CAPITOLUL

1.1

I

Nofiuni introductive in gtiinfa comunicrrii

comunicdrii.

interacfiunile gi relaliile interumane, societatea irsdgi exist6nd datoritd

comunicdrii a inceput undeva departe in preistorie, c'ntinud sd se manifeste in prezent qi ar lua sfargi t abia od,atdcu omenirea. Este un proces dinamic, aflat in plind transform ate, cate std la baza socictatii suslindnd procesele,

comunicarea reprezintd, una din cere r'ai vechi acfiuni, cle ea folosindu-se atdt fiinlele umane c6t qi celelaltc viefuitoare. procesul

majord

deosebitd ascensiune ajungdnd sd fie socotitd drept mizd sociard majord care suscita politici qi strategii bine definite. cu toate acestea, in societate funcfia

De comunicare se reagd sistemur tehnoiogic, cel educativ, poritic, cultural' economic' De la inceputul anilor lg7|acest clomeniu a cunoscut
o

poat6 satisface necesitdlile

ininullirea consiclerabild a dispozitivelor comunicafionale. Acestea se perfe cliatteazdprogresiv pu'6ncl in practicd tehnici din ce in ce mai sofisticate. Ar:i, ornul a ajuns sd nu_qi

economiqti, politicieni sau diverse arte categorii ,,cle p,blic,,. societatea modernd se caracte rizeazd.prin

a comunicdrii rdmane una mai pulin tra'sparentd, at6t pentru

qi

comunicafionale, care devin din ce in ce mai cornprcxe. comunicarea umand este un proces complex. De murte ori ne g'sim in sit*afia de a nu reugi s6 ne facem infeleqi, sd nu putem transmite exact ceea co ,*-am propus, sau sd nu

trebuin{ele 1dra ajutorr-rl rnijloacelor

putem convinge interlocutorul sd acfioneze conforrn cl orinlelor noastre. Fenomenul comunicdrii interumane constituie in prezent o temd predilectd de investigare pentru multe ramuri ale gtiinlei : lingvisticd, sociologie' psihologie, semanticd, esteticd,
ei specificS' Aflat intr-o spectaculoasd cregtere de popularitate, conceptur de comunicare ajunge sd deruteze prin complexitatea ipostazelor sale qi constituie bazaunor confuzii qi controverse permanente. in decursul anilor, cercetdrile in domeniur comunicdrii s-au extins. S-a pus problema eluciddrii neclaritdlilor in ceea ce privegte singularul sau pluralul "qtiinfei comunicdrii". Existd o singurd gtiinfd sau mai multe care s-ar inscrie in acest vast teritoriu? Rdspunsurile la aceastd intrebare sunt contradictorii. cercetdtori precum J.J van cuilenbrrg, o. scrrolten qi G.w. Noomen (in $tiinfa comunicdrii, Humanitas, 1998) susfin singular.ul ,,qtiintei comunicdrii"' in viziunea lor comunicareanereferind*-se la orice formd sa' fiecare ciisciplind abord6nd optica

proces, ea delimitand qtiin{a care ,,sturdiazd circuitele profesionale gi institulionale ale informafiei, fie cd aceasta este destinatd publicului in general sau unui public specializat,,. pentru acegti oameni de gtiinld, comunicarea poate fi congtientd sau incongtientd, intenfionald sa' neintenlionald', interpersonard sau "in masd,,, s6 aibd loc in sfera publicd sau in cea privati.

receptdrii de mesaje, insdqi relaliile umane se definesc ca interactiuni comunicalionale desfdqurate in plan social, astfel comunicarea constituie
una sau mai multe persoane, scopul fiind acela al atingerii unor obiective bine stabilite. comunicarea este omniprezentS, ea invacle azd" cu r.:peziciune viata ansamblul procesel

cert este cd interacliunile umane existd ciatoritd transmiterii gi

ot ftzice gi psihice care creeazdlegdtura intre

social6 impundndu-se

in institulii, administ'afii
,

teritoriale in sistemur educativ

publice, colectivitdti

organiza{ii poritice, economice, etc.

interpersonale sau intra_familiale.

Dupd teoreticienii qcolii de la paro Arto, necomunicarea este imposibild, ea reprezentdnd. principiur fundamental ar comunicdrii

1.2

Definifii ale comunicflr.ii

Pentru a trece la definirea comunicSrii trebuie precizatincS de ia inceput cd existS o multitudine de definilii ale ei, fiecare 1in6nd cont de punctul de vedere al celui care abor deazdexplicarea conceptului qi in func{ie de unghiul din care este anali zat acesttermen. cu siguran{d nu vor fi definite toate domeniile de aplicabilitate ale comunicdrii clatoritd palierului vast qi caracterului dinamic al acestui proces. conceptul de comunicare aparein istoria qtiinlei abia in secolul XX. La inceput, in spaliul angro-saxon acest termen primeqte o semnificalie vulgard qi anume cea de unire sexuald. secolere Xv_ XvI in Enropa occidentald aduc cuvanturui "comun icare,, doud noi inleresuri : primur sens - cel de transporl intre doud puncte qi cer de-ar doilea sens _ relalie cu divinitatea' in secolele xvII gi )NIII tot in spaliul anglo-saxon se frxeazd, noliunea de transport (a comunica un lucru cuiva). Sensul de azi, cel de schimb de mesaje apare abia ra sfdrqitul secolului XIX 9i inceputul secolului XX. in limba romdnd avem doi termeni: 1. cel de schimb de mesaje intre sr_rbiecti umani;

2. canal de transmitere

a mesajeror

(comunicafii, re!ele).

$tiinlele sociale folosesc des acest concept. Termenul suportd at6t o definire in sens restrdns c6t qi una in sens larg.

Definifie

: in

sens restrdns comunicarea

se referd la

transmiterea unui mesaj cu ajutorul unui cod, intre un emildtor si un receptor, acesta implicd schimb de mesaje orale, scrise sau de altd naturti sub forma cdrora informalia trece de la emildtor la receptor sub unor

formq

secvenle de comunicare (convorbire, lectie, scrisoare, etc.). Comunicarea este sub acest aspect o tranzaclie de mesaje tntre participanli.

in sens latg, comunicarea
structureazd Si relalii de influenld.

in care aldturi de schimb de semnificalii membrii unei comunitdti
i.r limbajul uzual folosirea cuvantului
,,comun icare,,

este vdzutit ca proces social socializator Si

nu ridica
-

probleme majore. Majoritatea vorbitorilor se gAncleqte la sensul de ,,aaduce la cunoqtinti" sau la ,,a informa". in orice diclionar explicativ

cuv6ntului

comunicare

ii sunt alocate trei semnificalii

:

f . ingtiinfare,

aducere la cunoqtinfi,

2. contact verbal in cadrul grupului sau a unei colectiviti{i, 3. prezentare sau ocazie ce nagte schimbur de idei.
Comunicarea

in

interiorul gtiinlei comunicdrii presupune patru

componente fundamentale : emiydtor, canal, mesaj receptor. procesui de si comunicare in forma ei cea mai simp 16, ar ardtaastfel :
Feed-back

(PRocES DE

eutrAroR

coDARETL-._

t

MESAJ
Canal

RECEPTOR
(PROCES DE DECODARE)

/--Zgomote

10

comunicarea este eficientd. R. psihic sau cultural). cu ajutorul ei se stocheazi memoria culturald.in cazuldialogului. mai mult decAt un parlicipant. informa{ia poate sau nu sd exercite o influenfd asupra opiniilor. conditie ca acel cod sd fie cunoscut qi de receptor. pe l6ngd un emilbtor este nevoie de unui sau mai mul1i receptori. in acest caz vorbim de efectele comunicdrii ( subiect abordat intr-un viitor subcapitoi). al unei disculii dintre doud persoane. Existd apoi zgomote salt elemente care pot perturba comunicarea.emilStorul transmite mesajul prin intermediul unui cod. radio. comunicarea este modul prin care rela{iile umane existd qi se dezvoltS. t1 . in concluzie. ideilor sau comportamentului celui ce o recepteazd. Acestea pot fi de ordin fizic. Mesaj : ceea ce trebuie transmis. fiind implicat in procesul de feed-back sau retroacfiune. Esenta comunicdrii constd in transferul sau transmiterea unidirec{ionald a informafiei in cazul monologului. al comunic6rii prin pres6. Procesul comunicdrii necesitd. al cuvdntdrilor. Dacd receptorul il percepe qi il inlelege aga cum s-a intenlionat.receptorul este destinatarul comunicdrii. prin ea acumuldm informatia. Comunicarea insd nu se termind odatd cu preluarea sau receptarea informaliei. Tv qi al transmiterii bidireclionale .unde: E.

director. toate cerelalte forme de comunicare qi presupun e utilizerrca unor canale/dis pozitive tehnice gen cablu. O altd clasificare imparte comunicarea in: comunicarea directd este comunicarea cu care doi parteneri relafionea zd" direct.1. poate imbrdca forma scrisd sau orald. se comunicarea indirectd reprezintd. orice fel de comunicare care se foloseqte de cuvinte' Este luat drept transmifdtor. Mesajul de aceastd datd e codificat intr-o altd formd decat cea lingvisticd qi anume in cea gesticd. fdrd intermediari. englezdsub "body-language'. unde hertziene. denumirea de B. etc. comunicarea nonverbald adoptd multe forme de manifestare. Dupd statutul interlocutorilor int'lnim: Ex. profesor_elev) 12 .subaltern. tetmen este cunoscut in lb. C. (limbaj al trupului).3 Principalele forme de comunicare Procesul comunicdrii cuprinde un palier rarg pe care se disting dupd criteriur naturii comunicdrii putem vorbi de: urmdtoarele forme de comunicare: A' Comunicarea verbald repre zintd.

profesor-profesor. autoinfluentare. iar mesajul circuld intr_un singur sens. iar mesajul circuid in dublu sens). in comunicdrii care nu urma ei se realizeazd doar o influenlare a propriei persoane). receptorul iqi schimbd alternativ rolurile in procesul comunicdrii. qi cunoagte cinci nivere : caz ne referim la noi inqine ca la un posibil subiect. transmite influenld.. F' o altd' clasificare ia in considerare paftenerii. comunicare qi anume din perspectiva funcfiei ei de influenfare. manipulativd). Este forma comunicdrii cu noi ingine. l3 . student_student). E. Distingem astfel: Psihorogul american Leon Festinger vine cu o idee noud gi foarte interesantd pentru comunicare. in funclie de direcfia comunicdrii deosebim: receptorul iqi pdstreazd "statutul" tot timpul. Una din formele acestui tip de comunicare este comunicarea persuasivd. actorii din actul comunicdrii. o schimbe starea sistemurui care receplioneazd mesajur. AceastS formd de comunicare dupa Denis McQuail poarta denumirea de "comunicarea pe nivele. de la emildtor la receptor). Er susline alte doud forme de D.

dialogul. cuprinde domeniul publicitdlii. putem enumera comunicarea esopi cd (reprezintd acfiunea prin intermediul cdreia anumite fapte sau evenimente. doar de specialigti qi profesionigti ai comunicdrii. Referindu-ne la continutul mesajului putem distinge: intelegerea acelui adevdr) de comunicareain sine. etc. degi ar putea fi comunicate direct sunt l4 . La aceasti formd de comunicare parlicipd mai mulli indivizi gi mai mulli subiecfi. unui public. Forma ei cea mai rdspandit' 0 reprezintd. S e caracte rizeazdprin interactiune directd.ate loc intre doi sau mai mul1i parteneri. Este realizatd. problematica acestui tip de comunicare. Numeroase lucrdri trateazd. G. presupune existenla unui grup. prin difuziunea de masd a unui mesaj.) Dar incd nu au fost enumerate toate formele de comunicare. de parteneri. al mediilor de informare in masd. o specie a comunicdrii in care un emildtor sau mai mulli se adrese azd. comunicarea organizafionald. Dupd finaritatea comunicdrii ne intdrnim cu: H.

Pentru a se face inleles in scris sau oral el iqi va coda mesajul. etc. ..reaclie" pentru a se numi comunicare trebuie sd aib6 un caracter intenlional. folosind un cod anume. decodarea qi zgomotele de fond. Acest tip de proces . lJn prim aspect viza ideea conform cdreia schimbarea in direclia incurajati de sursd ar fi cu Aceastd afirmalie atAt mai eficient[ cu cAt monopolul respectivei surse de comunicare asupra receptorului ar propaganda reprezintd principala formd de comunicare. Aldturi de principii qi efecte ale comunicdrii aborddm finalitatea acestui proces. Desigur nu vorbim de un monopol total aceste cazuri.Comunicarea se aseamdnd in acest aaz ptoaesului stimul-reaclie qi anume receptorul reaclioneazd.la stimulii transmiqi de emildtor..sp5l6rii de creier.a ce priveqte efectele comunicirii.. in ce. Apar alte trei elemente fundamentale : codarea. unde nu este valabild doar in societdlile totalitare.stimul . Astfel. Pentru aa transferul de informalie sd ajungd sd devinb comunicare presupune ca emitentul sd urmdreascd provocarea unui efect anume la nivelul receptorului. Mesajul codat este transmis I6 in semnale. asupra lor s-au extins numeroase cercetdri. Dar nu orice astfel de situalie putem vorbi de un caz de comunicare. Emildtorul doregte sd transmitS informa{ia receptorului dar pentru a atinge nivelul comunicdrii eficiente aceastd informalie transmis6 trebuie sd fie inteligibild. fi mai complet. ci ea este valabild ?n inclusiv in familie sau gcoald. avdnd drept scop producerea anumitor efecte asupra receptorului. un monopol genul total realizdndu-se prin metode exclusiviste de . emildtorul va cduta cuvintele potrivite pentru a-qi putea exprima ideile.. comunicarea devine procesul prin care emitdtorul transmite informalia cu ajutorul unui can al. Astfel.

pefturba{ii gi receptorul dispune de mijloace necesare pentru a decodifica corect mesajul putem vorbi de o finalitate a comunicdrii. prelucrarea informaIiei informafiei ---> 3. generarea 96ndurilor coerente iar pentru a putea comunica aceste gdnduri pe cale verbald (scrisd sau orald) apare limbajul. acceptat de receptor. in funclie de preferinlele individului. pipdrt. DacS mesajur este bine construit iar in timpul transmiterii nu apar zgomote.) sunt absorbite qi stocate in "bdnci de date" aflate la nivelul creierului sub formd de imagini. Potrivit concepliei psihologului gi lingvistului w. cuvinte sau sunete. intre informafii trebuie sd existe interconexiuni. . Finalitatea procesului de comunicare existd in mdsura in care mesajul codificat de emifdtor ajunge sd fie decodificat qi in acelagi timp 1. auz.5 Func{iile comunicdrii Limba a fost inventatd pentru a permite oamenilor sd_gi comunice gandurile dar pentru a inlelege adevdratul sens al comunicdrii trebuie sd qtim cdteva lucruri despre activilatea creierului uman qi respectiv despre rolul lui in realizarea comunicdrii. etc. von Humboldt intelectul uman qi-a construit limba pentru ca prin ea sd-gi poatd exprima propriile t7 Informaliile primite de simf uri (vdz.care cu ajutorul canalului ajung ra receptor. La nivelul creierului se petrec trei activitdti fundamentale privind: l absorb{ia _----} 2. pentru a se produce gandurile.

votati-ne!. Emildtorul trebuie sd-qi exprime foarte clar emoliile. unii sociorogi imparl aceastd funclie in: referenliald.la ce se spune? Func(iu melalingvisticii este centratd pe cod (ce cod se foloseqte ' pentru a transmite mesajul?) 4. 18 in cadrul comunicd. Func(ia poeticd este centratd pe mesaj.. Funclia referenliurd vizeazd.vrefi bine. (axatd pe con{inutul comunicdrii) a' funclia propriu-zis b' func{ia contextuald sau situalionald (care line cont de cadrul in care se desfdqoard procesul de comunicare). contextul in care are loc transmiterea unui mesaj. interne a un anumit Toate aceste funclii coexistd funcli ona diferentiat. pe construclia in sine: cum se spune? cum se vorbeqte? spre deosebire de limbajul qtiinlific care se axeazd 3 . 6' Funclia conativd sau persuasivd (retoricd) urmdregte rdspuns de la receptor: Exemplu. In perimetrul limbajului gi al comunicdrii distingem urmdtoarele tuncfii: 1.dacd. Funclia emotivd: constd in evidenlierea stdrii emildtorului. .lmagml. ele nu pot . Fancriafuticd esre regatd de intenlionalitatea mesajurui. 2.rii. 5.

modern. cunoscutd sub numele de attd' a oratoriei. intr-o societate informalionald stadiul l-a reprezentat azi. Se foloseqte din ce in ce mai mult de mijloace tot mai moderne qi mai diver.1. Individul se vede I9 Dacd stadiul cel mai inalt al societSlii industriale societatea de consum. din punct de vedere incasdrilor. Multe din ziarele mari ale lumii apar[in acum unor megagrupuri de comunicalie iar confinutul informalional se afld din ce in ce mai mult sub ochiul vigilent qi lacom al noilor stdpdni. retoricd sau neo-retoricd. se tem de eventualitatea unei manipuldri subtile a mentalitdtiior ia scar6 planetard. ideilor sau asupra compoftamentului celui ce o recepteazd. imbinarea telefonului cu Tv gi computerul dd nagtere unui instrument interactiv nou.sificate. Sistemul de informare azi este supus unei revolu{ii radicale datoritd apariliei digitalului 9i a tehnicilor multimedia. Mecanismul comunicalional eazra pecetd{eni. declanqat de noua utopie tehnologicd. ?n care principala preocupare o va da acomodarea informafionald. ce serve$te pentru a comunica' insdqi presa scrisd qi-a pierdut rolul imporlant ce-l delin ea in fala acestui uragan. urmat de o reintoarcere a monopolurilor ii inglijor Ei cel rnai inalt il va reprezenta societatea globar orientatd spre viitor. at]ra de a comunica rdm6ne expresia epocii gi a culturii in care se manifestd. ?n .. comunicarea nu se incheie o datd cu preluc rarea sau recep tarea informafiei' Informalia exercitd o influenld efectivd asupra opiniilor.6 Locur gi rorur comunicrrii in viafa interpersonarr civilizalia secolelor XX qi XXI se bazeazii puternic pe comunicare. Arta de a comunica a preocupat permanent omenirea.

comunicarea publicitard. fi cele mai reprezentative forme de comunicare folosite 1. care se dezvoltd. comunicarea internafionali (reahzatd. acestea pot fi : de naturd cognitiv5.comunicarea politici sau electorali. efecte gi finalitl{i in comunicare Reprezentanlii $colii de la Palo Alto au fost cei care s-au preocupat indeosebi de principii numindu-le "axiome ale comunicdrii". continuu (ce nu poate Ei vedeau in fi abordat in termeni de cauzd-efect sau stimul-reaclie). Acum schema comunicdrii s-ar imbogdli qi ar ardtaastfel informalie informatie Emi{itor --+ canal ----> 15 Receptor ----} efect . care influenlea zd. Acestea ar de societate.in planul conlinutului qi al relaliei qi are la bazd vehicularea unei informa{ii de tip digital sau analogic. intre opinia publicd mondiald gi cei de care depind evenimentele. educativi. De asemenea. comunicarea paradoxali (folositd in special in timp de rdzboi qi constd in dezinformarea adversarului care la rdndul lui este conqtient de intenlia dezinformdrii). aluzii). cugetdri.comunicate indirect cu ajutorul unor maxime.4 Principii. comunicare un proces inevitabil. afectivd sau comportamentald. in ceea ce priveqte efectele comunicdrii. distingeau raporturile de putere intre participanli qi credeau in caracterul ireversibil al comunicdrii. reprezentanlii acestei qcoli suslineau necesitatea acomoddrii qi ajustbrii comportamentelor. in cadrul comunicdrli. umanitatea).

Toatb lumea este ferm convinsi cd datoritb informaliei fiinla umand trdieqte ca o persoand liberd dar cu toate acestea bdnuiala persist6 asupra tuturor mijloacelor de informare. 20 . gi se considerd a fi suprainformat.. Din pdcate suprainformarea sau supramediatizarea nu inseamn6 intotdeauna o informare corect5. indoiala sunt sentimente dominante ale cetdlenilor cu privire Ia mijroacere de difuzare a informa{iilor. cu ajutorul sateli{ilor.Televiziunea a luat puterea in rdndul mass-media. apreciazd importanla gtirilor. Datorita transmisiunilor instantanee. O datd cu rdzboiul din Golf din 1991 . Nu mai este doar un mijloc de petrecere a timpului liber gi de divertisment ci ea dd tonul. Scepticismul. Subiecte de genul morlii prin{esei Diana sau cazul Clinton-Levinsky atestd acest fapt. a imaginilor transrnise cu viteza luminii Tv-ul igi impune propriile perversiuni celorlalte medii ( tema manipulSrii va fi abordatd intr-un alt capitol). frxeazd. temele actualitdlii. teama.II : ? o o o Au fost aceste evenimente mediatizate ce se cunoagte in momentul de fald despre aceste evenimente ? ? S-a aflat adevdrul Informalia iqi pierde din veridicitate gi ajunge un mijloc de a obline profituri' Un deliciu informafional o constituie in prezent viata parliculard a personalitalilor.marea majoritate a aazurilor "cetdlean al statului global. DISCUf. scandalurile legate de coruplie. cu un cuvant informalie de divulgare. Ne aflam la o cotiturd in istoria informafiei. afacerism.

concluzie putern spune cd trdim intr-un univers lumea o adevdratd <societate a infonnalieil> unde toatd cornunicd. De aceea este important sd inlelegem acest fenomen at6t de complex qi totodatb rdsp6ndit.In comunicalional. 21 . numit .comunicare.

CAPITOLUL 2.1 il P r ocesul comuniclrii. Indiferen t care este scopul nostru intotdeauna vom urmdri patru obiective majore: 22 . conversia decodificarea de cdtre receptor interpretarea gi inleregerea cuvintero a mesajurui care constd in r carecompun mesajur. Dar eare arputea fi obiectivele comunicdrii qi ce anume agteptdm in urma unei comunicdri eficiente? comunicarea presupune atdt transmiterea cdt pi receptarea de mesaje' creierul uman avdnd capacitatea de a prelucra de patru ori mai rapid informaliile primite decdt vitezacu care sunt auzite acestea. ea implicd exprimarea 1. Obiective comunicarea este gandurilor qi inlelegerea lor de cdtre cei cdrora le este destinat mesajul. poate fi privit ca proces ce include doud sensuri prin care se realizeaza transferul gdndurilor qi anume : un proces activ. adicd. 2. sd convingem. codificarea de cdtre emildtor : a mesajurui (transformarea) gAndurilor in cuvinte . Astfel zilnic incercdm sd explicdm. sd influenldm sau sd educdm folosindu-se de comunicare. se explicd existenta timpului necesar pentru a pregdti un rdspuns.

gi punerea lor intr-o anumitd ordine. Evitarea propoziliilor de genul: . a percepe in mod Dupd ce informaliile sunt adunate. Sdfim acceptali. sd fie etapd. Transmiterea qi receptarea corectd a mesajelor depinde de asemenea de: informaliile trebuiesc detaliate. informaliile pot fi unele simple iar altele avdnd un conlinut de o complexitate majord. 23 . urmeazd' transmiterea lor. Sdfim fnleleqi. un rol important in inlelegerea informa{iilor transmise il are: necesitd concentrare pentru a putea identifica elemente-cheie ale mesajului care urmeazd. G6ndul in sine este impo r1. sentimente.Este bun. CAnd nu este atins nici unul din aceste obiective putem conchide cd undeva in realizarea actului comunicdrii s-a strecurat o greqeald.. dupd ce ele au primit forma finald. potrivite pentru a exprima gAndurile. Cuvintele evocd prin puterea lor imagini..antdar nu este lipsit de imporlanld nici modul in care se realize azd.o o o o Sdfim auzili. sunete. Aceastd transmise. alegerea cuvintelor potrivite pentru a "traduce" aceste gdnduri. scopul fiind acelade corect mesajul. Sd provocdm o reaclie (o schimbare de atitudine sau de compoftament la nivelul receptorului). conlinutul informaliilor comunicate variazd". induc stdri diferite care fac posibild intelegerea mesajului receptat.

. din modul in care fiecare individ percepe lumea inconjurbtoare. ca Nu este bine sd se considere cd indiferent cAt de scurl ar fi mesajul exprimat acesta va fi infeles. Se vor ivi numeroas e ocaziiin care se vor naqte confuzii qi interpretdri. o argumentare. Pentru a fi descifrat codur . Cu cdt numdrul detaliilor va ca mesajul sd fie inleles creqte. a ori. fi mai mare. Anumite cuvinte gi expresii pot insemna sau desemna lucruri diferite pentru persoane diferite. 24 . Dacd existi dubii asupra receptdrii corecte informaliilor transmise.lucruri gi idei iar inlelesul care li se conferd rezultd.M6ine timpul va fi frumos.foloseqte-l" este insuficient. $ansa transmise ca simple pdreri ci sd aibd o motivalie. Exemplu: . chiar de mai multe dacd situatia o cere.Nu.. am auzitla radio. cu siguranli codul ales ipi are cuvantul de spus in procesul comunicbrii..in acest caz comunicarea cu siguran!6 va equa deoarece nu s-a acordat aceeagi semnificalie simbolului enunlat.. Cuvintele in fond sunt simboluri care repr ezintd. cand comunicdm alegem un cod comun intre emildtor gi receptor.Aceasta este o catedrd.' iary gi Z suslin .. unui mesaj lingvistic complex de genur : "Murfumesc pentru ajr-rtorul acordat in rcalizatea acestui referat" evitAnd exprimdri simpliste "Multumesc". Este o masd". ambele pdrli vor trebui sd confere simbolurilor aceeaqi semnificafie : Exemplu: X susline -. mesajul trebuie reformulat.

fenomene. din acest unghi se prezintd astfel: ) Receptie eficace 2. obiecte. Procesul comunicdrii.2 Cuvintele. marna se adreseazd copilului in limba maternd. stdri din rumea inconjurdtoare. Existd doud mari categorii de cuvinte : 25 . Procesul invS{drii limbii materne presupune atribuirea aceluiagi ?nleles cuvintelor care desemneazl. individualitatea noastrd poate constitui principala barierl in calea realizdrii unei bune comunicdri. rucruri. Sensul gi semnifica{ia cuvintelor Incd de la naqtere.Comunicarea eficientd constd in transmiterea corectd a mesajului qi respectiv in receptarea corectd a ei. Dar existd o problemd gi anume singura legdturd dintre un cuvdnt qi lucrul pe care acesta il reprezintd este de fapt asocierea pe care un grup de oameni' la un moment dat a decis sd o facd qi in consecinld propria noastrd persoanS.

frumos.'utdt".. emolii... dificultdli dar odatd ce persoana in cauzd. fi losofi ce.)rd" inleles pe cale le-o d6m gi noi? Explicalia este simpld gi anume sensul acestor cuvinte rezulta din experienta personala ff6it6. in neclaritdtile dispar instantaneu.) Cum va reuqi interlocutorul care ?ndeplinegte rolul de receptor sd dea la un moment dat acelaqi inleles unor cuvinte abstracte ca: .3 COMUNICAREA: Context gi Situa{ie Limbajul este un filtru cu ajutorul cdruia sunt comunicate gAndurile qi experienfele. concepte (ftzice. in aceastd categorie regdsim cuvinte care descriu senzatii. Un cuv6nt poate avea numeroase inlelesuri iar o persoani poate atribui in{elesuri diferite aceloragi cuvinte. . Cuvinte concrete b. 2.. de moment. in diferite contexte qi in funcfie de situalie.. etc. acel lucru .a. vine in contact cu acel obiect. 26 . Cuvintele concrete desemneazd sau descriu lucruri care pot fi vdzute. atinse. lucruri care fin de simfurile umane. auzite.. Cuvinte abstracte. experienla personald va fi cea care va oferi sensul termenului frumos. iubire. sentimente. in explicarea sensului acestor cuvinte pot sd apard. matematice.. urAt. Situalia diferb insd cu totul cazul cuvintelor abstracte. urd dar ceea ce nu trebuie ignorat este ideea cd universul conotativ al cuvintelor diferd de la individ la individ.iubire" - .

fard. ce sd comunicdm sau la ce sd ne agteptdm deoarece interlocutorul (receptorul).ce spunem? gi cum Ar fi ocazii in 27 .un scop precis iar comun icarea se ad.ezid.apteazd. sd cdutarea . Ne intdlnim cu situafii in care interlocutorului i se comunicd ceva iar acesta rcac[ioneazd cu totui neaqteptat. Motivul real al compoftamentului sdu din aceea zi arputea fi influenfat de stres qi teamd. in comunicare. De ce unii oameni reactioneazd"imprevizibil? spunem? care am putea contribui la salvarea unei situalii tensionate sau cel pulin la amelio rarea ei contribuind la evitarea degener6rii intr-un conflict in urma cdreia rela{iile dintre parteneri sd se deterioreze. inholul cabinetului de stomatologie int6inirn un individ. Pentru a realiza acest d.erat trebuie controiat . care in urma discufiei purlate pare afi un om arogant.omul nu comunicd. oamenii sunt foarte diferifi unul fa15 de celdlalt qi in consecinld ei reacfioneazd' diferit in anumite imprejurdri. la o situalie sau la un context. aqadar contextul qi situalia au jucat gi de aceastd datd un rol important in comunicare. impertinent.. Exemplu: intr-o zi. uneori poate fi de folos dar nu de pufine ori a presupune cd noua situafie va fi familiard uneia anterioare sau incercarea de a intui cum ar fi mai bine de procedat rememorand alte situatii similare. ajunge sd fie o procedurd greqitd. contextul gi situafia de fiecare datd vor fi diferite. fapt ce provoaci imediat o contradiclie din parlea paftenerului de disculie. Dar aceste elemente nu vor fi suficiente oricand pentru a qti cum s6 proceddm.situafiilor similare. cu siguranld noi ne strdduim recunoaqtem asemdndri intre situafii..

aptitudini. fizic alinterlocutorului. astfel el trebuie s5 fie capabil de a-qi . Regula de bazd in comunicare ar fi sd nu pornim de ra premisa cd noi cunoaqtem interlocutorul 9i qtim cum sd-l aborddm. Noi nu putem estima propria valoare doar comparandu_ne. aceasta rdsfr6nge asupra stimei de sine. Aceastd imagine este rezultatul compara{iei frcute cu . printr_un proces conqtient sau nu' noi in orice situalie stabilim gradul de putere.celdlalt. Tofi ne formdm o imagine despre propria noastrd persoand. iar cAnd comunicarea are de suferit. adicd.invdtali sd-qi observe cu atenlie receptorii. O comunicare eficientd inseamnd a respecta sentimentul stimei de sine al celuilalt datd de valoarea compete n!a... omul prin definifie este o fiinld sociald. caritd{ile .. instruire dar qi datele privind aspectul exterior. avantaj major este cunoaqterea interlocutorului deoarece cunosc6ndu-l vom dispune de un intreg arsenal pentru a gti cum sd_l aborddm' Dar nici in cazul in care avem de-a face cu un interlocutor necunoscut lupta nu este pierdutd: tehnica comunicdrii se poate insugi. a reugi sd-qi arate adevdratele competente.cdnd existd o mare discrepanjd ?ntre imaginea de sine qi realitate. in ac{iunile noastre ne bazdmpe aceastd imagine (rezultatdin urma prelucr6rii datelor) qi in consecinld comunicar eavadecurge ca atare: . . se comunicatea are de suferit.. raporldndu-ne la cei din jurul nostru. menitd s6 trdiascd intr-un mediu social.vinde marfa". pufini sunt specialiqtii care igi ocupd timpul cu studiul interlocutorilor qi pu{ini sunt cei care sunt un Aborddnd tema contextului qi aI situaliei considerdm necesard discutarea stimei cle sine $i a rolului acesteia in realizarea unei bune comunicdri. acestuia. inteligen!6.

aprecierile pot fi corecte sau nu. indiferent cat de capabil. cd' 29 ... ai surprins unele elemente cheie dar ai fi putut lucra mai bine.. valoros ar fi. depindem de reacfiile celor din jur. d. El trebuie si fie congtient cd.. poate.rere negativS. in privinta comunicdrii.calitdli.nu gtie sd-gi arate in exterior aceastS' imagine' in fa[a societSlii nu va avea recunoaqtere qi nu se va putea afirma' Agadar. ele ne pot fi comunicate cu amabilitate sau c' duritate: Exemplu: .. in cazul in care interlocutorul ne vede intr-o lumind favorabild v-a spori sentimentul stimei noastre de sine in schimb dacdceldlalt are o plrere indoielnicd despre noi aceasta ne va afecta puternic sentimentul stimei de sine. Nici un individ. intreaga lui existenld depinde de perceplia celor din jur. valori in adeviratul lor sens.sau cu duritate .cu amabilitate . concentrarea maxim d va fiindreptat6 spre corectarca imaginii gi nu asupra mesajului in sine. atdta tirnp cdt consideram cd in mesajul paftenerului de disculie existd o pdrere pozitivd despre noi.Acest referat este incomplet. frumos. Pentru a aflamdsura valorii noastre trebuie sd cunoaqtem aprecierile qi referinlele celorlalfl despre noi. . DesigLlr. care au valoarea unui ecou asupra acliunilor noastre. Nu ai reuqit sd intocmegti acest referat". bun... ne concentrdm asupra mesajului in sine dar in momentul in care banuim ar exista o pd.Eqti incompetent.acd. despre ceea ce susline.

Omul are de asemenea tendin{a de a respinge informafiile care nu-i confirmi propria conceplie despre lume. nafionalitali. !inut6. educatie. afe ctiv itate a. agresivitatea. vocabular. timi ditate a. nivel social. se In procesul comunicdrii inlelegerea lor core ctd. Dar sd le ludm pe r6nd : A' Diferenfe de percep{ie intercepteazd. obstacole ce se refera la mediul profesionaL. voce. : perceptia este procesul pr:in care stimuli gi informalii ?n funclie de propriile repere qi imagini fald de lume. la obiceiuri. accent. rcprezintd princ ipaladificultate a comunicdrii. d)' De ordin fizic obstacole legate de individualitatea umand (aspect frzic. pentru a putea depdqi aceste bariere aflate in calea comunicdrii mai int6i trebuie sd le identificdm. modele sociale qi apartenenld la culte gi secte religioase. interese personale. Dacd scrisul qi vorbitul in sine sunt acfiuni relativ simple. se refer[ la limbd. intelectual. Exist5:a). etc. Astfel persoanele indivizii selecteazd gi de diferite v6rste.Ta cel extraprofesional. sex. sex. Acesta este rezultatul unor experienle anterioare. datini. De ordin psihologic cum ar fi : emotivitatea. etc. b)' De ordin cultural care au o semnificalie aparlre. temperament vor percepe gi vor interpreta diferit situafiile. O barierd importantd in calea interpretdrii obiective a mesajelor este aqadar propria noastrd perceplie. c).). obstacole de ordin social. limbaj.4 Bariere ale comuniclrii pot iclentifica o muilime de factori care pot cauza probleme. culturi. 30 .2. varstd.

care are o pregdtire elementard nu vom aborda subiecte din domeniul Antropologiei ftzice. Pentru a evita acest blocaj este bine sd se renunte la G.. constd Lipsa de interes : este una din cele mai des intdlnite bariere. dificultateain a gdsi cuvinte pentru a exprima ideile dorite.. Exemplu : rromii furd. Aceste stdri induc incoerentd qi pot schimba intregul sens al mesajului.. Lipsa de cunoagtere : persoanele cu care intrdm in contact desigur nu intotdeauna au o educalie la fel cu a noastr6. F. Un receptor.. poate fi ignorat de emilStorul care deline statutul superior doar pentru cd de reguli el este considerat corect qi bine informat. Emo{iile : emotivitatea emildtorului qi a receptorului constituie o altd barierd.. Exemplu : Cu o persoand. Depdqirea acestei ari ere s e p o ate re ariza prin imbu ndtd[ir e a vo c abul arului. lipsa de interes al interlocutorului fald de mesajul transmis. Evitarea acestui blocaj se poate realiza prin renuntarea la a comunica in situatii de stres 31 . Dificult5{i de exprimare : o altd barierd o b reprezintd. cu un statut inferior. D.B. E.. astfel incdt mesajul trebuie direclionat in aqa fel incdt acesta sd corespundd intereselor celui este interesat care il primeqte.. Trebuie sd fim conqtienli de discrepanla nivelurilor de cunoaqtere qi sd adoptdm comunicarea conform acestora. comunicare atunci cdnd suntem afectali de emolii puternice.To!i rromii furd. Emolia puternicd este rdspunzdtoare de blocarea aproape completb a comunicdrii. C. Omul in in primul rdnd de problemele personale. Stereotipii : noi invSlim din experienle proprii gi astfel existd riscul de atrata diferit persoane ca qi cum ar fi una singurd. Diferen{ele de statut : pozilia dintre E gi R in procesul comunicdrii poate afecta semnificalia mesajului.

experientd'. realizareaei. educatie. mediur fizic (crim at. depind e atftde emildtor gi de receptor c6t qi de condifiile de comunicare. mediu. ciocnirea personalitdlilor este una din cele mai des int6lnite obstacole in comunicare. pregdtire. cu entuziasm dec6t de unul mult prea sigur pe propria persoand. lumea H' Personalitatea : fiecare individ este un r-rnicat de person alitate. hrand). I' 32 . personaritatea se dezvoltd ca urmare a conlucrdrii celor trei componente : ereditate. personalitatea este consideratd de specialiqti rezultanta a patru factori : constitufia gi temperamentur subiecturui. obiceiuri. Deqi. Acestea sunt cdteva din barierere ce pot perturba sau chiar anula comunicarea' Procesul comunicdrii. pot fi produse de : instalalii tehnice. deprinderi (mod de via!d). Nu doar diferenlele dintre tipurile de person alitate pot cauza probleme.maxim. personali tatea ajunge sd se defineascd gi iqi integteazd diferitele componente care gene reazd" la randul lor modalitdli diferite de comunicare. erori de comportament ale participanlilor Ia comunicare (toatd" comunicd in acelagi timp). toate influent6nd inlelegerea mesajelor. uneori un receptor poate emildtor care vorbeqte cu emofie. educalie. insdqi comportamentur nostru influenlea zd pe acela al paftenerului comunicdrii. semn ale parazite pe canale de comunicare. mediur social (tard. La maturitate. fi mult mai impresionat de un zgomotele : sunt factori ce fin de contextul comunicdrii. etc. familie).

1 Comunicarea umanl de tip verbal comunicarea orard este principara formd de comunicare. a comunicdrii verbale vom discuta fntensitatea medie a sunetelor care indicd fondul genetic al individului' in funclie de intensitate afldm informalii despre trdsdturile unui A' o despre: voce puternicd gi sonord denotd hotdrare. tremurdndb denotd timiditate. pe cdnd o voce joasd. care repre zintdun sistem complex de comunicare alc6tuit din sunete articulate' cum am mai mentionat. sentimentelor qi dorintelor umane se realize azd. coduri ringvistice. inglobeazd. pe c6nd ep c ontin uitatea vorb iri i tr ddeazd. etc. autoritate.e a gasi gi de a formula ideile neuropsihic echilibrat. activitate psihicd lentd. nesigurd. fermitate. comuni careaverbald desemneazd orice fel de comunicare care se foroseqte de cuvinte. Transmiterea gandurilor. resurse psihologice. c ar acterizate prin tonus neuropsihic scdzut (oboseald). individ' continuu/discontinuu al vorbirii indici capacitatea gi timpul necesar de a gdsi cuvintele potrivite pentru a transmite idei. nesiguranld. Rapiditatea gi prec izia denotd o activitate cognitivd bund gi un tonus di s B' Fluenfa vorbirii sau caracterul d. cu ajutorul limbii. structuri de argumentalie qi se inscriu in domeniul registrului oratoric sau specializat al limbii' Pentru a trece la o anali zd. JJ .CAPITOLUL III 3. di fi cultdli de c onc tualizar e. siguranfd. emotivitate. ascundere a unui adevdr.

absolut. structurat. Pronunfia depinde de asemenea de trdsdturile neuropsihice qi de vocabularul vorbitorului. Greqelile cele mai des intdinite in comunicarea verbald ar fi: .prin claritate. E' Intonafia depinde de fondul afectiv al vorbitorului. -A J+ . O pronun{ie corectd reprezintd o calitate importantd pentru un orator. in schimb. D...Diclia (consoane omise. Acest tip de comunicare presupune un vocabular bogat pentru o exprimare clard. conqtient sau nu. prea multe . prin vorbire iqi va impresiona interlocutorul. interieclii sau de ticuri verbale (corect. atenfie in rostirea cuvintelor. Yiteza in exprimare depinde in primul r6nd de temperamentul individului dar qi de gradul de cunoaqtere a subiectului discutat qi de rela[ia afectivi dintre Emildtor qi Recaptor. O pronunlie bund se caracterizeazd. timiditate. fdrd enunldri prea generale. interiorizare. retinere. nepronun\arca clard a tuturor literelor din cuv6nt).C. reformulitri tn timpul .Abuzul de vorbirti. reludri. Comunicarea verbalS eficientd necesitd: un mesaj bine construit.Prea multe repetilii.I{egestionorea corectd a timpului de vorbire. etc. o intonalie monotond trddea zd.) . . rard. O persoand cu un fond afectiv bogat. vagi.vorbe in plus".

acesta are . etapd esenliald inrealizarea comunicdrii. Dezvoltd relalii interpersonale cu uqurin{6. vorbeqte mult. Colericul se prezintd ca fiind tipul autoritar. sobru. Flegmaticul - se caracterizeazE prin calm. este o persoand sociabild. Melancolicul Mai mult decAt oricare tip de personalitate. echilibru emolional. Tipuri de temperament : 1. ii place sd fie ldudat qi aprobat. 3. . Nu suportf programele rigide.3. este rigid. poate avea iegiri nervoase insd stabileqte cu ugurinld rela{ii de comunicare. conduce. extrovertit. se plictisegte repede. mobilizeazd.apteazd. creativd.2 Caracteristici ale personalitafii Comunicarea interpersonald depinde substanlial de cunoaqterea interlocutorului. este se meticulozitate. are simlul responsabilitdlii.este cel care intAmpinS dificult5li in comunicare. ii 35 Este tipul personalitdlii introvefiite. incdpdlAnat qi nevoie de aprecierea stimei de sine. Iubeqte provocdrile. seriozitate. organizeazd. irascibil. greu. in funclie de tipul temperamental qi de variabilele psihice. Sangvinicul - este tipul individului consid erat a fi cel mai agreabil din punct de vedere al comunicdrii. cognitive qi sociale ale interlocutorului va fi adoptatd strategia comunicalionald.. greu la schimb6ri. Este tipul de om care inspird incredere. Are o prea mare siguranld de sine. bun ascultdtor. 4. care se ad. mai ales cu sangvinicul. Uneori este repezit. intolerant. renunld greu la ideile personale. 2. Uneori devine apatic. echilibrat.

este de preferat un discurs simplu. faptele sunt descrise clar qi se oferd eventual . . astfel cd se va retrage. Urmdrind interlocutorul in funclie de variabilele cognitive. Pentru a-l aborda. Apare drept individul plin de imaginalie. gata de acfiune. Evenimentele. Stresul are efecte diferite asupra diverselor tipuri de person alitate : sangvinicul va vorbi fird incetare. tipul interlocutorului concret. prudent.lipseqte fermitatea. original. nu va reuqi. Are nevoie de stabilitate. astfel el va deveni cooperant. discursul logic in care evenimentele. Nu este adeptul unor disculii lungi. informaliile ar fi bine sd-i fie oferite treptat. exact. creativ. preferd 36 4. sensibilitate. distingem patru mari categorii de interlocutori 1. colericul va prelua qi va conduce discu{ia. indiferent de situafie. Se Un alt tip de interlocutor ar fi cel sensibil la factorul uman. caracterizeazd. sensibilitate. 3. cu introduceri la fel de lungi. scurt. in cadrul discursului qi solulii la problemain cauzd. rdbddtor. perspicacitate. melancolicul se va deprima iar flegmaticul va incerca sd se calmeze. 2. sd i se explice eventualele probleme. concis. Indivizii introvertili vor urmdri sd-qi atingd scopurile proprii. Interlocutorul orientat spre acfiune - reprezintd tipul plin de energie. prin spontaneitate. analitic. Este Un alt tip de interlocutor ar fi acela orientat spre metodi. psihice qi sociale qi in func{ie de cum anume pot : fi aborda{i . sd fie introdus in tematicd'. direct. corect. IJltimul tip de interlocutor ar fi cel orientat spre idei. pe cdnd extroveftifii vor dori mai degrabd s6 fie apre ciali qi incuraj a{i. concentrat pe detalii. in schimb este organizat. energia. care apreciazd. sprijin. preferdnd s o cietatea. inventiv.

buzele. corzile vocale' ' corzile vocale se intind de-a lungul unei cavitd[idenumite laringe. flexibilitdlii. Este fn c Desigur nu trebuie sd exager[m importan]a rolului exercitat de temperament in rerafiile interuman e. pozigia maxilarului. temperamentului specific. corect trebuie sd fim atenfi la : de dinli gi buze. Melodica vocii in procesul vorbirii. fn firtrarea pi serectarea on! i nutu ui info r m a! i ona l. coardele vocale.discufiile ample. vdrstei interlocutorului nostru.. omul vorbirea implicd multe abilit5fi mecanice . proiecteror desfiqurate pe termen rung. 3. cu . d..ne ajutd sd cunoagtem elemente specifice structurii corporale.. de perelii gurii. La realizarea eiparticipd : gura' limba.lipsitd de falsuri. prdmanii. pentru a vorbi J/ . in general. in care ii sunt oferite informalii adeptul inovaliilor. Ritmul in vorbire vocea este caracteristicd fiecdrui om in parle.ar ideea pe care e bine sd o refinem ar fr cd" personalitatea reprezintd unul din factorii care joacd un rol elaborarea I insemnat Ei interpretarea mesajeror. sunetul este influ en[at de coardele vocale. de rimbd. diafragma.lux de amdnunte.sunetul.3 Caliti{i vocale. este mult mai atent ra ceea ce spuneqi nu ra cum o sPune' astfel cd vorbire a apare ca o manifestare naturard.. mugchii. Aerul intrat in pldmani este scos prin laringe qi astfel ajunge la coardele vocale rezultdnd .

nervo zitate) gi vorbeascd rar. articulare normald indica un echilibru emolional. Existd o intreagd categorie de voci. sublire. Dacd in vorbire ies in evidenfi vocalele. uqor interigibila dar nu necesitd exagerare. clasificate in funclie de timbru qi sonoritate : voce groasd. vocea are un timbru pldcut linand cont de tonalitatea vocalelor gi a sunetelor inalte qi joase din voce. 2' Tonul vocii - de reguld este adecvat aspectului exterior al se aud ca vorbitorului' o voce joasd indicd incredere. un volum ridicat al vocii poate fi dovada unui impuls puternic venit din interior iar un volum redus al vocii poate fi un semn aI modestiei. o articulare mai pufin c\ard. timidit6fii. zgomotele de fond. 3 va prefera sd ' Timbrul vocii - trddeazd atitudinile qi emoliile vorbitorului. forosit pentru a transmite mesajul. cald6. demnitate gi participare afectivd. vocea este influen{atd de starea de spirit al emildtorului. (situafie ce ar trdd. pentru ca sunetele sd nu devind stridente. temperam entald. mai pufin inteligibilb indicd fie nesiguranfd. un vorbitor care doreqte adopta sd o fie convingdtor in fala unui public va voce moderat[. discrefiei. acestea denotd o persoand sentimentalS.a nemul{umire. in schimb eviden{ierea consoanelor in defavoarea vocalelor indicd o persoan dbazatdpe voinfd gi rafiune. m[rimea grupurui. 4. nu foafte ridicatd. o respiralie corectd trigdnd aer in piept gi apoi expirdndu-l suficient de puternic va ajuta la corectarea volumului. fie 38 o .unde vorbim (dimensiunea sblii). Articurarea - trebuie sd fie crard. etc. Reacfia receptorului este influenlatd de timbrul vocii.. stridentd. Dar dacd vocea este mult prea joasd sunetele fiind aspre. volumul vocii depinde de : . acestea pot fi controlate mai ugor.1' volumul si gravitutea vocii.

niver de educalie.variabila orice situalie de comunicare impiicd o serie de factori. frcAnd-o accesibild oricarui vorbitor. Dacd ritmul vorbirii variazd. qi se modificd des acesta indicd o persoan6 imprevizibilS. persoanele inhibate. dezechilibru psihic. optimiste. Fluenla qi ritmul constant indicd persoane sincere.superficialitate. afectivd gi comport amentald". in schimb ritmul perturbat qi viteza mare de vorbire vorbegte despre nervozitate. Ritmul de vorbire regulat pare a persoanelor sigure. cu u$oare fluctua{ii. Dacd sunetele emise in timpul vorbirii nu variaz6". fi mecanic qi este specific 3. redusb in vorbire. st6p6ne pe forple proprii. 5' Vitezu de vorbire - oferd date despre vorbitor. care particularizeazd' comunicarea.4 Stiluri de comunicare in cadrul procesului de comunicare cognitivd. 39 . Ritmul indica fluctualiile din timpul vorbirii. Prin melodica vocii se inlelege trecerea in timpul vorbirii de la sunete inalte Ia sunete joase. Ea line cont de experienle personale. specifice vorbitorului. status social. sigure pe sine. Modificdrile aritmice in tonalitatea vocii din timpul vorbirii indicd ezitare. - stilul reprezintd. nesigu ran!d". cu caracter labil. pu{in sesizabile indicd persoane echilibrate. atitudini. vocea devine monotond gi cruce involuntar la plictiseald. in schimb la personale temperamentale viteza de vorbire va fi medie sau chiar mare. O vorbire ritmicb. Ea poartd de asemenea qi denumirea de modulafie. lente vor adopt a o vitezd.

itt categorii : tipologia stilurilor de comunicare se disting urmdtoarele TIPURI DE STIL 1. STILUL SOLEMN .. de STILUL ADMINISTRATIV - folosirea unor formule date gi uneori a formulbrilor cliqeistice. formale. STILUL PUBLICITAR . etc. 3. 5.limbaj de specialitate. 40 . apel la fonne de inducfie qi deduclie ralionamente. se foloseqte vocabular bogat. atentd.politic. formei de prezentare. un limbaj sobru.asemdndtor stilului beletristic dar este mult mai bogat acordS. o imporlanfd in informalie gi mult mai scdzutd. 7. STILUL FAMILIAR e uzuaId. cu prietenii.exprimare exhaustivd (mare bogdtie de sensuri). Exprimar STILUL NBUTRU 2. 6. MOD DE MANIFESTARE Specific relaliilor oficiale. nepretenfioasE. colegii.. de prezentare STILUL $TIINTIFIC . cultural gi viziune asupra lumii inconjurdtoare. stil adoptat in familie. STILUL BELETRISTIC . se acordd un rol a insemnat formei mesajului.caracterizat prin exprimare (PROTOCOLAR) ingrijitS. un 4.

expresii specifice unei zone anume regionalisme). Se caracterizeazd prin termeni populari. MEDIU C. etc. qtiinlific sau sd delind specifici termenii simplii. cu argou. Adoptarea unui stil anume cu siguranld line cont de contextul. Putem regdsi termeni de cuvinte rare conotatii. FAMILIAR Acestui stil ii sunt un vocabular ales. situalia in care are loc procesul comunicdrii qi nu in ultimul rAnd de receptorul sau destinatarul mesajului. G qi Flageul.TIPURI DE in STIL I Tuon DE MANIFESTARE ce priveqte registrul "eea disting trei mari categorii de stiluri: limbii. u$or de infeles. 4I . CULTIVAT Acest stil presupune B. simpld. Ferr6ol. fdrd ocoliguri.N (1996) A. poate fi gi tehnic. Presupune o adresabilitate directS.

intereseazd 6. 52. imi place sd clrnosc oameni noi.consider de ajutor pentru ceilalti. CAnd incep ceva imi place sd merg pdna la sfhrgit. Caut mereu posibilitdti noi. Md.imi exprim opiniile ?n mod deschis. Sunt plin de idei. Nu existd rdspunsuri Fwd. 50. Nu suport intdrzierile. 2. Rezolv problemele sistematic. 5. acfiunea. 54. 48. 16. imi folosesc mult imaginatia. 15. 56. Cred cd abordarea pas cu pas este eficientd. zii. consider cd ideile noi trebuie testate p6nd a I f . 46. 42. imi place 41. sursa: ( ATESEC www.lau decizii {drd sd analizez mult. 9. sd citesc. 49. imi place inova{ia foarte mult. Alege cdt mai spontan posibil. Nu am rdbdare in munci lente. 17. irnr propun slngurl propriile obiective. 55. Sunt deschis la feedback. 53. Mereu caut sarciniprovocatoare.ro) gresite. 44. imipJace sd md concentrez.3. fi 10. apricate. 14. imi place sd fac oamenii sd interacfioneze. 5l . rr 5 1. 12. Faptele vorbesc singure. 45.5 Test: Definegte-fi stilur de comunicare Alege din urmdtoarele rdspunsuri perechi care te caracterizeazd cel mai bine. imiplace sd creez proiecte noi. imibazez opiniile pe observafii. lB. imi place viitorul rnai mult decAt trecutul. Sentime ntele creeazd problerne. incerc sd in{eleg opiniile celorlalli. imi place rnult sd lucrez cu oamenii. 5 B. rr. f. 47 . Lni place sd participe la gedinle bine organizate. 7. 3' consider cr echipele sunt mai eficiente dec6t indivi 4. Deciziile cheie trebuie luate atent. 8. Termenele limitd sunt importante pentru mine. ii incuraj ezpe ceidin jurul meu. 43. tmi prace varietatea. imi place sd ating linta propusd.aiesec. M5. Oamenii trebuie sd lucreze in grup. 42 .

imi plac ideile noi. A vorbi este un act creativ. Sunt atent la nevoile celorlalti. 69. Ascult oamenii. 59. Sunt impulsivd. dinjur. 68. 23. in disculiile lungi imi pierd ribdarea. 65. ce fac.Dupd acfiune unneazd analiza. 75. 40. 27. 67. Pot analiza o atmosferd de grup. 38. 73. intotdeauna verific multe. Tind sd abandonez ce incep. 24. Auto_actualizareamd defineqte. l9. 33. Md. imi place s6_mi realjzezsarcinile. 22.19. 72. nu dupd sentimente. 31. inv6! din experienli. 80. . Accept diferen{ele dintre oameni. Relafiile bune sunt esenliale. planific. MA pricep sd citesc oamenii. 2f intotdeauna prevdd qi planific. imi place si fiu stimulat intelectual. 7 imi place si fac ce qtiu. imi place sd md irnplici in 32. 64. 25. 71. Comunicarea are un scop precis. Cred in mine. 6. 30. 62. 77 . creativ. ANALIZA EXERCITIULUI: 43 . imi pdstrez calmul in situaliile 26. 61. 34. 66. 78. De obicei nu sunt consecvent. imi plac abstracfiunile. Am r[bdare cu detaliile. imi place sd rezolv problemele ?ntr-un mod 60. Experim entez ideinoi pe oameni. Planificarea este cheia 63. Credin metode gtiinfifice. Pre{uiesc experienta stresante. Nu imi place sd pierd timpul. Pot sd prevdd reacfiile celor 36. 2S. 20. 29. Nu imi plac detaliile. imi place sd 70. succesului. invd! de la ceilalli. 37. imi place sd fiu pldcutd de al1ii. MA consider hotdrAt5.imi plac comentariile direct. 35. Folosesc metode logice.Oamenii md considerd inteligent. Cooperarea este cuvAntul cheie. 39. conduc dup6 rafiune gi 74. Fac asocieri rapid.

care este stilul tdu de comunicare. afld. 6 Toate punctele alese trebuie gdsite in tabelul de mai jos. in funclie de tabelul care 1. Adund numerele.4.t9 -22-27 -29_35_38_43 _46_49 _56_59 -64_67 -71_76_S0 4 _7 2 -5 -12 -t 6 -20 -2t -28 -32 -39 _ 4 4 _ 4 s _52 _ 5 4 _ 60 _ 6t -7 3 -7 7 stiluri l. De exemplu ai ales trebuie sb le gdseqti in tabel. STILUL 1 1 -8-9-13-1 2 7 -24-26-31-33 _40_41_48_50_s3_s7_63_6s_70_ 7 4_7 g STILUL 2 -7 -10 -t 4-t8-23 -25 -30 _3 4_37 _42_47 _51_55-58_62_66 3 _69 _7 5_7 8 STILUL STITUL 4 3-6-1 1 -1s. de comunicare (principalele caracteristici) VORBESC DESPRE ORIENTAT ACTIUNE SPRE o o o o o o o o o o REZULTATE OBIECTIVE PERFORMANTA PRODUCTIVITATE EFICIENJA AVANSARE RESPONSABILITATE EXPERIENTA PROVOCARI o Direc{i o Nerdbddtori Hotdr6{i Rapizi o o o energici REALIZAR] 44 . ti se potriveqte intr-o oarecare mdsur6.

POSIBTLITATI INTERDEPENDENTA.t CIFRE SPRE ORIENTATI PROCES Realigti Vorbdrefi Insensibili Prudenli METODE PLANIFICARE ORGANIZARE CONTROL TESTARE R[bddtori logici iNcencaRE euarrzA OBSERVATII DEMONSTRATII DETALiI 3. IDEINOI PROBLEME. ORIENTATI SPRE IDEI o o o o o o CONCEPTE Imaginativi Carismatici Neinlelegi Creativi. Provocatori. ALTERNATIVE 45 . INOVAIII CREATIVITATE PROIECTE. OAMENI SPRE ORIENTATI NEVOI OAMENI MOTIVATIE ECH]PA COMLTNICARE SENTIMENTE SPIR]T DE ECHIPA o o o o o o o Spontani Amabili Calzi Subiectivi Sentimentali Perceptivi in{elepli tNlrrecnnr SENSIBILITATE CON$TIINTA COOPERARE RELATN VALORi 4.

lucrare apdrutd in lB72 gi intitulatd "Exprimarea emotiilor la om gi animale". ritm. sunet) qi 55 o/o reprezint6 mesajele nonverbale in cazul unei conversalii 35 % ar fi componenta verbala qi 65 % . felul de a vorbi. in domeniu poate fi privitd lucrarea naturalistului Charles Darwin. gesticd. toate acestea la un loc oferindu-ne informalii despre celdlalt. in trdd. mimicd. Felul de a persoane se oglindeqte fi propriu fiec6rei in pozilia corpului.e azd. Fiecare face apel la limbajui corpului care uneori in mod conqtient de dar adesea inconqtient g6ndurile. Din totalitatea mesajelor 7 oh rcprezintd mesajele verbale (cuvinte). Sfbrqitul secolului XX aduce un nou om de qtiinli gi anume cel din domeniul comunicdrii nonverbale. Aspectele nonverbale ale comunicdrii au inceput sd fie studiate abia in anii '60 iar publicul a luat la cunogtintd existenla acestei forme de comunicare abia care in anli'70.CAPITOLUL rV 4.1 Comunicarea nonverball. dispozilia. persoaneie sunt atente la toate fenomenele legate de corp. C aracte rizar e generall In mod conqtient dar de cele mai multe ori inconqtient. sentimentele. trdsdturile caracter. Dar mulfi sunt cei atAt mai nici azi nu conqtientizeazd existenta limbajului trupului gi cu Prima incercare pulin cunosc imporlanla acestui limbaj in viala de zi cu zi. in miqcare. 38 % mesaje vocale (tonalitate.

care influ enleazd. oricare se idee. in care sd ne aqezdm comod gi sd ne reraxdm. descifrdm propriur limbaj al trupului. cu intuifie. in caz contrar insd vorbim de un compoftament nenatural. De fiecare datd c6nd ne referim ra capacitdlile cuiva de a citi inainte de a observ a arte persoane. activitatea noastra implicd o anumit6 tensionare musculard a corpului (temd abordatd in capitorul urmdtor). studiile au ardtatcd in general femeile sunt mai perspicace dec6t bdrbafii. Acum si ne este din diferite elemente ale limbajului corpului. putem spune ce credem. ar fi bine sd reugim compune respirafia. . nefiresc aftificial.componenta nonverbald. sentiment. ce simlim gi ce gdndim. Testul cer mai simpru ar fi un repaus de 15 minute. pentru a le putea analiza avem nevoie de relalia dintre semnale. etc. ele au abilitali inndscute de a descifra mai uqor mesaj e nonverbale. Dar de ce este atdt de greu desc ifrarea acestui tip de rimbaj? Este greu deoarece aceste informalii dispersate nu inseamnS prea mult.). toate aceste componente aparfindnd limbajului nonverbar. orice migcare momentul sd facem o analizd a limbajului trupului: vom analiza pozi[ia brafelor. mimic6. natural. situa{ie in care compofiamentul nostru este natural. spontan. in viala noastrd existd situalii in care ne putem manifesta liber. privire. semnalele nonverbale are altor persoane presupunem cd avem de_a face cu o persoand perspicace. impuls. pozigia picioareror. fa[a (expresia fefei. 47 .

rug6m pe cineva sd ne ajute iar aceeapersoand. Informaliile pe care ie oblinem in urma interpretdrii celor spuse de cineva inainte gi dupd rostirea cuvintelor inseamnd "metacomunicare". care sus{inea cd pentru a reduce ambiguitatea gi inerentd comunicdrii inform a[iei. magina pe care o conducem.nu este imporlant ce spunem ci cum o spunem. sau "in plus" astfel incdt este un plus adus comunicdrii ftrd ane prin intermediul inflexiunii vocii (accent.. rcfvza nu face ins6 nimic din ceea ce i-am cerut. Receptarea mesajului Elementele de paralimbaj presupun utiTizarea modalitdlilor de 48 . qi inseamnd . etc. important este cum spunem acel ceva qi nu ce anume spunem.. Exemplu : .metamesaje. prin ea inlelegand manifestdrile auxili are limbi i propriu_zi se. serviciul pe care il avem comunicd idei cdtre ceilalli. Acest termen a fost introdus in qtiinld de Gregory Bateson. intona{ie...dincolo. ar fi bine ca individui sd poatd invi]a infelege sensul de atribuit diferitelor mesaje pe care ie receplion eazd..4.) e ceea ce numim .meta" provine din rimba greacd. $i de aceastd datd. Termenul . Astfel putem spune . mergem' dim din umeri. cum suntem imbrdcati.pararim bzj". denumind aceastd noud clasd de informalii cu un nivel superior de abstractie . Noi ii <mullumim> astfel: "multumesc pentr-u ceea ce ai frcut (pundnd accentul pe cuvdntur mullumesc)" . ton.2 Metacomunicare gi elemente de pararimbaj comunicarea nonverbald diferS (comunic in mod esenlial de cea verbald afe care se foloseqte exclusiv de cuvinte). Felul in care st6m. verbale.

.Trcerea ca formr de manifestare in comunicare. refuz. 4. dar ce anume comunicd? Este dificil sd ne ddm seama de inlelesul real al mesajului transmis nonverbal. Trebuie sd fim congtienli de imporlanla ei qi incercdm sd o tratdm caatare. lipsd de cunoaqtere a subiectului discutat. Limbajul timpului Ar trebui sd incepem cu un mic exemplu : verbal - Ne este adresatd o intrebare Ia carc noi nu ddm nici un rbspuns in acest caz tdcerea noastrd comunicd sau nu ceva interlocutorului? cu siguranlb rdspunsul va fi afirmativ. Tonul. cu ajutorul gesturilor' cu expresia fe1ei.3. cu diferite miqciri ale corpului. mentionat mai sus tdcerca poate insemna plictiseald. Foarle des suntem afectali de diferite forme ale comunicdrii nonverbale qi tindem sd acliondm conform mesajului interpretat in unna acestei comunicdri. ritmul qi volumul vocii pot fi folosite in aga fel incAt sd atragd qi sd convingd publicul pentru a asculta un discurs. 49 . s6 Nonverbalul contribuie la definirea contextului situafiei comunicative 9i tealizeazd' prin functia sa metacomunicativa incadrarea interactiunii. exprimare vocald pentru Deseori noi comunicdm intr-un mod nonverbal. dezaprobare.a da anumite inlelesuri cuvintelor din discurs.. in cazul nostru. Cdile de comunicare nonverbale sunt reacfii verbale neconqtie ntizate dar care sunt evidente pentru cei din jur.

stopare sau anulare a comunicdrii. ca form6 particulard de discurs. unii iqi incep ziua de lucru la ora cinci .tdceri. insemnd mai mult dec6t o intrerupere. existd qi un "o-rrnicare limbaj al timpului.. o ord este o sesiza cd timpul este o anaIiz6. La prima privire am fi tentali sd spunem c6 noi toli percepem la fel timpul. mai atentd vom perceput diferit in funcfie de individ.apare aa tdcere notabild. intr-o interacliune ne putem intAlni cu mai multe tipuri de mergdnd de la absenla sunetului p6n6 ra absen{a unui tip anume de sunet. exclamafia.absenfa sunetului .. gase iar allii la ora opt sau noud. Exemplu naqterea : Anii la noi. intr-adevir. Existd culturi monocronice (care acorda o importanld deosebitd diferitd a timpului (oamenii de afaceri. dar ar ord pentru toat6. tdcerea marcheazli discursul vorbit: interogafia. profesorii. Din punct de vedere aI oratorului. Din perspectiva audienlei insd accent tdcerea reprezintd un moment de aqteptare care creeazd suspans qi atrage atenlia.lumea dar la it fi o afirmalie greqit6. in lumea cregtind sunt numdrali de la lui Isus Flristos iar \amusulmani numerot area ainceput abia in anul 622 ' Un alt exemplu ar fi cd in cadrul aceleiagi culturi existd o irnpdrfire "eea priveqte percep{ia asupra timpului aceasta diferi de la un popor la altul.). Omul are responsabilitat ea de a comunica gi are nevoie in permanenfd de a i se confirma propria valoare. Tdcerea se inregreazd comunicdrii gi contribuie la gdsirea de semnificalii unui enun{. fermierii. suspensia qi permite plasarea unui "mut" pe un cuvdnt sau o expresie. nimic nu este cu adevdrat surprin zdtor. in timpul conversatiei .Vorbitorul ajunge in acest fel in situalia de a nu fi sigur pe corectitudinea cu care a reuqit sd decodifice mesajul. societate qi culturd. germanii) gi culturi poricronice (pentru care timpul nu are aceeaqi . in ce timpului - Ex. . etc.

e mdsurd semnificaJiile ataqate indicilor verbali gi nonverbali sunt aproape identice. dispozilie). Ideea de relinut ar fi cd inaintea efectudrii unei cdldtorii peste hotare este bine sd se cunoascd pe cdt posibil obiceiurile. modul de comunicare al cetalenilor acelei neplScute. Aseminirile dintre cele doud forme de comunicare : 1' Ambele tipuri acceptate cultural. B. Pe cAnd comunicarea nonverbald. in -a. adicd mesajul verbal (scris sau oral) odatd incheiat opregte procesul comunicdrii.4Comunicare verbald versus comunicare nonverbal5 Comunicarea verbald este aqadar tipul comunicdrii care se fbloseqte de cuvinte.menfinuli de individ gi de mesajul in sine. A. personale. nonverbald depinde de factori biologici (stbri interne.Ex. ldri pentru a evita eventualeie situafii jenante sau 4. italienii). Diferenfe: este 1' Comunicarea nonvebald este continud iar comunicarea verbald compusd din unitdli segmentate. de comunicare sebazeazd pe un ansamblu de simboluri 2' 3 ' Ambele forme aparlin indivizilor. fapt ce face ca acest tip de comunicare sd fie mult mai greu 2' Comunicarea de 51 . implicd suma stimulilor (mai pulin cei verbali) prezenli in contextul unei situa{ii de comun icare.valoare . sunt masaje subiective.

importante fiind gesturile. schimba _ sensul mesajului verbal.. 4' Tot acest deosebit de puternice acolo unde mesajul verbar nu-gi Comunicarea nonverbald poate : 1. repeta. acfiunile insd vorbesc murt mai bine dec6t cuvintere. ceea ce facem se incadreazd intr_o formd de comunicare. substitui. Dacd suntem pregdtili vom reugi sd detectdm o persoand mincinoasd. atitudinile percepute congtient sau inconqtient de interlocutor. 3 ' comunicarea nonverald este prima formd de comun icareinsuqitd in decursul vielii. concluzie. mai n * * in completa. in acest caz' Iimbajul nonverbal ajunge sd. nesincer' in spatele unui grup anume de gesturi specifice. in unele aspecte ale sale chiar imposibil. paralizeze mesajul verbal. cdnd cele doud forme de comun icareintrd in conflict. interesul pentru ceea ce se spune trecSndpe plan secund.controlat. tot 52 . tip de comunicare implicd uneori impacte emotionale are rocur. factorul uman are tendinfa de a da o imporlanfd mult mai mare mesajului nonverbal.

CAPITOLUL V 5. corectitudine. sentimentele. preocupdr'e gi chiar profesia acestora). Analiza miqcdrilor trupulu i. care au realizat rolul deosebit de important pe care-l joacd.aceastd formd de comunicare in viala interpersonald. atdt a celui care primegte aceste semnale. Aspecte generale limbajului nonverbal sunt: care sunt acestea qi cum funclioneazd. atitudinea qi sentimentele ascunse in spatele comunicdrii verbale.1 Kinetica: Iimbajul trupului. dorinla de convingere. abilitate. dezvdluie informalii privind dorinfa de sinceritate. pentru a ne convinge de importanta acestui limbaj qi a reugi s[-l descifrdm trebuie sd cunoaqtem elementele componente ale limbajului trupului trebuie sd gtim Adesea ni se intdmprd agteptdnd intr-o stalie de autobu z. Elementele componente ale ghicim gdndurile.ra aeroport. cat gi celui care transmite. de acest domeniu se ocupd din ce in ce mai mul1i cercetatori. sau la un cabinet medical sd ne surprindem cd tocmai involuntar incercam sd descifrdm limbajul trupului celor den jur (incercam din miqcdrile lor sd 53 . Kinetica este qtiin la legatd de limbajul corpului care studiazd miqcdrile executate . Deqi limbajur trupului nu are o vechime prea mare (1960_1 970).

induntru _ in afard.comunicarea nonverbald transmisd prin mimicd. apropieredepdrtare. perceplii diferite asupra spaliilor in funclie de culturi gi distanfe fizice. E'T' Hall (1959) este iniliatorul teoriei distanlelor. gesturi qi cu ajutorul elementelor de paralimbaj (care sunt o altd component6 a acestei forme de comunicare) trebuie sd fie descifrat. indllime. a proxemicii sau a "gramaticii spaliului". de a 5. grad de intimidate. De exemplu un prieten sau o rudd poate sta destul de aproape de noi. Aceastd gtiinld are ca obiect de studiu relaliile spaliale ca mod de comun icare. privire.2 Spa{iul. observafie qi abilitdli innascute sau inv6{ate desluqi aceste mesaje. cum o numegte ini{iatorul.jocul teritoriilor. Acest proces implicd o mare capacitate de concentrare. dar nu la fel ii este permis unui strdin. Distanfe in cadrul spa{iului Fiecare din noi este inconjurat de un "spatiu" ce repre zint1distanla de la care suntem dispuqi s5 interac{iondm cu ceilalli. El analiza limbajul spa{iului in funclie de: amplitudinea lui. 54 .

apar mult mai des cazuri de dezechilibre psihice. depresii gi chiar numdrul cazurilor de sinucidere ar fi mai crescut. iar spafiul aflat in afara ei reprezintd spaliul comun' Spafiul in care se inscrie kinosfera poartd denumirea de spa{iu personal sau kinosferi subiectivi iar spaliul aflat kinosferd obiectivd. Inconqtient vefi simli un disconfort gi o nemulfumire. emofionale. Exemplu : . sau al obiectelor apar{in6nd acestora. in timp ce vd befi cafeaua gi povestiti. spaliur ale cdrui dimensiuni includ suprafala ocupatd prin intinderea m6inilor in condilii normale se nume$te kinosferd. Existd persoane care in permanenla invade azd spaliul personal al aitora prin migcdri qi gesturi ample sau pur qi simplu prin atingerea interlocutorului. Cercetdrile din domeniu au relatat cd acolo unde spaliul personal este foarte limitat. atingere) este valabil pentru cei foarte apropia{i sau pentru copii. in funclie distanfd ne ddm seama de rela{iile interpersonale. 55 . poate variade ra 0 la 40 cmgi A' Distanta intimi - este regat de de cele mai multe ori de contactul direct cu corpul paftenerului. in afara ei se numeqte Cercetdtorii americani sunt cei care imparl spa{iul personal in patru zone.Spaliul pe care il ocupdm. Fiecare om are nevoie de spaliu intim. iar acest lucru trebuie sd fie respectat de cei din jur . sau invadat pe termen lung de alli indivizi. in funclie de distanfe: (de contact.la un moment dat sunteli vizitalila birou de un prieten. ce vefi face? veli ac{ional la fel _ in mod inconqtient veli incerca recuperarea lucrurilor personare. sesizaji cd prietenul in permanen ia [Ft vFt cdte un obiect de pe birou gi se joacd cu ele. pe care ii ocupd corpui nostru.

5 m) rezervatd un relafiilor sociale qi de afaceri. exemplu .zona apropiatd (1. Exemplu: directorul executiv al unei mari corporafii are un birou imens carei permite folosirea unui astfel de spafiu. . Distanta publicd: unde . - Orice individ resimte un anume disconfort dac[ un intrus ii invadeazd.8 m) este distanta rezervatd pentru cei care ne sunt apropiafi. de zona indepdrtatd (mai mult de g m) este rezervat exclusiv politicienilor.zona indepdrtatd (2-3. Distanta personall cunoagte doud zone: .zona apropiatb are intre (3. Pentru allii. c. Mdrimea spaliului depinde de: mediul cultural (d.zonq apropiatd (0. indicd dominare. de originea rurald sau urband a individului (in mediul rural mdrimea spaliului este mai extins) qi de tipul relaliei dintre persoanele implicate in comunicare. pdtrunderea in acest spaliu este posibild dar dificil6.putere sau poate fi intalnitd in relafiile cu funclionar public aflat la un ghiqeu (cazuri in care exista bariere artificiale care marcheazd acest teritoriu).5-B m) este indicatd pentru int6lniri informare. Spaliul personal nu trebuie invadat.in Europa este mai micd decdt in Australia). invadarea 56 lui dd impresia de . spectacole. Vlp_urilor. spafiul. . superioritate.3 m) poate fi intAlnitd intre doi oameni care se intAlnesc pe stradd gi discutd. D. Permite intrarea in spa{iul altei persoane.2-2 m) este utilizatd pentru disculii de afaceri.7-1.5-0. Distanta sociari: cunoagte din nou doud zone: .zona indepdrtatd (0. iqi dau mdna. etc. persoanelor publice.B.

trecerea mdinii prin p6r. cu picioarele apropiate gi cu greutatea corpului rdsatd pe un picior.. ochilor. sexul (bdrbatii ei s-a linut cont de : in cauzd.. relafia dintre cei afecteazd' semnificalia ei). oamenii care doresc s6 coopereze au tendinla de a se alezasau a sta unul l6ngd celSlalt. Majoritatea acestor contacte se petrece intre mdnd qi cap (sprijinirea capului. semnificaliile atingerii. in principal. 57 .3 Afingerea.).lipsi de finefe. statutul interlocutorului. Atingerea este de fapt cea mai veche formd de comunicare.. a bate pe umdr' a mdngdia. de braf. presupune contactul cu un cotp strdin. putem vorbi de trei pozilii de stat in picioare: cu picioarele depdft"ate. 5. consti in atingerea propriului corp spre deosebire de autocontact care care perioadd de campanie electorald. a lua in analizarea atingmai des femeile dec6t invers) 9i de mediul cultural (care marcheazd.invad"eazd. zonelepennise atingerii). buzelor. Depinde de v6rsta. intensitatea gi frecvenfa atingerii (a damdna. aceastd formd de rimbaj se manifestd prin tipul. in fa[d" IJn exemplu relevant ar fi urm drirea unui show politic televizat in Inclusiv pozi[ia adoptatd are un cuvant de spus in comunicare. atingerea nasului. Dacd ei sunt in relafii de adversitate vor avea tendinfa de a se a$eza fa[d. Noi influenfdm comunicarea qi prin orientare adicd. Rolul autoatingerii este de a ne simfi Aldturi de atingere trebuie abordat qi subiectul autoatingerii. a se imbr'liqa. tact qi educa{ie din partea celui care 1 . Orientare gi pozifie tipul relaliilor dintre persoane. Atingerea. etc. durata atingerii (care mult mai siguri pe forfele proprii.). etc.

. relaxant.. iar poziliapicior ldngi picior indicd o stare formar6. pe un picior prea mult timp den otd. ceea ce deline locur major in anarizd. oarecum rigidd. natural dar aceeaqi pozi{ie in Europa denotd obrdznicie. Miqcarea repetatd insa a acestei pozilii indicd instabilitate..indica deschidere. pe Pozilia aqezat este menitd a oferi riniqtea necesard corpurui qi psihicuiui uman' Este o pozilie des utiliza td (acasd.Sprijinirea pe ambele picioare denotd siguranfd.sd stea. Pozilia aqezat cu picior peste picior . in mijloacele de transporl.u. ridicdrii varfuri semnificd de asemenea neliniqte. pozifia este exageratd vorbeqte de nepdsar e faldde cei din jur. mdndrie exageratd. ocuparea unei suprafep cdt mai mari din scaun indicd siguranld de sine gi dacd. este expresia fe1ei.la birou... Pozitria agezatului pine cont qi de sex : femeile ocupd in generar un spa{iu mai mic dec6t bdrbafii (in S. 58 .A . Dacd' siguranfd de ne caracterizeazd' o stare de disconfort sau nerabdare vom prefera sd stdm c6t mai aproape de marginea scaunului. in analizarea rimbajului corpului de reguld acorddm o importan{d mai micd picioarelor.poziliardsat comod pe spate intr_un scaun . etc. sine (in lumea arabd aceastd pozi[ie este dezonoranti pentru femei). incredere. persoanele care preferd. neincredere qi ascunde agresivitate. pozilia nesigu ran[d.).este ceva normal. al locului ocupat. adaptabilitate gi dorin{d de viafd. echilibru psihic iar depdrtarea prea ampl6 a picioareror semnificd dorinld de autoafirmare' Dacd picioarele sunt apropiate unul ldngd celdlalt este o pozifie tipic formald. proaste maniere).

5. starea psihologicd a persoanei (de exemplu: de la vederea unui lucru pldcut se dilatd: ra bdrbali ra vederea unui nud feminin. O privire orientat6 inainte spre interlocutor denotd deschidere. Din cele mai vechi timpuri ochii au ajuns sd fie studiali fiind privite ca "ferestre ale sufletului". romanticd. care con$tient sau nu. - capul drept inainte inseamnd neutralitate aplecarea capului in jos (atitudine negativd. a incuraja. pe aceastd cale noi primim cca. descifr eazd. acceptare fa\d de mesajur 59 . Unele miqcdri ale ochilor sunt incontrolabile. Expresiile fefei Migcirile capului constituie un alt element important in descifrarea limbajului nonverbal. mai pulin in India qi chiar Bulgaria unde sensul este contrar cer de refuz. Existb o modificare a pupilelor reglatd inconqtient dependentd fiincl fluctualiile luminii. criticd sau ruqinare).4 Miqcirile capului.mesajul lor. Ele au un efect puternic comparativ cu alte semn ale fizice folosite. Privirea poate exprima mai mult decdt cuvintele. timidi) - in sens de rcfuz (st6nga-dreapta) o persoand interesatd. ocupd un loc ales in decodificarea limbajului corporal. ele trimilAnd mesaje foarte puternice cdtre receptor. putem da din cap - aprobator pentru a susfine. inclinat ?ntr-o parle (denotd visdtoare. 87 % din informa{ii. la femei la vederea bebelugilor in schimb la vederea unui lucru nepldcut se micqoreazd). aceastd miqcare indicd in generar aprobare. privirea.

al plictiselii. Dacd intensitatea privirii trece de normal acesta denotd lipsd de respect fap de persoana in disculie sau chiar amenintare. in funclie de intensitatea privirii. transpiralia din palmd. de relalie interpersonald sau de demonstrare a nevinovd{iei. durere.un adevdtat "dans". senzuard. ochii realizeazd.ezaprobare. comunicare. plScere. Este cunoscut faptur cd ochii (sprancenele. in comunicare a unui .acestuia' Dacd privirea este directd gi ochii larg deschiqi avem de-a face cu interes sau din contrd reprog tacit din partea interlocutorului. privirea primul pas in realizareaunei comunicdri eficiente. dorinld de in general. El este obligat in permanenla "ia pulsul publicului" pentru a gti cum este receptat mesajul sdu. urc6nd privirea pe tot parcursul comunicdrii. deschiderea largd a ochilor denotd interes. poate sd indice surprindere. coborand. gura. tristd. etc. aprobare. Privirea pierdutd este sensu I dezinteresului. increzdtoate sau suspicioasd. Fird a-qi privi auditoriul. vorbitorul nu poate comunica. incrunt are. buzele. semnale care nu pot fi controlate). este Trebuie sd evidenfiem ideea conform cdreia dintre toate miqcdrile corpului expresia fefei e cea care in mare mdsurd poate fi linutd sub control (existd gi o micd categorie de semnale autonome. emolii gi animeazd mesajul verbal. prima reguld sd vorbitor e acela de a-gi privi publicul. expresivd.contactul vizual are un rol hotdrator. obrajii) sunt pdrtile cele mai mult privite din intregul corp : incruntarea - . ochii micqora{i indicd concentrare. rdceald pe plan afectiv. unde se incadreazd rogirea obrajilor.. Fala unei persoane comunicd in pennanenfd reacfii la ceea ce spunem. partenerii de discufie privindu-se. persoana. d. neincredere. Ea traduce ganduri. Privirea poate fi directd. vese16.

semnificd durere. satisfacfie. toate au rolul prin parmele puse peste gurd (uimire). unde sunt surprinse cu exactitate toate aceste semnale. lovirea peste umdr. De exemplu: o persoand extrovertitd inconqtient va comunica prin gesturi energice. Gesturi de bazd comune Gesturile sau migcdrile corpurui efectuate cu ajutorur mainilor. bucurie. plansur . etc.5 Gesturi. transpirareapalmelor. se plac inconqtient vor prelua migcdrile unul de la altul. timiditate. . _ Migcdrile trupului.denotd preocupare. gesturiie transmit imaginea pe care noi o avem despre propria noastrd persoand. c. traduc ernotii.. in V.Manwatching". Gesturile pot servi la: a. susfin un discurs. 5. pentru a studia in detaliu acest fenomen recomanddm lucrarea lui Desmond Morris intitulatd . ridicarea de unui deget. a bralelor aparlin comunicdrii nonverbale. supdrare.A vorbi cu mainile.. atingerea b. etc. jend.Dacd doi oameni se simpatize azd. zdmbetul . repetd o informalie (acomp aniazd' cuvantul. mdnie. intdreqte mesajul verbal. d' Gesturile transmit un mesaj (substituind cuvantul). pe cdnd un individ introvertit va fi retinut gi discret in gesturi. cinism. _ o m6n d ridicatd. comunicarea emofiei - mAinii. miqcdrile bruqte. comunica o informafie. Exprimarea prieteniei . prinderea brafului. dese. tremurarea mdinilor. exprim6 61 .exprimd pldcere. explicarea cu ajutorul unui obiect de scris..

acest tip de comunicare manifestatd prin gesturi diferd de la o culturd la alta.in Marea Britanie. - 2' poate Gestur fi semn ficut de autostopigti. sd analizdm acum trei gesturi cunoscute ca fiind gesturi d'ebazd. . etc. .Degeturui mare . acceptare. Noua zeeland.in Japonia semnificd bani. . Asemeni limbajului verbal.stdri interioare. c6nd oamenii sunt fericili r6d.in Anglia acelaqi gest ftcut cu palmere o semnificafie obscend. Gesturi de bazd comune. semnul fiind identic in toate fdrile vorbitoare de limb d englezd. pl6ng. Gestul V popularizat Churchill (Marea Britanie) semnificd victorie. inci de pe vremea lui Winston spre interior. are din nou 62 .comun acceptate in diferite societdfi: l' Gestur iner oK .. OK _ sau ridicat brusc _ semn cu sens obscen. z6mbesc.) majoritatea gesturilor de bazd ale comunicdrii sunt aceleaqi in intreaga lume.in Franla semnificd O sau nimic . cdnd sunt trigti se incruntd.apare in sec XIX in suA gi semnificd _ A' corect sau in traducere totul este in reguld. refuz. 3.

grupul de gesturi dau interpretarea si - - .Ine Interpretarea greqitd a gesturilor poate duce la consecinfe nepldcute astfel incdt intotdeauna pentru a evita se va avea in vedere mediul curtural al oamenilor inainte de a trage concluzii pripite referitoare la limbajul trupului. ProPozitia. Trebuie avut in vedere un lucru: se folosegte de Comunicarea verball duc la cuvinte________+. se folosegte de grupul de cuvinte Comunic area nonverbald ___-_ duc la gesturi semnificatia mesaiului..tul .

in marea majoritat e a aazrxilor suntem congtienli de expresia felei astfbl cd ne este ugor sd inducem in eroare folosindu-ne de ea. Un observator fin.) dar aceasta nu este posibil pe termen lung. 5. etc. Mimica poate fi folositd cel mai ugor pentru a deruta interlocutorul. in momentul in care va sesiza discordante. Cercetbtorii americani au reuqit s5 evidenlieze o serie de diferente 64 . expresiile fe1ei.6 Falsificarea limbajului trupului Falsificarea limbajului trupului este un lucru posibil sau nu de tealizat? Aceasta ar fi intrebarea cuvenitd dupd ce am parcurs atdteaetape in rcalizatea acestei forme de comunicare nonverbale. adoptarea unei pozilii deschise. etc. adicd acliunile subconqtiente ale creierului sunt involuntare astfel incAt in scurt timp limbajul trupului ne va - da de gol. semnale contradictorii intre gesturile rcalizate. priceput intotdeauna va lua sensul intreg al mesajului din grupul de gesturi realizat de interlocutor. de sinceritate. plimbarea degetelor prin pdr. migcare a buzelor. dupd cum am precizat. Rdspunsul ar fi - da pe termen scurt qi nu pe termen lung.Cheia interpretdrii corecte a acestui tip de limbaj este datd de observarea grupurilor de gesturi gi a concordanlei sau discordanlei dintre aspectele verbale qi cele nonverbale ale comunicdrii. a nu fi manipulat de sensul unor gesturi izolate. pozilia adoptatd. Pe termen scurl ne putem studia miqcdrile (un zdmbet discret. ale partenerului va trece Ia analizarea tuturor aspectelor pentru a nu se l5sa indus in eroare..

a pirdsi locul in cregte frecvenla migcdrilor convulsive efectuate cu mAna. 4' cregte frecventa miqcdrilor raterale cauzd". Desigur falsificarea o putem urmdri gi prin analizareaelementelor de paralirnbaj. 1. prin care se desluqeqte dorinla de a pleca. . cregte frecvenla gesturilor de autoatingere efectuate cu m6na (Ex. atingerea nasului. m6ng6ierea bdrbiei) 2' 3. a gurii. 6s .care apar in momentul tendinfei de a falsifica mesajul: cand minlim gesturile ficute cu mainile sunt mai pulin frecvente deoarece avem in mod incongtient sentimentul cd ne trdddm fapt pentru care renunldm la migcdri.

. B' .1 Ascultarea _ proces activ sau pasiv in comunicare? Ascultarea este un proces activ in cadrul comunicdrii.CAPITOLUL VI 6. Ascultarea implicd cinci procese: . . . se referd la receptarea mesajului transmis de emildtor.care constd intr-un proces de recept are a undelor sonore emise de vorbitor cdtre receptor. receptorul reline doar o treime. A.. Undele sonore emise produc un efect anume asupra receptorului.a infelege" - constd in identificarea conlinutului informafional menit spre a fi comunicat in recompunerea sunetelor auzite in cuvinte iar a cuvintelor in fraze qi propozilii. D' E. Studiile realizate demonstreazd insd faptul ci din ceea ce se transmite.. '..implicd din nou gdsirea semnificatiilor specifice informaliei emise de emildtor (vorbitor).a evalua" - constd in emiterea de judecdli de valoare qi dacd este cazul de schimbarea atitudinii ascultdtorului.a atribui semnificalii" .a traduce in sensuri" - implicd competenla lingvisticd qi culturala a ascultdtorului de a descifra corect sensul mesajului transmis. c.a auzi". (in urma mesajului receptat) 66 .

intrebdri pe care receptorul i le adre seazd. Ascultarea activd urm5. Acest tip de ascultare se limrteazd la culegerea de opinii gi formularea punctelor de vedere proprii. oamenii sunt tentali mai degrabd sd vorbeascd sau sd asculte pasiv ceea ce li se comunicd. Acestui tip de ascultare ii sunt caracteristice recep tarea qi infelegerea mesajului transmis. va sfbrqi prin fragmentarea. Receptorul va fi in urma ascultdrii active cel care va indica dacd mesajul ce i s-a transmis este sau nu inteligibil.reqte ca receptorul sd oblina toate detaliile cAt mai clat. Aptitudinea de a asculta este rar intdlnitd in cadrul societdlii. sd recunoascd cele comunicate qi de a reduce ostilitdlile emitdtorului. Realizarea unei comunicdri eficiente presupune insd manifestarea ascultdrii active pentru rcalizarea cdreia este nevoie de multd rdbdare in!e1egere.vorbitorului in a-gi continua pledoaria. 67 Ei . Ascultarea pusivd in schimb presupune doar receptarea mesajului frrd a emite rdspunsuri qi intrebdri de c6tre receptor emildtorului.-Asculturea uctivd constd in stimularea partenerului de disculie in a ajunge sd comunice. Nu-i este caracteristicd stimulareavorbitorului iar acest fapt poate duce la perturbbri in realizareaprocesului comunicafional. Emildtorul nefiind motivat de a-gi mai continua comunicarea. reducerea sau chiar distorsionarea sensului mesajului inilial. Contribuie la imbundtd[irea comunicdrii gi implica un eforl pernanent gi conqtient care asigurd receptarea corectd a mesajului.

sd delinem cdt mai multe informatii. incurajarea celorlalfi - cdnd ceilalli constatd cd noi suntem mesajul interesaqi de mesajul lor vor fi tentaii la rdndul lor si in{eleaga Obfinerea intregii informa{ii: pentru a ne rezolva problemele qi pentru a ft capabili sd ludm decizri corecte este necesar sd fim bine 2' informali. i s-a comunicat sau a Modul in care fiinfa umand comunicd depinde in mare mdsurd de capacitatea de a transmite eficient informa{ia qi respectiv de capac itatea noastrd de a recepliona mesajele primite. Ascultarea asigurd: f nostru. dar la finalul discursului constatdm cd acesta nu a inleles nimic din ceea ce receptat total eronat mesajul transmis. Rolul ascultbrii este deosebit de imporlant in cadrul comunicdrii. deoarece un mesaj care nu este receplionat corect nu este decat un simplu zgomot de fond. care aparent pate atent la ceea ce i se comunicS. Testele au demonstrat cd o persoand obignuitd iqi poate aminti numai 50 % din ceea ce a ascultat dacd.6. este chestionat imediat qi doar 25 %dupd doud luni.2 Rolul gi importan(a ascultlrii in procesul comunicirii Sunt dese situaliile in care stdm de vorbd cu un interlocutor. Atenlia interlocutorului .

. capacitatea de a asculta putem : 69 . in final. sentimente reprimate. 5.incurajeazdvorbitorul s6 ofere c6t mai multe detalii. Ameliorarea relafiilor cu ceilal{i: o bund capacitate de ascultare ajutd vorbitorul sd se elibereze de fapte. studentilor lui. Ascultarea va duce la o interacliune empaticd pozitivd. idei. un bun ascultdtor va c6qtiga: Pentru a ne dezvolta mai bine deprinderile. nu presupune neapdrat d. astfel medicul in permanenld ascultb problemele medicale ale pacientilor.e a accepta punctul de vedere al celuilalt dar inseamnd a accepta ideea existentei gi a unei alte pdreri dec6t cea personalS. Concluzia ar fi cd pe l6ngd capacitatea noastd de a comunica trebuie sd o acceptdm gi sd o adoptdm gi pe cea de a asculta. Rezolvarea problemelor: ascultarea ajutd in rezolvarea problemelor. Nevoia de a asculta: ascultareaeste vitald atdt pentru student al c6rui succes depinde de buna receptare a mesajelor cat qi pentru un manager care interel ali onea zd in pennanenld cu oameni i. 4. profesorul e cel care mai mult expune cunogtinte elevilor. 3. Comunicarea qi implicit ascultarea sunt doud procese de care nimeni nu se poate lipsi dar existd profesii care solicitd mai mult ascultarea.

6. Este un semn de proastd creqtere gi poate inhiba emifdtorul. judec6{i qi sd amandm enun [areapropriilor pdreri pe mai t6rziu.. ideile gi faptele? Nu lineli cont de modul in care aratd. asta era. o sd nu ne grdbim in a rua decizii. atitudinile. sd evitdm expresiile : Aha.. sd nu intrerupem vorbitorul qi sd evitdm si-i intrdm in vorbd. atent doar la ideile pe care le prezintd? Privili vorbitorul Jinefi qi ascult ali ce spune? seama de propriile conceplii gi sentimente c6nd judecali . ve\i auzi Asculta{i pentru a vd verifica sentimentele. adicdprin descifrarea semnificatiilor reale din spatele cuvintelor.o o o o sd facem exercifii pentru a putea pistra tot timpur contactul vizual cu persoana cu care vorbim. o sd nu ne simlim ameninfafi sau insurtali de mesajere care ne contr azic convingerile. Ascultarea presupune receptarea mesajului rear. intr-o incdpere vd plasali astfel inc6t sd fili siguri c6. sd invdldm sd ascurtdm. o in minte sd ne formulSm intrebdri pe care i le vom putea adresa vorbitorului cdnd acesta va face o pauzd.3 Test: Egti un bun ascultltor? f . 5. ideile gi valorile .un vorbitor qi suntefi clar? 23' 4. transmis fapt ce se realizeazd'printr-o decodificare corect d. sd nu facem imediat interpretdri. noi trebuie sd gtim sd extragem ideile esenliale dintr-un mesaj. mda.sau cand iqi va incheia discursul.

araspunde sau a nu acord? fi INTERPRETAREA TESTULUI: Dacd ali rdspuns ra toate intrebdrile cu . se pare cit alifost corecti cu voi inqiv6' incercali sd vedeli la care din intreb dri ali rdspuns cu nu qi incercali sd vd gdndili ce ali putea imbundtdli in modul dvs.. inseamn6 c6 nu ali fost sincer cu dvs. o Dacd a1i obfinut mai mult de 5 puncte. sau vb gdsili in pericolul de a fi aceea persoand care in permanenld trebuie sd se afle in centrul atenliei. incercali sd fili siguri cd luafi in considerare qi punctul ' de de vedere al celeilalte persoane inainte de a come nta. recepfia este un lucru dificil qi in fond nimeni nu poate fi considerat intotdeauna ideal.mesajul celui care vorbeqte? 6. V-ar pldcea sd credeli cd faceli intotdeauna toate aceste o lucruri dar fi1i cinstili ! Pentru dvs. interesatd propriile prejudecili fiind doar de propriile idei gi convingeri frrd a fi capabrl de a asculta gi alte puncte de vedere' Suntefi nepregdtili sd vd recunoaqteli 7I ... o considerali greqitd? 9 in disculii permiteli interlocutorului sd aibd ultimul cuvant ? 10. spus? sunteli atent pennanent ra temd qi urmdrifi qirul de idei incercali sd inleregeli rogica gi ra{ionamentere celor ce care este prezentat? s_au 8. o Dacd ali oblinut un scor mai mic de cinci puncte atunci sunteli fie extrem de cinstili sau prea modegti. de ascultare. vd intrerupefi ascultarea c6nd auzili o pdrare pe care dvs. 7.da.

G'ndifi_vd qi incercafi s5 vd regAndifi pozigia.incapabili de a depune efortur pentru a asculta. (sursa gi tehnicd) * Nicki Stanton . $tiin{e 72 . 1996 - comuni carea)Bucureqti. Ed.

Practica . in stabilirea scopurui gi anume ne gAndim ra ce anume vrem sd comunicdm. Dar lucrurile nu sunt viefii. Etape in pregltire Pe parcursur chiar atdt de sumbre. Indiferent c6 este un discurs simplu. publicului. nepreten{ios sau unur elev at.CAPITOLUL VII 7'1 Pregitirea pentru susfinerea unui discurs. neindemanare. vom da dovadd de nepricepere. nu de puline ori ne oezimpugi in situalia de a fi sus{inerea discursului nu presupune doar contactul cu publicul ci in spatele acestei etape se ascund alte c6teva. un discurs prea rung gi monoton cu sigura n!d.e stinat di s cursului . Procesul comunicdrii se poate insugi prin mult exerciliu qi mai ales prin rdbdare qi capacitate de concentrare. etc. sd le rudm pe r6nd: Reugita unei prezentdri are doud mari secrete: a). a discursului.Iaprima incercare ne va fi foarte greu. b). P r e g d t ir e a m a t er i a r ur u i d. vaobosi qi plictisi publicul' in in final va sd cazul unei prezentdri vom stabili ce intentiondm /J . adicdcunoaqterea locului. relevant qi la 1. nevoili ca in fala unui public numeros sau mai pufin numeros sd suslinem un discurs' o cuvantare' o prezentare. g'ndindu-ne c6 nu vom deveni un orator adevdrat niciodatd. Prima etapd constd obiect. Trebuie sd gtim ce dorim s6 spunem auditoriului' Pentru a fi inlelegi discursul trebuie si fie simplu.

Pentru public prezentarea trebuie sd arate astfer: ixvAlnRn RELAXARE ------> BXpLTcARE principal intr-o prezentare va fi aceea de a transmite auditoriului informafia. dup6 care vom trece acestui proces. Cu cAt mesajul este mai bine construit qi in funclie de cum vom reu$i si rdspundem intreb6rilor cu atAt mai convingdtor va fi discursul. in clarifrcarea obiectivelor se recomandd sb se lind cont de patru puncte importante: tonul generai qi de stilul prezentdrii.prezentarea trebuie sd fie clard". . obiective importante: . . 74 Y Folosirea cunostinlelor. in cazul transmiter. Obiectivul -+ . Strategia va fr aleasd in funclie de: la realizarea 2' AI doilea pas se rezumd.transmitem $i ce dorim sd comunicdm.la fixarea obiectivelor. fiecare parte si fie explicatd.ii unor informalii fi importante se cere abordarea logicd gi bine structuratd a informa{iilor.publicul trebuie sd fie relaxat gi sd-i facd pldcere discursul. Iar dacd dorim sd facem publicul sd aclioneze conform unui anumit plan vom pozitivi qi vom incerca sd ne exprimdm in aga fel inc6t acest public sd ne rdspundd afectiv.publicul trebuie sd invete ceva.

mijlocul qi la sfarqitul discursului. 3' Al treilea pas esential il repr ezintd. 75 . in grupurile mari (un grup de 15 persoane sau mai multe foruneazd. aten[iapublicurui. ce au in comun membrii grupului? ce prejudecd[i au? Numdrul ascultdtorilor are cu siguranld un impact serios asupra modului in care se va structura prezentarea. Dacd vorbitorul are deja o experienld de orator sd se adreseze unui astfel de public. pe care sS le enunlam la inceputul. in grupurile mici (un grup mai mic de 15 persoane este considerat un auditoriu restrAns) prezentarea poate fi cu ugurinJd interactivd. Ar trebui sd ne limitam la 3. raportul bdrbafi femei.selectarea punctelor cheie: este bine de qtiut c6 un public adult are atenlia limitatd la 45 de minute. ii este mult mai ugor Pentru a reuqi sd comunicdm eficient mesajur dorit vom line cont qi de valorile gi de opiniile celor din public. un auditoriu mare) comunicarea este in mare masurd unidirecfionald. 4 idei impo rtante. publicul sau auditoriul. vArsta medie a acestuia. se pot pune intrebdri din public la care vorbitorur are timp pentru a rdspunde. Y Titlul ales trebuie sd fie unul reprezentativ. sd reflecte conlinutul mesajului gi inainte de toate sd atragd. fiecare tratdnd in parle problemele. Aici ne va interesa: - numirul persoanelor care vor alcdtui publicul. in acest timp se absoarbe o treime din ceea ce se spune qi maxim 7 idei.

STILURI DE PREZENTARE TEHNICI DE PREZENTARE Stabilirea contactului vizual FORMAL: un ton formal va fi folosit intr-o ocazie oficiald. odatd cu experienla se constatd cd este nevoie de timp din ce in ce mai mult. etc. Se vorbegte rar qi accentuea zd. Vorbitorul trebuie sd auztt. 76 . ftecar e cuvAnt. Exemplu: colegii. simpozion. Prczentdrile naturare. Se std cu fala la public. cu fiecare membru al grupului. a documentdrii gi a muncii suslinute' Astfel' in funclie de discurs vom aloca timp necesar pregdtirii. familia. Alte surse ar putea fi: biblioteca. Se acceptd interven{iile din parte publicului. etc. 4' A patra etapd presupune selectarea materialului. Un punct de pornire in munca de culegere a materialului ar putea fi consultarea unei cdr{i de specialitate care ne va oferi o bibliografie la sfbrqitul cdrfii. se La cerere se vor oferi detalii. fireqti care au cel mai mare succes la public sunt rezultatul unei pregdtiri minufioase. consultarea unui specialist. Se colaboreazd cu publicul. cu prietenii. Exemplu: susfinerea unui unei discurs in cadrul conferinfe. cD_Rom. se asigure cd este bine vdzut gi INFORMAL: un ton inform al va fi folosit intr-un cadru neoficial. caste video. pentru ca o prezentare sd aibd succes necesitd o bund documentare.

care este cel ma i rapid mijloc gi oferd informatii de ultima 016. a treia idee 4. in folosirea noilor tehnologii primul loc il ocupd Internetul. Structura mai jos: unul din modele de 1. Va trebui rapid sd ne decidem asupra pistei sau pistelor pe care vom porni. 1. a patra idee - Se enunld la inceput prima idee iar asupra aceste idei se va reveni pe tot parcursul prezentdrii. prima idee a\ 2. a doua idee 3. apatraidee temd. cu atdt mai bun cu cdt informaliile oferite in el sunt mai de actualitate. Acest . a doua idee 3.ideile sunt prezentate in ordinea impusd de structurd poate tip de fi folositd in prezentdrile formale. Este recomandatd in cazulunor expuneri in care auditoriul cunoaqte tema qi se cautd soru{ii in grup. etc. ordinea Discursul va fi in care vom expune probremere lucririi poate adopta principale ale prezentdtli qi modul in care vom insista asupra fiecdrei idei vor influenfa receptarea mesajului. prima idee 2. 77 . a treia idee 4.Internet. reviste de specialitate.

am documentat . am reali zat p?anul prezentdrii putem trece A cincea etapd constd in conceperea discursurui. c6nd considerdm cd suntem mullumili tezultat vom trece la finalizarea materialului. in scris implicd un control asupra informaliei qi de gramaticale ale limbii. motivafiilor. se emite ideea din care prin activitate . vonr folosi mai murte ciorne. de grup se ajunge la alte idei. Dupa ce ne_ la redactarea ei. analizdm dacd comunicarea elementeior expresive qi formale. rezumarea: Spunefi ce vrefi COMUNTICATI sa comunicafi __> Spune{i ce afi comunicat 5. de verificarea exigenta a redactarea clard a discursului respect6nd normele 78 . de Trebuie sd.la inceput se emite prima idee din care pe parcursui prezentdrli vor decurge celelalte idei' Este recomandat5 in cazuT discufiilor informale. expunerea este corectd. in fala unui pubric pufin numeros. care impreun' dau sensul mesajului. Este vorba de o prezentare crard" a argumenteror. intr-o comunicare este foarte important d.prima idee -____f a doua idee ----| a treia idee ____l a patra idee .

sau dacd.folosim fraze simple gi directe Nu folosim un limbaj nepotrivit. Se realizeazd.printrezireainteresului gi prin provocarea receptorului la interactiune. Se oferd apoi detaliile necesare qi modul de realizare. urmeazd.In funclie de tipul mesajului va ft aleasd forma de abordare. este dezinteresat sau inchis fa15 de subiectul temei. argumente. situalie in care vom apela la ajutorul lor. Necesitd o scurtd introducere. Abia acum se comunicd informalia negativd. etc. oferire de detalii. Dintre mijloace putem . principald. scrie. Ne vom pune intrebarea dacd aceste mijloace ne ajut6 in prezentare. Nu incdrcdm discursul cu nerelevante idei -includem exemple pentru a ilustra Nu vom imita stilul altcuiva. Mijloacele audio vizuale sunt foarte importante pentru ilustrarea efectelor. toate incadrdndu-se intr-o atmosferd cordiald. Disculia trebuie incheiatd cordial. neadecvat a . deschisd. Ce se face gi ce nu se face intr-o prezentare ?: SE FACE I\U SB FACE .folosim verbe active: a merge. atragerea atenliei spre subiect (mesaj). motivalii. Acest tip de abordare este indicat in momentul in care simtim cd receptorul este deschis qi interesat de subiect. arealiza. sd transmitem un mesaj negativ.

video. timiditate gi de aspectul frzic: aparenld ftzicd.2 Caracteristici ale oratorilor Marii oratori au fost cei care. de comunicarea nonve rbald. Arta oratoriei este una ca oricare alta' Pulini sunt cei care se nasc cu tot ceea ce presupune aceastd art6' gtiin[d". acum vom preciza doar cd existd: imaginea sociald de sine (aprecierea celorlalli receptati de individ) qi imaginea proprie de sine (imagine a individului el insuqi). stare de voiciune qi nu in ultimul r6nd de imaginea de sine. DacE ar fi sd intoarcem file din istorie am remarca oratori iluqtrii: Caesar. nu puteau g6ndi pozitivqi mai ales nu aveau siguranld de sine in falaunui public. diaproiectorul. fr prezentatd sub forma unei scene imense pe in diverse roluri. c6t de bine le va reuqi interpretarea rolurilor asumate depinde de abilitilile qi capacitdlile lor de a se folosi de comunicarea verbald. televizorul. mareamajoritate ajung sd deprindd tainele ei pe parcurs. cetdteanul. despre . Indiferent de aparatul utilizat se va face inainte o micd repeti!ie. de aceastd datd insd vom insista in schimb asupra caracteristicilor personalitd[ii atdt de reprezentative in via{a unui orator. Acestea ar fi principarele etape in cadrul pregdtirii unui discurs. Yia[a sociala poate care cu diverse ocazti. linutd exterioard. tabla. ajunqi in culmea celebritdlii au declarat cdla inceputul carierei lor aveau mari emotii. calculatorul. sub forma unor jocuri. etc. retroproiectorul. oratorul iqi indeplinesc rolul. Cato. de modul de folosire a unor caracteristici ale personalitdfii: emotivitate. Tema imaginii de sine a fost discutatd intr-un capitol anterior. ticuri. accent.. agresivitate.aminti: copiile. 7 .etc.

parpitagii. maxilarului). in expresia felei qi a privirii. Emo{ia parcurge patru etape: . Individul fie cd i$i exteri orizeazd. a relaxdrii fizice qi mentale cu imaginile situa{iilor emo}ionale. sd adopte modul cel mai potrivit de reacfie in orice situalie in care se afld in contact cu publicul. Emoliile se traduc prin reaclii cum sunt: - modificdri are expresiilor fefei.relaxarea: permite destinderea persoanei. acte musculare. in acest sens ii vor fi de mare folos cunoaqterea qi aplicarea unor principii de ac{iune: ralionarea cu calm. respiralie dificild. Emotivitatea poate stdpanirea de fi cititd in gesturi. a propriei conduite 81 . .tensiunea: cuprinde energia acumulatd gi relinutd (contractarea tAmplelor. neriniqte. acestea se concretizeazd in sentimente de teamd.. bucurie. relaxarea prin exercilii de respiralie qi de relax are amuqchilor. Nu trebuie luatd. repetarea comportamentului (tehnici ce constd in asocierea calmului.incSrcdtura: cuprinde cantitateade energie care se acumu leazd. .Acestea pot fi de ordin psihologic: Emotivitatea. voluntare sau involuntare sau igi interioriz eazdtrdirile (retrdite prin contractii cuvinte.eliberarea. sine prin inducerea unei stdri de calm). !ipete)' Controlarea acestor manifestdri duce Ia stdpdnirea emotivitalii. crampe in stomac. plans. aceste stdri prin gesturi.drept inamic ci ca sursd de reglare a cunoaqterii propriului comportament. in atitudini. Stdpdnirea emoliei est importantd pentru orator.). modificarea vocii. . stare de rdu (lacrimi. tremurdturi. impresia de nesigurantd. absen{a ei fiind cauzastresului. Fiecare orator are interesul sd-qi cunoascd propria emotivitate precum gi tehnicile care-l pot ajuta sd_gi orienteze comportamentul. etc. palpitalii.

Exist' in fiecare din noi.unui orator. singurdtate. pentru a o putea stdp'ni trebuie s6_i cunoagtem Agresivitatea: este componentd in via[a individuard sau in mediul o Timiditatea: Nu este recom andatd. provocare' o jignire. nici agresiv dar nici intolerant ?n relaliile cu publicur. agitaliepermanen td. care se afld inconjurdtor' Acegtia sunt : a fondului nostru instinctiv. timiditatea : fald de atitudini Depdqirea timidita{ii necesitd un proces de dezvortare continud a increderii de sine qi in al1ii. conflicte familiale. Ne se pune probrema de a suprima ci de a trdi aceste sentimente qi de a le utiliza doar in tealizareaunor activitdli eficiente. inndscut' Este o tendin{d naturald care apare in anumite situalii qi condilii.nesiguran[d de sine _ complexe de inferioritate . oboseald. ele sporind capacitdgire Timid itateapoate o piedicd serioasd pentru un viitor orator. Factori care determin5 . Acesta nu trebuie sd fie nici timid. factorii decranqatori. la mediu qi stimuland dezvo ltareapsiho-comportamentald. de asumare a rdspunderii. refuzul unui rucru important pentru noi. anxios. astenic sau printr_o fire negativd neadaptabird ra societatea din jur. tutun. se manifestd printr_ un comportament defensiv. invdlareagi exercifiul au un rol major in eradicarea timidi tdtii. zgomot.dificultali de comunicare. urd. refineri supraexigente. arcool. complexe. un egec. etc.prin insuqirea unor tehnici de relaxare gi autocontrol. At6t oratorul c6t qi publicul posedd agresivitate. poate avea cauze ce provin din copilSrie sau aparli n prezentului.. de adaptare fi 82 .

calea comunicdrii dacd sensibilitatea sau comportarea emotivd sunt exagerate deoarece se ajunge la scdderea capacitdlilor de acliune hotdrAtd.). coafur6. adicd evitarea monotoniei prin adoptarea unei posturi corespunzdtoare. 83 . Dicfie bund. Claritate in exprimare. Capacitate empaticd. 5' 6. prin ardtarea unui entuziasm fald de discurs. stare de actiune : aparen[a ftzicd". 7. cooperare. pldcere de a vorbi. ticuri. Asta nu inseamnd in mod neapdrat impunere a punctului de vedere propriu ci mai Cafitnfi necesare unui orator: Expresivitate. 3. degrabd ascultare gi receptare de masaje. 2. accente. vigilenfi la ceea ce spune. Vocabular bogat. etc.) linuta exterioard (vestimentalie. comunicarea inseamnd interacfiune cu cei din jur. Desigur acestea sunt doar cateva din calitd{ile necesare unui orator vd invitdm s6 descoperili qi altele. etc. l. 4. danturd. altd categorie de caracteristici sunt de ordinul fizic. se leagd de individualitatea oratorului. Au in vedere Afectivitatea: geneteazd' obstacole in o (vioaie. cum o spune. c6nd o spune. monotond.

finuti. cerandu-i sincerd qi constructivd. 84 .T. Si incercdm sd-l tratdm ca pe un grup restrdns de persoane. ne ajutd" incadrarea in timp qi la finisarea unor aspecte. elimin ^rea incordlrii Repetifia este parle esen{iald a unei bune prezentdri. Pregitirea propriu -zisd. Eliminarea incordirii increderea de sine: cunoaqterea materialului ne va da incredere in noi. pozi[ia corpului. pdrerea Un alt aspect esenlial este ca in urma repetiliei sd putem prevedea eventualele probleme ce se pot ridica in legbturd cu tema aleasd. Pozifia corpului. Nu trebuie sd ne afecteze de asemenea un public numeros. $i sd nu uitdm sd credm pe c6t posibil bund dispozilie.3Pregrtirea propriu-zisr: increderea de sine. vestimen ta[ie. Un comportament natural. folosind intona{ia potrivitd (este imporlantd pentru a sublinia mesajul transmis) sau in fala unui prieten. Este importantd pentru cd oferd o oportunitate de memorare a materialului. analizarea a s p ectului. f inu tI. ves tim en taf ie. la Prin repetare materialul devine familiar iar pasul urmator va fi acum repetarea in fala oglinzii. constd in: o o o o increderea de sine Analizarea aspectului. neprefrcut va fi preferat de public.

vestimentalie eleg antd. Y' orice combinatie a obiectelor vestimentare exprimd lucru ri caracteristice persoanei in cauz6' Aceste elemente ne oferd diverse informatii. f in uti. oamenii se imbracd in funclie de imaginea pe care doresc sd o aibd. alcdtuitd din elemente care se disting prin individualitate. aceeade a ascunde anumite caracteristici ale corpului. oamenii in general iqi aleg hainele incongtient: sunt lucruri care le plac qi altele care dimpotrivd par sd nu-i repr ezinte. de rolul pe care vor sd-l interpreteze. Existd o legdturd strdnsd intre haind gi person alitateaomului care o poartd.pierderea contactului vizual cu auditoriul. Astfel. stilul "purtdtorului". A. 2. vestimentafie ingrijitd. Haina cu sigu ran[d va fi aleasd in funclie de gustul.. ves ti m en taf ie : aspectul vorbitorului cu siguranld ate un cuvant de spus in felul cum va fi primitd comunicarea. 3. haina devine . . 4. Putem distinge patru niveluri ale stilului de vestimenta{ie: 1.sd stdm cu spatele la public. rmbracamtntea. Am putea scdpa prin efectuarea de exercilii in fafa oglinzii sau a unei camere de luat vederi . Este necesar sd renunldm la proastere Ce nu este admis: obiceiuri in ceea ce privegte miqcdrile..s5 blocim mijlocul vizual cu corpul. Pozifia corpurui: adoptatd in comunicare un rol insemnat joacd pozi[ia in timpul prezentdrii. indiferenl5 in alegerea vestimentaliei.Analizarea aspectului. pe l6ngd rolul ei de a asigura stare de confort gi protecJie are o altd funclie majo16. . . neglijenfd in alegerea vestimenta{iei. .ambalajul" sub care omul se ascunde.

. s-ar putea aa ceva sd nu meargd. Pozilia adoptat[ trebuie sd indice siguranli precizie. atenfie.e a aflacdt mai multe. a pune intrebdri. : sustinere.pentru nu ne inqela vom a lua in calcul gi alte gesturi. plictiseald. o picioarele incruciqate : pot insemna criticd o gugote in sald: criticd. oricine poate in afard. acord total.incruciqarea picioarelor (indicd un corp instabil eventual cu o minte la fel de instabild). o picioarele pufin desfbcute : interes.: interes. o picior lAng6 picior: aprobare. adicd grupul de gesturi): o aplecarea in fald. incurajare. Sd incercdm sd interpretdm cAteva pozilii: (cu preciz area cd". . : neldmurire in acel moment. de vorbitorii foarte experimentali fi agitat inaintea inceperii unei prezent[ri. aprobarea prin miqcdrile capului o zdmbete. Bliminarea incordirii. mugchii se incoar dd". Una din principalele cauze ale nervozitdtii este teama cd. exactitate. dezaprobare. in general de scris Pozilia picioarelor. Reducdnd la maxim aceste probabilitdli ne putem asigura starea de liniqte qi calm necesare unei sustineri de succes. iar aceastd incordare o . dorinti de a colabora.linuta neglijentd (sugereazd rips6 de profesionalism). Cdnd suntem nervoqi. o lSsarea pe spate : detagare de ceea ce se petrece in jur. . o privirea spre ceas : nerdbdare. curiozitate. o bdrbia sprijinitd in palmd: concentrare. plictiseald o roaderea unui obiect. o bdrbia sprijinitd in pumn: dorinld d. o picior peste picior : indecizie.

doresc sd fie in pas cu moda qi arfii care in schimb nu dau nici o importan{d acestui aspect. 87 bra]ul dar mai ales mdna. a privim bijuteriile trebuie sd observdm care anume din pdrfile corpului este impodobit qi mai ales ce bijuterii se folosesc. stilul qi gustul diferi de la o persoan d ra alta. iar o brdlard. inelele le evidenld dericatelea.ptezentarea trebuie sd reugeasca. azd. Limbajul corpurui trebuie sd redea exact ceea ce dorim. Nu trebuie ignorate nici exerciliile 7.un ldn{igor puftat Ia gdt incadreazd din nou fata gi atrage privirile asupra busturui. cdutafi motive pentru care de putem elimina prin exercilii simple: de migcare relaxare. fa[a. raringele (se inregi streazd. Ia . Aceste bijuterii' obiecte de podoabd au rolul de a scoate in evidenld o anumitd parte a corpului. Alegerea cu grijd a obiectelor de podoabd. seriozitate qi profesionalism. finelea degetelor.linand cont de gusturile noastre exprimd ceva in legdturd cu via[a interioard. au drept scop atragerea privirii mai ares asupra sd DacE ar fi acelei pdrli corporale. o brd[arl'purtatd la mand scoate in evidenfd cerceii purtali pun in eviden{d urechea gi incadre fel scot in gleznd atrage desigur privirile spre picioare. dificultbli in producerea sunetelor). cu trdirile noastre erotice. Sunt indi permanen[d' cautd. etc.4Rorur gi semnificafia podoabelor vestimentare. corectd care va ardtaintegritate. Este indicatd o gesticulare selectivd'. prin respiralie. incordarea poate afecta: pozigia(umerii cobor6!i). G6ndirea pozitivd este de ajutor. mimica. a diverselo r pFrlidin corp. vizi care in accesoriilor la vestimentalie. gesturile. puftatd.

Toate obiectele qi mijloacele care ajutd la sporirea esteticii corpului evidenJiazd anumite caracteristici ale persoanei purtdto are aacestor obiecte, oferd date despre: statutul social, agresivita te, adaptare, imagini privind abordarea sexualitdlii.

Oamenii poartdpodoabe, bijuterii

:

proteclie' Persoanele scunde gi slabe atdt din punct de vedere fizic c6t psihic doresc sd li se acorde aten{ie.

1. din dorin{u tle a fi tn sigurunld, de u qveu un refugiu,

o
qi

bijuterii simborul protecliei, al
siguranld oferitd de religie

Aceste persoane cautd in podoabe, sigurantei. Exemplu: simbolul crucii :

Pietrele prelioase sau semiprelioase erau purlate din cele mai vechi tipuri de conducdtori politici, religiogi qi militari (vezifaraonii din Egipt) in scopuri magice' in a"eea perioadd religia includea at6t aspectul magic c6t gi qtiinfa, ele confunddndu_se.

aceea persoand. in aceastd categorie se inscriu amuletele, talismanele, obiecte ce indeplinesc funclia de magie prin similitudine sau contagiune.

Existd incd qi acum obiecte cu care se efectu eazd acte magice sau vrdjitoreqti, scopur fiind acela de a asigura fie protectia, iubirea unei persoane sau dimpotrivd de a face rdu, a uri, a denigra

prestigiz.' Persoanele care doresc sd se impun6 in fa[a altora doresc sd ajungd in centrul atenfiei prin orice mijloace
de

2' din dorin{u

poartd,

diverse obiecte, podoabe, obiecte, bijuterii.

Exemplu: diverse medalii, insigne (poritice, sporlive, de merit) 3' din dorin(a cle u pluce, a Ji pe plac din punct de veclere sexual Desigur bijuteriile, podoabere asigurd un aspect atrd,g6tor, imbogilind frumuselea naturald,. Bijuteriile pot atinge gi diverse aspecte provocatoare:
88

Exemplu: un inel purtat in buric are nu atdt un rol estetic ci mai ales are scopul de a atrage, a provoca. 4. din dorin(a de a Ji mai frumos, de a compensa snumite lipsuri. Existd categoria bijuteriilor purtate in scop pur estetic: cercei, lanluri, brdldri
dar alese in ton cu vestim enta[ia, coafura, machiajul, etc. Dacd combinatia este bine aleas[ acestea vorbesc de stil, gust, rafinament.

Machiujul qi el are un cuvAnt de spus. oferd informalii

despre

statutul social al persoanei. Machiajul decent, executat cu bun gust irnplicd timp, mijloace materiale, servicii, toate la un loc rezumAndu-se la bani, astfel machiajul vorbeqte de bunistare. Fa[a este prim a eare ajunge la privirile

celorlalli qi rdm6ne mult timp sub observalie.
Coafuru, parfumurile, vopsireu unghiilor toate sunt de asemenea semne ale bundstdrri, desigur dacd sunt de calitate. Indiferent de care aspect menlionat anterior ne-am ocupa este valabil sd afirmdm cd duse la extreme aceste obiqnuin! e trddeazd"lipsa de bun gust, de educalie esteticd, de cultur6, etc.

89

7.5Culori: influenfa culorilor
asupra psihicului uman
culorile joacd un rol deosebit de important in via[anoastr6. Ele au nu doar rol estetic, de decod are alumii inconjurdtoare
ci au efecte extrem de puternice asupra psihicului uman, asupra stdrii de spirit, a modului in care receptdm o informafie. Numeroqi cercetdtori au cdutat sd explice efectele culorilor asupra psihicului uman iar rezultatele lor au fost folosite in toate domeniile de activitate, mergand de ra artd., esteticd, mass-med ia pdnd ra literaturd, filosofie, etc.

opri acum asupra a doar gase culori.

ochiul distinge aproximativ 50.000 de tonuri cromatice. Noi ne vom

excit6, provoacd, incitd la ac{iune, stimuleazd. intelectual, dd senza[ie de apropiere dar poate provoca qi neliniqte. ca semnificalie psihorogicd qi rezonanld

Ro$u

ca efect psihologic dd senza[ia de cdldurd,

afectivi exprimd dorin!6, excitabilitate, dominafie, erotism. Este specific
tipului activ, excentric, ofensiv_agresiv, autonom.

ALBASTRU De
concentrarea,

senzafie

de riniqte,

ca'm,

stimuleazd

dd impresia de seriozitate, ingdduinfd, nostalgie, distanfd, meditalie. it, cantitate mare poate provoca depresie. Arbastrur se
caractefizeazd prin profunzimea trdirilor qi sentimentelor. Este caracteristic pentru tipul pasiv, senzitiv, receptiv exprimancl liniqte, satisfac{ie, tandrete, iubire, afecfiune.

90

GALBBN

- aceaste culoare creeazd, senzatiade intimitate, provoacd

satisfacfie, admiralie, stimule azd" ochiul, sporeqt e capacitatea de concentrare gi mobilizare, predispune la comunicare. Aceastd culoare in cantitdfi mari
obosegte. Este caracteristic

tipului spontan, original, vesel, activ.

Nu la intdmplare am ales aceste trei culori, ele sunt cele trei culori debazd din care prin amestec se oblin toate celelarte curori.
20_40 de ani recurg la folosirea culorilor secundare. o persoand maturd.apel6nd la una din aceste culori aratd' cd se simte tdndrdiar un om tandrprin preferinte pentru culori inchise aratd.cd s-a maturizat.

in gen.rul tinerii preferd aceste culori, oamenii intre

Atunci cdnd toate culorile

- primare gi cele secundare se amestecd
qi culturilor vechi (gri,

rezult6' culorile terliare, caracteristice popoarelor maro, negru : nuanlele pdm6ntii).

PORTOCALIUL

induce optimism,

veselie, dd, senza[ie de

apropiere, sociabilitate, sdnbtate. in cantitdl mari semnificalie psihologicd ca gi roqul.

iritd. Are

aceeagi

aduce riniqte, creeazd. bund dispozifie, relaxare, predispune la medit a[ie. Dd" senzatie de echilibru, de prospefime. VTOLETUL - este o culoare rece, neliniqtitoare gi descurajatoare. stimuleazi, induce optimism gi nostarg ie, casemnificafie psihologicd
induce

VERDELE

stdri de tristefe, melancolie.

Este foarte greu sd se facd aprecieri in funcjie de culori deoarece omul apeleazd la culori in functie de situafie, de starea internd
gi de moment.

91

cu genunchii inspre gurd qi pozilionarea pe indoili qi aduqi o parte. semnificalia acestei pozilti indicd dorinla persoanelor respective de a intrain contact cu 92 II. Pozifia intins pe burti: . care sunt adoptate cel mai des in r.ii adoptate in somn reflectd modul de viafd. De asemenea oamenii care au un psihic stabil fac mai pufine miqcdri in timpul nopfii. pozigia adoptatd in timpul somnurui modifica pozilia de somn intre 40 gi 70 de ori. o persoand maturd iqi poate Aceste pozi. s-au maturizat indeajuns gi nu prea au curajur de a face fald situaliilor de oarecare misurd cu un ghem..6. cu faga in jos. mediul in care individul igi exercitd activitalile gi felul in care reugeqte sd se adapteze la acest mediu. Persoanele care dorm intr-o astfel de pozilie nu ajunge sd semene intr_o este poziliaspecificd dormitului pe buftd. cu bralele intinse qi cu picioarere uqor depirtate.7. aceasta depinde de situafie. desigur in timpul unui somn liniqtit vor fi efectuate mai puline miqcdri dec6t in timpul unui somn agitat. in decursul unei nopfi.astfel corpul via[d". Pozi[ia fiturui : presupune ghemuirea. Cunoagtem patru pozilii de timpul somnului: bazd. Semnificafia pozifiei adoptate in timpul somnului vd vine sd credeti? Incrusiv sugereazd informalii despre noi.

cdt mai multe persoane 9i de a stdpani o mare parte din mediu. i se 93 . Persoanele nesigure pe ele vor prefera in tirnpul somnului sd doarmd in diagonald..in momentul trezirii. ordonate dar care se enerveazd. poziyie ce ocupd intregul pat. neaccept'nd prea multe modific'ri.autoritare care doresc ca lucrurile s6 se desfiqoare dupd bunul ror plac. mai murte pozilii dar constant el va reveni Ia pozi{ia dominantd. IV' un individ in timpul somnului va adopta cu sigura n[d. evitS gi refuzd surprizele. Sunt destur de mature gi nu simt o nevoie acut6 de protecfie.. Este pozigia care semnificd incredere in sine. sigure pe sine qi stdpane pe situalii. poziliacare potriveqte cel mai bine qi pe aceast a o vapdstra p6nd. uqor din lucruri mdrunte. regal5 sau intins pe spate: este o pozilie foarte frecvent adoptatd in timpul somnului. pozilia nu presupune ghemuirea intregului corp. Aceastd pozifie este adoptatd' de persoane care in general sunt ech'ibrate. Sunt persoane sigure pe forlele proprii. sunt persoane punctuale. Sunt persoane denotd personalitate puternicd. III' Pozifia cea mai frecv entd' pozipie adoptatd in somn rdmane cea semifetald.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful