MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

........... 114 5..2 C derea Constantinopolului .....1 Conciliul de la Ferrara ....4 Agonia Imperiului (1425-1453) ..................................Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma........4...........5............. 115 4 .........................4.................. 114 5...............

1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. biserica i coroana. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. Conform unei defini ii clasice. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. Bizan însemna Roma.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . vizigot. juridic vorbind.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. nici ca evolu ie. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . imperiul nu a fost împ r it niciodat . ci doar administrativ. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. elenism cultural. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . conduc torii s i drept spirite rele. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. întrucât st pânirea roman devenise prea întins .2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. 1. Pân în ultimele sale clipe. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. deoarece.1 1. elementul ortodox i cel oriental sau. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. elementul elenist. Bizan ul nu a fost un nou stat. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . administra ia. Purt torii puterii bizantine au fost armata. nici ca schimbare.

Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Noua Rom . Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. aici au tr it P rin ii Bisericii. preia gloria. Bizan ul. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Ca mo tenitor al Imperiului Roman. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul.Rom . i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale.dar i povara vechii Rome. În Bizan ca i în Occident. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. adic al tuturor cre tinilor . conduc torii s i se consider împ ra i romani. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. iat ce-i scrie dojenitor 6 . El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane.

i con inutul imperial. 7 . latina domina apusul Europei. modelul imitat este cel bizantin. pierzându. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. Un commonwealth medieval: Bizan ul. p. Era instrumentul administra iei i culturii romane. Limbi vechi ca aramaica. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. luând i titlul Io . De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. administra iei i comer ului. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. ceea ce era aramaica palestinian cre tin . iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. 1. asemeni celei divine. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. 1. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. Siriana. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu .1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. Persoana suveranului era absolut i sacr . cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. În timp. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. 290. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian.

III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec.1. 2 2.C. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec.C. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . VII). Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 .) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. De i extins în vremea lui. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . De la Augustus (27 a. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. el a fost reunit în 350 i 392. pân în vremea lui Traian (98-117). 2. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. Restaurarea stabilit ii.-14 p. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . în 330.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. st pânea asupra întregului Imperiu roman.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. cea din 395. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461.1 Noul sistem al lui Diocle ian.

2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Treptat se ajunge la revers. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. Schimb rile din administra ie. Prin politica sa reformatoare iscusit . antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. Constantin Chlorus i Galerius (293). sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri.1. reu e te dup asasinarea lui Carinus. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. s preia întregul control asupra imperiului. Galerius (293-311). a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. de stat. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. 2. 9 . unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. ca atare. succesorul de drept al împ ratului Carus. Împ ratul Diocles. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare.împ ra i. Edictul de toleran de la Milan (313). Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. a primului împ rat cre tin.

în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. ele îl proclam pe acesta din urm augustus.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. Dup lupte interne de durat . împ ratul a dispus executarea sa în 354. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). caesar în R s rit. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. cât i dinspre r s rit. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. Magnentiu se sinucide. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. totu i dându. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. episcopul Alexandriei. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. l-a numit pe Iulian. La 380. când Iulian Apostatul (361-363). nepot al s u. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. care st pânea în Italia (340). Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. pentru a face fa rebeliunii. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). iar Constan iu II (337-361) în R s rit. 2. i doar moartea natural a lui Constan iu. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. De acum. fratele mai tân r al lui Gallus. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . 10 . imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. în 353. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. Iulian. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. Continuitatea sub Constan iu II. al doilea nepot al s u. în fruntea c reia se afla Athanasios. caesar în Apus (355).r mân episodice. uzurpatorul p gân al lui Constans. El însu i s-a întors la Constantinopol.2 Statul sub presiune (337-395). pe când î i preg tea trupele din Antiohia. Suspectând loialitatea lui Gallus. Constan iu îl nume te pe Gallus.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II.

Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. Acest pas a r mas impopular. o recunoa tere a st rii de facto.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . A reoficializat p gânismul. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. acordând go ilor statutul de 11 . Valens. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . trimise în ajutor. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. vizigo ii . tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei.vor trece totu i pe plan secund. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. în spiritul lui Constan iu . iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. în vreme ce Valens favoriza arianismul. care a încercat s uzurpeze puterea. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. nepot al lui Constantin cel Mare. mai întâi lui Iovian (363-364). o rud de-a lui Iulian. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. fiul lui Valentinian. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . dup ce de facto for aser linia Dun rii. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie).greuthungi i tervingi . astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. a pornit împotriva lor. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . între Dun re i Balcani. din cauza atacurilor hunice.

1 Pericolul barbariz rii (395-457). Palestina. Sub conducerea lui Alaric. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Ambrozie. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). 2. s-a iscat un lung r zboi civil. a fost opera lui Theodosie cel Mare.2. Domnia lui Arcadius. dup episcopul Romei. Siria. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . Egipt. ci i una de natur politic . având preeminen fa de episcopii Alexandriei. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. episcopul Milanului. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. un general frac aflat în slujba sa. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . Câ iva ani mai târziu. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. insulele din Marea Egee. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . care viza împ r irea Armeniei. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. fiind asasinat de Arbogast. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). Antiohiei i Ierusalimului. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. În aceea i vreme. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. Cre terea influen ei barbare i apus. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . Restabilirea unit ii Bisericii. încheierea unui tratat de pace cu Persia. cea apusean lui Honorius. Rivalitatea între cei 12 . scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. în anul 383. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. a stat sub semnul pericolului vizigot. Asia Mic . Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul.autonomie. iar dogma ortodox este acum des vâr it . în 387. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus.

La 438 Codex Theodosianus. Cele dou naturi 13 . i chiar titlul de magister militum. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. a trimis delega i la acest sinod. cel care a accentuat primatul bisericii romane. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). natura uman fiind precump nitoare. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. Chiril. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest.doi generali ai R s ritului i Occidentului . Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. Nestorie sus inea doctrina antiohian . Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. Papa Leon cel Mare (440-461). Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. Dup victoria asupra arianismului. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. având suflet ra ional i trup. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. marcheaz din nou unitatea imperiului. în afar de p cat.Rufinus i Stilicon . dublat apoi. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Nestorie i pe cel al Alexandriei. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului.

distan ându-se astfel de Constantinopol.1. Ariadna. Astfel. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului.sunt complete i nedesp r ite. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . Fiind arian i barbar. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. monofizi i i reforme (457-518) 3. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. era cel mai influent personaj la Constantinopol. patriciu i magister militum. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. aliindu-se cu tribul isaurienilor.i fiica. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit.1 Lupta lui Leon cu germanicii. proces care f cuse 14 . Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. El îl impusese prin ma ina iunile sale. cât i monofizitismul.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. alanul Aspar. cu c petenia acestuia. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. ci i o important victorie politic . Probabil m celar în tinere e. Dup stingerea dinastiei theodosiene. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. Leon I cur armata r s ritean de germanici. c s torindu. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). stopând procesul de barbarizare a acesteia. împreun cu Pulcheria. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. 3 3. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. pe Marcian ca împ rat R s rit. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471).

Romulus Augustulus. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. În aceste chestiuni interveneau i demele. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. împotriva lui Odoacru. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. Leon II. comandantul diocezei Thracia. a fost un bun administrator i om de finan e. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. au durat pân în 497. Odoacru a trimis în 480. Anastasie I Dikoros (491-518). la rândul s u. ad ugând o moned de aram . urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive.la Constantinopol. dup moartea lui Romulus. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus.i capitala la Ravenna. comandantul g rzii de excubitores. fiul Ariadnei. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit.armata apusean ineficient . 3. acesta. fratele defunctului împ rat Zenon. stabilindu. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . Theodoric. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. pe care Anastasie i-a sprijinit. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. La moartea lui Leon.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . tat l lui Leon II. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor.

asocia ii municipale ce se autoguvernau. a izbucnit r scoala Nika. reprezentând o amenin are pentru stat. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. îns era deja prea târziu. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus).i s ias de sub influen a lor. fost actri . Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). în timp ce Belizarie. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. Pe lâng pericolul extern. pe tot mai înalta 16 . divizându-i pe r scula i.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. comandant al g rzilor imperiale. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. reprezentat mai ales de per i. subîmp r ite în corpuri civile i militare.3. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . îns . Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului.2. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. în 523. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. în 532. Iustinian oscila între cele dou orient ri. a în bu it insurec ia. S-a c s torit cu Theodora. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . a destituit chiar trei mini tri impopulari. Îndat dup urcarea pe tron. Iustinian I (527-565). s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . fiind numit succesor la tron. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. care dobândiser o for deosebit în secolul V. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. Astfel. în urale Nika . bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. influen at i de împ r teasa Theodora.

strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. O sarcin mai important . Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. Ostrogo ii. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. sub comanda energic a lui Totila. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. francii. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. care în bu ise revoltele din interiorul statului. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. La moartea împ ratului. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. Generalul Belizarie. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. O a treia campanie. sub conducerea lui Mundus. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. capitala statului ostrogot. monumentele de ar bizantin . În cele din urm . care îl detronase pe Childeric. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. în prim vara anului 540. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. p trunde în Dalma ia. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. întreprins contra vizigo ilor. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. prima. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . rechemat de la frontiera estic . înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . f r s se loveasc de rezisten . Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. în anul urm tor. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . cump ra i cu aur de bizantini. Ravenna. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. Dinspre vest. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . îi atacau i ei pe ostrogo i. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei.

ci a întregii Europe. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. astfel c acestea au fost pierdute treptat.2. Codex Theodosianus. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). Prin tendin ele sale aristocratice. Un manual de principii de drept. Spiritul cre tin este integrat în ele. Din acest motiv. fiind prescris doar aplicarea lor. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. dup cum o descrie istoricul Procopius. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. Ciuma bubonic . Institutele. Simultan.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). cele 50 de Pandecte sau Digeste. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. nu doar în istoria Bizan ului.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. dar s-a vindecat. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. a completat grandioasa oper juridic . Pericolul supraextinderii. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. numit Codex Iustinianus. 3. având la baz compila ia anterioar . promulgat în 529. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. chiar Iustinian fiind molipsit. prin aceast reform a dreptului. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Interpretarea legilor era interzis . limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. din punct de vedere literar i teologic. Într-un 18 .

a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. iar în Italia exarhatul Ravennei. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. iar. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. Armata bizantin a Italiei. În primul rând. în 585. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor.interval de doar câtorva decenii. împin i la rândul lor de avari. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). recucerite cu trud de înainta ul s u. 19 . a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. Iustinian. Mauriciu. cât i administra ia statului i a armatei. Când Iustin II (565-578). îndeosebi în urma p cii din 591. În 568 longobarzii. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. Maurii au atacat Africa bizantin . ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. vizigo ii redobândesc Spania. nepotul i succesorul lui Iustinian. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. considerat un predecesor al lui Heraclius. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. lipsit de generalul Narses. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. A instituit dou exarhate. în special în mediul rural. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . cel al Cartaginei în nordul Africii. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. mai ales prin reforma themelor. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. ba mai mult. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. În al doilea rând.

În 593 sub comanda lui Priscus. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). Incompetent ca politician. ea deteriorându-se continuu. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. De acum a început tirania lui Phokas. se preg tea de r zboi. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. statua men inerea ideii imperiului roman universal. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. Abia dup 590. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . care nu a mai putut intra în vigoare. dorind r zbunarea acestuia. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. Chosroes II. dar i a diviz rii lui. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. În a doua parte a domniei sale. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. respectiv în Est Theodosie.Testamentul s u redactat în 597. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime.i avarilor de pe Dun re. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. o reluare a vechii partitio imperii Romani. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. când per ii se aflau într-o situa ie dificil .

4 4. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. De altel. aflate sub control bizantin. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. Armean de origine.1 R zboaiele cu per ii i avarii. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . 4.r s rit. iar peste dou zile încoronat de patriarh. care a salvat ara de Phokas. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . Africa i Italia. în contrast cu perioada anterioar . V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Heraclius întitulându-se basileos.1. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. Cu o puternic flot .1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Cu Heraclius I (Herakleios). Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. limba oficial devine acum greaca. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. desigur cu concursul senatului din capital . reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. care reuneau func ii militare i civile. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora.1. Tiranul Phokas a fost executat.

ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. i. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. În nord. au fost r pite i duse la Ctesiphon. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . pentru a putea începe de acolo contraofensiva. Constans II Reformatorul. nu el a fost autorul institu iei themelor. 22 . încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. tuns i c lug rit. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. p trunzând în Palestina i Siria. comandant în Anatolia. pentru a face fa pericolului din r s rit. per ii l-au alungat îns . situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). soarta imperiului devenise grea în r s rit. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. ci unul dintre urma ii s i. totu i. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. dup cum s-a v zut. i la începutul domniei lui Heraclius. Priscus. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. ea reprezenta un pericol pentru stat. în 611. dup cum arat istoriografia nou . angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas.anterioar . cucerind Damascul. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615).

În anul urm tor. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. ahrbaraz. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . Heraclius. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). flota slav fiind complet distrus la 10 august. în anul urm tor. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. având concursul patriarhului Sergios. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. dup reînnoirea p cii cu avarii. ci. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. la Ierusalim de c tre 23 . Heraclius se îndreapt spre Armenia.Heraclius a reformat i administra ia central . Cruce . i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. basileul reia campania împotriva per ilor. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. r zboiul bizantino-persan. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. bulgare i gepide atac Constantinopolul. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. dup o campanie de o amploare f r precedent. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. unde au distrus templul lui Zoroastru. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. Între 622-628 s-a desf urat. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. Dastagerd. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. inclusiv Ganzak (Tabriz). Reinstalarea Sfintei Cruci . de unde plecase cu apte ani în urm . în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. fiul acestuia. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . Cu acest sistem complex de reforme. dup ce a ocupat Chalcedonul. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. fiind superiori pe mare. Având nevoie de resurse financiare. Dup ce întreaga iarn . În schimbul unor mari sume de bani. De i Chosroes II fusese învins. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. Constantin III. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. aduna i astfel. în mai multe etape. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . pentru a. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i.

monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . deschiderea erei hegirei. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. Atât ardoarea religioas .1. ascensiunea lui Mahomed. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. În aceast situa ie. 4. 24 . a trecut aproape neobservat . a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. de abia redobândite cu atâta trud .însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. cel al monoenergismului. interzicând orice disput teologic .1. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. doctrina energiei unice . Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine.dup moartea lui Honorius. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. no iune voit vag . Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. cât i de c tre papalitate . expus în 616. Sophronios (634).2 Confruntarea cu Islamul. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. cât i dorin a de glorie. Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. Imperiul islamic arab se formase. Era invaziei arabe.

al celei de-a doua so ii. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. în schimb au refuzat coregen a Martinei. fiul cel mare al Martinei. Egiptul. doar 15 ani. fiind definitiv pierdut . acordând fiului mai mic. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). ca augustus. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 .Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. în capital . Heraclius. Soarta Siriei era acum pecetluit .asediat îndelungat. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). Heraklonas. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. titlul de caesar.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . În 638. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. care în cele din urm s-a retras. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. David. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . cel mai grav. Dup aceast înfrângere. În acest fel. câ tigând o victorie zdrobitoare. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . obosit în luptele contra per ilor. Constantin III. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. iar musulmanii au invadat Siria. a preferat o retragere tactic . acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. aflat pe malul microasiatic. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). nerenun ând îns la uneltiri. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. Constantin (III). El a fost înfrânt. În zadar îns . la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. iar fiul Martinei. Heracliu. în frunte cu Alexandria. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it.

Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. c ruia i s-a t iat nasul. Muawija. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. Nu a putut ocupa ora ul Amorion.expansiuni arabe. Colosul de 26 . fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. ca coîmp rat. Othman. cu toate c . a fiului lui Constantin III. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. c reia i s-a t iat limba. dar a pustiit zone întinse. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. fapt ce a permis lui Muawija s . Amr. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. care a fost castrat. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. alungând garnizoana arab . ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. pe atunci în vârst de 11 ani. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . succesorul acestuia. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). viitorul calif. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. atacând insula Cipru. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). Tronul a revenit lui Heraklonas. Controlând deja Siria i Mesopotamia. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. cât i a lui Heraklonas. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi.i sporeasc flota în mod considerabil. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. încoronarea lui Constans II (641668). Constantin III a avut mai mul i sus in tori. a murit deja dup trei luni de regen . Constans devine la 14 ani singur st pânitor. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. Dup asasinarea lui Omar I. i a lui David. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea.

devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata).i redefineasc priorit ile. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . Împ r irea administrativ mai veche. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. dac fiul prelua condi ia tat lui. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. Anatolikon. pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). p strându-se în interiorul themelor. una din cele apte minuni ale lumii antice.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . în provincii (eparchiai). ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . nu a fost anulat imediat. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. La origine themele erau unit i militare. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic .aici. Constantinopolul a fot silit s . Imperiul nu mai depindea de mercenari. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. Abia r zboiul civil din califat (655-661). Soldatul membru al themei . Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. a fost demontat. înaintea interven iei armatei imperiale.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . provocat de succesiunea lui Othman. Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. al conduc torului themei.din secolele VII-IX.Opsikion. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. 27 . În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000.

Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. exilat la Chersones. multe comori fiind trimise la 28 . Au fost create trei noi demnit i ministeriale. Lui Maxim M rturisitorul. în Crimeea. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. dou energii sau voin e. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. fiind acuzat de înalt tr dare. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. alt adversar al monothelismului. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . protoasekretis. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . a schimbat planul. mutarea re edin ei sale în apus. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. Constantin (654). Un alt demnitar. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. v zând atmosfera de la Roma. Mai întâi. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). Exarhul Olympios. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). f r succes îns . func ia logothe ilor. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului.i astfel un du man de moarte. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . r spundea de cancelarie. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . fiind implicat în luptele navale cu arabii. Un an mai târziu. Herakleios i Tiberios (659). la Syracuza. f cându.

Luptele decisive se d deau îns pe mare. în imediat apropiere de Constantinopol. capii conspira iei fiind executa i. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. mare parte a flotei sale fiind ars . i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. ceea ce a atras mi c ri populare ample. mai ales în Cartagina. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . 29 . la Constantinopol. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. începând din 663.peninsula Kyzikos. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . Cu toate acestea. cu ora ul Smyrna (672). În timpul ederii sale în Sicilia (663668). acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). jefuind sistematic peninsula.Constantinopol. o baz sigur de opera ii.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). dar mai ales la Syracuza. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. pân în 678. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. fiind atacat în apropierea capitalei. În acest fel.au fost nimicite de bizantini. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. au devenit continue. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . domnia sa fiind dominat de r zboaie. atacuri ce au continuat veri în ir. a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . Exarhul Ravennei. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor.1. inven ie a sirianului Kallinikos. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. În acest fel 4. iar resturile ei scufundate de o furtun . fiul i succesorul lui Constans II. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios.1.

f r prea mare consisten i unitate. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . Bulgarii. sub conducerea hanului Kubrat. Pentru câteva secole. Dup moartea lui Kubrat. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . ducând tratative cu biserica roman . Înfrânt în fapt de bulgari. sub hanul Boris (852-889). prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. În vreme ce în secolul VI. se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. o parte dintre ei. astfel c împ ratul a dispus. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). ceva mai devreme. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). armata bizantin a trebuit s se retrag . a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate.Uniunea celor apte triburi . convocarea celui 30 . slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . pl tind i tribut. La Dun rea de Jos. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). i-au f urit statul cu capitala la Pliska. din 678. Victoria Bizan ului asupra arabilor. înrudit cu hunii i avarii. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. acostând în nordul gurilor fluviului. cea r s ritean .promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. s-au îndreptat spre apus. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . Dup cre tinarea for at . dup ce i împ ratul se îmboln vise. F r nici un rezultat. devenit prin botez Mihail. în frunte cu Asparuch. din partea cea mai vulnerabil . astfel statul bulgar era recunoscut de jure. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz.

Dorind s guverneze singur. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. 705-711). Heraclius i Tiberius. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. Paul i Petru. În 688. 31 . Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. în ciuda r zboaielor ulterioare. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe.de i senatul i armata erau împotriv . în plan politic i bisericesc. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. care înc era în via . stabil pe termen lung. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. a dispus s le fie t iat nasul (681). acesta devenind astfel coîmp rat. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. au fost spânzura i. Treimi. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. avea îns înclina ii despotice. Abd al-Malik. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. dup pilda bunicului s u. papa Honoriu I i Macarie. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). invocând guvernarea dup modelul Sf. un sclav i un cal. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. Pyrrhos. La fel ca tat l s u. Dup ce le-a retras titlurile . proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. patriarhul Antiohiei.

Posibil ca aceast them . i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. Anatolikon. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. Pentru a ap ra zonele de grani . Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. atât din Balcani. mai ales în thema Opsikion. Byzantium in the Seventh Century.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . pe plan intern. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. Iustinian II a creat. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. ca i armenii. a ez ri de akritai. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . care doreau s scape de povara revoltelor acestora. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. poate i Samos. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. 1997. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. ea constituind fundamentul economic al themelor. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. Slavii în nemul umirea lor. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. o categorie de 2 John F. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. Cel mai probabil îns . Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). a cor bierilor . Cambridge. În general îns . în acord cu califii. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. 32 . înclinând s se supun arabilor. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. furios. Nu este sigur c legea agrar . cât i din Asia Mic . oscilau în rela iile cu Bizan ul. împ ratul. Haldon.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. în contextul ascensiunii musulmane. a c rei origine nu a fost clarificat .

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

El a fost un adept al ereziei monothelite. l-au detronat i orbit. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . retr gându-se ca monah la Efes. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. cu a c rui fiic s-a c s torit. retr gându-se la Salonic. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. Noul împ rat. din thema Opsikion. Bulgarii.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . protoasecretisul Artemios. originar din nordul Siriei. pentru a distruge flota musulman . pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. împreun cu fiul s u. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. va curma orientarea monothelist . La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. aliat cu Artabasdos. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. un politician mult mai capabil. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II.4. în 715. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion.1. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. au f cut incursiuni de prad în Tracia. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. De i r scoala fusese început de armat . În fa a pericolului arab. fiind depus i înlocuit. strategul themei Armeniakon. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). asediind capitala imperiului. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. strategul themei anatoliene.

le venera nu dup obiceiul grecilor. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron.1. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. Episcopii iconocla ti . O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus .3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . de c tre scriitorii ortodoc i. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. fiind încoronat la Hagia Sophia. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. a sf râma ). Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. 4. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. accentuând cultul crucii. nefiind oficial ostil imaginilor. Criza se anun ase de mult vreme. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. c reia. în contextul luptelor împotriva arabilor. imagine . care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). Iconoclasmul (gr. 37 . eikon. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. implicit de popula ia din Asia Mic . Ra iunile politice i strategice.Constantinopol. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat.. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. klaein. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. Biserica armean .

de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. Inseparabil de tradi ia liturgic . Dalma ia. Eparhiile Romei din Grecia. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. care a r spuns: eu sunt basileu i. ca om. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. totodat . de origine sirian . Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. inclusiv describilitatea. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. În consecin . Teologii ortodoc i. dar atunci când Hristos a devenit om. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. pe de alt parte. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. Mai mult. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . Aceast func ie central a imaginilor religioase. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. Respingerea imaginilor/ icoanelor. asemuindu-le idolilor. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. imaginile lui Hristos. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. Conform opiniei iconodulilor. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. Ioan Damaschinul. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. a ap r torilor imaginilor. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. doctrina întrup rii. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. a icoanelor.

iar Amorium. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. a început negocierile cu bulgarii. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . Dintre ei. noul calif de la Damasc. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale.biserica). Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. Pentru a câ tiga timp. Atât introducerea politicii iconoclaste.Anastasie II. 4.1. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. un altul a murit dup ce a fost orbit . Leon III (717-741) impune o nou dinastie. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. În afara aspectelor teologice. Iustinian II i Philippicos. În consecin . La începutul verii. Leon. patru au pierit executa i Leontius. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. în 787. Tiberius III. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . Planul musulman din 39 . imperiul se afla în pragul ruinei. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). cât i în cea secular . care a comandat trupele bizantine. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. iar un altul Theodosios III c lug rit. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . În ciuda succesului în sfera teologic .

astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. În prim var . Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. miliaresion.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. pentru a aproviziona trupele asediatoare. a principalului drum spre Caucaz. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. Paralel cu zidurile lui Theodosius. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. i înt riri de trupe de uscat. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. Muslamah. au trecut de partea bizantinilor.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . care ie ise din uz.va avea drept rezultat. Majoritatea solda ilor trimi i de calif. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. fiul lui Leon III. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. Fostul împ rat a fost executat. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. cu fiica hanului (733) . Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . îns în tab ra arab a început foametea. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. iar partizanii s i aspru pedepsi i. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . i astfel s -l captureze pe Anastasie. flota arab a început blocada pe mare. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. La începutul lui septembrie. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. flota arab în retragere fiind incendiat . Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic .

fiind redactat în limba greac . victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius.anume prin mutilare (t ierea nasului. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . dup cum. Ecloga (selec ie). Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. În Opsikion. orbirea). mâinilor. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. Thema Anatolikon a fost divizat . iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. digestelor. codicelor i novelelor lui Iustinian. interese promovate de împ ra ii isaurieni. în 732. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. o them la fel de mare. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . Themele din Asia Mic au fost restructurate. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare.r sunet. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. iar sodomia era pedepsit cu moartea. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient.raportate la secolul VIII . 41 . În 726 public un nou cod de legi. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. cu centrul la Efes. o nou codificare a dreptului bizantin. Avortul a fost scos în afara legii. Ecloga a avut ulterior o proast faim . o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie.

fiind de la Constans II. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. 42 . a ocupat capitala. astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). strategul themei Thrakesion. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. în schimb patriarhului Anastasios. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. ginerele lui Leon III. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . fie pe Artabasdos. În prim vara anului 743. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. a pornit spre Opsikion.i p streze func ia. Ajuns în Bithynia.4. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). Artabasdos. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). Constantin V i-a îng duit s . Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. Artabasdos. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion.1. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). n d jduind s . singurul împ rat care a murit în patul s u. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. de unde a adunat o tiri. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . care de fapt fusese asasinat. A guvernat ini ial pu in. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. refugiat în Amorium. Constantin.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. îns i-a redat stabilitatea. se sim ea i el îndrept it la tron. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan .i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . Nikephor.

prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. În 746 Constantin. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. inut în palatul imperial din Hiereia.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. 43 . R zboiul civil. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. în imediata vecin tate a bulgarilor. profitând de r zmeri ele din califatul arab. care durase mai mult de doi ani. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. a hot rât nimicirea icoanelor. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. a pornit ofensiva. unde ocup Germaniceea. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. imperiul putând începe ofensiva. dup ce a divizat thema Opsikion. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . Conciliul de la Constantinopol din 754. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . dar i de o grav criz intern . propriet ile mân stire ti fiind secularizate. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). folosind regimentele create de el (tagmata). Pa aceast baz împ ratul atac Siria. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. În r s rit. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. Prin cele ase tagmata. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor.

Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. dar a l sat o crunt controvers teologic . prin iconoclasmul s u impus for at. Cu toate acestea. a mân stirilor în Imperiu. Constantin a trimis ambasadori. la franci i papalitate. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. chiar prin teroare.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. Totu i. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. fapt v dit în 774. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . 4. În vara anului 775. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. a dus în final la pierderea Italiei. a l sat o armat mai puternic .1. în thema Opsikion. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. în încercarea de a recupera Ravenna. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. Prin crearea de tagmata. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . Doar Vene ia i câteva insule. reprezentantul aristocra iei protobulgare. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. prin pruden a 44 . a ob inut succese în Thracia. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . dar nu a ini iat nici o ac iune militar . Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. la lombarzi. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. ani în ir.

pe eunuci. Dup câteva luni. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). a fost convocat în Biserica Sf. în care cuplul imperial nu mai era viabil. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. fiul Constantin fiind minor. Irina. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. În schimb. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. având în acest sens acordul senatului. un politician chibzuit i slugarnic. originar din Atena iconodul .2. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. de Irina. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. Tarasios. Leon IV moare otr vit.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. se pare. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. ei fiind exila i la Chersones. Irina. reconvocat în 787. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. Conciliul. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. având prezen de spirit. dup alte p reri din cauza tuberculozei. reprezentat mai ales de monahi. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. Conciliul. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. Lipsindu. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. noul patriarh. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. pe lâng biserica oficial .i modera ia sa. 45 . se baza pe func ionarii iconoduli.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. logothet al po tei i consilier i pe preo i. protoasecretis-al Irinei. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. o împ r teas cu voin de fier. 4. a ap rut o nou ramur radical cre tin . Irina. armatei i al constantinopolitanilor. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic .

fratele lui Leon IV. Nikephoros. Ca urmare a expedi iei din 783. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . aleas pentru el de Irina. Solda ii loiali Irinei. pe atât de incapabil în planul politicii interne. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. exilat în Sicilia. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a.i discredita fiul. Irina nu a consim it s renun e la putere. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor).Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. Doi ani mai târziu. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. purtând titlul de basileus. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. cât i al iconocla tilor din imperiu. Ea a f cut concesii financiare bisericii. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. divor instigat tot de c tre mama sa . împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. s tul de presiunile adep ilor mamei sale. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. ponegrit de istoriografia oficial . Irina a fost pe cât de ambi ioas . De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. ruinând finan ele statului. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. cump ra i cu promisiuni de putere. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. silit s abdice. Prin asocierea mamei sale la domnie. împ ratul moare. La câ iva ani. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . în 46 . s rb torind 40 de zile cu mare fast. Theodota. în timp ce Constantin a devenit coregent.i d duse acordul pentru divor .

Starea statului bizantin era ubred . Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean.urma p cii încheiate. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802).i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. mai apoi în Lesbos. ca fost logothetes tou genikou. unde a murit un an mai târziu. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . ad ugând la acestea înc 8. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. Împ ratul Nikephoros. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. exilând-o pe insula Prinkipos. devenind format coîmp rat cu Irina. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . Dinspre nord amenin area bulgar . 4.2. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal .

Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). iar rela iile cu biserica deveni tensionate. f r aceste m suri. Un bun teolog i istoric. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). cum le-a numit istoricul Theophanes. inclusiv a zonelor maritime. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. f r a l sa impresia c impune noi taxe. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. Istriei i Dalma iei.Thrakia i Hellas. atâta vreme era probabil de provenien arab . 48 . Adrianopol. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. C m t ria a devenit monopol de stat. a fost necesar . chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . refuzând s mai pl teasc tribut acestora. exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. Ortodoxia sa era suspect . pe lâng cele existente . împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). acuzându-l i de patima pederastiei. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . Thessalonik i Dyrrachion. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei.cau iunea mutual . Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni .mân stiri i biserici. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . Makedonia. Din 805.

În defileurile Balcanilor. fiul lui Nikephoros. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. în octombrie 811. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. îng duitor cu to i. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. În prim vara anului 809 Krum. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. a distrus ora ul Pliska. cumnatul lui Staurakios. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. Mai mult decât catastrofa militar . el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. atac i cucere te Serdica. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. inclusiv curtea hanului Krum. reintegrând-o sistemului defensiv. Iconocla ii. R mâne în c o enigm . secta se r spândise în Asia Mic . dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. în 49 . Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). Din tigva împ ratului. au fost din nou supu i persecu iilor. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). i el r nit în lupt . senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric.instalat de curând pe tronul din Pliska. Începând cu Mihail I Rangabe. Staurakios. a fost proclamat împ rat de c tre armat .

emiratul de Melitene. În aceste momente nu numai împ ratul. Mihail. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. retr gându-se pe insula Prote. continuând linia politic început de modelele sale. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). A învins punctul de vedere al lui Theodor. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. originar din Anatolikon. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). Mihail II. Fiul s u cel mare. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere.i impun voin a în Occident. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. Cum Imperiul refuz .2. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. Leon III i Constantin al V-lea. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). unde moare în 845. în apropiere de Adrianopol. Dup ce a recucerit Mesembria. Leon Armeanul.3 Reac ia iconoclast . armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. 4. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. iar aceasta înf ptuit . patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Theophylact. dar i materiale necesare focului grecesc. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . strategul Leon. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). care în 811 fusese declarat coîmp rat. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. au fost scopi i. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . i fratele acestuia. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. Leon. a p truns în Constantinopol f r rezisten . Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). Disensiuni Theophilos Leon V. dar nu a fost un bigot.

iar Toma. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Cu fiul i succesorul acestuia. i deopotriv impunerea iconoclasmului. Înv atul Ioan 51 . este declarat coîmp rat. fiul mai mare al lui Leon. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. Omurtag.a vener rii icoanelor. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. a intrat în Adrianopol. Sembat. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. regele hunilor. De Cr ciun.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. acesta schimbându. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia.i numele în Constantin. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. dar a aflat curând c armata sa nu. unde criza intern izbucnise. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. reu ind s scape. a devenit general al federa ilor. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. Leon a sporit influen a adep ilor s i. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. Leon a înt rit în grab fortifica iile. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva.

iar bogata m n stire Stoudios. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. i punându-se. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. amânare care i-a fost fatal împ ratului. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. Astfel. patriarhul Nikephoros s-a opus. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. din ra iuni politice. la rug min ile împ r tesei Theodosia. împreun cu fiul s u. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). respingând-le astfel pe cele din 787. Sophia. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. general al federa ilor din Asia Mic . cea mai important din Constantinopol. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. silit s capituleze. a fost 52 . a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. pe o pozi ie iconodul . Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . i fost tovar de arme al împ ratului. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. un curtean devotat împ ratului. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . Thoma Slavul. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. a fost trecut în proprietatea imperial . Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. La vestea acestor inten ii. un bun militar. Prin persecu iile aduse iconodulilor. inclusiv la abatele Theodor Studitul. conduc torul mi c rii iconoclaste. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. inteligent. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . dar altminteri grosolan i incult. zis Slavul. dar i prin duritatea instaurat la curte. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast.Grammatikos. în Sfânta Sofia. în fa a altarului din Sf.

Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. Theodora. precum i un bun cunosc tor al teologiei. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. coîmp rat din 822. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia.schingiuit i executat. Cu toate acestea. 53 . în r s rit i în Sicilia. Theophilos (829-842). locul de ba tin al lui Al-Mutassem. În iulie 838. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. a poruncit incendierea cor biei. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. Califul. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. pentru a se r zbuna. înaintând spre Mesopotamia. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. cea mai important fort rea din Anatolikon. patria lui Theophilos. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. exploatând disensiunile din tab ra arab . Împ ratul a fost poet i imnolog. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. În 838. în 841. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. distrugând Sozopetra. Theophilos a reu it. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. a ocupat Ankyra i Amorion. urma ul lui Mamun. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. cu ajutorul maurilor spanioli. Theophilos a fost auster i drept. Cu toate acestea. fiind educat de Ioan Grammatikos.

Theophilos las în urma sa un fiu minor. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . a deschis noua epoc . a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. Photios.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. apoi i politic . Bardas i Petronas. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. Nu dinastia amorian . Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. Bardas. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. De i cei mai mul i erau din r s rit. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. 4. magistrul Sergios Niketiates. se pare un unchi al Theodorei. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. Începuse o nou perioad . În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . ci domnia nelini tit a ultimului amorian. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului.3. mai întâi de ascensiune cultural . favoritul ei. Mihail al III-lea. dar mai ales logothetul dromului Theokistos. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. Dup defensiva în Europa i Asia Mic .

atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. devenind singurul sfetnic al Theodorei. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . 55 . la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. dup dou veacuri de defensiv . Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. Disputa s-a înte it mereu.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Bardanes. pân ce studi ii au fost excomunica i. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. mul i fiind extermina i. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. În 853. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. în ciuda unor insuccese de pân atunci. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. Sprijini i de patriarhul Methodios. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. Cultul.

Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. Conduc torul real al statului. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. un veritabil ascet. Bardas a ac ionat în for . numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. ajuns la majorat. al politicii de la curte era Bardas. una în favoarea lui Photios. Constantinopolul. fiind perceput ca un desfrânat. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. Patriarhul Ignatios. victim a diverselor influen e de la curte. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. predate în limba greac . S-a interesat întotdeauna de armat . adesea necuviincioase. Theodora a fost for at s renun e la regen . considerat un al doilea Nero. În ciuda unei purt ri compromi toare. cealalt în favoarea lui Ignatios. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). din nemul umire. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. f r a fi devenit un mare împ rat. Petronas. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. acesta primind din 862 titlul de cesar. A urmat o perioad agitat . Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . când tân rul Mihail al III-lea. oricum. fiind înconjurat. apelând mereu. unde se studiau cele apte arte liberale. În imperiu s-au format dou partide. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. la Roma. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. a fost îns i vehement criticat de preo i. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. se ocupa de chestiunile militare. el a fost totu i un dinast talentat. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . strategul themei Opsikion. dup cum un alt unchi al basileului. 56 . Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. fiind înc lcate normele de însc unare (858). Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan .

strategul Petronas. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . El a luat partea lui Ignatios. Solu ia a v zut-o Bizan ul. Respingând un atac al lui Omar. Dup secole de r zboaie defensive. ea devenind de acum. în 863. ca i de o apropiere franco-bulgar . Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. au fost misionarii trimi i în Moravia. Motivul corespundea realit ii. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. din Salonic. Pe scaunul Sf. dorind s evite influen a clerului franc. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. cunoscut cu numele de glagolitic. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . De la numele 57 . al c rui vis era înt rirea universalismului roman. Ini ial. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. de fapt în dialectul macedo-slav. derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. dup retragerea ru ilor. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. bicefal . sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. Chiril i Metodiu. urmând s traduc Biblia în limba slav . Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. fratele lui Bardas. Trecând la ofensiv în Asia Mic . în Asia Mic . politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. în persoana lui Nicolae I. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Petru se afla un pap capabil. în cre tinarea atacatorilor. începând cu 863. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. El a trimis deciziile sale sinodale papei. ofensiva bizantin a fost mai prudent . renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). în fapt. refuzând s -l recunoasc pe Photios. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri.

ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . numele împ ratului. care era de condi ie modest . i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . Cu aceasta. În schimb. în Marea Neagr . veni i din Moravia Mare. Mihail al III-lea se aliase. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. cu Vasile Macedoneanul. La botezul s u a participat basileul bizantin. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. În urma activit ii lui Clement i Naum. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. fie de la franci. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. atacând mai ales dogma occidental filioque. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . dar i în fa a presiunii militare .acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. a întors spatele Bizan ului. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. îns . Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. Spre bucuria lui papei Nicolae I.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. asasinându-l cu acordul imperial. principele bulgar acceptând numele de Mihail. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. de c tre români i ru i. misiunea a fost finalizat de franci. În Moravia. cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. spre nenorocirea sa. Vasile. primind func ia de parakimomen. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol.a flotei. vrând s ob in o biseric independent . Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. declarându-l asociat la 58 . Procedând invers decât moravienii. bulgarii au cerut misionari de la franci. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . fie din Roma. Împ ratul a scris papei. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. viitorul împ rat. de unde avea s fie preluat i de sârbi. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. bizantinii fiind prea departe. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte.

ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. când a fost excomunicat Photios. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule.i statutul de mare putere european . ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare.3. care va prelua tronul imperial. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. Adrian II. împ ratul din Apus. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). Photios. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . Ludovic II. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868).domnie. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878).2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. în prezen a lega ilor papali. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. fosta amant a lui Mihail al III-lea. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. La încheierea conciliului din 869/870. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. fa de patriarhia de la Constantinopol. prin delega ii ei. 59 . oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. În anul urm tor. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. Motivul a fost în primul rând unul politic. Imperiul redobândindu. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. 4.

Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. inspirat din Eclog i Prokeiron. La moartea lui Vasile I. va deveni din 893 patriarh. Ca bun orator i scriitor. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. Alexandru. În 872. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. de i Moravia a r mas supus Romei. pe cel de-al treilea fiu. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . pe tronul imperial va urca fiul s u. iar în 879. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. dup moartea prematur a lui Constantin. Stephanos. Alexandru. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. un despot arbitrar. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. dar blând. Leon. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. ori poate al lui Mihail al III-lea. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Pentru a p stra tronul în familia sa. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . un iubitor al luxului. capitala statului. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. sîrbii. Tephrike. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. poart supranumele de cel 60 . Fratele mai tân r. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. În plan juridic. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . în timpul lui Mihail II (820-829). Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. fiind asediat i distrus .

Împ ratul devine singura putere legislativ . Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. Nicolae Misticul. conduc tor al administra iei imperiale. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. Un al doilea patriarh. Tezaurul era administrat de un chartularios. Titlurile cele mai importante în imperiu. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. erau cele de cezar. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. nobilissimos i kuropalat. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic .i atribu iile avute în secolele anterioare. c ruia i-a fost discipol. va fi i el înl turat prin ordin imperial. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. Prin novelele sale. Opera sa const în oracole poetice. Func ii deosebite aveau eunucii. judec tor suprem în stat. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. pierzându. aliatul lui Vasile. La preluarea tronului. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. Zoe. imnuri i un tratat de tactic militar . incluzând i pasaje din Prokeiron. Senatul are doar o aparent importan . De importan deosebit a fost opera sa legislativ . comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. dup basileu. Important era func ia de eparh. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. cea de basileopator. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. acesta reglementând via a capitalei.

arul. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. amenin ând Constantinopolul. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol.de func ii. au provocat arului bulgar mari pierderi. Neavând suficiente trupe în Europa. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. ad ugându-se noi func ii. Înainte vreme. iar pentru a evita concuren a. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. trecând Dun rea. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . s primeasc dona ii. a invadat Tracia i Macedonia. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. În plus. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. f r o aprobare imperial expres . Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. arul a 62 . Dup o perioad de pace. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). bun oar în cea de strateg. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Concomitent. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii.

ungurii. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. În r s rit. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. În vest. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . care ajungeau pân în Cilicia. Armenia era expus raidurilor arabe. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. dar i ru ilor. reluând r zboiul cu Bizan ul.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. Leon s-a 63 . Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Deasemeni. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. Ini ial. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. fiind ridicat la rangul de august . Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). Astfel. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. Constantin Porphyrogenetul. În 902 ei au cucerit Taormina. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. Simeon i-a respins pe unguri. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. botezat doar cu trei zile înainte. dup moartea cele de-a treia so ii. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. Oleg. La Adana. Cu ajutorul nomazilor pecenegi.

pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . cu mare efort.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. ci chiar coroana imperial . în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. i-a adus în preajm oamenii s i. dar Alexandru. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. În condi iile frac ion rii puterii politice. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. care î i consolidase puterea. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). La moartea sa. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. îndep rtând sfetnicii lui Leon. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. fiind asigurat . Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. murind în iunie 913. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. continuitatea dinastiei macedonene. Nicolae Misticul. Implicit. 4. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial .3. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. A închis-o pe Zoe la mân stire i. principalul regent. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . a început r zboiul cu bulgarii. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

12 for a i s abdice. 18 au fost mutila i prin castrare.sudul Armeniei i va asedia Edessa. demonstrându. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. ori coîmp ra i. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. 12 au murit în m n stire sau exil. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. Este perioada când Bizan ul. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. tefan i Constantin (944). Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. În Bizan . fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. amenin imperiul la Dun re. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. fie ca împ ra i. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. 3 au pierit de foame. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. scoaterea ochilor. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. se decima ea îns i. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. astfel c 68 . care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. Astfel. a eunucilor sau armatei. În 944 un nou atac rusesc. atac respins cu ajutorul focului grecesc. înjunghia i. t ierea nasului sau a mâinilor. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. spânzura i. de strad sau militare i 65 de detron ri. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale.i întreaga for . 34 au murit în patul lor. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. sugruma i. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. 20 au fost otr vi i. permi ând ulterior. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. în frunte cu marele cneaz Igor. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . Dup înfrângerea ru ilor.

Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. ambele încheindu-se cu câte un regicid. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. Iustinian. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. ars de viu. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. Dinastia isaurian a dat patru domnii. nepotul s u. Cel culpabil era supus torturii pentru a. aceast maladiei a purpurei . în 813. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. ci întreaga familie. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. iar Romoanos Lecapenos. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie.i dezv lui complicii. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. din care patru împ ra i au murit violent. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. doar nepo i.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. Leon I fusese m celar. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . Leon V n scut în Armenia. gineri sau copii adopta i. uzurpatorul lui Leon V. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. Mai rar era tuns i c lug rit. cea frigian trei. tocmai pentru a descuraja asasinii. oricare centurion. Romanos folosise acela i procedeu. tras în eap . Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu.fiul lui Mihail Rangabe. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. oricine putea fi îndrept it la guvernare. dup cum s-a putut deja observa. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. Mihail II.

fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. general. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. arhitectur . 70 . Nu a fost doar un oarece de bibliotec . armele sau în el ciunea. pictur i muzic . fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. În plan extern. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . ambii viitori împ ra i. administrator. a preluat astfel personal i efectiv puterea. guvernator al provinciilor. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. i restul lumii. continuau în sudul Italiei. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . astronomie. orice mijloc era binevenit. aurul. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. cu suveranii Orientului i Occidentului. ci excelen ii s i generali. sculptur . Olga. Despre ceremonii. evident cel bizantin. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. cu audien e pentru solii str ini. Constantin. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. exila i i apoi uci i. Elena. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. botezat cu pu in vreme mai înainte. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. Chiar marea cneaghin a Kievului. Era iscusit în matematici.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . luând numele so iei împ ratului. reu ind s recucereasc Adana. Luptele. Constantin a fost un împ rat-c rturar. trupele bizantine. duse f r angajament deosebit. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. Despre administrarea imperiului). Despre theme. împ ratul legitim. ci un abil administrator al statului. chiar dac nu a condus personal campaniile militare.

care murise . Constantin a continuat politica acestuia. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. apoi în 947 când tefan.c zând de pe cal. curmale i smochine). fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. în locul lui Theophilaktos. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). 4. Cu toate acestea. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). La conducerea bisericii. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. împ r teas sub numele de Theophano. Bardas Phokas.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. o acuz pe Theophano. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. Istoriografia bizantin . De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. fiica unui cârciumar din Constantinopol. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. el preferând s . c l-ar fi otr vit. sistemul themelor intrase de acum în declin. a preluat comanda suprem a armatei. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale.3. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. Bringas. care are un apetit nes ios pentru intrigi. c reia îi era pe deplin supus.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. a urcat ierarhia de la curte. un politician talentat i experimentat. de i ar fi avut suficiente motive. mare drongar i parakimomenos 71 . urzind intrigi împotriva împ ratului. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. Dup înl turarea Lekapenilor. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. femei destr b late. devenind logothet al tezaurului. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. nora împ ratului.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa.

El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . Politica fiscal dur a provocat. i ea. În vara anului 960. probabil otr vit din ordinul so iei sale. func ie rezervat eunucilor. nemul umiri în imperiu. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. armatele bizantine. de origine armean . se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. ca r splat pentru meritele sale. A fost practic o lovitur de stat. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. conduse de generali de excep ie. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. fiind mai degrab un ascet. continu seria marilor victorii. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. strategul-autocrator al Asiei. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. a teritoriilor cucerite în r s rit. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). un politician abil i cu o râvn f r egal. împotrivindu-se liberei ini iative. Cu aceasta. Pe plan extern. bizantinii au cucerit ora dup ora . Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. i aici. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. Aleppo. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. în timpul s u aceasta 72 . acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului.

cu Aleppo. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). în loc de patru. De acum. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. cum încercase i Romanos Lekapenos.i pozi ia economic . R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. În acest mod. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. lucru d un tor statului. Cu sarcasm. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . Anexat a fost deopotriv Cilicia. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. continuat de cei doi urma i ai s i. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. încercând chiar s le m reasc . Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. apelând la argumente teologice i morale. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. o alt parte.înt rindu. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. care la scurt timp au avut un succes impresionant. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. cei boga i pe cei boga i. În schimb. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. Principiile. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. 73 . cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor.

condus de episcopul Liutprand din Cremona. Înainte de încoronarea sa. Bulgaria. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. Din cauza politicii fiscale. atr gându. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. Dup trei ani de foamete. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. au primit drept plat biciuirea. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. a fost o victim u oar pentru ru i. sl bit de lupte interne. o solie. În vara lui 968. f cuse destule concesii bulgarilor. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. s-a instalat la Preslav. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. În 968. Cei doi urmau s se c s toreasc . dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu.i prin m surile sale i du m nia clerului.Între timp. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . de 74 . Theophano. capitala aratului. a luat drumul Constantinopolului. Boris al II-lea. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. neglijat de împ rat. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean.

i legitimeze calitatea de împ rat. Theophano. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. De i asasin i uzurpator. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. a înconjurat cetatea.Cr ciun în 969. Theophano. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. a fost exilat pe insula Prote. reu ind s ocupe Siria i Palestina. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. mama lui Vasile al II-lea. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. Accra. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. bizantinii intrând în Mesopotamia. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. dorea s . deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. În iulie 971. apropiindu-se de Ierusalim. 75 . m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. Sviatoslav capituleaz . în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. Astfel. fiul nelegitim al lui Romanos I. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . În toate ora ele cucerite (Nazareth. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. Luând de so ie pe Theodora. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . luând cu asalt capitala bulgar . Ioan I Tzimiskes. asaltând în anul 971 Antiohia. în aprilie 971. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav.i extind st pânirea înspre Asia Mic . Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot .

profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. fratele s u în vârst de 16 ani. care a fost exilat. fiul lui Romanos al II-lea. iar averea sa confiscat . Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. urma ul legitim al dinastiei macedonene. Phokas îns . ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. Abia în 985. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. dup ase ani de succese militare. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). Vasile. de o energie debordant . De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. 4. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). înalt func ionar de la curte. hot rât i realist. parakimomen. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u.dar chiar i antipatia împ ratului. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. Vasile. avea 18 ani. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987).3. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . în vreme ce Constantin. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . nu a ar tat nici atunci. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . a putut doar cu greu s se impun . Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai).

în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. Skleros. care. ori de la r zvr ti i. Împ ratul. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. petrecut ceva mai târziu. dac d m crezare cronicarilor bizantini. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. . amenin ându-l din dou p r i deodat . iberi i de la bulgari. Cre tinarea Rusiei. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . îndeosebi a mân stirilor. bazileul a strâns fabuloase bog ii. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . În timpul domniei sale. Restabile te allelengyon. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). în special puternicei familii Phokas. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. Vladimir Sviatoslavici. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. chefuia în v zul tuturor. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. De acum înainte. comori adunate de la arabi. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. alt dat . În aceast situa ie critic . . din clipa în care Skleros. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. sora împ ratului. ace tia fiind sili i s le restituie. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. timp de mai multe veacuri. apoi Phokas. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. în schimbul trimiterii drujinei sale. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri.intern . A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt.

pe care l-a redus la minimum. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar.ad posti. Nu punea pre pe ceremonial. Nu vorbea repede. iar Chersonesul restituit. f r s stea pe gânduri. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. r mânând holtei pân la moartea sa. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. purtând haine obi nuite atât la curte. Vasile II a jurat s se r zbune. nu oamenii cu carte. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. când i când. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. Împ ratul Otto III. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. o nou forma iune statul bulgar apusean . astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. luându-l prizonier pe arul Romanos. În pofida inteligen ei sale. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. fiul prin esei Theophano. cel mai important ora din regiune. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. Vasile. Vasile II a dispus retragerea. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. îi pl cea s trunchieze vorba. nici pe podoabe ori ve minte. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. cât i în public. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . ci dimpotriv . nici cu vorbe alese. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. p trunzând pân în Moreea. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat.

cei peste 14. de altfel nu s-a c s torit niciodat . Thessalia i Bulgaria propriu-zis . au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. la rândul lor. ciupit de v rsat. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. Theodora. Vene ienii. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. oricum dorea s se retrag la mân stire.000 de lupt tori.Porphyrogetent . cel mai bogat cleric al apusului. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. Arnulf. cea mai tân r . În lupte sângeroase. începând cu acest an. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. cea mijlocie. murind dup dou zile. Armata bizantin num ra peste 40. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. Sirmium pe Dun rea mijlocie. Eudokia. ob inând largi privilegii în comer ul levantin.i cap t zilelor prin otr vire. Zoe îns . pentru a se putea dedica problemei bulgare. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. cu centru la Silistra. cu centrul la Ohrida. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. Abia acum. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. teritoriul dintre Dun re i Balcani. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. Sirmium (1018). cea mai mare dintre nepoatele sale. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. punându. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. taxele au fost 79 . Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. Teritoriile statului bulgar. Dalma ia la Adriatic .

neglijând armata. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci.au fost întrerupte. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . împ ratul murind în decembrie 1025. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. urma ii s i.men inute la cuantumuri rezonabile.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. conduc torii locali au fost men inu i. Murind f r urma i. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic .4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. 4. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. În doar în 46 de ani. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. f r s vrea. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. drumul dec derii Imperiului.i într-o anumit m sur autonomia. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . ace tia p strându. dar i latinofone. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . în vremea lui Vasile II.4. Sârbii.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. Vasile II a preg tit. Acum. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional.

de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. în vreme ce împ ratul. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. Eustathios. au fost destitui i. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. înzestra i cu cai buni. dinastia macedonean se stingea. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. fratele lui Vasile al II-lea. Cei mai valoro i generali. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. de stratio i bine înarma i. Schimb rile frecvente la tron. se temea s . A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. În 1056. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . întemeietorul unei noi dinastii (1081). aristocra ia anatolian . ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. lipsit de orice moralitate. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. au marcat aceast perioad nefast . În aceast situa ie militar dezastruoas . împotriva c ruia. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . chipe . O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime.stabilit de el. sora Zoei. amator de cai. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. Spondylos i Simeon. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. ei tr dând adesea. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). vân toare i circ. disciplina i. Imperiul. la moartea împ r tesei Theodora. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. datorit politicii sale fiscale. chemând adesea în ajutor pe barbari. Din nenorocire 81 . de teama uzurp rii.i asume responsabilitatea guvern rii. care a reac ionat cu o lovitur de stat.

Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. La o vârst destul de înaintat . Zoe. m sur ce mic oreaz veniturile statului. marile latifundii s-au ref cut rapid. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . uneori chiar i ereditar. fiind obligat de împ rat. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . 82 . El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. plictisit de so ul s u care o neglija. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. murind la scurt timp. având în grij azilurile imperiului). La cei 56 de ani ai ei. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri.i g seasc sc parea în Antiohia. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea.i sfâr itul aproape. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. devenind al doilea so al s u. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. Cu toate acestea. În 1030. deoarece impozitele. percepute odinioar de la rani. înfrânt în cele din urm de împ rat. aproape 60 de ani. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic .pentru ei. care de mult vreme îi era amant. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. pe via . se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . sim indu. Revocarea allelengyon-ului.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). sub amenin area cu orbirea. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. Zoe. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia .

chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. rechemat din exil.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. tot eunuc. o recheam pe Zoe. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). Seme indu-se peste m sur . în pofida dezam girilor prin care trecuse. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. 83 . care a reu it astfel s . Se în ela îns . Zoe domnea acum în asociere Theodora. sora mai tân r a Zoei. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . Constantin. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. nici pe mul i din familie. devine cel de-al treilea so al Zoei. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. Nu o suporta nici pe împ r teas . Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. Fastul de la curte. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . Mihail V a fost depus de c tre senat. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . unde încercaser s se ad posteasc . iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . i au fost orbi i.i p streze influen a la curte. Zoe. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . F r sim politic. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. ajuns la apogeu. nobil. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). anume cu Constantin bogat.

Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. generalii înl turându-l de la putere. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . cu toate acestea prin intermediul ei. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. se ajunge la o excomunicare reciproc .nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. Cardinalul Humbert. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. Zoe moare în 1050. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. 84 . eful delega iei papale. În ciuda interven iilor împ ratului. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. fost logothet al vistieriei strotiotice. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . La 8 iunie 1057 armata.domnind autocratic . eful aparatului de stat. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. a adar succesiunea la tron. Astfel. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. de i patetic . având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. la 1054.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). nici m car cu patriarhul Kerullarios. total opus prin caracter surorii sale. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. care . mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. aducând în prim plan motive legate de rit. Sf tuit de patriarh. ea d inuind înc . îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). în sinodul inut la Sfânta Sofia. autorul Chronografiei. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. de unde i se trage supranumele.

popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. s se poat desf ta. pe una sortind-o pl cerilor. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. eu am s te dobor ). s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. 44). s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. Patriarhul a murit. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . A a stând lucrurile. Oricum. de i vina îi apar ine doar pe jum tate.i d deau obolul la adunarea d rilor. contemporan cu evenimentele. care nu. atr gând. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. ap rând interesele ranilor. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. înainte de a se pronun a sentin a. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp .i poat împlini propriile pofte. A fost a adar un împ rat harnic. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. i schisma celor dou Biserici. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. plin de furie. în spe ale parecilor. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . puterea popoarelor vecine crescuse. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. gr bit s . Psellos.i sec tuiasc visteriile ca s . tic losule. dar i a Bisericii nu a întârziat. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii.

dându. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. agreat i de cronograful Mihail Psellos. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. au n v lit în num r de 600.2 Înfrângerea de la Mantzikert.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. atr gându. nu înainte de a.i desemna succesorul.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). cât i în r s rit. împ r teasa Eudokia . care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. Pecenegii i uzii.i sfâr itul aproape. Cu s n tatea ubrezit . asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare.4. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. sim indu. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. inu i în frâu de Isaac. 4. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. încât. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. În tot acest timp. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . Constantin al X-lea (1059-1067). Constantin Noul bazileu. fratele fostului împ rat.i prin 86 . împin i la rândul lor de c tre uzi. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. care i-a folosit influen a în acest sens.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat.

Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. care. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . ceea ce a sc zut moralul solda ilor. Ortranto i Brindisi. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. a ref cut în parte domeniul imperial. Edessa i Hieropolis. O parte a armatei bizantine. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). trimis înspre Ahlat. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. fiind decis s distrug califatul fatimid. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. precum i pecenegi i uzi în nord. În plus dorea mâna unei 87 . În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). cucerind fort re ele Manzikert i Arche . Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. ci doar predarea ora elor Manzikert. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. Antiohia. normanzi în vest. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. ajungând pân la Edessa. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. a fugit din calea selgiucizilor. trebuind s asigure arergarda. a p r sit câmpul de lupt . Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). Dup câteva s pt mâni. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia.

ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. 88 .fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. Bari. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert.i redobândeasc tronul. Acesta va încerca. au preluat conducerea statului. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. este înfrânt în mai multe lupte. încât la scurt timp împ ratul moare. inclusiv Mihail Psellos. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. astfel c din acest moment. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. condus de Constantin Dukas. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. care avea o mare influen . Romanos va încerca s . devenit logothet. Mihail Psellos i Ioan Dukas. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. iar extern un lan de dezastre. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. Asia Mic era i ea pierdut . invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. Mai grav. Ulterior. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. P r sit de to i.000 de nomisme. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. Partizanii familiei Dukas.

Când Russel Balliol. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. din cauza foametei. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). a ierarhiei func iilor publice. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. Ioan Dukas. 4. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. a schimbat principiul de guvernare. Suleiman va transforma Niceea. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). o r scoal izbucnit în Constantinopol. Dinastia Comnenilor. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). În lipsa unei conduceri locale. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . i s -l aclame drept împ rat. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. Ca r splat pentru serviciile sale. Prin reforma radical a cursus honorum.În condi iile anarhiei instalate. În trecut acest sistem fusese în 89 . În aceea i vreme. trimis cu trupe. în 1078. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul.4. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman.

a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. Rangul de protosebastos. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. existent anterior. acum baza o constituie pronoia. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. care ei în i i î i vedeau 90 . Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. aflate de acum sub control imperial.4. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. disciplinator al Bisericii. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. 4. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. Alexios va restructura armata. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. Alexios a m rit impozitele. rol pe care Alexios i-l asum .1 Invazia normand i peceneg . Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. pecenegi i turcopoli. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. De acum cezaropapismul este victorios. a revenit unui cumnat al împ ratului. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. care a sprijinit i reformarea mân stirilor.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu.3. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat.

Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. Pecenegii. 4. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . spre Tessalonik. originar din Amiens. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. cucerind Dyrrhachion. Pericolul peceneg fusese înl turat. De i au fost numero i.4. Suleiman ocup Antiohia. emirul de Smyrna. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. În schimbul ajutorului primit. Tzachas.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. înfrân i de Alexios în 1094. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. f r ca Alexios s poat interveni. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Samos i Rhodos (1088-1089). zdrobind flota normand . în conciliul de la Piacenza. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat.amenin ate interesele în Adriatica. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. Mitylene. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). Deja în 1095. inut în prezen a papei Urban al IIlea. i în paralel înspre Epir i Macedonia. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt.3. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . Între timp. Au plecat în cete neorganizate. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. alia i cu emirul. pe Rin. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. pentru c nu aveau anse. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. 91 .

dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. În iunie. Efes i Sardes. El a creat aici un principat independent de Bizan . Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. capitala turcilor anatolieni. Bizan ul nu le-a acordat încredere. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. bizantinii au ocupat. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. pe coastele Siriei. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . urm torul obiectiv fiind Antiohia. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. La 1 iulie 1097. i. În mai 1097. în timpul primei cruciade. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. În mare. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. Niceea. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. prin tratative separate.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. i abia apoi crucia ilor. ci l-a consolidat.i atinge propriile scopuri. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). Împreun cu bizantinii. de i în 92 . Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. Bohemund. Laordicea i Tripoli. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. au atacat primul obiectiv major. departe de Constantinopol. Curând dup c derea Niceei. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. f r ca Bizan ul s se poat opune.

chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . Ioan.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. Unele teritorii siriene. Ana Comnena va scrie Alexiada. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. o relatare a vie ii tat lui ei. în asocia ie cu familia Dukas. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. fiul lui Alexios. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. cedate de tat l s u.i formeze propria fac iune fidel . ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. Sultanatul Rum fusese silit s . Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. pierdute de crucia i. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. Retr gându-se la mân stire. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i.i men ine puterea s . La început. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. în 1126. care a tiut s ia decizii corecte.

Manuel I (1143-1180). 4. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. Croa ia i Bosnia. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. dup lupte acerbe.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. În Italia. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. cu toate insignele imperiale. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. Bizan ul a reu it s . i jupanul Rasciei. iar în 1155. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. grecii au fost înfrân i în 1156. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. dup moartea lui Roger al II-lea. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 .i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. Manuel a reu it astfel s .5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului.5. Tot atunci. tefan Nemanja. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. a trebuit s se supun în 1172. ea s-a încheiat îns brusc. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. ocupând principatele latine Siria i Palestina. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. imperiului. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. Korinth i Theba.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. În lupta împotriva Ungariei. În Orient. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin.1 Cruciada a II-a. Manuel fiind primit în Antiohia. Pân la mijlocul anilor 60. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. au ocupat Apulia. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. 4. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede.

la moartea lui Manuel (1180). Vene ia î i înt rea pozi iile.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. Mo tenitorul tronului. care pe moment a cerut pace. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. R scoala ce a cuprins capitala. împ rat. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. Alexios al II-lea (1180-1183). Dup 40 de ani de lupte. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. dup asasinarea lui Alexios. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . Dup Myriokephalon. în defensiv i cu visteria sec tuit . un nepot al lui Manuel. încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. În defileul Myriokephalon. în calitate de regent . Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. a încercat 95 . iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . în drum spre Ikonion. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. armata bizantin este surprins i complet distrus . în vârst de 11 ani. fiul lui Manuel. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. înl turând pu inele familii aflate în func ii.cum erau numi i în bloc occidentalii . imperiul se afla. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior.din capital .

credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. Isaac Comnenul.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. nepot al lui Manuel I. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. ordinea în stat. chiar prin teroare. insula Cipru (1184). a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. Ni . la rândul s u. fiica regelui Béla al III-lea. 96 . în aceste momente dramatice. de fapt lin at de poporul r zvr tit. Dup umilirea sa în public. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). i Sofia. a ocupat. al doilea mare ora al imperiului. acordând favoruri i demnit i. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). i cu Vene ia. Andronic I a fost ucis cu violen . cucerind Belgrad. fiu altei importante familii constantinopolitane. supus unui jaf înfior tor. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. s restaureze.5. Vene ia. în urma unei revolte a popula iei capitalei.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. când normanzii se apropiau de Constantinopol. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. 4. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. În acest fel. 1203-1204).

conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. Isaac II se va retrage la m n stire. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. fiul împ ratului detronat Isaac. Deja în anul 1186. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. Bizan ul. allemanikon. sufer mai multe înfrângeri. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. Petru i Asan. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. Acordul de 97 . Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. Enrico Dandolo. Sârbii i-au extins st pânirea.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat .doar temporar. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. Dogele Vene iei. în 1195. dup înfrângerea de la Morava (1190). În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. Alexios Angelos.

care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). în ajunul asedierii Constantinopolului.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . din nou arestat. 5 5. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. dup un scurt asediu al crucia ilor. Constantinopolul. capitala Imperiului. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. În iulie 1203. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. Dup un asediu de patru zile. a murit la pu in vreme. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. În aceste împrejur ri. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. ginerele lui Alexios al III-lea. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. iar tat l s u. fugind la Adrianopol. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. între inerea flotei pe timp de un an. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor.

o alta cavalerilor crucia i. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. a întemeiat Regatul Thessalonicului. care sperase c va fi ales împ rat. Imperiul de Niceea . Deja în martie 1204. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. vasali ai împ ratului latin. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine.Teritoriul Bizan ului.Partitio Romaniae . Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. Romania cum era numit în Apus. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. Treptat Imperiul latin se 99 . care a influen at codific rile din Occident. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean .cu privire la alegerea unui împ rat latin. Nu în ultimul rând. Urm torul împ rat latin. toate aceste enclave ac ionând distructiv. Bonifaciu de Montferrat. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . dogele Dandolo. pe Tommaso Morosini. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). Artizanul împ r irii Romaniei. în posesia lor aflându-se o serie de insule. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. ca i dreptul bizantin mai evoluat. la regimul politic al Imperiului. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. Împ ratul Balduin de Flandra.

5. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205).1. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. devine un conglomerat. Organizarea în theme a fost p strat . precum i ai clerului. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). dezvoltate la periferie Niceea. Având spatele acoperit. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. niciodat cucerit pe deplin. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. ca i întreaga organizare feudal . Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului.1 Imperiul în exil (1204-1261). iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. Întemeietorul imperiului de la Niceea. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. Trapezunt. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Balduin însu i fiind luat prizonier. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. Dup moartea lui Caloian (1207). Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Romania.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. Epir se consolideaz . unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i.

însu i împ ratul fiind luat prizonier. Lesbos i Kos. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. inclusiv insulele Chios. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. pân la Adramyttion. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. chiar i sârbii fiindu-le supu i. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. Theodor înainteaz înspre r s rit. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). în 1230. i arul bulgar. dup o serie de lupte interne. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia.în Asia Mic . devenind un emirat grecesc . aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. În afar de Theodor Angelos. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . dominat de Angeli. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . Despotatul Epirului. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. i în apusul Greciei. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. prin selgiucizi. favorabil acestei republici.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. În 1274. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Imperiul devine. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. i chiar mai important. cu care i papalitatea se afla în conflict. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Izz ad-Din. Manfred. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. cetatea Philippopolis (Ploviv). îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. prev z tor. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). 105 . în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. poarta de intrare în Balcani. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Acum. Pentru a contrabalansa situa ia.

Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). rena terea Imperiului bizantin. format din sârbii lui tefan Milutin. Împotriva acestor amenin ri. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. fratele regelui francez Ludovic IX. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . dup ce a realizat. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. De altfel. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. împ ratul va muri. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. dar la moartea sa vistieria statului 106 . îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. prin suportul financiar. Philippe de Courtenay. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. Carol de Anjou. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. prin mari eforturi. În decembrie 1282. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. Carol de Anjou. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . Coali ia balcanic . Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . împ ratul titular al Imperiului latin. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). cumnatul lui Manfred. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. Totu i. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. În plus. fiul lui Balduin II. de aceea în 1280 el i renun la ea. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272).

conduc torul companiei catalane. demnitatea de cezar. Andronic II. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. fiind apoi asasinat din ordin imperial. temându-se de tulbur ri. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. la fel ca i succesorul s u Andronic III. Niceea. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia.2. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. armata angajând mercenari. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). Andonic II. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. Fiul s u. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. bulgari. cium Fiul lui Mihail VIII. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. R zboi civil. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . Din aceste motive. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. retras la Adrianopol. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282).2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Andronic. greci epiro i i franci din Peloponez. 5. Cu toate c mercenarii catalani. ranii preferând s devin o teni pl ti i. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. Tat l celor doi. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman .era sec tuit . Sardes i Brussa. Vrând s scape de ei. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic .

a provocat din nou un r zboi civil (1341-47).trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. La 28 iulie 1330. armata bulgar . B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea.2. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. Ioan Cantacuzino. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. Ioan V (1341-1347). În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. a devenit eminen a cenu ie. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man.2 R zboaiele civile. a preluat conducerea în Thessalonik. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. încoronându-se în 1346 ca 108 . Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. cu care arul se înrudea. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. 5. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. ca la Philokrene (1331). cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. marele domestic. cel mai mare general al Imperiului. Thessalia i insula Chios. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. în lupta de la Velbujd. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. Ioan Cantacuzino. Urma ul s u. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. luat de la genovezi. care constituia centrul domeniilor sale. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. Bulgaria fiind pr bu it . puternica cetate din Tracia. râvnind tronul. regen ii au instigat popula ia la revolt . cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului.

s-a destr mat în mai multe principate. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Matei Cantacuzino. Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. cu ajutorul Genovei. Dup ce a abdicat. Fiii lui Ioan Cantacuzino. acordându-i insula Lesbos ca dot . Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez.i scrie opera. Dup alungarea otomanilor. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia.împ rat al sârbilor i grecilor . fiul lui Orhan. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). 5. Ioan al VI-lea a vrut s . drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . Manuel. În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). i flota bizantin care se reconstruia acum. otomanii controlau traficul prin Dardanele. În 1354 a impus încoronarea fiului s u. chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s .3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. În cele din urm . Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. Peloponesul bizantin.iar celui de-al doilea fiu. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Morea într-un stat bizantin independent. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). continu s joace un rol politic important. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . la fel ca i marele s u proiect. împ ratul r mas acum unic. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre .

la 25 ianuarie 1365. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. punând piciorul pe continentul european. Sultanul Murad I. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. în care puterea imperial era practic inexistent . pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . aceasta fiind împ r it între ei. sârbi i vene ieni. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. numero i demnitari i-au separat latifundiile. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. În aceast situa ie disperat . Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. f r s ob in decât vagi promisiuni. chiar insule întregi. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). regele Ciprului. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. unchiul dinspre mam al bazileului. când de vene ieni sau genovezi. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. La rândul s u.civil. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. Amadeo VI. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. succesorul lui Suleiman. reu ind s ocupe 110 . Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. au revenit Vene iei. Turcii. Contele Verde. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. Petru de Lusignan i contele de Savoia. la care au concurat i republicile italiene. Amadeo VI. Ludovic de Anjou. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. când de bizantini. Tratat ca un schismatic . de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. papa Urban V a f cut apel la cruciad . nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. Aliat cu vene ienii. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere.

genovezilor i a otomanilor. împreun cu o tile contelui de Savoia. Andronic. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. Murad a luat m suri energice. ajungând la Neapole. fiul s u mijlociu. cu ajutorul flotei. i Ioasaf au strâns suma datorat . când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. Înainte de a porni spre Constantinopol. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . a sc pat cu un ochi. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). a vene ienilor. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. f r ca statele apusene s o poat opri. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. i-a oferit acestuia. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. În 1273. al fiului cel mare al lui Ioan V. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. exercita o enorm influen nu au acceptat s . Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. chemat i el în ajutor de Andronic. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. nesesizând din vreme pericolul otoman. La Constantinopol sosise i legatul papal. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. Murad I. În plus a izbutit. Dup refuzul lui Andronic. Andronic. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. împ ratul. ob ine bijuteriile coroanei. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . fiii celor doi.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . la insisten ele tat lui s u. acum cu numele de c lug r Ioasaf. Bizantinii îns . Murad. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale.i achite datoriile anterioare. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat.i tr deze credin a.

de ziua Sf. a trecut sub vasalitate otoman . În 15 iunie 1389. condus de cneazul tefan Lazarevici. Dup trei ani de asediu. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. de unde a fost alungat Sracimir. Murad a amenin at Thessalonicul. Sultanul. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. Andronic. Înaintând înspre apus. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . fiind înfrânt. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). Philadelphia.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. în ironia sa macabr . iar restul Serbiei. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. dup un scurt asediu. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad.000 de oameni. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. Andronic.000 de duca i i un corp de oaste de 12. conduse de cneazul Laz r. moare la scurt vreme. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). administrate de turci. O tile cre tine. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. 10. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. o tile sârbe ti. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. Vit. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. În prim vara anului 1396. Abia în 1385. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u.Gallipoli.

la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. Soliman. trimi ând în Rumelia pe Musa. t indu-i i robindu-i . Sigismund. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. pierzându. vasalul sultanului. se îmbarc pe o corabie vene ian . luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. beiul de Karaman. Între timp. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . ocupând Brussa i Ankara. acesta s-a în eles cu Mehmed II. f r sprijin financiar sau militar. Baiazid atac Vidinul. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). A revenit la Constantinopol în în 1403. care r m sese st pânitor al Rumeliei. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . Mehmed I. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. V zându-se atacat. un prolog al marelui asediu din 1453. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. Fiindc Stracimir de la Vidin. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. desfiin ând statul bulgar. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. fiul mijlociu al lui Baiazid. acordând ajutor lui Musa.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. fiul mai mare al lui Baiazid. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . unde sultanul a fost luat prizonier. a trecut cu for ele sale în Asia Mic .i via a în captivitate trei ani mai târziu. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. Având lini te relativ la Dun re. În istoria domnilor rii Române ti. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. avea îns ajutorul bizantin. Mehmed. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. în partea european a Imperiului otoman. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. se al turase cre tinilor. Soliman. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). unde st pânea fratele s u cel mai mic.

Era oricum prea târziu.calea religioas . devenind din nou vasal otomanilor (1424). 5.1 Conciliul de la Ferrara . Kiev i Efes. Biserica rus s-a declarat autocefal . dup marea schism din 1054. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . s-a dus în apus. Singura ans . La mai pu in 114 . la fel ca înainta ii s i. la Vene ia i Milano.tratat de pace cu Murad II. discu iile. filioque. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. urmând s aib loc în Italia.4. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. i mai mul i mitropoli i i episcopi. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. scopul era clar.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. cum a i r mas. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. apoi în Ungaria. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . prin care Bizan ul reia plata tributului. exista deja o în elegere. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. încerc ri mereu e uate. Acum. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. Propunerile de a discuta au fost acceptate. evident. Victoriile voievodului Transilvaniei.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. când au reînceput dezbaterile la Floren a. Purgatoriul i azimile. Ioan (Iancu) de Hunedoara. La 6 iulie 1439. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. materializat într-un decret de unire. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. p trunzând adânc în Serbia. Ioan VIII.

încoronarea având loc aici. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. Între timp îns . Despotul Moreei.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. Constantin Dragases. în în elegere cu turcii. urm rind doar propriile interese. în lupte de continu h r uial . O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. Coroana imperial a fost adus la Mistra.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. chiar i republicile maritime. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . aceast cruciad . pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. fiind asaltat în Anatolia. În schimbul unui tribut. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. În acela i timp. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. cardinalul Cesarini. Constantin ob ine pacea (1446). Dar. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . trebuind s lupte în Anatolia. 115 . aveau s joace rolul principal. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. 5. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. la Varna. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. a fost ultimul basileu bizantin. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. cu excep ia perioadei niceene. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. incita i de pap . de altfel ultima. Vene ia i Genova. Sultanul. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. În apropiere de Ni .4. a avut într-adev r loc. deja de la începutul veacului al XV-lea. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. experimenta i în luptele cu turcii. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. pace încheiat în 1444.

A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. Cererea a fost îns respins de Constantin. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. murind eroic. Constantin al XI-lea. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. aflat pe rmul asiatic. Dar acest gest a fost inutil. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . cerând capitularea ora ului. vizavi de Anadolu Hisari. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. prelungit trei zile i trei nop i. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. între care apte sute de genovezi. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. La 23 mai. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului.Mehmed al II-lea(1444-1446. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. R zboinicul genovez. a c zut în lupt . i au p truns în ora . soarta Constantinopolului era pecetluit . Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. În 12 decembrie 1452. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. 116 . sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. În zorii zilei de 29 mai 1453.

Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. instalându. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. Nepotul lor. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Ivan III. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . Astfel. locuitori din alte p r i. Moscova devine cea de-a treia Rom . unde au primit case i scutiri de taxe. Zoe (Sofia) Paleolog. a proclamat lege. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. Morea cu capitala Mistra în 1460. Pe drept. mai ales me te ugari i negustori din Morea. mil i ordine .i aici demnitarii. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. mai ales greci în aparatul de stat. Spre sfâr itul secolului al XV-lea.Atena a fost cucerit abia în 1456. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. iar clerul era scutit de taxe.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. stabilindu-i în Constantinopol. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . a deport rii. Irina. Genovezii au ob inut din partea sultanului. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. fiica ultimului despot al Moreei. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. Dup trei ani. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Trapezunt i Crimeea. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. millet. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. fiind adu i în ora . 117 . aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . sau nu. Mehmed nu era un barbar. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. Mehmed II asedia Belgradul. Istanbul. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . cuno tea greaca i a folosit cre tini. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

edi ie de Viorica Golinescu. 1991. S. Grecu. Bucure ti.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . Ducas. edi ie de V. tur pentru fiul s u Romanos. vol. I-II. 1988. Tana oca. Elian i N. de Marina Marinescu. Chalcocondil. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). 1963. Via a lui Constantin cel Mare. Bucure ti. publicate de Al. Procopiu din Cesareea. 1970. Arta militar .Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Mihail. Expuneri istorice. Psellos. 1977. 1971. Grecu. Bucure ti. Constantin Porfirogenetul. Idem. Comnena. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. edi ie de H.Azimitul . Mih escu. vol. Bucure ti. III: Scriitori bizantini (sec. Mih escu. 1958. XI-XIV). Carte de înv edi ie de V. edi e de V. trad. 1998. Alexiada. 120 (976-1077). edi ie de H. Eusebiu din Caesareea. Laonic. Bucure ti. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. Bucure ti.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. 1972. Grecu. Istoria secret . edi ie de H. R zboiul cu go ii. Ana. Istoria turco-bizantin (1341-1462). .in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . Ia i. 1975. 1968. Mih escu. Cronografia. Mauriciu. Bucure ti.

Andea. 265-381. 2000. * * *. 1198-c. David Abulafia). 1984. Philippe-Duby. Dic ionar al sfin ilor. vol. AHRWEILER. * * *. Klaus Wessel. 1993. I. Istoria bisericii. Polirom. 1300 (ed. Hélène. p. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). p. 1985. Ed. Bucure ti. p. Bucure ti. i Rena tere. 2004. Sintez de istorie bizantin . p. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . 1024-c. Aries. Angold. 1962. Omul bizantin. p. în: The New Cambridge Medieval History. Angold. p. Michael. vol. 1025-1118. Gândirea evului mediu. * * *. V c. Byzantium in exile. Ion i Iliescu. Istoria bisericeasc universal . p. Între antichitate Bucure ti. 1198.. * * *. The Byzantine empire. Istorie bizantin . 2002. Ia i. Bucure ti. 1975. IV c. 265-350. coord. Bucure ti. Istoria vie ii private. II (ed. Ed. * * *. Bucure ti. Barnea. Michael. în: The New Cambridge Medieval History. 1995.Teofilact Simocata. Bucure ti. Ideologia politic bizantin . 1999. tiin ific Enciclopedic . 2000. LV. II 1994. ed. * * *. * * *. Octavian. vol. 1963. Omul bizantin. Georges (coord. Ed. 217-253. Mih escu. Bakalopoulos.261-290. I-II. 1982. Cambridge. Timi oara. I..320-328. Constantin cel Mare.). edi ie de H. Bucure ti. 1916. 87108. 543568. Avram. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. Bucure ti. Cambridge. Teora. în Byzantinische Zeitschrift.1999. vol. A. Stuttgart. 121 i . Jaques Le Goff. Domnia împ ratului Mauricius (582602).

Bizan ul. I-II. Bucure ti. nr. Comnena. Brehier. Bucure ti. Charles. Bucure ti. Bucure ti. în Mitropolia Olteniei. Arta bizantin . XV. Mihai. Da kov. O istorie a Imperiului bizantin.. Vogt. Constantin VII Porphirogenetul.. 1994. Bucure ti. p. Bucure ti. B nescu. cap. S. p. 2000. Stelian. 1981.II. Bucure ti. Brehier. Arta bizantin . Louis. Louis. Bucure ti. Critobul din Imbros. m rire i dec dere. Bucure ti. 255-258. 1999. Expuneri istorice. Constantin Porphirogenetul. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). 1915. Alexiada. Humanitas. Besançon. Paris. tur pentru fiul s u Cornea. Nicolae. Timi oara. 1994. în Revue historique. Academiei. 1919. Diehl.47-48. Stelian. Paris 1969-1970. 124-143. Brezeanu. Delvoye. Alain. B nescu. A. 1995. 1999.B. 1963.. Le Livre de ceremonies. 119. ed. 1963.. Cazacu. Istoria Imperiului bizantin. (Les Institutions). Civiliza ia bizantin . Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). trad. 7-8. Grecu. vol. Andre. 1958 (seria Scriptores byzantini . 1969. Bizan . Dic ionar de împ ra i bizantini. Ed. Imaginea interzis . 122 . Armand Colin. Paris. p. trad. Le monde byzantin. Paris. Nicolae.Bayet. II). Constantin et la fondation de Constantinople . I-II.. Le Bas Empire. Ana. 506-510. Academiei. Bucure ti. Ed. Chalcocondil. Carte de înv Romanos. V. Ch. Laonic. L. 1977. iulie-august. Bucure ti. vol. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. 1976. Brehier.. 1971. 1993. Craiova. Întemeierea Constantinopolului . Castagnol. Charles. A. I. Ed. Ed. Brezeanu.

1975. Meridiane. Donoiu. David. Bucure ti. Bucure ti. vol. David Abulafia). I-II. V c. II (sau 1999. Byzantium. 1974. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Fontes Historiae Daco-Romanae. Bucure ti. Ed. 1198-c. Diehl. Filosofia în evul mediu. 1998. Ed. Iorga. în Byzantinische Zeitschrift. 1986. M. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. 1991. p. Istoria Imperiului Bizantin. Bucure ti. Etienne. Craiova. Bucure ti. Charles. Figuri bizantine. nr. I-III. 68.1. 1972. J. vol. Bucure ti. Grabar. V. Bucure ti. 1991. Geanakoplos. Georgescu.Diehl. Iconoclasmul bizantin. Ed. 1987. Bucure ti. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes.Al.. Nicolae. Charles. 1999.. Istoria culturii i civiliza iei. Jacoby. Hussey. Bucure ti. t. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". 1984. 1972. Charles. Paris 1905. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. Chicago and London. Church. Bucure ti. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. 1930. Etudes byzantines. 1300 (ed. Ducellier. Oxford.4-23. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Via a lui Constantin cel Mare. Bucure ti. Iorga. Dosarul arheologic. Ion. Bucure ti. XXX. 1993. 525-542. în: The New Cambridge Medieval History. p. 1995. 123 . Andre. Bizan dup Bizan . Diehl. Bucure ti. A. Eusebiu din Caesareea. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Nicolae. Istoria vie ii bizantine. Gibbon Edward. 30-69. 1969. p.. Diehl. Deno John. Drimba. 1980. Gilson. Gero. Teora. p. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift.vol IV). Nicolae. Iorga. Charles. Bizantinii.. Cambridge.74-114. Ovidiu. 1976. 1987. Sinteza bizantin . S.1999.

1198. II (ed. 1300-c. în: The New Cambridge Medieval History. Paris. vol. La consecration et le dedicace de Constantinople. 2004. Bucure ti. Lathoud.28. p. Ed. 27. 1024-c. p. Cambridge. 2000. Paul Fouracre). Timi oara. Magdalino. Monks and Laymen in Byzantium. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Instalarea barbarilor (sec. 1998.. p. Michael Jones). The Byzantines in the West in the sixth century. IV c.Kaplan. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Cambridge. 1997. vol. Civiliza ia Occidentului medieval. 1980. 124 . Bucure ti. 180-201. Rosemary. Istoria Bizan ului. 1968. Laiou. Ed. Istoria medie universal . Andrew. 291-316. Bucure ti. în: The New Cambridge Medieval History. Jacques. în: The New Cambridge Medieval History. 1415 (ed. în: The New Cambridge Medieval History. 118-139. 2008. Manolescu. 500-c. 843-1118. Le Goff. Ed. VI c. Louth. 611-643. Cambridge. vol. I c. Morris. Paul Fouracre). nr. Paris.V-VII). I-III. 289-314. Kaplan. Constantinople et Rome. 1118-1204. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). Teora. Andrew. 500-c. Michel. The Byzantine empire in the seventh century . I c. Images et reliques. cap. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. nr. p. Lazarev. în Echos d'Orient . Ferdinand. Cambridge. Louth. Armand Colin. p. Cambridge. Paul Fouracre). p. Bucure ti. 93-117. The Byzantine Empire. Cambridge. I c. Paul. The Eastern Empire in the sixth century. vol. 1924. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. Lemerle. 795-824. Istoria picturii bizantine. The Byzantine empire in the fourteenth century. 1970. Angeliki E. 1997. 2008. 700 (ed. Amarcord. 2008. D. Paris. 1925. p. p. în: The New Cambridge Medieval History. Lot. p. p. 700 (ed. Paul. ?.223-229. vol. Moines et moniales. 2004.. Moorhead John. Lactantius. 1980. 700 (ed. Michel. Victor. 500-c.

C derea Constantinopolului.Gh. Teodor. Bucure ti. Ia i. Paris. trad. 1974. Balcani. p. 1970. tom III. Structura social a Imperiului bizantin. Isus Hristos . Cambridge.). Verpeaux. M. PseudoKodinos. Histoire de l'Etat Byzantin. G. Deisis. Michael. Tesalonic. în: The New Cambridge Medieval History. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. Teodor. Bucure ti.153173. Psellos.123-133. 700-c. Vasile cel Mare. 1972. Occident. Bucure ti. München. Ed. Histoire de Etat Byzantin. Rosamond McKitterick). R. 1963). Polirom. Teologia icoanei. p.. St nescu.A. Cronografia. Bucure ti.. 700-900. Ostrogorski. Enciclopedic . Romanitatea carpato-danubian XI. Zbuchea. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Bizan . 349-382. 1962. Paris. Jean. Aba Iulia. 1972. XVI.. Bucure ti. Ed. Procopius din Caesareea. (coord. p. Eugen. 1994. 1998.. Traité des offices. Studitul. vol II. Ed.OBOLENSKY. Bucure ti. Petritakis.prototip al icoanei. A. Popi teanu. C. 1966. 1981. Ia i. Bucure ti. 2008..Gh. Uspenski. Lumea Bizan ului. Runciman. Un veac de istorie bizantin (976-1077). c.. 1971. Istoria secret . 1932.. 1994. Dimitri. M.. 125 . Steven. în Studii i articole de istorie. McCormick. 2002. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. Vasiliev. Byzantium and the west. în Byzantina. Paris. Un commonwealth medieval: Bizan ul. 207 p. D. J.900 (ed. L. 1991.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful