P. 1
46615251-Istoria-Bizantului

46615251-Istoria-Bizantului

|Views: 6|Likes:
Published by mary

More info:

Published by: mary on Feb 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1 Locul Bizan ului în istoria medieval
  • 1.2 Continuitate i discontinuitate
  • 1.3 Mozaicul cultural i lingvistic
  • 1.4 Periodizarea istoriei Bizan ului
  • 2 Imperiul roman târziu (284-457)
  • 2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337)
  • 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii
  • 2.1.2 Transformarea constantinian
  • Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare
  • 3 Bizan ul timpuriu (457-610)
  • 3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518)
  • Reformele lui Anastasie
  • 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610)
  • 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565)
  • 4 Imperiul medieval (610-1204)
  • 4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780)
  • bizantin (610-711)
  • 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii. Opera reformatoare a lui Heraclius
  • 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe
  • Constantin IV i Iustinian II
  • 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor
  • 4.1.2 Luptele pentru tron
  • 4.1.3 Criza iconoclast (726/730-843)
  • 4.1.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V
  • 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842)
  • 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)
  • 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii
  • 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei
  • 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin
  • 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes
  • 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea
  • 4.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143)
  • 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan
  • 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia
  • 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor
  • 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204)
  • 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon
  • 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a
  • 5 Imperiul bizantin târziu (1204-1453)
  • 5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-
  • 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor
  • 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354)
  • 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps
  • 5.2.2 R zboaiele civile. Uzurparea lui Ioan al VI-lea

MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

.5..............2 C derea Constantinopolului ....4......... 114 5........................................4 Agonia Imperiului (1425-1453) ....1 Conciliul de la Ferrara ... 115 4 .......4.................. 114 5...............Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma...............................

imperiul nu a fost împ r it niciodat . Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . Bizan ul nu a fost un nou stat. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. vizigot. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. Conform unei defini ii clasice. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic .cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . Purt torii puterii bizantine au fost armata. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. elementul ortodox i cel oriental sau. administra ia. conduc torii s i drept spirite rele. Pân în ultimele sale clipe. 1.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. elementul elenist. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . deoarece. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . biserica i coroana.1 1. Bizan însemna Roma. ci doar administrativ. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . nici ca evolu ie. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. juridic vorbind. nici ca schimbare. elenism cultural.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. întrucât st pânirea roman devenise prea întins .

Noua Rom . Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare.dar i povara vechii Rome. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Bizan ul. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. adic al tuturor cre tinilor . Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . conduc torii s i se consider împ ra i romani. preia gloria. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. În Bizan ca i în Occident. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. aici au tr it P rin ii Bisericii.Rom . iat ce-i scrie dojenitor 6 .

ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. ceea ce era aramaica palestinian cre tin . iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. 290. pierzându. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. În timp. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. 1. 7 . latina domina apusul Europei. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. 1. asemeni celei divine. luând i titlul Io . Era instrumentul administra iei i culturii romane. Un commonwealth medieval: Bizan ul. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. Persoana suveranului era absolut i sacr . De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. administra iei i comer ului. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. Limbi vechi ca aramaica. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. Siriana.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic.i con inutul imperial. modelul imitat este cel bizantin. p. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII.

despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec.1 Noul sistem al lui Diocle ian. în 330.C. cea din 395. el a fost reunit în 350 i 392. Restaurarea stabilit ii.1. 2. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. pân în vremea lui Traian (98-117). Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. VII). De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat .1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . De i extins în vremea lui. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. 2 2. De la Augustus (27 a. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului.C. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. st pânea asupra întregului Imperiu roman. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru.-14 p.

Schimb rile din administra ie. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. a primului împ rat cre tin. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. 9 . cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului.1. succesorul de drept al împ ratului Carus. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. de stat. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. Galerius (293-311).2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). Împ ratul Diocles. Constantin Chlorus i Galerius (293). la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. ca atare. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. s preia întregul control asupra imperiului. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus.împ ra i. Prin politica sa reformatoare iscusit . ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. Edictul de toleran de la Milan (313). la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. reu e te dup asasinarea lui Carinus. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Treptat se ajunge la revers. 2. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale.

aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. în 353. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. pe când î i preg tea trupele din Antiohia.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. fratele mai tân r al lui Gallus. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. i doar moartea natural a lui Constan iu. al doilea nepot al s u. caesar în Apus (355). care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. în fruntea c reia se afla Athanasios. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. iar Constan iu II (337-361) în R s rit.r mân episodice. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. Suspectând loialitatea lui Gallus. 2. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. care st pânea în Italia (340). împ ratul a dispus executarea sa în 354. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. 10 . caesar în R s rit. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. Magnentiu se sinucide. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. episcopul Alexandriei. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. totu i dându. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . Continuitatea sub Constan iu II. l-a numit pe Iulian. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. Constan iu îl nume te pe Gallus. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. pentru a face fa rebeliunii. El însu i s-a întors la Constantinopol. cât i dinspre r s rit. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. uzurpatorul p gân al lui Constans. Dup lupte interne de durat . Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. La 380. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. De acum. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350).2 Statul sub presiune (337-395). i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . Iulian. când Iulian Apostatul (361-363). nepot al s u.

Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . a pornit împotriva lor. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . Acest pas a r mas impopular. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. din cauza atacurilor hunice. trimise în ajutor. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard .vor trece totu i pe plan secund. între Dun re i Balcani. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. acordând go ilor statutul de 11 . vizigo ii . Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. dup ce de facto for aser linia Dun rii. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . nepot al lui Constantin cel Mare. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat .greuthungi i tervingi . o recunoa tere a st rii de facto. în vreme ce Valens favoriza arianismul. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. Valens. A reoficializat p gânismul. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. care a încercat s uzurpeze puterea. în spiritul lui Constan iu . Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. fiul lui Valentinian. mai întâi lui Iovian (363-364). prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. o rud de-a lui Iulian.

un general frac aflat în slujba sa. Restabilirea unit ii Bisericii. în anul 383. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. Siria.2. Egipt. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). Ambrozie. ci i una de natur politic . Asia Mic . Palestina. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. Cre terea influen ei barbare i apus. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Antiohiei i Ierusalimului. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. cea apusean lui Honorius. a fost opera lui Theodosie cel Mare. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. dup episcopul Romei.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. iar dogma ortodox este acum des vâr it . vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre.autonomie. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . încheierea unui tratat de pace cu Persia. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . Domnia lui Arcadius. Câ iva ani mai târziu. s-a iscat un lung r zboi civil. În aceea i vreme. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. 2. a stat sub semnul pericolului vizigot. care viza împ r irea Armeniei. Rivalitatea între cei 12 . dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. episcopul Milanului. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . insulele din Marea Egee. fiind asasinat de Arbogast. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. în 387. Sub conducerea lui Alaric.

marcheaz din nou unitatea imperiului. Nestorie sus inea doctrina antiohian .Rufinus i Stilicon . Dup o prim invazie în Italia în 402-403. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. a trimis delega i la acest sinod. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. având suflet ra ional i trup. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. natura uman fiind precump nitoare. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. cel care a accentuat primatul bisericii romane. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor.doi generali ai R s ritului i Occidentului . Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. Nestorie i pe cel al Alexandriei. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. în afar de p cat. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. Dup victoria asupra arianismului. i chiar titlul de magister militum. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. dublat apoi. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. Cele dou naturi 13 . La 438 Codex Theodosianus. Papa Leon cel Mare (440-461). Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. Chiril.

1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. Fiind arian i barbar. cât i monofizitismul. c s torindu. stopând procesul de barbarizare a acesteia. alanul Aspar. Dup stingerea dinastiei theodosiene. era cel mai influent personaj la Constantinopol. proces care f cuse 14 .sunt complete i nedesp r ite. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. Leon I cur armata r s ritean de germanici. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit.i fiica. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474).1 Lupta lui Leon cu germanicii. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). cu c petenia acestuia. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. ci i o important victorie politic . dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. pe Marcian ca împ rat R s rit. Probabil m celar în tinere e. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. aliindu-se cu tribul isaurienilor. împreun cu Pulcheria. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. El îl impusese prin ma ina iunile sale. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . 3 3. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. patriciu i magister militum. monofizi i i reforme (457-518) 3. Ariadna. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon.1. Astfel. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. distan ându-se astfel de Constantinopol. Urmarea a fost c Egiptul i Siria.

A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). Romulus Augustulus. urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. fiul Ariadnei. Leon II.la Constantinopol. Anastasie I Dikoros (491-518). stabilindu. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. dup moartea lui Romulus. 3. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. La moartea lui Leon. împotriva lui Odoacru. a fost un bun administrator i om de finan e.i capitala la Ravenna. la rândul s u. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. Theodoric. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . În aceste chestiuni interveneau i demele. comandantul diocezei Thracia. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. pe care Anastasie i-a sprijinit. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. Odoacru a trimis în 480. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). comandantul g rzii de excubitores. ad ugând o moned de aram . În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. tat l lui Leon II.armata apusean ineficient . iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. acesta. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. au durat pân în 497. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . fratele defunctului împ rat Zenon.

Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. divizându-i pe r scula i.2. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. reprezentând o amenin are pentru stat. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. îns . în urale Nika . fost actri . Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . Dup ce au incendiat zona central a capitalei. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. a destituit chiar trei mini tri impopulari. pe tot mai înalta 16 . pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. îns era deja prea târziu. a izbucnit r scoala Nika. a în bu it insurec ia. subîmp r ite în corpuri civile i militare. în timp ce Belizarie. asocia ii municipale ce se autoguvernau. fiind numit succesor la tron. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului.i s ias de sub influen a lor. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. Îndat dup urcarea pe tron. în 532. Astfel. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. care dobândiser o for deosebit în secolul V.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. S-a c s torit cu Theodora. reprezentat mai ales de per i. Iustinian I (527-565). Iustinian oscila între cele dou orient ri. comandant al g rzilor imperiale. influen at i de împ r teasa Theodora. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. Pe lâng pericolul extern. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli.3.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . în 523.

În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. f r s se loveasc de rezisten . a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. în anul urm tor. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. care îl detronase pe Childeric. francii. capitala statului ostrogot. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. cump ra i cu aur de bizantini. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. întreprins contra vizigo ilor. sub conducerea lui Mundus. Ravenna. care în bu ise revoltele din interiorul statului. O a treia campanie. sub comanda energic a lui Totila. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . Generalul Belizarie. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . La moartea împ ratului. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. în prim vara anului 540. îi atacau i ei pe ostrogo i. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. În cele din urm . Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. Dinspre vest. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. O sarcin mai important . În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . prima. rechemat de la frontiera estic . p trunde în Dalma ia. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. monumentele de ar bizantin . unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. Ostrogo ii. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni.

Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). Pericolul supraextinderii. Un manual de principii de drept. promulgat în 529. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. având la baz compila ia anterioar . Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Prin tendin ele sale aristocratice. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. nu doar în istoria Bizan ului. Institutele. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. dar s-a vindecat. Spiritul cre tin este integrat în ele. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . Simultan. numit Codex Iustinianus. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Din acest motiv. ci a întregii Europe. Ciuma bubonic . Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. fiind prescris doar aplicarea lor. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. Codex Theodosianus. Într-un 18 . s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). 3. chiar Iustinian fiind molipsit.2. astfel c acestea au fost pierdute treptat. prin aceast reform a dreptului. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. Interpretarea legilor era interzis . Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. cele 50 de Pandecte sau Digeste. dup cum o descrie istoricul Procopius. a completat grandioasa oper juridic . din punct de vedere literar i teologic.

Maurii au atacat Africa bizantin . Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. iar. în 585. Mauriciu. cât i administra ia statului i a armatei. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. îndeosebi în urma p cii din 591. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. recucerite cu trud de înainta ul s u. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. Când Iustin II (565-578). Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . Iustinian. împin i la rândul lor de avari. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. În al doilea rând. lipsit de generalul Narses. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. 19 . Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. cel al Cartaginei în nordul Africii. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. considerat un predecesor al lui Heraclius. mai ales prin reforma themelor. ba mai mult. în special în mediul rural. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. În 568 longobarzii. vizigo ii redobândesc Spania. iar în Italia exarhatul Ravennei. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord.interval de doar câtorva decenii. A instituit dou exarhate. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. Armata bizantin a Italiei. nepotul i succesorul lui Iustinian. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. În primul rând. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna.

statua men inerea ideii imperiului roman universal. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite.Testamentul s u redactat în 597. În a doua parte a domniei sale. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . De acum a început tirania lui Phokas. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. Chosroes II. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. Incompetent ca politician. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . dar i a diviz rii lui. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. În 593 sub comanda lui Priscus. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. o reluare a vechii partitio imperii Romani. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. Abia dup 590. se preg tea de r zboi. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. ea deteriorându-se continuu. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. respectiv în Est Theodosie.i avarilor de pe Dun re. dorind r zbunarea acestuia. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. care nu a mai putut intra în vigoare. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. pentru a face fa pericolului dinspre 20 .

Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. 4. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. aflate sub control bizantin. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. care reuneau func ii militare i civile. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator.1.1. 4 4. Tiranul Phokas a fost executat. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. Heraclius întitulându-se basileos. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor.r s rit. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei.1 R zboaiele cu per ii i avarii. în contrast cu perioada anterioar . Armean de origine. Africa i Italia. Cu Heraclius I (Herakleios). Cu o puternic flot . desigur cu concursul senatului din capital . iar peste dou zile încoronat de patriarh. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. care a salvat ara de Phokas. limba oficial devine acum greaca. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. De altel. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma.1 De la Heraclius la Iustinian II.1.

Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). comandant în Anatolia. pentru a face fa pericolului din r s rit. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. nu el a fost autorul institu iei themelor. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. În nord. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). cucerind Damascul. dup cum s-a v zut. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. per ii l-au alungat îns . tuns i c lug rit. ci unul dintre urma ii s i. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. totu i. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. i la începutul domniei lui Heraclius. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. în 611. p trunzând în Palestina i Siria. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. dup cum arat istoriografia nou . avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. soarta imperiului devenise grea în r s rit. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. ea reprezenta un pericol pentru stat. au fost r pite i duse la Ctesiphon. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. i. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. Priscus. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. Constans II Reformatorul. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. 22 . Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas.anterioar .

având concursul patriarhului Sergios. dup o campanie de o amploare f r precedent. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. în mai multe etape.Heraclius a reformat i administra ia central . Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. Dastagerd. Reinstalarea Sfintei Cruci . pentru a. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. În anul urm tor. dup reînnoirea p cii cu avarii. r zboiul bizantino-persan. aduna i astfel. inclusiv Ganzak (Tabriz). a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . În 626 per ii au trecut la contraofensiv . s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. Heraclius se îndreapt spre Armenia. bulgare i gepide atac Constantinopolul. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. Dup ce întreaga iarn . Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. ci. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). flota slav fiind complet distrus la 10 august. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . basileul reia campania împotriva per ilor. Constantin III. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. fiul acestuia. În schimbul unor mari sume de bani. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. de unde plecase cu apte ani în urm . imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. fiind superiori pe mare. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. Între 622-628 s-a desf urat. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . ahrbaraz.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. Heraclius. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. la Ierusalim de c tre 23 . Cruce . împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. unde au distrus templul lui Zoroastru. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. Cu acest sistem complex de reforme. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. De i Chosroes II fusese învins. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. în anul urm tor. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. dup ce a ocupat Chalcedonul. Având nevoie de resurse financiare.

a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. cât i de c tre papalitate . doctrina energiei unice .1. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. cât i dorin a de glorie. Imperiul islamic arab se formase. no iune voit vag . Era invaziei arabe. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . a trecut aproape neobservat . 4. Atât ardoarea religioas . a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. expus în 616. cel al monoenergismului.1. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. În aceast situa ie. ascensiunea lui Mahomed. Sophronios (634).însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. deschiderea erei hegirei. 24 .2 Confruntarea cu Islamul. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. de abia redobândite cu atâta trud . Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia).dup moartea lui Honorius.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. interzicând orice disput teologic . Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi.

În acest fel. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. David. nerenun ând îns la uneltiri. Soarta Siriei era acum pecetluit . La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. fiul cel mare al Martinei. Egiptul. Constantin (III). a preferat o retragere tactic . acordând fiului mai mic. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . Dup aceast înfrângere. aflat pe malul microasiatic. în frunte cu Alexandria. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. doar 15 ani. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. El a fost înfrânt. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . Heraclius. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. iar musulmanii au invadat Siria.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar.asediat îndelungat. ca augustus. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). în capital . Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. iar fiul Martinei.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . câ tigând o victorie zdrobitoare. în schimb au refuzat coregen a Martinei. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. În 638. Heracliu. titlul de caesar. obosit în luptele contra per ilor. Heraklonas. În zadar îns . care în cele din urm s-a retras. al celei de-a doua so ii. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. cel mai grav. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . fiind definitiv pierdut . metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. Constantin III.

ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor.expansiuni arabe. pe atunci în vârst de 11 ani. fapt ce a permis lui Muawija s .i sporeasc flota în mod considerabil. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. a murit deja dup trei luni de regen . succesorul acestuia. Tronul a revenit lui Heraklonas. dar a pustiit zone întinse. Othman. alungând garnizoana arab . arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. viitorul calif. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . cu toate c . Bizan ul cump r o pace pe trei ani. a fiului lui Constantin III. Amr. Controlând deja Siria i Mesopotamia. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. Muawija. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . c ruia i s-a t iat nasul. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. i a lui David. cât i a lui Heraklonas. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. ca coîmp rat. încoronarea lui Constans II (641668). Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). Nu a putut ocupa ora ul Amorion. Colosul de 26 . Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. care a fost castrat. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). atacând insula Cipru. c reia i s-a t iat limba. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. Dup asasinarea lui Omar I. Senatul a hot rât înl turarea Martinei.

ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate.Opsikion. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. Abia r zboiul civil din califat (655-661). Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. al conduc torului themei.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . în provincii (eparchiai). Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Constantinopolul a fot silit s .stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . una din cele apte minuni ale lumii antice. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . Împ r irea administrativ mai veche.i redefineasc priorit ile. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. a fost demontat.din secolele VII-IX. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. La origine themele erau unit i militare. Soldatul membru al themei . Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). Imperiul nu mai depindea de mercenari. provocat de succesiunea lui Othman. înaintea interven iei armatei imperiale. Anatolikon. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. nu a fost anulat imediat. dac fiul prelua condi ia tat lui. 27 . p strându-se în interiorul themelor. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000.aici. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular.

cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. protoasekretis. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. f r succes îns . Mai întâi. f cându.i astfel un du man de moarte. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. exilat la Chersones. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. v zând atmosfera de la Roma. Un alt demnitar. fiind implicat în luptele navale cu arabii. Constantin (654). un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. Exarhul Olympios. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . multe comori fiind trimise la 28 . Herakleios i Tiberios (659). r spundea de cancelarie. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. Lui Maxim M rturisitorul. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. alt adversar al monothelismului. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. dou energii sau voin e. la Syracuza. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. în Crimeea.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. Un an mai târziu. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. func ia logothe ilor. fiind acuzat de înalt tr dare. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . Au fost create trei noi demnit i ministeriale. mutarea re edin ei sale în apus. a schimbat planul.

Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. iar resturile ei scufundate de o furtun . dar mai ales la Syracuza.au fost nimicite de bizantini. la Constantinopol. fiul i succesorul lui Constans II. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit.1.peninsula Kyzikos. Cu toate acestea. pân în 678. jefuind sistematic peninsula. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. ceea ce a atras mi c ri populare ample. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . Luptele decisive se d deau îns pe mare. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. atacuri ce au continuat veri în ir. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios.1. Exarhul Ravennei. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. capii conspira iei fiind executa i. În acest fel 4. în imediat apropiere de Constantinopol. inven ie a sirianului Kallinikos. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . mare parte a flotei sale fiind ars . împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). Incursiunile arabe în spa iul microasiatic.Constantinopol. cu ora ul Smyrna (672). începând din 663. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. fiind atacat în apropierea capitalei. domnia sa fiind dominat de r zboaie. o baz sigur de opera ii. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. 29 . el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . mai ales în Cartagina. În acest fel. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). au devenit continue.

s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. ducând tratative cu biserica roman . în stepele din nordul Mun ilor Caucaz.promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . Dup moartea lui Kubrat. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . ceva mai devreme. pl tind i tribut. convocarea celui 30 . Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. dup ce i împ ratul se îmboln vise. din 678. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. armata bizantin a trebuit s se retrag . Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. Înfrânt în fapt de bulgari. acostând în nordul gurilor fluviului. F r nici un rezultat. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). sub conducerea hanului Kubrat. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. Bulgarii. Pentru câteva secole.f r prea mare consisten i unitate. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. s-au îndreptat spre apus.Uniunea celor apte triburi . În vreme ce în secolul VI. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. La Dun rea de Jos. devenit prin botez Mihail. cea r s ritean . sub hanul Boris (852-889). din partea cea mai vulnerabil . Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). înrudit cu hunii i avarii. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. o parte dintre ei. Victoria Bizan ului asupra arabilor. astfel statul bulgar era recunoscut de jure. Dup cre tinarea for at . astfel c împ ratul a dispus. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . în frunte cu Asparuch. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine.

În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. a dispus s le fie t iat nasul (681). La fel ca tat l s u. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. 705-711). un sclav i un cal. dup pilda bunicului s u. Pyrrhos. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. au fost spânzura i. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. 31 . Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. în ciuda r zboaielor ulterioare. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . invocând guvernarea dup modelul Sf. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. Dorind s guverneze singur. Treimi. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. Heraclius i Tiberius.de i senatul i armata erau împotriv . prin continuarea reformelor înainta ilor s i. Abd al-Malik. care înc era în via . la hotarul dintre Tracia i Macedonia. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. Paul i Petru. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. Dup ce le-a retras titlurile . prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. în plan politic i bisericesc. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . patriarhul Antiohiei.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. acesta devenind astfel coîmp rat. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . papa Honoriu I i Macarie. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. avea îns înclina ii despotice. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. stabil pe termen lung. În 688. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695.

este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. pe plan intern. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold).2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. 32 . Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. Pentru a ap ra zonele de grani . În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. în contextul ascensiunii musulmane. Byzantium in the Seventh Century. a cor bierilor . înclinând s se supun arabilor. a ez ri de akritai. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . a c rei origine nu a fost clarificat . în acord cu califii. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. ea constituind fundamentul economic al themelor. Cel mai probabil îns . Slavii în nemul umirea lor. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. Posibil ca aceast them . care doreau s scape de povara revoltelor acestora. furios. poate i Samos. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. 1997. atât din Balcani.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . cât i din Asia Mic . unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. Cambridge. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. Anatolikon. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. ca i armenii. Iustinian II a creat. Nu este sigur c legea agrar . Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. împ ratul. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. mai ales în thema Opsikion. În general îns . pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. o categorie de 2 John F. Haldon. oscilau în rela iile cu Bizan ul.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

În fa a pericolului arab. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). fiind depus i înlocuit.4. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. retr gându-se ca monah la Efes.1. l-au detronat i orbit. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . în 715. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. Noul împ rat. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. El a fost un adept al ereziei monothelite. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. strategul themei anatoliene. retr gându-se la Salonic. cu a c rui fiic s-a c s torit. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. originar din nordul Siriei. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). De i r scoala fusese început de armat . Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. strategul themei Armeniakon. pentru a distruge flota musulman . care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . asediind capitala imperiului. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. împreun cu fiul s u. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. un politician mult mai capabil. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. va curma orientarea monothelist . au f cut incursiuni de prad în Tracia. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. aliat cu Artabasdos. Bulgarii. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. din thema Opsikion. protoasecretisul Artemios. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial .

Criza se anun ase de mult vreme.1. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . Iconoclasmul (gr. eikon. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. 4. Biserica armean . Episcopii iconocla ti . Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . ca semn al lui Hristos i al mântuirii. accentuând cultul crucii. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. nefiind oficial ostil imaginilor. în contextul luptelor împotriva arabilor. 37 . În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. Ra iunile politice i strategice. fiind încoronat la Hagia Sophia. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. klaein. de c tre scriitorii ortodoc i. c reia. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. a sf râma ). în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba).Constantinopol.. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. le venera nu dup obiceiul grecilor. implicit de popula ia din Asia Mic . în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. imagine .

doctrina întrup rii. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. Teologii ortodoc i. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. ca om. Mai mult. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. pe de alt parte. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. Ioan Damaschinul. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. În consecin . asemuindu-le idolilor. de origine sirian . afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. totodat . a icoanelor. Dalma ia. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. care a r spuns: eu sunt basileu i. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. imaginile lui Hristos. dar atunci când Hristos a devenit om. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. inclusiv describilitatea. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. Inseparabil de tradi ia liturgic . Eparhiile Romei din Grecia. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. Conform opiniei iconodulilor. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. Aceast func ie central a imaginilor religioase. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. Respingerea imaginilor/ icoanelor. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. a ap r torilor imaginilor.

imperiul se afla în pragul ruinei. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. cât i în cea secular . încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. care a comandat trupele bizantine. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. La începutul verii. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). Pentru a câ tiga timp. Leon. În afara aspectelor teologice. iar Amorium. Atât introducerea politicii iconoclaste. iar un altul Theodosios III c lug rit. 4. Leon III (717-741) impune o nou dinastie.1. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. patru au pierit executa i Leontius. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . Iustinian II i Philippicos. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . a început negocierile cu bulgarii. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. În consecin . i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. Dintre ei. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. noul calif de la Damasc. Planul musulman din 39 . conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. Tiberius III. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . În ciuda succesului în sfera teologic . în 787. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II.Anastasie II. un altul a murit dup ce a fost orbit .biserica). În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic .

Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. flota arab a început blocada pe mare. i înt riri de trupe de uscat.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . Majoritatea solda ilor trimi i de calif. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. i astfel s -l captureze pe Anastasie. au trecut de partea bizantinilor. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici.va avea drept rezultat. iar partizanii s i aspru pedepsi i. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . a principalului drum spre Caucaz. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. care ie ise din uz. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. Muslamah. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. Paralel cu zidurile lui Theodosius. În prim var . care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. fiul lui Leon III. La începutul lui septembrie. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. miliaresion. Fostul împ rat a fost executat. îns în tab ra arab a început foametea. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. flota arab în retragere fiind incendiat . Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. pentru a aproviziona trupele asediatoare. cu fiica hanului (733) .

Ecloga (selec ie). succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. mâinilor. orbirea). iar sodomia era pedepsit cu moartea. digestelor. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. cu centrul la Efes. În 726 public un nou cod de legi. Themele din Asia Mic au fost restructurate. 41 .raportate la secolul VIII .anume prin mutilare (t ierea nasului. interese promovate de împ ra ii isaurieni. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. o them la fel de mare. Thema Anatolikon a fost divizat . iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . codicelor i novelelor lui Iustinian. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. Ecloga a avut ulterior o proast faim . Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . dup cum. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. o nou codificare a dreptului bizantin. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. fiind redactat în limba greac . punea la îndemâna judec torilor un codice practic. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane .r sunet. În Opsikion. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . Avortul a fost scos în afara legii. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. în 732. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos.

Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. 42 . dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). se sim ea i el îndrept it la tron. de unde a adunat o tiri.i p streze func ia. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742).i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim.4. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . îns i-a redat stabilitatea. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. în schimb patriarhului Anastasios. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. fiind de la Constans II. ginerele lui Leon III. fie pe Artabasdos. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. strategul themei Thrakesion. Constantin V i-a îng duit s . În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. Artabasdos. Artabasdos. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . Nikephor. a pornit spre Opsikion. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. refugiat în Amorium. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. n d jduind s . motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. a ocupat capitala. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . care de fapt fusese asasinat. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. Constantin. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775).1. A guvernat ini ial pu in. singurul împ rat care a murit în patul s u. Ajuns în Bithynia. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. În prim vara anului 743. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743).

conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. În 746 Constantin. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . dup ce a divizat thema Opsikion. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750).Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. a hot rât nimicirea icoanelor. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. unde ocup Germaniceea. 43 . Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . care durase mai mult de doi ani. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. R zboiul civil. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. În r s rit. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. a pornit ofensiva. inut în palatul imperial din Hiereia. imperiul putând începe ofensiva. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. Prin cele ase tagmata. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . în imediata vecin tate a bulgarilor. dar i de o grav criz intern . pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. folosind regimentele create de el (tagmata). profitând de r zmeri ele din califatul arab. Conciliul de la Constantinopol din 754. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor.

precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. reprezentantul aristocra iei protobulgare. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. În vara anului 775. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. Prin crearea de tagmata. Doar Vene ia i câteva insule.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. Totu i. la franci i papalitate. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. Constantin a trimis ambasadori. Cu toate acestea. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. a mân stirilor în Imperiu. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. 4. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). a ob inut succese în Thracia. la lombarzi. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . a dus în final la pierderea Italiei.1. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . a l sat o armat mai puternic . prin pruden a 44 .Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. ani în ir. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. fapt v dit în 774. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. în thema Opsikion. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. prin iconoclasmul s u impus for at. în încercarea de a recupera Ravenna. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . dar a l sat o crunt controvers teologic . Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . chiar prin teroare. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin.

pe eunuci. o împ r teas cu voin de fier. având în acest sens acordul senatului. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. Conciliul. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. a fost convocat în Biserica Sf. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. reconvocat în 787. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. noul patriarh. 45 . protoasecretis-al Irinei. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. un politician chibzuit i slugarnic. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . se baza pe func ionarii iconoduli. În schimb. se pare. având prezen de spirit. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul .i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . fiul Constantin fiind minor. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. Conciliul. reprezentat mai ales de monahi. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. armatei i al constantinopolitanilor. Irina. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . Lipsindu. 4. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). de Irina.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. Dup câteva luni. Leon IV moare otr vit.i modera ia sa. Tarasios. Irina. a ap rut o nou ramur radical cre tin . Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. ei fiind exila i la Chersones.2. în care cuplul imperial nu mai era viabil. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. originar din Atena iconodul . logothet al po tei i consilier i pe preo i. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. dup alte p reri din cauza tuberculozei. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . pe lâng biserica oficial . Irina.

Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. aleas pentru el de Irina. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. Ca urmare a expedi iei din 783. ponegrit de istoriografia oficial . Doi ani mai târziu. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. Solda ii loiali Irinei. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. Prin asocierea mamei sale la domnie. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. în 46 . Irina nu a consim it s renun e la putere. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. ruinând finan ele statului. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. s rb torind 40 de zile cu mare fast. exilat în Sicilia. fratele lui Leon IV. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. Nikephoros. divor instigat tot de c tre mama sa . la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802).Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. Irina a fost pe cât de ambi ioas . arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria.i discredita fiul. cump ra i cu promisiuni de putere. în timp ce Constantin a devenit coregent. cât i al iconocla tilor din imperiu. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. s tul de presiunile adep ilor mamei sale.i d duse acordul pentru divor . Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. Theodota. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . purtând titlul de basileus. pe atât de incapabil în planul politicii interne. silit s abdice. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. Ea a f cut concesii financiare bisericii. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. La câ iva ani. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. împ ratul moare.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului.

în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. exilând-o pe insula Prinkipos. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol.2. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). Împ ratul Nikephoros. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i.urma p cii încheiate. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . Dinspre nord amenin area bulgar . Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. mai apoi în Lesbos. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . 4. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . Starea statului bizantin era ubred .2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. ad ugând la acestea înc 8.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. devenind format coîmp rat cu Irina. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. ca fost logothetes tou genikou. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. unde a murit un an mai târziu. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas .a afectat considerabil Imperiul Bizantin. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii.

Thessalonik i Dyrrachion. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . f r a l sa impresia c impune noi taxe. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. f r aceste m suri. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii.mân stiri i biserici. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . inclusiv a zonelor maritime. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei.cau iunea mutual . în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. atâta vreme era probabil de provenien arab . pe lâng cele existente . refuzând s mai pl teasc tribut acestora. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. Makedonia. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. acuzându-l i de patima pederastiei. cum le-a numit istoricul Theophanes. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon .Thrakia i Hellas. Din 805. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Istriei i Dalma iei. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. Ortodoxia sa era suspect . teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). C m t ria a devenit monopol de stat. 48 . Adrianopol. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Un bun teolog i istoric. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). a fost necesar . Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor .

senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. reintegrând-o sistemului defensiv. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. Staurakios.instalat de curând pe tronul din Pliska. În prim vara anului 809 Krum. i el r nit în lupt . atac i cucere te Serdica. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. în octombrie 811. inclusiv curtea hanului Krum. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. au fost din nou supu i persecu iilor. cumnatul lui Staurakios. a distrus ora ul Pliska. Din tigva împ ratului. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. în 49 . pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. îng duitor cu to i. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. R mâne în c o enigm . iar dup ce a refuzat tratativele de pace. Mai mult decât catastrofa militar . distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. Iconocla ii. fiul lui Nikephoros. a fost proclamat împ rat de c tre armat . Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. Începând cu Mihail I Rangabe. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. secta se r spândise în Asia Mic . când în califat izbucnesc tulbur ri interne. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. În defileurile Balcanilor. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica.

Leon III i Constantin al V-lea. Dup ce a recucerit Mesembria. a p truns în Constantinopol f r rezisten . Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Disensiuni Theophilos Leon V. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). Mihail. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). Mihail II.3 Reac ia iconoclast .emiratul de Melitene. în apropiere de Adrianopol. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s .2. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. Leon Armeanul. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. Fiul s u cel mare. dar i materiale necesare focului grecesc. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. Leon. strategul Leon. retr gându-se pe insula Prote. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). Theophylact. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). dar nu a fost un bigot. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. A învins punctul de vedere al lui Theodor. iar aceasta înf ptuit .i impun voin a în Occident. care în 811 fusese declarat coîmp rat. au fost scopi i. unde moare în 845. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. i fratele acestuia. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. continuând linia politic început de modelele sale. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. 4. Cum Imperiul refuz . originar din Anatolikon. În aceste momente nu numai împ ratul. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând .

deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. Leon a înt rit în grab fortifica iile. reu ind s scape. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. dar a aflat curând c armata sa nu. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. i deopotriv impunerea iconoclasmului. Cu fiul i succesorul acestuia. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Sembat. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. fiul mai mare al lui Leon. unde criza intern izbucnise. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii.a vener rii icoanelor. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. iar Toma. regele hunilor. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Leon a sporit influen a adep ilor s i. Omurtag. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. a intrat în Adrianopol. Înv atul Ioan 51 . Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. este declarat coîmp rat. De Cr ciun.i numele în Constantin. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. acesta schimbându. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. a devenit general al federa ilor.

i fost tovar de arme al împ ratului. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. un curtean devotat împ ratului. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i.Grammatikos. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. cea mai important din Constantinopol. un bun militar. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). La vestea acestor inten ii. Sophia. respingând-le astfel pe cele din 787. inteligent. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. a fost 52 . zis Slavul. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. dar altminteri grosolan i incult. Astfel. silit s capituleze. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. Thoma Slavul. la rug min ile împ r tesei Theodosia. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. în Sfânta Sofia. din ra iuni politice. pe o pozi ie iconodul . iar bogata m n stire Stoudios. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. inclusiv la abatele Theodor Studitul. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . Prin persecu iile aduse iconodulilor. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. patriarhul Nikephoros s-a opus. conduc torul mi c rii iconoclaste. i punându-se. general al federa ilor din Asia Mic . Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). dar i prin duritatea instaurat la curte. a fost trecut în proprietatea imperial . Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. în fa a altarului din Sf. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. împreun cu fiul s u. amânare care i-a fost fatal împ ratului. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829).

Theodora. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. urma ul lui Mamun. Califul. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. patria lui Theophilos. Theophilos a reu it. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. cu ajutorul maurilor spanioli. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. 53 . exploatând disensiunile din tab ra arab . Theophilos (829-842). Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. a poruncit incendierea cor biei. în r s rit i în Sicilia.schingiuit i executat. În iulie 838. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. cea mai important fort rea din Anatolikon. Cu toate acestea. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. distrugând Sozopetra. În 838. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. coîmp rat din 822. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. Cu toate acestea. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. în 841. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. pentru a se r zbuna. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. Împ ratul a fost poet i imnolog. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. fiind educat de Ioan Grammatikos. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. înaintând spre Mesopotamia. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. Theophilos a fost auster i drept. a ocupat Ankyra i Amorion. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. precum i un bun cunosc tor al teologiei. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi.

a deschis noua epoc . Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . se pare un unchi al Theodorei. Theophilos las în urma sa un fiu minor. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. Bardas. 4. De i cei mai mul i erau din r s rit. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . apoi i politic . De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. Bardas i Petronas. magistrul Sergios Niketiates. dar mai ales logothetul dromului Theokistos. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Nu dinastia amorian . ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . Photios. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. Începuse o nou perioad . a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. mai întâi de ascensiune cultural . favoritul ei. Mihail al III-lea. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail.3.

Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . devenind singurul sfetnic al Theodorei. Disputa s-a înte it mereu. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. Bardanes. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. Sprijini i de patriarhul Methodios. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. întemeind o colonie în cetatea Tephrike.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. În 853. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . în ciuda unor insuccese de pân atunci. dup dou veacuri de defensiv . pân ce studi ii au fost excomunica i. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. mul i fiind extermina i. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. 55 . Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. Cultul.

Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . predate în limba greac . în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . acesta primind din 862 titlul de cesar. când tân rul Mihail al III-lea. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. cealalt în favoarea lui Ignatios. strategul themei Opsikion. din nemul umire. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). ajuns la majorat. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. Conduc torul real al statului. S-a interesat întotdeauna de armat . adesea necuviincioase. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. În imperiu s-au format dou partide. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. Theodora a fost for at s renun e la regen . un veritabil ascet. Bardas a ac ionat în for . dup cum un alt unchi al basileului. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. al politicii de la curte era Bardas. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. În ciuda unei purt ri compromi toare. apelând mereu. fiind perceput ca un desfrânat. fiind înc lcate normele de însc unare (858). A urmat o perioad agitat . destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. Constantinopolul. una în favoarea lui Photios. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. Petronas. Patriarhul Ignatios. la Roma. el a fost totu i un dinast talentat. oricum. se ocupa de chestiunile militare. 56 . victim a diverselor influen e de la curte. considerat un al doilea Nero. f r a fi devenit un mare împ rat. fiind înconjurat. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. unde se studiau cele apte arte liberale. a fost îns i vehement criticat de preo i. el fiind influen at de unchiul s u Bardas.

din Salonic. cunoscut cu numele de glagolitic. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . dup retragerea ru ilor. Respingând un atac al lui Omar. Trecând la ofensiv în Asia Mic . De la numele 57 . de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. Chiril i Metodiu. Petru se afla un pap capabil. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. Motivul corespundea realit ii. începând cu 863. El a luat partea lui Ignatios. ea devenind de acum. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. urmând s traduc Biblia în limba slav . derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Pe scaunul Sf. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . de fapt în dialectul macedo-slav. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. bicefal . i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. fratele lui Bardas. ofensiva bizantin a fost mai prudent . Solu ia a v zut-o Bizan ul. în persoana lui Nicolae I. în fapt. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. El a trimis deciziile sale sinodale papei. în Asia Mic . Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. Ini ial. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. ca i de o apropiere franco-bulgar . refuzând s -l recunoasc pe Photios. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. Dup secole de r zboaie defensive. strategul Petronas. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. dorind s evite influen a clerului franc. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. în 863. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. în cre tinarea atacatorilor. au fost misionarii trimi i în Moravia.

discipoli ai lui Kyril i Metodiu. spre nenorocirea sa. În urma activit ii lui Clement i Naum. îns . care era de condi ie modest . Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. veni i din Moravia Mare. Vasile. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. bulgarii au cerut misionari de la franci. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. Cu aceasta. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. fie din Roma. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. de c tre români i ru i. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. fie de la franci. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. Mihail al III-lea se aliase. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . viitorul împ rat. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. de unde avea s fie preluat i de sârbi. La botezul s u a participat basileul bizantin. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. misiunea a fost finalizat de franci. declarându-l asociat la 58 . Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. Spre bucuria lui papei Nicolae I. asasinându-l cu acordul imperial. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. Împ ratul a scris papei.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. În Moravia. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. Procedând invers decât moravienii. în Marea Neagr . cu Vasile Macedoneanul. primind func ia de parakimomen. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas.a flotei. bizantinii fiind prea departe. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . În schimb. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . numele împ ratului. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. atacând mai ales dogma occidental filioque. vrând s ob in o biseric independent . a întors spatele Bizan ului. dar i în fa a presiunii militare . Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. principele bulgar acceptând numele de Mihail.

ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. Imperiul redobândindu. împ ratul din Apus. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). La încheierea conciliului din 869/870. fa de patriarhia de la Constantinopol. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial.i statutul de mare putere european . când a fost excomunicat Photios. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor.domnie. prin delega ii ei.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). 4. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. 59 . Ludovic II. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. Photios. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. fosta amant a lui Mihail al III-lea. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. Motivul a fost în primul rând unul politic. care va prelua tronul imperial. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor.3. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. în prezen a lega ilor papali. Adrian II. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. În anul urm tor. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal .

pe tronul imperial va urca fiul s u. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. Ca bun orator i scriitor. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . un iubitor al luxului. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. dup moartea prematur a lui Constantin.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). dar blând. pe cel de-al treilea fiu. Alexandru. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). Pentru a p stra tronul în familia sa. Fratele mai tân r. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. un despot arbitrar. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. ori poate al lui Mihail al III-lea. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. În 872. inspirat din Eclog i Prokeiron. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. de i Moravia a r mas supus Romei. poart supranumele de cel 60 . Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). în timpul lui Mihail II (820-829). Leon. Alexandru. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . sîrbii. La moartea lui Vasile I. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). iar în 879. va deveni din 893 patriarh. capitala statului. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. Tephrike. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. În plan juridic. fiind asediat i distrus . Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. Stephanos. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman.

aliatul lui Vasile. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. erau cele de cezar. Tezaurul era administrat de un chartularios. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. Opera sa const în oracole poetice. pierzându. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. imnuri i un tratat de tactic militar . Func ii deosebite aveau eunucii. va fi i el înl turat prin ordin imperial. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. Titlurile cele mai importante în imperiu. Împ ratul devine singura putere legislativ . Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. judec tor suprem în stat. c ruia i-a fost discipol. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. Zoe. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . nobilissimos i kuropalat. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. La preluarea tronului. incluzând i pasaje din Prokeiron. Un al doilea patriarh. Nicolae Misticul. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. cea de basileopator. Prin novelele sale. dup basileu. Important era func ia de eparh. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. acesta reglementând via a capitalei. conduc tor al administra iei imperiale. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. Senatul are doar o aparent importan . fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci.i atribu iile avute în secolele anterioare.

Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. a invadat Tracia i Macedonia. au provocat arului bulgar mari pierderi. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Concomitent. iar pentru a evita concuren a. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). f r o aprobare imperial expres . ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. În plus. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii.de func ii. bun oar în cea de strateg. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. arul a 62 . Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. arul. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. amenin ând Constantinopolul. s primeasc dona ii. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. ad ugându-se noi func ii. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. Neavând suficiente trupe în Europa. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. Dup o perioad de pace. trecând Dun rea. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. Înainte vreme. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). Conflictul s-a iscat din motive comerciale. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig .

Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. Deasemeni. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. dar i ru ilor. ungurii. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. Constantin Porphyrogenetul. Astfel. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. La Adana. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. Simeon i-a respins pe unguri. care ajungeau pân în Cilicia. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. botezat doar cu trei zile înainte. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. reluând r zboiul cu Bizan ul. În vest. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. dup moartea cele de-a treia so ii. În 902 ei au cucerit Taormina. Oleg. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. fiind ridicat la rangul de august . Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. În r s rit. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). Leon s-a 63 . Armenia era expus raidurilor arabe. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. Ini ial. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei.

Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . murind în iunie 913.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. 4. continuitatea dinastiei macedonene. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. În condi iile frac ion rii puterii politice. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. care î i consolidase puterea. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. Implicit. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. Nicolae Misticul. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. fiind asigurat . Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz .3. îndep rtând sfetnicii lui Leon. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. cu mare efort. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. principalul regent. a început r zboiul cu bulgarii.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. La moartea sa. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. i-a adus în preajm oamenii s i. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. ci chiar coroana imperial . dar Alexandru. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. A închis-o pe Zoe la mân stire i.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. de strad sau militare i 65 de detron ri. în frunte cu marele cneaz Igor. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. atac respins cu ajutorul focului grecesc. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. Este perioada când Bizan ul. 20 au fost otr vi i. scoaterea ochilor. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor.sudul Armeniei i va asedia Edessa. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. a eunucilor sau armatei.i întreaga for . Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. astfel c 68 . 34 au murit în patul lor. tefan i Constantin (944). În 944 un nou atac rusesc. 12 au murit în m n stire sau exil. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. spânzura i. amenin imperiul la Dun re. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. Dup înfrângerea ru ilor. fie ca împ ra i. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. 12 for a i s abdice. t ierea nasului sau a mâinilor. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. sugruma i. Astfel. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. înjunghia i. se decima ea îns i. ori coîmp ra i. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. permi ând ulterior. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. demonstrându. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. În Bizan . 3 au pierit de foame. 18 au fost mutila i prin castrare.

din care patru împ ra i au murit violent. Dinastia isaurian a dat patru domnii. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . iar Romoanos Lecapenos. doar nepo i. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. oricine putea fi îndrept it la guvernare. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran .cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune.fiul lui Mihail Rangabe. ars de viu. Mihail II. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. oricare centurion. Romanos folosise acela i procedeu.i dezv lui complicii. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. nepotul s u. cea frigian trei. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. Leon V n scut în Armenia. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. uzurpatorul lui Leon V. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. Iustinian. gineri sau copii adopta i. ambele încheindu-se cu câte un regicid. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. Leon I fusese m celar. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. Mai rar era tuns i c lug rit. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. în 813. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. aceast maladiei a purpurei . Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. tocmai pentru a descuraja asasinii. dup cum s-a putut deja observa. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . ci întreaga familie.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. Cel culpabil era supus torturii pentru a. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . tras în eap . El nu asociaz doar pe unul din fiii s i.

La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. Despre administrarea imperiului). luând numele so iei împ ratului. Constantin. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . astronomie. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. exila i i apoi uci i. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. a preluat astfel personal i efectiv puterea. Luptele. Despre theme. În plan extern. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. evident cel bizantin. pictur i muzic . Despre ceremonii. i restul lumii. ci un abil administrator al statului. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. Chiar marea cneaghin a Kievului. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. trupele bizantine. continuau în sudul Italiei. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. ambii viitori împ ra i. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. duse f r angajament deosebit. Olga. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. reu ind s recucereasc Adana. orice mijloc era binevenit. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. Era iscusit în matematici. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. arhitectur . Elena. armele sau în el ciunea. cu audien e pentru solii str ini. guvernator al provinciilor. general. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . împ ratul legitim. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. botezat cu pu in vreme mai înainte. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. cu suveranii Orientului i Occidentului. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. aurul. 70 . Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . ci excelen ii s i generali. administrator. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. Constantin a fost un împ rat-c rturar. sculptur . iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958.

c zând de pe cal. urzind intrigi împotriva împ ratului. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. La conducerea bisericii. în locul lui Theophilaktos. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. care murise . mare drongar i parakimomenos 71 . Dup înl turarea Lekapenilor. o acuz pe Theophano. nora împ ratului. fiica unui cârciumar din Constantinopol. care are un apetit nes ios pentru intrigi. de i ar fi avut suficiente motive. un politician talentat i experimentat. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. c l-ar fi otr vit. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. sistemul themelor intrase de acum în declin. Istoriografia bizantin . mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. Constantin a continuat politica acestuia. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. devenind logothet al tezaurului. curmale i smochine). fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. 4. Bardas Phokas. a preluat comanda suprem a armatei. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. Cu toate acestea. împ r teas sub numele de Theophano. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. Bringas.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945.3. a urcat ierarhia de la curte.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. c reia îi era pe deplin supus. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. femei destr b late. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). apoi în 947 când tefan. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. el preferând s . Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa.

fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. i aici. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. armatele bizantine. Pe plan extern. Politica fiscal dur a provocat. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. Cu aceasta. bizantinii au cucerit ora dup ora . în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . ca r splat pentru meritele sale. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. strategul-autocrator al Asiei.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. A fost practic o lovitur de stat. probabil otr vit din ordinul so iei sale. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. fiind mai degrab un ascet. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . continu seria marilor victorii. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. Aleppo.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. În vara anului 960.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. de origine armean . care pusese la cale înl turarea marelui strateg. func ie rezervat eunucilor. conduse de generali de excep ie. i ea. împotrivindu-se liberei ini iative. în timpul s u aceasta 72 . a teritoriilor cucerite în r s rit. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. un politician abil i cu o râvn f r egal. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. nemul umiri în imperiu.

cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. Principiile. În acest mod. o alt parte. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. apelând la argumente teologice i morale. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. continuat de cei doi urma i ai s i. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. încercând chiar s le m reasc . armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. cei boga i pe cei boga i. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. 73 . cu Aleppo. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. cum încercase i Romanos Lekapenos. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i.înt rindu. în loc de patru. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor.i pozi ia economic . valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. În schimb. lucru d un tor statului. Cu sarcasm. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. De acum. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. care la scurt timp au avut un succes impresionant. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. Anexat a fost deopotriv Cilicia. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul.

solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Boris al II-lea. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). Cei doi urmau s se c s toreasc . ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. au primit drept plat biciuirea. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. În 968. Din cauza politicii fiscale.i prin m surile sale i du m nia clerului. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. În vara lui 968. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. capitala aratului. Înainte de încoronarea sa. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. o solie. f cuse destule concesii bulgarilor. condus de episcopul Liutprand din Cremona. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Dup trei ani de foamete. s-a instalat la Preslav. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii.Între timp. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. neglijat de împ rat. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Theophano. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. a fost o victim u oar pentru ru i. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. atr gându. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. a luat drumul Constantinopolului. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. sl bit de lupte interne. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. de 74 . Bulgaria.

În iulie 971.i extind st pânirea înspre Asia Mic . care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. fiul nelegitim al lui Romanos I. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. În toate ora ele cucerite (Nazareth. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. apropiindu-se de Ierusalim. 75 . Sviatoslav capituleaz . De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. luând cu asalt capitala bulgar . când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. Theophano. De i asasin i uzurpator.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam .Cr ciun în 969. asaltând în anul 971 Antiohia. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. Theophano. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . Ioan I Tzimiskes. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. dorea s . mama lui Vasile al II-lea. în aprilie 971. a înconjurat cetatea. Astfel. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. bizantinii intrând în Mesopotamia. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII.i legitimeze calitatea de împ rat. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. Accra. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. a fost exilat pe insula Prote. Luând de so ie pe Theodora. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. reu ind s ocupe Siria i Palestina. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. de i luptele principale s-au dat pentru Siria.

4. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. dup ase ani de succese militare.3. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. de o energie debordant . Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. parakimomen. urma ul legitim al dinastiei macedonene. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). avea 18 ani. hot rât i realist. nu a ar tat nici atunci. Vasile. a putut doar cu greu s se impun . înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. care a fost exilat. Phokas îns . care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. Abia în 985. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. iar averea sa confiscat . Vasile. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). înalt func ionar de la curte. fiul lui Romanos al II-lea. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. în vreme ce Constantin. fratele s u în vârst de 16 ani.dar chiar i antipatia împ ratului.

i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). petrecut ceva mai târziu. comori adunate de la arabi. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. amenin ându-l din dou p r i deodat . chefuia în v zul tuturor. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos.intern . din clipa în care Skleros. timp de mai multe veacuri. ace tia fiind sili i s le restituie. Împ ratul. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . . bazileul a strâns fabuloase bog ii. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . Cre tinarea Rusiei. îndeosebi a mân stirilor. apoi Phokas. alt dat . în special puternicei familii Phokas. În timpul domniei sale. care. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. iberi i de la bulgari. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. în schimbul trimiterii drujinei sale. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. sora împ ratului. dac d m crezare cronicarilor bizantini. Skleros. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. Vladimir Sviatoslavici. . fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. Restabile te allelengyon. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. În aceast situa ie critic . sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . De acum înainte. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. ori de la r zvr ti i. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului.

Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. îi pl cea s trunchieze vorba. pe care l-a redus la minimum. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). nici cu vorbe alese. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. f r s stea pe gânduri. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . Nu punea pre pe ceremonial. Nu vorbea repede. nici pe podoabe ori ve minte. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. p trunzând pân în Moreea. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . când i când. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. Împ ratul Otto III. Vasile II a jurat s se r zbune.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. Vasile II a dispus retragerea. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. luându-l prizonier pe arul Romanos. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. r mânând holtei pân la moartea sa. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. cel mai important ora din regiune. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. purtând haine obi nuite atât la curte. nu oamenii cu carte. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. Vasile. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. cât i în public. În pofida inteligen ei sale. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. fiul prin esei Theophano. iar Chersonesul restituit.ad posti. ci dimpotriv . o nou forma iune statul bulgar apusean .

Sirmium (1018). pentru a se putea dedica problemei bulgare. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. murind dup dou zile. teritoriul dintre Dun re i Balcani. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. cu centru la Silistra. cel mai bogat cleric al apusului. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. Theodora. Teritoriile statului bulgar. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. cea mijlocie.Porphyrogetent . cei peste 14. începând cu acest an. oricum dorea s se retrag la mân stire. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului.i cap t zilelor prin otr vire. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. de altfel nu s-a c s torit niciodat . Vene ienii. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. Zoe îns . cea mai mare dintre nepoatele sale.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. Thessalia i Bulgaria propriu-zis .000 de lupt tori. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. În lupte sângeroase. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. ciupit de v rsat. cea mai tân r . taxele au fost 79 . la rândul lor. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. Abia acum. Armata bizantin num ra peste 40. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Sirmium pe Dun rea mijlocie. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. cu centrul la Ohrida. Dalma ia la Adriatic . ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. punându. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. Arnulf. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. Eudokia. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului.

în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind .au fost întrerupte. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. neglijând armata. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . 4.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . În doar în 46 de ani. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . împ ratul murind în decembrie 1025. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. urma ii s i. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. conduc torii locali au fost men inu i. Sârbii. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. dar i latinofone. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. în vremea lui Vasile II. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . Vasile II a preg tit. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. Murind f r urma i. drumul dec derii Imperiului.men inute la cuantumuri rezonabile.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. ace tia p strându. Acum. f r s vrea.i într-o anumit m sur autonomia.4.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4.

Spondylos i Simeon. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . Eustathios. chemând adesea în ajutor pe barbari. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. În 1056. Din nenorocire 81 . dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. se temea s . datorit politicii sale fiscale. de teama uzurp rii. amator de cai. la moartea împ r tesei Theodora. dinastia macedonean se stingea. Imperiul. disciplina i. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. care a reac ionat cu o lovitur de stat. întemeietorul unei noi dinastii (1081). au marcat aceast perioad nefast . În aceast situa ie militar dezastruoas . Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . vân toare i circ. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. în vreme ce împ ratul. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. sora Zoei. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. aristocra ia anatolian . a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. de stratio i bine înarma i. fratele lui Vasile al II-lea. au fost destitui i. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. chipe .i asume responsabilitatea guvern rii. lipsit de orice moralitate. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. înzestra i cu cai buni. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. Cei mai valoro i generali. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. împotriva c ruia. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. Schimb rile frecvente la tron. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. ei tr dând adesea. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane.stabilit de el.

mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. percepute odinioar de la rani. fiind obligat de împ rat. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. marile latifundii s-au ref cut rapid. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. devenind al doilea so al s u. înfrânt în cele din urm de împ rat. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). deoarece impozitele. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. Revocarea allelengyon-ului. m sur ce mic oreaz veniturile statului. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. sub amenin area cu orbirea. Zoe. Cu toate acestea. La o vârst destul de înaintat . care de mult vreme îi era amant. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. pe via .pentru ei. murind la scurt timp. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . 82 . dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . La cei 56 de ani ai ei. aproape 60 de ani. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. plictisit de so ul s u care o neglija. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. Zoe. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta.i g seasc sc parea în Antiohia. sim indu. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. uneori chiar i ereditar.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. având în grij azilurile imperiului). s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani .i sfâr itul aproape. În 1030.

ajuns la apogeu. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. nobil. Fastul de la curte. care a reu it astfel s . i au fost orbi i. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. o recheam pe Zoe. devine cel de-al treilea so al Zoei. nici pe mul i din familie. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . F r sim politic. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . tot eunuc. 83 . în pofida dezam girilor prin care trecuse. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. Zoe domnea acum în asociere Theodora. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn .Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. Se în ela îns . unde încercaser s se ad posteasc . Mihail V a fost depus de c tre senat. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates.i p streze influen a la curte. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. Nu o suporta nici pe împ r teas . nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. rechemat din exil. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). sora mai tân r a Zoei. Zoe. Constantin. anume cu Constantin bogat. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. Seme indu-se peste m sur .

total opus prin caracter surorii sale.domnind autocratic . patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. fost logothet al vistieriei strotiotice. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. eful delega iei papale. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . de unde i se trage supranumele. aducând în prim plan motive legate de rit. la 1054. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. care . împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). ea d inuind înc . cu toate acestea prin intermediul ei. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). Sf tuit de patriarh. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. a adar succesiunea la tron. generalii înl turându-l de la putere. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. 84 . În ciuda interven iilor împ ratului.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. de i patetic . adoptat de împ r teas cu pu in înainte. se ajunge la o excomunicare reciproc . în sinodul inut la Sfânta Sofia.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. eful aparatului de stat. La 8 iunie 1057 armata. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. Zoe moare în 1050. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. autorul Chronografiei. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. Astfel. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . Cardinalul Humbert. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. nici m car cu patriarhul Kerullarios.

Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. Psellos. contemporan cu evenimentele. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. s se poat desf ta. în spe ale parecilor. A fost a adar un împ rat harnic. Patriarhul a murit. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. pe una sortind-o pl cerilor. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. plin de furie. 44). s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. gr bit s .i chiverniseasc atât treburile ost e ti. care nu.i sec tuiasc visteriile ca s . Oricum. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . A a stând lucrurile. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. eu am s te dobor ). în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . ap rând interesele ranilor.i d deau obolul la adunarea d rilor. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. înainte de a se pronun a sentin a. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. atr gând. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. puterea popoarelor vecine crescuse. dar i a Bisericii nu a întârziat. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. i schisma celor dou Biserici.i poat împlini propriile pofte. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. tic losule. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori.

în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. inu i în frâu de Isaac. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. încât. fratele fostului împ rat. Pecenegii i uzii. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . împ r teasa Eudokia . 4. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul.4. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. cât i în r s rit. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. atr gându.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. nu înainte de a. Constantin al X-lea (1059-1067).i prin 86 . La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus.i sfâr itul aproape. au n v lit în num r de 600. Cu s n tatea ubrezit . În tot acest timp. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. împin i la rândul lor de c tre uzi.2 Înfrângerea de la Mantzikert. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. sim indu. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. care i-a folosit influen a în acest sens. dându. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. Constantin Noul bazileu. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. agreat i de cronograful Mihail Psellos. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea.i desemna succesorul.

a fugit din calea selgiucizilor. trimis înspre Ahlat. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. ci doar predarea ora elor Manzikert. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . fiind decis s distrug califatul fatimid. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. Edessa i Hieropolis. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. normanzi în vest. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. a ref cut în parte domeniul imperial. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. ajungând pân la Edessa. trebuind s asigure arergarda. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). Cu toate c a luptat cu sabia în mân .aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. Dup câteva s pt mâni. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . Ortranto i Brindisi. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . Antiohia. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. În plus dorea mâna unei 87 . vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. a p r sit câmpul de lupt . care. precum i pecenegi i uzi în nord. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. O parte a armatei bizantine.

Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. Romanos va încerca s . care avea o mare influen . inclusiv Mihail Psellos. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. 88 . Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. Partizanii familiei Dukas. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . este înfrânt în mai multe lupte. Bari. condus de Constantin Dukas. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. Mai grav. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. Asia Mic era i ea pierdut . dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. astfel c din acest moment. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. încât la scurt timp împ ratul moare. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. iar extern un lan de dezastre. P r sit de to i. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. Ulterior. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. Mihail Psellos i Ioan Dukas. au preluat conducerea statului. Acesta va încerca. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere.i redobândeasc tronul. devenit logothet. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert.000 de nomisme.

În aceea i vreme. trimis cu trupe. i s -l aclame drept împ rat. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). o r scoal izbucnit în Constantinopol. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. Când Russel Balliol. Prin reforma radical a cursus honorum. în 1078. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori .În condi iile anarhiei instalate. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. Ca r splat pentru serviciile sale. a schimbat principiul de guvernare. Ioan Dukas. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). Suleiman va transforma Niceea. 4.4. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. În trecut acest sistem fusese în 89 . din cauza foametei. În lipsa unei conduceri locale. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. a ierarhiei func iilor publice. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron.

1 Invazia normand i peceneg . 4. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac.4. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . existent anterior. pecenegi i turcopoli. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. aflate de acum sub control imperial. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. disciplinator al Bisericii. Alexios va restructura armata. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. acum baza o constituie pronoia. Alexios a m rit impozitele. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. a revenit unui cumnat al împ ratului. De acum cezaropapismul este victorios.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale.3. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. Rangul de protosebastos. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. care ei în i i î i vedeau 90 . a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. rol pe care Alexios i-l asum .

Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. originar din Amiens. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. Pericolul peceneg fusese înl turat. zdrobind flota normand .3. pentru c nu aveau anse. 91 . ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. 4. Pecenegii. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. înfrân i de Alexios în 1094. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. inut în prezen a papei Urban al IIlea. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. pe Rin. Au plecat în cete neorganizate. Samos i Rhodos (1088-1089). Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. De i au fost numero i. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. Deja în 1095. i în paralel înspre Epir i Macedonia. În schimbul ajutorului primit.4. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. spre Tessalonik. Tzachas. Suleiman ocup Antiohia.amenin ate interesele în Adriatica. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. alia i cu emirul. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. în conciliul de la Piacenza. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. f r ca Alexios s poat interveni. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091).2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. cucerind Dyrrhachion. Mitylene. emirul de Smyrna. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. Între timp. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole.

departe de Constantinopol. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. urm torul obiectiv fiind Antiohia. În mare. În iunie. ci l-a consolidat. au atacat primul obiectiv major. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. Bizan ul nu le-a acordat încredere. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. i. de i în 92 . Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . La 1 iulie 1097. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). în timpul primei cruciade. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. Împreun cu bizantinii. El a creat aici un principat independent de Bizan . i abia apoi crucia ilor. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. pe coastele Siriei. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. Curând dup c derea Niceei.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. Bohemund. Efes i Sardes. Niceea. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. capitala turcilor anatolieni. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098.i atinge propriile scopuri. prin tratative separate. În mai 1097. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. f r ca Bizan ul s se poat opune. bizantinii au ocupat. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. Laordicea i Tripoli.

i men ine puterea s . Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . Retr gându-se la mân stire. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. cedate de tat l s u. La început. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. Ioan. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . o relatare a vie ii tat lui ei. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. Sultanatul Rum fusese silit s . ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. în 1126. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. care a tiut s ia decizii corecte. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. pierdute de crucia i. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a.i formeze propria fac iune fidel . fiul lui Alexios. în asocia ie cu familia Dukas.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. Unele teritorii siriene. Ana Comnena va scrie Alexiada. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor.

acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. iar în 1155. Manuel I (1143-1180). grecii au fost înfrân i în 1156. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. dup moartea lui Roger al II-lea. 4. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. În lupta împotriva Ungariei. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. ea s-a încheiat îns brusc. tefan Nemanja. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. 4.1 Cruciada a II-a. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. În Italia. În Orient.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Korinth i Theba. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. Pân la mijlocul anilor 60. i jupanul Rasciei. Croa ia i Bosnia. cu toate insignele imperiale. Manuel fiind primit în Antiohia. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. Manuel a reu it astfel s . Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. Bizan ul a reu it s . Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. imperiului. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul.5. dup lupte acerbe. Tot atunci. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. au ocupat Apulia. a trebuit s se supun în 1172. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . ocupând principatele latine Siria i Palestina.

Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. a încercat 95 . Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert.din capital . Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . un nepot al lui Manuel. Dup Myriokephalon. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului.cum erau numi i în bloc occidentalii . Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. în drum spre Ikonion. în vârst de 11 ani. Mo tenitorul tronului. R scoala ce a cuprins capitala. înl turând pu inele familii aflate în func ii. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. Dup 40 de ani de lupte. armata bizantin este surprins i complet distrus . dup asasinarea lui Alexios. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. care pe moment a cerut pace. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. imperiul se afla. în defensiv i cu visteria sec tuit . dar în 1183 a devenit coregent i apoi. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. fiul lui Manuel. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . Vene ia î i înt rea pozi iile. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. În defileul Myriokephalon. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. la moartea lui Manuel (1180). La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. în calitate de regent . Alexios al II-lea (1180-1183). împ rat.

2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. insula Cipru (1184). în aceste momente dramatice. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. fiica regelui Béla al III-lea. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. supus unui jaf înfior tor. i cu Vene ia. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. 96 . În acest fel. fiu altei importante familii constantinopolitane. Dup umilirea sa în public. cucerind Belgrad. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. chiar prin teroare. s restaureze. când normanzii se apropiau de Constantinopol. nepot al lui Manuel I.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. Ni . ordinea în stat. în urma unei revolte a popula iei capitalei. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. acordând favoruri i demnit i. la rândul s u. Andronic I a fost ucis cu violen . i Sofia. 1203-1204). Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. Vene ia. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. a ocupat. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). 4. Isaac Comnenul. al doilea mare ora al imperiului. de fapt lin at de poporul r zvr tit. prin c s toria sa cu Margareta (Maria).5.

îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. Bizan ul. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. Dogele Vene iei. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). sufer mai multe înfrângeri. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. allemanikon. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. Sârbii i-au extins st pânirea. dup înfrângerea de la Morava (1190). de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. Alexios Angelos. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . în 1195. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. fiul împ ratului detronat Isaac. Petru i Asan. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). Isaac II se va retrage la m n stire. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. Acordul de 97 . Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. Deja în anul 1186.doar temporar. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. Enrico Dandolo.

Dup un asediu de patru zile. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. între inerea flotei pe timp de un an. Constantinopolul. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. În aceste împrejur ri. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. dup un scurt asediu al crucia ilor. fugind la Adrianopol. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. din nou arestat. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. ginerele lui Alexios al III-lea. În iulie 1203. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin .restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). în ajunul asedierii Constantinopolului. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. capitala Imperiului. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. 5 5. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. iar tat l s u. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). a murit la pu in vreme. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i.

Deja în martie 1204.cu privire la alegerea unui împ rat latin. Urm torul împ rat latin. care a influen at codific rile din Occident. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. o alta cavalerilor crucia i. la regimul politic al Imperiului. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. dogele Dandolo. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. Bonifaciu de Montferrat. Treptat Imperiul latin se 99 . de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. Nu în ultimul rând. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. ca i dreptul bizantin mai evoluat. în posesia lor aflându-se o serie de insule. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). a întemeiat Regatul Thessalonicului. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. Împ ratul Balduin de Flandra. Artizanul împ r irii Romaniei. pe Tommaso Morosini. Romania cum era numit în Apus. toate aceste enclave ac ionând distructiv. care sperase c va fi ales împ rat.Teritoriul Bizan ului. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. vasali ai împ ratului latin. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr .Partitio Romaniae . Imperiul de Niceea . Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean .

De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. Dup moartea lui Caloian (1207).1 Imperiul în exil (1204-1261). iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin.1.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. ca i întreaga organizare feudal . Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. Balduin însu i fiind luat prizonier. 5. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205).i transforme marile domenii în veritabile state suverane. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). Patriarhul Niceei se credea îndrept it. Romania. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. precum i ai clerului. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. Având spatele acoperit. niciodat cucerit pe deplin. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . Întemeietorul imperiului de la Niceea. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. Organizarea în theme a fost p strat . devine un conglomerat. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Trapezunt. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. Epir se consolideaz . dezvoltate la periferie Niceea. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare.

i arul bulgar. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. i în apusul Greciei. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Lesbos i Kos. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). devenind un emirat grecesc . a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. inclusiv insulele Chios. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. chiar i sârbii fiindu-le supu i. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. pân la Adramyttion. favorabil acestei republici. în 1230. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. Despotatul Epirului. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. prin selgiucizi. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea.în Asia Mic . pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. însu i împ ratul fiind luat prizonier. Theodor înainteaz înspre r s rit. În afar de Theodor Angelos. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. dominat de Angeli. dup o serie de lupte interne.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Imperiul devine. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. cu care i papalitatea se afla în conflict. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . cetatea Philippopolis (Ploviv). Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. În 1274. Izz ad-Din. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Pentru a contrabalansa situa ia.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. prev z tor. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. Manfred. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. poarta de intrare în Balcani. 105 . i chiar mai important. Acum. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului.

Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . i în izbucnirea vecerniilor siciliene . Totu i. În decembrie 1282. rena terea Imperiului bizantin. De altfel. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. fiul lui Balduin II. prin suportul financiar. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. Carol de Anjou. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. Philippe de Courtenay. dup ce a realizat. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Împotriva acestor amenin ri. Coali ia balcanic . Carol de Anjou. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. dar la moartea sa vistieria statului 106 . i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. fratele regelui francez Ludovic IX. împ ratul titular al Imperiului latin. format din sârbii lui tefan Milutin. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . împ ratul va muri. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. prin mari eforturi. În plus. de aceea în 1280 el i renun la ea. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. cumnatul lui Manfred. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia.

Vrând s scape de ei.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. Andronic II. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. bulgari.era sec tuit . decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic .2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. Niceea. retras la Adrianopol. conduc torul companiei catalane. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. Andronic. fiind apoi asasinat din ordin imperial. temându-se de tulbur ri. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . ranii preferând s devin o teni pl ti i. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. R zboi civil. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. Cu toate c mercenarii catalani. Sardes i Brussa. cium Fiul lui Mihail VIII. Fiul s u. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. Andonic II. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. Din aceste motive. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. Tat l celor doi. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. la fel ca i succesorul s u Andronic III. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. 5. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. demnitatea de cezar.2. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. armata angajând mercenari. greci epiro i i franci din Peloponez. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili.

unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. a preluat conducerea în Thessalonik. marele domestic. regen ii au instigat popula ia la revolt . Bulgaria fiind pr bu it . La 28 iulie 1330. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. Thessalia i insula Chios. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. armata bulgar . în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. Urma ul s u. ca la Philokrene (1331). cel mai mare general al Imperiului. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. care constituia centrul domeniilor sale. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. râvnind tronul. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. luat de la genovezi. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor.2. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit .2 R zboaiele civile. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. a devenit eminen a cenu ie. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. 5. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. Ioan V (1341-1347). încoronându-se în 1346 ca 108 . a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). Ioan Cantacuzino. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. Ioan Cantacuzino. în lupta de la Velbujd. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. cu care arul se înrudea. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. puternica cetate din Tracia. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos.

Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). Fiii lui Ioan Cantacuzino. Ioan al VI-lea a vrut s . Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi.iar celui de-al doilea fiu. În cele din urm .3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. 5.împ rat al sârbilor i grecilor . ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. fiul lui Orhan.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre .i scrie opera. Manuel. Matei Cantacuzino. Dup alungarea otomanilor. Peloponesul bizantin. la fel ca i marele s u proiect. s-a destr mat în mai multe principate. cu ajutorul Genovei. continu s joace un rol politic important. i flota bizantin care se reconstruia acum. acordându-i insula Lesbos ca dot . care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. otomanii controlau traficul prin Dardanele. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. Morea într-un stat bizantin independent. În 1354 a impus încoronarea fiului s u. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. împ ratul r mas acum unic. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Dup ce a abdicat.

Tratat ca un schismatic . cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Ludovic de Anjou. Aliat cu vene ienii. la care au concurat i republicile italiene. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. f r s ob in decât vagi promisiuni. În aceast situa ie disperat . numero i demnitari i-au separat latifundiile. Contele Verde. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . Turcii. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. succesorul lui Suleiman. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri.civil. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. Sultanul Murad I. aceasta fiind împ r it între ei. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). papa Urban V a f cut apel la cruciad . în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. la 25 ianuarie 1365. Amadeo VI. când de bizantini. sârbi i vene ieni. unchiul dinspre mam al bazileului. La rândul s u. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. punând piciorul pe continentul european. chiar insule întregi. Petru de Lusignan i contele de Savoia. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. au revenit Vene iei. regele Ciprului. reu ind s ocupe 110 . când de vene ieni sau genovezi. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. Amadeo VI. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. în care puterea imperial era practic inexistent . Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor.

cu ajutorul flotei. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. al fiului cel mare al lui Ioan V. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. acum cu numele de c lug r Ioasaf. În 1273. Dup refuzul lui Andronic. la insisten ele tat lui s u. f r ca statele apusene s o poat opri. nesesizând din vreme pericolul otoman. Murad. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. În plus a izbutit. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. Andronic. fiii celor doi. chemat i el în ajutor de Andronic. Murad a luat m suri energice. exercita o enorm influen nu au acceptat s . Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. Bizantinii îns . de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . împreun cu o tile contelui de Savoia. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . genovezilor i a otomanilor. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. Murad I. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. împ ratul. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare.i achite datoriile anterioare. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. i-a oferit acestuia. a sc pat cu un ochi.i tr deze credin a. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. ajungând la Neapole. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. Andronic. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . Înainte de a porni spre Constantinopol. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . în rândul c rora Ioan Cantacuzino. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. a vene ienilor. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. i Ioasaf au strâns suma datorat . ob ine bijuteriile coroanei. La Constantinopol sosise i legatul papal. fiul s u mijlociu.

moare la scurt vreme.000 de duca i i un corp de oaste de 12. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. o tile sârbe ti. În 15 iunie 1389. în ironia sa macabr . Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. Philadelphia. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. Vit. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. conduse de cneazul Laz r. fiind înfrânt. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. de unde a fost alungat Sracimir. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad.Gallipoli. condus de cneazul tefan Lazarevici.000 de oameni. O tile cre tine. dup un scurt asediu. Andronic. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. Murad a amenin at Thessalonicul. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. Dup trei ani de asediu. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . 10. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. a trecut sub vasalitate otoman . Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. Sultanul. Înaintând înspre apus. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). de ziua Sf. Abia în 1385. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. administrate de turci. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. Andronic. În prim vara anului 1396. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. iar restul Serbiei. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402).

luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. se al turase cre tinilor. în partea european a Imperiului otoman. Mehmed. V zându-se atacat. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). fiul mai mare al lui Baiazid.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. A revenit la Constantinopol în în 1403. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . În istoria domnilor rii Române ti. se îmbarc pe o corabie vene ian . acordând ajutor lui Musa. Între timp. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . Baiazid atac Vidinul. beiul de Karaman. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. f r sprijin financiar sau militar. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. unde sultanul a fost luat prizonier. Soliman. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. avea îns ajutorul bizantin. Mehmed I. Fiindc Stracimir de la Vidin. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. trimi ând în Rumelia pe Musa. Soliman.i via a în captivitate trei ani mai târziu. care r m sese st pânitor al Rumeliei. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. desfiin ând statul bulgar. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. pierzându. unde st pânea fratele s u cel mai mic. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc .pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. un prolog al marelui asediu din 1453. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. Sigismund. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. vasalul sultanului. acesta s-a în eles cu Mehmed II. ocupând Brussa i Ankara. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. t indu-i i robindu-i . cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. fiul mijlociu al lui Baiazid. Având lini te relativ la Dun re.

încerc ri mereu e uate. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. prin care Bizan ul reia plata tributului. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. s-a dus în apus. scopul era clar.1 Conciliul de la Ferrara . între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. p trunzând adânc în Serbia.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. discu iile. la fel ca înainta ii s i. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. la Vene ia i Milano. urmând s aib loc în Italia. Propunerile de a discuta au fost acceptate.tratat de pace cu Murad II.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . La mai pu in 114 . 5. Victoriile voievodului Transilvaniei. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. Acum. Singura ans . Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. Purgatoriul i azimile. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman .4. Era oricum prea târziu. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. materializat într-un decret de unire. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator.calea religioas . La 6 iulie 1439. când au reînceput dezbaterile la Floren a.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. Ioan VIII. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . cum a i r mas. devenind din nou vasal otomanilor (1424). filioque. dup marea schism din 1054. exista deja o în elegere. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. Ioan (Iancu) de Hunedoara. i mai mul i mitropoli i i episcopi. Biserica rus s-a declarat autocefal . anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. apoi în Ungaria. Kiev i Efes. evident.

fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. incita i de pap . Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. trebuind s lupte în Anatolia. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. a avut într-adev r loc. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. deja de la începutul veacului al XV-lea. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. la Varna. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. pace încheiat în 1444. Constantin Dragases. În schimbul unui tribut. cardinalul Cesarini. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. În acela i timp. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. încoronarea având loc aici. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. cu excep ia perioadei niceene. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . în lupte de continu h r uial . reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. În apropiere de Ni . Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. 115 . Coroana imperial a fost adus la Mistra. 5. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. a fost ultimul basileu bizantin. Despotul Moreei. urm rind doar propriile interese. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. Sultanul. de altfel ultima. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. aveau s joace rolul principal. experimenta i în luptele cu turcii. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag .2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). chiar i republicile maritime. aceast cruciad . Vene ia i Genova. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. Între timp îns .4. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. Dar. în în elegere cu turcii. fiind asaltat în Anatolia. Constantin ob ine pacea (1446).

vizavi de Anadolu Hisari. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. între care apte sute de genovezi. prelungit trei zile i trei nop i. cerând capitularea ora ului.Mehmed al II-lea(1444-1446. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. murind eroic. În 12 decembrie 1452. Cererea a fost îns respins de Constantin. a c zut în lupt . ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. La 23 mai. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. aflat pe rmul asiatic. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. 116 . Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. R zboinicul genovez. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. soarta Constantinopolului era pecetluit . a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. În zorii zilei de 29 mai 1453. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. Dar acest gest a fost inutil. i au p truns în ora . turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. Constantin al XI-lea. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani.

Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. mai ales me te ugari i negustori din Morea. Trapezunt i Crimeea. Moscova devine cea de-a treia Rom . locuitori din alte p r i. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. a proclamat lege. cuno tea greaca i a folosit cre tini. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . Genovezii au ob inut din partea sultanului. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. fiind adu i în ora . Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. a deport rii. fiica ultimului despot al Moreei.i aici demnitarii. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Zoe (Sofia) Paleolog. millet. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Morea cu capitala Mistra în 1460. Istanbul. Nepotul lor. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . iar clerul era scutit de taxe.Atena a fost cucerit abia în 1456. mai ales greci în aparatul de stat. instalându. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . Astfel. mil i ordine . dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. 117 . Mehmed nu era un barbar. Pe drept. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Dup trei ani. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Irina. Mehmed II asedia Belgradul. sau nu. stabilindu-i în Constantinopol. unde au primit case i scutiri de taxe. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Ivan III.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Psellos. Bucure ti. Laonic.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. Mauriciu. 1975. Bucure ti. Bucure ti. Alexiada. Eusebiu din Caesareea. Istoria secret . Grecu. vol. Ia i.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Bucure ti. Comnena. Bucure ti. Tana oca. 1971. III: Scriitori bizantini (sec. trad. vol. 1988. Arta militar . Ducas. Elian i N. I-II. XI-XIV). Bucure ti. 1998. Idem. 120 (976-1077). edi ie de H.Azimitul . Mih escu. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). edi ie de Viorica Golinescu. edi ie de H. Via a lui Constantin cel Mare. Chalcocondil. Bucure ti. publicate de Al. R zboiul cu go ii. 1968. S. Carte de înv edi ie de V. Mih escu. 1972.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . 1958. Ana. Grecu. Cronografia. edi ie de V. 1963. 1970. . de Marina Marinescu. Bucure ti. edi e de V. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. 1991. Bucure ti. Expuneri istorice. tur pentru fiul s u Romanos. Mihail. Bucure ti.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . edi ie de H. 1977. Procopiu din Cesareea. Constantin Porfirogenetul. Istoria turco-bizantin (1341-1462). Grecu. Mih escu.

în Byzantinische Zeitschrift.). 1198-c. Gândirea evului mediu. vol.. 1984. Istoria vie ii private. 1963. * * *. Sintez de istorie bizantin . Michael. 265-350. Mih escu. 1975. coord. tiin ific Enciclopedic . ed. Hélène. * * *. 1300 (ed. 217-253. Andea. 1982. A. 87108. Klaus Wessel. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). 1993. 543568. 1999. Ed. p. 1025-1118. AHRWEILER. 1198. p. Ideologia politic bizantin .320-328. Philippe-Duby. Georges (coord. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . Stuttgart. Dic ionar al sfin ilor. Barnea. Istorie bizantin . p. II 1994. Bucure ti. * * *. Bucure ti. Angold. Domnia împ ratului Mauricius (582602). 1995. Jaques Le Goff. Istoria bisericeasc universal . I. 265-381. Bucure ti. 2000. 2000. I-II. Ed. Bucure ti.Teofilact Simocata. vol. 1985. i Rena tere. 1024-c. * * *. Aries. 121 i . în: The New Cambridge Medieval History. Byzantium in exile. Avram. * * *. în: The New Cambridge Medieval History. Angold. vol. Octavian. Bakalopoulos. LV. Constantin cel Mare. IV c. Michael. Bucure ti. David Abulafia). Cambridge. Omul bizantin. Între antichitate Bucure ti. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. * * *. V c. p. p.1999. Ia i.261-290. Ed. Ion i Iliescu. 2004. edi ie de H. Timi oara. 1916. Bucure ti. Teora. p. I. vol. Omul bizantin. The Byzantine empire. Bucure ti. p. * * *. 2002.. Istoria bisericii. 1962. II (ed. Polirom. Cambridge. Bucure ti.

I-II. Chalcocondil. Constantin VII Porphirogenetul. 2000.II. Academiei. Charles. Bucure ti. Ana. Bucure ti. Delvoye. p. 1999. S. Le Bas Empire. (Les Institutions). 1915. Bucure ti. Alain. 119. Da kov. Bucure ti. Louis.. Nicolae.. vol.47-48. Expuneri istorice. XV. Bucure ti. 1994. 1971. 1919. Laonic. B nescu.. Întemeierea Constantinopolului . 1995. 1993. Bucure ti. Bucure ti. Mihai. Paris. Diehl. tur pentru fiul s u Cornea. Brehier. Le Livre de ceremonies. Constantin Porphirogenetul.. I-II. 124-143. Academiei. Arta bizantin . Ch. Dic ionar de împ ra i bizantini. II). nr. V. Timi oara. Paris. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). vol. în Revue historique. Ed. Alexiada.. Paris 1969-1970. Paris. Louis. Comnena. Brehier. Bizan . 1976. I. Ed. 1999. 1963. Grecu. Stelian. 1958 (seria Scriptores byzantini . Bizan ul.Bayet. p. Ed. Cazacu. Andre. Civiliza ia bizantin . Charles. 506-510. Vogt. Le monde byzantin. Critobul din Imbros. 1981. Besançon. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610).. Brezeanu. 1969. 7-8. Humanitas. Constantin et la fondation de Constantinople . B nescu. trad. ed. iulie-august. O istorie a Imperiului bizantin. Carte de înv Romanos. Nicolae. Craiova. Stelian. 122 . A. 255-258. Imaginea interzis . m rire i dec dere. Brezeanu. Bucure ti. Castagnol. Bucure ti. Ed. Arta bizantin . Armand Colin. Brehier. cap. Istoria Imperiului bizantin. 1994. 1977. p. A. în Mitropolia Olteniei. L. Bucure ti. Bucure ti.B. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. trad. 1963.

Istoria Imperiului Bizantin. Istoria vie ii bizantine. 1998.Al.vol IV). Bucure ti. Diehl. M. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Bucure ti. Istoria culturii i civiliza iei.1. în Byzantinische Zeitschrift. Nicolae. Ducellier. Bucure ti. Andre. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. p. A. Meridiane.1999. Ed. Etienne. nr. David. 1975. Dosarul arheologic. Cambridge. Charles. Fontes Historiae Daco-Romanae. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Nicolae. Ed. Charles. p. I-III. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Figuri bizantine. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. 1300 (ed.74-114. Geanakoplos. Bucure ti. 1987. 1995. 1991. t. Bucure ti. vol. Sinteza bizantin . 68. Iorga. Bucure ti. Donoiu. 1974. 1972. Bizantinii. XXX. 1999. Charles. 1930. Ion. Oxford. Nicolae.4-23. Teora. Bucure ti. 1986. vol. Church. Gilson. I-II.. 525-542. 1980. Iconoclasmul bizantin. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. Gibbon Edward. Diehl. Drimba. Paris 1905.. Etudes byzantines. Bizan dup Bizan . p. Bucure ti. Hussey. 1984. Via a lui Constantin cel Mare. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. Gero. p. în: The New Cambridge Medieval History. David Abulafia). Eusebiu din Caesareea. V c.. S. Craiova. II (sau 1999. Jacoby. Bucure ti. Ovidiu. Filosofia în evul mediu.Diehl.. Charles. Bucure ti. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. Georgescu. 1991. Chicago and London. 123 . 1972. Deno John. Bucure ti. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". J. Grabar. 1969. 1976. Byzantium. Bucure ti. Iorga. Bucure ti. 30-69. Iorga. 1198-c. 1987. Diehl. V. Ed. 1993.

843-1118. Ferdinand. Andrew. Lathoud. Paul Fouracre). Cambridge. VI c. 2004. 611-643. 1970. vol. 1198. 2004. Lactantius. în: The New Cambridge Medieval History. nr. Lemerle. Michel. 1968. Paul.28. Instalarea barbarilor (sec. Paul Fouracre). La consecration et le dedicace de Constantinople. Timi oara. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. I c. 124 . I c. Ed. Le Goff. 1300-c. ?. IV c. Andrew.V-VII). Louth. Lot. Paris. în: The New Cambridge Medieval History. Kaplan. Angeliki E. în: The New Cambridge Medieval History. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Bucure ti.. p. Cambridge. D. 700 (ed. Moorhead John. Istoria Bizan ului. Ed. Teora. 291-316. Manolescu. 1997. 1415 (ed. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). 1024-c. 1997. 500-c. The Byzantine empire in the seventh century . Bucure ti. Louth. p. Images et reliques. 500-c. The Byzantine empire in the fourteenth century. p. II (ed. 1980. Cambridge. 1998. The Eastern Empire in the sixth century. Laiou. Paul Fouracre). 2008. 1980.. în: The New Cambridge Medieval History. Michel. Rosemary. Istoria picturii bizantine. 795-824. Paul. în Echos d'Orient . Victor. p. Bucure ti. 500-c. 2008. 27. 93-117. în: The New Cambridge Medieval History. Morris. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. p. p. 289-314. 2008. Cambridge. vol. Armand Colin. Istoria medie universal . I-III. nr. vol. p. Cambridge. Ed. Monks and Laymen in Byzantium. p. cap. 180-201. 1924. The Byzantine Empire. Magdalino.Kaplan.223-229. 700 (ed. Michael Jones). p. 700 (ed. Paris. Civiliza ia Occidentului medieval. Amarcord. Jacques. Lazarev. 2000. Constantinople et Rome. Bucure ti. 1925. p. I c. The Byzantines in the West in the sixth century. Moines et moniales. Paris. 118-139. Cambridge. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. vol. 1118-1204. vol.

1998. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. Bucure ti. 207 p. 700-c. 1970.. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". trad. L. Bucure ti. Michael. Cambridge. Lumea Bizan ului. 2008.. Histoire de l'Etat Byzantin. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. Ed. p. Bucure ti. Jean. Ia i.123-133. Un commonwealth medieval: Bizan ul.. 1974. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). G.Gh. Isus Hristos .900 (ed. tom III. A. Psellos. 1971. Bucure ti. 700-900. 1994. Bucure ti. 125 . Petritakis. J. p. Studitul. c. PseudoKodinos. Balcani. 1991. Histoire de Etat Byzantin. Enciclopedic . Ostrogorski. XVI. Teodor. München. în Byzantina.prototip al icoanei. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Un veac de istorie bizantin (976-1077). Bucure ti.. 1981. Vasile cel Mare. Steven. Tesalonic. Paris. 1962.Gh. 1963). Polirom. Teologia icoanei. Istoria secret .. St nescu. Ed. Teodor. 1966. Runciman. Vasiliev. Rosamond McKitterick). Verpeaux. 1972. 1994. Popi teanu. 1972. Paris.. Bizan . McCormick. M. M. Structura social a Imperiului bizantin. R.. Paris. Ia i. Deisis. Occident. Eugen. în Studii i articole de istorie.). C. în: The New Cambridge Medieval History. p. Dimitri. 349-382. Byzantium and the west. Romanitatea carpato-danubian XI. Procopius din Caesareea. Aba Iulia.153173. Zbuchea. 1932.OBOLENSKY. 2002.A. Ed. vol II. (coord. Bucure ti. D. Cronografia. Traité des offices. Uspenski.. C derea Constantinopolului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->