You are on page 1of 53

Poluarea şi protecţia mediului

Lungu Marius Ionuţ

Universitatea Stefan cel Mare Suceava GM anul III
Cute Aurel

Cuprins

I Managementul deşeurilor II Studiu de caz privind managementul deşeurilor in Campulung Moldovenesc III Studiu de caz privind managementul deşeurilor in Botoşani IV Concluzii

I Managemetul deşeurilor
din anul 1960, “istoricii ar putea denumi această perioadă Epoca deşeurilor.” Propunerea a rămas până şi azi valabilă, deşi au trecut mai mult de 50 de ani. Astfel, la nivel european datele arată că fiecare locuitor din mediul urban fabrică circa 1,5 kilograme de deşeuri pe zi,iar în America cantitatea de deşeuri este de trei ori mai mare şi creşte cu 2,5% pe an. De obicei drumul deşeurilor sfârşeşte undeva la periferia oraşului, în gropi speciale sau locuri virane unde se acumulează în mase sordide. După ce a urâţit peisajul, a poluat solul, apele subterane şi aerul, din halda de gunoi rămâne un amestec de reziduuri, care împiedică folosirea solului.

În cartea The Waste Makers, Vance Pakard scria, încă

Un obiectiv fundamental al oricărei politici de protecţie a mediului înonjurător este reducerea cantităţii de deşeuri rezultate fie din producţia de bunuri, fie ca urmarea modului de consum. În toate fazele de obţinere a unui produs apar o serie de produse secundare şi reziduri care sunt deversate în mediu. După un timp, chiar şi produsul uzat devine un element de poluare a mediului pe care acesta, de cele mai multe ori, nu reuşeşte să îl asimileze. Sunt totuşi cazuri în care o parte din deşeuri sunt integrate în circuitul biologic, prin ceea ce se numeşte selecţie sau reciclare naturală, iar o altă parte în circuitul economic, prin reciclare artificială. Reciclarea naturală se poate realiza printr-o utilizare eficientă a resurselor, cu menţinerea produselor reziduale evacuate în mediu, în limita condiţiilor de păstrare aechilibrului dinamic natural.

Reciclarea artificială reprezintă “acţiunea de reintroducere într-un ciclu de tratare sau de flux tehnologic, acelaşi sau diferit, a unor materiale care au mai parcurs un flux tehnologic. Aceasta reprezintă reintroducerea materialelor într-un circuit de utilizare.” Astfel, pentru obţinerea unor produse utile, care pot fi utlizate ca atare sau reintroduse într-un ciclu de producţie se consumă o cantitate redusă de materii prime şi energie, iar rezidurile care apar în urma proceselor de recuperare, recondiţionare şi reciclare sunt considerabil mai reduse decât cele generate în etapele iniţiale alefluxurilor tehnologice.

eventual recuperarea valorii pe care acestea o mai au. cât şi de restricţiile economice. legate de neutralizarea deşeurilor şi reziduurilor. ţinând cont de restricţiile impuse de protejarea mediului ambient. În prezent. iar restul de 75-80% reprezintă necesarul pentru acoperirea cheltuielilor făcute pentru colectarea. Scopul urmărit în managementul deşeurilor este maximizarea conservării resurselor neregenerabile şi minimizarea efectului negative al deşeurilor asupra mediului.Gestionarea eficientă a deşeurilor. în contextul dezvoltării durabile. eliminarea. din fondul total de cheltuieli destinat protecţiei mediului ambiant. „20-25% sunt alocate industriei de valorificare a deşeurilor. neutralizarea si/sau depozitarea deşeurilor nevalorificabile economic” . presupune luarea în considerare a unor aspecte esenţiale. în ţările dezvoltate.

aliaje. deoarece recilarea materialelor constituie un element cheie în reducerea poluării solului. consumul de energie scade cu 30%. . sortate şi trasnformate în produse utile. apei şi a aerului. „la obţinerea oţelului din fier vechi se reduce poluarea aerului cu 85% şi a apei cu 76%. Sticlele din PET se degradează în mod natural în mediu într-o perioadă de 1000 de ani.metal. folosite în industria prelucrătoare. În ţările din Europa de Vest aceste ambalaje sunt colectate. De exemplu. iar consumul energetic scade la circa 30%. sau în produse ca fibre. materiale plastice. De asemenea.” Înlocuind recipientele de unică folosinţă pentru băuturi cu recipiente de sticlă reciclată. hârtie şi deşeuri menajere.O soluţie aplicată la scară largă în întreaga lume o reprezintă separare adeşeurilor încă de la nivelul consumatorilor şi depozitarea pe sortimente: sticlă. hârtia de ziar produsă din hârtie reciclată necesită cu 25-60% mai puţină energie în procesul de fabricaţie.

instituţiile publice din România au accordat o atenţie mai mare colectării deşeurilor atât menajere. . În ultimii ani. Principalele obiective in Legislaţia Europeană pentru deşeuri sunt: protecţia sănătăţii oamenilor şi a împrejurimilor.Aderarea României la Uniunea Europeană a impus şi o clauză importantă legată de gestionarea deşeurilor pe întreg teritoriul. Acelaşi lucru putem observa şi la mass-media care a abordat acest subiect cu mai mult interes. cât şi solide.

provenite din spitale. C2 Deșeuri agro-zootehnice. frunze. de exemplu cele provenite din construcții. . de exemplu cenușile produse de termocentralele care funcționează pe cărbune. dar netoxice. provenite din agricultură și. magazine. pe care normele europene le clasifică în: Clasa 1 Deșeuri industriale periculoase. Deșeuri municipale și asimilabile. categorie în care intră explozibilii și substanțele radioactive. A4 . Deșeuri de producție. C1 Deșeuri industriale stocabile. mase plastice. C. din zootehnie. Deșeuri sanitare. Clasa 4 Deșeuri toxice. C3 Deșeuri speciale. rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole. A3 . Clasa 5 Deșeuri industriale produse în cantități foarte mari. hoteluri.Nămol orășenesc. radioactive. provenite din activitatea casnică.Deșeuri din construcții și demolări. instituții publice. specifice fluxurilor stradale (hârtii. de exemplu cele medicale. provenite din activitatea de construcții și modernizarea și întreținerea străzilor.Deșeuri stradale.Tipuri de deșeuri După proveniență. Clasa 3 Deșeuri inerte. A2 . rezultat din stațiile de tratare a apelor uzate și menajere. în special. Clasa 2 Deșeuri industriale nepericuloase și netoxice. praf). care sunt deșeuri generate în mediul urban și rural. restaurante.Deșeuri menajere. pot fi deosebite următoarele tipuri de deșeuri: A. dispensare și cabinete medicale. B. Ele sunt grupate în: A1 . de exemplu azbest.

nămol de la epuratoare de gaze. ateliere etc. uleiuri contaminate cu PCB etc. filtre uzate etc. echipamente etc.) Reziduuri din procese de captare a poluanților (de exemplu.) Q7 Q8 Q9 Q10 Q11 Q12 Q13 Q14 Q15 Q16 Substanțe a căror performanță nu mai este satisfăcătoare (de exemplu.) Reziduuri din procese industriale (de exemplu. zguri măcinate etc. săruri de amestec epuizate etc. . praf de la filtre de aer. baterii rebutate.) Reziduuri din prelucrare mecanică / finisare (de exemplu. solvenți contaminați.) Materiale contaminate.) Reziduuri din extracția și prelucrarea materiilor prime (de exemplu. catalizatori epuizați etc.) Materiale contaminate (de exemplu. contaminate ca rezultat al incidentului în cauză Materiale contaminate sau pătate în urma unor acțiuni planificate (de exemplu.) Orice materiale. inclusiv orice materiale. articole rebutate de agricultură. nespecificate altfel în continuare Produse care nu corespund specificațiilor Produse al căror termen de garanție a expirat Materiale deversate în mod accidental. birouri. reziduuri din exploatarea zăcămintelor de petrol etc. containere etc.Simbol Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Q6 Tip deșeu (Clasificare conform Directivei 2006/12/CE) Reziduuri de producție sau de consum. reziduuri de la distilare etc. menajuri. magazine. substanțe sau produse rezultate din acțiuni de remediere a solului Orice materiale. acizi contaminați. zgură. pierdute sau care au suferit alte incidente. ambalaje. substanțe sau produse a căror utilizare a fost interzisă prin lege Produse care nu mai au utilizare pentru deținător (de exemplu. reziduuri miniere. substanțe sau produse care nu sunt incluse în categoriile menționate anterior.) Piese inutilizabile (de exemplu. șpan provenit de la operațiile de strunjire. reziduuri de la activități de curățire.

. Pentru a permite reciclarea. albastru .metale. Pe recipente există etichete care precizează exact ce fel de deșeuri se pot pune în recipientul respectiv.nereciclabile.electrice și electronice. negru . galben . maro .hârtie. carton și sticlă. Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă. însă acestea nu sunt respectate întotdeauna. colectarea deșeurilor care conțin materiale refolosibile se face separat în recipiente de culori diferite.Colectarea și transportul deșeurilor Precolectarea deșeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coșuri de gunoi. maro și negru antracit. verde. roșie.materiale plastice. Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deșeuri sunt: roșu (portocaliu) . pubele (pentru deșeurile menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele produse de agenții economici). albastră. verde biodegradabile.

.

Etichete pe recipientele de precolectare selectivă .

1 m³ din plastic Container de 1. comerciale și industriale Container de 1.Recipente pentru deșeuri stradale.1 m³ zincat Container de tip Abroll Container de 4 m³ Container de 8 m³ de tip Abroll .

Utilaje pentru colectarea deșeurilor Autogunoieră tipică Încărcarea unei pubele Autogunoieră cu încărcător frontal Autospecială pentru cupe .

Metodele de tratare ale deșeurilor sunt variate. urmează etapa de tratare a deșeurilor. deșeurile pot fi scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse în circuit (recuperate). Metode de eliminare Eliminarea deșeurilor trebuie făcută prin metode care nu periclitează sănătatea oamenilor și fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.Metode de tratare ale deșeurilor Odată colectate. În principiu. . la fel ca deșeurile în sine și locul lor de proveniență.

elaborată de MMDD. Implementarea în România a Sistemului Integrat de Gestionare a Deșeurilor se face pe baza Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor. rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deșeuri nu se poate face decât dacă măsurile care sunt luate sunt coordonate. reutilizarea. . Transportul (exportul) este admis doar spre capacități care dispun de tehnologia necesară tratării lor. într-o formă cât mai ușor de tratat. Agențiile Regionale de Protecție a Mediului elaborează Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor. ci de la adoptarea de noi tehnologii. conform căruia costurile de gestionare a deșeurilor și de acoperire a pagubelor produse mediului să cadă în sarcina celui care le produce. care să producă deșeuri în cantitate cât mai redusă. Concepția actuală privind deșeurile nu pornește de la ideea creșterii și perfecționării capacităților de eliminare. -Principiul BATNEEC. care stipulează că vor fi folosite cele mai bune metode disponibile care nu presupun costuri excesive (engleză Best Available Technique Not Entailing Excessive Cost ). care stipulează înlocuirea materialelor periculoase cu altele nepericuloase. -Principiul substituției. Pe baza planului național. Principiile pe baza cărora se face coordonarea sunt următoarele: -Principiul prevenirii. minimizarea cantităților de deșeuri produse. -Principiul integrării stabilește că activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integrantă din activitățile social-economice care le generează.Gestionarea integrată a deșeurilor Eliminarea deșeurilor este o activitate complicată și costisitoare. tratarea prin eliminare. și a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor. -Principiul proximității. pe baza unor criterii uniforme. tratarea prin recuperare. elaborat de APM. În plus. -Principiul subsidiarității. care prevede ca deșeurile să fie tratate cât mai aproape de sursa lor. care promovează inițiativa nivelelor de decizie inferioare. -Principiul „Poluatorul plătește”. conform căruia activitățile sunt ierarhizate în ordinea importanței: evitarea apariției deșeurilor.

Prevenire Masurile cele mai favorabile Minimizare Reutilizare Reciclare Incinerare Masurile cele mai nefavorabile Depozitare Ierarhizarea măsurilor de gestionare integrată a deşeurilor conform principiului prevenirii. .

simbolul firmei care se ocupă de reciclare. Pepsi Americas. În anul 2003 s-au folosit: -210. Ball Packaging Europe. Încasările sunt investite mai departe în sistemul de colectare. regăsindu-se în deșeurile menajere. În anul 2009.2 mii tone de hârtie și carton -236. Tetrapak.000 tone de deșeuri de ambalaje.000 tone din care au fost valorificate 305. Munplast. Compania Eco-Rom Ambalaje a fost înființată la sfârșitul lui 2003 de un grup de companii care activează în România. deșeurile de ambalaje proveneau în proporție de aproximativ 60% de la populație. și reciclate 265. În anul 2005. cu un procent de reciclare de 23%. transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje. Unilever. urmând ca procentul să crească până la 60% în 2013.000 tone deșeuri de ambalaje. Heineken. și 40 % de la agenții economici.7 mii tone de metal În România. Romaqua Group Borsec. Coca-Cola HBC Romania. Eco-Rom are grijă ca firmele pe care le reprezintă să-și îndeplineasca obligațiile de colectare și reciclare. unde pe ambalajele produselor de bază este imprimată o bulină verde . Membrii fondatori sunt Argus. Chipita Romania.5 mii tone de sticlă -235. cantitatea de ambalaje pusă pe piață a fost de 1. cu un procent total de valorificare de 26. legislația europeană obliga agenții economici să recupereze și să valorifice 45% din totalul ambalajelor puse pe piață. Mars Romania. .6%. În România. societatea primeste de la fiecare firmă suma de bani aferentă cantității de deșeuri pe care aceasta o lansează pe piață. Cantitatea de ambalaje valorificată a crescut în anul 2006 la 525. în anul 2007. Modelul este inspirat din Uniunea Europeană. Titan. Lunar.000 de tone.140.5 mii tone de plastic -104. Eco-Rom este liderul pieței de preluare de la agenții economici a obligației de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje.Reciclarea deșeurilor în România Cantitatea de gunoaie care se adună de la români este de 8 milioane de tone într-un an.

Geografic. se încadrează ariei depresionare transversale Bârgău – Dorna – Valea Moldovei şi reprezintă. Obcina Feredeului şi Munţii Stânişoarei. Obcina Mestecănişului. aparţinând astfel Obcinelor Bucovinei. iar pe de altă parte. .„Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi pentru bunăstare. astfel.” II Studiu de caz privind managementul deşeurilor in Campulung Moldovenesc Cadrul geomorfologic al localităţii este constituit din depresiunea Câmpulungului şi din patru unităţi muntoase care o înconjoară: masivul Rarău. limita dintre Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei şi Carpaţii Moldo-Transilvani. ea continuă direct culoarul depresionar Moldova – Sadova. depresiunea este o subunitate cu o dublă apartenenţă. Pe de o parte.

toată suprafaţa fiind ocupată de vatra propriu-zisă a oraşului Câmpulung. De menţionat că acesta din urmă spaţiu. . paleontologice şi de relief(„Rezervaţia Pietrele Doamnei”.Băcăuanu. . În mod obişnuit se consideră că altitudinea medie a depresiunii este 635 – 640m (V.depăşeşte cadrul propriu-zis al depresiunii.Distanţa dintre cele două puncte extreme ale depresiunii care este de aproximativ 15 km. „Rezervaţia Cheile Moara Dracului”. Tomnatic şi Bodea). 1989). Depresiunea Câmpulung Moldovenesc reprezintă extremitatea nord-estică a provinciei central – europene având în general un climat temperat –continental moderat cu influenţe ale climatului subbaltic din nord. „Piatra Buhii”)etc. rezervatii floristice(„Pajiştile Todirescu – Rarău”). Lărgimea văii la nivelul teraselor cu altitudini relative de 20 – 30m (cam 650m altitudine în centru între Runcu şi gura Deii) este 700 – 800 m. Din punct de vedere climatic.5 km între Vf. acestea fiind: rezervatii forestiere(„Codrul Secular de la Slatioara”). Irina Ungureanu. rezervaţii geologice. Cucoş şi Măgura şi 6 km între Vf. Semnificatia sociologica a orasului Campulung Moldovenesc este dat in principiu de catre rezervatiile naturale prezente in aceasta zona. La o altitudine absolută de 800 m deschiderea depresiunii este în jur de 2 km iar la nivelul vârfurilor de 1100 – 1200 distanţa dintre umeri este de 4 – 5 km (4.

.In ceea ce priveste colectarea deseurilor periculoase.Avand in vedere datele de mai sus.800m3. Acest tip de masuratori se fac pentru a preveni atat imbolnavirea populatie . Cantitate de deseuri fiind depozitata pe platforma de colectare a deseurilor.electronice si explosive s-a amplasat un punct de colectare special amenajat.iar mare parte din aceasta cantitate este data de deseurile reciclabile.si anume platforma Hurghis care are o capacitate de 64.solui si a omului.se pot face statistici privind gradul de poluarea si efectul pe care deseurile le au asupra aerului.In urma masurarii deseurilor. Cantitatea zilnica de deseuri colectata din cadrul orasului este de aproximativ 60 m3.totalizandu-se pana la ora actuala circa 7 tone de deseuri.apei.pentru protectia mediului inconjurator. putem face referire la ce anume se masoara si anume cantitatea de deseuri produsa si prezenta in municipiul Campulung Moldovenesc.dar mai ales.

R. Suceava.) reprezinta obiectul de activitate al S.L. Agentia Câmpulung Moldovenesc. Florconstruct S. comform regulamentului de organizare si functionare. . Colectarea.L. spatii verzi etc. Florconstruct S.Masurarea acestor deseuri se face prin cantarire. Suceava.R.cantarirea avand loc dupa selectarea lor. Operatorul de salubritate S. curatat rigole.C.astfel toate categoriile de deseuri sunt cantarite pe cantare special. transportul si depozitarea deseurilor menajere din municipiul Câmpulung Moldovenesc si de gestionarea depozitului de deseuri de la Hurghis.C.iar in cazul PET-urilor cantarirea lor are loc in urma imbalotarii acestora. Agentia Câmpulung Moldovenesc. se ocupa de colectarea. transportul depozitarea deseurilor stradale (maturat.

Gospodarii individuale (case).R.1 mc si 7 amplasamente cu containere de 4 mc.1 mc si 7 amplasamente cu 4 europubele pentru colectare selectiva.Proprietarii de locuinte (apartamente la blocuri). . . Suceava. transporta si depoziteaza deseuri menajere de la urmatoarele categorii de producatori de deseuri: . care sunt în proprietatea domeniului public al Municipiului Câmpulung Moldovenesc. din care 38 amplasamente cu eurocontainere de 1.Agenti economici. La aceste 29 puncte de colectare sunt amplasate 79 eurocontainere pentru deseuri menajere cu capacitate de 1. Pentru agentii economici de pe raza municipiului Câmpulung Moldovenesc sunt amenajate 45 amplasamente totale.S.C.L. . Pentru proprietarii de locuinte din zonele cu blocuri sunt amenajate 36 puncte de colectare. Agentia Câmpulung Moldovenesc colecteaza. Florconstruct S.

Agentia Câmpulung Moldovenesc. S.pentru blocuri zilnic. 1 vola si 1 camion de 8. 1 cilindru compactor.R. 1 tractor cu remorca.Transportul deseurilor la depozit se face cu cinci masini compactoare din care trei de 16 mc si doua de 24 mc.de la agentii economici deseurile menajere se ridica în functie de necesitate pe baza bonului de transport . Pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor. inclusiv sâmbata si duminica. mai detine si 1 vidanja.pentru gospodariile individuale o data pe saptamâna pe fiecare strada.1 tone.C. de luni pâna vineri. Suceava. 1 autostropitoare. 1 autospeciala pentru împrastiat antiderapant si plug. Florconstruct S.L. Gradul de ridicare : . 2 pluguri semipurtate. . 1 autobascula. .

. desfasoara în scopul asigurarii curateniei municipiului si pentru satisfacerea nevoilor cetatenilor. malurile pârâului Corlateni.Serviciul de salubrizare are ca obiectiv principal protectia sanatatii oamenilor si a mediului înconjurator împotriva efectelor daunatoare ce ar putea fi generate de colectarea. si/sau depozitarea deseurilor urbane. . pietelor. . o gama diversa de servicii de salubritate cum sunt: .L. . locurilor de parcare si a suprafetelor anexe ale spatiilor de circulatie. .colectarea si transportul deseurilor solide depozitate pe domeniul public.salubrizarea si igienizarea unor spatii si terenuri apartinând domeniului public si privat al Primariei Municipiului Câmpulung Moldovenesc precum cele situate la periferia acestuia.dezapezirea si combaterea poleiului pe principalele artere de circulatie din municipiul Câmpulung Moldovenesc. S. Intravilanul municipiului Câmpulung Moldovenesc are o suprafata de 1458 ha si o infrastructura stradala formata din 213 strazi. Morii si ale pârâului Valea Seaca. transportul.R. . primavara si toamna.în cadrul actiunilor de salubrizare se înscriu cele doua actiuni de curatenie generala desfasurate de Primaria Municipiului Câmpulung Moldovenesc în fiecare an. Suceava. Agentia Câmpulung Moldovenesc. Florconstruct S. cum sunt malurile râului Moldova. trotuarelor.salubizarea strazilor: maturatul carosabilului.transportul deseurilor stradale.descarcarea deseurilor stradale la depozitul de deseuri. .C.transportul zapezii si a ghietii de pe arterele de circulatie. .

resturi vegetale se realizeaza în containere de 35 l care nu sunt prevazute cu capac.pluguitul . Maturatul mecanizat se realizeaza doar la cererea primariei. Deseurile provenite de la Sectorul spatii verzi sunt depozitate la depozitul de la Hurghis. pungi. Maturatul manual a carosabilului si trotuarelor se face cu maturi de nuiele. transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea în stare de functiune a acestora pe timp de polei sau de înghet se executa ziua sau noaptea.combaterea poleiului Acest serviciu nu realizeaza colectarea selectiva la nici un tip de deseu. Razuitul rigolelor consta în îndepartarea noroiului. . Precolectarea deseurilor stradale. Spalatul mecanizat al strazilor si stropitul carosabilului se realizeaza la cererea primariei. deseurilor vegetale de pe o portiune de 1-2 metri de la bordura spre axul median al stazii cu ajutorul lopetilor si încarcatul gramezilor direct în containere si se efectueaza de câte ori este nevoie. nisipului. sticle plastic.curatatul manual al zapezii . prafului. în numar de 80 din fibra de sticla si 129 din suport metalic. exceptând sezonul cu zapada. Descarcarea si încarcarea deseurilor stradale din containere în remorca tractorului se face manual. functie de necesitate si cuprinde urmatoarele operatii: . Curatatul. cutii. Întretinerea curateniei se executa zilnic pe toata durata anului în zonele care în pralabil au fost salubrizate. hârtii.Suprafata de 9850 mp din strazile zonei centrale urmeaza a se matura mecanizat. Golirea cosurilor pentru hârtii se face direct în containere.

de asemenea. transportul. . reciclarea şi eliminarea deşeurilor. tratarea. Acest proiect va stimula. colectarea. În acelaşi timp. România.Noi instalaţii de gestionare a deşeurilor urmează să fie construite la nivelul judeţului Suceava Un nou sistem integrat de gestionare a deşeurilor va contribui la reducerea ratelor de depozitare. mai multe depozite urbane de deşeuri vor fi închise şi reabilitate şi o campanie destinată creşterii gradului de conştientizare în rândul opiniei publice va promova beneficiile reciclării. creşterea ratelor de reciclare şi promite să facă mai atractiv mediul înconjurător Obiectivul acestui proiect este acela de a construi instalaţii de gestionare a deşeurilor solide şi de a dezvolta activităţi care vor integra separarea. Proiectul va fi implementat de consiliul local judeţean şi va contribui la îndeplinirea obligaţiilor care îi revin României în temeiul tratatului de aderare la UE şi a priorităţilor de mediu. precum şi a deversării ilegale a deşeurilor în judeţul Suceava.

până în 2013. ratele de colectare a deşeurilor mixte vor acoperi 100 % din populaţia urbană şi 95 % din populaţia rurală.Proiectul va fi susţinut prin îmbunătăţirea cadrelor instituţionale şi de management locale.5 %. Mai mult decât atât. va fi în beneficiul sănătăţii populaţiei. metal 50 %. şi 15 % pentru lemn. hârtie şi carton 60 %. Prin urmare. Ratele de reciclare previzionate pot fi defalcate după cum urmează: sticlă 60 %. care vor asigura funcţionarea cât mai eficientă a noilor instalaţii. ceea ce. . Majoritatea celor 685 700 de locuitori ai judeţului vor avea de câştigat din mai multe puncte de vedere. la nivelul judeţului se vor înregistra o rată totală de recuperare a deşeurilor de 60 % şi o rată de reciclare de 55 %. plastic 22. Proiectul va reduce necesitatea deversării ilegale a deşeurilor. dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor solide va transforma Suceava într-un loc mai atractiv pentru investiţii. În 2013. va îmbunătăţi igiena şi va contribui la menţinerea unui mediu curat. în schimb. promovării compostării în gospodăriile private şi compostării in situ a deşeurilor provenite din parcuri şi grădini. În cadrul noului sistem de gestionare a deşeurilor. proiectul ar trebui să genereze o reducere de 50 % a cantităţii de deşeuri biodegradabile care ajung în depozitul de deşeuri (în comparaţie cu 1995). O colectare separată a deşeurilor de ambalaje va fi asigurată pentru întreaga populaţie urbană şi pentru 95 % din populaţia rurală. Acest lucru va deveni posibil datorită ratelor mai bune de colectare a deşeurilor.

contribuţia din Fondul european de dezvoltare regională ridicându-se la 36 000 000 EUR pentru perioada de programare 2007-2013. cu o capacitate de 1. Trei staţii de transfer pentru gestionarea deşeurilor vor fi construite la Rădăuţi (capabile să gestioneze 40 575 tone/an). de asemenea.Acest proiect va asigura unităţi de compostare în zonele suburbane şi rurale. respectiv. 0. .39 milioane de tone. precum şi tocătoare pentru compostarea in situ a deşeurilor provenite din parcuri şi grădini.38 milioane de tone şi. două staţii de transfer existente la Gura Humorului (16 691 t/an) şi la Vatra Dornei (11 787 t/an) vor fi modernizate. Această lucrare va fi însoţită de închiderea şi reabilitarea a şapte depozite de deşeuri neconforme. construite la Moara şi Pojorâta. cu o capacitate de gestionare de 28 600 t/an de deşeuri. O staţie de sortare va fi construită la Moara. Este de aşteptat ca proiectul să genereze 221 de locuri de muncă în cursul implementării. Proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Suceava” are un buget total eligibil de 48 000 000 EUR. Două noi depozite de deşeuri vor fi. Fălticeni (27 544 t/an) şi Câmpulung Moldovenesc (11 197 t/an). Pe lângă acestea.

III Studiu de caz privind managementul deşeurilor in Botoşani Judeţul Botoşani este situat în partea de nord-est a României. Are o suprafaţă de 4.paralela 47024'16" N (Prăjeni) . între râurile Siret şi Prut. care reprezintă 2.1% din suprafaţa totală a României. lagraniţa cu Republica Moldova şi Ucraina în partea de nord şi de est iar la vest şi sud se învecinează cu judeţele Suceava respectiv Iaşi.986 km² .paralela 48016'06" N (Horodiştea) -meridianul 27024'02" E (Dersca) -meridianul 27024'32" E (Pleşani-Călăraşi) . Coordonate geografice: .

cu o înalţime medie de 400m. soluri redzine şi pseudo-redzine. soluri intrazonele-soluri alluvionare. în judeţul Botoşani se găsesc diferite forme de relief. sunt Dealurile Siretului. soluri halomorfice. podişuri. Subsolul este compus din marnă. cum ar fi dealuri. Câmpia Moldovei. câmpii. nisip şi gresie. şi Dealurile Cozancea-Guranda. Apa fratică din straturile permeabile este direcţionată către râurile mari. Între Dealurile Prutului şi Depresiunea Dorohoi se întinde Câmpia Baseu (cu înălţimi medii între 56 şi 246 metri). . în special spre sud fiind scoasă la suprafaţă. soluri cenuşii. rezervorul de apă freatică situat la o altitudine mai mere este delimitat de zone nisipoase. care reprezintă ¾ din suprafaţa judeţului. În partea de vest. . argilă nisipoasă. soluri gleice. straturile pot fi considerate un acviclud. mlaştini. Tipurile de sol sunt reprezentate de: podsoluri. soluri brune. În partea de sud a judeţului se întinde Câmpia Jijiei Inferioară.În ceea ce priveşte relieful.

care reprezintă 58. Oraşul Botoşani are 117.000 de locuitori.8 % din total şi : 267. APM Botoşani) Judeţul are 78 localităţi: 2 municipii (oraşele Botoşani şi Dorohoi). În zonele urbane trăiesc aprox.531 de locuitoriîn mediul rural. 12.Populaţia judeţului Botosani. iar oraşul Dorohoi are aprox.000 de locuitori. Bucecea. 42 % din populaţia judeţului.Săveni. are un efectiv de 459. Flămânzi. 5 oraşe (Darabani. Stefănesti) şi 71 de comune. urmează oraşul Dărăbani cu aproximativ 11. (Raport 2009.2 %. adică 41.369 locuitori în mediul urban.900 de locuitori şi este împărţită după cum urmează: 192.318 de locuitori. .800 de locuitori şi Flămânzi cu aprox. Douăzeci şi cinci la sută din populaţia totală trăieşte în resedinţa judeţului – Botosani. 30.

3. 15% în industrie. Principalele ramuri industriale sunt reprezentate de industria textilă. Judeţul Botoşani este unul dintre cele mai slab dezvoltate judeţe din România. În judeţul Botoşani. De asemenea.5% în sectorul sănătate etc.Populaţia activă este distribuită după cum urmează: 50% în agricultură. industria de componente electrice şi industria sticlei şi a porţelanului. 4. forţa de muncă reprezintă 72% din totalul populaţiei de 456. fiind unul dintre cele mai slab industrializate judeţe din România. 11% în comerţ şi servicii.Judeţul Botoşani este un judeţ predominant agricol. datorită condiţiilor istorice şi geografice.9% în învăţământ. în judeţ se găseşte una dintre cele mai mari hidrocentrale din România. industria alimentară. Stânca-Costeşti.765.Principalele activităţi. .

. Flămânzi. cu excepţia depozitului din municipiului Botoşani. există 7 oraşe dintre care 2 municipii care sunt considerate ca fiind zone urbane: Botosani. restul localităţilor nu dispun de echipaj corespunzător pentru cântărire.Industrie (diferite sectoare) În judeţul Botoşani. Stefănesti si Bucecea iar zonele rurale cuprind 71 localităţi. Dorohoi.Fluxurile de deşeuri din judeţul Botoşani Surse de generare ale deseurilor: -Gospodării -Instituţii şi comerţ . datele legate de cantităţile acestora sunt doar estimate.Construcţii . În ceea ce priveşte tipurile de deşeuri generate şi colectate. astfel nu se pot trage concluzii incontestabile în vederea analizei eficienţei de gestionare sau a cantităţilor generate. deservit de operatorul SC Urban Serv SA Botoşani. Darabani. pe viitor. Săveni.

79 tone deseuri din activitati de constructie.78 tone de deseuri din salubrizarea spatiilor publice si 42977. adica 0. A fost estimata o cantitate de circa 48586 tone deseuri menajere generate dar necolectate.8% pentru anii urmatori: Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 0. Deasemeni au fost colectate 14035.67 tone de deseuri menajere si asimilabile in amestec si 29.4 0.9 kg/loc x zi in mediu urban si 0.914 0.Deseuri menajere si asimilabile In anul 2008 au fost colectate in judetul Botosani 53844.922 0.406 0.9 0. la care sa aplicat o crestere anuala de 0.413 0. provenite de la populatia nedeservita de servicii de salubritate.4 kg/loc x zi in mediu rural. Cantitatile de deseuri generate si necolectate sau calculat pornind de la indicatorii stabiliti in PRGD pentru anul 2003.76 tone de fractii colectate separate.907 0.937 Urban 0.403 0.416 Rural .410 0.929 0.

unitati sanitare .Tip deseu 1. demolari TOTAL DESEURI MUNICIPALE COLECTATE 2003 65000 46000 13500 2004 33912 27720 6179 2005 33139 27508 5489 2006 8111 38266 9658 2007 48056 38443 9499 2008 53874 43543 10301 4000 13 142 187 111 3 1500 15600 16723 0 25602 15160 0 20637 9394 0 12906 9779 0 10265 8418 27 14036 42978 97323 74674 63170 70769 66739 110888 Cantitati de deseuri municipale generate si colectate in perioada 2003 . in amestec . Deseuri menajere si asimilabile – Total. Deseuri din constructii. unitati comerciale.deseuri menajere colectate separat (fara cele din constructii.deseuri menajere de la populatie. Deseuri din servicii municipale* 3. din care .2008(in tone) .deseuri menajere si similare de la unitati economice. demolari) .deseuri voluminoase colectate separat 2. birouri institutii.

3 119.Cantitati de deseuri colectate selectiv Anul Cantitate totala deseuri colectate(t) 2008 2.82 - 0.64 PET(t) Plastic Hartie/carton Sticla (tone (tone) (tone) 2.77 53.64 - Metal (tone - Lemn (tone) - 2009 131.6 4.31 - Sursa: Raport anual privind starea factorilor de mediu din judetul Botosani in anul 2009 .

Cantitati de deseuri generate (tone) Deseuri menajere de la populatie. institutii Deseuri din gradini si parcuri Deseuri din piete 1676 2833 90 70 1508 2266 Deseuri stradale Total menajer si din servicii de salubritate generat = 116466 9527 20 1905 72549 Deseuri biodegradabile . din care Urban Rural Ponderea estimata a deseurilor biodegradabile conform PRGD (%) Cantitate deseuri biodegradabile estimata (tone) 92129 60688 52481 39648 10301 62 71 60 32538 28150 6181 Deseuri asimilabile din comert. industrie.

etc. resturi de vopsele.Deseuri periculoase din deseurile municipale In momentul de fata in judetul Botosani in deseurile municipale sunt preluate si cantitati reduse de deseurile periculoase (baterii.). medicamente expirate. . Deseurile din echipamente electrice si electronice cu continut de substante periculoase sunt colectate de operatorii de salubrizare separat de alte deseuri menajere si stocate temporar pana la valorificare in punctele de colectare autorizate din judet.

. care sunt supuse tratarii si valorificarii.maculatura.Colectarea si valorificarea deseurilor municipale Pe teritoriul judetului Botosani. maruntirea. deseuri de hartie . dupa care vand produsele obtinute reciclatorilor finali din Regiune. in special de tip PET. sunt: deseuri din ambalaje de hartie si carton. Principalele tipuri de deseuri din deseurile municipale generate. tratarea si valorificarea deseurilor municipale reciclabile este facuta prin intermediul firmelor de colectare deseuri care aplica deseurilor colectate operatiuni ca taierea. deseuri din ambalaje din materiale plastice. sortare sau balotare.

349/2005. aceste depozite au asigurat eliminarea deseurilor provenite de la 83% din populatia urbana a judetului Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor cu reducerea impactului asupra mediului in judetul Botosani. In baza acestui proiect va fi construit in comuna Stauceni un depozit cu o capacitate de 0. vor fi construite doua statii de transfer la Saveni si Stefanesti si vor fi amenajate puncte publice de colectare la statiile de transfer de la Dorohoi si Flamanzi. De asemenea. In anul 2008. prezentate in tabelul urmator. dar si o statie de sortare cu capacitatea de 24. situate in mediul urban. in conformitate cu practicile si politicile Uniunii Europene.Depozitarea deseurilor municipale in mediul urban In judetul Botosani exista 4 depozite de deseuri nepericuloase.95 milioane de tone. cuprinse in calendarul de inchidere etapizata din HG nr. prin imbunatatirea serviciului de gestionare a deseurilor si reducerea numarului de depozite neconforme existente.500 tone/an. .

Generarea deseurilor de productie (periculoase si nepericuloase) Cantitatile totale de deseuri de productie. periculoase si nepericuloase.22 40.00 % 0. gaze si apa Constructii Alte activitati TOTAL Cantitate (tone) 22.97 1.53 100 Cantitati de deseuri de productie generate pe activitati economice (2008) . dupa tipul de activitate generatoare.11 990.10 93. in tabelul de mai jos: Activitatea economica Industria extractiva Industria prelucratoare Productia.20 266.57 0. termica.42 20558. generate in anul 2008 de activitatile de productie din judetul Botosani si comunicate prin intermediul chestionarelor statistice tip GD-PRODDES sunt evidentiate.84 21877. transportul si distributia de energie electrica.18 4.

49 100 Cantitati de deseuri de productie periculoase generate functie de activitate (2008) .073 0. gaze si apa Constructii 0.743 74.45 0853 1.57 82.122 14. termica.15 Alte activitati TOTAL 10.42 61. transportul si distributia de energie electrica.Activitatea economica Cantitate (tone) % Industria extractiva Industria prelucratoare Productia.34 1.033 1.

89 Evolutia cantitatii de deseuri medicale periculoase colectate si eliminate Sursa datelor: APM Botosani .Deseuri generate de activitati medicale Normele tehnice de gestionare a deseurilor medicale sunt aplicate de catre toate unitatile in care se desfasoara activitati medicale in urma carora sunt produse deseuri medicale.884 74.Raportari lunare ale unitatilor spitalicesti .73 93. Cantitatile de deseuri spitalicesti generate in perioada 2003 – 2009 sunt prezentate in tabelul urmator: Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Cantitatea de deseuri medicale periculoase (tone 38 40 67 45 72. indiferent de forma de organizare.

99 15.163 1.Ambalaje si deseuri de ambalaje Tip Ambalaj Sticla Cantitati (tone) 461.004 100 Cantitatea de ambalaje introdusa pe piata romaneasca in anul 2009 – judetul Botosani .236 6.226 0.94 0.733 27.716 0.868 1.05 1219.02 Procent (%) 37.858 26.797 Plastic Hartie si carton Aluminiu Otel Lemn Altele TOTAL 339.07 75.795 325.

deci un deseu rezultat din aceasta activitate.privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali. care devine astfel un produs secundar. Darabani. inainte de a fi descarcate in emisari. In anul 2009. o mare parte din poluanti sunt retinuti in statiile de epurare sub forma de namol. nedorit. pentru a respecta indicatorii de calitate impusi prin Normativul NTPA 001 . generate in perioada 2003 – 2008 in judetul Botosani de statiile de epurare orasenesti sunt prezentate in continuare. Cantitatile de namol exprimate in tone substanta uscata. Dorohoi. . s-au colectat si centralizat datele privind cantitatile de namoluri generate in anul 2008 de 5 statii de epurare a apelor uzate municipale din Rachiti.Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti Statiile de epurare orasenesti au rolul de a retine o mare parte din poluantii care contamineaza apele uzate orasenesti. Prin procesul de epurare. Saveni si Trusesti.

47 2301.u./an) 2003 - 2004 - 2005 - 2006 - 2007 2.5 13 41 6 4 5 2.u./an) 2435.2 Namoluri generate de statiile de epurare a apelor uzate industriale (SEI) .54 Cantitatile de namol generate din statiile de epurare orasenesti in judetul Botosani ( 2003–2008) Anul Cantitatea de namol de la SEI – deversare in emisar (tone s./an) Cantitatea de namol de la SEI – deversare in canalizare (tone s.20 2203.8 2008 67.Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Cantitatea de namol (tone s.83 2441.u.5 2345.45 2809.

contra cost.Deseuri din constructii si demolari Deseurile din constructii si demolari generate atat de populatie cat si de operatori care activeaza in domeniul constructiilor civile si industriale. Majoritatea operatorilor de salubrizare din judetul Botosani au instituit un sistem de preluare de la populatie si de la agenti economici a deseurilor rezultate din modificari constructive. ajung la depozitare pe amplasamentul depozitelor de deseuri sau a gropilor de gunoi. In judetul Botosani nu exista depozite de deseuri inerte si nici spatii puse la dispozitie de autoritatile publice locale cu aceasta destinatie. punand la dispozitie containere de 4m. . in urma unei solicitari prealabile.

. finantate din fonduri europene  Sprijinirea operatorilor economici prin acordarea de consultanta si informatii privind prevederi legislative din domeniul deseurilor si aplicarea acestora  Organizarea de campanii de educare si constientizare a publicului  Monitorizarea permanenta a gestionarii deseurilor municipale si industriale generate in judet.).Actiuni desfasurate pentru dezvoltarea sau imbunatatirea activitatilor de gestionare a deseurilor  Sprijinirea autoritatilor publice locale in vederea inchiderii simplificate a spatiilor de depozitare din mediul rural si nou urban  Sprijinirea autoritatilor publice locale in scopul finalizarii proiectelor de gestionare conforma a deseurilor municipale (sisteme de management integrat al deseurilor. proiecte de colectare selectiva. statii de transfer etc.

reciclarea. in vederea unei cat mai eficiente valorificari si eliminari a acestora pentru asigurarea unui management ecologic rational  reutilizarea. tratarea in vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari  prevenirea eliminarii necontrolate pe soluri si in apele de suprafata a namolurilor orasenesti provenite de la statiile de epurare a apelor uzate  adoptarea si implementarea de masuri in vederea prevenirii generarii deseurilor de  ambalaje.Obiectivele specifice pentru gestionarea deseurilor  asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor municipale. asigurarii valorificarii si reciclarii si minimizarea riscului determinat de substantele periculoase din ambalaje  punerea in practica a obiectivelor Planului National de Gestionare a Deseurilor .

Concluzii  Problema deşeurilor reprezintă o problemă de nivel global. de levigat şi gaze de depozit) şi implicit pierderea definitivă a resurselor . abordată atât din punctde vedere al impactului acestora asupra mediului şi sănătăţii populaţiei umane. cu un risc ridicat asupra mediului şiasupra sănătăţii umane. este cea mai puţin acceptată metodă de gestionare a deşeurilor deoarece presupune eliminarea finală a deşeurilor în depozite (care produc emisii specifice. dar în acelaşi timp reprezintă şi posibile resurse secundare. care pot fi valorificate prin reciclare  Metoda de depozitare a deşeurilor implică un grad de poluare ridicat. materiale şi energetice. cât şi al epuizării resurselor  Deşeurile pot conţine substanţe periculoase.

Bibliografie http://www.cjbotosani.ro .