You are on page 1of 4

Încă din antichitate reţelele de comunicaţii au oferit oportunităţi pentru dezvoltări şi inovări, furnizând noi structuri pentru sistemul

economic şi social. De la reţelele de drumuri şi apeductele Imperiului Roman la sistemul de căi ferate continentale din secolul al XIX-lea, până la reţelele satelitare şi cele de telecomunicaţii ale secolelor XX-XXI, reţelele de comunicaţii ce au permis omenirii să depăşească barierele spaţiului şi timpului, să acceseze şi să deschidă noi frontiere de interacţiune umană şi ingeniozitate. În prima decadă a mileniului al III-lea a devenit evident că "infrastructura informaţională" poate avea un impact tot atât de mare, dacă nu şi mai important, asupra structurilor mondiale economice şi sociale, aşa cum au avut reţelele precedente. Dezvoltările tehnologiilor informaționale de comunicare din ultima decadă a secolului trecut au transformat deja societatea noastră sub multe aspecte, în special în ceea ce priveşte modul în care noi ne reprezentăm lumea în care trăim, relaţiile interumane şi intercomunitare, căile prin care putem dispune de o varietate de servicii, începând cu învăţământul şi asistenţa medicală, până la comerţ şi emisiuni de divertisment. Într-o lume a vitezei și a provocărilor continue, mass-media răspunde nevoii oamenilor de a se deconecta de la viața cotidiană. Indiferent dacă este vorba de un film, o emisiune la tv sau un talk-show la radio, oamenii privesc mijloacele media ca pe o modalitate de petrecere a timpului liber, de relaxare, dar și un mod de evadare. Consumatorii de divertisment vor să scape de presiunea cotidianului și să intre într-o lume imaginară, lipsită de grijile și problemele zilnice, pentru a trăi imaginar evenimente, experiențe sau sentimente pe care în viața reală nu au posibilitatea să le încerce, nu îndrăznesc sau nu ar ajunge să le trăiască niciodată. În fiecare zi, oamenii petrec mult timp în fața televizorului, ascultă postul de radio preferat sau citesc presa. Mijloacele media au ajuns să aiba un impact puternic asupra indivizilor și sa contribuie la procesul de educare și culturalizare. Influența lor, fie puternică, fie limitată, constituie o preocupare majoră a cercetătorilor în Stiințele Comunicării de multe decenii. Efectele observate în rândul indivizilor conduc la o mulțime de întrebări: citirea regulată a ziarelor impune ideologia clasei dominante? Aparițiile repetate ale oamenilor politici la televiziune provoacă schimbări de opinie sau de intenție de vot în rândurile electoratului? Copiii care privesc multe scene de violeță pe micul ecran sunt oare înclinați mai mult decât alții să adopte un comportament agresiv? Sunt întrebări care dovedesc cât de necesar este astăzi studiul efectelor, reale sau presupuse, ale mass-media. Cunoștin ț ele în materie încep să se înmul ț ească, deși uneori răspunsurile oferite de specialiști în legătură cu acest subiect nu sunt foarte clare, date fiind părerile lor atât de diferite.

de-a lungul timpului. în contextul globalizării şi mondializării proceselor şi fenomenelor contemporane. cât şi de cooperare între nenumărate comunităţi. serviciile administraţiei publice on-line etc. creează cadrul necesar asigurării accesului oricărui cetăţean la informaţii care îl privesc sau care au influenţă asupra condiţiilor sale de muncă.constituie rezultatul procesului de informatizare de o mare amploare și de o aprofundare perpetuie ce se manifestă ca una din legitățile progresului social și a celui tehnico-științific.În societatea actuală. o putere crescândă și indispensabilă. centrele de informare multifuncţionale pentru cetăţeni. ci și unul social. În secolul XX. a fost apariția Internetului. reţeaua de Internet şi serviciile oferite. inițiind în fața civilizatiei contemporane noi orizonturi în materia supraviețuirii și dezvoltării globale. mass-media joacă un rol crucial în viața socială. Utilizatorii accesează Internetul pentru un domeniu larg de produse şi servicii. Accesul cetăţenilor la informaţie este o cerinţă actuală a dezvoltării societăţii noastre. bazată pe dezvoltarea infrastructurilor tehnice. iar companiile îl folosesc pentru a-și promova afacerile. de studiu şi de viaţă. “presiunea” informaticii și a informației. cel mai mare eveniment tehnologic și social în acelasi timp. “Asaltul”. Dezvoltarea Internetului a depins evident de tehnologie. din ce în ce mai numerosi. pentru restructurarea umanistă a activitatii fiecărui individ și a . învătământul la distanţă.al treilea val în dezvoltarea omenirii . trebuie să fie canalizată pe o cale de orientare umanistă. cu o influen ț ă puternică asupra segmentelor societății. dar în egală măsură de factori sociali care s-au îmbinat cu factorii tehnologici pentru ca acesta din urma să ajunga ceea ce a devenit astazi. este menită să constituie baza transformărilor cardinale a calității vietii omului și a asigurării securității lui în context global. drept sursă principala a dezvoltării inofensive . prin participarea utilizatorilor. comerţul electronic şi plăţile electronice. devenind. care constituie o resursă globală partajată de informaţii. În așa fel va fi asigurată evoluția informatizării ca un proces tot mai deplin de asimilare a informatței pentru sporirea substanțială a nivelului intelectual al civilizației. Între principalele componente ale societăţii informaţionale pot fi amintite: documentele electronice. Odata instaurat în fibrele societatii. E cunoscut faptul că societatea informațională. bibliotecile electronice şi bibliotecile virtuale. Cel mai important dintre acestea este procesul de globalizare. Dezvoltarea societăţii informaţionale. telefonia mobilă. la structurarea lui actuală. cunostinţe şi mijloace de colaborare. Acesta nu este numai un fenomen tehnologic. Internetul a fost folosit la început pentru poşta electronică şi pentru obținerea de informaţii din World Wide Web (www). el a produs și produce consecințe noi pentru societate. Societatea informațională .

pentru traversarea spre o civilizație durabilă. în special în mediul rural. cele mai multe site-uri prezintă anumite informaţii despre instituţia deţinătoare. În aceste condiţii. nu face decât să unilateralizeze sau să diminueze răspunsul . dar nu admit posibilitatea ca vizitatorii siteurilor să trimită mesaje adresate instituţiei respective. unde şi nivelul educaţiei este mai mic. În Republica Moldova. fenomen dovedit cel puţin de faptul că utilizarea Internet-ului pentru a utiliza email-ul pentru corespondenţă este neuniform răspîndită pe categorii de vîrstă. fiind cunoscute cazuri cînd. cât şi la schimbul de informaţii. Pentru contactarea acestor instituţii de obicei sunt date informaţii de contact care conţin numărul de telefon şi adresa juridică a instituţiei. Ca factor de progres. Actualmente devine extrem de important de a include în acest proces cît mai activ și ț ara noastră. Instituţiile mass-media au un rol specific în edificarea societăţii informaţionale deoarece sunt responsabile de informarea în masă a populaţiei despre cele ce urmează a fi înfăptuite demonstrează avantajele utilizării tehnologiilor informationale de comunicare. Cu excepţia noilor generaţii. Prin canalele sale. pentru democratizarea veritabilă a celei din urmă. în comparaţie cu mediul urban. Ca mijloc de dominare şi manipulare. procurarea unui telefon. Site-urile Web ale instituţiilor mass-media permit cetăţenilor să obţină orice informaţii de care dispun instituţiile respective. care ajută la îmbunătăţirea serviciilor existente şi la elaborarea altora noi. cu atît mai mult a unui computer. Acest lucru dovedeşte că nu toate categoriile de populaţie au acces la tehnologiile informaționale de comunicare şi deseori există cazuri în care unii oameni nu cunosc ce posibilităţi oferă acestea. Deci se exclude feedback-ul online. mass-media poate fi o „armă cu două tăişuri”. angajaţi. aceşti indicatori înregistrează niveluri mai joase.influenţa sa se reflectă în ridicarea calităţii şi standardelor culturale şi sociale ale vieţii. Pentru mediul rural. este semnificativă. Analizînd structura site-urilor Web-ului național. Utilizate la capacitate maximă site-urile permit accesarea de servicii online pe care le pot oferi instituţiile respective şi de asemenea pot permite feedback-ul. Majoritatea acestor cazuri au loc în regiunile rurale ale republicii. este extrem de problematică. copiii rămîn neşcolarizaţi şi cazuri când din cauza taxelor mari pentru studii în instituţiile de învăţământ superior tinerii preferă să-şi găsească un loc de muncă decît să meargă la facultate. cota populaţiei care trăieşte la limita sărăciei. În acest mod instituţiile media devin cu adevărat o parte a societăţii electronice şi permit informarea rapidă a cetăţenilor.societății în ansamblu. În caz contrar vom confrunta ramînerea în urmă vis-a-vis de progresul mondial tehnic și cel social. pentru populaţia Republicii Moldova Internet-ul nu a devenit încă o sursă populară de informaţii. din cauza sărăciei şi a preţurilor înalte.

de existenţa şi funcţionalitatea instituţiilor democratice. În cadrul societăţii informaţionale. Cel mai mare impact al mass-media este asupra copiilor. dar impactul asupra societăţii este covârşitor.publicului la marile provocări ale realităţii de zi cu zi. ea informează dezvoltând spiritul critic. Pentru ca membrii societăţii să înţeleagă şi să conştientizeze rolul tehnologiilor informationale de comunicare în acest tip de societate este nevoie de un amplu program de educare a populaţiei în spiritul societăţii electronice. Mass-media nu are putere de comandă asemeni instituţiilor statului. informaţia devine resursa principală. nivelul de dezvoltare economică. creează curente de opinie. deoarece ei nu au discernământul de a selecta informaţia şi în acest mod de a alege ceea ce este mai bine pentru ei.Modul de percepere a mass-media este diferit de la un individ la altul datorită structurii profesionale şi gradului de instruire. lansează mode şi propulsează personalităţi. .