Lucrarea scrisă a unei cercetări (articolul, raportul de cercetare) 1.

pagina de titlu Un titlu trebuie să sumarizeze ideea principală a lucrării, simplu şi pe cât posibi cu stil. Trebuie să fie o idee concisă a problematicii fundamentale şi să se poată identifica variabilele implicate sau conceptele teoretice ale investigaţiei, precum şi relaţia dintre ele. Ex. „Efectul modificării literelor asupra vitezei de citire”. Titlul trebuie să fie foarte explicit, mai ales când apare izolat. De fapt, principala sa funcţie este să informeze cititorii în legătură cu studiul. Reprezintă conţinutul unui articol pentru servicii de prezentare a abstractelor sau a informaţiilor (baze informatizate de abstracte – Psychological Abstracts, PsychInfo pe site-ul APA). Cuvinte ca şi „metodă”, „rezultat” nu apar în mod normal în titlu şi nici „un studiu de...” sau „o investigaţie experimentală...”. e bine să se evite abrevierile în titlu. Lungimea recomandată a unui titlu este de 12 cuvinte. Numele autorului şi apartenenţa la o insituţie trebuie adăugate sub titlu. O linie conţine numele autorului iar linia următoare numele instituţiei, fără cuvinte de legătură între ele (în cadrul, de la...). Forma preferată pentru numele autorului este prenumele, iniţiala şi numele, deoarece astfel se reduce probabilitatea identificării greşite. Pentru a fi de folos altor cercetători, bibliotecarilor şi librarilor e bine să se utilizeze întotdeauna aceeaşi topică. Ex. Juanita A. Smith. Nu se scriu titlurile sau gradele (profesor, doctor etc.). Instituţia reprezintă locaţia unde autorii au realizat investigaţia (poate fi locul de muncă sau instituţia de cercetare). Nu se includ mai mult de două instituţii. Dacă nu e afiliat la nicio instituţie se scrie oraşul şi ţara sub numele autorului. Abrevierea titlului ce apare pe fiecare pagină a articolului publicat în partea de sus nu trebuie să cuprindă mai mult de 50 de caractere (litere, punctuaţie, spaţii) 2. abstractul Abstractul reprezintă un rezumat al conţinutului articolului, permite cititorilor să parcurgă rapid conţinutul şi, la fel ca şi titlul, ajută la serviciile de prezentare a abstractelor şi a informaţiei, pentru a putea fi indexate şi selectate. Un abstract bine realizat poate fi cel mai important paragraf al articolului. Cei mai mulţi cititori parcurg prima dată abstractul şi în funcţie de acesta decid dacă vor citi articolul în întregime, atât când citirea se realizează pe internet cât şi într-o revistă. Abstractul trebuie să fei dens, dar totodată să poată fi citit, să fie bine organizat, scurt, reprezentativ. Trebuie să cuprindă mai multe cuvinte cheie. Un bun abstract este: exact, reprezentativ pentru conţinut,k concis şi specific, nonevaluativ, coerent şi accesibil. Nu se foloseşte persoana I. Abstractul conţine 75-120 cuvinte şi cuprinde: problematica, scopul, subiecţi, metode, surse utilizate, rezultate, concluzii. 3. Introducerea introducerea în problematica studiului

Pentru a realiza acest lucru trebuie să se răspundă la următoarele întrebări: ce variabile manipulăm?. permite altor cercetători să realizeze o replică a experimentului. 1990. Gilewski şi Thompson. O itroducere trebuie să răspundă la următoarele întrebări: • care este problema abordată în studiu • cum se aplică îpotezele şi desugn-ul experimental la problemă • care sunt implicaţiile teoretice ale studiului şi în ce raport se află prezentul studiu faţă de cele anterioare din domeniu • ce propuneri teoretice au fost testate şi cum au fost ele derivate Introducerea în problematica studiului răspunde la aceste întrebări în 1. Se respectă principul pâlniei. Indiferent care e opinia ta personală. adică abordarea teoretică a problemei din aproape în aproape. aparate sau materiale şi procedură. Stabilirea scopului şi a raţionamentului Aceasta e etapa în care se prezintă ceea ce s-a realizat în studiu. Aici se precizeaza ipotezele si designul cercetarii. evită animozităţile şi referirile nominale în prezentarea controverselor. Se pot adăuga subsecţiuni în plus dacă experimentul e complex sau dacă necesită descriere detaliată. Aici se demonstrează legătura între cercetările anterioare şi cea prezentă. Identificarea subsecţiunilor – acestea se referă la participanţi. Se citează numai lucrări specifice problemei şi nu lucrări tangenţiale sau generale. În aceste subsecţiuni se include doar informaţia esenţială şi necesară înţelegerii şi replicării studiului. Dezvoltaerea cadrului discută literatura de specialitate dar nu cuprinde o reactualizare exhaustivă a acesteia.Conţinutul unei lucrări începe cu întroducerea ce prezintă problema principală studiată şi descrie strategia de cercetare. probleme metodologice relevante şi concluzii majore.. Dacă lucrarea este o completare sau o continuare a unui studiu anterior. ce rezultate aştept?. până se ajunge la conceptul cheie al problemei. Metoda Această secţiune descrie în detaliu cum a fost realizat studiul pentru ca cititorul să evalueze corect metodele . De asemenea. fidelitatea şi validitatea rezultatelor. nu se scrie titlul „introducere. adică în partea de încheiere a introducerii. Nu sprijini poziţia ta sau nu-ţi justifica cercetarea citând nume cunoscute înafara contextului. trebuie să se precizeze sursa acestui studiu. Sarcinile de memorar au fost cele utilizate în lucrarea noastră anterioară (Zelinski et al. Zelinki. Îndrumă cititorul spre sursele unor anchete sau recenzii asupra problemei dacă sunt disponibile. de ce? 4. Se evită detalii neesenţiale. Pentru a face problema mai clară se definesc variabilele şi se oferă o idee formală în legătură cu ipotezele. . 1980). Lucrarea trebuie să fie scrisă întrun stil accesibil tuturor profesioniştilor din domeniu şi nu doar specialiştilor.2 paragrafe. Aspectele controversate trebuie tratate onest. Ex. Deoarece este clar identificată prin poziţia sa în cadrul articolului. se accentuează rezultatele pertinente.

în ordine crescătoare. vârstă. Dacă instrumentul este tradus şi aplicat într-o altă limbă trebuie descrisă procedura. Discuţiile prezintă la început o declaraţie clară a susţinerii sau nesusţinerii lor de către ipotezele de cercetare. Discuţiile trebuie să răspundă la următoarele întrebări • Care este contribuţia mea în această problemă • Cum a sprijinit studiul meu rezolvarea problemei originale • Ce concluzii şi implicaţii teoretice se pot desprinde din studiu 7. criterii de alcătuire a grupelor şi manipulările experimentale specifice. sexul. Descrie de asemenea modalităţile de control al variabilelor externe. Se menţionează toate rezultatele relevante. Procedura Sumarizează fiecare pas al cercetării. Se precizează faptul că tratamentul aplicat subiecţilor a fost în acord cu standardele etice. materiale Se descrie atât materialele cât şi funcţia lor în cadrul experimentului. pentru generalizarea lor. în special pentru evaluarea rezultatelor. Pentru subiecţi animale trebuie precizat genul. acordul tutorilor etc. chiar şi cele ce contrazic ipoteza. Se accentuează orice consecinţă teoretică a rezultatelor şi validitatea concluziilor. Se notează numărul animalelor. Este indicat să se prezinte pe scurt implicaţiile teoretice şi practice. Dacă una din variabile este o caracteristică demografică sau acea caracteristică este importantă în interpretarea rezultatelor (rasă. excepţie este situaţia în care avem design cu un singur subiect sau eşantioane ilustrative. Scorurile individuale nu se prezintă. Rezultatele se prezintă sub formă tabelară şi figuri.Participanţii. rezultatele cuprinde sumarizarea datelor colectate şi procedurile statistice aplicate. Pentru a clarifica şi confirma concluziilese stabilesc similarităţile şi diferenţele cu alte studii. etnie. Concluziile şi interpretările nu trebuie să depăşească garanţia oferită de eşantion. trebuie să fie precizate procedurile de selecţie. Aparatura. Trebuie să se evite polemicile.) ea trebuie descrisă în detaliu. nivel de educaţie etc. sugestii privind îmbunătăţirea experimentului şi propuneri pentru noi cercetări. pentru a le compara cu rezultatele experimentelor replică etc. origine. Tabelele şi figurile se numerotează. specia şi un număr de identificare. trivialităţile şi comparaţiile teoretice inconsistente. în funcţie de nr capitolului în care sunt incluse. condiţiile de participare (voluntariat. 5. vârsta. Rezultatele trebuie prezentate în aşa fel încât să poată fi justificate concluziile. Când participanţii sunt oameni. Echipamentele complexe pot fi ilustrate printr-o fotografie sau cuprinse în apendix. greutatea şi condiţiafiziologică. Eşantionul trebuie descris adecvat şi să fie reprezentativ. experimente multiple . 6. Titlul şi nr tabelului se scrie deasupra. teste statistice şi semnificaţia acestora.) sex. Identificarea corectă a participanţilor e necesară ştiinţei şi practicii psihologice. sumă plătită. discuţii după prezentarea rezultatelor se evaluează şi interpretează implicaţiile lor cu referire la ipotezele de cercetare. Include instrucţiunile oferite participanţilor. pentru figuri sub acestea.

Editura Universităţii din Oradea. Oradea. (1995). Oradea.. X... scalele utilizate.wikipedia. un test nepublicat până acum. Sink. (2006). 8.org/wiki/Memoria_humana. data consultării: 20. pp. Drugaş. (2006). Oradea. nu trebuie să apară nici aici.A.. MA: Houghton Mifflin. E. 85-98. . toţi autorii care au fost citaţi sunt trecuţi la bibliografie în ordine alfabetică şi nu se numerotează. Paisley. Corelatele şi costurile stării de bine. Trip. Drugaş. Contemporary school counseling: Theory.. Bibliografia Se scrie de obicei pe pagină nouă.12. Psihologie generală. utilizând titulatura experiment 1. şi invers.O. Motivaţia. 379398).). M. . and practice. rezultatele şi discuţiile se fac pentru fiecare în parte. Mai jos oferim câteva exemple. Psihologie generală (pp. dacă un autor lipseşte din text. Editura Universităţii din Oradea. Bonchiş. (2006). C. metoda. Editura Universităţii din Oradea.. (2004). School counseling: An evolving specialty. experiment 2.sau studiu 1. Dindelegan. 9. figuri etc. research. Bonchiş.citarea articolelor din revistele de specialitate Drugaş. Introducere în Psihologia personalităţii.. E. M.Dacă articolul cuprinde mai multe experimente. . (2005). Oradea. Vol. studiu 2. Fascicula Psihologie. L.citarea cărţilor: Bonchiş.) (2006). Vol. Boston. Journal of Counseling and Development.D. . Bonchiş (coord. În E.2007. S. Citările dicţionarelor se pun penultimele. tot în ordine alfabetică. Analele Universităţii din Oradea. ultimele fiind citările site-urilor (Internet). Niciun autor care a fost citat nu trebuie să lipsească de la bibliografie. 2. M. un program computerizat utilizat în cercetare.. pp. Editura Universităţii din Oradea. apendix cuprinde descrierea detaliată a unor părţi din material. tabele largi ce nu se justifică în text. C. E. de ex un program de intevenţie. P. (coord.citarea site-urilor http://es. 179-182. Psihologia copilului. and Borders.

lista altor autori ce au avut contribuţii. mulţumiri speciale etc. Nota autorului – identifică sursele suportului financiar. .10. adrese de contact.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful