You are on page 1of 13

ANALIZA CALITATII SENZORIALE A CAFELEI

Proiect de disciplina

2006

Introducere
Importanta analizei senzoriale
Desi prezinta numeroase influente ale subiectivitatii, analiza senzoriala este foarte importanta in stabilirea calitatii marfurilor alimentare. Fiind destinate consumului populatiei, este normal ca toate aceste produse sa fie testate si modelate dupa cerintele potentialilor cunsumatori. Acest tip de analiza a calitatii este unul dintre cele mai putin costisitoare, fiin d o metoda directa si care nu implica aparate sau instrumente de laborator foarte complicate. Spre deosebire de marfurile industriale, a caror calitate este mai concret definita printr-o serie de proprietati mecanice, fizice sau chimice, calitatea produselor alimentare reprezinta o notiune complexa care nglobeaza o serie de conditii obligatorii: inocuitate, caracteristici intrinseci masurabile sau atributive, proprietati senzoriale, iar daca avem n vedere dezvoltarea productiei si a marketingului, trebuie inclusa si o alta conditie: prezentarea ambalajului conform calitatii reale a produsului.

Capitolul I Caracterizarea generala a cafelei


I.1. Clasificare
Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime. Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.

Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice. O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta. Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi.
Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenu 22422m1216w l cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India. Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caff" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant". Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintr odus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui. Cafeaua se obtine prin prelucrarea semintelor arbustului de cafea, familia

Rubiaceae, genul Coffea, mai ales speciile Coffea arabica si Coffea robusta. Sunt cunoscute peste 400 de varietati de cafea

I.2. Mod de obtinere


Obtinerea semintelor de cafea necesita deshidratarea fructelor si separarea resturilor carnoase prin diferite procedee. Se pare ca fructele uscate la soare sunt mai aromate dect cele spalate anterior uscarii. Boabele de cafea se diferentiaza, din punct de vedere calitativ, prin caracteristici organoleptice si fizico-chimice, care depind de speciile de arbori de la care se obtin, de zonele geografice n care se cultiva, precum si de conditiile de cultura.

Pentru a obtine o cafea extraordinara este important sa se tina seama de patru pasi: macinare, dozare, apa si prospetime.

Macinarea cafelei Pentru fiecare metoda de preparare este necesar un grad diferit de macinare, intrucat gustul final al cafelei este influentat de timpul in care apa si cafeaua sunt in contact direct. De exemplu in cazul in care se pregateste cafeaua cu o cafetiera, aceasta trebuie macinata mai mare, deoarece timpul de contact dintre apa si cafea este de aproximativ patru minute, in timp ce cafeaua pregatita pentru cu un expresor trebuie sa fie mai fin macinata, intrucat prepararea ei dureaza in jur de 20 secunde. Cu cat timpul de pregatire al cafelei este mai mic cu atat cafeaua trebuie sa fie mai fin macinata. Dozarea cafelei Unul dintre pasi cei mai importanti in prepararea unei cafele bune este folosirea proportiei potrivite de cafea si apa. Aceasta propotie difera in functie de reteta folosita. Cele mai bune dozari se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea din diferite parti ale lumii. Proprietatile si caracteristicile lor variate se combina pentru a asigura un echilibru de buchet si aroma. Amestecurile de varietati Arabica pura tind spre o cafea mai moderata si mai aromata, in timp ce amestecurile de Arabica si Robusta au o pulpa mai bogata si o aroma mai puternica. Apa O ceasca cu cafea contine 98% apa, din aceasta cauza apa folosita la prepararea cafelei trebuie sa fie curata. Pentru a obtine gustul si aroma cafelei apa trebuie incalzita pana aproape de punctul de fierbere , 96C. Prospetimea cafelei Ca in cazul oricarui produs alimentar, si in cazul cafelei este de preferat sa se consume prospata. Oxigenul, caldura, lumina si umezeala sunt principalii factori care duc la pierderea calitatii cafelei. Pentru a pastra prospetimea cafelei, aceasta trebuie tinuta intr-un recipient, opac, inchis ermetic si la temperatura camerei. Nu este indicat, in cazul cafelei folosite zilnic, pastrarea acesteea in frigider sau congelator, intrucat aerul cald patruns in recipient la fiecare utilizare condenseaza. Cafeaua boabe se patreaza proaspata mai mult timp decat cea macinata, deoarece suprafata de

contact cu oxigenul este mult mai mica. De aceea pentru rezultate cat mai bune cafeaua trebuie macinata inainte de utilizare.

