P. 1
Scara Ioan Scararul

Scara Ioan Scararul

4.89

|Views: 5,936|Likes:
Published by sendroiu

More info:

Published by: sendroiu on Feb 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2013

original

vine din saturare, dar de multe ori, şi din nesimţire şi din împătimire. Iar împătimirea se naşte din curvie şi
din slava deşartă şi din altele multe.
Viclenia vine din închipuirea de sine şi din mînie. Făţărnicia vine din mulţumirea de sine şi din vieţuirea
după capul propriu. Iar cele contrare acestora se nasc din maici contrare celor pomenite712
.
Iar ca să nu spun multe (căci mi-ar lipsi timpul să cercetez şi să lămuresc pe fiecare în parte), nimici-

192

toarea de căpetenie a tuturor patimilor este smerita cugetare. Căci cei ce au cîştigat-o pe ea, au biruit toate.
30)Născătoarele tuturor patimilor sînt plăcerea şi
viclenia ; cel ce le ţine pe acestea nu va vedea pe Dom
nul. Dar nu vom avea nici un folos de ne vom înfrîna
de la una, fără să ne înfrînăm şi de la cealaltă.
31)Să luăm pildă de temere de Domnul de la dre
gătorii stăpînirii şi de la fiare, iar dragostea trupurilor
să-ţi fie chip al dragostei de Dumnezeu. Căci nimic nu
ne împiedică să luăm pildele virtuţilor şi de la cele po
trivnice.
32)Cei de azi s-au înrăit cumplit şi toţi s-au umplut
de închipuirea de sine şi de făţărnicie. Poate că arată
osteneli trupeşti asemănătoare părinţilor noştri celor
de demult, dar de darurile lor nu se învrednicesc, deşi
socotesc că firea nu avea altădată atîta nevoie de da
ruri ca acum. Şi pe drept cuvînt ni s-a întîmplat acea
sta. Căci nu în osteneli, ci în simplitate şi smerenie se
arată Dumnezeu713

. Şi cu toate că puterea Domnului
712.Ed. 1970: «Dacă vorba multă are ca maici slava deşartă şi lă
comia pîntecelui, tăcerea, contrară vorbăriei, se naşte negreşit din cele
contrare slavei deşarte şi lăcomiei pîntecelui, adică din smerenie şi în-
frînare. Şi cu altele la fel. Dar deşi toată patima se desfiinţează prin vir
tutea contrară, smerita cugetare desfiinţează toate patimile amintite».
713.«Osteneala trupească fără curăţia minţii e ca un pintece femeiesc
sterp şi ca nişte sîni uscaţi. Căci nu se poate apropia de cunoştinţa de
Dumnezeu. Ea oboseşte trupul, dar nu are din aceasta nici-un folos».

712.

___________________________________________ 330

se desăvîrşeşte în slăbiciune, nu va lepăda Domnul pe lucrătorul smerit cu cugetul (II Cor. 12, 9).
33)Cînd vedem pe careva dintre luptătorii lui Hris-
tos supus unor dureri trupeşti, să nu ne grăbim să so
cotim că aceasta e o pedeapsă venită din păcătoşenia
lui, ci să-1 vindecăm mai degrabă, primindu-1 cu iubire
simplă şi nevicleană, ca pe un mădular al nostru şi ca
pe un împreună-luptător cu noi714
.
34).Există o boală pentru curăţirea de păcate ; şi
există o alta, pentru smerirea cugetului. Bunul şi Prea-
bunul nostru Domn şi Stăpîn, cînd vede pe unii mai
trîndavi în nevoinţă, smereşte trupul lor prin boală,
ca printr-o nevoinţă mai nedureroasă. Dar uneori ea
vine şi pentru a curaţi sufletul de gînduri rele, sau de
patimi715
.
35)Toate cele ce ni se întîmplă, fie văzute, fie ne
văzute, se pot primi şi bine şi cu patimă şi cu o simţire
mijlocie716

. Am văzut trei fraţi supuşi greutăţilor: unul
se revolta, altul rămase neîntristat şi al treilea a cules
rod mult.
36)Am văzut plugari semănînd aceeaşi sămînţă,
dar fiecare urmărind alt scop: unul ca să-şi plătească
datoria; altul ca să-şi adune bogăţie ; altul ca să vîne-
ze lauda de la cei ce treceau pe calea vieţii, pentru buna
lui lucrare; altul ca să necăjească pe duşmanul lui
care-1 pizmuia; în sfîrşit, altul, ca să nu fie osîndit de

193

oameni ca leneş 717

. Iar înţelesurile semănăturii pluga-
714.«Neputinţele monahilor sînt daruri ale iconomiei dumnezeieşti».
715.«Pe călugărul care nu slujeşte în chip plăcut lui Dumnezeu şi
nu se nevoieşte pentru mîntuirea sufletului său, ci îşi face nevoinţa cu
negrijă, îl vezi negreşit lăsat de Dumnezeu să cadă în ispită, ca nu cumva
din multa nelucrare a lui să lunece spre cele mai rele».
716.«Bine le primeşte acela, care socoteşte cele ce vin asupra lui ca
ale sale şi nu supărîndu-se, ci mulţumind».
717.Ed. 1970. «Plugarii sînt călugării, chemaţi să lucreze în via lui
Hristos. Ei sînt înşiraţi după deosebirea virtuţilor. Dintre ei, cel dintîi

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->