MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

.1 Conciliul de la Ferrara ...... 114 5....4 Agonia Imperiului (1425-1453) ..............................................4..................5.......2 C derea Constantinopolului ......................Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma. 114 5. 115 4 ...............4.........................

1. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . Conform unei defini ii clasice. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. elenism cultural. conduc torii s i drept spirite rele. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. biserica i coroana. Pân în ultimele sale clipe. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . nici ca schimbare. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic .1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. juridic vorbind. Purt torii puterii bizantine au fost armata. ci doar administrativ. nici ca evolu ie. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion .cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . vizigot. administra ia. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga).2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. imperiul nu a fost împ r it niciodat . Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. elementul ortodox i cel oriental sau. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . Bizan însemna Roma. elementul elenist. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . Bizan ul nu a fost un nou stat.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 .1 1. deoarece. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. întrucât st pânirea roman devenise prea întins . Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic.

conduc torii s i se consider împ ra i romani. aici au tr it P rin ii Bisericii. În Bizan ca i în Occident. demnitatea sa era personal i neîngr dit . i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. preia gloria.dar i povara vechii Rome. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. Bizan ul. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. adic al tuturor cre tinilor . Noua Rom . nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. iat ce-i scrie dojenitor 6 . Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic.Rom . Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare.

4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. 1. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. Era instrumentul administra iei i culturii romane. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. latina domina apusul Europei. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. administra iei i comer ului. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . împ ra ii au devenit autocra i absolu i. Siriana. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii.i con inutul imperial. modelul imitat este cel bizantin. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. ceea ce era aramaica palestinian cre tin . p. luând i titlul Io . Un commonwealth medieval: Bizan ul. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. În timp. pierzându. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. Limbi vechi ca aramaica. 7 . În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. asemeni celei divine. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. Persoana suveranului era absolut i sacr . Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. 290. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . 1. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian.

pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. 2 2. chestiunea periodiz rii e relativ simpl .1 Noul sistem al lui Diocle ian. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. VII). III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. 2. De i extins în vremea lui. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac.1.C.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. el a fost reunit în 350 i 392. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. în 330. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec.C. st pânea asupra întregului Imperiu roman. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 .1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . Restaurarea stabilit ii. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. pân în vremea lui Traian (98-117). De la Augustus (27 a.-14 p. cea din 395. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa.

Împ ratul Diocles. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. ca atare. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale.1. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene.împ ra i. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. a primului împ rat cre tin. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). 2. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. Constantin Chlorus i Galerius (293). centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. succesorul de drept al împ ratului Carus. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. 9 . Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. Prin politica sa reformatoare iscusit . Treptat se ajunge la revers. Schimb rile din administra ie.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). Galerius (293-311). întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. de stat. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. Edictul de toleran de la Milan (313). ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). reu e te dup asasinarea lui Carinus. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. s preia întregul control asupra imperiului.

impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. De acum. caesar în Apus (355). Iulian. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. totu i dându. în fruntea c reia se afla Athanasios. care st pânea în Italia (340). fratele mai tân r al lui Gallus. caesar în R s rit. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. cât i dinspre r s rit. Dup lupte interne de durat . în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. Constan iu îl nume te pe Gallus. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). 10 . care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . La 380. pe când î i preg tea trupele din Antiohia. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. pentru a face fa rebeliunii.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. 2. împ ratul a dispus executarea sa în 354. în 353. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. Suspectând loialitatea lui Gallus. Magnentiu se sinucide. uzurpatorul p gân al lui Constans. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. Continuitatea sub Constan iu II. nepot al s u. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. El însu i s-a întors la Constantinopol. i doar moartea natural a lui Constan iu.2 Statul sub presiune (337-395). având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. al doilea nepot al s u. când Iulian Apostatul (361-363). care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial .Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. episcopul Alexandriei.r mân episodice. l-a numit pe Iulian. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane.

au început s devasteze zone întinse ale imperiului. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. fiul lui Valentinian. în vreme ce Valens favoriza arianismul. dup ce de facto for aser linia Dun rii. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. vizigo ii . Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. o rud de-a lui Iulian. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. din cauza atacurilor hunice. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. între Dun re i Balcani. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. A reoficializat p gânismul. Acest pas a r mas impopular. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. o recunoa tere a st rii de facto. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei.greuthungi i tervingi . Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. nepot al lui Constantin cel Mare. în spiritul lui Constan iu . declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. acordând go ilor statutul de 11 .vor trece totu i pe plan secund. a pornit împotriva lor. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. Valens. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . trimise în ajutor. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . mai întâi lui Iovian (363-364). Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. care a încercat s uzurpeze puterea. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i.

insulele din Marea Egee. iar dogma ortodox este acum des vâr it . scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. ci i una de natur politic . care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . Ambrozie. Cre terea influen ei barbare i apus. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. cea apusean lui Honorius. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. Sub conducerea lui Alaric. 2. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . Antiohiei i Ierusalimului. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. În aceea i vreme. în 387. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. Domnia lui Arcadius. Rivalitatea între cei 12 . Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus.2. a fost opera lui Theodosie cel Mare. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. un general frac aflat în slujba sa. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. Siria. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. încheierea unui tratat de pace cu Persia. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). având preeminen fa de episcopii Alexandriei. Câ iva ani mai târziu. în anul 383. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). Restabilirea unit ii Bisericii. episcopul Milanului. dup episcopul Romei. fiind asasinat de Arbogast. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . care viza împ r irea Armeniei. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism).autonomie. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. Palestina. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. s-a iscat un lung r zboi civil. Egipt. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . a stat sub semnul pericolului vizigot. Asia Mic . Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic .

dublat apoi. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. a trimis delega i la acest sinod. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. Dup victoria asupra arianismului. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. La 438 Codex Theodosianus. Nestorie sus inea doctrina antiohian . având suflet ra ional i trup. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. Chiril. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. Cele dou naturi 13 . a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451).nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. natura uman fiind precump nitoare. în afar de p cat.Rufinus i Stilicon . imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. i chiar titlul de magister militum. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun.doi generali ai R s ritului i Occidentului . La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. cel care a accentuat primatul bisericii romane. Nestorie i pe cel al Alexandriei. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. marcheaz din nou unitatea imperiului. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. Papa Leon cel Mare (440-461). de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma.

Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. cât i monofizitismul. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. era cel mai influent personaj la Constantinopol.i fiica. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. Fiind arian i barbar. patriciu i magister militum. stopând procesul de barbarizare a acesteia. El îl impusese prin ma ina iunile sale. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . Leon I cur armata r s ritean de germanici. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. aliindu-se cu tribul isaurienilor. monofizi i i reforme (457-518) 3. 3 3. alanul Aspar. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. c s torindu. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). Astfel.1 Lupta lui Leon cu germanicii.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). ci i o important victorie politic . Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). împreun cu Pulcheria. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. Ariadna. distan ându-se astfel de Constantinopol. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. proces care f cuse 14 . Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan .sunt complete i nedesp r ite. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. Probabil m celar în tinere e. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. pe Marcian ca împ rat R s rit.1. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. Dup stingerea dinastiei theodosiene. cu c petenia acestuia.

comandantul diocezei Thracia.i capitala la Ravenna. pe care Anastasie i-a sprijinit. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. În aceste chestiuni interveneau i demele. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. stabilindu.la Constantinopol. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). Anastasie I Dikoros (491-518).armata apusean ineficient . verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . Odoacru a trimis în 480. fratele defunctului împ rat Zenon. dup moartea lui Romulus. împotriva lui Odoacru. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. acesta. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. ad ugând o moned de aram . fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . Leon II. 3. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. Romulus Augustulus.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . au durat pân în 497. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. La moartea lui Leon. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. tat l lui Leon II. fiul Ariadnei. Theodoric. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. la rândul s u. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. comandantul g rzii de excubitores. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . a fost un bun administrator i om de finan e. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia.

bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. Iustinian I (527-565). Dup ce au incendiat zona central a capitalei. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. în 532. care dobândiser o for deosebit în secolul V. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. fiind numit succesor la tron. a destituit chiar trei mini tri impopulari. în urale Nika . divizându-i pe r scula i. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . a în bu it insurec ia. în 523. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). reprezentat mai ales de per i. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. comandant al g rzilor imperiale. Îndat dup urcarea pe tron. reprezentând o amenin are pentru stat. Astfel. subîmp r ite în corpuri civile i militare. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. a izbucnit r scoala Nika. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. Pe lâng pericolul extern. în timp ce Belizarie. Iustinian oscila între cele dou orient ri.i s ias de sub influen a lor. pe tot mai înalta 16 . Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . S-a c s torit cu Theodora.3. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. îns era deja prea târziu. influen at i de împ r teasa Theodora. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii).2. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. fost actri .pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. asocia ii municipale ce se autoguvernau. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . îns . Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor.

Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. În cele din urm . au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. rechemat de la frontiera estic . Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. în anul urm tor. monumentele de ar bizantin . În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. capitala statului ostrogot. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. Ravenna. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. Ostrogo ii. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. în prim vara anului 540. care îl detronase pe Childeric. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. f r s se loveasc de rezisten . Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. sub comanda energic a lui Totila. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . prima. cump ra i cu aur de bizantini. îi atacau i ei pe ostrogo i. La moartea împ ratului. sub conducerea lui Mundus. O a treia campanie. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. întreprins contra vizigo ilor. francii. O sarcin mai important . Generalul Belizarie. Dinspre vest. p trunde în Dalma ia. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . care în bu ise revoltele din interiorul statului. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. Italia fiind recucerit de c tre Bizan .

Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. Spiritul cre tin este integrat în ele.2. 3. Interpretarea legilor era interzis . cele 50 de Pandecte sau Digeste. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. chiar Iustinian fiind molipsit. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. Institutele. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. din punct de vedere literar i teologic. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). a completat grandioasa oper juridic . Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. Într-un 18 . Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Un manual de principii de drept. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. nu doar în istoria Bizan ului. Ciuma bubonic . Pericolul supraextinderii. fiind prescris doar aplicarea lor. având la baz compila ia anterioar . Prin tendin ele sale aristocratice.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). ci a întregii Europe. dup cum o descrie istoricul Procopius. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. dar s-a vindecat. astfel c acestea au fost pierdute treptat. numit Codex Iustinianus. promulgat în 529. Codex Theodosianus. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . Simultan. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. prin aceast reform a dreptului. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. Din acest motiv.

imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. îndeosebi în urma p cii din 591. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. vizigo ii redobândesc Spania. în 585. Mauriciu. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. lipsit de generalul Narses. În al doilea rând. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. cel al Cartaginei în nordul Africii. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. în special în mediul rural. Armata bizantin a Italiei. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei.interval de doar câtorva decenii. Iustinian. mai ales prin reforma themelor. A instituit dou exarhate. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. nepotul i succesorul lui Iustinian. iar. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. iar în Italia exarhatul Ravennei. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. Maurii au atacat Africa bizantin . ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. cât i administra ia statului i a armatei. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. ba mai mult. În 568 longobarzii. Când Iustin II (565-578). conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . recucerite cu trud de înainta ul s u. considerat un predecesor al lui Heraclius. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. 19 . reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. împin i la rândul lor de avari. În primul rând. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene.

abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. respectiv în Est Theodosie. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. dar i a diviz rii lui. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). Abia dup 590. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. dorind r zbunarea acestuia.i avarilor de pe Dun re. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . statua men inerea ideii imperiului roman universal. De acum a început tirania lui Phokas. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. Incompetent ca politician. În a doua parte a domniei sale. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. se preg tea de r zboi. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. În 593 sub comanda lui Priscus. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia.Testamentul s u redactat în 597. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . care nu a mai putut intra în vigoare. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). Chosroes II. ea deteriorându-se continuu. o reluare a vechii partitio imperii Romani. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat.

De altel. care a salvat ara de Phokas.1.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. Heraclius întitulându-se basileos. iar peste dou zile încoronat de patriarh. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. în contrast cu perioada anterioar .1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. aflate sub control bizantin. 4. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. limba oficial devine acum greaca. Tiranul Phokas a fost executat. Cu o puternic flot . fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator.1 R zboaiele cu per ii i avarii. Africa i Italia.r s rit. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. Cu Heraclius I (Herakleios). Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). care reuneau func ii militare i civile. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. desigur cu concursul senatului din capital . For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. i complicata titulatur imperial a fost abandonat .1. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. 4 4. Armean de origine. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului.

22 . comandant în Anatolia. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. ci unul dintre urma ii s i. tuns i c lug rit. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). pentru a face fa pericolului din r s rit. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. dup cum arat istoriografia nou . în condi iile în care str mutase trupe de acolo. în 611. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. nu el a fost autorul institu iei themelor. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . pentru a putea începe de acolo contraofensiva. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. i. dup cum s-a v zut. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. În nord. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. i la începutul domniei lui Heraclius. soarta imperiului devenise grea în r s rit. p trunzând în Palestina i Siria. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania.anterioar . Constans II Reformatorul. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. per ii l-au alungat îns . Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. ea reprezenta un pericol pentru stat. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. Priscus. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. totu i. au fost r pite i duse la Ctesiphon. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. cucerind Damascul. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos.

împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. ahrbaraz. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. unde au distrus templul lui Zoroastru. pentru a. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). în anul urm tor. Heraclius se îndreapt spre Armenia. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. În anul urm tor. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. Dup ce întreaga iarn . fiind superiori pe mare. Heraclius. Cruce . consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. dup ce a ocupat Chalcedonul. Reinstalarea Sfintei Cruci . L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. De i Chosroes II fusese învins. bulgare i gepide atac Constantinopolul. În schimbul unor mari sume de bani. dup reînnoirea p cii cu avarii.Heraclius a reformat i administra ia central . Dastagerd. la Ierusalim de c tre 23 . de unde plecase cu apte ani în urm . având concursul patriarhului Sergios. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. r zboiul bizantino-persan. fiul acestuia. ci. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. flota slav fiind complet distrus la 10 august. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . în mai multe etape. inclusiv Ganzak (Tabriz). dup o campanie de o amploare f r precedent. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. Între 622-628 s-a desf urat. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. basileul reia campania împotriva per ilor. Constantin III. Având nevoie de resurse financiare. aduna i astfel. Cu acest sistem complex de reforme. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine.

dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Sophronios (634). 24 . no iune voit vag . Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. expus în 616. cât i de c tre papalitate .1.2 Confruntarea cu Islamul. a trecut aproape neobservat . deschiderea erei hegirei. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). cel al monoenergismului. În aceast situa ie. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. 4. de abia redobândite cu atâta trud . Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. doctrina energiei unice . Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. ascensiunea lui Mahomed. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. Atât ardoarea religioas . Imperiul islamic arab se formase.1.dup moartea lui Honorius. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. interzicând orice disput teologic .însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. cât i dorin a de glorie. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. Era invaziei arabe. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632).

amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . În zadar îns . nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. Heraklonas. cel mai grav. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. obosit în luptele contra per ilor. nerenun ând îns la uneltiri. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). ca augustus. în schimb au refuzat coregen a Martinei. aflat pe malul microasiatic. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. iar musulmanii au invadat Siria. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. În 638. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . Constantin (III). în frunte cu Alexandria. acordând fiului mai mic. care în cele din urm s-a retras. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. iar fiul Martinei. Soarta Siriei era acum pecetluit . doar 15 ani.asediat îndelungat. Constantin III. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. Heraclius. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. Heracliu. câ tigând o victorie zdrobitoare. a preferat o retragere tactic . arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. titlul de caesar. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. fiind definitiv pierdut .aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. El a fost înfrânt. Egiptul. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. David. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. fiul cel mare al Martinei. în capital . al celei de-a doua so ii. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. În acest fel. Dup aceast înfrângere.

expansiuni arabe. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. c ruia i s-a t iat nasul. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. Colosul de 26 . devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. încoronarea lui Constans II (641668). permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). succesorul acestuia. c reia i s-a t iat limba. a fiului lui Constantin III. Muawija. a murit deja dup trei luni de regen . trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). ca coîmp rat. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. dar a pustiit zone întinse. i a lui David. pe atunci în vârst de 11 ani. Tronul a revenit lui Heraklonas. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. fapt ce a permis lui Muawija s . fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. Amr. cât i a lui Heraklonas. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. atacând insula Cipru. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. Controlând deja Siria i Mesopotamia. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. Dup asasinarea lui Omar I. cu toate c . viitorul calif. Othman.i sporeasc flota în mod considerabil. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . care a fost castrat. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. alungând garnizoana arab . ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III.

devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata).stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului.i redefineasc priorit ile. nu a fost anulat imediat. una din cele apte minuni ale lumii antice. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. a fost demontat. dac fiul prelua condi ia tat lui. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. înaintea interven iei armatei imperiale. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. La origine themele erau unit i militare. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . Împ r irea administrativ mai veche. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. Constantinopolul a fot silit s . În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. p strându-se în interiorul themelor. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000.din secolele VII-IX. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. Abia r zboiul civil din califat (655-661). inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. Soldatul membru al themei . de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. în provincii (eparchiai). ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. provocat de succesiunea lui Othman. 27 . Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. Imperiul nu mai depindea de mercenari. al conduc torului themei. Armeniakon i thema maritim Karabisiani.aici. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta.Opsikion. Anatolikon.

unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). fiind acuzat de înalt tr dare. exilat la Chersones.i astfel un du man de moarte. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. Herakleios i Tiberios (659). Un alt demnitar. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. Un an mai târziu. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . r spundea de cancelarie. f cându. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. dou energii sau voin e. la Syracuza.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. func ia logothe ilor. Constantin (654). fiind implicat în luptele navale cu arabii. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. Exarhul Olympios. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . multe comori fiind trimise la 28 . pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. mutarea re edin ei sale în apus. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. v zând atmosfera de la Roma. Lui Maxim M rturisitorul. Mai întâi. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. a schimbat planul. f r succes îns . De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. alt adversar al monothelismului. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. protoasekretis. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). în Crimeea.

cu ora ul Smyrna (672). Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . fiul i succesorul lui Constans II. i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios.Constantinopol. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . pân în 678. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. În acest fel. capii conspira iei fiind executa i. domnia sa fiind dominat de r zboaie. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . Cu toate acestea. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . mai ales în Cartagina. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza.1. începând din 663. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. ceea ce a atras mi c ri populare ample. la Constantinopol. dar mai ales la Syracuza. iar resturile ei scufundate de o furtun .1.au fost nimicite de bizantini. o baz sigur de opera ii. 29 . a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . în imediat apropiere de Constantinopol. Luptele decisive se d deau îns pe mare. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). mare parte a flotei sale fiind ars .3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). jefuind sistematic peninsula. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit.peninsula Kyzikos. au devenit continue. În acest fel 4. fiind atacat în apropierea capitalei. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. inven ie a sirianului Kallinikos. Exarhul Ravennei. atacuri ce au continuat veri în ir.

Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen .Uniunea celor apte triburi . Constantin IV încheie pace cu Asparuch. Înfrânt în fapt de bulgari. din partea cea mai vulnerabil . acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr .f r prea mare consisten i unitate. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. ceva mai devreme. convocarea celui 30 . astfel statul bulgar era recunoscut de jure. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). F r nici un rezultat. Bulgarii. În vreme ce în secolul VI. în frunte cu Asparuch. o parte dintre ei. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. devenit prin botez Mihail. dup ce i împ ratul se îmboln vise. Victoria Bizan ului asupra arabilor. acostând în nordul gurilor fluviului. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . cea r s ritean . în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. Pentru câteva secole. armata bizantin a trebuit s se retrag . din 678. ducând tratative cu biserica roman . pl tind i tribut. s-au îndreptat spre apus. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681).promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. Dup moartea lui Kubrat. astfel c împ ratul a dispus. sub conducerea hanului Kubrat. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. înrudit cu hunii i avarii. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . Dup cre tinarea for at . sub hanul Boris (852-889). în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. La Dun rea de Jos. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase.

imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. în plan politic i bisericesc. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. un sclav i un cal. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. invocând guvernarea dup modelul Sf. a dispus s le fie t iat nasul (681). acesta devenind astfel coîmp rat. La fel ca tat l s u. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. Paul i Petru. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. Heraclius i Tiberius. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. Pyrrhos. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. stabil pe termen lung. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. În 688. au fost spânzura i. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. Dup ce le-a retras titlurile . Abd al-Malik. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. Treimi. papa Honoriu I i Macarie.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. Dorind s guverneze singur. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. avea îns înclina ii despotice. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. 705-711). 31 . noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. dup pilda bunicului s u. în ciuda r zboaielor ulterioare. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine.de i senatul i armata erau împotriv . patriarhul Antiohiei. care înc era în via . Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului.

1997. înclinând s se supun arabilor. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. 32 . o categorie de 2 John F. Nu este sigur c legea agrar . Slavii în nemul umirea lor. Cel mai probabil îns . ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. furios. Cambridge. împ ratul. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. Haldon. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. pe plan intern. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. poate i Samos. a cor bierilor . care doreau s scape de povara revoltelor acestora. în acord cu califii. În general îns . Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. Anatolikon. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. Byzantium in the Seventh Century. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold).Pentru a îmbun t i situa ia etnic . Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. Pentru a ap ra zonele de grani . mai ales în thema Opsikion. atât din Balcani. Posibil ca aceast them . a ez ri de akritai. ea constituind fundamentul economic al themelor. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. ca i armenii. în contextul ascensiunii musulmane. cât i din Asia Mic . Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. Iustinian II a creat. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. oscilau în rela iile cu Bizan ul. a c rei origine nu a fost clarificat . ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

strategul themei anatoliene. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. l-au detronat i orbit. De i r scoala fusese început de armat . fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe.4. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. Bulgarii. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). împreun cu fiul s u. retr gându-se ca monah la Efes. Noul împ rat. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). au f cut incursiuni de prad în Tracia. pentru a distruge flota musulman . în 715. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . originar din nordul Siriei. El a fost un adept al ereziei monothelite. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. aliat cu Artabasdos. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. În fa a pericolului arab. asediind capitala imperiului. va curma orientarea monothelist . retr gându-se la Salonic. cu a c rui fiic s-a c s torit. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. protoasecretisul Artemios. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie.1. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). fiind depus i înlocuit. din thema Opsikion. un politician mult mai capabil. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. strategul themei Armeniakon.

Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . Biserica armean . în contextul luptelor împotriva arabilor. eikon. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . Criza se anun ase de mult vreme. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. Episcopii iconocla ti . fiind încoronat la Hagia Sophia. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. c reia. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. imagine . 37 . pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba).1. le venera nu dup obiceiul grecilor. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia.Constantinopol. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene.. 4. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. klaein. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. implicit de popula ia din Asia Mic . de c tre scriitorii ortodoc i. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. accentuând cultul crucii. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. Iconoclasmul (gr. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. a sf râma ). care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. nefiind oficial ostil imaginilor. Ra iunile politice i strategice. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor.

care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . Inseparabil de tradi ia liturgic . func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . Aceast func ie central a imaginilor religioase. asemuindu-le idolilor. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. care a r spuns: eu sunt basileu i. Eparhiile Romei din Grecia. Ioan Damaschinul. doctrina întrup rii. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. inclusiv describilitatea. dar atunci când Hristos a devenit om. Dalma ia. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. a ap r torilor imaginilor. totodat . ca om. pe de alt parte. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. de origine sirian . Teologii ortodoc i. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. imaginile lui Hristos. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. a icoanelor. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. Conform opiniei iconodulilor.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. Mai mult. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. În consecin . incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. Respingerea imaginilor/ icoanelor. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele.

latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). Leon III (717-741) impune o nou dinastie. care a comandat trupele bizantine.Anastasie II. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . imperiul se afla în pragul ruinei. noul calif de la Damasc. În afara aspectelor teologice. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. Dintre ei. în 787. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . cât i în cea secular . Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. Pentru a câ tiga timp. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . a început negocierile cu bulgarii. iar Amorium. Planul musulman din 39 .biserica). pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. patru au pierit executa i Leontius. Tiberius III. 4. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. Atât introducerea politicii iconoclaste. Leon. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. Iustinian II i Philippicos. În ciuda succesului în sfera teologic . În consecin . încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . La începutul verii. iar un altul Theodosios III c lug rit.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. un altul a murit dup ce a fost orbit . cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman.1.

aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. miliaresion. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. îns în tab ra arab a început foametea.va avea drept rezultat. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. care ie ise din uz. La începutul lui septembrie. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 .înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. a principalului drum spre Caucaz. flota arab în retragere fiind incendiat . Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. fiul lui Leon III. cu fiica hanului (733) . au trecut de partea bizantinilor. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). i înt riri de trupe de uscat. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. Muslamah. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. Majoritatea solda ilor trimi i de calif. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . În prim var . i astfel s -l captureze pe Anastasie. flota arab a început blocada pe mare. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Fostul împ rat a fost executat. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. iar partizanii s i aspru pedepsi i. Paralel cu zidurile lui Theodosius. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. pentru a aproviziona trupele asediatoare. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt.

în 732. orbirea). Themele din Asia Mic au fost restructurate. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. Ecloga (selec ie). denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. interese promovate de împ ra ii isaurieni. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . În Opsikion. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. Avortul a fost scos în afara legii. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. o nou codificare a dreptului bizantin. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. 41 . Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . fiind redactat în limba greac . o them la fel de mare. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. Thema Anatolikon a fost divizat . cu centrul la Efes. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni .anume prin mutilare (t ierea nasului. mâinilor. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. În 726 public un nou cod de legi. digestelor. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. iar sodomia era pedepsit cu moartea. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare.raportate la secolul VIII . dup cum. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia.r sunet. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. Ecloga a avut ulterior o proast faim . codicelor i novelelor lui Iustinian.

a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . n d jduind s . Artabasdos. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. fiind de la Constans II. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. se sim ea i el îndrept it la tron.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. fie pe Artabasdos. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. a pornit spre Opsikion. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . 42 . Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. îns i-a redat stabilitatea.1. de unde a adunat o tiri. singurul împ rat care a murit în patul s u. Nikephor. în schimb patriarhului Anastasios. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom).i p streze func ia. a ocupat capitala. Constantin. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). Constantin V i-a îng duit s . dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. ginerele lui Leon III. Artabasdos. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. strategul themei Thrakesion. astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). Ajuns în Bithynia. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. care de fapt fusese asasinat. A guvernat ini ial pu in. refugiat în Amorium. În prim vara anului 743.4.

Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. profitând de r zmeri ele din califatul arab. folosind regimentele create de el (tagmata). for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. imperiul putând începe ofensiva. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. 43 . Pa aceast baz împ ratul atac Siria. care durase mai mult de doi ani. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. în imediata vecin tate a bulgarilor. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . a hot rât nimicirea icoanelor. În 746 Constantin. a pornit ofensiva. R zboiul civil. Prin cele ase tagmata. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). unde ocup Germaniceea. dar i de o grav criz intern . prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. Conciliul de la Constantinopol din 754. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. inut în palatul imperial din Hiereia. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . În r s rit. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. dup ce a divizat thema Opsikion.

reprezentantul aristocra iei protobulgare. a ob inut succese în Thracia. a mân stirilor în Imperiu. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). la lombarzi. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. În vara anului 775. Prin crearea de tagmata.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. Doar Vene ia i câteva insule. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. dar a l sat o crunt controvers teologic . Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. Constantin a trimis ambasadori. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. la franci i papalitate. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). în încercarea de a recupera Ravenna. a l sat o armat mai puternic .1. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . chiar prin teroare. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. Cu toate acestea. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. prin iconoclasmul s u impus for at. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . 4. fapt v dit în 774. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. a dus în final la pierderea Italiei. Totu i. prin pruden a 44 . În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. în thema Opsikion. ani în ir. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu.

din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. Dup câteva luni. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. Lipsindu. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. ei fiind exila i la Chersones. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . se pare. un politician chibzuit i slugarnic. dup alte p reri din cauza tuberculozei. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor.2. având prezen de spirit. originar din Atena iconodul . pe eunuci. reconvocat în 787. Conciliul. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . având în acest sens acordul senatului. Irina.i modera ia sa. se baza pe func ionarii iconoduli. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . noul patriarh. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. protoasecretis-al Irinei. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. a fost convocat în Biserica Sf. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . armatei i al constantinopolitanilor.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. 45 . so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . Conciliul. Leon IV moare otr vit. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). 4. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. o împ r teas cu voin de fier. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. fiul Constantin fiind minor. Irina. în care cuplul imperial nu mai era viabil. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. de Irina. pe lâng biserica oficial . reprezentat mai ales de monahi. Tarasios.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. a ap rut o nou ramur radical cre tin . a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . logothet al po tei i consilier i pe preo i. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. Irina. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. În schimb. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile.

Doi ani mai târziu. ruinând finan ele statului.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. cât i al iconocla tilor din imperiu. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. Ca urmare a expedi iei din 783. Prin asocierea mamei sale la domnie. cump ra i cu promisiuni de putere. exilat în Sicilia. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. ponegrit de istoriografia oficial . Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. silit s abdice. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. s tul de presiunile adep ilor mamei sale.i discredita fiul. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. în 46 . ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. împ ratul moare. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). în timp ce Constantin a devenit coregent. pe atât de incapabil în planul politicii interne. Nikephoros. Irina nu a consim it s renun e la putere. Irina a fost pe cât de ambi ioas . Solda ii loiali Irinei. s rb torind 40 de zile cu mare fast. divor instigat tot de c tre mama sa . Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. Theodota. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului.i d duse acordul pentru divor . aleas pentru el de Irina. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. Ea a f cut concesii financiare bisericii. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. fratele lui Leon IV. purtând titlul de basileus. La câ iva ani. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor).

Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. unde a murit un an mai târziu. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. mai apoi în Lesbos.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. Starea statului bizantin era ubred . A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. Dinspre nord amenin area bulgar .i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u.a afectat considerabil Imperiul Bizantin.urma p cii încheiate. 4. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. ca fost logothetes tou genikou. devenind format coîmp rat cu Irina. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . exilând-o pe insula Prinkipos.2. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. Împ ratul Nikephoros. ad ugând la acestea înc 8. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802).

teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. cum le-a numit istoricul Theophanes. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. Istriei i Dalma iei.mân stiri i biserici. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). Adrianopol. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. a fost necesar .Thrakia i Hellas. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. f r aceste m suri.cau iunea mutual . supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . atâta vreme era probabil de provenien arab . Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. f r a l sa impresia c impune noi taxe. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. pe lâng cele existente . iar rela iile cu biserica deveni tensionate. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . acuzându-l i de patima pederastiei. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. Thessalonik i Dyrrachion. C m t ria a devenit monopol de stat. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). inclusiv a zonelor maritime. Din 805. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Un bun teolog i istoric. 48 . Makedonia. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. Ortodoxia sa era suspect . exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei.

Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. fiul lui Nikephoros. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. a distrus ora ul Pliska. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. Iconocla ii. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. secta se r spândise în Asia Mic . reintegrând-o sistemului defensiv. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. Staurakios. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. În prim vara anului 809 Krum. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. R mâne în c o enigm . ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . Începând cu Mihail I Rangabe. în octombrie 811. Din tigva împ ratului. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. atac i cucere te Serdica. i el r nit în lupt . Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. îng duitor cu to i. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. au fost din nou supu i persecu iilor. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811).Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. a fost proclamat împ rat de c tre armat . senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. În defileurile Balcanilor. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor.instalat de curând pe tronul din Pliska. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. inclusiv curtea hanului Krum. în 49 . Mai mult decât catastrofa militar . împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . iar dup ce a refuzat tratativele de pace. cumnatul lui Staurakios.

a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). unde moare în 845. Theophylact.i impun voin a în Occident. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. Disensiuni Theophilos Leon V. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). Leon Armeanul. i fratele acestuia. strategul Leon. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron.emiratul de Melitene. a p truns în Constantinopol f r rezisten . de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. în apropiere de Adrianopol. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. dar i materiale necesare focului grecesc. Mihail. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. În aceste momente nu numai împ ratul. Leon. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. care în 811 fusese declarat coîmp rat. retr gându-se pe insula Prote. Dup ce a recucerit Mesembria. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. au fost scopi i. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând .2. Mihail II. 4. Cum Imperiul refuz . A învins punctul de vedere al lui Theodor. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). dar nu a fost un bigot. iar aceasta înf ptuit . continuând linia politic început de modelele sale. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice.3 Reac ia iconoclast . Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. Fiul s u cel mare. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. Leon III i Constantin al V-lea. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. originar din Anatolikon. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii.

Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. este declarat coîmp rat. Omurtag. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. unde criza intern izbucnise. Leon a înt rit în grab fortifica iile. acesta schimbându. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. regele hunilor. i deopotriv impunerea iconoclasmului. Înv atul Ioan 51 . reu ind s scape. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului.a vener rii icoanelor. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii.i numele în Constantin. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. Leon a sporit influen a adep ilor s i. De Cr ciun. a devenit general al federa ilor. iar Toma. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Sembat. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. dar a aflat curând c armata sa nu. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . a intrat în Adrianopol. fiul mai mare al lui Leon. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. Cu fiul i succesorul acestuia. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). aceast misiune revenind f r rezultatul scontat.

Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. conduc torul mi c rii iconoclaste. Astfel. iar bogata m n stire Stoudios. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. inteligent. zis Slavul. dar i prin duritatea instaurat la curte. împreun cu fiul s u. i fost tovar de arme al împ ratului. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . din ra iuni politice. inclusiv la abatele Theodor Studitul. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. dar altminteri grosolan i incult. patriarhul Nikephoros s-a opus. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat .Grammatikos. i punându-se. a fost 52 . a fost trecut în proprietatea imperial . Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. în fa a altarului din Sf. amânare care i-a fost fatal împ ratului. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . Prin persecu iile aduse iconodulilor. la rug min ile împ r tesei Theodosia. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. pe o pozi ie iconodul . un curtean devotat împ ratului. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. silit s capituleze. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. cea mai important din Constantinopol. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. un bun militar. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). Sophia. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. respingând-le astfel pe cele din 787. Thoma Slavul. în Sfânta Sofia. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . general al federa ilor din Asia Mic . fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. La vestea acestor inten ii. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului.

Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. Theodora. Theophilos a fost auster i drept. În 838. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. Califul. în 841. Cu toate acestea. 53 . dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. a ocupat Ankyra i Amorion. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. În iulie 838. cu ajutorul maurilor spanioli. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. Theophilos (829-842). pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. cea mai important fort rea din Anatolikon. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. Împ ratul a fost poet i imnolog. în r s rit i în Sicilia. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. patria lui Theophilos. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. precum i un bun cunosc tor al teologiei. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia.schingiuit i executat. Cu toate acestea. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. distrugând Sozopetra. înaintând spre Mesopotamia. Theophilos a reu it. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. pentru a se r zbuna. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. a poruncit incendierea cor biei. exploatând disensiunile din tab ra arab . fiind educat de Ioan Grammatikos. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. coîmp rat din 822. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. urma ul lui Mamun.

regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. Nu dinastia amorian . dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. magistrul Sergios Niketiates.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. Theophilos las în urma sa un fiu minor. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. a deschis noua epoc . ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. Photios. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. Bardas i Petronas.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. apoi i politic . 4. Începuse o nou perioad . De i cei mai mul i erau din r s rit. favoritul ei. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri.3. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . Bardas. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . dar mai ales logothetul dromului Theokistos. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. Mihail al III-lea. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. se pare un unchi al Theodorei. mai întâi de ascensiune cultural . Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian.

scaunul patriarhal cu iretul Methodios. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. mul i fiind extermina i. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. Disputa s-a înte it mereu. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. în ciuda unor insuccese de pân atunci. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. Bardanes. În 853. Sprijini i de patriarhul Methodios. Cultul. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. 55 . Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. pân ce studi ii au fost excomunica i. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. devenind singurul sfetnic al Theodorei. dup dou veacuri de defensiv .

A urmat o perioad agitat . Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. din nemul umire. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. Conduc torul real al statului. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. 56 . acesta primind din 862 titlul de cesar. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. un veritabil ascet. oricum. cealalt în favoarea lui Ignatios. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. Theodora a fost for at s renun e la regen . unde se studiau cele apte arte liberale. adesea necuviincioase. strategul themei Opsikion. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. fiind înc lcate normele de însc unare (858). acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. În imperiu s-au format dou partide. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. f r a fi devenit un mare împ rat. ajuns la majorat. al politicii de la curte era Bardas. predate în limba greac . Bardas a ac ionat în for . apelând mereu. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. victim a diverselor influen e de la curte. Patriarhul Ignatios. Constantinopolul.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. fiind perceput ca un desfrânat. În ciuda unei purt ri compromi toare. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. considerat un al doilea Nero. a fost îns i vehement criticat de preo i. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. dup cum un alt unchi al basileului. se ocupa de chestiunile militare. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. fiind înconjurat. una în favoarea lui Photios. S-a interesat întotdeauna de armat . În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). la Roma. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. când tân rul Mihail al III-lea. Petronas. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. el a fost totu i un dinast talentat.

Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . Solu ia a v zut-o Bizan ul. refuzând s -l recunoasc pe Photios. ca i de o apropiere franco-bulgar .Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. El a trimis deciziile sale sinodale papei. în Asia Mic . Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. Petru se afla un pap capabil. în persoana lui Nicolae I. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. ea devenind de acum. cunoscut cu numele de glagolitic. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. Motivul corespundea realit ii. în 863. începând cu 863. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. strategul Petronas. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. Ini ial. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. fratele lui Bardas. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. Trecând la ofensiv în Asia Mic . investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. din Salonic. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. ofensiva bizantin a fost mai prudent . Pe scaunul Sf. De la numele 57 . derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Dup secole de r zboaie defensive. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. El a luat partea lui Ignatios. dorind s evite influen a clerului franc. bicefal . Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. în fapt. dup retragerea ru ilor. Respingând un atac al lui Omar. Chiril i Metodiu. urmând s traduc Biblia în limba slav . politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. de fapt în dialectul macedo-slav. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. au fost misionarii trimi i în Moravia. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). în cre tinarea atacatorilor.

cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. Mihail al III-lea se aliase. atacând mai ales dogma occidental filioque. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . misiunea a fost finalizat de franci.a flotei. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . Procedând invers decât moravienii. principele bulgar acceptând numele de Mihail. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. a întors spatele Bizan ului. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. Spre bucuria lui papei Nicolae I. În Moravia. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . în Marea Neagr . Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. spre nenorocirea sa. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. cu Vasile Macedoneanul. bizantinii fiind prea departe. care era de condi ie modest . numele împ ratului. Vasile. fie din Roma. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. veni i din Moravia Mare. Împ ratul a scris papei. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. fie de la franci. de unde avea s fie preluat i de sârbi. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. de c tre români i ru i. În schimb. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. dar i în fa a presiunii militare . îns . Cu aceasta. În urma activit ii lui Clement i Naum. primind func ia de parakimomen. vrând s ob in o biseric independent . declarându-l asociat la 58 . Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. bulgarii au cerut misionari de la franci. asasinându-l cu acordul imperial.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. viitorul împ rat. La botezul s u a participat basileul bizantin.

2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. împ ratul din Apus.domnie. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868).i statutul de mare putere european . ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. Imperiul redobândindu. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886).3. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. fosta amant a lui Mihail al III-lea. în prezen a lega ilor papali. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . Adrian II. 4. 59 . devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). când a fost excomunicat Photios. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. Motivul a fost în primul rând unul politic. La încheierea conciliului din 869/870. În anul urm tor. prin delega ii ei. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. Ludovic II. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. Photios. fa de patriarhia de la Constantinopol. care va prelua tronul imperial.

Pentru a p stra tronul în familia sa. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. dup moartea prematur a lui Constantin. poart supranumele de cel 60 . Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. un despot arbitrar. ori poate al lui Mihail al III-lea. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. Alexandru. Leon al VI-lea În eleptul (886-913).Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. dar blând. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. Leon. În plan juridic. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. iar în 879. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. Fratele mai tân r. sîrbii. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. va deveni din 893 patriarh. fiind asediat i distrus . de i Moravia a r mas supus Romei. pe tronul imperial va urca fiul s u. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. inspirat din Eclog i Prokeiron. capitala statului. Alexandru. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. La moartea lui Vasile I. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. un iubitor al luxului. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. în timpul lui Mihail II (820-829). Tephrike. Ca bun orator i scriitor. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. În 872. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. Stephanos. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. pe cel de-al treilea fiu. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). exact un an mai târziu pe al doilea fiu. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. Leon VI a fost aplecat spre înv tur .

Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. Senatul are doar o aparent importan . Func ii deosebite aveau eunucii. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . Prin novelele sale. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. erau cele de cezar. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. cea de basileopator. incluzând i pasaje din Prokeiron. La preluarea tronului. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. judec tor suprem în stat. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. nobilissimos i kuropalat. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. Important era func ia de eparh. Tezaurul era administrat de un chartularios. Împ ratul devine singura putere legislativ . au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . dup basileu. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. aliatul lui Vasile. c ruia i-a fost discipol. Un al doilea patriarh. conduc tor al administra iei imperiale. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. imnuri i un tratat de tactic militar . Nicolae Misticul. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Zoe. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial.i atribu iile avute în secolele anterioare. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. acesta reglementând via a capitalei. pierzându. va fi i el înl turat prin ordin imperial. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. Opera sa const în oracole poetice. Titlurile cele mai importante în imperiu.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei.

La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. bun oar în cea de strateg. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). ad ugându-se noi func ii. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat.de func ii. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). Dup o perioad de pace. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. trecând Dun rea. au provocat arului bulgar mari pierderi. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Neavând suficiente trupe în Europa. Concomitent. s primeasc dona ii. amenin ând Constantinopolul. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. arul a 62 . În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . În plus. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. f r o aprobare imperial expres . iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. arul. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. Înainte vreme. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. a invadat Tracia i Macedonia. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. iar pentru a evita concuren a.

Deasemeni. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . Cu ajutorul nomazilor pecenegi. Oleg. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). În vest. botezat doar cu trei zile înainte. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. reluând r zboiul cu Bizan ul. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. Ini ial. La Adana. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Expedi ia marelui cneaz de Kiev.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. dup moartea cele de-a treia so ii. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. Astfel. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. Armenia era expus raidurilor arabe. ungurii. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. Simeon i-a respins pe unguri. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. Constantin Porphyrogenetul. Leon s-a 63 . cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. În 902 ei au cucerit Taormina. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. fiind ridicat la rangul de august . Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. care ajungeau pân în Cilicia. dar i ru ilor. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. În r s rit. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii.

Nicolae Misticul. cu mare efort. a început r zboiul cu bulgarii. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . În condi iile frac ion rii puterii politice. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . care î i consolidase puterea. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. ci chiar coroana imperial . i-a adus în preajm oamenii s i. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. Implicit. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. A închis-o pe Zoe la mân stire i. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . fiind asigurat .3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. îndep rtând sfetnicii lui Leon. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. 4.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. principalul regent. s preg teasc un atac asupra Bizan ului.3. continuitatea dinastiei macedonene. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . murind în iunie 913. dar Alexandru. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . La moartea sa. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

spânzura i. 34 au murit în patul lor. a eunucilor sau armatei. în frunte cu marele cneaz Igor. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. se decima ea îns i. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. demonstrându. înjunghia i. astfel c 68 . În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . amenin imperiul la Dun re. fie ca împ ra i. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. În 944 un nou atac rusesc. În Bizan . 18 au fost mutila i prin castrare. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale.i întreaga for . 12 for a i s abdice.sudul Armeniei i va asedia Edessa. 20 au fost otr vi i. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. scoaterea ochilor. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. Dup înfrângerea ru ilor. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. sugruma i. 3 au pierit de foame. t ierea nasului sau a mâinilor. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. permi ând ulterior. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. 12 au murit în m n stire sau exil. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. tefan i Constantin (944). atac respins cu ajutorul focului grecesc. Astfel. ori coîmp ra i. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. Este perioada când Bizan ul. de strad sau militare i 65 de detron ri.

în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. Leon V n scut în Armenia. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . Mihail II. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . Mai rar era tuns i c lug rit. tocmai pentru a descuraja asasinii. doar nepo i. Romanos folosise acela i procedeu. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat .cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. oricare centurion. cea frigian trei. iar Romoanos Lecapenos. a fost un om de condi ie mai mult decât modest .fiul lui Mihail Rangabe. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. ars de viu. aceast maladiei a purpurei . Iustinian. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. gineri sau copii adopta i. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . ambele încheindu-se cu câte un regicid. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. dup cum s-a putut deja observa. tras în eap . nepotul s u. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. Dinastia isaurian a dat patru domnii. oricine putea fi îndrept it la guvernare. ci întreaga familie. în 813. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. din care patru împ ra i au murit violent. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. Leon I fusese m celar. Cel culpabil era supus torturii pentru a. uzurpatorul lui Leon V. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât.i dezv lui complicii.

Chiar marea cneaghin a Kievului. împ ratul legitim. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . Constantin a fost un împ rat-c rturar. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. Luptele. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . i restul lumii. pictur i muzic . sculptur . În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. armele sau în el ciunea. aurul. 70 . a preluat astfel personal i efectiv puterea. continuau în sudul Italiei. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. orice mijloc era binevenit. Era iscusit în matematici.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. botezat cu pu in vreme mai înainte. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. evident cel bizantin. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. trupele bizantine. exila i i apoi uci i. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . ci un abil administrator al statului. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. Elena. Olga. cu suveranii Orientului i Occidentului. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. duse f r angajament deosebit. general. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. Despre theme. arhitectur . fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. reu ind s recucereasc Adana. luând numele so iei împ ratului. Despre ceremonii. ambii viitori împ ra i. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. astronomie. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . În plan extern. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. guvernator al provinciilor. Constantin. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. ci excelen ii s i generali. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. cu audien e pentru solii str ini. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. administrator. Despre administrarea imperiului).

al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. 4. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. femei destr b late. La conducerea bisericii. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. o acuz pe Theophano. nora împ ratului. devenind logothet al tezaurului. un politician talentat i experimentat. urzind intrigi împotriva împ ratului. el preferând s . sistemul themelor intrase de acum în declin. în locul lui Theophilaktos. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). a preluat comanda suprem a armatei. c reia îi era pe deplin supus. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. fiica unui cârciumar din Constantinopol. împ r teas sub numele de Theophano. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. c l-ar fi otr vit. apoi în 947 când tefan. care are un apetit nes ios pentru intrigi. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas.c zând de pe cal.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945.3. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . de i ar fi avut suficiente motive. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. Constantin a continuat politica acestuia. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. La fel ca mul i dintre predecesorii s i.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. Cu toate acestea. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. Dup înl turarea Lekapenilor. Bringas. a urcat ierarhia de la curte. mare drongar i parakimomenos 71 . Bardas Phokas. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. Istoriografia bizantin . fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. curmale i smochine). în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. care murise .

acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . de origine armean .mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. func ie rezervat eunucilor. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. strategul-autocrator al Asiei. Pe plan extern. nemul umiri în imperiu. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . împotrivindu-se liberei ini iative. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. A fost practic o lovitur de stat. un politician abil i cu o râvn f r egal. Politica fiscal dur a provocat. În vara anului 960. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. bizantinii au cucerit ora dup ora . i ea. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . probabil otr vit din ordinul so iei sale. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . conduse de generali de excep ie. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. continu seria marilor victorii. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. fiind mai degrab un ascet. i aici. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . ca r splat pentru meritele sale. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. Aleppo. armatele bizantine. a teritoriilor cucerite în r s rit. în timpul s u aceasta 72 . Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. Cu aceasta. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia.

cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. apelând la argumente teologice i morale. În acest mod. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor.i pozi ia economic . Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. cum încercase i Romanos Lekapenos. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. care la scurt timp au avut un succes impresionant. continuat de cei doi urma i ai s i. cu Aleppo. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. În schimb. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. încercând chiar s le m reasc .înt rindu. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. De acum. Cu sarcasm. lucru d un tor statului. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. Principiile. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. Anexat a fost deopotriv Cilicia. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. cei boga i pe cei boga i. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. o alt parte. 73 . armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. în loc de patru.

i prin m surile sale i du m nia clerului. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. o solie. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. Din cauza politicii fiscale. condus de episcopul Liutprand din Cremona. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. f cuse destule concesii bulgarilor. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). Boris al II-lea. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. a fost o victim u oar pentru ru i. Bulgaria. a luat drumul Constantinopolului. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. În vara lui 968. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). Înainte de încoronarea sa. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. de 74 . dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. capitala aratului. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). s-a instalat la Preslav.Între timp. Theophano. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. au primit drept plat biciuirea. neglijat de împ rat. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. sl bit de lupte interne. În 968. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. Dup trei ani de foamete. Cei doi urmau s se c s toreasc . atr gându.

mama lui Vasile al II-lea. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. asaltând în anul 971 Antiohia. Sviatoslav capituleaz . 75 . Accra. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. În toate ora ele cucerite (Nazareth.Cr ciun în 969. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. fiul nelegitim al lui Romanos I.i legitimeze calitatea de împ rat. Ioan I Tzimiskes.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. Luând de so ie pe Theodora. a înconjurat cetatea. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. Theophano. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. luând cu asalt capitala bulgar . Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. reu ind s ocupe Siria i Palestina. a fost exilat pe insula Prote. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. în aprilie 971. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. De i asasin i uzurpator. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. bizantinii intrând în Mesopotamia. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. dorea s . acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. În iulie 971. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit.i extind st pânirea înspre Asia Mic . apropiindu-se de Ierusalim. Theophano. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. Astfel. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii.

înalt func ionar de la curte. în vreme ce Constantin. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . Vasile. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . fratele s u în vârst de 16 ani. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). dup ase ani de succese militare. parakimomen. urma ul legitim al dinastiei macedonene.3. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. nu a ar tat nici atunci. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). hot rât i realist. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. avea 18 ani. 4. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. care a fost exilat. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). i a asigurat o perioad de prosperitate economic . Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. a putut doar cu greu s se impun . Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). fiul lui Romanos al II-lea. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . de o energie debordant . care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e.dar chiar i antipatia împ ratului. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). Vasile. Phokas îns .6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. Abia în 985. iar averea sa confiscat .

intern . În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. Restabile te allelengyon. În aceast situa ie critic . dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. în special puternicei familii Phokas. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. . A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. ace tia fiind sili i s le restituie. în schimbul trimiterii drujinei sale. îndeosebi a mân stirilor. De acum înainte. Skleros. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . Cre tinarea Rusiei. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. petrecut ceva mai târziu. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. sora împ ratului. din clipa în care Skleros. bazileul a strâns fabuloase bog ii. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. apoi Phokas. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. amenin ându-l din dou p r i deodat . Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. chefuia în v zul tuturor. În timpul domniei sale. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. iberi i de la bulgari. alt dat . Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. Împ ratul. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. care. timp de mai multe veacuri. dac d m crezare cronicarilor bizantini. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. Vladimir Sviatoslavici. . sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. comori adunate de la arabi. ori de la r zvr ti i. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos.

Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. cât i în public.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa.ad posti. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. r mânând holtei pân la moartea sa. fiul prin esei Theophano. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. cel mai important ora din regiune. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. când i când. luându-l prizonier pe arul Romanos. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. nici pe podoabe ori ve minte. iar Chersonesul restituit. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. o nou forma iune statul bulgar apusean . nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). Împ ratul Otto III. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. ci dimpotriv . La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. p trunzând pân în Moreea. f r s stea pe gânduri. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. Nu vorbea repede. Vasile II a jurat s se r zbune. nici cu vorbe alese. Nu punea pre pe ceremonial. pe care l-a redus la minimum. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. îi pl cea s trunchieze vorba. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . În pofida inteligen ei sale. nu oamenii cu carte. Vasile II a dispus retragerea. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. purtând haine obi nuite atât la curte. Vasile. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa.

pentru a se putea dedica problemei bulgare. la rândul lor. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. cu centrul la Ohrida. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Sirmium (1018). trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. Sirmium pe Dun rea mijlocie. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). cei peste 14. Theodora. Teritoriile statului bulgar. Armata bizantin num ra peste 40. În lupte sângeroase. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. cea mijlocie. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. punându. cea mai tân r . Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. Dalma ia la Adriatic .i cap t zilelor prin otr vire. cea mai mare dintre nepoatele sale. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). murind dup dou zile. începând cu acest an. Vene ienii. Eudokia.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. teritoriul dintre Dun re i Balcani. cu centru la Silistra. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. de altfel nu s-a c s torit niciodat .000 de lupt tori. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. Arnulf. Zoe îns . taxele au fost 79 . împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. Thessalia i Bulgaria propriu-zis .Porphyrogetent . dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. ciupit de v rsat. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. oricum dorea s se retrag la mân stire. cel mai bogat cleric al apusului. Abia acum.

împ ratul murind în decembrie 1025. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. conduc torii locali au fost men inu i. În doar în 46 de ani. Murind f r urma i.au fost întrerupte. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. urma ii s i. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. Acum. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone.men inute la cuantumuri rezonabile. 4.i într-o anumit m sur autonomia. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. Vasile II a preg tit.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. f r s vrea. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. dar i latinofone. drumul dec derii Imperiului. Sârbii. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . ace tia p strându. neglijând armata. în vremea lui Vasile II.4.

în vreme ce împ ratul. la moartea împ r tesei Theodora. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. sora Zoei. chemând adesea în ajutor pe barbari. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. disciplina i. fratele lui Vasile al II-lea. Cei mai valoro i generali. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. vân toare i circ. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. au fost destitui i. În aceast situa ie militar dezastruoas . împotriva c ruia. au marcat aceast perioad nefast . reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. lipsit de orice moralitate. Eustathios. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. se temea s . Spondylos i Simeon. chipe . a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. amator de cai. întemeietorul unei noi dinastii (1081). pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. datorit politicii sale fiscale. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. de teama uzurp rii. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. de stratio i bine înarma i.stabilit de el. înzestra i cu cai buni. Schimb rile frecvente la tron. Din nenorocire 81 . dinastia macedonean se stingea. În 1056. Imperiul. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. Acum la 65 de ani era bolnav de gut .i asume responsabilitatea guvern rii. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. aristocra ia anatolian . spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. ei tr dând adesea. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. care a reac ionat cu o lovitur de stat. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII.

chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. În 1030. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . plictisit de so ul s u care o neglija. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. aproape 60 de ani. pe via .i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). uneori chiar i ereditar. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . 82 . sim indu.i g seasc sc parea în Antiohia. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . percepute odinioar de la rani. La cei 56 de ani ai ei. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. deoarece impozitele.pentru ei. devenind al doilea so al s u. marile latifundii s-au ref cut rapid. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . sub amenin area cu orbirea. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. murind la scurt timp. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . având în grij azilurile imperiului). Cu toate acestea. înfrânt în cele din urm de împ rat. care de mult vreme îi era amant. La o vârst destul de înaintat . Revocarea allelengyon-ului. fiind obligat de împ rat. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului.i sfâr itul aproape. Zoe. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. Zoe. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. m sur ce mic oreaz veniturile statului.

din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. Fastul de la curte. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. devine cel de-al treilea so al Zoei. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn .Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). ajuns la apogeu. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. anume cu Constantin bogat. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . care a reu it astfel s . Constantin. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . F r sim politic. unde încercaser s se ad posteasc . nobil. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. Nu o suporta nici pe împ r teas . Mihail V a fost depus de c tre senat. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. o recheam pe Zoe. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. Se în ela îns . i au fost orbi i. sora mai tân r a Zoei. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . în pofida dezam girilor prin care trecuse. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. nici pe mul i din familie. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). rechemat din exil. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. Seme indu-se peste m sur . Zoe. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . Zoe domnea acum în asociere Theodora.i p streze influen a la curte. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. tot eunuc. 83 .

Astfel. Cardinalul Humbert. total opus prin caracter surorii sale. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. La 8 iunie 1057 armata. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. autorul Chronografiei. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. cu toate acestea prin intermediul ei. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). Sf tuit de patriarh. Zoe moare în 1050. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. în sinodul inut la Sfânta Sofia.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. de unde i se trage supranumele.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. se ajunge la o excomunicare reciproc . cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. fost logothet al vistieriei strotiotice. În ciuda interven iilor împ ratului. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . de i patetic . eful aparatului de stat. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. eful delega iei papale. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios.domnind autocratic . aducând în prim plan motive legate de rit. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . care . generalii înl turându-l de la putere. a adar succesiunea la tron. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. ea d inuind înc . nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . 84 . la 1054. nici m car cu patriarhul Kerullarios.

dar i a Bisericii nu a întârziat. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. ap rând interesele ranilor. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. în spe ale parecilor. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. puterea popoarelor vecine crescuse. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor.i poat împlini propriile pofte. atr gând. tic losule. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. s se poat desf ta. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . Patriarhul a murit. pe una sortind-o pl cerilor. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. gr bit s . eu am s te dobor ). Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre .i chiverniseasc atât treburile ost e ti. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . care nu. contemporan cu evenimentele. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre .Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. înainte de a se pronun a sentin a. Psellos. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari.i d deau obolul la adunarea d rilor. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. Oricum. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. i schisma celor dou Biserici. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. A a stând lucrurile. plin de furie. 44).i sec tuiasc visteriile ca s . A fost a adar un împ rat harnic. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059).

dându. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic .000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. Constantin Noul bazileu. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. agreat i de cronograful Mihail Psellos. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. nu înainte de a. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. fratele fostului împ rat. 4. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . atr gându. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . au n v lit în num r de 600. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat.i prin 86 . cât i în r s rit. împin i la rândul lor de c tre uzi.4. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. Cu s n tatea ubrezit . care i-a folosit influen a în acest sens. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. Constantin al X-lea (1059-1067). împ r teasa Eudokia . Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II.i desemna succesorul. încât. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. Pecenegii i uzii. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. sim indu. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului.i sfâr itul aproape. În tot acest timp. inu i în frâu de Isaac.2 Înfrângerea de la Mantzikert.

cucerind fort re ele Manzikert i Arche . adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . trimis înspre Ahlat.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. fiind decis s distrug califatul fatimid. ci doar predarea ora elor Manzikert. Antiohia. a fugit din calea selgiucizilor. Edessa i Hieropolis. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. ajungând pân la Edessa. În plus dorea mâna unei 87 . Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. O parte a armatei bizantine. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. normanzi în vest. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. Ortranto i Brindisi. Dup câteva s pt mâni. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). care. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. a p r sit câmpul de lupt . trebuind s asigure arergarda. sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. a ref cut în parte domeniul imperial. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. precum i pecenegi i uzi în nord. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia.

Romanos va încerca s . devenit logothet. Mihail Psellos i Ioan Dukas. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). este înfrânt în mai multe lupte. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. Mai grav.i redobândeasc tronul. 88 . menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. Ulterior. condus de Constantin Dukas. Acesta va încerca. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. iar extern un lan de dezastre. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. încât la scurt timp împ ratul moare. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. au preluat conducerea statului. care avea o mare influen . P r sit de to i. Bari. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. inclusiv Mihail Psellos. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari.000 de nomisme. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar .fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. Partizanii familiei Dukas. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. astfel c din acest moment. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. Asia Mic era i ea pierdut .

Ioan Dukas. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. În lipsa unei conduceri locale. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. Ca r splat pentru serviciile sale. Când Russel Balliol. din cauza foametei. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. o r scoal izbucnit în Constantinopol. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). a schimbat principiul de guvernare. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. a ierarhiei func iilor publice. În trecut acest sistem fusese în 89 . Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. i s -l aclame drept împ rat. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul.4. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. În aceea i vreme. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum).În condi iile anarhiei instalate. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. Dinastia Comnenilor. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. Suleiman va transforma Niceea. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. trimis cu trupe. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. 4. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076).3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. Prin reforma radical a cursus honorum. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. în 1078. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia.

4. existent anterior. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166.3. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. disciplinator al Bisericii. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. rol pe care Alexios i-l asum . Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. care ei în i i î i vedeau 90 . de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. acum baza o constituie pronoia. aflate de acum sub control imperial. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . Alexios va restructura armata. Pentru asigurarea mijloacelor financiare.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic.1 Invazia normand i peceneg . Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. Împ ratul va deveni epistemonarkhes.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. pecenegi i turcopoli. De acum cezaropapismul este victorios. Rangul de protosebastos. Alexios a m rit impozitele. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus.4. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. a revenit unui cumnat al împ ratului. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu.

În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. emirul de Smyrna. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091).amenin ate interesele în Adriatica. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Au plecat în cete neorganizate. în conciliul de la Piacenza. În schimbul ajutorului primit. originar din Amiens. zdrobind flota normand . asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat.4. spre Tessalonik. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. Samos i Rhodos (1088-1089). în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. Între timp. pe Rin. 91 . î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios.3. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. Tzachas. De i au fost numero i. pentru c nu aveau anse. alia i cu emirul. inut în prezen a papei Urban al IIlea. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. cucerind Dyrrhachion. i în paralel înspre Epir i Macedonia. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. Mitylene. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . Pericolul peceneg fusese înl turat. f r ca Alexios s poat interveni. Suleiman ocup Antiohia. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. Pecenegii. 4. Deja în 1095. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. înfrân i de Alexios în 1094.

i. pe coastele Siriei. ci l-a consolidat. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. El a creat aici un principat independent de Bizan . Împreun cu bizantinii. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). În iunie. capitala turcilor anatolieni. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. urm torul obiectiv fiind Antiohia. departe de Constantinopol. Bizan ul nu le-a acordat încredere. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc .i atinge propriile scopuri. Laordicea i Tripoli. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. de i în 92 . au atacat primul obiectiv major. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. Efes i Sardes. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. Curând dup c derea Niceei. prin tratative separate. La 1 iulie 1097. În mare. în timpul primei cruciade. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. i abia apoi crucia ilor. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. f r ca Bizan ul s se poat opune. Bohemund. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. Niceea. bizantinii au ocupat. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. În mai 1097.

familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. Retr gându-se la mân stire. Ana Comnena va scrie Alexiada.i formeze propria fac iune fidel .i mute capitala de la Niceea la Ikonion. pierdute de crucia i. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. cedate de tat l s u. care a tiut s ia decizii corecte. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. o relatare a vie ii tat lui ei. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . La început. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului.i men ine puterea s . jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . în asocia ie cu familia Dukas. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . Sultanatul Rum fusese silit s . chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. în 1126. fiul lui Alexios. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. Ioan. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Unele teritorii siriene. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului.

În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei.1 Cruciada a II-a. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. Pân la mijlocul anilor 60.5. În Italia. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. au ocupat Apulia. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. În Orient. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. iar în 1155. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. În lupta împotriva Ungariei.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Croa ia i Bosnia.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. Manuel I (1143-1180). el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. Tot atunci. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . grecii au fost înfrân i în 1156. Manuel fiind primit în Antiohia. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. Korinth i Theba. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. 4. dup moartea lui Roger al II-lea. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. dup lupte acerbe. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. cu toate insignele imperiale. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. imperiului. ea s-a încheiat îns brusc. tefan Nemanja. Bizan ul a reu it s . a trebuit s se supun în 1172. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. i jupanul Rasciei. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. ocupând principatele latine Siria i Palestina. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. Manuel a reu it astfel s .i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. 4.

care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. în drum spre Ikonion. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. Dup Myriokephalon. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. împ rat. la moartea lui Manuel (1180). a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. în defensiv i cu visteria sec tuit . În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . Alexios al II-lea (1180-1183). un nepot al lui Manuel. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. dup asasinarea lui Alexios. imperiul se afla. în vârst de 11 ani. înl turând pu inele familii aflate în func ii.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. care pe moment a cerut pace.cum erau numi i în bloc occidentalii . Vene ia î i înt rea pozi iile. În defileul Myriokephalon.din capital . Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. fiul lui Manuel. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. a încercat 95 . La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. armata bizantin este surprins i complet distrus . încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. R scoala ce a cuprins capitala. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. Mo tenitorul tronului. Dup 40 de ani de lupte. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . în calitate de regent . Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia.

Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . nepot al lui Manuel I. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. Andronic I a fost ucis cu violen . i cu Vene ia. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . 96 . fiu altei importante familii constantinopolitane. când normanzii se apropiau de Constantinopol. În acest fel. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. 1203-1204). Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). ordinea în stat. Vene ia. s restaureze.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. de fapt lin at de poporul r zvr tit. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. fiica regelui Béla al III-lea. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. în urma unei revolte a popula iei capitalei. i Sofia. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. la rândul s u. cucerind Belgrad.5. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. Ni . Isaac Comnenul. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. chiar prin teroare.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. al doilea mare ora al imperiului. în aceste momente dramatice. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. acordând favoruri i demnit i. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). a ocupat. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. insula Cipru (1184). supus unui jaf înfior tor. 4. Dup umilirea sa în public. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt.

Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. Bizan ul. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. Isaac II se va retrage la m n stire. Acordul de 97 . Deja în anul 1186. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097).doar temporar. fiul împ ratului detronat Isaac. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. Petru i Asan. dup înfrângerea de la Morava (1190). prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. în 1195. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . Sârbii i-au extins st pânirea. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. Enrico Dandolo. Dogele Vene iei. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. allemanikon. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . sufer mai multe înfrângeri. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . Alexios Angelos.

Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. 5 5. Constantinopolul. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. din nou arestat. În iulie 1203. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. iar tat l s u. ginerele lui Alexios al III-lea. între inerea flotei pe timp de un an. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. fugind la Adrianopol. În aceste împrejur ri. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. dup un scurt asediu al crucia ilor. capitala Imperiului. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204).1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. a murit la pu in vreme. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. în ajunul asedierii Constantinopolului. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). astfel c Alexios III abandoneaz capitala. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. Dup un asediu de patru zile.

cu privire la alegerea unui împ rat latin.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. Artizanul împ r irii Romaniei. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). la regimul politic al Imperiului. toate aceste enclave ac ionând distructiv.Partitio Romaniae . Romania cum era numit în Apus. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u.Teritoriul Bizan ului. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. care sperase c va fi ales împ rat. Nu în ultimul rând. vasali ai împ ratului latin. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. care a influen at codific rile din Occident. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . o alta cavalerilor crucia i. Urm torul împ rat latin. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. pe Tommaso Morosini. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. în posesia lor aflându-se o serie de insule. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Împ ratul Balduin de Flandra. dogele Dandolo. Bonifaciu de Montferrat. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . a întemeiat Regatul Thessalonicului. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. Imperiul de Niceea . Treptat Imperiul latin se 99 . Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. Deja în martie 1204. ca i dreptul bizantin mai evoluat.

