5_incarcari seismice_P100_2010

Calculul clădirilor cu pereți structurali la acțiunea încărcărilor 

verticale si orizontale 
1. Considerații generale 
Calculul  elementelor  structurale  ale  construcțiilor  cu  pereți  de  beton  armat  se  face  pentru  grupările 
fundamentală si specială de încărcări.  
Pentru  clădirile  curente  sub  aspectul  regimului  de  înălțime,  al  valorilor  încărcărilor  gravitaționale, 
gruparea  specială,  incluzând  acțiunea  seismică,  este  cea  care  dimensionează,  de  regulă,  în  condițiile 
aplicării prescripțiilor din tara noastră, elementele structurale verticale. 
 

2. Gruparea încărcărilor – ipoteze de incarnare 
Combinațiile încărcărilor de calcul în cazul acțiunii seismice ‐ Pentru verificări la starea limită ultimă se 
realizează combinații ale acțiunii seismice cu alte încărcări conform CR 0‐2005, folosind relația 4.15: 

ΣGk, j +γI AEk + Σψ2,i Qk,i 
în care: 
Gk, j = Gp sunt valorile caracteristice ale încărcărilor permanente, 
Qk,i = Qi reprezintă valorile caracteristice ale încărcărilor variabile, 
ψ2,i = 0,4   ‐ corespunde tabelului 4.1 din CR 0‐2005, 
AEk   ‐ reprezintă încărcarea de calcul a acțiunii seismice, 
γI = 1,0   ‐ este factorul de importanță a clădirii pentru clasa III de importanță, conform P100-1/2005.
 
 

OBS: Extras din CR 0‐2005:

1

 Evaluarea încărcării seismice (conform p100/2006)    3. acesta fiind supusă doar le deplasări laterale nu şi la rotiri. se determină după cum  urmează:    unde:  Sd( T1) ‐ este ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei fundamentale T1  (caz particular al expresiei ‐ Sd( T) ‐  care este spectrul de răspuns elastic de accelerații pentru  componentele orizontale ale accelerației ternului).i)  –  din  zăpadă  sau  de  exploatare  ‐    ce  au  fost  calculate  pe  tipuri  de  elemente  conforme  planurilor  curente.  2   .  T1   ‐  perioada proprie fundamentală de vibrație a clădirii în planul ce conține direcția orizontală  considerată.     3.1  Forța seismică de bază  În cadrul proiectului se va considera doar componenta orizontală a acțiunii seismice asimilată cu o forță  statică  orizontală  ce  acționează  la  baza  structurii  (numită  şi  forță  tăietoare  de  bază)  după  direcția  transversală  (latura  scurtă)  a  clădirii.  j)  si  a  celor  variabile  (Qk.      Modelul simplificat al structurii      Forța tăietoare de bază (calculate conforma P100/2006) corespunzătoare modului propriu fundamental.  In  plus  se  consideră  că  această  forță  acționează  în  centrul  de  rigiditate al structurii.  si  centralizate in tabele pentru câte un nivel.Pentru estimarea încărcării seismice (asimilata cu o forte tăietoare statică ce acționează la baza structurii )  se  vor  utiliza  valorile  încărcărilor  permanente  din  greutate  proprie  (Gk.  pentru fiecare direcție orizontală principală considerată în calculul clădirii.

  clădiri  care  conțin  gaze  toxice.  a  căror  integritate  pe  durata  cutremurelor  este  vitală  pentru  protecția  civilă:  stațiile  de  pompieri  şi  sediile  poliției. clădirile  instituțiilor  cu  responsabilitate  în  gestionarea  situațiilor  de  urgență.     I   II   III  Clădiri de tip curent.  stațiile  de  producere  şi  distribuție  a  energiei  şi/sau  care  asigură  1.85  ‐  factor de corecție care ține seama de contribuția modului propriu fundamental prin masa  modală efectivă asociată acestuia. săli de conferințe.4  servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate aici. locuințe unifamiliale.  Tabelul 4.   Clădiri a căror rezistență seismică este importantă sub aspectul consecințelor asociate cu  prăbuşirea sau avarierea gravă:                  • clădiri de locuit şi publice având peste 400 persoane în aria totală expusă   • spitale. + G planseu terasa + 0.4.0 în celelalte situații. construcții agricole.  1  0. = Gacop. concentrata la nivelul planșeului peste ultimul nivel. cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală  expusă   • auditorii.2  • şcoli cu diferite grade.m  ‐  masa totală a clădirii calculata ca suma a maselor de nivel conform notațiilor din anexa C  (p100/2006). garajele de vehicule  ale  serviciilor  de  urgență  de  diferite  categorii.  spitale  şi  alte  construcții  aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie şi de urgență.5 (cf. creşe   1. ale cărui valori sunt  λ = 0. p100/2006).85 dacă T1 ≤ TC şi clădirea are mai mult de două niveluri şi  λ = 1. cu grad redus de ocupare şi/sau de  mică importanță economică.  γI =1 ‐ factorul de importanta‐expunere al constructiei ‐ din sectiunea 4. rezulta împărțind la accelerația  gravitaționala (g) greutatea elementelor de construcție aferente acoperișului :    macop. care nu aparțin celorlalte categorii  IV  Clădiri de mică importanță pentru siguranța publică.4 ⋅ max(Qzapada g   Masa etajului curent.  în  apărarea  şi  securitatea  națională. Clase de importanță şi de expunere la cutremur pentru clădiri  Clasa de  importanță   Tipuri de clădiri   γI   Clădiri  cu  funcțiuni  esențiale. g = 1 2 G pereti + Gatic.  explozivi  şi  alte  substanțe periculoase. altele decât cele din clasa I. şi instituții medicale cu o capacitate de  peste 150 persoane în aria totală expusă   • penitenciare   • aziluri de bătrâni. muzee etc.      m – masa totala a construcției se calculează astfel:    Masa acoperiș terasa.  rezervoare  de  apă  şi  stații  de  pompare  esențiale  pentru  situații  de  urgență.8 λ =0. de spectacole cu capacități de peste 200 de  persoane   • clădirile din patrimoniul național. concentrata la nivelul planșeului fiecărui etaj:  3 sau Qutil terasa )   .3.

 exprimat in m/s2. G pereti pe nivel + G planseu et. este definit astfel:  S e (T ) = a g ⋅ β (T )   unde valoarea ag este considerata in m/s2.met.  exprimat  in  m. + 0.  se  obține  prin  transformarea  directă  a  spectrelor  de  răspuns  elastic  pentru  accelerație  Se(T) utilizând următoarea relație:  2 ⎡T ⎤ S De (T ) = S e (T ) ⎢ ⎥   ⎣ 2π ⎦   Aplicat pentru perioada proprie in modul 1 de vibrație va fi :  2 2 ⎡T ⎤ ⎡T ⎤ S d (T1 ) = S e (T ) ⎢ 1 ⎥ = a g ⋅ β (T1 ) ⎢ 1 ⎥   ⎣ 2π ⎦ ⎣ 2π ⎦   în  care :  T1 – simplificat este (cf.        Spectrul de răspuns elastic pentru deplasări pentru componentele orizontale ale mişcării terenului. p100/2006):                    cu H=5*hetaj    4 . = Get . SDe(T).4 ⋅ (Qutil + Q pereti daspartitori usori ) = g g   Masa întregii clădiri va fi:    mtot= macop + 4⋅met   Sd( T1) ‐ este ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei fundamentale T1 se  va aprecia in funcție de zona de amplasare şi perioada proprie de vibrație a construcției (P100‐2006)    Spectrul  de  răspuns  elastic  pentru  componentele  orizontale  ale  accelerației  terenului  în  amplasament  Se(T).

  iar:                  5 .

 Zonarea teritoriului României in termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag pentru  cutremure având intervalul mediu de recurentă IMR = 100 ani (cf. p100/2006).  6 .      Fig.

p100/2006).7.0 si TC = 1. TC = 1.Fig.  7 . Spectre normalizate de răspuns elastic pentru accelerații pentru componentele orizontale ale mişcării  terenului.6 s  (cf. în zonele caracterizate prin perioadele de control (colț): TC = 0.

Fig. Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț).  8 . TC a spectrului de răspuns (cf. p100/2006).

16g  Fălticeni   0.7  0.0  0.7  0.32g  Galați   1.08g  Deva   0.7  0.20g  Lugoj   0.7  0.16g    Localitate  TC (sec)  ag pentru IMR=100ani   Paşcani   0.0  0.7  0.24g  Caracal   1.7  0.7  0.16g  Craiova   1.7  0.08g  Constanța   0.28g  Baia Mare   0.28g  Călăraşi   1.20g  Cluj Napoca   0.7  0.0  0.12g  Făgăraş   0.7  0.16g  Mediaş   0.20g  Petroşani   0.0  0.20g  Câmpulung Moldovenesc   0.7  0.0  0.12g  Carei   0.12g  Piatra Neamț  0.7  0.7  0.7  0.16g  Brăila   1.12g  Oneşti   0.6  0.12g  Câmpulung Muscel   0.0  0. p100/2006).7  0.24g  Giurgiu   1.7  0.08g  Botoşani   0.7  0.7  0.7  0.7  0.16g  Odorheiu Secuiesc   0.  Localitate   TC (sec)  ag pentru IMR=100ani   Alba Iulia   0.0  0.7  0.16g  Curtea de Argeş   0.0  0.6  0.0  0.16g  Caransebeş   0.16g  Feteşti   1.7  0.7  0.12g  Mangalia   0.0  0.12g  Orăştie   0.20g  Arad   0.28g  Bistrița Năsăud   0.7  0.28g  Oradea   0.08g  Orşova   0.Tabel cu caracteristicile macroseismice ale principalelor localități din România (cf.7  0.12g  Drobeta Turnu Severin   0.16g  Bacău   0.24g  Buzău   1.16g  Miercurea Ciuc   0.7  0.08g  Alexandria   1.7  0.7  0.20g  Iaşi   0.20g  Dej   0.7  0.20g  Hunedoara   0.7  0.7  0.20g  Bucureşti   1.20g  .24g  Braşov   0.20g  Focşani   1.7  0.08g  Dorohoi   0.7  0.7  0.7  0.08g  Huşi   0.12g  Bârlad   1.16g  Medgidia   0.7  0.

0  1.7  0.6s  Fb= 0.0  0.7  0.7  0.16g  0.Piteşti   Ploieşti   Rădăuți   Reghin   Reşita   Rm.12g  0.28g  0.16g  0.6  0.7  0.  reprezintă 18…20% din greutatea totală a clădirii.20g  0.20g  0.7  0.28g  0.7  0.0  0.24g  0.16g  0.7  1.24g  0.7  1.08g  0.7  0. în cadrul proiectului se va aprecia că valoarea forței seismice de bază Fb.   Departajarea se va face funcție de perioada ce colț astfel:    Perioada de colț      Tc  Forța seismică (tăietoare) de bază   Fb  Tc=0.28g  0.16g  0.20g  0.6  0.7  1.7  1.7  0.0  0.7  0.7  0.19*mtot*g  Fb= 0.7  0.7s  Tc=1.0  1. Sărat   Roman   Roşiori de Vede   Satu Mare   Sfântu Gheorghe   Sibiu   Sighetu Marmației   Sighişoara   Slatina   Slobozia   Suceava   Târgovişte   Tecuci   Tg.16g  0.0s  Tc=1.08g    !!! OBSERVAȚIE :     Deoarece metodele de calcul privind evaluarea acțiunii seismice face obiectul  disciplinei de „Inginerie seismică „ şi pentru a reduce timpul de lucru destinat acestei  etape calcul.18*mtot*g  Fb= 0.24g  0.16g  0.0  0.7  1. Jiu   Tg.12g  0.28g  0.7  0.12g  0.08g  0.12g  0.20g  0.20*mtot*g      10 .7  1.16g  0. Mureş   Timişoara   Tulcea   Turda   Turnu Măgurele   Urziceni   Vaslui   Zalău   0.16g  0.12g  0.7  0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful