CABALA REVELAT

Rav Michael Laitman PhD Introducere de: Profesor Ervin Laszlo

-1-

Cabala Revelat
Ghidul Personal Pentru o Via Mai Lini tit

LAITMAN KABBALAH PUBLISHERS

Rav Michael Laitman PhD Introducere de: Profesor Ervin Laszlo

-2-

CABALA REVELAT Ghidul Personal Pentru o Via Mai Lini tit

Copyright © 2006 de MICHAEL LAITMAN Toate drepturile rezervate Publicat de Laitman Kabbalah Publishers www.kabbalah.info ; info@kabbalah.info 1057 Steeles Avenue West, Suite 532, Toronto, ON, M2R 3X1, Canada 194 Quentin Rd, 2nd floor, Brooklyn, New York, 11223, USA Tip rit în Canada Nici o parte a acestei c r i nu poate fi folosit sau reprodus sub nici o form , f r permisiunea editorului, cu excep ia citatelor incluse în recenzii i articole privitoare la carte. _____________________________________________________ Biblioteca de Îndosariere a Publica iilor Congresului Laitman, Michael. Cabala Revelat : Ghidul personal pentru o via mai lini tit / Michael Laitman p. cm. ISBN 0-9781590-0-4 1. Cabala. 2. Misticism—Iudaism. 3. Via a spiritual - Iudaism. I. Titlu. BM525.L253 2006 296.1’6 - dc22 2006031322 ______________________________________________________ Redactor: Claire Gerus Layout i Grafic : Baruch Khovov Design copert : Richard Aquan Tip rire i postprocesare: Uri Laitman Redactor Executiv: Chaim Ratz Fotografie copert : Manuscriptele cabalistului Yehuda Ashlag, cu sprijinul arhivelor Bnei Baruch i a Studioului Yaniv, Israel. ___________________________________________________________ PRIMA EDI IE: IANUARIE 2007 Traducere din limba englez : Mirela Simonescu

-3-

CABALA REVELAT SUMAR Biografii ........................................................................................ 7 Introducere ..................................................................................... 9 CAPITOLUL 1 - CABALA: ATUNCI I ACUM .................. 14 Marele Plan .................................................................................. 14 Transmiterea tiin ei .................................................................... 16 Alte C i ........................................................................................ 17 Marile Întreb ri .............................................................................18 Cabala intr în scen .....................................................................18 Motorul Schimb rii .......................................................................19 Ocupând locul Conduc torului .....................................................20 Ascunzând, Cercetând, dar Neg sind........................................... 22 Criza global are un sfâr it fericit .................................................23 Egoismul este un Catch-22 .......................................................... 24 Necesitatea Altruismului ...............................................................25 Percep ie intensificat ...................................................................27 Momentul este Acum ................................................................... 28 PE SCURT ................................................................................... 29
CAPITOLUL 2–CEA MAI MARE DORIN A A TUTUROR .... 31

Trambulin pentru Cre tere .........................................................31 În spatele u ilor închise ................................................................ 33 Evolu ia dorin elor ........................................................................34 Controlând dorin ele .....................................................................37 Apare o nou dorin .................................................................... 38 O nou metod pentru o nou dorin ...........................................39 Tikkun—Corectarea inten iei de a primi ..................................... 40 PE SCURT ....................................................................................42
-4-

CAPITOLUL 3 – ORIGINEA CREA IEI ..............................43 Lumile Spirituale ..........................................................................43 Patru faze de baz .........................................................................45 Cercetarea Gândului Crea iei ...................................................... 49 Calea .............................................................................................53 Adam Ha Rishon—Sufletul comun ............................................. 57 PE SCURT.....................................................................................59 CAPITOLUL 4 – UNIVERSUL NOSTRU ............................. 60 Piramida ....................................................................................... 61 Precum Sus, a a i Jos ...................................................................63 Urcând Scara .................................................................................64 Dorin a pentru Spiritualitate .........................................................68 PE SCURT.....................................................................................73
CAPITOLUL 5– A CUI REALITATE ESTE REALITATEA?... 75

Trei Grani e în studiul Cabalei ......................................................77 Prima grani – Ce percepem ........................................................77 A doua grani – Ce percepem .....................................................77 A treia grani – Ce percepem ......................................................78 Perceperea Realita ii .................................................................... 81 O Realitate non-existent ............................................................. 83 Mecanismul de m surare ............................................................. 85 Al aselea Sim ............................................................................ 86 Unde este o Cale Acolo a fost o Voin a ....................................... 88 Gândul Crea iei ............................................................................ 90 Reshimot—Înapoi în viitor .......................................................... 91 PE SCURT.................................................................................... 94

-5-

CAPITOLUL 6– DRUMUL (DREPT) C TRE LIBERTATE .....96

Întunericul dinaintea R s ritului .................................................. 97 O Nou Lume Temerar în Patru Pa i ........................................101 Cunoa te i-v limitele .................................................................104 H urile Vie ii .............................................................................106 Schimbând Societatea pentru a m Schimba Eu .........................107 Patru factori .................................................................................109 Alegând mediul potrivit pentru corec ie .....................................111 Nici un Anarhist ..........................................................................115 Inevitabila moarte a Ego-ului ......................................................116 Remediul .....................................................................................117 Falsa Libertate .............................................................................119 Condi ii pentru Libera Alegere ...................................................120 Implementând Libera Alegere ....................................................121 Credin a .......................................................................................122 Motivul ........................................................................................122 PE SCURT...................................................................................124 Alte scrieri .................................................................................126 Despre Bnei Baruch ................................................................. 130

-6-

BIOGRAFII

RAV MICHAEL LAITMAN, PHD Rav Michael Laitman, PhD, este o autoritate interna ional a Cabalei autentice. Preg tirea sa de baz este foarte neobi nuit pentru o persoan cu renume în sfera spiritualului: el a fost preg tit în tiin e, este de in torul unui Masterat în bio-cibernetica, i a avut o carier tiin ific de succes, mai târziu îndreptându-se c tre Cabala, pentru a- i aprofunda cercet rile tiin ifice. i-a luat Doctoratul în Filozofie i Cabala, la Institutul de Filozofie din cadrul Academiei de tiin e din Moscova, Rusia. In 1976, el a început s studieze Cabala, i o studiaz i în prezent. În 1979, c utând noi c i în Cabala, drumul s u s-a intersectat cu Cabalistul Rabbi Baruch Shalom HaLevi Ashlag (1906-1991), primul fiu n scut, i succesorul Cabalistului Rabbi Yehuda Leib HaLevi Ashlag (1884-1954), cunoscut ca Baal HaSulam datorit comentariului s u despre Cartea Zohar, numit Sulam (Scara). Michael Laitman a fost atât de impresionat de fiul lui Baal HaSulam, încât a devenit cel mai apropiat discipol i asistentul personal al lui Baruch Ashlag, petrecându- i majoritatea timpului în compania respectatului s u mentor, asimilând cât de mult a putut din înv turile acestuia. Ast zi, este considerat ca fiind principala autoritate a Cabalei, fiind autorul a 33 de c r i despre acest subiect, traduse în 10 limbi. Lec iile sale sunt transmise zilnic la televiziunea prin cablu i prin internet, în toat omenirea. În ultimii ani, el a devenit un conferen iar foarte c utat în cercurile academice din Statele Unite i Europa.

-7-

Dr. Laitman este fondatorul i pre edintele Institutului de Educare i Cercetare în Cabala – Bnei Baruch, care opereaz cel mai mare i mai extensiv site pe internet, dedicat subiectului Cabala, www.kabbalah.info . Website-ul furnizeaz acces nelimitat la textele Cabalistice în peste 20 limbi, i are 1,4 milioane de acces ri lunare. Înc din anul 2000, Enciclopedia Britanica recunoa te site-ul www.kabbalah.info ca fiind unul dintre cele mai cunoscute site-uri de pe internet, atât din punct de vedere al num rului de vizitatori, cât i al cantit ii de materiale informative despre tiin a Cabalei.

PROFESOR ERVIN LASZLO Prof. Ervin Laszlo, care a scris cu atâta amabilitate introducerea la aceasta carte, este fondatorul i exponentul cel mai de seam al Sistemelor de Filozofie i Teoriei Generale a Evolu iei. N scut în Budapesta, Ungaria, în 1932, Laszlo a debutat ca pianist concertant la vârsta de cincisprezece ani, în New York, eveniment relatat atât în revistele Life, Time, Newsweek cât i în media interna ional . Prof. Laszlo a urmat calea tiin ei i a filozofiei în jurul vârstei de dou zeci i cinci de ani i a început publicarea c r ilor i articolelor sale, în 1963. În 1970 a primit Doctoratul de Stat, cel mai mare grad al Universit ii Sorbona, din Paris. În urm torii ani, el a fost recompensat cu PhD onorifice în Statele Unite, Canada, Finlanda, Rusia i Ungaria. Ca recunoa tere a implic rii sale la în elegerea i dezvoltarea global , el a primit în 2001 Premiul Goi, Premiul P cii din Japonia. El a scris aptezeci i dou de c r i, traduse în optsprezece limbi.

-8-

INTRODUCERE
Sunt încântat i onorat pentru c mi s-a permis s scriu introducerea c r ii Dr-lui Laitman, Cabala Revelat : Ghidul Personal pentru o Via a mai Lini tit . Nu doar c autorul îmi este un drag prieten personal, dar în viziunea mea, el este cel mai important Cabalist în via a, din zilele noastre, un reprezentant marcant al în elepciunii ce a fost inut secret vreme de dou milenii. Acum, când în elepciunea Cabalei, împreun cu alte în elepciuni autohtone, sunt dezv luite în totalitate, cred ca nu exista o persoan mai potrivit pentru a expune esen a acesteia. În lumea de ast zi, dezv luirea Cabalei ca un autentic mod de instruire, este de importan a unic . Ne ajut sa recâ tig m con tien a în elepciunii pe care str mo ii no tri o posedau, i pe care noi am uitat-o. În elepciuni indigene apar ast zi, deoarece obiceiurile, colile noastre de gândire mecanic , au e uat în a furniza bun starea i sus inerea pe care o promiseser . Un proverb chinez avertizeaz ca „Dac nu schimb m direc ia, vom sfâr i probabil exact acolo unde am început”. Aplicând acestea la realitatea contemporan , se pot provoca dezastre: Schimbarile climaterice amenin s schimbe vaste arii ale planetei noastre în suprafe e lipsite de condi ii de via , necorespunz toare habitatului uman i inadecvate pentru produc ia alimentar . În plus, cele mai multe economii mondiale au devenit din ce în ce mai pu in productive. Aceasta se suprapune unei diminu ri la nivel global a rezervelor de hran . Exist din ce în ce mai pu in ap potabil , necesar doar unei jum t i a popula iei globului. In medie, mai mult de 6,000 copii pier zilnic din cauza bolilor provocate de apa poluat .

-9-

În multe p r i ale planetei, violen a i terorismul au devenit solu iile favorite de a rezolva conflictele. De aceea, exist o insecuritate profund atât în rile bogate cât i în cele s race. Fundamentalismul islamic se r spânde te în lumea musulman , neo-nazismul i alte mi c ri extremiste, invadeaza Europa, i fanatismul religios î i face apari ia pe tot cuprinsul planetei. Astfel, vie uirea noastr pe aceast planet , se afl sub semnul întreb rii. Totu i, un e ec la nivel global, nu este obligatoriu. Putem intoarce roata, astfel încât urm torul scenariu s fie deasemeni posibil: Dup cum se va ar ta la sfâr itul acestei c r i, putem s o scoatem la cap t împreun , urmând s împ r im obiectivele comune ale p cii i ale sus inerii. Conduc torii lumii afacerilor pot recunoa te fundamentele schimb rii i pot contribui cu bunuri i servicii ce sunt necesare. tirile globale i mediile culturale pot explora noi perspective i pot aduce în prim plan inova ii sociale i culturale, iar internetul, televiziunea, re elele de comunica ii ale companiilor i ale comunit ilor pot cl di o nou viziune a sinelui i a naturii. In societatea civil , o cultur a tr irii alternative i a valorilor responsabilit tii, va duce la sus inerea abord rii unui punct de vedere ecologic. Vor fi luate m suri pentru protejarea mediului, se vor crea surse efective de hran i sisteme de distribu ie a resurselor, se vor dezvolta i folosi noi tehnologii în energetic , transport i agricultur . În aceast viziune pozitiv , fondurile financiare vor fi redirec ionate de la proiectele armate i de ap rare, c tre servirea nevoilor popula iei. Influen ate fiind de aceste dezvolt ri, neîn elegerile na ionale, interna ionale i interculturale, conflictele rasiale, opresiunile, inegalitatea economic i inegalitatea între sexe, toate vor face loc încrederii reciproce i respectului. Oamenii i comunit ile vor fi gata s coopereze i s formeze parteneriate productive. Astfel încât, în loc s asist m la pr bu irea datorat conflictelor i r zboaielor, umanitatea va inainta – nu neap rat
- 10 -

c tre o lume a autosus inerii i cooper rii între comunit i, dar cu siguran a c tre o lume a bucuriei p cii, a lini tii i a unei complete automul umiri. O lume a p cii i a sus inerii ne poate a tepta, îns noi în prezent nu ne îndrept m în aceast direc ie. Einstein ne spunea, „Problemele importante cu care ne confrunt m, nu se pot rezolva la acela i nivel de gândire folosit pentru crearea lor.” i totusi, noi incerc m exact aceast metod . Încerc m s lupt m împotriva terorismului, a s r ciei, a crimelor, a degrad rii mediului, a bolilor i a altor „boli ale societ ii”, cu acelea i metode care au produs ini ial toate aceste probleme. Depunem eforturi pentru a g si solu ii tehnologice i remedii temporare. Înc nu am mobilizat voin a, i nici viziunea de a face schimb ri permanente i fundamentale. CON TIEN A PLANETAR In lumina actualei crize globale, umanitatea a început s caute noi c i i modalit i de gândire. Acestea sunt în elepciunile indigene, antice, care sunt foarte pertinente. Conform acestora, con tien a planetar nu este neap rat o no iune arhaic , ci esen a acesteia. Când studiem aceste modalit i, realiz m c noua con tien a planetar este de fapt o con tien foarte veche i peren ; doar c acum este redescoperit . Într-adev r, este un moment important deoarece aceasta con tien planetar este redescoperit . Eram obi nui i s gândim despre con tien a uman tipic i „normal ”, c este ceea ce noi percepem cu cele cinci sim uri ale noastre. Am considerat ca fiind imaginar, orice altceva. Percep ia obi nuit era c sfâr itul nostru este acela i cu sfâr itul corpului nostru fizic. Alte abord ri ale subiectului erau considerate a fi „new age”, „misticism” sau „esoterism”. Ideea c noi suntem cumva p r i ale aceluia i m re întreg, a fost considerat o excep ie a istoriei civiliza iei umane. Dar dac privim c tre istoria ideilor, vom g si c adev rul este chiar opusul acestui lucru. Gândirea reduc ionist , mecanic i
- 11 -

fragmentat , care s-a dezvoltat în lumea vestic în ultimii 300 de ani, nu constituie norma, ci doar excep ia. Alte culturi nu împ rt esc acela i punct de vedere. Chiar i Vestul nu a aderat în totalitate la punctul de vedere mecanicist, l sat mo tenire ca aplica ie (sau mai bine spus ca o aplica ie eronat ) a filozofiei Newtoniene, despre natur . În alte culturi, la fel ca i în lumea Vestic ce a precedat timpurile moderne, con tien a ce prevala, era una a apartenen ei, a unicit tii. Majoritatea culturilor tradi ionale nu agreaz ideea c oamenii nu au nimic în comun, decât doar interese trec toare care coincid întâmpl tor. R d cinile clasice ale tuturor în elepciunilor tradi ionale, sunt concepte ale „con tien ei planetare”. Acest termen define te con tiin a sor ii noastre comune în calitate de fiin e umane, în calitate de locuitori ai acestei planete. Dac vrem ca sa ne sus inem propria existen , dac vrem s ne asigur m c copiii i nepo ii no tri vor avea un viitor sigur, trebuie s dezvolt m con tien a planetar . Pentru a inainta, trebuie s cultiv m ni te abloane care s ne permit s form m o familie uman unit , o civiliza ie planetar . Totu i, aceast civiliza ie nu trebuie s fie o cultur monolitic în care to i s urmeze acelea i idei i în care o persoan sau o na iune s dicteze acele idei celorlal i. Mai degrab , ar trebui sa fie o civiliza ie ale c rei elemente s fie un angrenaj care s men ina i s dezvolte întregul sistem, civiliza ia planetar a omenirii. Aceast diversitate este elementul de armonie, elementul p cii. Fiecare societate care a supravie uit, posed acestea. Doar c Vestul i societa ile vestice au uitat aceste no iuni. În cadrul procesului cre rii progresului economic i tehnic, ei au fragmentat integritatea, uniunea sistemului. Este momentul prielnic ca s restauram toate acestea. Dupa cum am înv at prin intermediul scrierilor Dr. Laitman, Cabala în forma ei autentic , nu doar c promoveaz conceptul uniunii i integrit tii umanit ii i a universului, dar i ofer metode practice de restaurare a ceea ce a fost pierdut.
- 12 -

Este recomandarea mea de suflet s parcurge i rândurile acestei c r i, deoarece furnizeaz mult mai mult decât cuno tiin e generale despre o în elepciune antic . Deasemeni furnizeaz cheia ce asigur bunastarea umanit ii în aceste timpuri critice, când facem fa a unei provoc ri f r precedent, aceea de a alege între calea involu iei ce duce la pr bu irea lumii înconjur toare, i calea evolu iei care ne poate duce c tre o lume a p cii, a armoniei, a bun st rii i a sus inerii. Ervin Laszlo

- 13 -

1 CABALA: ATUNCI MARELE I ACUM

PLAN

Nu este nici un secret în faptul c tiin a Cabala nu a început ca un trend ce poate fi ast zi observat la Hollywood. De fapt ea exist de mii de ani. Când a ap rut, oamenii erau mult mai apropia i de natur , decât sunt ast zi. Ei aveau sentimentul de intimitate cu natura i se bucurau de rela ia lor cu aceasta. În acele zile, ei aveau pu ine motive de a se deta a de natur . Nu erau înc atât de centra i pe sinele lor precum sunt ast zi. Intradev r, în acele timpuri, umanitatea era o parte inseparabil de Natur i intimitatea lor cu aceasta, cre tea. În plus, umanitatea nu cuno tea destule despre Natur , ca s simt siguran a; ne temeam de for ele naturale, ceea ce ne determin s ne raport m la Natur ca la o for superioar nou . Fiind intimi cu Natura pe de o parte, i temându-se de ea, pe de alt parte, oamenii aspirau nu doar s înve e mai multe despre lumea înconjur toare, ci i în primul rând doreau s determine ce sau cine o guverna. În acele vremuri timpurii, oamenii nu se puteau ascunde de elementele Naturii, a a cum fac ast zi; ei nu puteau s evite vitregiile acesteia, a a cum facem noi în aceast lume „f urita de om”. i ce era mai important, frica de Natur , i în acela i timp, apropierea de aceasta, i-a f cut pe mul i s cerceteze i s descopere ce plan avea Natura pentru ei, i implicit pentru noi to i. Acei pionieri în cercetarea Naturii vroiau s afle dac Natura avea un scop precis, i dac era a a, care era rolul umanit ii în acest Mare Plan. Acei indivizi care au primit cel mai înalt nivel de

- 14 -

cunoa tere, acela al Marelui Plan, sunt cunoscu i sub numele de „Cabali ti”. Un individ unic printre ace ti pionieri, a fost Abraham. Când a descoperit Marele Plan, nu doar c l-a cercetat în profunzime, dar în primul rând i-a înv at i pe al ii. El i-a dat seama c singura garan ie împotriva mizeriei i fricii, era ca oamenii s in eleag planul Naturii în ceea ce-i prive te. Si indata ce i-a dat seama de acest lucru, nu a precupe it nici un efort ca s inve e pe oricine dorea acest lucru. Din acest motiv, Abraham a devenit primul Cabalist, ce a început o dinastie a înv torilor Cabali ti: cei mai merituo i studen i au devenit urmatoarea genera ie de Cabali ti, care transmiteau cunoa terea urm toarei genera ii de studen i. Cabali tii se refer la arhitectul Marelui Plan, ca fiind „Creatorul” i la Planul în sine ca fiind „Gândirea Crea iei”. Cu alte cuvinte, i acest lucru este foarte important, când Cabali tii vorbesc despre Natur sau despre legile Naturii, ei vorbesc despre Creator. i vice versa, când vorbesc despre Creator, ei vorbesc despre Natur sau despre legile Naturii. Ace ti termeni sunt sinonimi. Pentru un Cabalist, termenul „Creator” nu are semnifica ia unei entit i distincte, supranaturale, ci urm torul nivel pe care o fiin uman ar trebui s -l ating pentru a primi o cunoa tere superioar . Cuvântul ebraic pentru Creator este Boreh i con ine doua cuvinte: Bo (vino) i Re’eh (vezi). De aceea, cuvântul „Creator” este o invita ie personalizat pentru a experimenta lumea spiritual . Termenul „Cabalist” vine din cuvântul ebraic Kabbalah (recep ie). Limba original a Cabalei este ebraica, o limb dezvoltat special de i pentru Cabali ti, ca s ii ajute s comunice între ei despre subiectele spirituale. Multe c r i de Cabala au fost scrise i în alte limbi, dar termenii de baz intotdeauna sunt în Ebraic .

- 15 -

TRANSMITEREA

TIIN EI

Cunoa terea pe care primii cabali ti au atins-o, a facut mai mult decât s -i ajute s in eleaga cum func ionau lucrurile în spatele scenei. Cu ajutorul acesteia, au fost capabili s explice fenomenele naturale cu care ne întâlnim to i. Dup aceea a fost ceva natural ca ei s devin înv tori, i cunoa terea care ne-a fost transmis , s devin baza atât pentru tiin ele antice cât i pentru cele moderne. Poate c noi ne gândim la ace ti cabali ti, ca la ni te oameni misterio i care se ascund în locuri întunecoase, în camere luminate de lumân ri, i care scriu scripturi magice. Ei bine, pân la sfâr itul secolului 20, Cabala a fost într-adev r inut secret . Abordarea clandestin a Cabalei, a dat na tere numeroaselor pove ti i legende ce o înv luiau. De i multe dintre aceste pove ti sunt false, ele înc aduc confuzie chiar i celor mai riguro i gânditori. Gottfried Leibnitz, un mare matematician i filozof, a exprimat în mod candid gândurile sale despre cum secretizarea a afectat Cabala: „Pentru c omul nu avea cheia potrivit s acceseze secretul, setea de cunoa tere a fost în final redus la tot felul de presupuneri i supersti ii care au dus la transmiterea unei „Cabala vulgar ” care avea prea pu in în comun cu adevarata Cabala, i a generat numeroase fantezii ap rute sub denumirea fals de magie, i toate acestea se g sesc în c r i ”. Dar Cabala nu a fost întotdeauna secret . De fapt, primii cabali ti erau foarte deschi i în legatur cu cunoa terea lor, i în acela i timp, foarte implica i în comunit ile în care tr iau. Adesea Cabalistii erau conduc torii na iilor lor. Dintre to i ace ti
- 16 -

conduc tori, Regele David este probabil cel mai cunoscut exemplu de mare Cabalist care a fost deasemeni i un mare conduc tor. Implicarea cabali tilor în societ ile lor, i-a ajutat pe colarii contemporani cu ei, s dezvolte bazele a ceea ce cunoa tem acum sub denumirea de „Filozofia Vestic ”, si care mai târziu a devenit baza tiintelor moderne. În aceast privin , red m ceea ce Johannes Reuchlin, un umanist, colar clasic i expert în tradi ii i limbi antice, scrie în cartea sa „De art Cabalistic ”: „Profesorul meu, Pythagora, tat l filozofiei, i-a luat înv turile de la cabali ti. El a fost primul care a tradus cuvântul Kabbalah, necunoscut contemporanilor s i, în cuvântul grec filozofie . Cabala nu ne las s ne tr im vie ile în praf, dar ne eleveaza min ile c tre culmile cunoa terii.” ALTE C I Dar filozofii nu erau cabali ti. Deoarece ei nu au studiat Cabala, ei nu puteau in elege pe deplin cunoa terea cabalistic . Si ca rezultat, cunoa terea ce trebuia sa fie dezvoltat i abordat , într-un mod foarte specific, a fost dezvoltat incorect. Când cunoa terea cabalist a migrat în alte p r i ale omenirii, acolo unde în acele vremuri nu existau cabali ti, deasemeni a luat un curs diferit. De aceea, omenirea a f cut un regres. De i filozofia vestic a încorporat în ea o parte a cunoa terii Cabalei, a sfir it prin a lua o cu totul alt direc ie. Filozofia vestic a generat tiin ele ce studiaz lumea noastr material , pe care noi o percepem prin intermediul celor cinci sim uri. Dar Cabala este o tiin ce studiaz ce se întâmpl dincolo de ceea ce sim urile noastre percep. Aceast schimbare de direc ie, a condus omenirea într-o direc ie opus cunoa terii ini iale pe care o ob inuser cabali tii. Aceasta schimbare a condus omenirea c tre un regres a c rui consecin e le vom explora în urm torul capitol.
- 17 -

MARILE ÎNTREB RI Cabala a devenit o tiin ascuns , cu aproximativ 2000 de ani în urm . Motivul a fost simplu – nu era cerere pentru ea. Înc din acele timpuri, umanitatea era ocupat cu dezvoltarea religiilor monoteiste, i mai târziu a tiin ei. Amindou au fost create ca s r spund întreb rilor fundamentale ale omului: „Care este locul nostru în lume, în Univers?” „Care este scopul existen ei noastre?” Cu alte cuvinte „De ce ne-am n scut?” Dar ast zi, mai mult ca oricând, mul i oameni simt c ceea ce a func ionat 2000 de ani, nu mai corespunde nevoilor lor. R spunsurile furnizate de religie i tiin a nu îi mai satisfac. Ace ti oameni caut în alt parte r spunsuri la întreb rile de baz despre scopul vie ii. Ei s-au îndreptat c tre înv turile Estice, clarv z tori, magie i misticism. i câ iva s-au îndreptat c tre Cabala. Deoarece Cabala a fost formulat ca s r spund acestor întreb ri fundamentale, r spunsurile pe care le furnizeaz au leg tur direct cu acestea. Redescoperind r spunsurile antice despre în elesul vie ii, repar m ruptura dintre umanitate i Natur , ce a avut loc atunci când ne-am îndep rtat de Cabala i ne-am îndreptat c tre filozofie. CABALA INTR ÎN SCENA

Cabala i-a f cut „debutul” în urm cu aproximativ 5000 de ani, în Mesopotamia, o ar antic ce se afla pe actualul teritoriu al Irakului. Mesopotamia nu a fost doar locul de na tere al Cabalei, dar i cel al primelor înv turi antice i a misticismului. În acele zile, oamenii tr iau înconjura i de multe înv turi diferite, adesea urmând mai multe înv turi în acela i timp. Astrologia, clarviziunea, numerologia, magia, vr jitoria, farmecele - toate

- 18 -

acestea i multe altele au fost dezvoltate în Mesopotamia, centrul cultural al lumii antice. Atât timp cât oamenii erau ferici i cu credin ele lor, nu sim eau vreo nevoie de schimbare. Oamenii doreau s tie c vie ile lor erau în siguran , i ce trebuiau s fac pentru a fi ferici i. Ei nu î i puneau întreb ri despre originea vie ii, sau ce era mai important, cine sau ce a creat legile vie ii. La o prima vedere acestea ar putea p rea pu in diferite. Dar, diferen a dintre a întreba despre via i de a întreba despre regulile dup care se ghideaz via a, este ca diferen a între a înv a cum s conduci o ma in i a înv a cum s construie ti una. Este cu totul alt nivel de cunoa tere. MOTORUL SCHIMB RII Dorin ele nu apar pur i simplu din neant. Ele se formeaz în mod incon tient în interiorul nostru i ies la suprafa a doar când devin ceva definibil, cum ar fi, „Vreau o pizza”. Înainte de aceasta, dorin ele nu sunt sim ite, sau în cel mai bun caz sunt sim ite ca o nelini te. Noi to i am experimentat acest sentiment de a dori ceva, dar ceva ce înc nu ne d deam seama ce este. Aceasta este o dorin a ce înc nu a ajuns la maturitate. Plato, spunea cândva, „Nevoia este mama inven iei” i avea dreptate. În mod similar, Cabala ne înva a c singurul mod în care putem înv a ceva este ca întâi s dorim s înv m acel lucru. Este o formul foarte simpl : când dorim ceva, facem ceea ce este necesar pentru a ob ine acel lucru. Ne facem timp, ne adun m for ele i ne dezvolt m abilit ile necesare. Din toate acestea, rezult c motorul schimb rii este dorin a. Modul în care dorin ele noastre evolueaz , define te i construie te istoria întregii umanit i. Pe m sur ce dorin ele omenirii se dezvolt , acestea fac ca oamenii s studieze mediul înconjur tor, astfel încât s î i poat îndeplini dorin ele. Spre deosebire de minerale, plante i animale, oamenii evolueaz în
- 19 -

mod constant. Pentru fiecare genera ie, i pentru fiecare persoan , dorin ele sunt din ce în ce mai puternice. OCUPÂND LOCUL CONDUC TORULUI Motorul schimb rii – dorin a – este format din cinci nivele, notate de la zero la patru. Cabali tii se refer la acest motor ca la „o dorin a de a primi pl cerea”, sau mai simplu, „dorin a de a primi”. Când Cabala a ap rut prima oar , în urm cu aproximativ 5000 de ani, dorin a de a primi era la nivelul zero. Ast zi, dup cum probabil c a i ghicit, ne afl m la nivelul patru – cel mai intens nivel. Dar în zilele de început când dorin a de a primi era situat la nivelul zero, dorin ele nu erau destul de puternice ca s ne separe de natur , i nici unul de altul. În acele zile, aceast uniune cu Natura, pentru care ast zi majoritatea dintre noi pl tesc bani mul i ca s o re-înv m prin intermediul claselor de medita ie ( i ca s fim sinceri, nu întotdeauna cu succes ), a fost modul de via a natural. Oamenii nu cuno teau alt mod de a tr i. Ei nici m car nu tiau c se pot separa de Natur , i nici nu doreau acest lucru. De fapt, în acele zile, atât comunicarea dintre oameni i Natur , cât i comunicarea unora cu al ii, curgea atât de simplu, iar cuvintele nu erau necesare; în schimb, oamenii comunicau prin gânduri, ceva asem n tor telepatiei. Erau timpuri ale unita ii, i toat umanitatea era precum o singur na iune. Dar între timp, în Mesopotamia, s-a petrecut o schimbare: dorin ele oamenilor au început s creasc i au devenit mult mai egoi ti. Oamenii au început s doreasc s schimbe Natura i s o foloseasc în avantajul personal. În loc s î i doreasc s se adapteze ei Naturii, ace tia au început s doreasc s schimbe natura pentru a- i satisface dorin ele proprii. Ei au crescut deta ându-se de Natur , separându-se de aceasta i totodat unii fa a de al ii. Ast zi, dup multe secole, noi descoperim c aceasta nu a fost o idee bun . Pur i simplu nu func ioneaz .

- 20 -

Natural, pe masur ce oamenii au început sa se pun pe ei în i i în opozi ie cu mediul i cu societ tile lor, ei nu au mai avut leg turi de rudenie unii cu al ii, i nici nu au mai perceput Natura ca fiind casa lor. Ura a înlocuit iubirea i oamenii au vie uit deta ându-se unii de altii. În consecin , singura na iune a lumii antice a fost divizat . Mai întâi s-a desp r it în dou grupuri ce s-au deplasat spre est i spre vest. Cele dou grupuri au continuat s se divid , i astfel s-a format multitudinea de na iuni pe care le avem ast zi. Unul dintre cele mai evidente simptome ale diviz rii, pe care Biblia il descrie ca fiind „Pr bu irea Turnului Babel”, a fost crearea diferitelor limbi. Aceste limbi de comunicare diferite, i-au desp r it i mai mult pe oameni, i a creat confuzie i disfunc ionalit i. Cuvântul ebraic pentru confuzie este Bilbul , i pentru a marca confuzia, capitolul Mesopotamia a primit un nume, Babel (Babylon). De la acea divizare – când dorin ele noastre au crescut de la nivelul zero, la nivelul unu – am înfruntat Natura. În loc s corect m egoismul care cre tea mereu, astfel încât s devenim una cu Natura, devenind astfel una cu Creatorul, noi am construit un scut mecanic i tehnologic pentru a ne proteja de aceasta. Motivul ini ial pentru care am dezvoltat tiin a i tehnologia a fost s ne securiz m existen a din spatele acestui scut, împotriva elementelor Naturii. S-a v zut c totusi, chiar dac suntem con tienti sau nu, de fapt, noi încerc m s control m Creatorul i s prelu m rolul de conduc tor.

În acele vremuri când avea loc acest Bilbul, Abraham tr ia în Babylon, ajutându- i tat l, s f ureasca mici idoli pe care s -i vând în magazinul familiei. Nu este greu de observat c Abraham se afla chiar în mijlocul acestui haos vibrant de idei, care au bulversat Babylonul, New York-ul lumii antice. Aceasta stare de confuzie, explic deasemeni întrebarea persistent a lui Abraham, a
- 21 -

c rei r spuns l-a condus spre a descoperi legea Naturii: „Cine este st pânul acestui capitol?” când i-a dat seama c exist un scop al confuziei i alien rii, imediat a început s explice acest lucru, oricui dorea s asculte. ASCUNZÂND, CERCETÂND, DAR NEG SIND Nivelul egoismului umanit ii era în continu cre tere, i cu fiecare nivel ne îndep rt m i mai mult de Natur (de Creator). În Cabala, distan a nu este m surat în inch sau yarzi; este m surat în calit i. Calit ile Creatorului sunt uniunea, conectarea i d ruirea, dar este posibil s îl sim im pe Creator, doar dac împ rt im calit ile Sale. Dac sunt centrat pe sine, sunt înc pabil s m conectez la ceva la fel de total i altruistic precum Creatorul. Ar fi ca i cum încerc m s observ m o alt persoan atunci când st m spate în spate. Deoarece am întors spatele Creatorului i deoarece înc dorim s -L control m, în mod cert, cu cât încerc m mai mult, cu atât mai frustra i devenim. Cu siguran , nu putem controla ceva ce nu vedem sau m car nu sim im. Aceasta dorin nu poate fi satisf cut niciodata pân când nu facem o întoarcere de 180 grade, pîn când nu vom privi în direc ia opus , ca s -L g sim. Mul i oameni deja sunt obosi i de promisiunile false ale tehnologiei, promisiuni de prosperitate, s n tate i ce este mai important, promisiuni pentru siguran a zilei de mâine. Dar partea bun a acestei st ri este c ne forteaz s ne reexamin m direc ia i s ne întreb m, „Este oare posibil ca s fi urmat o cale gre it atât de mult timp?” În mod particular ast zi, pe m sur ce con tientiz m criza i impasul cu care ne confrunt m, putem admite cu sinceritate c aceast cale pe care am ales-o este de fapt o strad f r ie ire. În loc s compens m centrarea noastr pe sine care este în opozi ie cu Natura, alegând tehnologia, ar trebui s schimb m egoismul nostru în altruism i în mod consecvent s realiz m uniunea cu Natura.
- 22 -

În Cabala, termenul folosit pentru schimbare este Tikkun (corectare). Ca s ne d m seama de opozi ia în care ne afl m fa de Creator, înseamn c trebuie s con tientiz m sciziunea ce a avut loc în noi (fiin e umane) cu cinci mii de ani în urm . Aceasta poart denumirea de „recunoa terea r ului”. Nu este u or, dar este primul pas c tre adevarata s n tate i fericire. CRIZA GLOBAL ARE UN SFÂR IT FERICIT De-a lungul ultimilor 5000 de ani, fiecare dintre cele dou frac ii ce au descins din Mesopotamia, a evoluat în civiliza ii de oameni foarte diferi i. Din cadrul primelor dou grupuri, una a devenit ceea ce noi numim „civiliza ia Vestic ”, iar cealalt a devenit ceea ce cunoa tem sub numele de „civiliza ia Estic ”. Cea mea agravant discordie dintre cele dou civiliza ii, reflect culminarea procesului ce a început odat cu prima diviziune, cu cinci mii de ani în urm . O singur na iune a fost divizat deoarece egoismul cre tea i îi separa pe membrii s i. Acum a sosit vremea ca aceast „na iune” – umanitatea – s se reuneasc i s devin iar i o singur na iune. Înc ne afl m în punctul de cotitur care a survenit în acei ani, dar ast zi suntem mult mai con tien i de aceasta. În concordan a cu în elepciunea Cabalei, aceast discordie cultural i aducerea în prim plan a credin elor mistice care erau abundente în Mesopotamia, marcheaz începutul reconect rii umanit ii într-o nou civiliza ie. Ast zi începem s ne d m seama c suntem to i conecta i i c trebuie s reconstruim statul care exista anterior diviz rii. Reconstruind totul într-o uniune a umanit ii, vom reconstrui de asemenea conexiunea noastr cu Natura, cu Creatorul.

- 23 -

EGOISMUL ESTE UN CATCH-22 În perioada în care misticismul prima, în elepciunea Cabalei a fost descoperit i a furnizat cunoa terea pe stadii a intensific rii egoismului nostru i ceea ce a cauzat aceast situa ie. Înv tura Cabali tilor spune c tot ceea ce exist este f cut dintr-o dorin a de auto-satisfacere. Totu i, aceste dorin e nu pot satisface în forma lor natural atunci când sunt centrate pe sine. Aceasta deoarece atunci când ne împlinim o dorin a, noi o anul m, i dac anul m dorin a pentru ceva, nu ne mai putem bucura de ea. De exemplu, gândi i-v la mâncarea voastr preferat . Acum, imagina i-v pe voi într-un restaurant renumit, stând comfortabil la o mas , în timp ce zâmbitorul chelner v aduce un platou acoperit, îl a eaz în fa a voastr i îndep rteaz capacul. Hmmm... acea delicioas scen familiar ! V bucura i de ea deja? Corpul vostru o face; de aceea secret sucuri digestive doar la gândul acestui meniu. Dar în momentul în care începe i s mânca i, pl cerea se diminueaz . Cu cât mai s tui sunte i, cu atât mai pu in pl cere deriv din mâncatul în sine. În final, când v-a i s turat pe deplin, nu v mai pute i bucura de acea mâncare i v opri i din mâncat. Nu v opri i din cauza faptului ca sunte i s tui, ci deoarece mâncatul nu mai este atât de distractiv atunci când ai stomacul plin. Acesta este egoismul de forma Catch-22 – dac ob ine i ceea ce v dori i, nu mai dori i acel lucru. De aceea, deoarece nu putem tr i f r pl cere, trebuie s c ut m tot timpul, pl ceri din ce în ce mai noi i mai mari. Facem acest lucru, dezvoltând noi dorin e, care deasemeni vor ramâne nesatisf cute. Este un cerc vicios. În mod clar, cu cât ne dorim mai mult, cu atât mai goi ne sim im. i cu cât mai goi ne sim im, cu atât mai frustra i devenim. i deoarece ne afl m acum la cel mai intens nivel al dorin elor din istoria noastr , nu putem evita concluzia c ast zi suntem mai nesatisf cu i ca oricând, chiar daca avem mult mai
- 24 -

multe decât aveau parin ii i str mo ii no tri. Contrastul dintre ceea ce avem, pe de o parte, i sentimentul în cre tere al st rii de insatisfac ie, pe de alt parte, este esen a crizei prin care trecem ast zi. Cu cât devenim mai egoi ti, cu atât mai goi de sim im, cu atât mai acut este criza. NECESITATEA ALTRUISMULUI Ini ial, to i oamenii erau interconecta i. Sim eam i gândeam despre sine precum o singur fiin uman , i acesta este exact modul în care Natura ne trateaz . Aceast fiin a uman „colectiv ” numit „Adam”, nume provenit din cuvântul ebraic Domeh (similar), însemnând similar cu Creatorul, care este deasemeni Unul i Întreg. Totu i, în ciuda uniunii noastre ini iale, pe m sur ce egoismul nostru cre tea, ne-am pierdut treptat senza ia de uniune i am devenit din ce în ce mai distan i unii fa a de al ii. C r ile de Cabala scriu c planul Naturii în leg tur cu egoismul nostru, este ca acesta s creasc pâna când vom realiza c am devenit foarte separa i i c ne urâm unii pe al ii. Logica din spatele planului, este ca mai întâi trebuie s ne sim im ca o singur entitate i apoi s devenim entit i egoiste i deta ate. Doar atunci vom realiza c suntem în completa opozi ie fa de Creator, i total egoi ti. Mai mult, aceasta este singura noastr modalitate de a con tientiza c egoismul este negativ, nesatisf c tor i în final f r speran . Dupa cum am mai spus, egoismul ne separ unii de al ii i de Natur . Dar pentru a schimba aceasta, trebuie sa ne d m mai întâi seama care este situa ia. Aceasta ne va duce în faza de a dori schimbarea, i s g sim în mod independent o modalitate de a ne transforma în persoane altruiste, reconectate cu toat umanitatea i cu Natura – Creatorul. În fond, noi deja am afirmat c dorin a este motorul schimb rii.

- 25 -

Cabalistul Yehuda Ashlag scrie c intrarea Luminii Superioare în dorin i desp r irea de aceasta, creaz un recipient potrivit pentru scopul s u: altruismul. Cu alte cuvinte, dac dorim s sim im uniunea cu Creatorul, trebuie întâi sa fim uni i cu El, i apoi s experiment m pierderea acestei uniuni. Experimentând ambele st ri, vom fi capabili s facem o alegere con tient , deoarece con tien a este necesar pentru o adevarat uniune. Putem compara acest proces cu un copil care se simte conectat cu p rin ii s i în faza copil riei timpurii, simte c este rebel în adolescen i în final, pe masur ce copilul devine adult, în elege i justific modul în care a fost educat. De fapt, altruismul nu este o op iune. Doar pare, ca i cum noi am putea s alegem dac putem fi egoi ti sau altrui ti. Dar dac examin m Natura, observ m c altruismul este legea fundamental a naturii. De exemplu, fiecare celul din organismul uman, este în mod inerent egoist . Dar ca s exist m, trebuie s - i reprime tendin ele egoiste, pentru binele corpului. Recompensa pentru aceast celul este c experimenteaz nu doar propria existen , dar i via a întregului corp. Noi, deasemeni, trebuie s dezvolt m conexiuni similare unii fa de al ii. Apoi, cu cât avem mai mult succes în realizarea leg turii, cu atât mai mult vom sim i existen a etern a lui Adam, în locul existen ei noastre fizice trec toare. În special ast zi, altruismul a devenit esen ial pentru supravie uirea noastr . A devenit evident c suntem to i conecta i i dependen i unul fa de cel lalt. Aceast dependent produce o nou i foarte precis defini ie a altruismului: orice act sau inten ie ce provine din nevoia de conectare a umanit ii într-o singur entitate, este considerat altruist . Prin extensie, orice act sau inten ie care nu este focalizat pe uniunea umanit ii, este egoist . Rezult c opozi ia noastr fa de natur este sursa tuturor suferin elor pe care le vedem în lume. Orice altceva în Natur –
- 26 -

minerale, plante, i animale – urmeaz în mod instinctiv legea altruist a Naturii. Doar comportamentul uman este în contrast cu restul Naturii i cu Creatorul. Mai mult, suferin a pe care o vedem în jurul nostru, nu este doar a noastr . Toate celelalte p r i ale Naturii sufer din cauza ac iunilor noastre gre ite. Dac fiecare parte a Naturii urmeaz în mod instinctiv aceast lege, i doar omul nu o face, atunci omul este singurul element corupt din Natur . Pe scurt, când ne corect m pe noi de la stadiul de egoism la cel de altruism, orice altceva va fi corectat, i implicit – ecologia, foametea, r zboiul i societatea în general. PERCEP IE INTENSIFICAT Exist un bonus special pentru altruism. Ar putea p rea ca i cum singura schimbare este cea pe care al ii o fac în ceea ce ne prive te, îns sunt mult mai multe beneficii. Când începem s ne gândim la al ii, devenim integra i cu ei, i ei cu noi. Gândi i-v astfel: ast zi sunt aproximativ 6,5 miliarde de oameni în lume. Ce ar fi dac , în loc s avem doua mâini, dou picioare i un creier ca s le control m, am avea 13 miliarde de mâini, 13 miliarde de picioare i 6,5 miliarde de creiere? Pare confuz? Nu chiar, deoarece toate acele creiere ar func iona ca unul singur, i mâinile ar func iona ca o singur pereche de mâini. Toat umanitatea ar func iona ca un singur corp al c rui capabilitati sunt intensificate de 6,5 miliarde de ori. Un moment, înc nu am vorbit despre bonus! Suplimentar, pentru a deveni un super-om, oricine devine altruistic, va primi deasemeni cele mai dorite daruri dintre toate: omniscien a, sau totala reamintire i totala cunoa tere. Deoarece altruismul este natura Creatorului, oferindu-ne egalizarea naturii noastre cu a Lui, noi începem s gândim ca El. Începem s în elegem de ce se întâmpl ceea ce se întâmpl , când trebuie s se întâmple, i ce trebuie s facem dac am dori ca lucrurile s se întâmple în mod
- 27 -

diferit. În Cabala, acest statut poart denumirea de „echivalen a formelor”, i acesta este scopul Crea iei. Acest statut de percep ie intensificat , de echivalen a formelor, este motivul pentru care am fost crea i ini ial. De aceea am fost crea i uni i, i am fost apoi des ar i i – ca s putem astfel s ne reunim. În procesul uniunii, vom înv a de ce Natura face ceea ce face, i vom deveni la fel de în elep i ca i Gândul creator. Când vom realiza uniunea cu Natura, ne vom sim i la fel de eterni i comple i ca i Natura. În aceast faz , chiar dac corpurile noastre mor, vom sim i c ne continu m existen a în eterna Natur . Via a fizic i moartea nu ne vor mai afecta deoarece percep ia noastr anterioar centrat pe sine, va fi înlocuit cu o percep ie complet altruist . Propriile noastre vie i vor deveni via a întregii Naturi. MOMENTUL ESTE ACUM Cartea Zoharului, „Biblia” Cabalei, a fost scris cu aproximativ 2000 de ani în urm . Ea spune c pâna la sfâr itul secolului 20, egoismul umanit ii va atinge o intensitate f r precedent. Dup cum am v zut mai inainte, cu cât mai mult dorim, cu atât mai goi ne sim im. De aceea, începând de la sfâr itul secolului 20, umanitatea a experimentat cea mai mare goliciune pe care a experimentat-o vreodat . Cartea Zoharului scrie deasemeni, c atunci când aceasta stare de gol este sim it , umanitatea va avea nevoie de mijloace de vindecare astfel încât oamenii s devin satisf cu i. Apoi, spune Zoharul, va sosi momentul în care Cabala va fi f cut cunoscut întregii umanit ti ca un mijloc de a atinge starea de sa ietate prin similarit i cu Natura. Procesul de atingere a sa iet ii, Tikkun, nu va avea loc instantaneu i nici simultan pentru fiecare. Pentru ca Tikkun s aib loc, o persoan trebuie s doreasc s se întâmple. Este un proces ce evolueaz independent de voin a proprie a cuiva.

- 28 -

Corectarea începe când o persoan î i d seama c natura sa egoist este sursa a tot ce este r u. Este o experien a foarte personal i foarte puternic , dar invariabil aduce persoana în faza de a dori schimbarea, de a se muta de la egoism la altruism. Dupa cum am mai spus, Creatorul ne trateaz ca pe o fiin creat , singular i unit . Am încercat s ne atingem scopurile egoiste, dar ast zi descoperim c problemele noastre vor fi rezolvate doar în mod colectiv i altruistic. Cu cât devenim mai con tien i de egoismul nostru, cu atât mai mult vom dori s folosim metoda Cabalei pentru a schimba natura noastr înspre altruism. Nu am f cut acest lucru atunci când a ap rut Cabala, dar il putem face acum, deoarece acum tim c avem nevoie de el! Ultimii 5,000 de ani ai evolu iei umanit ii, au fost un proces de încercare a unei metode, de examinare a pl cerii pe care o furniza aceasta, de ajungere în starea de deziluzie referitor la ea, i de p r sire a acestei metode în favoarea alteia. Metodele au venit i au plecat, dar starea de fericire nu a sporit în noi. Acum, c metoda Cabalei a ap rut, având ca int corectarea celui mai înalt nivel de egoism, nu mai trebuie s experiment m calea deziluziei. Putem pur i simplu s ne corect m egoismul prin intermediul Cabalei, i toate celelalte corec ii vor decurge ca un efect de domino. Astfel, în timpul acestei corec ii, putem sim i împlinire, inspira ie i bucurie. PE SCURT În elepciunea Cabalei (în elepciunea recep iei), a ap rut prima oara cu 5,000 de ani în urm , când umanitatea a început s se întrebe despre scopul existen ei sale. Cei care aveau aceast cunoa tere se numeau „cabali ti” i aveau r spunsul în leg tur cu scopul vie ii i cu rolul umanit ii în Univers. Dar în acele vremuri, dorin ele majorit ii oamenilor erau prea mici ca s necesite i cunoa tere. Astfel încât, atunci când Cabali tii au v zut c umanitatea nu avea nevoie de în elepciunea lor, ei au inut-o ascuns i au preg tit-o în secret, pentru timpurile
- 29 -

în care fiecare ar fi fost preg tit pentru aceast cunoa tere. Între timp, umanitatea a dezvoltat alte c i, precum religia i tiin a. Ast zi, când un num r din ce în ce mai mare de oameni, sunt convin i c religia i tiin a nu furnizeaz r spunsurile la întreb rile cele mai profunde ale vie ii, ei încep s priveasc în alt parte pentru a g si aceste r spunsuri. Acestea sunt vremurile pe care Cabala le-a a teptat, i de aceea reapare acum – pentru a furniza r spunsul la scopul existen ei. Cabala ne spune c Natura, care este sinonim cu Creatorul, este întreag , altruist i unit . Ea ne spune c trebuie nu doar s în elegem Natura, dar trebuie s i dorim s implement m acest mod de existen a în noi. Cabala ne spune deasemeni, c facând acest lucru, nu doar c vom egala Natura, dar vom în elege i Gândul ce st în spatele acesteia – Marele Plan. În final, Cabala afirm c în elegând Marele Plan, vom deveni egali cu acest Mare Plan, i c acesta este scopul Crea iei – s egalizeze Creatorul.

- 30 -

2 CEA MAI MARE DORIN A TUTUROR

Acum, c am f cut introducerea referitoare la originile Cabalei, este timpul s vedem cum se înrude te aceasta cu noi. Dup cum mul i dintre voi ti i, studiul Cabalei introduce mul i termeni str ini, cei mai mul i provenind din Ebraic , unele din Aramaic i altele din alte limbi precum ar fi Greaca. Dar avem i ve ti bune: încep torii i chiar i studen ii intermediari, se pot descurca foarte bine doar cu câ iva dintre ace ti termeni. De i ace tia semnific stadii spirituale, dac îi experimenta i în interiorul vostru, ve i descoperi denumirea lor corect . Cabala vorbe te deasemeni despre dorin e i despre cum s le satisfacem. Ea a cercetat sufletul uman i dezvoltarea sa înc de la primele începuturi în calitate de s mân a spiritual i pâna la culmea atins prin Arborele Vie ii. Îndata ce în elegi esen a ei, restul îl vei înv a cu ajutorul propriei inimi. TRAMBULINA PENTRU CRE TERE S începem de unde am terminat ultimul capitol. Spuneam c lucrurile ar putea fi bune dac am putea înv a s ne folosim egoismul în mod diferit – s facem leg tura unii cu al ii ca i cum am forma o singur fiin spiritual . Am înv at c exist o metod pentru aceasta – metoda Cabalei, ce a luat na tere exact pentru acest scop. Dar dac privim în jur, putem cu siguran vedea c nu avem în fa un viitor pozitiv. Ne afl m în plin criz – una foarte mare. Chiar dac nu am fost r ni i de aceasta, nu avem nici o garan ie ca în final nu se va întâmpla acest lucru. Se pare c nu exist domeniu

- 31 -

în care criza s nu- i fi l sat amprenta, fie c e vorba de via a personal , de societatea în care tr im, sau în Natura. Crizele în sine, nu sunt neap rat negative; ele doar indic faptul c , starea prezent s-a întrecut pe ea îns i, i c este momentul s trecem la urm toarea faz . Democra ia, revolu ia industrial , eliberarea femeii, fizica quantic , toate acestea au ap rut ca rezultat al crizei în domeniul respectiv. De fapt, tot ce exist ast zi este rezultatul unei crize trecute. Criza de ast zi nu este diferit în fond, de cele din trecut; totu i, este mult mai intens , afectând întreaga omenire. Dar la fel ca orice criz , este o oportunitate de schimbare, o trambulin pentru dezvoltare. Dac alegem corect, toate greut tile ar putea s dispar pur i simplu. Am putea cu u urin s procur m hran , ap i ad post pentru întreaga omenire. Am putea s consolid m pacea mondial i s facem ca aceast planet sa fie o lume prosper i dinamic . Dar pentru ca acestea s se întâmple, trebuie s dorim s se întâmple i s alegem ceea ce Natura dore te ca noi s alegem – unitate, în locul alegerii noastre prezente, de separare. De ce atunci, nu dorim s ne conect m? De ce ne separ m unii fa de ceilal i? Cu cât progres m mai mult, i cu cât mai multe cuno tin e dobândim, cu atât mai deconecta i devenim. Am înv at cum s construim nave spa iale, cum s construim robo i de dimensiunea unei molecule; am descifrat întreaga genetic uman . De ce atunci, nu am înv at cum s fim ferici i? Cu cât vom înv a mai mult despre Cabala, cu atât mai mult vom descoperi c întotdeauna ne conduce c tre r d cina lucrurilor. Înainte s v dea orice r spuns, v spune de ce v afla i în starea prezent . i îndat ce cunoa te i r d cina situa iei voastre, foarte rar ve i mai avea nevoie de ghidare. In acest spirit, s vedem ce am înv at pîna ast zi, i poate c vom descoperi de ce nu am g sit înc , cheia fericirii.

- 32 -

ÎN SPATELE U ILOR ÎNCHISE Omul...dac este gre it educat, este cea mai s lbatic dintre toate creaturile terestre - Plato, Legile Cunoa terea a fost întotdeauna considerat o avere. Spionajul nu este o inven ie a timpurilor moderne; el a existat înc de la începuturile istoriei. Dar a existat deoarece cunoa terea a fost dezvaluit întotdeauna oricui avea nevoie s tie, iar singura disput era cine trebuie cu adev rat s tie. În trecut, cei care aveau cunoa terea erau numi i „în elep i”, i cunoa terea pe care o posedau era din secretele Naturii. În elep ii î i ascundeau cunoa terea, temîndu-se c ar putea c dea pe mâinile celor pe care ei îi considerau a fi nedemni de aceasta. Dar cum putem determina cine are dreptul s cunoasc ? Oare faptul c de in exclusiv o p rticic de informa ie, îmi d dreptul s o in ascuns ? În mod normal, nici o persoan nu ar fi de acord cu ideea c nu este demn pentru cunoa tere; de aceea noi încerc m s „fur m” orice informa ie dorim, i care nu este accesibil altfel. Dar nu asta a fost situa ia dintotdeauna. Cu mul i ani în urm , înainte ca egoismul s ating nivelul s u maxim, oamenii puneau beneficiul public, înaintea celui considerat a fi al lor. Ei se sim eau conecta i cu întreaga Natur i cu întreaga umanitate, nu cu sine. Pentru ei, acesta era modul natural de a fi. Dar ast zi, modul nostru de a gândi s-a schimbat drastic, i credem c avem dreptul s tim orice i s facem orice. Aceasta ne dicteaz automat nivelul egoismului nostru. De fapt, chiar înainte ca umanitatea s ating al patrulea nivel al dorin ei, colarii au început s - i vînd cunoa terea ca s ob in profituri materiale, onoare i putere. Pe m sur ce tenta ia material cre tea, oamenii nu se mai mul umeau cu modestul lor
- 33 -

mod de via i i-au îndreptat toate eforturile pentru a cerceta Natura. Dar, to i ace ti oameni au început s - i foloseasc cunoa terea pentru a câ tiga pl ceri materiale. Ast zi, cu progresul tehnologic i cu gradul nostru foarte înalt de egoism, s abuz m cunoa terea, a devenit ceva obi nuit. Cu cât tehnologia progreseaza mai mult, cu atât mai periculo i devenim pentru noi în ine i pentru ceea ce ne înconjoar . Pe m sur ce devenim i mai puternici, suntem mult mai tenta i s ne folosim puterile ca s ob inem ceea ce ne dorim. Dup cum am mai spus, dorin a de a primi are patru nivele de intensitate. Cu cât devine mai puternic , cu atât mai mare este declinul social i moral. Nici nu este de mirare c ne afl m în plin criz . Este deasemeni foarte clar de ce în elep ii i-au ascuns cunoa terea, i de ce egoismul lor crescut îi oblig s o dezv luie. F r s ne schimb m pe sine, cunoa terea i progresul nu ne vor ajuta. Ele vor produce i mai mult r u decât au facut pîn acum. De aceea, ar trebui s fim foarte naivi ca s a tept m ca dezvoltarea tiin ific s î i in promisiunile pentru o via mai bun . Dac ne dorim un viitor mai luminos, trebuie doar s ne schimb m pe sine. EVOLU IA DORIN ELOR Afirma ia c natura uman este egoist , este ca i cum ar fi un antet. Dar deoarece suntem prin natura noastr egoi ti, to i suntem f r excep ie, ne face s folosim într-un mod gre it tot ceea ce tim. Aceasta nu înseamn c ne vom folosi cunoa terea ca s înf ptuim o crim . Dar se poate manifesta în lucruri m runte, cum ar fi s ob inem o promovare la serviciu pe care s nu o merit m, sau s îndep rt m iubita celui mai bun prieten de acesta. Adev rul despre egoism nu este c natura uman este egoist ; este c Eu sunt un egoist. Prima dat când ne confrunt m cu propriul egoism, este o experien care chiar ne treze te. i ca orice lucru care ne treze te, ne d o imens durere de cap.
- 34 -

Este un motiv foarte serios, acela pentru care dorin a noastr de a primi evolueaz în mod constant. Dar acum, s ne concentr m pe rolul acestei evolu ii în atingerea cunoa terii. Când o nou dorin a apare, aceasta creaz nevoi noi. i când c ut m moduri în care s satisfacem aceste nevoi, ne dezvolt m i ne îmbun t im min ile. Cu alte cuvinte, este evolu ia dorin ei de a primi pl cere, care creaz la rândul s u evolu ie. O privire asupra istoriei umanit ii din perspectiva evolu iei dorin elor, ne arat cum aceste tot mai crescânde dorin e genereaz fiecare concept, descoperire i inven ie. Fiecare inova ie de fapt, a fost o unealt care ne-a ajutat s ne satisfacem sistemul de nevoi i cereri pe care dorin ele noastre l-au creat. Primul nivel al dorin elor este în leg tur cu dorin ele fizice, cum ar fi: mâncarea, sexul, familia i casa. Acestea sunt cele mai elementare dorin e, pe care le au toate creaturile vii. Spre deosebire de primul nivel al dorin elor, toate celelalte nivele sunt specific umane i se nasc într-o societate uman . Al doilea nivel este dorin a de abunden a; al treilea este dorin a de onoare, faim i domina ie, i al patrulea nivel este dorin a de cunoa tere. Fericirea sau nefericirea, pl cerea sau suferin a, depind de cât de mult ne satisfacem nevoile. Dar satisfacerea necesit efort. De fapt, suntem atât de condu i de pl cere încât, conform celor spuse de cabalistul Yehuda Ashlag, „Cineva nu poate s fac nici cea mai mic mi care f r a avea o motiva ie... f r ca s aib cumva, un beneficiu personal din aceasta”. Mai mult, „Când, de exemplu, cineva î i mi c o mâna de pe scaun ca s o pun pe mas , se datoreaz faptului c mutându- i mîna, va sim i pl cere mai mult . Dac cineva nu ar gândi astfel, acea persoana i-ar l sa mâna s stea pe scaun, pentru tot restul vie ii.” În capitolul anterior, am spus c egoismul este ca i un Catch-22. Cu alte cuvinte, intensitatea pl cerii depinde de
- 35 -

intensitatea dorin ei. Pe m sur ce sa ietatea cre te, dorin a scade propor ional. De aceea, atunci când dorin a dispare, dispare i pl cerea. Rezult c pentru a te bucura de ceva, trebuie nu doar s dorim acel ceva, dar s i men inem dorin a, altfel pl cerea va dispare. Mai mult, pl cerea nu se afl în obiectul dorit; ea se afl în interiorul celui ce dore te pl cerea. De exemplu: dac îmi place mult tonul (pe te), asta nu înseamn ca tonul are în el vreo pl cere, ci c pl cerea ce are „forma” tonului, se afl în mine. Întreba i orice ton vre i, dac simte vreo pl cere în legatur cu propria carne. M îndoiesc ca o s primi i vreun r spuns pozitiv. A putea s -l întreb pe ton: „Dar de ce nu te bucuri de carnea ta? când gust chiar i pu in din tine, simt un gust atât de bun... Iar tu ai tone de ton! Dac eram în locul t u, m-a fi sim it în paradis.” Bineîn eles, c to i tim c acesta nu este un dialog realistic, i nu doar din cauza faptului c tonul nu vorbe te limba englez . Noi sim im instinctiv c tonul nu se bucur de propria carne, în timp ce oamenilor le place foarte mult gustul tonului. De unde vine aceast pl cere uman fa de gustul tonului? Din faptul c noi avem dorin a pentru aceasta. Motivul pentru care pe tele numit ton, nu se bucur de propria carne este c nu are nici o dorin a în acest sens. O dorin specific de a primi pl cere de la un obiect anume, se nume te Kli (recipient/unealt ), i recep ionarea pl cerii din interiorul acestui Kli se nume te Ohr (Lumina). Conceptele de Kli i Ohr sunt cu siguran a cele mai importante concepte din în elepciunea Cabala. Când pute i construi un Kli, un recipient pentru Creator, atunci ve i primi Lumina Lui.

- 36 -

CONTROLÂND DORIN ELE Acum, când tim c dorin ele genereaz progres, haide i s vedem cum le-am controlat de-a lungul istoriei. În majoritate, am avut dou moduri de a controla dorin ele: 1-Transformând totul în obiceiuri, dorin e de „supunere”, sau înh mându-le într-o rutin zilnic ; 2-Diminuându-le i suprimându-le. Cele mai multe religii au folosit prima op iune, „etichetând” fiecare ac iune cu câte o recompens . Ca s ne motiveze s facem ceea ce era considerat a fi bine, tutorii no trii i cei din jurul nostru, ne recompenseaz cu feedbackuri pozitive, de câte ori facem ceva „bine”. Pe m sur ce înaint m în vârst , recompensele dispar treptat, dar ac iunile proprii sunt „etichetate” deja în min ile noastre ca fiind recompensabile. Odat ce ne obi nuim cu ceva, aceasta devine a doua noastr natur . i când ac ion m în concordan cu natura noastr , ne sim im întotdeauna comfortabil cu noi în ine. Al doilea mod de a conduce dorin ele noastre – prin diminuarea lor – este folosit în mod curent în înv turile estice. Aceast abordare urmeaz o singur regul : Mai bine s nu dore ti, decât s dore ti i s nu ai, sau ca s folosim cuvintele lui Lao-Tzu (604 i.e.n. – 531 i.e.n.), „Manifesta i simplitate; îmbr i a i simplitatea; reduce i egoismul; ave i pu ine dorin e” (Calea lui Lao-Tzu). Timp de mul i ani, se pare c am avut la dispozi ie doar aceste dou metode. De i nu am ob inut ceea ce ne-am dorit – din cauza regulii care ne face ca atunci când ob inem ce ne dorim, s nu mai dorim acel lucru – procesul în sine a fost satisf c tor. De câte ori o nou dorin se n tea, credeam c de acea dat , dorin ele noastre vor fi satisf cute. Eram plini de speran atâta

- 37 -

vreme cât continu m s vis m; i unde exist speran , acolo este via , chiar dac de fapt nu ne îndeplinim acele visuri. Dar dorin ele noastre au crescut. Ele au putut din ce în ce mai greu sa fie satisf cute cu vise neâmplinite, cu un Kli gol, lipsit fiind de umplerea pe care a fost menit s o aib . Si astfel, cele dou c i – supunerea dorin elor i diminuarea lor – întâmpin o provocare major . Când nu putem diminua dorin ele noastre, nu avem alt alegere decât s c ut m un mod de a le satisface. În concordan cu aceasta, sau abandon m vechile c i, sau le combin m cumva cu o nou cale de c utare. APARE O NOU DORIN Am spus c sunt patru grade ale dorin ei de a primi: a) dorin ele fizice pentru mâncare, reproducere i familie; b) abunden a c) puterea i respectul, câteodat separate în dou grupuri distincte d) dorin a de cunoa tere Cele patru grade sunt divizate în dou grupuri: 1) dorin ele animale, primul grad, sunt împ rt ite de c tre toate creaturile vii; 2) dorin ele umane, gradele doi, trei i patru care sunt exclusiv umane. Acest al doilea grup, este cel care ne-a adus unde suntem ast zi. Dar ast zi a ap rut o nou dorin – al cincilea grad în evolu ia dorin ei de a primi. Dup cum am spus în capitolul anterior, Cartea Zoharului scrie c la sfâr itul secolului 20, o nou dorin va ap rea. Aceasta nou dorin nu este doar o simpl alt dorin ; este culminarea tuturor gradelor de dorin e precedente. Nu este doar cea mai puternic dorin , dar con ine elemente unice care o diferen iaz de toate celelalte dorin e.

- 38 -

Când Cabali tii vorbesc despre inim , ei nu se refer la inima fizic , ci la dorin ele primelor patru grade. Dar al cincilea nivel al dorin elor, este complet diferit în esen . El vrea satisfac ie doar din spiritualitate, i nu din ceva fizic. Aceast dorin este deasemeni r d cina cre terii spirituale pe care cineva este destinat s o experimenteze. Din acest motiv, cabali tii numesc aceast dorin „punctul din inim ”.

O NOU METOD PENTRU O NOU DORIN Când „punctul din inim ” apare, persoana î i mut preferin ele de la a vrea pl ceri lume ti – sex, bani, putere i cunoa tere – la a vrea pl ceri spirituale. Deoarece aceasta este un nou fel de pl cere pe care o c ut m, avem deasemeni nevoie de o nou metod pentru a o satisface. Metoda care satisface noua dorin se nume te „în elepciunea Cabalei” (în elepciunea despre cum s primim). Pentru a în elege aceast nou metod , haide i s privim la diferen a dintre în elepciunea Cabalei, a c rui scop este s satisfac dorin a pentru spiritualitate, i metodele folosite pentru satisfacerea altor dorin e. Cu dorin ele noastre „obi nuite” putem în mod uzual s definim ceea ce putem ob ine cu u urin . Dac vreau s m nânc, voi cauta mâncare; dac vreau respect, ac ionez într-un fel care cred c îi va face pe oameni s m respecte. Dar deoarece nu tiu exact ce este spiritualitatea, cum pot ti cum o pot ob ine? Deoarece la început, nu ne d m seama c ceea ce dorim cu adev rat, este s -l descoperim pe Creator, deasemeni nu ne d m seama c vom avea nevoie de o nou metod de a-L c uta. Aceast dorin este atât de diferit de orice altceva am sim it înainte, încât ne este neclar pân i nou . De aceea metoda descoperirii i satisfacerii este numit „În elepciunea a ceea ce este Ascuns”.
- 39 -

Atâta timp cât tot ce ne doream era mâncare, statut social i cunoa tere, nu aveam nevoie de în elepciunea a ceea ce este Ascuns. Nu aveam nevoie s o folosim, a a încât ea a r mas ascuns . Dar t inuirea sa nu a însemnat i abandonarea sa. Din contr , vreme de cinci mii de ani, Cabali tii au lefuit-o i au rafinat-o pentru timpurile în care oamenii ar fi avut nevoie de ea. Ei au scris c r i din ce în ce mai simple astfel încât Cabala s fie în eleas i s devin accesibil . Ei tiau c în viitor, oamenii vor avea nevoie de ea, i au scris c acest lucru se va întâmpla în momentul în care va apare al cincilea nivel al dorin elor. Acum c acest nivel a ap rut, aceia care îl recunosc, simt nevoia pentru în elepciunea Cabalei. În termeni Cabalistici: pentru a primi pl cere, trebuie s avem un Kli pentru aceasta, o dorin bine definit pentru o pl cere specific . Apari ia Kli-ului ne for eaz creierul s caute un mod de a-l umple cu Ohr (Lumina). Acum când mul i dintre noi avem „puncte în inimile noastre”, în elepciunea Cabalei se prezint ca un mod de a ne satisface dorin a de spiritualitate. TIKKUN—CORECTAREA INTEN IEI DE A PRIMI Deja am afirmat c inten ia de a primi este un Catch-22: când în final primesc ceea ce am c utat, aproape instantaneu dorin a pentru acest lucru dispare. i bineîn eles, f r s doresc, nu m pot bucura de acel lucru. Dorin a pentru spiritualitate vine cu mecanismul s u unic i preinstalat, pentru evitarea acestui catch (prindere). Acest mecanism se nume te Tikkun (corec ie). O dorin a celui de al cincilea nivel trebuie întâi s fie „îmbr cat ” cu acest Tikkun, înainte ca s fie folosit într-un mod eficient i pl cut. Când vom în elege acest Tikkun, vom rezolva multe neîn elegeri obi nuite despre Cabala. Inten ia de a primi a fost for a conduc toare din spatele fiec rui progres i schimbare din istoria umanit ii. Dar dorin a de a primi, întotdeauna a fost de primire a
- 40 -

pl cerii pentru propria încântare. În timp ce nu este nimic gre it în a vrea s primim pl cere, inten ia de autosatisfacere ne plaseaz în opozi ie cu Natura, cu Creatorul. De aceea, dorind s primim pentru noi, ne separ m de fapt de Creator. Aceasta este coruperea noastr , cauza fiec rei nenorociri i nemul umiri. Un Tikkun se întâmpl , nu când ne oprim din a primi, ci când schimb m motivul pentru care primim, inten ia noastr . Când primim pentru noi, se nume te ”egoism”. Când primim cu scopul de a ne reuni cu Creatorul, se nume te „altruism”, aceasta însemnând unitatea cu Natura. De exemplu, v-ar place s mânca i aceea i mâncare în fiecare zi a lunii? Probabil c nu. Dar exact acest lucru li se impune bebelu ilor. Ei nu au nici un cuvânt de spus în aceast privin . De fapt, singurul motiv pentru care accept aceast situa ie, se datoreaz faptului c ei nu cunosc nimic altceva. Dar cu siguran , este mult pl cere pe care o simt din actul de a mânca, alta decât umplerea stomacurilor lor goale. Acum gândi i-v la mama copilului. Imagina i-v chipul ei radiind pe m sur ce î i hr ne te copilul. Ea se simte ca în rai doar privindu- i copilul mâncând atât de s n tos. Poate c copilul este mul umit, dar mama este exaltat . Iat ce se întâmpl : amândoi, i mama i copilul, sunt încânta i de dorin a copilului pentru mâncare. Dar în timp ce copilul se concentreaz pe zona stomacului s u, pl cerea mamei este infinit mai mare din cauza încânt rii ce i-o aduce d ruirea c tre copilul s u. Concentrarea sa nu este pe sine, ci pe copilul ei. La fel este i cu Natura. Dac tiam ce dorea Natura de la noi, i am fi îndeplinit aceast dorin , am fi sim it pl cerea de a d rui. Mai mult, nu am sim i acest lucru la nivelul instinctiv la care este experien a natural a mamei cu copiii s i, ci la nivelul spiritual al contactului cu Natura. În limba ebraic – limba original a Cabalei – inten ia este numit Kavana. De aceea, avem nevoie de Tikkun pentru a a eza Kavana potrivit peste dorin ele noastre.

- 41 -

Recompensa pentru a face un Tikkun i pentru a avea o Kavana este îndeplinirea ultimei, celei mai mari dintre toate dorin ele – dorin a pentru spiritualitate, pentru Creator. Când aceasta dorin este îndeplinit , persoana tie sistemul care controleaz realitatea, particip la f urirea acesteia, i eventual prime te cheile i locul oferului (conduc torului). O astfel de persoan nu va mai experimenta via a i moartea în felul în care o fac ceilal i, ci va curge prin eternitate, f r efort i cu bucurie, ca un uvoi de încântare i uniune, unit fiind cu Creatorul. PE SCURT Sunt cinci nivele ale dorin elor noastre, divizate în 3 grupuri. Primul grup este format din dorin ele animalice (mâncare, reproducere i cas ); al doilea este cel al dorin elor umane (bani, onoare, cunoa tere), i al treilea grup este cel al dorin elor spirituale ( „punctul” din inim ). Atâta timp cât doar primele dou grupuri erau active, noi neam setat pe „supunerea” dorin elor noastre printr-o rutin , i pe suprimarea lor. Când „punctul din inim ” a ap rut, primele dou moduri nu i-au mai f cut treaba, i noi a trebuit s c ut m alt cale. Acest moment a fost când Cabala a reaparut la suprafa , dupa ce a stat ascuns vreme de mii de ani, a teptând clipa în care era necesar . În elepciunea Cabalei este calea pentru Tikkun-urile noastre (corec ii). Folosind-o, ne putem schimba Kavana (inten ia) de la dorin a de autosatisfacere, definit ca egoism, la dorin a de gratificare a întregii Naturi, a Creatorului, definit ca altruism. Criza global pe care o experiment m ast zi, este o adevarat criz a dorin elor. Când folosim în elepciunea Cabalei pentru a satisface ultima, cea mai mare dorin dintre toate – dorin a de spiritualitate – toate problemele vor fi automat rezolvate, deoarece r d cinile lor se afl în insatisfac ia spiritual pe care mul i o experimenteaz în prezent.
- 42 -

3 ORIGINEA CREA IEI

Acum când am stabilit c ast zi este o nevoie real pentru studiul Cabalei, a sosit momentul s înv m câteva din înv turile sale de baz . Chiar dac scopul acestei c r i nu ne permite un studiu al Lumilor Superioare, la sfâr itul capitolului ve i avea o baz suficient solid pentru continuare, în cazul în care dori i sa studia i Cabala în am nunt. Un cuvânt despre desene: c r ile Cabalei sunt, i întotdeauna au fost, pline de desene. Acestea ajut la descrierea stadiilor sau a structurilor spirituale. Înc de la inceputuri, Cabali tii au folosit desenele ca unelte pentru a explica ce au experimentat de-a lungul c ii spirituale. Totu i, este foarte important s ne amintim c desenele nu reprezint obiecte tangibile. Ele sunt pur i simplu imagini folosite pentru explicarea stadiilor spirituale, care se refer la cea mai intima rela ie a cuiva cu Creatorul, cu Natura. LUMILE SPIRITUALE Crea ia este facut în întregime dintr-o dorin de a primi pl cere. Aceast dorin a evoluat în patru faze, ultima dintre ele fiind numit „o creatur ” (Figura 1). Aceasta structur a evolu iei dorin elor, este baza a tot ceea ce exist . Figura 1 descrie facerea creaturii. Dac privim aceasta ca pe o poveste, ne va ajuta s ne amintim c desenele descriu stadii emo ionale i spirituale, i nu locuri i obiecte.

- 43 -

Înainte de a ap rea prima crea ie, a trebuit s fie gândit , planificat . În acest caz, vorbim despre Crea ie i despre gândul ce a f cut ca Crea ia s se nasc . Vom numi aceasta „Gândul Crea iei”. În primul capitol, am spus c în trecut, frica oamenilor de Natur , i-a f cut s cerceteze care este planul acesteia în leg tur cu ei i cu fiecare dintre noi. În observa iile lor, au descoperit c planul Naturii este ca noi s primim pl cere. i nu orice fel de pl cere, ca cele pe care le sim im în aceast lume. Natura (despre care am spus c este interschimbabil cu termenul „Creator”) dore te ca noi s primim o pl cere special – pl cerea de a deveni identici cu Sine, cu Creatorul. Deci dac privi i Figura 1, ve i vedea c Gândul Crea iei este de fapt o dorin de a da pl cere (numit „Lumina”) creaturilor. Aceasta este deasemeni originea Crea iei, de care apar inem cu to i. Cabali tii folosesc termenul Kli (recipient, receptor) pentru a descrie dorin a de a primi pl cere, Lumina. Acum putem vedea de ce i-au denumit în elepciunea, „în elepciunea Cabalei” (în elepciunea de a primi). Deasemeni aveau un motiv întemeiat pentru care au numit pl cerea „Lumina”. Când Kli – o creatur , o persoan – îl simte pe Creator, este o experimentare a marii în elepciuni care r sare peste o persoan , ca i cum ceva a r s rit peste mine, i acum v d Lumina. Când aceasta ni se întâmpl , ne d m seama c în elepciunea s-a manifestat, c a fost întotdeauna acolo, de i ascuns de ochii no tri. Este ca i cum întunericul nop ii i invizibilul, au fost f cute vizibile. Si deoarece aceast Lumina

- 44 -

aduce cu ea cunoa tere, Cabali tii o numesc „Lumina cunoa terii” i metoda de a o primi, „în elepciunea Cabalei”. PATRU FAZE DE BAZ S ne întoarcem la povestea noastr . Pentru a pune în practic , gândul de a da pl cere, Creatorul a proiectat o Crea ie care dore te s primeasc în mod natural, pl cerea de a fi identic cu Creatorul. Dac sunte i p rinte, ti i cum se simte acesta. Ce cuvinte mai calde putem spune unui tat mândru decât, „Fiul t u este imaginea ta identic !” ? Dup cum am spus, Gândul Crea iei – de a d rui pl cere creaturii – este r d cina Crea iei. Din acest motiv, Gândul Crea iei este numit „Faza R d cinii” sau „Faza Zero” i dorin a de a primi pl cerea este numit „Faza Unu”. Re ine i c Faza Zero este ar tat ca o s geat descendent . De câte ori apare o s geat descendent , înseamn c Lumina vine de la Creator c tre creatur . Dar opusul nu este valabil: de câte ori apare o s geat ascendent , creatura d ruie te Lumin Creatorului dar aceasta dore te sa revin la el. i ce se întâmpl când sunt dou s ge i îndreptate în direc ii opuse? Continua i s citi i: în curând ve i afla ce înseamna asta. Deasemeni, cabali tii de refer la Creator ca la „Inten ia de a D rui”, i la creatur ca la „inten ia de a primi încântare i pl cere” sau mai simplu „inten ia de a primi”. Vom vorbi despre percep ia noastr despre Creator, ceva mai târziu, dar ceea ce este important în acest moment, este c întotdeauna cabali tii ne vorbesc despre ceea ce ei percep. Ei nu ne spun c Creatorul are o dorin de a da; ei ne spun c ceea ce v d ei la Creator este c El are o dorin de a
- 45 -

d rui i c de aceea îl numesc: „Inten ia de a D rui”. Pentru c au descoperit deasemeni în ei o dorin de a primi dorin a pe care El vrea s-o d ruiasc , ei s-au autonumit „inten ia de a primi”. Deci, inten ia de a primi este prima Crea ie, r d cina fiec rei creaturi singulare. Când Crea ia, inten ia de a primi, simte c pl cerea vine de la cineva care o d , î i d seama c adev rata pl cere st în actul d ruirii, nu în cel al primirii. Ca rezultat, inten ia de a primi începe s doreasc a d rui (observa i s geata ascendent ce provine din al doilea Kli – vasul din desen). Aceasta este o cu totul nou faz – Faza Doi. S examin m ce determin aceast nou faz . Dac privim la Kli, vedem c acesta nu se schimb de-a lungul fazelor. Aceasta înseamn c inten ia de a primi este tot atât de activ ca i înainte. Deoarece inten ia de a primi a fost construit în Gândul Crea iei, ea este etern i nu poate fi niciodat schimbat . Totu i, în Faza Doi, inten ia de a primi vrea s primeasc pl cere din d ruire, nu din primire, iar aceasta este o schimbare fundamental . Marea diferen este ca Faza Doi are nevoie de o alt fiin c reia s îi poat d rui. Cu alte cuvinte, Faza Doi trebuie s fie rela ionat pozitiv cu altcineva sau cu altceva înafara de ea îns i. Faza doi, care ne for eaz s d ruim, în ciuda dorin ei noastre de a primi, face ca via a s fie posibil . F r aceasta, parin ii nu ar avea grij de copiii lor, i via a social nu ar fi posibil . De exemplu, dac am un restaurant, dorin a mea este de a face bani, dar baza este c hr nesc str ini pentru care nu am nici un interes pe termen lung. La fel este situa ia bancherilor, a taximetri tilor i a tuturor celorlal i. Acum ne putem da seama de ce legea naturii este altruismul i d ruirea, i nu legea primirii, chiar dac inten ia de a primi se afl la baza fiec rei motiv ri a creaturii, la fel ca în Faza Unu. Din minutul în care Crea ia are i dorin a de a primi, i dorin a de a d rui, tot ce se va întâmpla, va avea originea în „rela ia” dintre primele dou faze.
- 46 -

Dup cum tocmai am ar tat, dorin a de a d rui în Faza Doi for eaz comunicarea, g sirea cuiva care are nevoie s primeasc . De aceea, Faza Doi începe acum s examineze ce poate d rui Creatorului. Pân la urm , cui altcuiva poate d rui? Dar când faza Doi încearc de fapt s d ruiasc , descoper c tot ceea ce Creatorul dore te, este de a d rui. El nu are absolut nici o dorin de a primi. i de fapt, ce ar putea Creatura s d ruiasc Creatorului? Mai mult, Faza Doi descoper c în inima sa, în Faza Unu, dorin a adevarat este de a primi. Descoper c originea sa este in esen o inten ie de a primi încântare i pl cere i c nu este nici un dram de dorin de a d rui. Dar, aici st cheia problemei, deoarece Creatorul vrea doar s d ruiasc , iar inten ia creaturii de a primi este exact ceea ce aceasta poate d rui Creatorului. Aceasta poate suna confuz, dar dac v gândi i la pl cerea mamei care deriv din hr nirea propriului copil, ve i realiza c copilul de fapt îi d ruie te mamei sale pl cerea, doar din faptul c vrea s m nânce. De aceea, în Faza Trei, inten ia de a primi alege s primeasc , i f când aceasta, d înapoi Fazei R d cin , Creatorului. Acum avem un cerc complet în care ambii juc tori d ruiesc: Faza Zero, Creatorul, d ruie te creaturii, care este Faza Unu, i creatura, trecind prin Faza Unu, Doi i Trei, d ruie te înapoi Creatorului prin faptul c prime te de la El. În figura 1, s geata descendent din Faza Trei, indic faptul c ac iunea sa este de a recep iona, ca în Faza Unu, dar s geata ascendent indic faptul c inten ia sa este de a d rui, ca în Faza Doi. i înc odat , ambele ac iuni folosesc aceea i inten ie de a primi ca în Faza Unu i Doi; aceasta nu se schimb deloc. Dup cum am v zut anterior, inten iile noastre egoiste sunt motivul tuturor problemelor pe care le vedem în omenire. Aici, deasemeni, la originea Crea iei, inten ia este mult mai important decât ac iunea în sine. De fapt, Yehuda Ashlag a spus în mod metaforic, c Faza Trei prime te zece procente i d ruie te nou zeci procente.
- 47 -

Acum pare c avem un ciclu perfect, în care Creatorul a reu it sa fac o creatur identic cu Sine – un d ruitor. Mai mult, creatura se bucur când d ruie te, întorcând astfel pl cerea c tre Creator. Dar oare face aceasta, pentru ca Gândul Crea iei s fie complet? Nu chiar. Actul recept rii (în Faza Unu) i în elegerea faptului c singura dorin a Creatorului este de a d rui (Faza Doi), face ca creatura s doreasc s aib acela i statut, care este Faza Trei. Dar devenind un d ruitor, nu înseamn c creatura va avea acela i statut, de i aceasta completeaz Gândul Crea iei. A fi în acela i stadiu cu Creatorul înseamn c creatura nu va deveni doar un d ruitor, dar va avea i acela i gând, în calitate de D ruitor – Gândul Crea iei. În acest stadiu, creatura ar în elege de ce a fost ini iat cercul Creator-creatur , i la fel de bine, de ce Creatorul a format Crea ia. Mai clar, dorin a de a în elege Gândul Crea iei, este o nou faz . Singurul lucru cu care o putem compara, este un copil care vrea s fie simultan, la fel de puternic i de inteligent ca i p rin ii s i. tim în mod instinctiv c acest lucru este posibil atunci când copilul p e te în „pantofii” p rin ilor s i. De aceea p rin ii spun adesea copiilor lor, „A teapt pâna când o s ai i tu copii; atunci vei în elege”. Unul dintre termenii cei mai comuni în Cabala este Sefirot. Cuvântul provine din cuvântul ebraic, Sapir (safir) i fiecare Sefira (singularul pentru Sefirot) are propria sa Lumin . Deasemeni, fiecare din cele patru faze este numit dupa una sau mai multe Sefira. Faza Zero este numita Keter, Faza Unu, Hochma, Faza Doi, Bina, Faza Trei, Zeir Anpin i Faza Patru, Malchut. De fapt, sunt zece Sefirot, deoarece Zeir Anpin este compus din ase Sefirot: Hesed, Gevura, Tifferet, Netzah, Hod i Yesod. De aceea, setul complet de Sefirot este Keter, Hochma, Bina, Hesed, Gevura, Tifferet, Netzah, Hod, Yesod i Malchut.

- 48 -

În Cabala, în elegerea Gândului Crea iei – cel mai profund nivel al în elegerii – este numit „atingere”. Dup aceasta tânje te inten ia de a primi, în ultima faz – Faza Patru. Dorin a de a în elege Gândul Crea iei este for a cea mai puternic în Crea ie. Ea st în spatele întregului proces al evolu iei. Chiar dac suntem con tien i de ea sau nu, cunoa terea final pe care to i o c utam, este în elegerea motivului pentru care Creatorul face ceea ce face. Este aceea i direc ie care i-a f cut pe cabali ti s descopere secretele Crea iei, cu mii de ani în urm . Pân când nu vom în elege acest lucru, nu vom g si pacea în mintea noastr . CERCETAREA GÂNDULUI CREA IEI Chiar dac Creatorul dore te ca noi s primim pl cerea de a deveni identici cu El, totu i nu ne-a dat aceast dorin ini ial . Tot ceea ce El ne-a dat – creatura, sufletul unit al lui Adam ha Rishon – a fost tânjirea dup pl cerea ultim . Totu i, dup cum putem vedea în secven a fazelor, Creatorul nu a infuzat creatura cu o dorin de a fi ca El; aceasta este ceva ce a evoluat în interiorul s u, de-a lungul fazelor. În Faza Trei, creatura deja a primit totul i inten ioneaz s returneze Creatorului. Secven a ar fi putut s se termine chiar aici i acum, deoarece creatura deja face ceea ce Creatorul face – d ruie te. În acest sens, ei sint identici. Dar creatura nu a fost setat pentru a d rui. Ea dorea s în eleag ce face ca d ruirea s fie pl cut , de ce o for a d ruirii este necesar pentru a crea realitatea, i ce în elepciune ob ine cel ce d ruie te, din aceast ac iune. Pe scurt, creatura dorea s în eleag Gândul Crea iei. Aceasta este o nou dorin , una pe care Creatorul nu a „plantat-o” în creatur .

- 49 -

În acest punct al cercet rii Gândului Crea iei, creatura a devenit o fiin distinct , separat de Creator. Putem privi aceasta, în modul urm tor: dac doresc s fiu ca altcineva, înseamn c sunt con tient de faptul c altcineva exist lâng mine i c acest cineva are ceva ce eu îmi doresc, sau este ceva ce îmi doresc s fiu. Cu alte cuvinte, nu doar c îmi dau seama c exist cineva lâng mine, dar îmi dau seama i c acesta este diferit de mine i nu doar diferit, dar i mai bun. Altfel, de ce a mai dori s fiu ca El? De aceea, Malchut, Faza Patru, este foarte diferit de primele trei faze deoarece dore te s primeasc o anumit pl cere (vezi s geata sub ire) – aceea de a fi identic cu Creatorul. Din Perspectiva Creatorului, dorin a lui Malchut completeaz Gândul Crea iei, ciclul pe care El l-a avut ini ial în minte (Figura 2). Din p cate, noi nu privim lucrurile din perspectiva Creatorului. Privind de aici de jos, prin ochelarii no tri spirituali deteriora i, tabloul este departe de a fi ideal. Pentru Kli (o persoan ), aflat complet în opozi ie cu Lumina, pentru a deveni Lumin , el trebuie s - i foloseasc voin a de a primi cu inten ia de a d rui. F când aceasta, el î i îndreapt aten ia de la propria pl cere, c tre bucuria Creatorului pe care o prime te din actul d ruirii i facând aceasta, Kli devine deasemeni un d ruitor. De fapt, ac iunea de a primi pentru a d rui Creatorului, deja se întâmpl în Faza Trei. Din punctul de vedere al ac iunilor Creatorului, Faza Trei deja i-a îndeplinit sarcina de a deveni

- 50 -

identic cu Creatorul. Creatorul d pentru a d rui, iar Faza Trei prime te pentru a d rui, deci, din acest punct de vedere, sunt la fel. Dar, pl cerea final nu este de a ti ce face Creatorul i de a copia ac iunile Lui. Pl cerea final este de a ti de ce El face ceea ce face i s ating acelea i gânduri ca i El i aceasta, cea mai înalt parte a Crea iei – Gândul Creatorului – nu a fost dat creaturii; este ceea ce creatura (Faza Patru) trebuie s ating . Este o leg tur foarte frumoas aici. Pe de o parte, pare c Creatorul i noi ne afl m în tabere opuse, deoarece El d i noi primim. Dar, de fapt, pl cerea Lui suprem este ca noi s fim asemenea Lui, iar pl cerea noastr suprem ar fi s devenim asemenea Lui; în mod similar, fiecare copil dore te s fie asemenea p rin ilor i, în mod natural, fiecare p rinte vrea ca copilul s u s aib ceea ce el i-a dorit, îns nu a putut s aib . Rezult c noi i Creatorul avem, de fapt, acela i scop. Dac am putea în elege acest concept, vie ile noastre ar fi foarte, foarte diferite; în loc de confuzia i dezorientarea pe care mul i dintre noi le experimenteaz ast zi, ambii, noi i Creatorul, am fi capabili s mar m împreun c tre scopul destinat nou înc de la începutul Crea iei.

Cabali tii folosesc mul i termeni pentru a descrie inten ia de a d rui: Creator, Lumin , D ruitor, Gândul Crea iei, Faza Zero, R d cin , Faza R d cin , Keter, Bina i multe altele. În mod similar, ei folosesc mul i termeni pentru a descrie inten ia de a primi: creatur , Kli, primitori, Faza Unu, Hochma i Malchut sunt doar câ iva dintre ace tia. Ace ti termeni se refer la subtilit i cu dou caracteristici – d ruire i primire. Dac ne amintim aceasta, nu vom fi confuzi din cauza tuturor acestor nume. Ca s devin precum Creatorul, cel ce d ruie te, Kli-ul face dou lucruri: în primul rând, el opre te primirea, ac iune numit
- 51 -

Tzimtzum (restric ie). El opre te total Lumina i nu îi permite s intre în Kli. În mod similar, este mai u or s evi i a mânca ceva gustos, dar nes n tos, decât s gu ti pu in i s la i restul pe farfurie. De aceea, f câd un Tzimtzum,este primul i cel mai u or pas în vederea devenirii precum Creatorul. Urm torul lucru pe care-l face Malchut este de a seta un mecanism care examineaz Lumina (pl cerea) i decide dac s o primeasc i dac da, cât de mult. Acest mecanism se nume te Masach (ecran). Condi ia prin care Masach determin cât prime te, se numeste „ elul de a d rui” (Figura 3). În termeni simpli, Kli doar ia ceea ce poate primi cu inten ia de a-L mul umi pe Creator. Lumina primit în interiorul Kli se nume te „Lumina interioar ” i Lumina ce r mâne afar este numit „Lumina Înconjur toare”. La sfâr itul procesului de corec ie, Kli va primi toat Lumina Creatorului i se va uni cu El. Acesta este scopul Crea iei. Când atingem acest stadiu, ne vom sim i în acela i timp i ca fiin e individuale i ca o singur i unit societate, deoarece, de fapt, Kli nu este compus din dorin ele unei singure persoane, ci din dorin ele întregii umanit i i, când complet m i aceast ultim corec ie, vom deveni identici cu Creatorul, Faza Patru va fi umplut , iar Crea ia va fi complet , atât din perspectiva noastr , cât i din perspectiva Lui.

- 52 -

CALEA Pentru a deveni identic cu Creatorul, primul lucru pe care o creatur trebuie s îl ob in este mediul adecvat de a evolua i de a deveni asemenea Creatorului. Acest mediu este numit „lumi”. La Faza Patru, creatura a fost împ r it în dou p r i: cea de sus i cea de jos. Partea de sus constituie lumile, iar cea de jos constituie creatura, care este totul în interiorul acestor lumi. Lumile sunt f cute din dorin e pentru care Masach a permis Luminii s intre în Faza Patru, iar creatura va fi f cut din dorin e pentru care Masach nu a permis Luminii s intre. Deja tim c Crea ia este f cut dintr-un singur lucru: o inten ie de a primi încântare i pl cere. De aceea, partea de sus i cea de jos nu se refer , de fapt, la o loca ie, ci la dorin e pe care noi le percepem a fi de sus sau de jos. Cu alte cuvinte, dorin ele înalte sunt dorin ele pe care le apreciem mai mult decât pe cele pe care le consider m a fi joase. În cazul fazei Patru, orice dorin poate fi folosit pentru a d rui Creatorului i deci apar ine p r ii de sus i orice dorin ce nu poate fi folosit în acest mod, apar ine p r ii de jos. Deoarece sunt cinci nivele ale dorin elor – natura moart , vegetativ , animat , vorbitoare i spiritual – fiecare nivel este analizat. Cele care ac ioneaz creaz lumile i cele care nu ac ioneaz creaz creatura. Mai devreme, în acest capitol, am spus c ablonul celei de a Patra Faze este baza a tot ceea ce exist . De aceea, lumile evolueaz dup acela i model care a func ionat în crearea fazelor. În partea stâng a Figurii 4 este o imagine a con inutului Fazei Patru, care arat divizarea acesteia în partea de sus i cea de jos, ce con ine creatura. Deci, s vorbim mai mult despre Faza Patru i cum lucreaz prin Masach. În fond, Faza Patru suntem noi; deci, dac în elegem cum func ioneaz aceasta, s-ar putea s înv m ceva despre noi. Faza Patru, Malchut, nu a ap rut de nic ieri. Ea a evoluat din Faza Trei, care a evoluat din Faza Doi, etc. În mod similar, Abraham Lincoln nu a ap rut pur i simplu ca pre edinte. El a
- 53 -

crescut ca bebelu ul Aby, a devenit copil, tân r i apoi adult care, în final, a devenit pre edinte. Dar fazele preliminare nu dispar. F r ele, Pre edintele Lincoln nu ar fi devenit Pre edintele Lincoln. Motivul pentru care noi nu le putem vedea este acela c nivelul cel mai dezvoltat domin i ine în umbr pe cele mai pu in dezvoltate. Dar ultimul, cel mai înalt nivel, nu doar c simte existen a lor, dar i lucreaz cu aceste alte nivele. De aceea sunt momente când ne sim im precum copiii, în special când intr m în contact cu locuri în care nu am fost maturi. Pur i simplu, aceste locuri nu sunt acoperite de un strat gros, iar acele locuri ne fac s ne sim im la fel ca i un copil. Aceast structur multistratificat este cea care ne permite s devenim eventual p rin i. În procesul cre terii copiilor, noi combin m prezentul cu fazele anterioare: în elegem situa iile pe care copiii no tri le experimenteaz , deoarece i noi am avut experien e similare. Ne raport m la acele situa ii cu cunoa terea i experien a pe care am acumulat-o de-a lungul anilor. Motivul pentru care suntem construi i astfel este c Malchut (ca s îl numim cu numele cel mai cunoscut) este construit exact
- 54 -

astfel. Toate fazele anterioare lui Malchut exist în interiorul s u i îl ajut s men in structura sa. Pentru a deveni pe cât posibil similar cu Creatorul, Malchut analizeaz fiecare nivel al dorin elor din interiorul s u i împarte dorin ele în cele func ionale i nefunc ionale în interiorul fiec rui nivel. Dar dorin ele func ionale nu vor fi folosite doar pentru a primi cu scopul de a darui Creatorului. Ele vor „ajuta”, de asemeni, pe Creator s î i duc la îndeplinire elul Lui de a-l face pe Malchut identic cu El. Cu câteva pagini în urm , am spus c pentru a îndeplini scopul de a deveni identic cu Creatorul, creatura trebuie s î i asigure un mediu înconjur tor pentru a evolua i a deveni asemenea Creatorului. Exact asta este ceea ce lumile – dorin ele func ionale – fac. Ele „arat ” dorin elor nefunc ionale cum s primeasc în scopul de a d rui Creatorului i f când astfel, ajut dorin ele nefunc ionale s se corecteze. Putem a desena acum tabloul rela iilor dintre lumi i creatur , ca un grup de constructori, în care unul dintre muncitori nu tie ce s fac . Lumile înva creatura demonstrându-i cum s ating fiecare scop: cum s sape, cum s cioc neasc fiecare nivel i tot a a. În cazul spiritualitatii, lumile arat creaturii ce i-a dat Creatorul i cum s lucreze cu ce a primit, în mod corect. Încet, încet, creatura poate începe s î i foloseasc în acest mod dorin ele i de aceea dorin ele din lumea noastr apar la suprafa în mod gradat, de la cea mai blând , la cea mai intens . Dorin ele sunt împ r ite în modul urm tor: Lumea Adam Kadmon este partea func ional a nivelului naturii moarte, iar partea de jos a acestui nivel, creatura, este partea nefunc ional . De fapt, la nivelul naturii moarte nu este nimic corectat, deoarece este un nivel imobil i care nu- i folose te dorin ele. Nivelul naturii moarte (în ambele p r i) este doar r d cina a tot ceea ce va urma.

- 55 -

Din tot ce am înv at pân acum, înc nu tim care din cele cinci lumi despre care am vorbit este lumea noastr . De fapt, nici una dintre ele nu este a noastr . Re ine i c nu exist „locuri” în spiritualitate, ci doar stadii. Cu cât mai înalt este o lume, cu atât mai altruist este stadiul care o reprezint . Motivul pentru care lumea noastr nu este men ionat nic ieri este acela c lumile spirituale sunt altruiste, iar lumea noastr este ca i noi, egoist . Deoarece egoismul este opusul altruismului, lumea noastr este deta at de sistemul lumilor spirituale. De aceea Cabali tii nu au men ionat-o în structura pe care au descris-o. Mai mult, lumile de fapt nu exist pân când noi nu le creem, devenind ca Creatorul. Motivul pentru care vorbim la timpul trecut este c acei cabali ti care au escaladat din lumea noastr în lumile spirituale ne spun ce au g sit ei. Dac dorim i noi s g sim lumile spirituale, trebuie s creem iar aceste lumi în interiorul nostru, devenind altrui ti. Urm toarea, Lumea Atzilut, este partea func ional a nivelului vegetativ, iar partea de jos a acestui nivel, creatura, este partea nefunc ional . Lumea Beria este partea func ional a nivelului animat, iar creatura, partea de jos a acestui nivel, este partea nefunc ional . Lumea Yetzira este partea func ional a nivelului vorbitor, iar creatura, partea de jos a acestui nivel, este partea nefunc ional . În final, lumea Assiya este partea func ional a nivelului spiritual, cel mai intens nivel al dorin elor, iar creatura, partea de jos a acestui nivel, este partea nefunc ional . Acum ti i de ce, dac corect m umanitatea, orice altceva va fi corectat în acela i mod. Deci, s vorbim despre noi i despre ce se întâmpl cu noi.

- 56 -

ADAM HARISHON – SUFLETUL COMUN Adam ha Rishon, sufletul comun (creatura) este actuala r d cin a tot ce se întâmpl aici. Este o structur a dorin elor care deriv îndat ce forma ia lumilor spirituale a fost complet . Dup cum am spus, cele cinci lumi, Adam Kadmon, Atzilut, Beria, Yetzira i Assiya completeaz dezvoltarea p r ii superioare a Fazei Patru. Dar partea cea mai de jos, înc are nevoie s fie completat . Cu alte cuvinte, sufletul este f cut din dorin e nefunc ionale ce nu au putut primi Lumina pentru a d rui apoi Creatorului, atunci când au fost create. Acum ele trebuie s ias la suprafa una câte una i s fie corectate – func ionale – cu ajutorul celorlalte lumi, dorin ele func ionale. De aceea, la fel ca partea superioar a Fazei Patru este i partea inferioar care se divide în nivele ale dorin elor: natura moart , vegetativ, animat i vorbitor. Adam ha Rishon evolueaz cu tot atâtea grade ca i lumile i cele patru faze de baz . Dar dorin ele lui Adam sunt egoiste, centrate pe sine; de aceea el nu a putut primi Lumina pentru a începe. Ca rezultat, noi, p r i ale sufletului lui Adam, am pierdut sentimentul uniunii i unit ii în care am fost crea i. Trebuie s în elegem cum func ioneaz sistemul spiritual. Dorin a Creatorului este de a d rui; de aceea El ne-a creat i ne-a sus inut. Dup cum am mai spus, o dorin de a primi este centrat pe sine, prin natura sa; ea absoarbe, în timp ce o dorin de a d rui este neap rat focalizat în afarr , c tre primitor. De aceea, o dorin de a primi nu poate crea. De aceea Creatorul trebuie s aib o dorin de a d rui, altfel El nefiind capabil de a crea. Totu i, deoarece El dore te s d ruiasc , ceea ce El creaz , va avea obligatoriu dorin de a primi. Altfel, El nu va fi capabil s d ruiasc . Deci El ne-a creat echipa i cu o dorin de a primi i cu nimic alceva. Aceasta este foarte important s în elegem; nimic nu este în noi, în afar de dorin a de a primi i nu este nimic altceva ce ar trebui s fie în noi, în afar de dorin a de a primi. Deci, dac
- 57 -

primim de la El, ciclul este complet. El este fericit i noi suntem ferici i. Corect? De fapt, nu este chiar a a. Dac tot ceea ce ne dorim este de a primi, atunci nu ne putem raporta la d ruitor, deoarece nu este nimic în noi care ne îndreapt privirea în exteriorul nostru, pentru a putea vedea de unde vine ce primim. Rezult c noi trebuie s avem dorin a de a primi, dar i c trebuie s cunoa tem pe cel ce ne d , iar pentru aceasta avem nevoie de o dorin de a da. De aceea avem Faza Unu i Faza Doi. Calea de a avea ambele dorin e nu este s creem o nou dorin care nu a fost înstilat în noi de Creator. Calea de a face acest lucru este de a privi la pl cerea pe care i-o d m celui ce ne d ruie te, în compara ie cu pl cerea pe care putem sau nu s o experiment m în proces. Aceasta se nume te „inten ia de a d rui”. Este, în acela i timp, esen a corectiei i ceea ce ne determin pe noi ca fiin e umane s ne deplas m de la egoism spre altruism i, în final, îndat ce am atins aceast calitate, ne putem conecta la Creator, iar pentru aceasta sunt menite lumile spirituale s ne înve e. Pân când nu ne sim im conecta i cu Creatorul, suntem considera i a fi piese sparte ale sufletului Adam ha Rishon, dorin e necorectate. În momentul în care avem inten ia de a d rui, devenim corecta i i conecta i, în acela i timp, la Creator cât i la întreaga umanitate. Când to i suntem corecta i, vom r s ri iar i la Faza R d cin , chiar deasupra lumii Adam Kadmon, la Gândul Crea iei, numit Ein Sof (F r Sfâr it), deoarece împlinirea noastr va fi f r de sfâr it i etern .

- 58 -

PE SCURT Gândul Crea iei este de a d rui încântare i pl cere, f când o creatur care este similar cu cel ce a f urit-o. Acest Gând (Lumina) creaz o voin de a primi încântare i pl cere. Ulterior, voin a de a primi începe s vrea s dea, deoarece este mai asem n toare cu Creatorul i, în mod clar, aceasta este de dorit. Voin a de a primi decide atunci s primeasc , deoarece acesta este modul de a da pl cere Creatorului. Dup aceasta, inten ia de a primi vrea s tie Gândul care l-a creat, deoarece, ce alt pl cere mai mare poate fi, decât s tie totul? În final, inten ia de a primi (creatura) începe s primeasc cu inten ia de a d rui, deoarece, d ruind, pare similar cu Creatorul i, astfel, poate studia gândurile Creatorului. Acele dorin e care pot primi pentru a d rui creaz lumile, care sunt considerate partea superioar a Crea iei i dorin ele care nu pot fi folosite pentru a d rui constituie sufletul comun Adam ha Rishon. Acele dorin e sunt considerate partea inferioar a Crea iei. Lumile i sufletul sunt similar construite, dar difer intensitatea dorin ei. Din aceast cauz , lumile pot ar ta sufletului cum s lucreze pentru a d rui i astfel s ajute ca Adam ha Rishon s fie corectat. În linii mari vorbind, fiecare dorin este corectat într-o anumit lume: nivelul naturii moarte este corectat în lumea Adam Kadmon; nivelul vegetativ în lumea Atzilut; nivelul animat în lumea Beria; nivelul vorbitor în lumea Yetzira; i dorinta de spiritualitate poat fi corectat doar în lumea Assiya, partea cea mai de jos, din care face parte universul nostru fizic i asta ne aduce pe noi la subiectul urm torului capitol.

- 59 -

4 UNIVERSUL NOSTRU

La începutul capitolului anterior am scris c , înainte de a fi ceva creat, a fost Gândul Crea iei. Acest Gând a creat Faza Unu pân la Faza Patru a dorin ei de a primi, care a creat lumile Adam Kadmon pân la Assiya, care apoi a creat sufletul Adam ha Rishon, care s-a rupt în miliardele de suflete ce le avem ast zi. Este foarte important s ne amintim aceast ordine a crea iei, deoarece ne aminte te c lucrurile evolueaz de sus în jos, de la spiritual la corporal i nu în alt mod. Practic vorbind, aceasta înseamn c lumea noastr este creat i guvernat de lumile spirituale. Mai mult, nu exist nici m car un motiv în lumea noastr , care s nu se întâmple mai întâi sus i singura diferen între lumea noastr i lumile spirituale este c evenimentele din lumile spirituale reflect inten ii altruiste i evenimentele din lumea noastr reflect inten iile egoiste. Din cauza structurii în cascad a lumilor, lumea noastr este numit „lumea rezultatelor”, proceselor spirituale i evenimentelor. Indiferent de ceea ce facem aici, nu are impact în nici o lume spiritual . De aceea, dac dorim s schimb m ceva în lumea noastr , trebuie prima oar s escalad m lumile spirituale, „camera de control” a lumii noastre i care afecteaz lumea aceasta, de acolo.

- 60 -

PIRAMIDA Dup cum se întâmpl în lumile spirituale, totul în lumea noastr evolueaz pe parcursul celor cinci faze, de la Zero la Patru. Lumea noastr este construit ca o piramid . La baz , începutul evolu iei acestei lumi, este nivelul naturii moarte (neanimat ), f cut din trilioane de tone de materie (vezi figura 5). Pierdut în aceste trilioane de tone de materie este o firav f râmi numit „Planeta P mânt” i, pe acest P mânt, a ap rut nivelul vegetativ. Natural, vegeta ia pe P mânt este, cantitativ, infinit mai mic decât materia neanimat de pe P mânt i, asta, ca s nu mai compar m cu cantitatea de materie din întregul univers. Nivelul animat a ap rut dup cel vegetativ i are o mas foarte mic , chiar i în compara ie cu nivelul vegetativ. Cel vorbitor, bineîn eles, a ap rut ultimul i are cea mai mic mas dintre toate. Recent, un alt nivel a r s rit din nivelul vorbitor. Este numit „nivelul spiritual” sau „spiritualitate”. (Deoarece aici vorbim de timpuri geologice, când spunem recent, ne referim la faptul c s-a întâmplat doar cu câteva mii de ani în urm ). Nu putem cuprinde adev rata dimensiune a Crea iei, dar, dac privim la Piramida Crea iei (figura 5) i ne gândim la propor iile dintre fiecare din nivelele învecinate, vom începe s în elegem cât de special i recent este dorin a pentru spiritualitate. De fapt, dac ne gândim la timpul de când universul exist – aproximativ 15 miliarde de ani – ca la o singur zi de 24 de ore, dorin a pentru spiritualitate a ap rut doar cu 0,0288 secunde în urm . În termeni geologici, ne referim la momentul prezent.

- 61 -

Deci, pe de o parte, cu cât mai înalt este dorin a, cu atât mai rar ( i mai tân r ) este ea. Pe de alt parte, existen a nivelului spiritual, peste nivelul uman, indic faptul c noi nu ne-am terminat înc evolu ia. Evolu ia este mai intens ca niciodat , dar, deoarece noi suntem ultimul nivel ap rut, gândim în mod natural c suntem nivelul de vârf. S-ar putea s fim la nivelul de vârf, dar nu suntem nivelul final, suntem doar ultimul nivel care a ap rut deja. Nivelul final va folosi corpurile noastre ca gazde, dar va fi compus în întregime de noi moduri de gândire, sim ire i tr ire. Acesta deja evolueaz în noi i este numit „nivelul spiritual”. Nu este necesar s apar vreo modificare fizic i nici o specie nou , ci doar o modificare interioar a percep iei noastre despre lume. Acesta este motivul pentru care urm toarea faz este atât de lunecoas ; este în interiorul nostru, scris în Reshimot-ul nostru, ca i datele scrise pe un hard-drive. Aceste date vor fi citite i executate indiferent de faptul c suntem sau nu con tien i de ele, dar putem citi i executa datele mult mai rapid i într-un mod mult mai pl cut dac le citim cu „software”-ul potrivit – în elepciunea Cabalei.

- 62 -

PRECUM SUS, A A i JOS Dac facem o paralel între fazele p mântene ale celor Patru Faze de Baz a Luminii, epoca neanimat corespunde cu Faza R d cin , cea vegetativ corespunde cu Faza Unu, cea animat cu epoca Fazei Doi, cea vorbitoare cu Faza Trei i cea spiritual cu Faza Patru. Etapa de tinere e a planetei P mânt, în care totul ardea, a durat multe miliarde de ani. Pe m sur ce se r cea, a ap rut via a vegetativ , ce a domnit pe planet multe milioane de ani. Dar, la fel cum nivelul vegetativ este mult mai înaintat în piramida spiritual decât nivelul neanimat, perioada fizic vegetativ a fost mai scurt decât perioada terestr neanimat .. Dup completarea fazei vegetative a venit perioada animat . Ca i cele dou etape anterioare, cea animat a fost mai scurt decât epoca vegetativ , situându-se ca propor ii între nivelele vegetativ i vorbitor pe piramida spiritual . Faza uman , care corespunde nivelului vorbitor pe piramida spiritual , este prezent doar de aproximativ 40 de mii de ani, când umanitatea completeaz evolu ia sa, a celei de a patra faze, evolu ia va fi complet i umanitatea se va reuni cu Creatorul. Faza Patru a început cu aproximativ cinci mii de ani în urm , când punctul din inim a ap rut prima oar . Ca i în lumea spiritual , numele primului om care a experimentat acest punct a fost Adam. El a fost Adam ha Rishon (Primul Om). Numele Adam, provine din cuvintele ebraice, Adamah la Elyon ( Eu voi fi ca Unul de Sus) i reflect dorin a lui Adam de a fi asemenea Creatorului. De aceea, ast zi, din ce în ce mai mul i oameni caut r spunsuri spirituale la întreb rile lor.

- 63 -

URCÂND SCARA Când Cabali tii vorbesc despre evolu ia spiritual , ei vorbesc despre escaladarea sc rii spirituale. De aceea Cabalistul Yehuda Ashlag i-a numit comentariile la Cartea Zoharului, Perush HaSulam (Comentarii asupra Sc rii) i de aceea el a fost numit Baal HaSulam (De in torul Sc rii). Dar, dac ne întoarcem cu câteva pagini în urm , vom descoperi c „urcând scara”, de fapt înseamn „înapoi la r d cini”. Aceasta, deoarece noi deja am fost acolo, dar acum trebuie s ne d m seama cum s ne reîntoarcem singuri. R d cina este scopul nostru final; este unde trebuie s ajungem to i. Dar, ca s ajungem acolo repede i în pace avem nevoie de o imens dorin pentru aceasta – un Kli. O astfel de dorin pentru spiritualitate poate veni doar din Lumin , de la Creator, dar, ca s devin suficient de puternic , are nevoie s fie intensificat de mediul înconjur tor. Haide i s facem aceasta ceva mai clar : dac vreau o bucat de pr jitur , îmi imaginez pr jitura în minte, textura sa, culoarea, dulcea a i modul cum se topeste în gur . Cu cât m gândesc mai mult la ea, cu atât o doresc mai mult. În Cabala, am spune c „prajitura str luce te” pentru mine cu „Lumina Înconjur toare”. De aceea, pentru a dori spiritualitatea, avem nevoie s atingem acea Lumin Înconjur toare care ne va face pe noi s dorim pl cerile spirituale. Cu cât mai mult Lumin adun m, cu atât mai repede o s progres m. Dorin a de spiritualitate este numit „OMUL ce a r s rit” i tehnica necesar este aceea i prin care cre tem dorin a pentru o prajitur – cum o imagin m, cum vorbim despre ea, citim despre ea, gândim despre ea i facem tot ce putem pentru a ne focaliza pe ea. Dar, modul cel mai puternic de a cre te orice dorin este mediul înconjur tor. Putem folosi mediul înconjur tor pentru a intensifica dorin a noastr spiritual , OMUL nostru i s acceler m progresul.
- 64 -

Vom vorbi despre mediul înconjur tor mai pe larg în Capitolul ase, dar, în acest moment, haide i s gândim în felul urm tor: dac toat lumea în jurul meu vrea i vorbe te despre acela i lucru i exist un singur lucru „valabil”, de-abia a tept s vreau aceasta. În Capitolul Doi am spus c apari ia unui Kli, a unei dorin e, for eaz creierul nostru s caute modalit i de a umple Kli cu Ohr (Lumin ) pentru a-l satisface. Cu cât mai mare este Kli, cu atât mai m rea este Lumina; cu cât mai m rea este Lumina, cu atât mai repede vom g si drumul corect. Exist vreo diferen între a numi Lumina „Lumin Înconjur toare” sau doar „Lumin ”? Diferitele denumiri, „Lumin Înconjur toare” i „Lumin ” se refer la dou func ii ale aceleia i Lumini. Lumina ce nu este considerat Înconjur toare este ceea ce noi experiment m ca pe pl cere, în timp ce Lumina Înconjur toare este Lumina care construie te Kli-urile noastre, locul în care Lumina va intra, la final. Amândou sunt, de fapt, o singur Lumin , dar, când o experiment m ca i corec ie i construc ie, o numim „Lumina Înconjur toare”, când o sim im ca pl cere pur , o numim „Lumin ”. Înainte s dezvolt m un Kli, este natural faptul c nu vom primi nici o Lumin . Dar Lumina este acolo, înconjurându-ne sufletele, la fel cum Natura ne înconjoar dintotdeauna. Deci, când nu avem un Kli, Lumina Înconjur toare construie te Kli pentru noi prin cre terea dorin ei noastre pentru ea. Îns trebuie s în elegem, pentru început, cum construie te Lumina Înconjur toare Kli-ul nostru i de ce este numit „Lumin ”. Pentru a în elege toate acestea, trebuie s în elegem conceptul de Reshimot.

- 65 -

Lumile spirituale i sufletul lui Adam ha Rishon evolueaz într-o anumit ordine. În ceea ce prive te lumile, au fost: Adam Kadmon, Atzilut, Beria, Yetzira i Assiya; în ceea ce-l priveste pe Adam ha Rishon, evolu ia a fost numit dup felul dorin elor care erau – natur moart (neanimat), vegetativ, animat, vorbitor i spiritual. La fel cum nu ne uit m copil ria i ne raport m la evenimentele trecute în experien a noastr actual , fiecare pas complet în procesul evolu iei nu este pierdut, dar este înregistrat în „memoria spiritual ” a noastr , subcon tient . Cu alte cuvinte, în interiorul nostru st toat istoria întregii umanit i pe parcursul evolu iei noastre spirituale, înc din timpurile în care eram una cu Gândirea Crea iei i pâna în zilele noastre. S urci pe scara spiritual înseamn , pur i simplu, s î i aminte ti, înc o dat , stadiile pe care deja le-am experimentat i s redescoperim aceste amintiri. Acele amintiri sunt numite Reshimot (înregistr ri) i fiecare Reshimo (singularul de la Reshimot) se refer la un anumit stadiu spiritual. Deoarece evolu ia noastr spiritual este dezvaluit într-o anumit ordine, acum Reshimot din interiorul nostru iese la suprafa în acea ordine. Cu alte cuvinte, stadiile noastre viitoare sunt deja determinate, deoarece noi nu creem nimic nou, ci doar ne amintim evenimente care deja ni s-au întâmplat i de care nu eram con tien i. Singurul lucru pe care-l putem determina i pe care-l vom discuta pe larg în capitolele urm toare este cât de repede putem urca scara. Cu cât mai din greu lucr m la aceast urcare, cu atât mai repede aceste stadii se vor schimba i cu atât mai repede progresul nostru spiritual va avea loc. Fiecare Reshimo este completat când l-am experimentat în totalitate i, la fel ca un lan , când un Reshimo se termin , apare imediat urm torul Reshimo. Acest urm tor Reshimo a creat prezentul Reshimo, dar, din moment ce acum ne deplas m înapoi în sus pe scar , prezentul Reshimo î i treze te creatorul original. De aceea, nu trebuie s ne a tept m ca stadiul nostru prezent s se termine, astfel încât s ne putem odihni, deoarece, când stadiul
- 66 -

actual se termin , aceasta ne va conduce c tre linia urm toare, pân ne complet m corec ia noastr . Când încerc m s devenim altrui ti (spirituali), ne apropiem din ce în ce mai mult de stadiul nostru corectat, deoarece ne retrezim mult mai repede Reshimot i, din moment ce aceste Reshimot sunt înregistr ri ale experien elor spirituale mai înalte, senza iile pe care le creaz în noi sunt mai multe senza ii spirituale. Când aceasta se întâmpl , începem s sim im vag conexiunea, unitatea i iubirea ce exist în acest stadiu, mai mult ca pe o lumin slab i aflat la distan mare. Cu cât încerc m mai mult s o atingem, cu atât ne apropiem de ea i cu atât mai puternic str luce te. Mai mult, cu cât este mai puternic Lumina, cu atât este mai puternic dorin a noastr pentru ea i de aceea Lumina construie te Kli-ul nostru, dorin a noastr pentru spiritualitate. Acum vedem, de asemenea, c numele „Lumin Înconjur toare” descrie perfect modul în care o sim im, atâta timp cât înc nu am atins-o, o vedem ca pe ceva extern care ne atrage cu promisiunile oarbe de încântare. De fiecare dat când Lumina construie te un Kli suficient de mare pentru noi, pentru a p i în urmatorul nivel, urm torul Reshimo vine i o nou dorin se na te în noi. Nu tim de ce dorin ele noastre se schimb , deoarece ele sunt întotdeauna parte din Reshimot-ul de un nivel mai superior decât nivelul nostru curent, chiar i atunci când nu par a fi a a. La fel ca i ultimul Reshimo care a fost adus la suprafa i ne-a adus în stadiul nostru actual, o nou dorin se apropie dintrun nou Reshimo. Acesta este modul în care ne continu m escaladarea pe scar . Este o spiral de Reshimot – r d cina sufletelor noastre, când suntem egali i uni i cu Creatorul.

- 67 -

DORIN A PENTRU SPIRITUALITATE Efort diferit pentru persoane diferite Singura diferen între persoane este modul în care doresc s experimenteze pl cerea. Pl cerea în sine, de fapt, este amorf i intangibil . Dar, îmbr când-o cu diverse „haine”, creaz o iluzie c exist diferite feluri de pl cere când, de fapt, exist diferite feluri de îmbr c minte. Faptul c pl cerea este, în esen , spiritual , explic de ce avem dorin a de a înlocui haina superficial a pl cerii cu dorin a de a o sim i în puritatea sa, în forma ei nealterat : Lumina Creatorului. i, deoarece nu suntem con tien i c diferen a între oameni const în modul cum îmbrac pl cerea pe care o doresc, îi judec m în concordan cu aceste îmbr c min i pe care le prefer . Consider m c anumite haine sunt legitime pentru pl cere, cum ar fi iubirea pentru copii, iar pe altele, cum ar fi drogurile, le consider m inacceptabile. Când sim im c în noi se na te o hain pentru o dorin pentru pl cere, pe care o consider m a fi inacceptabil , suntem for a i s ne adapt m dorin a pentru acea hain . Totu i, adaptând o dorin , nu ne face s ne îndep rt m i, cu siguran , nici s o corect m. Dup cum am explicat în sec iunea anterioar , partea cea mai de jos a Fazei Patru este substan a sufletului Adam ha Rishon. La fel cum sunt construite lumile, în concordan cu cre terea dorin elor, sufletul lui Adam (umanitatea) a evoluat prin intermediul a cinci faze: de la Zero (neanimat) pân la Patru (spiritual).

- 68 -

Când fiecare faz apare, umanitatea o experimenteaz în toat plin tatea ei, pân se epuizeaz . Atunci, urm torul nivel al dorin elor iese la suprafa , în concordan cu Reshimot pe care îl avem încorporat. Pân ast zi, deja am experimentat toate Reshimot, al tuturor dorin elor, de la neanimat, la vorbitor. Tot ce a fost l sat pentru evolu ia umanit ii ca s fie completat este ca noi s experiment m dorin ele spirituale în totalitate. Atunci unitatea noastr cu Creatorul va fi atins . De fapt, apari ia dorin elor în al cincilea nivel a început în trecut, în secolul 16, dup cum a fost descris de Cabalistul Isaac Luria (Ari), dar ast zi suntem martori la apari ia celei mai intense p r i din nivelul cinci – spiritualul din interiorul spiritualului. Mai mult, suntem martorii apari iei unui num r imens, a milioane de oameni de pe tot cuprinsul lumii, care caut r spunsuri spirituale la întreb rile lor. Deoarece Reshimot care ies la suprafa ast zi sunt mai aproape de spiritualitate decât cele precedente, întreb rile de baz pe care le pun oamenii se refer la originile lor, la r d cinile lor! De i mul i dintre ei au un acoperi deasupra capului lor i câ tig suficient pentru a se între ine pe ei i pe familiile lor, ei au întreb ri referitoare la modul în care au ap rut, de unde, a cui a fost planul i care este scopul. Când nu sunt satisf cu i de r spunsurile pe care le ofer religia, ei caut aceste r spunsuri la alte discipline. Principala diferen între Faza Patru i toate celelalte faze este c în aceast faz trebuie s evolu m în mod con tient. În fazele anterioare a fost întotdeauna Natura care ne determina s ne mut m de la o faz la alta. A f cut aceasta aplicând asupra noastr o presiune suficient pentru a ne face s ne sim im incomfortabil în starea noastr prezent , astfel încât trebuia s o schimb m. În acest mod, Natura dezvolt toate par ile sale: uman , animat , vegetativ i chiar i neanimat . Deoarece suntem comozi prin natura noastr , ne vom muta de la un stadiu la altul doar când presiunea devine intolerabil . Altfel, nu am mi ca nici un deget. Logica este simpl : dac m simt bine unde m aflu, de ce m-a muta?
- 69 -

Dar Natura are un plan diferit. În loc s ne permit s ne complacem în starea prezent , ea dore te ca noi s evolu m pân când atingem nivelul s u, nivelul Creatorului. Acesta este scopul Crea iei. Deci avem dou op iuni: am putea alege s evolu m prin intermediul presiunii Naturii (care este dureroas ), sau putem evolua f r durere, participând la dezvoltarea propriei noastre con tien e. R mânerea în starea nedezvoltat nu este o op iune, deoarece nu se potrive te cu planul Naturii, din momentul în care ne-a creat. Când nivelul nostru spiritual începe s evolueze, aceasta se poate întâmpla doar când dorim s evolu m i s atingem o condi ie asem n toare cu a Creatorului. La fel ca în Faza Patru, în cele Patru Faze, acum ni se cere s ne schimb m dorin a în mod voluntar. De aceea, Natura va continua s ne preseze. Vom continua s fim lovi i de uragane, cutremure, epidemii, terorism i tot felul de adversit i naturale, pân când ne vom da seama c trebuie s schimb m, c trebuie s ne întoarcem în mod con tient la R d cina noastr . Doar ca s recapitul m: r d cina noastr spiritual a evoluat de la Faza Zero, la Patru; Faza Patru s-a desp r it în lumi (partea ei superioar ) i suflete (partea ei inferioar ). Sufletele – colectate în sufletul comun Adam ha Rishon – s-au desp r it prin pierderea sentimentului de uniune cu Creatorul. Aceast desp r ire a lui Adam ha Rishon a adus umanitatea la stadiul prezent, cu o barier nev zut care separ lumile spirituale (de deasupra ei), de lumea noastr (aflat dedesubt). Sub barier , for a spiritual a creat o particul corporal care a început s evolueze. Acesta a fost Big Bang-ul. ine i minte c , atunci când cabali tii vorbesc despre lumea spiritual i corporal , lumea fizic , ei se refer la tr s turile altruiste, respectiv egoiste. Ei nu se refer niciodat la lumile care ocup spa iu fizic în unele universuri nedescoperite.

- 70 -

Nu putem lua o nav cosmic i s zbur m în lumea Yetzira, de exemplu, sau chiar s descoperim spiritualitatea schimbându-ne obiceiurile. Putem doar descoperi aceasta devenind altrui ti – similari cu Creatorul. Când facem aceasta, vom descoperi c Creatorul este deja în noi i c El a fost aici întotdeauna, a teptându-ne. Toate gradele anterioare ultimului, evolueaz f r s fie con tiente de „sine”, în termenii propriei noastre con tien e, faptul c exist m nu înseamn c suntem con tien i de existen a noastr . Înainte s atingem nivelul patru, noi aproape c exist m. Cu alte cuvinte, ne tr im vie ile cât putem de comfortabil, dar lu m existen a noastr ca pe ceva de la sine în eles, f r s ne întreb m care este scopul s u. Dar, este acesta atât de evident? Mineralele exist pentru ca plantele s se poat hr ni i s creasc ; plantele exist pentru ca animalele s se poat hr ni i cre te; mineralele, plantele, animalele exist pentru ca oamenii s se poat hr ni i cre te. Dar, care este scopul existen ei oamenilor? Toate nivele ne servesc, dar ce sau pe cine servim noi? Pe noi în ine? Egourile noastre? Momentul în care punem prima oar aceste întreb ri este începutul evolu iei noastre con tiente, apari ia dorin ei pentru spiritualitate. Acesta este numit „punctul din inim ”. În ultimul grad evolu ionar începem s în elegem procesul din care facem parte. Spus mai simplu, începem s palp m logica Naturii. Cu cât mai mult îi în elegem logica, cu atât mai mult ne expand m con tien a i ne integr m în ea. La sfârsit, când vom în elege total logica Naturii, vom în elege cum lucreaz Natura i, eventual, chiar vom înv a s o folosim. Acest proces se întâmpl exclusiv la ultimul nivel, ultimul din ascensiunea spiritual . Trebuie s ne amintim întotdeauna c ultimul nostru nivel, al dezvolt rii umane, ar trebui s fie dezv luit în mod con tient i de bun voie. F r o dorin explicit pentru cre tere spiritual nu poate avea loc nici o evolu ie. De fapt, evolu ia spiritual de sus în jos, deja a avut loc. Am fost adu i în jos la Faza Patru a Luminii,

- 71 -

c tre cele cinci lumi Adam Kadmon, Atzilut, Beria, Yetzira i Assiya i, în final, am fost plasa i în aceast lume. Dac acum trebuie s urc m înapoi pe scara spiritual , trebuie s alegem s o facem. Dac am uitat c scopul Crea iei este ca noi s devenim asemenea Creatorului, nu vom în elege de ce natura nu ne ajut – i, câteodat , chiar pune obstacole în calea noastr . Dar, dac , pe de alt parte, men inem doar scopul Naturii în mintea noastr , vom sim i c vie ile noastre sunt ni te c l torii fascinante, pline de descoperiri, o vân toare de comori spirituale. Mai mult, cu cât particip m mai activ în acest Tur-de-Via , cu atât mai repede i mai u or aceste descoperiri vor veni. i, mai bine, greutatea mare va fi sim it la întreb rile la care trebuie s r spundem, în loc de evenimentele c rora trebuie s le facem fa în vie ile noastre fizice. Acesta este motivul pentru care evolu ia prin propria con tien este mult mai bun decât evolu ia ce depinde de ceea ce ne d Natura i care este o împingere dureroas din spate! Dac avem o dorin de a evolua în spiritualitate, atunci avem Kli-ul potrivit pentru aceasta, o dorin împlinit . Dar, dorin a de spiritualitate trebuie s vin înainte de umplerea spiritual . Preg tirea Kli-ului înaintea Luminii nu este doar singurul în eles al ascensiunii în faza patru; este, de asemenea, singurul în eles în care nici o durere i scurtatur nu este implicat . De fapt, dac ne gândim la aceasta, nu este nimic mai natural decât s se preg teasc Kli-ul mai întâi. Dac vreau s beau ap , atunci apa este lumina mea, pl cerea mea. Natural, ca s beau ap , trebuie mai întâi s preg tesc Kli-ul care, în aceast situa ie, este setea. i, la fel, se aplic pentru orice dorim s primim în aceast lume. Dac o nou ma in este lumina mea, atunci dorin a mea pentru ea este Kli-ul meu. Acest Kli m face s lucrez pentru ma in i se asigur c nu-mi irosesc banii pentru alt scop. Singura diferen dintre un Kli spiritual i unul fizic este c nu prea tiu ce voi primi în Kli-ul spiritual. Mi-a putea imagina tot felul de lucruri, dar, deoarece este o barier între starea mea
- 72 -

prezent i scopul dorit de mine, nu pot ti cu adev rat care este scopul meu, pân când nu-l ating. Când îl ating este mai m re ca orice altceva îmi pot imagina; dar nu voi ti cu siguran cât de m re este, pân când nu-l ating. Dac a cunoa te în avans care este recompensa mea, nu ar mai fi altruism real, ci simplu egoism. PE SCURT Lumea fizic evolueaz la acela i grad ca i lumea spiritual , prin piramida dorin elor. În lumea spiritual dorin ele (neanimate, vegetative, animate, vorbitoare i spirituale) creaz lumile Adam Kadmon, Atzilut, Beria, Yetzira, i Assiya. În lumea fizic , ele creaz mineralele, plantele, animalele, oamenii i oamenii cu „puncte în inimile lor”. Lumea fizic a fost creat când sufletul lui Adam ha Rishon se sf râma. În aceast faz , toate dorin ele au început s apar una câte una, de la u oare la grele, de la neanimat la spiritual, creând lumea noastr , faz cu faz . Ast zi, la începutul secolului 21, toate gradele au fost deja completate, cu excep ia dorin ei pentru spiritualitate, care iese acum la suprafa . Când o corect m, ne vom uni cu Creatorul, deoarece dorin a noastr pentru spiritualitate este, de fapt, dorin a pentru unitate cu Creatorul. Aceasta va fi culmea procesului evolu ionar al lumii i umanit ii. Crescându-ne dorin a de reîntoarcere la r d cina spiritual , noi construim un Kli spiritual. Lumina Înconjur toare corecteaz Kli-ul i îl dezvolt . Fiecare nou nivel de dezvoltare evoc un nou Reshimo, o înregistrare a trecutului pe care am experimentat-o deja, când eram mult mai corecta i. Eventual, Lumina Înconjur toare corecteaz întregul Kli i sufletul lui Adam ha Rishon este reunit cu toate p r ile sale i cu Creatorul. Dar, acest proces ne conduce la o întrebare: dac Reshimot sunt înregistrate în interiorul meu i dac stadiile sunt evocate i experimentate în interiorul meu, de asemeni, atunci unde este
- 73 -

realitatea obiectiv în toate acestea? Dac o alt persoan are Reshimot diferit, înseamn c el sau ea tr ie te într-o lume diferit de a mea? i ce putem spune despre lumile spirituale, unde exist ele, dac totul exist în mine? Mai mult, unde este casa Creatorului? Continua i s citi i, urm torul capitol va r spunde la toate aceste întreb ri.

- 74 -

5 A CUI REALITATE ESTE REALITATEA?
Toate lumile, de sus i de jos, sunt cuprinse în ele. - Yehuda Ashlag Dintre toate conceptele nea teptate, g site în Cabala, nici unul nu este atât de neprev zut, mai nerezonabil, dar atât de profund i fascinant ca conceptul realit ii. Dac nu ar fi fost Einstein i Fizica Quantic , care au revolu ionat modul de gândire despre realitate, ideile prezentate aici ar fi desconsiderate i ridiculizate. În capitolul anterior am spus c evolu ia are loc deoarece inten ia noastr de a primi pl cere progreseaz de la nivelul R d cin , la cel de al Patrulea. Dar, dac dorin ele noastre au determinat evolu ia lumii noastre, atunci exist lumea, de fapt, în exteriorul nostru? Ar putea fi adev rat faptul c lumea din jurul nostru este doar o poveste pe care noi vrem s o credem? Am spus c , Crea ia a început de la Gândul Crea iei, care a creat cele Patru Faze de Baz ale Luminii. Acestea includ cele zece Sefirot: Keter (Faza Zero), Hochma (Faza Unu), Bina (Faza Doi), Hesed, Gevura, Tifferet, Netzah, Hod i Yesod (toate acestea fiind cuprinse în Faza Trei—Zeir Anpin) i Malchut (Faza Patru). Cartea Zohar, cartea pe care o studiaz fiecare cabalist, spune c tot ce este realitate este alc tuit din aceste zece Sefirot. Totul are structura celor zece Sefirot. Singura diferen dintre ele este cât de profund sunt implementate în substan a noastr – inten ia de a primi. Pentru a în elege la ce se refer cabali tii atunci când spun c „sunt implementate în substan a noastr ,” gândi i- la o form , s
- 75 -

spunem o minge, presat într-o bucat de plastic, sau într-o alt form de lut pentru modelaj. Forma reprezint un grup de zece Sefirot i lutul ne reprezint pe noi, sau sufletele noastre. Acum, chiar dac presa i mingea adânc în lut, mingea în sine nu se va schimba. Dar, cu cât mai adânc este presat mingea în lut, cu atât lutul se schimb mai mult. Cum se simte aceasta când juc torii sunt un grup de zece Sefirot i un suflet? A i observat dintr-odat ceva ce a fost întotdeauna în jurul vostru, dar un anumit aspect al acestuia a sc pat aten iei voastre? Aceasta este similar cu senza ia celor zece Sefirot ascunzându-se doar pu in mai adânc în inten ia de a primi. Mai simplu spus, când, brusc, ne d m seama de ceva ce nu am realizat înainte, se datoreaz celor zece Sefirot care au intrat ceva mai adânc în noi. Cabali tii au un nume pentru inten ia de a primi – Aviut. Aviut înseamn , de fapt, stratificare i nu dorin . Dar ei folosesc acest termen deoarece, cu cât mai mare este inten ia de a primi, cu atât mai multe straturi sunt ad ugate. Dup cum am spus, inten ia de a primi, Aviut, const în cinci grade de baz – 0, 1, 2, 3, 4. Pe masur ce cele zece Sefirot intr mai adânc în nivelele (straturi) Aviut, formeaz o mul ime de combina ii, de amestecuri ale inten iei de a primi, cu inten ia de a d rui. Aceste combina ii cosmetizeaz tot ceea ce exist : lumile spirituale, lumile corporale i tot ce cuprind acestea. Varia ia din substan a noastr (inten ia de a primi) ne creaz uneltele de percep ie, numite Kelim (pluralul pentru Kli). Cu alte cuvinte, fiecare form , culoare, miros, gând – tot ce exist – este acolo, deoarece în interiorul meu este un Kli apropiat care s -l perceap . La fel cum creierele noastre folosesc literele alfabetului pentru a studia ceea ce aceast lume ofer , Kelim folose te cele zece Sefirot pentru a studia ceea ce lumea spiritual ne ofer i, la fel cum studiem aceast lume, sub anumite restric ii i legi, pentru a studia lumile spirituale avem nevoie s cunoa tem legile ce formeaz aceste lumi.
- 76 -

Când studiem ceva în lumea fizic trebuie s urm m anumite reguli. De exemplu, pentru ca ceva s fie considerat adev rat, trebuie s fie testat empiric. Dac testele arat c func ioneaz , atunci este considerat a fi corect, pân când cineva arat – prin teste, nu prin cuvinte – c nu func ioneaz . Înainte ca ceva s fie testat, totul este doar în faza de teorie. Lumile spirituale au grani e, de asemenea – trei dintre ele, ca s fim mai exac i. Dac suntem meni i s atingem scopul Crea iei i s devenim precum Creatorul, trebuie s suport m aceste grani e. TREI GRANI E ÎN STUDIUL CABALEI PRIMA GRANI – CE PERCEPEM

În prefa a scris la Cartea Zohar , cabalistul Yehuda Ashlag scrie c sunt „patru categorii de percep ie – Materie, Form în Materie, Form Abstract i Esen a.” Când examin m Natura spiritual , este datoria noastr s decidem care dintre aceste categorii ne furnizeaz informa ie solid i de încredere i care nu. Cartea Zohar alege s explice doar pe primele dou . Cu alte cuvinte, fiecare cuvânt în sine este scris diferit din punct de vedere al Materiei sau al Formei Materiei, fa de cuvântul scris din perspectiva Formei Abstracte i a Esen ei. A DOUA GRANI – CE PERCEPEM

Dup cum am mai spus, substan a lumilor spirituale este numit „sufletul lui Adam ha Rishon”. În acest mod au fost create lumile spirituale. Totu i, deja am trecut de faza cre rii acestor lumi i ne afl m pe drumul nostru ascendent c tre nivele mai înalte, chiar dac nu întotdeauna sim im acest lucru.
- 77 -

În stadiul nostru, sufletul lui Adam deja s-a sf râmat în buc i. Zohar ne înva c cea mai mare parte a buc ilor, mai precis 99 procente, sunt împr tiate în lumile Beria, Yetzira i Assiya (BYA), iar procentul ce r mâne se afl în Atzilut. Deoarece sufletul lui Adam formeaz con inutul lumilor BYA i a fost împr tiat în aceste lumi i, deoarece noi suntem to i buc i ale acestui suflet, în mod clar tot ceea ce noi percepem, poate doar s fie parte a acestor lumi. Tot ce noi percepem ca venind din lumi mai înalte ca BYA, cum ar fi Atzilut i Adam Kadmon este, de fapt, fals, chiar dac noi credem altceva. Tot ce putem percepe din lumile Atzilut i Adam Kadmon sunt reflec iile lor, a a cum pot fi v zute prin filtrele lumilor BYA. Lumea noastr este gradul cel mai de jos al lumilor BYA. De fapt, acest grad este în complet opozi ie în Natur fa de restul lumilor spirituale i de aceea nu le sim im. Este ca i cum doi oameni stau spate în spate i se îndreapt în direc ii opuse. Care sunt ansele acestora ca s se întâlneasc , vreodat , unul cu altul? Dar, când ne corect m, descoperim c deja tr im în lumile BYA. Eventual, chiar vom r s ri împreun cu ele spre Atzilut i Adam Kadmon. A TREIA GRANI – CE PERCEPEM

Chiar dac Zoharul intr în detalii despre con inutul fiec rei lumi i despre ce se întâmpl aici, ca i când ar fi aici un loc fizic în care se întâmpl totul, de fapt, se refer doar la experien ele sufletului. Cu alte cuvinte, se raporteaz la modul în care Cabala percepe lucrurile i ne spune c i noi putem s le experiment m. De aceea, când citim în Zohar despre evenimentele din lumile BYA, înv m, de fapt, despre cum a perceput stadiile spirituale Rabbi Shimon BarYochai (autorul C r ii Zohar), dup cum ne-a spus fiul acestuia, Rabbi Abba.

- 78 -

De asemeni, când cabali tii scriu despre lumile de deasupra lui BYA, ei nu scriu de fapt despre aceste lumi, ci despre modul în care scriitorii au perceput aceste lumi, în timp ce se aflau în lumile BYA. i, deoarece cabali tii scriu despre experien ele lor personale, exist similarit i i diferen e în scrierile cabalistice. O parte din ce scriu ei se refer la structura general a lumilor, cum sunt numele de Sefirot i lumile. O alt parte se refer la experien ele personale pe care ei le-au avut în aceste lumi. De exemplu, dac îi spun unui prieten despre excursia mea în New York, s-ar putea s vorbesc despre Times Square sau despre marile poduri ce conecteaz Manhattanul cu continentul. Dar, s-ar putea, de asemenea, s vorbesc despre cum m-am sim it conducând peste masivul Pod Brooklyn i despre ce sentimente ai atunci când te afli în Times Square, scufundat în jocurile ame itoare de lumini, culoare i sunet i avâd sentimentul anonimit ii totale. Diferen a între primele dou exemple i urmatoarele dou este c , în ultima pereche, f ceam un raport asupra experien ei personale, iar în primele dou exemple, vorbeam despre impresiile pe care cineva le va experimenta în Manhattan, chiar dac fiecare va avea experien e diferite. Când am vorbit despre Prima Grani , am spus c Zohar abordeaz subiectul din perspectiva Materiei i a Formei Materiei. Am spus c Materia este voin a de a primi i Forma în Materie este inten ia pentru care voin a de a primi, de fapt, prime te – pentru mine, sau pentru al ii. În termeni simpli: Materia = voin a de a primi; Forma = inten ia.

Este important s ne amintim c Zohar nu ar trebui tratat ca un raport al unor evenimente mistice, sau ca o colectie de pove ti. Zohar, ca toate celelalte c r i cabalistice, ar trebui folosit ca un instrument de înv are. Aceasta înseamn c , doar dac dore ti i tu s experimentezi ceea ce ea descrie, cartea te va ajuta. Altfel, cartea î i va fi de prea mic ajutor i nu o vei în elege.
- 79 -

Aminti i-v aceasta: în elegerea textelor cabalistice în mod corect depinde de inten ia voastr pe parcursul citirii, de motivul pentru care o deschide i i nu de puterea intelectului vostru. Doar dac dori i s fi i transforma i în calita ile altruiste pe care textul le descrie, acest text v afecteaz . Forma de d ruire interioar i exterioar sinelui se nume te „lumea Atzilut”. D ruirea, în Forma sa Abstract , este atributul Creatorului; nu are nici o leg tur cu creaturile, care sunt receptori, prin natura lor. Totu i, creaturile (oamenii) pot s - i înv luie voin a lor de a primi cu Forma de d ruire, astfel încât s semene cu d ruirea. Cu alte cuvinte, putem primi i, f când aceasta, de fapt s devenim d ruitori. Sunt dou motive datorit c rora nu putem d rui, pur i simplu: 1. Pentru a d rui, trebuie s existe cineva care dore te s primeasc . Totu i, deasupra noastr (a sufletelor) este doar Creatorul, care nu are nici o nevoie de a primi ceva, atâta timp cât natura Sa este de a d rui. De aceea, s daruim nu este o op iune viabil pentru noi. 2. Nu avem nici o dorin pentru aceasta. Nu putem da, deoarece suntem f cu i din inten ia de a primi; recep ia este substan a noastr , Materia noastr . Acest ultim motiv este mult mai complex decât poate p rea la o prim vedere. Când cabali tii scriu c tot ceea ce vrem este s primim, ei nu se refer la faptul c tot ce facem este s primim, ci c aceasta este motiva ia din spatele a tot ceea ce noi facem. Ei o spun foarte clar: dac ceva nu ne d pl cere, nu putem face. Nu este doar c nu vrem s o facem; ci, în mod literal, nu putem. Aceasta se datoreaz faptului c Creatorul (Natura) ne-a creat doar cu voin a de a primi, deoarece tot ceea ce El vrea este s dea. De aceea, nu trebuie s ne schimb m ac iunile, ci doar motiva ia aflat în spatele acesteia.

- 80 -

PERCEPEREA REALIT

II

Mul i termeni sunt folosi i pentru a descrie în elegerea. Pentru cabali ti, cel mai profund nivel de în elegere este numit „atingere”. Din moment ce ei studiaz lumile spirituale, scopul lor este s descopere „atingerea spiritual ”. Atingerea se refer la o în elegere atât de profund a percep iei, încât nu mai exist nici o alt întrebare. Cabali tii scriu c la sfâr itul evolu iei umanit ii, to i vom atinge Creatorul, într-un stadiu numit „Echivalen a Formei”. Pentru a atinge acest scop, cabali tii definesc cu grij care parte a realit ii trebuie s o studiem i care nu ar trebui. Ca s determin m aceste dou c i, cabali tii urmeaz un principiu foarte simplu: dac ceva ne ajut s înv m mai repede i mai clar, ar trebui s -l studiem. Dac nu ne ajut , ar trebui s -l ignor m. Cabali tii, în general i Zohar, în particular, ne aten ioneaz s studiem doar acele p r i pe care le putem percepe cu certitudine. Ori de cite ori este implicat ceva ce trebuie ghicit, nu ar trebui s ne irosim timpul, deoarece atingerea noastr ar fi pus sub semnul întreb rii. Cabali tii spun, de asemeni, c din cele patru categorii de percep ie – Materie, Form în Materie, Form Abstract i esen a – noi putem percepe doar pe primele dou cu certitudine. Din acest motiv, despre care Zohar scrie, este dorin a (Materia) i cum s o folosim: indiferent c este pentru noi, sau pentru Creator. Cabalistul Yehuda Ashlag scrie c , „Dac cititorul nu tie cum s fie prudent cu grani ele i scoate materia în afara contextului, imediat va fi confuz.” Aceasta se poate întâmpla dac nu ne limit m studiile la Materie i Form în Materie. Trebuie s în elegem c nu exist un lucru numit „prohibi ie” în spiritualitate. Când cabali tii declar c ceva este „interzis”, aceasta înseamn c este imposibil. Când ei spun c nu ar trebui s studiem Forma Abstract i Esen a, aceasta nu înseamn c vom fi
- 81 -

lovi i de fulgere dac o facem; înseamn c nu putem studia acele categorii, chiar dac ne dorim acest lucru. Yehuda Ashlag folose te elecrticitatea pentru a explica de ce esen a este imperceptibil . El spune c putem folosi electricitatea în multe moduri diferite: pentru înc lzire, r cire, s ascult m muzic , s privim la video. Electricitatea poate îmbr ca multe forme; dar putem noi exprima esen a electricit ii? S folosim un alt exemplu pentru a explica cele patru categorii – Materie, Form în Materie, Forma Abstract i esen a -. când spunem despre o person c este puternic , ne referim, de fapt, la Materia persoanei – corpul – i Forma ce o îmbrac aceast Materie – t ria. Dac îndep rt m Forma t riei de pe Materie (corpul persoanei) i examin m Forma t riei separat, dezbr cat de Materie, aceasta ar fi o examinare a Formei Abstracte a t riei. A patra categorie, esen a persoanei în sine, este complet intangibil . Pur i simplu, nu posed m un sim cu care s „studiem” esen a i s o portretiz m într-o form perceptibil . În consecin , esen a nu este doar ceva ce nu tim în acest moment; nu o vom ti niciodat . De ce este a a de important s ne focaliz m doar pe primele dou categorii? Problema este c , atunci când avem de a face cu spiritualitatea, nu tim când suntem confuzi. De aceea, continu m în aceea i direc ie i ne îndep rt m mult de adev r. În lumea material , dac tiu ceea ce vreau, pot vedea dac ob in acel lucru, sau nu, sau m car dac m aflu pe drumul cel drept spre lucrul pe care-l vreau. Nu la fel stau lucrurile în spiritualitate. Acolo, dac gre esc, nu doar c neg ceea ce, de fapt, voiam, dar îmi pierd chiar i gradul spiritual prezent, Lumina este slab i devin încapabil s m redirec ionez corect f r ajutorul unui ghid. De aceea este atât de important s în elegem cele trei grani e i s le urm m.

- 82 -

O REALITATE NON-EXISTENT Acum, c în elegem ce putem studia i ce nu putem, s vedem ce studiem, de fapt, prin sim urile noastre. Lucrul despre care cabali tii nu au l sat nici o piatr neîntoars . Yehuda Ashlag, care a cercetat întreaga realitate, astfel încât a putut s ne vorbeasc despre ea, a scris c nu tim ceea ce exist în afara noastra. De exemplu, nu avem nici o idee despre ce este în exteriorul urechii noastre i ce face ca tobele urechii s r spund . Tot ceea ce tim este reac ia noastr la un stimul din exterior. Chiar i numele pe care le ata m unui fenomen nu sunt conectate la fenomenul în sine, ci la reac iile noastre la acesta. Mai mult, nu suntem con tien i de multe lucruri care se petrec în lume. Ele pot trece neobservate de sim urile noastre, deoarece ne raport m doar la fenomene pe care le putem percepe. Din acest motiv, este evident de ce nu putem percepe esen a a ceva aflat în exteriorul nostru; putem studia doar reac iile noastre la acest fenomen. Aceast regul a percep iei se aplic nu doar lumilor spirituale; este legea întregii Naturi. Referindu-ne la Realitate în acest mod, imediat ne face s realiz m c ceea ce noi vedem nu este ceea ce de fapt exist . Aceast în elegere este cea mai important pentru a atinge progresul spiritual. Când observ m propria realitate, începem s descoperim lucruri de care nu eram niciodat con tien i. Interpret m lucruri ce au loc în interiorul nostru, ca i cum ele s-ar petrece în afara noastr . Totu i, nu putem fi siguri de aceasta. Ca s ne raport m în mod corect la Realitate, nu trebuie s ne gândim c ceea ce percepem este tabloul „real”. Tot ceea ce percepem este modul în care evenimentele (Formele) ne afecteaz percep iile (Materia noastr ). Mai mult, ceea ce percepem nu este tabloul exterior obiectiv, ci propria noastr reac ie la acesta. Nu putem nici m car s spunem dac i ce extensie a Formei percepem i dac sunt conectate la Formele Abstracte pe care noi
- 83 -

le ata m acestora. Cu alte cuvinte, faptul c vedem un m r ro u ca fiind ro u, aceasta nu înseamn c el este de fapt, ro u.

De fapt, dac întreba i fizicienii, ei v pot spune c singura afirma ie adev rat pe care o pute i face despre un m r ro u este c nu este ro u. Dac v aminti i modul în care lucreaz Masach (Ecranul), ti i c prime te ceea ce poate primi, cu scopul de a da Creatorului i respinge restul. În mod similar, culoarea unui obiect este determinat de valurile de lumin pe care obiectul iluminat nu le-a putut absorbi. Nu vedem culoarea obiectului în sine, ci lumina pe care obiectul a respins-o. Adev rata culoare a obiectului este lumina absorbit ; dar, deoarece aceast lumin a fost absorbit , ea nu este perceptibil ochiului nostru i de aceea nu o vedem. De aceea, culoarea m rului ro u este oricare alta, dar nu ro ie. Iat cum Ashlag relateaz în Prefa la Cartea Zohar despre lipsa noastr de percep ie a Esen ei: „Este cunoscut c ceea ce nu putem sim i, de asemenea, nu ne putem imagina; i ceea ce nu percepem, nu ne putem imagina, de aici.... Rezult c gândul nu are percep ia esen ei, indiferent ce este aceasta.” Cu alte cuvinte, deoarece nu putem sim i o Esen , oricare Esen , de asemenea, nu o putem percepe. Dar conceptul care-i las pe majoritatea studen ilor cabali ti nedumeri i când studiaz prima oar Prefa a lui Ashlag, este cât de pu in cunoa tem, cu adev rat, despre noi. Iat ce scrie Ashlag privitor la aceasta: „Mai mult, nici m car nu tim propria Esen . Eu simt i tiu c ocup un anumit spa iu în lume, c sunt solid, cald i c gândesc i alte asemenea manifest ri ale ac iunilor esen ei mele. Totu i, dac m întreba i care este propria esen ... nu voi ti ce s v r spund.”

- 84 -

MECANISMUL DE M SURARE S arunc m o privire asupra problemei percep iei noastre din alt punct de vedere, unul mult mai mecanic. Sim urile noastre sunt instrumente de m surare. Ele m soar tot ceea ce percep. Când auzim un sunet, determin m dac este tare, sau încet; când vedem un obiect, putem (de obicei) s spunem care este culoarea acestuia; i când atingem ceva, imediat tim dac este cald, sau rece, umed sau uscat. Toate instrumentele de m sur opereaz similar. Gândi i-v la o scal cu o greutate de un kilogram pe ea. Mecanismul tradi ional de m surare este f cut dintr-un arc care se întinde în concordan cu greutatea i o linie ce m soar întinderea arcului. Îndat ce arcul opre te întinderea i st într-un punct anume, numerele de pe linie indic greutatea. De fapt, nu m sur m greutatea, ci echilibrul dintre arc i greutate (Figura 6) De aceea, cabalistul Ashlag spune c nu putem percepe Forma Abstract , obiectul în interior i exterior, deoarece nu avem nici o conexiune cu el. Dac putem pune un arc pe el ca s m sur m impactul extern, vom ob ine ceva rezultate. Dar, dac nu putem m sura ce se întâmpl în exterior, atunci credem c nu se întâmpl nimic. Mai mult, dac ata m un arc defect ca s m sur m un stimul extern, vom ob ine rezultate gre ite. Aceasta este ceea ce se întâmpl când înaint m în vârst i sim urile noastre se deterioreaz . În termeni spirituali, lumea exterioar ne prezint Forme Abstracte, cum ar fi greutatea. Folosind arcul i cadranul – voin a de a primi i inten ia de a d rui – m sur m cât din Forma Abstract putem primi.
- 85 -

Dac am putea construi un calibru care l-ar „m sura” pe Creator, l-am putea sim i la fel cum sim im i lumea. Ei bine, exist un astfel de calibru; este numit „al aselea sim ”. AL ASELEA SIM

S începem aceast sec iune cu o mic fantezie. Ne afl m într-un spa iu întunecat, un vid total. Nu putem vedea nimic, nu putem auzi nici un sunet, nu exist mirosuri i nici arome i nu exist nimic pe care s -l putem atinge în jurul nostru. Acum imagina i-v fiind în aceast stare de atât de mult timp, încât a i uitat c a i avut vreodat sim uri cu care putea i s percepe i aceste lucruri. Eventual, a i i uitat c aceste senza ii pot exista. Dintr-o dat , o aroma slab î i face apari ia. V înv luie, dar nu v pute i da seama care este sursa ei. Apoi, apar mai multe arome, unele puternice, altele slabe, unele dulci i altele amare. Folosindu-le, v pute i g si acum drumul în lume. Arome diferite vin din locuri diferite i pute i începe s g si i drumul vostru, urmând aceste arome. Apoi, f r nici un avertisment, apar sunete din toate direc iile. Sunetele sunt toate diferite, unele sunt asemenea muzicii, unele asemenea cuvintelor, iar unele asemenea zgomotelor. Dar sunetele furnizeaz orientare adi ional în acel spa iu. Acum pute i m sura distan e, direc ii; pute i ghici sursele mirosurilor i a sunetelor pe care le primi i. Nu mai sunte i doar într-un simplu spa iu; este o întreag lume de sunete i mirosuri. Dup câtva timp, o nou revela ie apare, atunci când ceva v atinge. Imediat dup aceasta, descoperi i i mai multe lucruri pe care le pute i atinge. Unele sunt reci, altele calde, unele uscate i altele umede. Unele sunt tari, altele moi; unele nici m car nu ti i cum sunt. Descoperi i c pute i pune în gur unele obiecte pe care le atingeti i c acestea au gusturi diferite.
- 86 -

Pân acum, a i tr it într-o lume plin de sunete, mirosuri, senza ii i arome. Pute i atinge obiectele din lumea voastr i pute i studia mediul înconjur tor. Aceasta este lumea orbilor din na tere. Dac a i fi în locul lor, a i sim i oare c ave i nevoie de sim ul vederii? Niciodat . Asta, în cazul în care nu l-a i avut niciodat . La fel se întâmpl i în cazul celui de al aselea sim . Nu ne amintim s -l fi avut vreodat , chiar dac ini ial l-am avut to i în momentul sf râm rii lui Adam ha Rishon, din care facem to i parte. Al aselea sim opereaz asem n tor cu cele cinci sim uri naturale, cu singura diferen c al aselea sim nu ne este dat de natur , ci trebuie s -l dezvolt m singuri. De fapt, numele „al aselea sim ” este cumva în eles gre it, pentru c nu dezvolt m, de fapt, un alt sim ; dezvolt m o inten ie. În timp ce dezvolt m aceast inten ie, studiem Formele Creatorului, Formele d ruirii, opuse structurii noastre naturale egoiste. De aceea, al aselea sim nu ne este dat de Natur ; este opus nou . Construind inten ia peste fiecare dorin pe care o sim im, ne face s fim con tien i de cine suntem noi, de cine este Creatorul, sau dac vrem, sau nu, s fim ca El. Doar dac avem dou op iuni în fa a noastr putem face o alegere adevarat . De aceea, Creatorul nu ne for eaz s fim ca El – altrui ti – dar ne arat cine suntem, cine este El i ne d oportunitatea de a face propria alegere. Îndat ce am f cut alegerea, devenim oamenii care inten ion m s fim: asemenea Creatorului, sau nu. De ce, atunci, numim inten ia de a d rui „al aselea sim ”? Deoarece, având aceea i inten ie ca i Creatorul, devenim asemenea Creatorului. Aceasta înseamn nu doar c avem aceea i inten ie, dar, deoarece am dezvoltat echivalen a de forme cu El, vedem i percepem lucruri pe care nu am putea s le percepem altfel. De fapt, începem s vedem cu ochii Lui.

- 87 -

UNDE ESTE O CALE, ACOLO A FOST O VOIN În ultimul capitol am spus c , conceptul de Kli (unealt /recipient) i Ohr (Lumina) sunt, indiscutabil, printre cele mai importante concepte în în elepciunea Cabalei. De fapt, dintre Kli i Ohr, primul este mult mai important pentru noi, chiar dac ob inerea celui de al doilea este scopul. S clarific m aceasta printr-un exemplu. În filmul What the Bleep Do We Know!?, Dr.Candace Pert explic faptul c , dac o anumit Form nu exista anterior în mine, nu voi fi capabil s o v d în exterior. Ca exemplu, ea folose te povestea despre Indienii care st teau pe rmul oceanului i priveau cum sose te armada lui Columb. Ea spune c se crede c Indienii nu au putut vedea navele, chiar dac priveau chiar spre ele. Dr. Pert a explicat c Indienii nu puteau vedea navele, deoarece nu aveau în min ile lor un model similar preexistent. Doar shamanul, care era curios din cauza valurilor care p reau c vin de nicaieri, a descoperit navele, dup ce a încercat s î i imagineze care ar putea fi cauza acestor valuri mici. Când a descoperit navele, el le-a spus locuitorilor tribului, le-a descris ce a v zut i, apoi, au putut i ace tia s vad navele. Vorbind în limbaj Cabalistic, este nevoie de un Kli interior ca s detect m un obiect exterior. De fapt, Kelim (pluralul de la Kli) nu doar c detecteaza realitatea exterioar , dar o i creaz ! De aceea, armada lui Columb a existat doar în min ile lor, Kelim interior al Indienilor care au v zut-o i au raportat despre ea.

Dac un copac cade în p dure i nu este nimeni prin preajm ca s -l aud , mai face acesta vreun zgomot? Acest faimos koan Zen (o ghicitoare special Zen) poate fi, de asemenea, parafrazat în termeni Cabalistici: dac nu exist nici un Kli care s detecteze
- 88 -

sunetul copacului care cade, cum putem ti c acesta a f cut vreun zgomot? În mod similar, am putea transforma descoperirea lui Columb într-un koan Zen i s întreb m, „Înainte ca Columb s descopere America, a existat oare aceasta?” Nu exist astfel de lucruri, precum lumea exterioar . Sunt dorin e, Kelim, care creaz lumea exterioar în concordan cu propriile forme. În afara noastr sunt doar Forme Abstracte, intangibilul, imperceptibilul Creator. Ne form m lumea prin intermediul formelor propriilor noastre instrumente de percep ie, a propriilor noastre Kelim. Din acest motiv, nu ne va ajuta dac ne rug m Creatorului s ne ajute s ie im din mizeria noastr , sau s schimb m lumea din jurul nostru, ca s devin mai bun . Lumea nu va deveni bun , sau rea; este o reflectare a st rii propriilor Kelim. când corect m propriile Kelim i le facem mai frumoase, lumea va deveni mai frumoas , de asemenea. Tikkun se afl în interior i la fel este i Creatorul. El este sinele nostru corectat. Asemenea unei bufni e de noapte, p durea în timpul nop ii este perioada de maxim vizibilitate. Pentru noi, este un timp al orbirii. Realitatea noastr este o proiec ie a propriilor Kelim interioare i ce numim „lumea real ” este o reflec ie a propriei corec ii, sau corup ii. Noi tr im într-o lume imaginar . Dac ar fi s ne ridic m deasupra acestei lumi imaginare, c tre adev rata percep ie, ar trebui s ne adapt m la adev rate modele. La sfâr itul zilei, ceea ce percepem va fi în concordan cu propria structur , în concordan cu modul în care construim aceste modele în noi. Nu exist nimic pe care s -l descoperim în exteriorul nostru, nimic care s fie revelat, în afar de Lumina Superioar abstract care opereaz pe noi i reveleaz noua imagine din interiorul nostru, în concordan cu propria preg tire. Acum, tot ceea ce r mâne este s descoperim unde putem g si Kelim corectate. Exist ele în interiorul nostru, sau trebuie s
- 89 -

le construim? i, dac trebuie s le construim, cum vom face aceasta? Acesta va fi subiectul urmatoarelor sec iuni.

GÂNDUL CREA IEI Kelim sunt construc ii de blocuri ale sufletului. Dorin ele sunt materiale de construc ie, c r mizile i lemnul; i inten iile noastre sunt uneltele noastre, urubelni ele, frezele i ciocanele. Dar, ca i în cazul construirii unei case, trebuie s citim întâi proiectul ca s putem începe lucrul. Din nefericire, Creatorul, Arhitectul proiectului, ov ie ca s ni-l dea. În schimb, el vrea s studiem i s execut m Marele Plan al sufletelor noastre în mod independent. Doar în acest mod putem în elege vreodat Gândul Lui i s devenim asemenea Lui. Ca s înv m cine este El, trebuie s privim atent ce face El i s înv m s -L în elegem prin ac iunile Lui. Cabali tii definesc aceasta foarte concis: „Prin ac iunile Voastre, noi V cunoa tem.” Dorin ele noastre, materialele de baz ale sufletelor, deja exist . El ni le-a dat i acum trebuie doar s înv m cum s le folosim corect i s plas m inten ia corect peste ele. Atunci, sufletele noastre vor fi corectate. Dar, dup cum am spus anterior, inten iile corecte sunt inten ii altruiste. Cu alte cuvinte, trebuie s vrem ca dorin ele noastre s fie folosite în beneficiul altora, nu al nostru, din moment ce to i suntem p r i ale sufletului Adam ha Rishon. Indiferent c ne place, sau nu, r nirea altora se întoarce c tre noi, la fel cum un bumerang se întoarce c tre arunc tor i se întoarce în plin for . S recapitul m pentru un moment. Un Kli corectat este o dorin folosit cu intentii altruiste. i, invers, un Kli corupt este o dorin folosit cu inten ii egoiste. Folosind un Kli altruist, folosim o dorin , în acela i mod în care opereaz Creatorul i aceasta ne

- 90 -

face egali cu El, cel pu in în ceea ce prive te respectiva dorin . Acesta este modul în care studiem Gândul Lui. Deci, singura problem este s ne schimb m inten iile cu care ne folosim dorin ele. Dar, pentru ca aceasta s se întâmple, trebuie s vedem, cel pu in, înc un mod suplimentar de a ne folosi dorin ele. Avem nevoie de un exemplu despre cum arat inten iile altora, sau cum se simt. În acest mod, cel pu in, vom fi capabili s decidem dac dorim, sau nu. Când nu vedem un alt mod de a ne folosi dorin ele, ne g sim prin i în capcana modului pe care-l cunoa tem. În aceast faz , cum am putea s g sim alte inten ii? Este aceasta o capcan , sau pierdem ceva din vedere? Cabali tii ne spun c nu pierdem nimic din vedere. Aceasta este o capcan , dar nu este un punct mort. Dac urm m calea propriului Reshimot, un exemplu al unei alte inten ii va apare de la sine. Acum s vedem ce sunt Reshimot i cum ne pot ele ajuta s sc p m din capcan . RESHIMOT – ÎNAPOI ÎN VIITOR Reshimot – vorbind în linii mari – sunt înregistr ri, recolect ri ale stadiilor trecute. Fiecare Reshimo (singularul lui Reshimot), pe care un suflet îl experimenteaz de-a lungul c ii sale spirituale, este colectat într-o „banc de date” special . Când vrem s urc m pe scara spiritual , aceste Reshimot cuprind potecile noastre. Ele reapar la suprafa una câte una, iar noi le eliber m. Cu cât mai repede re-experiment m fiecare Reshimo, cu atât mai repede le evacu m i ne deplas m c tre urmatoarea linie, care intotdeauna se afl mai sus pe scar . Nu putem schimba ordinea Reshimot. Acestea au fost deja determinate a fi în drumul nostru descendent. Dar noi putem i ar trebui s determin m ce vom face cu fiecare Reshimo. Dac suntem pasivi i a tept m, pur i simplu, ca ele s treac , va lua mult timp pân când le vom experienta cu adevarat i, înainte ca

- 91 -

aceasta s se întâmple, ele ne pot cauza suferin e mari. De aceea, o abordare pasiv este numit „calea durerii”. Pe de alt parte, putem s alegem o abordare activ , încercând s privim fiecare Reshimo ca pe „o alt zi de coal ”, încercând s vedem ce încearc Creatorul s ne înve e, de acea dat . Dac ne amintim, pur i simplu, c aceast lume este rezultatul evenimentelor spirituale, aceasta va fi suficient ca s ne m reasc viteza cu care trecem Reshimot. Aceast abordare activ este numit „calea Luminii”, deoarece eforturile noastre ne conecteaz la Creator, la Lumin i nu la stadiul nostru prezent, a a cum o face atitudinea pasiv . De fapt, eforturile noastre nu trebuie s aib succes; efortul în sine este suficient. Crescându-ne dorin a de a fi precum Creatorul (altrui ti), ne ata m unui stadiu mult mai înalt i mult mai spiritual. Procesul progresului spiritual este similar cu modul în care copiii înva ; este un proces bazat pe imita ie. Imitându-i pe cei mari, chiar dac ei nu tiu ce fac, de fapt, copiii creaz în ei, în mod constant, dorin a de a înv a. Not : Nu este vorba despre ceea ce ei tiu c le ajut cre terea; este simplul fapt c ei vor s tie. Dorin a de a ti este suficient ca s evoce în ei urm torul Reshimo, unul pe care ei deja îl cunosc. Haide i s privim dintr-un alt unghi: Ini ial, faptul c ei voiau s tie nu a fost din cauz c aceasta era alegerea lor proprie, ci din cauz c Reshimot prezente s-au epuizat i au f cut ca urmatorul Reshimot, ce a tepta în linie, s „vrea” s se fac cunoscut. De aceea, pentru ca copilul s îl descopere, Reshimo trebuie s trezeasc în copil dorin a de a-l cunoa te. Acesta este exact modul în care Reshimot spirituale lucreaz pe noi. De fapt noi nu înv m nimic nou în aceast lume sau în lumea spiritual ; pur i simplu urc m înapoi în viitor. Dac vrem s fim i mai d ruitori, precum Creatorul, ar trebui ca, în mod constant, s ne examin m i s vedem dac ne potrivim cu descrierea pe care o consider m a fi spiritual
- 92 -

(altruist ). În acest fel, în care dorin a noastr este i mai altruist , ne va ajuta s dezvolt m o percep ie mult mai clar i detaliat despre noi, în compara ie cu Creatorul. Dac nu vrem s fim egoi ti, dorin ele noastre vor evoca Reshimot care ne vor ar ta ce înseamn s fim i mai altrui ti. De fiecare dat când decidem c nu dorim s folosim o dorin egoist sau alta, Reshimo al acelui stadiu este considerat c a completat etapa proprie i se mut pentru a face loc urm torului. Aceasta este singura corec ie pe care avem nevoie s o facem. Cabalistul Yehuda Ashlag spune acest principiu cu urm toarele cuvinte: „ ... s urâm r ul (egoismul) pentru ca s fie corectat câ tigarea adevarului.” i, apoi, acesta explic : „... dac doi oameni î i dau seama c fiecare ur te ceea ce ur te i prietenul s u i iube te ceea ce iube te i prietenul s u, ei ajung s fie într-o asociere continu , ca i un stâlp care nu o s cad niciodat . De aceea, deoarece Creatorul iube te s d ruiasc , cel aflat mai jos trebuie s se adapteze doar s d ruiasc . Creatorul ur te, de asemenea, s fie un receptor, deoarece El este un Tot complet i nu are nevoie de nimic. De aceea, omul trebuie s urasc i el recep ia pentru sine. Rezult c persoana trebuie s urasc foarte mult voin a de a primi, pentru c tot ce ruineaz lumea provine doar din voin a de a primi. Prin aceasta ur , cineva se corecteaz pe sine.” Deci, doar dorind, evoc m Reshimot a mai multor dorin e altruiste, care deja exist în noi din timpurile când eram conecta i în sufletul Adam ha Rishon. Aceste Reshimot ne corecteaz i ne fac s ne asem n m i mai mult cu Creatorul. De aceea, dorin a (Kli) este, în acela i timp, motorul schimb rii, dup cum am spus în Capitolul Unu, cât i metoda corec iei. Nu trebuie s ne suprim m dorin ele, ci doar s înv m s lucr m cu ele în mod productiv pentru noi i pentru oricine altcineva.

- 93 -

PE SCURT Pentru o percep ie corect trebuie s ne limit m cu trei grani e: 1. Sunt patru categorii ale Percep iei: a) Materie; b) Form în Materie; c) Form Abstract i d) Esen a. Noi le percepem doar pe primele dou . 2. Toat percep ia mea st în sufletul meu. Sufletul meu este lumea mea i lumea din afara mea este atât de abstract încât nici m car nu pot spune cu siguran dac exist sau nu. 3. Ceea ce percep este doar al meu; nu pot transmite aceasta nim nui altcuiva. Pot spune altora despre experien a mea, dar când i ei vor experimenta, o vor face, cu siguran , în propriul lor mod. Când percep ceva, m sor i determin ce este în concordan cu calit ile uneltelor de m sur cu care sunt dotat. Dac instrumentele mele sunt defecte, tot a a va fi i m sur toarea mea; de aceea, tabloul pe care mi-l imaginez despre lume va fi distorsionat i incomplet. În prezent, m sur m lumea cu cele cinci sim uri, dar avem nevoie de un al aselea sim pentru a m sura corect. De aceea, suntem capabili înc s ne descurc m în lumea noastr în mod productiv i având bucuria a tot ce este. De fapt, al aselea sim nu este un sim fizic, ci o inten ie. Se raportez la modul în care ne folosim propriile dorin e. Dac le folosim cu inten ia de a da, în loc de a primi, însemnând c le folosim altruist i nu egoist, vom percepe o întreag lume nou . De aceea, noua inten ie se nume te „al aselea sim ”. Plasând inten ia altruist peste dorin ele noastre, le face pe acestea similare cu cele ale Creatorului. Aceast similaritate este numit „echivalen a formei” cu Creatorul. Având aceasta, posesorul este recompensat cu aceea i percep ie i cunoa tere ca i acelea ale Creatorului. De aceea, doar cu al aselea sim (inten ia
- 94 -

de d ruire) este posibil s cunoa tem, cu adev rat, cum s ne conducem prin aceast lume. Când o nou dorin vine, de fapt aceasta nu este nou . Este o dorin care a fost deja în noi, a c rei memorie a fost înregistrat în banca de date a sufletelor noastre – Reshimot. Lan ul de Reshimot ne conduce direct în vârful sc rii – Gândul Crea iei – i cu cât mai repede urc m, cu atât mai repede i mai pl cut ne vom împlini destinul. Reshimot apar unul câte unul, cu o rat pe care noi o determin m prin intermediul dorin elor noastre de a ascende în spiritualitate, care este locul din care acestea sunt originare. Când vom încerca s înv m i s în elegem fiecare Reshimo, acesta este evacuat mult mai rapid i stadiul de în elegere (care exista deja) apare. Când în elegem un Reshimo, urm torul Reshimo ce a teapt apare, pân când, în final, toate Reshimot au fost realizate i studiate i noi am atins sfâr itul corec iei noastre.

- 95 -

6 DRUMUL (DREPT) C TRE LIBERTATE

S-ar putea s fie o surpriz pentru voi, dar deja ti i destul de multe despre Cabala. S facem un salt înapoi i s recapitul m. ti i cum Cabala a început, în urm cu aproximativ 5,000 de ani, în Mesopotamia (Irak-ul de ast zi). A fost descoperit când oamenii c utau un scop pentru vie ile lor. Acei oameni au descoperit c motivul pentru care ne-am n scut este ca s primim pl cerea ultim de a deveni la fel precum Creatorul. Când au descoperit acest lucru, ei au construit grupuri de studiu i au început s fac cunoscute aceste cuno tin e. Acei primi cabali ti ne-au spus c noi to i suntem f cu i din voin a de a primi pl cere, pe care au separat-o în cinci nivele – neanimat, vegetativ, animat, vorbitor i spiritual. Voin a de a primi este foarte important , deoarece este motorul din spatele a tot ceea ce noi facem în aceast lume. Cu alte cuvinte, noi întotdeauna încerc m s primim pl cere i, cu cât mai mult avem, cu atât mai mult dorim. Ca rezultat, noi întotdeauna evolu m i ne schimb m. Mai târziu, am înv at c , Crea ia, a fost format într-un proces de patru faze, în care R d cina (sinonimul Luminii i al Creatorului) a creat voin a de a primi; voin a de a primi a vrut s d ruiasc i, apoi, a decis s primeasc , acesta fiind un mod de a da i, în final, a vrut s primeasc iar. Dar, de aceast dat , a vrut s primeasc cunoa terea a cum s devin Creatorul, D ruitorul. Dup cele patru faze, voin a de a primi a fost divizat în cinci lumi i un suflet, numit Adam ha Rishon. Adam ha Rishon s-a sf râmat i s-a materializat în lumea noastr . Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi suntem, de fapt, un singur suflet conectat i dependent de to i ceilal i, ca i celulele dintr-un organism. Dar,
- 96 -

când voin a de a primi a crescut, am devenit mult mai centra i pe sine i am încetat s mai sim im c suntem unul. În schimb, ast zi ne sim im doar pe noi în ine i, chiar dac ne raport m la ceilal i, o facem doar ca s primim pl cere prin intermediul lor. Aceast faz egoist este numit „spargerea sufletului Adam ha Rishon” i este datoria noastr , ca p r i ale acestui suflet, s corect m situa ia. De fapt, nu trebuie s-o corect m, dar trebuie s fim con tien i c nu putem sim i adev rata pl cere în stadiul nostru prezent, datorit legii voin ei de a primi: „Când am ceea ce îmi doresc, nu mai doresc acel lucru”. Când ne vom da seama de acest lucru, vom începe s c ut m o cale de sc pare din capcana acestei legi, capcana egoismului. Privind c tre libertate, din punctul de vedere al dezv luirii ego-ului, aceasta ne conduce c tre urgen a „punctului din inim ”, a dorin ei pentru spiritualitate. „Punctul din inim ” este ca orice alt dorin ; cre te i descre te prin intermediul influen ei mediului înconjur tor. Deci, dac dorim s cre tem dorin ele noastre pentru spiritualitate, este necesar s construim un mediu înconjur tor care promoveaz spiritualitatea. Acest ultim (dar cel mai important) capitol al c r ii noastre va vorbi despre ce este necesar s fie f cut pentru a avea un mediu înconjur tor care s fie un sprijin spiritual la nivel personal, social i interna ional. ÎNTUNERICUL DINAINTEA R S RITULUI Partea cea mai întunecat a nop ii este exact înaintea r s ritului. În mod similar, scriitorii c r ii Zohar au spus, cu aproape 2,000 de ani în urm , c momentul cel mai întunecat al umanit ii va veni exact înaintea trezirii spirituale. Timp de secole, începând cu Ari, autorul Copacului Vie ii , care a tr it în secolul 16, cabali tii au scris c timpul la care Cartea Zohar se refer era situat la sfâr itul secolului 20. Au numit acest moment „ultima genera ie”.

- 97 -

Ei nu s-au referit la faptul c noi to i vom pieri în vreun eveniment apocaliptic i spectaculos. În Cabala, o genera ie reprezint un stadiu spiritual. Ultima genera ie este ultimul i cel mai înalt stadiu ce poate fi atins. Cabali tii au mai spus c timpurile pe care le tr im – începutul secolului 21 – sunt acelea în care vom vedea genera ia ascensiunii spirituale. Dar, ace ti cabali ti au mai spus, de asemenea, c , pentru ca aceast schimbare s aib loc, noi nu putem continua s dezvolt m calea pe care am fost implica i pân acum. Ei au spus c ast zi este necesar un liber arbitru con tient, dac dorim s cre tem. Ca orice alt început, sau na tere, dezv luirea ultimei genera ii, genera ia liberului arbitru, nu este un proces u or. Pân de curând, am fost implica i în dorin ele noastre joase – ca s spunem a a – i am tr it în afara nivelului spiritual. Dar acum, Reshimot spirituale (genele spirituale) ies la suprafa în milioane de oameni i cer s fie realizate în via a real . Când aceste Reshimot apar prima oar în noi, noi înc sim im lipsa unei metode apropiate ca s le facem fa . Ele sunt ca o întreag tehnologie nou , pe care trebuie s-o înv m pentru a ne putea descurca cu ele. A a încât, în timp ce inv m, încerc m s realiz m noul mod de Reshimot, cu propriile noastre metode învechite de gândire, deoarece acele metode ne-au ajutat s realiz m nivelele noastre joase de Reshimot. Dar, acele metode inadecvate pentru folosirea Reshimot i care e ueaz în îndeplinirea scopului lor, ne las goi i frustra i. Când aceste Reshimot ies la suprafa într-un individ, apare frustrarea, apoi depresia, pân când el sau ea înva cum s se raporteze la aceste dorin e noi. În mod normal, aceasta se întâmpl prin aplicarea în elepciunii Cabalei, care a fost proiectat la origine s fac fa Reshimot-ului spiritual, a a cum am explicat în Capitolul Unu. Dac , totu i, cineva nu poate g si o solu ie, individul poate s se arunce în fel de fel de dependen e, cum ar fi dependen a de munc , iar al ii încearc s suprime problemele noilor dorin e, alegând s evite durerile incurabile.
- 98 -

La nivel personal, un asemenea stadiu este foarte sup r tor, dar nu pune probleme serioase suficiente, astfel încât s destabilizeze structura social . Totu i, când apar Reshimot spirituale în milioane de oameni, în aproximativ acela i timp i dac acest lucru se întâmpl în multe ri simultan, vom avea o criza global . Iar o criz global are nevoie de o solu ie global . Mai clar spus, ast zi umanitatea se afl în plin criz global . Depresia a atins cote f r precedent în Staele Unite, iar tabloul nu arat mai bine în alte ri dezvoltate. În 2001, WHO – Organiza ia Mondial a S n t ii a raportat c „depresia este cauza major a dizabilit ilor din Statele Unite i din întreaga lume”. O alt problem major în societatea modern este alarmanta abunden a abuzurilor de droguri. Nu este vorba de faptul c pân acum drogurile nu ar mai fi fost folosite, dar, în trecut, ele au fost folosite ini ial pentru medicin i ritualuri, pe când ast zi ele sunt folosite, înc de la o vârst fraged , în primul rând pentru a diminua problemele emo ionale pe care atât de multe persoane tinere le simt. i, pentru c depresia se extinde, tot a a i consumul de droguri i crimele datorate drogurilor. O alt fa et a crizei este unitatea familiei. Institu ia familiei era o icoan a stabilit ii, g seai aici c ldur i ad post, dar acum acest lucru s-a schimbat. În concordan cu Centrul de Statistic Na ional a S n t ii, pentru fiecare dou cupluri care se c s toresc, unul divor eaz i aceste cifre sunt similare în toat lumea Vestic . Mai mult, nu mai este o situa ie în care cuplurile trebuie s treac printr-o criz major pentru a hot rî s divor eze. Ast zi, chiar i cuplurile aflate la vârsta de 50 i 60 ani, nu mai g sesc motive s r mân împreun , îndatî ce copiii lor p r sesc casa. Atâta timp cât veniturile lor sunt sigure, ei nu se tem s înceap o nou pagin a vie ii la acea vârst , care doar cu câ iva ani în urm era considerat a fi inacceptabil pentru un asemenea pas. Putem chiar s g sim un nume mai potrivit pentru aceasta: „sindromul cuibului gol”. Dar, adev ratul motiv este c oamenii divor eaz
- 99 -

pentru c , odat ce copiii au p r sit casa p rinteasc , nu mai exist nimic altceva care s -i in pe p rin i împreun , atâta timp cât nu exist nici o urm de iubire între ei. i acesta este adev ratul gol: absen a iubirii. Dac ne amintim c am fost to i crea i s fim egoi ti, de c tre o for care vrea s d ruiasc , s-ar putea s avem o ans în lupt . M car vom ti, atunci, unde s începem s c ut m o solu ie. Dar, criza este unic nu doar prin universalitatea ei, dar i în versalitatea ei, care o face mult mai comprehensiv i dificil de manipulat. Criza are loc în fiecare domeniu în care este implicat umanitatea – personal, social, interna ional, în tiin , medicin i climat. De exemplu, pân acum câ iva ani, „vremea” era un subiect la mod , atunci când cineva nu avea despre ce altceva s vorbeasc . Totu i, ast zi, este chiar necesar s abord m acest subiect; subiecte fierbin i cum ar fi schimbarea climei, înc lzirea global , cre terea nivelului m rii i începutul sezonului de uragane. „Marele dezghe ” este ceea ce Geoffrey Lean, de la ziarul Independentul, numea, ironic, ca fiind stadiul planetei, într-un articol publicat online la data de 20 Noiembrie 2005. Titlul articolului lui Lean era: „Marele Dezghe : Dezastrul Global va Urma, dac se Tope te Calota de Ghea din Groenlanda” i subtitlul, „Acum oamenii de tiin spun c se va întâmpla mult mai repede decât se a teptau”. i clima nu este singurul dezastru ce se vede la orizont. Num rul din 22 Iunie 2006 al revistei Natura, public un studiu al Universit ii California ce afirm c Falia San Andreas este acum înc rcat la „capacitate maxima”. Conform lui Yuri Fialko, de la Institutul de Oceanografie al Universit ii din California, „falia este un hazard seismic important i este a teptat urm torul mare cutremur”. i, bineîn eles. dac supravie uim furtunilor, cutremurelor i cre terii nivelului m rilor, întotdeauna va exista un Bin Laden prin zon ca s ne aminteasc faptul c vie ile noastre pot fi mult mai scurte decât am pl nuit.

- 100 -

i, nu în ultimul rând, sunt probleme de s n tate ce ne solicit aten ia: sida, gripa aviar , boala vacii nebune i, bineîn eles, bolile mai vechi: cancer, boli cardiovasculare i diabetul. i sunt mult mai multe pe care le putem men iona aici, dar, probabil, c pân acum a i prins deja ideea. Chiar dac aceste probleme de s n tate nu sunt noi, ele sunt men ionate aici, deoarece ele se împr tie cu rapiditate în lume. Concluzie: Un proverb antic chinez spune c , atunci când dori i s blestema i pe cineva, spune i, „Fie ca s tr ie ti timpuri interesante”. Timpurile pe care le tr im sunt, într-adev r, foarte interesante; dar nu este vorba de nici un blestem. Este la fel cum Cartea Zohar a promis – întunericul dinaintea r s ritului. Acum, haide i s vedem dac exist vreo solu ie. O NOU LUME TEMERAR ÎN PATRU PA I

1. 2. 3. 4.

Sunt necesari doar patru pa i pentru a schimba lumea: Identificarea crizei; Descoperirea cauzei care a dus la apari ia ei; Determinarea celei mai bune solu ii; Elaborarea unui plan pentru rezolvarea crizei.

S le examin m pe rând. 1. Identificarea crizei. Sunt variate motive pentru care mul i dintre noi înc nu sunt con tien i c exist o criz . Guvernele i corpora iile interna ionale ar trebui s fie primele care s abordeze subiectul, dar conflictul de interese le re ine de la a coopera în procesul de stingere efectiv a crizei. În plus, mul i dintre noi înc nu simt c problema îi prive te personal i, de aceea, ei suprim urgenta nevoie de a-i face fa , pân când nu devine prea sup r toare.

- 101 -

Cea mai mare problem este c nu avem în memorie astfel de stadii precare din trecut. Din aceast cauz , suntem incapabili s evalu m corect situa ia noastr . Nu este vorba c aceste catastrofe nu s-au mai întâmplat i înainte, dar timpurile noastre sunt unice, în sensul c , ast zi, se întâmpl pe toate fronturile, instantaneu – în fiecare aspect al vie ii umane i pe tot cuprinsul globului p mântesc. 2. Descoperirea cauzei care a dus la apari ia crizei. O criz are loc atunci când exist o coliziune între dou elemente, iar elementul superior impune legile sale, elementului inferior. Natura uman , sau egoismul, descoper cât de opusa este Naturii sau altruismului. Acesta este motivul pentru care atât de mul i oameni se simt distra i, au depresii, se simt în nesiguran i frustra i. Pe scurt, criza de fapt nu are loc în exterior. Chiar dac pare c se petrece în spa iul fizic, de fapt se întâmpl în interiorul nostru. Criza este lupta titanic dintre bine (altruism) i r u (egoism). Cât de trist este c trebuie s juc m rolul indivizilor r i în spectacolul realit ii. Dar nu v pierde i speran a – a a cum în toate este ar tat, un sfâr it fericit a teapt s aib loc. 3. Determinarea celei mai bune solu ii. Cu cât mai mult recunoa tem cauza ce se afl la baza crizei, numit egoismul nostru, cu atât mai mult vom în elege ce este necesar a fi schimbat în noi i în societ ile noastre. F când aceasta, vom fi capabili s mic or m criza i s aducem societatea i ecologia c tre partea pozitiv i constructiv . Vom vorbi mai mult despre aceste schimb ri, pe m sur ce vom explora ideea de libertate a alegerii. 4. Elaborarea unui plan pentru rezolvarea crizei. Îndat ce am parcurs primele trei etape, putem desena planul cu toate detaliile. Dar chiar i cel mai bun plan nu poate reu i f r suportul activ al organiza iilor interna ionale conduc toare. De
- 102 -

aceea, planul trebuie s aib suport interna ional de la oamenii de tiint , de la gânditori, politicieni, de la Na iunile Unite i deasemeni de la organiza iile media i sociale. De fapt, deoarece ne dezvolt m de la un nivel al dorin ei c tre altul, tot ce se întâmpl acum, se întâmpl pentru prima oar la nivelul spiritual al dorin ei. Dar dac ne aducem aminte c ne afl m pe acest nivel, putem folosi cunoa terea acelora care deja au f cut leg tura cu spiritualitatea, în acela i mod în care ne folosim de cunoa terea tiin ific . Cabali tii, care deja au p truns în lumile spirituale, originea lumii noastre, v d Reshimot (r d cina spiritual ) ca fiind cauza acestui stadiu, i ne pot ghida ca s sc p m de problemele cu care ne confrunt m prin sursa aflat în lumea spiritual . În acest mod vom rezolva mai u or i mai repede crizele deoarece vom ti de ce lucrurile se întâmpl i ce este necesar s facem în privin a acestora. Gândi i în modul urm tor: dac a i fi tiut c au fost oameni care puteau prezice rezultatul loteriei de mâine, nu v-ar fi pl cut s -i ave i lâng voi atunci când v completa i biletul? Nu este nici o magie aici, ci doar cunoa terea regulilor jocului din lumea spiritual . Privind prin ochii unui Cabalist, nu ne afl m în mijlocul nici unei crize, ci suntem doar pu in dezorienta i, dar totu i continu m s pariem pe numere necâ tig toare. Când ne g sim direc ia, rezolvarea crizelor (care de fapt nu exist ) va fi „floare la ureche”. i a a vom câ tiga la loterie. Si frumuse ea în ceea ce prive te cunoa terea Cabalistic este c nu necesit drepturi de autor; ea apar ine tuturor.

- 103 -

CUNOA TE I-V

LIMITELE

O veche rug ciune Doamne, d ruie te-mi puterea s schimb ceea ce pot schimba, curaj s accept ceea ce nu pot schimba, i în elepciune s discern între ele. În proprii ochi, ne credem unici i independen i ac ionând ca individualit i. Aceasta este ceva obi nuit pentru to i oamenii. Gândi i-v la secolele de b t lii purtate de umanitate, doar ca în final s ob in libertatea personal limitat pe care o avem ast zi. Dar noi nu suntem singurii care sufer când ne este luat libertatea. Nu exist nici m car o singur creatur care s poat fi capturat f r s se lupte. Este inerent, i natural ca s obiect m la orice form de subjugare. Cu atât mai mult, chiar dac în elegem c toate creaturile merit s fie libere, aceasta nu garanteaz c în elegem ce înseamn cu adev rat s fii liber , i cum este aceasta conectat la procesul corect rii egoismului umanit ii. Dac ne întreb m cu sinceritate despre în elesul libert ii, vom descoperi c foarte pu ine din gândurile noastre actuale despre aceasta, mai sunt valabile la sfâr itul întreb rilor. A a încât înainte de a vorbi despre libertate, trebuie s tim ce înseamn cu adev rat sa fii liber. Ca s vedem dac în elegem libertatea, trebuie s privim în interiorul nostru ca s vedem dac suntem capabili s facem m car un act liber i voluntar. Deoarece voin a noastr de a primi cre te constant, suntem întotdeauna presa i s g sim moduri mai bune i mai recompensatoare de a tr i. Dar deoarece suntem închi i ca întro curs de oareci, nu avem nici o op iune în aceast privin . Pe de alt parte, dac voin a de a primi este cauza tuturor necazurilor, poate c exist un mod de a controla aceasta. Dac am putea face asta, poate c am putea controla întreaga ras . Altfel,
- 104 -

f r acest control, jocul ar p rea c este pierdut înainte s înceap a fi jucat. Dar dac suntem cei care au pierdut jocul, atunci cine este câ tig torul? Cu cine (sau cu ce) suntem în competi ie? Ne desf ur m afacerile ca i cum ele ar depinde de deciziile noastre. Dar chiar a a s fie? Nu ar fi mai bine s abandon m încercarea de a ne schimba vie ile i s ne l s m purta i de val? Pe de o parte, de-abia am spus c Natura obiecteaz la orice form de subjugare. Dar pe de alt parte, Natura nu ne arat care sau dac oricare dintre ac iunile noastre este liber , i unde suntem manipula i de un Maestru P pu ar care ne facem s credem c suntem liberi. Mai mult, dac Natura ac ioneaz dup un Plan M re , ar putea aceste întreb ri i incertitudini s fie parte a acestei scheme? Poate c exist un motiv ulterior care ne face s ne sim im pierdu i i confuzi. Poate c deziluzia i confuzia sunt c ile Maestrului P pu ar prin care ne spune, „Hei, arunca i o alt privire spre direc ia în care merge i, deoarece dac v uitati dup Mine, atunci privi i în direc ia gre it .” Pu ini vor nega c noi suntem într-adev r dezorienta i. Totu i, pentru a determina care este direc ia noastr , trebuie s tim unde s începem s privim. Aceasta ar putea s ne salveze ani de eforturi inutile. Primul lucru pe care dorim s îl g sim este unde avem libertatea i posibilitatea de a alege independent, i unde nu avem. Îndat ce realiz m aceasta, vom ti unde trebuie s ne concentr m eforturile.

- 105 -

H

URILE VIE II

Întreaga Natur se supune unei singure legi: „Legea Pl cerii i Durerii”. Dac singura substan în Crea ie este voin a de a primi pl cere, atunci doar o singur regul de comportare este necesar : atrac ia pentru pl cere i respingerea durerii. Noi oamenii nu facem nici o excep ie de la regul . Noi urm m un proiect preinstalat care ne dicteaz în totalitate fiecare mi care a noastr : dorim s primim mult i s muncim pu in. i dac este posibil, le vrem pe toate gratis! De aceea, în tot ce facem, chiar i atunci când nu suntem con tien i de aceasta, întotdeauna încerc m s alegem pl cerea i s evit m durerea. Chiar i când pare c ne sacrific m, de fapt primim mai mult pl cere din acel „sacrificiu” decât din oricare alt op iune la care ne-am putea gândi în acel moment. i motivul pentru care ne p c lim singuri c avem motive altruiste, este c f când aceasta este mult mai distractiv decât dac le-am spune altora adev rul. Dup cum Agnes Repplier a afirmat odat ,”Sunt câteva nudit i atât de obiec ionabile ca i adev rul gol-golu ”. În Capitolul Trei am spus c Faza Doi d ruie te, chiar dac este de fapt motivat de aceea i voin de a primi ca i în Faza Unu. Aceasta este originea fiec rei ac iuni „altruistice” pe care neo „d ruim” unul altuia. Vedem cum tot ce facem urmeaz un „calcul al profitabilit ii”. De exemplu, am calculat pre ul unui bun comparând cu posibilul beneficiu pe care-l pot ob ine din el. Dac gândesc c pl cerea (sau lipsa durerii) ob inut din faptul c posed acel obiect va fi mai mare decât pre ul pe care trebuie s -l pl tesc, atunci îi voi spune „brokerului” meu interior „Cump r ! Cump r ! Cump r !” i voi da und verde Wall Street-ului meu mental. Ne putem schimba priorit ile, putem adopta diferite valori pentru ce este bun sau r u, i chiar ne putem „antrena” ca s fim mai curajo i. Mai mult, putem s facem un lucru atât de important
- 106 -

în ochii no tri, încât orice cale extraordinar de grea pe care trebuie s-o urm m ca s ne atingem scopul, ar deveni f r importan . Dac de exemplu, vreau statut social i multe recompense financiare din faptul c sunt un medic faimos, voi munci, voi transpira i voi studia ani de zile în coli medicale, voi tr i mul i ani plini de restric ii, sperând c eventual voi fi pl tit prin faima i noroc. Câteodata calculul durerii imediate în vederea câ tigului viitor este a a de natural, încât nici m car nu observ m c -l facem. De exemplu, dac m îmboln vesc serios i descop r c doar o anumit opera ie mi-ar putea salva via a, atunci voi face opera ia cu bucurie. Deoarece chiar i gândul c opera ia în sine va fi foarte nepl cut i c ar avea multe riscuri, nu este la fel de sup r tor ca boala mea. În unele cazuri chiar a fi în stare s pl tesc sume considerabile pentru a m pune pe lista de a teptare.

SCHIMBÂND SOCIETATEA PENTRU A M SCHIMBA EU Natura, nu doar c ne-a „condamnat” la un constant traseu al suferin ei, i la o continu c utare a pl cerii, dar ne i neag abilitatea de a determina felul pl cerii pe care o vrem. Cu alte cuvinte, nu putem controla ce vrem, iar dorin ele r sar în noi f r s ne avertizeze i f r s ne ceara opinia în leg tur cu ele. Natura nu doar c ne-a creat dorin ele, dar ne-a i furnizat modul de a le controla. Dac ne amintim, suntem to i p r i ale aceluia i suflet, acela a lui Adam ha Rishon, i ar fi mai u or pentru noi s vedem c modul în care putem controla propriile dorin e este prin influen area întregului suflet, aceasta însemnând umanitatea, sau m car a unei p r i ale ei. S privim în urm torul fel: Dac o singur celul vrea s mearg la stânga, dar restul corpului vrea la dreapta, celula va trebui s mearg deasemeni în dreapta. Aceasta este situa ia, pân când va convinge întregul corp sau m car o majoritate covâr itoare
- 107 -

a celorlalte celule, sau „guvernatorul” corpului, c este mai bine s mearg la stânga. A a încât chiar dac credem c nu ne putem controla dorin ele, societatea poate i chiar o face. i deoarece noi putem controla alegerea societ ii din care facem parte, atunci putem alege una care s ne afecteze în modul în care noi îl consider m cel mai bun. Spus mai simplu, putem folosi influen a sociala pentru a ne controla propriile dorin e. i controlându-ne propriile dorin e, ne vom controla gândurile i în final, propriile ac iuni. Cartea Zoharului, cu aproape doua mii de ani în urm , deja a descris importan a societ ii. Dar înc din secolul 20, când a devenit evident c suntem dependen i unul de altul în ceea ce prive te supravie uirea, folosirea efectiv a dependen ei noastre sociale a devenit vital pentru progresul spiritual. Importan a major a societ ii este un mesaj despre care Cabalistul Yehuda Ashlag vorbe te clar în multe eseuri, i dac vom urma linia de gândire trasat de el, vom în elege de ce. Ashlag spune c dorin a cea mai mare a oric rei persoane, chiar dac aceasta admite sau nu, este s fie pl cut de ceilal i i s câ tige aprobarea acestora. Nu doar c ne d un sentiment de încredere, dar confirm cea mai pre ioas posesie a noastr – egoul nostru. F r aprobarea societ ii, sim im c întreaga noastr existen este ignorat , i nici un ego nu poate tolera negarea. Acesta este motivul pentru care oamenii adesea merg pân la extreme ca s câ tige aten ia celorlal i. i deoarece marea noastr dorin este de a câ tiga aprobarea societ ii, suntem nevoi i s ne adapt m ( i s adopt m) legilor mediului nostru înconjur tor. Aceste legi ne determin nu doar comportamentul, dar ne dicteaz propria atitudine i abordare în leg tur cu tot ceea ce facem i gândim. Aceast situa ie ne face capabili de a alege ceva – de la modul de via , i chiar mâncarea pe care o mânc m i hainele pe care le purt m. Mai mult, chiar dac alegem s ne îmbr c m contrar tendin elor modei, tot încerc m sa fim indiferen i la un anume cod social, pe care încercam s -l ignor m. Cu alte cuvinte,
- 108 -

daca moda pe care am ales s-o ignor m nu ar fi existat, atunci nu am mai fi fost nevoi i s-o ignor m i probabil am fi ales un alt mod de a ne îmbr ca. În final, singurul mod în care ne putem schimba pe sine, este s schimb m normele sociale ale mediului nostru înconjur tor. PATRU FACTORI Dar dac noi nu suntem altceva decât produsul mediului nostru înconjur tor, i dac nu exist libertate real în ceea ce facem, în ceea ce gândim, în ceea ce dorim, putem fi f cu i oare responsabili pentru ac iunile noastre? i dac nu suntem responsabili pentru acestea, atunci cine este? Pentru a r spunde acestor întreb ri, trebuie mai întâi s în elegem cei patru factori care ne definesc i cum putem lucra cu ei ca s avem libertatea de alegere. Conform Cabalei, suntem to i controla i de patru factori: 1. „Patul”, numit deasemeni i „materia prima”; 2. Atributele neschimbate ale patului; 3. Atributele ce se schimb sub influen a for elor externe; 4. Schimb rile în mediul înconjur tor. S vedem ce înseamn fiecare dintre acestea, pentru noi. 1. Patul, Materia Prim . Esen a noastr neschimbat este numit „patul”. Eu pot fi fericit sau trist, gânditor, sup rat, singur sau cu al ii. Indiferent care este starea mea i indiferent în ce societate m aflu, ceea ce este de baza la mine nu se schimb niciodat . Ca s în elegem conceptul celor patru faze, s ne gândim la înmugurirea i moartea plantelor. S consider m un pai de grâu. Când o s mân de grâu putreze te, î i pierde întreaga form . Dar chiar dac i-a pierdut în totalitate forma, doar un nou pai de grâu
- 109 -

va cre te din acea s mân i nimic alceva. Aceasta deoarece patul nu s-a schimbat; esen a semin ei r mâne tot aceea a grâului. 2. Atributele neschimbate ale patului. La fel cum patul nu se schimb i grâul întotdeauna va produce un alt grâu, modul în care se dezvolt s mân a de grâu, r mâne deasemeni neschimbat. Un singur pai poate produce mai multe paie într-un nou ciclu de via , i cantitatea i calitatea noilor paie se poate schimba, dar patul în sine, esen a formei de grâu anterioara, va r mâne neschimbat . Spus simplu, nici o alt plant nu va putea cre te dintr-o s mân de grâu, cu excep ia grâului, i toate plantele numite grâu, vor trece întotdeauna prin acelea i abloane ale procesului de dezvoltare, de la momentul îns mân rii pân la momentul mor ii lor. În mod similar, to i copiii umani se maturizeaz în aceea i secven a cre terii lor. De aceea tim (mai mult sau mai pu in) când un copil ar trebui s înceap s - i dezvolte anumite abilit i, i când trebuie s înceap s manânce anumite mânc ruri. F r aceste abloane fixe, nu am fi în stare s facem o hart a dezvolt rii copiilor umani, sau a oricui altcuiva. 3. Atribute ce se schimb datorit For elor Externe. Chiar dac s mân a r mâne acela i fel de s mân , înf isarea s se poat schimba ca rezultat al influen ei mediului înconjur tor, cum ar fi lumina solar , solul, fertilizatorii i ploaia. Deci, în timp ce planta r mâne tot grâu, „învelitoarea” sa, atributele esen ei de grâu, pot fi modificate prin intermediul elementelor externe. În mod similar, dispozi iile noastre se schimb în compania unor persoane sau a diferitelor situa ii, chiar dac noi în ine (patul) ramânem aceia i. Câteodat , când influen a mediului este prelungit , aceasta ne poate schimba nu doar dispozi ia, dar chiar i caracterul. Nu este mediul înconjur tor cel care ne creaz tr s turile; este doar faptul c fiind lâng un anumit tip de oameni, aceasta încurajeaz anumite aspecte ale naturii noastre s devin mai active decât erau înainte.
- 110 -

4. Schimb ri în Mediul Înconjur tor Exterior. Mediul înconjur tor care afecteaz s mân a, este la rândul lui afectat de al i factori externi cum ar fi schimb rile climaterice, calitatea aerului i vegeta ia din imediata apropiere. Acesta este motivul pentru care cre tem plante în sere i fertiliz m artificial p mântul. Încerc m s creem cel mai bun mediu pentru ca plantele s creasc . În societatea noastr uman , noi schimb m în mod constant mediul ce ne înconjoar : facem reclam noilor produse, alegem guverne, urm m cursurile a fel de fel de coli, i petrecem timpul cu prietenii. De aceea, ca s control m propria cre tere, ar trebui s înv m s control m tipul de oameni cu care ne petrecem timpul, dar cel mai important, oamenii pe care-i dorim s fie în jurul nostru. Aceia sunt oamenii care ne vor influen a cel mai mult. Dac dorim s devenim corecta i – altrui ti – trebuie s tim ce schimb ri sociale vor promova corec ia, i s le urm m întocmai. Cu acest ultim factor – schimbarea mediului nostru înconjur tor – ne înv luim esen a, ne schimb m atributele patului, i ne determin m soarta. Acesta este domeniul în care avem libertate de alegere. ALEGÂND MEDIUL ÎNCONJUR TOR POTRIVIT PENTRU COREC IE Chiar dac nu putem determina atributele patului nostru, putem totu i influen a vie ile noastre i propriul destin, alegând mediul social înconjur tor. Cu alte cuvinte, deoarece mediul afecteaz atributele patului, putem determina viitorul nostru, construind mediile înconjur toare într-un mod care promoveaz scopurile pe care dorim s le atingem. Îndat ce mi-am ales direc ia i am construit un mediu care s m conduc spre acea direc ie, pot folosi societatea ca pe un
- 111 -

propulsor pentru a-mi accelera progresul. Dac , de exemplu, vreau bani, m pot înconjura cu persoane care- i doresc acela i lucru, care vorbesc despre acest subiect i care muncesc din greu pentru a-i ob ine. Aceasta m va inspira s muncesc din greu, i s -mi transform mintea într-o fabric pentru scheme de produs bani. i avem i un alt exemplu. Dac am dep it greutatea ideal i doresc s schimb acest lucru, cel mai u or mod de a o face este s m înconjur de oameni care gândesc, vorbesc i se încurajeaz unul pe altul s piard greutate. De fapt, pot face mai mult decât s m înconjur de acest tip de oameni; pot consolida influen a acestui mediu prin c r i, filme i articole din reviste. Orice îmi poate cre te i suporta dorin a de a pierde greutate, va fi de ajutor. Totul const în mediul ce ne înconjoar . Alcoolicii anonimi, institu iile de reabilitare pentru droga i, Weight Watchers, toate acestea folosesc puterea societ ii pentru a-i ajuta pe oamenii care nu se pot ajuta singuri. Dac folosim mediul ce ne înconjoar în mod corect, putem atinge lucruri pe care nici nu îndr zneam s le vis m. i cel mai bine dintre toate, nici m car nu am fi sim it c am fi f cut vreun efort ca s atingem aceste lucruri. P s rile dintr-o specie În primul capitol, am vorbit despre principiul „echivalen ei formelor”. Acela i principiu se aplic i aici, dar la nivel fizic. Oameni asem n tori se simt comfortabil împreun , deoarece au acelea i dorin e i acelea i gânduri. tim cu to ii c p s rile dintr-o anumit specie stau împreun . Dar noi putem r sturna procesul. Alegând specia noastr , putem determina tipul de pas re care vom deveni în final. Dorin a pentru spiritualitate nu face nici o excep ie. Dac vreau spiritualitate i dac vreau s -mi cresc dorin a pentru aceasta, am nevoie doar de prietenii potrivi i, c r ile, i filmele potrivite. Natura uman va face restul. Dac un grup de oameni decide s
- 112 -

devin asemenea Creatorului, nimic nu poate sta în calea lor, nici m car Creatorul însu i. Cabali tii numesc aceasta, „Fiii mei m-au învins.” Deci de ce nu observ m o „epidemie” de spiritualitate? Ei bine, este o mic problem : nu pute i sim i spiritualitatea pân când nu o avem deja. Problema este c f r s vedem sau s sim im scopul, este foarte greu s -l dorim cu adev rat, i deja am v zut c este foarte greu s ob inem ceva f r s avem o dorin puternic pentru acel ceva. Gândi i-v la aceasta în felul urm tor: tot ce dorim în lumea noastr este rezultatul unei influen e externe asupra noastr . Dac îmi place pizza, este deoarece prietenii, p rin ii, televizorul, ceva sau cineva mi-a spus despre cât de bun este. Dac vreau s devin un avocat, este deoarece societatea mi-a dat impresia c merit s fiu avocat. Dar unde în societatea noastr pot g si ceva sau pe cineva care s -mi spun c fiind asemenea Creatorului, este minunat? Mai mult, dac o astfel de dorin nu exist în societate, cum a ap rut subit în mine? A ap rut de undeva din neant? Nu, nu din neant; a ap rut din Reshimot. Este o memorie a viitorului. L sa i-m s v explic. În Capitolul Patru, am spus c Reshimot are înregistr ri, memorii care au fost înregistrate în interiorul nostru atunci când ne aflam într-o pozi ie mai înalt pe scara spiritualit ii. Aceste Reshimot stau în subcon tientul nostru i ies la suprafa una câte una, fiecare evocând dorin e din stadiile trecute, mai noi i mai puternice. Mai mult, deoarece fiecare dintre noi am fost pe un punct mai înalt pe scara spiritualit ii, noi to i vom sim i retrezirea dorin ei de a merge înapoi la aceste stadii spirituale atunci când va fi momentul potrivit ca s experiment m – nivelul spiritual al dorin elor. Acesta este motivul pentru care Reshimot sunt amintiri ale stadiilor noastre viitoare. De aceea, întrebarea nu ar trebui s fie, „Cum de am o dorin pentru ceva ce nu mi-a fost adus la cuno tiin de c tre mediul meu înconjur tor”? În schimb, ar trebui s întreb m, „Dac
- 113 -

tot am aceast dorin , cum o realizez?” Iar r spunsul este simplu: Trateaz-o ca i cum tratezi orice alt lucru pe care vrei s -l ob ii – gânde te-te la el, vorbe te despre el, cite te despre el, i cânt despre el. F orice po i ca s -l faci s fie important, iar progresul t u va fi propor ional accelerat. În Cartea Zoharului, este o poveste inspirat ( i adev rat ) a unui b rbat în elept cu numele Rabbi Yosi Ben Kisma, cel mai mare Cabalist al timpurilor sale. Într-o zi, un comerciant bogat din alt ora , l-a abordat i s-a oferit s -l mute pe Rabbi în ora ul omului bogat pentru a deschide un seminar pentru oamenii din ora înseta i de în elepciune. Comerciantul a explicat c nu era nici un în elept în ora i c ora ul avea nevoie de îndrum tori spirituali. Bineînteles c i-a promis lui Rabbi Yosi c tot personalul s u i nevoile sale educa ionale vor fi rezolvate. Spre marea surpriz a comerciantului, Rabbi Yosi a refuzat oferta, afirmând c sub nici o circumstan nu se va muta într-un loc unde nu exist nici un alt înv t tor. Comerciantul stupefiat a încercat s argumenteze i a sugerat ca Rabbi Yosi este cel mai mare înv at al genera iei sale i c nu mai avea nevoie s înve e de la al ii. „În plus”, a spus comerciantul, „mutându-v în ora ul nostru i înv ându-i pe oamenii no tri, a i face un imens serviciu spiritual, din moment ce în locul unde v afla i în prezent, deja exist un num r mare de înv a i, iar ora ul nostru nu are nici unul. Aceasta ar fi o contribu ie imens la spiritualitatea întregii genera ii. Se poate ca marele Rabbi, m car s îmi ia în considera ie oferta?” La care Rabbi Yosi a r spuns imediat: „Chiar i cel mai în elept înv at va deveni în curând neîn elept printre atâ ia oameni neîn elep i”. Nu era faptul c Rabbi Yosi nu vroia s -i ajute pe comercian ii din acel ora ; el pur i simplu tia c f r un mediu înconjur tor care s -l sus in , el s-ar fi pierdut f r nici un dubiu – ar fi e uat în procesul de a-i înv a pe studen ii s i, i i-ar fi pierdut nivelul s u spiritual.

- 114 -

NICI UN ANARHIST S-ar putea ca sec iunea precedent s v fac s gândi i c de fapt Cabali tii sunt anarhi ti care doresc s obstruc ioneze ordinea social pentru a promova construirea spiritualit ii – a societ ii orientate. Nimic nu ar fi mai departe de adev r. Yehuda Ashlag explic foarte clar, i orice sociolog sau antropolog va confirma c fiin ele umane sunt creaturi sociale. Cu alte cuvinte, nu avem alt op iune decât s tr im în societ i deoarece ne tragem dintr-un suflet comun. De aceea este clar c trebuie s ne conform m regulilor societ ii în care tr im i s ne pese de bunastarea acesteia. i singurul mod de a îndeplini aceasta este s ader m la legile acestei societ i. Totu i, Ashlag a afirmat c în orice situa ie care nu are legatur cu societatea, aceasta nu are dreptul i nici justificarea de a limita sau oprima libertatea individual . Ashlag merge chiar mai departe, i îi nume te pe cei ce fac aceasta, „criminali”, afirmând c în grija ei pentru progresul spiritual al oricui, Natura nu oblig individul s asupreasc voin a majorit ii. Din contr , cre terea spiritual este responsabilitatea personal a fiecaruia dintre noi. F când aceasta, noi îmbun t im nu doar propriile noastre vie i, dar i vie ile întregii omeniri. Este imperativ s în elegem separarea dintre obliga iile noastre c tre societatea în care tr im i cre terea spiritual personal . tiind unde s tragem linia i cum s contribuim la amândou aceste aspecte, aceasta ne va elibera din confuzia i interpretarea gre it despre spiritualitate. Regula în via ar trebui s fie simpl i direct : în fiecare zi din via , urm m regula legii; în via a spiritual suntem liberi s evolu m individual. Rezult c libertatea individual poate fi atins doar prin intermediul alegerilor noastre în domeniul spiritual, acolo unde al ii nu pot interveni.

- 115 -

INEVITABILA MOARTE A EGO-ULUI Iubirea pentru libertate este iubirea pentru al ii; iubirea pentru putere este iubirea de sine. - William Hazlit (1778 – 1830) S arunc m o privire la fundamentele Crea iei. Singurul lucru pe care Creatorul l-a creat este voin a noastr de a primi, egoismul nostru. Aceasta este esen a noastr . Dac înv m cum s „dezactiv m” egoismul nostru, vom restaura conectarea noastr cu Creatorul, deoarece f r egoism, vom recâ tiga echivalen a formei noastre cu a Lui, a a cum este în lumile spirituale. Dezactivarea egoismului nostru constituie începutul urc rii noastre pe scara spiritual , începutul procesului de corec ie. Este umorul ironic al Naturii, care face ca oamenii care sunt scufunda i în pl cerile egoiste s nu fie ferici i. Sunt dou motive pentru aceasta: 1) Dup cum am explicat în Capitolul Unu, egoismul este un Catch-22: dac ai ceea ce dore ti, deja nu mai dore ti acel lucru. 2) O dorin egoist se bucur nu doar de satisfacerea propriului capriciu, dar i de insatisfac ia celorlal i. Pentru a în elege mai bine al doilea motiv, trebuie s ne reîntoarcem la baz . Faza Unu în cele Patru faze de Baz vrea doar s primeasca pl cere. Faza Doi este deja mult mai sofisticat i vrea s primeasc pl cere din d ruire deoarece d ruirea este starea fiin ei Creatorului. Dac dezvoltarea noastr s-ar fi oprit în Faza Unu, noi am fi fost satisf cu i în clipa în care dorin ele noastre ar fi fost împlinite i nu ne-ar fi p sat de ceea ce au avut al ii. Totu i, Faza Doi – dorin a de a d rui – ne for eaz s îi observ m pe al ii, astfel încât s le putem d rui. Dar deoarece dorin a noastr de baz este de a primi, tot ceea ce vedem când ne uit m la al i oameni este c „ei au tot felul de lucruri pe care eu nu le am”. Din cauza Fazei Doi, întotdeauna ne vom compara cu al ii,
- 116 -

i din cauza dorin ei Fazei Unu de a primi, întotdeauna vom vrea s fim deasupra altora. De aceea sim im pl cere când al ii au deficien e. Aceasta este deasemeni i cauza faptului c limitele s r ciei se schimb de la ar la ar . Conform Dic ionarului Webster, limita s r ciei este „un nivel personal sau familial de venituri sub care cineva este clasificat a fi s rac, în concordan cu standardele guvernamentale.” Dac to i din jurul meu ar fi tot a a de s raci cum sunt eu, atunci nu m-a mai sim i s rac. Dar dac cei din jurul meu ar fi boga i, i doar eu a avea un venit obi nuit, atunci m-a sim i ca fiind cel mai s rac om de pe planet . Cu alte cuvinte, normele noastre sunt dictate de combina ia dintre Faza Unu (ceea ce vrem s avem) i Faza Doi (care este determinat de ceea ce au al ii). De fapt, dorin a noastr de a da, care ar trebui s fie garan ia c lumea noastr este un loc propice pentru a tr i, este de fapt motivul pentru tot ce este r u în aceasta lume. Aceasta este esen a corup iei noastre, astfel c înlocuirea inten ia de a primi cu o inten ie de a da, este singura corec ie pe care trebuie s o facem. REMEDIUL Nici o dorin sau calitate nu este de la natur rea; ci modul în care noi le folosim. Cabali tii antici spuneau: „Invidia, voluptatea i onoarea aduc omul înafara lumii,” aceasta însemnând înafara lumii noastre i în lumea spiritual . Cum poate fi aceasta posibil? Deja am v zut c invidia conduce la competi ie i competi ia genereaz progres. Dar invidia conduce la rezultate mult mai mari decât cele tehnologice sau alte beneficii lume ti. În cartea Introducere la Cartea Zoharului, Ashlag scrie c oamenii ii pot sim i pe al ii, i de aceea simt lipsa a ceea ce au al ii. Ca rezultat, ei sunt umplu i cu invidie i doresc

- 117 -

tot ceea ce au i al ii, i cu cât au mai mult, cu atât mai goi se simt. În final, ei vor s devoreze întreaga lume. Eventual, invidia ne face s nu dorim nimic altceva cu excep ia Creatorului Însu i. Dar aici umorul Naturii ne joac înc odat o fest : Creatorul este o dorin de a da, altruism. De i inti ial nu suntem con tien i de asta, dorind s ocup m locul conduc torului i s fim Creatori, de fapt ne dorim s fim altrui ti. Deci, prin intermediul invidiei – cel mai d unator aspect al egoului – egoismul nostru moare, la fel cum cancerul distruge organismul gazd , pân când moare odat cu corpul pe care l-a ruinat. Putem vedea înc odat importan a construirii unui mediu social corespunz tor, deoarece dac suntem for a i s devenim gelo i pentru ceva, am fi m car gelo i în mod constructiv, aceasta însemnând c gelozia ne va duce la corec ie. Cabali tii descriu egoismul astfel: egoismul este ca un om cu o sabie, care are un strop de vraj delicioas , dar care are în vârf o po iune otr vitoare. Omul tie c po iunea este otr vitoare, dar nu se poate ajuta pe sine. El deschide gura, aduce vârful sabiei pe limba, i soarbe... O societate corect i fericit nu se poate bizui pe monitorizarea sau „canalizarea” egoismului. Putem încerca s restrângem egoismul prin regulile legilor, dar aceasta nu va func iona pân când circumstan ele nu ne înva , a a cum am v zut în Germania – o democra ie pân când a fost ales democratic Adolf Hitler. Putem deasemeni încerca s canaliz m egoismul în beneficiul societ ii, dar aceasta metod deja a fost încercat în Rusia comunist i a e uat în mod lamentabil. Chiar i America, p mântul libert ii, oportunit ilor i capitalismului, nu reu e te s - i fac cet enii ferici i. Conform Ziarului de Medicin Noua Anglie, „Anual, mai mult de 46 milioane de americani, cu vârste cuprinse între 15-54 ani, sufer
- 118 -

episoade de depresie.” i Arhivele Generale de Psihiatrie au anun at: Folosirea drogurilor puternic antipsihotice în tratarea copiilor i adolescen ilor... a crescut de mai mult de cinci ori în perioada 1993-2002,” dup cum a fost publicat în edi ia New York Times din 6 Iunie 2006. În concluzie, atâta timp cât egoismul este la cote mari, societatea va fi întotdeauna injust i va dezam gi proprii membrii într-un fel sau altul. Eventual, toate societ ile bazate pe egoism se vor epuiza împreun cu egoismul care le-a creat. Trebuie doar s facem ca acest lucru s se întâmple cât mai repede i cât mai u or, pentru beneficiul tuturor. FALSA LIBERTATE Cabali tii asociaz absen a sim irii Creatorului cu „ascunderea fe ei Creatorului”. Aceast ascundere creaz o iluzie de libertate a alegerii între lumea noastr i lumea (spiritual ) Creatorului. Dac am fi putut vedea Creatorul, dac am fi putut sim i cu adev rat beneficiile altruismului, am fi preferat cu siguran lumea Lui, aceasta fiind o lume a d ruirii i a pl cerii. Dar deoarece nu vedem Creatorul, nu urm m regulile Lui, ci din contr , le înc lc m. De fapt, chiar dac am ti regulile Creatorului, dar nu am vedea durerea pe care o induce în noi înc lcarea acestora, tot am prefera s le înc lc m deoarece ne-am gândi c este mult mai distractiv s r mânem egoi ti. Mai devreme în acest capitol, în sec iunea „H urile Vie ii”, am spus c întreaga Natur se supune unei singure legi: Legea Pl cerii i a Durerii. Cu alte cuvinte, tot ce facem, gândim i pl nuim, este proiectat atât pentru a ne diminua durerea cât i pentru a ne cre te pl cerea. Nu avem libertate în asta. Dar deoarece nu vedem c suntem guverna i de aceste for e, credem c suntem liberi.

- 119 -

T inuirea Baruch Ashlag, fiul lui Yehuda Ashlag i un mare Cabalist, a scris într-un caiet de noti e ce a auzit de la tat l s u. Caietul de noti e a fost mai târziu publicat sub titlul de Shamati (Am auzit). În una din aceste noti e, el a scris c dac am fost crea i de o For Superioar , atunci de ce nu sim im acest lucru? De ce este aceasta for ascuns ? Dac am fi tiut ce vrea de la noi, nu am fi f cut atâtea gre eli i nu am mai fi fost atât de r v i i de pedeapsa. Cât de simpl i de plin de bucurie ar fi fost via a dac Creatorul ar fi fost revelat! Nu ne-am fi îndoit de existen a Lui i am fi putut to i s recunoa tem îndrum rile Lui pentru noi i pentru lumea întreag . Am fi tiut motivul i scopul cre rii noastre, am fi v zut reac iile Lui la ac iunile noastre, am fi comunicat cu El i Iam fi cerut sfatul înaintea fiec rei ac iuni. Cât de simpl i frumoas ar fi via a! Ashlag î i încheie cugetarea prin inevitabila concluzie: singura noastr aspira ie în via ar trebui s fie revelarea Creatorului. Totu i, ca s fim cu adev rat liberi, trebuie întâi s fim elibera i din h urile legii pl cerii i durerii. i deoarece egourile noastre ne dicteaz ce este pl cere i ce este durere, descoperim c pentru a fi liberi, trebuie întâi s fim elibera i de egourile noastre. CONDI II PENTRU LIBERA ALEGERE În mod ironic, adev rata libertate de alegere este posibil doar dac Creatorul este ascuns. Aceasta deoarece dac o op iune pare a fi preferabil , egoismul nostru nu ne las nici o alt variant decât s mergem dup acea op iune. În acest caz, chiar dac
- 120 -

alegem s d m, ar fi o d ruire egoist , cu scopul de a primi. Pentru ca un act s fie cu adev rat altruistic i spiritual, beneficiile sale trebuie s ne fie ascunse. Dac ne amintim c scopul Crea iei este ca eventual s fie eliberat de egoism, ac iunile noastre vor fi îndreptate întotdeauna în direc ia bun – c tre Creator. De aceea, dac avem dou op iuni de a alege i nu tim care dintre ele ne-ar aduce mai mult pl cere (sau mai pu in durere), atunci avem cu adev rat oportunitatea de a alege liber. Dac egoul nu vede o op iune preferabil , putem alege în concordan cu un set diferit de valori. De exemplu, ne putem întreba, nu ce ar fi mai amuzant, ci ce ar fi mai d ruitor. Dac a d rui este ceea ce pre uim mai mult, aceasta ar fi u or de înf ptuit. Putem s fim, fie egoi ti, fie altrui ti, s ne gândim la sine sau la al ii. Nu exist alte op iuni. Libertatea de alegere este posibil când ambele op iuni sunt în mod clar vizibile i egal apreciate (sau respinse). Dac a vedea o singur op iune, va trebui s-o urmez. De aceea, pentru a alege liber, trebuie s -mi v d propria natur i natura Creatorului. Doar dac nu tiu care este mai satisf c toare, doar atunci pot face cu adev rat o alegere liber i s -mi neutralizez egoul. IMPLEMENTÂND LIBERA ALEGERE Primul principiu în munca spiritual este „credin a dincolo de motiv”. Deci înainte s vorbim despre implementarea liberei alegeri, trebuie s explic m în elesul cabalistic al „credin ei” i al „motivului”.

- 121 -

CREDIN A In aproape toate religiile i sistemele de credin e de pe planet , credin a este folosit pentru a compensa ceea ce nu putem vedea sau percepe cu certitudine. Cu alte cuvinte, deoarece nu îl putem vedea pe Dumnezeu, trebuie s credem c El exist . În acest caz, folosim credin a pentru a compensa inabilitatea noastr de a-L vedea pe Dumnezeu. Aceasta se nume te „credin oarb ”. Dar credin a este folosit nu doar ca o compensare în religie, dar practic în tot ceea ce facem. Cum tim, de exemplu, c P mântul este rotund? Am zburat noi vreodat în spa iul cosmic ca s verific m cu ochii no tri? I-am crezut pe oamenii de tiin care ne-au spus c este rotund deoarece credem c oamenii de tiin sunt oameni de încredere, pe care-i credem atunci când ne spun c au verificat informa ia. Îi credem; este vorba de credin - credin oarb . Deci oriunde i oricând nu putem verifica cu ochii no tri, ne folosim credin a pentru a completa piesele lips din tablou. Dar aceasta nu este informa ie palpabil – este doar credin oarb . În Cabala, credin a înseamn exact opusul a ceea ce am descris. Credin a, în Cabala, este o percep ie tangibil , vivid , complet , irefutabil , despre Creator – despre regulile legii vie ii. De aceea, singurul mod în care putem ob ine credin a în Creator este s devenim exact ca El. Altfel, cum vom ti dincolo de umbra îndoielii exact cine este El, sau chiar dac El exist ? MOTIVUL Dic ionarul Webster ofer dou defini ii pentru acest termen, „motiv”. Prima defini ie este „cauza”, dar pe noi ne intereseaz a doua defini ie. „Motiv”, conform dictionarului Webster, are trei în elesuri: 1. Puterea de în elegere, deducere sau gândire, în special în modurile ra ionale.
- 122 -

2. Exerci iu propriu min ii. 3. Suma puterilor intelectuale. Ca sinonime, Webster ofera aceste optiuni (printre altele): inteligen a, mintea i logica. Haide i acum s citim câteva cuvinte în elepte ale Cabalistului Baruch Ashlag, scrise într-o scrisoare adresat unui student, i care explic „lan ul de comenzi” al Creatorului. Aceasta clarific de ce avem nevoie s mergem dincolo de motiv. „Voin a de a primi a fost creat deoarece scopul Crea iei a fost s fac un bine creaturilor Sale, i pentru acest scop, trebuie s fie un recipient care s primeasc pl cerea. De fapt, este imposibil s sim im pl cerea dac nu exist nici o nevoie pentru aceasta pl cere, deoarece f r o nevoie, nici o pl cere nu este sim it . „Aceast voin de a primi este a oric rui om (Adam) pe care Creatorul l-a creat. Când spunem c acel om va fi împ rt it cu încântare etern , ne referim la voin a de a primi, care va primi toat pl cerea pe care Creatorul a pl nuit s o dea. „Voin ei de a primi i-au fost da i slujitori ca s o serveasc . Prin intermediul acestora, vom primi pl cere. Ace ti servitori sunt mâinile, picioarele, vederea, auzul, etc. Toate acestea sunt considerate servitorii no trii. „ i dup cum se întâmpl deobicei, servitorii au un majordom printre ei, care s -i verifice pe servitorii stapânului, i s se asigure c lucreaz conform cu scopul dorit, acela de a aduce pl cere, aceasta fiind ceea ce st pânul – voin a de a primi, vrea. „ i dac unul dintre servitori este absent, pl cerea aferent acelui servitor va fi deasemeni absent . De exemplu, dac cineva este surd, el sau ea nu vor fi capabili s se bucure de muzic . i dac cineva nu poate mirosi, acela nu va fi capabil s se bucure de aroma parfumului. „Dar dac lipse te creierul cuiva (supervizorul slujitorilor), care este ca un maistru care- i verific muncitorii, toat afacerea se va pr bu i iar proprietarul va suferi pierderi. Dac cineva a avut o

- 123 -

afacere cu mul i angaja i dar nu are un bun manager, acela s-ar putea s piarda în loc s câ tige. „Totu i, chiar i f r manager (motiv), eful (voin a de a primi) este înc prezent . i chiar dac managerul moare, eful înc tr ie te. Cei doi nu sunt înrudi i.” Rezult c dac vrem s învingem voin a de a primi i s devenim altrui ti, trebuie mai întâi s învingem „ eful personalului” – motivul nostru propriu. De aceea, „credin a dincolo de motiv” înseamn c , credin a – devenirea exact ca i Creatorul ar trebui s fie dincolo de – mai important decât – motiv – propriul egoism. i calea de realizare a acestui lucru este dubl : la nivel personal, este un grup de studiu i un cerc de prieteni care ne va ajuta s cre m un mediu înconjur tor social care s promoveze valorile spirituale. i la nivel colectiv, este necesar ca întreaga societate s înve e s aprecieze valorile altruiste. PE SCURT Tot ce facem în via este determinat de principiul pl cerii i al durerii: ne ferim de durere i c ut m pl cerea. i cu cât mai pu in trebuie s lucr m pentru pl cere, cu atât mai bine. Principiul pl cerii i al durerii este dictat de voin a de a primi, i aceasta controleaz tot ce facem, pentru c este esen a noastr . De aceea, în timp ce ne gândim c suntem fiin e libere, de fapt suntem înl n ui i de dou h tzuri ale vie ii, pl cerea i durerea, inute în mâinile egoismului nostru. Patru factori determin cine suntem noi: 1) Patul, 2)atributele neschimbate ale Patului, 3) atributele care se schimb prin intermediul for elor externe, i 4) schimb rile în mediul înconjurator extern. Putem influen a doar ultimul factor, dar acest factor îi influen eaza i pe ceilal i. De aceea, singurul mod în care putem alege cine suntem este s alegem ultimul factor, astfel încât s monitoriz m i s
- 124 -

schimb m mediul social extern. Deoarece schimb rile din ultimul factor afecteaz i ceilalti factori, schimbându-l o s ne schimb m pe sine. Dac vrem s ne eliber m de sub influen a egoismului, trebuie s schimb m mediul înconjur tor extern cu unul care sprijin altruismul i nu egoismul. i îndat ce ne-am eliberat de voin a de a primi, de c tu ele egoismului, putem avansa în spiritualitate. Pentru a face aceasta, urm m principiul „credin ei dincolo de motiv”. „Credin a” în Cabala, înseamna perceperea complet a Creatorului. Putem ob ine credin a devenind egali cu El în atributele noastre, în dorin ele noastre, inten ii i gânduri. Termenul „motiv” are legatur cu mintea noastr , cu „maistrul” egoismului nostru. Pentru a trece dincolo de aceasta, trebuie s evalu m echivalen a cu Creatorul ca fiind mult mai important , mult mai pre ioas pentru noi decât orice alt pl cere egoist pe care ne-o putem imagina. La nivel personal, cre tem importan a Creatorului (altruismului) folosind c r i (sau alte forme de media), prieteni i un înv tor care s ne arate cât de important este s devenim altrui ti. La nivel social, încerc m s îmbr is m valori ale societ ii mai altruiste. Totu i, i acesta este imperativ pentru sucesul schimb rii, imbr i area valorilor altruiste nu ar trebui s fie f cut pentru a ne face via a mai pl cuta pe aceasta lume. Ar trebui facut pentru a ne egaliza pe noi i societ ile noastre cu Natura, aceasta însemnând sa egaliz m cu singura lege a realit ii – legea altruismului – Creatorul. Când ne înconjur m de medii, fie indivizi, fie societ i, valorile noastre se vor schimba treptat c tre valorile mediului înconjur tor, prin transformarea egoismului nostru în altruism natural, u or i pl cut.

- 125 -

ALTE SCRIERI

Concepte de baz în Cabala: Citind aceast carte, persoana î i dezvolt observa iile interne i abord rile care nu existau anterior în ea. Aceasta carte este menit contempl rii termenilor spirituali. Prin extinderea în care suntem integra i cu ajutorul acestor termeni, începem s dezv luim structura spiritual care ne înconjoar , aproape ca i cum o cea a a fost ridicat . Atingerea Lumilor de Dincolo este primul pas c tre descoperirea împlinirii finale a ascensiunii spirituale în cursul acestei vie i. Aceast carte este destinat tuturor acelora care caut r spunsuri, care caut o cale logic i clar de a în elege fenomenele lumii. Aceast magnific introducere în în elepciunea Cabalei ne furnizeaz un nou mod de trezire care ne încânt mintea, ne revigoreaz inimile i mut cititorii c tre profunzimile sufletului lor. Trezirea spre Cabala: o introducere distinct , personal , plin de respect pentru tradi ia în elepciunii antice. Rav Laitman – un discipol al marelui Cabalist Rabbi Baruch Ashlag (fiul lui Yehuda Ashlag) – ne introduce într-o în elegere profund ale înv turilor fundamentale ale Cabalei i ne înva cum s folosim aceast în elepciune ca s clarific m rela iile noastre cu al ii i cu lumea din jurul nostru. Folosind ambele limbaje, tiin ific i poetic, el sondeaz cele mai profunde întreb ri despre spiritualitate i existen . Acest ghid unic i provocator, ne va inspira i înviora ca s vedem dincolo de

- 126 -

lume i de limit rile vie ii de zi cu zi, s venim mai aproape de Creator, i s descoperim noi profunzimi ale sufletului. Cabala, tiin a i În elesul Vie ii: tiinta explic mecanismele vie ii; Cabala explic scopul vie ii. În Cabala, tiin a i În elesul Vie ii, Rav Michael Laitman, PhD, introduce concepte foarte elocvente astfel încât chiar i cititorii nefamiliariza i cu Cabala sau tiin a, pot în elege cu usurin . Cabala explic faptul c suntem to i un singur suflet, materializat în multe corpuri. În mod similar, tiin a modern a decis c la cel mai fundamental nivel, suntem to i unul. tiin a demonstreaz c realitatea este afectat de observator. Cabala afirm c realitatea, i chiar i Creatorul exist doar în interiorul observatorului. Dac sunte i pu in curio i în leg tur cu realitatea i în elesul vie ii, aceasta este cartea pentru voi. Experien a Cabala: Niciodat nu a fost limbajul Cabalei mai clar i mai accesibil, cum este aici, în aceast colec ie de informa ii. Profunzimea în elepciunii revelate în întreb rile i r spunsurile acestei c r i va inspira reflec ie i contemplare. Cititorii vor începe deasemeni s experimenteze o cre tere a sim ului de iluminare, în timp ce vor absorbi cuvintele fiec rei pagini. Experien a Cabalei este un ghid din trecut pentru viitor, revelând situa ii pe care to i studen ii Cabalei le vor experimenta într-un anumit punct al c l toriei lor. Pentru aceia care se bucur de fiecare moment al vie ii lor, autorul ofer indicii din în elepciunea f r sfâr it a Cabalei. Calea Cabalei: „Tu nu ar trebui s - i faci o imagine mortuar , i nici vreo forma care s - i semene” (Exodus 20:3). Aceasta prohibi ie din Biblie este deasemeni o baz a în elepciunii Cabalei.
- 127 -

Cabali tii afirm c de fapt nu exist realitatea, ci doar ceva numit esen a Lui, For a Superioar . Pe cât de straniu sun , aceast no iune ascunde sub aripile sale prospectul libert ii, a fiec rei persoane, a fiec rei na iuni i a întregii lumi. Structura i percep ia realit ii sunt suprafa a acestei c r i. Dar istoria umanit ii, sau mai precis, a sufletului uman, este dedesubtul ce-l conduce pe cititor s înainteze în aceast carte. Este vorba despre tine; despre mine; despre noi to i. Aceast carte este despre calea noastr în care am fost, calea noastr pe care ne afl m i calea noastr pe care vom fi, i ce este mai important, este despre cea mai bun cale de a ajunge acolo. tiin a Cabalei: este prima carte dintr-o serie de texte pe care Rav Michael Laitman, Cabalist i om de tiin , le-a proiectat pentru a-i introduce pe cititori în limbajul special i în terminologia Cabalei. Aici, Rav Laitman reveleaz Cabala autentic într-o manier care este atât ra ional cât i matur . Cititorii sunt condu i treptat la o în elegere a proiectului logic al Universului i a vie ii. tiinta Cabalei, o munc revolutionar care nu se potrive te prin claritate, profunzime i înf i are cu intelectul, îi va face capabili pe cititori s abordeze scrierile mult mai tehnice ale lui Baal HaSulam (Rav Yehuda Ashlag), cum ar fi Talmud Eser Sefirot i Cartea Zoharului. De i oamenii de tiin i filozofii vor fi încânta i în iluminarea acesteia, profanii se vor bucura deasemeni datorit r spunsurilor satisf c toare în ceea ce privesc aspectele vie ii, pe care doar Cabala autentic le furnizeaz . Acum, c l tori i printre pagini i preg ti i-v pentru o plimbare în Lumile Superioare. Introducere în Cartea Zoharului este a doua din seria scris de Cabalistul i omul de tiin a Rav Michael Laitman, care îi va preg ti pe cititori s în eleag mesajul ascuns al „Zoharului”. Printre multe subiecte ajut toare cu care vom lua contact în
- 128 -

scrierea tiin a Cabalei, cititorii sunt introdu i în „limbajul r d cinilor i ramurilor”, f r de care povestirile din Zohar par a fi doar fabule i legende. Introducere în Cartea Zoharului va furniza cu siguran cititorilor instrumentele necesare pentru a în elege Cabala autentica a a cum a fost ea destinat s fie la origine, ca un scop de a atinge Lumile Superioare. În elepciunea Surprinz toare: Aceast carte prezint în primele rânduri, un curs de ini iere în Cabala, bazat doar pe înv turi autentice ce sunt trecute de la înv torul Cabalist la student, pe parcursul a mii de ani. În interior este oferit o secven de lec ii ce reveleaz natura în elepciunii i care explic metoda de a o atinge. Pentru fiecare persoan care se întreab „Cine sunt eu cu adev rat?” i „De ce m aflu pe aceast planet ?”, aceast carte trebuie neap rat citit .

- 129 -

DESPRE BNEI BARUCH Bnei Baruch este o organiza ie non-profit care r spânde te în elepciunea Cabalei pentru a accelera spiritualitatea omenirii. Cabalistul Rav Michael Laitman, PhD, care a fost discipolul i asistentul personal al lui Rabbi Baruch Ashlag, fiul lui Rabbi Yehuda Ashlag (autorul comentariului Scara asupra Zoharului), merge pe urmele mentorului s u, i conduce grupul prin misiunea sa. Metoda tiin ific a lui Laitman furnizeaz tuturor persoanelor indiferent de credin ele, religiile i culturile din care provin, instrumente precise care sunt necesare îmbarc rii pe calea fascinant a descoperirii de sine i a ascensiunii spirituale. Focalizarea fiind prioritar pe procesul interior pe care indivizii îl parcurg în ritmul lor propriu, Bnei Baruch invit pe oamenii de toate vârstele i toate stilurile de via pentru a se angaja în acest proces plin de recompense. În ultimii ani, o re ea masiv format în toat omenirea, caut r spunsurile la întreb rile vie ii a c ror r spunsuri sunt ascunse. Societatea a pierdut abilitatea de a vedea realitatea, care adesea este localizat superficial i de aceea, multe concepte gre ite au ap rut. Bnei Baruch st la dispozi ia tuturor acelora care caut trezirea dincolo de standarde, a acelor oameni care vor s în eleag scopul nostru adev rat de a fi aici. Bnei Baruch ofer ghidare practic i o metod de încredere pentru în elegerea fenomenelor lumii. Metoda autentic de înv are, a c rui autor este Rabbi Yehuda Ashlag, nu doar c ne ajut s facem fa încerc rilor i tributurilor vie ii de zi cu zi, dar initiaz un proces în fiecare persoan care s o extind dincolo de grani ele i limit rile sale prezente. Rabbi Yehuda Ashlag a l sat o metod de studiu pentru aceast genera ie, care „antreneaz ” în mod esen ial persoanele s se poarte ca i când deja au atins perfec iunea Lumilor Superioare, în timp ce înc se afl aici în lumea noastr . Citând cuvintele lui Rabbi Yehuda Ashlag, „Aceast metod este calea practic de a
- 130 -

atinge Lumea Superioar , sursa existen ei noastre, în timp ce înc tr im în aceast lume.” Un Cabalist este un cercet tor care studiaz propria natur folosind aceast metod testat în timp, demonstrat i clar . Prin intermediul acestei metode, persoana atinge perfec iunea i controlul asupra vie ii personale i realizeaz adevaratul scop al vie ii. Dup cum o persoan nu poate func iona adecvat în aceast lume f r s aib cunoa tere despre aceasta, sufletul nu poate func iona adecvat în Lumea Superioar f r s o cunoasc . În elepciunea Cabalei furnizeaz aceast cunoa tere.

- 131 -

CUM S

CONTACTA I BNEI BARUCH
E-mail: info@kabbalah.info Web site: www.kabbalah.info Linkuri folositoare:

www.kabbalah.info www.laitman.com www.kab.tv/eng www.kabtoday.com www.kabbalahlearningcenter.info www.arionline.info http://groups.yahoo.com/group/BB_Kabbalah_RO/ www.kabbala.ro

- 132 -

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful