MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma..........4................... 114 5.................................4........ 114 5.........1 Conciliul de la Ferrara ........................4 Agonia Imperiului (1425-1453) .......................... 115 4 ...5...........2 C derea Constantinopolului ..

iar istoria bizantin nu reprezint un nou început.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. elementul ortodox i cel oriental sau. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. ci doar administrativ. administra ia. imperiul nu a fost împ r it niciodat . Pân în ultimele sale clipe. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. elenism cultural.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . elementul elenist. Purt torii puterii bizantine au fost armata. biserica i coroana. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. nici ca schimbare. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . 1.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . întrucât st pânirea roman devenise prea întins . Bizan însemna Roma. deoarece. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism.1 1. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. Conform unei defini ii clasice. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . juridic vorbind. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. vizigot. conduc torii s i drept spirite rele. nici ca evolu ie. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. Bizan ul nu a fost un nou stat. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic .

Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. aici au tr it P rin ii Bisericii. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. Bizan ul. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Noua Rom . s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . În Bizan ca i în Occident. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. conduc torii s i se consider împ ra i romani.Rom . Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. adic al tuturor cre tinilor . biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale.dar i povara vechii Rome. preia gloria. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. iat ce-i scrie dojenitor 6 . Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu.

În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . asemeni celei divine.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. p. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. 290. 1.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. pierzându. latina domina apusul Europei. Persoana suveranului era absolut i sacr . 1. În timp.i con inutul imperial. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. Siriana. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. luând i titlul Io . Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. ceea ce era aramaica palestinian cre tin .4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. Era instrumentul administra iei i culturii romane. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. Limbi vechi ca aramaica. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. Un commonwealth medieval: Bizan ul. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. administra iei i comer ului. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. modelul imitat este cel bizantin. 7 . iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale.

C. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. el a fost reunit în 350 i 392. 2.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. De la Augustus (27 a. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . De i extins în vremea lui.C.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. VII). cea din 395. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat .-14 p.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. pân în vremea lui Traian (98-117). 2 2. în 330. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . st pânea asupra întregului Imperiu roman. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec.1.

Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. Împ ratul Diocles. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Edictul de toleran de la Milan (313). antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. Schimb rile din administra ie. Galerius (293-311). ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori.împ ra i. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Treptat se ajunge la revers. a primului împ rat cre tin. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. ca atare. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. 9 . de stat. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. reu e te dup asasinarea lui Carinus. succesorul de drept al împ ratului Carus.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. 2. Constantin Chlorus i Galerius (293). regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. s preia întregul control asupra imperiului. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus.1. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. Prin politica sa reformatoare iscusit .

pentru a face fa rebeliunii. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. când Iulian Apostatul (361-363). acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. Dup lupte interne de durat . totu i dându. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. care st pânea în Italia (340). Constan iu îl nume te pe Gallus. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . împ ratul a dispus executarea sa în 354. episcopul Alexandriei. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. 10 . aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). caesar în Apus (355).i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. La 380. El însu i s-a întors la Constantinopol. în fruntea c reia se afla Athanasios. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . Iulian. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. caesar în R s rit. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. 2. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359).r mân episodice. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. în 353. i doar moartea natural a lui Constan iu. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. pe când î i preg tea trupele din Antiohia. Continuitatea sub Constan iu II. Magnentiu se sinucide. nepot al s u. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. Suspectând loialitatea lui Gallus. De acum. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. cât i dinspre r s rit. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial .Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. uzurpatorul p gân al lui Constans. fratele mai tân r al lui Gallus.2 Statul sub presiune (337-395). al doilea nepot al s u. l-a numit pe Iulian. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil.

Acest pas a r mas impopular. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. o rud de-a lui Iulian. o recunoa tere a st rii de facto. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . în spiritul lui Constan iu . Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. nepot al lui Constantin cel Mare. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia.vor trece totu i pe plan secund. fiul lui Valentinian. trimise în ajutor. în vreme ce Valens favoriza arianismul. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. A reoficializat p gânismul.greuthungi i tervingi . încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. dup ce de facto for aser linia Dun rii. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. între Dun re i Balcani. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. vizigo ii . acordând go ilor statutul de 11 . mai întâi lui Iovian (363-364). Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. din cauza atacurilor hunice. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. a pornit împotriva lor. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . care a încercat s uzurpeze puterea. Valens.

autonomie. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. Palestina. Ambrozie.2. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). fiind asasinat de Arbogast. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. s-a iscat un lung r zboi civil. În aceea i vreme. Asia Mic . Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. Siria. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. a fost opera lui Theodosie cel Mare. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . Cre terea influen ei barbare i apus. cea apusean lui Honorius. ci i una de natur politic . a stat sub semnul pericolului vizigot. episcopul Milanului. iar dogma ortodox este acum des vâr it . Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. care viza împ r irea Armeniei. insulele din Marea Egee. Restabilirea unit ii Bisericii. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . în 387. Câ iva ani mai târziu. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. încheierea unui tratat de pace cu Persia. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. 2. Rivalitatea între cei 12 . Antiohiei i Ierusalimului. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. dup episcopul Romei. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. Egipt. Domnia lui Arcadius. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic .1 Pericolul barbariz rii (395-457). Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. un general frac aflat în slujba sa. Sub conducerea lui Alaric. în anul 383.

moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. Papa Leon cel Mare (440-461). natura uman fiind precump nitoare. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. Dup victoria asupra arianismului. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. în afar de p cat. cel care a accentuat primatul bisericii romane. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. Nestorie sus inea doctrina antiohian . Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). având suflet ra ional i trup. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium.Rufinus i Stilicon . Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum.doi generali ai R s ritului i Occidentului . Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. marcheaz din nou unitatea imperiului. Chiril. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. Cele dou naturi 13 . De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. La 438 Codex Theodosianus. a trimis delega i la acest sinod. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. Nestorie i pe cel al Alexandriei. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. i chiar titlul de magister militum. dublat apoi.

cu c petenia acestuia. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului.1 Lupta lui Leon cu germanicii. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. era cel mai influent personaj la Constantinopol.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). alanul Aspar. cât i monofizitismul. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit.sunt complete i nedesp r ite. împreun cu Pulcheria. Leon I cur armata r s ritean de germanici. monofizi i i reforme (457-518) 3. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. c s torindu. ci i o important victorie politic . preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon.i fiica. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). Fiind arian i barbar. El îl impusese prin ma ina iunile sale. pe Marcian ca împ rat R s rit. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. stopând procesul de barbarizare a acesteia. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. 3 3. Probabil m celar în tinere e. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . Astfel. patriciu i magister militum. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). distan ându-se astfel de Constantinopol.1. aliindu-se cu tribul isaurienilor. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. proces care f cuse 14 . Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . Dup stingerea dinastiei theodosiene. Ariadna. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u.

Odoacru a trimis în 480. La moartea lui Leon.i capitala la Ravenna. urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. fiul Ariadnei. Anastasie I Dikoros (491-518). garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . 3. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. Theodoric. comandantul g rzii de excubitores. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. Leon II. la rândul s u. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox .2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 .la Constantinopol.armata apusean ineficient . comandantul diocezei Thracia. a fost un bun administrator i om de finan e. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). stabilindu. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. au durat pân în 497. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . ad ugând o moned de aram . fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. tat l lui Leon II. Romulus Augustulus. împotriva lui Odoacru. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. acesta. fratele defunctului împ rat Zenon. pe care Anastasie i-a sprijinit. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. dup moartea lui Romulus. În aceste chestiuni interveneau i demele. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor.

Astfel. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . pe tot mai înalta 16 . a destituit chiar trei mini tri impopulari. care dobândiser o for deosebit în secolul V. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. fiind numit succesor la tron. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. a în bu it insurec ia. reprezentat mai ales de per i. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. a izbucnit r scoala Nika. comandant al g rzilor imperiale. fost actri . divizându-i pe r scula i. Îndat dup urcarea pe tron. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. S-a c s torit cu Theodora. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . Iustinian oscila între cele dou orient ri. îns . unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. subîmp r ite în corpuri civile i militare. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. Iustinian I (527-565). Pe lâng pericolul extern.2. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. reprezentând o amenin are pentru stat. în timp ce Belizarie.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . în urale Nika . Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). în 523. asocia ii municipale ce se autoguvernau.i s ias de sub influen a lor. influen at i de împ r teasa Theodora. îns era deja prea târziu.3. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. în 532.

francii. capitala statului ostrogot. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. în prim vara anului 540. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . O sarcin mai important . Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. întreprins contra vizigo ilor.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . Ostrogo ii. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . prima. f r s se loveasc de rezisten . În cele din urm . care în bu ise revoltele din interiorul statului. îi atacau i ei pe ostrogo i. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. în anul urm tor. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. cump ra i cu aur de bizantini. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. care îl detronase pe Childeric. O a treia campanie. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. Generalul Belizarie. Dinspre vest. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. rechemat de la frontiera estic . a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. La moartea împ ratului. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. sub conducerea lui Mundus. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. Ravenna. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. p trunde în Dalma ia. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. monumentele de ar bizantin . dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. sub comanda energic a lui Totila. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian.

problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. Un manual de principii de drept. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. ci a întregii Europe. Institutele. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. din punct de vedere literar i teologic. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. Prin tendin ele sale aristocratice. dar s-a vindecat. astfel c acestea au fost pierdute treptat. Codex Theodosianus. Pericolul supraextinderii. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. Interpretarea legilor era interzis . Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. prin aceast reform a dreptului. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. Într-un 18 . Simultan.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). numit Codex Iustinianus. Din acest motiv. a completat grandioasa oper juridic . cele 50 de Pandecte sau Digeste. Spiritul cre tin este integrat în ele. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. promulgat în 529. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. fiind prescris doar aplicarea lor. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i.2. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). nu doar în istoria Bizan ului. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. chiar Iustinian fiind molipsit. având la baz compila ia anterioar . Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. 3. dup cum o descrie istoricul Procopius. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. Ciuma bubonic .

A instituit dou exarhate. În primul rând. În 568 longobarzii. Mauriciu. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. împin i la rândul lor de avari. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). mai ales prin reforma themelor. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. în special în mediul rural. În al doilea rând. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. ba mai mult. recucerite cu trud de înainta ul s u. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. Maurii au atacat Africa bizantin . reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. considerat un predecesor al lui Heraclius. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. lipsit de generalul Narses. îndeosebi în urma p cii din 591.interval de doar câtorva decenii. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. vizigo ii redobândesc Spania. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. nepotul i succesorul lui Iustinian. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. 19 . Iustinian. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. iar. Când Iustin II (565-578). iar în Italia exarhatul Ravennei. cel al Cartaginei în nordul Africii. în 585. cât i administra ia statului i a armatei. Armata bizantin a Italiei.

În 593 sub comanda lui Priscus. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). o reluare a vechii partitio imperii Romani. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. dorind r zbunarea acestuia. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat.i avarilor de pe Dun re. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. statua men inerea ideii imperiului roman universal. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. Abia dup 590. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. se preg tea de r zboi. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). care nu a mai putut intra în vigoare. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. Chosroes II. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . dar i a diviz rii lui. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. De acum a început tirania lui Phokas. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . În a doua parte a domniei sale. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. Incompetent ca politician. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. respectiv în Est Theodosie. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. ea deteriorându-se continuu. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori.Testamentul s u redactat în 597. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari.

prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. i complicata titulatur imperial a fost abandonat .1. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii.1. care reuneau func ii militare i civile. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. 4 4.1 De la Heraclius la Iustinian II. iar peste dou zile încoronat de patriarh. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. aflate sub control bizantin. desigur cu concursul senatului din capital . V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. Armean de origine. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. 4. Africa i Italia. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini.r s rit. Heraclius întitulându-se basileos. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . în contrast cu perioada anterioar . care a salvat ara de Phokas. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). Cu Heraclius I (Herakleios).1. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor.1 R zboaiele cu per ii i avarii. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. limba oficial devine acum greaca. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. Cu o puternic flot . De altel. Tiranul Phokas a fost executat.

Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . dup cum s-a v zut. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. 22 . Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. pentru a face fa pericolului din r s rit. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. Priscus. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. dup cum arat istoriografia nou . Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . mai ales cursul domniei lui Mauriciu. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. per ii l-au alungat îns . nu el a fost autorul institu iei themelor. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. p trunzând în Palestina i Siria. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. ci unul dintre urma ii s i.anterioar . Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. în 611. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. totu i. i la începutul domniei lui Heraclius. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. soarta imperiului devenise grea în r s rit. În nord. comandant în Anatolia. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. Constans II Reformatorul. i. ea reprezenta un pericol pentru stat. tuns i c lug rit. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). au fost r pite i duse la Ctesiphon. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. cucerind Damascul.

îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. aduna i astfel. Reinstalarea Sfintei Cruci .Heraclius a reformat i administra ia central . bulgare i gepide atac Constantinopolul. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. la Ierusalim de c tre 23 . fiul acestuia. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. basileul reia campania împotriva per ilor. unde au distrus templul lui Zoroastru. Având nevoie de resurse financiare. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. în mai multe etape. În anul urm tor. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . Dup ce întreaga iarn . Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. Cruce . În schimbul unor mari sume de bani. Cu acest sistem complex de reforme. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. inclusiv Ganzak (Tabriz). În 626 per ii au trecut la contraofensiv . Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. dup o campanie de o amploare f r precedent. r zboiul bizantino-persan. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. în anul urm tor. ci. fiind superiori pe mare. având concursul patriarhului Sergios. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. pentru a. De i Chosroes II fusese învins. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . Heraclius. ahrbaraz. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. dup reînnoirea p cii cu avarii. Dastagerd. Între 622-628 s-a desf urat. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. de unde plecase cu apte ani în urm . flota slav fiind complet distrus la 10 august. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. dup ce a ocupat Chalcedonul. Constantin III. Heraclius se îndreapt spre Armenia.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz.

ascensiunea lui Mahomed. expus în 616. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos.2 Confruntarea cu Islamul. cât i dorin a de glorie. În aceast situa ie.1. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. cât i de c tre papalitate . Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. Era invaziei arabe. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului.dup moartea lui Honorius. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. deschiderea erei hegirei. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. 4. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. doctrina energiei unice . Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. interzicând orice disput teologic . Sophronios (634). Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. a trecut aproape neobservat . no iune voit vag . Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. de abia redobândite cu atâta trud . Atât ardoarea religioas .1. Imperiul islamic arab se formase. cel al monoenergismului. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. 24 .

a preferat o retragere tactic . Heracliu. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. în frunte cu Alexandria. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638).aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . al celei de-a doua so ii. câ tigând o victorie zdrobitoare. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. În 638. obosit în luptele contra per ilor. doar 15 ani. în capital . Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. ca augustus. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. În zadar îns . amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. iar fiul Martinei. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. El a fost înfrânt. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina.asediat îndelungat. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. fiind definitiv pierdut . Constantin (III). Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. în schimb au refuzat coregen a Martinei. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. Constantin III. fiul cel mare al Martinei. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. iar musulmanii au invadat Siria. Heraklonas. nerenun ând îns la uneltiri. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. cel mai grav. David. care în cele din urm s-a retras. acordând fiului mai mic. titlul de caesar. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. Dup aceast înfrângere. În acest fel. Egiptul. Soarta Siriei era acum pecetluit . A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . aflat pe malul microasiatic. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . Heraclius.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar.

Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. ca coîmp rat. pe atunci în vârst de 11 ani. Othman. c reia i s-a t iat limba. alungând garnizoana arab . i a lui David. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. a fiului lui Constantin III. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. Muawija. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). Bizan ul cump r o pace pe trei ani. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. cât i a lui Heraklonas. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). Tronul a revenit lui Heraklonas. Amr. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. viitorul calif. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. atacând insula Cipru. care a fost castrat. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. dar a pustiit zone întinse.expansiuni arabe. cu toate c . Constantin III a avut mai mul i sus in tori. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. Dup asasinarea lui Omar I. c ruia i s-a t iat nasul. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. Colosul de 26 . ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. succesorul acestuia. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. încoronarea lui Constans II (641668). Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi.i sporeasc flota în mod considerabil. fapt ce a permis lui Muawija s . trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). Controlând deja Siria i Mesopotamia. a murit deja dup trei luni de regen .

în provincii (eparchiai). una din cele apte minuni ale lumii antice. În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). Constantinopolul a fot silit s . Imperiul nu mai depindea de mercenari. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social.aici. provocat de succesiunea lui Othman.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s .Opsikion. Împ r irea administrativ mai veche. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil .stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor.din secolele VII-IX. Abia r zboiul civil din califat (655-661). Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. 27 .i redefineasc priorit ile. al conduc torului themei. nu a fost anulat imediat. p strându-se în interiorul themelor. Anatolikon. Soldatul membru al themei . În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. a fost demontat. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. La origine themele erau unit i militare. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. dac fiul prelua condi ia tat lui. înaintea interven iei armatei imperiale.

Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. fiind acuzat de înalt tr dare. în Crimeea. alt adversar al monothelismului. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. la Syracuza. Exarhul Olympios.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. v zând atmosfera de la Roma. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. Mai întâi. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. Constantin (654). în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. func ia logothe ilor. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). protoasekretis. a schimbat planul. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. Lui Maxim M rturisitorul. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. fiind implicat în luptele navale cu arabii. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. Un alt demnitar. dou energii sau voin e. r spundea de cancelarie. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. Herakleios i Tiberios (659). mutarea re edin ei sale în apus. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. multe comori fiind trimise la 28 . Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. Un an mai târziu. f r succes îns .i astfel un du man de moarte. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). pentru ca apoi s dispun uciderea sa. f cându. exilat la Chersones. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol.

începând din 663. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv .peninsula Kyzikos. au devenit continue. dar mai ales la Syracuza. în imediat apropiere de Constantinopol. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . Cu toate acestea. a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. domnia sa fiind dominat de r zboaie. fiul i succesorul lui Constans II. o baz sigur de opera ii. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. inven ie a sirianului Kallinikos. mare parte a flotei sale fiind ars . f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. ceea ce a atras mi c ri populare ample. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. cu ora ul Smyrna (672). În timpul ederii sale în Sicilia (663668).au fost nimicite de bizantini. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . jefuind sistematic peninsula. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . pân în 678. Exarhul Ravennei. fiind atacat în apropierea capitalei. În acest fel.1.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. iar resturile ei scufundate de o furtun .1.Constantinopol. 29 . sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. mai ales în Cartagina. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. atacuri ce au continuat veri în ir. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . În acest fel 4. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. Luptele decisive se d deau îns pe mare. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . capii conspira iei fiind executa i. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. la Constantinopol.

o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari.promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. În vreme ce în secolul VI. convocarea celui 30 . care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . înrudit cu hunii i avarii. din 678. Victoria Bizan ului asupra arabilor. F r nici un rezultat. o parte dintre ei. sub conducerea hanului Kubrat. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). cea r s ritean . s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. ducând tratative cu biserica roman . De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. s-au îndreptat spre apus. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. sub hanul Boris (852-889). în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. Bulgarii. Înfrânt în fapt de bulgari. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). Pentru câteva secole. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. La Dun rea de Jos. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). acostând în nordul gurilor fluviului. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. astfel c împ ratul a dispus. pl tind i tribut. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . Dup moartea lui Kubrat. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . din partea cea mai vulnerabil . armata bizantin a trebuit s se retrag . Constantin IV încheie pace cu Asparuch.f r prea mare consisten i unitate. Dup cre tinarea for at . astfel statul bulgar era recunoscut de jure. devenit prin botez Mihail.Uniunea celor apte triburi . în frunte cu Asparuch. dup ce i împ ratul se îmboln vise. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. ceva mai devreme.

Pyrrhos. Abd al-Malik.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. în plan politic i bisericesc. Paul i Petru. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. un sclav i un cal. papa Honoriu I i Macarie. patriarhul Antiohiei. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. acesta devenind astfel coîmp rat. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. dup pilda bunicului s u. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. Dorind s guverneze singur. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. 31 .de i senatul i armata erau împotriv . invocând guvernarea dup modelul Sf. stabil pe termen lung. în ciuda r zboaielor ulterioare. Treimi. La fel ca tat l s u. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. Dup ce le-a retras titlurile . Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . avea îns înclina ii despotice. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. 705-711). a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). a dispus s le fie t iat nasul (681). A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. au fost spânzura i. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. care înc era în via . Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. În 688. Heraclius i Tiberius. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri.

Pentru a ap ra zonele de grani . Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. a c rei origine nu a fost clarificat . 32 . a ez ri de akritai. 1997. care doreau s scape de povara revoltelor acestora. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. atât din Balcani. pe plan intern. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. Byzantium in the Seventh Century. împ ratul. poate i Samos. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). cât i din Asia Mic . Haldon. În general îns . mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. ea constituind fundamentul economic al themelor. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. înclinând s se supun arabilor. Anatolikon. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. Nu este sigur c legea agrar . Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. Cambridge. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. oscilau în rela iile cu Bizan ul. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. Iustinian II a creat. mai ales în thema Opsikion. în contextul ascensiunii musulmane. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . ca i armenii. Slavii în nemul umirea lor. a cor bierilor . Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. Cel mai probabil îns . o categorie de 2 John F.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. în acord cu califii. furios. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). Posibil ca aceast them . În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. au f cut incursiuni de prad în Tracia. în 715. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . aliat cu Artabasdos. Noul împ rat. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. De i r scoala fusese început de armat .2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . strategul themei Armeniakon. va curma orientarea monothelist . Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. originar din nordul Siriei. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil.4. l-au detronat i orbit. În fa a pericolului arab. cu a c rui fiic s-a c s torit. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. retr gându-se ca monah la Efes. strategul themei anatoliene. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. împreun cu fiul s u. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. protoasecretisul Artemios. retr gându-se la Salonic. asediind capitala imperiului. un politician mult mai capabil. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. El a fost un adept al ereziei monothelite.1. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). din thema Opsikion. fiind depus i înlocuit. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. pentru a distruge flota musulman . împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . Bulgarii. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa.

este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. Biserica armean . c reia. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). Episcopii iconocla ti . implicit de popula ia din Asia Mic . Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele.. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. 37 . Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. klaein. 4. nefiind oficial ostil imaginilor. în contextul luptelor împotriva arabilor. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. a sf râma ). le venera nu dup obiceiul grecilor. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . eikon. de c tre scriitorii ortodoc i.Constantinopol. fiind încoronat la Hagia Sophia. Criza se anun ase de mult vreme. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. Ra iunile politice i strategice.1. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. Iconoclasmul (gr. imagine . accentuând cultul crucii. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic .

preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. ca om. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. Ioan Damaschinul. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. totodat . care a r spuns: eu sunt basileu i. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. a ap r torilor imaginilor. Dalma ia. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). de origine sirian . doctrina întrup rii. Respingerea imaginilor/ icoanelor. Eparhiile Romei din Grecia. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. imaginile lui Hristos. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. Teologii ortodoc i. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Mai mult. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. a icoanelor. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. inclusiv describilitatea. În consecin . func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. Conform opiniei iconodulilor. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. asemuindu-le idolilor. dar atunci când Hristos a devenit om. Aceast func ie central a imaginilor religioase. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. Inseparabil de tradi ia liturgic . iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. pe de alt parte. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii.

încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. La începutul verii. În consecin . când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. imperiul se afla în pragul ruinei. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. patru au pierit executa i Leontius. a început negocierile cu bulgarii.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. cât i în cea secular . ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. noul calif de la Damasc. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. 4. Dintre ei. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . Tiberius III. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. iar Amorium. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. iar un altul Theodosios III c lug rit.biserica). i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. care a comandat trupele bizantine. Atât introducerea politicii iconoclaste. În ciuda succesului în sfera teologic . Pentru a câ tiga timp. un altul a murit dup ce a fost orbit . chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. Planul musulman din 39 . Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. În afara aspectelor teologice.1. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. în 787.Anastasie II. Iustinian II i Philippicos. Leon.

Muslamah. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Majoritatea solda ilor trimi i de calif. iar partizanii s i aspru pedepsi i. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. fiul lui Leon III. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. a principalului drum spre Caucaz. care ie ise din uz. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. La începutul lui septembrie. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. îns în tab ra arab a început foametea. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . pentru a aproviziona trupele asediatoare. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. i astfel s -l captureze pe Anastasie. flota arab în retragere fiind incendiat . au trecut de partea bizantinilor. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu.va avea drept rezultat. Fostul împ rat a fost executat. i înt riri de trupe de uscat. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). Paralel cu zidurile lui Theodosius. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. flota arab a început blocada pe mare. miliaresion. În prim var . cu fiica hanului (733) . iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin.

pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . Avortul a fost scos în afara legii. Ecloga (selec ie). succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. În Opsikion. orbirea). iar sodomia era pedepsit cu moartea. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. 41 . denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII.anume prin mutilare (t ierea nasului. fiind redactat în limba greac . împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. codicelor i novelelor lui Iustinian. Thema Anatolikon a fost divizat . Themele din Asia Mic au fost restructurate. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. o them la fel de mare. o nou codificare a dreptului bizantin.raportate la secolul VIII . În 726 public un nou cod de legi. cu centrul la Efes. Ecloga a avut ulterior o proast faim . Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian .r sunet. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . digestelor. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. dup cum. în 732. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. mâinilor. interese promovate de împ ra ii isaurieni. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee.

În prim vara anului 743.1. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . Constantin. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat .5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. de unde a adunat o tiri. a pornit spre Opsikion. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . îns i-a redat stabilitatea. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. în schimb patriarhului Anastasios. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. Nikephor. Artabasdos. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. ginerele lui Leon III. singurul împ rat care a murit în patul s u.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. a ocupat capitala. care de fapt fusese asasinat. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). se sim ea i el îndrept it la tron. Ajuns în Bithynia. refugiat în Amorium. Artabasdos. strategul themei Thrakesion. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion.i p streze func ia. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. 42 . Constantin V i-a îng duit s . fie pe Artabasdos. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . n d jduind s . astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). A guvernat ini ial pu in. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742).4. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. fiind de la Constans II.

Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. dar i de o grav criz intern . care durase mai mult de doi ani. imperiul putând începe ofensiva. În r s rit. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. Conciliul de la Constantinopol din 754. a pornit ofensiva. dup ce a divizat thema Opsikion. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. 43 . a hot rât nimicirea icoanelor. În 746 Constantin. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. R zboiul civil. profitând de r zmeri ele din califatul arab. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . în imediata vecin tate a bulgarilor. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. Prin cele ase tagmata. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . inut în palatul imperial din Hiereia. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. folosind regimentele create de el (tagmata). unde ocup Germaniceea. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon.

a l sat o armat mai puternic . reprezentantul aristocra iei protobulgare. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. Constantin a trimis ambasadori.1.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . fapt v dit în 774. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. prin iconoclasmul s u impus for at. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). dar a l sat o crunt controvers teologic . Cu toate acestea. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. a mân stirilor în Imperiu. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . la lombarzi. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. prin pruden a 44 . Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. Totu i. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. în thema Opsikion. Prin crearea de tagmata. În vara anului 775. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. chiar prin teroare. la franci i papalitate. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. Doar Vene ia i câteva insule. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. 4. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). ani în ir. în încercarea de a recupera Ravenna. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). a ob inut succese în Thracia. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . a dus în final la pierderea Italiei.

2. Irina. 45 . fiul Constantin fiind minor. noul patriarh. în care cuplul imperial nu mai era viabil. protoasecretis-al Irinei. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . Tarasios. Leon IV moare otr vit. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul.i modera ia sa. Irina. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). a fost convocat în Biserica Sf.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. un politician chibzuit i slugarnic. Irina. a ap rut o nou ramur radical cre tin . din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. de Irina. dup alte p reri din cauza tuberculozei. având prezen de spirit. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. ei fiind exila i la Chersones. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. având în acest sens acordul senatului. armatei i al constantinopolitanilor.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . originar din Atena iconodul . se baza pe func ionarii iconoduli. Lipsindu. În schimb. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. logothet al po tei i consilier i pe preo i. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. se pare. 4. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. Conciliul. Conciliul. pe eunuci. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. Dup câteva luni. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. o împ r teas cu voin de fier. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . reconvocat în 787. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . pe lâng biserica oficial . reprezentat mai ales de monahi. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile.

având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. în timp ce Constantin a devenit coregent. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. cump ra i cu promisiuni de putere. purtând titlul de basileus. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. Nikephoros. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). La câ iva ani. fratele lui Leon IV.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). s tul de presiunile adep ilor mamei sale. Irina nu a consim it s renun e la putere. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul.i d duse acordul pentru divor . împ ratul moare. exilat în Sicilia. silit s abdice. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. Ea a f cut concesii financiare bisericii. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. ruinând finan ele statului. Ca urmare a expedi iei din 783. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a.i discredita fiul. în 46 . S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. ponegrit de istoriografia oficial . împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. Prin asocierea mamei sale la domnie. cât i al iconocla tilor din imperiu. pe atât de incapabil în planul politicii interne. Irina a fost pe cât de ambi ioas . adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . Solda ii loiali Irinei. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . aleas pentru el de Irina. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. Theodota. s rb torind 40 de zile cu mare fast. divor instigat tot de c tre mama sa . Doi ani mai târziu.

în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. devenind format coîmp rat cu Irina. exilând-o pe insula Prinkipos. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . unde a murit un an mai târziu. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. ad ugând la acestea înc 8. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. Starea statului bizantin era ubred . În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural .urma p cii încheiate. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. 4. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. Împ ratul Nikephoros. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). Dinspre nord amenin area bulgar .a afectat considerabil Imperiul Bizantin. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei.2. mai apoi în Lesbos. ca fost logothetes tou genikou.

Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. Un bun teolog i istoric. acuzându-l i de patima pederastiei. exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. a fost necesar . mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . atâta vreme era probabil de provenien arab . Din 805. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei.cau iunea mutual . m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). f r aceste m suri. reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . pe lâng cele existente . Istriei i Dalma iei. Ortodoxia sa era suspect . refuzând s mai pl teasc tribut acestora. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). Adrianopol. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor .Thrakia i Hellas. C m t ria a devenit monopol de stat. 48 . Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. f r a l sa impresia c impune noi taxe. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. inclusiv a zonelor maritime. cum le-a numit istoricul Theophanes. Thessalonik i Dyrrachion. Makedonia. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic .mân stiri i biserici.

atac i cucere te Serdica. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. reintegrând-o sistemului defensiv. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. În defileurile Balcanilor. Din tigva împ ratului. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. Începând cu Mihail I Rangabe. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. în 49 . Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. Iconocla ii. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. a distrus ora ul Pliska. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . secta se r spândise în Asia Mic . Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. cumnatul lui Staurakios. R mâne în c o enigm . dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . iar dup ce a refuzat tratativele de pace. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. În prim vara anului 809 Krum. inclusiv curtea hanului Krum. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. îng duitor cu to i. Mai mult decât catastrofa militar . i el r nit în lupt . l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor.instalat de curând pe tronul din Pliska. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. a fost proclamat împ rat de c tre armat . pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. au fost din nou supu i persecu iilor. fiul lui Nikephoros. în octombrie 811. Staurakios.

fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). A învins punctul de vedere al lui Theodor. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. iar aceasta înf ptuit . La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. dar nu a fost un bigot. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. 4. Disensiuni Theophilos Leon V. Cum Imperiul refuz . Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 .3 Reac ia iconoclast . Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. Leon. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. strategul Leon. i fratele acestuia. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). Mihail. au fost scopi i. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). În aceste momente nu numai împ ratul. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . continuând linia politic început de modelele sale. Leon Armeanul. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând .emiratul de Melitene. originar din Anatolikon. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. în apropiere de Adrianopol. care în 811 fusese declarat coîmp rat. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . Mihail II. retr gându-se pe insula Prote. Fiul s u cel mare. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. Leon III i Constantin al V-lea. unde moare în 845.2. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Dup ce a recucerit Mesembria. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. Theophylact. dar i materiale necesare focului grecesc. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. a p truns în Constantinopol f r rezisten .i impun voin a în Occident.

pentru a for a încheierea unui tratat de pace.i numele în Constantin. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. fiul mai mare al lui Leon. Înv atul Ioan 51 . acesta schimbându. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . Leon a înt rit în grab fortifica iile. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814).i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Cu fiul i succesorul acestuia. a devenit general al federa ilor. este declarat coîmp rat. Omurtag. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. i deopotriv impunerea iconoclasmului. a intrat în Adrianopol. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. reu ind s scape. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. iar Toma. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Sembat. Leon a sporit influen a adep ilor s i. regele hunilor. De Cr ciun.a vener rii icoanelor. dar a aflat curând c armata sa nu. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. unde criza intern izbucnise. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei.

Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. Thoma Slavul. conduc torul mi c rii iconoclaste. un curtean devotat împ ratului. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. un bun militar. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). în Sfânta Sofia. patriarhul Nikephoros s-a opus. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. zis Slavul. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. Prin persecu iile aduse iconodulilor. dar altminteri grosolan i incult. în fa a altarului din Sf. silit s capituleze. iar bogata m n stire Stoudios. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. inteligent.Grammatikos. i fost tovar de arme al împ ratului. respingând-le astfel pe cele din 787. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. a fost 52 . Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. amânare care i-a fost fatal împ ratului. inclusiv la abatele Theodor Studitul. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. pe o pozi ie iconodul . i punându-se. general al federa ilor din Asia Mic . a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. cea mai important din Constantinopol. Astfel. dar i prin duritatea instaurat la curte. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . Sophia. împreun cu fiul s u. La vestea acestor inten ii. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . a fost trecut în proprietatea imperial . considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. din ra iuni politice. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . la rug min ile împ r tesei Theodosia.

i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. a ocupat Ankyra i Amorion. precum i un bun cunosc tor al teologiei. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei.schingiuit i executat. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. Cu toate acestea. cu ajutorul maurilor spanioli. În iulie 838. urma ul lui Mamun. Theophilos (829-842). Theophilos a fost auster i drept. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. a poruncit incendierea cor biei. în r s rit i în Sicilia. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. Theophilos a reu it. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. fiind educat de Ioan Grammatikos. Împ ratul a fost poet i imnolog. în 841. înaintând spre Mesopotamia. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. exploatând disensiunile din tab ra arab . distrugând Sozopetra. cea mai important fort rea din Anatolikon. În 838. 53 . Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. Cu toate acestea. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. patria lui Theophilos. Califul. coîmp rat din 822. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. Theodora. pentru a se r zbuna. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste.

Bardas. apoi i politic . De i cei mai mul i erau din r s rit. mai întâi de ascensiune cultural . În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. Photios. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . Începuse o nou perioad . ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . dar mai ales logothetul dromului Theokistos. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. a deschis noua epoc . Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. magistrul Sergios Niketiates. favoritul ei. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. Nu dinastia amorian . 4. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani.3. Mihail al III-lea. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Theophilos las în urma sa un fiu minor. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. Bardas i Petronas. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. se pare un unchi al Theodorei. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana.

de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. mul i fiind extermina i. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. Sprijini i de patriarhul Methodios. Bardanes. pân ce studi ii au fost excomunica i. dup dou veacuri de defensiv . eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. Disputa s-a înte it mereu. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. în ciuda unor insuccese de pân atunci. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. În 853. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. 55 . la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. devenind singurul sfetnic al Theodorei. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. Cultul. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului.

victim a diverselor influen e de la curte. al politicii de la curte era Bardas. când tân rul Mihail al III-lea. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. Petronas. f r a fi devenit un mare împ rat. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. 56 . Patriarhul Ignatios. În ciuda unei purt ri compromi toare. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. adesea necuviincioase. S-a interesat întotdeauna de armat . destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. cealalt în favoarea lui Ignatios. A urmat o perioad agitat . Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. oricum. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. se ocupa de chestiunile militare. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . Theodora a fost for at s renun e la regen . fiind înc lcate normele de însc unare (858). la Roma. Conduc torul real al statului. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. fiind înconjurat. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. a fost îns i vehement criticat de preo i. considerat un al doilea Nero. fiind perceput ca un desfrânat. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. predate în limba greac . nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . un veritabil ascet. acesta primind din 862 titlul de cesar. ajuns la majorat. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. În imperiu s-au format dou partide. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. Constantinopolul. strategul themei Opsikion. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. una în favoarea lui Photios. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. unde se studiau cele apte arte liberale. apelând mereu. din nemul umire. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. Bardas a ac ionat în for . el a fost totu i un dinast talentat. dup cum un alt unchi al basileului.

Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. Dup secole de r zboaie defensive. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. El a luat partea lui Ignatios. dorind s evite influen a clerului franc. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). în Asia Mic . renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . au fost misionarii trimi i în Moravia. Chiril i Metodiu. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. începând cu 863. fratele lui Bardas. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Pe scaunul Sf. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. de fapt în dialectul macedo-slav. refuzând s -l recunoasc pe Photios. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. cunoscut cu numele de glagolitic. Solu ia a v zut-o Bizan ul. Trecând la ofensiv în Asia Mic . ofensiva bizantin a fost mai prudent . Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . ea devenind de acum. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . în persoana lui Nicolae I. dup retragerea ru ilor. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. din Salonic. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Ini ial. în fapt. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . în cre tinarea atacatorilor. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. Respingând un atac al lui Omar. ca i de o apropiere franco-bulgar . El a trimis deciziile sale sinodale papei. De la numele 57 . S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. strategul Petronas. în 863. Motivul corespundea realit ii. bicefal . derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Petru se afla un pap capabil. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. urmând s traduc Biblia în limba slav . Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios.

în Marea Neagr . Vasile. discipoli ai lui Kyril i Metodiu.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. bulgarii au cerut misionari de la franci. fie de la franci.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. În Moravia. de c tre români i ru i. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. Procedând invers decât moravienii. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. Spre bucuria lui papei Nicolae I. viitorul împ rat. care era de condi ie modest . Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. cu Vasile Macedoneanul. declarându-l asociat la 58 . Mihail al III-lea se aliase. bizantinii fiind prea departe. Împ ratul a scris papei. În urma activit ii lui Clement i Naum. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . fie din Roma. principele bulgar acceptând numele de Mihail. numele împ ratului. vrând s ob in o biseric independent . veni i din Moravia Mare. a întors spatele Bizan ului. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. asasinându-l cu acordul imperial. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. În schimb. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene.a flotei. atacând mai ales dogma occidental filioque. La botezul s u a participat basileul bizantin. îns . Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. misiunea a fost finalizat de franci. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. dar i în fa a presiunii militare . În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. Cu aceasta. de unde avea s fie preluat i de sârbi. spre nenorocirea sa. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. primind func ia de parakimomen. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul.

i statutul de mare putere european . Ludovic II. 59 . La încheierea conciliului din 869/870. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. care va prelua tronul imperial. împ ratul din Apus. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. fosta amant a lui Mihail al III-lea. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Motivul a fost în primul rând unul politic. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). prin delega ii ei. În anul urm tor. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului.3. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. în prezen a lega ilor papali. Adrian II. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). când a fost excomunicat Photios. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. Imperiul redobândindu. fa de patriarhia de la Constantinopol. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte.domnie. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. Photios. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. 4.

îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Leon VI a fost aplecat spre înv tur . Alexandru. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. pe cel de-al treilea fiu. în timpul lui Mihail II (820-829). Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. Pentru a p stra tronul în familia sa. capitala statului. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). Fratele mai tân r. Alexandru. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. Stephanos. un despot arbitrar. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. La moartea lui Vasile I. sîrbii. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. În plan juridic. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. dar blând. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. poart supranumele de cel 60 . fiind asediat i distrus . Tephrike. dup moartea prematur a lui Constantin. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. un iubitor al luxului. de i Moravia a r mas supus Romei. În 872. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . iar în 879. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). va deveni din 893 patriarh. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. pe tronul imperial va urca fiul s u. inspirat din Eclog i Prokeiron. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. Ca bun orator i scriitor. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. ori poate al lui Mihail al III-lea. Leon. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea.

Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. Func ii deosebite aveau eunucii. Nicolae Misticul. La preluarea tronului. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. Zoe. Prin novelele sale. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. Important era func ia de eparh. Opera sa const în oracole poetice. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. conduc tor al administra iei imperiale. imnuri i un tratat de tactic militar . Senatul are doar o aparent importan . erau cele de cezar. nobilissimos i kuropalat. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . Tezaurul era administrat de un chartularios. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. dup basileu. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor.i atribu iile avute în secolele anterioare. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. pierzându. c ruia i-a fost discipol. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. judec tor suprem în stat. Un al doilea patriarh.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. Împ ratul devine singura putere legislativ . cea de basileopator. aliatul lui Vasile. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. acesta reglementând via a capitalei. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. Titlurile cele mai importante în imperiu. va fi i el înl turat prin ordin imperial. incluzând i pasaje din Prokeiron. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat.

Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. Dup o perioad de pace. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. În plus. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). Concomitent. iar pentru a evita concuren a. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. amenin ând Constantinopolul. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. au provocat arului bulgar mari pierderi. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Neavând suficiente trupe în Europa. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. ad ugându-se noi func ii.de func ii. arul a 62 . interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Micile propriet i nu mai erau ocrotite. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. s primeasc dona ii. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. Înainte vreme. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. trecând Dun rea. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. arul. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. a invadat Tracia i Macedonia. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. f r o aprobare imperial expres . Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. bun oar în cea de strateg.

Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. care ajungeau pân în Cilicia. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. Ini ial. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . botezat doar cu trei zile înainte. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. ungurii. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Constantin Porphyrogenetul. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. reluând r zboiul cu Bizan ul. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Armenia era expus raidurilor arabe. În 902 ei au cucerit Taormina. Astfel. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). reglement ri oficializate prin tratatul din 911. În vest. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. Simeon i-a respins pe unguri. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. dup moartea cele de-a treia so ii. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. Oleg. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. În r s rit. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. fiind ridicat la rangul de august . La Adana. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. dar i ru ilor. Deasemeni. Leon s-a 63 .

ci chiar coroana imperial . Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. 4. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. i-a adus în preajm oamenii s i. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. continuitatea dinastiei macedonene. murind în iunie 913. Implicit.3. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. principalul regent. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. În condi iile frac ion rii puterii politice.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. A închis-o pe Zoe la mân stire i. La moartea sa. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . cu mare efort. Nicolae Misticul. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . dar Alexandru. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. îndep rtând sfetnicii lui Leon. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. fiind asigurat . care î i consolidase puterea. a început r zboiul cu bulgarii.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. 12 au murit în m n stire sau exil. permi ând ulterior. în frunte cu marele cneaz Igor. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. amenin imperiul la Dun re. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. astfel c 68 . spânzura i. atac respins cu ajutorul focului grecesc. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. a eunucilor sau armatei. tefan i Constantin (944). înjunghia i. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr .sudul Armeniei i va asedia Edessa. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. În Bizan . conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. 20 au fost otr vi i. Este perioada când Bizan ul. În 944 un nou atac rusesc. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. demonstrându. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. fie ca împ ra i. sugruma i. ori coîmp ra i. 12 for a i s abdice. 34 au murit în patul lor. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit.i întreaga for . t ierea nasului sau a mâinilor. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. Dup înfrângerea ru ilor. Astfel. se decima ea îns i. 18 au fost mutila i prin castrare. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. de strad sau militare i 65 de detron ri. scoaterea ochilor. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. 3 au pierit de foame.

fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. Mihail II.fiul lui Mihail Rangabe. oricine putea fi îndrept it la guvernare. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . Cel culpabil era supus torturii pentru a. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. Leon I fusese m celar. ars de viu. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. aceast maladiei a purpurei . ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor.i dezv lui complicii. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. tras în eap . Iustinian. din care patru împ ra i au murit violent. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim .d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. Dinastia isaurian a dat patru domnii. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . cea frigian trei. ambele încheindu-se cu câte un regicid. tocmai pentru a descuraja asasinii. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. dup cum s-a putut deja observa. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. gineri sau copii adopta i. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. Romanos folosise acela i procedeu. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . doar nepo i. nepotul s u. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. oricare centurion. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . în 813. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. ci întreaga familie. Mai rar era tuns i c lug rit. Leon V n scut în Armenia. uzurpatorul lui Leon V. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. iar Romoanos Lecapenos. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu .

cu suveranii Orientului i Occidentului. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. evident cel bizantin. Constantin. împ ratul legitim. Chiar marea cneaghin a Kievului. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . armele sau în el ciunea. Luptele. a preluat astfel personal i efectiv puterea. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. pictur i muzic . chiar dac nu a condus personal campaniile militare. general. 70 . astronomie. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . exila i i apoi uci i. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. În plan extern. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . Constantin a fost un împ rat-c rturar. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. Despre ceremonii. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. sculptur . continuau în sudul Italiei. Despre theme. reu ind s recucereasc Adana. aurul. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. orice mijloc era binevenit. duse f r angajament deosebit. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. Despre administrarea imperiului). ci un abil administrator al statului. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. Era iscusit în matematici. arhitectur . administrator. botezat cu pu in vreme mai înainte. Elena. trupele bizantine. cu audien e pentru solii str ini. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. ambii viitori împ ra i. i restul lumii. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. guvernator al provinciilor. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . ci excelen ii s i generali. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . Olga. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. luând numele so iei împ ratului.

La fel ca mul i dintre predecesorii s i. urzind intrigi împotriva împ ratului. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. mare drongar i parakimomenos 71 .c zând de pe cal. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. apoi în 947 când tefan. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. împ r teas sub numele de Theophano. 4. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. devenind logothet al tezaurului. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. nora împ ratului. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. Constantin a continuat politica acestuia. a preluat comanda suprem a armatei. femei destr b late. curmale i smochine). impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. c reia îi era pe deplin supus. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. Istoriografia bizantin .i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. fiica unui cârciumar din Constantinopol. c l-ar fi otr vit. a urcat ierarhia de la curte. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. în locul lui Theophilaktos.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. un politician talentat i experimentat. Dup înl turarea Lekapenilor. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. el preferând s . În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil .3. Bringas. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. o acuz pe Theophano. de i ar fi avut suficiente motive. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. Bardas Phokas. care murise . fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. La conducerea bisericii. sistemul themelor intrase de acum în declin. Cu toate acestea. care are un apetit nes ios pentru intrigi. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat.

probabil otr vit din ordinul so iei sale. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. Pe plan extern. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . În vara anului 960. i ea. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). armatele bizantine. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. conduse de generali de excep ie. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. a teritoriilor cucerite în r s rit. de origine armean . Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. împotrivindu-se liberei ini iative. în timpul s u aceasta 72 . Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . bizantinii au cucerit ora dup ora . Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. i aici. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. ca r splat pentru meritele sale. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. strategul-autocrator al Asiei. nemul umiri în imperiu. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . un politician abil i cu o râvn f r egal. fiind mai degrab un ascet. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. A fost practic o lovitur de stat. Politica fiscal dur a provocat. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. continu seria marilor victorii.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. func ie rezervat eunucilor. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. Cu aceasta. Aleppo.

Cu sarcasm. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. În schimb. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare.înt rindu. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. lucru d un tor statului. continuat de cei doi urma i ai s i. cu Aleppo. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. care la scurt timp au avut un succes impresionant. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. în loc de patru. apelând la argumente teologice i morale. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. încercând chiar s le m reasc . To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. o alt parte. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. cei boga i pe cei boga i. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. În acest mod. De acum. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. Principiile. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. cum încercase i Romanos Lekapenos. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. Anexat a fost deopotriv Cilicia. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria.i pozi ia economic . Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. 73 . cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate.

solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean.Între timp. Theophano. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. de 74 .i prin m surile sale i du m nia clerului. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. au primit drept plat biciuirea. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . Cei doi urmau s se c s toreasc . cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. a luat drumul Constantinopolului. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). În 968. capitala aratului. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. s-a instalat la Preslav. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. sl bit de lupte interne. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. a fost o victim u oar pentru ru i. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. neglijat de împ rat. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). condus de episcopul Liutprand din Cremona. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. o solie. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. Din cauza politicii fiscale. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. Înainte de încoronarea sa. În vara lui 968. atr gându. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. Dup trei ani de foamete. Boris al II-lea. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. f cuse destule concesii bulgarilor. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. Bulgaria. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei.

Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. În toate ora ele cucerite (Nazareth. Sviatoslav capituleaz . arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol.Cr ciun în 969. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. De i asasin i uzurpator. reu ind s ocupe Siria i Palestina. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. asaltând în anul 971 Antiohia.i extind st pânirea înspre Asia Mic . Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. În iulie 971. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. a înconjurat cetatea. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. Luând de so ie pe Theodora. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Theophano. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. Ioan I Tzimiskes. în aprilie 971. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. fiul nelegitim al lui Romanos I. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. dorea s . Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. 75 . de i luptele principale s-au dat pentru Siria. bizantinii intrând în Mesopotamia. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. Theophano. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. apropiindu-se de Ierusalim. mama lui Vasile al II-lea. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. Astfel. a fost exilat pe insula Prote. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. luând cu asalt capitala bulgar .i legitimeze calitatea de împ rat. Accra. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor.

iar averea sa confiscat . Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac .3. hot rât i realist. a putut doar cu greu s se impun . succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. care a fost exilat. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). Vasile. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. avea 18 ani. 4.dar chiar i antipatia împ ratului. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. Vasile. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. Abia în 985. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. înalt func ionar de la curte. fiul lui Romanos al II-lea. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. urma ul legitim al dinastiei macedonene. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). i a asigurat o perioad de prosperitate economic . profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). în vreme ce Constantin. de o energie debordant . Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). dup ase ani de succese militare. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . Phokas îns . Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. fratele s u în vârst de 16 ani. parakimomen. nu a ar tat nici atunci.

Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. comori adunate de la arabi. îndeosebi a mân stirilor. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. ori de la r zvr ti i. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism.intern . alt dat . Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . Restabile te allelengyon. În aceast situa ie critic . i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. . supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. care. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. apoi Phokas. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. ace tia fiind sili i s le restituie. iberi i de la bulgari. Împ ratul. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. Cre tinarea Rusiei. De acum înainte. Skleros. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. amenin ându-l din dou p r i deodat . în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). dac d m crezare cronicarilor bizantini. din clipa în care Skleros. bazileul a strâns fabuloase bog ii. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. petrecut ceva mai târziu. în special puternicei familii Phokas. . sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . chefuia în v zul tuturor. sora împ ratului. Vladimir Sviatoslavici. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. În timpul domniei sale. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. în schimbul trimiterii drujinei sale. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. timp de mai multe veacuri.

r mânând holtei pân la moartea sa. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. Nu vorbea repede. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. f r s stea pe gânduri. cât i în public. fiul prin esei Theophano. Vasile II a jurat s se r zbune. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. Vasile II a dispus retragerea. nici cu vorbe alese. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. o nou forma iune statul bulgar apusean . a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Vasile. nu oamenii cu carte. În pofida inteligen ei sale. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. p trunzând pân în Moreea. cel mai important ora din regiune. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . pe care l-a redus la minimum. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. luându-l prizonier pe arul Romanos. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. purtând haine obi nuite atât la curte.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa.ad posti. Nu punea pre pe ceremonial. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. iar Chersonesul restituit. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. ci dimpotriv . i nu se avânta în spuse f r sfâr it. îi pl cea s trunchieze vorba. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. când i când. Împ ratul Otto III. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. nici pe podoabe ori ve minte.

Sirmium pe Dun rea mijlocie. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. la rândul lor. Sirmium (1018). pentru a se putea dedica problemei bulgare. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar.000 de lupt tori. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. cea mai tân r . Eudokia. oricum dorea s se retrag la mân stire. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. Abia acum. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. Armata bizantin num ra peste 40. cu centru la Silistra. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. În lupte sângeroase. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. de altfel nu s-a c s torit niciodat . murind dup dou zile. cu centrul la Ohrida. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit.Porphyrogetent . Încântat chiar de perspectiva c s toriei. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). Teritoriile statului bulgar. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. cea mai mare dintre nepoatele sale. ciupit de v rsat. Vene ienii. începând cu acest an. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. Zoe îns . arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti.i cap t zilelor prin otr vire. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. Arnulf. taxele au fost 79 . teritoriul dintre Dun re i Balcani. Dalma ia la Adriatic . trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. cel mai bogat cleric al apusului. cea mijlocie. punându. Theodora. cei peste 14.

ace tia p strându. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. Murind f r urma i.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. Vasile II a preg tit.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . dar i latinofone. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. în vremea lui Vasile II. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . f r s vrea.4. Acum. urma ii s i. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. conduc torii locali au fost men inu i. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. În doar în 46 de ani. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. împ ratul murind în decembrie 1025. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic .4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . Sârbii. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. neglijând armata. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia .i într-o anumit m sur autonomia.men inute la cuantumuri rezonabile. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. drumul dec derii Imperiului. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. 4.au fost întrerupte.

disciplina i. împotriva c ruia. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. Din nenorocire 81 . l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. întemeietorul unei noi dinastii (1081). Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. în vreme ce împ ratul. datorit politicii sale fiscale. chemând adesea în ajutor pe barbari. aristocra ia anatolian . reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. care a reac ionat cu o lovitur de stat. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar.stabilit de el. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . sora Zoei. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. În 1056. Schimb rile frecvente la tron. dinastia macedonean se stingea. fratele lui Vasile al II-lea. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. înzestra i cu cai buni. vân toare i circ. au fost destitui i. Spondylos i Simeon. Imperiul. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. au marcat aceast perioad nefast . Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. de teama uzurp rii. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. Cei mai valoro i generali. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. ei tr dând adesea. lipsit de orice moralitate. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. de stratio i bine înarma i. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. chipe . care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. amator de cai. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i.i asume responsabilitatea guvern rii. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. În aceast situa ie militar dezastruoas . nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. la moartea împ r tesei Theodora. se temea s . Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. Eustathios.

Zoe. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III.i g seasc sc parea în Antiohia. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani.pentru ei. fiind obligat de împ rat. sim indu. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . plictisit de so ul s u care o neglija. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. 82 . devenind al doilea so al s u. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. marile latifundii s-au ref cut rapid. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). În 1030. La o vârst destul de înaintat . spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. murind la scurt timp. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). uneori chiar i ereditar. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. sub amenin area cu orbirea. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. având în grij azilurile imperiului).i sfâr itul aproape. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . care de mult vreme îi era amant. înfrânt în cele din urm de împ rat. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. Cu toate acestea. aproape 60 de ani. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. m sur ce mic oreaz veniturile statului. Revocarea allelengyon-ului. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. pe via . deoarece impozitele. La cei 56 de ani ai ei. percepute odinioar de la rani. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . Zoe. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se.

Constantin. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi.i p streze influen a la curte. Seme indu-se peste m sur . nici pe mul i din familie. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. care a reu it astfel s . Zoe.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). Înfrico at c va fi ucis de mul ime. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . devine cel de-al treilea so al Zoei. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . Mihail V a fost depus de c tre senat. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. nobil. Zoe domnea acum în asociere Theodora. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . Fastul de la curte. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . F r sim politic. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). ajuns la apogeu. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. unde încercaser s se ad posteasc . Nu o suporta nici pe împ r teas . Se în ela îns . astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. anume cu Constantin bogat. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . sora mai tân r a Zoei. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. 83 . Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . rechemat din exil. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. în pofida dezam girilor prin care trecuse. i au fost orbi i. tot eunuc. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. o recheam pe Zoe. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic.

Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor.domnind autocratic . prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. În ciuda interven iilor împ ratului. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. în sinodul inut la Sfânta Sofia. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. aducând în prim plan motive legate de rit. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . ea d inuind înc . În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). se ajunge la o excomunicare reciproc . Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. 84 . având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. La 8 iunie 1057 armata. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. care . în istoria statului bizantin r mânând o figur important . împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. generalii înl turându-l de la putere. la 1054. nici m car cu patriarhul Kerullarios. Sf tuit de patriarh. cu toate acestea prin intermediul ei. autorul Chronografiei. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. a adar succesiunea la tron. îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). Cardinalul Humbert. Astfel. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. total opus prin caracter surorii sale. de i patetic . În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. Zoe moare în 1050. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. de unde i se trage supranumele. eful delega iei papale. eful aparatului de stat. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. fost logothet al vistieriei strotiotice. adoptat de împ r teas cu pu in înainte.

în spe ale parecilor. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor.i sec tuiasc visteriile ca s . A a stând lucrurile.i poat împlini propriile pofte. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. contemporan cu evenimentele. dar i a Bisericii nu a întârziat. i schisma celor dou Biserici. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . Psellos. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . de i vina îi apar ine doar pe jum tate. s se poat desf ta. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. ap rând interesele ranilor. înainte de a se pronun a sentin a. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. tic losule.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. eu am s te dobor ). 44). popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . pe una sortind-o pl cerilor. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. care nu. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii.i d deau obolul la adunarea d rilor. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. puterea popoarelor vecine crescuse. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. gr bit s . iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. plin de furie. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. Patriarhul a murit. A fost a adar un împ rat harnic. atr gând. Oricum. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i.

asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. sim indu. împ r teasa Eudokia . reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. 4. agreat i de cronograful Mihail Psellos. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. care i-a folosit influen a în acest sens. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. încât.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. inu i în frâu de Isaac. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. Pecenegii i uzii. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. A poruncit s fie adus Constantin Dukas.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. Cu s n tatea ubrezit . nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. Constantin Noul bazileu. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios.i sfâr itul aproape. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. fratele fostului împ rat. au n v lit în num r de 600. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. În tot acest timp.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. atr gându.2 Înfrângerea de la Mantzikert. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. dându.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II.i prin 86 . Constantin al X-lea (1059-1067). cât i în r s rit.i desemna succesorul.4. împin i la rândul lor de c tre uzi. nu înainte de a.

Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . a fugit din calea selgiucizilor. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. trimis înspre Ahlat. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . a ref cut în parte domeniul imperial. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. O parte a armatei bizantine. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. a p r sit câmpul de lupt . Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058).aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. În plus dorea mâna unei 87 . Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). precum i pecenegi i uzi în nord. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. fiind decis s distrug califatul fatimid. ci doar predarea ora elor Manzikert. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. Dup câteva s pt mâni. care. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. trebuind s asigure arergarda. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. Ortranto i Brindisi. ajungând pân la Edessa. Edessa i Hieropolis. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . cucerind fort re ele Manzikert i Arche . Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. Antiohia. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. normanzi în vest. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071).

În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme.000 de nomisme. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. Mihail Psellos i Ioan Dukas. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert.i redobândeasc tronul. Bari. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. iar extern un lan de dezastre. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. au preluat conducerea statului. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. care avea o mare influen . menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. devenit logothet. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. astfel c din acest moment. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. Romanos va încerca s . încât la scurt timp împ ratul moare. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. Ulterior. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. Partizanii familiei Dukas. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . 88 . P r sit de to i. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. Mai grav. este înfrânt în mai multe lupte. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. Asia Mic era i ea pierdut . Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. condus de Constantin Dukas. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. Acesta va încerca. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. inclusiv Mihail Psellos.

ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. Dinastia Comnenilor. În aceea i vreme. În lipsa unei conduceri locale. o r scoal izbucnit în Constantinopol. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. a ierarhiei func iilor publice. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. din cauza foametei. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. a schimbat principiul de guvernare. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. 4. Ioan Dukas. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. trimis cu trupe. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). i s -l aclame drept împ rat.4.În condi iile anarhiei instalate. în 1078. Prin reforma radical a cursus honorum. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. În trecut acest sistem fusese în 89 . iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. Ca r splat pentru serviciile sale. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. Suleiman va transforma Niceea. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Când Russel Balliol.

de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. aflate de acum sub control imperial. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. a revenit unui cumnat al împ ratului. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. care ei în i i î i vedeau 90 . Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. Rangul de protosebastos. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. Alexios a m rit impozitele. pecenegi i turcopoli. De acum cezaropapismul este victorios. disciplinator al Bisericii. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. Pentru asigurarea mijloacelor financiare.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. acum baza o constituie pronoia. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi.3.1 Invazia normand i peceneg . care a sprijinit i reformarea mân stirilor. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. rol pe care Alexios i-l asum . existent anterior. Alexios va restructura armata. 4.4. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat.

solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. Au plecat în cete neorganizate. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Samos i Rhodos (1088-1089). emirul de Smyrna. Mitylene. Tzachas. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). pentru c nu aveau anse.3. De i au fost numero i. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. În schimbul ajutorului primit. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. cucerind Dyrrhachion. originar din Amiens. zdrobind flota normand . Pecenegii. spre Tessalonik. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. în conciliul de la Piacenza. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. inut în prezen a papei Urban al IIlea. i în paralel înspre Epir i Macedonia. Suleiman ocup Antiohia. Între timp. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. alia i cu emirul. înfrân i de Alexios în 1094.4. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. Deja în 1095. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. 91 . pe Rin.amenin ate interesele în Adriatica. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. 4. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. Pericolul peceneg fusese înl turat. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. f r ca Alexios s poat interveni.

nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. Bizan ul nu le-a acordat încredere. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. prin tratative separate. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. Bohemund. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). La 1 iulie 1097. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. de i în 92 . f r ca Bizan ul s se poat opune. Laordicea i Tripoli. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. El a creat aici un principat independent de Bizan . În iunie. urm torul obiectiv fiind Antiohia. pe coastele Siriei. Efes i Sardes. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. Împreun cu bizantinii. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). În mai 1097. au atacat primul obiectiv major. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. În mare. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . i abia apoi crucia ilor.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. capitala turcilor anatolieni. ci l-a consolidat. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. departe de Constantinopol. în timpul primei cruciade. bizantinii au ocupat. Curând dup c derea Niceei. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. Niceea.i atinge propriile scopuri. i. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic .

i men ine puterea s . Ana Comnena va scrie Alexiada. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios.i formeze propria fac iune fidel . Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. fiul lui Alexios. în asocia ie cu familia Dukas. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. Unele teritorii siriene.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. La început. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . o relatare a vie ii tat lui ei. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . Ioan. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. în 1126. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. Retr gându-se la mân stire. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. Sultanatul Rum fusese silit s . el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. pierdute de crucia i. cedate de tat l s u. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. care a tiut s ia decizii corecte. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . a izbucnit r zboiul veneto-bizantin.

Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. Korinth i Theba. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. În Orient. Manuel I (1143-1180). astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. În Italia. grecii au fost înfrân i în 1156. au ocupat Apulia. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. i jupanul Rasciei. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. ea s-a încheiat îns brusc. imperiului.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. 4. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. dup lupte acerbe. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. Manuel a reu it astfel s . Bizan ul a jucat rolul de mare putere. iar în 1155. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. ocupând principatele latine Siria i Palestina. Manuel fiind primit în Antiohia. dup moartea lui Roger al II-lea. tefan Nemanja. cumnata împ ratului Konrad al III-lea.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. 4.1 Cruciada a II-a. Croa ia i Bosnia.5. cu toate insignele imperiale. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. a trebuit s se supun în 1172. Tot atunci. În lupta împotriva Ungariei. Pân la mijlocul anilor 60. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . Bizan ul a reu it s . Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. unde turcii selgiucizi i-au anihilat.

dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. care pe moment a cerut pace. în vârst de 11 ani. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. la moartea lui Manuel (1180). în drum spre Ikonion. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. Mo tenitorul tronului. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. în defensiv i cu visteria sec tuit . încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. armata bizantin este surprins i complet distrus . Alexios al II-lea (1180-1183).acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. Dup Myriokephalon. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. a încercat 95 . Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . împ rat. imperiul se afla. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. fiul lui Manuel. un nepot al lui Manuel. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . dup asasinarea lui Alexios. În defileul Myriokephalon. Vene ia î i înt rea pozi iile.din capital . Dup 40 de ani de lupte. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. dar în 1183 a devenit coregent i apoi.cum erau numi i în bloc occidentalii . În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. înl turând pu inele familii aflate în func ii. în calitate de regent . În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. R scoala ce a cuprins capitala.

Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. Isaac Comnenul. cucerind Belgrad. s restaureze. 96 . În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. 1203-1204). Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. fiu altei importante familii constantinopolitane. Ni . sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. de fapt lin at de poporul r zvr tit. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. Andronic I a fost ucis cu violen . Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I.5. când normanzii se apropiau de Constantinopol.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. supus unui jaf înfior tor. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. în urma unei revolte a popula iei capitalei. chiar prin teroare. acordând favoruri i demnit i. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. i cu Vene ia. Vene ia. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). la rândul s u. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. Dup umilirea sa în public. insula Cipru (1184). credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. al doilea mare ora al imperiului. nepot al lui Manuel I. fiica regelui Béla al III-lea. în aceste momente dramatice. În acest fel. a ocupat. i Sofia. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. 4. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . ordinea în stat. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor.

Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . allemanikon. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. Enrico Dandolo. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. în 1195. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. Petru i Asan. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . Totu i situa ia în peninsul r mânea critic .doar temporar. Bizan ul. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. Deja în anul 1186. Isaac II se va retrage la m n stire. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. dup înfrângerea de la Morava (1190). Dogele Vene iei. sufer mai multe înfrângeri. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. fiul împ ratului detronat Isaac. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. Alexios Angelos. Sârbii i-au extins st pânirea. Acordul de 97 . plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar.

în ajunul asedierii Constantinopolului. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. fugind la Adrianopol. iar tat l s u. capitala Imperiului. În iulie 1203. Dup un asediu de patru zile. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. a murit la pu in vreme. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. din nou arestat. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. Constantinopolul. ginerele lui Alexios al III-lea. între inerea flotei pe timp de un an. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. În aceste împrejur ri. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. dup un scurt asediu al crucia ilor. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. 5 5. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin .

dogele Dandolo. la regimul politic al Imperiului. toate aceste enclave ac ionând distructiv. o alta cavalerilor crucia i. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. care sperase c va fi ales împ rat. Împ ratul Balduin de Flandra. Treptat Imperiul latin se 99 . Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. pe Tommaso Morosini. Deja în martie 1204. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. Nu în ultimul rând. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere .Partitio Romaniae .învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. în posesia lor aflându-se o serie de insule. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Romania cum era numit în Apus.Teritoriul Bizan ului. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. Bonifaciu de Montferrat. Artizanul împ r irii Romaniei. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. vasali ai împ ratului latin. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. care a influen at codific rile din Occident. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. a întemeiat Regatul Thessalonicului. Imperiul de Niceea . Urm torul împ rat latin. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee.cu privire la alegerea unui împ rat latin. ca i dreptul bizantin mai evoluat. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta.

i transforme marile domenii în veritabile state suverane. Epir se consolideaz . fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Întemeietorul imperiului de la Niceea. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. 5. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Balduin însu i fiind luat prizonier. Trapezunt. Organizarea în theme a fost p strat . Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. dezvoltate la periferie Niceea. niciodat cucerit pe deplin. Dup moartea lui Caloian (1207). Romania. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. precum i ai clerului. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . Având spatele acoperit. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . devine un conglomerat. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale.1. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric.1 Imperiul în exil (1204-1261). Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . ca i întreaga organizare feudal .

Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. dominat de Angeli.în Asia Mic . Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . În afar de Theodor Angelos. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. în 1230. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. dup o serie de lupte interne. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. inclusiv insulele Chios. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. i arul bulgar. devenind un emirat grecesc . Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . Lesbos i Kos. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. Despotatul Epirului. însu i împ ratul fiind luat prizonier. favorabil acestei republici. Theodor înainteaz înspre r s rit. pân la Adramyttion. prin selgiucizi. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. chiar i sârbii fiindu-le supu i. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. i în apusul Greciei. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. prev z tor. 105 . Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Manfred. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. Acum. cu care i papalitatea se afla în conflict. În 1274. i chiar mai important. Imperiul devine. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. Izz ad-Din. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. poarta de intrare în Balcani. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Pentru a contrabalansa situa ia. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. cetatea Philippopolis (Ploviv). dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului.

care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. În plus. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. În decembrie 1282. cumnatul lui Manfred. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). invazia începuse în Thessalia i Macedonia. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. rena terea Imperiului bizantin. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. Împotriva acestor amenin ri. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . dup ce a realizat. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. prin suportul financiar. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . împ ratul titular al Imperiului latin. fiul lui Balduin II. format din sârbii lui tefan Milutin. De altfel. Totu i. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. Philippe de Courtenay. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. împ ratul va muri. prin mari eforturi. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. de aceea în 1280 el i renun la ea. fratele regelui francez Ludovic IX. Coali ia balcanic . Carol de Anjou. devenit acum rege sub numele tefan Uro II.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . Carol de Anjou. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. dar la moartea sa vistieria statului 106 . i în izbucnirea vecerniilor siciliene .

nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. la fel ca i succesorul s u Andronic III. retras la Adrianopol. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Vrând s scape de ei. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. fiind apoi asasinat din ordin imperial. Andonic II. demnitatea de cezar. Sardes i Brussa. armata angajând mercenari. Niceea. Tat l celor doi. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. R zboi civil. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 .1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune.2. ranii preferând s devin o teni pl ti i. bulgari. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. Andronic. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. 5. cium Fiul lui Mihail VIII. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. Cu toate c mercenarii catalani. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. Fiul s u. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. greci epiro i i franci din Peloponez. temându-se de tulbur ri. Andronic II. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). Din aceste motive.era sec tuit . conduc torul companiei catalane. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic .

trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. 5. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. ca la Philokrene (1331). Uzurparea lui Ioan al VI-lea. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. luat de la genovezi. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. a devenit eminen a cenu ie. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. care constituia centrul domeniilor sale. Urma ul s u. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). puternica cetate din Tracia. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. marele domestic. cu care arul se înrudea. Ioan Cantacuzino.2. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. La 28 iulie 1330. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. în lupta de la Velbujd. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. a preluat conducerea în Thessalonik. regen ii au instigat popula ia la revolt . tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. Thessalia i insula Chios. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . cel mai mare general al Imperiului. râvnind tronul. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. armata bulgar . Ioan Cantacuzino. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. încoronându-se în 1346 ca 108 . Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior.2 R zboaiele civile. Ioan V (1341-1347). Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. Bulgaria fiind pr bu it .

Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357.împ rat al sârbilor i grecilor . Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv .3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . la fel ca i marele s u proiect. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . Matei Cantacuzino. chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . s-a destr mat în mai multe principate. continu s joace un rol politic important. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz .i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . cu ajutorul Genovei. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. acordându-i insula Lesbos ca dot . În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. i flota bizantin care se reconstruia acum. otomanii controlau traficul prin Dardanele.i scrie opera. Dup alungarea otomanilor.iar celui de-al doilea fiu. Morea într-un stat bizantin independent. împ ratul r mas acum unic. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. În cele din urm . îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. fiul lui Orhan. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. Dup ce a abdicat. Ioan al VI-lea a vrut s . Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. În 1354 a impus încoronarea fiului s u. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). Peloponesul bizantin. Fiii lui Ioan Cantacuzino. Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. 5. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Manuel.

La rândul s u. chiar insule întregi. Petru de Lusignan i contele de Savoia. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. aceasta fiind împ r it între ei. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. succesorul lui Suleiman. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. Contele Verde. Sultanul Murad I. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. numero i demnitari i-au separat latifundiile. când de bizantini. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. au revenit Vene iei. când de vene ieni sau genovezi. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. Amadeo VI. regele Ciprului. sârbi i vene ieni. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. Turcii. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. papa Urban V a f cut apel la cruciad . Tratat ca un schismatic . cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . la 25 ianuarie 1365. Aliat cu vene ienii. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. punând piciorul pe continentul european. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. f r s ob in decât vagi promisiuni.civil. Amadeo VI. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. în care puterea imperial era practic inexistent . Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. Ludovic de Anjou. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. la care au concurat i republicile italiene. În aceast situa ie disperat . Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. unchiul dinspre mam al bazileului. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. reu ind s ocupe 110 .

cu ajutorul flotei. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. f r ca statele apusene s o poat opri. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . La Constantinopol sosise i legatul papal. Dup refuzul lui Andronic. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. fiul s u mijlociu. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. i Ioasaf au strâns suma datorat . care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. fiii celor doi. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel.i tr deze credin a. Bizantinii îns . acum cu numele de c lug r Ioasaf. al fiului cel mare al lui Ioan V. Murad a luat m suri energice. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. exercita o enorm influen nu au acceptat s . În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman .i achite datoriile anterioare. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. genovezilor i a otomanilor. împ ratul. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . Andronic. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. Andronic. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. ajungând la Neapole. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. împreun cu o tile contelui de Savoia. Murad. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). a vene ienilor. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. ob ine bijuteriile coroanei. Murad I. i-a oferit acestuia. Înainte de a porni spre Constantinopol. În plus a izbutit. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. chemat i el în ajutor de Andronic. a sc pat cu un ochi. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. În 1273. la insisten ele tat lui s u. nesesizând din vreme pericolul otoman.

pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. Philadelphia. fiind înfrânt. dup un scurt asediu. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. în ironia sa macabr . aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. moare la scurt vreme. Andronic. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. de unde a fost alungat Sracimir. O tile cre tine.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. administrate de turci. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. de ziua Sf. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. o tile sârbe ti. 10. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). iar restul Serbiei. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). În 15 iunie 1389. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . Andronic. Vit. a trecut sub vasalitate otoman . Murad a amenin at Thessalonicul. conduse de cneazul Laz r. condus de cneazul tefan Lazarevici. Sultanul. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. Dup trei ani de asediu. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. Înaintând înspre apus.000 de oameni. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus.000 de duca i i un corp de oaste de 12.Gallipoli. Abia în 1385. În prim vara anului 1396. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402).

t indu-i i robindu-i . în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . Având lini te relativ la Dun re. un prolog al marelui asediu din 1453. acesta s-a în eles cu Mehmed II. vasalul sultanului. fiul mai mare al lui Baiazid. V zându-se atacat. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. în partea european a Imperiului otoman. Fiindc Stracimir de la Vidin. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . desfiin ând statul bulgar. Mehmed. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. Între timp. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). pierzându. Soliman. unde st pânea fratele s u cel mai mic. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. ocupând Brussa i Ankara. Mehmed I. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . avea îns ajutorul bizantin.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. Baiazid atac Vidinul.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. trimi ând în Rumelia pe Musa. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. se îmbarc pe o corabie vene ian . În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . se al turase cre tinilor. beiul de Karaman. A revenit la Constantinopol în în 1403. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. care r m sese st pânitor al Rumeliei. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. f r sprijin financiar sau militar. Soliman.i via a în captivitate trei ani mai târziu. acordând ajutor lui Musa. În istoria domnilor rii Române ti. fiul mijlociu al lui Baiazid. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. unde sultanul a fost luat prizonier. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. Sigismund.

pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. discu iile. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest.4. apoi în Ungaria. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. materializat într-un decret de unire.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. cum a i r mas. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . Biserica rus s-a declarat autocefal . Singura ans . devenind din nou vasal otomanilor (1424). i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif.tratat de pace cu Murad II. Ioan VIII. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. evident. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . Victoriile voievodului Transilvaniei. filioque. Era oricum prea târziu. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. când au reînceput dezbaterile la Floren a. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. prin care Bizan ul reia plata tributului. Purgatoriul i azimile. i mai mul i mitropoli i i episcopi. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. dup marea schism din 1054. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. Acum. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare.calea religioas .1 Conciliul de la Ferrara . Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. urmând s aib loc în Italia. Kiev i Efes. la fel ca înainta ii s i.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. Ioan (Iancu) de Hunedoara. la Vene ia i Milano. La mai pu in 114 . Propunerile de a discuta au fost acceptate. 5. p trunzând adânc în Serbia. La 6 iulie 1439. scopul era clar. încerc ri mereu e uate. exista deja o în elegere.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. s-a dus în apus. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile.

Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective.4. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. în în elegere cu turcii. pace încheiat în 1444.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. Constantin ob ine pacea (1446). 115 . cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. Între timp îns . trebuind s lupte în Anatolia. în lupte de continu h r uial . încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. aveau s joace rolul principal. Constantin Dragases. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. Vene ia i Genova. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. cu excep ia perioadei niceene. 5. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. cardinalul Cesarini. Coroana imperial a fost adus la Mistra. la Varna. fiind asaltat în Anatolia. chiar i republicile maritime. În apropiere de Ni .2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. urm rind doar propriile interese. În schimbul unui tribut. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. Despotul Moreei. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . încoronarea având loc aici. În acela i timp. aceast cruciad . experimenta i în luptele cu turcii. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. de altfel ultima. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. a fost ultimul basileu bizantin. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. incita i de pap . a avut într-adev r loc. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. Dar. Sultanul. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. deja de la începutul veacului al XV-lea. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre.

În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453.Mehmed al II-lea(1444-1446. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. În 12 decembrie 1452. cerând capitularea ora ului. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. murind eroic. Cererea a fost îns respins de Constantin. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. soarta Constantinopolului era pecetluit . vizavi de Anadolu Hisari. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. aflat pe rmul asiatic. Dar acest gest a fost inutil. i au p truns în ora . prelungit trei zile i trei nop i. În zorii zilei de 29 mai 1453. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. Constantin al XI-lea. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. La 23 mai. 116 . a c zut în lupt . A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. între care apte sute de genovezi. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. R zboinicul genovez. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul.

Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . a deport rii. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . mil i ordine . locuitori din alte p r i. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. stabilindu-i în Constantinopol. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. iar clerul era scutit de taxe. unde au primit case i scutiri de taxe. fiind adu i în ora . Pe drept. instalându. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. Istanbul. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Mehmed II asedia Belgradul. sau nu. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. Zoe (Sofia) Paleolog. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. millet. mai ales me te ugari i negustori din Morea. 117 . Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Trapezunt i Crimeea. Mehmed nu era un barbar. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Astfel. Ivan III. Genovezii au ob inut din partea sultanului. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. cuno tea greaca i a folosit cre tini.i aici demnitarii. Dup trei ani. a proclamat lege.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . Irina.Atena a fost cucerit abia în 1456. Morea cu capitala Mistra în 1460. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. Nepotul lor. fiica ultimului despot al Moreei. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . Moscova devine cea de-a treia Rom . mai ales greci în aparatul de stat. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Carte de înv edi ie de V. Bucure ti. Mauriciu. tur pentru fiul s u Romanos. Grecu. Via a lui Constantin cel Mare. edi ie de H. Bucure ti. Comnena.Azimitul . edi ie de Viorica Golinescu. 1977. trad. Cronografia. de Marina Marinescu. Bucure ti. 1991. Ducas. Mihail. Alexiada. Bucure ti. edi ie de H. 1971. edi e de V. Bucure ti.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . 1998. III: Scriitori bizantini (sec. Idem. 1975. Bucure ti.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . Tana oca. Elian i N. Grecu. vol. Istoria secret . I-II. edi ie de V. 1972. S. Grecu. 1963. . 1988. Laonic. Bucure ti.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . Mih escu. Constantin Porfirogenetul. Mih escu. publicate de Al. R zboiul cu go ii. 1970. 120 (976-1077). Bucure ti.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. Eusebiu din Caesareea. Ana. Mih escu. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. Procopiu din Cesareea. Psellos. Expuneri istorice. 1958. Arta militar . edi ie de H. Chalcocondil. Bucure ti. Istoria turco-bizantin (1341-1462). XI-XIV). Bucure ti. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). vol. Ia i. 1968.

Bucure ti. Bucure ti. 1300 (ed. The Byzantine empire. Byzantium in exile. edi ie de H. AHRWEILER. 1985. Istorie bizantin . 1999. Ideologia politic bizantin . * * *. Între antichitate Bucure ti. p. 2004. Georges (coord. Sintez de istorie bizantin . în: The New Cambridge Medieval History. Cambridge. Angold. Hélène. * * *. Bucure ti. Aries. ed. Ed. p. Michael. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith).Teofilact Simocata. în Byzantinische Zeitschrift. IV c. Avram.261-290. vol. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . 1995. Bucure ti. II 1994. în: The New Cambridge Medieval History. Ion i Iliescu. * * *. Bakalopoulos. V c. 2002. 1975. 121 i . Bucure ti. II (ed. Timi oara. I-II. Omul bizantin. 1963. 1025-1118. Michael. p. Klaus Wessel. 1962. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. 1198-c. 217-253. A. Bucure ti. 2000. 543568. Bucure ti. * * *. LV. coord. * * *. Gândirea evului mediu. Andea. Cambridge. Mih escu. 1024-c. Angold. Polirom.). Istoria vie ii private. p. David Abulafia). Constantin cel Mare. Octavian. Stuttgart. 1984. p. Istoria bisericeasc universal . vol. Dic ionar al sfin ilor. Ed. 2000. 1993. Ia i. p. * * *. vol. p. 1982. Teora..1999. Istoria bisericii. I. Barnea. 265-350. tiin ific Enciclopedic . Ed. Bucure ti. Jaques Le Goff. Omul bizantin. 1916. 87108.. 265-381. 1198.320-328. I. * * *. vol. i Rena tere. Domnia împ ratului Mauricius (582602). Philippe-Duby.

506-510. Întemeierea Constantinopolului . vol. Laonic. Nicolae. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). 1915. Bizan . tur pentru fiul s u Cornea. 1981. V. O istorie a Imperiului bizantin. Humanitas.B. Nicolae. (Les Institutions). Louis. Brehier. 1995. Charles. 1958 (seria Scriptores byzantini . Constantin et la fondation de Constantinople . în Mitropolia Olteniei. 119. Brezeanu. Academiei. Stelian. B nescu. Bizan ul. A. Besançon. 1976. 1963. 7-8. I-II. 1993. S. Constantin Porphirogenetul. 1994. p. Louis. Critobul din Imbros. 122 . Comnena. 1971. Dic ionar de împ ra i bizantini. Alain. 1963. Ed.II. Paris. L. m rire i dec dere. Brezeanu. I-II. I. Castagnol. 2000. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). 1919.. A. Bucure ti.Bayet. ed. Bucure ti. 1999. 255-258. Chalcocondil. iulie-august. Brehier. Mihai. Paris 1969-1970. Academiei. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Le Livre de ceremonies. în Revue historique. Arta bizantin . Istoria Imperiului bizantin. trad. Delvoye. Bucure ti. Ch. Diehl.. Cazacu. Carte de înv Romanos. Bucure ti. Bucure ti.. Timi oara. trad.47-48. p. Armand Colin. Bucure ti. nr. Imaginea interzis . Arta bizantin . 1969. Le Bas Empire. Ana. p.. Civiliza ia bizantin . B nescu. 1999. Charles. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). Bucure ti. Bucure ti. Ed. Bucure ti. Brehier. Andre. Bucure ti. 1977. 1994. Ed.. Constantin VII Porphirogenetul. Le monde byzantin. Craiova. Expuneri istorice. Alexiada. Da kov. II). Ed. Grecu. 124-143. XV. Stelian. Vogt. Paris. cap. Paris. vol. Bucure ti..

. Fontes Historiae Daco-Romanae. 1987. Eusebiu din Caesareea.1999. Bucure ti. Iorga.vol IV). Bucure ti. S. 1980. Sinteza bizantin . Craiova. în: The New Cambridge Medieval History.4-23. 525-542. Istoria culturii i civiliza iei. V. David. Bucure ti. XXX. nr. Bucure ti. Teora. Bucure ti..1. 1991. Ed. Istoria vie ii bizantine. Andre.. Hussey. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. 1300 (ed. Charles. 1972. în Byzantinische Zeitschrift. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. 1930. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Bucure ti. Filosofia în evul mediu. t.74-114. Nicolae. 1995. Via a lui Constantin cel Mare. Iconoclasmul bizantin. Chicago and London. Diehl. Diehl. 1984. vol. 1987. 1991. 1975. II (sau 1999. David Abulafia). Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". Ovidiu. Bucure ti. Nicolae. Oxford.Diehl. 123 . vol. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. Deno John. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. 30-69. 1974. I-III. V c. Jacoby. Drimba. Bucure ti. Geanakoplos. Bucure ti. Church. Gero. Cambridge. Ed. Figuri bizantine. Byzantium.Al. Georgescu. 1998. Bucure ti. Bucure ti. Diehl.. Nicolae. 1969. Donoiu. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. M. Bizan dup Bizan . Ion. Bucure ti. Bizantinii. Meridiane. Ed. Iorga. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Iorga. Paris 1905. 68. Grabar. Ducellier. Charles. p. 1198-c. Charles. Bucure ti. Etudes byzantines. J. Istoria Imperiului Bizantin. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. p. 1993. 1972. I-II. 1976. Charles. p. 1986. Dosarul arheologic. A. Gilson. p. 1999. Gibbon Edward. Etienne.

vol. Istoria Bizan ului.Kaplan. 118-139. 2008. Louth. Rosemary. 1980. Lemerle. Le Goff. Istoria medie universal . p. Armand Colin. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. Michel. 1198. Morris. 2000. 27. D.. 1968. 1997. Monks and Laymen in Byzantium. The Byzantine empire in the fourteenth century. II (ed. The Byzantine empire in the seventh century . 1415 (ed. 700 (ed. Amarcord. 700 (ed. The Byzantines in the West in the sixth century. p. Civiliza ia Occidentului medieval. 2004. Lactantius. ?. Andrew. 843-1118. IV c. Jacques. Moorhead John. cap. Images et reliques. Paul Fouracre). La consecration et le dedicace de Constantinople. Cambridge. 500-c. 1998.28. Moines et moniales. p. Timi oara. în: The New Cambridge Medieval History. Michael Jones). The Eastern Empire in the sixth century. Paul. 795-824. vol. VI c. p. 1997. Cambridge. Ed. The Byzantine Empire. în: The New Cambridge Medieval History. Istoria picturii bizantine. Ed. Angeliki E. Magdalino. Cambridge. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Cambridge. Michel. Lathoud. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. 1970. Victor. p. Bucure ti. Manolescu. Constantinople et Rome. Bucure ti. 1300-c. 2008. Louth. Lazarev. Paul. în: The New Cambridge Medieval History. I-III. 124 . p. în: The New Cambridge Medieval History. Bucure ti. 700 (ed. 289-314. 2008. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Ferdinand. Cambridge. I c. nr. Laiou. Paris. Paris. p. Instalarea barbarilor (sec. 2004. 93-117. Paris. 1118-1204. p. 180-201. I c. 291-316. 1024-c. vol. 611-643. p. Bucure ti. p. 1925. 500-c. Ed. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). 500-c. vol. Lot. Paul Fouracre). Cambridge. Andrew. Paul Fouracre). Kaplan. Teora. 1924. vol. nr. 1980.223-229. I c. în Echos d'Orient ..V-VII). în: The New Cambridge Medieval History.

vol II. Paris. 1963). Deisis. 349-382. Paris.. Balcani. Teodor. Steven. Bucure ti.. Dimitri. Uspenski. Vasile cel Mare. McCormick.A. Runciman. Ed. Paris. Un commonwealth medieval: Bizan ul.900 (ed. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Aba Iulia. 125 . Isus Hristos . Petritakis. Istoria secret . Polirom.. München. Bucure ti. 1932. Byzantium and the west. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. p. Occident. Rosamond McKitterick). Michael. Zbuchea. tom III.. în: The New Cambridge Medieval History. Histoire de Etat Byzantin. PseudoKodinos. trad. 1970. p. 1962. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". Bucure ti. Romanitatea carpato-danubian XI. p. J. Lumea Bizan ului. Un veac de istorie bizantin (976-1077). Ia i. L. 1994. 1972. Verpeaux.). Bucure ti.prototip al icoanei. Bucure ti. 700-900. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. 2008. Structura social a Imperiului bizantin. Ed.OBOLENSKY. Traité des offices. 1991. Teologia icoanei.Gh. 1972. Bizan . M. Teodor. Ia i. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. G. R. Psellos. Studitul. Enciclopedic .. 700-c. Cronografia. XVI. 2002. Tesalonic. 1974. în Byzantina. St nescu.153173. Ed. Eugen. Procopius din Caesareea.. M. Vasiliev. C. Cambridge. C derea Constantinopolului. c. Bucure ti. Jean. Ostrogorski.. Histoire de l'Etat Byzantin. D.123-133. 1998. 1981. (coord.Gh. 1966. Popi teanu.. A. în Studii i articole de istorie. 1994. Bucure ti. 1971. 207 p.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful