Se pot. ci si aspecte abstracte.motivatia – forta propulsiva care genereaza. Distributia atentiei Atentia este distributiva. evenimente sociale.Sursele atentiei sunt : . datorita monotoniei stimulilor.incertitudinea stimulilor. se trece la starea opusa atentiei – inatentia. dand impresia de simultaneitate * cand activitatile multiple sunt integrate intr-un complex coordonat. prezentand oscilatii ale intensitatii ori devieri de la un subiect la altul. mobilitatea. Din acest punct de vedere. . de ex. stimulii verbali fac parte dintre cei care castiga in competitie de cele mai multe ori . adica intensitatea stimulilor.ambianta. prezent-viitor etc. conditionandu-se reciproc.) Posibilitatile si limitele stabilitatii atentiei Stabilitatea atentiei este relativa.competitia stimulilor. Exista doua tipuri de inatentie : inatentia de inhibitie. odata cunoscute. conduc la reducerea atentiei. adica contrastul lor fata de fond. adica invatarea de a nu raspunde la un stimul care prin repetare isi pierde semnificatia pentru organism (foamea. stereotip si invatat 46 14. totusi. efectua mai multe activitati in acelasi timp. stereotipa * cand atentia se comuta rapid de la o activitate la alta. Atentia si inatentia sunt doua laturi complementare ale aceluiasi proces complex.interesul – ar putea reprezenta chiar suportul atentiei daca nu un factor stimulator. in functie de cantitatea de informatie continuta de stimuli si masurata prin gradul de incertitudine . atat in timp cat si in spatiu.frecventa si regularitatea acestuia .cunoasterea si asteptarea rezultatelor . Interesul sau curiozitatea releva elementele de noutate si de surpriza care. Mentinerea unei atitudini sustinute se realizeaza cu sprijinul unor factori : .conditiile generale ale ambiantei . pentru ca dobandirea atentiei recompenseaza cautarea (explorarea). pe cand persoanele extrovertite au un nivel de activare spontana mai redus si performantele inferioare in privinta stabilitatii atentiei.recompensa – are rol important in suscitarea atentiei. variatia. deci si atentia. Curiozitatea specific umana are o sfera larga.starea functionala a sistemului nervos Persoanele introvertite prezinta un nivel de activare corticala spontana mai ridicat si concomitent un grad de atentie mai sustinut. FUNCTIILE CEREBRALE COMPLEXE 47 . Cand efortul de concentrare este ineficient.

deoarece invatarea implica memorie. afective si volitive acumulate anterior. alaturi de un program ereditar. ramanand inca mari rezerve si disponibilitati. invatare intuitiva. procesul invatarii nu sufera. si alte functii cerebrale : memoria. deci. de reflectare selectiva activa si inteligibila a experientelor anterioare. starea de activare corticala. invatare prin imitarea unui model.INVATAREA Invatarea si stocarea informatiilor este una dintre cele mai importante caracteristici ale sistemului nervos central deoarece intregul comportament uman este un proces invatat. are efecte modelatoare asupra memoriei. suprapus si dezvoltat peste unele componente genetice si o serie de reflexe neconditionate si conditionate. Creierul are nevoie pentru functionarea sa. corpul calos. fapt care explica permanenta. In ciuda marii pierderi neuronale din timpul vietii. devenind importante pentru invatare numai in masura in care apar schimbari datorate experientei. al mecanismelor neuronale implicate. prin care se genereaza sau este modificata o activitate ca raspuns la o situatie data. Intre invatare si memorie este dificil de stabilit o separatie neta. D. MEMORIA Este capacitatea de fixare. hipotalamusul si talamusul. memoria fiind o componenta esentiala si centrala a invatarii. Invatarea este procesul complex. precum si perioadele maximale ale invatarii. intre cele doua procese nu se poate pune semnul egalitatii. atentia. Ea consta din modificari adaptative ale comportamentului individual ca rezultat al experientei. Este un proces dinamic. limbajul. de tip probabilistic s.a. recunoastere si evocare a informatiilor. Structurile nervoase implicate in invatare sunt : cortexul cerebral (in special lobii frontali si temporali). datorita careia pierderile sunt compensate prin comutari sau transferuri de informatii dintr-o zona in alta. conservare.v. iar aceasta este. care se bazeaza pe stabilirea unor relatii intre stimuli si se realizeaza prin conditionare reflexa clasica sau conditionare operanta. vointa. motivatia. Dar. In afara de aceste tipuri. ca si memoria. a experientelor cognitive. aptitudinea. sistemul limbic. bazata pe un flux informational cu semnificatie pentru organism. in timp ce memoria este 48 . invatare seriala. Invatarea nu utilizeaza capacitatea integrala a sistemului nervos. Procesul de invatare are o dezvoltare etapizata : I – adunarea informatiilor II – gruparea informatiilor pe categorii sau paternuri III – stocarea pentru scurta durata IV – intarirea si compararea cu experientele anterioare V – engramarea si stocarea pentru lunga durata La invatare participa. si de un program dobandit. prin care se obtin cunostinte si deprinderi noi.d. gandirea. Ambele mecanisme sunt modificate prin experienta. starile afective. la momentul respectiv. invatarea ar fi : de tip neasociativ. mai exista invatare perceptuala. invatare prin intelegerea informatiei transmise.p. constituit in cursul experientei sale. care se realizeaza fara existenta unei relatii intre stimuli si se bazeaza pe repetare si experienta sau invatare de tip asociativ. inteligenta. gratie plasticitatii sistemului nervos.

