MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

.............................................Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma........................................4.2 C derea Constantinopolului .......1 Conciliul de la Ferrara ....4 Agonia Imperiului (1425-1453) ...... 114 5...4.............. 115 4 .... 114 5..................5....

elementul elenist.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . Purt torii puterii bizantine au fost armata. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . Bizan ul nu a fost un nou stat. 1. întrucât st pânirea roman devenise prea întins . i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . elementul ortodox i cel oriental sau. administra ia. imperiul nu a fost împ r it niciodat . biserica i coroana. elenism cultural.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu.1 1. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. juridic vorbind. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . ci doar administrativ. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. Conform unei defini ii clasice. deoarece. conduc torii s i drept spirite rele.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . nici ca schimbare. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. Bizan însemna Roma. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). Pân în ultimele sale clipe.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . vizigot. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . nici ca evolu ie. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman.

Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. iat ce-i scrie dojenitor 6 . El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. conduc torii s i se consider împ ra i romani. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori.Rom . biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . demnitatea sa era personal i neîngr dit . dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. În Bizan ca i în Occident. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . adic al tuturor cre tinilor . Bizan ul. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. Noua Rom . aici au tr it P rin ii Bisericii. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul.dar i povara vechii Rome. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. preia gloria. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului.

patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. 1. Un commonwealth medieval: Bizan ul.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. 1. p. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. pierzându.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal.i con inutul imperial. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. administra iei i comer ului. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. modelul imitat este cel bizantin.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. Persoana suveranului era absolut i sacr . ceea ce era aramaica palestinian cre tin . era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. 7 . Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. 290. luând i titlul Io . iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. latina domina apusul Europei. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . asemeni celei divine. Limbi vechi ca aramaica. Era instrumentul administra iei i culturii romane. În timp. Siriana. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei.

De i extins în vremea lui.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. De la Augustus (27 a. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec.1. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. 2 2. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec.C. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. el a fost reunit în 350 i 392. st pânea asupra întregului Imperiu roman.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. VII).-14 p. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. cea din 395. în 330. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . pân în vremea lui Traian (98-117).1 Noul sistem al lui Diocle ian.C.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . Restaurarea stabilit ii. 2.

la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. succesorul de drept al împ ratului Carus. ca atare. de stat. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. s preia întregul control asupra imperiului. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. 2. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). Prin politica sa reformatoare iscusit .împ ra i. 9 . a primului împ rat cre tin. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. Schimb rile din administra ie. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. reu e te dup asasinarea lui Carinus. Împ ratul Diocles.1. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. Constantin Chlorus i Galerius (293). Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. Galerius (293-311). Edictul de toleran de la Milan (313).2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). Treptat se ajunge la revers. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos.

Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). împ ratul a dispus executarea sa în 354. 2.2 Statul sub presiune (337-395). a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). La 380. Dup lupte interne de durat . fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. Suspectând loialitatea lui Gallus. i doar moartea natural a lui Constan iu. l-a numit pe Iulian. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. caesar în R s rit. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. El însu i s-a întors la Constantinopol. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric .r mân episodice. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. nepot al s u. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. pentru a face fa rebeliunii. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . Iulian. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. Magnentiu se sinucide. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. care st pânea în Italia (340). aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. totu i dându. în 353. Continuitatea sub Constan iu II. în fruntea c reia se afla Athanasios. Constan iu îl nume te pe Gallus. al doilea nepot al s u. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. fratele mai tân r al lui Gallus. uzurpatorul p gân al lui Constans. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. 10 . Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. când Iulian Apostatul (361-363). în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. cât i dinspre r s rit. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. De acum. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . episcopul Alexandriei. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. pe când î i preg tea trupele din Antiohia. caesar în Apus (355).

trimise în ajutor. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. o recunoa tere a st rii de facto. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). a pornit împotriva lor. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . A reoficializat p gânismul. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. mai întâi lui Iovian (363-364). Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. dup ce de facto for aser linia Dun rii. Valens.vor trece totu i pe plan secund. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. între Dun re i Balcani. vizigo ii . nepot al lui Constantin cel Mare.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. acordând go ilor statutul de 11 . care a încercat s uzurpeze puterea. Acest pas a r mas impopular. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian.greuthungi i tervingi . fiul lui Valentinian. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . o rud de-a lui Iulian. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . din cauza atacurilor hunice. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. în vreme ce Valens favoriza arianismul. în spiritul lui Constan iu . deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern .

având preeminen fa de episcopii Alexandriei. a fost opera lui Theodosie cel Mare. s-a iscat un lung r zboi civil. insulele din Marea Egee. Cre terea influen ei barbare i apus. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. care viza împ r irea Armeniei. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). 2. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. fiind asasinat de Arbogast. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. Asia Mic . Restabilirea unit ii Bisericii. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . încheierea unui tratat de pace cu Persia. în 387. un general frac aflat în slujba sa. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. Siria. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394.1 Pericolul barbariz rii (395-457). vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . ci i una de natur politic . Ambrozie. în anul 383.autonomie. Rivalitatea între cei 12 . Egipt. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). Câ iva ani mai târziu. iar dogma ortodox este acum des vâr it . Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. Domnia lui Arcadius. a stat sub semnul pericolului vizigot. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. episcopul Milanului. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. Sub conducerea lui Alaric. dup episcopul Romei. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). cea apusean lui Honorius. Antiohiei i Ierusalimului.2. În aceea i vreme. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. Palestina. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul.

dublat apoi. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. în afar de p cat.Rufinus i Stilicon . Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. Papa Leon cel Mare (440-461). De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. a trimis delega i la acest sinod. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. Chiril. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). marcheaz din nou unitatea imperiului. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. i secolul V a fost dominat de dispute religioase.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. Nestorie sus inea doctrina antiohian .doi generali ai R s ritului i Occidentului . ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. având suflet ra ional i trup. Dup victoria asupra arianismului. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. i chiar titlul de magister militum. Cele dou naturi 13 . primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. La 438 Codex Theodosianus. natura uman fiind precump nitoare. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. cel care a accentuat primatul bisericii romane. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. Nestorie i pe cel al Alexandriei.

cu c petenia acestuia. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. împreun cu Pulcheria. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. pe Marcian ca împ rat R s rit. Ariadna. ci i o important victorie politic . distan ându-se astfel de Constantinopol. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). monofizi i i reforme (457-518) 3. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . 3 3. Probabil m celar în tinere e. c s torindu. Fiind arian i barbar. Leon I cur armata r s ritean de germanici. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. Dup stingerea dinastiei theodosiene. Urmarea a fost c Egiptul i Siria.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. alanul Aspar. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . stopând procesul de barbarizare a acesteia. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. proces care f cuse 14 . dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen.i fiica.sunt complete i nedesp r ite.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. patriciu i magister militum. cât i monofizitismul. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. El îl impusese prin ma ina iunile sale. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. Astfel. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. aliindu-se cu tribul isaurienilor. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. era cel mai influent personaj la Constantinopol. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l.1.

fiul Ariadnei. împotriva lui Odoacru. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). Odoacru a trimis în 480. tat l lui Leon II. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian.i capitala la Ravenna. stabilindu. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. Theodoric. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . pe care Anastasie i-a sprijinit. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. ad ugând o moned de aram . a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. a fost un bun administrator i om de finan e. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. dup moartea lui Romulus. Anastasie I Dikoros (491-518). fratele defunctului împ rat Zenon. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. comandantul g rzii de excubitores. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. la rândul s u. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 .la Constantinopol. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. au durat pân în 497. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. comandantul diocezei Thracia. La moartea lui Leon. 3. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. Leon II. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. Romulus Augustulus.armata apusean ineficient . Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. acesta. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . În aceste chestiuni interveneau i demele. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin.

influen at i de împ r teasa Theodora. divizându-i pe r scula i. Astfel. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . Iustinian oscila între cele dou orient ri. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. comandant al g rzilor imperiale. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. în 523. a izbucnit r scoala Nika. a destituit chiar trei mini tri impopulari. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. care dobândiser o for deosebit în secolul V. în timp ce Belizarie. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. S-a c s torit cu Theodora. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. pe tot mai înalta 16 . supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). Iustinian I (527-565). Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . Pe lâng pericolul extern. îns .1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . subîmp r ite în corpuri civile i militare. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. reprezentat mai ales de per i.i s ias de sub influen a lor. fiind numit succesor la tron. îns era deja prea târziu. Îndat dup urcarea pe tron.3. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. în 532. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor.2. în urale Nika . Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. fost actri . asocia ii municipale ce se autoguvernau. a în bu it insurec ia. reprezentând o amenin are pentru stat.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei.

în prim vara anului 540. care îl detronase pe Childeric. Ostrogo ii. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. Ravenna. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. îi atacau i ei pe ostrogo i. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . cump ra i cu aur de bizantini. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. f r s se loveasc de rezisten . întreprins contra vizigo ilor. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . capitala statului ostrogot. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. care în bu ise revoltele din interiorul statului. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. prima. Generalul Belizarie. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. O a treia campanie. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. sub comanda energic a lui Totila. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. p trunde în Dalma ia. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. monumentele de ar bizantin . sub conducerea lui Mundus. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. În cele din urm . O sarcin mai important . iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. rechemat de la frontiera estic . se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. La moartea împ ratului. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. francii. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . în anul urm tor. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. Dinspre vest. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman.

fiind prescris doar aplicarea lor. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. dar s-a vindecat. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. Prin tendin ele sale aristocratice. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. nu doar în istoria Bizan ului. astfel c acestea au fost pierdute treptat. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. numit Codex Iustinianus. Interpretarea legilor era interzis . De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. Ciuma bubonic . promulgat în 529. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. Codex Theodosianus. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. cele 50 de Pandecte sau Digeste. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. Într-un 18 . Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. având la baz compila ia anterioar . Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. a completat grandioasa oper juridic . Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. dup cum o descrie istoricul Procopius. din punct de vedere literar i teologic. Institutele. Spiritul cre tin este integrat în ele. Simultan. Pericolul supraextinderii. prin aceast reform a dreptului. ci a întregii Europe. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept.2. 3. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. Din acest motiv. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. chiar Iustinian fiind molipsit. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. Un manual de principii de drept. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi.

pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. A instituit dou exarhate. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. recucerite cu trud de înainta ul s u. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. În 568 longobarzii. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . Când Iustin II (565-578). considerat un predecesor al lui Heraclius.interval de doar câtorva decenii. nepotul i succesorul lui Iustinian. Mauriciu. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. în 585. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. În primul rând. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. vizigo ii redobândesc Spania. 19 . îndeosebi în urma p cii din 591. cât i administra ia statului i a armatei. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. iar. Armata bizantin a Italiei. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). cel al Cartaginei în nordul Africii. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. În al doilea rând. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. lipsit de generalul Narses. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. iar în Italia exarhatul Ravennei. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. Iustinian. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. în special în mediul rural. mai ales prin reforma themelor. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. Maurii au atacat Africa bizantin . ba mai mult. împin i la rândul lor de avari. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor.

pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. respectiv în Est Theodosie. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. În a doua parte a domniei sale. Incompetent ca politician. În 593 sub comanda lui Priscus. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. ea deteriorându-se continuu. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. se preg tea de r zboi. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . fidel i sincer adept al lui Mauriciu. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii.Testamentul s u redactat în 597. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. Chosroes II. dar i a diviz rii lui. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. De acum a început tirania lui Phokas. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610).i avarilor de pe Dun re. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. Abia dup 590. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. dorind r zbunarea acestuia. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). o reluare a vechii partitio imperii Romani. care nu a mai putut intra în vigoare. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. statua men inerea ideii imperiului roman universal.

Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare.1. De altel. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie.r s rit. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. în contrast cu perioada anterioar .1 R zboaiele cu per ii i avarii. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului.1. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. care a salvat ara de Phokas. Tiranul Phokas a fost executat. iar peste dou zile încoronat de patriarh.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. desigur cu concursul senatului din capital . aflate sub control bizantin. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. 4 4. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. care reuneau func ii militare i civile. Cu o puternic flot . limba oficial devine acum greaca. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. 4. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. Heraclius întitulându-se basileos. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin.1 De la Heraclius la Iustinian II.1. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. Cu Heraclius I (Herakleios). Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Africa i Italia. Armean de origine. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice.

Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. soarta imperiului devenise grea în r s rit. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. pentru a face fa pericolului din r s rit. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. ci unul dintre urma ii s i. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . i la începutul domniei lui Heraclius. comandant în Anatolia. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. dup cum s-a v zut. în 611. tuns i c lug rit. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan.anterioar . Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . dup cum arat istoriografia nou . per ii l-au alungat îns . Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. p trunzând în Palestina i Siria. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). au fost r pite i duse la Ctesiphon. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. 22 . Constans II Reformatorul. În nord. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. cucerind Damascul. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. nu el a fost autorul institu iei themelor. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. totu i. Priscus. i. ea reprezenta un pericol pentru stat.

Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. Cu acest sistem complex de reforme. unde au distrus templul lui Zoroastru. basileul reia campania împotriva per ilor. pentru a. r zboiul bizantino-persan. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. Dastagerd. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. În anul urm tor. Reinstalarea Sfintei Cruci . aduna i astfel. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. ahrbaraz. Având nevoie de resurse financiare. de unde plecase cu apte ani în urm . h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. în mai multe etape. Dup ce întreaga iarn . dup reînnoirea p cii cu avarii. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned .i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. Heraclius se îndreapt spre Armenia. la Ierusalim de c tre 23 . dup o campanie de o amploare f r precedent. dup ce a ocupat Chalcedonul. Constantin III. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. În schimbul unor mari sume de bani. Cruce . în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . În 626 per ii au trecut la contraofensiv .Heraclius a reformat i administra ia central . fiul acestuia. fiind superiori pe mare. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. ci. având concursul patriarhului Sergios. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. Între 622-628 s-a desf urat. inclusiv Ganzak (Tabriz). Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. flota slav fiind complet distrus la 10 august. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. De i Chosroes II fusese învins. Heraclius. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. în anul urm tor. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. bulgare i gepide atac Constantinopolul.

Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). În aceast situa ie. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. a trecut aproape neobservat .însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. Atât ardoarea religioas . 4. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme.1. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. interzicând orice disput teologic . dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. Sophronios (634). Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . Imperiul islamic arab se formase. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. cel al monoenergismului. de abia redobândite cu atâta trud . cât i de c tre papalitate . ascensiunea lui Mahomed.2 Confruntarea cu Islamul. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. 24 . expus în 616. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. deschiderea erei hegirei.1. Era invaziei arabe. cât i dorin a de glorie.dup moartea lui Honorius. doctrina energiei unice . Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. no iune voit vag . Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului.

pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria.asediat îndelungat. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . cel mai grav. Constantin III. titlul de caesar. nerenun ând îns la uneltiri. fiul cel mare al Martinei. David. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. care în cele din urm s-a retras. ca augustus. iar musulmanii au invadat Siria. Dup aceast înfrângere.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). obosit în luptele contra per ilor.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . Egiptul. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. Heraklonas. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). În 638. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. în capital . în schimb au refuzat coregen a Martinei. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. Soarta Siriei era acum pecetluit . doar 15 ani. Heracliu. acordând fiului mai mic. În zadar îns . din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. Heraclius. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). în frunte cu Alexandria. Constantin (III). Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. câ tigând o victorie zdrobitoare. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. fiind definitiv pierdut . a preferat o retragere tactic . al celei de-a doua so ii. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. aflat pe malul microasiatic. iar fiul Martinei. În acest fel. El a fost înfrânt. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului.

a murit deja dup trei luni de regen . având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. care a fost castrat. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. c reia i s-a t iat limba. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. Dup asasinarea lui Omar I. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. pe atunci în vârst de 11 ani. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. a fiului lui Constantin III. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. succesorul acestuia. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. cât i a lui Heraklonas. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). dar a pustiit zone întinse. cu toate c . Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. încoronarea lui Constans II (641668). ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. Tronul a revenit lui Heraklonas. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. Othman. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. ca coîmp rat. Controlând deja Siria i Mesopotamia. alungând garnizoana arab .expansiuni arabe. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . viitorul calif. Muawija.i sporeasc flota în mod considerabil. c ruia i s-a t iat nasul. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. Amr. i a lui David. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. atacând insula Cipru. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. fapt ce a permis lui Muawija s . Colosul de 26 . Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi.

de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. Constantinopolul a fot silit s . p strându-se în interiorul themelor. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . înaintea interven iei armatei imperiale. în provincii (eparchiai). Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. nu a fost anulat imediat. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. Abia r zboiul civil din califat (655-661). Anatolikon. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). La origine themele erau unit i militare. al conduc torului themei.Opsikion. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. 27 . În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. a fost demontat. dac fiul prelua condi ia tat lui. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. Imperiul nu mai depindea de mercenari. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. provocat de succesiunea lui Othman. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . Soldatul membru al themei . Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial.i redefineasc priorit ile.din secolele VII-IX. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. Împ r irea administrativ mai veche.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. una din cele apte minuni ale lumii antice. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme.aici. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655).

Un an mai târziu. func ia logothe ilor. Constantin (654). Mai întâi. Lui Maxim M rturisitorul. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. Exarhul Olympios. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . f cându. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. la Syracuza. mutarea re edin ei sale în apus. exilat la Chersones. f r succes îns . Herakleios i Tiberios (659). fiind acuzat de înalt tr dare. fiind implicat în luptele navale cu arabii. alt adversar al monothelismului. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. Un alt demnitar. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. dou energii sau voin e. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. a schimbat planul. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. multe comori fiind trimise la 28 . Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. protoasekretis. r spundea de cancelarie. v zând atmosfera de la Roma.i astfel un du man de moarte. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). în Crimeea.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan .

Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. iar resturile ei scufundate de o furtun . Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului.1. pân în 678. jefuind sistematic peninsula. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. capii conspira iei fiind executa i. ceea ce a atras mi c ri populare ample. domnia sa fiind dominat de r zboaie. mai ales în Cartagina. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). În acest fel. În acest fel 4. fiind atacat în apropierea capitalei. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . au devenit continue. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . atacuri ce au continuat veri în ir. inven ie a sirianului Kallinikos. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. în imediat apropiere de Constantinopol. dar mai ales la Syracuza. a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii.peninsula Kyzikos. Exarhul Ravennei. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. 29 . cu ora ul Smyrna (672). Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. Cu toate acestea.au fost nimicite de bizantini. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . începând din 663.Constantinopol. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. o baz sigur de opera ii. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. fiul i succesorul lui Constans II. mare parte a flotei sale fiind ars . la Constantinopol. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . Luptele decisive se d deau îns pe mare.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685).1. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini.

i-au f urit statul cu capitala la Pliska. La Dun rea de Jos. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). în frunte cu Asparuch. înrudit cu hunii i avarii. În vreme ce în secolul VI. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. astfel statul bulgar era recunoscut de jure. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Dup moartea lui Kubrat. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. o parte dintre ei. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). dup ce i împ ratul se îmboln vise. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). Victoria Bizan ului asupra arabilor. ducând tratative cu biserica roman . Constantin IV încheie pace cu Asparuch. devenit prin botez Mihail. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen .promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . Înfrânt în fapt de bulgari. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. astfel c împ ratul a dispus. acostând în nordul gurilor fluviului. cea r s ritean . oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. pl tind i tribut. din partea cea mai vulnerabil . sub conducerea hanului Kubrat. Bulgarii. se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). sub hanul Boris (852-889). Pentru câteva secole.Uniunea celor apte triburi . 50 de sclavi i 50 de cai de ras . slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. ceva mai devreme. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. F r nici un rezultat. din 678. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. convocarea celui 30 . Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. s-au îndreptat spre apus.f r prea mare consisten i unitate. armata bizantin a trebuit s se retrag . Dup cre tinarea for at .

care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. Heraclius i Tiberius. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. Dup ce le-a retras titlurile . în ciuda r zboaielor ulterioare. 705-711). Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. patriarhul Antiohiei. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. papa Honoriu I i Macarie. Pyrrhos. un sclav i un cal. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. dup pilda bunicului s u. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. invocând guvernarea dup modelul Sf. care înc era în via . avea îns înclina ii despotice. În 688. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri.de i senatul i armata erau împotriv . 31 . Treimi. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. a dispus s le fie t iat nasul (681). Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil .de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. Dorind s guverneze singur. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. acesta devenind astfel coîmp rat. au fost spânzura i. stabil pe termen lung. La fel ca tat l s u. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. în plan politic i bisericesc. Abd al-Malik. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. Paul i Petru.

Pentru a îmbun t i situa ia etnic . În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. Anatolikon. în contextul ascensiunii musulmane. a ez ri de akritai. Posibil ca aceast them . Nu este sigur c legea agrar . Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. mai ales în thema Opsikion. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. Iustinian II a creat. poate i Samos.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. Byzantium in the Seventh Century. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. Cambridge. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. 1997. pe plan intern. ea constituind fundamentul economic al themelor. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). Slavii în nemul umirea lor. în acord cu califii. care doreau s scape de povara revoltelor acestora. atât din Balcani. Cel mai probabil îns . furios. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). Haldon. ca i armenii. Pentru a ap ra zonele de grani . La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. a cor bierilor . împ ratul. oscilau în rela iile cu Bizan ul. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. 32 . Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. În general îns . cât i din Asia Mic . înclinând s se supun arabilor. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. o categorie de 2 John F. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. a c rei origine nu a fost clarificat .

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. asediind capitala imperiului. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. fiind depus i înlocuit. De i r scoala fusese început de armat . un politician mult mai capabil. Bulgarii. protoasecretisul Artemios. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial .1. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. El a fost un adept al ereziei monothelite. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. originar din nordul Siriei. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. au f cut incursiuni de prad în Tracia. din thema Opsikion. va curma orientarea monothelist . A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. Noul împ rat. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . l-au detronat i orbit. aliat cu Artabasdos. pentru a distruge flota musulman . În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. în 715. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. strategul themei anatoliene. împreun cu fiul s u. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). În fa a pericolului arab. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. retr gându-se ca monah la Efes. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . retr gându-se la Salonic. cu a c rui fiic s-a c s torit. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . strategul themei Armeniakon. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I.4. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern.

Ra iunile politice i strategice. imagine . În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. Biserica armean . ca semn al lui Hristos i al mântuirii. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. Iconoclasmul (gr. în contextul luptelor împotriva arabilor. eikon. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast.Constantinopol. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). Episcopii iconocla ti . dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. Criza se anun ase de mult vreme. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. 4. implicit de popula ia din Asia Mic . O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic .. c reia. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. 37 . convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor.1. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. fiind încoronat la Hagia Sophia. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . a sf râma ). accentuând cultul crucii. nefiind oficial ostil imaginilor. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. klaein. le venera nu dup obiceiul grecilor. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. de c tre scriitorii ortodoc i.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast .

dar atunci când Hristos a devenit om. de origine sirian . a icoanelor. Inseparabil de tradi ia liturgic . care a r spuns: eu sunt basileu i. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. inclusiv describilitatea. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. Aceast func ie central a imaginilor religioase. Respingerea imaginilor/ icoanelor. asemuindu-le idolilor. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . Mai mult. a ap r torilor imaginilor. ca om. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. doctrina întrup rii. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. Ioan Damaschinul. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. Teologii ortodoc i. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. Conform opiniei iconodulilor. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. Dalma ia. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. Eparhiile Romei din Grecia. totodat . pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. În consecin . pe de alt parte. imaginile lui Hristos.

imperiul se afla în pragul ruinei. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . În afara aspectelor teologice. În ciuda succesului în sfera teologic . În consecin . Leon III (717-741) impune o nou dinastie. Atât introducerea politicii iconoclaste.biserica). pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. noul calif de la Damasc. un altul a murit dup ce a fost orbit . în 787. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. Planul musulman din 39 . iar Amorium. cât i în cea secular . cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). Tiberius III. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. care a comandat trupele bizantine.1. 4.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. patru au pierit executa i Leontius. Dintre ei. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. Pentru a câ tiga timp. iar un altul Theodosios III c lug rit.Anastasie II. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. Iustinian II i Philippicos. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. a început negocierile cu bulgarii. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. Leon. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. La începutul verii. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX.

în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. Fostul împ rat a fost executat. a principalului drum spre Caucaz. pentru a aproviziona trupele asediatoare. care ie ise din uz. cu fiica hanului (733) . Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. au trecut de partea bizantinilor.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. îns în tab ra arab a început foametea. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . flota arab a început blocada pe mare. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. Muslamah. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . miliaresion. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. i astfel s -l captureze pe Anastasie.va avea drept rezultat. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. flota arab în retragere fiind incendiat . fiul lui Leon III. Majoritatea solda ilor trimi i de calif. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. La începutul lui septembrie. În prim var . i înt riri de trupe de uscat. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. iar partizanii s i aspru pedepsi i. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. Paralel cu zidurile lui Theodosius. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin .înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat.

Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. Ecloga a avut ulterior o proast faim . inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. Avortul a fost scos în afara legii. Themele din Asia Mic au fost restructurate. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. digestelor. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . punea la îndemâna judec torilor un codice practic. Ecloga (selec ie). fiind redactat în limba greac . mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. în 732. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee.anume prin mutilare (t ierea nasului. o nou codificare a dreptului bizantin. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. interese promovate de împ ra ii isaurieni. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . iar sodomia era pedepsit cu moartea. o them la fel de mare. dup cum. În 726 public un nou cod de legi. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane .raportate la secolul VIII . Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. În Opsikion. codicelor i novelelor lui Iustinian. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. orbirea). mâinilor. Thema Anatolikon a fost divizat .r sunet. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. cu centrul la Efes. 41 . Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie.

Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului.1. În prim vara anului 743. refugiat în Amorium. Constantin V i-a îng duit s . Nikephor. strategul themei Thrakesion. a ocupat capitala. 42 . Ajuns în Bithynia. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. n d jduind s .i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim.i p streze func ia. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. Constantin. în schimb patriarhului Anastasios. singurul împ rat care a murit în patul s u. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. îns i-a redat stabilitatea. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. fie pe Artabasdos. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). care de fapt fusese asasinat. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. se sim ea i el îndrept it la tron. a pornit spre Opsikion. A guvernat ini ial pu in. fiind de la Constans II. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). Artabasdos. de unde a adunat o tiri. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului.4. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). ginerele lui Leon III. Artabasdos.

care durase mai mult de doi ani. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. 43 . conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. în imediata vecin tate a bulgarilor. folosind regimentele create de el (tagmata). prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. inut în palatul imperial din Hiereia. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. În r s rit. R zboiul civil. În 746 Constantin. imperiul putând începe ofensiva. Prin cele ase tagmata. Conciliul de la Constantinopol din 754. profitând de r zmeri ele din califatul arab. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . dar i de o grav criz intern .Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. a pornit ofensiva. unde ocup Germaniceea. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. dup ce a divizat thema Opsikion. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. a hot rât nimicirea icoanelor. propriet ile mân stire ti fiind secularizate.

fapt v dit în 774. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. a ob inut succese în Thracia. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. Constantin a trimis ambasadori. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). dar nu a ini iat nici o ac iune militar . iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. reprezentantul aristocra iei protobulgare. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . a l sat o armat mai puternic . ani în ir. dar a l sat o crunt controvers teologic . cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic .1. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). a dus în final la pierderea Italiei. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. la lombarzi. Doar Vene ia i câteva insule. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. Prin crearea de tagmata. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. În vara anului 775. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. Totu i. a mân stirilor în Imperiu. prin pruden a 44 . supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. Cu toate acestea. chiar prin teroare. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. prin iconoclasmul s u impus for at. 4. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). la franci i papalitate. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. în thema Opsikion. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. în încercarea de a recupera Ravenna. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat .

cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin .2.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. Conciliul. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. pe eunuci. 4. în care cuplul imperial nu mai era viabil. armatei i al constantinopolitanilor. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. În schimb. noul patriarh. logothet al po tei i consilier i pe preo i. Leon IV moare otr vit. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului.i modera ia sa. pe lâng biserica oficial . Dup câteva luni. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. un politician chibzuit i slugarnic. protoasecretis-al Irinei. reprezentat mai ales de monahi. Irina. 45 . Conciliul. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. având prezen de spirit. a fost convocat în Biserica Sf. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. reconvocat în 787. fiul Constantin fiind minor. o împ r teas cu voin de fier. Tarasios. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. se pare. Irina. Lipsindu. ei fiind exila i la Chersones. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. de Irina. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. Irina. având în acest sens acordul senatului. a ap rut o nou ramur radical cre tin . la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. originar din Atena iconodul . fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . se baza pe func ionarii iconoduli. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). dup alte p reri din cauza tuberculozei.

Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. Nikephoros.i d duse acordul pentru divor . s tul de presiunile adep ilor mamei sale. Ca urmare a expedi iei din 783.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. cât i al iconocla tilor din imperiu. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. Doi ani mai târziu. Theodota. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. în 46 . exilat în Sicilia. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. Irina nu a consim it s renun e la putere. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. Irina a fost pe cât de ambi ioas . s rb torind 40 de zile cu mare fast. cump ra i cu promisiuni de putere. în timp ce Constantin a devenit coregent. divor instigat tot de c tre mama sa . Prin asocierea mamei sale la domnie. aleas pentru el de Irina. ruinând finan ele statului. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . purtând titlul de basileus. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. împ ratul moare. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular.i discredita fiul. silit s abdice. fratele lui Leon IV. pe atât de incapabil în planul politicii interne. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. ponegrit de istoriografia oficial . Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . Ea a f cut concesii financiare bisericii. La câ iva ani. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. Solda ii loiali Irinei. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu.

5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. Dinspre nord amenin area bulgar .2. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. mai apoi în Lesbos. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). unde a murit un an mai târziu. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802).i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. Starea statului bizantin era ubred . 4. Împ ratul Nikephoros. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . ad ugând la acestea înc 8. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i.urma p cii încheiate. exilând-o pe insula Prinkipos. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . ca fost logothetes tou genikou. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . devenind format coîmp rat cu Irina. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai.

Ortodoxia sa era suspect .cau iunea mutual . Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . f r a l sa impresia c impune noi taxe. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. cum le-a numit istoricul Theophanes. Thessalonik i Dyrrachion. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . Adrianopol. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. atâta vreme era probabil de provenien arab . Din 805. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). a fost necesar . m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. f r aceste m suri. 48 . Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. pe lâng cele existente . când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. C m t ria a devenit monopol de stat.mân stiri i biserici. acuzându-l i de patima pederastiei. Istriei i Dalma iei. Un bun teolog i istoric. reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . iar rela iile cu biserica deveni tensionate.Thrakia i Hellas. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . Makedonia. inclusiv a zonelor maritime. refuzând s mai pl teasc tribut acestora.

R mâne în c o enigm . Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. a distrus ora ul Pliska. Mai mult decât catastrofa militar . distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. Din tigva împ ratului. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. Staurakios. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . când în califat izbucnesc tulbur ri interne. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . În prim vara anului 809 Krum. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. îng duitor cu to i. în octombrie 811.instalat de curând pe tronul din Pliska. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. Începând cu Mihail I Rangabe. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. cumnatul lui Staurakios. au fost din nou supu i persecu iilor. în 49 . el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. În defileurile Balcanilor. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). secta se r spândise în Asia Mic . pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. a fost proclamat împ rat de c tre armat . Iconocla ii. fiul lui Nikephoros. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. inclusiv curtea hanului Krum. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. i el r nit în lupt . i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. atac i cucere te Serdica. reintegrând-o sistemului defensiv.

a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). strategul Leon. Cum Imperiul refuz . Dup ce a recucerit Mesembria. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. a p truns în Constantinopol f r rezisten . Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. în apropiere de Adrianopol. retr gându-se pe insula Prote. Fiul s u cel mare. continuând linia politic început de modelele sale. unde moare în 845. În aceste momente nu numai împ ratul. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). Leon Armeanul. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. iar aceasta înf ptuit .2.emiratul de Melitene. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. care în 811 fusese declarat coîmp rat.3 Reac ia iconoclast . La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). Disensiuni Theophilos Leon V. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. dar i materiale necesare focului grecesc. Theophylact. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. originar din Anatolikon. 4. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . Leon III i Constantin al V-lea. Mihail II. i fratele acestuia. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. Leon. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. A învins punctul de vedere al lui Theodor.i impun voin a în Occident. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. Mihail. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. dar nu a fost un bigot. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. au fost scopi i. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas).

Leon a înt rit în grab fortifica iile. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). regele hunilor. Leon a sporit influen a adep ilor s i. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. fiul mai mare al lui Leon. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. Omurtag.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. a intrat în Adrianopol. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. este declarat coîmp rat. dar a aflat curând c armata sa nu.i numele în Constantin.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i.a vener rii icoanelor. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. acesta schimbându. iar Toma. Sembat. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. i deopotriv impunerea iconoclasmului. a devenit general al federa ilor. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. De Cr ciun. reu ind s scape. Înv atul Ioan 51 . aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Cu fiul i succesorul acestuia. unde criza intern izbucnise. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile.

general al federa ilor din Asia Mic . i fost tovar de arme al împ ratului. un bun militar. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. un curtean devotat împ ratului. cea mai important din Constantinopol. la rug min ile împ r tesei Theodosia. Prin persecu iile aduse iconodulilor. respingând-le astfel pe cele din 787. Sophia. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. iar bogata m n stire Stoudios. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. în fa a altarului din Sf. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. a fost trecut în proprietatea imperial . din ra iuni politice. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. dar altminteri grosolan i incult. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. Thoma Slavul. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. silit s capituleze. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. inteligent. a fost 52 . Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. împreun cu fiul s u. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. inclusiv la abatele Theodor Studitul. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. în Sfânta Sofia. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . patriarhul Nikephoros s-a opus.Grammatikos. pe o pozi ie iconodul . La vestea acestor inten ii. i punându-se. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . amânare care i-a fost fatal împ ratului. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). g sind sprijin puternic la clerul bizantin. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. zis Slavul. Astfel. conduc torul mi c rii iconoclaste. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . dar i prin duritatea instaurat la curte. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). de i doctrina statului r mânea una iconoclast .

pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. Theophilos a fost auster i drept. Theophilos a reu it. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. 53 . distrugând Sozopetra. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. în r s rit i în Sicilia. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. Theophilos (829-842). aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. în 841. exploatând disensiunile din tab ra arab . Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. Theodora. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. cu ajutorul maurilor spanioli. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. înaintând spre Mesopotamia. Împ ratul a fost poet i imnolog. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. patria lui Theophilos. În iulie 838. cea mai important fort rea din Anatolikon. Cu toate acestea. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. fiind educat de Ioan Grammatikos. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. urma ul lui Mamun. a poruncit incendierea cor biei. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. precum i un bun cunosc tor al teologiei. Cu toate acestea. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor.schingiuit i executat. În 838. coîmp rat din 822. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. pentru a se r zbuna. a ocupat Ankyra i Amorion. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. Califul. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor.

Începuse o nou perioad . regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. Photios. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. a deschis noua epoc . dar mai ales logothetul dromului Theokistos.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. Bardas i Petronas. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. magistrul Sergios Niketiates. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. Nu dinastia amorian . Mihail al III-lea. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. favoritul ei. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . De i cei mai mul i erau din r s rit. 4. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . Theophilos las în urma sa un fiu minor. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . mai întâi de ascensiune cultural . ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. apoi i politic .3. Bardas. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Dac a e uat ideea statului bizantin universal. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . se pare un unchi al Theodorei. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian.

la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. Bardanes. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. În 853. 55 . Disputa s-a înte it mereu. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Sprijini i de patriarhul Methodios. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. mul i fiind extermina i. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. Cultul. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. pân ce studi ii au fost excomunica i. în ciuda unor insuccese de pân atunci. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. devenind singurul sfetnic al Theodorei. dup dou veacuri de defensiv . Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a.

dup cum un alt unchi al basileului. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. fiind înconjurat. acesta primind din 862 titlul de cesar. al politicii de la curte era Bardas. A urmat o perioad agitat . victim a diverselor influen e de la curte. Theodora a fost for at s renun e la regen . când tân rul Mihail al III-lea. În imperiu s-au format dou partide. predate în limba greac . iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. În ciuda unei purt ri compromi toare. un veritabil ascet. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). Patriarhul Ignatios. 56 . nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. Bardas a ac ionat în for . din nemul umire. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. unde se studiau cele apte arte liberale. Conduc torul real al statului. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. Constantinopolul. strategul themei Opsikion. se ocupa de chestiunile militare. cealalt în favoarea lui Ignatios. considerat un al doilea Nero. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. una în favoarea lui Photios. el a fost totu i un dinast talentat. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. adesea necuviincioase. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital .Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. f r a fi devenit un mare împ rat. la Roma. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. Petronas. a fost îns i vehement criticat de preo i. fiind înc lcate normele de însc unare (858). oricum. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. ajuns la majorat. fiind perceput ca un desfrânat. apelând mereu. S-a interesat întotdeauna de armat . Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile.

Pe scaunul Sf. refuzând s -l recunoasc pe Photios. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. în Asia Mic . derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. urmând s traduc Biblia în limba slav . Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Chiril i Metodiu. Trecând la ofensiv în Asia Mic . Ini ial. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. din Salonic. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. bicefal . de fapt în dialectul macedo-slav. El a luat partea lui Ignatios. fratele lui Bardas. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). al c rui vis era înt rirea universalismului roman. ofensiva bizantin a fost mai prudent . Dup secole de r zboaie defensive. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Respingând un atac al lui Omar. în 863. ea devenind de acum. El a trimis deciziile sale sinodale papei. în fapt. în persoana lui Nicolae I. Petru se afla un pap capabil. au fost misionarii trimi i în Moravia. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. dup retragerea ru ilor. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. De la numele 57 . investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. Motivul corespundea realit ii. în cre tinarea atacatorilor. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . strategul Petronas. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. ca i de o apropiere franco-bulgar . a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. Solu ia a v zut-o Bizan ul. dorind s evite influen a clerului franc. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. începând cu 863. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. cunoscut cu numele de glagolitic.

de c tre români i ru i. Procedând invers decât moravienii. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . care era de condi ie modest . protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. numele împ ratului. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. principele bulgar acceptând numele de Mihail. de unde avea s fie preluat i de sârbi. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron.a flotei. cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. Spre bucuria lui papei Nicolae I. primind func ia de parakimomen. viitorul împ rat. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. vrând s ob in o biseric independent . spre nenorocirea sa. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. veni i din Moravia Mare. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. asasinându-l cu acordul imperial.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. Cu aceasta. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. misiunea a fost finalizat de franci. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. fie de la franci. Împ ratul a scris papei. declarându-l asociat la 58 . Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). a întors spatele Bizan ului. în Marea Neagr . îns . În urma activit ii lui Clement i Naum. Vasile. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. În schimb. La botezul s u a participat basileul bizantin. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. fie din Roma. În Moravia. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. bizantinii fiind prea departe. cu Vasile Macedoneanul. bulgarii au cerut misionari de la franci. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. Mihail al III-lea se aliase. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. atacând mai ales dogma occidental filioque. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final .acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. dar i în fa a presiunii militare . Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i.

fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. prin delega ii ei. Adrian II. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea.domnie. Ludovic II. Imperiul redobândindu. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. 4. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. în prezen a lega ilor papali. împ ratul din Apus.3. În anul urm tor. Motivul a fost în primul rând unul politic. când a fost excomunicat Photios. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. fa de patriarhia de la Constantinopol. Photios. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. La încheierea conciliului din 869/870. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal .2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. 59 . ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. fosta amant a lui Mihail al III-lea. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial .i statutul de mare putere european . care va prelua tronul imperial. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios.

La moartea lui Vasile I. ori poate al lui Mihail al III-lea. un despot arbitrar. Fratele mai tân r. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. Alexandru. dup moartea prematur a lui Constantin. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . poart supranumele de cel 60 . sîrbii. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. Pentru a p stra tronul în familia sa. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. Alexandru. În 872. Leon. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . Tephrike. în timpul lui Mihail II (820-829). de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. fiind asediat i distrus . Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. va deveni din 893 patriarh. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. un iubitor al luxului. Ca bun orator i scriitor. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. Stephanos. dar blând. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . iar în 879. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). de i Moravia a r mas supus Romei. inspirat din Eclog i Prokeiron. În plan juridic. pe cel de-al treilea fiu. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. capitala statului. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. pe tronul imperial va urca fiul s u. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879).

Împ ratul devine singura putere legislativ . Tezaurul era administrat de un chartularios. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. Nicolae Misticul. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. c ruia i-a fost discipol. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. conduc tor al administra iei imperiale. incluzând i pasaje din Prokeiron. pierzându. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. Zoe. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. imnuri i un tratat de tactic militar . dup basileu.i atribu iile avute în secolele anterioare. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . Important era func ia de eparh. La preluarea tronului. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. acesta reglementând via a capitalei. erau cele de cezar. va fi i el înl turat prin ordin imperial. aliatul lui Vasile. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. Senatul are doar o aparent importan . nobilissimos i kuropalat. Opera sa const în oracole poetice. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. Titlurile cele mai importante în imperiu. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. judec tor suprem în stat. cea de basileopator. Prin novelele sale. Un al doilea patriarh. Func ii deosebite aveau eunucii. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial.

Înainte vreme. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. bun oar în cea de strateg. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. s primeasc dona ii. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. iar pentru a evita concuren a. Neavând suficiente trupe în Europa. amenin ând Constantinopolul. ad ugându-se noi func ii. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. f r o aprobare imperial expres . iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. În plus. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). Concomitent. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . Conflictul s-a iscat din motive comerciale. trecând Dun rea. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. arul. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial.de func ii. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). Dup o perioad de pace. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. au provocat arului bulgar mari pierderi. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. arul a 62 . a invadat Tracia i Macedonia. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol.

care ajungeau pân în Cilicia. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. Leon s-a 63 . obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896).apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. ungurii. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. Ini ial. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. fiind ridicat la rangul de august . nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Constantin Porphyrogenetul. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. reluând r zboiul cu Bizan ul. În 902 ei au cucerit Taormina. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. La Adana. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. dar i ru ilor. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Simeon i-a respins pe unguri. Astfel. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . În r s rit. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Deasemeni. Armenia era expus raidurilor arabe. botezat doar cu trei zile înainte. dup moartea cele de-a treia so ii. Oleg. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. În vest. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon.

ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. fiind asigurat . devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. cu mare efort. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). În condi iile frac ion rii puterii politice. Implicit. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. A închis-o pe Zoe la mân stire i. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. La moartea sa. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. dar Alexandru.3. îndep rtând sfetnicii lui Leon. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . i-a adus în preajm oamenii s i. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. ci chiar coroana imperial . iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. care î i consolidase puterea. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 .3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. a început r zboiul cu bulgarii. continuitatea dinastiei macedonene. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. 4. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. principalul regent. Nicolae Misticul. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. murind în iunie 913. s preg teasc un atac asupra Bizan ului.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. atac respins cu ajutorul focului grecesc. fie ca împ ra i. t ierea nasului sau a mâinilor. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti.sudul Armeniei i va asedia Edessa. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. de strad sau militare i 65 de detron ri. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. 34 au murit în patul lor. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. înjunghia i. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. ori coîmp ra i. În Bizan . se decima ea îns i. scoaterea ochilor. Astfel. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. spânzura i. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . în frunte cu marele cneaz Igor.i întreaga for . Dup înfrângerea ru ilor. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. 12 au murit în m n stire sau exil. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. În 944 un nou atac rusesc. permi ând ulterior. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. a eunucilor sau armatei. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . 3 au pierit de foame. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. astfel c 68 . lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. amenin imperiul la Dun re. tefan i Constantin (944). Este perioada când Bizan ul. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. 20 au fost otr vi i. 12 for a i s abdice. sugruma i. 18 au fost mutila i prin castrare. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. demonstrându.

oricare centurion. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. gineri sau copii adopta i. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. cea frigian trei. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . ambele încheindu-se cu câte un regicid. Romanos folosise acela i procedeu. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. nepotul s u. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . tras în eap . fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. ars de viu. Cel culpabil era supus torturii pentru a. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . dup cum s-a putut deja observa. tocmai pentru a descuraja asasinii. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. Dinastia isaurian a dat patru domnii.i dezv lui complicii.fiul lui Mihail Rangabe. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. Leon V n scut în Armenia. în 813. Mihail II. doar nepo i. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . Mai rar era tuns i c lug rit. din care patru împ ra i au murit violent. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. Leon I fusese m celar. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. uzurpatorul lui Leon V. iar Romoanos Lecapenos. ci întreaga familie. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. aceast maladiei a purpurei . astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. Iustinian. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. oricine putea fi îndrept it la guvernare.

Nu a fost doar un oarece de bibliotec . a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. continuau în sudul Italiei. aurul. astronomie. botezat cu pu in vreme mai înainte. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. i restul lumii. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. evident cel bizantin. Constantin. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. Olga. trupele bizantine. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. arhitectur . duse f r angajament deosebit. Chiar marea cneaghin a Kievului. ci un abil administrator al statului. ambii viitori împ ra i. armele sau în el ciunea. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. cu suveranii Orientului i Occidentului. orice mijloc era binevenit. Luptele. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . general. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. 70 . Despre ceremonii. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. Constantin a fost un împ rat-c rturar. sculptur . cu audien e pentru solii str ini. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. guvernator al provinciilor. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. pictur i muzic . reu ind s recucereasc Adana. ci excelen ii s i generali. Despre administrarea imperiului). Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. Despre theme. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . În plan extern. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . a preluat astfel personal i efectiv puterea. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. exila i i apoi uci i. administrator.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . Elena. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. Era iscusit în matematici. împ ratul legitim. luând numele so iei împ ratului.

Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. femei destr b late. împ r teas sub numele de Theophano. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. a preluat comanda suprem a armatei. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. el preferând s . mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. devenind logothet al tezaurului.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. care murise . mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . La conducerea bisericii. sistemul themelor intrase de acum în declin.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945.3. c l-ar fi otr vit. de i ar fi avut suficiente motive. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. Istoriografia bizantin . mare drongar i parakimomenos 71 . a urcat ierarhia de la curte. 4. un politician talentat i experimentat. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. Bardas Phokas. Constantin a continuat politica acestuia. Dup înl turarea Lekapenilor. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. c reia îi era pe deplin supus. Bringas. Cu toate acestea. care are un apetit nes ios pentru intrigi. nora împ ratului.c zând de pe cal. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. apoi în 947 când tefan. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. în locul lui Theophilaktos. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. urzind intrigi împotriva împ ratului. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. o acuz pe Theophano. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). curmale i smochine). fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. fiica unui cârciumar din Constantinopol.

Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. func ie rezervat eunucilor. În vara anului 960. Pe plan extern.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . un politician abil i cu o râvn f r egal. Cu aceasta. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . ca r splat pentru meritele sale. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. în timpul s u aceasta 72 . Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. Aleppo. conduse de generali de excep ie. care pusese la cale înl turarea marelui strateg.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. strategul-autocrator al Asiei. fiind mai degrab un ascet. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . de origine armean . a teritoriilor cucerite în r s rit. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. i aici. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. continu seria marilor victorii. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. bizantinii au cucerit ora dup ora . împotrivindu-se liberei ini iative. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. armatele bizantine. probabil otr vit din ordinul so iei sale. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. nemul umiri în imperiu.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. i ea. Politica fiscal dur a provocat. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. A fost practic o lovitur de stat.

i pozi ia economic . a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. o alt parte. Principiile. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. În acest mod. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. cu Aleppo. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. De acum. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . În schimb. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. care la scurt timp au avut un succes impresionant. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor.înt rindu. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. apelând la argumente teologice i morale. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. Anexat a fost deopotriv Cilicia. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. cei boga i pe cei boga i. încercând chiar s le m reasc . erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. lucru d un tor statului. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. Cu sarcasm. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. în loc de patru. 73 . continuat de cei doi urma i ai s i. cum încercase i Romanos Lekapenos. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii.

Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Theophano.i prin m surile sale i du m nia clerului. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. Din cauza politicii fiscale. capitala aratului. Dup trei ani de foamete. atr gându. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. condus de episcopul Liutprand din Cremona. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). Înainte de încoronarea sa. Bulgaria. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. f cuse destule concesii bulgarilor. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. Cei doi urmau s se c s toreasc . Boris al II-lea. au primit drept plat biciuirea. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. a luat drumul Constantinopolului. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). o solie. a fost o victim u oar pentru ru i. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. de 74 . luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. sl bit de lupte interne. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. neglijat de împ rat. În vara lui 968. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969).Între timp. În 968. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . s-a instalat la Preslav.

Caesareea) a instalat comandan i imperiali. Accra. fiul nelegitim al lui Romanos I. Astfel. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. în aprilie 971. Ioan I Tzimiskes.i extind st pânirea înspre Asia Mic . dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. Sviatoslav capituleaz . Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. luând cu asalt capitala bulgar . mama lui Vasile al II-lea. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. În iulie 971. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . În toate ora ele cucerite (Nazareth. asaltând în anul 971 Antiohia. dorea s . Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. a înconjurat cetatea. reu ind s ocupe Siria i Palestina. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit.Cr ciun în 969. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului.i legitimeze calitatea de împ rat. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . Theophano. 75 .fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. bizantinii intrând în Mesopotamia. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. De i asasin i uzurpator. apropiindu-se de Ierusalim. Luând de so ie pe Theodora. a fost exilat pe insula Prote. Theophano. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at .

Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . nu a ar tat nici atunci. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). Phokas îns .dar chiar i antipatia împ ratului. parakimomen. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. hot rât i realist. Vasile. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. avea 18 ani. înalt func ionar de la curte. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. iar averea sa confiscat . 4. a putut doar cu greu s se impun . nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. de o energie debordant . urma ul legitim al dinastiei macedonene. în vreme ce Constantin. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. care a fost exilat. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. fiul lui Romanos al II-lea. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . fratele s u în vârst de 16 ani. dup ase ani de succese militare. Vasile. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. Abia în 985.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia.3.

chefuia în v zul tuturor. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. Vladimir Sviatoslavici. În timpul domniei sale. În aceast situa ie critic . petrecut ceva mai târziu. sora împ ratului. în schimbul trimiterii drujinei sale. ori de la r zvr ti i. dac d m crezare cronicarilor bizantini. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. bazileul a strâns fabuloase bog ii. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. care. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. ace tia fiind sili i s le restituie. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. iberi i de la bulgari. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. timp de mai multe veacuri. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . comori adunate de la arabi. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . Cre tinarea Rusiei. Skleros. . în special puternicei familii Phokas. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . De acum înainte. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. Împ ratul. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. alt dat . se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. amenin ându-l din dou p r i deodat . din clipa în care Skleros. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i.intern . dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. Restabile te allelengyon. apoi Phokas. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . îndeosebi a mân stirilor. . Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor.

s se opreasc cam cum vorbesc ranii. p trunzând pân în Moreea. r mânând holtei pân la moartea sa. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. o nou forma iune statul bulgar apusean . nici pe podoabe ori ve minte. îi pl cea s trunchieze vorba. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. f r s stea pe gânduri. Vasile II a jurat s se r zbune. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul.ad posti. nu oamenii cu carte. purtând haine obi nuite atât la curte. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . nici cu vorbe alese. când i când. ci dimpotriv . nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. În pofida inteligen ei sale. iar Chersonesul restituit. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. Nu vorbea repede. pe care l-a redus la minimum. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. cel mai important ora din regiune. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. Vasile II a dispus retragerea. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. Nu punea pre pe ceremonial. fiul prin esei Theophano. Împ ratul Otto III. Vasile. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. cât i în public. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. luându-l prizonier pe arul Romanos.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986).

ob inând largi privilegii în comer ul levantin. Theodora. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Eudokia. cei peste 14. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). pentru a se putea dedica problemei bulgare. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. Arnulf. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). cea mai mare dintre nepoatele sale. Zoe îns . împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. cu centru la Silistra. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. În lupte sângeroase. cu centrul la Ohrida.000 de lupt tori. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. taxele au fost 79 . În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. Sirmium pe Dun rea mijlocie.i cap t zilelor prin otr vire. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. Sirmium (1018). începând cu acest an. cea mai tân r . Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. teritoriul dintre Dun re i Balcani. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. cea mijlocie.Porphyrogetent . arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. la rândul lor. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. murind dup dou zile. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. de altfel nu s-a c s torit niciodat . ciupit de v rsat. Teritoriile statului bulgar. oricum dorea s se retrag la mân stire. Vene ienii. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. Armata bizantin num ra peste 40. cel mai bogat cleric al apusului. Abia acum. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . punându. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. Dalma ia la Adriatic . doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi.

Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. în vremea lui Vasile II. ace tia p strându. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. Vasile II a preg tit. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. drumul dec derii Imperiului. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . împ ratul murind în decembrie 1025.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. f r s vrea. urma ii s i.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . Murind f r urma i.men inute la cuantumuri rezonabile. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. conduc torii locali au fost men inu i. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav .i într-o anumit m sur autonomia. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. Acum. În doar în 46 de ani. neglijând armata.4. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . Sârbii. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia.au fost întrerupte. dar i latinofone. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. 4. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani.

datorit politicii sale fiscale. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. împotriva c ruia. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. lipsit de orice moralitate. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. Cei mai valoro i generali.stabilit de el. de teama uzurp rii. Spondylos i Simeon. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. aristocra ia anatolian . Acum la 65 de ani era bolnav de gut . ei tr dând adesea. disciplina i. Imperiul. chemând adesea în ajutor pe barbari. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. întemeietorul unei noi dinastii (1081). care a reac ionat cu o lovitur de stat. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. chipe . nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. În 1056.i asume responsabilitatea guvern rii. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. Din nenorocire 81 . Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . la moartea împ r tesei Theodora. au fost destitui i. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. În aceast situa ie militar dezastruoas . ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. fratele lui Vasile al II-lea. de stratio i bine înarma i. au marcat aceast perioad nefast . de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. vân toare i circ. Schimb rile frecvente la tron. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. dinastia macedonean se stingea. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. în vreme ce împ ratul. Eustathios. amator de cai. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. se temea s . sora Zoei. înzestra i cu cai buni. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic .

82 . împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . sub amenin area cu orbirea. înfrânt în cele din urm de împ rat. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . La cei 56 de ani ai ei. m sur ce mic oreaz veniturile statului. La o vârst destul de înaintat . fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. marile latifundii s-au ref cut rapid. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . având în grij azilurile imperiului). El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. Zoe. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . fiind obligat de împ rat. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. care de mult vreme îi era amant. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului.i g seasc sc parea în Antiohia.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041).pentru ei. devenind al doilea so al s u. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . murind la scurt timp. plictisit de so ul s u care o neglija. În 1030. Cu toate acestea. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. uneori chiar i ereditar. Zoe.i sfâr itul aproape. aproape 60 de ani. deoarece impozitele. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. sim indu. Revocarea allelengyon-ului. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. percepute odinioar de la rani. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. pe via .

tot eunuc. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. nobil. Nu o suporta nici pe împ r teas . construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. 83 . în pofida dezam girilor prin care trecuse. Fastul de la curte. devine cel de-al treilea so al Zoei. unde încercaser s se ad posteasc . Zoe domnea acum în asociere Theodora. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . nici pe mul i din familie. Constantin. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. F r sim politic. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. sora mai tân r a Zoei. Mihail V a fost depus de c tre senat.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. Zoe. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). care a reu it astfel s . Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . Se în ela îns . Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . cu un mare apetit pentru lux i flu turatic.i p streze influen a la curte. anume cu Constantin bogat. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. Seme indu-se peste m sur . i au fost orbi i. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. ajuns la apogeu. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. rechemat din exil. o recheam pe Zoe. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan .

a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. În ciuda interven iilor împ ratului. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. cu toate acestea prin intermediul ei. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. eful aparatului de stat. Astfel. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. care . La 8 iunie 1057 armata. în sinodul inut la Sfânta Sofia. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). nici m car cu patriarhul Kerullarios. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. se ajunge la o excomunicare reciproc . total opus prin caracter surorii sale. de unde i se trage supranumele. Zoe moare în 1050. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. 84 . a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. autorul Chronografiei. de i patetic . dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. generalii înl turându-l de la putere.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. aducând în prim plan motive legate de rit. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). adoptat de împ r teas cu pu in înainte. la 1054.domnind autocratic . Cardinalul Humbert. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. ea d inuind înc . Sf tuit de patriarh. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . fost logothet al vistieriei strotiotice. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). eful delega iei papale. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. a adar succesiunea la tron.

a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. pe una sortind-o pl cerilor. plin de furie. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. contemporan cu evenimentele. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. A a stând lucrurile.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului.i chiverniseasc atât treburile ost e ti.i sec tuiasc visteriile ca s . În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. s se poat desf ta. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. în spe ale parecilor.i d deau obolul la adunarea d rilor. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . 44). ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . gr bit s . reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . Patriarhul a murit.i poat împlini propriile pofte. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. tic losule. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. Oricum. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). puterea popoarelor vecine crescuse. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. care nu. eu am s te dobor ). ap rând interesele ranilor. Psellos. înainte de a se pronun a sentin a. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. dar i a Bisericii nu a întârziat. i schisma celor dou Biserici. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. atr gând. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. A fost a adar un împ rat harnic.

un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. fratele fostului împ rat.i sfâr itul aproape. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. care i-a folosit influen a în acest sens. încât. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul.i desemna succesorul. dându. agreat i de cronograful Mihail Psellos.i prin 86 . Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. sim indu. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. 4. Constantin Noul bazileu. împin i la rândul lor de c tre uzi. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. au n v lit în num r de 600. cât i în r s rit. În tot acest timp.4. Constantin al X-lea (1059-1067). În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. împ r teasa Eudokia . La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Cu s n tatea ubrezit . inu i în frâu de Isaac. nu înainte de a. atr gându. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. Pecenegii i uzii.

Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. trebuind s asigure arergarda. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. Edessa i Hieropolis. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. O parte a armatei bizantine. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. În plus dorea mâna unei 87 . sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. trimis înspre Ahlat. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . a ref cut în parte domeniul imperial. precum i pecenegi i uzi în nord. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. ci doar predarea ora elor Manzikert.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. fiind decis s distrug califatul fatimid. ajungând pân la Edessa. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. Dup câteva s pt mâni. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. Ortranto i Brindisi. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. a p r sit câmpul de lupt . a fugit din calea selgiucizilor. care. normanzi în vest. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. Antiohia. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). Cu toate c a luptat cu sabia în mân . În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor.

cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. Romanos va încerca s . s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. Bari. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. iar extern un lan de dezastre. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. Asia Mic era i ea pierdut . deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. Ulterior.i redobândeasc tronul. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. Acesta va încerca. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. Mihail Psellos i Ioan Dukas. încât la scurt timp împ ratul moare. P r sit de to i. condus de Constantin Dukas. Mai grav. Partizanii familiei Dukas. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. au preluat conducerea statului. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori .fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360.000 de nomisme. inclusiv Mihail Psellos. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. 88 . Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. care avea o mare influen . devenit logothet. este înfrânt în mai multe lupte. astfel c din acest moment. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre.

Suleiman va transforma Niceea. din cauza foametei. a schimbat principiul de guvernare. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u.În condi iile anarhiei instalate. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. Când Russel Balliol. În trecut acest sistem fusese în 89 . iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . Prin reforma radical a cursus honorum. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). în 1078. trimis cu trupe. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. Dinastia Comnenilor. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . 4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. o r scoal izbucnit în Constantinopol. Ioan Dukas. În aceea i vreme. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. i s -l aclame drept împ rat. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. Ca r splat pentru serviciile sale. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. a ierarhiei func iilor publice.4. În lipsa unei conduceri locale. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului.

Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. existent anterior. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum.3. care ei în i i î i vedeau 90 . iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. acum baza o constituie pronoia. 4. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri.4. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului.1 Invazia normand i peceneg . pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. pecenegi i turcopoli. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. a revenit unui cumnat al împ ratului. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. Alexios va restructura armata. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. Rangul de protosebastos. disciplinator al Bisericii. aflate de acum sub control imperial. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. rol pe care Alexios i-l asum . a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. Alexios a m rit impozitele. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. De acum cezaropapismul este victorios.

ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . f r ca Alexios s poat interveni. Pecenegii. Samos i Rhodos (1088-1089). Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. Mitylene. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . inut în prezen a papei Urban al IIlea. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. originar din Amiens. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. 4. Tzachas. zdrobind flota normand . Pericolul peceneg fusese înl turat. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. pe Rin. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol.4. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor.3. spre Tessalonik. De i au fost numero i. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. înfrân i de Alexios în 1094. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. alia i cu emirul. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. pentru c nu aveau anse. emirul de Smyrna. Au plecat în cete neorganizate. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. Deja în 1095. în conciliul de la Piacenza. i în paralel înspre Epir i Macedonia. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. 91 .amenin ate interesele în Adriatica. Între timp. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). Suleiman ocup Antiohia. În schimbul ajutorului primit. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. cucerind Dyrrhachion.

Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. i abia apoi crucia ilor. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. ci l-a consolidat. Efes i Sardes. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. capitala turcilor anatolieni. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. de i în 92 . Niceea. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. În mare. El a creat aici un principat independent de Bizan . armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . bizantinii au ocupat. Împreun cu bizantinii. Curând dup c derea Niceei. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. În mai 1097. în timpul primei cruciade. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. f r ca Bizan ul s se poat opune. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. i. Laordicea i Tripoli. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. Bizan ul nu le-a acordat încredere. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. au atacat primul obiectiv major. Bohemund. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). urm torul obiectiv fiind Antiohia. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. La 1 iulie 1097. pe coastele Siriei. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak).i atinge propriile scopuri.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. prin tratative separate. În iunie. departe de Constantinopol. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite.

La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. în asocia ie cu familia Dukas. Sultanatul Rum fusese silit s . Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). cedate de tat l s u. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . Unele teritorii siriene. La început. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . Retr gându-se la mân stire.i men ine puterea s . Ioan. fiul lui Alexios. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . o relatare a vie ii tat lui ei.i formeze propria fac iune fidel . Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. care a tiut s ia decizii corecte. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. în 1126. pierdute de crucia i. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. Ana Comnena va scrie Alexiada. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a.

imperiului. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. Tot atunci. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. 4. Manuel I (1143-1180). a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. dup moartea lui Roger al II-lea.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. a trebuit s se supun în 1172. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. În Orient. grecii au fost înfrân i în 1156. 4. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. Pân la mijlocul anilor 60. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. Croa ia i Bosnia. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. Korinth i Theba. i jupanul Rasciei. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. Bizan ul a reu it s . normanzii au luat în st pânire insula Korfu. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor.5. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui.1 Cruciada a II-a. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. dup lupte acerbe. În lupta împotriva Ungariei. Manuel a reu it astfel s . Manuel fiind primit în Antiohia. ocupând principatele latine Siria i Palestina. iar în 1155.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. au ocupat Apulia. În Italia. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. cumnata împ ratului Konrad al III-lea.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. ea s-a încheiat îns brusc. cu toate insignele imperiale. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. tefan Nemanja.

acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. dup asasinarea lui Alexios.din capital . Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. În defileul Myriokephalon. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. în calitate de regent . la moartea lui Manuel (1180). Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. Vene ia î i înt rea pozi iile. în vârst de 11 ani. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. înl turând pu inele familii aflate în func ii. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. Alexios al II-lea (1180-1183). dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . un nepot al lui Manuel. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. împ rat. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. Mo tenitorul tronului. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne.cum erau numi i în bloc occidentalii . fiul lui Manuel. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. Dup Myriokephalon. încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. care pe moment a cerut pace. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. armata bizantin este surprins i complet distrus . La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. imperiul se afla. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. Dup 40 de ani de lupte. a încercat 95 . condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. în defensiv i cu visteria sec tuit . în drum spre Ikonion. R scoala ce a cuprins capitala.

4.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. în aceste momente dramatice. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. acordând favoruri i demnit i. supus unui jaf înfior tor. i Sofia. nepot al lui Manuel I. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. 96 . a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. fiica regelui Béla al III-lea. în urma unei revolte a popula iei capitalei. chiar prin teroare. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). Andronic I a fost ucis cu violen .5. al doilea mare ora al imperiului. insula Cipru (1184). c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. ordinea în stat. 1203-1204). credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. s restaureze. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). În acest fel. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. i cu Vene ia. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. Isaac Comnenul. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . Vene ia. a ocupat. de fapt lin at de poporul r zvr tit.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. când normanzii se apropiau de Constantinopol. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. la rândul s u. cucerind Belgrad. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. Ni .d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. Dup umilirea sa în public. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. fiu altei importante familii constantinopolitane. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale.

Isaac II se va retrage la m n stire.doar temporar. Deja în anul 1186. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. sufer mai multe înfrângeri. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. Alexios Angelos. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. Acordul de 97 . Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. dup înfrângerea de la Morava (1190). dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. Dogele Vene iei. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. în 1195. Bizan ul. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. Sârbii i-au extins st pânirea. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. Enrico Dandolo. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). Petru i Asan. fiul împ ratului detronat Isaac. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. allemanikon. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II.

De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . 5 5.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. din nou arestat. dup un scurt asediu al crucia ilor. capitala Imperiului. iar tat l s u. a murit la pu in vreme. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. ginerele lui Alexios al III-lea. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). astfel c Alexios III abandoneaz capitala. În iulie 1203. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. fugind la Adrianopol. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. Constantinopolul. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. Dup un asediu de patru zile. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. în ajunul asedierii Constantinopolului. între inerea flotei pe timp de un an. În aceste împrejur ri.

Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. Artizanul împ r irii Romaniei.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. Împ ratul Balduin de Flandra. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. Nu în ultimul rând. vasali ai împ ratului latin. Bonifaciu de Montferrat. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. în posesia lor aflându-se o serie de insule. Treptat Imperiul latin se 99 . din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. ca i dreptul bizantin mai evoluat. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini.Teritoriul Bizan ului. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. la regimul politic al Imperiului. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. toate aceste enclave ac ionând distructiv. a întemeiat Regatul Thessalonicului. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine.cu privire la alegerea unui împ rat latin. care sperase c va fi ales împ rat. Urm torul împ rat latin. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. Deja în martie 1204. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Imperiul de Niceea . care a influen at codific rile din Occident. pe Tommaso Morosini. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. o alta cavalerilor crucia i. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee.Partitio Romaniae . Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. dogele Dandolo. Romania cum era numit în Apus.

Organizarea în theme a fost p strat . Dup moartea lui Caloian (1207). precum i ai clerului.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. Balduin însu i fiind luat prizonier. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. niciodat cucerit pe deplin. devine un conglomerat. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. Trapezunt. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. Epir se consolideaz . Având spatele acoperit. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Romania. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol.1. dezvoltate la periferie Niceea. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Patriarhul Niceei se credea îndrept it. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. ca i întreaga organizare feudal . La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). Întemeietorul imperiului de la Niceea. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului.1 Imperiul în exil (1204-1261). 5.

Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. Lesbos i Kos. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). devenind un emirat grecesc . Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. În afar de Theodor Angelos. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. chiar i sârbii fiindu-le supu i. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. Theodor înainteaz înspre r s rit. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. dup o serie de lupte interne. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . inclusiv insulele Chios. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. pân la Adramyttion. însu i împ ratul fiind luat prizonier. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. i în apusul Greciei. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . Despotatul Epirului. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. dominat de Angeli.în Asia Mic . cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. favorabil acestei republici. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. i arul bulgar. prin selgiucizi. în 1230. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. Izz ad-Din. prev z tor. Imperiul devine. În 1274. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. cetatea Philippopolis (Ploviv). în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Acum. 105 . Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . poarta de intrare în Balcani. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Manfred. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Pentru a contrabalansa situa ia.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. i chiar mai important. cu care i papalitatea se afla în conflict. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V.

prin suportul financiar. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. În decembrie 1282. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). fiul lui Balduin II. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. Totu i. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. împ ratul va muri.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . prin mari eforturi. fratele regelui francez Ludovic IX. Coali ia balcanic . împ ratul titular al Imperiului latin. Philippe de Courtenay. În plus. De altfel. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. dar la moartea sa vistieria statului 106 . rena terea Imperiului bizantin. Împotriva acestor amenin ri. format din sârbii lui tefan Milutin. Carol de Anjou. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. cumnatul lui Manfred. Carol de Anjou. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . de aceea în 1280 el i renun la ea. Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). dup ce a realizat. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul.

Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. Din aceste motive. ranii preferând s devin o teni pl ti i. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. Andonic II. retras la Adrianopol. Andronic II.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. armata angajând mercenari. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. Sardes i Brussa. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . la fel ca i succesorul s u Andronic III. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. fiind apoi asasinat din ordin imperial. greci epiro i i franci din Peloponez. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. Fiul s u. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos.2. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. R zboi civil. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. temându-se de tulbur ri. Tat l celor doi. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi.era sec tuit . demnitatea de cezar. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . 5. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. Cu toate c mercenarii catalani. Niceea. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. Vrând s scape de ei. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . conduc torul companiei catalane. bulgari. Andronic. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). cium Fiul lui Mihail VIII.

regen ii au instigat popula ia la revolt . a preluat conducerea în Thessalonik. Thessalia i insula Chios. ini ial coîmp rat ca Ioan VI.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. Bulgaria fiind pr bu it . Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. Ioan Cantacuzino. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. Ioan V (1341-1347). Urma ul s u. luat de la genovezi. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul.2. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. care constituia centrul domeniilor sale. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. 5. cu care arul se înrudea. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. a devenit eminen a cenu ie. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. armata bulgar . a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III.2 R zboaiele civile. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. cel mai mare general al Imperiului. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. râvnind tronul. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. în lupta de la Velbujd. puternica cetate din Tracia. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. Ioan Cantacuzino. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. ca la Philokrene (1331). cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. încoronându-se în 1346 ca 108 . care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. marele domestic. La 28 iulie 1330. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47).

Manuel. la fel ca i marele s u proiect.iar celui de-al doilea fiu. chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. împ ratul r mas acum unic. Morea într-un stat bizantin independent. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul.împ rat al sârbilor i grecilor . ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. În cele din urm . În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . Fiii lui Ioan Cantacuzino. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . cu ajutorul Genovei. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). 5. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354).i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . Dup alungarea otomanilor. Ioan al VI-lea a vrut s . continu s joace un rol politic important.i scrie opera. fiul lui Orhan. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. Matei Cantacuzino. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. s-a destr mat în mai multe principate. otomanii controlau traficul prin Dardanele. Peloponesul bizantin. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. Dup ce a abdicat. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. În 1354 a impus încoronarea fiului s u. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. i flota bizantin care se reconstruia acum. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). acordându-i insula Lesbos ca dot . Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an.

În aceast situa ie disperat . imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. Petru de Lusignan i contele de Savoia. sârbi i vene ieni. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. au revenit Vene iei. când de vene ieni sau genovezi. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. reu ind s ocupe 110 . punând piciorul pe continentul european. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . succesorul lui Suleiman. la care au concurat i republicile italiene. Contele Verde. numero i demnitari i-au separat latifundiile. Turcii. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. Aliat cu vene ienii. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. La rândul s u. Ludovic de Anjou. aceasta fiind împ r it între ei. unchiul dinspre mam al bazileului. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. la 25 ianuarie 1365. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. Tratat ca un schismatic . cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. regele Ciprului. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. în care puterea imperial era practic inexistent . Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv.civil. când de bizantini. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. Sultanul Murad I. Amadeo VI. f r s ob in decât vagi promisiuni. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. chiar insule întregi. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. papa Urban V a f cut apel la cruciad . Amadeo VI. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului.

când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. i Ioasaf au strâns suma datorat . a sc pat cu un ochi. acum cu numele de c lug r Ioasaf.i achite datoriile anterioare. i-a oferit acestuia. Dup refuzul lui Andronic. la insisten ele tat lui s u. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. al fiului cel mare al lui Ioan V. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . ob ine bijuteriile coroanei. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. Andronic. La Constantinopol sosise i legatul papal. Murad I. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. fiul s u mijlociu. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. împreun cu o tile contelui de Savoia. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. nesesizând din vreme pericolul otoman. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. În 1273. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. Bizantinii îns . exercita o enorm influen nu au acceptat s . s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . genovezilor i a otomanilor. Andronic. cu ajutorul flotei. împ ratul. În plus a izbutit.i tr deze credin a. f r ca statele apusene s o poat opri. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. Murad a luat m suri energice. ajungând la Neapole. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . Înainte de a porni spre Constantinopol. chemat i el în ajutor de Andronic. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . a vene ienilor. fiii celor doi. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. Murad.

de unde a fost alungat Sracimir. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. În prim vara anului 1396. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. Sultanul. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. 10.Gallipoli. a trecut sub vasalitate otoman . între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. în ironia sa macabr . în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. iar restul Serbiei. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. o tile sârbe ti. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . O tile cre tine. Abia în 1385. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. administrate de turci. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). Philadelphia. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. Vit. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). Andronic.000 de duca i i un corp de oaste de 12. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. condus de cneazul tefan Lazarevici. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. Andronic. conduse de cneazul Laz r. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. În 15 iunie 1389. dup un scurt asediu.000 de oameni. de ziua Sf. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. Dup trei ani de asediu. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. Înaintând înspre apus. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. Murad a amenin at Thessalonicul. moare la scurt vreme. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. fiind înfrânt.

Fiindc Stracimir de la Vidin.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. Sigismund. vasalul sultanului. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. a trecut cu for ele sale în Asia Mic .i via a în captivitate trei ani mai târziu. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. acesta s-a în eles cu Mehmed II. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. în partea european a Imperiului otoman. ocupând Brussa i Ankara. fiul mai mare al lui Baiazid. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . care se proclam fiu al bazileului Manuel II. Între timp. unde sultanul a fost luat prizonier. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. se îmbarc pe o corabie vene ian . desfiin ând statul bulgar. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. Mehmed I. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . trimi ând în Rumelia pe Musa. A revenit la Constantinopol în în 1403. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. V zându-se atacat. se al turase cre tinilor. f r sprijin financiar sau militar. Soliman. Având lini te relativ la Dun re. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. În istoria domnilor rii Române ti. dup cum a procedat i tefan Lazarevici.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. t indu-i i robindu-i . un prolog al marelui asediu din 1453. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). pierzându. unde st pânea fratele s u cel mai mic. Mehmed. fiul mijlociu al lui Baiazid. acordând ajutor lui Musa. Baiazid atac Vidinul. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. care r m sese st pânitor al Rumeliei. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. Soliman. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). beiul de Karaman. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . avea îns ajutorul bizantin.

scopul era clar. i mai mul i mitropoli i i episcopi. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. dup marea schism din 1054.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. urmând s aib loc în Italia. cum a i r mas. Victoriile voievodului Transilvaniei. Kiev i Efes. La mai pu in 114 . când au reînceput dezbaterile la Floren a. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. Ioan VIII. Singura ans . materializat într-un decret de unire. apoi în Ungaria. Biserica rus s-a declarat autocefal . Propunerile de a discuta au fost acceptate. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. 5. Purgatoriul i azimile.1 Conciliul de la Ferrara . pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. p trunzând adânc în Serbia. exista deja o în elegere. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. la Vene ia i Milano. La 6 iulie 1439. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. filioque. Acum. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. devenind din nou vasal otomanilor (1424). s-a dus în apus. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. Era oricum prea târziu.tratat de pace cu Murad II.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . prin care Bizan ul reia plata tributului. Ioan (Iancu) de Hunedoara. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. încerc ri mereu e uate.calea religioas . care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. evident. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea.4. la fel ca înainta ii s i.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. discu iile. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman .

cu excep ia perioadei niceene. În apropiere de Ni . fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. Constantin ob ine pacea (1446). aveau s joace rolul principal.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. la Varna. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. trebuind s lupte în Anatolia. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. incita i de pap . chiar i republicile maritime. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. Coroana imperial a fost adus la Mistra. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. deja de la începutul veacului al XV-lea. fiind asaltat în Anatolia. În acela i timp. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . în în elegere cu turcii. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Constantin Dragases. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. încoronarea având loc aici. 115 . La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. urm rind doar propriile interese. Despotul Moreei. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. experimenta i în luptele cu turcii. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. în lupte de continu h r uial . reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. pace încheiat în 1444. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. a avut într-adev r loc. de altfel ultima.4. Sultanul. 5. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. aceast cruciad . Vene ia i Genova. cardinalul Cesarini. Dar. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. a fost ultimul basileu bizantin. Între timp îns . În schimbul unui tribut.

Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. murind eroic. Constantin al XI-lea. a c zut în lupt . Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. R zboinicul genovez. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. prelungit trei zile i trei nop i. În 12 decembrie 1452. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. 116 . Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. între care apte sute de genovezi. soarta Constantinopolului era pecetluit . împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. Cererea a fost îns respins de Constantin. aflat pe rmul asiatic.Mehmed al II-lea(1444-1446. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. În zorii zilei de 29 mai 1453. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. cerând capitularea ora ului. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. vizavi de Anadolu Hisari. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. Dar acest gest a fost inutil. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. i au p truns în ora . Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. La 23 mai. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204.

Dup trei ani. Mehmed nu era un barbar. a deport rii. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. iar clerul era scutit de taxe. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. Moscova devine cea de-a treia Rom . aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. Nepotul lor. unde au primit case i scutiri de taxe. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. fiica ultimului despot al Moreei. Morea cu capitala Mistra în 1460. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. Irina. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . mil i ordine . Trapezunt i Crimeea. mai ales greci în aparatul de stat. locuitori din alte p r i. Astfel. fiind adu i în ora .Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp .Atena a fost cucerit abia în 1456. instalându. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. millet.i aici demnitarii. 117 . a proclamat lege. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. sau nu. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. stabilindu-i în Constantinopol. Zoe (Sofia) Paleolog. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Pe drept. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Ivan III. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Mehmed II asedia Belgradul. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. cuno tea greaca i a folosit cre tini. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Genovezii au ob inut din partea sultanului. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . Istanbul. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . mai ales me te ugari i negustori din Morea. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . Ana. Expuneri istorice. Grecu. Procopiu din Cesareea. 1968. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. edi ie de V. Bucure ti. I-II. vol.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Ducas. Grecu. Eusebiu din Caesareea. Tana oca. publicate de Al. 1977. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. Chalcocondil. R zboiul cu go ii. Arta militar .(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. 1971. 1975. Via a lui Constantin cel Mare. tur pentru fiul s u Romanos. edi ie de H. 120 (976-1077).in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . Psellos. Carte de înv edi ie de V. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Mih escu. 1991. edi ie de H. Alexiada. Bucure ti. Istoria turco-bizantin (1341-1462). Comnena. 1963. Istoria secret . Ia i. Bucure ti. Mih escu. Bucure ti. 1988. vol. Bucure ti. . edi e de V. XI-XIV). 1970. S. Bucure ti. Mihail. edi ie de Viorica Golinescu. Elian i N. Mih escu. Cronografia. Idem. Bucure ti. Constantin Porfirogenetul. 1998. 1972. trad. Grecu. 1958. Laonic. III: Scriitori bizantini (sec. de Marina Marinescu. edi ie de H.Azimitul . Mauriciu.

Octavian. * * *. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Bucure ti. Timi oara. 1300 (ed. Ia i. 1025-1118. Bucure ti. 1984. Cambridge. * * *. Bakalopoulos. Omul bizantin. Cambridge. Ideologia politic bizantin . 2004. Polirom. LV. tiin ific Enciclopedic . II 1994. Hélène. p. * * *. Bucure ti. vol. Constantin cel Mare. I-II. 217-253. Gândirea evului mediu. * * *. Omul bizantin. I. Bucure ti. vol. Aries. Angold. Bucure ti. 1198-c. Barnea. Istoria vie ii private. A.Teofilact Simocata. Istoria bisericii. Ed. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . Andea. p. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. p. 1993. 87108. * * *. Stuttgart. 1198. Ed. Bucure ti. Bucure ti. 2000. Mih escu. David Abulafia). 1995. IV c. în Byzantinische Zeitschrift. vol. Bucure ti. p.320-328. 1985. 121 i . i Rena tere. 2000. p. Philippe-Duby. 543568. în: The New Cambridge Medieval History. vol. Michael. 2002. Sintez de istorie bizantin . Georges (coord. Jaques Le Goff. 1999.. II (ed. în: The New Cambridge Medieval History. p. The Byzantine empire. V c.261-290. p. Dic ionar al sfin ilor. Angold. * * *. 1975. 1962. Între antichitate Bucure ti..). coord. 265-350. Istorie bizantin . 1024-c. * * *. edi ie de H. I. 265-381. Avram.1999. Teora. Michael. ed. Ed. 1916. 1982. Byzantium in exile. Ion i Iliescu. AHRWEILER. Klaus Wessel. Domnia împ ratului Mauricius (582602). 1963. Istoria bisericeasc universal .

1999. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Expuneri istorice. 1969.. Armand Colin. L. Bucure ti. Imaginea interzis . Academiei. nr. A. Dic ionar de împ ra i bizantini. Besançon. (Les Institutions). Bucure ti. 1981. Charles. în Revue historique.. Ed.. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). Craiova.. Mihai. B nescu. 1915. Constantin VII Porphirogenetul. Nicolae. 122 . Comnena. Paris. Timi oara. 1919. Brezeanu. Da kov.B. Brehier. 1993. 1994. Bucure ti. Paris. V. 1977. 1963. A. p. 2000. Bizan ul. I-II. Charles. Ch. m rire i dec dere. Humanitas. vol. 1976. Critobul din Imbros. 1999. Paris. I-II. S. 119. Diehl. ed. Alexiada. Ana. Bucure ti. Le Livre de ceremonies.. Arta bizantin . B nescu. trad. Bizan . Louis. II). 124-143. Arta bizantin . 1995. p. Constantin et la fondation de Constantinople .. XV. Istoria Imperiului bizantin. 1963. Bucure ti. vol.II. Brehier. Brezeanu. Bucure ti. Civiliza ia bizantin . Paris 1969-1970. Academiei. 1994. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). tur pentru fiul s u Cornea. Stelian. 255-258. 7-8. 1971. Brehier. 1958 (seria Scriptores byzantini . I. Stelian. Bucure ti. Chalcocondil. Grecu. iulie-august. Andre. Le Bas Empire. cap. Cazacu. Carte de înv Romanos. Delvoye. 506-510. Bucure ti. Bucure ti. p.47-48. Le monde byzantin. Ed. Louis. Vogt. Constantin Porphirogenetul. Ed. în Mitropolia Olteniei. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Bucure ti. trad. Laonic. Bucure ti. Ed. Castagnol. Alain. O istorie a Imperiului bizantin. Întemeierea Constantinopolului .Bayet. Nicolae.

Ovidiu. David. 1198-c. 1987. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Bucure ti.74-114. 1300 (ed. 1976. p. Ducellier. Charles.1999. p. Hussey. Bucure ti. I-III. 1998. t. M. 68.4-23. Gibbon Edward. XXX.Diehl. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Iorga. Meridiane. 1993. Charles. Diehl. J. în Byzantinische Zeitschrift. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. V. Etudes byzantines. p. Paris 1905. Bucure ti. Craiova. Drimba.. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". Teora. 1974. 1995. Grabar. Ed. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. în: The New Cambridge Medieval History. Ed. Bucure ti. Iorga. Bizantinii.. Nicolae. 1987. Gero. Byzantium. Bucure ti. Bucure ti. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. 30-69. Charles. Donoiu. V c. 1999. 1986. II (sau 1999. Istoria culturii i civiliza iei. Oxford. Gilson. Eusebiu din Caesareea. Chicago and London. Diehl. 1984. Ed. 123 . Via a lui Constantin cel Mare. Nicolae. Ion. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. 525-542. Bucure ti. Dosarul arheologic. Nicolae. Fontes Historiae Daco-Romanae. Geanakoplos. Bucure ti. Iconoclasmul bizantin. Sinteza bizantin . 1972. Bucure ti. Cambridge. 1980. 1991. Filosofia în evul mediu. Bucure ti.1. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. Etienne. S. 1969. vol. Bucure ti. Figuri bizantine. Andre. Georgescu. Iorga. A. 1930.vol IV). Church. Bizan dup Bizan . nr.Al.. 1975. Diehl. Jacoby. Istoria vie ii bizantine. I-II. p. Deno John. Bucure ti. vol. Charles. 1972. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. Bucure ti.. David Abulafia). Istoria Imperiului Bizantin. 1991.

The Eastern Empire in the sixth century. Bucure ti. în: The New Cambridge Medieval History. Jacques. 2004. p. VI c. Ed. Andrew. Moines et moniales. 500-c. I c. Victor. Cambridge. Cambridge. Cambridge. I c. D. Louth. 1998. 1997. 1980. Paris. 2008. 500-c. Cambridge. nr. 1997. The Byzantines in the West in the sixth century. Kaplan.223-229. The Byzantine Empire. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). Instalarea barbarilor (sec. Paul. 2000. 500-c. 1924. I c. în: The New Cambridge Medieval History. p. Paris. Timi oara. Paris. 1925. Lemerle. 1968. în: The New Cambridge Medieval History. Istoria medie universal . Images et reliques.V-VII). Angeliki E. 700 (ed. 118-139. 291-316. Magdalino. Rosemary. The Byzantine empire in the seventh century . Ed. 700 (ed. Laiou. Paul Fouracre). 700 (ed. 1118-1204. în Echos d'Orient . vol. 180-201. 1024-c. Paul Fouracre). II (ed. Michel. p. vol. Istoria picturii bizantine. 795-824. vol. 27. Paul Fouracre). Monks and Laymen in Byzantium.Kaplan. p. p. Moorhead John. 124 . Manolescu. Louth. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. Lathoud. Constantinople et Rome. Lazarev. p. Cambridge. p. 2004. Amarcord. 2008. Michel. vol. Lot. 843-1118. Le Goff. 1970. Bucure ti. 2008. 289-314. 93-117. La consecration et le dedicace de Constantinople. Cambridge. Andrew. Bucure ti. cap. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). IV c. ?. I-III. Morris. vol. Bucure ti. 611-643. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge.. 1415 (ed. p. Ferdinand. în: The New Cambridge Medieval History. p. în: The New Cambridge Medieval History. Armand Colin. Paul. Teora. p. Istoria Bizan ului. 1198. Ed. 1980. Michael Jones). Lactantius. 1300-c. The Byzantine empire in the fourteenth century. nr. Civiliza ia Occidentului medieval.28..

OBOLENSKY. Teologia icoanei.). Bucure ti. Popi teanu. Paris. Studitul. 1974. Cambridge. Paris. 125 . 1971. în: The New Cambridge Medieval History. Ed. Bucure ti. vol II.123-133. Petritakis. Procopius din Caesareea. Verpeaux. M. Un commonwealth medieval: Bizan ul. Enciclopedic . 700-900. Bucure ti. Michael. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. 1994. Runciman. C. 1966. Structura social a Imperiului bizantin. Ia i.A. 1972. Teodor. A.. Byzantium and the west. 1981. St nescu.. Bucure ti. R. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. 2008. PseudoKodinos. Aba Iulia.. Jean. Lumea Bizan ului. c. p. Deisis. Ed.. D.. Eugen. Histoire de Etat Byzantin. M. Ostrogorski. Bizan . Bucure ti. în Byzantina. Tesalonic. Ia i. Uspenski. Vasile cel Mare. Cronografia. 1932. J. 1998.153173. München. Polirom. L. Steven. Balcani. 2002.900 (ed. Histoire de l'Etat Byzantin. tom III. McCormick. Paris. G. Dimitri. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Vasiliev. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Romanitatea carpato-danubian XI. Psellos. Bucure ti.. Traité des offices. Rosamond McKitterick). "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". (coord. Isus Hristos . Un veac de istorie bizantin (976-1077)..Gh. în Studii i articole de istorie. 1970. 1963). 1994. Bucure ti.prototip al icoanei. 1972. 207 p. trad. Ed. Istoria secret . Zbuchea. 700-c. 349-382. Teodor. 1991. p. 1962. C derea Constantinopolului. XVI.. Occident.Gh. p.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful