You are on page 1of 49

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SECTIA:TRANZACTII ECONOMICE INTERNATIONALE

LUCRARE DE LICENTA

TEMA:

“EVAZIUNEA FISCALA”

COORDONATOR STIINTIFIC, CONF. UNIV. DR. ALEXANDRU NEGREA

STUDENT: ASAN CONSTANTIN ALIS

1

CUPRINS

Prezentarea lucrarii……………………………………………………………..3 Capitolul 1. Evaziunea fiscala-cauze, cadrul de manifestare………..4 1.1. Consideratii despre conceptele de evaziune fiscala si frauda fiscala…………………………………………………………………………….4 1.2. 1.3 1.4. Clasificarea evaziunii fiscale…………………………………………8 Frauda si evaziunea fiscala. Grade de ilegalitate…………………10 Cauzele evaziunii fiscale……………………………………………..11

Capitolul 2. Forme de manifestare a evaziunii fiscale frauduloase la nivel national si international……………………………………………..12 2.1. Scurt istoric al aparitiei evaziunii fiscale in tara noastra…………12 2.2. Aspecte actuale ale evaziunii fiscale in tara noastra……………….13 2 2.3. Forme de manifestare a evaziunii fiscale cu caracter………………14 infractional pe categorii de impozite……………………………………. 2.4. Factori generatori si conditii de manifestare a evaziunii fiscale internationale……………………………………………………………………16 2.5. 2.6. Instrumente de realizare a fraudei fiscale internationale………. 17 Companiile din paradisurile fiscale………………………………….18

2.6.1 Paradisurile………………………………………………………………18 2.6.2 Domenii de folosire a companiilor offshore ………………………19 Capitolul 3 Cai de prevenire si combatere a evaziunii si fraudei fiscale………………………………………………………………………......21 2

3.1. Modalitati de sanctionare a evaziunii fiscale……………………….21 3.2. Prevenirea si combaterea riscului comiterii infractiunilor de evaziune fiscala………………………………………………………………..23 3.3. Cooperarea intre state pentru prevenirea evaziunii si a fraudei fiscale internationale………………………………………………………….25 3.4. Propuneri de masuri necesare limitarii evaziunii fisacale cu privire la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana…………………26 Capitolul 4 Garda Financiara – organism de prevenire si combatere a evaziunii fiscale……………………………………………………………………………29 Anexe…………………………………………………………………………….35 Concluzii....................................................................................45 Bibliografie……………………………………………………………………..47

3

EVAZIUNEA FISCALA

Prezentarea lucrarii Lucrarea “Evaziunea Fiscala” abordeaza o tema actuala in conditiile economiei noastre influentata tot mai mult de fenomenele conjuncturale accentuate de procesul de globalizare. Evaziunea fiscala reprezinta un fenomen care se manifesta si ia amploare atat pe plan national cat si international.Cunoasterea factorilor care genereaza evaziunea fiscala, a efectelor pe care aceasta le are si mai ales le poate avea in diferite situatii asupra formarii resurselor bugetului de stat, reprezinta prioritati in activitatea factorilor de decizie si a celor de executie din sistemul fiscal.Analiza acestui fenomen este necesara mai ales pentru a descoperi mijloacele si caile cele mai eficiente in limitarea efectelor pe care le are asupra economiei. Un prim capitol al lucrarii se constituie in prezentarea cadrului general reprezentat de fiscalitate si sistemul fiscal in care se dezvolta fenomenul negativ al evaziunii fiscale. Considerand evaziunea fiscala ca fiind atat un fenomen national cat si international, in cel de-al 2-lea capitol am dorit sa prezentam conceptul si formele sale principale de manifestare.Avand in vedere ca tendintele de globalizare a economiei mondiale se manifesta din ce in ce mai pregnant, evaziunea fiscala interna preia din formele de manifestare internationala, devenind un fenomen in continua schimbare. In penultimul capitol incercam sa identificam cai si mijloace de combatere a evaziunii fiscale.De asemenea dorim sa corelam mijloacele interne identificate in combaterea evaziunii fiscale cu cerintele Uniunii Europene, in vederea accelerarii armonizarii legislative. In capitolul patru, pornind de la analiza comparativa a datelor care reflecta activitatea ultimilor doi ani ai Garzii Financiare, exemplificam si prezentam evolutia principalilor indicatori realizati de aceasta institutie in perioada 2006-2007. 4

5 . si desemneaza manifestarea de fuga din fata impozitelor.totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu ajutorul carora cei interesati sustrag in total sau in parte averea lor. Dictionarul explicativ al limbi romane defineste evaziunea fiscal aca fiind.Oreste Athanasiu considera evaziunea fiscala ca fiind reprezentata de .Aceasta este o definitie in sens larg a evaziunii fiscale care ajunge sa includa si frauda.ansamblul sustragerilor intentionate de la plata obligatiilor fiscale.sustragerea de la impunerea unei parti din materia impozabila’’. La noi Iulian Vacarel sugereaza definirea evaziunii fiscale ca fiind .. Spre deosebire de aceasta definitie.Unul dintre acestea defineste fenomenul de evaziune fiscal ca fiind sustragerea totala sau partiala de catre unii contribuabili – persoane fizice sau juridice –prin diverse forme.1 CONSIDERATII DESPRE CONCEPTELE DE EVAZIUNE FISCALA SI FRAUDA FISCALA In literatura de specialitate au fost date multe interpretari ale conceptului de evaziune fiscala.de la plata obligatiilor fata de buget.care acopera atat mijloacele licite cat si pe cele ilicite folosite de contribuabili in eludarea legilor fiscale..in doctrina este data si o ddefinitie conform careia prin evaziune fiscala se intelege.comise nu prin incalcarea directa a legii..sustragerea de la plata obligatiiunilor fiscale’’.Aceasta definitie data evaziunii fiscale nu acopera in intregime faptele in care ea se concretizeaza intrucat ea se refera cu precadere la evaziunea fiscala legala.obligatiunilor stabilite prin legile fiscale ’’. Un alt concept apartine lui Maurice Duverger care considera ca evaziunea fiscala e un termen generic.CAPITOLUL 1 Cadrul de manifestare al evaziunii fiscale 1.ci prin ocolirea ei cu ajutorul unor acte simulate si numai aparent reale’’. Juristii romani de la inceputul secolului au fost preocupati de definirea evaziunii fiscale.Lucrarile de specialitate scrise in acea perioada sunt dovada acestor preocupati..

de evaziune internationala. ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc’’Evaziunea fiscala este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal atat de tehnicieni cat si de teoreticieni.evaziunea a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor. amploarea. de altfel. frauda la lege sau economia subterana’’. cuvintele care desemneaza acest fenomen sunt imprecise. se vorbeste in aceeasi masura de frauda legala sau legitima.Fata de complexitatea fenomenului evaziunii fiscale este evident ca legea 87/1994 prezenta o serie de imperfectiuni si din necesitatea adaptarii si inaspririi sanctiunilor si reincadrarii juridice a unor fapte care constitue infractiuni de evaziune fiscala .Acest lucru se poate realiza pe doua cai -evaziunea fiscala legala sau evaziunea permisa in mod voit (adica printr-un sistem de scutiri. exceptii si inlesniri) . a infractiune la lege si 6 .Totusi cel mai adesea frauda fiscala desemneaza.de la plata impozitelor ..de libertatea alegerii cai celei mai putin impozitate sau subestimarea fiscala.Daca se vobeste intra-devar de frauda. cu atat mai importanta cu cat aceleasi cuvinte au sensuri diferite de la autor la autor. sustragerea prin orice mijloace in intregime sau in parte. jurnalisti etc. primul act normativ care a reglementat notiunea de evaziune fiscala a fost Legea nr. acelasi fenomen-. de frauda ilegala. au facut sa stimuleze. povara acestor obligatii. bugetelor locale.Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor ca si. Conform legii 87/1994. Aceasta imprecizie provine de la diversitatea cuvintelor folosite pentru a desemna..neindeplinire voita de catre contribuabili a obligatiilor fiscale legale’’. controlul sau sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala.Interpretarea si intelegerea corecta a prevederilor legii s-au putut realiza insa numai prin coroborarea ei cu o serie de reglementari.stricto senso.In literatura economica se face disctinctia intre procedeele legale de ocolire a platii impozitelor si evaziunea fiscala propriuzisa. dupa anul 1989. modalitatile.. iar domeniul pe care il exploreaza este incert.taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat.Impozitul poate fi ocolit fara ca platitorul sa intre in conflict cu legea. 87/1994 pentru combaterea acestea. Confuzia terminologica este.pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale’’. 241/2005 . evaziunea fiscala reprezenta . in toate timpurile ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale . In Romania. bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extra bugetare sau straine’’. mai mult sau mai putin.a fost emisa o noua Lege cu nr.Cu toate acestea si in pofida a tot ce se scrie in cauzele. de abuzul dreptului de a fugi din fata impozitului..

Frauda legala. Cel mai bun exemplu in acest sens este.capitalul cu nr.in adormire’’. uneori desemneaza subestimarea materiei impozabile prin regimuri fiscale de valoare.impozitul pe profit calculat pentru intreaga perioada de scutire ’’. ceea ce la nivel national. utilizata frecvent in tarile francofone(Franta. ea a incetat sa mai desfasoare o activitate aceasta din urma fiind preluata de noua societate infiintata la expirarea termenului de scutire pentru prima. prin frauda fiscala legale se intelge actiunea contribuabilului de a ocoli legea recurcand la o combinatie neprevazuta a acesteea si.Lacuna este gasita in art. 7 . iar practica fiscala a considerat incetarea activitatii la radierea de la Registrul comertului a societatii chiar daca practic.Astfel. 7 al legii respective unde sta scris : .. sinonima cu cea de evaziune fiscala Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale este sustrasa de la impunere datorita modului in care legislatia fiscala dispune stabilirea obiectivului impozabil.(ce insemna incetarea activitati nu se specifica in lege.dupa caz.in lant’’ de catre acelasi patron sau grup de societati imediat dupa ce o societate a acestora iesea din perioada de scutire de plata impozitelor pe profit. nu si-a atins scopul instituiri de facilitati fiscale din moment ce mai mult de jumatate din societatile comerciale care figureaza inregistrate la Registrul Comertului sunt .este o expresie metaforica si ambigua.Elvetia. la noi.. 5 din prezenta lege isi inceteaza activitatea. procedeul utilizat pe scara nationala al infiintari de societati comerciale. 12/1991 privind impozitul pe profit sa nu se plateasca de respectivii contribuabili impozit pe profit ani de zile. sau altfel spus.S-a ajuns astfel.In cazul in care unitatile platitoare de impozit prevazute la art. numai pentru perioada 1991-1995. inseamna valoarea a inca unuia sau a doua bugete de stat anuale.Cel mai adesea frauda legala desemneaza procedeele juridice care permit scaparea de impozitare fara a contraveni legi. ca profitandu-se de lacunele legii nr..Ea are dubla semnificatie.asa cum a semnalat presa(vezi .se distinge de evaziunea fiscala care se defineste ca o utilizare abila a posibilitatilor oferite de lege.Belgia).Expresia frauda legala este de fapt. a fost punctul de plecare al generalizarii si escaladarii fenomenului evaziunii fiscale in economia romaneasca.in vederea prelungirii scutirii de plata a impozitului pe profit)intr-un interval de timp mai mic decat cel pentru care sunt scutite de plata impozitului de la data expirarii perioadei pentru care se aplica scutirea de impozit acestea au obligatia de a vira la bugetul administratiei centrale de stat sau la bugetele locale..aceasta lege : 1.deci tolerata. 32 din august 1995) 2.

practic de autorii care o folosesc prin simetrie cu formula precedenta. este impusa. Conform legii luxemburgheze.de oricine. dat de Maurice Duverger. simpla’’ si frauda internationala. Frauda simpla prezinta un caracter involutar si este comisa .Singurul vinovat de producerea evaziunii prin astfel de mijloace este legiuitorul.De Brie)..constitue un termen generic si desemneaza totalitatea manifestarilor de fuga din fata impozitelor. nu se poate aplica prin analogie un impozit la o situatie.Ea desemneaza violarea directa si deschisa a legii fiscale si nu acopera decat frauda strico senso astfel incat este de preferat utilizarea formulei frauda fiscala. Evaziunii fiscale i se asociaza trei sensuri si o dubla apreciere in ceea ce priveste legalitatea. de mandatar sau ocupandu-se de afacerile unui contribuabil. dar nu poate depasii un million de franci. dincolo de o violare a spiritului legii si a intentiei legiuitorului o infractiune directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si plata impozitului. afost cel in care frauda imbraca o conceptie extensiva..Cel mai raspandit sens in care este cunoscuta evaziunea fiscala este .C. in calitatea sa de contribuabil.. similara fraudei. 3.Regula in materia dreptului fiscal este ca taxele nu pot fi intelese prin extensiunea lor.Aceasta infractiune este pasibila numai de o amenda a carui instrument variaza in functie de gravitate. ocazioneaza prin neglijenta reducerea incasarilor fiscale sau acordarea sau mentinerea nejustificata de avantaje fiscale’’. *Virgil Codrescu .mai ales intre cele doua razboaie mondiale. 8 .Potrivit acestei perceptii.cu alte cuvinte.oarecum.Primul sens ce i s-a atribuit evaziunii fiscale. 1.arta de a de evita caderea in campul de atractie al legii fiscale’’(M.Cel de-al treilea sens.Frauda fiscala (in ingleza tax evasion)presupune. frauda fiscala in Luxemburg imbraca doua forme care sunt sanctionate in mod diferit :frauda.Evaziunea fiscala in Romania ’’teza de doctorat in stiinte economice 1936 Frauda ilegala.expresie pleonastica. evaziunea fiscala este . adica notiunea de evaziune fiscala este inclusa in cea de frauda 2..

Ea este cercetata nu numai de serviciile fiscale ci si de parchet si politie.6 milioane euro si o pedeapsa cu inchisoarea de cel mult 5 ani.Sanctiunile aplicabile cuprind : -amenzi a caror suma depinde de aprecierea discretionara a administratiei si nu este limitata prin lege . frauda fiscala face obiectul reprobarii si este calificata ca si crima. unde onestitatea este in mod obisnuit ridicata.simple’’ sau de infractiuni grave.2 CLASIFICAREA EVAZIUNII FISCALE In acceptiunea specialistilor evaziunea fiscala poate fi de doua feluri : -evaziunea fiscala legala sau tolerata -evaziunea fiscala licita cu caracter frauduros 9 .Totusi aceasta ultima pedeapsa poate fi ridicata pana la 10 ani in anumite circumstante considerate agravante :vointa contribuabilului de a se imbogatii prin intermediul fraudei . -privarea de drepturi civile si politice.profitarea de apartenenta la o functie publica sau recurgerea la complicitatea uneui functionar.. In Japonia. de a arata (dovedi) administratiei elementele care conditioneaza stabilirea impozitului sau de a-i comunica informatii inexacte sau incomplete din moment ce aceste actiuni tind sa micsoreze impozitarea sau de a procura avantaje fiscale nejustificate autorului lors au unui tert. pentru autoritatea represiva nu are dacat un caracter facultativ si al carui maxim este fixat la doi ani . care este aplicat cand cel in cauza a fost condamnat la cel putin 3 luni inchisoare In Germania. 1. -pedeapsa cu inchisoarea care.importanta impozitelor eludate . Spania este cunoscuta ca unul din statele din comunitatea economica europeana cu rata cea mai ridicata de frauda fiscala. datorata nu numai diverselor cauze sociologice ci si sistemului fiscal complex care alatura impozitele de stat celor provinciale si celor ale comunitati autonome.Sanctiunile corespunzatoare constau in pricipiu intr-o amenda a carei suma maxima atinge 3.Frauda internationala si tentative de frauda internationala sunt pedepsite in mod identic. Sanctiunile fiscale care cad in competenta autoritatilor administrative prezinta un grad mai mare sau mai mic de severitate dupa cum este vorba de infrctiuni zise. delictul de frauda fiscala este definit ca faptul de a omite in plina cunostinta de cauza .

Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categori sociale este sustrasa de la impunere datorita modului in care legislatia fiscala dispune stabilirea obictivului impozabil.Este general recunoscut faptul ca nivelul evaziunii (fraudei) fiscale intr-un anumit stat este invers proportional cu gradul de consimtire la impozit al contribuabililor din acel stat.Evaziunea fiscala este frauduloasa cand contribuabilul.evazionismul poate fi diferit : in tarile din Nordul Europei. obligat sa furnizeze date in sprijinul declaratiei in baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului. Amplorea fraudei variaza de la o tara la alta si chiar si chiar in interiorul aceleiasi tari. Evaziunea fiscala frauduloasa (ilicita) Spre deosebire de evaziunea fiscala legala. deci . in subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului datorat. Asadar evaziunea fiscala frauduloasa sau frauda fiscala constau in disimularea obiectului impozabil. freuda fiscala se savarseste prin incalcarea flagranta a legii.. SUA proportia fraudei fiscale este mult mai redusa decat in celalalte state dezvoltate. profitandu-se de modul specific in care se face impunerea Prin evaziune fiscala ilicita actiunea contribuabilului ce incalca (violeaza)prescriptia legala cu scopul de a sustrage de la plata impozitelor.tolerata’’. Anglia. precum si in cadrul aceleiasi tari pot sa apara diferente semnificative spre exemplu intre Nordul si Sudul Frantei sau 10 . care consta intr-o mentire prudenta a sustragerii in limitele legale. Dimensiunile evaziunii si fraudei fiscale difera de la o tara la alta in functie de legile si realitatile fiscale ale acestora iar eficacitatea sistemului fiscal se masoara nu atat prin importanta veniturilor fiscale atrase la buget cat prin gradul de consimtire la impozit.Evaziunea fiscala legala (licita) Prin evaziune fiscala legala se intelege actiunea contribuabilului de a acoli legea recurgand la o combinatie neprevazuta a acesteia si. Evaziunea ilicita (frauda fiscala) are loc atunci cand se comite o incalcare flagranta a legii. taxelor si contributiilor cuvenite statului. recurge la disimularea obiectului impozabil sau folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului.Chiar intre tarile cu economie de piata dezvoltata.

Frauda simpla : reaua credinta este intermediara intre evaziune si frauda insotita de procedee frauduloase care stabileste vointa de a se sustrage impozitarii.Ea se defineste ca orice actiune sau omisiune comisa cu rea credinta pentru sustragerea de la impozitare.De asemenea. ca si in alte tari. conduc la distorsiuni in mecanismul pietii si nu in ultimul rand pot contribui la crearea unor inechitati sociale datorate . Prevenirea evaziunii fiscale este foarte dificila pentru ca ea presupune instituirea unui sistem costisitor si a unui aparat numeros de supraveghere a colectarii impozitelor. proportiile sunt diferite si pe categorii sociale :evaziunea fiscala in randul salariatilor este mai redusa decat la cei cu profesiuni liberale. ea nu reprezinta decat o proportie foarte mica din infractiunile fiscale. exista o disctinctie clasica intre frauda fiscala administrativa si frauda fiscala penala.excesului si inclinatiei’’diferite a contribuabililor la evaziunea fiscala Indiferent de modul in care a fost definit fenomenul de evaziune fiscala este cert ca el este condamnat pretutindeni. 11 .GRADE DE ILEGALITATE Din punct de vedere juridic.Efectele evaziunii fiscale se resimt asupra nivelurilor veniturilor fiscale. O alta clasificare are la baza existenta sau inexistenta mijloacelor frauduroase pentru comiterea fraudei fiscale.Conform acestei clasificari exista frauda simpla si frauda complexa.a Italiei..Si la noi.3 FRAUDA SI EVAZIUNEA FISCALA.In timp ce prima este supusa doar penalitatilor fiscale a doua suporta sanctiuni penale.Acest fenomen de evaziune fiscala persista in toate tarile si in toate perioadele. 1.Aceasta frauda este urmata doar de sanctiuni fiscale nu si de cele penale. Frauda complexa :vointa frauduloasa este frauda tip prin excelenta.Aceasta este o practica foarte raspandita care furnizeaza majoritatea cazurilor de aplicare a penalitatilor fiscale in materie de impozite pe venitul societatilor(pe profit) . in ciuda sanctiunilor de orice fel aplicate de stat.

a circulatiei drogurilor si. 3. inflatie.De asemenea.O a doua cauza a evaziunii fiscale o constitue faptul ca nici chiar statul nu poate lua cele mai potrivite masuri economice presat de elemente de criza. 1.O prima cauza a evaziunii fiscale.Incercand sa concluzionez asupra diversitati de opinii vis-à-vis de notiunile de evaziune fiscala. a fraudei. de frauda fiscala.a taxelor si impozitelor existente. 4. implicit de lege) si nu evaziune fiscala legala(deoarece conform DEX. tehnicile de impozitare explicand. o constitue faptul ca sistemul fiscal al statului modern lasa la latitudininea contribuabilului declararea veniturilor plecandu-se de la prezumtia de sinceritate. este conform cu legea). in functie de raportul fata de lege al actiunii de atingere a acestor drepturi poate fi evaziune fiscala licita !! (adica este ingaduita.exista sau se face in temeiul unei legi. dar sustragerile de la sumele datorate sunt inimaginabile. implicit. Desigur ca statele europene fac eforturi deosebite de combatere a contrabandei.4 Cauzele evaziunii fiscale In ceea ce priveste cauzele evaziunii fiscale ele sunt in mod evident foarte complexe si au motivatii foarte diverse. recesiune economica si astfel recurge la majorarea –uneori nejustificata.O a treia cauza a evaziunii fiscale o constitue organizarea la nivel national si international de grupuri si structuri mafiote deosebit de puternice care controleaza in fapt subteran economiile multor state. 2. in principal acest lucru. acela al evaziunii fiscale care. ilegala.. precum si evaziunea fiscala ilicita (nelegala)care este sinonima cu frauda fiscala 1.Sofisticarea extrema a regulilor fiscale din tarile dezvoltate risca sa conduca la o incitare permanenta la ascunderea masei impozabile sau la reducerea masiva a acesteia ca urmare a multiplicarii regulilor si a conditiilor de alpicare a cestora. inmultirea regimurilor derogatorii. a evaziunii fiscale. care este prevazut de o lege.complexitatea sistemelor fiscale este o sursa importanta de frauda. adevar neaplicabil tuturor. consider ca exista un singur fenomen care afecteaza veniturile fiscale ale bugetului de stat. CAPITOLUL 2 12 . etc. legala. legal inseamna ca .

13 . iar in cuprinsul ei nu se pomeneste nici macar odata cuvantul . desi referiri la evaziunea fiscala precum si includerea de sactiuni impotriva celor care erau depistati ca evazionisti au avut loc prin legile fiscale speciale (de exemplu-Legea contributiilor directe din 1929)-. 1928. dintre frudele fiscale comise in perioada interbelica in Romania.Elementele favorizante se refereau la regimul rezervelor si amortizarilor.Intr-un singur an. administratia fiscala si factorul politic. la 599 vagoane in 1928 si la 32 de vagoane in 1931.spirtului negru’’ care a costat bugetul statului miliarde de lei. prin importanta sumelor in joc.Legea pentru represiunea evaziunii fiscale la contributiile directe’’(publicata in Monitorul Oficial nr.Consumul declarat si taxat al spirtului din cereale s-a redus de la 5. proces care a avut loc concomitent cu modernizarea sistemului fiscal. In randul marilor afaceri insotite de mari fraude fiscale in perioada inerbelica este citata afacerea:. Partea I din 25 decembrie 1929 De remarcat ca legea pentru represiunea evaziuni fiscale la contributiunile directe nu da definitia explicita a evaziunii fiscale... Maievchi). prin raportare la tarile Europei Occidentale intre anii 1923-1927.La adapostul taxelor prohibitive la bauturile spirtoase a inflorit frauda practica de fabricile de spirt.Enormele profituri care puteau fi obtinute prin eludarea taxelor legale-cca 800 000 lei pe vagonul de spirt-au inaugurat epoca spirtului negru. 288..Forme de manifestare a evaziunii fiscale frauduloase la nivel national si international 2.177 vagoane in 1925.evaziune fiscala’’.Conform aceluiasi autor (M. imediat dupa unificarea sistemelor fiscale in urma unirii provinciilor romanesti din 1918. impunerea complementara dupa rentabilitate si regimul dobanzilor la imprumuturile din strainatate. se detasau cele comise de intreprindere cu caputal strain. incasarile din taxele aferente au scazut la 400 milioane lei fata de 1625 milioane lei in 1927.1 SCURT ISTORIC AL APARITIEI EVAZIUNII FISCALE IN TARA NOASTRA Evaziunea fiscala in Romania a devenit motiv de preocupare pentru specialistii in domeniu.

ar trebui luate in calcul la stabilirea impozitelor.neinregistrarea corecta si la timp a cantitatilor din materii prime si materiale sau marfuri achizitionate. in conditiile aplicarii consecvente a pricipiului generalitaii impunerii.neinregistrarea intregii productii iesite din sectiile de fabricatie si inmagazinate. afisate sau contabilizate. etc. conditii limitarea intr-o masura cat mai mare un aspect pozitiv asupra echilibrului bugetar. 2.practicarea unor preturi de livrare sau a unor cote de adaos comercial mai mari decat cele declarate. 8. 5. 4. cat mai ales la nivel microeconomic.scoaterea din intreprindere de produse finite sau de marfuri fara documente insotitoare sau cu documente neconforme cu realitatea.modificarea preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport.2.nerespectarea retelelor de fabricatie si contrafacerea produselor. 7. 9. facturi. manipulare. etc).2 ASPECTE ACTUALE ALE EVAZIUNII FISCALE IN ROMANIA In Romania problema evaziunii fiscale capata un interes major in primul rand datorita existentei unei economii cu o lipsa acuta de capital. Fenomenul sustragerii de la impunerea unei parti mai mari sau mai mici din materia impozabila se intalneste atat pe plan national. Caile de eludare a fiscului sunt multiple si variate.Uneori. 3. atat la nivel macroeconomic. tot precara a veniturilor care au ca menire finantarea invatamant. etc. cat si international. unde fenomenul subcapitalizarii este deosebit de presant. 2. elemente de avere ori anumite acte si fapte care. parti de venituri.In aceste a evaziunii fiscale ar avea lipsa de capital atrage dupa sine o situatie trebuie sa alimenteze bugetul de stat si care unor importante sectoare sociale(sanantate. insasi legislatia nationala scoate de sub incidenta impozitelor anumite categorii de venituri. 6. chitante ori alte documente justificabile. De asemenea. pentru sustinerea programelor nationale de recrutare.intocmirea de declaratii de impunere nesincere.intocmirea de declaratii vamale false la impotul sau la exportul de marfuri.nereale. printre ele numarandu-se: 1.3 FORME DE MANIFESTARE A EVAZIUNII FISCALE CUCARACTER INFRACTIONAL.intocmirea de state de plata. PE CATEGORII DE IMPOZITE 14 .

cat si operatiuni scutite prin nerespectarea prevederilor in ceea ce priveste calcularea raportului in care participa bunurile si serviciile la realizarea operatiunilor impozabile si influentarea in acest mod a taxei pe valoarea adaugata deductibila. cheltuieli preliminare. in cazul agentilor economici cu capital privat. deficientele constatate de catre organele de control se refera.Analiza evaziunii fiscale in functie de forma de proprietate a persoanelor juridice controlate evidentiaza ca societatile comerciale cu capital de stat si regiile autonome detin o pondere mai mica in totalul sumelor sustrase (35%). fie prin inscrierea in documente a unor preturi de livrare sub cele practicate in mod real.in ceea ce priveste impozitul pe profit.In ceea ce priveste TVA . etc) . situatie intalnita la agentii economici cu capital de stat sau majoritar de stat. -majorarea cheltuielilor cu dobanzi aferente creditelor pentru investitii.Sunt cazuri in care se fac deduceri de taxa pe valoarea adaugata pe baza de documente legale. in pricipal. fie prin neintocmirea documentelor de evidenta primara. la : -reducerea bazei de impozitare prin includerea pe costuri a unor cheltuieli fara documente justificative sau baza legala (amenzi. fond de rezerva. -inregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisa de lege (amortizari. b2).Sunt si cazuri in care se exercita anticipat dreptul de deducere.Practica actiunilor de control efectuate pentru identificarea evaziunii fiscale de contribuabili (persoane fizice si juridice) si pe categorii de venituri (impozit pe profit. impozit pe salarii. b. b1). 15 . penalizari. in principal. taxa pe valoare adaugata. impozite si taxe locale si alte impozite si taxe)confirma urmatoarele: a. actiunile de control evidentiaza ca principale urmatoarele fapte care conduc la evaziunea fiscala: -aplicarea eronata a regimului deducerilor. in raport cu persoanele juridice cu capital privat si mixt (60%). aspecte specifice fiecarei categorii de obligatii fiscale.Actiunile de control efectuate releva. cheltuieli social-culturale. cheltuieli de protocol.Astfel de abateri s-au constatat la agentii economici care realizeaza atat operatiuni supuse taxei pe valoarea adaugata.S-au constatat situatii de deduceri duble ca urmare a inscrierii repetate a unor factori in jurnalele de cumparari si chiar deduceri de taxa pe valoare adaugata din documente apartinand altor societati. -deducerea unor cheltuieli personale ale asociatiilor sau dobanzi la imprumuturi acordate de patroni propriei societati. accize.etc). -neinregistrarea integrala a veniturilor realizate. cheltuieli de deplasare.

In ceea ce priveste accizele constitue evaziune fiscala faptele privitoare la: -necuprinderea in baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile. b4). semne reprezentand participari la beneficiu. -sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri prin prezentarea in vama a unor acte fictive de donatie. taxa asupra mijloacelor de transport. faptele ce conduc la evaziunea fiscala se refera la : -neimpozitarea tuturor sumelor platite salariatilor cu titlul de venituri salariale (diverse ajutoare in bani sau in natura. 16 . -nacalcularea si neretinerea impozitului pe salarii. -declararea unor date eronate.In ceea ce priveste celalalte impozite si taxe datorate bugetului de stat si bugetelor locale de catre contribuabili. -nerespectarea legislatiei privind stabilirea bazei de impozitare. a mijloacelor de transport aflate in posesie si a terenurilor detinute sau aflate in administrarea agentilor economici. -sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii alocoolice in facturile de import. -neevidentierea in contabilitate a oblicatiei de plata a accizelor.In ceea ce priveste impozitul pe salarii. -neinregistrarea impozitului pe salariu suplimentar pentru depasirea fondului de referinta. -utilizarea unor cote inferioare celei impozabile. stimulente). pentru folosirea terenurilor proprietate de stat. persoane juridice. in loc de acte de cumparare. scutirile si reducerile de impozit. -neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului legal. cu plata contravalorii sub forma de uium retinut de productia realizata. neactualizate sau nesincere in ceea ce priveste impozitul pe cladiri. alte drepturi acordate in natura. prime. cumul. -aplicarea incorecta a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale.-neevidentierea si nevirarea taxei pe valoare adaugata aferenta avansurilor incasate de la clienti. de la parteneri externi. -neretinerea si nevirarea impozitului pe salariu datorat pentru persoanele angajate pe baza de conventii civile sau pentru zilieri. precum si neincluderea in deconturi a taxei pe valoare adaugata la plata in vama. -nedepunerea la organele fiscale a declaratiilor privind cladirile aflate in patrimoniul. b5). abaterile cele mai frcvente se refera la: -evidentierea in contabilitate a unor cladiri la valori inferioare celor reale. -producerea producerea de alcool din materii prime primite spre prelucrare (porumb). b3). -nacalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice.

la impozitul pe venit. de a 17 . Evaziunea fiscala la scara internationala este mai favorizata si de existenta unor state sau teritorii cu regimuri fiscale foarte blande si cu reglementari juridice care protejeaza secretul financiar-bancar de ochiul indiscret al autoritatilor publice din alte state. Evaziunea fiscala identificata de organele financiar-fiscale. 2. nu putini contribuabili cauta sa sustraga de la impunere o parte cat mai mare din veniturile externe intr-unul sau chiar in ambele state interesate.Aceste paradisuri sau oaze fiscale. national. la persoanele fizice si asociatiile familiale se localizeaza. calcularea eronata a acestuia.-neconstituirea si nevirarea impozitului pe dividente. sa-i spele si sa-i fructifice.TVA.impozite si taxe locale. infaptuita intre 2. in urma unor conventii fiscale sau a unor prevederi in legislatia nationala care sa la protejeze. care prejudiciaza statul ale carui venituri fiscale au fost artificial imputate. ofera conditii prielnice celor interesati sa creeze acolo societati fara activitate propri-zisa. cum in mod inspirat au fost denumite asemenea state sau teritorii.Ca o reactie la o asemenea perspectiva. el capatand valente internationale. in principal. persoanele fizice si juridice care realizeaza venituri din surse externe. sunt supuse adesea unor impuneri repetate:o data in statul de provenienta a acelor venituri si a doua oara in statul lor de rezidenta.alte impozite si taxe. dar cu posibilitatea de a participa la formarea capitalurilor altor societati. Tentatia pentru evaziunea fiscala nu dispare nici in conditiile incheierii unei conversatii pentru evitarea dublei impuneri dar capata forme si sensuri noi.3 sau mai multe intreprinderi asociate implantate intre state diferite reprezinta scenariul obisnuit al unei evaziuni fiscale internationale.Aceasta actiune deliberata. atrag ca un magnet pe cei ce doresc sa-si pastreze banii in siguranta. va incerca sa transfere o parte cat mai mare din beneficiile aferente din statele cu o fiscalitate mai ridicata in statul cu fiscalitate redusa.Astfel. o intreprindere avand sediul intr-un stat sau sucursale si filiale in alte state cu niveluri de fiscalitate diferite.accize.4 FACTORI GENERATORI SI CONDITII DE MANIFESTARE A EVAZIUNII FISCALE INTERNATIONALE Pe masura dezvoltarii relatiilor economice dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu grade de fiscalitate la fel de diferite.Astfel.In asemenea conditii multiplicarea sarcinilor fiscale poate fi atat de puternica incat sa anihileze interesul beneficiarilor acelor venituri pentru desfasurarea de activitati peste granita. evaziunea fiscala a incetat de a mai fii un fenomen intern.

fac astazi o concurenta dura paradisurilor fiscale clasice prin intermediul regimurilor fiscale privigeliate in conditiile unei presiuni fiscale ridicate. Singapore. Luxemburg. si un paradis financiar propice unde este posibila manifestarea fenomenului de spalare a banilor din orice trafic. Bermude. prin lansare de imprumuturi inernationale si incaseaza redevente. 2. tarile dezvoltate.le acorda imprumuturi si de a incasa dobanzi la niveluri cu mult mai mari dacat cele practicate pe piata autohtona. dotate cu o retea densa de institutii bancare. onorarii si comisioane.In timp ce mentin un nivel global ridicat al presiunii fiscal.. Hong Kong. procura sursele de finantare. Monaco. beneficiind bineinteles de absenta sau de nivelul redus al impozitarii veniturilor si beneficiilor si refuzul de a coopera cu fiscurile straine..in contrast cu paradisurile fiscale. restranse situate de preferinta intr-o zona cu moneda puternica. din aceasta cauza. au functiuni multiple.Cu toate acestea.Ele sunt stabilite in teritorii. In ochii evazionistilor internationali.Astfel. tarile dezvoltate sau cele cu sisteme fiscale bine articulate apar ca .. stabile politic.societatile de baza 3.infernuri fiscale’’ care au atitudine destul de ambigua fata de primele. O caracteristica principala a acestor paradisuri fiscale este ca pot pastra secrete bancare si alte aspecte favorabile legate de conditiile legale acordate.Paradisul fiscal este. Elvetia. ele mentin la dispozitia investitorilor structuri juridice si regimuri speciale care permit sa scape de orice impunere sau sa beneficieze de o impozitare foarte usoara’’. protectie puternica a secretului bancar si al afacerilor.societatile fictive 1.Ele gestioneaza in acelasi timp portofoliile de valori imobiliare pentru societatile de grup optin participari.Societatile holding instalate in tari ca Lichtenstein.holdingurile 2. societatile holding(societati care detin un portofoliu de participatie fara a fii executat ele insele vre-o activitate 18 .5 INSTRUMENTE DE INTERNATIONALE REALIZARE A FRAUDEI FISCALE Acestea se rezuma in special la trei tipuri de societati instalate in tarile de refugiu: 1. ignorand controlul schimburilor si deservite de legaturi aeriene bune si de retele de telecomunicatii asigurand legaturile cu tarile dezvoltate.

Altfel spus. Unitatea fiscala a acestor societati holding este evidenta.1 Definitie.Acestea nu au baza.base companies’’ sunt societati care nu au activitate economica proprie.Suma astfel obtinuta in urma vanzarilor obligatiunilor este predata de catre societatea holding la societatea holding din tara de origine in schimbul unei dobanzi cel putin egala cu rata dobanzii pentru obligatiunile emise. emisiunile de obligatiuni din Europa se efectueaza in Luxemburg deoarece operatiunile in cauza nu sunt supuse la impozite prea mari. in tari cu o presiune fiscala redusa servind pentru concentrarea si administrarea beneficiilor financiare si comerciale realizate in alte tari de catre filialele si intreprinderile comerciale din grupul fondator. 2.6 COMPANIILE DIN PARADISURILE FISCALE 2.de afacere) nu platesc practic impozit pe profiturile lor in Olanda sau Luxemburg. ele gestioneaza trezoreria grupului care le-a creat iar in tarile care sunt stabilite.Ele sunt create.o societate dintr-o tara cu fiscalitate ridicata pentru venituri din capital si care doreste sa lanseze un imprumut obligatar.Societatile baza . pentru a evita retinerea la sursa a impozitului asupra dobanzilor. 2.Dobanzile varsate de societatea holdin detinatorilor de obligatiuni nu suporta nici o retinere.In Elvetia unele cantoane nu impun veniturile din sursa straina primita de societatile care sunt domiciliate aici dar care nu exercita nici o activitate. au o existenta materiala mult mai neinsemnata.In jargonul economic american. prin offshore sunt denumite activitatile si firmele care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului national al statului in care acestea sunt rezidente.Obiectul acesteia este sa emita titlurile de valoare respective . micsorand astfel costul finantarii pentru societatea initiala. 19 .si nu sunt instalate in tarile de refugiu.sham companies’’. Prin termenul offshore limbajul de specialitate britanic desemneaza teritoriul situat dincolo de tarm..Societatile fictive sau . unde fiscalitatea este mai redusa.Spre deosebire de precedentele acestora. de asemenea.De regula. 3.. obligatiunilor emise creeaza o societate holding in Lichtenstein.De exemplu.6.

Teoretic. din punct de vedere al actelor comerciale savarsite. Cea mai importanta trasatura a paradisului fiscal ramane faptul ca nu percepe impozit de la companiile offshore. Conditiile care trebuie indeplinite pentru ca un teritoriu sa poata fi considerat paradis fiscal sunt urmatoarele: 1.infracstructura bine dezvoltata:servicii perfecte de telecomunicatii sistem bancar stabil si bine dezvoltat.fiscalitate redusa:companiile offshore sunt scutite de impozit sau impozitul datorat este foarte scazut. bunurile pleaca dintr-o directie.6. etc. 4.companiile offshore se pot infiinta in orice tara din lume.Acest regim fiscal este garantat prin lege.O companie offshore nu realizeaza venituri in tara in care a fost inamatriculata.Tara in care sunt realizate profiturile din aceasta tranzactie impune anumite taxe pe aceste profituri bazate pe diferenta dintre pretul la care aceste bunuri au fost achizitionate si pretul aproximativ la care acestea sunt vandute.2 Domenii de folosire a companiilor offshore Principalele domenii de folosire a acestor companii sunt: Comert:In mod curent cand are loc o tranzactie comerciala intre doua companii. 2.protectia patrimoniului:este garantata prin lege de dreptul de dispozitie absoluta a actionarului asupra intregului patrimoniu al companiei. iar documentele si banii din cealalta. 5.birocratie scazuta:companiile offshore sunt scutite de obligatia tinerii contabilitatii a registrelor comerciale si nu sunt obligate la prezentarea bilantului contabil. 20 . 3.anonimate:datele de indentificare a actionarilor si ale administratiilor nu sunt publice (nu se pot descoperii din registrele publice).Cu alte cuvinte este vorba despre intreprinderi care nu desfasoara activitati comerciale in tara in care au fost inregistrate si care. 2. dar nu peste tot se pot obtine si avantaje fiscale. sunt considerate ca fiind straine.

G. marci inregistrate.In acest fel pot fi facute atat investitiile firmei straine. o suma destul de considerabila. F. ceea ce poate fi avantajos datorita legilor de protectie a investitorilor straini cat si economii din taxe percepute.In multe tari nu se face divferenta intre persoane fizice si persoane juridice ca detinator de proprietati si astfel asemenea tranzactii sunt mai usor de dus la capat. 21 . cu taxe deduse din dobanzi.Servicii:Persoanele fizice care primesc un venit substantial din serviciile profesionale oferite (de exemplu arhitecti.Imobiliare:Detinerea de proprietati imobiliare printr-o companie offshore permite evaluarea platii taxelor de mostenire. Finante:O companie offshore poate oferii imprumuturi unei alte companii localizata intr-o zona cu taxe ridicate. Instrumente negociabile:Acest mod de utilizare a companiilor offshore se refera in mod deosebit la Cipru. inainte de repatriere. procedurile de intrare pe piata sunt simple si impozitele si prelevarile asupra operatiilor financiare efectuate in strainatate sunt reduse sau inexistenta.Domeniul bancar:Caracteristicile comune ale acestor piete sunt urmatoarele:taxele de licenta sunt. acest venit fiind taxat la sursa. de exemplu copyright. inchiriate sau autorizate la o valoare mai mare.Unele tari au semnat acorduri de evitare a dublei taxari care permit reducerea si in unele cazuri chiar eliminarea acestor taxe.Aceasta taxa difera. software sau titluri pot fi vandute companiilor offshore pentru a fi revandute. H.Anumite clauze din acordurile de evitare a dublei taxari semnate de aceasta tara permit ca anumite servicii sa fie desfasurate in alte tari fara ca ele sa fie vazute ca institutii permanente si astfel nefiind supuse taxarii.Astfel profiturile vor fii transferate catre o jurisdictie in care nu exista taxe. consultanti sau autori) pot imputernici o companie offshore sa primeasca drepturile lor banesti. dar de cele mai multe ori variaza intre 15-20%.ul.Cu alte cuvinte. Investitii: Multe tari impun taxe pe profitul obtinut sau din teritoriul tarii respective de catre cetateni straini. Proprietate intelectuala:Proprietatea intelectuala.de regula reduse. ataxelor platibile in cazul vanzarii precum si a taxelor pe venit. artisti. compania offshore partea care urmeaza sa efectueze plata va factura si va primi plata.

CAPITOLUL 3 CAI DE PREVENIRE SI COMBATERE A EVAZIUNII SI FRAUDEI FISCALE 3.Mai mult.1 Modalitati de sactionare a evaziunii fiscale Specialistii in domeniul fiscal au ajuns unanim la concluzia ca evaziunea fiscala este cu atat mai de temut cu cat impozitul este mai ridicat.Bahreim. este foarte posibil ca statul sa nu reuseasca sa incaseze de la contribuabil impozitele cerute.Liban. a tuturor contribuabililor si asa mai departe.Transport maritim:Anumite tari. mijloacele prin care sunt pedepsite abaterile de la normele fixate de legile fiscale. Prin urmare.Iata de ce orice stat.Principalele piete bancare offshore sunt:Anghuilla.Luxemburg. astfel incat orice contribuabil sa-si poata plati integral si la timp impozitele datorate. sau de marirea sactiunilor aplicate. precum Cipru permit inregistrarea companiilor de transport maritime care isi pot desfasura activitatea fara a trebui sa plateasca taxe. astfel de tari incearca sa fie competitive in ceea ce priveste inregistrarea vapoarelor. iar unul din mijloace este tocmai frauda fiscala. ea putand fi asigurata la nivelul cerintelor bugetare pe alte cai.In 22 .Orice platitor va face.Barbados. marirea prelevarii fiscale trebuie studiata cu atentie pentru a nu facilita manifestarea fenomenelor de evaziune fiscala. Desconsiderarea unui asemenea punct de vedere face ca un sistem fiscal sa nu fie eficient. justa.Singapore.Bahamas. a sarcinilor fiscale. tot ce-i sta in putinta pentru a scapa de asemenea rigori insuportabile. De asemenea.Astfel. cum ar fi dezvoltarea fortelor de productie. repartizare echitabila.Emiratele Arabe Unite.Panama. sanctiunile fiscale sunt instumentele. indiferent de pregatirea inspectorului fiscal. Companiile offshore pot fi folosite in mai multe domenii si nu ar trebui privite ca un instrument ce poate fi folosit intr-o singura activitate. in aceste conditii.Antilele Olandeze.Costa Rica.Hong Kong. cuprinderea si impunerea intregii materii impozabile. serviciilor maritime si in general probleme legate de administratie. I. este necesar sa dimensioneze si sa distribuie de o asa maniera sarcinile publice.pentru realizarea veniturilorsale.

Aceste reglementari completeaza cadrul juridic al sistemului fiscal actual. celalalte inconveniente ale acestuia. iar din acest punct de vedere. ci mai degraba un rol preventiv. reglementata expres prin lege. considerate infractiuni.Studiile recente au demonstrat ca in materie fiscala. pentru descurajarea unor asemenea fapte. aplicata de instanta judecatoreasca pe baza actelor de control fiscal in cazul calcarii cu intentie a unor norme in materie fiscala.De aceea sanctiunile fiscale trebuie sa fie diversificate si suficient de aspre in raport cu gravitatea faptelor. dupa revolutie. Asadar. daca se face o analiza critica. de ansamblu. este mijlocul cel mai obisnuit pentru sanctionarea abaterilor fiscale care in raport cu gravitatea faptelor savarsite de contribuabili poate fi: -amenda contraventionala aplicata de organul de control stabilita in suma fixa. care este stabilita in raport de impozitul sustras. a sistemului. Actualul regim sanctionar nu ar fi complet si eficient daca nu s-ar fi asigurat prin lege si alte forme de sanctiune fiscala distincte. de recidiva etc. insa complementare celor de mai sus cum ar fi: 23 . in ciuda faptului ca in prima perioada au fost practic inexistente. Sanctiunile fiscale sunt multiple si ele pot fi clasificate in raport cu severitatea si modul de aplicare. sau amenda contraventionala proportionala. luate prin comparatie devin minore. Implementarea noilor reglementari pe linia combaterii evaziunii fiscale in etapa actuala a reformei fiscale. -amenda penala. are menirea de a redresa situatia existenta.realizarea politicii fiscale a statului nostru. aplicarea celor mai aspre masuri au nu numai un rol reparator ( de a incasa impozitul perceput cu ocazia descoperirii lui). si se aplica ca regula generala. in caz de recidiva sau cand exista elemente de intentie. cum ar fi interzicerea unor drepturi.Acesta stare de lucruri a constituit o stare majora a fraudelor fiscale la scara nationala. controlul fiscal trebuie sa aibe la indemana cele mai adecvate sanctiuni. concomitent cu alte masuri. reglementerile actuale prevad pentru anumite fapte mai grave si sanctiunea cu inchisoarea. si pun in practica insrumentele de actiune specifice oricarei economi de piata. astfel: -amenda fiscala. pentru a stopa cu eficacitate fraudele fiscale. sanctiunile fiscale au avut un rol semnificativ. de nivelul impozitului sustras.In cazul infractiunilor savarsite de contribuabili.

-dobanda reparatorie sau majorarilede intarziere pentru neplata integrala si la termen a impozitelor datorate care se aplica pentru a compensa prejudiciul adus statului prin neincasarea la timp a impozitului iar procentul de dobanda are la baza costul de imprumut guvernamental. 3. orice documente si informatii referitoare la activitate si perioada desfasurata.2 Prevenirea si combaterea riscului comiterii infractiuniilor de evaziune fiscala Datorita consecintelor deosebit de grave pe care le are intr-o societate comiterea unor astfel de infractiuni. controlul fiscal trebuie sa aiba. in acest scop. economic cat si social.Controlul strict al legalitatii functionarii documentelor cu regim 24 .Aceasta masura .inclusiv compararea cu activitati si cazuri similare.Se impune ca aceste reglementari sa aiba o anumita stabilitate in timp pentru a putea fi cunoscute de subiectii carora li se adreseaza si pentru a putea fi aplicate. organului de control I s-a legiferat dreptul de a stabili prin estimare nivelul impozitului datorat. atat de ordin legislativ. Pentru stoparea fenomenelor de evaziune fiscala care s-ar produce chiar si in ciuda celor mai aspre masuri. administrativ. dotarea superioara a acestora in domeniul juridic. practic. utilizand . -confiscarea bunurilor care este o masura complementara sanctiunilor penale. -obligativitatea luarii masurilor asiguratorii in cazul savarsirii unor infractiuni prevazute de legea evaziunii fiscale. o revolutionare si reconsiderare a actualului sistem fiscal. Realizarea acestui deziderat nu poate fi facuta decat prin aplicarea unui complex de masuri. alaturi de ansmblul de sanctiuni fiscale care fac obiectul noilor reglementari constitue. la indemana si acel mijloc eficace de constrangere. contribuabilul fiind cel care are sarcina de a dovedi corectitudinea privind nivelul impozitului calculat si ca aplicarea sanctiunii fiscale este nejustificata. respectiv de reparare a prejudiciului adus statului prin ascunderea sau distrugerea documentelor justificative sau de evidenta financiar contabila sau a obiectelor impozabilesau taxabile. In ceea ce priveste masurile de ordin administrativ ce trebuie luate in vederea prevenirii si combaterii faptelor de evaziune fiscala se impune marirea numarului functionarilor cu atributii in activitatea in activitatea de control fiscal.In acest sens. masurile ce trebuie luate in vederea prevenirii si combaterii acestora trebuie sa fie foarte ferma.

special si al activitatii desfasurate in unele domenii cum ar fi comertul cu alcool sau produse petroliere trebuie sa constituie prioritati pentru organele de control fiscal din Romania. respectarea legalitatii. Si masurile de ordin social sunt importante pentru combaterea infractiunilor de evaziune fiscala. iar incazul in care acesta din urma le-ar primi tot acest procedeu sa poata fi folosit ca mijloc de proba in justitie. avand in vedere scopul comun al acestora. De asemenea. din moment ce contribuabilul ara certitudinea ca fapta sa de sustragere de la plata obligatiilor fiscale nu va fi descoperita. de aceea se impune luarea unor masuri sustinute de instruire a populatiei in vederea constientizarii de catre fiecare cintribuabil in parte a faptului ca impozitul nu reprezinta un bir. insusi contribuabiluleste beneficiarul acestui echilibru. contribuabilul trebuie sa constientizeze consecintele infractiunilor de evaziune fiscala precum si a posibilitatilor extreme reduse de a scapa de rigorile legii si a pedepselor pe care trebuie sa le sufere cel care comite astfel de infractiuni. ci el reprezinta resursele cu ajutorul carora se realizeaza echilibrul economic si social intr-o societate si ca.241/ 2005 si nu numai respectarea celorlalte dispozitii legale in materie fiscala. Combaterea coruptiei in cadrul functionarilor cu atributii de control in domeniul fiscal trebuie sa fie tratata cu maxima responsabilitate deoarece. Recuperarea prejudiciilor in cazul comiterii acestor infractiuni trebuie sa constituie o prioritate in activitatea de urmarire penala desfasurata in cadrul unor astfel de dosare penale. 25 . atunci nu mai are nici o retinere de la a comite evaziune fiscala.Cooperarea dintre Garda Financiara si organele judiciare trebuie imbuatatita continuu. o confiscare abuziva din partea statului. deoarece infractiunile prezinta gradul de pericol social cel mai ridicat. iar masurile asiguratorii trebuie luate din prima faza a inceperii procesului penal. O modalitate de rezolvare cel putin partiala a acestei probleme ar fi reglementarea institutiei agentului sub acoperire care sa poata sa ofere respectivului functionar diferite valori pentru a-i testa corectitudinea.Treptat contribuabilul va intelege ca un impozit rationalsi bine administrat nu este decat o datorie civica a sa. al carui beneficiar este intreaga societate si implicit el. iar combaterea lor trebuie sa reprezinte o prioritate. In activitatea de control a Garzii Financiare trebuie urmarita intr-o mai mare masura si constatarea infractiunilor de evazine fiscala prevazute de Legea nr.

Pentru ca fluxul de informatii sa fie continuu si din ambele 26 . insa. pentru a nu aduce atingerea intereselor persoanelor juridice si fizice la care se refera. conventia model O. acestea precizeaza conditiile in care pot fi obtinute si folosite informatiile respective. salarii. c) soldurile operatiilor in relatiile cu bancile si alte institutii similare si dobanzile aferente acestor solduri. desenelor. de regula. b) dobanzile la capital si alte efecte publice. licentelor. se desprind cateva concluzii. cu efecte pagubitoare pentru state. obtinute in legatura cu activitatea comerciala sau alte afaceri. Din cele prezentate pana aici cu privire la schimbul de informtii.Astfel. g) alte venituri sau bunuri patrimoniale. marcilor de comert sau altor drepturi de proprietate intelectuala. utilizarea acestui mijloc de lupta impotriva fraudei si evaziunii fiscale este mult ingradita din mai multe motive: 1)In primul rand. Pentru aplicarea prevederilor unei conventii fiscale statele contractante au nevoie de informatii referitoare la: a) dividentele acordate de societatile pe actiuni si alte societati similare de capital.Totodata.3 Cooperarea intre state pentru prevenirea evaziunii si fraudei fiscale internationale In vederea stavilirii evaziunii fiscale internationale si a stoparii fraudelor comise in aceleasi domenii. conventiile pentru evitarea dublei impuneri au fost completate cu prevederi pentru combaterea acestor fenomene. d) revedentele si alte obligatii de plata cu caracter periodic pentru folosirea dreptului de autor. reciproc si sistematic. f) despagubiri.Astfel.D. la cerere si numai rareori in mod curent (automat).Practic. furnizarea de informatii se face.E sugereaza statelor contractante sa faca un schimb de informatii care sa faciliteze aplicarea prevederilor convenite in materie de impozite sau ale reglementarilor interne ale acestora. teoretic vorbind. plati de sume asigurate si alte indemnizatii similare.C. pensii si rente. schimbul de informatii poate sa constituie un miloc indispensabil pentru prevenirea fraudei si a evaziunii fiscale in cazurile in care materia impozabila se gaseste pe teritoriul unui stat contractant. e) retributii.3.

Drept urmare. mentionam: 27 . asigurand in acelasi timp o politica sociala cuprinzatoare in stare sa stimuleze procesele de profit si investitii. economia subterana a inflorit in continuare. 3) In al treilea rand.Procesul de “reciclare” era mai rapid si mai sigur in transferul de fonduri catre asa-numitele “paradisuri fiscale”. si valutare. in timp ce fondurile se scurgeau in conturile din strainatate printr-o serie de ”inginerii financiare”. unde riscul interventiei autoritatilor de stat este mai mic. construind un nou cadru legal mai rafinat. reorganizarea relatiilor financiare.In timp. sistemul de impozitare. a tehnologiei si a sectorului public.Asemenea interese pot avea numai statele legate intre ele prin relatii economice si financiare echilibrate si care au grade de dezvoltare economica apropiate. atat din partea agentilor economici cat si a populatiei. Din aceasta cauza. de afaceri ori profesionale si nici procedee comerciale.Printre factorii care au facilitat aparitia si dezvoltarea economiei subterane in Romania. monetare. si in mod implicit a evaziunii fiscale. este nevoie de ample schimbari ale intregului sistem social si economic: restructurarea drepturilor pe proprietate. La randul sau. a creat mai multe oportunitati pentru evaziunea fiscala. Statul care are nevoie de informatii nu poate solicita decat pe cele pe care el le poate oferi in contrapartida. statul caruia i s-au cerut informatii poate oferi asistenta celuilalt numai in limitele permise de propria sa legislatie sau de practica administrativa. schimbul de informatii este limitat de faptul ca nu trebuie sa desconspire secrete comerciale. Lipsa unei legislatii corespunzatoare si mai ales stabile.parti. 2)In al doilea rand. informatiile solicitate trebuie riguros selectate. schimbul de informatii nu poate fi intotdeauna reciprocdin cauza disparitatilor existente intre legislatiile statelor contractante. este nevoie ca statele contractante sa fie in aceeasi masura interesate in efectuarea unui asemenea schimb de informatii. precum si reevaluarea rolului economic al statului.4 Propuneri de masuri necesare limitarii evaziunii fiscale cu privire la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana Optiunea Romaniei pentru o tranzactie la economia de piata implica inca un proces de schimbari care nu pot fi realizate dintr-o data si /sau in mod discret.In acest context. acompaniata de capacitatea administrativa insuficienta a institutiilor de control. industriale. 3. precum si politica cheltuielilor publice trebuie sa implice participarea tuturor persoanelor fizice si juridice pentru creerea veniturilor statului.

o atentie speciala ar trebui acordata urmatoarelor: -controlul si investigarea “pietei muncii la negru”(perfectionarea eficientei structurilor specializate – Inspectoratul General al Muncii si inspectoratele locale. autoritatile romanesti trebuie sa perfectioneze: -activitatea institutiilor specializate din domeniu (Ministerul Finantelor Publice si Garda Financiara. protejand agentii economicii de bunacredinta de comportamentul agresiv al divresilor infractori economici si financiari. -procedura fiscala.2004 a Legii 57/2003 a Codului Fiscal. reguli si proceduri de control care trebuie analizate in viitorul apropiat. si insusirea privata (in mare parte) a patrimoniului public. a permis confiscarea privata a companiilor de stat. pasii ulteriori ar trebui sa se concentreze pe urmatoarele idei si sugestii: 28 .In acest sens.-tranzitia catre o economie de piata fara un cadru legal solid. -coruptia si protectionismul din cadrul organizatiilor si institutiilor publice au afectat imaginea tarii peste hotare. Aderand la Uniunea Europeana. care de fapt cuprinde controlul si inregistrarea diferitelor tipuri de venituri si active. a rezultat in privarea cetatenilor de venituri/castiguri financiare. Romania trebuie sa asigure si sa intareasca mediul de afaceri. Ministerul Justitiei). Ministerul Mincii. Ministerul de Interne. Pentru a indeplini standardele UE privind lupta impotriva evaziunii si sustragerii fiscale (componenta administrativa). -ineficienta autoritatilor publice si a institutiilor de control in lupta impotriva economiei subterane. Casa de Pensii. lucru care de altfel s-a realizat prin aplicarea incepand cu 01. mediul de afaceri romanesc suferind mari prejudicii in ceea ce priveste dezvoltarea sociala si economica. stabil si coerent. sau Agentia Nationala a Somajului – alaturi de procedurile de control si investigatiile folosite de Ministerul Finantelor Publice si organismele sale specializate – Garda Financiara si Departamentul General al Vamilor). -activitatea de armonizare si unificare a tuturor regulilor si procedurilor in cadrul unui singur Cod Fiscal.01. -toleranta anumitor administratii bancare fata de preluari de catre persoane corupte. a permis crearea unor metode relativ simple de evaziune fiscala. Printre alte legi.

ar trebui sa se acorde o mai mare atentie faptului ca marfurile circula si reducerile fiscale sunt obtinute pe baza unor documente apartinand ori altor companii decat furnizorilor reali. ori eliberate pe numele unor companii inexistente. In ceea ce priveste inregistrarea societatilor comerciale. Romania ar trebui sa adopte masuri restrictive care sa asigure un control strans asupra productei si distributiei lor. 29 . eventual in legatura cu evidenta fiscala. astfel incat institutiile de control sa poata reactiona prompt in fata unor tranzactii care implica societati cu datorii la bugetul de stat. principala problema ramane cea legata de durata existentei falselor comoanii. si absente unui cadru legal strict in acest domeniu.Pentru a lupta eficient impotriva comertului ilegal si folosirii unor astel de formulare. -elaborarea unui cod de practica referitor la acordarea sau retragerea autorizatiilor detinatorilor de depozite.Acest fenomen a aparut din cauza lipsei controlului comercializarii unor astfel de formulare/documente speciale. cat si controlul asupra bunurilor depozitate. Consiliul Ecofin a aprobat la data de 19 mai 1998 punerea in practica a urmatoarelor masuri: -inntroducerea unui sistem computerizat pentru miscarea si controlul produselor impozabile. in ciuda faptului ca nu se desfasoara nici o activitate la locatia declarata a acestora9impiedicand astfel orice control din partea institutiilor fiscale).-referitor la documentele fiscale si alte documente care insotesc marfurile. Perfectionari institutionale In privinta metodelor adoptate de organismele europene pentru combaterea evaziunii fiscale. -implementarea unui sistem de notificare prealabila pentru a imbunatatii depistarea miscarilor de bunuri. facand astfel posibila detectarea mai usoara a miscarilor suspecte sau anormale. este nevoie de acte normative mai restrictive privind atribuirea actiunilor unei companii. -negocierea unor protocoale de catre statele membre cu producatorii si comerciantii pentru a imbunatatii cooperarea si a obtine informatii. care se regasesc inca in Registrul Comertului.Mai mult.Registrul Comerului ar trebui sa fie implicat in mod direct in verificarea autenticitatii depuse pentru inregistrarea sediilor si a punctelor de lucru.

si de la identificare la recuperarea prejudiciului.Cooperarea cu alte autoritati si institutii publice va asigura ca evaziunea fiscala poate fi prevenita si contracarata.Pentru prevenirea. pentru eficientizarea colectarii veniturilor la bugetul de stat. autoritatile romanesti ar trebui sa imputerniceasca astfel de structuri institutionale cu acces la informatie privind orice incercare frauduloasa. exista deja institutii – care au nevoie doar de o mai mare vitalitate si capacitati de identificare a actelor ilegale si de depistare a domeniilor in care are loc evaziunea fiscala. etc. Romania trebuie sa asigure anumite structuri eficiente de operare in cadrul institutiilor de control si autoritatilor locale. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este necesara perfectionarea nu numai formala a structurilor institutiilor specializate si abilitate in combaterea evaziunii fiscale ci si formarea unui corp de functionari publici profesionisti. In cazul evaziunii fiscale.) 30 . Nu in ultimul rand este necesara institutionalizarea unui sistem de pregatire profesionala a personalului implicat in identificarea si combaterea evaziunii fiscale (seminarii. asigurarea stabilitatii macroeconomice si un mediu de afaceri favorabil.Din punct de vedere institutional. totusi.Astfel echipate. contracararea si descurajarea evaziunii fiscale. neimplicati politic. scurtand intervalele de timp necesare de la descoperire la ancheta. institutiile ar trebui sa poata interveni mai aproape de locul si timpul infractiunii. dezbateri tematice la nivel national. De asemenea trebuie gasite formele cele mai adecvate de simulare dar si de sanctionare a personalului angajat in actiuni de control in vederea eficientizarii activitatii acestuia.Astfel de structuri ar trebui sa fie pe masura specificitatilor economice ale fiecarei zone goegrafice analizate.

In exercitarea atributiilor sale comisarul general emite decizii. care au ca efect evaziunea si frauda fiscala. potrivit legii. in conditiile legii. sector 5.Comisarul general este ajutat in activitate de 3 comisari generali adjuncti care. 31 .8/2005 Garda Financiara a trecut din subordinea AUTORITATII NATIONALE DE CONTROL in suborinea MINISTERULUI FINANTELOR PUBLICE.17. cu avizul Ministerului Finantelor Publice pentru functiile de conducere. prin deciziile luate. care exercita controlul operativ si inopinant privind prevenirea.Comisarul general asigura. sanctioneaza si elibereaza din functii personalul din structura Comisariatului general. cu personalitate juridica. descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte din domeniul economic. Apolodor nr. numit prin ordin al ministrului finantelor publice. promoveaza.Comisarul general reprezinta Garda Financiara in relatiile cu tertii. financiar si vamal. aproba norme de lucru si stabileste proceduri rentru intreg personalul Garzii Financiare.Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de credite si exercita atributiile legale in aceasta calitate pentru toate unitatile din structura Garzii Financiare. numeste. Garda Financiara este o institutie publica de control. indeplinirea corespunzatoare a atributiilor ce revin Garzii Financiare potrivit dispozitiilor legale in vigoare si raspunde in fata ministrului finantelor publice de intreaga activitate desfasurata de unitatile din structura Garzii Financiare.G nr. angajeaza. str. in absenta comisarului general. comisarii-sefi adjuncti ai comisariatelor regionale si ai Comisariatului Municipiului Bucuresti.Garda Financiara este condusa de un comisar general – functionar public. organizata ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Ministerului Finantelor Publice. Garda Financiara are sediul in municipiul Bucuresti. precum si comisarii care conduc sectiile judetene. angajeaza si reprezinta Garda Financiara pe baza mandatului expres dat prin decizie a comisarului general.CAPITOLUL 4 GARDA FINANCIARA – organism de prevenire si combatere a evaziunii fiscale Prezentarea Garzii Financiare Prin O. comisarii-sefi.

Consiliile locale sprijina comisariatele Garzii Financiare pentru asigurarea. b)Comisariatele regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti. Comisariatele regionale se organizeaza ca unitati zonale cu competente teritoriale limitate.Comisariatele regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti sunt unitati cu personalitate juridica. sub conducerea comisarului general. 32 .Comisarii din comisariatele regionale au competenta de control operativ si inopinat in sectiile judetene arondate.Garda Financiara are in structura: a)Comisariatul general. care. urmareste modul de realizare a atributiilor incredintate comisariatelor regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti. in conditiile legii. care conduc si supravegheaza activitatea de control operativ si inopinat pentru sectiile judetene arondate. In structura comisariatului general se pot organiza servicii birouri si alte compartimente functionale prin decizie a comisarului general. asigura realizarea strategiei de control. care au in componenta sectii judetene arondate. cu avizul ministrului finantelor publice. Comisariatul general este structura centrala a Garzii Financiare. de amplasamente in vederea construirii de sedii proprii pentru Garda Financiara. stabileste masuri operative pentru eficienta controlului curent si a controlului tematic.

33 .

-combaterea comertului ilicit cu cereale si produse agricole. Perspective Privind Perfectionarea Activitatii Anului 2007 Principala provocare la adresa Garzii Financiare in noul contex creat prin integrarea Romaniei in Comunitatea Europeana. de posibilitatea exploatarii ilicite a facilitatilor survenite in legislatia 34 .Garda Financiara: Raport De Activitate Analizand activitatea desfasurata de garda financiara in 2006. o reprezinta necesitatea ca intitutia sa-si poata demonstra utilitatea si eficienta in cadrul mecanismului complex. prin premisa acestor obiective se impun a fi evidentiate urmatoarele realizari: -cresterea cu 18% a valorii sanctiunilor contraventionale aplicate si cu 16% a numarului de sesizari penale intocmite.actiunile Garzii Financiare conducand la stoparea lor si la demonstrarea fraudelor savarsite. -identificarea unor imense prejudicii aduse bugetului de stat prin amplificarea ilicita a costurilor unor actiuni de combatere a gripei aviare. -identificarea unor fabrici neautorizate de prelucrare a tutunului precum si a unor cantitati semnificative de materie prima si tigarete cu provenienta ilicita. banderolele false gasite pe linia de imbuteliere fiind o proba fara posibilitate de contrazicere. in acelasi timp. in aceste cazuri. Princiaplele riscuri pentru anul 2007 sunt determinate. a unui stil de munca european. -identificarea unei tipografii clandestine pentru banderole de marcaj fiscal. -identificarea in flagrant a mai multor fabrici unde se preparau ilicit bauturi alcoolice. adoptarea cat mai rapida si mai profunda. -identificarea unor tranzactii ilicite cu uleiuri minerale. -cresterea cu 25% a numarului de unitati suspendate pentru neutilizarea sau nedotarea cu aparate de marcat fiscale. a numarului de actiuni de control executate. in conditiile mentinerii la acelasi nivel ridicat ca si anul anterior. creat pentru combaterea fraudelor.

Alaturi de aceste riscuri noi. Un aspect important ce se impune a fi mentionat priveste politica de personal a institutiei. materialele refolosibile. in primul rand cele legate de renuntarea la regimul special al documentelor fiscale si posibilitatea facturarii ulterioare a marfurilor si serviciilor. simplificarea circulatiei marfurilor si persoanelor in spatiul comunitar se pot constitui parghii ce pot fii utilizate in facilitarea operatiunilor comerciale ilicite.E. in forme cat mai practice. ce se pot manifesta in forme diverse. respectiv angajarea a circa 300 de noi functionari publici. Garda Financiara a stabilit unele prioritai pentru a putea face fata acestor cerinte: -utilizarea cat mai eficienta a fondului de timp disponibil pentru a putea acoperi. -stabilirea unor contacte cu institutii cu atributii similare din statele U.fiscala. -continuarea programului de pregatire profesionala. produsele agroalimentare. in primul rand comisari si consilieri juridici. cat mai bine. precum si alte state. lemnul. 35 . -mediatizarea corespunzatoare a actiunilor desfasurate si a rezultatelor obtinute. intreaga arie de competente.De asemenea. trebuiesc amintite in continuare produsele accizate. asigurandu-se deopotriva specializarea fiecarui comisar intr-un anumit domeniu cat si capacitatea de a actiona operativ pe tot domeniul de competente al Garzii Financiare.

numar .009 697.584 101 Nr. .437 103 2. care fac obiectul unor sesizari penale. 36 .098 162. agenti economici verificati 146. ** valoarea prejudiciilor se refera strict la rezultatele actiunilor initiate de Garda Financiara.039 7. neincluzand prejudiciile aferente constatarilor efectuate de institutie la sesizarea ori din dispozitia organelor de cercetare penala.497 132.01-31. sunt supuse procedurilor de distrugere.773 116 107 * In indicatorul „confiscari” nu este cuprinsa c/valoarea marfurilor indisponibilizate.386 98 114 118 114 76 115 138. acte de control incheiate I.12 % 2005 2006 Nr.943 151.12 01.848 89.valoare prejudicii ** 286. tigarete. SUME TOTALE: -stabilite -incasate din care: Amenzi -stabilite -incasate Confiscari * -stabilite -incasate Altele -stabilite -incasate II.REZULTATE OBTINUTE Indicatori rezultati in urma activitatilor desfasurate in anul 2006.01-31. conform prevederilor legale.395 121.902 143.643 148. comparativ cu aceeasi perioada din anul anterior.005 1368 281.337 10. alcool si bauturi alcoolice precum si a celor care. SESIZARI PENALE .mii lei Explicatii 01.690 192. respectiv.334 745.606 138.097 9.691 117.104 2.

8946 JOCURI DE NOROC SI CAZINOURI. 16245 TIGARETE. SI MAT DE CONSTR. 569 CASE FISCALE. 46209 TRANSPORT.Reflectarea sinoptica a rezultatelor obtinute in principalele domenii de activitate se prezinta astfel: N UM AR AGEN TI VER I FICATI IN PR I N CIPALELE DOM EN I I DE ACTI VITATE ALTELE. 5419 CENTRE COMERCIALE. 17215 DISCIPLINA FINANCIARA. 8124 PRESTARI SERVICII. 17459 CONSTR. 1648 MORARIT SI PANIFICATIE. 1854 37 . 4648 MASA LEMNOASA. 6291 TARGURI SI OBOARE. 1800 ALCOOL SI BAUTURI ALCOOLICE. 6754 ULEIURI MINERALE. 5403 DESEURI RECUPERABILE.

12038 C ENTR E C O MER C IA LE. SI MA T DE C O NSTR . 12231 DISC IPLINA F INA NC IA R A . 1106 C A SE F ISC A LE. 3686 A LC O O L SI BA UTUR I A LC O O LIC E. 22069 TIGA R ETE. 21357 C O NSTR . 9521 JO C UR I DE NO RO C SI C A ZINO UR I. 7753 TA R GUR I SI O BO A RE. 6657 MA SA LEMNO A SA . 18532 ULEIUR I MINER A LE.VA LO A R E A M EN ZI A PLICA TE PE PR IN C IPALELE DO M EN II DE A C TIV ITA TE A LTELE. 5398 DESEUR I R EC UPER A BILE. 4829 38 . 2580 MO R A R IT SI PA NIF IC A TIE. 16652 PR ESTA R I SER VIC II. 48179 TR A NSPO R T.

9 ALCOOLICE. 1 7 1 7 1 C O M E R T C U A M A N U N TU L. 11368 C O N STR . 1 1 7 2 2 TR A N S P O R T. 513 JOCURI DE NOROC SI CAZINOURI. 87 TARGURI SI OBOARE. 7 5 1 4 4 M A SA LE M N O A S A . 5 5 1 9 1 TIG A R E TE. M O R A R IT SI DE S EU R I R E C U P E R A BILE . 119 DESEURI RECUPERABILE. 51673 A LC O O L S I BA U TU R I A LC O O LIC E . 83 CENTRE COMERCIALE. 85 PRESTARI SERVICII.N UM AR SESIZAR I PEN ALE I N PR IN CIPALELE DOM EN II DE ACTIVITATE ALTELE. 190 DISCIPLINA FINANCIARA. 224 COMERT CU AMANUNTUL. 98 MORARIT SI PANIFICATIE. 1 4 4 8 1 C E N TR E C O M ER C IA LE . 175 CONSTR. 74 MASA LEMNOASA. 10174 D IS C IP LIN A F IN A N C IA R A . 3 8 1 5 9 6314 49530 39 . SI MAT DE CONSTR. 9 ULEIURI MINERALE. 26843 P A N IF IC A TIE . 1 8 6 7P R E S TA R I S E R VIC U R I S I O BO A R E. 416 TRANSPORT. 9 TA R G II. 1 6 7 8 6 8 U LE IU R I M IN E R A LE. 191456 R A M B. TVA . S I M A T D E C O N S TR . 196 ALCOOL SI BAUTURI TIGARETE. 56 V A LO A R EA PR EJU DIC IILO R STA B ILITE PE PR IN CIPALELE DO M EN II DE ACTIVITATE A LTE LE .

C. verificarile in legatura cu fraudele indentificate la marii contribuabili. adresandu-se acestei intitutii. si D. Garda Financiara a efectuat verificari la solicitarea ONPCSB in legatura cu operatiuni suspecte de spalare a banilor.247 de cazuri a fost sesizata Agentia Nationala de Administrare Fiscala.A.De asemenea. la randul ei.Aceste actiuni au condus la cresterea credibilitatii institutiei Garzii Financiare in lupta impotriva fraudei. au fost realizate de Garda Financiara.Aceste actiuni au condus la indentificarea unor prejudicii substantiale. in 1.I. institutia noastra a fost solicitata de catre DLAF pentru a efectua verificari specifice intr-un numar de 42 de cazuri. in principal D. Intr-un numar de 80 de cazuri. 40 . au presupus alocarea unui volum important de timp.T. in 24 de cazuri in care au fost indentificate elemente privind posibile deturnari de fonduri europene.O.166 de cazuri. facand obiectul unor cercetari penale aflate in desfasurare.De precizat este ca valoarea acestora nu este reflectata in indicatorii raportati. sau executat lucrari in colaborare cu organele vamale sau la solicitarea acestora.De asemenea.Un segment important din activitatea institutiei il reprezinta colaborarea interinstitutionala. Un segment important din activitate s-a concretizat in raportarile communicate Corpului de Control al Guvernului. in 2. Garda Financiara a efectuat verificari de specialitate in 475 de cazuri la solicitarea parchetului. la solicitarea organelor de politie. din partea Comunitatii Europene. sesizarea ONPCSB in 156 de cazuri in care au fost indentificate operatiuni susupecte privind spalarea banilor. un numar semnificativ de comisari fiind atrasi pentru efectuarea verificarilor speciale. au fost efectuate controale si verificari de specialitate.verificarile in cauza fiind efectuate la solicitarea acestuia. mai ales ca. prin dispozitia conducerii ANAF. In cadrul actiunilor privind verificarea respectarii destinatiei pentru care au fost acordate fonduri.I. totodata.N. impunandu-se. In vederea stabilirii in intregime a obligatiilor fiscale datorate bugetului consolidat si instituirea masurilor asiguratorii in cazurile de frauda pentru care s-au transmis sesizari penale. respectiv verificarile efectuate impreauna sau la solicitarea organelor de politie. (peste 300 de sesizari).

2. iar resursele materiale si umane au fost orientate cu precadere pe aceste directii. 1. -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de marfuri sau venituri ilicite -prejudiciu din impozite si taxe 41 4648 3322 22069 6495 3578 55191 mii lei . productiei si comercializarii alcoolului si bauturilor alcoolice.In domeniul importului.Rezultatele obtinute de Garda Financiara in pricipalele domenii de activitate Avand in vedere ca obiectivul principal al institutiei in constituie depistarea si combaterea fraudelor cu implicatii deosebite asupra realizarii veniturilor bugetului consolidat al statului. productiei si comercializarii petrolului carburantilor sau altor componente petroliere(uleiuri minerale). in vederea eludarii platii accizei. au fost indentificate domeniile prioritare de actiune.In domeniul importului. -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de sume sau bunuri -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 1800 1034 3686 1451 10242 191456 mii lei 196 Verificarile in domeniul uleiurilor minerale au indentificat ca principale procedeee frauduloase substituirea unor produse petroliere nepurtatoare de accize si comercializarea acestora sub forma de carburanti sau deturnarea de la destinatia legala a uleiurilor minerale neaccizate.In retelele de distributie au fost intercalate societati comerciala de tip fantoma in vederea disimularii originii marfii sau a destinatarilor reali ai acestora.

In domeniul deseurilor industriale reciclabile(in special feroase si neferoase) -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate 42 1648 1277 2580 1871 . 3. prin granita de est. prin comercializarea clandestina.confiscari de sume si bunuri -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 1854 1321 12038 2154 1629 75144 mii lei 9 In domeniul produselor di tutun. 4. -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate . din materii prime neevidentiate in contabilitate urmata de disimularea produselor finite si comercializarea acestora impreuna cu loturi legal procesate si marcate fiscal. din tari din fostul spatiu sovietic dar si prin redirijarea acestora catre spatiul european. In urma acestor actiuni. evaziunea fiscala se manifesta in special.-numar sesizari penale 74 Controalele in domeniul productiei si comercializarii alcoolului si a bauturilor alcoolice au identificat producatori neautorizati de bauturi alcoolice.O tehnica folosita de evazionisti este si cea a producerii alcoolului si a bautrilor alcoolice.In domeniul producerii si comercilizarii de tigarete si produse din tutun. unde pretul tigaretelor este mult mai mare. a tigaretelor introduse ilegal in tara. in spatii formal autorizate. verificari ce au pornit de la importatori de utilaje specifice productiei de tigarete au condus la identificarea si oprirea activitatii unor fabrici clandestine care prelucrau tutun brut achizitionat de la producatori particulari a caror productie figura ca fiind exportata. in cursul anului 2006 au fost confiscate 312.792 pachete de tigarete.Totodata.

6. completate cu date fictive.In domeniul comertului cu cereale. -achizitionarea de lemn fara documente de provenienta. produse de morarit si panificatie. achizitia acestei materii prime este re interes deosebit.-confiscari de bunuri si sume -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 14993 26843 mii lei 98 Datorita faptului ca reciclarea deseurilor metalice determina diminuarea costurilor in sectorul metalurgic. -introducerea in lantul comercial a societatilor de tip fantoma in vederea impiedicarii identificarii furnizorilor si/sau a beneficiarilor reali. cu complicitatea detinatorilor de gatere. cat si cea externa. far inregistrarea in gestiune.In domeniul exploatarii. 43 . gestionarii. atat pe piata interna. a materialelor lemnoase recoltate de detinatorii de fond forestier. -prelucrarea. facturi de la societati de tip fantoma sau borderouri de achizitie de la persoane fizice. ca documente justificative. -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de bunuri si sume -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 5403 4506 5398 4085 2024 11722 mii lei 119 Verificarile in acest domeniu au scos in evidenta procedee de comercializare pe piata neagra a unor insemnate cantitati de material lemnos prin: -lipsa marcajelor apliate de organele silvice. firme de tip fantoma erau introduse in lantul comercial pentru a se ingreuna identificarea furnizorilor reali.In multe cazuri s-a constatat existenta unor retele care procedau la comercializarea ilicita a deseurilor recuperabile prezentand centrelor de colectare.De asemenea. prelucrarii si comercializarii masei lemnoase. 5.

organizate si constituite dupa principiul retelelor de contrabanda care actioneaza. din camp si pana la inmagazinare.In domeniul respectarii disciplinei financiare -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de bunuri si sume -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 46209 39217 48179 41431 3769 51673 mii lei 416 Avand in vedere ca verificarile din teren sunt fundamentate ulterior pe baza analizei documentelor si evidentelor contabile intocmite de agenti economici. cat si la depozitare. -neutilizarea documentelor aprobate prin actele normative si nerespectarea modului de completare a acestora. pe raza mai multor judete. -intercalarea pe circuitul economic a unor firme tip fantoma. prelucrare si comercializare.-agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de bunuri si sume -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 6291 5262 7753 5966 23562 38159 mii lei 83 Rezultatele controalelor efectuate in acest domeniu au scos in evidenta o serie de nereguli. Fenomenele principale identificate prin vrificarea documentelor primare sunt: 44 . atat pe timpul transportului. cu privire la: -neintocmirea sau intocmirea incompleta a documentelor care atesta si insotesc cantitatile recoltate. verificarile privind respectarea disciplinei financiar contabile constituie un obiectiv permanent al comisarilor Garzii Financiare. de obicei. 7. practicate de unele grupuri de persoane sau firme.

fiind semnificative. in unele cazuri.etc.Controale efectuate in piete agroalimentare. prejudiciile aduse bugetului de stat prin insumarea fraudelor. 9. un paravan pentru operatuini de spalare a banilor sau pentru schimburi ilicite de valuta. fraudele realizate in acest domeniu pot parea minore dar in realitate. -acceptarea unor facturi privind servicii care in realitate nu au fost prestate.In domeniul jocurilor de noroc si cainouri -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -numar sesizari penale 569 437 1055 618 10 In timpul controalelor efectuate de comisarii Garzii Financiare s-a constatat ca jocurile de noroc reprezinta. ceea ce ingreunaeza surprinderea momentului operatiunii. oboare sau balciuri -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de bunuri si sume -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 16245 12462 16652 15212 1877 6314mii lei 175 Analizate individual. -neinregistrarea tuturor operatiunilor comerciale.-majorarea nejustificata a costurilor si implicit diminuarea profitului impozabil prin inregistrarea unor facturi de la societati fantoma.Frecventa de manifestare a fenomenului. dat fiind sumele mari rulate in intervale scurte de timp. targuri. dar si faptul ca in unele situatii sunt identificate 45 . acestea devin spatii inractionale predilecte. 8. acestea avand influenta si asupra TVA deductibil. dat fiind rulajul mare de marfa tranzactionata in zona targurilor si oboarelor.

De aceea.El persista in toate tarile si in toate perioadele. alaturi de conotatia lui negativa si impactul sau asupra multiplicarii sumelor atrase la buget ca urmare a identificarii cazurilor de evaziune fiscala. ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale pentru a se adapta noilor conditii. Fenomenul evazoinist reprezinta o coordonata inerenta a economiei de piata. sau mai ales povara acestor obligatii au facut sa stimuleze.Cu toate acestea perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat semnificativ de-a lungul timpului. Fenomenul evazionist trebuie sa fie evaluat in intreaga lui complexitate. in perspectiva asigurarii veniturilor bugetare proiectate. Concluzii Pretutindeni si din totdeauna evaziunea fiscala a fost condamnata. previzionarii. astfel ca evaziunea fiscala a fost intotdeauna un fenomen activ si cu ramificatii care depasesc granitele tarii… Ca urmare a amplorii si dinamicii evaziunii fiscale se impune. atitudinea cea mai eficace fata de ecest fenomen este aceea de a realiza o buna administrare a lui. la nivelul identificarii. luandu-se in considerare. in ciuda sanctiunilor. de urgenta.tranzactii majore cu animale vii sau cereale. 46 . controlului si valorificarii acestuia. regandirea si reproiectarea sistemului de administrare a veniturilor publice si a sistemului de control al al subiectilor economici in ceea ce priveste respectarea legislatiei fiscale. Multitudinea obligatiilor pe care legea fiscala le impune contribuabililor. a determinat incadrarea acestor zone in categoria celor supuse permanent atentiei Garzii Financiare. in toate timpurile.

Avand in vedere aderarea Romaniei la Uniunea Europeana conditiile pe care aceasta ni le impune in materie de fiscalitate cat si internationalizarea fenomenului de evaziune fiscala am abordat si aspecte legate de evaziunea internationala. 47 .In identificarea unor mijloace si cai de tinere sub control a fenomenului evaziunii fiscale este necesar sa tinem cont si de pozitia contribuabilului care mai ales atunci cand fiscalitatea este excesiva tinde sa gaseasca noi forme de evitare a impozitelor. care se manifesta ca raspuns al contribuabilului la actiunea de constrangere impusa acestuia de catre stat. mai ales atunci cand fiscalitatea este excesiva si devine o forma in calea proprietatii individuale.Fara sa ne situam la nivelul intereselor generale ale statului. In ceea ce priveste controlul financiar si fiscal.Din analiza efectuata asupra cauzelor si mecanismelor de producere ale fenomenului evazionist sunt necesare identificarea inor instrumente si masuri de tinere sub control a fenomenului.Una dintre masurile necesare care conduce la intarirea administratiei fiscale. Dincolo de substratul economic. in calitate de garant al vietii sociale. se refera in mod principal la organizarea unei evidente fiscale eficiente. evaziunea fiscala este un fenomen stabil. in conditiile in care aceasta lupta urmareste echitatea in fata impozarii. si de a intari administratia fiscala. acesta trebuie sa identifice instrumente si indicatori care sa asigure functionarea sistemului economic in parametrii legali dar si orientarea acestuia catre contribuabili care prezinta un risc mai ridicat. de asemenea. aflata la un nivel minim de functionare normala si eficienta si. printr-o identificare rapida a contribuabililor cu riscuri fiscale ridicate.Sistematizarea informatiei fiscale are scopul de a imbunatatii calitatea serviciilor de asistenta pentru contribuabili. Situarea pe pozitia contribuabilului face ca argumentele sa fie favorabile acestuia. ar fi firesc sa se tina cont de aceasta numai in masura in care lupta impotriva evaziunii fiscale se duce in conditiile unei fiscalitati rezonabile.

-Economia si administratia locala. Ion Barbulescu. Cosmin Balaban.O. numarul 5 / mai 2000 -Fiscalitate. -Metode si tehnici fiscale. Editura Economica. ***Metodele de preantampinare a fraudei bugetului de stat. Editura Rosseti/ 2003 . -Zone libere si paradisurile fiscale.Marcel Caraiani. Editura “Eficient”Bucuresti. -Control financiar. Emilia Dobre. Editura Economica. Anca Draghici. Edditura “EFICIENT”. Dan Safta.Bucuresti 1997 -Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala. tribuna economica. Dumitru Safta. Bucuresti 1998.2004 -Evaziunea Fiscala. Editura Economica. 1997. Monitorul Oficial nr. -Evaziunea Fiscala. numarul 12 / dec 2000 Combaterea evaziunii fiscale. Bucuresti 1997.2000 -Legea 241 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Aspecte controversate de teorie si practica judiciara. 48 .G. Editura “Tribuna Economica” Bucuresti 2000.627 din 27 iulie 2005. Claudia Botea. 75 / 2001 -privind organizarea si functionarea cazierului fiscal. metode si tehnici fiscale/ Bucuresti. Controlul economic financiar.Bibliografie Ion Barbulescu. Boulescu Mircea. Mihai Mrejeu . Editura “Tribuna Economica”. Gheorghe Marius Draghici.

G.H.G. 75 / 2001. 49 . 31 / 2003 -pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea O.