o viteza mare de evocare. 47 Selectarea si codificarea informatiilor depinde de semnificatia acestora si de capacitatea de stocare a creierului care.d. scade rapid prin distragerea atentiei sau prin prelungirea intervalului dintre stocare si evocare. practic. dar nu aleatoriu. hipnoza sau psihanaliza. de dezvoltarea individuala. Stocarea si conservarea implica mecanismul de selectie. tot de scurta durata. Totusi. dureaza pana la 15 minute. rezultand o intarire a circuitului. este de mai lunga durata * memoria tertiara.v. litere. Mecanismul memorarii cuprinde 3 etape esentiale : 1. Consolidarea continutului mnestic se bazeaza pe procesul de facilitare sinaptica. care se produce in sistemul limbic. stare ce face trecerea spre memoria secundara * memoria secundara. este nelimitata. se refera la datele de identificare. datele stiintifice nu sunt convingatoare referitor la aceste doua tipuri de memorie. cuvinte. Are in general durata foarte scurta. de varsta. functional. achizitia informatiilor 2. de fapt numai o mica parte ajunge la creier. pentru ca stocheaza informatiile ce ajung la creier pe calea analizatorilor specifici. proces prin care creierul se degaja de o serie de informatii in 49 . operationala sau momentana. cifre. apoi transportul si in cele din urma codificarea prin mecanisme intra si interneuronale. de mediul ambiant etc. sub 1 minut. care nu se uita pe toata durata vietii. * se vorbeste despre existenta unei memorii constiente si a unei memorii inconstiente. Procesul de selectie a stimulilor. este implicata mai ales in stocarea unor informatii personale. utilizata in timpul starii de veghe. precum narcoza. de foarte lunga durata. are la baza aceleasi mecanisme intarite prin repetare si permanentizare . operand cu date recente. UITAREA Este un fenomen fiziologic caracterizat prin stergerea informatiilor sau prin lipsa evocarii acestora. exista mai multe tipuri de memorie : * memorie imediata. iar din aceasta creierul stocheaza sub forma abstracta numai datele semnificative. Consolidarea acestui tip de memorie se asigura prin repetare. pe repetarea informatiei. ca si procesul uitarii protejeaza creierul de acumularea informatiilor inutile. conceptele si generalizarile si abia apoi detaliile. de educatie. Are o capacitate mare. Din totalul informatiilor primite. la scris. pe codificarea acesteia. D. numere de telefon. ci prin comparatie cu informatiile anterioare. ultima fiind rezistenta la evocari volitionale si disponibila doar prin tehnici speciale. citit si la date generale.un proces prin excelenta acumulativ. are o capacitate limitata de codificare. Se mai numeste si memorie senzoriala. chiar in cazul alterarii celorlalte tipuri de memorie. stocarea si conservarea informatiilor 3. in functie de tipul de memorie. evocarea informatiilor Achizitionarea presupune o functionare optima a organelor senzoriale si implicarea ariilor corticale prefrontale.p. are avantajul rapiditatii inregistrarii si manierei instantanee de evocare si este putin afectata de varsta * memorie primara. individuale.

de fapt.vederea acumularii altora noi. generalizarea. abstractizarea si sistematizarea. care depaseste senzorialul si se situeaza pe treapta superioara a activitatii intelectuale si logice. Particularitatile gandirii : 1. inventivitatea (particularitate ce tine cont si se exprima numai la nivelul experientei personale) Gandirea se manifesta in activitati creatoare. Este cea mai dinamica functie cerebrala. avand drept scop rezolvarea permanenta a problemelor ridicate de mediul ambiental si aflarea in cel mai scurt timp a solutiilor adecvate in vederea adaptarii organismului la solicitarile mediului fizic. fiind de fapt o reflectare generalizata si mijlocita a obiectelor si fenomenelor ca si a relatiilor dintre acestea la nivelul creierului. Gandirea nu se reduce nici la materie nici la energie. comparatia. de tip decizional. ideea. intr-un fenomen ideal. dar ea nu exista nici in afara proceselor materiale cerebrale. explicatia si rezolutivitatea sau capacitatea de rezolvare a unei probleme 3. de rapiditatea deciziei si de actionarea adecvata. avand continut reflectoriu. insusiri extrase prin abstractizare si asociate pe baza asemanarii contrastului in cadrul unor judecati. fixat si conservat. intelegerea (clarificarea si asimilarea eficienta a unui material) 2. Gandirea are la baza mai multe procese : analiza si sinteza. Cel putin deocamdata. insusirile esentiale ale unui obiect sau fenomen. In general. biologic si social. care este data de experienta si intuitia general umana. se uita mai intai neesentialul recent. gandirea este o functie psihica prin excelenta umana. Procesul gandirii reprezinta treapta cea mai inalta a cunoasterii. la detalii care nu intereseaza suficient. 48 GANDIREA Reprezinta trasatura cea mai complexa si distincta a omului. Gandirea opereaza prin notiuni care reflecta. in rezolvarea unor probleme si in efectuarea unor raspunsuri la anumite situatii date. care ofera posibilitatea prospectarii si reflectarii realitatii ca si a reproducerii particularitatilor lumii materiale. 50 . Se refera in special la informatiile neesentiale. Este un mecanism protector fata de solicitarile imense ale mediului. Eficienta gandirii se apreciaza in functie de rapiditatea stabilirii legaturii intre materialul acumulat si solicitarile momentului. care este mai putin fixat si apoi cel mai vechi. prezumtiv si orientativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful