1

Cine este Baba Cloanta ?

Batrana, Mama si Zeita Pentru a cobori pe firul basmului, in cautarea originii celei care ne-a intrat in viata prin poarta copilariei sub chipul Babei Cloanta, trebuie sa stim de la bun inceput ca personajul cocosat si zdrentaros are o vechime cu mult mai mare decat ne-am astepta. Din perspectiva mitologica si ezoterica, radacinile Babei Cloanta se descopera in nimeni alta decat Geea, Maya, sau Marea Zeita Mama a Paleoliticului, analizata amanuntit in studiile inovatoare ale cercetatoarei Marija Gimbutas (1921 – 1994). Iar cum elementul magico-religios abunda in cazul initierilor femeilor-saman din perioada de aur a Matriarhatului, nici ca exista o exemplificare mai clara a situatiei decat maxima lui istoricului francez Jules Michelet “Pentru fiecare vrajitor, exista zece mii de vrajitoare”.

In cele mai vechi mituri o gasim pe Mula-Prakriti, cum denumeau hindusii in Vede pe “Zeita Radacinii”, Shakti (Principiul Universal Feminin, desen sus) nedesavarsita inca, care fiinteaza numai pentru ea pentru ceea ce produce: resortul interior al Naturii, atractia originara, pasiunea antrenanta a oricarei forme de viata elementare, manifestarea energiei nestrunite, care in mitologia stra-romaneasca a primit numele de Talpa Iadului, dupa cum au evidentiat in scrierile lor Ion Creanga si, mai tarziu, Vasile Lovinescu. Mai departe in timp, prototipul mamei batrane, cunoscatoare a tuturor tainelor Cerului si Pamantului, preoteasa sacra, initiata in Traditia Primordiala, se va transmite sub forma zeitatilor si personajelor simbolice tutelare, precum Demetra, Isis, Astarte, Circe (tablou, jos), Cybele, Artemis si chiar Lilith din ezoterismul ebraic. Valentele magice arhetipale ale femeii varstnice, mama experimentata si inteleapta, sunt la randul lor evidente in alchimie si diverse traditii folclorice, unde configureaza deopotriva atat Eternul Feminin, prin capacitatea sa de a crea si procrea, cat si dimensiunea initatic-terifianta care o defineste pe “Mama

Cumplita” sau “Marea Vrajitoare”. De aici fiinteaza motivul omniprezent al tuturor vrajitoarelor, babatiilor hidoase, acre si chioare, zane nefaste si cocarjate care staruie chiar si in subconstientul oamenilor din societatea contemporana, tot mai tehnologizata si desacralizata.

In ceea ce priveste folclorul si mitologia romaneasca, avem parte de un fenomen extraordinar, dupa cum evidentiza etnologul Jean Delumeau care constata ca pozitia “babelor” din folclorul romanesc este una mult mai completa, autentica si privilegiata decat cea din traditiile Evului Mediu Apusean. In afara de sensul de “femeie batrana” in limba si credintele romanilor, cuvantul “baba” are o multime de alte conotatii care duc spre o mitologie ancestrala daco-getica sau chiar mai timpurie, Hiperboreean-Pelasgo-Ramana, unde babelor si mosilor le era rezervat un loc extrem de important ca parinti, stramosi si initiatori. Primul care a evidentiat acest aspect a fost B.P. Hasdeu, care nota ca la noi babele sunt privite ca “fiintele cele mai d’a dracului”, de unde probabil termenul de baba era insotit aproape intotdeauna de atribute peiorative de genul cloanta, cotoroanta, harca, talpa iadului, hoasca etc.

Sursa foto Intre Cotoroanta si Sfanta Un basm romanesc cules de Petre Ispirescu relateaza ca la un moment dat Diavolul se certa zgomotos cu o baba, cele doua personaje facand o larma atat de mare incat l-au trezit din somn pe Sfantul Petre, care manios fiind, puse mana pe o sabie si le taie capetele celor doi zurbagii. Dupa sangeroasa pedeapsa si plecarea Sfantului, trupurile descapatanate s-au apucat sa-si caute capetele prin tarana. Diavolul a gasit capul babei pe care si l-a insusit, iar baba pe cel al Diavolului, care fara prea multa mirare, i s-a potrivit de minune cotoroantei.

Insa conotatiile babei nu sunt pururea negative, ci si admirative, deoarece babele (fiinte ale dracului) erau moase pricepute, doftoroaie vestite, sfatuitoare pretioase, dar si vrajitoare redutabile cu care nu era bine sa ai de a face.

Sursa foto Vechimea cultului “babelor” pe teritorul Daciei este atestata si de venerarea unor monumente megalitice de forma unor pietre antropomorfe naturale, care se numesc in mod curent – Babe. Avem aici faimoasele Babe din Bucegi, din Ceahlau si din multe alte locuri investite de popor cu simbolism magic din Carpati. Prestigiosul cercetator Nicolae Densusianu a gasit peste 20 de asemenea “babe antropolitice” pe teritoriul tarii nostre. Evidenta cultului “babelor” si al “mumelor” ancestrale in cultura populara romaneasca este un argument in plus pentru importanta principiului feminin din traditiile noastre stravechi. Sosirea crestinismului in Europa a dus la aparitia unui sincretism religios difuz in care multe dintre zeitatile pagane de sorginte greaca, celtica, germanica sau traca au supravietuit in imaginarul colectiv european, imprumutand din atributele si insusirile lor sfintilor si personajelor religioase crestine. Daca in Europa Apuseana, babele mitice au ramas ancorate in franturi din folclorul local intr-o forma ascunsa si deghizata de teama rugului sau a scaunului de tortura al Inchizitiei, dincolo, in spatiul Europei Rasaritene, unde trona crestinismul ortodox, mult mai pasnic, tolerant si emotional in manifestare decat rigoarea catolica, Principiul Universal Feminin nu isi pierde din sacralitate si importanta.

In aceasta directie, aspectul protector, intelept, initiatic, matern si taumaturgic al Batranei Fara Varstaprimeste noi insusiri in momentul in care etosul autohton il transpune in viata de zi cu zi a romanilor prin intermediul zilelor saptamanii, care primesc astfel o incarcatura sacra. Apare o intreaga pleiada de 7 batranici cuminti si intelepte, fiecare simbolizand cate o zi a saptamanii, fiecare dintre ele patronand peste aspectele rituale si temporale ale zilei in cauza: Sfanta Luni, Sfanta Marti, Sfanta Miercuri. Sfanta Joi, Sfanta Vineri, Sfanta Sambata si Sfanta Duminica. Taranul roman le-a onorat si respectat dintotdeauna, constient fiind de natura lor sacra de paznice ale randuielii Timpului si Vremurilor, precum si de faptul ca fiecare dintre sfintelezile pot oferi alinare, ajutor, sfaturi sau ghidare celor aflati in nevoie. Babe, duhuri si iar babe… Babele mitice care vin din negura timpurilor populeaza abundent mitologia romaneasca, intrand in componenta unor personaje fabuloase:

Baba Cloanta: o batrana monstruoasa care, in basmele culese de folcloristul Ioan Pop-Reteganul (1853 – 1905), apare drept o femeie urata, cocosata, cu dinti lungi si colti ca grebla. In variantele culese si inventariate de profesorul Petre Ispirescu (1830 – 1887), Baba Cloanta este nimeni alta decat mama zmeilor care avea atributul nemuririi ascuns intr-o cusca de suflete. Cand era lovita de moarte de eroul pozitiv, fugea si sorbea din sufletele inchise, castigand viata si putere. Lingvistul si folcloristul Lazar Saineanu (1859 -1934) prezinta postura de mare vrajitoare a babei care incheaga apele cu farmecele ei si are autoritatea de a sta la taclale cu Necuratul la orice ceas al noptii. Baba Coja: este un spirit feminin malefic, specific mitologiei romanilor din Ardeal, care are puterea de a ucide copii nebotezati. Marele etnolog si folclorist Simion Florea Marian (1847 – 1907) insista asupra paralelei cu surata sa, Frau Brechta mit dem Klumpfuss din mitologia germana, stapana peste toate duhurile necurate. Baba Coja are unghii de arama la maini si nas de sticla, topaie cu un picior de fier prin negura noptii si fura sufletele copiilor pentru a le ascunde in tufe de soc. B. P. Hasdeu este, insa, de parere ca etimologia ei deriva din numele teribilei Babe Kuga/Kuzica sau Kuzna din folclorul sarbesc, ca o reminiscenta din epoca convietuirii in regiune a daco-romanilor si slavilor de sud.

imprumutata din panteonul slav si iranian unde o gasim sub numele de Haors. sub acest nume. proto-dacice. jocul este caracterizat de dialoguri versificate si gesturi ludice care simbolizeaza spiritul de dincolo venit in lumea celor vii. harsti sau mai ales harsit gasim urmele unei divinitati varstnice.• • Baba Harca: locuieste intr-o vagauna ascunsa prin coclauri neumblati. facilitand transmiterea mesajului stramosilor spre cei mai tineri descendenti. Daca. Unii lingvisti sunt de parere ca in cuvintele romanesti harca. care aveau un rol important in cadrul cultelor stravechi. Baba Oarba avea o menire pur rituala: identifica natura benefica sau malefica a personajului proaspat intors din morti. Baba Oarba: descoperim influenta batranei mitice si ambivalenta chiar si in jocurile copilarie. . Hars sau Gurs. in prezent. de pe teritoriul Romaniei de azi. Numele sau de Harca denota legatura evidenta cu practicile magice cu cranii umane si animale. dupa care stabilea cu acest spirit tutelar o legatura. in trecut.

nu stau locului o clipa. La fel de crud se poarta si cu copii nou-nascuti. in diferite chipuri: ca pisica. Se travesteste insa sub diverse infatisari spre a se apropia de casele oamenilor. Daca primele uneltiri nu-i reusesc si bebelusii supravietuiesc. cioara. paianjen.In afara de “babele” deja pomenite. In mitologia romaneasca veche. Samca este cea mai nemiloasa si primejdioasa intrupare a duhurilor necurate. iar pentru romani Samca este tot una cu Baba Coja. Pruncii bolnavi de samca . exista zeci de alte babe.Denumirea ei are legatura cu titulatura de Vestica sau vrajitare in limbile slave. despre care lumea satului soptea infiorata ca ar descinde taman de sub aripa Satanei. inainte ca pruncii sa primeasca Sfantul Botez.Rolul sau este unul oribil. printre ele remarcandu-se Joimarita si Martolea. imprumuta chipul si infatisarea unor babe hidoase si rele. doua entitati care patroneaza peste actul torsului si cel al tesutului. ochii sai rosii ca focul ii joaca in cap ca niste felinare batute de vant. cu parul rar si lung pana la pamant. Samca – sub aripa Satanei Cea mai terifianta reprezentare a vreunei entitati malefice feminine din traditia romanilor apare sub forma Samcai sau Avestitei. capra. demonica faptura ii imbolnaveste de boala denumita dupa numele sau. atunci cand acestea sunt in durerile nasterii. cel mai potrivit portret temutei entitati: “Samca este un duh feminin ingrozitor la vedere. in monumentala sa opera “Mitologie romaneasca”. porc. Reputatul profesor Marcel Olinescu face. “Samca”. caine. in traditia populara romaneasca. iar din gura bolboroseste neincetat cuvinte neintelese. gaina. lacusta. pentru a le inspaimanta. musca. aratandu-se femeilor insarcinate si pruncilor atat ziua cat si noapte. broasca. se sucesc si se stramba intr-una. Se arata mai ales femeilor insarcinate. framanta si chinui atat de intens incat unele dintre ele mor inainte de a naste sau raman pentru totdeauna schimonosite si neputincioase. umbra si diferite naluciri”.

de care se indragosteste insusi Traian. Fiul Babei. Pentru a contracara activitatile Avestitei. in variantele de dupa crestinarea romanilor) sa o salveze de soarta umilitoare de a ajunge trofeu de razboi. atributele de protectori impotriva Avestitei s-au transmis si sfintilor si sfintelor cu proprietati taumaturgice si exorciste. exista un adevarat retetariu ezoteric de descantece si blesteme aruncate impotriva ei (tot) de batranele moase si vrajitoare ale satului (nimeni altele decat aspectele pozitive ale Samcei). tresar si plang noaptea in somn. Haituita de soldatii romani. cea care. in stanele de piatra de pe Muntele Ceahlau care pot fi admirate si astazi. ofteaza si se sting deseori din viata. Al doilea aspect legendar este dat de Baba Dochia. celebrul Dragobete. Zeul o transforma. alaturi de oitele ei. Primul este acela al preafrumoasei fecioare. conform lui George Calinescu face parte din cele “4 mituri fundamentale care au modelat cultura si spiritualitatea romaneasca” alaturi de Miorita.tremura fara motiv. Disperata. Dochia cade istovita in sanctuarul natural al muntilor si il implora pe Zeul Primordial (sau pe Maica Domnului. iar pentru a-si teroriza nora. iar atunci apare un tanar. In mare. care-i daruieste o floare rosie magica ce albeste lana . mitul Dochiei circumscrie in mod stralucit cele doua aspecte ale Principiului Feminin. sa-l spele pana cand se albeste. deja batrana. Baba Dacilor din prag de Primavara Si uite asa suntem pe cale sa descoperim Batrana Fara Varsta chiar sub imaginea Babei Dochia. sora regelui Decebal. pastorita neprihanita. la rau. se casatoreste impotriva dorintei ei. Dupa instaurarea crestinismului in spatiul romanesc. sub forma de cloanta si zrgibturoaica. in miez de iarna. fata incepe sa planga. Martisor (Zeul sau Iisus deghizat). Mesterul Manole si Zburatorul. Baba Dochia o trimite cu un ghem de lana neagra.

mai tarziu. inourata. taranul roman credea ca Baba Dochia s-a prapadit pe 9 martie.neagra. care si-a petrecut tineretea in desfrau si distractii pana cand a fost crestinata si botezata de catre episcopul . transformandu-se in stane de piatra. cu reinvierea sa de dupa iarna. in continuare. pe firul mitului descoperim numeroase zeite geto-dacice in care se manifesta personalitatea duala a Mamei Pamantului. Firea si sufletul femeilor in cauza se aprecia dupa meteorologia zilei alese: ploioasa. Cele 12 zile-cojoace ale Babei Dochia se serbau intre 1 si 12 martie de personajele de sex feminine dintr-o comunitate. vantoasa etc. era numit Pusul Babelor. Prin titulaturile de “Mos” si “Baba” descoperim ca cele doua zeitati au ajuns la batranete. Baba se dezbraca de toate cele douasprezece cojoace. iar vremea se face nemiloasa. insorita. originara din orasul Heliopolis din Libanul de azi. pedepsind Baba pentru rautatea ei. foarte frumoasa si atragatoare. Intoarsa acasa. dar iarna nu trecuse. astazi pe cale de disparitie. declansand la nivel spiritual ceea ce Natura. Sursa foto Coborand. echinoxiala si maternala. friguroasa. Incepe sa ninga. Obiceiul. convinsa ca a venit primavara (altfel de unde ar fi putut avea Martisor floarea?) se imbraca cu cele 12 cojoace ale ei (care aveau sa simbolizeze Babele calendaristice de la inceput de Martisor) si porneste cu oile la munte. peste Dochia geto-dacilor s-a suprapus in mod fortuit imaginea Sfintei Eudochia ( venerata de bizantini sub numele de Evdokia). declanseaza la nivel teluric si mundan. Baba Dochia. Pe parcursul zilei. iar Baba si oile sale ingheata pe munte. Baba Dochia este o reprezentare mitica lunara. in pragul mortii si al renasterii ciclice. aceasta zi fiind hotar intre iarna si primavara. o femeie reala. In calendarul crestin. criteriul cel mai folosit pentru impartirea zilelor fiind varsta participantelor. fata este acuzata de Baba Dochia cum ca Martisor ar fi ibovnicul ei. Din cele mai vechi timpuri. Apoi. calda. Mos Craciun. In vreme ce contrapartea sa masculina – solara si solstitiala – care imparateste peste inceputul iernii sub identitatea lui Indrea/Undrea si.

amintit in scrierile stravechi nu are absolut nici o legatura cu actualul Caucaz. Caucaz. “Pentru ca ar fi trebuit sa acceptam ca energiile din zonele respective sunt… inteligente si au anumite preferinte metalice. energiile din jurul citorva sfincsi. masuratorile energetice au aratat un flux iesit din comun. Iar asta nu e totul. O explicatie logica nu a putut fi data experimentului.Teodot. putem intelege mai usor valoarea spirituala a sfincsilor romanesti. Localnicii ii spun Faunul. intr-una dintre cele mai vechi vatre a Europei. “Muntele tau”. La dezgropare. pentru cea pe care o cunoastem. in semn de omagiu pentru salvatorul sau.200 de ani. Doar radiestezistii afirma ca. KUR-PAT/es/I inseamna Muntele printilor si se aminteste ca inainte de Potop. Domnia sa si cei cativa colaboratori au efectuat o experienta inedita in zonele studiate. Si aici. Se urmarea efectul energiilor asupra diverselor metale. ci cu muntii care se intindeau intre Portile de Fier si pina in zona Buzaului. incit. La Toplet argintul a avut o culoare albastra. ranit in lupta cu titanii. unul dintre cei care au masurat. In sanscrita denumirea de KARPATA inseamna “Locul Guvernatorului” iar in latina CARPE. iar numele spune totul despre vechimea pietrei. si melanjul credintelor stravechi cu elemene crestine a dus la o personalitate complexa. Apoi tablitele sumeriene spun ca “…a sosit Potopul. cu neasteptate manifestari. iar cu un manunchi de fulgere a sculptat actuala stinca. Mai mult. La o adincime de jumatate de metru. Dupa ce s-a vindecat. Tot faunul a fost cel care s-a sacrificat pentru regele zeilor atunci cand titanii s-au oprit in preajma muntilor cautindu-si prada. in sumeriana. . argintul era de o culoare verde inchis. iar dupa Potop au venit la domnie regii popoarelor din munti…”. Puterea lor este atit de mare. si-ar fi gasit refugiu intr-o pestera de sub sfinx si ar fi fost ascuns de un faun care l-a ingrijit si i-a vindecat ranile. pina la ora actuala. Culoarea argintului nu a fost niciodata aceeasi. altii spun ca sunt flacari de comori. Cunoscand toate aceste legende si realitati istorice. Zeus s-a intors la lupta si si-a recucerit Olimpul. iar in Bucegi. e vorba despre niste incarcaturi energetice exceptionale. din povestile bunicilor. Uneori si ziua si noaptea. Unii spun ca se vad fulgerele lui Zeus. care se pot vedea si in plan fizic. Eudochia a trait in timpul cand la Roma imparatea Traian (interesanta paralela cu Dochia dacilor) si a primit harul de a face minuni dupa crestinare. argintul a fost acoperit de o pelicula rosie”. Astfel. Zeus insusi. Semnificatia Carpatilor este asemanatoare in mai multe scrieri vechi. sustine domnul Pavel Codrescu. Energiile inteligente In Muntii Bratocea. Astfel. “Am pornit de la ideea ca in antichitate sacerdotii foloseau mai mult aur si argint si mai putin alte metale”. sub numele de Baba Cloanta… 2 Sfincsii misteriosi din Carpati. pe care le-au lasat un an intreg. daca nu ar fi controlate ar putea arde jumatate din Romania pe o adincime de circa doi metri. Aici ar fi fost si Prometeu inlantuit de Zeus. au ingropat un trei obiecte: unul de argint. aurul a capatat o vaga nuanta rosiatica. o serie de istorici romani si straini considera ca muntele mistic. Batrinii spun ca demult de tot. unul de aur si unul dintr-un aliaj oarecare. aurul nu avea nimic iar aliajul respectiv era pur si simplu topit. ocultarea sacrului in profan. Nimeni nu poate explica anomaliile respective decat prin… componenta energetica diferita intre zone. adancirea dualismului – un motiv folcloric foarte popular. ca si in celelalte locatii unde se gasesc sfincsi. in realitate. la capatul uneia dintre culmi gasim o alta stinca ciudata. sfincsul pare sa ia foc. timp de 241. au domnit 8 regi in 5 orase.

in locul unde daduse gres. Unii pun asta pe seama lipsei de oxigen la inaltime. nimeni nu are curajul sa doarma in zona.Paznicul de seara Se ajunge relativ usor. cei cunoscuti si sub numele de diavoli. Georgescu Aurel. Cei care ajung in preajma Paznicului pot simti mici furnicaturi in palme si sunt cuprinsi de o stare de moleseala. Doar parintele Teofil credea ca baietii gasisera poarta de trecere si o deschisesera. si ultima. n. Ingerul trebuia sa pazeasca o inchisoare in care Stapinul ceresc ii aruncase pe diavoli. (de la care. a. Corturile in care-si faceau veacul pe timp de zi si de noapte au ramas goale iar o ancheta in adevartul sens al cuvintului nu a putut fi pornita. in religia crestina. de rusine. Intrau in pesterile din zona si apareau abia spre seara. cativa tineri specialisti in mistica si energetica – la vremea cand acestea abia intrau pe “piata romaneasca”. aveau sa dispara fara urma. sustineau ca sunt in posesia unor scrieri vechi si a unor harti care atestau existenta unor porti de trecere catre alte dimensiuni. fiind situat pe unul din abrupturile sudice ale Tigailor Mari. dar oamenii locului stiu ca acesta e semn ca locul e viu. de pe drumul turistic care duce de la Cabana Ciucas in virf. un inger de-al lui Dumnezeu. Localnicii spun despre sfinxul lor ca ar fi fost. vin luptatorii negativi. Privirea sfinxului este indreptata catre apus. Respectivii. obositi dar deloc descurajati. pentru ca nu exista nici o urma a baietilor. cei sapte au povestit unuia dintre calugari.) ca sunt pe cale sa descopere intrarea cautata. Spuneau ca mai cele doua bucati fac parte din cheia care va deschide poarta de trecere si ca ei sunt pe cale sa descopere cea de a treia bucata. Mai ales ca nu foarte departe de acel loc. in numar de sapte. Disparitii misterioase In vara lui 1992. Si cand au avut impresia ca nu sunt crezuti. Dar paznicul nu a fost suficient de vigilent si diavolii au scapat si au fugit catre soare-apune. Atunci ingerul. Iar Dumnezeu l-a ascultat si l-a transformat intr-un paznic de piatra. Timp de aproape doua luni. in urma cu mai bine de 10 ani a aflat subsemnatul povestea. Cei sapte spuneau ca in interiorul Bucegilor s-ar afla mai multe incaperi unde au fost depozitate arhive secrete din cele mai vechi timpuri si ca acestea ar fi pazite de niste preoti ciudati. dar nu mai aveau si cheia de intoarcere. au scos dintr-un rucsac vechi doua obiecte stranii ce pareau a fi facute dintr-un amestec de bronz si argint. l-a rugat pe Dumnezeu sa-l ierte si sa-l lase acolo. Pentru ca asa spunea . La un moment dat. A fost ultima seara cand cei sapte au mai fost vazuti. respectivii au cautat intrarile respective. la origine. S-a spus la vremea respectiva cum ca ar fi patruns intr-o galerie care s-a surpat in urma lor sau ca au fost striviti de zidurile pesterilor prin care tot intrau si scormoneau. parintelui Teofil. a cheii. mai exista o stinca denumita sugestiv “Mina dracului”. Si oricum. mai exact catre locul din care.

cele din care a fost format pamintul si care poarta intreaga informatie despre planeta noastra. greu de reperat si de penetrat. Este vorba de ceea ce localnicii au numit Dochia si care are o inaltime impresionanta de nu mai putin decat 20 de metri. inconjurata de mai multe formatiuni antropomorfe. Pamintul a “nascut” diverse forme zoomorfe de piatra. In felul acesta. numite puncte ale dragostei. Pentru ca Akasha este memoria universala. ci spiritual si energetic. un megalit straniu. Sfinxul pare o piatra ca oricare alta. in care energiile terestre si cele celeste converg. Adica in acelasi loc pot exista mai multe civilizatii dar decalate temporar”. un iubitor al spatiului carpatic. au fost voci care au sustinut ca zona ar fi una tamaduitoare. . parte din dorinta puterilor oculte de a face cit mai putin zgomot in preajma centrelor de putere energetica si spirituala. acestia nu au fost singurii. mai multe cazuri de disparitii stranii fiind puse pe seama caderilor in prapastie sau a ursilor. Dar pentru cei care sunt cit de cit initiati in mistica. Ani de zile oamenii au crezut ca au de-a face cu niste toane ale naturii. dar in 1987 un student descoperea pe Valea Paltinu. Mai mult. In cartea sa intitulata “Cartea trecutului misterios”. in care energiile se aduna si se contopesc. Astfel. dar nimeni nu a putut descoperi nimic. nimeresti in alta parte.calugarul cel initiat. asa incit misterul nu a fost inca elucidat. care reprezenta o figura bizara insotita de cateva simboluri solare. unde pot fi vazute o serie de stinci cu diverse reprezentari antropomorfe. La baza stincii este un mic izvor. se pare ca sfincsii din intreaga lume sunt zone in care aceasta arhiva a omenirii poate fi accesata. din Finlanda. Trecand apoi in Ceahlau. se gaseste o stinca ciudata. Pentru ca intrarea este ascunsa sub un val de energie primordiala. in rezervatia “12 Apostoli”. toata lumea stie ca sub Sfinxul din Bucegi se gasesc comorile spirituale ale omenirii. Cei care ajung sa controleze acele puncte pot controla viata si moartea pe Terra. dar nu a fost demonstrat nimic din punct de vedere stiintific. sustine domnul Frederik Hanunssen. de cremene. Pentru o mai buna documentare ne-am adresat spiritologilor si specialistilor in energetica. de la departari mari. Nu este vorba despre energiile normale ci despre energiile primordiale. pe unul din munti. pina acum nu au fost descoperite urme ale tragediilor. Se pare ca astfel de chei exista si permit accesul la anumite zone. despre care oamenii spun ca ar avea proprietati curative. Numai ca acestea nu pot fi controlate material. francezul Robert Charoux spune ca pe glob exista locuri speciale. exista si o alta explicatie. Aici vin. Punct de reper pentru calatoriile spatiale Pentru existenta Sfincsilor din intreaga lume. in caz ca lucrurile nu se deruleaza asa cum ar trebui. pe care-l considera adevaratul pamint sfint de unde au venit zeii. pentru a umple bidoanele si sticlele de plastic cu apa curata. S-a afirmat la vremea respectiva ca insemnele solare sunt cele mai vechi din lume. cea care inregistreaza si pastreaza tot ceea ce s-a intamplat de-a lungul timpului. Cu toate astea. parte din cauza birocratiei comuniste. dar descoperirea nu a avut ecou. apa sfinta ce izvoraste direct din stinca. In acele puncte ale dragostei energetice. o poarta lasata de programatorii initiali pentru orice eventualitate. Din acest motiv exista o permanenta lupta in umbra pentru a controla centrele de energie primordiala. indiferent de aparatura folosita. Doar cel care trece de zidul respectiv de energie poate patrunde in tainitele secrete ale Sfinxului. Un alt loc special se gaseste in Muntii Calimani. “Spre exemplu. stincile cele ciudate actioneaza ca o poarta ascunsa intr-un program sofisticat. cuvintul Akasha rezolva tot misterul. Altminteri. Domnia sa este autorul unor cercetari care aduc in prim plan Carpatii dintre Dunare si Ceahlau. ca fiecare usa spirituala are cheia sa si daca folosesti o alta. E vorba de ceea ce noi numim decalaj temporar. Cit despre cei disparuti. Sa va spun eu de ce. intr-un luminis la care se ajunge dupa un urcus nu chiar la indemina oricui. ca fiind leaganul civilizatiei noastre si al puterilor mistice care au stapinit planeta in vechime.

cele doua obiecte mistice dar nimeni nu le-a gasit. dar de a carui existenta stiu iubitorii muntelui. Cand m-a auzit s-a ridicat ca la juma` de metru si a sisiit spre mine de m-a luat groaza. in fapt. chiar daca ajunsesera acolo dupa o zi intreaga de mers pe munte. Tot domnia sa spune ca despre unul dintre eroii locali. da` mi se facuse parul maciuca in cap” In apropiere de Orasul Herculane. cel de la Toplet. Unii spun ca Dochia ar fi fost. “Atunci trebuie ele luate.000 de ani. Cei care analizeaza solul masivului vor remarca uimitoarea lui asemanare cu cel de pe Luna. Daca este sau nu adevarat. viperele sunt mai mari si mai veninoase. se gaseste un alt Sfincs. “Dar eu mai curand cred ca dadea bani poterei si aceia nu aveau nici un interes sa-l omoare”. incheie domnul Matei. Apoi a alunecat pe stinca si s-a strecurat printr-o crapatura. Multi au cautat. Asta din cauza curentilor energetici din apropiere. pe soseaua catre Orsova. In plus. Spun oamenii ca numai un viteaz cu inima curata le va gasi si ca acela va deveni aparatorul romanilor. Avea pe putin 2 metri si o grosime ca pe brat. decat este prevazut a se intampla. Sub Sfinxul de acolo se spune ca ar fi ingropate ciomagul lui Hercule si piele leului prin care nu trecea nici o arma. nici mai putin. pe la 1830.Legendele care inconjoara stinca sunt numeroase si nici una nu e mai “tinara” de 2. ei fac prima reincarcare a navelor. unul dintre acestia. ascuns privirilor turistilor. Dochia a fost folosita de mii de ani ca punct de reper pentru calatoriile spatiale…”. unde nu mai putin de sase formatiuni de tip antropomorf sunt dispuse pe un arc de cerc care inconjoara virful cu acelasi nume. da` mi se facuse parul maciuca in cap. cele doua arme pot fi vazute stralucand. de-a lungul Cernei. nu ne mai miram de nimic. chiar sub sfinx. profesor etnolog si istoric. dar orice aparat electric pe baterii functioneaza mult mai mult acolo sus. citind una din legendele locale. sustin ca nu au simtit nevoia de apa sau de mincare si ca s-au simtit foarte relaxati. Poate parea de domeniul fictiunii. “Chiar si asa. din cauza drumului anevoios. consumul de energie este mare si aici. “Eu am vazut cateva si m-au trecut fiori pe sira spinarii. fiica lui Decebal preschimbata de zei in stinca pentru a nu fi prinsa de romani. la Dochia. la Dunare. Si daca stim ca Nicolae Densusianu a localizat Muntele Sfint Kogaionon putin mai jos. Se spune ca Traian insusi o urmarea pe fata si cand a vazut puterea vechilor zei ai dacilor si-a oprit armatele si nu a mai inaintat. haiducul Pantelimon. afirma domnul Nicoara Matei. Tot de la domnia sa aflam si ca in preajma Sfinxului de pe Cerna. Se ajunge ceva mai greu la el. ramine ca timpul sa ne arate. Am crezut ca nu scap de acolo”. Vocile din preajma sfincsilor Dar cea mai importanta alcatuire stincoasa de tip sfinx a fost facuta in Muntii Retezat. nici mai mult. afirma ca Dochia este. pasionatii de OZN sustin ca in preajma Dochiei s-ar fi vazut cele mai multe obiecte zburatoare stranii din 1980 incoace. de-a lungul anilor. Florea Mihai. oamenii spuneau ca ar fi gasit pielea de leu si ca din cauza asta nu-l atingeau gloantele poterei si ale strajilor domnesti trimise sa-l pranda. Oricum. Era una care sta tolanita taman pe sfinx si arata ingrozitor. Si el este inconjurat de legende si povestiri fantastice. . decat primul punct din cadrul calatoriilor spatiale care folosesc gaurile de vierme pentru a scurta durata calatoriilor. isi incheie etnologul relatarea. Ba mai mult. Nu sunt copil. timp de cateva minute. in apropiere de Portile de Fier. turistii care au campat sau doar au trecut prin preajma. pentru ca altminterea nimenea nu le gaseste”. oamenii spun ca o data la 100 de ani. “Nu sunt copil.

pe vremuri. acestea sa ajunga la oameni. ba pe seama cine stie caror mincaruri sau ciuperci cu efect halucinogen. zeii de dincolo de Pamint isi puteau trimite ordinele catre preoti. Strainii au stiut dintotdeauna ca acolo sunt secrete nemaipomenite care pot da stapinire asupra lumii si a popoarelor. sfincsii indeplineau. Si cum sa ajunga sa caute acele secrete. n. ca niste bizare aparate de emisie – receptie spirituala. Gazele sau mincarurile halucinogene nu ofereau informatiile primite de la zei ci il deschideau pe sacerdotul care efectua serviciul catre lumea divina. Ani de zile s-a afirmat despre acesta din urma ca ar fi “functionat” ba pe seama unor gaze halucinogene care se gaseau sub oracol. care treceau prin sfincsi si se repartizau in functie de reteaua informationala creata de zei. a) dar si a unor fenomene naturale menite a-i alunga pe turisti. Si in felul acesta. Sa fi fost doar niste unde radio sau altfel de unde?! In plus. Nu intamplator zonele au fost cunoscute ca fiind sfinte din cele mai vechi timpuri. al formatiunilor tribale si chiar al micilor voievodate si cnezate. iar pe virfurile muntilor s-au descoperit o gramada de urme ale unor temple vechi de mii de ani. Cei care au trecut prin preajma Ciobanasului sustin ca au auzit niste voci ciudate. rolul satelitilor de comunicatie din zilele noastre. patronul turmei. Simboliza stapinitorul locului respectiv. dar la un nivel la care satelitii nu vor ajunge niciodata. “Cu Bucegii s-a intamplat altceva. au murit sau au suferit accidente grele. Dar ce sa caute fantomele in locuri pustii. Pentru locuitorii vechi ai Romaniei. Cum s-ar spune in zilele noastre. Este suficient sa privim statisticile din ultimii zeci de ani ca sa vedem cum zona Retezat – Godeanu a fost foarte rar vizitata si cum nu o data. cei care s-au aventurat pe muntii respectivi. cum s-ar putea crede ci despre o auto-protectie a zonelor respective. in realitate. Nu este vorba despre mina omului. Energia emisa in preajma sfincsilor a dus la crearea unei faune cel putin bizare (vezi viperele de la Toplet. zonele care adapostesc sfincsi par cuprinse de tacere. informatiile controlate de zei ajungeau si la cele mai cunoscute oracole. Privirea sa este orientata catre sud-est. numit Ciobanasul. iar localnicii il ocolesc. fara a fii remarcati? Asa ca au folosit cozile de topor romane si au introdus . printre care si cel din Delphi. acum mii si mii de ani. fluxurile energetice si spirituale care treceau prin ele fiind retrimise catre lumea larga. Prin intermediul lor. iar prin intermediul lor. ca si cum cineva ar incerca sa le faca uitate in timp. Vocile au incetat imediat ce s-au indepartat de Ciobanas. vorbind intr-o limba complet necunoscuta.Culmea Gropsoarelor din masivul Zaganul adaposteste un alt sfinx. Realitatea este putin diferita. Locul unde omenirea s-a nascut Interesant este ca departe de a fi centre turistice active. ocrotitor. Sfincsii functionau nu ca aparate de radio celeste ci ca statii de amplificare. nu o data s-a afirmat ca vocile care se aud in preajma stincilor si a pesterilor pot apartine si unor fantome. pe virf de munte? Satelitii celesti O alta ipoteza tulburatoare a existentei sfincsilor a fost emisa de o serie de cercetatori straini si romani a fost aceea ca pietrele functionau. Apoi veneau informatiile celeste. spunind ca nu aduce noroc. Locul musteste de legende si de intamplari bizare. denumirea de cioban avea si o altfel de semnificatie.

sta scris cu vopsea „Muzeul Megalitilor”. sapat de viitura. titlul de „parc national”.000 de metri.000 de metri. in santul adânc de 2 metri. A aflat si profesorul Traian Naum. Apoi. impreuna cu nevasta si cu fiul lui. in ultimii 3-4 ani. Ii place sa colinde printre jnepenii pitici. Claudiu Pata. aici. cu Marin Cârciumaru. cu toate ca asta nu convine anumitor grupari oculte. a ingenuncheat si avea lacrimi in ochi”. printre care si simbolul soarelui. catre cei 12 Apostoli. „A venit si geologul santierului de la mina sa vada minunea. a adaugat Vasile Pata. In anii ’80. unice in România. Vasile Pata ne-a povestit ca in 4 iunie 1987. de la Vatra Dornei la Toplita. cautatorii de comori spirituale isi pot pierde urma usor printre ceilalti si pot parea oameni obisnuiti” afirma domnul Marian Dumitrescu. ii determina pe tot mai multi turisti sa renunte la explorarea masivului Bucegi. se petrece de cativa ani incoace: muntele se trezeste iar paznicii spiritualitatii universale s-au intors acasa. De la rododendronul ce inroseste la inceput de vara pajistile alpine la Iezerul „fara fund”. Pietrele scrise ale lui Pata Intr-un sat de la poalele muntelui. de la padurile de brad dese ca peria pâna la stâncile sculptate misterios de natura atotstiutoare. o piatra pe care erau gravate insemne ciudate. in locul unde omenirea s-a nascut. caderi in prapastie. Misterele Calimanilor: Inscriptii de peste 2500 de ani la Muzeul Megalitilor 3 Muntii Calimani constituie bariera de stânca intre Ardeal si Moldova. a descoperit. trebuia sa se fabrice acid sulfuric… De câtiva ani a primit. Mures si Bistrita. impreuna cu un profesor. isi dau seama de frumusetea pura a acestui munte. „Sfinxul” Calimanilor sau stâncile care intrupeaza in granit cei Doisprezece Apostoli. El a venit impreuna cu un arheolog. printre turisti. Cu toate acestea. S-a pomenit in literatura de specialitate despre virtutile energetice ale muntelui. mergea. Nea Vasile a fost timp de vreo douazeci de ani sofer la exploatarea de sulf din Calimani. Ochiul iti este ademenit de o sumedenie de bijuterii pe care doar muntele ti le poate darui. dupa o zi ploioasa. pe acolo pe unde cerul pare sa se impreuneze cu pamântul. Atlasele geografice spun ca este cel mai inalt si cel mai spectaculos munte din Carpatii Orientali. care era in clasa a XII-a atunci la un liceu in Vatra Dornei. O stânca cu niste inscrisuri tainice si câteva desene greu de deslusit”. O scriere si simboluri ciudate sapate in stânca. si despre misterele preistorice pe care le ascund aceste piscuri indraznete. ne-a povestit batrânul. câteva mistere greu de explicat: „megalitii”. cum sunt multe pe aici. Stie toate tainele muntelui. ii cunoaste darnicia si furia. prin lege. Avalanse. se afla adapostite intr-un sopron improvizat trei bucati de stânca. ca a descoperit o stânca ciudata. Asa si-a invatat si copiii… Sa respecte muntele cu maretia si greutatile lui. accidente inexplicabile. Si ceea ce parea imposibil. dincolo de flora si fauna lor. cel care era cu adevarat interesat de muntii Calimani si cu care ne cunosteam de câtiva ani. Calimanii ascund insa. Pe o bucata de scândura batuta de ploi. la Gura Haitii. Este simbolul de piatra care uneste patru judete – Harghita. la porunca Elenei Ceausescu. in curtea unui muntean batrân si gospodar. o serie de accidente bizare au tras un semnal de alarma asupra Bucegilor. asemanatoare Bucegilor sau Ceahlaului. Suceava. Când profesorul Naum a vazut pietrele. „Fiul meu ne-a spus. lacul izvorât miraculos la 2. s-au mai gasit inca trei pietre gravate. geologog si specialist in energia pietrelor. la 2.Bucegii in circuitul turistic. Cei care se incumeta sa strabata Calimanii. potrivita in cuie deasupra sopronului. cu rasuflarea taiata. Ei au anuntat Institutul de Stiinte de la Bucuresti. In felul acesta. .

dar există şi destule scăpări.dr. dupa unsprezece ani de la inchiderea minei. acum este doar o stânca dezbracata. din respect pentru ceea ce făcuse pentru Călimani. autorii lucrarii „Muntii Calimani”. Dar am vazut ca sunt lasate sa zaca ascunse si se umpleau de praf. Un desen pare sa simbolizeze Soarele si câteva planete. Naum să vizităm primul megalit. aflate în curtea lui “Nea Paţa”. l-am invitat pe prof. un alt munte. a denumit o serie de forme create de natură. la indemnul familiei Ceausescu. inginerul Iluta Cocris. Specialistii din Bucuresti au luat in serios descoperirea lui nea Vasile. Ranile naturii se vor vindeca doar in câteva zeci de ani”. a declarat. este puţin diferită.univ. Altul pare un simbol precrestin. izvoare si pâraie otravite… Directorul adjunct al Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava. care se pare ca au fost inscriptionate pe la mijlocul mileniului IV. cu gravuri. Un altul seamana izbitor cu un OZN! In legatura cu primul megalit descoperit de familia Pata. egiptene sau aztece. inclusiv in ceea ce priveste materia prima pentru industrie.r. la fel de inalt si „falnic” de steril de mina. scrijelite in piatra. in «Muzeul Megalitilor »”. i. stiinta la noi e la pamânt. dupa ce a fost inchisa in 1997. Acoperea doar 5% din necesarul industriei din acea perioada. Doar strainii se intereseaza si vin in expeditii ca sa le vada”. Vasile Pata a dus pietrele acasa.n. Mina de sulf nu a fost rentabila niciodata. finantat de Guvernul României. Se vad aici toate maruntaiele pamântului. pentru „Gardianul”. In fapt. Insemne bizare. un om admirabil. impudic si sinistru. situate pe înălţimile muntelui – vezi “Moşul”. poate exagerat. Negoiul românesc practic nu mai exista decât pe harti. Cu o tristete blânda. marele cerc cu raze «in turbina» reprezentând probabil discul solar intâlnit uneori in gravurile din Franta. 200 ha de teren arata si acum. la exploatarea sulfului. A fost bagata in temelia unei cladiri! Nu le-am mai putut recupera. Vă pot spune că profesorul meu Traian Naum a crezut cu ardoare în existenţa unor forme megalitice în Călimani. „Din pacate. lipsit complet de viata. Asa a iesit la iveala originea stâncilor. Am decis sa le aduc acasa. peste 25 de ani.” Nea Vasile spune ca „am hotarât impreuna (n. Multe date menţionate sunt corecte. A fost decapitat fara scrupule un munte. de pe care oferiţi şi o . A lasat insa in urma. Sursa: Anna Kovacs – Gardianul Comentariu de Prof. câteva simboluri solare. care dorea cu orice pret independenta economica a tarii. prin modul in care au fost efectuate. un adevarat dezastru ecologic. Straturile geologice asezate temeinic in timp. Un munte complet distrus. Povestea megaliţilor mobili. fac urmatoarele observatii: „Totalitatea gravurilor de pe latura principala a megalitului sunt subordonate. Semnele de pe ele sunt identice cu literele alfabetelor getilor. Vasile Pata ne spune ca nu se acorda importanta megalitilor din ograda lui. unul câte unul. ca „in prezent se deruleaza un proiect de reconstructie ecologica a fostei exploatari miniere de sulf Calimani. Italia etc. ca un straniu peisaj selenar. Le-am expus in curtea mea. – cu profesorul Traian Naum) sa ducem cele patru pietre la muzeul din Vatra Dornei. Muntele jefuit si umilit de Ceausesti Exploatarea sulfului vulcanic din Calimani a inceput prin 1970.«Doar strainii sunt interesati de megaliti» Ajutat de câtiva localnici. Marin Carciumaru postat pe situl frontpress. Eu sunt cel care. Ba una dintre pietre a si disparut.e.ro Felicitări pentru că aţi dovedit multă sensibilitate pentru megaliţii de la Gura Haiti. S-a lucrat aici. Traian Naum si Emil Butnaru. Portugalia. el fiind şi cel care. asemanatoare celor din vechile culturi antice. cultului soarelui. “Godzila” etc.

Ceilalţi au fost descoperiţi de mine şi profesorul Naum în nenumăratele deplasări ulterioare în zonă. punandu-si principalii zei in urma acestuia pe diferite monumente. recuperându-le de la Muzeul din Vatra Dornei. SCIVA. Fiecare din scenele reprezentate sunt o continuare a cultului lui Zamolxis. unde eu şi profesorul Naum am crezut că le este locul. material care. fara sa priveasca dincolo de mistica getilor. Suceava. Pana la ora actuala monumentele contin secvente cu un singur Cavaler. 39. De asemenea. au salvat aceste monumente. care mai mult decât cei îndreptăţiţi să o facă. pentru că am constat noi înşine că erau. aratand. Încă odată doresc să-mi exprim admiraţia şi respectul pentru familia Paţa.imagine. Şaru Dornei. celebrul dracos cu cap de lup si trup de sarpe. In comparatie cu alte monumente religioase. in credinta stramosilor nostri apartinea lui Zamolxis. mai precis de colonistii veniti in Dacia. cu 2 Cavaleri si o Mare Zeita si cu scena unui banchet sacru oferit invingatorilor. regret acestea îmi aparţin în exclusivitate. MARIN CÂRCIUMARU. din teritoriul controlat de dacii liberi. oameni minunaţi. În acest sens. Dupa cum se stie. dar care avea aceeasi credinta. Megalitul gravat de la Gura Haitii. au fost publicate. la un moment dat în pericol de dispariţie 4 Cultul Cavalerilor Danubieni Cultul Cavalerilor Danubieni Cei doi Zamolxis. Atunci a îngenunchiat lângă megalit. din antichitate si pana in vremurile moderne de catre toti conducatorii armatelor care luptau pentru eliberarea tarilor lor sau pentru eliberarea din sclavie (sa nu uitam ca armata lui Spartacus avea ca simbol boneta insotita de numarul legiunii. simbol al libertatii Una dintre cele mai misterioase religii cu radacini in Dacia preistorica si a carei continuitate a atins secolul XIX. Ne-am înşelat. Interpretarea gravurilor îmi aparţine. aceeasi limba si aceleasi teluri primordiale. iar fotografia o deţin şi acum. Faptul ca noua religie s-a raspandit dupa cucerirea unei parti din Dacia de catre romani (Traian a cucerit 14% din teritoriul dac). caciula rosie simbol al luptei pentru cucerirea libertatii folosita in toate timpurile. Cavalerii purtau steagul dac. a straniului Cavalerul Danubian. pentru că pur şi simplu eram singurul dintre cei trei autori care m-am preocupat de arta preistorică. 1988. p. Cei doi Cavaleri erau inarmati fie cu o lance. Singurele marturii existente sunt niste basoreliefuri si niste monumente. TRAIAN NAUM. ocrotitoare a Daciei. 143-157. Multi s-au intrebat ce reprezenta steagul dac si fiecare a incercat sa-I dea propria explicatie. cele inchinate cultului Danubian sunt turnate in plumb. o preluare a acestui cult de catre invingatori si de catre popoarele cucerite de ei. jud. fie cu securea dubla. arata dorinta in reintregirea tarii si faptul ca dacii liberi ii sprijineau pe fratii lor aflati sub ocupatia romana. Basoreliefurile in care apar cei doi cavaleri si Marea Zeita ii reprezinta pe cei doi gemeni Zamolxis care. a cohortei si a manipul-ului respectiv). Romanii au facut mai mult: au recunoscut superioritatea lui Zamolxis. au format prima trinitate de dinaintea crestinismului. mai exact. din respect. puteţi utiliza o publicaţie ştiinţifică a lor:115. avand pe cap nu cusma dacilor ci misterioasa boneta frigiana. a fost Cultul Cavalerilor Danubieni. com. 2. Era simbolul Patriei care hranea acelasi popor. în acest sens regăsindu-se în lista mea de lucrări destule contribuţii în acest sens. În ceea ce priveşte interpretarea gravurilor. EUGENIA NIŢOI. Lupul este simbolul zeului . acum impartit in doua. totodata si dorinta reintregirii tarii venita atat din partea dacilor aflati sub ocupatia romana cat si de dincolo de frontiera. aşa cum menţionam. în colaborare cu profesorul Naum. dacii erau unul din putinele popoare care ni ciopleau chip pentru zeii lor. Moda asta a fost introdusa de romani. cu o dedicaţie specială ca pentru fostul student al Doniei sale. impreuna cu Zeita Bendis. precum şi cu o colegă geolog care mi-a semnalat existenţa primului megalit. este adevărat.

cu o mana de viteji. dupa mai bine de 13 secole. urmata de sosirea unui Cavaler al Ordinului care invingea balaurul. ii vom intalni pe acesti cavaleri reorganizati sub Ordinul Dragonului. stramosi ai dacilor. trebuiau sa treaca anumite teste. Neofitii treceau probe de curaj si mureau simbolic Unul dintre elementele misterioase ale cultului era faptul ca initiatii nu consumau nici un fel de carne ci doar peste. iar sarpele este simbolul lui Zamolxis. cand de fapt ea reprezinta pasarea nemuritoare si puii sai. la ora actuala nu au fost descoperite temple ale cultului Danubian. nu au putut privi catre maretia poporului nostru si a stramosilor nostri. Pe aceleasi basoreliefuri mai intalnim 2 reprezentari a caror intelegere apartine doar initiatilor. Dureros este ca multi dintre istorici sunt simpli functionari care au invatat pentru a ajunge in functia respectiva. corbul va deveni simbolul uneia dintre cele mai renumite familii nobile din Transilvania. in necredinta lor. corbul. dacii fiind convinsi ca nu exista moarte ci doar o trecere catre viata adevarata. Cea de a doua este un corb. pe cand nobilii se pregateau permanent in arta razboiului. care. Credinta lor a fos una universala. dar se presupune ca acestea s-ar fi aflat in munti. familia Huniazilor care au dat natiunii romane pe cel mai viteaz conducator de osti. simbol al raului si il scotea din burta pe viitorul cavaler. pe care multi istorici au descris-o ca fiind un vultur. Pentru ca una din conditiile de supravietuire era anonimatul. care invia si devenea unul dintre membrii ordinului. ordin a carei paternitate si-au insusit-o maghiarii si popoarele germanice. in randurile danubienilor erau acceptati numai nobili. stapan al lumii de dedesubt. carora istoricii romani. Cei care doreau sa devina Cavaleri ai Libertatii. Iar cea de a doua pasare. ii reprezenta pe cei mai buni razboinici si pe marii preoti. Oamenii liberi munceau pamantul si doar in caz de primejdie veneau sub arme. Dac-sha. aliment care purifica trupul. ci pentru ca meseria nobililor era razboiul. In basoreliefuri apare ritualul de inghitire a candidatului de catre un dragon (balaur in credintele populare). toate elementele crestine? Din pacate. Daca intelegem taina acestui Ordin de lupta poate intelegem si cum a fost posibil ca voievozii nostri. ordin din care au facut parte toti marii nostri domnitori din toate cele trei tari romane. aflata dincolo de granita mortii. sa bata de atatea ori armatele numeroase ale imperiilor vecine. Este vorba de pasarea Phoenix. dupa mai bine de 1000 de ani. Si asta nu dintr-o discriminare de rasa. cand acestia posedau. Ordinul Cavalerilor Danubieni reprezenta elita tarii.suprem al Universului. Ne mai miram oare ca dacii au fost crestinati atat de usor de Apostolul Andrei. venetici fara tara si fara credinta . este intalnit mereu ca un mesager intre lumea celor vii si lumea celor plecati de aici. pasarea Phoenix reprezenta renasterea spirituala a unui popor. Iancu de Hunedoara. alungand demonii. in pesteri greu accesibile neofitilor. pastratori ai ritualurilor stramosesti. simbol al renasterii permanente a poporului nostru. amintit in vedele indiene ca tatal triburilor dace. examenul final fiind dat in zona muntoasa unde viitorul cavaler urma un ritual de purificare si renastere spirituala. Si nu intervenea intr-o lupta decat atunci cand era amenintata insasi integritatea tarii. Ei invingeau intotdeauna Mai mult. Sa nu uitam ca. In credinta pelasgilor. Sa nu uitam ca. innainte de venirea discipolului lui Isus. Pasarea Phoenix si Corbul. in nestiinta lor sau in reaua lor credinta. I-au spus <Closca cu puii de aur>. doua pasari nemuritoare Dacii au fost singurul popor a caror credinta depasea marginile propriei tari cat si marginile Pamantului. respectiv ai Ordinului Danubian. Un monument extrem de important in acest sens il reprezinta celebrul Tezaur de la Pietroasa. purificat de insusirile negative.

Teohari Antonescu îi identifică cu zeii Cabiri – protectori ai navigaţiei în lumea frigiană. capabile să impresioneze şi să capteze masele ignorante şi superstiţioase. precum: Teohari Antonescu. de trei vârfuri de munţi. erau răspândite în tot Imperiul roman de către o serie de preoţi bine pregătiţi din punct de vedere al cunoştinţelor esoterice. fiind necesară pentru aceasta. Suhard şi Rodna. Zeii existenţi ofereau adepţilor o fericire numai dincolo de mormânt. singurele documente ce le atestă existenţa. o divinitate pastoral-agricolă a triburilor trace. Franz Cumont îl considera un complex de credinţe legate de ritul unor zei barbari sau greco-romani. Franz Cumont. manifestată mai ales printr-o adâncire a stării de mizerie şi de ignoranţă la care se adăugau o demoralizare tot mai mare şi o creştere a superstiţiilor. Această’ unitate se demonstrează prin dispunerea centrelor de cult religios într-un sistem unitar. prin preoţii – reprezentanţii lor pe pământ – nu arătau clar ce va fi „dincolo”. în prealabil. Cercetătorii au . şi prin unitatea spirituală a lor. preocupare ce-1 frământa pe omul sărman.H. provenite mai ales din Orient. Iozef Hampel îi asimila cu Dioscurii greci. istoricii au identificat aproximativ 12 centre de cult religios. Oamenii începuseră să nu mai creadă orbeşte în zeii oficiali greco-romani. Identificarea lor s-a făcut într-un mod original. Iozef Hampel. în timp. Mihail Rostovtev susţinea că avem de-a face cu o contopire a cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac. aproape toate situate în Munţii Carpaţi şi unul singur în Munţii Babadagului: Şurianului (complexul Sarmizegetusa). De la cultul Cavalerilor Danubieni au parvenit până în zilele noastre doar o serie de sculpturi enigmatice. care spera ca cel puţin acolo în lumea umbrelor s-o ducă mai bine. dacă ne gândim. Panonia şi Marea Neagră. pe lângă celelalte elemente. ce se identifică mai târziu cu Sfântul militar Gheorghe. funcţia de zeitate supremă solară aparţinând lumii trace. deţinători de secrete şi neîntrecuţi în organizarea de ceremonii publice. Printre acestea un loc aparte îl ocupă cea a Cavalerilor danubieni. care. deopotrivă şi imaginaţia unor cercetători şi istorici. Mai nou. Denumirile vârfurilor date în antichitate nu se cunosc azi. ceremonii secrete şi diferite speculaţii de credinţă.5 Cultul Cavalerilor Danubieni [ II ] Spaţiul etno-genetic românesc. societatea sclavagistă romană cunoştea o criză generală. Dumitru Tudor. Dunărea mijlocie. Bucegi. pe toată aria de răspândire a geto-dacilor. Mircea Dogaru şi alţii. autorii citaţi mai sus au formulat diverse ipoteze privitoare la acest cult.H.). se ştie. în frunte cu împăratul. a fost creuzetul unor misterioase religii păgâne ce au dăinuit până la apariţia şi instaurarea creştinismului. Civilizaţia dezvoltată a geto-dacilor se poate demonstra. În secolele II—III d. numai puţine religii păgâne puteau răspunde. Zeii păgâni existenţi. unde se practicau misterele cultului respectiv. Dumitru Tudor este de părere că avem de-a face cu un cult inspirat de credinţele geto-dacilor şi influenţate de stăpânirea romană. Grigoraş. O zonă sacră era marcată. Aceste religii. Mircea Dogaru îi atribuie Cavalerului Trac. şi ei protectori ai corăbierilor. cuprins între Munţii Carpaţi şi Munţii Balcani. Până în prezent. zeu unic al daco-romanilor (II d. în zone considerate a fi sacre. Ceahlău. Mihail Rostovtev. Em. deveniseră divinităţi legate de fericirea clasei dominante. Astfel. La aceste întrebări fireşti şi omeneşti. Studiul Cavalerilor Danubieni a suscitat interesul. prin magie. Analizând documentele rămase. lucru pe care îl puteau face numai preoţii anumitor culte. religie puţin cunoscută şi despre care ne-au rămas puţine date. care i-au preocupat din totdeauna pe unii oameni. o iniţierea pe cale religioasă-mistică. Lăcaşurile de închinăciune erau dispuse pe vârfuri de munte.

Stăpânirea romană s-a arătat tolerantă faţă de multitudinea de credinţe greco-romane ce erau răspândite în imperiu. ele au fost adoptate în panteonul roman. romanii au dat dovadă de toleranţă în privinţa credinţelor locale. la peştera megalitică din Muntele Lespezi. În apropierea Râşnovului s-a descoperit cetatea Cumidava şi tot aici există un număr mare de cetăţi dispuse în sistem concentric. acest cuvânt sacru este o limită care.-II d. astrologia şi misterele cultului. căpătând nemurirea. creştinismul a fost recunoscut ca biserică legal constituită. Ultimul bastion al rezistenţei tracilor de nord (geto-dacii) conduşi de Decebal. elemente tot de cult religios păgân. Acesta consta în asocierea sau contopirea unor zei şi zeiţe ce aveau un bagaj teologic apropiat (ex. . Centrele mai aveau în zona lor megaliţi (Babe. ortodoxia – ramura răsăriteană a creştinismului – i-a rămas tributară până în zilele noastre. prin sincretism. într-o a doua fază au început să se facă simţite o serie de elemente combatante existente în vechea tradiţie evreiască. Astfel. se află la intersecţia drumurilor Mizil-Tabla Buţii-Braşov-Sibiu cu Târgovişte-Muntele Dichiu-Vama Strunga-Braşov-Sarmizegetusa. mulţi zei au fost admişi şi instalaţi chiar pe altarul cezarilor în pnma jumătate a secolului al III-lea. Zeii popoarelor supuse de romani s-au putut răspândi fără nici o piedică în tot imperiul şi. Se ştie că în filosofia indiană. menţionate în Vechiul Testament. Multe dintre aceste credinţe prezentau asemănări de dogmă. pentru a nu provoca adversitatea populaţiei ocupate. denumire care provine de la Kogaionon. o dată atinsă. unde erau înmormântaţi numai eroii şi conducătorii cultului Un astfel de cimitir este identificat de N. la fel ca şi la Sarmizegetusa. se va produce şi cu acesta un fenomen asemănător. de rituri şi de ceremonii izbitoare. fapt care a facilitat fenomenul de sincretism pe care l-am amintit mai sus. încât se ajunsese la un adevărat haos. Muntele Pântecele cu vârful Goga. le asigură energia spirituală necesară de a trece în spiritul universal şi de a se contopi cu Brahma. am denumi-o patriarhală. Pentru ei. silaba „OM” este o exclamaţie sfântă pe care brahmanii o foloseau la invocări. Din câte se cunoaşte. Punct de intersecţie Râşnov. fapt greu de crezut. „scutul. Sfinxul şi mai multe Altare. unde preoţii cultului practicau astronomia. cu excepţia creştinismului. un altul în zona Schitul Peştera Decebal. Sfincşi şi Altare) necesare practicării cultului.H. O situaţie asemănătoare s-a petrecut şi cu spaţiul geto-dac cucerit treptat de legiunile romane în secolul III î. Templele geto-dace erau situate în zone populate şi la intersecţii de drumuri importante. în imperiu erau adorate foarte multe divinităţi.fost izbiţi de frecvenţa denumirilor „OM” şi „TÂMPA”. Jupiter-Zbelsurdos). amintim vechea tradiţie evreiască a lui „Dumnezeu Savaot” ca „Dumnezeul oştirilor”.H.H. Ca şi în alte situaţii similare. în Bucegi. Există opinia că fiecare centru de cult religios îşi avea un Munte al înţelepţilor. există circa 18 denumiri de „OM” şi 30 de „TÂMPA”. Centrul religios din Munţii Bucegi este delimitat de: Muntele Omul cu vârful cu acelaşi nume. în timpul practicării ascezei. printre care se găseau chipurile lui Iehova şi Hristos. Introducerea creştinismului se face în două faze: într-o primă fază. pentru a nu trezi animozităţi din partea credincioşilor. În urma edictului din Milano (anul 313). de pildă. centrul de cult religios din Bucegi. După impunerea creştinismului. zeităţile nord-tracice fiind lăsate să fie adorate mai departe sau chiar. In centrul de cult religios din Bucegi se mai găsesc Babele. Densuşianu. împăratul roman Severus Alexander (222-235) a dispus să fie aşezate în Capela palatului său statuetele de cult ale tuturor divinităţilor venerate de supuşii săi. tot aici se păstra statuia zeului. încât. In perimetrele lor se găsesc cimitire sacre. Să urmărim mersul evenimentelor. instaurarea credinţei s-a făcut prin iubire şi autosacrificiu din iubire. Muntele Zamora şi vârful Tâmpa În această zonă sacră a centrului din Bucegi se găsesc: schitul Peştera Decebal. a căzut sub ocupaţia romană în anul 106 d.

Procopie.) ca să nu mai vorbim de procesele de vrăjitorie. respectiv în Dobrogea şi a apostolului Pavel care se presupune că a întemeiat prima colonie creştină europeană la Philippi în Macedonia. Cum armata constituia un mediu prielnic de răspândire a noii credinţe. decapitarea. garotta spaniolă. care au produs schimbări în sânul bisericii catolice. Răspândirea creştinismului în Dacia s-a făcut în mod diferit. condus de papa de la Roma. vânătoarea de oameni cu câini dresaţi. Elemente combatante sunt identificate şi în Cartea Sfântă: alungarea zarafilor cu biciul din Templu.H. a fost oficializat vechiul militantism creştin în numele lui Dumnezeu Savaot. care a propovăduit la sud de Dunăre. teritoriile din sudul Banatului. mai ales. Asia Mică şi Peninsula Italică. spre a desemna trăsăturile religiei de la Carpaţi. dar trebuie să remarcăm diferenţa de mentalităţi după prăbuşirea Imperiului de Apus (476 e. iezuitismul. îngemănarea vechilor zeităţi militare păgâne cu o serie de martiri creştini proveniţi din rândul militarilor. Oltenia şi Câmpia Română. 34-35). Sunt cunoscute cele declanşate în anul 298 de Veturius. Nu vrem să facem proces de intenţie nimănui şi nici să ne avântăm într-o polemică sterilă. sud-estul Moldovei cu Bugeacul. cei convertiţi la creştinism cunosc persecuţii. Romanii controlau afară de Transilvania. răspândindu-se în mod conspirativ în rândurile populaţiei din oraşe şi printre soldaţi în castrele militare. în Evul Mediu. războinici sângeroşi. 23). Dumitru. astăzi Kremides în Grecia. datorită apostolului Andrei. După Edictul de la Thesalonic (28 februarie 380). şef de stat şi prelat care transpune crucea în mânerul săbiei. cruciadele şi genocidul cu practicarea unor metode de luarea vieţii barbare (arderea pe rug. Prezenţa lor în Dacia ocupată de romani va conduce la apariţia unor credinţe ce vor purta amprenta acestor culte insolite. după unii autori creştinismul s-ar fi transmis în spaţiul geto-dacic prin misionarism încă din secolul I d. dar. 10. când biserica creştină a fost proclamată în Imperiul roman ca biserică unică de stat. este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte” (Luca. ruptura dintre cele două biserici creştine. 22.ajutorul şi sabia lui Israel”. litoralul Mării Negre. aflat sub tutela împăratului de la Constantinopol. existând în acest sens mai multe ipoteze. prin care militantismul a fost transferat prin Noul Testament în domeniul sufletesc şi spiritual. A avut loc pe cuprinsul stăpânirii romane. Populaţia de la sate a fost mai puţin receptivă la noua religie. fiind daţi fiarelor în circuri. prefect al Praetoriului şi între 303-311 când sunt menţionate edictele date de împăraţii Diocleţian (248-305) şi Galerius (304-311). şi creştinismul catolic. După alte ipoteze. Până în secolul VIII au existat o serie de martiri ce au fost canonizaţi în această categorie. n. Ca şi la Roma. originari din Palestina. în rândul militarilor creştinaţi se produc primele persecuţii. Am amintit toate aceste influenţe spre a evidenţia caracteristicile celor două biserici. „Cine nu are sabie să-şi vândă haina . Arhanghelii Mihail şi Gavril. 11. creştinismul a fost adus treptat în decursul secolelor I—III datorită soldaţilor romani şi a colonilor. crucificaţi sau arşi de vii în spectacole nocturne. rămânând păgână. tortura etc. şi să-şi cumpere” (Luca. Iam menţiona pe: Sfântul Gheorghe. sunt doar o mică parte dintre preceptele biblice care vor justifica mai târziu. Astfel. de unde provine şi cuvântul actual de paganus = locuitor de altă dată al aşezărilor rurale.„Cine nu este cu Mine.) între practicanţii creştinismului tradiţional ortodox. Dobrogea şi Ilyricum. Este evidentă influenţa zeilor nordici. o serie de declaraţii ale lui Iisus din care transpare esenţa combatantă a „Dumnezeului oştirilor”: „Nu am venit să aduc pace… ci sabie” {Matei. o serie de măsuri ale Bisericii catolice – şi nu ortodoxe – dintre care amintim înfiinţarea Ordinului Templierilor. . fiind pecetluită de Marea Schismă din 1054. oştean. ofensiv şi combatant. Theodor. în frunte cu Odin. 36).

Este vorba de un zeu luptător. când apare deseori dublat simetric. în trecut. Populaţia fiind alcătuită în marea ei majoritate din agricultori. Era un zeu suprem al agriculturii şial păstorilor războinici. prin sincretism a adoptato serie de trăsături aparţinând unor zeităţi greco-orientale şi traco-frigiane. reprezentat călare. fiind menţionaţi şi primii martiri din rândul militarilor.În Dacia sud-dunăreană. la origine traco-dac. Lupu. II—III. ca fiind al Cabirilor. al Călăreţului Traco-Mitriac etc. Isihie. care. într-o serie de oraşe precum Silistra. al Dioscurilor. elementele cosmosului şi balaurul ce simboliza forţele răului. din punct de vedere geografic. Nicandru. care era proclamat zeu de stat. Iuliu Veteranul. şi s-a numit „Cavalerul Trac”. zona provinciilor romane de la Dunărea mijlocie şi inferioară: Dacia. pe primul loc între zeii adoraţi se situa zeul oficial „Deus Sol Invictus”. Cea mai mare parte a populaţiei de pe teritoriul Daciei era păgână şi se închina zeităţilor romane locale sau aduse din Orient.H. Cultul „Cavalerului Trac” denumit greşit. Moesia. I î.Acest zeu a apărut singur în perioada sec. Marian. – III d. Este vorba. Tomis şi Axiopolis sunt persecutaţi primii ostaşi pentru credinţa lor. Durostorum. va purta denumirea de cultul Cavalerilor Danubieni (dunăreni) întrucât aria lor de adoraţie cuprindea. având însemnele stindardului dac.H. . reprezentând binele care învinge răul. cultul său atingând apogeul în sec. precum: Emilian. Paanonia şi Dalmaţia. În secolele III-IV s-a generalizat cultul unui zeu suprem. Sfinţii Pasicrat şi Valentin şi Dasius ce a stat la originea legendei Sfântului Gheorghe. aşa cum o dovedesc descoperirile arheologice.

Cultul a cunoscut treptat o extindere tot mai mare cuprinzând provincia Tracia. schiţând semne de binecuvântare ori ţin pathera ori rythonul şi au animale paşnice la picioarele calului. în lumea tracilor elenizaţi de la sud de munţii Balcani. a lui Zamolxis cu Gebelezis. simbolizează. simbol şi idol al tracilor balcanici. acest zeu simboliza călăreţii getului Burebista şi ai marelui preot Deceneu. figurat pe stâncă. Nu s-a păstrat nici un fel de menţiune literară în privinţa cultului şi nici un fel de inscripţie care să-i menţioneze numele. şi zeul militarilor recrutaţi din cadrul populaţiei locale. animal solar. mai rar. aflaţi sub dominaţia romanilor. Ştim doar că cultul Cavalerilor Danubieni a apărut. circa 88 care sunt turnate în plumb. constituind probabil şi o formă de opunere faţă de puterea de la Roma şi tot ce venea de acolo. Iniţial cultula aparţinut traco-romanilor colonizaţi. în secolele II—III. în şapte cazuri se întâlnesc pe reliefurile dedicate acestor zei scurte inscripţii prezentate sub forma unor criptograme executate cu caractere greceşti. Imaginea. Altele reprezintă prelucrări din creştinism sau din fondul comun oriental. reprezentînd probabil un simbol al rezistenţei faţă de zeităţile cuceritorilor pe care aceştia le impuneau celor învinşi. După unele ipoteze emise de o serie de istorici. În al doilea rând. Cunoaşterea acestui cult se rezumă în prezent la studierea şi interpretarea a circa 226 de reprezentări ale zeilor întruchipaţi pe tăbliţele de piatră (114). având latura superioară în arc de boltă sau simplu arc. Basoreliefurile aparţin secolelor I î. în timp. complet indescifrabile. era un simbol al imortalităţii! Poate călăreţul să-1 fi reprezentat pe însuşi Burebista. Monumentele Cavalerilor Dabunieni se împart în trei clase. scrierea numelelor zeilor adoraţi. călare. la graniţa Bulgariei cu Grecia. Calul.H. ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis. de un cult local format iniţial din credinţele unui singur popor ce popula valea Dunării. era vorba de o religie tainică. devenind. în zbor peste câmpii. Cavalerul e înfăţişat în chip de războinic. de teracotă (4) şi pietre gravate (13). înfăţişând un călăreţ cu mantie în două ipostaze: fie cu alură paşnică. şi sunt de mici dimensiuni.. împreună cu alte zeităţi care sugerează subordonarea panteonului greco-roman şi oriental faţă de acest Dumnezeu trac. sud-estul Macedoniei şi. în secolul I î. ar fi metalul infernului şi magiei. texte devenite.H. ori victoria zeului solar împotriva Infernului şi a Morţii. simbol al libertăţii şi vitejiei războinicilor.H. conform credinţei anticilor. în primul rând. Cultul Cavalerilor Dunăreni s-a practicat de-a lungul unei perioade de timp efemere ce a cuprins secolele II-IV. asupra armatei romane pedestre! La aceste reprezentări se poate asocia şi uriaşul călăreţ de la Madara.deci. De la această religie misterioasă ne-au parvenit puţine informaţii şi mărturii materiale. mai pot fi menţionate un mare număr de basoreliefuri cu figuraţie. Moesiile şi Dacia. cu atât mai mult. Din cele de mai sus rezultă. fie lupta zeilor solari contra celor htonieni. metal care. călărind în galop sau la trap pe drumul de întoarcere. ceremoniile şi ritualurile – venerarea sa efectuându-se în cel mai mare secret. prin deterioare. că era cu totul interzis adepţilor de a se vorbi despre ceremonialul religios. despre modul lui de desfăşurare şi mai ales despre învăţăturile date de preoţi adepţilor. Dar se poate tot atât de bine să fie simbolizată victoria eroului traco-dac. unele pe stele de piatră de 10-50 cm înălţime. – III d. Nu se cunoaşte care era denumirea oficială a acestui zeu local si nici în ce consta cultul său. complet deosebită de celelalte existente. pe care îl străpunge cu suliţa. nefiind îngăduită adepţilor rostirea în public sau. după reprezentările de pe ele: . de metal (95). care redă lupta cu animalul fabulos. În comparaţie cu alte monumente de cult antice.

între Dunăre şi Sava. leul. 56 s-au aflat în cele două Moesii (Dobrogea. Luna. Faţă de cele arătate mai sus. In teritoriile locuite de geto-daci a dăinuit un mit ce poate fi reconstituit după scena centrală ce apare în unele tăbliţe. transformaţi în însoţitori ai Cavalerilor Danubieni şi dispuşi în urma cailor lor. 67 – în Ungaria şi Iugoslavia. Analizând aspectul cronologic şi sculptural al monumentelor descoperite. provenind din secolul al II-lea. luându-se ca model reprezentările mai vechi ale Cavalerului Trac. Istoricii care au studiat acest cult sunt de părere că această religie trebuie legată de credinţele geto-dacilor ce trăiau pe ambele maluri ale Dunării. iar cele cu doi Cavaleri sunt toate din secolul al III-lea (B-C). se poate afirma că acest cult a apărut în provincia Dacia. Este cunoscut faptul că geto-dacii aveau o religie politeistă şi că nu ciopleau chipul zeilor lor. Cu o Mare Zeiţă asociată cu doi Cavaleri. în Moesia au fost descoperite numai 8 exemplare dintre cele mai vechi (grupa A). opaiţe. În jurul scenei. După lupta eroică cu duşmanul. Ele sunt. Mai sunt figurate diverse obiecte sacre: masa cu peştele. precum şi banchetul ce se acordă în final în cinstea celor iniţiaţi.A. care calcă cu copitele calului un duşman învins. sunt diferite simboluri de cult: berbecul. după cucerirea Daciei de către romani se poate trage concluzia că această religie s-a format la nordul Dunării. nordul Bulgariei şi nordul Serbiei). B. Acestui cult îi sunt asociate şi chipurile altor zei provenindin panteonul roman. ar rezulta că Panonia ar fi fost leagănul cultului Cavalerilor Dabunieni. candelabre. Reprezentările descoperite în Panonia provin toate din secolul al III-lea şi au fost turnate în metal cu ajutorul aceloraşi tipare. Astfel. Sunt reprezentate. scene de sacrificiu aparţinând cultului. Apar şi divinităţile solare asociate religiei: Soarele. adică elementul nefast al răului. iar restul de 41 au o provenienţă necunoscută. pâini. Luceferii etc. Mitul are la bază o temă comună mai multor religii antice şi anume lupta eternă dintre bine şi rău. deci. au apărut în Dacia (14 din 25 de exemplare). taurul. Cu un singur cavaler şi o Mare Zeiţă. O dată cu stăpânirea romană în Dacia acest cult a fost reprezentat în formă plastică în piatră şi metal de către meşterii colonişti. în special din cultul lui Mithras. fructe. C. Până în prezent. s-au descoperit 52 de exemplare de reprezentări. de asemenea. Tăbliţele Cavalerilor Danubieni. Cavalerii simbolizează elementul binelui care calcă sub copitele cailor lor duşmanul. urmată de Moesia şi Dacia. pe zone orizontale. în decursul primei jumătăţi a secolului al II-lea. După aceea. reprezentările cu doi Cavaleri. se poate trage o concluzie cu totul opusă. care trec peste corpurile duşmanilor. tot aici au fost executate fără a fi turnate în serie. adică acelea care aparţin categoriei B. cele mai vechi şi mai numeroase monumente din grupa celor cu un singur Cavaler. La ea au aderat şi colonişti aduşi de împăratul Traian. corbul şi vuiturui. pe teritoriul Daciei. şarpele. care au cea mai mare vechime reprezintă o Mare Zeiţă ce primeşte un Zeu cavaler. După numărul de exemplare. Pe măsură ce cultul s-a învechit. cocoşul peştele. Aceasta formează scena centrală a cultului. . Întrucât primele reprezentări ale Cavalerilor Danubieni îşi fac apariţia în veacul al II-lea. în jurul Marii Zeiţe apar doi Cavaleri identici. de unde s-a răspândit în provinciile vecine populate cu geto-daci. posterioare celor din Dacia. el a împrumutat o serie de elemente aparţinând altor religii mai vechi dotate cu mistere. Cele mai vechi reprezentări aparţin categoriei cu un singur Cavaler. săbii etc. Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei. blana berbecului.

de asemenea. Marea Zeiţă danubiană ocupă acum centrul tabloului. cerească (solară) şi cea infernală (htonică). şi unii zei cu caracter militar. De la cultul lui Mithras – răspândit în lumea romană. focul şi apa) luate tot din credinţele despre Zeul Mithra şi redate pe tăbliţele Cavalerilor Danubieni. cele patru anotimpuri. Sunt. dacii aveau această emblemă naţională şi religioasă. Cavalerii. vulturul şi corbul. de cele patru anotimpuri etc. ce poartă un glob. Zeiţa apărea cu degetul dus la buze. carul solar. cu timpul. Cînd această credinţă a început să fie însuşită şi de soldaţii ce alcătuiau armata romană de ocupaţie din Dacia (secolul al III-lea). care redă mitul „terestru” al cultului. subterană şi celestă. a reuşit să descifreze o serie de simboluri. iar Nemesis simboliza ordinea. element utilizat şi în scena banchetului sacru. simbol care îl întâlnim şi în religia creştină. secretul şi răzbunarea împotriva tuturor acelora care călcau legile dreptăţii. tras de patru cai conduşi de Soare. Chiar dacă nu ne-au parvenit scrieri privitoare la misterele Cavalerilor Danubieni. existau şi elemente ale unor adoraţii naturaliste legate de elementele naturii: pământul. care prin sincretism a împrumutat o serie de atribuţii ale zeilor altor culte din antichitate: Diana. Zeul Mithras a mai furnizat şi alte alegorii religioase. cocoş. Ei erau înarmaţi cu o lance şi o secure dublă. având în faţă o masă. asociaţi Marii Zeiţe. reprezentate sub formă de busturi masculine ce suflă în trompete. Astfel. aerul. în grupul: şarpe. Marea Zeiţă asociată în toate scenele Cavalerilor Danudieni a fost din câte se pare o veche divinitate geto-dacică. cum ar fi imaginea celor patru vânturi. lucru consemnat şi pe Columna Iui Traian din Roma. aşezate în opoziţie unele faţă de altele. şarpe sau delfin. Se ştie că Marte era Zeul războiului. şi apa. leu. ofereau o imagine războinică. precum: Soarele.se întorc acasă victorioşi şi sunt primiţi de o Mare Zeiţă. unul dintre Cavaleri purta uniforma şi armura militară romană. Simbolul acestei Zeiţe îl constituia peştele care i se oferea pe masă. Tovarăşi de luptă s-au adăugat. simbol pe care îl vom întâlni şi la francmasoni cu prilejul anumitor ritualuri. pe care este expus un peşte. Luna. În scenele de luptă reprezenate. Dumitru Tudor. Cybela şi Epona. şi alcătuind cifra magică a treimii. cumpătarea. poartă şi un stindard denumit draco. simbolizate prin cununile de vegetaţie pe care figurile respective le poartă pe capetele lor. . Este cunoscut faptul că încă de pe vremea lui Decebal. aeru. leu şi vas. adus de soldaţii ce luptaseră în Asia Mică – se regăsesc o serie de simboluri dispuse pe fâşiile de sus ale reliefurilor. mitul a fost îmbogăţit. constituit dintr-un corp de şarpe înfipt în vârful unei lance. Cavalerii. care a consacrat acestei religii un spaţiu amplu. Cele trei divinităţi – doi Cavaleri şi o mare Zeiţă – constituiau. alături de arme. Ea a dobândit proprietăţi şi puteri religioase vizând cele trei lumi: pământeană. el menţionează că scenele legate de credinţele uraniene şi astrele sunt totdeauna aşezate deasupra scenei principale. recomandând păstrarea secretului. venerate cele patru elemente din natură (pământul. În timp. focul. Se poate trage concluzia că. doi luceferi în formă de stele cu şapte raze. Cavalerii erau ajutaţi de către un câine. de cele patru vînturi (bune sau rele). iar cele care se referă la lumea infernală apar de regulă dedesubt. examinarea cu atenţie a diferitelor scene imortalizate în piatră sau metal ne permite să intuim şi să reconstituim principiile care stăteau la baza acestui cult. aflaţi în permanenţă în preajma Zeiţei. Unele elemente stranii şi aparent fără nici o legătură dovedesc că această religie avea legături cu unele practici magice şi oculte. o triadă căreia i se atribuiau puteri supranaturale în cele trei lumi: pământeană. fiind introduşi doi zei. în religia Cavalerilor Danubieni. Nemesis. fără îndoială. având într-o mână stindardul draco. precum Marte şi Nemesis. la picioarele lor aflîndu-se duşmanul doborît.

unde şi cum erau instruiţi şi formaţi aceştia. Nu au fost descoperite sanctuare destinate celebrării lor. Nu există monumente religioase din secolele II-IV care să ne fi transmis un mai mare număr de simboluri şi obiecte de cult decât reprezentările Cavalerilor Danubieni. fapt care denotă că erau purtate atârnate la gât de către credincioşii. Masca. Băile rituale se practicau de către neofiţi cu prilejul primirii lor la misterele cultului. miere şi fructe. teracotă sau piatră -. iar preoţii practicau credinţe oculte şi magice. timp în care neofitul era supus la diverse probe ce aminteau misterele antice. Peştele. erau lucrate în serie de către mici meşteşugari locali. izolate de priviri indiscrete. turnate în plumb. Vom vedea că şi catharii excludeau de !a consum carnea. plumb. când se prezenta la iniţiere. Urmează apoi un fenomen cu totul singular în istoria religiilor: transformarea unei religii în alta printr-un fenomen de sincretism. şi nici de date privitoare la dogmele de bază ale cultului. Neofitul era proclamat mist (mystes). Aşa cum am mai spus. Dintre simbolurile aparţinând cultului Cavalerilor Danubieni ne reţin atenţia peştele. berbecul şi băile rituale criobolion şi taurobolion. pot fi identificate desfăşurarea unor scene religioase şi faptul că au existat probabil sanctuare. preoţii îi spuneau neofitului că prin consumarea peştelui sunt alungaţi din corpul său demonii. în forma capului de berbec. Deşi divinitatea principală a cultului era o Zeiţă. când aceştia sunt reprezentaţi cu doi călăreţi . candidatul era admis la un banchet sacru pe care şi Marea Zeiţă îl oferise cândva celor doi Cavaleri Danubieni. Neofitul. Nu dispunem de nici un fel de informaţii despre preoţii ce oficiau cultul. Agapa mistică avea loc într-o încăpere specială. după modele ce circulau de la un atelier la altul. Berbecul era sacrificat pe altar celor trei divinităţi adorate. După scurgerea unei perioade de iniţiere în tainele cultului.B – ne este redată de foarte multe tăbliţe de dimensiuni mici. adică iniţiat în misterele zeilor danubieni şi invitat să ia parte ori de câte ori aveau loc festivităţi secrete ale cultului şi să înveţe pe dinafară dogmele şi simbolurile ce i se dezvăluiau de către preoţi. care le atribuiau puteri magice. al lui Mithras şi altele. era închinat Marii Zeiţe şi se consuma cu prilejul banchetelor sacre de către cei iniţiaţi. sub forma de cotizaţii şi donaţii. Ea este întâlnită la francmasoni sub denumirea de punct geometric. bronz. Faza de dezvoltare a cultului Cavalerilor Danubieni. . fiind privit ca un aliment sfânt si pur. Întreţinerea preoţilor şi cheltuielile legate de efectuarea diverselor ceremonii şi conservarea localului templului se făceau din contribuţiile celor iniţiaţi. lapte. cum ar fi cele egiptene ale lui Isis şi Osiris. dar din sculpturile ce au ajuns până la noi. Reprezentările. avea corpul gol pe care şi-1 acoperea cu blana animalului. şi astfel se unea pe cale mistică cu cei trei zei. desigur în locuri subterane unde nu aveau acces oamenii de rând. şi i se atribuiau puteri magice pentru a lupta cu succes împotriva răului. se purta cu prilejul acordării unui grad de iniţiere. din punct de vedere al conţinutului şi al bogăţiei în simboluri şi obiecte de cult. în urma învingerii de către ei a forţelor răului. peşte.Cultul Cavalerilor Danubieni a fost. carnea lui consumându-se la agapele ce nu aveau caracter mistic. indiferent de materialele din care erau confecţionate – metal. se pare că participarea femeilor la ceremonii nu era admisă. Acest prânz îl întâlnim la aproape toate marile mistere ale antichităţii. în mijloc fiind dispusă o masă rotundă pe care se afla pâine. Şi vechii esenieni aveau în ritualurile lor agapa finală. simbol întâlnit deopotrivă şi în creştinismul care tocmai se constituia. carnea fiind exclusă. ne-au parvenit puţine informaţii despre cultul Cavalerilor Danubieni. cel mai dezvoltat dintre toate religiile practicate la vremea respectivă pe Teritoriul Daciei. Ce s-a putut deduce din descifrarea reprezentărilor şi a numeroaselor tăbliţe este că avem de-a face cu un cult dualist (lupta dintre bine şi rău).

probabil Burebista. Transformarea Cavalerului Danubian are loc în perioada avansului dinspre sud spre nord a creştinismlui şi a transformării Republicii Romane în Monarhie de drept Divin şi a . stăpânul Infernului. datorită cuceririi şi a colonizării romane. devine Invinctus (invincibil). unde cultul cunoscuse o mare dezvoltare. Viitorul Sfânt – Sfântul Gheorghe întruchipare a zeului trac -ucigând balaurul. Au urmat invaziile barbare începând cu secolul al II-lea. care. Dacă în forma iniţială cultul Cavalerilor Danubieni a fost un cult modest. cu Sfântul Gheorghe. călcat de copitele calului. Dispariţia lui treptată a fost o consecinţă directă a crizei care a cuprins Imperiul Roman în perioada anarhiei militare (235-285). semănând cu un şarpe. Prin creştinarea treptată a geto-dacilor. reprezentat de zeul solar – poate Zamolxis – luptă şi—1 învinge pe zeul morţii şi al infernului. În anul 271 Imperiul roman pierde Dacia. Zeul Cavalerilor Danubieni. militar. daco-romani. Aeternus (veşnic). Cavalerul Danubian sau Trac se dedublează în Sfântul Gheorghe. în care binele. se iveşte Sfântul Gheorghe provenit din Cavalerul Danubian. în veacul al VIII-lea. Iohyras (plin de forţă). devine Katahtonis (stăpânul celor morţi) şi totodată şi al celor vii. exprimând credinţa ţăranilor getodaci din valea Dunării inferioare. în timp a cunoscut o mare extindere. leagănul în care a apărut şi s-a dezvoltat acest cult. o dată cu ofensiva creştinismului asupra religiilor păgâne. Sanctus (sfânt). apăruţi în istorie la sfârşitul a patru secole de prefacere. deveniţi. întruchipat de un animal fabulos. confundându-se o dată cu răspândirea creştinsmului în Dacia. Gebelezis. El a urmat pilda lui Iisus şi s-a sacrificat pentru eliberarea prin credinţă a celor mulţi. îmbogăţindu-se din punct de vedere religios şi facându-şi adepţi din rândul militarilor şi orăşenilor. datorită martiriului suferit avea să intre în rândul sfinţilor. Studiind cultul Cavalerilor Danubieni rezultă că avem de-a face cu o credinţă în care este vorba de lupta dintre bine şi rău. coborând din negura timpurilor. care au distrus marile centre civile şi militare de pe malul drept al Dunării şi Tisei. luând chipul unui erou pământean geto-dac.Cultul Cavalerilor Danubieni s-a stins treptat sub forma sa iniţială.

au dispărut. contopindu-se firesc în creştinism. Dalmaţia şi Moesia. în Dacia nord-dunăreană. Zeiţa sau Spiritul Pământului) nu a făcut decât săşi demoleze singur barierele. cu rolul de protecţie personală. poate Spiritul Pământului Fertil al Daciei). transformându-se într-un fel de talismane. sub influenţa culturii persane. poate Mama Cavalerului Fiu. Fiul şi Sfântul Duh). Reacţia a avut loc în zona spaţiului tracodaco-roman. III) şi în perioada dezvoltării creştinismului au loc transformări ce ne conduc la ipoteze interesante: noua credinţă în Dumnezeu Trinitate (Tatăl. care însoţeau celebrarea de către iniţiaţi a cultului secret. Mărturiile cultului Cavalerului Danubian încep să se împuţineze către sfârşitul secolului II. Dominus. încercând să le confere o explicaţie-creştină. Femeia (simbolizată de Zeiţa Mamă. cultul fiind absorbit de creştinism a cărui biserică oficială. războinic. organizată de acuma la scara întregului Imperiu. În ultima fază a cultului Cavalerului Danubian (sec. în Panonia. . Mircea Dogaru menţiona: „…Cultul Cavalerului Trac prin tentativa de adaptare şi contracarare (doi cavaleri plus. – Zeului trinitate creştin. Simbolurile misterelor. transferându-şi prima dintre calităţi. merge pe drumul bătătorit de preoţii păgâni ai diverselor culte ale Romei. poate dacul romanizat şi veteranul roman împământenit) şi între ei. devenind Dominus deus -Dumnezeu el însuşi. absorbind şi integrând toate cultele şi zeităţile locale. vechiul zeu pământean. parte fiind asimilate de creştinii ortodocşi. aceea de. cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfârşitul secolului al IV-lea. Răspândit în Dacia. păstrându-şi natura uman-eroică şi celelalte calităţi de biruitor şi apărător”.împăratului în Deus. a doi cavaleri (probabil Tatăl şi Fiul.

tipic. soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă). călăreţul daco-roman Dasius. . care avea în mâini suliţă şi la şold spadă. ca şi a altor cercetători – Mircea Dogaru – este aceea că acest Cavaler Danubian sau Trac. trezeşte din morţi şi face o serie întreagă de minuni. cu viaţa unui personaj real. Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius. III-IV). o dată cu instaurarea creştinismului. Opinia noastră. Sfântul Gheorghe. calitate şi fapte – în esenţă fiind ostaşul împăratului ceresc. Barnea. fiind în final ucis. mediului autohton romanizat. ale cărui rămăşiţe pământeşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra). vindecă oameni. Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat. decăzând din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce îndură toate umilinţele şi chinurile. A fost soldat roman. Dasius ar fi identic cu Taseto. Este mai întâi torturat şi apoi ucis şi aruncat în Dunăre. Dasius este. nume dacic. Danubian. Lipsă fragmente din centru şi stânga. pentru a fi apropiat de Iisus. Sursele îl indică drept personaj real. Biserica îi va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat. a rezultat un personaj cu aură legendară – Sfântul Gheorghe – nume simbolizând agricultorul (influenţă daco-romană). deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian. patron al călăreţilor.H. sub numele de Dasius. care loveşte cu suliţa dragonul pe care îl calcă în picioarele calului său. Dar el nu mai este daco-roman. mai întâi. În secolul VI. După profesorul A. ca şi Sfântul Gheorghe care. Are aură creştină. Inscripţie realizată prin batere asupra unui tipar de lemn (lectura posibilă: Cohors I Sagitariorum Tibiscensium. Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV. Călăreţ viteaz. prin asimilare cu Iisus. Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini. ziua uciderii sale. recăpătându-şi biografia lui Dasius. apoi cu Dasius-Gheorghe. prin dobândirea vieţii veşnice după moarte. Războinic călare. De origine divină. semănând cu Cavalerul Danubian. Sanctuarul suprapune incinta de pământ a oraşului roman Apulum I. botează în masă 25. El aparţine. reînviată de localnici în perioada de rezistenţă antiromană (sec. îşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie. în prezenţa unui personaj femininsimbol. Cavalerul Danubian transformându-se într-o primă fază în DumnezeuFiul. după mamă. După uciderea balaurului. Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfântul Gheorghe coincide cu formarea poporului român (vlahîncepând cu veacul al VII-lea. ca şi Cavalerul Danubian. provine din Palestina. deci. zeitate supremă solară a lumii geto-dace. ca şi Dasius. în final. refuză participarea la ceremonii religioase păgâne. mucenic şi sfânt. Din asocierea Cavalerului Danubian. ca şi Sfântul Gheorghe.Descoperită cu prilejul săpăturilor la sanctuarul lui Liber Pater de la Partoş împreună cu mai multe piese având acelaşi caracter.) a devenit zeu unic al daco-romanilor (circa secolul II) şi s-a transformat în perioada introducerii creştinismului (sec. -I d. parcurge importante trepte din cursus honorum. prin sincretism. devenind.H. se păstrează doar COHISTIBISC).000 de oameni şi. I î. de sfânt. dat fiind că este un soldat roman aparţinând garnizoanei stabilite la Silistra. El se revoltă împotriva împăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus. Ca şi Sfântul Gheorghe. se ceartă cu Diocletian. desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina. În centru se distinge o divinitate feminină care ţine în mână dârlogii a doi cai dispuşi în stâga şi dreapta pe care se află Cavalerii Danubieni. Sfântul Gheorghe este un Cavaler Trac. cu mantia fluturândă. neparticipând la sărbătorirea Saturnaliilor. ca îmbrăcăminte. ci.

martori la urgia abătută peste Bucovina 6 Monitorul de Suceava: Filmul care a stat la baza acestui articol ne-a fost furnizat de un localnic din Regiunea Cernăuţi. „Priviţi ce dezastru este în faţa noastră! Priviţi cum creşte apa şi la ce se întâmplă cu pământurile noastre! Uite. ceea ce ne-a făcut să nu avem nici un dubiu asupra autenticităţii acestui film. care vorbeşte de ce dezastru fac apele revărsate şi. un ucrainean din regiunea Cernăuţi a înregistrat pe camera video imaginea celor doi ochi. Imaginile există pe telefoanele mobile ale mai multor localnici. Vestea s-a răspândit imediat şi cei care nu au văzut cu ochii lor ceea ce s-a petrecut au căutat la cei mai norocoşi înregistrarea video. spun vocile celor care au asistat la fenomen. strigă despre apariţia de pe cer. În înregistrare se aude vocea operatorului amator. în ziua documentării făcute la faţa locului. . priviţi la ochii ei! Şi grindina are ochii vulpii!”.Doi ochi imenşi pe cer. de apariţia pe cer a unui cap de vulpe cu ochii imenşi. cu ocazia inundaţiilor din Ucraina. iar legenda ochilor circulă în aceste zile de ambele părţi ale frontierei. În noaptea de 26 spre 27 iulie. spun vecinii noştri din Ucraina. uite pe cer! Uite vulpea. Potopul care s-a abătut asupra Bucovinei a fost prevestit. perfect conturaţi. la un moment dat.

si definind casta lor ca fiind moştenire dacică. in care se cuprinde toată ştiinta şi puterea lor. Cartea aceasta o invaţă şolomonarii in şcoala din cetatea Babariului. având la brâu unelte magice. dar mai coboară prin sate pentru a cerşi. că poate controla norii şi ploaia. pe Tărâmul Celălalt. Traian Herseni crede că tagma solomonarilor ar proveni din ordinul monastic al dacilor – ktistai. dar care le ştie magia. Solomonarii sunt cei care controlează mişcarea balaurilor norilor. Numele de „solomonar” şi-l capătă abia în evul mediu sub influenţa culturii iudeo-creştine datorită unei asemănări fonetice cu termenul local „salman”. oamenii puteau apela la un Meşter Pietrar. îi compară cu Kadmos. solomonarii trăiesc departe de lume. ci numai din 7 unul” (Descântecele Românilor 1930 – conform Literatura populară. Ştiinţa lor este transmisă de la maestru la un ucenic. p. deşi nu au nevoie de nimic. 13-22) Eugen Agrigoroaiei. Asemenea unor asceţi. 1979. 2 Votes Solomonarul este magicianul (vrăjitorul) despre care se credea în mitologia românească. pot aduce grindina şi vindecă boli. roşcovani. Wikipedia. in Ethnologică. Pentru acest cercetător. rezultând un produs sincretic de mituri şi credinţe. Pentru a se feri de mânia solomonarilor. cele mai multe legate de preoţii getodacilor Kapnobatai sau Ktistai. că ochiul încruntat a arătat că vor urma momente cumplite. 1.În zona de frontieră a Ucrainei deja se spune acum că ochii vulpii au prevestit urgia. peste care s-au adăugat şi numeroase influenţe creştine şi nu numai. iar înregistrarea video ne-a fost pusă la dispoziţie şi nouă. o membrana care le acoperă capul şi trupul) şi crescut în peştera lor de la marginea pământului. în păduri sau aproape de lacurile montane” (Le dragon dace. În Ţara Moţilor sunt cunoscuţi ca Şolomonari sau Zgriminţieş Mitologia populară spune că şolomonarii au o anumită carte. de ochi de vulpe. nr. Legenda circulă cu repeziciune mai ales în comunele de dincolo de graniţă. deoarece locuiau „în locuri solitare. Există însă numeroase interpretări a provenienţei mitului. 7 Solomonarii. cu mantii albe. abat balaurul grindinii. ba chiar ar exista şi mărturii din Ardeal şi din Bucovina. Bucureşti. Enigme antice romanesti. şolomonarii sunt „preoţi initiaţi” (Ţara neuitatelor constelaţii. cu privirea la existenţa unor ultimi solomonari. p. 1981). Cele mai multe relatări se referă la oameni înalţi. Tradiţia românească nu pune la îndoială existenţa lor. şi nu fiecare iese şolomonar. luat de un solomonar bătrân dintre copii însemnaţi la naştere (purtători de căiţă. 1985. iar ochiul mai luminos le-a dat speranţe oamenilor că vor depăşi această încercare. iar unde nu sunt primiţi bine. Iaşi. un solomonar revenit printre oameni. spune că solomonarul din traditia folclorică este rezultatul unui „proces de zeificare a sacerdotului”. fie cerşind prin sate fie călare pe balaurii grindinei singuri sau alături de moroi. Localnicii mai spun că şi grindina care a căzut sâmbătă noaptea peste unele localităţi ucrainene a avut aceeaşi formă ciudată. 53).org .

Marii pontifi si capeteniile militare. din oameni. legata de un fir de ata de tavanul pesterii. Erau ceea ce s-a numit mai apoi urcarile pe munte . Solomonarii erau oameni inalti. fosti solomonari care traiau printre oameni. La gat purtau o toaca. putand sa intoarca ploaia sau norii. Se spune despre ei ca traiau pe un alt taram. aceste semidivinitati meteorologice provin. care opreau furtunile sagetand norii (ei credeau ca in nori se ascundeau balaurii care aduceau urgia). Desi de natura demonica. si ar fi fost introdus de Zamolxe (marele preot dactrac). multi oameni se speriau ca a venit solomonarul si trebuie sa se fereasca de puterea lui. Asa ca trierea lor este extrem de riguroasa. din când în când. în creierul muntilor. Piatra se învârtea vertiginos la lumina unui opait. SOLOMONARII. in conceptia lui Mircea Eliade. Copiii sunt supusi la cele mai aspre chinuri si acte de curaj închipuite de vreo minte omeneasca. procesiuni în masa pe culmile domoale ale muntilor. de catre traditia populara. practicarea unor ritualuri samanice. Reminiscentele acestor urcari pentru rugaciune pe munte. unde un rol esential il avea extazul provocat in urma inhalarii fumului de canepa. faceau anual.e. capnobantilor. cu puteri magice. fiind preluate de crestinism înca din perioada migratiilor euroasiatice ale erei noastre si transsimbolizate magico-religios. când la 9. Scoala de solomonie este instalata într-o vagauna sau pestera inaccesibila oamenilor de rând. au supravietuit la români pâna în epoca moderna. abateau asupra lor grindina. etc care duceau o viata de pustnici. Devin solomonari copiii nascuti cu caita pe cap. . Calatoreau printre nori pe spinarea balaurilor si posedau o serie de unelte magice: o toporisca de fier care putea sa intoarca gheata si un frau din scoarta de mesteacan fara de care balaurul nu ar fi putut fi stapanit.** Ordinul Solomonarilor Ordinul se spune ar fi aparut in 1450 i. pentru a propovadui în spiritul doctrinei lui Zalmoxis. Daca cineva nu-i omenea cum se cuvine. în liniste si reculegere. de unde coborau. Nu pana demult. care se afla în „crugul pamântului”. Acesti copii predestinati din nastere sunt furati de mici de solomonarii batrâni si dusi la „scoala de solomonie”. pe Celalalt tarâm. Acestia amintesc de preotii asceti kapnobatai (“calatori prin nori” sau “umblatori prin nori”). când la 7. care aveau loc între rasaritul si apusul soarelui. Erau inzestrati. Acolo li se preda stiinta magica a solomoniei pâna la vârsta de 20 de ani de arhedemonul Uniila. Aici copiii alesi erau initiati stând pe o piatra de moara. Care este legatura dintre solomonari si credintele dacice? Ei bine. Numarul celor ce trebuie sa devina solomonari e limitat. Uneori. cu parul roscat si cu mantii albe. apelau la “oamenii mesteri”. Un alt rol al acestor preoti era. Ei se bazeaza foarte mult pe marturiile istoricilor Strabon si Iordanes. iar zgomotul facut de aceasta (tunetele) prevestea sosirea unei furtuni. O reminiscenta a ordinului ctistilor în mitologia româna sunt. Din relatarile lui reiese ca initierea copiilor predestinati a deveni solomonari era foarte grea. cum am spus. Traian Gherman descrie cu lux de amanunte scoala de solomonie. dupa Traian Herseni. la solstitii si echinoxuri. cât mai aproape de cer.n. multi cercetatori ii considera pe solomonari descendentii vechilor preoti daci. în frunte cu regele. Romulus Vucanescu in minunata sa lucrare “Mitologia Romana” ne spune de ordine calugaresti dacice ale ctistilor. atunci cand pe cerul satului apareau nori. iar in lumea noastra veneau din cand in cand pentru a cersi. solomonarii .

taumaturgul “care-i fulgera pe draci si oamenii pãcãtosi”. Balaurul se smucea din copca. ale prezicerii viitorului. moroii dispareau. bune ca talismane refrigerente. Dupa ce abateau grindina peste sat. solomonarii trăiesc jumătate în poveste. Gheata marunta o azvârleau cu frâul de mesteacan în capul balaurului care iesea prin copca si încalecau pe balaur dându-i pinteni. hultani. izgonitori de nori sau zgrabuntati erau – ori poate mai sunt încã – initiati la “scolile de solomonãrie” în stiintele astrologiei. iar solomonarii duceau balaurul într-o tara calda îndepartata. prindeau de veste de cumpana ce-i asteapta si trageau clopotele bisericilor. faimosul rege iudeu biblic. des întâlnit în legendele populare. originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. solomonarul cotea balaurul spre padure si munte. ajungând la unul din iezerele tainuite sau la un lac dintr-o gura de vulcan. Mai mult decât nişte simpli “vrăjitori”. Desi se pare cã termenul “solomonar” a pãtruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII. numiti grindinari. pe care prin statornicie le întareau si definitivau. iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar pânã la Dumnezeu.Stăpâni ai vânturilor şi călători prin nori. Când ajungeau deasupra satului socotit sa fie pedepsit. la porunca solomonarului moroii zvârleau grindina. putea sã închidã si sã deschidã cerurile. Apoi paseau spre crucile ghetii. solomonarii. numiţi şi grindinari. Intrebarea care se iveste : au existat? oare mai exista ??? Sursa : hanuancutei. unde descarca înciudat grindina. se umple vazduhul de nori negri. continua sa marunteasca gheata si cu ajutorul moroilor o încarca în spinarea balaurului. îl jupuiau si îi vindeau pielea si oasele. ghetari.com ** Tara Solomonarilor . Solomonarii o au de la împãratul cel întelept Solomon. Daca satenii. ei poartă oameni prin ceruri şi fac să curgă laptele din copaci. pedepseau satul întreg. unde îl omorau. Mai este o variantã: asa cum se spune într-un basm bucovinean. jumătate prin pădurile Bucovinei. Daca satenii nu prindeau de veste. Da pinteni si tine bine de frâul de mesteacan. Alþii spun c-ar fi urmasi ai Sfântului Ilie. Atunci îsi deschideau „susaelele” (hambare pentru bucate) si porneau la descântatul unui balaur. cei care sãgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. cu toporisca de fier o spargeau. hultani. Moroii sareau pe balaur alaturi de solomonar. Solomonarul smucea frâul si ca un bolid intra în nori. Solomon. solomonarii. ridica toiagul spre cer. Unii îi alãturã vechilor preoþi asceþi traco-geti – kapnobatai (“cãlãtori prin nori” sau “umblãtori prin fum”). Când erau nesocotiti de oamenii de rând. Trage de capastru balaurul ce scotea fulgere pe nari. Solomonarul. gheţari. Romulus Vucanescu Solomonarul este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românesti. “puterea. la marginea caruia citeau din pravila pâna asudau si înghetau apa. Călătorie pe urmele unor mistere străvechi Solomonarul este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare româneşti. cules în 1932. izgonitori de nori sau zgrabuntaşi erau – ori poate mai sunt încă – iniţiaţi la “şcolile . vazând furtuna cu nori negri. Mai mult decât niste simpli “vrãjitori”. bucatele lor intrau în susaelele (hambarele) solomonarilor. ajutati de moroi chemati de ei anume. dar mai ales în stãpânirea tuturor fenomenelor meteorologice. Nu există sat prin care trecerea lor să nu fi lăsat în urmă minuni. care a stãpânit toate tainele de pe lumea asta”. solomonarii detineau puteri semidivine. Aducători de ploi şi risipitori de furtuni.În intervalul acestor 9 ani de solomonit între oameni. cu opincile lui de otel. mânându-l încotro dorea stapânul lui. Urcau culmile muntilor.

o nălucire spintecând cerul sau propriile lor minţi. copilăria a trecut… Apoi. Mai mult. îmblânzitori ai balaurilor furtunii. pentru sufletul morţilor sau pentru dezlegarea ploilor. cel mai secetos din ultima jumătate de veac. ca la un om sfânt. nu-mi putea explica ce sunt misterioşii solomonari. îşi aminteşte tovarăşul meu de drum. Îl ascultasem cu foame de amănunte pe povestitorul din faţa mea. înconjurat de ceaţă. Şi totuşi. nu ştia nici dacă în locurile copilăriei sale mai există cineva care să poată povesti despre descântătorii ploilor. bătând speriaţi mii de cruci: “Doamne. Îl interesaseră toate aceste superstiţii doar fiindcă trăise în copilărie o întâmplare neobişnuită. Aşteptau ceva parcă. istorisiri despre “hultănie”. ei spuneau că le fulgera privirea ceva ca un ghem de cârpă albă. Şi totuşi. putea să închidă şi să deschidă cerurile. taumaturgul “care-i fulgera pe draci şi oamenii păcătoşi”. Îşi amintea mulţi ţărani cu straie albe şi pielea arsă de soare. Deşi se pare că termenul “solomonar” a pătruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII.de solomonărie” în ştiinţele astrologiei. când am citit undeva că hultănia este asemănătoare chiar practicilor samanice. dar mai ales în stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice. Cele ce urmează se adună. şi foarte intens”. Ei. Pita pe care o iau aceşti milogi nu o mănâncă. Nu demult. iar către amiază. pe care-i recunoşti prin aceea că se ţin ca nişte cerşetori. şi imediat încetau lucrul. originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. Dar urmele Solomonarilor nu se află doar în poveste. ca un semn rău. fie “aducea pe sus” pe cineva din locuri şi timpuri îndepărtate… Bătrânii ne ziceau atunci că-n sat umbla oameni anume creaţi pentru a fi vrăjitori. care-i învaţă pe magii stihiilor prevestirea viitorului. stăpânitori de vânturi şi ploi. ale prezicerii viitorului. Povestea s-ar putea numi simplu: “În căutarea Ţării solomonarilor”. despre care se zicea că-i dintr-un neam foarte vechi de hutuli. Hultanii Basmul se apropia de sfârşit. vulturul. am auzit că prin văile sălbatice ale Bucovinei oamenii încă îi mai văd pe “magii cerşetori”. Dacă ridicau ochii spre soare. risipiţi pe un câmp nesfârşit. Seceta pustiitoare. privind în cer. Solomonarii o au de la împăratul cel înţelept Solomon. făcută de mine în luna lui cireşar a anului 2000. gazete sau poveşti relatate de babe şi de bătrâni. des întâlnit în legendele populare. către tărâmul aducătorilor de ploi. urmaşi ai străvechilor solomonari. cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. glia devenea precum jarul şi aerul se curba. sau despre vechile “şcoale de solomonărie” din Bucovina. Atunci nu-i dăduse atenţie. ogorul fript de blestemul arşiţei. el pur şi simplu nu reuşea să-şi amintească nici măcar satul bucovinean unde au avut loc aceste apariţii. nici dacă ei au existat vreodată. trecând prin văzduh. “puterea. dar cu trecerea anilor a înţeles că secvenţa aceea are tâlcuri mult mai adânci şi secrete. Unii îi alătură vechilor preoţi asceţi traco-geţi – kapnobatai (“călători prin nori” sau “umblători prin fum”). avea însă credinţa că trebuie să fie undeva în triunghiul Moldoviţa- . Auzisem o întreagă legendă cu solomonari. cititul în stele. faimosul rege iudeu biblic. de fapt. ce avea legături cu misterioasele solomonii. care a stăpânit toate tainele de pe lumea asta”. pe care le întâlnise prin cărţi. de joasă frecvenţă. Hultanul. hultanu’!”. omul meu nu văzuse vreodată vreun solomonar. Ţăranii auzeau un zgomot înspăimântător. Solomon. Alţii spun c-ar fi urmaşi ai Sfântului Ilie. Dar pe cerşetorul acesta nu vezi să-l huiduiască cineva. Mai este o variantă: aşa cum se spune într-un basm bucovinean. ajută-ne!”. Voi relata o călătorie văratecă prin Bucovina. interlocutorul meu nu reuşise să strângă pulberea acestor împrăştiate legende. legarea şi dezlegarea de ploi. cine ştie. ţipând: “ptii. o tehnică străveche de teleportare între spaţii şi vremi. toate aceste secrete ale prunciei mele au început să mă preocupe iarăşi. totul era roşiatic. ci lumea se uită la el cu sfială. născuţi cu cămaşa descântată şi căiţă pe cap. era de fapt solomonarul care fie mergea prin nori. cules în 1932. înfundat. în istoria unei căutări. iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar până la Dumnezeu. “Oamenii scuipau în sân cu obidă. ci o aruncă pe ape. adică uliul.

Drept care acum. abia putând merge. iscodindu-i pe bătrânii mai înţelepţi ai satelor. o mută la Lupcina. şi o înţeleaptă cumpătare îi armonizează vorbele. Deşi gârbovită până aproape de pământ. la sfârşit de poveste. aduc. făcându-le astfel “solomonăriţe”. Ioan Cobelita spune că şi acum sunt nişte haiduci care ştiu “a întoarce” vânturile şi furtunile: “Au o lumânare ce-o sfinţit-o de Paşti şi ştie zice nişte descântece. ne-am îndreptat spre Moldoviţa. în Nisipitu. Gurile rele zic că. numiţi “păzitori de grindine” sau grindinari. babele zvoneau: pe la Marginea. oamenii o respectă cumva. s-a legat să pornească împreună cu mine prin Obcinile Bucovinei. care de obicei trăiesc sihăstriţi. I-am cunoscut în persoană. Un alt răspuns am primit de la bătrâna Sutac Maria. nu auzise sau poate doar se făcea că nu auzise. Mult am colindat şi obcinele acestea legendare. Şi în pofida aparentei urâţenii a trupului ei sprijinit în cârje. dar slobozi în pădurile de pe culmi. chipul prelung. mereu cu ochii pe cer. doar ca să bată clopotele sau toaca atunci când se apropie o grindină mare. pe-o poiană şi vrea să bea lapte. în căutarea adâncilor sale obsesii. unde erau îmbăiate tocmai în perioada aceea “de boală”. în post negru. aproape a asurzit din cauza unui frig mare care a fost altădată aici. pentru adusul ploilor. cea mai sudică patrie a hutulilor. uitându-se în nori. Dar un alt zvon ne trimite către regiunile mai joase ale Bucovinei. un moşneag de 84 de ani începuse să ne dea speranţă. Solca şi Arbore se plătea altădată cate un vrăjitor care citea stelele şi gonea norii. la Nisipitu. n-am auzit… Numai cu rugăciune la Dumnezeu şi credinţă. el ştia aşa de tare să descânte. Nu prea aude. da! La Arbore a fost!”. în taină. Vinerile mari. din Argel până în Demacusa. ca pe o strămoaşă a locului. trebuie să posteşti douăşpe vineri peste an. zicea că ştie “să mulgă copacul”. însă de solomonari sau hultani nici pomeneală. oameni tari cu duhul. şi un fulger de amintire a străbătut ochii tovarăşului meu hutul. fata îmblânzea “duhul” apei. cărora solomonarii le dăruiau “căpăstrul cel fermecat” şi puterea de a înfrâna stihiile firii. Uite ce puteau face: dacă ei mergeau aşa. când n-aveau voie să între în biserică. ei descântă şi-o dă pe pădure. O veche legendă amintea cum “la o fântână. În sfârşit. trimise în pustie. Păzitorii de grindine Mulţumiţi că totuşi călătoria în ţinuturile Brodinei n-a fost zadarnică. Ei n-aveau altceva de făcut decât să vegheze în hotarul satului. trebuie să mărturisesc că n-a fost uşor. Şi că prin această scaldă. Lângă hotarul de nord al ţării. câteodată bătând din casă în casă. stătea pe dealuri. fecioare împodobite ca de nuntă erau duse cu sila la un iezer sau la Pârâul Ascuns. Dar pentru asta. dar călăuza mea tot nu-şi amintea pe unde văzuse hultanii. Citisem despre fecioarele curate. Cineva ne zice că nu aici. că înfipta cuţitul într-un brad şi curgea lapte. Şi iarăşi. Adânci şi pline de tâlc îi erau poveştile. că avea acolo un uncheş pe . Din nou în maşină. trăind din bucatele cu care îl miluiau gospodarii. balaurul mănâncă în fiecare zi un chip de fată mare după ce o iubeşte”. O călătorie iniţiatică Ei bine. Da’ de solomonari nu. care prezicea oamenilor zodiile şi vremea. în pielea goală se ducea cu beţele lângă iaz şi aducea sau oprea ploaia”. ci-n satele din apropierea Rădăuţiului se angaja câte un om. sunt rugăciuni tare puternice. găsisem ceva. nobile chiar. căutând cu încăpăţânare pe vracii ploilor. “La Arbore.Brodina-Arbore. De la bătrâna asta am aflat însă că altădată. dacă bate piatra. aia-i!”. întorc sau opresc ploaia?”. căci zile în şir am hălăduit zadarnic prin cătunele munţilor. Să zicem c-aicea făceam fân şi. păzind câmpii. ascunde trăsături delicate. prin descântece. Casvana. o alta că “fecioara sorocea din gură sau cu nişte beţişoare de alun. încercându-i mereu cu aceeaşi şi aceeaşi întrebare: “Aţi auzit vreodată de oameni care. brăzdat de vremi. spre Moldoviţa. şi ea s-ar îndeletnici cu vrăji ori descântece.

Pe stâlpii telegrafului. Da!. Pe dată. Fraţii se bănuiesc între ei pentru averi nemuncite. astfel că-n vremea asta. şi nimeni nu bravează cu monumentalitatea în faţa vecinilor. ridicate pe doi stâlpi înalţi. luncile Clitului şi Solcii sunt locuri magice. Ăstora le spunea “cei care aduc oamenii pe sus”. zis Hent. Absolut tot bărbaţii au poreclă. Urla cei duşi pe sus: “apa!”. asemeni parcă unor “fântânari” însetaţi de basm. Remarc o altă bizarerie a arborenilor: în faţa absolut tuturor caselor este câte o băncuţă scundă din lemn. Arbore. însă numai de peste gard. din cine ştie ce basm. plugul zgârie cioburile unor bătrâne civilizaţii. şi doar aşa îi găseşti casa mai repede. că nu au de unde să ştie că la fiecare trei case ar locui câte un fermecător din vechime. ci arată că omul chemat are strămoşi de seamă. ca la o şezătoare întinsă pe câţiva kilometri. Când nu-l strigi aşa. nu se adună în locuri publice. având căsuţă. acareturile şi ograda pictate în verde. devine un fel de cod. îi ducea şi îi trântea unde vra el. Observ la arboreni o suspectă uniformitate a felului în care şi-au clădit casele. Bătrânul ne vorbeşte repezit. în fiecare an. ci stau aşa. La trecerea noastră. Vrăjtoriu îi chema. de cheie spre inimă şi bunătatea omenească. Blândului. îngeri ai vânturilor. teleportarea călătorilor prin văzduh. apoi iarăşi. capete îmbrobodite apar din loc în loc. berze apocaliptice se arcuiesc către cer. din molozuri ori din pârâie răsar ulcioare. dar care nu se mişcă de la porţi. Ţăranii se minunează că. .care nu-l mai văzuse de mulţi ani. peste care trecuseră 93 de ani de adânc zbucium. poate. am pornit-o într-acolo. ore în şir pe bănci. pe ele nu şade nimeni. nu e de mirare că mulţi consăteni nici nu se cunosc între ei. Porecla magică rostită într-un fel anume. toate având la stradă garduri înalte de lemn. Grigore Manoil pe nume. Locuieşte în “Cotu de Jos” al Arborelui. în pămătufuri de cuib. vrăjitori care mai trăiesc şi astăzi. De-a lungul brâului de garduri. Povestea noastră ar fi putut începe de-aici Dacă se poate zice că şi satele au firea lor. În acest fel aflăm că-n sat sunt doi cu porecla “Hultanu” şi unul cu porecla “Solomonariu”. săracii oameni…” Ne-a scăpat un strigăt de uimire. în Arbore. cu fruntea înaltă. femeile şi mumele lor căutau descântători puternici. ci-l face mai puternic. În zilele de lucru. doar el. S-auzea aici. fiindcă aici pizma nu-l strică pe om. Importantă este în Arbore strigarea numelor. mergea peste noi prin nouri. Ne zice că şi el. Te întâmpină prietenoşi. că mai toţi casvanenii şi arborenii au stat mult “prezonieri” în lagăre la ruşi. înălţate exact la acelaşi nivel. Cei care aduc oameni pe sus Buliga e neamul cel mai mare din Arbore. cineva îşi cheamă vecinul şi-i zice Ion Iliese a lui Gheorghe a lui Toader a lui Gheorghe a lui Duminte. Un moşneag ciolănos. zâmbind fără dinţi. cam din zece în zece metri. “Din ceri se auzea ca un strigat: “APAA!”. la fiecare brazdă de pământ. Fără economie de vorbe. Buliga Ion trăiesc astăzi douăzeci şi şapte. spre a vorbi cu vecinii: uliţe întregi se împestriţează de oameni. Eram pe drumul cel bun. ce-au înăbuşit comorile unor sate dacice. săpată de necazuri şi faţa spânatecă. gospodarii şi-au făcut porţi la fel de asemănătoare. împreună cu nevasta. Şi astfel. Dealurile Portarului. iar satul ne îndrumă către cel mai bătrân dintre ei. la câţiva kilometri. de parcă fiecare ar ascunde câte o taină a casei şi n-ar prea vrea “să dea de bănuit”. mutându-ne şi noi căutările către zonele mai blânde ale Bucovinei. asta era “hultania”. comunicând doar cu cei apropiaţi. Şi obiceiul ăsta are o noimă: sunt neamuri numeroase şi astfel mulţi săteni ajung să aibă acelaşi nume. ba se spune că dacă vezi numai cuşma flăcăului peste poartă ştii cine-i acolo. în vârf cu câte un moţ de ţiglă. omului trebuie să-i zici porecla. cu accentul arborean. În locuri unde ploua mai puţin. parca l-am fi trezit din cine ştie ce treburi importante ori. cărămizi sau bănuţi de aur. Abia la sărbători toate familiile ies pe laiţele astea. iar pronunţarea acestei scurte genealogii nu este flecăreală ieftină. pline de ciudăţenii. Lupului sau Ţapului.

în sfârşit. Apăi. Iar acest Vasile Cârcu a văzut solomonarul în carne şi oase. degetele noduroase încă îi umblă ca vrăjite pe fluieraş sau arcuşul cobzei. că scoţi oamenii bătuţi din lagăr?”. Pe peretele din fund al odăii atârnă zeci de distincţii şi medalii câştigate la mari festivaluri de folclor din lume. când l-oi scoate de acolo. nu mă grăbi! Vrei să-l aduc pe sus. îi pun un pungălău de fărină de grâu şi bani şi-i dau. Vecina asta zice: “Pe-a meu să-l aduci pe sus!”. mă duc iarăşi şi-ntreb: “Ce faci. trăieşte. de gura unui alt bătrân din neamul Buligilor. Mare. căci “zborul” îl osteneşte de moarte. dacă vrei să ti-l aduc pe sus. Vasile ăsta a luat puşca şi-o zis că el o să împuşte balaurul. Mi-a cerut cinci sute de lei să-i dau şi de-ale mâncării. Amu. Mai trece vreo săptămână. “rândunica” sau alte jocuri vechi. 90 de ani cum mă vedeţi. de când ea încercase să-şi aducă soţul pe sus. omu’ asta nu-i cuminte. Aşa l-am găsit: în cerdacul lui sculptat cu migală. ba arborenii spun că moşneagul ăsta mai bate încă “lunca”. vorbind despre bărbatul ei ca şi cum n-ar fi de faţă. Apăi vin eu acasă. Vasile Cârcu. dealu’ tot o prins viaţă şi-atuncea. E prima dată când auzim cuvântul “solomonar” rostit răspicat şi firesc. Dora. o apărut solomonariu. Mi-o zâs: “Lasă. dar aşa de voiniceşte.” “Iaste. la început de veac. am auzit că ştii a desface. Amu. Spre deosebire de celalalt Buliga. care a murit în 1940 “de tânăr”. mă mai gândesc şi eu că n-o fi mort”. Iată cum a fost: “Era lângă un iezer un balaur care scotea ploile. omul femeii iştiia vine. Aşe m-am bucurat. Găsim în sfârşit omul care ne poate vorbi cu exactitate despre gonitorii de nori. zice ea. Întreb: “Tu. stai o ţâră. dar eu atâta mă sâmt de deştept. s-o stârnit o vântoasă şi toată iarba dealului o-nceput să se mişte şi să se înfoaie. iar mă duc: “Tu. Cu frâul asta el o îmblânzit balaurul. avea un toiag cu care a fost omorât un şarpe. eu eram mai darnică. un vecin. vine şi a meu acasă. o apărut solomonariu. da’ cumătra asta. trece vreo două zâle. de o inteligenţă înspăimântătoare. păi să-l aducă deacolo şi pe-al meu om pe sus”. vânos şi puternic. sau aşa?”. cu şapte pieptare. că-i mai veni!”. topor descântat şi frâu din coajă de mesteacăn.” Ei.Citisem despre apa sau laptele cald şi proaspăt pe care trebuie să-l bea “chematul” spre a i se restabili echilibrul energetic. “L-am scos dintr-un lagăr şi o marş. carnea nu i se boţise de fel. Omul din faţa mea era el însuşi o legendă: ştie “cât în stele”. n-oi veni. privind depărtările. cartea de vrăji în mână. s-au adunat înţelepciunea celor 91 de ani şi legendele unui sat întreg. ne întrerupe şi bătrâna Buliga. Zice: “Stai. mâine dimineaţă-i acasă. “Da”. În vremea asta. mă tem!”. în sfârşit. că-ti cânt tot bordeiu’!”. călare pe balaur… Punctul terminus al iniţierii noastre. iar pieptul îi era încă bombat şi tare. ori dă-mi banii ori fă ce fă. ai văzut c-o venit a lu’ cumătrata?”. parcă nu mai am pereche. aşa zgârcită era… n-ar fi dat nemica… Dar când am văzut-o că şi ea se-ntinde să deie. fiindcă purta duşmănie oamenilor. eu şi o vecina cumătră. Despre solomonari i-a vorbit odată. În ochii săi mereu umezi şi lucitori. La intervale rare. dacă nu. Eu n-am vrut să-l ieu acasă şi vrăjitoarea m-o hulit. solomonariu sta-n balcon cu boieriu moşiei. “Stai o ţâră”. zâce ea. pe care preferam să o redăm cu exactitate: “N-o fost ăsta acasă trei ani din lagăr. Amu. Iată o istorie veche. Astfel îşi începe povestea. cu traista. tu. şi nu mi-o mai păsat de nemica”. Na. la vârsta asta ajungi la aşa o cuminţenie şi linişte. mai durează…” Zic: “Nu-l aduce amu. . da’ aşa. amu o să ziceţi. că şi feciorii tineri se înciudează când îl văd. la vârsta de 60 de ani. c-am lăsat şi bani şi tot. Dacă-l aduc ştiu că-i mort. apăi eu nici atâta nu m-am oprit. Zâc: “Nu te teme. cu francheţea de temut a bucovineanului puternic: “Uitaţi-vă la mine. “Nu-l aduce pe sus – zic – că mi l-oi omori. ne-am luat două femei şi ne-am dus la vrăjitoarea ceea. ca şi cum ar fi un lucru neînsufleţit. Dora? Ai început ceva. Dora. bătrânul acesta era în putere. că toate din lumea asta le vezi limpede”. Vrăjitoarea zice: “Na. Şi. Vasile ăsta o vrut să-l împuşte şi-atunci vai. dară n-o ştiut pe un’ să margă şi l-o prins şi l-o băgat în alt lagăr. sau veghind parcă ceva anume. ştiam că dacă umblătorul prin nori nu primeşte apa imediat ce ajunge poate muri. amândoi. faci?”. Eu zic: “Îl aduce pe-al ei pe sus. prin 1929-1930. Mai trece vreo două zile.

Curios este că imediat au început cu toţii să râdă şi eu nu pricepeam în ruptul capului de ce râdeau. principiu al haosului şi stihiilor. casvanenii se porniră să vorbească. Vai. aproape că nu simţisem când în ogradă au intrat – şi nu ştiu să-i fi poftit cineva – ţărani casvaneni. în papura ceea şi mâncă acolo peste. urmaşul zeului dac Gebeleizis. ce strunea cu fulgere fiara norilor de furtună. Scrierea meroitica rezista si ea incercarilor de descifrare. am avut impresia că de fapt de mine râdeau. Şi toată carnea fetelor şi pântecelor li se mişca şi. istoria e atât de coerentă. pentru o clipă. pe la boieri ce nu ţineau sărbătorile. Da. cat de ger ar fi. Mergea pe hăt şi păzea cerul. întreb. Asta. fără un cuvânt. vecinu’ meu o pus puşca la ochi… da’ solomonariu i-o zis. Savantii stiu sa le citeasca fonetic. scorburi sau în pământ. mare. bătrâân…”. aşa mănâncă solomonarii. că era dăscălit. călare pe balaur. cu doua capete şi avea patru labe. nouri repezi şi vânturi. mai rău. dar toţi deodată şi despre cu totul altceva. solomonarul există şi este un om. asta era istoria secretă a mentalităţii populare. o serie de informatii esentiale. iar despre stapanii Romei de dinaintea romanilor lipsesc. vorbea despre potopuri. mânca numai ouă. 8 Runele magice. Când vroia s-o pornească prin cer. îi bătrân aicea. şi-l conducea pe unde vroia el. etrusca ramane o limba necunoscuta.000 de inscriptii din Sudan. Găsisem Ţara Solomonarilor. zeul furtunilor fertile. profund şi sănătos. 13. zic că femeia îi stoarce de puteri şi dacă o singură dată o iubit o femeie. se prefac în oameni ca toţi oamenii. Spusele bătrânului tăinuiau pilde ancestrale. că după aceea îi mai rău. de care ştiam: balaurul. această poveste de demult. aşa mută ploile pe păduri şi cruţă satele”. Prelungirea vocalelor producea un ritm halucinant. dar el nu mânca de dulce. mălai şi faguri de miere. insa nu reusesc deloc sa le inteleaga sensul. dacă nu-i arunca boieriu în mocirlă câte un bou sau o oaie de pomană. Solomonariu îl prindea de gât şi bătea grindina. Grigore Manoilă. Aproape că nu-l mai auzeam.Solomonariu îi spunea: “Nu-l împuşca. iţi legăna întreg sufletul ca într-o dormitare plină de suspinări şi surâsuri. lapte. iar moşneagul se repede să-mi răspundă: “Daa. dar asta nu mai avea nici un fel de importanţă. hohot de castă. Trăiesc fără femei. el conduce vântoasele”. ca un şuier molipsitor. 241 de semne imposibil de echivalat. Solomonariu îl păcăleşte. şi când să ridicau amândoi. nimic extrasenzorial sau fantastic. om era. în frunte cu hâtrul satului Arbore. In consecinta. totul are o concreteţe crudă. Şi bătrânul continua. 10. balaurul întreabă de solomonar dacă-s în ţarină ori pe pădure. “ca 5 metri lung. se lasa în balta ceea. balaurul e un şarpe sau peşte mare. Un râset înspăimântător. observându-i un licăr în coada ochiului lui nea Grigore. îi bătrân. privindu-i nedumerit. că după aceea o să fie mai rău. La urma. arunca baltagul în mijlocul bălţii şi când ieşea balauru’ îi arunca căpăstrul pe gât şi pornea ca o nălucă prin cer.000 de placute funerare au fost descoperite in Toscana. solomonariu smucind din frâu balaurul cela bălos. aşezându-se pe unde-au apucat. nu-l împuşca. cu solomonariu pe dânsul. ce nu-i dădeau de pomană şi le bătea moşia cu piatra…”. avea cam 2000 de chile. bătrânul parcă îmi descânta simţurile. Când solomonariu îi încălecat pe balaur prin cer. De dormit nu doarme în căşi. cu milă. ieşind cu toţii din muţenie. pe mai departe. Enigmele ingropate in “litere” • • • . cu mine în mijlocul lor. ascultând şi ei. lasă-l. îmblânzit şi învins de solomonarul demiurg. Discul de argila cretan de la Phaistos. c-aista-i de mult aicea. Boieriu îl ospăta. zice că-s în ţarină când îs pe pădure. se ducea pe malul heleşteului şi citea din carte. ci pe malul taurilor. ”Şi solomonariu era om sau ce era? Locuia la boierul acela?”. îi mai rău. Şi Vasile ăsta zicea c-o văzut cum venea balaurul înaintea ploii printre nouri. căci nimeni nu spusese vreo glumă. După ce gata de citit. Repetând acelaşi basm şi aceleaşi cuvinte. cu musteaţă. poveştile sale veneau din veac. în peşteri.

in Valea Indului (400 de semne identificate pe sigiliile harapeene) si. . mult mai aproape de inima civilizatiei europene antice.Hr. in cateva secunde.Acest scenariu al neputintei se repeta cam peste tot in lume. care continea acelasi text in trei scrieri diferite: greaca veche. sec.000 de ani. Cascajal (inscriptia olmeca perpetuand. care pot compara. In schimb.). X i.400 de glife) sau in Iran (21 de inscriptii in piatra ori pe placute de argila gasite la Susa si atribuite protoelamitei). limba aztecilor.500 de semne. sau scrierea minoica din Cipru. datand de acum patru milenii. demotica si egipteana. din Mexic – Valea Oaxaca (inscriptiile zapotece. din aceeasi perioada). glife (reprezentari figurative stilizate) si diferite desene antropomorfe sau zoomorfe. mii de versiuni posibile ale uneia si aceleiasi unitati semantice. Urmasii lui Champollion nu au toti la dispozitie o comoara precum stela de la Rosetta. au computere ultraperformante. in insulele grecesti (hieroglifele din Creta. misterul a 62 de semne) sau frontiera cu Honduras (300 de documente impenetrabile redactate in limba nahuatl) – in Insula Pastelui (circa 20 de placute de lemn gravate cu 595 de semne de baza si peste 1. nivel la care prezinta o combinatie naucitoare de litere. inca vorbita pe scara larga de catre indigenii mexicani. Cu toate acestea. cu peste 2. nu a putut fi descifrata complet la nivel pictografic. vreme de 3.

vorbite intr-un areal imens. insa progresele nu sunt realmente semnificative. Dificultatile incep sa apara atunci cand se compara texte de proveniente diferite. Unii specialisti le considera chiar cele mai vechi alfabete cunoscute. ce dateaza din primele doua milenii de dinaintea erei noastre.000 de “personaje”. intrucat pe artefact se afla inscriptii pentru care s-au folosit trei randuri de cuneiforme distincte! . s-au gasit mesaje ale regelui Enmerkar. incluzand Anatolia si intreaga Peninsula Arabica. Un echivalent al pietrei magice de la Rosetta a fost descoperit la Persepolis. desi au fost analizate circa 12. dar. Epigrafistii nu reusesc sa stapaneasca pe deplin nici cuneiformele sumeriene identificate in alfabetele limbilor houritte (folosita in Mesopotamia de nord) si ourarteana (vorbita in Anatolia orientala). acesta mai mult i-a incurcat pe cercetatori. ce se intindea de la Mediterana pana in Persia. zona localizata in Irak). bazandu-se pe o serie de descoperiri facute la Uruk. Pe tablitele de argila de aici.S-au conceput deja trei programe de ordinator. prin care acesta le facea o comanda de metale pretioase negutatorilor din orasul Aratta (in Iranul din vremea noastra). initial.000 de glife si 6. in sudul Mesopotamiei (azi. caci cuneiformele au servit unui numar de 15 limbi si dialecte.

sub supravegherea Royal Asiatic Society din Londra. de multi. care. insa abia in 1911 egiptologul Francis Griffith a reusit sa echivaleze partial doua dintre variantele lor idiomatice. pe urmele lui Joseph H. din Ciad pana in Eritreea. asa cum a fost ea daltuita in piatra. Pentru a se intelege dificultatea acestei cercetari comparatiste. folosita. in final. Frederic Cailliaud a publicat copii ale unor inscriptii meroitice. iar in 1857. O preocupare speciala o reprezinta. Meroitica este limba protonubiana din care s-au format majoritatea dialectelor nilo-sahariene moderne. O copie a textului a fost dusa in Anglia de catre tanarul militar englez Henry Rawlinson (foto. cercetarea a stagnat. pana in 2007.Dupa ce. francezul Jules Oppert si pastorul irlandez Edward Hincks. a oferit una dintre cele patru versiuni paralele de traducere a textului original. in urma descoperirii unui document fabulos. In consecinta. vorbite pe o suprafata vasta. la Behistoun. in jurul Babilonului. Rawlinson. in Nubia egipteana (nordul Sudanului de azi). azi. Paul-Emile Botta. echivalentul britanic al lui Champollion. a identificat. Bruce Trigger a reincadrat ramificatia de dialecte in arborele limbilor sudanice orientale. consulul francez de la Mossul. cu cateva secole inainte de Hristos. unul care combina caracterele ideografice cu cele fonetice. Inca de la inceputul secolului XIX. jos). s-a reusit reconstituirea a doar 300 de cuvinte… . Apoi. este considerat. in 1842-1843. e de notat ca. mai multe inscrisuri revelatoare. o alta limba disparuta. alfabetul unei limbi asiriene protopersane a fost descifrat la jumatatea secolului XIX. alaturi de Willian Henry Fox Talbot. Rawlinson. Greenberg. a primit titlul de Sir din partea reginei Victoria. Este vorba despre biografia oficiala a marelui rege Darius. iar in 1964. in muntii Iranului.

In 1961. membri ai echipei arheologului clujean Nicolae Vlassa au descoperit (in absenta lui Vlassa. a celor minoice din Creta.. alaturi de alte artefacte care insoteau in timp ramasitele unui barbat din vechime (probabil. seara.Hr. pe plan european. cam din anul 5.Hr.500 i. dar au nascut controverse enorme. in satul Tartaria de langa Alba Iulia. un saman). – s-au dovedit a fi mult mai vechi. mai exact in santierul Gura Luncii de pe malul Muresului. care ar putea schimba intreaga conceptie actuala despre originea scrisului.Protocronisme autohtone – misterioasele tablite din Romania Limba sau limbile vorbite in vechime pe teritoriul Romaniei au lasat putine probe epigrafice. Datate cu carbon radioactiv. . putin inaintea terminarii programului de lucru). tablitele – despre care se credea initial ca au fost realizate in jurul anului 2700 i. inaintea primelor inscriptii sumeriene sau. trei tablete de lut nears.

de la numele unei suburbii a Belgradului. in 1908. ceea ce elimina ipoteza unor contrafaceri extrem de abile. in Bulgaria. momentul realizarii ei fiind urmat de o migratie de populatie din zona Traciei spre cea a Orientului Apropiat. Din cauza putinatatii dovezilor existente si a unor neconcordante din articolele lui Vlassa consacrate subiectului. sau la Karanovo si Gracianita. au fost excavate de langa Portile de Fier. in Serbia. Jirov in 1971. O teza aparent fantezista. precum rusul N. au fost identificate tablite asemanatoare celor de la Tartaria) bazat pe o posibila forma de scriitura care precede cu un mileniu cuneiformele din Mesopotamia. In plus. dar din fier. afirma ca scrierea de tip Tartaria este protosumeriana. dar care a primit sustinere din partea mai multor savanti romani si straini. specialistii nu au cazut de acord daca este vorba de un mesaj realizat .Obiecte similare au fost descoperite si la Lepenski Vir. fapt ce indica un continuum balcanic (asa-numita Cultura Vinca. unde. urmat de polonezul Ludwig Zailer sau de ungurul Janos Harmatty. tablite aemanatoare.

cu un sistem grafic echivalabil unui alfabet sau de reprezentari mai degraba picturale. . dar fara impact international. o ramura de copac). pe langa multele contestari care le integrau mai degraba in randul amuletelor.). in secolul al XIX-lea. fie in cadrul unor lucrari efectuate la temelia Manastirii Sinaia (pe locul unui fost altar al cultului zalmoxian?). reproducerea in situ a complexului arheologic in care s-a efectuat descoperirea. fie la saparea fundatiei Castelului Peles. si glife usor recognoscibile (un animal cornut. unde apar. au fost descoperite. Se pare ca. Arhaicele pictograme au primit. cu caracter totemic. nementionarea in raportul preliminar de sapatura a tratamentului suportat de piese etc. absenta fotografiilor de la locul excavatiilor. statutul de protoscriitura din partea unui savant de talia Marijei Gimbutas. O controversa similara. chiar daca – din neglijenta? – arheologul roman implicat nu a putut lamuri mai multe semne de intrebare procedurale (situatia stratigrafica a tablitelor. un chip de om. un numar neprecizat de tablite de aur cu inscriptii dacice. posibila ardere a obiectelor in laboratorul de restaurare din Cluj. o ridica si chestiunea ipoteticelor tablite dacice din aur de la Sinaia. pe langa simboluri abstracte. in jurul anului 1873.

de catre academicianul Grigore Tocilescu. la acel moment. . in secret. existand doar presupunerea ca ele ar fi fost aduse la muzeu pe la inceputul secolului XX. in timpul momentelor critice de la finalul primului Razboi Mondial. in om de afaceri si implicat in mai multe scandaluri. Se pare ca. cu acordul directorului muzeului. cu imagini parca desprinse (sau copiate?) de pe Columna lui Traian si ample fragmente de scriitura in alfabet grecesc. in lumea academica romaneasca. asa ca nu s-au inghesuit sa le cerceteze. in timp ce altele – circa 35-40 – ar fi reintrat. s-au facut conexiuni intre pictogramele de la Sinaia si scrierea pe mandibule de cai de la Chitila (concurand scrierea pe carapace de broasca testoasa din China neolitica). o parte ar fi fost topite de Carol I (caruia ii fusesera daruite de premierul Lascar Catargiu) pentru a finanta constructia resedintei sale montane. in tinerete. “Cronica apocrifa pe placi de plumb?”. in tezaurul Bancii Nationale de la Bucuresti. Autorul. l-ar fi chemat pe tanarul Dan Romalo sa le fotografieze. dupa 1989. fapt ce ridica intreaga afacere la un nivel greu de probat stiintific. Istoricii s-au temut mai multe decenii ca ele ar fi reprezentat niste falsuri. nu se cunostea nici macar provenienta aproximativa a obiectelor. tablitele constituiau o epopee fastuoasa a regilor daci. In 2003. prin anii ’40. unele tablite s-ar afla in continuare in Rusia. cunoscut epigrafist. dar si intr-o limba necunoscuta. insa. inginer pensionar. o carte a lui Dan Romalo.Dupa ce au fost copiate pe alte tablite. dar de plumb. fusese chemat sa fotografieze niste misterioase placute de plumb depozitate in subsolurile Muzeului de Antichitati din Bucuresti. Conform marturiei extrem de discutabile a unui fost ofiter din trupele speciale sovietice (Vitalie Usturoi. De asemenea. inclusiv de contrabanda cu materiale radioactive). povestea ca. profesorul Ion Nestor. O prietena a familei Romalo. sa inceapa redactarea unei carti consacrate acestui fenomen si. starnea agitatie in presa si. impreuna cu Closca cu puii de aur si alte valori. Laolalta. posibil in limba daca. convertit. in timp ce alta parte ar fi fost depozitate in tezaurul Bancii Nationale si ar fi luat drumul Moscovei. s-ar fi incumetat. Marioara Golescu. pe alocuri.

ori falsuri exceptionale atribuite fie invatatilor din Scoala Ardeleana. insa. care aprofundasera subiectul. printr-un miracol.P. in continuare. fie unor anonimi geniali (inclusiv un savant de talia lui Vasile Parvan mergand pe aceasta interpretare)? Un lucru este clar: asemenea materiale. In prezent.In anii ’80. Facts. la circa 50. mama lui Dan Romalo a reusit sa salveze o mare parte dintre cliseele realizate in 1943-1944. in colectii particulare sau institutionalizate. nu puteau fi opera unui diletant. copiate ulterior in plumb. DICTIONAR A-Z . ci a unor martori ai evenimentelor narate sau a unor cunoscatori ulteriori ai lor. “Hrisovul lui Iurg Koriatovici” – in materie de falsuri patriotice. estimand numarul lor total pe teritoriul Romaniei. in opinia lui P. sau de plumb (dintr-un aliaj aproape identic cu cel folosit la Sarmisegetuza) dar acoperite initial cu folie de aur si realizate de marii preoti daci (teza reluata de Dumitru Manolache in cartea sa din 2006 “Tezaurul dacic de la Sinaia – legenda sau adevar ocultat?”). fie lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (recidivist dovedit – “Diploma barladeana”. oficiali ai Muzeului de Arheologie sustin ca detin pana la 35 de artefacte (din aproape 100 existente candva). Panaitescu) sau Nicolae Densusianu (autorul cartii “Dacia preistorica”). extrem de coerente. Originea obiectelor este. dupa cutremurul din 1977. ar mai fi ramas doar patru asemenea tablite (altele doua regasindu-se in colectia Manastirii Sinaia). S-au emis mai multe ipoteze legate de subiect. la Muzeul (redenumit) de Arheologie. extrem de disputata: placi de aur.

I. inscriptiile in trei limbi sumeriene de la Persepolis. de inspiratie chineza (kanji) si doua silabice. Teoretician al fenomenului comunicational contemporan.. carturari”. folosita din Antichitate pana in anul 394. Ind. Arheolog danez care a descoperit si studiat inscriptiile trilingve. datat 1374. comparand elina cu demotica si cu hieroglifele egiptene. locale (hiragana si katakana). N. Tim Berners. inventatorul HTML (HyperText Markup Language). Jean-Francois (1790-1832). Marek. E. cu trei milenii inainte de Hristos. Iurg. Koriatovici. D. K. Fenicieni. Epigrafie.A. autor al tomului “Dacia preistorica” (aparut postum. Japonia. Niebuhr. s-a practicat – in special pe sigilii – o scriere inca nedescifrata. Valea. Bolter. Densusianu. H. Hieroglife. unul dintre cei suspectati ca ar fi fost falsificator al tablitelor dacice de aur de la Sinaia. M. Caractere figurative cu care a fost realizata scrierea vechilor egipteni. prin care se facea o donatie ce includea satul Zabrauti. Sistemul japonez de scriere folosit azi este o combinatie unica a trei sisteme diferite: unul logografic. Kurt Wilhelm (1915-1972). academician. pot fi intalnite caractere din toate cele trei sisteme. a carei scriere era bazata pe cuneiforme sumeriene ce reprezentau silabe cu vocale bine definite. bazata pe limba harapeeana. F.Hr. conform caruia omenirea a intrat in stadiul final al culturii de tip “print”. in 1913). realizate cu cuneiforme. bazat strict pe consoane. L. codul apt sa creeze layout-urile ingloband grafica si text care au stat la baza crearii paginilor de web.Hr. Savant de origine engleza.. a reusit sa le descifreze pe acestea din urma in 1822. metal sau alte materiale dure. Nicolae (1846-1911). Champollion. Grotenfeld. Lee. autor – sub pseudonimul-anagrama Ceram – al volumului “Zei. Savant german. subintitulat “Romanul arheologiei”. cercetator la Massachusetts Institute of Technology (MIT). G. B. Savant francez care. Zona in care. Jay David (n. Stiinta care se ocupa cu descifrarea inscriptiilor in piatra. Sir (1955). Istoric roman. Georg. Personaj inventat de Hasdeu intr-un fals document medieval. Limba semitica vorbita in Mesopotamia de catre babilonieni si asirieni. in care este prezentata si odiseea stiintifica a lui Champollion. Akkadiana. in anii 2600-1900 i. de la Persepolis (Iran). folosind inscriptia trilingva existenta pe stela de la Rosetta. 1951). identificand 42 de cuneiforme principale si intuind structura silabica a idiomurilor folosite. Cercetator german care a reusit sa descifreze. In aceeasi propozitie. J. Au dezvoltat. in 1802. morminte. Carsten (1733-1815). un alfabet propriu. in jurul anului 1050 i. . C. asemenea egiptenilor.

Atat de putin mediatizate. in anul 131 (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic). adica dacii. Silabic. Nicolae. nu sunete individuale. dar si pentru istoria Europei. din marele neam al tracilor. Primul proiect din categoria hypertext. si ea. desi aproape nimeni “quia se litteras scire negavit” – “nu stia a scrie literele” -. Wadi el-Hol. Henry C. a descoperit la Tartaria trei tablite de lut din Neolitic. Bruce C.. a considerat ca presupusele tablite dacice de la Sinaia reprezinta simple falsuri. 9 Tablitele cerate de la Rosia Montana Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc. pentru cine cerceteaza tablitele de la Rosia. datand din anul 2000 i. U. in care caracterele reprezinta silabe. In tablite se stipuleaza clar ca. a contribuit la descifrarea partiala a alfabetului nubian meroitic. descoperita la Behistoun. se intelegeau foarte bine cu romanii. deci nici un tezaur scos la lumina de-a lungul timpului. Arheolog si lingvist canadian. Xanadu. Vasile (1882-1927). tablitele cerate gasite intamplator in galeriile minelor reprezinta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustin ca dacii nu exploatau aurul. care a ramas in istorie pentru construirea Marelui Zid Chinezesc si pentru prima standardizare a limbii si scrierii celui mai numeros popor al lumii. X. Rawlinson. ca si “autohtonii”. precedand scrierea zapoteca. ii parvine o copie a biografiei regelui persan Darius. cu caractere romane. dintre care 28 unice.). nu pot fi dacice. R. cu greu in picioare. Olmec. Sir. folosit inca din Antichitate in diferite zone ale lumii. T. Parvan. Arheolog clujean care. cu sase milenii in urma. dar transliterat. Inscriptia descoperita in 2006 la Cascajal – si inca nedescifrata – foloseste 62 de simboluri. (1937-2006). Zhuang. initiat in 1960 de Ted Nelson. Dinastie chineza venita la putere in anul 221 i. nici macar faimoasele bratari de aur. Supranumit “tatal cuneiformelor”. S. erau inregistrate recoltele si efectivele turmelor de vite. in 1846. Z. P. care foloseste alfabetul logografic Sawndip – atestat inca din anul 689 si derivat din cel chinezesc Han. Zona din Valea Nilului in care au fost descoperite inscriptii realizate cu cel mai vechi alfabet egiptean. Cel mai vechi sistem de scriere precolumbian (900 i. din 1957. Sistem de scriere. in limba latina vulgara. Uruk.Hr. W. Ele demonstreaza.O. remarcat pentru studiile sale de egiptologie. Numeros grup etnic din China (peste 18 milioane de persoane). in muntii Iranului. de pilda. Cel mai mare arheolog roman. Teoria originii latine a romanilor sta.Hr. V. ca minerii peregrini iliro-dalmatini. Militar britanic caruia. Si asta. ca nu stiau sa il prelucreze. in 1961. partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. Oras in Mesopotamia in care au fost descoperite unele dintre primele dovezi ale scrisului sub forma unor placute din argila pe care. Q.. Qin. Trigger. Vlassa. ceea ce naste o intrebare legitima: cand . pe care se afla elemente ale unui posibil sistem de protoscriere. Este considerat punctul de cotitura in trecerea de la scrierea pe hartie la scrierea pe computer.Hr.

ascunse in galeriile dacice. de G. s-a descoperit aurul cel mai fin. lui Socratio Socrationes. cu comentarii si ilustratie grafica. Ceea ce sustin toti cei care le-au studiat este faptul ca tripticele sunt documente extrem de rare si de o foarte mare importanta. pentru ca in tablite. Scrisul pe tablite cerate este socotit o inventie greceasca. Istoria tripticelor (carti cu trei foi de lemn cerat. Ele au fost descoperite accidental. Am pus in ghilimele “proprietari”. Iar faptul ca aceste triptice au fost descoperite accidental. in minele din Letea. Rosia Montana.Hr. Cele mai multe au fost scoase din tara si se afla la Budapesta. Contracte in limba latina vulgara La Rosia s-au gasit 50 de piese (tablite). de asemenea nestiutor de carte”. Aristofan pomenea ca atenienii isi scriau contractele pe ceara. Berlin. Popa-Lisseanu. pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana. la tipografia Ion C. Unul din triptice a ajuns la Kovacs. superintendentul Unitarienilor din Cluj. unde langa triptice a fost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga. unde. inchiriaza o groapa de aur. de catre eruditul german Theodor Mommsen. la Munchen. s-a gasit si un stil. la fel ca in tablitele cerate de la Rosia Montana. unde au fost gasite cele mai multe. pastrandu-se intregi sau parti doar 25. in minele numite Larnic. ignoranta. cunoscand valoarea . care era mobilata cu o masa si mai multe scaune. o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi. pe care oamenii din zona il numesc condeiu si pe care astazi il folosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Pasti. Dam un exemplu: “Ulpius Valerius. care supara pe multi academicieni. dintre care jumatate au fost distruse integral sau partial. intr-o neinsemnata valcea si intr-un mic paraias. cu varsta apreciata la 40 de ani. prin surparea unor galerii. scriindu-i ca sa gasit impreuna cu o multiume de alte obiecte casnice. despre care zice ca e a sa. cum a fost cea de la Neagra. existand posibilitatea sa existe multe altele. cele 25 de tablite au fost publicate integral. formularea este deosebit de interesanta. impreuna cu obiecte casnice. Stefan Lazar. iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic.anume invatase neamul trac limba latina vulgara? Cat despre vechimea exploatarii in subteran. Vacarescu. aur de 24 carate. In anul 1788. datarile cu C14 au adus dovezi indubitabile ca dacii extrageau aurul cu 300 de ani inainte de a fi partial cuceriti de romani si ca acestia nu au facut altceva decat sa intre in galeriile sapate de daci. ca fiind gasite in minele de aur de la Rosia. despre scrierea in aceasta limba. Iosif. Viena. la o adancime de 277 metri. intr-o mina din Carnicul Mare. ar trebui sa constituie un argument fundamental pentru oprirea proiectelor de exploatare care ar distruge orice vestigiu de o asemenea importanta culturala. contracte de vanzare-cumparare de sclavi si asocieri in vederea exploatarii unor “gauri de mina”. Si inca rezerva surprize. poate din toata lumea cunoscuta. nestiutor de carte. editata in 1926. Prin continutul si destinatia lor. in mina numita Sf. un edict de dizolvare a unui colegiu funerar (cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate). Ascunse in subterane Tripticele au fost semnalate prima oara in anul 1835. din nepricepere. sau rea-credinta. al carei conducator (magister) era Paul Laurentiu Kovacs din Abrud. nefalsificata. tripticele reprezinta contracte intre “proprietari” de mine romani si “arendasi”. Stefan Lazar. Povestea tablitelor descoperite in minele Letea s-a pastrat in detaliu. un baies caruia nu i s-a pastrat numele a gasit trei triptice intr-una din minele de aur restaurate de catre Societatea Sf. este inca o sursa inepuizabila de istorie adevarata. cu totul necunoscuta in lume. Kovacs a daruit tripticul cumnatului sau. avand si o vatra (11 triptice). ele constituind o dovada despre raspandirea limbii latine vulgare in secolul II d. unde. pe langa tablite. in cartea “Romanica”.. legate intre ele) de la Rosia Montana a fost povestita in detalii.baiesi priceputi -. ci doar ca unul care pretinde ca aurofodina era a sa! Atunci care era proprietarul adevarat? Nu cumva un localnic dac? In anul 1873. dupa explorari care dureaza din 1999. Ecaterina. langa Rosia Abrudului. intr-o odaie subterana. Este cel putin ciudat ca Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric.

Natalis de Wailly si Letronne au publicat. cursive. ceara fusese topita atat cat sa se stearga literele initiale si. il supara pe Catilina: “Ispraviti cu atatea grecisme in limba. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe Valea Mozacului. Iata de ce tablitele cerate descoperite pana in prezent. Din cauza acestor falsuri care au circulat in mediile europene de profil. Ciudateniile lingvistice Textul documentului incrustat in astfel de table cerate se scria de doua ori. nici baiesii arendasi. adica perfectul simplu romanesc sau “oltenismul” semnai. Mai ales dupa ce. Samuel. In alte parti. Partea buna este ca cei doi au devenit curiosi cu privire la modelele ce au stat la baza falsurilor studiate de ei. colectionar de antichitati. considerat patriarhul latinilor (vezi foto). De exemplu. in “Journal des Savants”. “patriarhul imortales. de la cap la coada. inclusiv semnaturile celor sapte martori obligatorii. Fiecare triptic este scris de aceeasi mana. sa se fixeze si in scris obligatiunea verbala. au aparut numele mai multor “eroi” din migratiunea huno-ungarica”. scrise cu litere pseudo-scitice si cursive neo-grecesti rau formate. in lucrarea sa “Origini”. “al meu. fara de nici un inteles. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montana cu aproape un secol. librarului anticar Samuel Nemes. obligatoriu. care constituiau o clasa aparte fata de conducatorii vorbitori de limba latina culta. O “ciudatenie” a limbii latine vulgare utilizate in contracte o constituie folosirea “oltenismelor”. in loc de signavi. asa-zisi sclavi adusi de romani pentru a munci in mine. scrisa “sies” sau “sues”. dupa cum stipula cel ce le scria. ne spune ca “limba prisca (vulgara). Popa-Lisseanu scrie in “Romanica” despre incercarea grosolana de falsificare a unor tablite: “Pe alocuri. nemuritor”. ci documente care ofera indicii nepretuite despre relatiile sociale dintre oamenii de rand. toate fiind chitante scrise cu acelasi fel de litere. doi paleografi francezi. apoi fiul lui l-a vandut. unde s-a pastrat ca o curiozitate pana la 181l. patriarhul”! Datarea acestui topor este uimitoare: 1500-1375 i. Cele de la Rosia Montana sunt insa mult mai valoroase. deoarece este specificat in contract ca nici cei care sustineau ca sunt proprietari. Timotheiu Cipariu. Fiul sau. l-a daruit la randul sau Colegiului Unitarienilor din Cluj. Iar limba latina culta. Se pare ca la acest anticar au ajuns si unele tablite in limba greaca. in latina vulgara. adica limba batrana. Una dintre acestea a ajuns la Muzeul National din Pesta.Hr. Acest zeu misterios cu doua capete a fost adorat din timpuri stravechi la Tartaria. un martor se subscrie cu formula segnai. unul in original. a avut doua exemplare de astfel de tablite falsificate. sub numele de Su. tablite asemanatoare au mai fost descoperite intr-un cufar din casa bancherului Cecilius Jucundus din Pompei. cand Stefan Lazar a murit. amandoua comunicate de un profesor de la Craiova. de sapte. niste disertatii total nefavorabile despre tablitele cerate. si poate multe altele ramase prin galeriile din Rosia Montana sunt . dar impreuna constituie singura dovada a vechimii scrierii cursive in latina vulgara. Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul textului. El apare si pe monedele dacice. Si atunci. cine pe cine a “latinizat”? Printre monumentele epigrafice de la Rosia Montana se afla si o stela inchinata zeului Ianus. pe care lingvistii le considera tipic romanesti. in timpul lui Ianus”. pe langa unele vorbe barbare. sub denumirea de Ianus. ca nu ne mai putem intelege cu poporul!”. “siesi”. Isidor. care a achizitionat exemplarul cu pretul de 1000 florini. Acesta este incadrat de cuvintele “IM” si “PIO”. iar numarul sigiliilor martorilor (cu exceptia unui singur contract) era. in anul 1834. altul in copie. pe buna dreptate. pentru ca ele nu sunt simple chitante. in 1875. folosita de patura conducatoare. fara a se desface sigiliile.tripticului. cel cu doua capete. sau Saue. iar scopul contractului era. Falsificarea grosolana G. la un contract de vanzare al unei femei. pe care a incercat sa le falsifice. pronuntandu-se in contra autenticitatii lor. fiind o divinitate al carei simbol era soarele. a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei mai vechi ai Italiei. care poarta inscriptia in limba latina vulgara “SVI MI PIE”. gasim iarasi o forma “autohtona”. membru al Comisiei pentru Conservarea Monumentelor Vechi ale Transilvaniei. l-a cerut inapoi si i-a fost returnat. nici martorii “quia se litteras scire negavit” (nu stiau sa scrie literele).

Immenosum Maius. si inca pastrate ca motiv decorativ pe costumele . ci doar de “gropi” aurifere. vreo suta de nume sunt de origine romana. asezat in Rosia Montana in “vicus Pirustarum”. Cu atat mai mult acestea ar fi trebuit sa fie puse la adapost la centru. toate. Se poate presupune ca cele doua “neamuri” se aflau in bune relatii. a fost cumparata de “Dasius Verzonis”. Dintr-un contract aflam ca o sclava. In Muntii Apuseni traia un alt trib. purtand denumiri autohtone. dar de conditie mai buna. misiunea stiintifica a fost sponsorizata de statul francez. colonizati in tinutul aurifer.dovezi nepretuite ca latina vulgara se vorbea cursiv de catre neamul trac. pentru ca acestia foloseau latina oficiala. Monumente unice Din cele 25 de tablite cerate. deocamdata. Aceste asezari. acolo unde se tineau socotelile referitoare la toate exploatarile aurifere! Afaceri dubioase Istoricii sustin ca minele “romane” erau exploatate direct de catre imparat. dar si altor neamuri de traci. prin “procuratori aurari”. Incepand cu 1999. Conform acestor specialisti. in functiile superioare. Anssium. pentru ca cei care le incheiau erau in afara organizarii exploatarilor de catre procuratorii romani. iar cei care le scriau cursiv in latina vulgara nu erau functionari romani. iar toponimele amintite ori reprezinta cartiere. au fost parasite simultan. din sclavi in cele inferioare si din baiesi priceputi. specific pentru Rosia Montana: banda superioara decorata la colturi cu doua spirale si un fronton triunghiular la mijloc”. Resculum. facute pe la spatele comenduirii romane. In afara de acestia. Este vorba de simboluri stravechi. locuite de liberti romani si de mineri peregrini iliro-dalmati. si ale dacilor liberi. La UTAH exista un departament de arheologie miniera. undeva in sec. care “pirusta e”. folosite de populatia autohtona din cele mai vechi timpuri. iar restul in localitatile neidentificate pe teren deocamdata: vicus Deusara. pentru a intelege de ce documentele n-au fost tinute la centrul tuturor minelor stapanite de romani. Protagonistii contractelor Dintre semnatarii contractelor. Intregul personal al minelor era format din liberti. plus geologi de la Universitatea Tehnica Babes Bolyai din Cluj si de la Universitatea Tehnica din Mnchen. aceia care pretindeau ca “gaurile de mina” pe care le inchiriau erau ale lor. fratii dacilor. fie ca “scribii” erau in bune relatii cu dacii si nu au vrut ca romanii sa fuga cu astfel de acte de proprietate. Este important sa aflam cine erau arendasii si cei care scriau contractele pentru romanii nestiutori de carte. Alti baiesi. in numar relativ mic. C. nefiind vorba de minele mari. in cadrul municipalitatii romane. al pirustilor daci. “Stilul monumentelor epigrafice este unic. Vreo patruzeci de nume pomenite de tablite sunt “barbare”. au nume grecesti si nu este exclus ca si acestia sa se fi avut bine cu dacii. tot liberti. Passima. in afara de Immenosum. “Rosia Montana Gold Corporation”. de tip vicus si castella”. la Zlatna. La inceput. noua dintre documente au fost redactate la Alburnus Maior. Contractele scrise pe tablite par cel putin dubioase. pentru ca erau niste acte pe care proprietarii n-ar fi vrut sa le piarda! Se poate presupune fie ca erau “furtisaguri”. asa cum s-au avut intotdeauna. III. foarte avansat ca metode de cercetare. Si de ce au fost “ingropate” tablitele in galeriile miniere greu accesibile? S-a spus ca din cauza atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor. Tablitele ne spun ca majoritatea procuratorilor erau doar niste liberti. ori asezari pe criterii etnice. Alburnus Maior era o “structura de sine statatoare. apoi 40% din cheltuieli au fost preluate de S. pe ceramica. culta. originare Daciei . aliate cu triburile sarmate. doua in cazarmile Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. vreo cinsprezece. iliri indeosebi. probabil cu diferente mici de pronuntie. Rezultatele cercetarilor laborioase au fost publicate in volumele “Alburnus Maior” I si II. care pretindeau ca stapanesc “gropi de aur”. cu un statut juridic incert. dupa cum demonstreaza “greselile gramaticale” din texte. Baridustarum. la Rosia Montana cerceteaza o echipa de arheologi si specialisti francezi de la “Centre National de la Recherche Scientifique”. exista o multime de “particulari” romani. de la “Unite Toulousaine d’Archeologie et d’ Histoire (UTAH)” si de la Universitatea “Le Mirail”. Cei mai multi dintre “arendasi” erau baiesi din tribul dalmat al Pirustilor.

pentru cine cerceteaza tablitele de la Rosia. Campania din 2002 a furnizat noi datari dacice”. datarile cu C14 au adus dovezi indubitabile ca dacii extrageau aurul cu 300 de ani inainte de a fi partial cuceriti de romani si ca acestia nu au facut altceva decat sa intre in galeriile sapate de daci. Dacii. cu greu in picioare. ceea ce naste o intrebare legitima: cand anume invatase neamul trac limba latina vulgara? Cat despre vechimea exploatarii in subteran. Recomandam aceste volume si “academicienilor” care sustin ca dacii nu extrageau aurul din subteran si nu il prelucrau! Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc. in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana. adica dacii. dupa explorari care dureaza din 1999. la fel de vechi pe aceste meleaguri ca si spirala si triunghiul. aur de 24 carate. Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral vor continua sa-si deschida santierele lor. este foarte posibil ca Rosia Montana sa fi cunoscut o activitate miniera chiar din epoca bronzului. se intelegeau foarte bine cu romanii. pentru ca suna altfel cand o spun ei: “In opinia noastra. Toate acestea ne duc la ideea ca activitatea miniera dacica era bine dezvoltata in subteran la Rosia Montana. dupa cucerirea si relansarea activitatii miniere. pentru care sunt sapate nise in pereti. ca nu stiau sa il prelucreze. desi aproape nimeni “quia se litteras scire negavit” – “nu stia a scrie literele” -. cat si la Carnic. nici macar faimoasele bratari de aur. atat la Tarina. cu proportii regulate.Hr. ca minerii peregrini iliro-dalmatini. pe care cercetatorii francezi le banuiau “si mai interesante” decat cele cercetate. deci nici un tezaur scos la lumina de-a lungul timpului. de pilda. nefalsificata. Rosia Montana. este inca o sursa inepuizabila de istorie adevarata. Apoi. s-au reluat lucrarile deja sapate in epoca preromana si vor fi fost date in utilizarea probabila a acelorasi familii de mineri indigeni. Daca sectorul este amenintat de extinderea exploatarii de suprafata. In capitolul “Retelele miniere antice” din volumul I “Alburnus Maior” se propune in repetate randuri deschiderea unor galerii foarte vechi. in anul 131 (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic). De fapt.populare. “Pe santierul Carnic I datarea dacica obtinuta cu C14 are o cronologie intre 265 si 90 i. zidite nu se stie de catre cine. din marele neam al tracilor. intr-o neinsemnata valcea si intr-un mic paraias. calibrate si foarte geometrice. In tablite se stipuleaza clar ca. sfarsitul sec. Teoria originii latine a romanilor sta. Istoria tripticelor (carti cu trei foi de lemn cerat. Filoanele bogate au fost cu siguranta exploatate initial la suprafata. Aveau si de ce sa recomande acest lucru. I d. datata cu C14 la mijlocul sec. s-ar impune demararea acestor investigatii”. Singura noutate pe care o aduce romanizarea se pare ca rezida in introducerea opaitului. cum a fost cea de la Neagra. s-a descoperit aurul cel mai fin. in limba latina vulgara.I i. Si inca rezerva surprize.Hr. poate din toata lumea cunoscuta. In campania din 2000. ca si “autohtonii”. “Sectorul Habad este renumit ca gazduieste lucrari foarte vechi. nu este posibil sa se distinga importante schimbari in tehnica miniera. apoi in subteran. dar si pentru istoria Europei.Hr. unde. Mai multe intrari apar relativ usor de redeschis manual sau cu excavatorul. dupa diferitele faze de sapare observate in plan si topografia lucrarilor acestei retele. Ele demonstreaza. si ea. tablitele cerate gasite intamplator in galeriile minelor reprezinta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustin ca dacii nu exploatau aurul. care supara pe multi academicieni. Inainte se foloseau bete de lemn pentru iluminat. initiatorii exploatarii in subteran Citam in continuare din concluziile francezilor. partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. Si asta. in aceeasi maniera de abataj. Atat de putin mediatizate. Un opait catalogat ca “ceramica romana atipica” este decorat central cu un frumos simbol solar. nu pot fi dacice. a fost descoperita o sustinere miniera din lemn in situ in reteaua de galerii Tarina. atat de caracteristica. probabil o tehnica miniera dacica”. legate intre ele) de la Rosia Montana a . Nimic nu ne impiedica sa credem ca exploatarea miniera a fost initiata de daci.

Contracte in limba latina vulgara La Rosia s-au gasit 50 de piese (tablite). de G. despre care zice ca e a sa.fost povestita in detalii. Prin continutul si destinatia lor. la tipografia Ion C.Hr. Popa-Lisseanu. Berlin. in cartea “Romanica”. lui Socratio Socrationes. editata in 1926. Dam un exemplu: “Ulpius Valerius. cu totul necunoscuta in lume. pastrandu-se intregi sau parti doar 25. Iar faptul ca aceste triptice au fost descoperite accidental. din nepricepere. formularea este deosebit de interesanta. Este cel putin ciudat ca Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric. Am pus in ghilimele “proprietari”. de asemenea nestiutor de carte”. tripticele reprezinta contracte intre “proprietari” de mine romani si “arendasi”. pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana. existand posibilitatea sa existe multe altele. Aristofan pomenea ca atenienii isi scriau contractele pe ceara. sau rea-credinta. Cele mai multe au fost scoase din tara si se afla la Budapesta. Ceea ce sustin toti cei care le-au studiat este faptul ca tripticele sunt documente extrem de rare si de o foarte mare importanta. ignoranta. ci doar ca unul care pretinde ca aurofodina era a sa! Atunci care era proprietarul adevarat? Nu cumva un localnic dac? In anul 1873. Scrisul pe tablite cerate este socotit o inventie greceasca. dintre care jumatate au fost distruse integral sau partial. o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi. ele constituind o dovada despre raspandirea limbii latine vulgare in secolul II d. ascunse in galeriile dacice. Viena. nestiutor de carte. despre scrierea in aceasta limba. pentru ca in tablite. contracte de vanzare-cumparare de sclavi si asocieri in vederea exploatarii unor “gauri de mina”. Vacarescu. cele 25 de tablite au fost publicate integral. ar trebui sa constituie un argument fundamental pentru oprirea proiectelor de exploatare care ar distruge orice vestigiu de o asemenea importanta culturala.. un edict de dizolvare a unui colegiu funerar (cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate). la fel ca in tablitele cerate de la Rosia Montana. inchiriaza o groapa de aur. .baiesi priceputi -. de catre eruditul german Theodor Mommsen. cu comentarii si ilustratie grafica.

colectionar de antichitati. pe . s-a gasit si un stil. Fiul sau. Ele au fost descoperite accidental. iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic. Ecaterina. pe care oamenii din zona il numesc condeiu si pe care astazi il folosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Pasti. in minele numite Larnic. librarului anticar Samuel Nemes. la Munchen. impreuna cu obiecte casnice. Unul din triptice a ajuns la Kovacs. unde. prin surparea unor galerii. intr-o mina din Carnicul Mare. cunoscand valoarea tripticului. al carei conducator (magister) era Paul Laurentiu Kovacs din Abrud.Ascunse in subterane Tripticele au fost semnalate prima oara in anul 1835. intr-o odaie subterana. Iosif. in mina numita Sf. langa Rosia Abrudului. Stefan Lazar. unde s-a pastrat ca o curiozitate pana la 181l. Samuel. l-a cerut inapoi si i-a fost returnat. ca fiind gasite in minele de aur de la Rosia. Se pare ca la acest anticar au ajuns si unele tablite in limba greaca. l-a daruit la randul sau Colegiului Unitarienilor din Cluj. Stefan Lazar. Povestea tablitelor descoperite in minele Letea s-a pastrat in detaliu. pe langa tablite. cu varsta apreciata la 40 de ani. In anul 1788. care era mobilata cu o masa si mai multe scaune. unde au fost gasite cele mai multe. apoi fiul lui l-a vandut. scriindu-i ca sa gasit impreuna cu o multiume de alte obiecte casnice. superintendentul Unitarienilor din Cluj. Kovacs a daruit tripticul cumnatului sau. un baies caruia nu i s-a pastrat numele a gasit trei triptice intr-una din minele de aur restaurate de catre Societatea Sf. avand si o vatra (11 triptice). la o adancime de 277 metri. unde langa triptice a fost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga. in minele din Letea. in anul 1834. cand Stefan Lazar a murit.

scrise cu litere pseudo-scitice si cursive neo-grecesti rau formate. inclusiv semnaturile celor sapte martori obligatorii. la un contract de vanzare al unei femei. sub denumirea de Ianus. scrisa “sies” sau “sues”. a avut doua exemplare de astfel de tablite falsificate. il supara pe Catilina: “Ispraviti cu atatea grecisme in limba. pentru ca ele nu sunt simple chitante. Acest zeu misterios cu doua capete a fost adorat din timpuri stravechi la Tartaria. patriarhul”! Datarea acestui topor este uimitoare: 1500-1375 i. ceara fusese topita atat cat sa se stearga literele initiale si. a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei mai vechi ai Italiei. sau Saue. nemuritor”. care constituiau o clasa aparte fata de conducatorii vorbitori de limba latina culta. in timpul lui Ianus”. Una dintre acestea a ajuns la Muzeul National din Pesta.care a incercat sa le falsifice. sub numele de Su. cine pe cine a “latinizat”? Printre monumentele epigrafice de la Rosia Montana se afla si o stela inchinata zeului Ianus. sa se fixeze si in scris obligatiunea verbala. fiind o divinitate al carei simbol era soarele. adica limba batrana. Natalis de Wailly si Letronne au publicat. Iata de ce tablitele cerate . Ciudateniile lingvistice Textul documentului incrustat in astfel de table cerate se scria de doua ori. doi paleografi francezi. ne spune ca “limba prisca (vulgara). in lucrarea sa “Origini”. in latina vulgara. un martor se subscrie cu formula segnai. dar impreuna constituie singura dovada a vechimii scrierii cursive in latina vulgara. ci documente care ofera indicii nepretuite despre relatiile sociale dintre oamenii de rand. adica perfectul simplu romanesc sau “oltenismul” semnai. pe care lingvistii le considera tipic romanesti. fara de nici un inteles. “patriarhul imortales. Mai ales dupa ce. pronuntandu-se in contra autenticitatii lor. Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul textului. in “Journal des Savants”. Timotheiu Cipariu. De exemplu. ca nu ne mai putem intelege cu poporul!”. de la cap la coada. Falsificarea grosolana G. tablite asemanatoare au mai fost descoperite intr-un cufar din casa bancherului Cecilius Jucundus din Pompei. “siesi”. nici martorii “quia se litteras scire negavit” (nu stiau sa scrie literele). de sapte. Popa-Lisseanu scrie in “Romanica” despre incercarea grosolana de falsificare a unor tablite: “Pe alocuri. Si atunci. niste disertatii total nefavorabile despre tablitele cerate. Din cauza acestor falsuri care au circulat in mediile europene de profil. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montana cu aproape un secol. deoarece este specificat in contract ca nici cei care sustineau ca sunt proprietari. au aparut numele mai multor “eroi” din migratiunea huno-ungarica”. folosita de patura conducatoare. care poarta inscriptia in limba latina vulgara “SVI MI PIE”. iar scopul contractului era. in loc de signavi. Cele de la Rosia Montana sunt insa mult mai valoroase. obligatoriu. care a achizitionat exemplarul cu pretul de 1000 florini. pe buna dreptate. in 1875. O “ciudatenie” a limbii latine vulgare utilizate in contracte o constituie folosirea “oltenismelor”. toate fiind chitante scrise cu acelasi fel de litere. Partea buna este ca cei doi au devenit curiosi cu privire la modelele ce au stat la baza falsurilor studiate de ei.Hr. In alte parti. cel cu doua capete. El apare si pe monedele dacice. Acesta este incadrat de cuvintele “IM” si “PIO”. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe Valea Mozacului. iar numarul sigiliilor martorilor (cu exceptia unui singur contract) era. considerat patriarhul latinilor (vezi foto). nici baiesii arendasi. asa-zisi sclavi adusi de romani pentru a munci in mine. “al meu. Isidor. pe langa unele vorbe barbare. gasim iarasi o forma “autohtona”. membru al Comisiei pentru Conservarea Monumentelor Vechi ale Transilvaniei. Fiecare triptic este scris de aceeasi mana. amandoua comunicate de un profesor de la Craiova. cursive. altul in copie. dupa cum stipula cel ce le scria. unul in original. Iar limba latina culta. fara a se desface sigiliile.

Cu atat mai mult acestea ar fi trebuit sa fie puse la adapost la centru. colonizati in tinutul aurifer. Este important sa aflam cine erau arendasii si cei care scriau contractele pentru romanii nestiutori de carte. fie ca “scribii” erau in bune relatii cu dacii si nu au vrut ca romanii sa fuga cu astfel de acte de proprietate. culta. acolo unde se tineau socotelile referitoare la toate exploatarile aurifere! Afaceri dubioase Istoricii sustin ca minele “romane” erau exploatate direct de catre imparat. La inceput. Se poate presupune ca cele doua “neamuri” se aflau in bune relatii.descoperite pana in prezent. al pirustilor daci. care “pirusta e”. din sclavi in cele inferioare si din baiesi priceputi. Tablitele ne spun ca majoritatea procuratorilor erau doar niste liberti. la Zlatna. nefiind vorba de minele mari. originare Daciei . In Muntii Apuseni traia un alt trib. Si de ce au fost “ingropate” tablitele in galeriile miniere greu accesibile? S-a spus ca din cauza atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor. pentru ca erau niste acte pe care proprietarii n-ar fi vrut sa le piarda! Se poate presupune fie ca erau “furtisaguri”. si poate multe altele ramase prin galeriile din Rosia Montana sunt dovezi nepretuite ca latina vulgara se vorbea cursiv de catre neamul trac. care pretindeau ca stapanesc “gropi de aur”. in functiile superioare. prin “procuratori aurari”. Protagonistii contractelor Dintre semnatarii contractelor. dar si altor neamuri de traci. in numar relativ mic. toate. Monumente unice Din cele 25 de tablite cerate. La UTAH exista un departament de arheologie miniera. probabil cu diferente mici de pronuntie. apoi 40% din cheltuieli au fost preluate de S. iar restul in localitatile neidentificate pe teren deocamdata: vicus Deusara. “Rosia Montana Gold Corporation”. Alti baiesi. Contractele scrise pe tablite par cel putin dubioase. foarte avansat ca metode de cercetare. fratii dacilor. Alburnus Maior era o “structura de sine . pentru ca acestia foloseau latina oficiala. dar de conditie mai buna. facute pe la spatele comenduirii romane. a fost cumparata de “Dasius Verzonis”. In afara de acestia. C. aliate cu triburile sarmate. asa cum s-au avut intotdeauna. Anssium. doua in cazarmile Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. exista o multime de “particulari” romani. pentru ca cei care le incheiau erau in afara organizarii exploatarilor de catre procuratorii romani. au nume grecesti si nu este exclus ca si acestia sa se fi avut bine cu dacii. Baridustarum. Vreo patruzeci de nume pomenite de tablite sunt “barbare”. purtand denumiri autohtone. si ale dacilor liberi. tot liberti. la Rosia Montana cerceteaza o echipa de arheologi si specialisti francezi de la “Centre National de la Recherche Scientifique”. vreo cinsprezece. in afara de Immenosum. noua dintre documente au fost redactate la Alburnus Maior. aceia care pretindeau ca “gaurile de mina” pe care le inchiriau erau ale lor. asezat in Rosia Montana in “vicus Pirustarum”. ci doar de “gropi” aurifere. misiunea stiintifica a fost sponsorizata de statul francez. pentru a intelege de ce documentele n-au fost tinute la centrul tuturor minelor stapanite de romani. de la “Unite Toulousaine d’Archeologie et d’ Histoire (UTAH)” si de la Universitatea “Le Mirail”. Conform acestor specialisti. Resculum. Passima. dupa cum demonstreaza “greselile gramaticale” din texte. Intregul personal al minelor era format din liberti. iliri indeosebi. vreo suta de nume sunt de origine romana. Cei mai multi dintre “arendasi” erau baiesi din tribul dalmat al Pirustilor. Rezultatele cercetarilor laborioase au fost publicate in volumele “Alburnus Maior” I si II. iar cei care le scriau cursiv in latina vulgara nu erau functionari romani. plus geologi de la Universitatea Tehnica Babes Bolyai din Cluj si de la Universitatea Tehnica din Mnchen. Incepand cu 1999. Dintr-un contract aflam ca o sclava. Immenosum Maius.

a fost descoperita o sustinere miniera din lemn in situ in reteaua de galerii Tarina. Toate acestea ne duc la ideea ca activitatea miniera dacica era bine dezvoltata in subteran la Rosia Montana. Recomandam aceste volume si “academicienilor” care sustin ca dacii nu extrageau aurul din subteran si nu il prelucrau! . III. atat la Tarina.I i. locuite de liberti romani si de mineri peregrini iliro-dalmati.Hr. Este vorba de simboluri stravechi. Un opait catalogat ca “ceramica romana atipica” este decorat central cu un frumos simbol solar. Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral vor continua sa-si deschida santierele lor. In campania din 2000. “Sectorul Habad este renumit ca gazduieste lucrari foarte vechi. pentru ca suna altfel cand o spun ei: “In opinia noastra. folosite de populatia autohtona din cele mai vechi timpuri. Inainte se foloseau bete de lemn pentru iluminat.statatoare. ori asezari pe criterii etnice. deocamdata.Hr. apoi in subteran. Aveau si de ce sa recomande acest lucru. cu un statut juridic incert. specific pentru Rosia Montana: banda superioara decorata la colturi cu doua spirale si un fronton triunghiular la mijloc”. pe ceramica. in aceeasi maniera de abataj. Filoanele bogate au fost cu siguranta exploatate initial la suprafata. in cadrul municipalitatii romane. atat de caracteristica. dupa diferitele faze de sapare observate in plan si topografia lucrarilor acestei retele. datata cu C14 la mijlocul sec. probabil o tehnica miniera dacica”. s-ar impune demararea acestor investigatii”. zidite nu se stie de catre cine. Nimic nu ne impiedica sa credem ca exploatarea miniera a fost initiata de daci. Aceste asezari. Mai multe intrari apar relativ usor de redeschis manual sau cu excavatorul. cu proportii regulate.Hr. de tip vicus si castella”. calibrate si foarte geometrice. Singura noutate pe care o aduce romanizarea se pare ca rezida in introducerea opaitului. si inca pastrate ca motiv decorativ pe costumele populare. Daca sectorul este amenintat de extinderea exploatarii de suprafata. Campania din 2002 a furnizat noi datari dacice”. dupa cucerirea si relansarea activitatii miniere. in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana. pentru care sunt sapate nise in pereti. au fost parasite simultan. Apoi. s-au reluat lucrarile deja sapate in epoca preromana si vor fi fost date in utilizarea probabila a acelorasi familii de mineri indigeni. undeva in sec. iar toponimele amintite ori reprezinta cartiere. De fapt. initiatorii exploatarii in subteran Citam in continuare din concluziile francezilor. Dacii. sfarsitul sec. “Pe santierul Carnic I datarea dacica obtinuta cu C14 are o cronologie intre 265 si 90 i. I d. la fel de vechi pe aceste meleaguri ca si spirala si triunghiul. pe care cercetatorii francezi le banuiau “si mai interesante” decat cele cercetate. cat si la Carnic. In capitolul “Retelele miniere antice” din volumul I “Alburnus Maior” se propune in repetate randuri deschiderea unor galerii foarte vechi. “Stilul monumentelor epigrafice este unic. este foarte posibil ca Rosia Montana sa fi cunoscut o activitate miniera chiar din epoca bronzului. nu este posibil sa se distinga importante schimbari in tehnica miniera.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful