You are on page 1of 50

Curs de limba latină

Tabele
Anii I-II de studiu Semestrele I-III

Facultatea de Istorie şi Filosofie, conf. univ.dr. A. Baumgarten

1

2010 1. Alfabetul. Pronunţarea. Accentele. Cum se foloseşte dicţionarul. Tabele morfologice

1. Alfabetul limbii latine se compune din 23 de litere şi este derivat din cel grec: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L, M, N, O, P, R, S, T, U, V, X, Y, Z. 2. Litera C era un sunet intermediar pentru G şi C. (Gaius - Caius) 3. Grupul de vocale ae se poate pronunţa e sau ai. Grupul oe se pronunţă ö. Grupul ti urmat de i se poate pronunţa ţio ca şi tio. Grupul ph se pronunţă f. Grupul qu se pronunţă cv 4. Vocalele conduc, prin cantitatea lor, la silabe lungi sau scurte. Silabele cu vocală lungă sau cu diftong, sunt lungi. Silaba cu o vocală următă de două consoane este lungă. Silaba a cărei vocală este urmată de altă vocală este scurtă. 5. De aceea accentele au ca reguli: a. Cuvintele dintr-o singură silabă poartă accent. b. Cuvintele din două silabe au accent pe prima silabă, nu pe a doua c. Cuvintele polisilabice au accent pe penultima, dacă este lungă d. ................................................ sau pe antepenultima, dacă penultima e scurtă În dicţionar, cuvintele se pot găsi astfel: substantivul: N-G (anima, -ae), verbul: formele de bază temelor (fero, ferre, tuli, latum, sau suscipio, -ere, -cepi, -ceptum) adjectivul, numeralul, partea declinabilă a pronumelui: Nominativul terminaţiilor (bonus, -a, -um, sau meus, -a, -um, etc.), adverbul, conjuncţia, interjecţia, prepoziţia, în formă indeclinabilă. Declinările substantivului sg. I. II. n. / pl. N a us, er, u ir m G ae i D ae o Ac am um Ab a o V a e,er, ir u

III. imparisi labică is i em e is

n. III. parisi labică is is i em e is

n.

IV.

n.

V.

us us ui um u us

es ei ei em e es

e i e

u u

2

N G D Ac Ab V

ae arum is as is ae

i orum is os is i

m a

a

es um, orum ibus es ibus es

a

a

es ium ibus es ibus es

a

a

us uum ibus us ibus us

ua

ua

es erum ebus es ebus es

Pronumele relativ cazul masc. sg. fem. sg. N qui quae G cuius cuius D cui cui Ac. quem quam Ab. quo qua Pronumele demonstrativ N hic haec G huius huius D huic huic Ac hunc hanc Ab hoc hac N G D Ac Ab N G D Ac Ab N G iste istius isti istum isto ille illius illi illum illo is eius ista istius isti istam ista illa illius illi illam illa ea eius

neutru sg. quod cuius cui quod quo hoc huius huic hoc hoc istud istius isti istud isto illud illius illi illud illo id eius

masc. pl. qui quorum quibus quos quibus hi horum his hos his isti istorum istis istos istis illi illorum illis illos illis ii (ei) eorum

fem. pl. quae quarum quibus quas quibus hae harum his has his istae istarum istis istas istis illae illarum illis illas illis eae earum

neutru pl. quae quorum quibus quae quibus haec horum his haec his ista istorum istis ista istis illa illorum illis illa illis ea earum

3

D ei ei Ac eum eam Ab eo ea Pronumele de întărire N ipse ipsa G ipsius ipsius D ipsi ipsi Ac ipsum ipsam Ab ipso ipsa Pronumele de identitate N idem eadem G eiusdem eiusdem D eidem eidem Ac eundem eandem Ab eodem eadem

ei id eo ipsum ipsius ipsi ipsum ipso idem eiusdem eidem idem eodem

iis (eis) eos iis (eis) ipsi ipsorum ipsis ipsos ipsis iidem eorundem iisdem eosdem iisdem

iis (eis) eas iis (eis) ipsae ipsarum ipsis ipsas ipsis eaedem earundem iisdem easdem iisdem

iis (eis) ea iis (eis) ipsa ipsorum ipsis ipsa ipsis eadem eorundem iisdem eadem iisdem

Pronumele personal N. G. D. Ac. Ab. N. G. D. Ac. Ab. ego mei mihi me me nos nostri nobis nos nobis tu tui tibi te te vos vestri vobis vos vobis Pronumele reflexiv : - sui, sibi, se, se, verbul a fi Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv P sum sim r es sis II.Sg.: es e est sit esse z sumus simus . estis sitis II. pl: este sunt sint i eram essem m eras esses p erat esset e eramus essemus r eratis essetis f. erant essent v ero futurum, -am, um i eris II, III sg: esto + esse = că va fi

4

i t o r p e rf e c t m. m. c.p f.

erit futuros, -as, -a erimus +esse = că vor fi eritis II pl.: estote (doar la Acuzativ) erunt III pl.: sunto sau: fore fui fuerim fuisse= fuisti fueris că a fost fuit fuerit fuimus fuerimus fuistis fueritis fuerunt fuerint fueram fuissem fueras fuisses fuerat fuisset fueramus fuissemus fueratis fuissetis fuerant fuissent v fuero ii fueris Participiul viitor t. fuerit futurus, -a, -um = a fuerimus cel care va fi n fueritis t. fuerint Verbul. În limba latină există patru conjugări: 1. în a: amare, cantare, communicare, celare, narrare, existimare, habitare, etc. 2. în e lung: decere, timere, cavere, suadere (ştim căe lung pentru că se păstrează în temă) 3. în e scurt: vivere, edere, cernere, currere, crescere, scribere (nu se păstrează în temă) 4. în i: dormire, sentire, venire, punire, etc.
Diateza activa a verbelor de conjugarea Ia (amo, -are, avi, -atum) Indicativ amo amas amat amamus amatis amant Conjunctiv amem ames amet amemus ametis ament Imperativ ama amare amate Infinitiv Participiu amans amantis etc. (ca un nume)

P r e z e nt

5

pl) amaturas amatura Supin Ac: amatum Ab.sg) amatura amaturum amaturos (Ac.amando Ac.I m p er fe ct V i i t o r P er f e c t M M C Pf amabam amabas amabat amabamus amabatis amabant amabo amabis amabit amabimus amabitis amabunt amavi amavisti amavit amavimus amarem amares amaret amaremus amaretis amarent amato amato amatote amanto amaverim amaveris amaverit amaverimus amaveritis amaverint amavissem amavisses amavisset amavissemus amavissetis amavissent Gerunziu NG.amando amaturus esse amatura esse amatura esse amaturos esse amaturas esse amatura esse amaturus (Ac. amatu amavisse amavistis amaverunt amaveram amaveras amaverat amaveramus amaveratis amaverant Viit. amaverint (are doar singular) Diateza pasivă a conjugării I Indicativ P amor r amaris e amatur z amamur e amamini nt amantur I amabar m amabaris Conjunctiv amer ameris ametur amemur amemini amentur amarer amareris Imperativ amare ! Infinitiv amari amamini 6 . amavero a amaveris n amaverit t amaverimus e amaveritis r.amandi D. amandum Abl.

-um amatos. a + essem. eramus. -um + simus. la Acuz. prez. eris. -am. eritis. + inf. sumus. prez. a fi: amatum. prez. eratis. -um =care e de iubit Participiul perfect amatus. amatus. -ae. um amati. esses. estis. -a.pe erf ect v i i t o r P e r f e ct M M c pf. sint adjectiv cu trei term + esse la ind. -ae. erit. sitis. a + ero. sau conj) ut (conj. -ae. eras.sau adv. să ca să încât cu indicativul cu conjunctivul verbele deponente: 1. -a. erunt amaretur amaremur amaremini amarentur adjectiv cu trei term + esse la conj. viit. -a. a + sum. -a + esse = că a fost iubit Gerundiv amandus. a + eram. amatus. essent amator amator amatum iri = că va fi iubit amantor adj. amatus. um amati. erat. prez. essetis. sit amati. est. V iit. -a. erimus. -as. -ae. erant adjectiv cu trei term + esse la ind. sunt adjectiv cu trei term + esse la ind. um amati. es. um amati. amatus. impf.) cu indicativul cu conjunctivul temporal temporal cauzal concesiv comparativ temporal completiv final consecutiv când pe când. ant eri or amabatur amabamur amabamini amabantur amabor amaberis amabitur amabimur amabimini amabuntur adjectiv cu trei term + esse la ind.-a. sunt verbe care se conjugă numai la diateza pasivă şi au sens activ 7 . -um + sim. după ce fiindcă deşi precum îndată ce că. sis. al vb. -um amati. -a. -ae. esset essemus. -ae. amatus. -a. -a Prepoziţiile ut şi cum cum (prep.

duc. III. apare o vocală de sprijin e (tacens) 2.oriturus esse. pers.III. profectus sum polliceor. infinitiv viitor şi gerunziu . tot “u”: audiunt • Indicativ imperfect. III. Există unele verbe semideponente. care se conjugă la tema prezentului la diateza activă. în loc de b există la pers I sg.IIa sg. Se formează din participiul viitor activ + verbul sum.-a.oriendi) 3. III. şi au întotdeauna sens activ: audeo (a îndrăzni). iar la pers. dici. fido (a se încrede) diferenţe ale conjugărilor II. dispare terminaţia -ere şi apare -i (mitti. III. pollicitus sum • orior.există -eba• Indicativ viitor. esse. IV. vocala tematică este i/u (u doar la pers IIIa pl. fac.oriens. gaudeo (a se bucura).II. însemnând videri . Verbul video are la diateza pasivă altă valoare decât la activ. aIIIa. • Indicativ perfect : v u x v • Conjunctiv prezent. soleo (a se obişnui). cu excepţiile dic.pl.I-II.• • proficiscor. pers. IV-a faţă de conjugarea I 1. în locul sufixului bi va fi be • Conjunctiv prezent: conj.IVa. III. a Iia. proficisci. II. III sg. IV în loc de -ba. conj. la tema perfectului la diateza pasivă. duci) • Indicativ viitor. conj. în locul vocalei de legătură i va fi un e scurt (mitteris) • Infinitiv prezent conj. II. mittunt). care este intenţionată: te laudaturus. oriri. conj. au forme active la modurile nepersonale (participiu prezent .pl. pers. III. iar la conj. vocala tematică nu mai este e ci este a Conjugarea perifrastică • conjugarea perifrastică activă exprimă o acţiune gata de a începe. polliceri. conj. participiu viitor . Pasiv • Indicativ prezent: conj. conj. pers. IV. ortus sum 2. apare un e final (gaude). la timpul şi modul dorit: 8 . activ • Indicativul prezent.a se părea 4. fui. IVa apare vocala tematică a în loc de e • Imperativ prezent. conj. un (facite) • participiu prezent. III. -a şi în rest -e.-um sum : am intenţia să te laud. Iia sg.

-nda.-turus. -o. ea se cuvine lăudată Se formează din gerundiv + verbul sum. latum = a purta Indicativ P fero re fers z.tuleritis tulerit . fui la timpul şi modul dorit: -ndus.Această viaţă îţi aparţine • Est mihi narrare . -o 9 . -ndum + esse Regulă (sum pro habeo): Numele la Dativ schimbă semnificaţia verbului esse în habere: • Est tibi hanc vitam .Îmi revine datoria de a povesti Verbul fero. tuli. ferre. -turum + esse • conjugarea perifrastică pasivă exprimă o acţiune necesară: illa laudanda est .tulerint Participiu ferens. -tura. ferebamus ferebatis ferebant V feram i feres i feret to feremus r feretis ferent P tuli er tulisti fe tulit ct tulimus tulistis tulerunt (tulere) M tuleram m tuleras c tulerat p tuleramus f tuleratis Conjunctiv feram feras ferat feramus feratis ferant ferrem ferres ferret ferremus ferretis ferrent Imperativ fer ferre ferte Infinitiv ferto ferto fertote ferunto tulerim tuleris tulerit tulerimus tuleritis tulerint tulissem tulisses tulisset tulissemus tulissetis tulisse viitor anterior tulero . fert ferimus fertis ferunt I ferebam m ferebas p ferebat f. esse.tulerimus tuleris .ea trebuie lăudată. -um. -ntis Gerunziu ferendi.

. malo (prefer) volo indicativ volo vis vult volumus vultis volunt volebam volebas volebat . volo conjunctiv velim velis veit velimus velitis velint velem veles velet .tulerant tulissent Verbul fio... malam males malet . viitor 10 .fitote .. etc.fiunt fiebam fiebas etc... factum. factus eram etc factus ero etc.fiemus fies . fieri.. etc.fite fias . -am. etc factus essem etc fieri factum iri futurus.fiatis fiat .fiamus fi .. esse Viitor anterior 1.fiant fierem fieres. um.. -um Supin ablativ: factu -a. malo malim malis malit malimus malitis malint malem males malet .pf.. -a. Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Imperfect Viitor fiam .. - prezen t imperf . fiam . Pasiv Perfect Mai m..c. nolo nolim nolis nolit nolimus nolitis nolint nolem noles nolet . verbe neregulate: volo (vreau). nolo (nu vreau). -um (ca la esse) factus.fimus fis . nolam noles nolet . volam voles volet . malo malo mavis mavult malumus mavultis malunt malebam malebas malebat ..fitis fit .fiunto factus sim. nolo nolo non vis non vult nolumus non vultis nolunt nolebam nolebas nolebat .. factus sum Indicativ Activ Prezent fio .. fito ....fietis fiet -fient factus sum.

euntes. volueram pf... euntibus. um + esse infinitiv perfect ivisse iturus. it imus.is. viitor ibam.perfect volui voluisti voluit . ibat irem. ibunt iverim. viitor voluero anterio volueris r voluerit nolui noluisti noluit .. m. nolueram nolueras noluerat . maluissem maluisses maluisset - verbul neregulat eo.c.m. itum (a merge) indicativ eo. ibit ibimus.. iveritis. eunto perfect ivi.. entibus gerunziul eundi eundo eundem eundo gerundivul eundum est prezen t impf. iveram. itis. ibitis. ivit ivimus.. itura. volueras voluerat . euntem eunte... euntis.. malueram malueras maluerat . ivi. iveris iverit iverimus. ito.. iturum m. ito itote..m. eunti.. iveras. iverunt infinitiv viitor iturum. ibas. - noluerim nolueris noluerit .iret ibant iremus. eunt conjunctiv imperativ i ite infinitiv ire participiu iebs. ibamus.. voluissem voluisses voluisset .eun tes. noluissem noluisses noluisset - maluerim malueris maluerit . noluero nolueris noluerit malui maluisti maluit . ibatis ires. iretis irent ibo. ire. ibis. Supin 11 . iverint ivissem...c. ivisti. ivistis. maluero malueris maluerit voluerim volueris voluerit . am.

datum abdo. a lipsi adsum. ivero. datum= a adăuga circumdo. ivissetis. subesse. interfui = a fi între (interest = este în interesul) obsum. are. didi. profui = a fi de folos subsum. defui. obfui = a se opune praesum. ivissent - itum itu observaţie: toate formele cu “v” pot apare fără “v”. datum= a înconjura 12 . 2. superfui. afui = a fi departe. iveris.pf. adfui (affui) = a fi de faţă desum. = a supravieţui. are. deesse. ivisset. didi. prodesse. iverit. are. superesse. adesse. = a lipsi (+ dativul) insum. dare. ivissemus. inesse. a fi deasupra do. verbe derivate cu prefixe sum esse fui absum. iveratis. praefui= a fi în frunte. dedi. iverant viitor ant. dedi. obesse. iverat iveramus. are. datum= a întemeia dedo. a fi sub supersum. subfui= a fi supus. a fi înainte prosum. infui = a fi în ceva intersum. datum= a preda addo. abesse. didi. iverint ivisses. iverimus. ivissetis. datum= a ascunde condo. praeesse. are. iveritis. dedi. interesse.

ere. tuli. itum= a ieşi intereo. a se deda calefio. a se ivi assuefio. tuli. ire. factus sum= a fi împlinit Adjectivul. factus sum= a se deprinde. latum= a scoate infero. latum= a îndepărta confero. latum=a duce praefero. itum=a sosi. factus sum patefio. ire. latum= a transporta refero. itum= a reveni quaeo. tuli. factus sum = a deschide. ere. ere. ere. ivi. latum= a aduna defero. ire. itum= a trece pe lândă. ferro. tuli. a omite redeo. ere. ire. itum= a pieri praetereo. latum= a duce înapoi. ere. tuli. latum= a suferi transfero. ire. a duce înainte suffero. factus sum=a se încălzi. ere. ivi. eri. eri. latum= a aduce aufero. ivi. eri. latum= a purta din loc în loc effero.fero. ivi. fieri. ere. În limba latină există trei categorii de adjective: 13 . ere. itum abeo. ire. tuli. ivi. a se aprinde satisfio. ivi. ivi. ire. a face referire eo. tuli latum affero. itum= a fi în stare (negativ: nequaeo) fio. ire. tuli. a înfrunta exeo. tuli. tuli. ere. eri. tuli. latum= a oferi. itum= a se depărta adeo. ivi.

toate cele trei forme se declină după declinarea a IIIa (respectiv forma de neutru după declinarea a IIIa neutră). De exemplu: N-V G D Ac Ab magnus magni magno magnum magno magna magnae magnae magnam magna magnum magni magno magna magno magni magnorum magnis magnos magnis magnae magnarum magnis magnas magnis magna magnorum magnis magna magnis Pentru altă parte a lor. cu trei terminaţii: una pentru masculin. forma de masculin se declină după declinarea a II masculină. Exemplu: N-V G D Ac Ab gravis gravis gravi gravem gravi gravis gravis gravi gravem gravi grave gravis gravi grave gravi graves gravium gravibus graves gravibus graves gravium gravibus graves gravibus gravia gravium gravibus gravia gravibus adj. tenerum). În acest caz. tenera.: magnus. alta pentru feminin. cea pentru feminin se declină după declinarea I. toate cele trei forme se declină după declinarea a IIIa.declinarea IIIa neutră). cu două terminaţii: una pentru masculin şi feminin. sau tener. cu o singură terminaţie: o terminaţie pentru toate cele trei genurile. iar forma de neutru se declină după declinarea a II-a neutră. alta pentru neutru. magna. De exemplu: N-V G D Ac Ab acer acris acri acrem acri acris acris acri acrem acri acre acris acri acre acri acres acrium acribus acres acribus acres acrium acribus acres acribus acria acrium acribus acria acribus • adj. De exemplu: masculin-feminin pertinax pertinacis pertinaci pertinacem neutru pertinax pertinacis pertinaci pertinax masculin-feminin pertinaces pertinacium pertinacibus pertinaces neutru pertinacia pertinacium pertinacibus pertinacia N-V G D-Ab Ac 14 . Pentru o parte a lor. magnum.• adj. Se declină după cea de-a IIIa declinare (în cazul neutrului . alta pentru neutru (ex.

-a.sup.-um .-um magnificus. se obţine adjectivul: clarior. -a. adjectivul este transformat într-un nou adjectiv cu trei terminaţii. difficilis. -rima.-um maledicus. -um peior. -us magnus.-ius . -um . -a.-um . -issima (fem.-ius . -a. dissimilimus • la fel pentru gracilis. -a.maxime egregius. -e . -um pessimus. -um (potrivit) egregius.-a. 3.magnificentissimus. -ius superlativ optimus. facillimus . care se declină după primul tabel de mai sus.magis idoneus. -um .-a. -dicus. -um maximus. -ficus au următoarele grade de comparaţie: benevolus. Excepţii: 1.-a.magnificentior. -um .).sup. -um.-um . se adaugă la tema adjectivului. De exemplu.-ius .). -a. Pentru gradul comparativ. Astfel. -um . nominativul şi acuzativul plural în -ia.maledicentissimus. -rimum. -a.-a.). adjectivele terminate în -er au superlativ în -rimus.maledicentior.benevolentior. humilis. -e .benevoletissimus. -um melior. -a. terminaţia -ior. -am (ales) dubius. -e . De exemplu: acer: acerrimus. 2. -ius: 2. Gradele de comparaţie ale adjectivelor: 1.magis dubius. iar pentru neutru.maxime idoneus. de la adjectivul clarus. -a. -e . -um . -a. adjectivul este transformat într-un nou adjectiv cu două terminaţii. -a. -a. pentru masculin şi feminin. -issimum (n. -a. Pentru gradul superlativ. se adaugă la tema adjectivului terminaţiile: -issimus (masc. acerrima. terminaţia -ius. -a. um . dissimilis. iar superlativul cu maxime: idoneus.Observaţie.-a. acerrimum unele adjective formează comparativul cu magis. genitivul plural în -ium.-um unele adjective au grade de comparaţie pe teme diferite pozitiv comparativ bonus. Astfel.dificillimus similis. -um (îndoielnic) 4. Faţă de substantive. 3. adjectivele compuse care se termină în -volus. -a. -um 15 .magis egregius. -ius malus.sup. um maior. simillisimus .maxime dubius. la declinarea adjectivelor care se declină după declinarea a IIIa (deci ultimele trei tabele) există trei deosebiri: ablativul singular este în -i.sup.-a. -a. facilis.

Altele sunt derivate prin diferite procedee din adjective: I.proximus.an (sau . • de timp: nunc. e şi de la adj de clasa a III-a în x se formează adverbe în iter: • gravis. e ------------. utrum. e -----------. passim (ici-colo).a. -a.. sau provin din prepoziţie sau adverb: potior. de la adj de clasa a II-a în is.um (mai de dincolo). determină un verb (la orice mod). -a. omnino (întru totul).. prior. de la adj de clasa I în us.graviter • pertinax ------------. hinc (de aici).facile 16 . unele sunt derivate sau compuse din alte părţi morfologice. cras... um -----.. vero (într-adevăr). alibi (altundeva). ulterior.magne • acer.-ius . -a. is. diu • de loc: hic (aici). olim. au ca formă de adverb propriul ablativ (care a “îngheţat” în limba latină ca adverb): • facilis. fortasse • de mod: fere (aproape). -ius . -a. -um minor. sau) • de îndoială: forte (din întâmplare)..-a. etiam (chiar).pertinaciter III. haud (nu tocmai).acre II. -um Unele adjective nu au gradul pozitiv. nuper. nimium (prea mult) • de afirmare: ita (astfel). forsit (poate).um se formează adverbe cu tema (luată de la Genitiv sg) + e: • magnus. e ------------. inde (de acolo).-um multus. -uris minimus. aliquantulum (niţel) plus (mai mult).-um (mai aproape) Adverbul . quantum (pe cât).parvus. profecto (desigur).ultimus. nondum (încă nu) • de întrebare: nonne (oare nu) num (oare) quomodo (cum). dar şi substantive. multum (mult). unele adj..potissimus. hodie. solum (numai). prius .parte de vorbire neflexibilă. -um plurimus. -um (preferabil). aliquantum (puţin). ubi (unde).-a. undique (de oriunde) • de cantitate: tantum (pe atât). minus plus. a. sane (fireşte) • de negare: non.-a. ibi (acolo).

supra. ruditer Gradele de comparaţie ale adverbului • gradul comparativ se realizează cu terminaţia ius ( împrumut de la comparaţia adjectivului neutru) • gradul superlativ se realizează prin transformarea superlativului adjectivului corespondent în adverb după regulile stabilite mai sus. trans • cu ablativul: a. cursul din sem. quoque. a. pone (apoi). contra. cum. de. praeter. -que (nocte dieque) neque. pro. versus. citra. tacite • rudo. prope. altele de la verb • taceo. tacens. um -------------------------facillime • • audacissimus. subter Conjuncţia (parte de vorbire inflexibilă care exprimă raporturi de coordonare între cuvinte sau propoziţii şi raporturi de subordonare sau coordonare între propoziţii) • copulative: et. penes.iure • ars. a. adversus. post. absque. propter. participiile formează adverbe în -er: • prudens -------------. nec.sapienter V. e. per. abs. apud. pone. în limba latină se poate exprima numai cu acuzativul sau cu ablativul fără prepoziţie (cf. a. sine. • facillimus.quidem. sub. cis. rudens. infra. ne. intra.arte IV.prudenter • sapiens --------------. ob. rudis. ultra. ac. um --------------------. extra. clam.audacissime optimus. unele familii de cuvinte pot forma adverbul de la advectiv. secundum.. circa. ab.. ad. coram. nequidem 17 . tenus.optime Prepoziţia (parte de vorbire inflexibilă care exprimă raportul de dependenţă al unui cuvânt sau expresii cu un altul) În limba latină există prepoziţii numai cu cazul ablativ şi cu cazul acuzativ. etiam. um --------------------------. Dar uneori ceea ce în limba română este exprimat cu o prepoz+acuzativ.artis -------------. prae • şi cu ablativul şi cu acuzativul (dar au sensuri diferite cu fiecare caz. iar sensurile sunt indicate de dicţionar) in.• ius. erga. super. inter. tacitus. ex.II) • cu acuzativul: ante. iuris ------------. atque.

quippe. ideo. 18 . exemplu Anima autem est imago mundi Caesar imperator electus est. funcţia posibilă. 1. enim. Exact la fel se comportă si celelalte verbe defective. proinde. atqui. propterea. meminero memento memineris meminerit meminerimus mementote memineritis meminerint Obs.ant. novi (cunosc) Sintaxa numelui. verum. Exprimă agentul unei acţiuni. ergo. namque. at. coepi (încep). etenim conclusive: igitur. tamen • cauzale: nam.• disjunctive: sed. autem. quamobrem verbul memini (perfectul se traduce cu prezentul. tipul subiect /nume predicativ element predicativ suplimentar (EPS). Nominativul • Este incompatibil cu prepoziţia. ca: odi (urasc). ceterum. itaque. mmcpf se traduce cu imperfectul şi viitorul anterior cu viitorul) indicativ conjunctiv imperativ infinitiv perfect memini meminerim meminisse meministi memineris meminit meminerit meminimus meminerimus meministis memineritis meminerunt meminerint mmcpf memineram meminissem memineras meminisset meminerat meminissemus memineramus meminissetis memineratis meminissent meminerant viit. vero. quare.

lactea nomen habet Familia vero . t. de un şef • apart.care este o parte de propoziţie cu dublă regenţă la nume şi la verb. flos rosae • arată opera unui autor • arată specia sau genul • unele tautologii impuse de limbă 19 . Genitivul • Este prin excelenţă cazul filiaţiei verbale sau nominale. Nominativ absolut 2. la un zeu • templul unui zeu • posesor abstract • posesor concret traduce re substant ASG iv substant ASG iv • crudelitas Neronis al • opus Lucretii. dico. populus Albanus meam vocem Est una via. sau alte verbe cu sens asemănător Nominativ exclamativ (uneori înlocuieşte vocativul) Nominativ pentru un arhaism Nominativ denominativ Nominativus pendens Ille legatus missit illum. specia subord. Este cerut de verbe de tipul: • voco. habeor. de un oraş • apart. autorului signum Fidiae explicati • fons v Blandusiae. nomino. duco. fortunati inspectores. lego. substant ASG al iv apartenenţ ei exemplu • Ciceronis filius • Lutetia parisiorum • Germania Ariovisti • Flumen Tiberis • ad Dianae • domus patris observaţii • filiaţia • apart. profecti sumus. puto. arbor fici. venite hic.babae-babae. non mehercule puto decumam partem dominum suum noverit Benedicens nos episcopus. Audi tu. O. existimo. regent t. A fost concurat în limba vorbită de unele specii ale Ablativului şi ale Dativului posesiv.

colective • quid novi sub coelo? • unus omnium • pron. materiei arată materia artificială al • vir Graeci generis • neam calităţ • homo magni • însuşire ii consilii • vârstă • puer decem annorum • saxum magnae ponderis • ager magni pretii • greutate • preţ nedeterminat • mărime spaţială substant Asg iv obiect iv • quindecim pedum fossam • spes victoriae • din compl.c. cauză substant Asg iv substant Asg iv subiecti v partitiv • adventus Caesaris • animat • fuga annorum • nonanimat • pars eorum • subst. • invidia Ciceronis • din compl.substant Asg iv substant Asg iv • mens animi. • adv de cantitate parum sapientiae • nusquam terrarum • adv de loc • ubi terrarum • adv interogativ • omnium melior • adj. adjectiv CI partitiv 20 . arată materiei auri materia naturală. negativ • numeral • sens superlativ adverb CI partitiv • dia dearum • satis eloquantiae. de comp. ind. la gr. dir. • dierum tertii suplicatio • pericula belli • din c. temporis aetas al • policeri montes • G. litoris ora.c.mat. iar Abl. timp • din c.

depărtare commodi incomm eticus posesiv iudicandis auctoris finalis 21 .. vb. şi în română: dare..sunt prezent la scribere prieten 2.. se vor construi cu acest caz: 4. tibi discis • quid mihi agis? • mihi aliquid est = ego Dativ cu esse aliquid habeo • Cynthia formosa est multis • Tanti sunt mihi emptae • dare matrimonio rămâne în expresii observaţii dare.este cazul atribuirii. iubere traducere aprop. dublu tranzitive: • parcere subiectis • coniungens ratem rati ( . cu sensuri figurate: 1.mo d CI preţul verb de relaţie criminis poenae 3.. Dativul . vb tranzitive. tranzitive. în română nu: minor • adsum amico . tanti fit ab amicis • animi angor.adjectiv adjectiv verb verb verb CI CI CI de relaţie posesie partitiv • conscius maleficii • fons aquae dulcis plenissima piscium • amicorum sunt communia omnia • memini tui • oblivisci suorum • amphoram impleo aquae purae • indigeo tui consilii • lucri facere • quanti quisque se ipse faciat. • adsum ad amicum . vestri me pudet miseretque • accusare invidiae • condemnare poenae capiti C copiae/inopi I ae C. legând vas de vas. intranzitive (cu sau fără prefix) 5. ) • adpropinquo hostibus Tr verb verb verb verb verb verb verb verb funcţie CI CI CI CI CI CI CI CI specie atribuire exemplu • fabulas tibi narrare • Auferre Europam Asiae / • quidquid discis.îl ajut pe prieten alicui bellum 3.

. tranzitive graţie prefixului: vitam transire Tr ver b ver b ver b ver b ver b ver b ver b ver Funcţie CI CD CD+EPS CD+CD CD+ CDloc CD+Crel CCrelaţie C. 2. dublu acuz dublu acuz dublu acuz dublu relaţia adverbial Exemplu sicut res se habet metuo fratrem ne intus sit Martium regem populus creavit Philosophia nos multos res edocet Exercitum Rhenum transportat quid me vis tu? id gaudeo nunc partim erant in castro. facere. tranzitive doar în latină: fugere hostes. rideo aliquem/ rideo aliqui 4. propriu zis acuz.verb adjectiv adjectiv adjectiv adverb interjecţie substanti v CI CI CI Cscop CI CI direcţie atribuire apropiere / dep. tranzitive. / dep. idoneus • congruens naturae vivere • idoneus labori • congruenter vivere / • vae victis ! naturae atribut / • Pompei statuae plausus (are sens verbal) 4. Acuzativul se poate construi cu verbe: 1. mod specie tendinţă reflex. ca şi în română: ducere. comm incomm comm incomm • mittere morti / ascensit • Ara Apollini sacra clamor coelo . sitio virtutes. 3. alii observa ţii traducere 22 . etc.. dedicat lui utilis. dare. finalis aprop. tranzitive uneori în latină: timeo aliquem / timeo aliqui.

direcţiei veniunt rursum In Italiam venit ire malam crucem şi cu şi fără prepoziţ ie ver b ver b ver b ver b ver b CC loc CC loc C. sub luce mittere in praesidium ob iram scribere litteras in servilem modum agere Commentarium in Somnium Scipionis mulieres nudae brachia unele expresii Atribut sau C. per septem dies şi cu şi fără prepoziţ ie ver b ver b ver b ver b ver b ver b sub stan tiv sub stan tiv CCtimp CCtimp al sensului temporal vârsta CCtimp CC scop CC cauză CC mod CInd momentul finalis causalis maniera referinţei indies singulos. de relaţie ac de relaţie (graecus) 23 . in futurum. sub nocte. de loc acuz al dimensiunii al termenului final al perioadei urbes qui circum Capuam sunt Hannibal ante portas erat Fossa centum pedes erat infra nos ad hanc diem remanere CCtimp noctem vigilare.ind CCtimp acuz. traiectoriei acuz.b ver b CCloc acuz. abhinc multum Galba septuaginta tres annos natus Neroni in principatu successit ante pugnam.

nemina scientem. victoria contra averroistas indirect acuz absolut regina. Locativ • este un vechi caz indoeuropean. arată materia artificială. subterfugit Iordane s. humus. secolul VI inte rj acuz cu interj. se foloseşte în unele cazuri particulare. expresii (domi militiaeque) temporal (pridie. ecce me 5. de mea tis voluntate maniera ex animo. dar a fost preluat de alte cazuri aproape în întregime. rar: nuanţă de C. domus. Se păstrează la unele nume de oraşe şi de insule mici (Cartagina. heri) 6. Ablativ Tr ver b ver b ver b ver b ver b ver b ver b ver b Funcţi e CC loc CC timp CI CI specie separati v separati v inopiae materia e partitiv exemplu Roma proficisci dicitur ab illo tempore quod orandum est Jovis Democritus dicitur se oculis verbe ale privasse privaţiei simulacrum ex aere factum abl. iar genitivul cea naturală de vino bibere observaţ ii traducere CI CC loc CC mod CC mod unghi a latere. ab tergo de vedere conformita ex edicto.sub atribut stan tiv f. ex toto ratione sine die = fără limită 24 . e lege. rus). a fronte.

CI CI CC mod CCm specie instrumen tal instrumen tal poenae pretium (determin at) pretium exemplu interiores carne et lacte vivunt ad ea sacrificia druidibus utiuntur Livius pecunia multatus fuit Viginti talentis unam orationem Isocrates vendidit Multo sanguina Poenis observaţ ii traducere 25 .ind C. sub st sub st sub st sub st CC cauză CC relaţie C agent C. adj. adj.ind CC mod CC cauză atribut atribut atribut atribut de industria = dinadins cauză dolere ex capite ab odio plebis relationis haud perbene sum a pecunia auctoris Roma ab Alarico subiecta est lupus et agnus pulsi siti separativ liber curis sim inopiae inops verbis originii ab patre natus comparativ cor melle dulcior.ind C.1. adj. adj.ver b ver b ver b adj. nive candior cauză separativ originea materia partitiv Miltiades aeger erat vulneribus profectionis de Terra Aegypti accusator de plebe vincit heri simulacrum Dianae ex aere unus ex omnibus argumentis disputandum 6. Ablativ din instrumental Tr ver b ver b ver b ver b ver Funcţi e CC instr.

e quanto felicius est calităţii Est bos cervi figura sociativ Signum cum face et libro Fuit magna vi sed ingenio malo nume calităţii predicati v 26 . CC mod atribut atribut specie sociativ modal copiae pretium exemplu Uterque fuit mecum magna cum laude. studio alicuius realationis Sunt sapientes non re sed nomine 6. Cind.b ver b ver b ver b ver b ver b ver b od CC loc CC timp CC mod CC mod CC cauza CC relaţi e (nedetermin at) itinerariu victoria stetit eodem itinere transibant montes interval de Saturni stella triginta annis timp cursum suum conficit mensurae Multo magnus orator praestat stultis imperatoribus modul vi capere. ioco dicere.2 Ablativ din sociativ Tr ver b ver b ver b ver b ver b sub st sub st sub st Funcţi e CC soc. sua sponte. gratiis facere causalis mea culpa. cum gratulatione plenus hominibus erat forum observaţ ii traducere Istud verbum vile est viginti minis mensura Tanto brevius tempus. CC mod Cind.

participiala relativă.perfectum). 27 . Ablativ din locativ Tr verb verb subst Funcţi e CC loc CC timp atribut specie situare timp loc exemplu in suis sedibus reponitur rex ut decem diebus Numidia proficisci imago coram oculis meis observaţ ii traducere Constructii sintactice: 1. sentienti. se poate raporta la un subiect 3.C1 uneori poate accepta o prepoziţie 1. (audior. caz. cogor.6. Ce este infinitivul? Infinitivul: componenta verbală 1. videor) iudicandi (existimor. Nominativul cu infinitiv. acuzativul cu infinitiv. -este singulare tantum -poate avea rol de sb. dacă verbul regent tranzitiv trece de la activ la pasiv. categorii de vb. rezultă N+Inf Dicitur Stephanus componisse hoc librum. putor). 1. Acuzativul cu infinitiv definiţie: grupul sintactic care este urmează unui verb tranzitiv şi este constituit dintr-un nume în cazul acuzativ (ca subiect) şi un verb la infinitiv (ca predicat) are un sens autonom. priveşte aspectul (infectum. diateza 2. voluntatis (iubeor. Construcţii sintactice ale limbii latine cu valoare propoziţională: nominativul cu infinitiv. cd. participiala absolută A. timpul. modul.3. nr. poate avea determinanţi şi funcţii specifice verbului Infinitivul: componenta substantivală -are gen (doar la formele analitice). cu valoarea unei propoziţii. . (care provine din Dicunt Stephanum componisse hoc librum) 2. prohibeor) 2.: dicendi.

. mai degrabă se raportează la un Tr. are sensul unei propoziţii autonome. pasivă + SB EPS romani ovantes et gratulantes 28 .Tr... Exemplu dico te venisse domum video te abire cupio me esse clementem doceo pueros legere aestimo eam formosa esse multis legem brevem oportet esse Caesar certior factus est copias convenisse 1 2 3 4 5 6 7 Observaţie la atribut: există aici o constr... cu o singură funcţie (actualizarea componentei adj. nominal . poate să apară cu o conjuncţie atribut...voluntatis vb... EPS.fol.sentiendi vb... poate fi şi substantivat Participiul viitor (activ) se poate referi la un subiect.Ts eos quos quos trucidari rel. se manifestă prin desinenţe..docere vb.Ts Tr2. care se acordă cu un nume. vb. vb. cu doi TR: quos trucidari / oportebat / eos nondum vulnero Tr1. 1.pred Participiul perfect funcţia de predicat.... aceea de atribut....impers. bifuncţională......iudicandi vb.dicendi vb..prin funcţiile sale . nominală 3. poate guverna un CD.. Funcţia Exemplu verb la diat activă + CD EPS parasitum tuum video currentem verb la diat. Sub oportebat Ac+Inf/ B.atr.. atrib.... Participiala relativă definiţie: grupul sintactic format dintr-un substantiv la participiu cu determinanţii lui. în dauna celei verbale) Tr.. poate fi NP sau ATR c.. Ce este participiul? Participiul prezent: c verbală slabă. ca funcţie principală. n.

1’ CD Orabant puniret noxios 29 .imp. pers. hostes transibant flumen animo motu ille illi parcat Caesar non potuit expugnare oppidum paucis differentibus medici. placit vb. unipers. convenit.substantiv verb atribut CI fama classis amissae dico scienti quod . Exemplu şi observaţii Ex rerum cognitione florescat oportet oratio Illum condemnem necesse est conj. vb.1’ subiect conj. cu valoarea unei propoziţii autonome. voluntatis.r.. causa morbi inventa. 2. constituie construcţia participiului absolut. conj. amico roganti numquam desum id fecit atribut Mod nolens volens id fecit. subiect Sp.1’ F.. Cu două funcţii (se actualizează ambele componente) Tr1 Tr2 F1 F2 Exemplu exercitu contemno atribut cauzal illum exercitum contemno collectum ex m senibus desperatis nos vicimus atribut CSV iam nos victi.imp. Ea poate avea următoarele valori: funcţia temporală cauzală concesivă condiţională modală comparativ-conditională exemplu ratibus iunctis. impersonale vb.tr.. curationem esse inventam putant hostes ratibus iunctis flumen transibant velut posito bello Sintaxa frazei 1.în folos. vicimus amico desum atribut Cond..Conjunctivala T. în folos. legati missi sunt atribut final legati missi sunt auxilium orantes 1 2 3 4 5 4. licet oportet. Participiala absolută definiţie: grupul sintactic constituit între un nume în cazul ablativ (ca subiect) şi un verb la participiu la ablativ (ca predicat) şi care se acordă şi în gen şi nr. iudicandi rogandi M.decet vb.

verb adj. venisset. monof. relativă vb.oratio obliqua. Hortatur militum caveant hostem Eos hoc moneo / desirant furere conj.).r. o dorinţă) Quin ego hoc rogem quod nesciam (de ce să-l rog ce nu ştiam?) 2.Relativa Modurile: a)pred. b)conjunctivul poate apare la: 1.hortor. mod opoziţional (o posibilitate. C. Ind.1’ conj. prop. nedefinit c) imperativul: foarte rar atestat a) relativa monofuncţională T. Circ.Ind. qui aeger erat. rel. atribut iv final consec . 4. obtivistis a-tivă concesiv Quidquid id est timeo Danaos et dona 30 . (dignus) verb verb verb verb verb F. Ausus est quod dixisset CD. iar Tr este omis (pron. subst. Exemplu şi observaţii Homo. Circ. atracţie modală faţă de pred din regentă. M. impers.în întreb. în postclasic creşte ponderea conj. atribut Subiect Sp. la cele introduse prin pron. Circ.1’ conj. loc Dico quod sciam Indigni erant qui impetrarent Quocumque intenderat res advorsae errant timp Me scis discedere tristem quandocumque trahunt negotia Romam modală de scribe quantum potes măsură progr. Circ. compar quantumcumque petivistis.1’ C. 3.dem. stă la indicativ. Circ.1’ Venit dem litteras Sic duxit tempora sexaginta clauserit aures 2. moneo conj.

.. ⇒ ut poate avea rol intraprop. după statutul sintactic al interogaţiei 3......ă ferentis b) relativa bifuncţională T..... nonne...1 subst T... se foloseşte conj.dublă utrum.2 verb M1 quae M2 prosint F1 atributivă F2 finală Exemplu senex serit arbores quae alteri seculo prosint fortem posce animum qui ferre queat amant te omnes mulieres qui sis pulcher ego qui venissem... an non...ind. tamen victus sum Libertini. quis est qui. -ne.: pp. sau şi-şi ⇒ în proza clasică la int. reperire.: est qui dicat... inventi sunt multi qui. interprop.. quibus liberi essent...an .indirectă (dir. Clasificare: 1. existere. adverbială 2..interogative: ne...r. quin.. subst verb qui conj1 atributivă consecutivă pron verb qui conj1 atributivă cauzală pron verb qui conj.. invenire la pasiv pers.. non.1 atributivă concesivă subst verb qui conj. indir.. sunt qui dicunt... ..an ..! Propoziţiile a căror relativă are ca predicat esse (+compuşii).: subord.ne ⇒ adv...... în preclasic indicativul.r.an .......... după nr... . după statutul morfologic al interogaţiei: pron.. 31 ... an. de membri ai interogaţiei: simplă ..Interogativa.. sau habeo la orice persoană sînt considerate ca fiind relative consecutive Exp. adj.. foro iuraverant Obs..IIIsg. după maniera întrebării: directă .. atributivă condiţională 3..) 4. ..

subiect restat ut doceam omnia quae sint in ale unor vb. conj.1’ inter. quominu s F. completiv ă Sp. CD Exemplu Ita volo ut fiat 32 .voluntatis: oro. necesse est la perifr.ca conj. inter. peto. Completiva T.r. F.T. subiect oportune accidit quod ad me venit adv. oportune. cu quod asupra celui individualizant 4.ind. obsecro. : bene. ne.+ quod + inter. commode cu ut se insistă asupra caracterului accidental.ind.în conj.ind. credibile est.1’ inter. unipers. subiect licet ut doceam omnia quae sint in folos. verum est.decet forme impers. unele vb. male.imp.ind. M. conj.incito.ind.+ut. Sp. cu ne după regente conj. M.comparative ind.r. licet mundo oportet. subiect mirum est (doar nu era să nu) quin negative se foloseşte quin acciperem Tr.1’ inter. subiect necesse est ut veritatem videam impersonale: prope 1’ est.rogo.1’ inter.ind. quin. subiect canendum est ne is veniat timeo. vb. folosite şi mundo personal expresii conj. caneo se constr. 1. Exemplu vb.

12.) Disimulare non sinit quin.// - CD CI CD impedirent Parisii ut veniam . dicendi. timendi: timeo. vb. negativ: quin 8.+quin vb. de completive cu conj. video.// - non possum facere ut veniam 7. affectuum . det.dubitandi .// - Quis dubitet quin in virtute divitiae sint (că nu. Exemplu 33 . Finala T. alte vb. tacendi (antonime) verbul facere vb. M. metuo. animadverto vb.mitto.. dicendi. prohibeo vb. (că) dixit ut moenibus se munirent completiv ă completiv ă completiv ă CD 9.// .2.r. 6.// - CD 10.// - CD 11. completiv ă completiv ă ne addam quod habes ita uxorem ut voluisti dar şi clişeele: dico quod..// - CI 1. praetereo quod CD Bene facis quod me adiuvas CI Tibi gratias ago quod me adiuvas Gaudeo quod me adiuvas 5. studii: Curo. sentiendi unele vb.efficiendi: facere impetrari efficere vb. Sp. impediendi: impedio.// - CI metuo ne frigeas hibernis . 4.// - completiv ă CI videant consules ne respublica quid detrimenti capiat . 3. recuso. . faciendi cu possum negat vb.// - completiv ă completiv ă completiv ă completiv ă completiv ă CD sol efficit ut omnia floreat . afirmativ: ut 2. vereor vb.. 5. observo. iudicandi. .. F. quod + indicativ ul .

şi adj. cu ind finala (lat. ut + conj ne + conj quin + conj conc. 4.1. de regulă prezent activ sau viitor • supin sau infinitiv după verbe ale deplasării 6. tîrzie!) ut gratias ago. 3. dedicavi. : tam. ne + conj.r. vb. facile ut vincam scripta lex ita diligenter est.Ind. 3. 1. talis. de vb. consec. dar şI un ut fără eo dacă autorul nu vrea un ablativus mensurae Finala admite prezenţa infinitivului: ire desideravit ut doceret aut dare veniam latina tîrzie quomodo. ut appareat (f. vb. vb. is • relevarea se face prin corelativul: ita. vb.C. Scopul se mai poate exprima prin • propoz rel. efect consecinţ ă Exemplu Ita paravi copias. şi .. F. iar quo este neclar. consec. ut ne finala (preclasic!) Plaut: ut ne esuriem vb.şi Sp. talis T. regent • aspect cantitativ: adv. deaorece există comparativul. dar din prima jum. 6. consec. a sec III avem şi un quod ut + conj.Consecutiva • Prezintă efectul sau consecinţa unei maniere în care e efectuată acţiunea sau în care se prezintă starea expr. verb verb verb verb verb M. 2. 5. consec.rar!) Nemo est tam fortis quin tibi perturbetur Ille turbatus erat ita ut non 1 2 3 4 5 34 . docebo facilius quo intelligi possit ambulo. Dant puero panem ne ploret. consec. 2. ut eo citius ego veniam (! comp!) vb. se clarifică cu 4. tantum. cu conjunctivul • gerunziu sau gerundiv în Dativ sau Ac + ad • P.. sic. tantus. ut + conj. 3. quo + ind ut eo finala finala finala finala Dant puero panem ut gaudet.

// Conj.// IND . nunc invides quando lenost. cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă cauza lă Sp. Ind. 7. 3. Conj .// . gaudeo postquam hae aedes ita erant.Cauzala T. puniantur 1. cur non fecerint. .târzie! ! poterat scribere Urbs erat munitior. 8.// .// .6 verb (tîrzie) quam ut consec. 5. 10 11 12 13 14 15 35 . Conj.r.// M. alias est mercatus fit / ipse dum illis comis est / inops amator accusa ubi ita necesse est in pauca / ut sum occupatus / confer quid velis Pueri. 9. Conj Ind. quam ut primo impetu capi posset 7. 2.// . lat.// . quod quod quod quod quod enim maxime quod quia quoniam quando cum postquam dum ubi ut cur F. 4. 6.// .// . nil mirum facit cum tu es liber. motiv explicaţie pretext cauză nefondată Exemplu Is laudat Africanum quod fuit abstinens Helvetii Gallos praecedunt quod proeliis Germanis contendunt Noctu ambulabat is quod somnum capere non posset Nemo est admiratus quod latine loqueretur Interrogo te quod enim non scio Interrogo te maxime quod non scio id doleas quia per illi non colunt officium quoniam aemulari non licet.

Dies nondum intercesserant. structura subordonatei: conectiv. interea (se ia ca locuţiune conjuncţională cum istoricum (narativ) cum care indică pct.mmcpf. 5. legere soleo concessio est cum reus non defendit id quod factum est.non iterativă relaţie temp. precisă .raport temporal #. situarea pe axa temporală a) cum tipul relaţie temp. simultane. cum interea nullus gemitus audiebatur cum sederem domi tristis.-simult. de plecare cum adversativ interferentă cu obs. Subord.impf. cu concesiva 36 . (părerea) cu conj. se folosea m.cu conditionala 2. anterioritate + Indicativul simultaneitate.m.♦ 7. cum cetera animalia experta sint malo legere cum ille venit cum tu es liber. temporală şi cauzală. ob ea rem. cum est otium. din care ultima e mai abstractă ♦ negaţia din faţa conectivului nu neagă verbul din coordonată ♦ caracterul de conjuncţie a lui quom > cum se manifestă prin prezenţa în regentă a lui quippe.10 au avut valoare dublă. dacă iteraţia ar fi fost în anterioritate.iterativă exemplu nunc loquor cum omnes volant poetarum libros.9. locuţiunea cum primum se Iam multos annos est cum posedeo hanc domum Solus est homo particeps rationis. gaudeo Ille. precisă . mod. eo. cum filius necatur caedebatur civis. ob hoc ♦ cele patru “specii” reprezintă cauzala cu quod la nivelul conţinutului ♦ uneori quando se combină şi devine quandoquidem şi quandoque 8. cum videret se exanimari.2. cu conj. ut pote. ille venit observaţii cu Ind.concesivă. + conjunctivul 1. cum definiens cum inversum cum + interim.felul acţ.interf. cu cauzala 3. conţine ideea principală iar regenta arată timpul interf.8. nu e modal ci opoz.Temporala criterii: 1.grad de dependenţă faţă de R 6. 4.pf. leg e între acţ.c.

rar cauzală momentul exact ubi primum. iterativă sau non iterativă modală. felul acţiunii interferenţe qui ut peroravit. exemplu ubi te invenio. . rar simult.loc c) ubi 1 2 3 4 5 6 7 tipul provenienţă predicatul rap. temporal felul acţiunii interferenţe amplasare şi locuţiuni observaţii adv. conces. de loc. durativ circ. ita me ludificant ut local: ut eos retulit. simul ut venio simul ac 37 . terminativ.fol ptr.) (locuţiuni: ut primum.indicativ anterioritate imediată. simul atque exemplu uneori simul ubi. şi ant. post ubi. surexit Clodius (ant. temp. rar prezent ist. simol în clasic şi post. ut semel) avem un corelativ local în regentă indicativ pertfect. anterioritate imediată voluit pugnare b) ut 1 tipul provine din exemplu ut modal: ut conspicor.. gaudeo d) simul 1 2 3 4 5 6 tipul provenienţă predicatul rap. iterativ sau noniterativ uşor cu cauzala clipa. cauzală. simul ac. rar poster. ubi semel. simult. temporal felul acţiunii interferenţe amplasare locuţiuni observaţii locală indicativ toate timpurile (rar în preclasic conjunctivul) cel mai des simultaneitate noniterativ. ibidem est mortuus observaţii 2 3 4 5 predicatul raport.

tamen convenerunt.rel. 4 5 6 rap.. venio hic. manedum (vb. interdum.) de la Plaut indicativul. felul acţiunii interferenţe Postquam non poterant. multa volvebat.. 7 plasarea amplasare şI punct de plecare Postquam loquor. dum docent discunt Dum in his locis Caesar . postquam abeo poate să apară şi posteaquam.vox ad auris accidit e) postquam tipul 1 provenienţă 2 3 modul timpul observaţii post + quam (adv. conj. sau post (analogie cu simul) dar şi postea f) quando 1 2 3 tipul provenienţă modul interferenţe observaţii quam + do (adv.+prep. auferto tecum id quando abibis Quando vis eamus intra g) dum 1 2 3 tipul provenienţa modul indicativ observaţii dom dum = în timp ce dum = cît timp 38 exemplu agedum. sens comp.. f. rar cu condiţionala exemplu.. temp. perfect. id facito Vicipsa.. dacă subliniază anterioritatea anterioritate imediată sau la distanţă de obicei noniterativ cu cauzala sau concesiva exemplu (Cic) Post tertium diem quam lecta erit. indicativul.. temp.interog.convenerunt... Postquam fecerant.. sau mmcpf.). postquam intellegit. dar şi prezent istoric.+) Homines.

dum conderet urbem 7 8 9 cu finala simultaneitate şi posterioritate moment şi punct terminus h) donec tipul 1 provenienţă 2 3 4 5 6 modul amplasare rap.m) antequam. repr. cît timp. punct terminus Tamdiu loquitur quamdiu potuit k) quotiens cu totiens. simultaneitate.. conjunctiv.. cu indicativul fuisset in senatu.terminus. fără sens final. dum leges manebant expectabo dum venit multa quoque bello passus est.l) priusquam. corelativ usque observaţii apare şi donicum. sau conj. terminus) dum= pînă cînd (pct. quoad senatus est dimissus (pînă ce) j) quamdiu = quam + diu . fără corelativ exemplu usque ocimum dato donec orescat Danubius plures populos adit donec erumpat in Ponticum 7 interferenţă 8 alte corelative cu finala usque i) quoad = quo + ad . donique > do-nequom indicativ.. temp. simultaneitate. iterativ.. marca a 2a finală cu conj. noniterativ.. illi veniunt.pînă cînd poster.4 5 6 modul conjunctiv interferenţă raport temporal amplasare dum = pînă cînd (interval+pct. cu ind. Fuit haec gens fortis. mod rel. terminus) dum = pînă să moratur.. arată p..n) si 9) Condiţionala (ceea ce este real este condiţionarea!!) 39 . noniterativ punct final . şi simultaneitate cu conj.

.posse. în apodoză conj. poate fi înlocuit prin 1. imperfect) pentru a marca o posibilitate în trecut Si ego cuperem.si tacuisset... necesse esse. Sp. ireală-nerealizabilă si equs esses.. ego uxorem ducam illam introd. ireală -nerealizată si tacuisses.. si..// cond.. prope c)în cazul perifrasticii active . la indic. impulerat .1 2 si vis amari.. in libera civitate mortua essem în perioada ireală. reală potenţială Exp. e exprimat prin vb. cond. indomabilis esses 5 conj . nisi. ni . 2. si una voce retorică loqueretur. ama memoria minuitur.si mens non laeva fuisset. (apodoză) vb.// - F. mmcpf. Structuri de potenţial pentru ireal nerealizat sau mai ales nerealizabil Si sim Iuppiter. nisi si non explicaţii avea la bază o valoare restrictivă în situaţii cînd nu avem restricţii (vag exemplu amicitia nihil aliud est si non iubes.// cond. ireală-dorită ca nisi filius nerealizată haberem.. philosophus mansisses 4 conj ... diceret. ibo egomet 40 . cond. sau conjunctiv M. indic.. oportere b)în prezenţa adverbelor poene. ego dicturus eram Tr. nisi eam exerceas 3 conj . indicativ mai mult ca perfect dacă: condiţionarea este negativă . indicativ imperfect şi perfect dacă: a)pred. debeo. ille plures dies fuisset mecum Structurarea ca ireal a potenţialului poate fi Sicilia tota. Structuri de ireal prezent pentru potenţial trecut (conj.// cond.

la indicativ. vb.ind. tamen nesciat Non poterant imitare illum. 1.conj. licet. quam vis). 1. sin magna est. Sp propriu zisă stricto sensu 2. în final este conjuncţie cu pred. educ quam plurimos mercatura..) apare în propoziţii sileptice de predicat sin sive un vag sens interogativ două prop. quamlibet quidquid. quamqua m F conces. dicam quod sentio .ind. tamen scribe 10) Concesiva Tr. Licet . quamvis es rustica Musa Multum licet legeret. Treptat însă se delexicalizează şI devine conjuncţie subordonatoare 41 .aici e incidentală . disjunctiv educ tecum omnes tuos. quantumlibet. tamen foro caedebatur • Polio amat nostram.si minus conces. cum cuperent Ut desint vires. (Plaut: Tam agis. rar conj. si minus. în rap. simplă opoz.provine din verb impersonal : fremant omnes. sive nihil habes. M vb. quicunque 3. Quamvis -provine din quam + vis . ama !1 • quamvis civis esset. vb.conj. dar a ajuns să-şi piardă sensul lexical de a voi şI să ajungă sufix generalizator . non est vituperanda sive habes quid. incipiam • quamquam dificilis est. cond. Exp • quamquam animus horret meminisse. conces. Altele: quantumvis. tamen laudanda est voluntas vb. ind. quamvis2 conces. indicativul nu poate fi substituit cu condiţional optativul nici în română 2. vb. conces. licet3 cum4 ut5 conces.

sau prout quemad modum conf.pp. ind. etiamsi conces.pp. etsi conces. ind. etiamsi non est iucunda haec veritas. există atestări şi cu indicativul. cu o necesitate c. nihilominus. mod. dar se constr. în analogie cu finala să întîlnim un ut ne Concesiva condiţională . Ita fecit ut praeceptum erat opus est. ind.pp. modale propriu zise şi comparative. tametsi conces.zis ă mod. ( de obicei etrsi este reală şI celelalte două nonreale) OBS : Corelative în regentă: tamen. Tr. tamen grata mihi est vb. sicut F. magna condiţională certe caedes fuisset vb. etsi adiectum numero sit.derivă de la temporală.pp. cum . necesse est faciam ut vis 1 2 3 4 la indic. M F Sp Exp vb. cu conjunctivul 5.zis ă Sp. ut.zis ă mod. certe. cu o uzanţă Exemplu Ut erat superioris temporis consuetudo. ut -se poate întîmpla. dar nu este dublă subordonare deaorece nu există doi termeni regenţi Tr. sic tamen 11) Modale şi comparative Există prop. tamen fert OBS: Opoziţia realizată de concesiva condiţională poate fi şi ea reală. ille. salte. conf. Prima arată maniera unei acţiuni sau conformitatea ei cu ceva. Comparativa priveşte al doilea termen al comparaţiei. merit 42 .zis ă mod. cu un ordin conf.. cu o dorinţă. ne quidem...e un secundant al celei concesive. verb M. potenţială sau ireală.• statutul de verb al lui licet se menţine cît timp se respectă concordanţa timpurilor • este univoc conectiv cînd predicatul este la indicativ 4. Quod tametsi miserum est.

tot hostes melius peribimus quam istam vitam vivemus modală modală comp.)1 Exemplu Sic transit ut vult quot servi. iar în regentă magis sau minus determinate de un ablativ al măsurii (eo. consuleres fideis suae Dar! SUBORDONATA MODALĂ CANTITATIVĂ DE PROPORŢIE STATICĂ: cu quod sau quia. modală modală modală Sp.. cu posib. cu o informaţie c. de inegalitate (cant. F.) M. cu opinia cuiva c. progr2.pp.zis ă mod. Tr. scribe quantum potes Hic fuit ampla civitas.5 6 7 8 conj.pp. comp. quo. de Quanto magis volupto.. sicut.zis ă mod. sic. sau calit. ut est capta (concepţia) Germanorum Dar! Sub aspect cantitativ putem întîlni : a)conformitatea cantitativă cu posibilităţile aceluiaşi subiect: scribe quantum potes b)conformitatea cantitativă cu dorinţa cuivaquantum res sineret..pp. comp. 1 ut.zis ă c. (praefero) 4 5 ut si.zis o ă qualis mod. de măs. cu concepţii colective loquor ut opinor sicut a maioribus accepimus. tanto aegritudo acutior est mater ad pedes mihi 43 . sub. Indic. c. de egalitate calitativă cantitativă comp. cond. quomod mod.. quomod o 3 Adj la comparativ de inegalitate sau un verb cu sens de comp.pp. velut 2 Indic.

se pune accent pe componenta verbală a infinitivului. • are gen (doar la formele modul. M1 F1 M2 F2 Exemplu bitranzitiv Ac1+ mod CD Ac’1 CDanimat doceo pueros inf nonanimat legere monotranzit Ac’1 CD Ac’1 EPS audio iv infinitiv fratrem canere monotranzit Ac’1 C Indirect Ac’1 CDanimat veto aliquem iv infinitiv navigare Faza II de realizare a blocului sintactic Ac+Inf. de indentitate iacuit. C1 • uneori poate accepta o prepoziţie Faza I de realizare a blocului sintactic Ac+ Inf (ambele cuvinte au acelaşi Tr sub raport diferit): Tr. cd..6 velut si modală egalit c. se foloseşte indicativul. o posibilitate nerealizată.. • • se poate raporta la un subiect este singulare tantum • poate avea specifice verbului determinanţi şi funcţii • poate avea rol de sb. Faza III o realizare în care componenta substantivală nu se mai simte apare la Tr. timpul. nr..perfectum).= verbe intranzitive în folosire impersonală: Constat Galliam abundare fluminis 1.. quasi ego eius filius ab inferis excitare possem......tanto 12) Infinitivul (verb + subst) componenta verbală componenta substantivală • priveşte aspectul (infectum. tantus tantum tot 1.. corelative: ita sic item talis tam. caz. Ac+Inf ca bloc syntactic 44 .. Dacă faptul exprimat este real.. Dacă avem adv. 2. ambele stări de fapt progresează : eo. diateza analitice).. quanto. (se formează blocul). potius de cele mai multe ori predicatul stă la conjunctiv pentru că se exprimă fie o posibilitate fie un deziderat.magis. c..

N+Inf (nu este bloc sintactic) • dacă verbul regent tranzitiv trece de la activ la pasiv. inf. pot apare la prez.. M. impf.voluntatis vb. doceo Ts CD exemplu 45 .. bifuncţională.. :dicendi.iudicandi vb. vb... Cd Cd Cd Cd Cd Sb C. inf. inf.. a începe coepi vb a înceta intermitto disco.prohibeor) 2.. vb.rel Atr.dicendi vb.sentiendi vb a putea possum vb.... şI viitor • categorii de vb. Ac+Inf/ Sub 2. inf.Ts Tr2... inf.. inf... cu doi TR: quos trucidari / oportebat / eos nondum vulnero Tr1.Tr.impers.... putor). F. audior. vb.voluntatis vb. a trebui debeo vb...docere vb. sentienti.. vb. rezultă N+Inf Epaminondam cecidisse dicunt Dicitur Epaminondas cecidisse • verbele reg..... Infinitivul simplu tipul de infinitiv infinitivul cu Subiect coincident al unui verb regent Tr.. inf.Ts eos quos oportebat quos trucidari rel. voluntatis (iubeor..fol.atrib..cogor... inf. Exemplu dico te venisse domum video te abire cupio me esse clementem doceo pueros legere aestimo eam formosa esse multis legem brevem oportet esse Caesar certior factus est copias convenisse hoc cupio me esse clementum Observaţie la atribut: există aici o constr. videor) iudicandi (existimor.sentiendi vb.

al inf. avidus verb al deplasării Sb. poate să apară cu o conjuncţie (nisi admonitus. poate guverna un CD.simultaneitate totală sau parţială.impers.pred. .cir c avidi componere versus venerunt aurum petere nunc licet mihi esse libero abire oportet Vivere est cogitare aequm est. fol. EPS. în fol. nominal componenta nominală . Np. praeter în latina tîrzie : contra.) C.. este nedeterminat 1) cu legătură evidentă verb (impers. poate fi şi substantivat Participiul viitor (activ) componenta verbală . prez.copulativ + nume predicativ 2)legătura este opacă Infinitivul cu prepoziţii inter.) perfectum (part. iuxta. Eps vb. coincide cu CI în D Sb. prez. şi viit.) componenta nominală . nu este prea legat de diateză : homo potus = om care a băut timp: part. verbală: aspectul: infectum (part.In d C.slabă.apare în construcţie cu funcţia de predicat.se poate referi la un subiect.desisto studeo (lego) adj. al inf. apare ca mod relaţional 46 . n. de atribut.f. în Sb. Participiul perfect : componenta verbală . gnomic Participiul prezent: componenta verbală . facile est meque ipsum nihil agere delectat inter loqui et tacere nihil interest final ă vb.pf. anterioritate imediată sau la distanţă.prin funcţiile sale . mai degrabă se raportează la un Tr.uniper..pf.. 13)Participiul (verb + adjectiv) comp. impersonală vb.atr.: paratus.) diateza: p.pf. part.

se manifestă prin desinenţe. în dauna celei verbale) Tr.  un PC poate avea o componentă verbală apropiată de statutul unui vb..absolut” este ceva diferit de “part.componenta nominală .) a)Participium coniunctum monofuncţional (actualizarea componentei adj. magnam partem eorum occidit  un PC apare uneori într-o construcţie semiabsolută. pasivă + SB EPS romani ovantes et gratulante substantiv atribut fama classis amissae verb complement circumstanţial dico scienti quod . iar aici prezenţa participiului nu era necesară CONCLUZIE: “Abl.. Helvetios agressus <est>. absolut”. legati missi sunt auxilium orantes Nom2 Participiu Nom2 Participiu c) Construcţia participială absolută (formează un bloc sintactic) A) La origine Ablativul absolut e o construcţie cu valoare mixtă care se va detaşa de context. Funcţia Exemplu verb la diat activă + CD EPS parasitum tuum video currentem verb la diat. poate fi NP sau ATR (futurus.. adică are un subiect al său Hi omnes et alii viventes ibi facile coaluerent b)Participium coniunctum bifuncţional componente) Tr1 Tr2 M1 M2 F1 exercitu contem Ac m no nos vicimus Nom amico id legati desum fecit missi sunt Dativ Participiu Participiu Participiu atrib ut atrib ut atrib ut atrib ut atrib ut (se actualizează ambele F2 cauz al CSV Con d. Există 47 .. venturus... Mod final Exemplu illum exercitum contemno collectum ex senibus desperatis iam nos victi.. Petc. la mod personal Caesar. vicimus amico roganti numquam desum nolens volens id fecit.

inter.aspect: infectum. F. G1 compl. D1 C. nr. loc amicitia dicta est ab amando 48 . relaţie cupidus amandi 3 verb D1 compl. Sp. pers: nu.IND Illum non deteruit a scribendo Platonis amplitudo 10 vb. proxim. M. me invito) dar nu orice participială absolută trebuie să stea în Ablativ ! B) Se poate urmări trecerea de la PC la PA: a) hostes ratibus iunctis flumen transibant b) hostes ratibus iunctis flumen transibant funcţia temporală cauzală concesivă condiţională modală comparativconditională exemplu ratibus iunctis. mod discendo discimus 9 verb Abl3+ ex. scop non esse solvendo 4 verb D1 compl.. Exp.:sing. timp: nu. causa morbi inventa.inter. final longus est tempus ad ad. adesse scribendo 5 adj. Abl1’ compl.ab.abl. timp mores inter ludendum ad. curationem esse inventam putant hostes ratibus iunctis flumen transibant velut posito bello 14) Gerunziul (verb + substantiv) componenta verbală .IND liber utilis legendo 6 verb Ac3+ compl. fără participiu (Aenea duce. Ac fără prepoziţie Tr.ob vivendum 7 adj Ac3+ compl. caz:defectiv de N. diateză: activă. 1 subst G1 atribut explicati ars amandi v 2 adj.de C.ob delegunt 8 verb Abl1’ compl.abs. hostes transibant flumen animo motu ille illi parcat Caesar non potuit expugnare oppidum paucis differentibus medici.

: verb : pudet dictu ( mă ruşinez cît priveşte exprimarea)  supinul în -u are la bază un Ablativ al separării : nunc opsonatu redeo (acum revin de la cumpărător) 49 .: (verb al deplasării) : ire dormitum .atribut de relaţie  postclasic: Tr.sens pasiv componenta nominală: are caz (Acuzativ şi Ablativ. fără prep: Elegantia loquendi (GZ) augetur legendis (GD) oratoribus .cînd se insistă asupra componentei verbale 3. • construcţie gerundivală: spes pacis petendae comp. nu are diateză. clarificare cînd CD e un neutru (studium aliquid faciendi) 4.auctorem se exhibendo 16) Supinul (verb + substantiv) denumeşte acţiunea componenta verbală: nu are timp.poate avea rol de PC pe lîndă un CD avînd funcţie de finală sau consecutivă Perfugam Fabricius reducendum curavit ad Pyrrhum .: Brutus in liberanda patria est interfectus se menţine Gerunziul în locul construcţiei Gerundivale 1. dacă e în -um . din considerente de ordin eufonic 2.se poate construi cu Abl.sens activ dacă e în -u .sens final Abl: (adjectiv) : opus dictu .ptr.2 • orice construcţie gerunzială poate fi convertită în una gerundivală. nu şi invers . nr. cu prep. dar în preclasic a existat şi un Dativ) Acuz. gen2.cînd CD este exprimat printr-un pron.se poate construi cu Acuzativul : inter rem agendam istam . reflexiv . nominală: C2.se poate construi cu Abl.15)Gerundivul (verb + adjectiv) • construcţie gerunzială : spes petendi pacem componentă verbală mult mai slabă.

Barbu (1969).Plaut : istaec lepidae sunt memoratui  Este concurat de : 1.ad . participiu viitor activ eamus visu NOTĂ Prezentul curs de sintaxa frazei latine a selectat exemplele din gramaticile alcătuite de I.Edelstein (dupa notele de curs luate în anul 1995).ut .Matei (1996) şi cursul de sintaxă a limbii latine nepublicat alcătuit de prof. Facultatea de Litere.Ac 3.finale 4. Dativul are atestări preclasice . UBB 50 .substantive abstracte 2. F. V.