Alfabetul limbii italiene

Limba italiana contine 26 de litere, asemanandu-se din acest punct de vedere cu limba romana. Pronuntia, insa, se face astfel: a (numit a)- mare (mare) b (bi)- borsa (geanta) c (ci)- mucchio (gramada) d (di)- dieci (zece) e (e) - elenco (lista) f (effe)- arruffio (dezordine) g (gi)- garbo (politete) h (acca)- anche (si) i (i)- mia ( a mea) j (i lunga)- Jacopo (Iacob) k (cappa)- kefir (chefir) l (elle)- latte (lapte) m (emme)- schiamma (maimuta) n (enne)- mano (mana) o (o)- ossa (oase) p (pi)- coppia (pereche, duet) q (cu)- quattro (patru) r (erre)- corso (curs) s (esse)- maestro (invatator, maestru) t (ti)- letto (pat) u (u)- uomo (om, barbat) v (vu sau vi)- via (strada) w (doppia vu sau doppia vi)- whisky (whisky) x (ics)- xenofobo (xenofob) y (i greca sau ipsilon)- yatagan (iatagan) z (zeta)- zoppo (schiop) * "h" nu exista in limba italiana decat ca semn grafic, el nu se pronunta. Exemple: ahi! se citeste a! (vai!) ahime! - aime! (aoleu!) oh! - o (oo!) * "j" se pronunta "i" in general, insa in alte cuvinte isi pastreaza pronuntia din limba de orogine. Exemple: jeep (dj)- engl. judo (dj)- jap. jabot (j)- franc. * "k" se pronunta "c" in toate cuvintele imprumutate. Exemple: klaxon (c- claxon-engl.) kimono (c-chimono-jap.)

* "q" este intotdeauna urmat de "u"+ alta vocala. Vor rezulta, dupa caz, grupurile de litere "qua", "que", "qui", "quo", care se vor pronunta: "cua", "cue", "cui", "cuo". * "w" se pronunta de obicei "v" in situatiile in care un cuvant cu sonoritate internationala este adoptat in limba italiana. Exemple: Wagner- Vagner Watt- Vat Exista si exceptii in care cuvntul isi pastreaza pronuntia din limba de origine. Exemple: Week-end-uichend * "x"se pronunta intotdeauna aproximativ ca in limba romana. * "y" se pronunta intotdeauna la fel ca vocala "i".

Conjunctia
* partea de vorbire care face legatura intre parti de vorbire sau de propozitie. * ele pot fi:

Conjunctii simple E -si O -sau Ma ±dar Che-care, ca Se ± daca Dunque ± deci Anzi- dimpotriva

Conjunctii compuse Allorche-atunci cand Affinche-pentru ca sa Cioe-adica Eppure-si totusi Giacche ±caci Purche- numai sa Nemmeno-nici macar Neppure- nici macar Sebbene - desi

* dupa rolul indeplinit la nivelul frazei pot fo coordonate sau subordonate: 1. Conjunctii coordonate: * se folosesc pentru a uni doua elemente ce nu sunt independente unul de altul.

a) Copulative: leaga doua propozitii sau parti de vorbire cu aceeasi valoare- e, anche, pure, eppure,ne, etc. Exemplu: Ana va al cinema e Rosa va a teatro. (Ana se duce la film si rosa la teatru). b) Disjunctive: separa doua propozitii sau parti de vorbire- o, oppure, ovvero, etc. Exemplu: Voi un cappuccino o un caffe? (vrei un cappucciono sau o cafea?). c) Adversative: contrarietate - ma, pero, tuttavia, piutosto, oppure, ovvero, etc. Exemplu: Luca e andato al cinema, ma e il film era scadente. (Luca s-a dus la cinema, dar filmul era prost). d) Declarative sau explicative: declaratie sau explicatie- cioe, infanti, etc. Exemplu: Laura e un'amica, infanti mi aiuta siempre. (Laura este prietena mea, de fapt ma ajuta mereu). e) Concluzive: concluzie sau consecinte- dunque, quindi(deci), ebbeme (deci), etc. Exemplu: Ho studiato molto, quindi ho presto un bon voto. (am invtat bine deci am luat o nota buna). f) Corelative: coresponedenta intre doua constructii-e...e, sia...che, ne...ne, o...o, non solo...ma anche, etc. Exemplu: Posso prendere sia un cappuccino che un caffe.(pot comanda fie un cappuccino, fie o cafea).

2. Conjuctii subordonatoare: * folosite pntru a uni doua propozitii dintre care una este dependenta si una este regenta. a) Declarative: declaratie- che, come, etc. Exemplu: Dice che non ha visto niente.(spune ca nu a vazut nimic). b) conditionale: conditie fara de care actiunea principala nu s-a desfasura-se, qualora, nel caso se, etc. Exemplu: Se fossi te, agirei diversamente. (Daca as fi in locul tau as actiona altfel). c) Cauzale: cauza, motiv-perche, visto che, siccome, etc. Exemplu: siccome e tardi, prendero un tassi. (fiindca este traziu, voi lua un taxi). d) Finale: scopul realizarii unui lucru - perche, affinche, acciocche, etc.

Exemplu: Parlo a voce alta perche tutti mi posso sentire. ( vorbesc cu voce tare pentru ca toti sa ma aua). e) Consecutive: consecinta a ceea ce s-a afirmat in propozitia principala. Exemplu: ero stanco al puto che non mi reggevo in piedi. (eram asa de obosit ca deabia ma mai tineam pe picioare). f) Temporale: circumstanta temporala- quando, prima, dopo, finche, ogni volta, etc. Exemplu: Lo visto quando fossi a casa tua. (l-am vazut cand am fost la tine acasa). g) Modale: circumstanta modala - come, come se, quasi, etc. Exemplu: Fa' comme se fossi a casa tua-(Simte-te ca acasa). h) Adversative: contrarietate- quando, mentre, etc. Exemplu: Lo ha fatto in fretta, mentre doveva farlo lentamente. (a facut-o repede, cand de fapt trebuia sa o faca mai incet). i) Exlusive: exceptie- tranne che, fourche , eccetto che, salve che, etc. Exemplu: Senza che ne accorgessimo, si a fatto tardi. (s-a facut tarziu fara sa ne dam seama)

Adverbul
* este partea de vorbire utilizata pentru a modifica unverb , un adjectiv sau un alt adverb. * se formeaza prin mai multe modalitati: 1. Se adauga la forma feminina a unui adjectiv terminatia:"-mente": Exemple: caro-cara-caramente ( drag-draga-cu dragalasenie). * in cazul in care adjectivul se termina in "-le" sau "-re" cade ultima vocala inainte de sufixul adverbului: Exemple: gentile-gentilemente ( gentil - cu gentilete). Exceptii: violento-violenta- violentemente (violent-violenta-la mod violent) leggero-leggera-leggeremente (usor-usoara- cu usurinta)

5. mai. su. pastrand aceeasi forma: Exemplu: camminavano lento. 2. Dupa un adjectiv.meno velocemente velocissimamente . vi. etc. etc. * cele ce au aceeasi forma ca si adjectivele corespunzatoare. .cu cea mai mare rapiditate). ora. 3. cu exceptia comparativului de egalitate.cu mai mare rapiditate. propriu. si. quasi. purtropo. davanti.piu velocemente. * adverbele pot avea aproape aceleasi grade de comparatie ca si adjectivele. dopo. * pot fi aterate prin intermediul diminutivelor. Adverbe de timp: * ancora.cu foarte mare rapiditate. prima.cu mai putina rapiditate. dietro etc. Exemplu: bene-benone TIPURI DE ADVERBE: 1.2. poco. * create cu ajutorul sufixului "-oni" adaugat la radacina unui substantiv sau verb. Exemplu: giusto. ci. peiorativelor. stranamente. ieri. certo. Exemple: velocemente . augumentativelor. affato. qua. appunto. Adverbe de valoare: * giustamente. etc. Avderbe de mod: * create cu ajutorul sufixului "-mente". giu. Adverbe de loc: * la. Adeverbe de siguranta sau de afirmatie: * certamento. etc. spesso. etc. li. 6. 4. Adverbe de cantitate: * tanto. Exemplu: bocconi.il piu velocemente ( cu rapiditate.

noi (pl). "esso" se foloseste pentru obiecte. beato lui! . Pronumele * are functia de a inlocui un substantiv si se foloseste pentru a face discursul mai fluent. 8. Adverbe de negatie: * neppure. Exemplu: Oh. * " ella" se foloseste pentru persoane. etc.sg). OBSERVATII: * "lui". lui (m.pl). . como. Pronumele personale: * pot avea functia de subiect si complement. perche. magari. 9. . Adverbe interogative si exclamative: * dove.sg). esse(f. Ele indica: . neanche.sg). quando.pl). eventualmente. non. quanto.sg).pers a IIa (cu care se vorbeste): tu (sg).pers a IIIa (despre care se vorbeste): egli (m. essi (m. ne.sg). 1. etc. Adverbe de indoiala: * chissa. I (care vorbeste): io (sg).cand u functie de nume predicativ.pers. . essa (f.in expresii exclamative. etc. "lei" se folosesc cel mai des in functia de subiect. voi(pl).sg). esso (m. no. loro (f.7. lei (f. giamai. forse.pl). "essa" se foloseste pentru persoane si obiecte. * "lui/lei" au situatii in care trebuiesc a fi folosite: . ella(f.pl). * "egli" se foloseste pentru persoane. loro(m.

* in cazul pronumelui posesiv se foloseste forma de la persoana a III-a singular: SUO (scrisa cu majuscula). loro. si 3. lei. (ma gandesc la el). loro Functie de complement Forma Forma tonica atona Me Mi Te Ti Lui. Pronumele de politete: * cand se doreste exprimarea respectului fata de o persoana. essi.ne. essa Noi Voi Esssi. lui. se.ne.se Lo.se La. esso Ella.si Voi Ci. gli.se Li. la banda si e sciola. Exemplu: Lei arrestata. esso. Persoana Functie de subiect Ia singular A IIa singular A IIIa singular masculin A IIIa singular feminin Ia plural A IIa plural A IIIa plural masculin A IIIa plural feminine Io Tu Egli. te. loro: * acentueaza mai mult persoana pronumelui si se folosesc numai dupa verb. essa. ve Essi. . loro. lui. loro Esse. le..si Esse.langa un gerunziu sau participiu absolute. * pentru pesoana a III a feminin forma de singularcoincide cu cea de plural: LEI (scrisa cu majuscula). . noi. Exemplu: Penso a lui.si Lei.. Pronumele personal in functia de complement: * se intalneste in doua forme: a) forme tonice: me.se Le. ce Voi Vi. ne.Exemplu: si eu fosse lui. 2. voi.ne.

( Studentul despre care vorbesc este Michael).ceea ce.referitor la persoane: Exemplu: Chi non tolera la diversita e un barbaro. ( Studentul despre care vorbesc este Michael). cio che .cui (care): complement prepozitional. * forme: . Io gli offero.(eu ii ofer) (complement indirect la dativ). ti. loro: * se pot folosi si inainte si dupa verb. ( eu te vad pe tine)-complement direct. lo. forma invariabila. .* se folosesc in functia de complement direct. cele. . gli. (acesta este un razboi ce s-a terminat astazi). .caz acuzativ. Exemple: Io vedo te. * sunt folosite in functia de complement direct si complement indirect-caz dativ.(cele 3 forme nu sunt sinonime). si. Exemplu: Cio che vogliono trovarmi io sono qui. Pronumele relative: * fac legatura dintre un substantiv din propozitia principala si o propozitie secundara ce il califica. Exemplu: Lo studento del quale parlano e Michael. .( eu il vad)-complement indirect.il/la quale sau i/le quali (care): complement prepozitional. a . . (vine sa ne ia). la. ci. Io parlo di lui ( eu vorbesc de el)-complement indirect.quello che. forma invariabila. dar cu prepozitii articulate. Exemple: Io lo vedo.chi (cel. acel care) . (cine nu tolereaza diversitatea este un barbar). dar fara propozitia a. b) forme atone: mi. Exemplu: Lo studento di cui parlo e Michael. forma invariabila. da. Exemplu: Questa e una guerra che ha finito ogidia. si complement indirect introduc de prepozitiile: di. quel che. Exemplu: Viene a trovarci. (cei ce vor sa ma gaseasca sunt aici).Che (care): subiect sau complement direct.

in afara de z. Exemple: bello spettacolo (spectacol frumos). Adjectivul * este o parte de vorbire flexibila. quell' albero (acel copac). * inaintea substantivelor care incep cu : z.ps.. "quell'". s+consoana . (Maria e o fata a carei conduita in scoala e greu de inteles pentru noi).x. quei ragazzi.pn si s+consoana.gn.pn.x. Adjectivele: "bello" si "quello": * la masculin singular inaintea substantivelor care incep cu o consoana in afara de : z.ps. * inaintea substantivelor care incep cu z.gn.gn. pierd silaba finala devenind: bel. quel tempo (acel timp).x./a carui/carei. "quella" care se elideaza in . Exemple: bel ragazzo (baiat frumos). se folosesc formele: "bei". * la feminin exista o singura forma de singular: "bella". * la masculin plural inaintea substantivelor care incep cu o consoana. "quegli": Exemple: begli uomini. Exemple: bell' uomo (barbat rumos).x. "quei": Exemple: bei tempi. * exista doua categorii de adjective: calificative (se acorda in gen si numar cu substantivul) si determinative. quegli alberi. prin verbul copulativ).ps.pn si s+consoana. 1.il/la/i/le cui( a. * iniantea substantivelor care incep cu vocala se alideaza devenin: "bell'".pn si s+consoana. nu isi schimba forma. ai/ale caror): Exemplu: Maria e una ragazza la cui condotta nella scuola e difficile da capire per noi. cu o vocala sau vocala impura isi schimba forma in : "begli".gn. quel. * poate avea rol de atribut ( asezat inainte sau dupa substantiv) sau de nume predicativ (legat de substantivul cu rol de subiect.ps.

Exemple: meno stupida(mai putin proasta).iar la lural in: "buone": Exemple: buon' amica. * inaintea substantelor care incep cu z.x. "gran".pn si s+consoana adjectivul buono nu isi schimba forma: Exemplu: buono strumento. grande (mare).x. comparativ si superlativ. Adjectivele ' buonno" si "grande": * la masculin singular. * la singular.cazul in care cuvintele incep cu o vocala. buone anime. Gradele de comparatie ale adjectivului: * adjectivul calificativ exprima insusirea unui obiect. grandi cose.tanto grande quanto (la fel de mare ca). Exemple: buon tempo. Pozitiv: * cand adjectivul calificativ exprima o insusire la un grad asemanator sau diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect. 2. Comparativ: * cand adjectivul exprima insusirea la un grad asemanator sau diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect sau a aceluiasi obiect. etc. devenind:"beli'". quell' alluna. . feminin . * la feminin singular si plural. 2.pn si s+consoana) sau cu o vocala devenind: "buon". * exista 3 grade de comparatie: pozitiv.gn.ps. Exemple: alto (inalt). fenomen. inaintea substantivelor care incep cu o consoana (exceptand z.ps. 1.gn. in fata unui substantiv se schimba in "buon'". inaintea substantivelor ce incep cu consoana isi mentin foemele: Exemple: grande cosa. gran canale."quell'": Exemple: bell' amica.

cat).meno (mai putin) + adj.come (asa.. + che (decat): Exemplu: Ana e piu alta che Alex. (Ana este la fel de inalta ca si Alex). Exemplu: Ana e tanto alta quanto Alex. .(Ana este la fel de inalta ca si Alex). . + di (decat): Exemplu: Ana e piu alta di Alex.ca).piu (mai) + adj. (Ana este la fel de inalta ca si Alex).. 3.piu (mai) + adj. .meno (mai putin) + adj. . + che (decat): Exemplu: El mella e meno agro che limone (marul este mai putin acru decat lamaia).. b) Comparativul de superioritate: * arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai mare decat cea exprimata de termenii comparati: .* are 3 forme: a) Comparativul de egalitate: * arata ca insusirea exprimata de ajectiv este egala cu cea exprimata de termenii comparati: . ( Ana este mai inalta decat Alex).. c) Comparativ de inferioritate: * arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai mica decat cea exprimata de termenii comparati: .quanto (tot atat de.cosi. + di (decat): Exemplu: El mella e meno agro di limone (marul este mai putin acru decat lamaia)... Exmplu: Ana e cosi alta come Alex.tanto..non meno di (nu mai putin de): Exemplu: Ana e non meno di alta de Alex. . ( Ana este mai inalta decat Alex). Superlativ: * cand intensitatea insusirii unui obiect este la gradul cel mai inalt sau cel mai scazut.

Iata cateva exemple: Bere ( a bea) Berrei Berresti Berrebbe Berremmo Berreste Berrebbero Dare ( a da) Darei Daresti Darebbe Daremmo Dareste Darebbero Fare ( a face) Farei Faresti Farebbe Faremmo Fareste Farebbero Potere (a putea) Potrei Potresi Potrebbe Potremmo Potreste Potrebbero Volere ( a vrea) Vorrei Vorresti Vorrebe Vorremmo Vorreste Vorrebero Conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare * se foloseste pentru a arata concordanta timpurilor verbale. Conditionalul prezent si trecut al verbelor neregulate * verbele neregulate nu au o anumita regula pe care sa o urmeze in cazul conjugarii.Exemple: il piu alto ( cel mai inalt). . il meno alto( cel mai scund). * formare: conjunctiv imperfect al verbelor auxiliare + participiul trecut al verbului de conjugat.

Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Essere (a fi) Che io fossi Che io fossi stato/a Avere (a avea) Che io avessi Che io avessi avuto Che tu fossi Che tu fossi stato/a Che tu avessi Che tu avessi avuto Che lui/lei fosse Che lui/lei fosse stato/a Che lui/lei avesse Che lui/lei avesse avuto Che noi fossiamo Che noi fossiamo stati/e Che noi avessimo Che noi avessimo avuto Che voi foste Che voi foste stati/e Che voi aveste Che voi aveste avuto Che loro fossero Che loro fossero stati/e Che loro avessero Che loro avessero avuto .

relevanta sau oviectivitate. * iata conjugarile: Essere ( a fi) Che io sia (ca eu sa fiu) Che tu sia ( ca tu sa fii) Che lui/lei sia ( ca el/ea sa fie) Che noi siamo ( ca noi sa fim) Che voi siate ( ca voi sa fiti) Che loro sianno (ca ei sa fie) Avere (a avea) Che io abbia (ca eu sa am ) Che tu abbia ( ca tu sa ai) Che lui/lei abbia ( ca el/ea sa aiba) Che noi abbiamo ( ca noi sa avem) Che voi abbiate (ca voi sa aveti) Che loro abbiano ( ca ei sa aiba) II: In cazul verbelor regulate: * releva lipsa de siguranta. * se formeaza astfel: . * este introdus intotdeauna de conjunctia "che" ("ca").Conjuctivul la timpul trecut pentru verbele auxiliare * conjuctivul trecut se formeaza astfel: auxiliarele avere/essere la conunctiv prezent+ participiul trecut al verbului de conjugat Essere ( a fi) Che io sia stato/a Che tu sia stato/a Che lui/lei sia stato/a Che noi siamo stati/e Che voi siate stati/e Che loro siano stati/e Avere (a avea) Che io abbia avuto Che tu abbia avuto Che lui/lei abbia avuto Che noi abbiamo avuto Che voi abbiate avuto Che loro abbiamo avuto Conjunctivul prezent al verbelor auxiliare si al verbelor regulate I: In cazul verbelor auxiliare: * releva gradul scazut de siguranta al unei actiuni in cadrul unei fraze sau propozitii.

Iata astfel cum se conjuga verbele neregulate la acest timp: .-isca. Exemplu: Penso che tutti on partito (cred ca au plecat cu totii).-ano (conjugarea a IIa) -isca.-i.Consideratii personale: . Perfectul simplu al verbelor neregulate * spuneam intr-o lectie anterioara ca perfectul simplu are forme neregulate de conjugare. "sembrare".-iamo.-iate. 2. "avere l'impressione".-iate.-iate.che+pronume personal+radical verb+ terminatiile:-i.-isca. 3.-iamo. Exemplu: Mi dispiace che tu parta cosi presto (imi pare rau ca pleci asa de repede).indica astfel de situatii cand apare in propozitia secundara dupa verbele "pensare".-iscano (conjugarea a IIIa) Conjugarea I (parlare-a vorbi) Che io parli Che tu parli Che lui/lei parli Che noi parliamo Che voi parliate Che loro parlino Conjugarea a IIa (vederea vedea) Che io veda Che tu veda Che lui/lei veda Che noi vediamo Che voi vediate Che loro vedano Conjugarea a IIIa (finirea termina) Che io finisca Che tu finisca Che lui/lei finisca Che noi finiamo Che voi finiate Che loro finiscano FOLOSIREA MODULUI CNJUNCTIV LA TIMPUL PREZENT: 1.in momentul in care este situat dupa verbe ce indica vointa sau asteptarea: Exemplu: Vogliamo che tutti partano subito (vrem ca toti sa plece imediat).-a.-i.-iamo. Nesiguranta: .indica situatii de obiectivitate.-ino (conjugarea I) -a.-a. Vointa: . "credere".

* iata conjugarea catorva verbe simple: Fare (a face) Io feci (eu facui) Tu facesti (tu facusi) Lui/lei fece (el/ea facu) Noi facemmo (noi facuram) Voi faceste (voi facurati) Loro facero (ei facura) Dire ( a spune) Io dissi (eu zisei) Tu dicesti (tu zisesi) Lui/lei disse (el/ea zise) Noi dicemmo (noi ziseram) Voi diceste voi ziserati) Loro dissero (ei zisera) Sapere ( a sti) Io seppi (eu stiui) Tu sapesti (tu stiusi) Lui/lei seppe (el/ea stiu) Noi sapemmo (noi stiuram) Voi sapeste (voi stiurati) Loro seppero (ei stiura) Dare ( a da) Io diedi (eu dadui) Tu desti (tu dadusi) Lui/lei diede (el/ea dadu) Noi demmo (noi daduram) Voi deste ( voi dadurati) Loro diedero (ei dadura) Viitorul simplu si anterior al verbelor regulate .Stare ( a sta) Io stetti Tu stesti Lui/lei stette Noi stemmo Voi steste Loro stettero Venire (a veni) Io venni Tu vebisti Lui/lei venne Noi venemmo Voi veniste Loro vennero Volere (a vrea) Io volli Tu volesti Lui/lei volle Noi volemmo Voi voleste Loro vollero Dovere (a trebui) Io dovei/dovetti Tu dovesti Lui/lei dove/dovette Noi dovemmo Voi doveste Loro dovero/dovettero Perfectul simplu al verbelor simple * este des folosit ca timp al povestirii. * este timpul cu formele cele mai neregulate.

Conjugarea I: Lavare( a spala) Viitor simplu Viitor anterior Viitor simplu Viitor anterior Viitor simplu Viitor anterior Io lavero Io avro lavato Tu laverai Tu avrai lavato Lui/lei lavera Lui/lei avra lavato Noi laveremo Noi avremo lavato Voi laverete Voi avrete lavato Loro lavranno Loro avranno lavato Conjugarea a IIa: Piacere ( a place) Viitor simplu Viitor anterior Viitor simplu Viitor anterior Viitor simplu Viitor anterior Io piacero Io avro piaciuto Tu piacerai Tu avrai piaciuto Lui/lei piacera Lui/lei avra piaciuto Noi piaceremo Noi avremo piaciuto Voi piacerete Voi avrete piaciuto Loro piaceranno Loro avranno piaciuto Conjugarea aIIIa: .* ca particularitate au inversarea terminatiei la infinitiv (-are. -ere si -ire)pentru a forma terminatiile la toate persoanele.

Capire ( a intelege) Viitor simplu Viitor anterior Viitor simplu Viitor anterior Viitor simplu Viitor anterior Io capiro Io avro capito Tu capirai Tu avrai capito Lui/leicapira Lui/lei avra capito Noi capiremo Noi avremo capito Voi capirete Voi avrete capito Loro capiranno Loro avranno capito Viitorul simplu si anterior al verbelor auxiliare Viitorul simplu se formeaza astfel: viitorul simplu al verbului+participiul trecut al verbului Essere (a fi): Viitor simplu Io saro=eu voi fi Tu sarai=tu vei fi Lui/lei sera=el/ea va fi Noi seremo=noi vom fi Voi serete=voi veti fi Loro saranno=ei vor fi Viitor anterior Io saro stato/a = eu voi fi fost Tu sarai stato/a=tu vei fi fost Lui/lei sera stato/a=el/ea va fi fost Noi seremo stato/e=noi vom fi fost Voi serete stato/e=voi veti fi fost Loro saranno stato/e=ei vor fi fost Avere (a avea): .

-vi.Viitor simplu Io avro=eu voi avea Tu avrai=tu vei avea Lui/lei avra=el/ea va avea Noi avremo=noi vom avea Voi avrete=voi veti avea Loro avranno=ei vor avea Viitor anterior Io avro avuto=eu voi fi avut Tu avrai avuto=tu vei fi avut Lui/lei avra avuto=el/ea va fi avut Noi avremo avuto=noi vom fi avut Voi avrete avuto=voi veti fi avut Loro avranno avuto=ei vor fi avut Imperfectul si mai mult ca perfectul ( trapassato prossimo) verbelor regulate Formarea timpului Imperfect: radacina verb+terminatii ale verbului avere (-vo. . vamo. .vate. . Formarea timpului Mai mult ca perfect: forma imperfect a verbului "avere" + infinitivul verbului Conjugarea I: lavare (a spala) Imperfect Io lavavo Noi lavavamo Noi avevamo lavato Voi lavavate Voi avevate lavato Loro lavavano Loro avevano lavato Mai mult ca Io avevo lavato perfect Tu lavavi Imperfect Mai mult ca Tu avevi lavato perfect Lui/lei lavava Imperfect Mai mult ca Lui/lei aveva lavato perfect Conjugarea a II a: vedere (a vedea) .va.vano).

pentru ordine genrale. 2. retete. anunturi. instructiuni se foloseste infinitivul. 3. pronumele se adauga doar in cazul formei de imperativ informal : parlami. forma de negativ a imperativului foloseste infinitivul doar la persoana a IIa si in vorbirea . 4. multe verbe nu au forma de imperativ datorita lipsei de sens.Imperfect Mai mult ca perfect Imperfect Mai mult ca perfect Imperfect Mai mult ca perfect Conjugarea a III a: capire ( a intelege) Io ved-evo Io avevo veduto Tu vedevi Tu avevi veduto Lui/lei vedeva Lui/lei aveva veduto Noi vedevamo Noi avevamo veduto Voi vedevate Voi avevate veduto Noi vedevano Loro avevano veduto Imperfect Mai mult ca perfect Imperfect Mai mult ca perfect Imperfect Mai mult ca perfect Io capivo Io avevo capito Tu capivi Tu avevi capito Lui/lei capiva Lui/lei aveva capito Noi capivamo Noi avevamo capito Voi captivate Voi avevate capito Loro capivano Loro avevano capito Imperativul verbelor regulate De stiut: 1.

stare pronumele dubleaza consoana initiala la modul imperativ: dammi! (da-mi!). dare.invitatii adresate unor persoane: Vengano ale cinque . fammi! (fa-mi!). (in cazul verbelor conjugate cu "essere". etc.atentie! 7.) De stiut: 1. 5.sa vina la cinci. etc. participiul se acorda in gen si numar cu subiectul. . Formele de imperativ la conjugarile regulate sunt: Conjugarea I (parlare) Parl-a (tu)! Parl-i (lui)! Parliam-o (noi)! Parl-ate (voi)! Parl-ino (loro)! Conjugarea a IIa (credere) Cred-I (tu)! Cred-a (lui)! Cred-iamo (noi)! Cred-ete (voi)! Cred-ano (loro)! Cojugarea a IIIa (dormire) Dorm-i! (tu) Dorm-a (lui)! Dorm-iamo (noi)! Dorm-ite (voi)! Dorm-ano(loro)! Perfectul Compus (Passato prossimo) la verbele regulate Formare: verbul avere/essere + participiul trecut al verbului de conjugare. capire. dire. fare. 6. persoana a IIIa se foloseste pentru: . in cazul vorbirii formale. in cazul persoanei a IIa a verbelor: andare. Se conjuga cu auxiliarul "avere": * verbele tranzitive : cantare.informala: no disturbare/ non ci disturbi. .pentru forma de politete: fare attenzione . imperativul precede verbul: mi dica (spune-mi).

sovrastare. Observatie: * verbele "incombere"( a ameninta cu. etc. * verbele impersonala se pot conjuga atat cu auxiliarul "essere" cat si cu "avere". * soccombere . darsi per vento. etc.* unele verbe intranzitive ce arata actiunea in desfasurare: piangere. Sinonime: * incombere . si e camminato. Conjugarea I: ("-are") Parlare (a vorbi): Io ho parlato Tu hai parlato Lui/lei ha parlato Andare ( a merge): Noi abbiamo parlato Voi avete parlato Loro hanno parlato Io sono andato/a Tu sei andato/a Lui/lei e andato/a Noi siame andati/e Voi siete andati/e Loro sono andati/e Conjugarea a II a: (". dormire. etc. motiv pentru care nu au forma de participiu trecut. * verbele intranzitive ce arata o miscare terminata: morire. a fi iminent) si "soccombere" ( a sucomba) sunt verbe deficite.ere") Credere (a crede): . toccare.configgere. " correre" si "saltare" ( care indica miscare) se pot conjuga atat cu auxiliarul "avere" cat si cu "essere". 2. * verbele "volare". arrivare. etc. Se conjuga cu auxiliarul "essere": * verbele reflexive: si e lavata. I cazul lor s folosesc sinonime sau se reformuleaza propozitiile pentru a evita timpul perfect compus. etc.

SU si PER I. tradus prin "de": * data di nascita . 3.a scoate din gura.Io ho creduto Tu hai creduto Lui/lei ha creduto Nascere ( a (se) naste): Noi abbiamo creduto Voi avete creduto Loro hanno creduto Io sono nato/a Tu sei nato/a Lui/lei e nato/a Conjugarea a III a: (". tradus prin " cu": . tradus prin "ca". Prepozitia "DI": 1. 4.data nasterii. 2. "decat": * hai piu libri di me . tradus prin "din": *cavare di boca .ai mai multe carti decat mine. IN.ire") Capire (a intelege): Noi siamo nati/e Voi siete nati/e Loro sono nati/e Io ho capito Tu hai capito Lui/lei ha capito Uscire ( a iesi): Noi abbiamo capito Voi avete capito Loro hanno capito Io sono uscito/a Tu sei uscito/a Lui/lei e uscito/a Noi siamo usciti/e Voi siete usciti/e Loro sono usciti/e Prepozitiile DI.

6.a fi pe punctul de a pleca. 7. 8. introduce nume proprii cu functii de apozitie: * il citta de Brasov . tradus prin "in": * tornare in casa . marca a genitivului: * le foglie dell'albero . cu sens partitiv: * magio delle melle .a se intoarce in casa. Prepozitia SU: 1.incearca sa il convinga. tradus prin "cam".laureat in geografie. 5.mananc mere. 9. in constructiile verb+di+ verb la infinitiv: * cerca di convingerlo . III.o masina.vas umplut cu apa. 3. 2. II.frunzele copacului. "vreo": .orasul Brasov. tradus prin "cu": * in auto . tradus prin "pe": * essere sul punto de partire . in expresii de tipul adjectiv+in+substantiv: *laureato in geografia . "in jur de". Prepozitia IN: 1. 2.*vaso riempito d'aqua . formeaza complemente de timp cand este folosit impreuna cu anumite substantive temporale: * di giorno .in timpul zilei.

sprea seara. 3.a fi ingrjorat. * parlare sul conto di .a fi lipsit de talent. 4.. 2. "asupra": * un tratato sulla liberta .a suferi de stomac. "cam pe la": * sulla sera .a prinde asupra faptului. tradus prin "petru ca". tradus prin "pe". pe contul lui. .in graba. * non essere d'acordo . 3. * soffrire di stomaco .o camera pentru mine. Expresii uzuale: * andare in giro .a vorbi serios.* passare sui settana chili . tradus prin pentru: * una camera per me . tradus prin "in". tradus prin "despre". * coligere sull fatto .a vorbi despre. "din cauza ca". * mancare di talento . * parlare sul seno .a refuza de rusine.a hoinari. Prepozitia PER: 1.. "de": * rifiutare per vergona .un tratat de/despre libertate. "prin": * uscire per la porta principale . * in fretta .a cantari cam vreo 70 kg.a iesi pe usa principala. * stare in pensiero . IV.a nu fi de acord.

despre. din.(Aceasta este problema de italiana pentru data .in joaca. Pepozitia articulata * in limba italiana in fata unui substantiv se folosesc prepozitii urmate de articol: "di". ai. "a". Se traduce in romana ca: a.in gluma. Exemplu: Questo e il problema di italiano per la proxima. al.cel putin. al si uneori prin: de. "da". "in". * per gioco . * per lo meno . Articol masculin Prepozitia Singular Articol feminin Plural Singular Plural Il Di A Da In Su Dell Al Dal Nel Sul Lo Dello Allo Dallo Nello Sullo L¶ Dell¶ All¶ Dall¶ Nell¶ Sull¶ I Dei Ai Dai Nei Sui Gli Degli Agli Dagli Negli Sugli La Della Alla Dalla Nella Sulla L¶ Dell¶ All¶ Dall¶ Nell¶ Sull¶ Le Delle Alle Dale Nelle Sulle a) Prepozitia "di" este folosita cel mai des in cazul genitiv pentru a exprima posesia. "su".* per scherzo .

dar si cu sensul de "la". (cartea se afla pe masa). Exemplu: Mi piace lavorare nel la machinna. "la". "de la". Numeralul 1. (Eu ma duc la Bucuresti). exprimand directia. d) Prepozitia "in" se traduce prin: "in". b) Prepozitia "a "se foloseste cel mai des in cazul dativ easpunzand intrebarii "cui?". Nota: * toate aceste prepozitii simple nu se articuleaza inaintea numelor proprii. Exemple: Io vado a Bucharest. "despre". (imi place sa lucrez in masina). c) Prepozitia "da" se traduce prin: "din".(Ea le da prietenilor bani). Lei donne ai lei amici dei soldi. Exemplu: Il libro e sul tavolo. Exemplu: Vengo dal mi amica. (vin de la prietena mea). "deasupra".viitoare). e) Prepozitia "su" se traduce prin: " pe". NUMERALUL CARDINAL: * se refera la numaratoarea in limba italiana: * numaratoarea de la 1 la 10: -unu-uno -doi-due -trei-tre -patru-quattro -cinci-cinque -sase-sei -sapte-sette -opt-otto .

-noua-nove -zece-dieci * numaratoarea de la 11 la 16: -unsprezece-undici -doisprezece-dodici -treisprezece-tredici -paisprezece-quattordici -cincisprezece-quindici -saisprezece-sedici . * numaratoarea de la 17 la 19: -sapresprezece-diciasette -optsprezece-diciotto -nouasprezece-diciannove -se observa ca "dici(a)" devine prefix. * numaratoarea de la 20 la 100: douazeci-venti treizeci-trenta patruzeci-quaranta cincizeci-cinquanta saizeci-sessanta saptezeci-settanta optzeci-ottanta nouazeci-novanta .se observa ca numeralul se formeaza prin adaugarea terminatiei "-dici" la numeralele cardinale simple.

una (feminin).uno: uno amico.una: una stivale. . -douazeci si unu-ventuno dar douazeci si doi-ventidue -treizeci si unu-trentuno dar treizeci si trei-trentatre -patruzeci si unu-quarantuno dar patruzeci si patru-quaranta-cinque * numaratoarea de la 100 in sus se realizaeaza prin: -cento (suta)+ numeral simplu Exemple: due cente-doua sute tre cento-trei sute * numaratoarea de la 1000 in ses se realizeaza prin: mille (mie)+ numeral simplu Exemplu: due mille. * numeralele cardinale "milione" si "miliarde" trebuie sa fir precedate. In cazul in care sunt precedate de substantive trebuie adaugata prepozitia "de". de numerale simple. Exemple: trentun (treizeci si unu). * numeralul cardinal mile (mie) are si forma de plural: mila. Exceptie: daca numeralul urmeaza un substantiv: anni trentuno. . ..doua mii OBSERVATII: * de regula.un: un arco. de regula. insa exista o exceptie: uno (masculin). dar nu obligatoriu sa se foloseasca trunchierea.numeralele cardinale sunt impersonale. * numeralul cardinal uno respecta aceleasi reguli ca si articolul nehotarat: .se formeaza prin adaugarea unui numeral simplu la formele respective. * in cazul expresiilor formate cu "uno" este recomandat.

de regula.il secundo amico. -al IX-lea .la settima lezione. * numaratoarea de la 11 in sus se formeaza adaugand sufixul "-esimo/a" la forma numeralului cardinal. etc. 2. etc. insa exista exceptii in cazurile in care se doreste indicarea unui intreg grup. fara articol.il ventitreesimo premio. data.il nono amico. dolari. NUMERALUL ORDINAL: * indica ordinea numerica a unor obiecte.pentru a indica un grup de persoane cu importanta istorica.il quinto piano.l'undicesiomo operaio.il quattordicesimo premio. * numeralele cardinale pot fi folosite si ca substantive: . . -al VII-lea . secolul. etc.il primo amico. -al IV-lea . -al X-lea . -al XXIII-lea . -al VIII-lea .Exemplu: un milione de euro.il quarto piano.l'ottava allieva. -al XI-lea . .la decima preofessoressa. -al V-lea .la sesta lezione.in expresii din care se subintelege ca este vorba despre eoro. fiinte. -al II-lea . -al XL-lea . * numaratoarea de la 1 la 10: -I-ul . anul. -al III-lea .il terzo piano.in expresii in care indica ora. . * numeralele cardinale se folosesc. -al VI-lea .

inmultirea: 3 x 1 = 3 (tre per uno fa tre) . * venti ani fa .din 1987 pana in 2009. * venti per cento . Nota: . * otto percentuali .opt procente.scaderea: 3 . NUMERALUL MULTIPLICATIV: * se formeaza prin derivarea numeralelor ordinale si se impart in 2 categorii: a) indica de cate ori este ceva mai mare decat altceva.douazeci al suta.acum douazeci de ani. * due giorni piu tarde . * sei anni dopo .doua zile mai tarziu. * fra quattro ani .dupa sase ani.opt septembrie 2008.EXPRESII UZUALE: * l'otto settembre del 2008 . * dal 1987 fino al 2009 .peste patru ani.1 = 2 ( tre meno uno fa due) .impartirea: 3 : 1 = 3 (tre diviso uno fa tre) 3. Exemple: doppio (dublu) triplo (triplu) quadruplo (cvadruplu) decuplo ( de 10 ori mai mare) b) indica din cate elemente numerice egale este format un lucru: Exemple: duplice (dublu) triplice (triplu) quadruplice (cvadruplu) 4.adunarea: 3 + 1 = 4 ( tre piu uno fa quattro) . NUMERALUL COLECTIV: .

lavare). obiecte. * a due a due .unul cate unul. Io cant-o = eu cant Tu cant-i = tu canti Lui/Lei cant-a = el/ea canta Particularitati: Noi cant-iamo = noi cantam Voi cant-ate = voi cantata Loro cant-ano = ei canta .pereche. cuplu paio . Exemple: ambedue . "-ere". NUMERALUL DISTRIBUTIV: * ad uno ad uno . * (uno) per uno . "ire").unul cate unul.amandoi/amandoua tutt'e dude .amandoi/amandoua coppia .amandoi/amandoua etrambi/e .trei cate trei. Astfel s-a ajuns la deosebirea a trei categorii de verbe (cu terminatiile: "-are". etc. ballare. Verbul .doi cate doi. Conjugarea I: Se aplica verbelor ce au terminatia "-are" (cantare. * tre per tre . A.* defineste un grup de fiinte.pereche dozzina .duzina 5. fiecare avand o conjugare diferita. s-a stabilit sa se faca o diferentiere a acestora dupa cea de-a treia litera de la sfarsit.Conjugari Deoarece verbele la infinitiv au terminatia "-re".

corregere. prezent indicativ si imperativ (finire. etc) : Io le-ggo = eu citesc Tu le-ggi = tu citesti Lui/lei le-gge = el/ea citeste Io nas-co = eu nasc Tu nas-ci = tu nasti Lui/lei nas-ce = el/ea naste C. punire .a citi.a prefera.a pedepsi. Conjugarea a II a: Se aplica majoritatatii verbelor ce au terminatia "-ere" (scrivere. respingere. punire). piangere.* verbele de conjugarea I care se termina cu "-care" sau "-gare" la infinitiv prezinta grupurile de litere "-chi" sau "-ghi" la anumite persoane: Io man-co = eu lipsesc Tu man-chi = tu lipsesti Lui/lei man-ca = el/ea lipseste Io ne-go = eu neg Tu ne-ghi = tu negi Lui/lei ne-ga = el/ea neaga Noi man-chiamo = noi lipsim Voi man-cate = voi lipsiti Loro man-cano = ei lipsesc Noi ne-ghiamo = noi negam Voi ne-gate = voi negati Loro ne-gano = ei neaga B.a respinge. etc). conoscere). Io scriv-o = eu scriu Tu scriv-i = tu scri Lui/Lei scriv-e = el/ea scrie Particularitati: Noi scriv-iamo = noi scriem Voi scriv-ete = voi scrieti Loro scriv-ono = ei scriu * verbele de conjugarea II care se termina cu "-gere" sau "-cere" la infinitiv prezinta grupurile de litere "-go" sau "-co" la anumite persoane (leggere . lucru ce va avea influenta asupra timpurilor verbale: prezent conjucativ. Io dorm-o = eu dorm Tu dorm-I = tu dormi Lui/lei dorm-e = el/ea dorm Particularitati: Noi dorm-iamo = noi dormim Voi dorm-ite = voi dormiti Loro dorm-ono = ei dorm * unele verbe adauga infixul "-isc" intre radacina de infinitiv si terminatia verbului.a plange.a termina. nascere. Conjugarea a III a: Noi le-ggiamo = noi citim Voi le-ggete = voi cititi Loro le-ggono = ei citesc Noi nas-ciamo = noi nastem Voi nas-cete = voi nasteti Loro nas-cono = ei nasc Se aplica majoritatii verbelor care au terminatia "ire" (dormire.a cunoaste. conoscere.a intelege. crescere -a creste. capire . .a curata.a corecta. pulire.a naste. preferire.

* persoana a III a singular/plural au aceleasi terminatii in cazul conjugarilor II si III. Exemplu: il vento (vantul) . .i venti -substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go" formeaza pluralul in "-chi" respectiv "ghi". Exemplu: il medico (medicul) .ci" respectiv "-gi" daca au accentul pe penultima silaba.i medici. Substantivul A) Plural/Singular: I. * persoana a II a plural isi schimba terminatia dupa vocala de la infinitiv.formeaza plurarul in "-i".i banchi .i laghi il banco (banca). daca au accentul pe ultima silaba.substantivele cu terminatiile "-io" formeaza pluralul in "-i" sau "-ii" daca "i" este sau nu accentuat. insa exista si unele care au terminatiile "-e" si "-a". Pluraul se formeaza prin adaugarea vocalei finale "-i". Exemple: il lago (lacul) . . 1) Substantive masculine cu terminatia "-o" : .precum si persoana I plural au aceeasi terminatie indiferent de conjugare. Substantivul masculin: Majoritatea substantivelor masculine au terminatia "-o".Io capisco = eu inteleg Tu capisci = tu intelegi Lui/lei capisce = el/ea intelege Noi capiamo = noi intelegem Voi capite = voi intelegeti Loro capiscono = ei intelegere OBSERVATII: * persoanele I si II singular.substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go" formeaza pluralul in ".

substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga" formeaza pluralul in "-che" respectiv "ghe".i televisori 3) Substantive masculine cu terminatia "-a" : .le temperature .formeaza pluralul in "-i".i zigomi . Exemple: Il monarca (regele) .Exemple: il figlio (fiul) .formeaza pluralul in "-e".le righe .le cilegie 2) Substantive feminine cu terminatia "-e" : .i monarchi il collega (colegul) .i figli il mormorio (murmurul) . Exemplu: Il televisore (televizorul) . Exemplu: la temperatura (temperatura) .formeaza pluralul in "-i". 1) Substantive feminine cu terminatia "-a": . Exemplu: la riga (randul).i colleghi II. Exemplu: il zigoma (pomet obraji) . Substantivul feminin: Pluralul se formeaza cu ajutorul vocalelor "-e" sau "-i".substantivele cu terminatiile "-cia" sau "-gia" formeaza pluralul in "-cie" respectiv "gie". in functie de terminatia de la singular a substantivului.i mormorii 2) Substantive masculine cu terminatia "-e" : .substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga" formeaza pluralul in "-chi" respectiv "ghi". Exemple: bilancia (balanta) .le bilancie ciliegia (cireasa) .

gli sport IV. b) nume de obiecte compuse din doua sau mai multe parti: ( la tenaglie .nunta).clestele).formeaza pluralul in "-i".. Substantive cu plural invariabil: 1) Substantivele cu terminatia "-i" au pluralul in "-i" : Exemplu: la oasi (oaza) . c) nume de sarbatori: (il Natale . .i sosia 4) Substantivele ce au accentul pe ultima silaba.setea).le radio la specie (specia) .le voci III. 2) Defective de plural: a) etimologice : (la nozze . Substantive defective de plural sau singular: 1) Defective de singular: a) substantive abstracte: (la sete .Craciunul). Exemplu: la voce (vocea) . b) substantive colective: (il late .i colibri 5) Substantivele masculine care se termina in consoana nu isi schimba forma de plural: Exemplu: il sport (sportul) .le oasi 2) Unele substantive feminine cu terminatiile "-o" sau "-ie" nu isi schimba forma de plural: Exemple: la radio (radio) . indiferent de gen nu isi schimba forma de plural: Exemplu: il colibri (pasarea colibri) .laptele).le specie 3) Unele substantive feminine cu terminatia "-a" au forma de plural cu terminatia "-a" : Exemplu: il sosia (sosia) .

l'omicida (ucigasul). il poeta (poetul). d) "-ore" (desi in limba romana sunt de gen feminin): il dolore (durerea). V. "-ile". l'albero (copacul). Substantive cu forma dubla de singular sau plural: 1) 2 forme de singular si 2 forme de plural: Exemplu: la strofa sau la strofe (strofa) .i cavalieri B) Genul: I.i frutti (rodul muncii) la frutta . 3) 2 forme de singular si o forma plural : Exemplu: il cavaliero sau il cavaliere . b) "-ma" sau "-ta": il dramma (drama).c) notiuni concepute ca pluralitate: ( le rigaglie . 2) Dupa semnificatie: a) substantive ce denumesc fiinte de sex masculin: Il padre (tatal). c) "-ista" sau "-cida" (in cazul denumirii fiintelor de sex masculin): l'autista (soferul). e) "-ale".le frutta ( fructele). f) cu terminatii in consoana: il lapis (creionul). 2) 2 forme singular si 2 forme plural dar cu schimbare de sens: Exemple: il frutto . Masculin: 1) Dupa terminatie: a) "-o" : il vento (vantul).le strofe sau le strofi. "-ule" : l'animale (animalul). .maruntaiele).

d) copaci si plante: il ciliegio (ciresul). Feminin: 1) Dupa terminatie: a) "-a": la porta (usa). c) fructe: la noce (nuca).tu ai lui/lei ha. desi exista multe tari ce sunt de gen masculin : il Madagascar. c) fluvii.b) lunile anului si zilele saptamanii: il giorno (ziua). il lunedi (ziua de luni). Verbele "Avere" si "Essere" "Avere" (a avea) si "essere" (a fi) reprezinta cele mai importante si mai folosite verbe din limba italiana. c) "-aggine".el/ea are noi abbiamo. masi si oceane: il flume (fluviul). d) "-trice".eu am tu hai. aceste verbe sunt folosite in structura mai multor timpuri verbale compuse. b) orase. attrice (actrita). b) "-ione": la lezione (lectia). 2) Dupa semnificatie: a) substantive ce denumesc fiinte de sex feminin: la directrice (directoarea). lacuri.noi avem . II. d) stiinte: la fisica (fizica). "-ug(g)ine". continente. rauri. Avere-a avea: io ho . e) puncte cardinale: Il nord (nordul). "-ig(g)ine" : la ruggine (rusinea). tari: la Romania. "-essa" (in cazul denumirii fiintelor de sex feminin): principessa (printesa).

"se gaseste"/"se gasesc" etc. * Tu non hai raggione = Tu nu ai dreptate.Ii ofer lui Georgi palaria mea.eu sunt tu sei.Plecam la (ora) sase.a fi io sono.. 2) indica timpul sau locul (tradus prin "la"): Andiamo alle sei. 3) tradus prin "cu": barca a motore . Prepozitia "A": 1) marca a cazului diativ: Do a Georgi il mio capello.ei au (A nu se uita ca litera "h" nu se pronunta in limba italiana!).noi suntem voi siete.voi sunteti loro sono.el/ea este noi siamo. Forma interogativa: predicatul apare la inceputul propozitiei: * Hai dei soldi? = Ai bani? * Sei sicuro? = Esti sigur? Prepozitiile A si DA I.barca cu motor .tu esti lui/lei e. .) Formele negative si interogative se formeaza foarte asemanator cu limba romana: Forma negativa: non+forma afirativa: * Io non sono qui = Eu nu sunt aici. Essere .voi aveti loro hanno.voi avete.ei sunt (Se foloseste constructia "ce" sau "ci sono" atunci cand verbul se poate traduce in romana prin "se afla".

departe de.intr-o parte. . "de catre" : romanzo scritto da Mazola.in culmea 5) tradus prin "pe". * di qua da . "de pe": vengo da Algeria..la (spre) stanga/dreapta.a da de baut.vin din Algeria.verb+a+verb la infinitiv: Non riesco a parlarle con lei."de". Prepozitia "DA": 1) introduce un complement de agent . * da destra/sinistra . * da dove .dincoace de. .Nu reusesc sa vorbesc cu ea. II. 3) "de la".merg al rude. 5) introduce un atribut ce arata scopul: dare da bere.te astept de trei saptamani. "de la": a merito .. "din".pe merit 6) in constructiile.. 2) langa nume de persoana .roman scris de Mazola.4) tradus prin "in": al colmo di . 4) "de": ti aspetto da tre settimane."la": vado dai parenti . EXPRESII UTILIZATE: * lontana da .de unde. "de". * da banda . .

* "buon giorno" in loc de "buono giorno" (buna ziua). . * "il dottor Alex" in loc de "il dottore Alex" (doctorul Alex). 3. Sunete de legatura. Accentul si Articolul 1. Eliziunea. ale)). Sunete de legatura: In limba italiana se folosesc anumite sunete eufonice pentru a se evita o forma auditiva neplacuta si pronuntia greoaie a anumitor cuvinte. In aceasta situatie. Trunchierea: Apare la cuvinte formate din mai mult de 2 silabe. Eliziunea: Apare in cazurile in care un cuvant terminat in vocala neaccentuata se foloseste alaturi de altul care incepe cu o vocala. Aceste sunete eufonice sunt: "d" si "i". Exemple: * "bel quadro" in loc de "bello quadro" (tablou frumos). si "de' " provenit de la "dei" (ai. vocala finala se inlocuieste prin apostrof.dincolo de. care u au ultima silaba accentuata. 2.* al di la da . provenit de la "un poco" (putin). cuvantul isi va schimba terminatia in "-l". "-n" sau "-r". Trunchierea. cu exceptia expresiilor "un po' ". * la trecerea de pe un rand pe altul. * in cazul prepozitiei "da". Prin caderea unei vocale sau silabe. Exemple: * * * * lo + uomo = l'uomo (omul) la + universita = l'universita questa + allieva = quest'allieva dove + e = dov'e Exceptii: * nu se face eliziune la articolul feminin plural "le". (In cazul trunchierii nu apare apostroful.

4. * la unele cuvinte monosilabice care au sensuri diferite in fuctie de accentul grafic. * parole sdrucciole: care au accentul pe antepenultima silaba. gia-deja). * la cuvinte din 2 sau mai multe silabe care au sensuri diferite in functie de accentul grafic. * in Isvizzera ( in Elvetia). Exemple: citta. ascutit . si prepozitiei "a". * "i" se foloseste mai rar. respectiv "od".in care accentul cade pe penultima silaba. Exemple: bambino. Accentul: Exista doua tipuri de accente in limba italiana: a) Accentul tonic: nu se noteaza in scris. Se foloseste in situatii precum: * in cazul parole tronche. * parole tronche: in care accentul cade pe ultima silaba si se noteaza si grafic. * la unele cuvinte monosilabice terminate in diftongi (puo-poate.* "d" se adauga conjuctilor "e" (si) "o" (sau). si mai ales in pozitie initiala in fata cuvintelor care incep cu "s" urmat de consoane tari. cinema. Exemple: abitano.pentru vocale inchise sau deschise. desiderano. * parole bisdrucciole: care au accentul pe a 4a silaba de la sfarsit. Exemple: medico. piu-mai mult. Exista 4 tipuri de cuvinte in functie de pozitia accentului tonic. b) Accentul grafic: poate fi grav. 5. parola. Asa se intampla pentru majoritatea cuvintelor.gioventu. cioaceea. Articolul hotarat: . care devin "ed". * parole piane. Exemple: * per ischerzo (in gluma).exceptie fac cuvintele "qui" si "qua". care devine "ad". el reprezentand silaba cu care se pronunta mai intens intr-un cuvant.

I treni Gli amici Gli zaini FEMININ: Singular La L¶ Plural La Gli Inaintea Unei consoane Unei vocale Exemple sg. ps. gn. La machine Le amiche . MASCULIN: Singular Il L¶ Lo Plural I Gli Gli Inaintea Unei consoane Unei vocale Literelor/grupurilor z.Este folosit pentru a distinge genul si numarul substantivului pe care il determina. La machine L¶amica Exemple pl. Il treno L¶amico Lo zaino Exemple pl. s +consoana Exemple sg.