I.3. Prezentarea caracteristicilor de calitate ale produsului


Dintre caracteristicile organoleptice specifice boabelor crude mentionam: culoarea, aspectul si forma, gustul si mirosul apreciindu-se dupa operatia de prajire. Cele mai apreciate sunt loturile omogene n ceea ce priveste forma, marimea, cu grad de puritate ridicat, fara boabe defecte, neatacate de insecte, fara impuritati minerale. Mai apreciate sunt boabele de cafea rotunde, comparativ cu cele ovale si plate, boabele mici sunt superioare celor mari, culoarea variaza de la galben spre verde sau albastru; sunt apreciate sorturile de culoare deschisa, iar culoarea brun-cenusiu indica avarierea cu apa de mare. Caracteristicile de gust si aroma se formeaza dupa operatia de prajire (torefiere), conducerea corecta a procesului fiind hotartoare n ceea ce priveste caracteristicile gustative ale infuziilor obtinute ulterior. Prajirea este un tratament xerotermic care se desfasoara la temperaturi de 180. 200C., prin care culoarea cafelei devine bruna, volumul creste cu 30 - 50%, ca urmare a expansiunii si eliminarii gazelor, se formeaza compusi de caramelizare, de condensare, din clorogenatul de cofeina se elibereaza cofeina. Cea mai importanta transformare este formarea complexului aromatic, cafeolul, constituit din cel putin 40 de compusi volatili si nevolatili care imprima aroma specifica de cafea (alcool etilic, furfurilic, acetaldehida, acid formic, acid acetic, diacetil, cresoli, piridina, guaiacol, acid valerianic, vanilina). Aroma formata prin prajire se pierde n timpul depozitarii datorita volatilizarii, oxidarii sau hidrolizei compusilor implicati, ceea ce limiteaza durata de pastrare a cafelei prajite. Prin prajire, cafeaua pierde n medie 18% din masa sa prin eliminarea apei si descompunerea unor componente chimice. Din punct de vedere fizico-chimic, calitatea cafelei prajite si macinate se determina prin intermediul indicatorilor: extractul solubil apos (minimum 25% la cafeaua de calitatea I si minimum 23% la cafeaua de calitatea a II-a), continutul de apa (maximum 4,5%), cenusa totala si cenusa insolubila n HCl 10% (maximum 4,5% si respectiv, maximum 0,1% pentru cafeaua de calitatea I), continutul de cofeina care se exprima prin raportare la substanta uscata si trebuie sa fie de minimum 1,3% la cafeaua de calitatea I si minimum 1% la cafeaua de calitatea a II-a, precum si proportia sparturilor. Pentru o depozitare de durata, continutul de apa al produsului nu trebuie sa depaseasca 12%.

Capitolul II Analiza sintetica a pietei produsului


Cafeaua naturala prajita se comercializeaza ca atare sau sub forma macinata. Sortimente de calitatea I sunt considerate cele rezultate din loturile provenind din Columbia, Guatemala, Porto Rico sau un amestec, n anumite proportii, ale acestor sorturi superioare. Cafeaua naturala de calitatea a II-a o formeaza cafeaua provenind din Brazilia, India, tarile africane. Cafeaua se comercializeaza si sub forma de amestecuri cu nlocuitori pe baza de naut, orz si secara, n proportii variind ntre 20% si 80%. Pe ambalajul produsului este obligatorie mentionarea nlocuitorului si a proportiei acestuia n amestec. Comercializarea cafelei prajite si macinate se realizeaza n plicuri (inclusiv vidate) confectionate din materiale impermeabile, pe baza de folii complexe care se nchid etans prin termosudare. Pastrarea este limitata, n conditii restrictive privind umiditatea relativa. Se obtin curent si extracte de cafea naturala, cu sau fara recuperarea aromei, cu un continut de cofeina normal sau decofeinizate. Acest produs (cafea instant, ness-caf) se obtine prin concentrarea unei infuzii de cafea si deshidratarea acesteia pna la starea de pulbere. Extractele reconstituite trebuie sa prezinte caracteristici corespunzatoare de gust, miros, aroma, limpiditate a solutiei.

Principalii transformatori si distribuitori de cafea sunt: General Foods, Procter & Gamble, Nestl, Douwe Egberts, Jacobs-Interfood, iar principalii negociatori sunt: Rothfos si Volkart. La cele doua burse, Londra (robusta) si New York (arabica) se stabilesc cotatiile de referinta la nivel mondial. PRODUCATORI SI DISTRIBUITORI Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products. Cafeaua Jacobs detine locul doi pe piata romaneasca a cafelei, iar Jacobs Kronung este lider in segmentul cafelei premium. ELITE Romania a fost infiintata in anul 1994. In ultimii 6 ani, Elite a fost lider la vanzarea cafelei in Romania, avand cons um de 30000t pe an si un profit de 60 milioane euro.

4. CONSUMUL DE CAFEA DIN ROMANIA Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, "prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani". "Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine preturi mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani" Piata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari din Europa. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la cafeaua solubila. Aceste accize se regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de 20%, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani. Asociatia Romana a Cafelei reuneste cei mai importanti producatori: Elite Romania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestl, Alca Co si Panfoods, care impreuna detin aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca. Asociatia militeaza, inca de anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat cresterea pietei cu mai mult de 50% in urmatorii patru ani. Dintre cele 13 tari candidate la Uniunea Europeana, doar Romania, Bulgaria si Letonia percep accize pentru produsele ce nu au impact negativ asupra economiei, mediului inconjurator sau socialului. Comparativ cu celelalte tari candidate, Romania are cele mai mari taxe la cafea, desi are unul dintre cele mai scazute PIB/locuitor. Dupa scaderea inregistrata in primele doua luni ale anului, apare o redresare, astfel consumul de cafea boabe si macinata nu numai ca recuperat pierderea de 3%, dar a avut si o usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, de 0,7% (conform unui studiu realizat de GfK Romania, Institut de Cercetare de Piata). Aceasta redresare se datoreaza cafelei ambalate. 83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima saptamana. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (86.0% femei vs 80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o proportie mai mare decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7% persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani).

Capitolul III Selectarea si descrierea caracteristicilor senzoriale ale cafelei


In acest studiu am ales marcile de cafea Tchibo si Jacobs. Tchibo ocupa o pozitie importanta pe piata cafelei atinsa printr-o rapida dezvoltare a retelei de distributie si a fortei de vanzare. In 2003, vanzarile de cafea Tchibo in Romania s-au ridicat la 7,5 milioane de euro. Exista mai multe tipuri: Tchibo Exclusive, Tchibo Family etc. Cafeaua Jacobs a avut o evolutie spectaculoasa pe piata romanaeasca, combinand o calitate superioara cu un pret rezonabil. O alta caracteristica a acestei companii este diversitatea produselor oferite. Iata cateva exemple:

CAFEA JACOBS KROENUNG Gustul rafinat al acestei cafele premium, aroma si deosebita si puternica deriva din compozitia unica a boabelor din sortimentul Arabica. Este un produs pentru ocazii speciale. Consumatorul apreciaza mai ales savoarea acestei cafele, dar si taria ei stimulatoare. JACOBS KROENUNG - CAFEA INSTANT Produsele instant Jacobs fac parte din categoria cafelei solubile de calitate superioara. Consumatorul apreciaza, pe langa aroma sa deosebita, usurinta in preparare si spuma bogata, caracteristica cafelei instant.Principalele caracteristici senzoriale ale cafelei sunt: culoarea, limpiditatea (prezenta particulelor), aroma, gustul, mirosul. Pe baza observatiilor realizate, caracteristicile senzoriale ale celor doua produse pot fi prezentate in felul urmator:

Caracteristici senzoriale

Descrierea caract. senzoriale in urma obs. personale Tchibo Jacobs Culoare negru-bruna Culoare negru-bruna Limpiditate excelenta Aroma stabila, insa nu foarte pronuntata Caracteristic, puternic si persistent Fin , usor dulceag Mici particule in suspensie Aroma puternica, foarte bine pronuntata Caracteristic, puternic si persistent Fin, mai pronuntat

Culoare Limpiditate Aroma Miros Gust

Nota: caracteristicile au fost observate la produsele preparate in timpul analizei senzoriale, modul de preparare nefiind standardizat, pot interveni unele inexactitati, iar rezultatele sunt subiective.

Capitolul IV Analiza senzoriala a doua marci de cafea pe baza metodei punctajului


Caracteristica senzoriala Culare Scara de punctaj 0-3 Descrierea caracteristicilor
Infuzie intens colorata in brun Infuzie mai putin intens colorata Coloratie slab bruna Culoare necorespunzatoare, neomegena Lichid limpede, clar Lichid limpede fara

Punctaj acordat 3 2 1 0 3 2

Limpiditate

0-3

Aroma

0-6

Gust

0-6

Miros

0-2

particule in suspensie Lichid cu mici particule in suspensie Lichid tulbure cu particole cu sedimente Excelenta, foarte bine pronuntata Buna, bine pronuntata Slaba, fara miros strain Necorespunzatoare cu nuante straine Gust excelent, fin, fara astringenta Bine pronuntat, usor astringent Necorespunzator Excelent, caracteristic Bine pronuntat, usor astringent Necaracteristic

1 0 6 4 2 0 6 3 0 2 1 0

Totalul punctajulu (maxim) este de 20 de puncte.

Fisa individuala Numele studentului : Vasile Adrian Data : 8 decembrie 2006 Produsul : Tchibo Caracteristica senzoriala

Punctaj individual

Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust

3 1 4 3

Infuzie intens colorata in brun Lichid cu mici particule in suspensie Buna, bine pronuntata Bine pronuntat, usor astringent

Miros

Excelent, caracteristic

Totalul punctajului : 13

Fisa individuala Numele studentului : Vasile Adrian Data : 8 decembrie 2006 Produsul : Jacobs Caracteristica senzoriala

Punctaj individual

Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

3 3 6 3 1

Infuzie intens colorata in brun Lichid limpede, clar Excelenta, foarte bine pronuntata Bine pronuntat, usor astringent Placut dar slab

Totalul punctajului : 16

Fisa individuala Numele studentului : Visan Ionut Data : 8 decembrie 2006 Produsul : Tchibo Caracteristica senzoriala

Punctaj individual

Observatii

Culoare Limpiditate

3 2

Infuzie intens colorata in brun Lichid limpede fara particule in suspensie

Aroma Gust Miros

4 3 1

Buna, bine pronuntata Bine pronuntat, usor astringent Bine pronuntat, usor astringent

Totalul punctajului : 13

Fisa individuala Numele studentului : Visan Ionut Data : 8 decembrie 2006 Produsul : Jacobs Caracteristica senzoriala

Punctaj individual

Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

3 2 6 6 2

Infuzie intens colorata in brun Lichid limpede fara particule in suspensie Excelenta, foarte bine pronuntata Gust excelent, fin, fara astringenta Excelent, caracteristic

Totalul punctajului : 19

Fisa individuala Numele studentului : Voitovici Vladimir Data : 8 decembrie 2006 Produsul : Tchibo Caracteristica senzoriala

Punctaj individual

Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

1 2 6 3 0

Coloratie slab bruna Lichid limpede fara particule in suspensie Excelenta, foarte bine pronuntata Bine pronuntat, usor astringent Necaracteristic

Totalul punctajului : 12

Fisa individuala Numele studentului : Voitovici Vladimir Data : 8 decembrie 2006 Produsul : Jacobs Caracteristica senzoriala

Punctaj individual

Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

1 1 2 3 2

Coloratie slab bruna Lichid cu mici particule in suspensie Slaba, fara miros strain Bine pronuntat, usor astringent Excelent, caracteristic

Totalul punctajului : 9

Fisa individuala Numele studentului : Vornicescu Valeria Data : 8 decembrie 2006 Produsul : Tchibo

Caracteristica senzoriala

Punctaj individual

Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

2 2 6 3 1

Infuzie mai putin intens colorata Lichid limpede fara particule in suspensie Excelenta, foarte bine pronuntata Bine pronuntat, usor astringent Bine pronuntat, usor astringent

Totalul punctajului : 14

Fisa individuala Numele studentului : Vornicescu Valeria Data : 8 decembrie 2006 Produsul : Jacobs Caracteristica senzoriala

Punctaj individual

Observatii

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

3 2 4 3 2

Infuzie intens colorata in brun Lichid limpede fara particule in suspensie Buna, bine pronuntata Bine pronuntat, usor astringent Excelent, caracteristic

Totalul punctajului : 14

Fisa finala Data : 9 decembrie 2006

Produsul : Tchibo

Caracteristica Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

Stud 1 3 1 4 3 2

Stud 2 3 2 4 3 1

Stud 3 1 2 6 3 0

Stud 4 2 2 6 3 1

Media Finala 2.25 1.75 5 3 1

Total punctaj mediu : 13

Fisa finala Data : 9 decembrie 2006 Produsul : Jacobs Caracteristica

Stud 1

Stud 2

Stud 3

Stud 4

Media Finala

Culoare Limpiditate Aroma Gust Miros

3 3 6 3 1

3 2 6 6 2

1 1 2 3 2

3 2 4 3 2

2.5 2 4.5 3.75 1.75

Total punctaj mediu : 14 Tchibo intocmeste 65% din potentialul maxim astfel poate fi considerat un produs bun.

Jacobs intocmeste 70% din potentialul maxim astfel, poate fi considerat un produs foarte bun

Concluzii
Observam ca Jacob-sul are un miros mai puternic si mai bine apreciat de consumatori. Din acest motiv, putem declara ca produsul Tchibo este inferior la aceasta categorie si necesita imbunatatiri. In ceea ce priveste gustul, ambele marci au obtinut punctaje medii. Acest capitol fiind foarte important in aprecierea calitatii produselor alimentare este necesar ca ambele tipuri de produs sa fie imbunatatite, sa se obtina un gust mai puternic si mai persistent. Sesizam din nou o mica diferenta in evaluarea celor doua produse, de aceasta data in favoarea marcii Tchibo. Propunerea de a realize un produs cu o aroma mai placuta si mai apreciata, se adreseaza ambelor tipuri de cafea, in special celei Jacobs. Aroma este printre principalele caracteristici organoleptice ale cafelei, fiind de multe ori factorul decisiv in alegerea cafelei. Desi nu este o caracteristica dintre cele mai importante cand este vorba de cafea, limpiditatea confera o stare de siguranta si placere in momentul cand infuzia este bauta. Tchibo este din nou deficitara in acest capitol , dar ambele marci ar avea de castigat daca ar investi mai mult in procesul prelucrarii boabelor de cafea. Culoarea este respectata de ambele produse, astfel consideram ca Tchibo si Jacobs sunt doua tipuri de cafea de o calitate peste medie. Obtinand un nivel de 65%, Tchibo se incadreaza la categoria produselor bune (50%-70%), iar Jacobs, cu 70% trece in categoria produselor foarte bune