La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale.1.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. 5. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. devine un conglomerat. Romania. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. dezvoltate la periferie Niceea. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. Dup moartea lui Caloian (1207). începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Patriarhul Niceei se credea îndrept it.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. Balduin însu i fiind luat prizonier. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. Având spatele acoperit. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). Întemeietorul imperiului de la Niceea. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. precum i ai clerului.1 Imperiul în exil (1204-1261). Epir se consolideaz . la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. Organizarea în theme a fost p strat . grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . ca i întreaga organizare feudal . dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . în vreme ce statele de tradi ie bizantin . În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Trapezunt. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. niciodat cucerit pe deplin.

Despotatul Epirului. dominat de Angeli. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. dup o serie de lupte interne. chiar i sârbii fiindu-le supu i. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani.în Asia Mic . cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. Lesbos i Kos. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. însu i împ ratul fiind luat prizonier. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. prin selgiucizi. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. pân la Adramyttion. inclusiv insulele Chios. devenind un emirat grecesc . în 1230. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. favorabil acestei republici. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. i arul bulgar. Theodor înainteaz înspre r s rit. În afar de Theodor Angelos. i în apusul Greciei. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . Bulgarii dominau Macedonia i Tracia.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. Pentru a contrabalansa situa ia. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. 105 . Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. poarta de intrare în Balcani. prev z tor. cetatea Philippopolis (Ploviv). Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. În 1274. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. Acum. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. i chiar mai important. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Izz ad-Din. cu care i papalitatea se afla în conflict. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. Manfred. Imperiul devine.

uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. Coali ia balcanic . iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. cumnatul lui Manfred. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. împ ratul va muri. împ ratul titular al Imperiului latin. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. prin mari eforturi. Totu i. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . Împotriva acestor amenin ri. fiul lui Balduin II. format din sârbii lui tefan Milutin. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . dar la moartea sa vistieria statului 106 . Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). prin suportul financiar. De altfel. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. fratele regelui francez Ludovic IX. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Carol de Anjou. Philippe de Courtenay. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. de aceea în 1280 el i renun la ea. În decembrie 1282. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. Carol de Anjou. rena terea Imperiului bizantin. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. În plus. dup ce a realizat. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia.

2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. armata angajând mercenari. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. bulgari. Cu toate c mercenarii catalani. fiind apoi asasinat din ordin imperial. cium Fiul lui Mihail VIII. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. Din aceste motive. temându-se de tulbur ri. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). Tat l celor doi. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. Niceea. la fel ca i succesorul s u Andronic III.2. Andronic. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. R zboi civil. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. Andronic II. Fiul s u. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. greci epiro i i franci din Peloponez. Vrând s scape de ei. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . 5. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. demnitatea de cezar. retras la Adrianopol. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. Andonic II.era sec tuit . Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. conduc torul companiei catalane. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. ranii preferând s devin o teni pl ti i. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . Sardes i Brussa. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului.

cel mai mare general al Imperiului. a preluat conducerea în Thessalonik. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. Ioan Cantacuzino. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. ca la Philokrene (1331). Bulgaria fiind pr bu it . pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. râvnind tronul. regen ii au instigat popula ia la revolt .trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. cu care arul se înrudea. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. puternica cetate din Tracia. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). a devenit eminen a cenu ie. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. care constituia centrul domeniilor sale. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul.2 R zboaiele civile. Ioan Cantacuzino.2. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. în lupta de la Velbujd. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. Thessalia i insula Chios. încoronându-se în 1346 ca 108 . ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. Urma ul s u. luat de la genovezi. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. marele domestic. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. La 28 iulie 1330. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. Ioan V (1341-1347). p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . 5. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. armata bulgar .

Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur .împ rat al sârbilor i grecilor . În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). cu ajutorul Genovei. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). Peloponesul bizantin. împ ratul r mas acum unic. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. 5. Dup alungarea otomanilor. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. otomanii controlau traficul prin Dardanele. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. la fel ca i marele s u proiect. i flota bizantin care se reconstruia acum. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Dup ce a abdicat. Manuel. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Ioan al VI-lea a vrut s . Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. acordându-i insula Lesbos ca dot . ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. s-a destr mat în mai multe principate. În cele din urm . Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. Matei Cantacuzino. continu s joace un rol politic important.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). fiul lui Orhan. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. Morea într-un stat bizantin independent. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean .iar celui de-al doilea fiu. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 .i scrie opera. În 1354 a impus încoronarea fiului s u. Fiii lui Ioan Cantacuzino. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman.

Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. Aliat cu vene ienii. În aceast situa ie disperat . de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. f r s ob in decât vagi promisiuni. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). reu ind s ocupe 110 . cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. aceasta fiind împ r it între ei. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. numero i demnitari i-au separat latifundiile. la care au concurat i republicile italiene. Amadeo VI. succesorul lui Suleiman. papa Urban V a f cut apel la cruciad . Contele Verde. când de vene ieni sau genovezi. La rândul s u. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. au revenit Vene iei. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. sârbi i vene ieni. în care puterea imperial era practic inexistent . Amadeo VI. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. Ludovic de Anjou. Turcii. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. când de bizantini. regele Ciprului. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. Tratat ca un schismatic . T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. la 25 ianuarie 1365. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. unchiul dinspre mam al bazileului. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare.civil. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. chiar insule întregi. Sultanul Murad I. punând piciorul pe continentul european. Petru de Lusignan i contele de Savoia.

care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. fiul s u mijlociu. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. genovezilor i a otomanilor. al fiului cel mare al lui Ioan V. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. la insisten ele tat lui s u. Murad. ob ine bijuteriile coroanei. În 1273. Murad I. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . Andronic. împreun cu o tile contelui de Savoia. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. Andronic. i-a oferit acestuia. nesesizând din vreme pericolul otoman. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. Murad a luat m suri energice. La Constantinopol sosise i legatul papal. ajungând la Neapole. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. fiii celor doi. f r ca statele apusene s o poat opri. cu ajutorul flotei. a vene ienilor. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. acum cu numele de c lug r Ioasaf. i Ioasaf au strâns suma datorat . În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . Înainte de a porni spre Constantinopol. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. Bizantinii îns .i tr deze credin a. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. chemat i el în ajutor de Andronic. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373).i achite datoriile anterioare. exercita o enorm influen nu au acceptat s . a sc pat cu un ochi. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. Dup refuzul lui Andronic. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. împ ratul. În plus a izbutit.

în ironia sa macabr . Dup trei ani de asediu. moare la scurt vreme. Philadelphia. iar restul Serbiei. Andronic.000 de duca i i un corp de oaste de 12. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. de unde a fost alungat Sracimir. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. În prim vara anului 1396. fiind înfrânt. Andronic.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. a trecut sub vasalitate otoman . În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. Abia în 1385. dup un scurt asediu.Gallipoli. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. Sultanul. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). 10. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . Înaintând înspre apus. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. În 15 iunie 1389. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). Murad a amenin at Thessalonicul. administrate de turci.000 de oameni. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. Vit. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. de ziua Sf. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. O tile cre tine. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. o tile sârbe ti. condus de cneazul tefan Lazarevici. conduse de cneazul Laz r.

Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). acordând ajutor lui Musa. Având lini te relativ la Dun re. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. Sigismund.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . avea îns ajutorul bizantin. fiul mijlociu al lui Baiazid. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. un prolog al marelui asediu din 1453. se îmbarc pe o corabie vene ian . f r sprijin financiar sau militar. se al turase cre tinilor. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). vasalul sultanului. acesta s-a în eles cu Mehmed II. Mehmed I. În istoria domnilor rii Române ti.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid.i via a în captivitate trei ani mai târziu. Baiazid atac Vidinul. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. în partea european a Imperiului otoman. unde sultanul a fost luat prizonier. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. desfiin ând statul bulgar. beiul de Karaman. t indu-i i robindu-i . În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. care r m sese st pânitor al Rumeliei. trimi ând în Rumelia pe Musa. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . Fiindc Stracimir de la Vidin. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . A revenit la Constantinopol în în 1403. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. V zându-se atacat. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. ocupând Brussa i Ankara. unde st pânea fratele s u cel mai mic. Între timp. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . Soliman. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. Soliman. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. Mehmed. fiul mai mare al lui Baiazid. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. pierzându. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc .

materializat într-un decret de unire. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. Ioan (Iancu) de Hunedoara. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. La 6 iulie 1439. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. încerc ri mereu e uate. prin care Bizan ul reia plata tributului. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. discu iile. Ioan VIII. i mai mul i mitropoli i i episcopi. filioque. la Vene ia i Milano. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . La 1430 turcii ocup Thessalonicul.4. La mai pu in 114 . când au reînceput dezbaterile la Floren a. la fel ca înainta ii s i. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. Propunerile de a discuta au fost acceptate. p trunzând adânc în Serbia. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . urmând s aib loc în Italia. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. Kiev i Efes. scopul era clar. Biserica rus s-a declarat autocefal . Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. Era oricum prea târziu. cum a i r mas.tratat de pace cu Murad II.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. Victoriile voievodului Transilvaniei. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. exista deja o în elegere. apoi în Ungaria. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. Acum.calea religioas . Purgatoriul i azimile. dup marea schism din 1054.1 Conciliul de la Ferrara . 5. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . evident. devenind din nou vasal otomanilor (1424). Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. Singura ans .de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. s-a dus în apus.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif.

În apropiere de Ni . aceast cruciad . fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. deja de la începutul veacului al XV-lea. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. Sultanul. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. Coroana imperial a fost adus la Mistra. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. aveau s joace rolul principal. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. Vene ia i Genova. cardinalul Cesarini. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor.4. Dar. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. pace încheiat în 1444. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. în în elegere cu turcii. urm rind doar propriile interese. for ele occidentale î i pierduser vigoarea.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). încoronarea având loc aici. la Varna. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . Între timp îns . a fost ultimul basileu bizantin. În schimbul unui tribut. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . fiind asaltat în Anatolia. în lupte de continu h r uial . de altfel ultima. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. Despotul Moreei. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . experimenta i în luptele cu turcii. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. Constantin ob ine pacea (1446). ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. 5. În acela i timp. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. Constantin Dragases. trebuind s lupte în Anatolia. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. chiar i republicile maritime. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. a avut într-adev r loc. incita i de pap . Era pentru prima oar în istoria Imperiului. cu excep ia perioadei niceene. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. 115 .

În zorii zilei de 29 mai 1453. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. a c zut în lupt . Constantin al XI-lea. R zboinicul genovez. prelungit trei zile i trei nop i.Mehmed al II-lea(1444-1446. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. i au p truns în ora . Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. soarta Constantinopolului era pecetluit . A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. aflat pe rmul asiatic. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. Dar acest gest a fost inutil. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. cerând capitularea ora ului. între care apte sute de genovezi. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. Cererea a fost îns respins de Constantin. În 12 decembrie 1452. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. La 23 mai. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. vizavi de Anadolu Hisari. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. murind eroic. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. 116 .

mai ales greci în aparatul de stat. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Astfel. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. Trapezunt i Crimeea. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . Moscova devine cea de-a treia Rom . eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Mehmed II asedia Belgradul. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. instalându. a proclamat lege. mai ales me te ugari i negustori din Morea. fiica ultimului despot al Moreei. stabilindu-i în Constantinopol. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. a deport rii. unde au primit case i scutiri de taxe. Morea cu capitala Mistra în 1460. locuitori din alte p r i. Ivan III. cuno tea greaca i a folosit cre tini. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman .Atena a fost cucerit abia în 1456. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. fiind adu i în ora . millet.i aici demnitarii. Zoe (Sofia) Paleolog. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. sau nu. Nepotul lor. Pe drept. Irina. mil i ordine . Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . Genovezii au ob inut din partea sultanului. Dup trei ani. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. 117 . Mehmed nu era un barbar. iar clerul era scutit de taxe. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. Istanbul.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Expuneri istorice. 1971. Istoria secret . 1972. Bucure ti. Constantin Porfirogenetul. 1970. XI-XIV). Ia i. Bucure ti. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. Mih escu. Carte de înv edi ie de V. Laonic. vol. 1975. vol. tur pentru fiul s u Romanos. R zboiul cu go ii. edi ie de H. edi e de V. Via a lui Constantin cel Mare.Azimitul . 1968. Bucure ti. edi ie de Viorica Golinescu. I-II. Mauriciu. Bucure ti. Grecu.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . Bucure ti. 1963. de Marina Marinescu. trad. Grecu. . Elian i N. Grecu. 1998. Mihail. 1991. III: Scriitori bizantini (sec. Arta militar . Tana oca. Bucure ti. Bucure ti. Mih escu.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Ducas. S.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. Eusebiu din Caesareea. edi ie de V.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . Psellos. 120 (976-1077). edi ie de H. Istoria turco-bizantin (1341-1462). Chalcocondil. publicate de Al. Mih escu. Bucure ti. Procopiu din Cesareea. Cronografia. 1958. Alexiada. Comnena. Bucure ti. Bucure ti. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). 1977. Idem. edi ie de H. Ana. 1988.

p. V c. 1995. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . 2004. Constantin cel Mare. 1916. Istoria vie ii private. 1025-1118. Ed. Philippe-Duby. Byzantium in exile. tiin ific Enciclopedic . p. 1982.320-328. Michael. Sintez de istorie bizantin . Reallexikon zur byzantinischen Kunst. Bucure ti.261-290. 265-381. 1993. Michael. coord. Bucure ti. Jaques Le Goff. Gândirea evului mediu. în Byzantinische Zeitschrift. 1985. 121 i . p. p. Ed. I. Între antichitate Bucure ti. 1198. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith).. Hélène. Bucure ti. 265-350. Bakalopoulos. * * *. în: The New Cambridge Medieval History. Klaus Wessel. Avram. Timi oara. Dic ionar al sfin ilor. Barnea. Angold. * * *. 543568. în: The New Cambridge Medieval History. Andea. 1975. vol. 1198-c. * * *. The Byzantine empire.). Bucure ti. I-II. p. * * *. Istoria bisericii. Ion i Iliescu. II 1994. David Abulafia). vol. Angold. Domnia împ ratului Mauricius (582602). Cambridge. Octavian. 1962. 2000. LV. Ed. p. Bucure ti. 1300 (ed. Bucure ti. vol. Istorie bizantin . Bucure ti. 1999. 1963.Teofilact Simocata. Ia i. Georges (coord. Polirom. 1024-c. * * *. p.. I. IV c. edi ie de H. 217-253. Aries. A. vol.1999. II (ed. Stuttgart. Teora. Bucure ti. AHRWEILER. ed. 2002. * * *. 87108. Ideologia politic bizantin . Cambridge. Mih escu. * * *. i Rena tere. Omul bizantin. 1984. Omul bizantin. Istoria bisericeasc universal . 2000.

Timi oara. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. L. 1995.. tur pentru fiul s u Cornea. trad. Castagnol. Vogt. cap.. Paris. 1969. I. Ana. Stelian. Brezeanu. I-II. trad. Nicolae. 1963. Chalcocondil. Humanitas. Critobul din Imbros. Paris. Istoria Imperiului bizantin. Brehier. Charles. în Revue historique. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Diehl. Bucure ti. Nicolae. Constantin Porphirogenetul. Imaginea interzis .. Bucure ti. Arta bizantin . p. Ch. Andre. 7-8. Laonic. Louis. nr. 1981. Louis. Le Bas Empire. 119. Expuneri istorice.. 1977. Bucure ti. 1999. Stelian.47-48. Bizan . Paris 1969-1970. V. Academiei. Carte de înv Romanos. 1994. Bucure ti.. (Les Institutions). Întemeierea Constantinopolului . Brezeanu. Brehier. Ed. XV. I-II.. Delvoye. 1971. 1919. B nescu. A. în Mitropolia Olteniei. ed. 255-258. p. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). Da kov. 124-143. 1915. Arta bizantin . Grecu. Ed. Ed. p. O istorie a Imperiului bizantin. Alain. 122 . Besançon. Charles. Paris. Bucure ti. 506-510. 1963. II). S. Bucure ti. Civiliza ia bizantin . Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). 1958 (seria Scriptores byzantini . Brehier. vol. 1993. Bucure ti. 1994.II. A. Ed. Bizan ul. Academiei. Constantin VII Porphirogenetul. iulie-august. Dic ionar de împ ra i bizantini. B nescu. 1976. 2000. Alexiada. Cazacu. Craiova. Bucure ti. Mihai.Bayet. m rire i dec dere. Armand Colin. Bucure ti.B. Le Livre de ceremonies. Comnena. vol. Bucure ti. 1999. Le monde byzantin. Constantin et la fondation de Constantinople . Bucure ti.

1986. Bucure ti. Bucure ti. Bizan dup Bizan . Gibbon Edward. Gero. S. Chicago and London. Bucure ti. 1991. A. 1987.. 1999. Ed. Iorga. 1975. nr. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. Ion. Church. Sinteza bizantin . Byzantium. 1987. Bucure ti.74-114. Bizantinii. David Abulafia). Ed. Bucure ti. 1980. Nicolae. Donoiu. Hussey. Ed. Diehl. Drimba. David. XXX. Iorga. Bucure ti. p. Filosofia în evul mediu. p. Istoria vie ii bizantine. V c.. vol. 1976. Geanakoplos. Bucure ti. t. Figuri bizantine. Dosarul arheologic. Jacoby. Teora. Gilson. p. 1972. 1974. Deno John. Bucure ti. Istoria culturii i civiliza iei. Andre.4-23. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. Iconoclasmul bizantin. Grabar. I-III. Bucure ti. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. în: The New Cambridge Medieval History. Bucure ti.1999. p. Georgescu. 1998. 1198-c. J. vol. 1984. Oxford. Charles. Paris 1905.1. Etienne. Meridiane. Bucure ti. 68. 525-542. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Nicolae.. Charles. 1930. Charles. Ovidiu. 1972.Diehl. Bucure ti. 123 . Iorga.. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Bucure ti. Etudes byzantines. 1995. Eusebiu din Caesareea. Nicolae. Craiova. Istoria Imperiului Bizantin. Charles. 1300 (ed. Fontes Historiae Daco-Romanae. 1969. M.Al. Cambridge. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. II (sau 1999. 1993. Diehl. V. în Byzantinische Zeitschrift. 30-69. Via a lui Constantin cel Mare. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". I-II.vol IV). Diehl. Ducellier. 1991.

843-1118. Paris. The Byzantine Empire. Constantinople et Rome. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. VI c. Bucure ti. Moorhead John. Cambridge. Lot. Paul Fouracre). 500-c.28. ?. The Eastern Empire in the sixth century. p. I-III. 1997.V-VII). Bucure ti. 289-314. Teora. I c. Manolescu. 291-316. La consecration et le dedicace de Constantinople. 1924. vol. 2008. Michel. Cambridge. Civiliza ia Occidentului medieval. Moines et moniales. 700 (ed. Paris. 1300-c. 500-c. Cambridge. Bucure ti. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge.Kaplan. II (ed. Cambridge. Lemerle. The Byzantines in the West in the sixth century. p. 1198. p. în Echos d'Orient . Cambridge. Louth. p. Michel. Istoria Bizan ului. 700 (ed. vol. 2004. Lazarev. Istoria medie universal . De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). Images et reliques. Angeliki E.. 2004. Istoria picturii bizantine. 1980. în: The New Cambridge Medieval History. Kaplan. Andrew. 2008. Andrew. 124 . Ed. 1925. p. Amarcord. 118-139. Timi oara. I c. Paul. Laiou. Instalarea barbarilor (sec. 1118-1204. p. 795-824. 1415 (ed. Armand Colin. cap. p. 2008. I c. 500-c.. vol. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. în: The New Cambridge Medieval History. 1970. The Byzantine empire in the seventh century . Louth. Paris. Jacques. Victor. vol. 27.223-229. Bucure ti. Michael Jones). în: The New Cambridge Medieval History. Rosemary. IV c. Cambridge. nr. 700 (ed. în: The New Cambridge Medieval History. p. 611-643. 1024-c. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). în: The New Cambridge Medieval History. 1998. 2000. Lathoud. 1980. 1968. 93-117. Paul Fouracre). Paul. vol. Ed. Le Goff. D. Lactantius. Monks and Laymen in Byzantium. nr. Ferdinand. Paul Fouracre). p. The Byzantine empire in the fourteenth century. Ed. Morris. Magdalino. 180-201. p. 1997.

. St nescu. 1981. Verpeaux. Un veac de istorie bizantin (976-1077). Runciman. G. 1998. 1963).900 (ed. Lumea Bizan ului. M. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". 1991. p.. Isus Hristos . Teodor. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Bucure ti. Paris. 1962. p. Cambridge. 1994. Bucure ti. Istoria secret . 207 p.153173. McCormick.. Bucure ti. Ed. 1932. Procopius din Caesareea. în Byzantina. Traité des offices. XVI. Ia i. Enciclopedic . Byzantium and the west. Teodor... PseudoKodinos. Dimitri. Uspenski. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Balcani. Cronografia. 1971. Polirom. Ostrogorski. 2008. în Studii i articole de istorie. în: The New Cambridge Medieval History. p.Gh. vol II. Bucure ti. 700-900. Popi teanu.).Gh..prototip al icoanei. Vasile cel Mare. 1972. Jean. C. Structura social a Imperiului bizantin.. Ed. Steven.A. M. D. München. 1972. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. C derea Constantinopolului. R. Zbuchea. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. Michael. trad. Tesalonic. Studitul. Paris. Ed. c. 349-382. 700-c. J. Deisis. Histoire de Etat Byzantin. A. Petritakis. Bizan . Romanitatea carpato-danubian XI. Bucure ti. 125 . Vasiliev..123-133. Occident. Ia i. 1974. tom III. Bucure ti. 1970.OBOLENSKY. Paris. Rosamond McKitterick). 1966. L. Aba Iulia. Histoire de l'Etat Byzantin. 1994. Teologia icoanei. 2002. Psellos. Bucure ti. Un commonwealth medieval: Bizan ul. (coord. Eugen.