P. 1
Normativ Camere Curate C_253!1!1994

Normativ Camere Curate C_253!1!1994

|Views: 399|Likes:
Published by Alin Nicolae
Normativ camere curate, Romania, 1994, C253
Normativ camere curate, Romania, 1994, C253

More info:

Published by: Alin Nicolae on Feb 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2015

pdf

text

original

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE S1 AMENAJĂRII TERITORIULUI  ORDIN   Nr. 24/N din 25.08.1994  Având în vedere avizul Consiliului Tehnico­Ştiinţific nr. 128/27.04.1994,  In  temeiul  Hotărârii  Guvernului  nr.

  795/1992,  modificată  prin  Hotărârea  Guvernului  nr.  491/1993  privind  organizarea  şi  funcţionarea  Ministerului  Lucrărilor  Publice  şi  Amenajării  Teritoriului,  In conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 11/1992 şi a Decretului nr. 223/1992,  Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, emite următorul  ORDIN:  Art. 1. Se aprobă ,,Instrucţiuni Tehnice de proiectare şi execuţie privind organizarea camerelor  curate  utilizate  în  domeniul  sănătăţii  (spitale,  laboratoare  şi  industria  farmaceutică)”  indicativ  C  253/0—94, şi „Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie a elementelor de construcţii şi de instalaţii  pentru  camere  curate  utilizate  în  domeniul  sănătăţii  (spitale,  laboratoare  şi  industria  farmaceutică)"  indicativ C 253/1—94.  Art. 2. Instrucţiunile de la art. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor.  Art. 3. Direcţia Coordonare, Cercetare Ştiinţifică şi Reglementări Tehnice pentru Construcţii, va  aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.  MINISTRU,  MARIN CRISTEA 

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI  DIRECŢIA COORDONARE CERCETARE ŞTIINŢIFICA ŞI REGLEMENTARI TEHNICE  PENTRU CONSTRUCŢII  INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE PROIECTARE  ŞI EXECUTARE PRIVIND ORGANIZAREA  CAMERELOR CURATE UTILIZATE ÎN  DOMENIUL SĂNĂTĂŢII (SPITALE, LABORATOARE  ŞI INDUSTRIA FARMACEUTICA)  INDICATIV C 253/0—94  Elaborate de:  SOCIETATEA COMERCIALA  „ELECTROUZINPROIECT" SA  Bucureşti  Director general  Director tehnic  Responsabil temă  Ing. N. Rozolimo  Ing. E. Petrea  Ing. A. Vătuiu

Avizate de  DIRECŢIA COORDONARE CERCETARE ŞTIINŢIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE  PENTRU CONSTRUCŢII  Director  Ing. Paul Popescu  Responsabil lucrare  Ing. Doina Corda 

INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE PRIVIND ORGANIZAREA  CAMERELOR CURATE UTILIZATE ÎN  DOMENIUL SĂNĂTĂŢII (SPITALE,  LABORATOARE ŞI INDUSTRIA FARMACEUTICA)  INDICATIV C 253/0­94  1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE  1.1.  Prezentele instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie se referă la modul de organizare a  camerelor curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale, laboratoare şi industria farmaceutică).  1.2.  Având  în  vedere că pe plan  naţional  nu există standarde şi  normative specifice camerelor  curate,  la  elaborarea  instrucţiunilor  tehnice,  nivelul  exigenţelor  s­a  stabilit  luându­se  ca  referinţă  standardul american FS—209 D.  1.3.  Instrucţiunile  tehnice  cuprind  şi  indicaţii  cu  caracter  general,  care  pot  fi  folosite  la  proiectarea  şi  execuţia  camerelor  curate  şi  din  alte  domenii  de  activitate,  luând  în  consideraţie,  de  fiecare dată, cerinţele proceselor şi activităţilor care se desfăşoară în interior.  1.4. Activităţile din domeniul sănătăţii care necesită desfăşurarea proceselor în camere curate, cu  încărcare microbiologică cât mai redusă (aseptice), pot fi grupate după specificul acestora, astfel:  a) Unităţi sanitare :  —  intervenţii  chirurgicale:  chirurgie  generală,  operaţii  cardiovasculare,  toracice  şi  renale,  operaţii de transplant ;  Elaborate de  SOCIETATEA COMERCIALĂ „ELECTROUZINPROIECT" ­ S.A. BUCUREŞTI  Aprobate de:  MINISTRUL   LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI  AMENAJ ARII TERITORIULUI  cu Ordinul nr. 24/N djn 25.08.94  —terapie postoperatorie;  — tratamente arsuri;  — asistenţă medicală pentru nou­născuţi şi prematuri;  — laboratoare: chimie, biochimie, virusologie, culturi celulare, preparare vaccinuri, control  b) Unităţi industriale farmaceutice:  — înfiolarea soluţiilor injectabile şi perluzabile şi a vaccinurilor;  —  laboratoare:      control  sterilitate      şi      prezenţă      particule  materiale  în  soluţii  injectabile  şi  perfuzabile.  1.5. In anexa 1 sunt definiţi termenii utilizaţi în prezentele instrucţiuni.  1.6. Prezentele instrucţiuni tehnice nurse referă la asigurarea utilităţilor aferente proceselor care  se desfăşoară în interiorul camerelor curate  2. CAMERE CURATE — CLASE DE PURITATE ŞI TIPURI  2.1. Camere curate  2.1.1. Spaţiile unde se, exercită un control al purităţii aerului sunt denumite „camere curate".

2.1.2.    Gradul  de  puritate  a  aerului  este  definit  prin  concentraţia  numerică  a  particulelor  în  suspensie  din  incinta  respectivă,  corespunzătoare  nivelului  granulometric  indicat  în  tabelul  1  şi  este  invers proporţional cu clasa camerei curate.  Limita  „clasei  camerei  curate"  o  constituie,  concentraţia  maximă  pentru  fiecare  nivel  granulometric, prezentată în ordine crescătoare a dimensiunilor în tabelul 1.  Curbele de distribuţie sunt prezentate în fig 1.  2.1.3.  Performanţele (clasele) camerelor curate pot fi specificate în cele trei situaţii ale acestora :  —cameră curată goală ;  —cameră curată în repaus ;  —cameră curată operaţională  S­a constatat în mod statistic că o cameră curată operaţională are un nivel de puritate a aerului de  cea 10 ori inferior celui măsurat pentru camera curată goală. 

Tabelul   1  CLASELE CAMERELOR CURATE  Clasa camerei  curate  Număr maxim de particule pe picior cubic (0,028 m.c.)  Dimensiunea particulelor în microni  0,1  1 35  10  350  100  —  1000  —  10000  —  100000  —  0,2  7,5  75  750  —  —  —  0,3  0,3  0,5  l  5,0  _ 

3  10  —  30  100  —  300  1000  7  10000  70  —  100000  700  —  2.1.4.  Definirea  claselor  camerelor  curate  diferă  în  funcţie  de  standardul  utilizat.  în  tabelul  2,  sunt  indicate definirea claselor camerelor curate cenform  standardelor FS—209 D (SUA), VDI 2083  (Germania)  şi  GEN  (Europa),  precum  şi  echivalenţa  acestora  pentru  a  permite  tehnologilor  să  stabilească datele de temă în funcţie de cerinţele beneficiarului.  2.2. Filtre finale  2.2.1.Clasa de puritate a aerului determină alegerea tipului de filtre finale şi a tipului fluxului de  aer, care la rândul lor conduc la adoptarea sistemului de introducere a aerului.  2.2.2. Filtrele finale constituie componenţa esenţială într­o cameră curată întrucât acestea elimină  particulele aflate în suspensie în aerul introdus în incăpere.  Pentru a se obţine un nivel cât mai ridicat de purificare a aerului se foloseşte procedeul de filtrare  progresivă, prefiltrele montându­se de regulă centralizat.  Filtrele finale se recomandă a fi amplasate cât mai aproape de camera curată, de preferinţă chiar  în plafonul (sau peretele) acestora.  In  cazul  amplasării  lor  la  distanţă,  particulele  submicronice,  se  pot  aglomera  pe  pereţii  tubulaturii, în aval faţă de

1.2.  1 — Diagrama de distribuţie a particulelor  DEFINIREA CLASELOR CAMERELOR CURATE ŞI ECHIVALENŢA STANDARDELOR  Nr.  Clasa  camerei  100 000  10 000  1000  100  curate  1.  Disperisia luminii  Dimensiunea  particulelor (μm )  Fig.  Filtrare­numărare sub microscop  2.035  35 .  0  1.  Numărul      maxim  cu 100 000  10 000  1000 100 1  admis  de particule  ft­  3 500  350  35  3.35  350  1  1  0.M  Clasele camerelor curate  şi caracteristici  1  2  3  Standard  FS 209 D­USA  1.  crt.5  mc­  3 500 000  350 000  35 000  3 500  μm  10  10 0.Metoda de măsurare:  1.5  1  mai  mari  de  0.  Standarde  U.

  2.  3.55  3  3.2.6  10  2  1  1.2..99995% particule de 0.05 μm fiind reţinute cu înaltă eficienţă.999% particule de 0.6  4.6  5  4  CEN  5.  Echivalenţa. Eficienţa filtrelor finale este dată de procentul de microparticule de o anumită dimensiune  reţinute. mărind în acest fel nivelul de impurificare a aerului. 99. Dimensiunile particulelor colectate cu cea mai joasă eficienţă de către filtrele finale se situează. 99.2.6  4.  în domeniul 0.  Categoriile de filtre cu înaltă eficienţă stabilite pe plan mondial sunt :  —  HEPA (High Effciency Particulate Air) :  min.2 μm.55  10 2.2.99% particule de 0.9995 particule de 0.5 μm  Standard CEN —  Europa  Claşa  camerei  6  5  curate  Numărul  maxim  admis  de  particule  ­1  mc  1 000 000  100 000  mai  mari de 0.  0  Standard  VDI­  2083­Germania  Clasa  camerei  6  5  curate  Numărul      maxim  admis  de  particule  ­1  mc  4 000 000  4 00 000  mai  mari de 0.3.  VDI­2083  6.ft = picior cubic (1 cu ft = 0.3 μm conform testului „Sodium Flame"— Eurovent 4/4 ;  —  ULPA (Ultra Low Penetration Air) :  min. deoarece.55  4.12 fim conform testului de spectrometrice cu laser ;  —  MEGA :  min.3.6  1  1  filtre. particulele mai mici de 0.  standardelor  6.  100 000  10 000  1000  4.  2.  2. acumulându­se în timp până când se îngreunează suficient de mult pentru a se dizloca.1.05 .5 μm  1  2  4  3  2  1  40 000  4 000  400  40  4  3  2  1  10 000  3  1000  100  10  4.1..028 mc)  100  3. 99.55  5.  3.53  1  1. fiind apoi  introduse prin suflare în camera curată. .1.  3.2.12 μm conform testului de spectrometrie cu laser sau testări  cu aparatură  cu  comandă numerică  asistată  de calculator.3 μm conform testului „Sodium Flame" —Eurovent 4/4 ;  —  VHSI   (Very High Speed Integration) :  min.  ele difuzează mult mai rapid pe suprafaţa colectoare a  filtrului.  FS­209  D  100 000  10 000  1000  VDI­­2083  6  5  4  NOTĂ: cu. 0.55  FS­209D  CEN  4.6  100  3  2  2. 99.

 aflat deasupra plafonului cu filtre al camerei curate. curată depinde şi de modul de circulaţie a aerului. .4.  2.1.  Se  pot  realiza  şi  camere  curate cu flux de aer hibrid (combinat).  iar  modul  în  care  această  impurificare  este  eliminată  prin  sistemul  de  circulaţie  a  aerului  influenţează  clasa camerei curate.  în  comparaţie cu sistemul de  alimentare individuală pe filtru.  Aerul  este  introdus prin unul sau  mai  multe canale de  ventilaţie.  Filtrele  finale  pot  ocupa  parţial  sau  integral  plafonul  camerei  curate.  dar  necesită  costuri  mai  mari  şi  este  mai  dificil  de  realizat. sau în pardoseală. Curgerea aerului în cadrul camerei curate poate fi organizată în două moduri :  —  curgerea turbulentă  — flux de aer convenţional;  —  curgerea laminară  — flux de aer unidirecţional.2.3.  2.4.4.  la o presiune  mai  mare decât  cea  interioară  pentru  a  forţa  pătrunderea  sa  prin  filtrele  finale  în  camera  curată.  Gurile  de  aspiraţie  a  aerului  sunt  amplasate  la  partea  inferioară  a  pereţilor.2.  2.  Sisteme de introducere „in line" "  Acest  sistem  de  introducere  permite  realizarea  de  camere  curate  cu  clasele  100  000.1.2.3. Puritatea aerului din camera. tot ansamblul fiind denumit „plenum".  Introducerea aerului in camera curată se poate face fie prin anemostatele montate discontinuu în  plafon (în acest  caz  filtrele  finale pot fi amplasate  imediat deasupra  anemostatelor sau centralizat pe  tubulatură); fie prin panouri perforate care ocupă întreaga suprafaţă a plafonului (filtrele finale montate  centralizat pe tubulatură).  Cele mai utilizate sisteme de introducere a aerului în camera curată sunt :  —  sisteme de introducere „in line" ;  —  sisteme de introducere cu „plenum" ;  —  sisteme de introducere   cu   alimentare   individuala   la filtru. respectiv  de fluxul de aer.2.  iar  suprafaţa  de  filtrare  a  plafonului poate fi extinsă uşor prin înlocuirea panourilor pline cu module de filtrare.  datorită  cerinţelor  constructive  sau  a  altor  restricţii  care  nu  permit  amplasarea  filtrelor  finale  în  plafon. Fluxul de aer prin camera curată  2.2.  2.1.3.  10  000  şi  uneori 1 000  In  unele  cazuri.  2.2.  rezultă  o  economie  de  spaţiu  şi  costuri  mai  mici.4.  Fluxul unidirecţional permite realizarea unui gradele puritate a aerului mult mai bun decât fluxul  convenţional.  atât pentru realizarea tubulaturii cât şi pentru montaj.  cât  mai  aproape  de  pardoseală.  Personalul  care  lucrează  în  camera  curată  produce  în  permanenţă  impurificarea  aerului. având la partea  superioară un acoperiş etanş. Sisteme de introducere a aerului  2.  In  aceste cazuri se utilizează sistemele de introducere a aerului cu filtre „in line".  se  impune  amplasarea  acestora  pe  tubulatura  de  introducere  a  aerului.  Deoarece  sistemul  necesită  un  număr  redus  de  canale  pentru  alimentarea  plenumului.  Sisteme de introducere cu „plenum"  Aceste  sisteme  de  introducere  cuprind  o  cameră  de  presiune  care  delimitează  un  spaţiu  de  repartizare volumetrică a aerului.4. care folosesc baterii de  filtre finale amplasate centralizat pe tubulatura de introducere.  Sistemele de introducere a aerului se aleg în funcţie de clasa de puritate a camerei curate  şi de procesele ce se desfăşoară în interiorul ei.

Presiunea  din  plenum  fiind  mai  mare  decât  presiunea  din  camera  curată. a fluxului de aer în interior :  —  cu flux convenţional pentru clase de puritate : 100 000. care poate să fie prevăzut şi cu filtre.  2. aerul este introdus în încăpere prin filtrele amplasate.  prin  guri  amplasate  la  nivelul  plafonului şi pardoselii sau pe întreaga suprafaţă a peretelui.  1.  neexistând  nici  un  fel  de  cerinţe  în  ceea  ce  priveşte  uniformitatea  curgerii  aerului.  2.  Aceasta  se  poate  face.  2.  2. către filtrele finale. putând ocupa parţial sau integral suprafaţa  acestuia.  Deoarece  camera  curată  are  o  presiune  mai  mare  decât  spaţiul  de  deasupra  sau  din  jurul  modulelor de filtrare. sau prin pardoseală.  cât  mai  aproape  de  pardoseală.  Avantajele folosirii acestor sisteme de introducere sunt :  —  nu necesită un acoperiş (plenum) ;  —  modulele  cu  filtre  celulare.  la  nivelul  plafonului  şi  este  evacuat  prin  gurile  practicate  în  pereţi.  evacuarea  făcându­se  prin  aspiraţie  prin  peretele  opus.  fie  recirculând  o  parte  a  aerului  printr­o  tubulatură  prevăzută cu filtre adecvate.5.  Aerul este recirculat prin folosirea gurilor de aspiraţie prevăzute în pereţi.  pe  filtrarea  aerului. etanşeizarea unităţilor de filtrare din reţeaua plafonului/peretelui este mai puţin  critică.  de  cele  mai  multe  ori.  se  foloseşte.   Tipuri de camere curate  Camerele curate se pot clasifica în funcţie de modul de organizare. fie recirculând aerul în camera de amestec a instalaţiei  de climatizare.  Sistemul de introducere cu plenum se poate utiliza şi pentru obţinerea unui flux de aer orizontal.  punându­se  accent.   Recircularea aerului  Pentru  reducerea  cheltuielilor  energetice  şi  materiale.  conform diverselor cerinţe ;  — reglaj individual pe filtru ;  — zgomot redus faţă de sistemele cu plenum.3.   10 000.  Introducerea  aerului  se  face  printr­o  tubulatură  principală  din  care  se  ramifică  conducte  individuale racordate la fiecare unitate de filtrare autonomă.  etanşeizarea  filtrelor  amplasate în plafon are o importanţă majoră pentru a înlătura posibilitatea pătrunderii aerului nefiltrat  în camera curată.  amplasate  în  reţeaua  din  plafon  (flux  vertical)  sau  în  unul  din  pereţi  (flux  orizontal).6.  In acest caz filtrele finale sunt amplasate pe unul din pereţi.  cât mai aproape de pardoseală. dispuse pe doi sau patru pereţi.  oferă  posibilitatea  controalelor  periodice  facile. a pardoselilor flotante  perforate (flux vertical) sau a pereţilor de filtre (flux orizontal).  Pentru evacuarea aerului  se  folosesc  metode similare  celor descrise  la sistemele de  introducere  cu plenum. Sisteme de introducere cu alimentare individuală la filtru  Sistemele de introducere cu alimentare individuală la filtru folosesc module care formează unităţi  autonome  de  filtrare.  recircularea  aerului.  Pentru evacuarea aerului  se  folosesc  metode similare  celor descrise  la sistemele de  introducere  cu plenum. 1000 ;  —  cu flux de aer unidirecţional pentru clase de puritate : 100. folosind de regulă  pentru aceasta o pardoseală flotantă perforată.6.2. obţinându­se în ambele variante un flux de aer vertical.  in  primul  rând.  Evacuarea aerului se poate face prin guri de aspiraţie amplasate  la partea inferioară a pereţilor. în  general.  Aerul  circulă  pe  traiectorii  neregulate. Camere curate cu flux de aer convenţional  In camerele curate cu flux convenţional.  înlocuibile.1.4. . astfel posibilitatea pătrunderii aerului nefiltrat prin neetanşeităţile din plafon este eliminată.  10.

  micşorându­se în acest fel turbulenţa.  cu  filtru  final  pe  tubulatura  de  introducere a aerului .5)  2. 0.  În aceste condiţii se recomandă ca viteza aerului în incăpere să fie de 0. 4) ;  — camere curate cu flux de aer convenţional cu alimentare individuală la filtre (fig.6.45 m/s. împiedicând  depunerea sau preluarea lor de sistemul de recirculare.  Camerele cu flux convenţional constituie o soluţie rentabilă din punct de vedere al costurilor în  multe  aplicaţii  în  funcţie  de  sistemul de  filtrare  şi  introducere  a  aerului  se  disting  următoarele  tipuri  constructive :  —camere  curate  cu  flux  de  aer  convenţional  cu  filtrele  finale  montate  pe  tubulatură  şi  introducerea prin anemostate sau plafon perforat (fig. 3) ;  —  camere  curate  cu  flux  de  aer  convenţional  cu  alimentarea  filtrelor  finale  prin  plenum  cu  suprapresiune şi plafonul parţial ocupat cu filtre (fig. aerul circulând în linii paralele şi cu o viteză uniformă. create în interior sunt eliminate. Camere curate cu  flux de aer unidirecţional  In camerele curate cu flux unidirecţional aerul este introdus prin filtrele care ocupă tot plafonul  (flux  unidirecţional  vertical)  sau  un  perete  întreg  (flux  unidirecţional  orizontal)  şi  este  evacuat  prin  întreaga suprafaţă opusă.  Datorită  acestui  mod  de  curgere  directă  a  aerului;  zonele  cu  viteze  diferite  se  reduc  la  minim.2.  Fig  2—  Cameră    curată  cu  flux  de  aer  convenţional.   de  orice   fel.principalul inconvenient constituindu­1 turbulenţa.  iar  impurităţile.. care menţine în suspensie particulele.. vitezele  mai redusa permiţând depunerea particulelor. In acest  fel. 2);  —camere  curate  cu  flux  de  aer  convenţional  cu  filtrele  finale  montate  deasupra  anemostatelor(fig.15 . trece o  singură  dată  prin  cameră.

.

 cu filtru final montat  deasupra aneniostatelor .Fig.  3 ­ Cameră curată cu flux de aer convenţional.

.

  Aparatura.2.  Din  acest  punct  de  vedere  este  recomandabil  ca  distanţa  dintre  cei  doi  pereţi  cu  filtre  (introducere­evacuare)  să  fie  cât  mai  mică  —  fluxul  să  fie  realizat  paralel  cu  lăţimea  camerei.45  m/s  pentru  a  se  preîntâmpina  depunerea  particulelor.  6).  Camera curată cu flux unidirecţional orizontal este foarte practică şi rentabilă.  Clasa camerei curate. obţinută în diversele porţiuni ale încăperii variază foarte mult. Camere curate cu flux unidirecţional orizontal  In camerele curate cu  flux unidirecţional orizontal. mai  ales în aplicaţiile în care trebuie construită în cadrul unor spaţii existente unde înălţimea  este  limitată  şi  nu  permite  realizarea  unor  camere  cu  flux  vertical.  mobilierul  şi  personalul  din  încăpere.  care  constituie obstacole în calea fluxului de aer.  sau  în  unele  situaţii  speciale care necesită utilizarea unor .Viteza  aerului  va  fi  de  minim  0. rezultând  zone cu viteze de curgere diferită.  unde  se  realizează  curgeri  laminare.  2.  Pentru evacuarea aerului se pot folosi şi guri de aspiraţie amplasate pe peretele opus  la  nivelul plafonului  şi al pardoselii. aerul este  introdus prin  filtrele  finale  amplasate  pe  toată  suprafaţa  unui  perete  şi  este  evacuat  prin  peretele  opus.6. operaţionale. fac ca acesta să nu mai fie laminar. fapt ce conduce  la  înrăutăţirea  nivelului de puritate a  aerului  prin  apariţia  locală  a  turbulenţei.  Aceste  considerente  sunt  valabile  pentru  camera  curată  goală. caz  în care curgerea aerului  nu se  mai  face  în  linii  paralele pe tot parcursul camerei.  depinzând de tipul activităţii şi procesul care se desfăşoară în interior.  La punctele de lucru situate în apropierea peretelui de introducere a aerului se poate  realiza clasa 100 sau chiar mai bună.  care  cuprinde de asemenea filtre pe toată suprafaţa sa pentru a facilita recircularea aerului (fig. ci numai în apropierea peretelui de introducere.1.  deoarece  se  produce  impurificarea  aerului  de  către  posturile  de  lucru  situate  în  amonte. dar clasa se înrăutăţeşte pe măsură ce ne depărtăm.  Pentru  aceste  camere  curate.  ter­  menul de definire adecvat este „camere curate cu flux unidirecţional".

  2. .2.  speciale  amplasate  continuu  pe  perete  la  nivelul  pardoselii.  mese. 6 — Cameră   curată   cu   flux   unidirecţional    orizontal  „corpuri­obstacole"  (utilaje.Fig.  Pentru  evacuare  este      posibil      să      se      utilizeze        dispozitive.  9)  iar  evacuarea  aerului  se  realizează  prin  pardoseala  flotantă  perforată.  platforme  etc. Camere  curate    cu    flux    unidirecţional   vertical descendent  Camerele  curate  cu  flux  unidirecţional  vertical  descendent  au  plafonul  ocupat  in  întregime  cu  filtre  (fig.)  cu  suprafeţe  orizontale  mari  care  obturează inacceptabil fluxul vertical.  în  acest  caz  curgerea  aerului  nu  mai  este  practic  planparalelă (nivelul maxim de puritate care se poate obţine este clasa 100). Particulele generate într­  un anumit punct de lucru sunt eliminate fără afectarea celorlalte locuri de muncă.6.  Mişcarea aerului creiată contribuie la deplasarea particulelor spre pardoseală şi apoi în  exteriorul camerei. 8). evitând în acest fel acumularea lor în cameră.2. conducând la mărirea turbulenţei.  Din punct de vedere al sistemului de introducere a aerului în cameră se disting două  tipuri constructive :  —cu alimentarea filtrelor prin plenum cu suprapresiunc (% 7) ;  —cu alimentare individuală a filtrelor (fig.

Fig.7 ­ Cameră curată cu flux unidirecţional  vertical  descendent cu alimentarea  filtrelor  prin   plenum   cu   suprapresiunc   şi pardoseală flotantă .

  8 —  Cameră curată cu  flux unidirecţional  vertical descendent.  10  şi  1. cu alimentare  individuală   a   filtrelor şi   pardoseală   flotantă  Camerele curate cu flux unidirecţional vertical descendent asigură mediul de lucru  cel  mai  curat  realizat  până  în  prezent.  permiţând  obţinerea  claselor  100. Condiţii de confort interior  In  vederea  obţinerii  unui  microclimat  normal  de  lucru  pentru  personalul  operativ  din cadrul camerelor curate este necesar să se asigure anumite condiţii de confort interior.  2.Fig.7.  dar  necesită costuri mai mari faţă de celelalte tipuri de camere curate.  Parametrii care se urmăresc sunt :  — conţinutul de microparticule poluante din aer ;  — viteza de circulaţie a aerului ;  — temperatura şi umiditatea relativă a aerului ; .

 Conţinutul de microparticule poluante din aer  Aerul  atmosferic  conţine..80  2  Praf de cărbune şi ciment  1.0.3  4  Fum de tutun  0.  De  cele  mai  multe  ori  aceşti  parametri  sunt  condiţionaţi  şi  de  procesul  tehnologic  care se desfăşoară în interiorul camerei curate.1.5  m/s ;  — clasa  1               v = 0..) ;  —  polen  şi  spori  de  plante:  particule  organice  complexe  provenite  din  flora  ambientală ;  —  microorganisme (bacterii şi  viruşi).0..7..  negru de fum.45.5  m/s....45. .....  de  (microni)  dimensiuni  (microni)  1  Polen şi spori de plante  5..  Dimensiunile tipice ale microparticulelor poluante conţinute în aer se încadrează.  în  diverse  cantităţi...  Microparticule tipice  Gama  Dimensiuni tipice  crt.1.  2.) ;  —  aerosoli:  formaţi    din  picături  foarte  fine  de  diverse  lichide  (organice  sau  anorganice) ;  —  gaze :  provenite  din  procesele  industrial  şi  din  procesele de ardere (gaze de  eşapament..150  8.100  2.  Tabelul  3  DIMENSIUNILE MICROPARTICULELOR   POLUANTE  Nr.2. etc. în domeniile indicate în tabelul 3.0.10  0..04.005.0. ..25 m/s ;  — clasa      100               v = 0..1 . fum de tutun..  care  pot  fi  grupate în funcţie de natura acestora astfel :  —  praf:  constituit din particule organice şi/sau anorganice solide (cărbune. condiţiile rezultate fiind mult mai severe  decât cele de confort interior..02. ciment.—  nivelul de iluminare ;  —  nivelul de zgomot.5  0.a.  2.1...0.3.5  5  Viruşi  0. care se află de cele  mai  multe ori  fixate pe  un suport material. în  general.  Viteza de circulaţie a aerului  Vitezele  de  circulaţie  a  aerului  prin  camerele  curate  se  vor  menţine  în  funcţie  de  clasa camerelor curate între următoarele limite :  — clasa   1 000               v = 0....0..01..5  0.2  Clasa  de  puritate  a  aerului  rezultă  din  considerente  tehnologice  în  funcţie  de  procesul care se desfăşoară în interiorul camerei curate.7.50  3  Bacterii  0.  microparticule  poluante.45 m/s ;  — clasa        10               v = 0.0.3 . ş.

..  variaţie  şi  uniformitate)  impuse  de  procesul  tehnologic  asigură  condiţiile  de  confort  interior.  Nivelul de iluminare  Nivelul mediu de iluminare generală în interiorul camerelor curate se recomandă să  fie de 300..65% (1...  Temperatura şi umiditatea relativă a aerului  In  general..  2.3)°C ;  —  umiditate     = 35.  Criterii constructive şi  U.  Clasa realizabilă  crt.M. viteze mari ale aerului pot crea senzaţia unei temperaturi cu 2.8.7.7.  conducând la variaţii foarte mici ale acestor parametri.  Din punct de vedere al confortului parametrii pot fi fixaţi în cadrul valorilor:  —  temperatură = 18.  operaţionale  1000  10 000  100 000  0  1  2  3  4  5 .26°C ± (6.60 000 lx. ;  — foarte ridicat şi fără umbre (sală operaţii) 50 000.2..  Pentru evitarea uscării ţesuturilor şi a producerii electricităţii statice prin frecare cu  aerul se recomandă ca umiditatea relativă să fie peste 50°/o..  la  senzaţia  de  orbire  la  comutarea  câmpului  vizual  al  personalului  operativ  din  zona  iluminată  foarte  puternic  în  zona  mai  puţin  iluminată.  2.  2.60 000 lx...  temperatura  şi  umiditatea  relativă  a  aerului  (valoare.5. Criterii   pentru   alegerea  tipurilor  de  camere   curate  Principalele  criterii  recomandate  pentru  alegerea  tipurilor  de  camere  curate  sunt  indicate in tabelul 4 — pentru camere curate cu flux de aer convenţionale şi în tabelul 5  — pentru camere curate flux de aer unidirecţional.3.  Tabelul 4  CAMERE CURATE CU FLUX DE AER CONVENŢIONAL  Nr..  Iluminatul local completează iluminatul natural in funcţie de tipurile de activităţi :  — ridicat 750..3 0 C mai mici  datorită accelerării procesului de evaporare prin piele.4..10)%. unde iluminatul local este de 50 000..500 lx.. In acelaşi timp..05.  Se recomandă ca nivelul de zgomot să nu depăşească 55 dBA ± 3 dBA.  Acest  fapt  este  foarte  important.  In acest fel.  mai ales în cazul sălilor de operaţii..  Nivelul de zgomot se măsoară pentru camera curată goală şi/sau în repaus.  care  să  nu  conducă.60 dB. Nivelul de zgomot  Nivelul de zgomot in camera curată este în general 40.7.1 000 lx.  In cazurile utilizării  iluminatului  local de  nivel ridicat sau  foarte ridicat iluminatul  general  va  asigura  un  nivel  de  iluminare  suficient  de  ridicat. comparativ cu temperatura aerului.  Viteza de circulaţie a aerului şi rata de reîmprospătare a sa au o influenţă importantă  asupra temperaturii resimţite de personalul operativ. o umiditate  relativă peste 70% conduce la apariţia condensului şi favorizează dezvoltarea bacteriilor..

 15  40.45  0.0.Criterii  operaţionale 2  3  4  5  ..Criterii  mp.0..90  5...0  10..20  99.......15.15  20.15.  pardoseală  continuu  pe  intermitent  cei  4 pereţi  pereţii lungi  pe  neuniformă  3  6  9  0..1.0...15. 120  adecvată  plafon  4  2.  constructive  2  Mărimea camerei  Raportul  lungime/lăţime  0  1  2  3  Inălţimea minimă  m  100  îngustă  300  3 :1  500  2 : 1  3  3.2.1  30  1.45  jos  pe  jos pe pereţi  pereţi..90  20..25  5.... 10  95  eliminarea  reţinere  praf  90  70..45  jos pe pereţi  4  Suprapresiunea  Pa  5  Numărul  de  schimbări orar  6  Reglarea  aerului  introdus  7  Amplasarea  dispozi­  tivelor de refulare pt.99  10.... 50  99. 10  10..  aer tratat  8  Viteza  aerului  la  m/s  intrarea în cameră  9  Locul  de  amplasarea  gurilor  de  evacuare  /recirculare  10  Dispunerea  gurilor  de  evacuare/reci  rculare  11  Distanţa orizontală  maximă de evacuare/  m  recirculare  12  Viteza de evacuare/  recirculare  m /s  13  Eficienţa prefiltrelor:  %  — prima treaptă  —a  doua  treaptă  %  (eliminare praf)  %  14  Filtre finale:  —suprafaţa  filtrelor  %  raportată  la suprafaţa  plafonului  %  —eficienţă  minimă  (sodium flame­test)  0...99  0  1  B....75  10..1  A.5  80  reţinere  80.5  80  2..40  redusa  plafon  5  2.. 20  absentă  plafon  sau  sus  pe  pereţi  0.

.1  Suprafaţa specifică/  mp  ocupant  2  Suprafaţa de pardo­  %  seală  ocupată  de  utilaje şi aparatură  3  Activitatea  personalului  4  Trafic  orar  (intrări/  ieşiri)  5  Imbrăcămintea  ocupanţilor  6  Generarea  particulelor  în  interiorul camerei  7  Curenţi  termici  ascendenţi  8  Intreţinerea  curăţeniei  9  Controlul  şi  între­  ţinerea prefiltrelor  10  Intervalul de numă­  rare  a  particulelor  de praf  20  minimă  sedentară  10  30  5  50  deplasare ocazională  activitate constantă  1. 600  ..2  costume  speciale  minimă  2.6  halate  moderată  peste 6  halate  considerabilă  absenţi  moderaţi  considerabili  mediocră  anual  trimestrial  meticuloasă  sofistificată  trimestrial  semestrial  lunar  lunar  Tabelul   5  CAMERE   CURATE   CU  FLUX   DE   AER    UNDIRECŢIONAL  U....600  500..  Criterii  crt.M  Clasa realizabilă  Nr...Criterii  constructive  Suprapresiunca  în cameră  2  Pa  3  15  10  4  15  100  5  15  6  15  1  0  1  2  Numărul  de  schim­  buri orar  2  3  4  5  500  6  500 500.  constructive  şi  operaţionale  Flux vertical  Flux  Orizontal  100  1  0  1  A.

.45  0..3  Reglarea aerului  4  Amplasarea  dispozitivelor  de  refulare  pentru  aer  curat  5  Viteza  aerului  la  m/s  intrarea  în cameră  6  Amplasarea  gurilor  de  evacuare  /  recir­  culare  7  Eficienţa  prefiltrelor:  —prima treaptă  (eliminare pral)  — a doua treaptă  da  plafon  da  plafon  da  plafon  da  perete  0.... 100  30  30  90  91  eliminare praf eliminarea praf  8  Filtre finale:  —suprafaţa filtrelor  %  raportată  la  suprafaţa plafonului  %  (peretelui)  — eficienţa minimă  (sodium flame)  B..Criterii  operaţionale  1  Suprafaţa  specifică  mp  /ocupant  2  Suprafaţa  de  pardoseală  ocupată  de utilaje  3  Activitatea  personalului  4  Trafic orar   (intrări  / ieşiri)  0  1  5  îmbrăcămintea ocu­  panţilor  6  întreţinerea  curăţe­  niei  7  Controlul  şi  întreţinerea  prefiltrelor  2  90  99.999  90  99.9995  40  minimă  40  minimă  30  minimă  30  minima  minimă  1.2  minimă  1.45  0.999  99.45  pardo­  pardoseală  seală­  flotantă  flotantă  perforată  perforată  pardoseală  perete opus  flotantă  perforată  sau  jos pereţi  %  %  30  95  sodium  flame  100  30  95  sodium  flame  90.2  minima  1…2  3  costume  speciale  meticu­  loasă  lunar  4  5  6  costume  costume  costume  speciale  speciale  speciale  meticu­  meticuloasă  meticuloasă  culoasă  lunar  lunar  lunar ..45  0.2  minimă  1.99995  99..

2  Parametrii  avuţi in  vedere  la  definirea  camerei curate sunt :  —  clasa camerei curate. ionizante).  chimic.  luminoase. definită în cele trei moduri: cameră curată goală.8  Intervalul de numă­  zilnic  zilnic  săptămânal  săptămânal  rare  a  particulelor  de praf  Nota:  In camerele curate cu flux orizontal clasa 100 este  realizabilă numai la primul front  de lucru în apropierea peretelui cu filtre pentru introducerea aerului.  LEGENDA   LA   FIGURILE   2.. dotările şi tehnicile folosite ;  —  capacitatea şi fluxurile de materiale şi personal ;  —  nivelul de pregătire al personalului ;  —  automatizarea   şi   conducerea   cu   calculatorul   a proceselor ;  —  riscul/pericolul  de  contaminare:  biologic.  3. in repaus  şi operaţională ;  — gradul de contaminare microbiologică ;  — temperatura şi ecartul admisibil ;  — umiditatea şi ecartul admisibil;  — condiţii exterioare ; .9  1  Introducere aer tratat  2  Filtre  finale   de   înaltă   eficienţă  3  Tubulatură de distribuţie aer  4  Cutie  de anemostat  5  Anemostat  6  Panouri   de   tavan   pline  7  Panouri   de  pereţi  8  Jaluzele pentru aspiraţie aer  9   Pardoseală  de bază  10 Plenum  de  distribuţie  aer cu  suprapresiune  11 Corpuri de iluminat înglobate  în tavan  12  Tubulatură  de  recirculare  aer  impurificat  13  Filtru  final  cu  cutie proprie  de  distribuţie  aer  14  Filtru  de  aer pentru  aer  impurificat  15  Plenum  cu  suprapresiune  pentru  recirculare  aer  16  Corpuri de iluminat carcasate aerodinamic  17 Pardoseală flotantă perforată pentru aspiraţia aerului  impurificat  18  Profile metalice de suspendare  19  Tiranţi reglabili  20  Reţea ortogonală de susţinere şi  etanşare  3..  La  proiectară  unei  camere  curate  este  necesar  să  se  stabilească  activităţile  şi  procesele care au loc interior:  —  fazele şi desfăşurarea procesului;  —  utilajele. PRINCIPII GENERALE PENTRU  PROIECTAREA CAMERELOR CURATE  3.  radiaţii  (electromagnetice.1.

15 Pa la  fiecare  trecere  către  un  spaţiu  mai  puţin. sau deplasarea particulelor contaminante ;  — rata de aer proaspăt pentru ocupanţi.4. rata de depreciere a concentraţiei de la 10 000  particule/picior cutie la 100 particule/picior cubic în 20 minute). care intră în camera curată şi aerul existent  în interior se realizează prin două mecanisme :  —  deplasarea — produsă de curgerea unidirecţională ;  —  diluţia  — produsă în cazul curgerii turbulente.  Parametrii critici de proiectare sunt :  —  numărul de schimburi orar (rata de schimb a aerului) ;  —  eficienţa schimbului de aer (rata de  împrospătare / deprecire) ;  —  suprapresiunea în cameră (depresiunea în cameră în unele aplicaţii speciale) ;  —  specificaţia filtrării ;  —  parametrii de stare ai aerului: temperatura şi umiditatea.7. PRINCIPII    GENERALE   PENTRU    ORGANIZAREA CAMERELOR  CURATE  4.1.  4.  Specificaţia filtrării rezultă din corelarea cerinţelor parametrilor de definire ai  camerei curate şi caracteristicile filtrelor finale de înaltă eficienţă.  3.  In camerele curate trebuie să se asigure o diferenţă de presiune de 5. arătând timpul în care concentraţia scade de la o  anumită valoare la o altă dată (de exemplu.  3.  In curgerea unidirecţională. care  să cuprindă în diferite proporţii.  In curgerea turbulentă efectul de amestecare este cuantificat de rata de depreciere a  concentraţiei de particule contaminante.— nivelul de iluminare ;  — nivelul de zgomot;  — întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia ;  —  riscurile/pericolele  pentru procese.3.  3..1.  fiind în fond şi parametrii de definire ai camerei curate.  Indiferent  de  tipul  constructiv  de  cameră  curată  şi  de  activităţile  care  se  desfăşoară în interiorul acesteia.6.  Parametrii de stare ai aerului: temperatura şi umiditatea relativă şi toleranţele  acestora  rezultă  din  cerinţele  procesului  care  se  desfăşoară  în  interiorul  camerei  curate.  3.  Amestecul produs între aerul tratat.  In  general  camerele  curate  lucrează  în  regim de suprapresiune.  3.  Debitul de aer proaspăt se va stabili în baza cerinţei cele mai mari determinată  de :  —compensarea aporturilor interioare de căldură ;  —compensarea aerului evacuat prin ventilaţii locale  — compensarea pierderilor prin neetanşeităţi ;  — diluţia.5.1. elementele constituiente de mai jos :  4..  curat. debitul de aer dictează rata schimbului şi este definit de  dimensiunea zonei spălate de aer şi viteza aerului.  Complexul camerei curate:  a — camera   (camerele)     curată    propriu­zisă   aferentă procesului principal ;  b — camere curate auxiliare ;  c — spaţii de legătură (culoare) ;  d — vestiar filtru ; . se va stabili o schemă de configurare a ansamblului.  3.  produse   şi   persoane.8.

2.  Spaţii instalaţii şi echipamente :  a —spaţii aferente instalaţiilor ;  b —spaţii de vizitare ;  c —panouri „service" ;  d —panouri de ieşire de urgenţă ;  e —panouri pentru montaj utilaje.  elementele  de  susţinere  ale  plafoanelor  camerelor  curate.3.  De  obicei.1.  4. umiditate şi toleranţe admise. duşuri de aer ş. precum şi pentru a permite efectuarea acelor  lucrări  de  întreţinere  ce  se  pot  face  fără  intrarea  în  camera  curată.  trecerea  treptată  de  la  spaţiile  „mai  puţin  curate"  la  spaţiile  curate  (aseptice)  în  care  se  desfăşoară  procesul  principal. banchetă de descălţare.  Acest  spaţiu  va      acoperi  cel  puţin  cinci  faţete  ale  volumului care  cuprinde  camera  curată  şi  va  include.l.  categoria  de  pericol  de  incendiu.  a.  nivelul  de  iluminare.  în  principal.a.  modul  de  circulaţie  5.1. Suplimentar el se va caracteriza prin capacitatea totală.l.c  Spaţiile  de  legătură  (culoare)  între  compartimente  cu  funcţiuni  diferite  sau  camere curate distincte se vor caracteriza prin acelaşi parametri ca şi camerele curate. încărcarea microbiologică (pentru medii aseptice). Camerele curate auxiliare procesului principal se vor caracteriza prin aceiaşi  parametri  ca  şi  camerele  curate  propriu­zise.1.Vor  asigura  aducerea  acestora  la  parametri .b.  personalului  care  urmează  să  intre  în  camera  curată. De regulă în aceste spaţii se vor  prevedea şi elementele de primă intervenţie în caz de incendiu sau accidente. camere  de transfer ;  c  — vestiar filtru intermediar ;  4.  conducte  de  utilităţi  şi  cabluri. temperatură şi toleranţa admisă.1.  numărul  orar  de  schimburi  de  aer.1.  Spaţii anexe :  a — spaţii de pregătire materiale ;  b —spaţii de transfer: dulapuri de   transfer   materiale.1. cu  excepţia numărului de persoane şi activitatea specifică. camera curată  (cu excepţia activităţii specifice).  Spaţiile  de  pregătire.  4.  Camera  (camerele)  curată  propriu­zisă  se  va  caracteriza  prin:  clasa  de  puritate. sasuri.  41.e — spaţiu tampon­service. Complexul camerei curate  4. duşuri de aer.  asigurării  unui  spaţiu  de  izolare  faţă  de  agenţii  exteriori agresivi în raport cu camera curată.  eventual.  el  fiind  destinat.1.2.  căi  de  evacuare  şi  intervenţie.1. covoare aderente.e.  uscare  şi  sterilizare); lavoare speciale.1. Spatii anexe  4.  care vor fi asigurate în funcţie de cerinţele procesului principal.  aerului. tip de circulaţie a aerului.  destinate  materialelor.  Spaţiul  tampon  —  service  se  va  caracteriza  prin  clasa  de  puritate.  4.  activitatea  specifică.  ale  tubulaturilor  de  ventilaţie.  4..1.  temperatură.d.1.a. Spaţiul tampon — service va înconjura camerele curate şi vestiarul filtru şi  le  va  izola  de  construcţia  gazdă.  pacienţilor.  41. umiditatea şi toleranţa  admisă. se va caracteriza prin aceiaşi parametri ca şi.  modul  de  păstrare  a  costumelor  speciale  (inclusiv  eventuala  lor  spălare  finală.  aceste  camere  curate  auxiliare  au  clase  de  puritate şi încărcare microbiologică mai mari decât camera curată propriu­zisă.  numărul  maxim  de  persoane.    Ele  vor  asigura  de    cele  mai  multe    ori.  4.1.2. Vestiarul filtru.

  Aceste spaţii vor cuprinde şi încăperi pentru monitorizari şi urmărirea parametrilor  de funcţionare a instalaţiilor. b.  Sasurile  de  acces  în  camerele  curate  vor  asigura  reducere;  la  minim  a  influenţei  mediului exterior asupra parametrilor de microclimat din interiorul camerei curate. pe culoarul service.  In cazul unităţilor sanitare se vor folosi camere de transfer (curate) care vor asigura  transferul  pacienţilor  din  mediu  exterior  (murdar. va fi destinat schimbării hainelor personalului  care  urmează  să  lucreze  în  spaţiu  tampon­service  sau  să  intre  în  vestiarul  filtru  final.  aparatelor)  pentru  care  se  asigură  trecerea  în  şi  din  camera  curată  sau  între  compartimentele  ansamblului  de  camere  curate.  Se  recomandă  ca  aceste  spaţii să facă legătura între spaţiile de pregătire şi camera (camerele) curată  Dulapurile  de  transfer  vor  avea  dimensiunile  dictate  de  gabaritul  materialelor  (instrumentelor. Dulapurile de transfer pot fi cu sau  fără ventilare.  aparatele  de  măsură.  In  general  aceste  camere pot avea o clasă de puritate mai mare decât a camerei curate principale.  putând  fi  închise (cu uşi interblocate) sau deschise având rolul de „spălare" cu aer a personalului ce  pătrunde îi spaţiile curate.  spaţii  de  detentă.3. Spaţiile de transfer vor fi destinate transferului materialelor/pacienţilor în şi  din  camera  curată  (ansamblul  de  camere  curate)  către  exterior.  etc.  de  alimentare  electrică. .  4.  Spaţiile  aferente  instalaţiilor  vor  cuprinde  în  principal  instalaţiile  de  condiţionare  a  aerului.1.  4.  De regulă ele  vor  cuprinde  şi  robinetele. Spaţiile de vizitare vor fi astfel organizate încat să nu perturbe activitatea şi  microclimatul interior.  4.  spaţii  de  luat  masa.1. Panourile „service" vor fi elemente constituiente camerelor curate.  Nu  se  vor  prevedea  spaţii  de  fumat.  4. deschideri în caz de avarie/incendiu. interblocări la ieşire.  Acest  vestiar  poate  să  aibă  în  zona  de  acces  din  exterior  şi  grupuri  sanitare.  de  alimentare  cu  utilităţile  necesare  procesului care se desfăşoară în camera curată. b. în funcţie de specificul transferului.  Sasurile  vor  fi  prevăzute  cu  interblocări  şi  posibilităţi  de  deschidere  în  cazuri  de  urgenţă (avarie.  asigurând  o  influenţă  minimă  asupra parametrilor de mediu din interiorul acestora.  Sau  comutatoarele  aferente.1.2. c.corespunzători mediului curat (steril).  cu  influenţă  minimă  aspră  parametrilor  de  microclimat.  deoarece  nu  se  recomandă accesul în camerele curate al persoanelor  fumătoare (în  funcţie de specificul  activităţii se va interzice accesul persoanelor fumatoare).  septic)  în  interiorul  complexului  de  camer  curate.  Duşurile  de  aer  pentru  acces  uman  vor  fi  elemente  de  sini  stătătoare.  4.  montate în afara camerei curate.  Spaţii instalaţii şi echipamente  4.  conectorii.3.  cu  o  clasă  mai  mare  decât  a  camerei  curate  principale.1. care să  înmanucheze conductele şi cablurile care străpung peretele camerei curate. Vestiarul filtru intermediar.1. Ele vor fi prevăzute cu sisteme proprii de automatizare care să  asigure: temporizări la intrare.  a.  eventual. incendiu etc).3. Aceste spaţii pot să fie constituite chiar dintr­un alt  ansamblu  de  camere  curate. c.2.3.1. Vizitator se vor supune exigentelor camerelor curate.

  5.3.1.  flux  de  materiale  şi  personal etc.  i) In general.  de  pregătire  materiale).  concomitent cu asigurarea etanşeităţi şi a securităţii in condiţii normale de funcţionare.  accesul  pentru.  d)  Măsurătorile pentru recepţie se efectuează în funcţie de prevederile caietului de  sarcini.  spaţii  de  pregătire). sasuri.  d)  Pe traseul fluxului uman se vor prevedea duşuri de aer la trecerea către o zonă cu  clasa de puritate a aerului mai bună (mai mică).  Recomandări pentru organizarea  ansamblurilor de camere curate:  a)  Se vor separa fluxurile umane şi de materiale. Se vor respecta recomandările de mai jos.  Condiţiile pentru efectuarea ţesăturilor la recepţia camerelor curate sunt :  a)  Camera  curată  trebuie  să  fie  terminată  (atât  structura  cât  şi  instalaţia  de  climatizare a aerului). PREVEDERI GENERALE PENTRU RECEPŢIA CAMERELOR CURATE  5.1. având în vedere cele trei faze :  —  cameră curată goală;  —  cameră curată în repaus ;  —  cameră curată operaţională. măsurătorile  vor fi efectuate în special în această zonă.  f)  Un sas poate avea accese către mai multe încăperi  g)  Trecerea dintre  două zone cu aceiaşi  clasă se poate realiza fără sas. Schema de organizare  4.2. d.  c) In cazul în care camera curată are o zonă de lucru mai importantă.  4. In această perioadă de funcţionare nu se va interveni pentru reglaje.  Schema  generală  de  principiu  pentru  organizarea  ansamblurilor  de  camere  curate este descrisă în planşa 1. cu cerinţele proceselor care se desfăşoară în  interior. iar  în cazurile  simple  vor putea fi  comasate sau vor putea chiar lipsi.  auxiliare.  c)  Vestiarele  (filtru  intermediar  şi  filtru)  vor  avea  intrări  şi  ieşiri  separate.  4.e.  clase  de  puritate.  Panourile  pentru  montaj  utilaje  trebuie  să  asigure  posibilitatea  introducerii/scoaterii  utilajelor  ancombrante  cu  un  minim  de  lucrări.  b) Instalaţia completă va funcţiona fără ocupanţi timp de 48 ore înainte de începerea  măsurătorilor. şi corelat. vestiarele sunt organizate pe sexe. In funcţie de complexitatea ansamblului: număr de camere curate (principale.2.  spaţiu tarmpon­service) pot avea configuraţii diferite.  care  să  afecteze  foarte puţin parametrii camerelor curate.  h) In cazul complexelor cu clasa  100 000 cele două vestiare (filtru  intermediar şi  filtru) pot fi comasate.3.1.  4.  număr  de  personal. elementele  constituiente care asigură interconectarea camerelor curate (culoare.  4.  intervenţii  în  caz  de  accidente  sau  incendiu.1.3.2.  auxiliare.2.  astfel  încât traseul personalului să fie impus.  e)  Culoarele de circulaţie pot să includă şi spaţiul tampon ­ service.2.  b) Pe traseul  fluxului  uman se  vor prevedea sasuri sau duşuri de aer  la  intrările  şi  ieşirile  din  încăperi:  vestiare  şi  camere  curate  (principale. . Panourile de ieşire de urgenţă trebuie să asigure evacuarea personalului în  cazuri  de  forţă  majoră.4. duşuri de aer.

5.  în  particular  uşile  de  acces  al  personalului. Testarea camerelor curate  In tabelul 6 sunt menţionate testele recomandate pe tipuri de camere curate :  —  camere curate cu flux de aer unidirecţional;  —  camere curate cu flux de aer turbulent (convenţional) ;  —  camere curate cu flux de aer hibrid (combinat).3.  Testul  Tipul  camerei curate  crt.  Pentru încercările suplimentare se va obţine acordul proiectantului.  Pentru recepţia unei camere curate sunt absolut obligatorii următoarele aparate :  —  contor de particule ;  —  manometre;  —  sonometre;  — înregistratoare de temperatură şi umiditate ;  —  sondă electronică de temperatură şi umiditate ;  —  anemometre.2. constructorului  şi beneficiarului înainte de a le executa. 2  aer  Intervalul    de    revenire  1.  încercări şi măsurători ce se efectuează la recepţie :  —  suprapresiune;  —  temperatură ;  —  umiditatea aerului;  —  viteza aerului;  —  număr de schimburi orare ;  —  integritatea sistemelor de filtrare ;  —  nivelul de iluminat;  —  nivelul de zgomot;  —  buna  funcţionare  a  tuturor  elementelor  mobile.  Flux  uni­  Flux  Flux hibrid  direcţional  turbulent  1  2  3  4  1  2  3  4  Viteza  şi  uniformitatea  1  flu­xului de aer  Căderea  de  presiune  pe  1  filtrele finale  Paralelismul fluxului de  1.2)  1.2  (rata de împrospătare)  ­  1  0  1  ­  1.2 .  5.  Tabelul 6  TESTE RECOMANDATE  Nr. 3  0(1. 2.  Specialiştii  care  efectuează  controlul  pot  să  propună  orice  încercare  suplimentară  destinată să verifice o anumită calitate a structurilor (spre exemplu scăpările de aer prin  neetanşeitaţi).

3  0  0  0 = test opţional în funcţie de cerinţele procesului;  1 = test pentru camera curată goală  2  =test pentru camera curată în repaus  3  =test pentru camera curată operaţională  Metodologia de testare este descrisă  în  normativul I 45/93 — „Instrucţiuni privind  metodologia  de  testare  aieraulică  şi  termică  a  camerelor  curate    (metodologie  INCERC  1988)".0  5  6  7  1  2  3  1.  —  grupa 2. Prevederi generale  6.2.2.1.1.3  1  1  1  11  12  13  14  1.2.2.2  1.2.2  aerului  nefiltrat  din  exterior  Suprapresiunea  in  1.3  0  1.2  1.3  0  0  1. .3  în suspensie din aer  Numărarea      căderilor  0  de   particule  Pătrunderea în cameră a  1. LABORATOARE.  6.3  1  1.  INDUSTRIA FARMACEUTICA  6. având ca tip reprezentativ clasa 10 000.3  cameră  Volumul  aerului  1  introdus  şi  capacitatea  de rezervă  Nivelul  de  iluminare  şi  1  uniformitatea sa  Nivelul de zgomot  Uniformitatea  temperaturii  Umiditatea  Vibraţii  Legendă:  1. PREVEDERI COMUNE UNITĂŢILOR   DIN SPITALE.2.2  1.2.  pot  fi  împărţite  în  două  grupe  tipo­dimensionale  repre­  zentative :  —  grupa 1. având ca tip reprezentativ clasa  1 000. Camerele  curate utilizate  în acest domeniu  încadrate statistic  in  structura pe  unitate  a  aerului  din  tabelul  7.1.3  0  0  1.3  0  1.2  8  9  10  Numărarea  particulelor  1.2.2  4  1.2.

.75  5..5.1.  Se  recomandă  ca  pentru  activităţile  care  necesită  spaţii  curate  (aseptice)  de  mărime  redusă  (tratamente/chirurgie  arsuri.  care  vor  fi  realizate  prin  alegerea  de  filtre  finale  adecvate  (HEPA.Tabelul 7  STRUCTURA CAMERELOR  CURATE  DIN  DOMENIUL SĂNĂTĂŢII  Nr Clasa de  Unităţi sanitare  Unităţi industriale  Total domeniu  crt  puritate  farmaceutice %  %  %  1  100 000  2  10 000  3  1 000  4  100  5  Total  15..  6.  grupă  tipo­dimensională    cuprinde    clasele:  1  000  şi  100.60  30..  Ca  variantă. a vizitei şi a ratei de  împrospătare ale aerului.25  75.2  35  10..    respectiv  unul  din  pereţii  camerei  curate  şi  prin  asigurarea  numărului  orar  de  schimburi  de  aer  corespunzător  clasei  de  puritate a aerului. fie prin anemostate...  constructivă  se  poate  utiliza  şi  sistemul  de  introducere  a  aerului  „în­  linie" având filtrele finale amplasate centralizat pe tubulatura de introducere a aerului şi  refularea aerului în camera curată.  6..  poate  fi:  cu  alimentare  individuală la filtru (recomandat) sau cu plenum...  care  vor  ocupa  parţial  (clasa  1000)  sau  în  întregime  (clasa  100)  plafonul..35  1.  experimentări  şi  analize  de  laborator  : ..15  50. care are avantajul că asigură local (flux unidirecţional) o clasă de puritate a aerului  mai bună decât în restul încăperii (flux turbulent).  6.  Sistemul  de  introducere  a  aerului..  Această  grupă  tipo­dimensională  cuprinde  clasele:  100  000.80  1.25  70.  în  ambele  variante. In ultimul  caz filtrele finale pot fi montate deasupra anemostatelor.2  65  1.  Pentru  refularea  aerului  în  încăpere  se  recomandă  utilizarea  sistemului  de  introducere  cu  plenum.3.  Grupa  1  are  drept  caracteristică  de  bază  fluxul  de  aer  convenţional  (turbulent).1..2.4.  10  000. fie prin plafon perforat.  —  în  cazul  fluxului  orizontal:  guri  de  aspiraţie  reglabile  poziţionate  pe  peretele  opus introducerii la nivelul pardoselii şi al plafonului (clasa 1 000) sau filtre amplasate pe  toată suprafaţa peretelui opus introducerii (clasa 100).  ULPA)..  care  poate fi realizat în două variante: vertical sau orizontal..2  10  6. In funcţie de cerinţele procesului se pot realiza camere curate cu flux de aer  hibrid...1.2  20.  care  vor  fi  realizate prin alegerea adecvată a tipului şi numărul de filtre finale..  Pentru evacuarea aerului se recomandă folosirea următoarelor soluţii :  —  în  cazul  fluxului  vertical:  guri  de  aspiraţie  reglabile  dispuse  în  partea  de  jos  a  pereţilor (clasa 1 000) sau pardoseală flotantă perfoţată (clasa 100).1..  Această.  iar  pentru  exhaustare  folosirea  gurilor  de  aspiraţie  amplasate  în  partea de jos a pereţilor la nivelul pardoselii..  Grupa  2  are  drept  caracteristică  de  bază  fluxul  de  aer  unidirecţional..10  1.

  In  anexa  2  este  descris  modul  de  tratare  a  aerului  pentru  medii  aseptice  (filtrarea  aerului şi instalaţii de tratare a aerului).6. grad de încărcare microbiologică.  —  Bateria  de  încălzire  de  construcţie  specială.  farmaceutică.  Modalităţile recomandate de tratare a aerului.  unde  se  desfăşoară  activităţi  manuale  sedentare  care  necesită  camere  curate/aseptice  se  recomandă  utilizarea  fluxului  de  aer  orizontal cu un singur front de lucru. acoperită cu tablă perforată.  în  general.  bancuri  de  lucru  şi  hote  cu  flux  laminar.  cu  distanţa  dintre  lamele  mărită  astfel încât să existe posibilitatea curăţirii şi dezinfecţiei.1.2.  biochimice.chimice. umiditate relativă.  6.  Se  recomandă  utilizarea  incintelor  curate tip  cort.  Instalaţia  prezintă  avantajul  că  agregatul de aer recirculat poate fi amplasat în tavanul tehnic al camerei curate.  cu  temperatură  şi  umiditate  controlată  şi  cu  circulaţie  a  aerului  fără  curenţi. din camerele pentru nou­născuţi şi prematuri din laboratoare şi din  industria farmaceutică necesită adoptarea celor mai perfecţionate metode de climatizare şi  filtrare  a  aerului. care pot fi amplasate fie în încăperi obişnuite.2.  —  Suprafeţele  exterioare  ale  amortizorului  de  zgomot  se  vor  proteja  acustic  cu  folie transparentă tratată    antistatic. puritate.  6.  6.  în  funcţie  de  clasa  de  puritate  a  aerului  care  se  doreşte  să  se  obţină  (în  interiorul  unei  incinte  curate  se  obţine.1. în special filtrele.  6.  un  microclimat  cu o  clasă  de  puritate  a  aerului  mai  mică cu un ordin de mărime decât cea din cadrul încăperii unde este amplasată).  — Echipamentele componente. fie în interiorul camerelor curate.  culturi  celulare.  —  Toate  ventilatoarele  de  introducere  aer  tratat  vor  fi  prevăzute  cu  racorduri  de  golire a apei şi vor fi prevăzute cu un capac de reviziei pentru curăţire şi dezinfecţie.  —  Toate materialele utilizate vor fi rezistente la dezinfectaţi şi microorganisme.  fără  asperităţi sau muchii ascuţite.  cât  şi  lipsit  de  germeni  patogeni  (aseptic).2. Sisteme de tratare a aerului  6.3. Instalaţiile de climatizare vor menţine între limitele impuse parametrii aerului  interior: temperatură.  —  Asamblarea elementelor perfectă.Condiţiile speciale de lucru solicitate de procesele din sălile de operaţii şi de  tratamente medicale.  Prin  reducerea  la  strictul  necesar  a  debitului  de  aer  proaspăt  se  realizează  o  economie de energie apreciabilă ;  c)    Instalaţie  de  climatizare  în  care  se  utilizează  agregate  de  climatizare  separate  pentru  tratarea  aerului  proaspăt  şi  a  aerului  recirculat. specifice camerelor curate din  domeniul sănătăţii (descrise în anexa 2) sunt:  a)  Instalaţie de climatizare funcţionând numai cu aer proaspăt tratat într­un agregat  de climatizare ;  b)    Instalaţie  de  climatizare  economică  funcţionând  cu  amestec  de  aer  proaspăt  şi  recirculat.  laboratoare.  La  instalaţiile  de  climatizare  din  spitale.  se  vor  utiliza  numai agregate de tip igienic.  prin  care  să  se  asigure  atât  un  mediu  curat. se vor etanşa iar dispozitivele de  fixare vor permite intervenţii rapide în caz de înlocuire a echipamentelor.    Pentru  organizarea  laboratoarelor.  virusologie. prezentând următoarele particularităţi faţă de agregatele de  climatizare obişnuite :  —  Carcasa  din  tablă  de  oţel  inoxidabil  cu  suprafeţele  interioare  netede. .2.2.  preparare  vaccinuri)  să  se  folosească  incinte curate în care să se asigure local microclimatul solicitat.

 care sunt considerate convenţional „murdare".2. Intervenţii chirurgicale  6.1.  controlat  şi  lipsit  de  germeni patogeni. în afara ansamblului  de camere curate ;  c)  Trasee impuse pentru circulaţia personalului ;  d)  Spaţii  tampon pentru accesele în camera curată  d)  Spaţii tampon pentru accesele în camera curată "aseptică ;  e)  Camere de transfer pentru pacienţi ;  f)  Măsuri riguroase (reguli stricte) privind igiena personalului şi curăţarea regulată  a suprafeţelor de lucru cu soluţii bactericide.5. cât şi în privinţă facilităţilor aferente actului medic propriu­zis. atât în ceea ce  priveşte  asigurarea  unui  mediu  curat  cu  temperatură  şi  umiditate.1. instalaţii de sterilizare etc.  microbi  etc). din care se distribuie aer  către agregatele de tratare secundară a aerului. etuve.  6.  Este  necesar  să  se  respecte  următoarele  reguli  privind  organizarea  şi  desfăşurarea  activităţilor  în  ansambluri  de  camere  curate  care  cuprind  spaţii  aseptice  destinate intervenţiilor chirurgicale :  a)  Separarea  fluxurilor  de  materiale.4.  6.  particule  toxice  sau  inflamabile.  Instalaţiile de evacuare/recirculare a aerului  vor fi astfel concepute  încât să  nu  permită  propagarea  periculoasă  în  exteriorul  camerelor  curate/complexului  a  unor  agenţi  patogeni  (viruşi.1.1.  Principalele  activităţi/compartimente  incluse  în  general  în  cadrul  unui  ansamblu de camere curate pentru intervenţii chirurgicale sunt :  —  pregătire pacienţi ;  —  transfer pacienţi ;  —  anestezie ;  —  pregătire instrumente sterile ;  —  sala de operaţii ;  —  reanimare şi terapie intensivă postoperatorie ;  —  pregătire­curăţire generală personal medical ;  —  odihnă personal medical;  —  odihnă personal auxiliar ;  —  cameră surori;  —  cameră utilităţi medicale ; . Sălile de operaţii moderne necesită condiţii special de lucru.  Pentru  un  ansamblu  de  camere  curate.1. Prevederi specifice unităţilor sanitare  6.  6.  6. ca : autoclave.3.La organizarea unui ansamblu pentru interventi chirurgicale (bloc operator)  se  vor  structura  şi  separa  activităţile  care  necesită  spaţii  curate  /aseptice  faţă  de  restul  activitaţilor.  instrumente  şi  aparatură  medicală:  sterile.  nesterile.3.2. murdare ;  b)  Amplasarea  de  preferinţă  a  echipamentelor  de  lucru  din  categoria  „nesterile/murdare".  se  recomandă  ca  instalaţia  de  climatizare să utilizeze un agregat de tratare primară a aerului.2.3.6.3.  6.4.1.3.  Ni  se  recomandă  recircularea comună a aerului din încăperi cu funcţiuni specifice diferite.3.3.  Agregatele  de  tratare  secundară  a  aerului  vor  corespunde  cerinţelor  specifice  fiecărei camere curate.

  6.9. spaţiile pentru odihnă (personal medical  şi personal auxiliar) şi vestiarele.  pot  fi  grupate  :  sala  de  operaţii.  6.1.  6.  halate.3.  camera  pentru  pregătirea  instrumentelor  medicale şi camera pentru anestezie.1.5.  Culoarele de circulaţie au şi rolul de spaţii de transfer. Se vor avea în vedere şi recomandările de la pct. în cazul de strictă necesitate.6.  unele  din aceste compartimente pot fi grupate respectând următoarele criterii :  a)  Camere cu  funcţiuni apropiate — cu asigurarea parametrilor compartimentului  celui mai performant din punct de vedere al clasei de puritate a aerului şi al gradului de  încărcare microbiologică.3.  colectare.1. 4.8. în exteriorul ansamblului de camere curate. asigurând trecerea treptată de  la un mediu cu parametrii mai slabi (clasa de puritate mai mare) la un mediu cu clasă de  puritate mai bună sau/şi aseptic.  Se pot grupa.In  funcţie  de  complexitatea  ansamblului  de  intervenţii  chirurgicale. nesterile (murdare).—  depozit sterile ;  —  depozit materiale ;  —  vestiar filtru intermediar ;  —  vestiar filtru ;  —  vestiar personal de serviciu ;  —  culoar service ;  —  culoare de circulaţie­transfer.1.  Astfel.2.    Pentru  sălile  de  operaţii  necesitând  cerinţe  mai  severe  se  recomandă  folosirea  unui  sistem  de  stopare  a  germenilor  patogeni  bazat  pe  interacţiunea  a  trei  principii fundamentale :  —  eliminarea oricărui fel de contaminare a aerului prin separarea echipei de chirurgi de  restul personalului şi prin folosirea unor costume speciale de protecţie ;  —  limitarea  zonei  de  lucru  lipsite  de  germeni  la  minimul  necesar  pentru  o  anumită  procedură chirurgicală ;  —  utilizarea unui curent de aer  cu deplasare  lentă şi a unor filtre cu  înaltă eficienţă  în  interiorul camerei curate. curate.  spălare.  b)  Camere cu aceiaşi parametri şi funcţiuni similare sau apropiate.a.  având  în  vedere  recomandările  prezentate în tabelul 8.  se  vor  organiza  separat.1.7.  6. . Alegerea tipului fluxului de aer se va face în funcţie de parametri specifici  impuşi  de  activitatea  din  interiorul  camerei  curate. asigurând parametri ceruţi de sala de operaţii.  ambalare  şi  sterilizare  instrumente  medicale.3.3.  spălare  şi  dezinfectare  lenjerie.3.  6. murdare/folosite ;  —  flux instrumente medicale: sterile.3. Prin organizarea ansamblului trebuie să se asigure trasee impuse pentru  fluxurile­umane şi de materiale :  —  flux personal medical;  —  flux personal auxiliar ;  —  flux personal de serviciu ;  —  flux pacienţi;  —  flux materiale: sterile.  costume  speciale  ş.  Activităţile  „murdare":  sortare­clasare  materiale  murdare  şi  instrumente  medicale  folosite  (nesterile).

  pentru  creşterea  locală  a  nivelului de puritate a aerului  2  3  Da  0  1  9  Impingerea  particulelor  (*)   Nu  materiale  din  aer. uşor de curăţat  (*)   Liberă. 6.  aparatură  8)  Flexibilitate    pentru    am­  Redusă  (*)   Maximă  plasarea        aparaturii  /  pa­  cienţilor  şi  activitate        în  încăpere (personal)  Amplasarea  corpurilor  (a­  (*)   Da  (­)Nu  paraturii)    cu    suprafeţe  orizontale mari  Uniformitatea  clasei        de  (—) Neuniformă  (*)   Uniformă  puritate în încăpere  (*)      Realizarea          unui  (*)  Permite  fluxuri  diferite  prim front de lucru cu clasă  (hibride) în încăpere  de  puritate  superioară  (*)  permite  ştuţuri  de  suflare  restului încăperii  aer.  inclusiv  germeni  patogeni  spre  plăgile deschise  Legendă:  (*)   = flux recomandat . uşor de curăţat  (  —  )  Pardoseală        flotantă.Tabelul  8  RECOMANDĂRI PENTRU ALEGEREA TIPULUI  FLUXULUI DE AER  Nr  Cerinţe/Caracteristici  crt  0  1  1  Forma încăperii  Flux orizontal  Flux vertical  2  (*)   Rectangulară  3  (*)Rectangulată  (*) Exagonală  (*) Octogonală  ( —) Alte forme  2  Inălţimea  gazdă  3  Pardoseală  4  5  6  7.  adecvat  în  Mare.  perforată.  dezinfecţie  ane­  voioasă  Gradul  de  ocupare  a  (*)  Mare  Limitat  pardoselii  Accese  în  cameră şi  fixare  Pe 2 pereţi  (*)   Pe   toţi      pereţii (4.  adecvat      pentru  construcţii existente  construcţii noi  (*) Liberă.  8  construcţiei  Mică.

  Schema  generală  de  principiu  pentru  organizarea  unui  ansamblu  de  camere curate pentru intervenţii chirurgicale este descrisă în planşa 2.1.  utilităţi  medicale.3.Principalele activităţi/compartimente care necesită camere curate sunt:  —  pregătire nou­născuţi ;  —  transfer nou­născuţi ;  —  asistenţă medicală nou­născuţi ;  —  asistenţă medicală prematuri ;  —  spălătorie ;  —  echipare mame ;  —  preparare lapte ; .  b) Parametrii generali.10.  6.12. condiţionaţi de parametrii specifici activităţii de bază :  —  clasa de puritate a aerului ;  —  gradul de încărcare microbiologică ;  —  parametrii  de  stare  ai  aerului  şi  toleranţe  admise  (temperatură  şi  umiditate  relativă) ;  —  nivelul de iluminare generală ;  —  nivelul de zgomot;  —  tipul de circulaţie a aerului;  —  viteza maximă a aerului ;  —  număr orar de schimburi de aer ;  —  categoria de pericol de incendiu.2.(—) = nu se recomandă  6.  Parametrii  prin  care  se  vor  caracteriza  camerele  curate  componente  ale  ansamblului pentru intervenţii chirurgicale sunt :  a) Parametrii specifici impuşi de activitatea care se desfăşoară în interior :  —  tipul activităţii;  —  pericolul/riscul de contaminare microbiologică ;  —  numărul maxim de pacienţi;  —  numărul maxim de personal medical.11.  reanimare  —  terapie  intensivă.3.3.  cameră  pregătire  —  curăţire  generală.  Se recomandă folosirea sasurilor si dusurilor de aer astfel :  a)  Sasuri :  —  la intrarea şi ieşirea din încăperile : vestiare filtru intermediar cameră pregătire  pacienţi. Asistenţă medicală nou­născuţi  6.  6.1. de  întreţinere a curăţeniei şi de evacuare a  materialelor  murdare (folosite). auxiliar de serviciu;  —  cantitatea de materiale/instrumente  medicale  de  depozitat;  —  căi de acces şi de evacuare ;  —  trafic orar (persoane şi materiale/instrumente) ;  —  metode de dezinfecţie. unde pentru a nu se  încărca desenul nu au fost figurate sasurile şi duşurile de aer.2.1.  6.1.  b)    Duşuri  de  aer:  la  intrarea  şi  ieşirea  din  vestiarele  filtru  şi  vestiarul  pentru  personal de serviciu.  camere  odihnă  personal  medical  şi  auxiliar.3.3. cameră transfer pacienţi  —  la  accesele  din  încăperile  :  cameră  surori.

  Schema generală de principiu pentru organizarea unui ansamblu de camere  curate pentru asistenţă medicală nou­născuţi este descrisă în planşa 3.  a  ferestrelor..    Parametrii  prin  care  se  vor  caracteriza  camerele  curate  componente  ale  ansamblului pentru asistenţă medicală nou­născuţi sunt :  a)  Parametrii specifici impuşi de activitatea care se desfăşoară în interior :  —  tipul activităţii ;  —  pericolul/riscul de contaminare microbiologică ;  —  numărul maxim de nou­născuţi/prematuri ;  —  numărul maxim de personal medical ;  —  numărul maxim de mame ;  —  căi de acces şi de evacuare ;  —  cantitatea de materiale de depozitat;  —  trafic orar (persoane şi materiale) ;  —  metode de dezinfecţie.  cum  ar  fi  spălare  şi  sterilizare  biberoane  sau  lenjerie.3.  condiţionaţi  de  parametrii specifici activităţii de bază :  —  clasa de puritate a aerului ;  —  gradul de încărcare microbiologică ;  —  parametrii  de  stare  ai  aerului  şi  toleranţe  admise  (temperatură  şi  umiditate  relativă) ;  —  nivelul de iluminare generală ;  —  nivelul de zgomot;  —  tipul de circulaţie a aerului ;  —  viteza maximă a aerului ;  —  număr orar de schimburi de aer ;  —  categoria de pericol de incendiu.a.3.  6. unde este indicat şi  modul de separare a fluxurilor umane şi de materiale.3.3. de  întreţinere a curăţeniei şi de evacuare a  materialelor  murdare (folosite).3. următoarelor recomandări.3.3.  Recomandări generale :  —  Climatizarea integrală a încăperilor ;  —  Etanşeizarea  maximă  a  intrărilor  de  aer  cu  paraziţi.—  alăptare ;  —  cameră surori;  —  depozite materiale ;  —  vestiar filtru intermediar ;  —  vestiar filtru ;  —  culoar service ;  —  culoar de transfer.3.  6.2.3.  Activităţile  „murdare".  Laboratoarele  de  cercetări  viruşi  trebuie  menţinute  în  depresiune  faţă  de  încăperile  vecine.  b)    Parametrii  generali  care  caracterizează  camerele  curate.  6.3.2.  a  ieşirilor  de  canalizări ; .  6.2. ş.2.1. Laborator de virusologie  6.4. Particularităţile construcţiei    laboratorului    şi  tratării   aerului    impun  respectarea. se vor organiza în afara ansamblului de camere curate.2.  6.

3.  Accesul  materialelor  în  camerele  curate  de  fabricaţie  (aseptice)  se  va  face  prin respectarea următorului .4.4.4.  6.  —  Depresiune puternică spre laboratorul F.  Ieşirea personalului se va face prin parcurgerea fluxului in sens invers.  Circulaţia personalului. prevăzut cu uşi cu comandă electrică şi inter­blocare ;  —  îmbrăcare în ţinută de lucru.  flacoane.  Unităţile industriale farmaceutice se pot grupa în funcţie de gradul de automatizare  al proceselor care se desfăşoară în camerele curate/aseptice.3. depozitată în sasul cu duş de aer D ;  —  trecerea în sasul (cameră de trecere) E ;  —  intrarea în laboratorul F.3. evacuare aer în duşul C ;  —  Introducere aer în sasul E ;  —  Uşoară depresiune spre D şi C.  marcare.2. astfel :  a)    Procese  automate  —  care  includ  linii  automate  (  infiolare)  dotate  cu  incinte  curate  proprii  şi  instalaţii  de  sterilizare  (a  fiolelor). ca rezultat produse finite.) se vor organiza în afara ansamblului de camere curate.  sifoane  etc.  Activităţile  „murdare"  (spălare­sterilizare  fiole. Prevederi specifice unităţilor industriale farmaceutice  6.  La  organizarea  ansamblurilor  de  camere  curate  specifice  unităţilor  industriale  farmaceutice se vor respecta recomandarile de mai jos :  6.a.  caracterizate  prin  încăperi  mari  şi  număr mic de personal.  b)  Procese manuale — care cuprind operaţii şi procedee tehnologice organizate în  fluxuri de fabricaţie din care rezulta produsele finite. control.  6.  incluzând  operaţii  manuale (diverse sau specializate) la  care participă un număr mic de personal. Aceste uşi sunt normal închise.3.—  Dezinfectarea permanentă a sifoanelor de pardoseală ;  —  Autoclavă cu dublă intrare ;  —  Bec germicid.  Schema  generală  de  principiu  pentru  organizarea  ansamblurilor  de  camere  curate pentru unităţile industriale farmaceutice este descrisă în planşa 1.3.4.  6.  d)  Laboratoare  —  care  de  cele  mai  multe  ori  sunt  specializate.  Intrarea personalului se va realiza.  Climatizarea încăperilor :  —  Numărul de schimburi orare a aerului : 15 volume/oră ;  —  Introducerea aerului în sasul A ;  —  Depresiune spre sasul B şi spre duşul C.  6. unde se desfăşoară  mai multe operaţii tehnologice.1. ambalare ş.4.  —  Uşile  duşurilor  vor  fi  acţionate  prin  relee  temporizate  şi  nu  vor  putea  să  se  deschidă  decât  alternativ  după  un  anumit  timp  de  funcţionare  corespunzând  spălării  in­  tegrale a operatorului.  c)  Procese manuale — care cuprind posturi de lucru integrate.3.97%  si  un  dispozitiv  de  sterilizare a suprafeţelor filtrante prin rezistenţe electrice.  —  Modul  filtrant  va  cuprinde  un  filtru  absolut  DOP  99. conform următorului flux obligatoriu (vezi anexa  2) :  —  prin sasul A ;  —  dezbrăcare şi depozitare îmbrăcăminte de oraş în sasul cu duş de aer B ;  —  duş C.

4.  Pentru  procesele  automate. astfel încât să nu rezulte  încăperi de dimensiuni; şi fluxuri umane importante.9. . de lucru şi care nu mai necesită mediu aseptic.4.  Pentru procesele manuale.)  1  100 000  5  500  100  2  10 000  10 300  30  3  1 000  20 100  5  4  100  30  90  3  vor  modula  camerele  curate  aferente  proceselor  manuale.4.  6.8. se  Tabelul 9  MODULAREA   CAMERELOR   CURATE  Nr Clasa  Suprafaţa  specifică  Suprafaţa  Număr  maxim  de  crt  camerei curate  (mp/pers.4.  6. care poate  să  fie  un  spaţiu  al  acestei  sau  chiar  o  cameră  separată  (în  cazul  unui  ansamblu  multe  camere curate de fabricaţie aseptice).  6.— Spaţiu (cameră curată) pentru pregătirea materialelor  — Transfer în depozitul (cameră curată) de materiale al ansamblului;  — Transfer  în depozitul tampon  al camerei curate  fabricaţie (aseptică).  atât  pentru  circulaţie  (personal  şi  materiale).  astfel  încât  să  nu  rezulte  încăperi  mari.4.  6.)  maxima  persoane în încăpere  a camerei  (m. cât şi pentru instalaţiile de termoventilare.4.5.  având  gabaritul adecvat dimensiu cantităţilor de materiale. Un al doilea front de lucru va putea cuprinde operaţii ulterioare primului  front. Având în vedere criteriul operaţional al camerei curate — suprafaţa specifică  pe ocupant (indicat în tabelul 9).  care  să  conducă  la  trasee  lungi.  Dimensionarea vestiarelor se va face pe sexe dulat.6.7. care să conducă la înrăutatirea clasei  de puritate a aerului.4. Parametrii prin  care se  vor caracteriza camerele curate componente ale unui  ansamblu pentru unităţile industriale farmaceutice sunt :  a) Parametrii specifici impuşi de activitatea care se desfăşoară în interior :  —  tipul procesului/activităţii ;  —  pericolul/riscul de contaminare microbiologică ;  —  număr maxim de personal ;  —  fluxul de materiale (cantitativ şi sortimental) ;  —  trafic orar (persoane şi materiale) ;  —  căi de acces şi de evacuare ;  —  corelarea tehnologică cu celelalte camere curate ale ansamblului ;  —  metode de întreţinere a curăţeniei şi de decontaminare (dezinfecţie).  6.P.  în  care să se poata amplasa  incintele proprii (camere curate) ale  liniilor autor  recomandă utilizarea fluxului de aer vertical. se recomandă folosirea fluxului de aer orizontal cu un singur front de  lucru (aseptic).  Toate  transferurile  de  materiale  se  vor  realiza  dulapuri  de  transfer. caracterizate în prin încăperi mici şi număr relativ  mare de personal.  care  necesită  în  încăperi  mari  (suprafaţă  şi  înălţime).  6.

 dar fără să cuprindă utilajele şi dotările tehnologice şi  nici personalul ope­  rativ care lucrează în interior  cameră  curată  în  repaus  cameră  curată  complet  echipată. cu toate instalaţiile aferente  în  funcţiune.  dus de aer  element autonom inclus în peretele camerei curate care asigura  „spălarea" cu aer a personalului care pătrunde în camera curată.  dimensiunea particulelor  dimensiunea liniară aparentă maximă a unei particule  în  planul  de  observaţie.  inclusiv  personalul  operativ.  care  îşi  desfăşoară   activitatea   curentă   în   mod   obişnuit  clasa  de  puritate  a  aerului  numărul  statistic  al  particulelor  în  suspensie  din  aer.b) Parametrii generali. în funcţie de specificul transferului. complet  echipată  cu  toate  utilajele  şi  dotările  tehnologice.  fiind  utilizată atât la execuţie cât şi în exploatare  camera curata  încăpere în care concentraţia particulelor în suspensie din  aer este controlată  în limite specificate  camera curata goala  camera curată construită ca atare. fiind prevăzut cu sisteme .  dar fără să cuprindă personalul operativ  camera curata operationala  camera curată în stare de funcţionare normală. care sunt condiţionaţi de parametrii specifici ai activităţii de  bază :  — clasa de puritate a aerului ;  — gradul de încărcare microbiologică;  — parametrii de stare ai aerului (temperatură şi urniitare relativă).  şi  care  înconjoară  ansamblul  acesteia. inclusiv toleranţe  admise ;  — nivelul de iluminare generală ;  — tipul de circulaţie a aerului;  — număr orar de schimburi de aer ;  — categoria de pericol de incendiu.    fiind  prevăzut cu interblocaje şi uneori cu ventilare.  ANEXA  l  TERMINOLOGIE  anemostat  dispozitiv de refulare a aerului în camera curată folosit  în    scopul    reducerii  turbulenţei  anvelopă  cameră curată având clasa cu 1 — 2—3 ordine de mărime  mai  mult  decât  camera  curată  propriu­zisă. având toate utilajele şi dotările tehnologice amplasate pe poziţie şi  funcţionând.  când  este  privită  la  microscop  sau  diametrul  echivalent  al  unei  particule detectată cu instrumente automate  dulap de transfer  element prin care se asigură trecerea materialelor în camera  curată  şi  intre  compartimente  cu  minim  de    influenţă  asupra  performanţelor.  cu  toate  instalaţiile  aferente în funcţiune.  corespunzător  fiecărui  nivel  granulometric  definit  în  tabelul  l;  clasa  camerei  curate  este  direct proporţională cu numărul particulelor  clasa de puritate a aerului  —  vezi clasa camerei curate  concentraţia particulelor  numărul de particule individuale raportat la unitatea de  culoar service  parte    componentă   a   spaţiului   tampon­service.

 izolând camera curată de construcţia gazdă; acest spaţiu cuprinde: elemente­  le  de  susţinere  ale  plafoanelor.  reţele  de  fluide  şi  cabluri  şi  permite efectuarea  lucrărilor de întreţinere . cuprinzând şi alte elemente ca: panouri pline.  flux de aer  curgerea aerului în interiorul camerei curate  flux de aer conventional(tulburent) curgere turbulentă.a.  în  cazul      camerelor      curate      în      repaus      şi  operaţionale  grad  de  puritate  a  aerului  concentraţia  numerică  a  particulelor  în  suspensie  dintr­o  incintă.  tubulaturi  de  ventilaţie.   în  cazul  camerelor  curate  goale;  b)  curgere cu o singură trecere prin camera curată şi în linii  aproximativ  paralele  (cuasilaminară). acoperind cel puţin 5 faţete  ale acestora. corespunzătoare unui anumit nivel granulometric (definit în tabelul 1) ; gradul de  puritate a aerului este invers proporţional cu concentraţia particulelor  materiale antistatice  materiale care au rezistivitate sub 10 Mohmi cm.  deasupra  plafonului  cu filtre finale sau lîngă peretele cu filtre finale  sistem  de  introducere  a  aerului  „in  line"  sistem  de  introducere  a  aerului  în  camera  curată care foloseşte baterii de filtre finale amplasate centralizat pe tubulatură  spaţiu tampon service  spaţiu ce înconjoară camerele curate. 99.99% pentru particule de 0. corpuri de iluminat ş. cu mai  multe treceri prin camera  curată  flux  de  aer  hibrid  (combinat)  flux  de  aer  convenţional  în  interiorul  căreia.  plafon de filtre  plafon al camerei curate care este constituit în întregime din  filtre finale  plenum  cameră de presiune.3 μm).001   şi   1000   microni  perete de filtre  perete al camerei curate constituit în întregime din filtre finale  plafon cu filtre  plafon al camerei curate care este constituit parţial din  filtre  finale..  local.proprii  de  automatizare  care  asigură  temporizări  şi  interblocări  la  intrare  /  ieşire  sau  deschideri în cazuri de avarie şi incendiu  eficienţa filtrului  raportul dintre numărul particulelor reţinute de filtru şi numărul  total al particulelor de o anumită dimensiune conţinute în atmosfera de referinţă. exprimat  în procente  filtru final  filtru cu înaltă eficienţă (min. cuprinzând un spaţiu de repartizare volumetrică  a aerului  sistem de introducere a aerului cu alimentare individuala  la filtru  sistem de introducere  a aerului în camera curată care foloseşte unităţi autonome de filtrare amplasate în reţeaua  din plafon sau pe unul din pereţi  sistem  de  introducere  a  aerului  cu  plenum  sistem  de  introducere  a  aerului  în  camera  curată  care  cuprinde  un  spaţiu  de  repartizare  volumetrică  a  aerului. folosite  pentru a se limita încărcarea electrostatică prin frecarea cu aerul şi a se asigura în acelaşi  timp descărcarea sarcinilor electrostatice apărute în elementele structurale  pardoseala    flotanta  perforata  pardoseală  folosită  pentru  aspiraţia  aerului  în  cazul  camerelor   curate   cu   flux   unidirecţional  vertical  particula  corp material  solid  sau  lichid având dimensiunea cuprinsă  între   0.  se  realizează curgeri unidirecţionale pe anumite suprafeţe  flux  de  aer  unidirectional  a)    curgere  laminară  a  aerului  în  linii  paralele  şi  cu  viteză  uniformă.

ANEXA  2  TRATAREA    AERULUI    PENTRU     MEDII    ASEPTICE  1. Consideraţii generale  1.1.    Activităţile  şi  procesele  principale  din  domeniul  social  (spitale,  laboratoare,  farmaceutică),  necesită  atât  realizarea  microclimatului  specific  controlul  particulelor  materiale  în  suspensie  din  aer,  cât  şi  asigurarea  unui  mediu  aseptic,  cu  încărcare  microbiologică  cât  mai  redusă  (nulă)  şi  folosirea  de  aparate,  materiale  şi  instrumente  sterile.  1.2.  Asigurarea unui mediu aseptic se poate realiza prin mai multe metode, ca  de  exemplu:  —  filtre microbiologice;  —  iradiere cu raze ultraviolete: pe traseul de introducere a aerului sau încăperi în  timpul în care nu se lucrează;  —  ionizarea aerului   tratat;  —  spălarea  periodică  a  camerei  curate  prin  inundare  cu  formaldehidă  recirculare  prin instalaţia de climatizare a aerului.  1.3.     Suplimentar,  faţă  de  metodele  arătate,  mai  este  necesar  să  se  respecte  unele  reguli stricte privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor în camerele curate aseptice,  astfel:  a)    Separarea  fluxului  de  materiale,  instrumente  şi  aparatură  sterile  şi  nesterile  (murdare);  b)    Amplasarea  echipamentelor  de  lucru  din  categoria  „nesterile  /  murdare”  ca:  autoclave, etuve, instalaţii de sterilizare etc în afara camerei curate aseptica  c)   Trasee impuse pentru circulaţia personalului.  d)   Spaţii tampon pentru accese (materiale, uman) în camera curată aseptică;  e)    Măsuri  riguroase  cuprinzând  reguli  stricte  privind  igiena  personal  si  curăţarea  regulată a suprafeţelor de lucru cu soluţii bactericide.  2. Filtrarea  aerului   pentru  medii  aseptice  2.1. In industria farmaceutică şi mediul spitalicesc poluanţii pot fi meraţi astfel:  — particule de praf şi organice;  —  gaze  rezultate  din  manipularea  produselor  farmaceutice  şi  transportul  hranei,  precum şi produse organice degajate de organism;  — aerosoli rezultaţi din respiraţie şi vorbit;  — microorganisme de natură variată: bacterii, microbi unicelulari ruşi.  Filtrarea aerului într­un centru spitalicesc are un dublu scop:  — eliminarea în mare parte a particulelor conţinute în aer;  —eliminarea  germenilor  microbieni  (corelat  cu  specificul  activităţii  desfăşurate  în  încăpere).  2.2.   Eficienţa unui filtru în condiţii date se exprimă procentual prin raportul între  particulele oprite de filtru şi ansamblul particulelor conţinute în atmosfera de   referinţă.  Pe plan  mondial  există un  foarte  mare  număr de  teste de eficienţă  a  filtrelor ce  se  bazează pe trei metode: gravimetrică, colorimetrică şi numerică.  Codurile principalelor teste utilizate în lume precum şi numele institutului care le­a  creat sunt:

­  ­  ­  ­  ­  ­  ­  ­ 

AFI  ­ AMERICAN  FILTER   INSTITUTE  IRCHA  ­ INSTITUT  RECHERCHES   CHIMIQUES    APPLIQUES  BSI  ­ BRITICH STANDARD   INSTITUTE  SFIB  ­ STAUBFORSCHUNGHSINSTITUT  BONN  NBS  ­ NATIONAL  BUREAU   OF    STANDARDS  USAEC  ­ U.S.  ATOMIC ENERGY   COMMISSION  CEA  ­ COMISSARIAT A  L`ENERGIE   ATOMI QUE  CNAM  ­ CONSERVATOIRE NATIONAL DES ARTS ET METIERS  Oricare ar  fi testul adoptat trebuie precizat că, spre exemplu, un  filtru de eficienţă  80%, este de două ori mai puţin eficace decât un filtru cu eficienţa de 90%.  2.3.    Filtrarea  permite  reţinerea  unei  importante  părţi  din  particulele  şi  germenii  continuţi în aerul tratat, dar pentru anumite cazuri speciale, ca săli aseptice / sterile şi bloc  operator, este necesar un tratament decontaminat complementar al aerului refulat.  Prevenirea  contaminării  încăperilor  rămâne  un  factor  important.  In  acest  sens  o  dezinfecţie  prin  vaporizare  bactericidă  este  indispensabilă  în  anumite  săli  după  fiecare  intervenţie şi  mai rar  în canalele de aer tratat. De asemenea  îmbrăcămintea personalului  ce pătrunde în aceste încăperi va trebui să fie tratată complet.  2.4.  In prezent nu există o normă internaţională şi de aceea nu există posibilitatea  comparării exacte a eficienţei a două filtre măsurate după două teste diferite. De aceea în  caietul  de  sarcini  al  fiecărui  proiect  de  cameră  curată  este  necesar  să  se  menţioneze  performanţele cerute, materialele propuse, marca filtrului, testele  cerute.  2.5.  Pentru o anumită instalaţie, importantă este nu numai eficienţa filtrului,  ci şi  eficienţa globală a instalaţiei.  Eficienţa globală a instalaţiei va fi cu atât mai aproape de eficienţa filtrului său, cel  mai perforant daca la execuţia lucrărilor sunt respectate următoarele:  ­  calitatea  construcţiilor  casetelor  metalice  în  care  se  introduc  filtrele  de  înaltă  eficienţă, inclusiv sistemul de etanşare de jur împrejurul celulelor;  ­  asigurarea  suprapresiunii  necesare  în  toate  modulele  cuprinse  între  ventilator  şi  filtrele   finale;  ­ funcţionarea corectă a controlului gradului de murdărire al filtrului;  ­  alegerea  corectă  a  diferitelor  trepte  de  filtrare,  cât  şi  amplasarea  filtrelor  in  circuitul de  aer;  ­ asigurarea de accese uşoare la amplasarea filtrelor în circuitul de aer;  ­ utilizarea de mână de lucru calificată special pentru execuţia acetor instalaţii.  Măsurarea eficienţei globale a instalaţiei se face pe şantier cu spectro­fotometru.  3. Prevenirea contaminării  aerului din  camerele  curate  3.1.  In anumite cazuri particulare critice (bloc operator, săli sterile) este necesar un  tratament  decontaminant  complementar,  atât  al  aerului  refulat,  cât  şi  al  sălilor  propriu­  zise.  Procedeele  de  decontaminare  trebuie  să  fie  absolut  inofensive  pentru  ocupanţii  încăperii şi conforme cu reglementările sanitare.  In  acest  sens  orice  folosire  a  procedeului  bactericid  trebuie  să  fie  anunţată  utilizatorilor prin panouri de avertizare vizibile, care să amintească natura procedeului şi  condiţiile de utilizare.

3.2.  Pentru prevenirea contaminării prin aerul refulat trebuie respectate următoarele  principii generale:  a)    Poziţionarea  prizelor  de  aer  proaspăt  nu  se  va  face  la  nivelul  solului,  unde  concentraţia  de  germeni  microbieni  este  maximă.  Poziţionarea  corectă  este  la  cel  puţin  10 m deasupra solului.  b)  Sistemul de umidificare: experienţa a dovedit că umidificarea aerului tratat prin  pulverizare  cu  apă  în  camere  de  umidif  icare  creazâ  condiţii  favorabile  dezvoltării  bacteriilor.  Sistemul  acesta  trebuie  înlocuit  prin  umidificarea  cu  abur  care  are  un  efect  sterilizat.  c)  Sistemele de răcire: se va evita pe cât posibil condensarea pe bateriile de răcire  şi în orice caz se va asigura posibilitatea eliminării condensului rezultat.  d) In timpul opririi funcţionării sistemelor de ventilare, coloniile microbiene pot să  se dezvolte atât în încăperi cât şi pe canalele de aer.  Este important să se menţină instalaţiile în funcţiune permanentă, dar din motive de  economie a exploatării se pot utiliza ventilatoare cu două viteze:  —  viteza normală: în orele de utilizare efectivă;  —  viteza redusă: în orele în care nu este utilizată încăperea.  3.3.    Nu  este  indicată  oprirea  instalaţiei  de  condiţionare  a  aerului,  deoarece  după  astfel  de  întreruperi  este  necesară  o  perioadă  foarte  îndelungată  pentru  reduce  camera  curată la nivelul iniţial de puritate a aerului.  3.4.  Sistemele bactericide folosite în cazul încăperilor critice pot fi:  a) Raze ultaviolete.  Montarea de tuburi ultraviolete  în canalul de  introducere a aerului poate fi eficace  dacă este corect realizată, adică: tuburile trebuie să fie perfect accesibile, să fie amplasate  înaintea filtrelor finale acolo unde viteza aerului e mai mică şi trebuie să fie controlate cu  dozimetre de radiaţii ultraviolete.  b)   Dispozitive micro­ceaţa.  Anumiţi constructori preconizează utilizarea dispozitivelor  microceaţă cu  folosinţă  intermitentă  pentru  decontaminarea  canalelor  în  aval  de  bateriile  cu  ultraviolete  şi  de  filtre.  Aceste dispozitive pot prezenta interes numai cu condiţia ca aerosolii utilizaţi să nu  fie toxici.  c)   Sisteme de uscare a aerului funcţionând prin absorbţie: aerul este trecut printr­o  cameră de spălare în care se pulverizează o soluţie absorbantă­şalină.  Purificarea foarte intensă a aerului prin spălare şi, calităţile bactericide ale  soluţiei  utilizate  permit  eliminarea   majorităţii   germenilor.  3.5. Prevenirea contaminării încăperilor este cu atât mai importantă cu cât emisiile  de bacterii sunt mai numeroase, în funcţie de numărul ocupanţilor. Pentru aceasta trebuie  acordată  o  atenţie  sporită  condiţiilor  de  exploatare  şi  asigurării  unui  mod  de  difuzie  a  aerului adoptat la specificul activităţii care se desfăşoară  în  încăpere.  3.6.  In  instalaţiile  de  climatizare  majoritatea  deficienţelor  apar  din  cauza  incorectelor  condiţii  de  exploatare.  Este necesar să se obţină un acelaşi nivel de puritate atât pentru mediu ambiant cât  şi  pentru  obiecte.  In  acest  sens  o  dezinfecţie  cu  sistem  micro­ceaţă  bactericidă  este  indispensabilă  în  sălile  critice,  între  două  intervenţii  şi  mai  rar  în  tubulatura  de  introducere a aerului.

  —  Alegerea poziţiilor şi numărului gurilor de aspiraţie. în măsura în care recircularea aerului se face din aceeaşi încăpere.  numărului  şi  suprafeţelor  corespunzătoare  a  gurilor  de  refulare  a  aerului:  flux  unidirecţional.  laboratoare  de  virusologie).  orizontal  sau  vertical.  b)   încăperi în care se dezvoltă o sursă de contaminare care nu trebuie propagată în  exterior  (camere  de  bolnavi  contagioşi.  camere  de  izolare.  dar  şi  la  diluţia  contaminării  microbiene  generate  de  activitate.  3.  4.  Diluţia  contaminării  nu  este  posibilă  decât  prin  stabilirea  în  bune  condiţii  a  parametrilor următori:  —  O  împrospătare bună a aerului;  —  Alegerea  poziţiilor.  —  Nivelul de suprapresiune.  3.8.7.    Modul  de  difuzie  ale  aerului  în  camera  curată  trebuie  să  fie  adoptat  la  specificul activităţii desfăşurate  în interior. mai puţin praf decât aerul exterior.  Aceste  încăperi  se  menţin  în  suprapresiune  faţă  de  exterior.  Este necesar să se adopte în sălile critice un număr ridicat de schimburi orare pentru  aerul tratat. în vestiare:  10 Pa..  laboratoare  de  virusologie  şi  alte  activităţi  care  prezintă  pericolul  propagării  unor  agenţi  patogeni    în  exterior. în principiu. .  Recircularea  aerului  permite  o  mai  bună  filtrare  a  aerului  deoarece  aerul  recirculat conţine.  camere  curate).  încăperi  murdare. Bacteriile emise de către persoane într­un spaţiu dat vor fi evacuate cu atât mai  repede cu cât împrospătarea aerului va fi mai importantă.. Se vor prevedea în circuitele canalelor de aer tratat dispozitive de dezinfecţie  periodică.0.9.35. aerul difuzat prin filtre de înaltă eficienţă..  Aceste  încăperi  vor  fi  menţinute  în  depresiune în raport cu încăperile vecine şi exterior...  Germenii  antrenaţi  în  aerul  recirculat  pot  eventual  traversa  filtrele.30 Pa.  viteze  cuprinse  între  0.  săli  de  operaţii  septice.  ceea  ce  nu  jenează.1.  3.  Se disting în acest fel două categorii de încăperi:  —  săli ocupate permanent;  —  săli ocupate intermitent  (exemplu — săli de operaţii). în raport cu încăperile vecine: 30.5 m/s.  Nu  se  aplică  recircularea  aerului  la  încăperi  de  boli  contagioase. In mediu spitalicesc trebuie să se lupte atât contra surselor de contaminare cât  şi  pentru  a  împiedica  trecerea  germenilor  dintr­o  încăpere  în  alta.  3.  Suprapresiunea menţinută este de ordinul 10..10. Instalaţii de tratare a aerului pentru medii aseptice  4.11.  Recircularea  aerului  se  recomandă  să  se  realizeze  dintr­o  singură  încăpere  sau  cel  puţin din încăperi cu funcţiuni echivalente.  Se  disting  două  categorii de incaperi:  a)   încăperi în care contaminarea vine din exterior (săli de operaţii aseptice.40 Pa.  In ambele cazuri trebuie să existe o grijă deosebită de a controla vectorul viteză   în  fluxul   de  aer. camere  sterile.      Tratarea  aerului  face  parte  integrantă  din  procesul  operator  şi  contribuie  nu  numai  la  asigurarea  confortului  personalului.3.

—  Temperatura şi umiditatea relativă a aerului;  —  Calitatea bacteriologică particulară a aerului refulat.  Instalaţia de climatizare a camerei curate trebuie să fie prevăzută cu o instalaţie de  automatizare care să asigure controlul şi reglajul parametrilor impuşi.  Tratarea aerului se recomandă să se realizeze cu o instalaţie de climatizare compusă  din:  a)   Priza de aer proaspăt;  b)   Agregat   de  climatizare   a  aerului;  c)   Tubulatura de introducere aer tratat (recirculare aer);  d)   Umidificator cu abur (dacă nu este inclus în agregat);  e)   Modul de filtrare finală;  f)    Dispozitive de reglare a debitului de aer;  g)   Rame cu jaluzele de suprapresiune;  h)  Agregate modulate de recirculare a aerului;  i)   Agregat modulat de evacuare aer.  4.4.      Priza  de  aer  va  fi  situată  la  o  înălţime  minimă  de  10  m  de  sol  la  latura  inferioară.  cu  marginile  rotunjite. .3.  4.  astfel  încât  să  asigure  o  protecţie  împotriva  pătrunderii  în  instalaţie  a  precipitaţiilor  atmosferice şi a corpurilor străine.  4.7.      Jaluzelele  fixe  vor  fi  corect  distanţate.  b)  Agregatul de climatizare a aerului.    Priza  de  aer  va  fi  protejată  prin  modul  de  amplasare  sau  prin  măsuri  constructive.  4.  rigide  şi  bine  fixate pentru a se înlătura posibilitatea vibrării şi generării zgomotului.8.  4.6.2. Aerul introdus în camerele curate trebuie tratat astfel încât să asigure condiţiile  de temperatură.  înclinate  faţă  de  orizontală  cu  un  unghi  minim  de  45°  şi  plasă  de  sârmă.5 şi 4 m/s.  4.   Suprafaţa prizei  va  fi  astfel  stabilită  încât viteza aerului  în secţiune  liberă să  fie cuprinsă între 2.  Se recomandă ca priza de aer să fie confecţionată sub forma unei rame cu jaluzele  profilate  fixe.  4.  a)  Priza   de   aer   proaspăt.  astfel  încât  fluctuaţiile  în  viteza  sau  direcţia  acestuia să nu producă perturbări în funcţionarea normală a instalaţiei.5.  împotriva  acţiunii  vântului. umiditate şi puritate impuse de procesul care are loc în interior.   Se recomandă folosirea agregatelor de climatizare modulate compuse în mod  uzual din următoarele module:  —  amestec aer;  —  filtrare treapta I;  —  răcire;  —  ventilator;  —  încălzire;  —  amortizor de zgomot;  —  filtrare treapta II;  —  distribuţie aer tratat.  Priza  de  aer  prdaspăt  este  dispozitivul  prin  care  sa  asigure  accesui  aerului  exterior în instalaţia de climatizare.

 în loc de R  ll şi R  12. debitul variabil permiţând:  —  ca instalaţia de climatizare să lucreze la 50% capacitate în timpul nopţii sau la  sfârşitul de săptămână când nu se lucrează în sălile climatizate;  —  compensarea colmatării progresive a filtrelor finale şi reglarea vitezei aerului.  4.  rezultă  o  importantă  reducere  a  cheltuielilor  anuale  de  exploatare.  Bateria  asigură  răcirea  în  procesul  de  tratarea  aerului.  4.  Sistemul de filtrare trebuie astfel ales încât înlocuirea prefiltrelor să se poată face cu  uşurinţă fără să se dezechilibreze sistemul.  Din  acest  motiv  firmele  producătoare  de  masini  frigorifice  studiază în prezent modalităţile de înlocuire a R 22 cu alt agent de răcire. începând cu anul 2005 se va interzice utilizarea  agentului  frigorific  R  22.  Rama  de  susţinere  a  ventilatorului  va  fi  montată  pe  amortizoare  pentru  evitarea  transmiterii vibraţiilor.  Modulul va fi prevăzut cu un sistem de eliminare a condensului format aripioarele  bateriei în procesul răcirii aerului. în  acest scop se recomandă  în general 3 trepte de filtrare. 120 Pa. Pentru obţinerea purităţii necesare a aerului acesta trebuie filtrat progresiv.  Acţionarea  clapetelor  se  va  face  automat  cu  servomotor  comandat  de  temperatură.10. Agentul frigorific utilizat în prezent în mod curent în astfel de instalaţii  este freon R 22.13. Ele se vor înlocui în momentul în care valoarea pierderii depresiune ajunge  la 250 Pa.  Filtrele recomandate pentru prima treapta sunt:  —  filtru cu casete (material filtrant uscat)  —  filtre cu buzunare  4.  Bateria  de  racire  se  racordează  la  maşina  frigorifică.  amplasată  de  regula  în  exteriorul clădirii.  Folosirea  corespunzătoare  a  prefiltrului  şi  filtrului  mediu  prelungeşte  viaţa  filtrelor  finale. Acestea în general sunt  mai  ieftine  ca  filtrele  finale. Aerul conţine un număr mare  de particule ce pot fi efectiv reţinute de prefiltru şi filtru mediu. Controlul colmatării prefiltrelor se va face cu micromanometrul diferenţial.Modulul  de racire  va cuprinde o  baterie de răcire. Pentru protecţia  păturii  de  ozon  în  prezent  s­au  realizat  maşini  frigorifice  noi  care  utilizează  agent  frigorific R  134 A. cu detentă directa  montată  într­o cutie  metalică termoizolată.Modulul  filtrare  treapta  1  —  aceasta  treapta  de  filtrare  trebuie  asigure  o  eficienţă de filtrare de minim 30% (Dust spot eff).12. el este în general de tip centrifugal cu dublă aspiraţi acţionat prin curele. .9.  Ventilatorul va fi prevăzut cu variator de turaţie.  iar  pe  de  altă  parte.  Carcasa va fi izolată cu material fonoabsorbant iar legăturile ventilator ­ carcasă vor  fi prevăzute cu racorduri elastice pentru evitarea transmiterii zgomotului şi vibraţiilor în  instalaţie. o prefiltrare (treapta I) o filtrare  medie (treapta II) şi filtrare de înaltă eficienţă (filtre finale).  In  general  prefiltrele  (inclusiv  filtrele  medii)  au  pierderea  de  presiune  iniţială  de  max. Ventilatorul are  rolul  de a asigura vehicularea aerului tratat pe instalaţia de  climatizare.  Din motive de protecţie a mediului.  fiind  alcătuită  din  ţevi  din  cupru şi aripioare din aluminiu.  Modulul amestec aer va fi prevăzut cu un set de clapete pentru aer proaspăt şi  aer  recirculat.11.  4.  Viaţa  filtrelor  finale  este  cu  atât  mai  mare  cu  cât  eficienţa prefiltrelor este mai mare.4.

16. Temperatura maxima a aerului este de  60°C.  4.  Diferenţa iniţială de presiune fiind de cea.Se  recomandă  ca  variaţia  de  viteză  să  fie  asigurată  de  un  vibrator  electron  reglat  pentru un anumit punct de lucru.20.  4. care s­  ar putea depune pe tubulatură sau în incăpere;  —  este inodoră;  —  este sterilă (perfect igienică);  —  permite  controlul optim al  umidităţii;  —  permite stabilirea cu uşurinţă a capacităţilor dorite.18.  Modulul  amortizor  de  zgomot  va  fi  căptuşit  pe  toate  părţile  laterale  cu  material  fonoabsorbant  şi  prevăzut  interior  pu  lamele  confecţionate  din  acelaşi  material  fonoabsorbant.  4.  Modulul de încălzire poate fi realizat în două variante:  a)    Carcasă  metalică  în  care  este  înglobată  o  baterie  de  încălzire  cu  ţevi  cupru  şi  aripioare  de  aluminiu  (funcţionând  cu  agent  primar  apă  caldă  90/7C).  Umidificatorul  cu  abur  corectează  umiditatea  aerului  tratat  în  agregatul  de  climatizare.  Modul  de  filtrare  treapta  II  —  această  treaptă  de  filtrare  trebuie  să  asigure  eficienţa minimă de filtrare de 90% (dust spot eff).  Viteza  medie  circulaţie  a  aerului prin baterie se recomandă să fie de 2 m/s. înlocuirea filtrelor se face când  pierderea de presiune se dublează. înainte de introducerea lui în încăpere. 120 Pa. funcţie de numărul de camere deservite de agregatul de climatizare a aerului.  4.17. vor fi montate prin mufe sau flanse robinete cu trei căi  cu reglaj automat.  Pe  racordurile  termice.  d)  Umidificatorul cu abur  4.  Supravegherea  încălzirii  aerului  va  fi  urmărită  automat.  Umidificatorul  cu  abur  se  va  compune  dintr­un  aparat  generator  de  abur  şi  dispozitivul de distribuţie a aburului (distribuitor abur + racord alimentare abur + racord  eliminare condens).  Se  recomandă  confecţionarea sa din oţel inoxidabil pentru asigurarea condiţiilor igienice.  Se  utilizează  filtre  cu  saci  pentru  obţinerea  unui  grad  ridicat  de  filtrare.  4. având avantajele:  —  este un proces  izoterm;  —  împiedică pătrunderea minereurilor componente ale apei.  Modulul  filtrant este amplasat după modulul ventilator.  Tubulatura va asigura condiţiile de  etanşeitate  la transportarea aerului tratat  de  la  agregatul  de  climatizare  a  aerului  la  spaţiile  climatizate.  Alegerea corectă şi întreţinerea filtrului asigură o durată mai lungă a filtrelor finale.  Rolul  modulului  este  de  a  atenua  zgomotul  produs  de  echipamentul  de  climatizare şi cel produs de aer la trecerea prin instalaţie. . în stare lichidă.  c)  Tubulatura de introducere a aerului  tratat (recirculat)  4.15. Umidificarea aerului  cu abur este cea  mai  bună  metodă deoarece nu  implică  efecte neplăcute colaterale.  Modulul  de  distribuţie  a  aerului  tratat  va  fi  prevăzut  cu  mai  multe  ieşiri  (ştuţuri). de regulă pe întoarcere.14.  b)   Carcasă  metalică ce  include registre de  încălzire electrică utilizaţi trei  sau  mai  multe trepte de încălzire.19.  Fiecare  ieşire  va  fi  echipată  cu  o  ramă  cu  jaluzele  opuse  acţionate  automat  cu  servomotor pentru reglarea debitului de aer tratat.

  Ele  vor  asigura  reglarea  debitului  de  aer şi presiunea în instalaţia de climatizare.24.Agregatul modulat de evacuare aer va fi constituit din:  — modulul ventilator;  — ramă cu jaluzele opuse reglabile  Modulul  ventilator  va  conţine  un  ventilator  axial.Agregatul  modulat  de  recirculare  a  aerului  este  necesar  pentru  vehicularea  aerului recirculat.  acţionate  automat  cu  servomotor.  i) Agregat modulat de evacuare aer  4.  5.  b)   Două module atenuatoare de zgomot care vor fi montate pe aspiraţia şi refularea  modululni  ventilator  în  scopul  atenuării  zgomotelor  provenite  de  la  echipamentul  instalaţiei de climatizare. viteza presiunea). . reglarea realizându­se automat.  g) Rame cu jaluzele de suprapresiune.  Jaluzelele opuse vor fi acţionate de un servomotor.Distribuitorul de abur se va monta pe tubulatură în aval de agregatul de climatizare.  4.In  figurile  l—  10  sunt  prezentate  schematic  exemple  tipice  de  realizare  a  instalaţiilor de tratare a aerului. filtrat şi introdus în camere anexe vestiare.  h) Agregat modulat de recirculare a aerului  4.Reglajul  independent  pe  încăpere  a  temperaturii  şi  umidităţii  aerului  este  deosebit de important.1.  La  variaţii  necontrolate  ale  temperaturii  şi  umidităţii  este  favorizată  înmulţirea  microbilor.  carcasa  modulului  fiind  fonoizolantă.  Ramele cu jaluzele pot fi montate pe tubulatură sau pe modulele de filtrare finala.  e)  Modul de filtrare finală  4.  4.23.  5.  umiditatea.  anvelopă.  Acest agregat va conţine:  a)  Modulul ventilator (de acelaşi tip ca cel din componenţa agregatului modulat de  trecere  a  aerului)  care  trebuie  să  asigure  vehicularea  aerului  recirculat  cu  învingerea  rezistenţelor  opuse  de:  filtre.Vezi „Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie a elementelor de construcţii  şi de instalaţii pentru camere curate utilizate în domeniul sănătăţii". Recomandări pentru climatizarea camerelor curate din unităţile sanitare  5.26.Vezi „Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie a elementelor de construcţii  şi de instalaţii pentru camere curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale.25.22. laboratoare şi  industria farmaceutică)”. culoar service etc.  rame  cu  jaluzele  şi  modulele  atenuatoare  de  zgomot  şi  pierderea de sarcină pe tubulatură.21.2. evacuat din camerele curate.  i) Dispozitivele de reglare a debitului de aer.  4. Dispozitivele de reglare a debitului de aer se vor realiza din rame cu jaluzele  opuse  reglabile.In  tabelul  1  sunt  indicate  recomandările  pentru  climatizarea  încăperilor  din  cadrul unităţilor sanitare.  Este  recomandabil  controlul  continuu  al  parametrilor  aerului  (temperatura.

  C(EUP)  3.  S  35.  Observaţii  încăperii  încăperii  anterioare  minim de  filtrare si  maxim  funcţie  aer  clasă filtru  de  de introdus  zgomot  conţinutul  în încăpere  admis  3  3  germenilor  m  /h m  în  infecţioşi  încăpere  dB  Umid.  24  65  50.Tabelul  I  Recomandari pentru climatizarea incaperilor spitalicesti  PENTRU  ÎNCĂPERILOR  CLIMATIZAREA  SPITALICEŞTI  Clasificarea  Destinaţia  Condiţii climatice  Debitul  Trepte  Nivel.. B (EU5)*  40  2..  S (EU9)  *ASHRAE  98%  *ASHRAE  99%  45.  24  .  S  .  rela­  tivă  a  aerului  Temp.....  rela­  tivă  a  aerului  Temp  ambiantă  Umid.  15  60  1..... C (EU9)  3. B (EU5)*  40  2.  C(EU9)  40 3..  ambiantă  RECOMANDĂRI  0  1  2  3  1  Incăpere   cu  Sală   de  condiţii  operaţie.65  50.  foarte  transplan­  pretenţioase  turi.  10  60  1.  26  65  35. B (EU5)*  2.  2  Conţinutul  operaţii  21  foarte  redus  pe   cord  de  germeni  deschis  infecţioşi  în  chirurgie  aer  plastică  Incăperile  pentru  func­  21  ţiunile  anexe  sălii   de  operaţie  3  Incăperi  tampon  22  Numărul curent  4  5  6  7  8  9  10  45.  20  60  1.

B(EU5) *  35 2.  26  60  35.B (EU5)*  40  2...B(EU5)*  40  2... R  35.B (EU5)*  35  2...  24  65  50..B (EU5)*  40  2...  8  60  8  9  10  1....  R  1..0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10  4  Incăpere  cu  Săli de  condiţii  operaţie  pretenţioase  necu­  21  Conţinut  prinse  redus  de  la punctul  germeni  in­  1  fecţioşi  în  aer  5  Incăperile  ptr.  20  60  1. C(EU9)  3..  10  60  35..  10  60  35.  26  55  35.  10  60  1.C(EU9)  . C(EU9)  3.  24  65  50.C(EU9)  3.  21  funcţiunil  e   anexe  sălii de  operaţie  6  Incăperi  tampon  22  7  Terapie  intensivă  24  Incăperi  de 24  legătură  Staţionar  prematuri  24  Staţionar  nou­  24  născuţi  45.... C(EU9)  3....  R  1... C(EU9)  3.. C(EU9)  3.  26  55  35.  8  60  35..C(EU9)  3. C(EU9)  1..  10  60  50. R  1.B (EU5)*  35  2.B (EU5)*  40  2. R  45.  26  65  35.  26  55  50...

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

   STAS 9192­74               Culorile izolaţiei de PVC a conductelor şi cablurilor  electrice.  19.  17. Cabluri şi conducte de  telecomunicaţii.   STAS 7248­81               Metoda de determinare a propagării flăcării pe supra­  faţa materialelor combustibile folosite în construcţii;  4. Clasificare şi simbolizare.  8.  Clasificare şi metode de verificare.  Incercări  electrice specifice cablurilor şi conductelor de  telecomunicaţii.  16.  STAS 7350/3­86            Cordoane  cu  izolaţie de PVC în execuţie  mijlocie.  13.ANEXA 3  LISTA PRINCIPALELOR NORMATIVE  1.   STAS 9436/5­73            Cabluri şi conducte electrice.  STAS 7771/3­75            Determinarea rezistenţei la foc a ferestrelor;  2.  7. Standarde româneşti  1. Dimensiuni.  comanda şi control. Metode de încercare.  STAS 6362­79               Grade   normale   de  protecţie   asigurate   de   carcase.  15. Verificarea  dimensiunilor şi caracteristicilor constructive.  Condiţii tehnice speciale.  20.   STAS 9436/3­73            Cabluri şi conducte electrice.  STAS  10801­77             Demaroare de joasă tensiune pentru pornirea şi protecţia  motoarelor electrice.   Clasificare  şi  simbolizare.   STAS  12605­87             Protecţia împotriva electrocutării.  Prescripţii generale;  6.   STAS 9436/6­73  Cabluri şi conducte electrice.   STAS 552­89                 Doze de aparat şi doze de ramificaţie pentru instalaţii  electrice. Metode de încercare. Cabluri de energie de  joasă tensiune. Cabluri de semnalizare.  18. Clasificare şi simbolizare. Prescripţii de proiectare.   STAS 8778/1­85            Cabluri de energie cu izolaţie şi manta PVC.  Instalaţii electrice fixe.  10. Condiţii  tehnice generale.  Clasificare şi simbolizare.   STAS  10903/2­79          Determinarea sarcinii termice în construcţii;  5.  12.   Forme   şi   dimensiuni. execuţie şi  verificare. Prescripţii.  9.  14.  STAS 8498­89               Presgarnituri de trecere pentru   cabluri   şi conducte la  echipamentele   electrice.  11.   STAS  12604/5­90          Protecţia împotriva electrocutărilor.  STAS 8558­78               Determinarea    incombustibilităţii    materialelor    de  construcţii;  3.   STAS  11388/3­82          Cabluri şi conducte. Conducte pentru instalaţii  electrice fixe. .  STAS 11388/13­85        Cabluri şi conducte.  STAS 9436/2­80            Cabluri şi conducte electrice.  STAS 8779­86               Cabluri de semnalizare  cu  izolaţie  şi  manta PVC.

  4.   PE  119/1990  Norme de protecţie a muncii pentru activităţi în instalaţii electrice.   C 56­75  Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi  instalaţii aferente.I 45/1993             Instructiuni privind  metodologia de testare aeraulica si termica a  camerelor curate(metodologie INCERC 1988)  11.      P  118­83  Norme  tehnice  de  proiectare  şi  realizarea  construcţiilor  privind  protecţia la acţiunea focului.  2.  9.  STAS 4479­82  Contactoare şi ruptoare de joasă tensiune. STAS 12787­89  Intrerupatoare si comutatoare pentru aparate electrice  24. CEN  ­ Europa  8.  10. Normative si instrucţiuni tehnice  1.  7. IES ­ RP ­ CC – 006­ 84­  Recommended Practice for Testing Clean Rooms .  I  18/1982  Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de  telecomunicaţii din clădirile civile şi industriale  5.  JACA 24 ­ Japonia  6.  Condiţii tehnice  de calitate.  FS 209 D (FS 209 E) ­ SUA  2. Standarde străine  1.  BS 5295 ­ Anglia  4.  NRPM  Norme republicane de protecţia muncii.  23.  I 7/1991  Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu  tensiuni până la 1 000 Vca.21.  3. I 1­78 10.  Afnor x 4410  ­ Franţa  5. STAS 7710­66  Aparate telefonice  de  abonat  BC pentru   centrale automate.  6.  3.  P  136/1988  Normativ  republican  privind  folosirea   raţională  a energiei electrice  la iluminatul artificial. I 45/1993 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnologice  cu ţevi PVC neplastifiat.  NPSI­DIEE/1991  Norme de prevenire şi stingere a incendiilor pentru departamentul  industriei electrotehnice şi electronice  12.   PE 107/1985  Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice. Prescriptii de proiectare  25.  AS 1386 ­ Australia  7.  Condiţii tehnice de  calitate. STAS­9866­74  Corpuri de iluminat industriale.  VDI 2083 ­ Germania  3.  STAS 3184/1­85  Contactoare şi ruptoare de joasă tensiune.  8.  I 9­82  Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.  22.  2.

CUPRINS  1.   Principii generale pentru organizarea camerelor curate  5. Schema generală  de principiu  Planşa 3  — Ansamblu de camere curate pentru asistenţă medicală nou­născuţi.   Principii generale pentru recepţia camerelor curate  6.   Camere curate — clasa de puritate şi tipuri  3. Schema generală de principiu  Planşa 2  — Ansamblu de camere curate pentru intervenţii chirurgicale. Schema  generală de principiu .   Principii generale pentru proiectarea camerelor curate  4. Prevederi comune unităţilor din spirale. laboratoare.   Obiect şi domeniu de aplicare  2.  industria farmaceutica  Anexa 1  — Terminologie  Anexa 2  — Tratarea aerului pentru medii aseptice  Anexa 3  — Lista principalelor normative  Planşa1 —Ansamblu de camere curate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->