P. 1
46615251-Istoria-Bizantului

46615251-Istoria-Bizantului

|Views: 6|Likes:
Published by mary

More info:

Published by: mary on Feb 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1 Locul Bizan ului în istoria medieval
  • 1.2 Continuitate i discontinuitate
  • 1.3 Mozaicul cultural i lingvistic
  • 1.4 Periodizarea istoriei Bizan ului
  • 2 Imperiul roman târziu (284-457)
  • 2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337)
  • 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii
  • 2.1.2 Transformarea constantinian
  • Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare
  • 3 Bizan ul timpuriu (457-610)
  • 3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518)
  • Reformele lui Anastasie
  • 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610)
  • 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565)
  • 4 Imperiul medieval (610-1204)
  • 4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780)
  • bizantin (610-711)
  • 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii. Opera reformatoare a lui Heraclius
  • 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe
  • Constantin IV i Iustinian II
  • 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor
  • 4.1.2 Luptele pentru tron
  • 4.1.3 Criza iconoclast (726/730-843)
  • 4.1.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V
  • 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842)
  • 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)
  • 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii
  • 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei
  • 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin
  • 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes
  • 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea
  • 4.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143)
  • 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan
  • 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia
  • 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor
  • 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204)
  • 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon
  • 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a
  • 5 Imperiul bizantin târziu (1204-1453)
  • 5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-
  • 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor
  • 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354)
  • 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps
  • 5.2.2 R zboaiele civile. Uzurparea lui Ioan al VI-lea

MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

...5..................... 114 5.....4 Agonia Imperiului (1425-1453) ........4.....................................2 C derea Constantinopolului ..............Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma.... 114 5.................1 Conciliul de la Ferrara ....... 115 4 ......4........................

Pân în ultimele sale clipe. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. deoarece. elenism cultural.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. Bizan ul nu a fost un nou stat. 1. elementul ortodox i cel oriental sau.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . imperiul nu a fost împ r it niciodat .1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur .a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. juridic vorbind. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . nici ca evolu ie. Bizan însemna Roma. elementul elenist. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. conduc torii s i drept spirite rele. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot.1 1. vizigot. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. administra ia. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . ci doar administrativ. Conform unei defini ii clasice. Purt torii puterii bizantine au fost armata. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. nici ca schimbare. biserica i coroana. întrucât st pânirea roman devenise prea întins .

Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. Bizan ul. preia gloria. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. adic al tuturor cre tinilor .dar i povara vechii Rome. În Bizan ca i în Occident.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. iat ce-i scrie dojenitor 6 . dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. conduc torii s i se consider împ ra i romani. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Ca mo tenitor al Imperiului Roman. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor .Rom . Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Noua Rom . Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. aici au tr it P rin ii Bisericii. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului.

modelul imitat este cel bizantin. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. Siriana.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . p. latina domina apusul Europei. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. Limbi vechi ca aramaica. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. Un commonwealth medieval: Bizan ul. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. 1. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. pierzându. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. În timp. luând i titlul Io .3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. 290. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. administra iei i comer ului. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. Era instrumentul administra iei i culturii romane.i con inutul imperial. ceea ce era aramaica palestinian cre tin . De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. asemeni celei divine. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. Persoana suveranului era absolut i sacr . în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. 7 . 1.

2. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor.1. pân în vremea lui Traian (98-117). De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. cea din 395.1 Noul sistem al lui Diocle ian. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . VII). De i extins în vremea lui. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. în 330.C. el a fost reunit în 350 i 392. De la Augustus (27 a. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . st pânea asupra întregului Imperiu roman.C. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. chestiunea periodiz rii e relativ simpl .-14 p. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. Restaurarea stabilit ii. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. 2 2.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci.

9 . s preia întregul control asupra imperiului. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. Treptat se ajunge la revers. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. a primului împ rat cre tin. Prin politica sa reformatoare iscusit . de stat. Împ ratul Diocles. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. 2.1.împ ra i. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. reu e te dup asasinarea lui Carinus. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. ca atare. Constantin Chlorus i Galerius (293). apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. Schimb rile din administra ie. Galerius (293-311). Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. succesorul de drept al împ ratului Carus. Edictul de toleran de la Milan (313). antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286).

ele îl proclam pe acesta din urm augustus. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. care st pânea în Italia (340). Iulian. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . pentru a face fa rebeliunii. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. al doilea nepot al s u. uzurpatorul p gân al lui Constans. când Iulian Apostatul (361-363).r mân episodice. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. La 380. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. episcopul Alexandriei. Suspectând loialitatea lui Gallus. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian.2 Statul sub presiune (337-395). Magnentiu se sinucide.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). De acum. Constan iu îl nume te pe Gallus. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). i doar moartea natural a lui Constan iu. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. caesar în Apus (355). pe când î i preg tea trupele din Antiohia. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. Continuitatea sub Constan iu II. El însu i s-a întors la Constantinopol. 2. l-a numit pe Iulian. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. nepot al s u.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. 10 . împ ratul a dispus executarea sa în 354. în fruntea c reia se afla Athanasios. caesar în R s rit. cât i dinspre r s rit. fratele mai tân r al lui Gallus. totu i dându. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. Dup lupte interne de durat . în 353.

dup ce de facto for aser linia Dun rii. o recunoa tere a st rii de facto. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu.greuthungi i tervingi . Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. a pornit împotriva lor. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. A reoficializat p gânismul.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . în spiritul lui Constan iu . nepot al lui Constantin cel Mare. mai întâi lui Iovian (363-364). Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . trimise în ajutor. acordând go ilor statutul de 11 . avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. Acest pas a r mas impopular. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. între Dun re i Balcani. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. fiul lui Valentinian. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian.vor trece totu i pe plan secund. o rud de-a lui Iulian. vizigo ii . din cauza atacurilor hunice. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. Valens. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. în vreme ce Valens favoriza arianismul. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. care a încercat s uzurpeze puterea.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re.

Egipt. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. s-a iscat un lung r zboi civil. iar dogma ortodox este acum des vâr it .2. ci i una de natur politic . Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. 2. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. Rivalitatea între cei 12 . Domnia lui Arcadius. în anul 383. Antiohiei i Ierusalimului. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. Cre terea influen ei barbare i apus. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. Sub conducerea lui Alaric. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. încheierea unui tratat de pace cu Persia. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. a stat sub semnul pericolului vizigot. fiind asasinat de Arbogast. episcopul Milanului. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. Câ iva ani mai târziu. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. în 387.autonomie. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. a fost opera lui Theodosie cel Mare. dup episcopul Romei. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului.1 Pericolul barbariz rii (395-457). insulele din Marea Egee. care viza împ r irea Armeniei. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Ambrozie. cea apusean lui Honorius. un general frac aflat în slujba sa. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . Restabilirea unit ii Bisericii. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. Palestina. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. Siria. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). În aceea i vreme. Asia Mic .

în afar de p cat. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457).doi generali ai R s ritului i Occidentului . o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. natura uman fiind precump nitoare. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos.Rufinus i Stilicon . cel care a accentuat primatul bisericii romane. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. La 438 Codex Theodosianus. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. Dup victoria asupra arianismului. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. Cele dou naturi 13 . Chiril. i chiar titlul de magister militum. dublat apoi. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. Nestorie i pe cel al Alexandriei. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. având suflet ra ional i trup. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. Nestorie sus inea doctrina antiohian . a trimis delega i la acest sinod. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. marcheaz din nou unitatea imperiului. Papa Leon cel Mare (440-461).

împreun cu Pulcheria. Fiind arian i barbar. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. cât i monofizitismul. ci i o important victorie politic . Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. c s torindu. aliindu-se cu tribul isaurienilor. pe Marcian ca împ rat R s rit. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. 3 3. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. patriciu i magister militum. era cel mai influent personaj la Constantinopol. Ariadna. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). El îl impusese prin ma ina iunile sale. Leon I cur armata r s ritean de germanici. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . Urmarea a fost c Egiptul i Siria. stopând procesul de barbarizare a acesteia. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat.1. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. cu c petenia acestuia.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. Dup stingerea dinastiei theodosiene.i fiica. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. Astfel. monofizi i i reforme (457-518) 3. proces care f cuse 14 . Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . distan ându-se astfel de Constantinopol. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). Probabil m celar în tinere e. alanul Aspar. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic .sunt complete i nedesp r ite. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471).

Theodoric. a fost un bun administrator i om de finan e. comandantul diocezei Thracia. au durat pân în 497. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . comandantul g rzii de excubitores. acesta. ad ugând o moned de aram .la Constantinopol. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). împotriva lui Odoacru. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. Romulus Augustulus. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. pe care Anastasie i-a sprijinit. stabilindu. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. Anastasie I Dikoros (491-518). La moartea lui Leon. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. În aceste chestiuni interveneau i demele. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. fratele defunctului împ rat Zenon. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. la rândul s u. fiul Ariadnei. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. Odoacru a trimis în 480.armata apusean ineficient . Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. 3. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. dup moartea lui Romulus.i capitala la Ravenna. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. Leon II. tat l lui Leon II. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon.

Pe lâng pericolul extern. fiind numit succesor la tron. Iustinian oscila între cele dou orient ri. influen at i de împ r teasa Theodora. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. în 532. Astfel. a în bu it insurec ia. pe tot mai înalta 16 . S-a c s torit cu Theodora. reprezentat mai ales de per i.i s ias de sub influen a lor. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. asocia ii municipale ce se autoguvernau. reprezentând o amenin are pentru stat. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. Iustinian I (527-565). divizându-i pe r scula i. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. în timp ce Belizarie. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . care dobândiser o for deosebit în secolul V. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. îns . Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. în 523. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. îns era deja prea târziu.3. a destituit chiar trei mini tri impopulari. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii).1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic .pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . subîmp r ite în corpuri civile i militare. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. a izbucnit r scoala Nika. Îndat dup urcarea pe tron. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. în urale Nika . comandant al g rzilor imperiale. fost actri . s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) .2. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului.

iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. p trunde în Dalma ia. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. prima. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. f r s se loveasc de rezisten . în anul urm tor. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. în prim vara anului 540. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. care îl detronase pe Childeric. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . care în bu ise revoltele din interiorul statului. monumentele de ar bizantin . îi atacau i ei pe ostrogo i. francii. Generalul Belizarie. Dinspre vest. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. În cele din urm . La moartea împ ratului. Ostrogo ii. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . sub comanda energic a lui Totila. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. O sarcin mai important . În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. întreprins contra vizigo ilor. O a treia campanie. sub conducerea lui Mundus. capitala statului ostrogot. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. cump ra i cu aur de bizantini. rechemat de la frontiera estic . Italia fiind recucerit de c tre Bizan . Ravenna.

care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. Pericolul supraextinderii. prin aceast reform a dreptului. chiar Iustinian fiind molipsit. astfel c acestea au fost pierdute treptat. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. a completat grandioasa oper juridic . ci a întregii Europe. din punct de vedere literar i teologic. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. Un manual de principii de drept.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610).problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . nu doar în istoria Bizan ului. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane.2. Prin tendin ele sale aristocratice. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. Codex Theodosianus. Din acest motiv. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. Interpretarea legilor era interzis . numit Codex Iustinianus. dup cum o descrie istoricul Procopius. având la baz compila ia anterioar . Spiritul cre tin este integrat în ele. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Simultan. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. Într-un 18 . dar s-a vindecat. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. cele 50 de Pandecte sau Digeste. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. promulgat în 529. Institutele. fiind prescris doar aplicarea lor. 3. Ciuma bubonic .

cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. cât i administra ia statului i a armatei. Armata bizantin a Italiei. Mauriciu. nepotul i succesorul lui Iustinian. împin i la rândul lor de avari. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. considerat un predecesor al lui Heraclius. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. A instituit dou exarhate. 19 . Iustinian. cel al Cartaginei în nordul Africii. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. În 568 longobarzii. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. recucerite cu trud de înainta ul s u. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. în 585. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. îndeosebi în urma p cii din 591. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. lipsit de generalul Narses. mai ales prin reforma themelor. iar. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). Când Iustin II (565-578). Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. vizigo ii redobândesc Spania. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. În al doilea rând. în special în mediul rural. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. În primul rând. ba mai mult. Maurii au atacat Africa bizantin . iar în Italia exarhatul Ravennei.interval de doar câtorva decenii.

De acum a început tirania lui Phokas. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. În 593 sub comanda lui Priscus. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. care nu a mai putut intra în vigoare. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar .i avarilor de pe Dun re. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . Abia dup 590. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). ea deteriorându-se continuu.Testamentul s u redactat în 597. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . respectiv în Est Theodosie. se preg tea de r zboi. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. Chosroes II. În a doua parte a domniei sale. dorind r zbunarea acestuia. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. Incompetent ca politician. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. dar i a diviz rii lui. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. o reluare a vechii partitio imperii Romani. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. statua men inerea ideii imperiului roman universal.

1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. Cu Heraclius I (Herakleios). aflate sub control bizantin. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator.r s rit. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. Cu o puternic flot . atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului.1. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma.1. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. care reuneau func ii militare i civile. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. De altel. limba oficial devine acum greaca. iar peste dou zile încoronat de patriarh. 4. 4 4. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. care a salvat ara de Phokas.1. Armean de origine. Africa i Italia. Heraclius întitulându-se basileos. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. în contrast cu perioada anterioar . desigur cu concursul senatului din capital . prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne.1 R zboaiele cu per ii i avarii. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie.1 De la Heraclius la Iustinian II. Tiranul Phokas a fost executat.

mai ales cursul domniei lui Mauriciu. i. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. ea reprezenta un pericol pentru stat. i la începutul domniei lui Heraclius. în 611. nu el a fost autorul institu iei themelor. comandant în Anatolia. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. Constans II Reformatorul. 22 . p trunzând în Palestina i Siria. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene.anterioar . Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. tuns i c lug rit. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. pentru a face fa pericolului din r s rit. ci unul dintre urma ii s i. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. totu i. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. dup cum s-a v zut. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. dup cum arat istoriografia nou . soarta imperiului devenise grea în r s rit. per ii l-au alungat îns . Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. În nord. Priscus. au fost r pite i duse la Ctesiphon. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. cucerind Damascul. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu.

Reinstalarea Sfintei Cruci . dup o campanie de o amploare f r precedent. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. Cu acest sistem complex de reforme. aduna i astfel. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. fiind superiori pe mare. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. Între 622-628 s-a desf urat. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. de unde plecase cu apte ani în urm . dup ce a ocupat Chalcedonul.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. În anul urm tor. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. Constantin III. r zboiul bizantino-persan. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. pentru a. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. dup reînnoirea p cii cu avarii. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. Având nevoie de resurse financiare. Heraclius se îndreapt spre Armenia. bulgare i gepide atac Constantinopolul. unde au distrus templul lui Zoroastru. la Ierusalim de c tre 23 . Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. ci. De i Chosroes II fusese învins. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. având concursul patriarhului Sergios. inclusiv Ganzak (Tabriz). Cruce . ahrbaraz. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. în anul urm tor. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. basileul reia campania împotriva per ilor. În schimbul unor mari sume de bani.Heraclius a reformat i administra ia central . A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. flota slav fiind complet distrus la 10 august. Heraclius. fiul acestuia. Dastagerd. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. în mai multe etape. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. Dup ce întreaga iarn .

Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. Atât ardoarea religioas . Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. no iune voit vag . dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. interzicând orice disput teologic . cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. În aceast situa ie.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. cât i de c tre papalitate . Imperiul islamic arab se formase. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. Era invaziei arabe. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. a trecut aproape neobservat . deschiderea erei hegirei. 4.1. de abia redobândite cu atâta trud .2 Confruntarea cu Islamul. cel al monoenergismului. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) .dup moartea lui Honorius. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor.1. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). ascensiunea lui Mahomed. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. cât i dorin a de glorie. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. expus în 616. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. doctrina energiei unice . Sophronios (634). 24 . Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul.

arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. Egiptul. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . ca augustus. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. În zadar îns .aflat sub conducerea patriarhului Sophronios .asediat îndelungat. iar musulmanii au invadat Siria. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . nerenun ând îns la uneltiri. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. David. Heraklonas. Constantin (III). aflat pe malul microasiatic. în schimb au refuzat coregen a Martinei. a preferat o retragere tactic . Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 .Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. Soarta Siriei era acum pecetluit . cel mai grav. în capital . Dup aceast înfrângere. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. doar 15 ani. În acest fel. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. în frunte cu Alexandria. Heracliu. Constantin III. În 638. fiind definitiv pierdut . pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. câ tigând o victorie zdrobitoare. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). obosit în luptele contra per ilor. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. El a fost înfrânt. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. al celei de-a doua so ii. titlul de caesar. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. care în cele din urm s-a retras. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. iar fiul Martinei. acordând fiului mai mic. fiul cel mare al Martinei. Heraclius. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it.

La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. atacând insula Cipru. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. a murit deja dup trei luni de regen . Constans devine la 14 ani singur st pânitor. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). i a lui David. pe atunci în vârst de 11 ani. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe.i sporeasc flota în mod considerabil. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. dar a pustiit zone întinse. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. care a fost castrat. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. alungând garnizoana arab .expansiuni arabe. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. Tronul a revenit lui Heraklonas. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. a fiului lui Constantin III. Dup asasinarea lui Omar I. cu toate c . fapt ce a permis lui Muawija s . fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. încoronarea lui Constans II (641668). c reia i s-a t iat limba. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. succesorul acestuia. ca coîmp rat. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. viitorul calif. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). pe atunci general i guvernator arab al Siriei. Colosul de 26 . Muawija. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. Amr. c ruia i s-a t iat nasul. cât i a lui Heraklonas. Controlând deja Siria i Mesopotamia. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. Othman. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor.

Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. înaintea interven iei armatei imperiale. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. în provincii (eparchiai). ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. 27 .aici. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. provocat de succesiunea lui Othman. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial.Opsikion. una din cele apte minuni ale lumii antice. Soldatul membru al themei . Armeniakon i thema maritim Karabisiani. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. p strându-se în interiorul themelor. nu a fost anulat imediat. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. Constantinopolul a fot silit s . Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . Împ r irea administrativ mai veche. Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i.din secolele VII-IX. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). Abia r zboiul civil din califat (655-661). În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . al conduc torului themei. a fost demontat. dac fiul prelua condi ia tat lui. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. Anatolikon. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655).i redefineasc priorit ile. Imperiul nu mai depindea de mercenari. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. La origine themele erau unit i militare.

fiind acuzat de înalt tr dare. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. Lui Maxim M rturisitorul. Mai întâi. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. f r succes îns . cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. Au fost create trei noi demnit i ministeriale.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. Un alt demnitar. în Crimeea. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652.i astfel un du man de moarte. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. Herakleios i Tiberios (659). exilat la Chersones. r spundea de cancelarie. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . f cându. Un an mai târziu. func ia logothe ilor. protoasekretis. Exarhul Olympios. v zând atmosfera de la Roma. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. la Syracuza. multe comori fiind trimise la 28 . ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). fiind implicat în luptele navale cu arabii. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . Constantin (654). alt adversar al monothelismului. dou energii sau voin e. a schimbat planul. mutarea re edin ei sale în apus.

a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. fiul i succesorul lui Constans II. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. fiind atacat în apropierea capitalei. atacuri ce au continuat veri în ir. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ.1. mai ales în Cartagina. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . cu ora ul Smyrna (672). În acest fel 4. mare parte a flotei sale fiind ars . În timpul ederii sale în Sicilia (663668). Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. jefuind sistematic peninsula. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. în imediat apropiere de Constantinopol. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija.1. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . În acest fel. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . au devenit continue. pân în 678. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. începând din 663. domnia sa fiind dominat de r zboaie. inven ie a sirianului Kallinikos. capii conspira iei fiind executa i. Exarhul Ravennei. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. 29 . iar resturile ei scufundate de o furtun . Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. o baz sigur de opera ii. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv .au fost nimicite de bizantini.peninsula Kyzikos.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). Luptele decisive se d deau îns pe mare. la Constantinopol. ceea ce a atras mi c ri populare ample. dar mai ales la Syracuza.Constantinopol. Cu toate acestea. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic .

Dup cre tinarea for at . Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . 50 de sclavi i 50 de cai de ras . Constantin IV încheie pace cu Asparuch. F r nici un rezultat. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. convocarea celui 30 . astfel statul bulgar era recunoscut de jure. ducând tratative cu biserica roman . acostând în nordul gurilor fluviului.promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. i-au f urit statul cu capitala la Pliska.f r prea mare consisten i unitate. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. o parte dintre ei. cea r s ritean . din 678. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. dup ce i împ ratul se îmboln vise. sub conducerea hanului Kubrat. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr .Uniunea celor apte triburi . pl tind i tribut. Pentru câteva secole. armata bizantin a trebuit s se retrag . a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. Bulgarii. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. În vreme ce în secolul VI. sub hanul Boris (852-889). s-au îndreptat spre apus. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . ceva mai devreme. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). astfel c împ ratul a dispus. înrudit cu hunii i avarii. Înfrânt în fapt de bulgari. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). Victoria Bizan ului asupra arabilor. Dup moartea lui Kubrat. din partea cea mai vulnerabil . devenit prin botez Mihail. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). La Dun rea de Jos. în frunte cu Asparuch. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune.

Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. Abd al-Malik. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. în ciuda r zboaielor ulterioare. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. un sclav i un cal. acesta devenind astfel coîmp rat. 705-711). Paul i Petru. avea îns înclina ii despotice. Dup ce le-a retras titlurile . în plan politic i bisericesc. a dispus s le fie t iat nasul (681). Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei.de i senatul i armata erau împotriv .de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. Heraclius i Tiberius. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. care înc era în via . Treimi. La fel ca tat l s u. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. În 688. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . patriarhul Antiohiei. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. papa Honoriu I i Macarie. 31 . Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. stabil pe termen lung. Dorind s guverneze singur. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. au fost spânzura i. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. invocând guvernarea dup modelul Sf. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . Pyrrhos. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. dup pilda bunicului s u. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor.

poate i Samos. Cambridge. a cor bierilor . împ ratul.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. înclinând s se supun arabilor. a ez ri de akritai. pe plan intern. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. a c rei origine nu a fost clarificat . care doreau s scape de povara revoltelor acestora. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. Byzantium in the Seventh Century. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. o categorie de 2 John F. furios. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. oscilau în rela iile cu Bizan ul. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. Haldon. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. Anatolikon. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. cât i din Asia Mic . 1997. atât din Balcani. ca i armenii. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. mai ales în thema Opsikion. în acord cu califii. Cel mai probabil îns . Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. Pentru a ap ra zonele de grani . ea constituind fundamentul economic al themelor. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. 32 . Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. Slavii în nemul umirea lor. în contextul ascensiunii musulmane. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. Iustinian II a creat. Posibil ca aceast them . mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. În general îns . Nu este sigur c legea agrar .

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. cu a c rui fiic s-a c s torit. va curma orientarea monothelist . împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. din thema Opsikion. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare.4. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. aliat cu Artabasdos. l-au detronat i orbit. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. Noul împ rat. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). în 715. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. originar din nordul Siriei. protoasecretisul Artemios. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. au f cut incursiuni de prad în Tracia. strategul themei anatoliene. retr gându-se la Salonic. strategul themei Armeniakon. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. asediind capitala imperiului. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion.1. De i r scoala fusese început de armat .2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). pentru a distruge flota musulman . un politician mult mai capabil. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). retr gându-se ca monah la Efes. Bulgarii. El a fost un adept al ereziei monothelite. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. În fa a pericolului arab. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . împreun cu fiul s u. fiind depus i înlocuit. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion.

Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. Episcopii iconocla ti . klaein. 37 . dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. nefiind oficial ostil imaginilor. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. imagine . 4. le venera nu dup obiceiul grecilor. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . Iconoclasmul (gr. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus .1. implicit de popula ia din Asia Mic . Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . c reia. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. eikon. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V.. Ra iunile politice i strategice. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. de c tre scriitorii ortodoc i. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. Biserica armean . în contextul luptelor împotriva arabilor. fiind încoronat la Hagia Sophia. a sf râma ).Constantinopol. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. accentuând cultul crucii. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. Criza se anun ase de mult vreme. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor.

Dalma ia. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. Eparhiile Romei din Grecia. Conform opiniei iconodulilor. Inseparabil de tradi ia liturgic . Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. totodat . care a r spuns: eu sunt basileu i. imaginile lui Hristos. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. inclusiv describilitatea. asemuindu-le idolilor. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. Ioan Damaschinul. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . doctrina întrup rii. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). În consecin . a ap r torilor imaginilor. ca om. Aceast func ie central a imaginilor religioase. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. dar atunci când Hristos a devenit om. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. Mai mult. Teologii ortodoc i. a icoanelor. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. de origine sirian . de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. Respingerea imaginilor/ icoanelor. pe de alt parte. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase.

cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . noul calif de la Damasc. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. un altul a murit dup ce a fost orbit . i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. 4. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . La începutul verii. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. iar un altul Theodosios III c lug rit. patru au pierit executa i Leontius.1. care a comandat trupele bizantine. În afara aspectelor teologice. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. a început negocierile cu bulgarii. În ciuda succesului în sfera teologic . Pentru a câ tiga timp. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. Iustinian II i Philippicos. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). Dintre ei. Tiberius III. imperiul se afla în pragul ruinei. Planul musulman din 39 . În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . în 787. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. Leon. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani.Anastasie II. cât i în cea secular . Atât introducerea politicii iconoclaste. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. În consecin .biserica). pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii).4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. iar Amorium. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale.

Majoritatea solda ilor trimi i de calif. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. i înt riri de trupe de uscat. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . Muslamah. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. miliaresion. În prim var . iar partizanii s i aspru pedepsi i. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . cu fiica hanului (733) . Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. îns în tab ra arab a început foametea. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. pentru a aproviziona trupele asediatoare.va avea drept rezultat. i astfel s -l captureze pe Anastasie. fiul lui Leon III. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. flota arab a început blocada pe mare. a principalului drum spre Caucaz. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. flota arab în retragere fiind incendiat . Paralel cu zidurile lui Theodosius. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. care ie ise din uz. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . nemul umi i de conduc torii lor musulmani. La începutul lui septembrie.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. Fostul împ rat a fost executat. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic .717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. au trecut de partea bizantinilor. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron.

mâinilor. 41 . Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. digestelor. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. În 726 public un nou cod de legi. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. codicelor i novelelor lui Iustinian. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. o them la fel de mare. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. Thema Anatolikon a fost divizat . interese promovate de împ ra ii isaurieni. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . iar sodomia era pedepsit cu moartea. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. Avortul a fost scos în afara legii. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . fiind redactat în limba greac . o nou codificare a dreptului bizantin. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. cu centrul la Efes. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident.anume prin mutilare (t ierea nasului. în 732. Themele din Asia Mic au fost restructurate. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . Ecloga (selec ie).raportate la secolul VIII . inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. Ecloga a avut ulterior o proast faim . Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them .r sunet. orbirea). În Opsikion. dup cum. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune.

Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. Constantin V i-a îng duit s . Ajuns în Bithynia. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. a ocupat capitala. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. a pornit spre Opsikion.1. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. Artabasdos. singurul împ rat care a murit în patul s u. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. de unde a adunat o tiri.i p streze func ia. fie pe Artabasdos. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . Artabasdos. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. n d jduind s . Nikephor. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. Constantin. A guvernat ini ial pu in. fiind de la Constans II. ginerele lui Leon III. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). refugiat în Amorium. astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. 42 . În prim vara anului 743. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. strategul themei Thrakesion. în schimb patriarhului Anastasios. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742).5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. îns i-a redat stabilitatea.4. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. se sim ea i el îndrept it la tron. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. care de fapt fusese asasinat. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn .

dar i de o grav criz intern . în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . folosind regimentele create de el (tagmata). În r s rit. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. a pornit ofensiva. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . profitând de r zmeri ele din califatul arab. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. imperiul putând începe ofensiva. R zboiul civil. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. unde ocup Germaniceea. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. 43 . dup ce a divizat thema Opsikion. a hot rât nimicirea icoanelor. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). propriet ile mân stire ti fiind secularizate. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. În 746 Constantin. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. în imediata vecin tate a bulgarilor. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. inut în palatul imperial din Hiereia. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. care durase mai mult de doi ani. Conciliul de la Constantinopol din 754. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. Prin cele ase tagmata. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas.

Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. 4. reprezentantul aristocra iei protobulgare. ani în ir.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. Cu toate acestea.1. Constantin a trimis ambasadori. la lombarzi. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. Totu i. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. la franci i papalitate. în încercarea de a recupera Ravenna. Doar Vene ia i câteva insule. fapt v dit în 774. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). mul i fiind coloniza i în Asia Mic . În vara anului 775. prin iconoclasmul s u impus for at. a mân stirilor în Imperiu. a l sat o armat mai puternic . Prin crearea de tagmata. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . dar a l sat o crunt controvers teologic . Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. în thema Opsikion. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). prin pruden a 44 . suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. a ob inut succese în Thracia. chiar prin teroare. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. a dus în final la pierderea Italiei.

având în acest sens acordul senatului. a ap rut o nou ramur radical cre tin . a fost convocat în Biserica Sf. având prezen de spirit. Leon IV moare otr vit. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina.2.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. 4. pe lâng biserica oficial . regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. Tarasios. se pare. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . noul patriarh. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul.i modera ia sa. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. 45 . pe eunuci. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. armatei i al constantinopolitanilor.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. dup alte p reri din cauza tuberculozei. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. reprezentat mai ales de monahi. ei fiind exila i la Chersones. protoasecretis-al Irinei. Irina. o împ r teas cu voin de fier. originar din Atena iconodul . un politician chibzuit i slugarnic. Conciliul. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. Irina. de Irina. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. se baza pe func ionarii iconoduli. în care cuplul imperial nu mai era viabil. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. Dup câteva luni. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). logothet al po tei i consilier i pe preo i. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. Lipsindu. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. fiul Constantin fiind minor. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. Irina. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. În schimb. reconvocat în 787. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . Conciliul.

divor instigat tot de c tre mama sa .Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. cump ra i cu promisiuni de putere. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. împ ratul moare. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. aleas pentru el de Irina. în 46 . putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. Doi ani mai târziu. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. Irina nu a consim it s renun e la putere. La câ iva ani. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Irina a fost pe cât de ambi ioas . Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. cât i al iconocla tilor din imperiu. silit s abdice. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. pe atât de incapabil în planul politicii interne. purtând titlul de basileus. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. în timp ce Constantin a devenit coregent. Nikephoros. ponegrit de istoriografia oficial . l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). exilat în Sicilia. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. fratele lui Leon IV. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . Prin asocierea mamei sale la domnie. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. Solda ii loiali Irinei. Theodota.i discredita fiul. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. Ea a f cut concesii financiare bisericii.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. Ca urmare a expedi iei din 783.i d duse acordul pentru divor . dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). s tul de presiunile adep ilor mamei sale. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. s rb torind 40 de zile cu mare fast. ruinând finan ele statului. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid.

Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. unde a murit un an mai târziu. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. ad ugând la acestea înc 8. exilând-o pe insula Prinkipos. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. ca fost logothetes tou genikou. mai apoi în Lesbos. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i.2. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . Starea statului bizantin era ubred . în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. Împ ratul Nikephoros. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. devenind format coîmp rat cu Irina. Dinspre nord amenin area bulgar .a afectat considerabil Imperiul Bizantin. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 .2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. 4. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan .urma p cii încheiate.

comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. a fost necesar . reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. acuzându-l i de patima pederastiei.mân stiri i biserici. C m t ria a devenit monopol de stat. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. inclusiv a zonelor maritime. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis).Thrakia i Hellas. Adrianopol. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. Un bun teolog i istoric. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. atâta vreme era probabil de provenien arab . Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . Istriei i Dalma iei. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . Din 805.cau iunea mutual . pe lâng cele existente . Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . f r aceste m suri. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . Makedonia. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . iar rela iile cu biserica deveni tensionate. Thessalonik i Dyrrachion. 48 . când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). f r a l sa impresia c impune noi taxe. Ortodoxia sa era suspect . cum le-a numit istoricul Theophanes.

i el r nit în lupt . Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i.instalat de curând pe tronul din Pliska. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. R mâne în c o enigm . tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. inclusiv curtea hanului Krum. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. în 49 . Staurakios. reintegrând-o sistemului defensiv. În prim vara anului 809 Krum. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. a fost proclamat împ rat de c tre armat . Mai mult decât catastrofa militar . Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. îng duitor cu to i. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. Începând cu Mihail I Rangabe. În defileurile Balcanilor. cumnatul lui Staurakios. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. fiul lui Nikephoros. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. a distrus ora ul Pliska. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . au fost din nou supu i persecu iilor. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. în octombrie 811. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. Iconocla ii. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. Din tigva împ ratului. atac i cucere te Serdica. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. secta se r spândise în Asia Mic .

emiratul de Melitene. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). Disensiuni Theophilos Leon V. continuând linia politic început de modelele sale. au fost scopi i. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. în apropiere de Adrianopol. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Dup ce a recucerit Mesembria. Leon III i Constantin al V-lea.2. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). Leon. A învins punctul de vedere al lui Theodor. originar din Anatolikon. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). i fratele acestuia. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). retr gându-se pe insula Prote. Mihail II. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . iar aceasta înf ptuit . Mihail. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere.i impun voin a în Occident. a p truns în Constantinopol f r rezisten . Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). dar i materiale necesare focului grecesc. strategul Leon. 4. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Fiul s u cel mare. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813).3 Reac ia iconoclast . Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . dar nu a fost un bigot. Theophylact. În aceste momente nu numai împ ratul. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. Cum Imperiul refuz . avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. unde moare în 845. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. care în 811 fusese declarat coîmp rat. Leon Armeanul. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon.

Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi.i numele în Constantin. a devenit general al federa ilor. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Omurtag. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. Cu fiul i succesorul acestuia. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. Leon a sporit influen a adep ilor s i. unde criza intern izbucnise. reu ind s scape. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. Sembat. regele hunilor. De Cr ciun. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. dar a aflat curând c armata sa nu.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. este declarat coîmp rat.a vener rii icoanelor. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. Leon a înt rit în grab fortifica iile. Înv atul Ioan 51 . i deopotriv impunerea iconoclasmului. fiul mai mare al lui Leon. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. acesta schimbându. iar Toma. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. a intrat în Adrianopol. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813.

R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. patriarhul Nikephoros s-a opus. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). inteligent. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. general al federa ilor din Asia Mic . amânare care i-a fost fatal împ ratului.Grammatikos. pe o pozi ie iconodul . în fa a altarului din Sf. dar i prin duritatea instaurat la curte. i fost tovar de arme al împ ratului. respingând-le astfel pe cele din 787. dar altminteri grosolan i incult. din ra iuni politice. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. Prin persecu iile aduse iconodulilor. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. împreun cu fiul s u. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . La vestea acestor inten ii. Astfel. zis Slavul. un bun militar. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. silit s capituleze. conduc torul mi c rii iconoclaste. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. cea mai important din Constantinopol. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. un curtean devotat împ ratului. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. Sophia. la rug min ile împ r tesei Theodosia. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. iar bogata m n stire Stoudios. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . i punându-se. inclusiv la abatele Theodor Studitul. în Sfânta Sofia. a fost 52 . a fost trecut în proprietatea imperial . Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. Thoma Slavul.

Theophilos (829-842). s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. a ocupat Ankyra i Amorion. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. pentru a se r zbuna. Theodora. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. distrugând Sozopetra. Împ ratul a fost poet i imnolog. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. cu ajutorul maurilor spanioli. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. în r s rit i în Sicilia. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. Cu toate acestea. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. fiind educat de Ioan Grammatikos. Theophilos a reu it. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. exploatând disensiunile din tab ra arab . coîmp rat din 822. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. a poruncit incendierea cor biei. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. Califul. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. Cu toate acestea. patria lui Theophilos. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. 53 . un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. În iulie 838. Theophilos a fost auster i drept. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. în 841. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. înaintând spre Mesopotamia. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. În 838.schingiuit i executat. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. cea mai important fort rea din Anatolikon. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. precum i un bun cunosc tor al teologiei. urma ul lui Mamun.

1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. 4. Mihail al III-lea. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. De i cei mai mul i erau din r s rit. magistrul Sergios Niketiates.3. Theophilos las în urma sa un fiu minor. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. se pare un unchi al Theodorei.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. mai întâi de ascensiune cultural . în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . a deschis noua epoc . Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. Bardas i Petronas. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. Începuse o nou perioad . dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . dar mai ales logothetul dromului Theokistos. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. Nu dinastia amorian . favoritul ei. apoi i politic .Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. Photios. Bardas. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. Dup defensiva în Europa i Asia Mic .

Bardanes.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. devenind singurul sfetnic al Theodorei. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. dup dou veacuri de defensiv . mul i fiind extermina i. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. în ciuda unor insuccese de pân atunci. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. Cultul. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. Sprijini i de patriarhul Methodios. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. Disputa s-a înte it mereu. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. În 853. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. 55 . Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. pân ce studi ii au fost excomunica i. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros.

A urmat o perioad agitat . În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. Theodora a fost for at s renun e la regen . fiind perceput ca un desfrânat. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. un veritabil ascet. se ocupa de chestiunile militare. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. acesta primind din 862 titlul de cesar. f r a fi devenit un mare împ rat. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. Conduc torul real al statului. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . unde se studiau cele apte arte liberale. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. În ciuda unei purt ri compromi toare. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. Patriarhul Ignatios. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. predate în limba greac .Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. cealalt în favoarea lui Ignatios. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. oricum. ajuns la majorat. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. una în favoarea lui Photios. el a fost totu i un dinast talentat. fiind înconjurat. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . a fost îns i vehement criticat de preo i. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. În imperiu s-au format dou partide. 56 . nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. din nemul umire. la Roma. victim a diverselor influen e de la curte. dup cum un alt unchi al basileului. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. strategul themei Opsikion. fiind înc lcate normele de însc unare (858). Petronas. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . S-a interesat întotdeauna de armat . Constantinopolul. considerat un al doilea Nero. apelând mereu. al politicii de la curte era Bardas. când tân rul Mihail al III-lea. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. Bardas a ac ionat în for . Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. adesea necuviincioase.

bicefal . Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. fratele lui Bardas. De la numele 57 . Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. Petru se afla un pap capabil. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Chiril i Metodiu. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. dup retragerea ru ilor. ca i de o apropiere franco-bulgar . ofensiva bizantin a fost mai prudent . Ini ial. dorind s evite influen a clerului franc. Solu ia a v zut-o Bizan ul. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. începând cu 863. Dup secole de r zboaie defensive. Trecând la ofensiv în Asia Mic . strategul Petronas. în fapt. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. ea devenind de acum. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . în Asia Mic . S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. El a luat partea lui Ignatios. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. în persoana lui Nicolae I. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. refuzând s -l recunoasc pe Photios. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. în cre tinarea atacatorilor. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). Respingând un atac al lui Omar. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . Pe scaunul Sf. urmând s traduc Biblia în limba slav . Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. Motivul corespundea realit ii. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. El a trimis deciziile sale sinodale papei. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. din Salonic. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. au fost misionarii trimi i în Moravia. cunoscut cu numele de glagolitic. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. în 863. de fapt în dialectul macedo-slav. al c rui vis era înt rirea universalismului roman.

bulgarii au cerut misionari de la franci.a flotei. bizantinii fiind prea departe. În schimb. veni i din Moravia Mare. În Moravia. primind func ia de parakimomen. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. Vasile. cu Vasile Macedoneanul. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. fie din Roma. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. Mihail al III-lea se aliase.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . atacând mai ales dogma occidental filioque. numele împ ratului. misiunea a fost finalizat de franci. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . Împ ratul a scris papei. asasinându-l cu acordul imperial. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. fie de la franci. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. Procedând invers decât moravienii. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. În urma activit ii lui Clement i Naum. spre nenorocirea sa. principele bulgar acceptând numele de Mihail. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. în Marea Neagr . dar i în fa a presiunii militare . La botezul s u a participat basileul bizantin. care era de condi ie modest . În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. îns . Spre bucuria lui papei Nicolae I. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. de c tre români i ru i. de unde avea s fie preluat i de sârbi. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. viitorul împ rat. a întors spatele Bizan ului. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. vrând s ob in o biseric independent . alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. Cu aceasta. declarându-l asociat la 58 .

Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. fosta amant a lui Mihail al III-lea. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. fa de patriarhia de la Constantinopol. care va prelua tronul imperial. 59 .i statutul de mare putere european . a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. În anul urm tor. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). prin delega ii ei. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. Photios. Imperiul redobândindu.domnie. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . 4. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. La încheierea conciliului din 869/870. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. Motivul a fost în primul rând unul politic. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. în prezen a lega ilor papali. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. Adrian II.3. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. împ ratul din Apus. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. Ludovic II. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . când a fost excomunicat Photios. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor.

îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. în timpul lui Mihail II (820-829). Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. capitala statului. ori poate al lui Mihail al III-lea. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. Pentru a p stra tronul în familia sa. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. Stephanos. pe tronul imperial va urca fiul s u. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. Tephrike. fiind asediat i distrus . În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). sîrbii. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. un despot arbitrar. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). La moartea lui Vasile I. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. inspirat din Eclog i Prokeiron. de i Moravia a r mas supus Romei. Fratele mai tân r. În plan juridic.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. dar blând. iar în 879. Alexandru. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. va deveni din 893 patriarh. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. poart supranumele de cel 60 . În 872. un iubitor al luxului. dup moartea prematur a lui Constantin. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. Alexandru. Leon. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . pe cel de-al treilea fiu. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . Ca bun orator i scriitor. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879).

Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. va fi i el înl turat prin ordin imperial. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. c ruia i-a fost discipol. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. Opera sa const în oracole poetice. imnuri i un tratat de tactic militar . fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. erau cele de cezar. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. aliatul lui Vasile. Împ ratul devine singura putere legislativ . Tezaurul era administrat de un chartularios. Important era func ia de eparh. Func ii deosebite aveau eunucii. Zoe. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . dup basileu. cea de basileopator. acesta reglementând via a capitalei. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. nobilissimos i kuropalat. Nicolae Misticul.i atribu iile avute în secolele anterioare. Titlurile cele mai importante în imperiu. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Senatul are doar o aparent importan . incluzând i pasaje din Prokeiron. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. judec tor suprem în stat. Prin novelele sale. La preluarea tronului. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . De importan deosebit a fost opera sa legislativ . armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. pierzându. Un al doilea patriarh. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. conduc tor al administra iei imperiale.

iar pentru a evita concuren a. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. ad ugându-se noi func ii. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. arul. În plus. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. trecând Dun rea. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. arul a 62 . bun oar în cea de strateg. f r o aprobare imperial expres . amenin ând Constantinopolul. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. Dup o perioad de pace. Neavând suficiente trupe în Europa. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. Înainte vreme. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. s primeasc dona ii. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . Concomitent. au provocat arului bulgar mari pierderi.de func ii. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. a invadat Tracia i Macedonia. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Conflictul s-a iscat din motive comerciale. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin.

f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. fiind ridicat la rangul de august . Armenia era expus raidurilor arabe. Astfel. În vest. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . dar i ru ilor. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). Simeon i-a respins pe unguri. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. În r s rit. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Ini ial. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. Leon s-a 63 . Deasemeni. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. În 902 ei au cucerit Taormina. care ajungeau pân în Cilicia. Oleg. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. botezat doar cu trei zile înainte. Constantin Porphyrogenetul. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. dup moartea cele de-a treia so ii. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. ungurii. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. reluând r zboiul cu Bizan ul. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). La Adana.

A închis-o pe Zoe la mân stire i. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta.3. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. cu mare efort. 4. La moartea sa. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. dar Alexandru. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. fiind asigurat . Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. continuitatea dinastiei macedonene. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. ci chiar coroana imperial . principalul regent. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . i-a adus în preajm oamenii s i. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. care î i consolidase puterea. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. murind în iunie 913. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. a început r zboiul cu bulgarii. Implicit.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. În condi iile frac ion rii puterii politice. Nicolae Misticul. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. îndep rtând sfetnicii lui Leon.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

sugruma i. înjunghia i. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. tefan i Constantin (944). demonstrându. 18 au fost mutila i prin castrare. a eunucilor sau armatei. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. t ierea nasului sau a mâinilor. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. ori coîmp ra i. se decima ea îns i. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. amenin imperiul la Dun re.i întreaga for . proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. În Bizan . organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. În 944 un nou atac rusesc. 20 au fost otr vi i. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. Este perioada când Bizan ul. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. 12 for a i s abdice. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. Astfel. astfel c 68 . fie ca împ ra i. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. în frunte cu marele cneaz Igor.sudul Armeniei i va asedia Edessa. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. de strad sau militare i 65 de detron ri. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. 34 au murit în patul lor. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. scoaterea ochilor. permi ând ulterior. 12 au murit în m n stire sau exil. Dup înfrângerea ru ilor. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. 3 au pierit de foame. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. atac respins cu ajutorul focului grecesc. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. spânzura i. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr .

ci întreaga familie. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. gineri sau copii adopta i. iar Romoanos Lecapenos. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. doar nepo i. Dinastia isaurian a dat patru domnii. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . ambele încheindu-se cu câte un regicid. ars de viu. Leon I fusese m celar. a fost un om de condi ie mai mult decât modest .cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune.fiul lui Mihail Rangabe. Iustinian. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. din care patru împ ra i au murit violent. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor.i dezv lui complicii. tocmai pentru a descuraja asasinii.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. tras în eap . uzurpatorul lui Leon V. Mai rar era tuns i c lug rit. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. dup cum s-a putut deja observa. Mihail II. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . Cel culpabil era supus torturii pentru a. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. aceast maladiei a purpurei . Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. oricare centurion. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. nepotul s u. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. cea frigian trei. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. Romanos folosise acela i procedeu. Leon V n scut în Armenia. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. oricine putea fi îndrept it la guvernare. în 813. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran .

iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. Elena. Olga. pictur i muzic . guvernator al provinciilor. aurul. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. reu ind s recucereasc Adana. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . Despre theme. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. arhitectur . în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. Despre ceremonii. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . exila i i apoi uci i. a preluat astfel personal i efectiv puterea. administrator. trupele bizantine. Era iscusit în matematici. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. orice mijloc era binevenit. i restul lumii. armele sau în el ciunea. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. ambii viitori împ ra i. general. continuau în sudul Italiei. evident cel bizantin. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. În plan extern. Constantin a fost un împ rat-c rturar. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. luând numele so iei împ ratului. 70 . În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. sculptur . Despre administrarea imperiului). astronomie. duse f r angajament deosebit. Luptele. ci excelen ii s i generali. cu audien e pentru solii str ini. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. botezat cu pu in vreme mai înainte. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . cu suveranii Orientului i Occidentului.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . Constantin. împ ratul legitim. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. ci un abil administrator al statului. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. Chiar marea cneaghin a Kievului. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. Nu a fost doar un oarece de bibliotec .

În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil .Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. 4. care murise . Dup înl turarea Lekapenilor. Bardas Phokas. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. Cu toate acestea. c reia îi era pe deplin supus. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. a urcat ierarhia de la curte.c zând de pe cal. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. curmale i smochine). De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. un politician talentat i experimentat. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. Bringas. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. devenind logothet al tezaurului. fiica unui cârciumar din Constantinopol. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. o acuz pe Theophano. sistemul themelor intrase de acum în declin. a preluat comanda suprem a armatei. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. care are un apetit nes ios pentru intrigi. Constantin a continuat politica acestuia. urzind intrigi împotriva împ ratului. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. apoi în 947 când tefan. La conducerea bisericii. în locul lui Theophilaktos. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). de i ar fi avut suficiente motive. femei destr b late. el preferând s . Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. c l-ar fi otr vit.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. împ r teas sub numele de Theophano. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959).3. mare drongar i parakimomenos 71 . Istoriografia bizantin . nora împ ratului.

în timpul s u aceasta 72 . în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. continu seria marilor victorii. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. fiind mai degrab un ascet. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963).eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. armatele bizantine. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. Aleppo. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. func ie rezervat eunucilor. ca r splat pentru meritele sale. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. bizantinii au cucerit ora dup ora . Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean .mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. un politician abil i cu o râvn f r egal. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . a teritoriilor cucerite în r s rit. A fost practic o lovitur de stat. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. strategul-autocrator al Asiei. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. i ea. Cu aceasta. Politica fiscal dur a provocat. probabil otr vit din ordinul so iei sale. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. împotrivindu-se liberei ini iative. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . i aici. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. conduse de generali de excep ie. de origine armean . Pe plan extern. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. În vara anului 960. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. nemul umiri în imperiu. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului.

a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. o alt parte. De acum. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. cum încercase i Romanos Lekapenos. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. 73 . R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. Principiile. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. În acest mod. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. lucru d un tor statului. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. Cu sarcasm. cei boga i pe cei boga i. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. în loc de patru. continuat de cei doi urma i ai s i. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. încercând chiar s le m reasc . dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas.înt rindu. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. cu Aleppo. În schimb.i pozi ia economic . În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. care la scurt timp au avut un succes impresionant. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. Anexat a fost deopotriv Cilicia. apelând la argumente teologice i morale. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor .

Din cauza politicii fiscale. Înainte de încoronarea sa. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Cei doi urmau s se c s toreasc . Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. neglijat de împ rat. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. a luat drumul Constantinopolului. o solie. capitala aratului. a fost o victim u oar pentru ru i.i prin m surile sale i du m nia clerului. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). s-a instalat la Preslav. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas.Între timp. de 74 . fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. În 968. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. atr gându. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). Theophano. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. f cuse destule concesii bulgarilor. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Dup trei ani de foamete. sl bit de lupte interne. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. condus de episcopul Liutprand din Cremona. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. au primit drept plat biciuirea. În vara lui 968. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. Bulgaria. Boris al II-lea. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei.

Bizan ul abia supusese emiratul Alep. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. Theophano. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. 75 . Theophano. reu ind s ocupe Siria i Palestina. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. De i asasin i uzurpator. luând cu asalt capitala bulgar .i extind st pânirea înspre Asia Mic . în aprilie 971. fiul nelegitim al lui Romanos I. Caesareea) a instalat comandan i imperiali.Cr ciun în 969. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. dorea s . a fost exilat pe insula Prote. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot .i legitimeze calitatea de împ rat. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . Sviatoslav capituleaz . Astfel. mama lui Vasile al II-lea. Accra. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. În iulie 971. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. În toate ora ele cucerite (Nazareth. Ioan I Tzimiskes.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. a înconjurat cetatea. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. apropiindu-se de Ierusalim. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. bizantinii intrând în Mesopotamia. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. Luând de so ie pe Theodora. asaltând în anul 971 Antiohia.

fiul lui Romanos al II-lea. a putut doar cu greu s se impun . fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. Phokas îns . profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. iar averea sa confiscat . Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. parakimomen. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. avea 18 ani. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. 4. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. de o energie debordant . care a fost exilat.3. Vasile. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). înalt func ionar de la curte. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. hot rât i realist. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. fratele s u în vârst de 16 ani. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). urma ul legitim al dinastiei macedonene. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. dup ase ani de succese militare. în vreme ce Constantin. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. Abia în 985. Vasile. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac .dar chiar i antipatia împ ratului. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. nu a ar tat nici atunci. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului.

În timpul domniei sale. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. amenin ându-l din dou p r i deodat . comori adunate de la arabi. care. dac d m crezare cronicarilor bizantini. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . apoi Phokas. în special puternicei familii Phokas. ori de la r zvr ti i. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. .intern . bazileul a strâns fabuloase bog ii. . Restabile te allelengyon. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. îndeosebi a mân stirilor. Skleros. Vladimir Sviatoslavici. din clipa în care Skleros. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . În aceast situa ie critic . Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. iberi i de la bulgari. chefuia în v zul tuturor. alt dat . apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). Împ ratul. ace tia fiind sili i s le restituie. în schimbul trimiterii drujinei sale. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. De acum înainte. petrecut ceva mai târziu. sora împ ratului. Cre tinarea Rusiei. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. timp de mai multe veacuri. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II.

Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. purtând haine obi nuite atât la curte. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Nu punea pre pe ceremonial. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. îi pl cea s trunchieze vorba. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . p trunzând pân în Moreea. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. cât i în public. cel mai important ora din regiune.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. pe care l-a redus la minimum. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. Vasile. când i când. luându-l prizonier pe arul Romanos.ad posti. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. f r s stea pe gânduri. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. Nu vorbea repede. Vasile II a jurat s se r zbune. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. o nou forma iune statul bulgar apusean . Împ ratul Otto III. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. r mânând holtei pân la moartea sa. nici pe podoabe ori ve minte. iar Chersonesul restituit. nu oamenii cu carte. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. ci dimpotriv . nici cu vorbe alese. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. fiul prin esei Theophano. În pofida inteligen ei sale. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. Vasile II a dispus retragerea. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia.

Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. de altfel nu s-a c s torit niciodat . dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. Abia acum. În lupte sângeroase. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). Vene ienii. cel mai bogat cleric al apusului. murind dup dou zile. la rândul lor. Teritoriile statului bulgar. punându.i cap t zilelor prin otr vire. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. cei peste 14. teritoriul dintre Dun re i Balcani. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. Sirmium pe Dun rea mijlocie. Zoe îns . Încântat chiar de perspectiva c s toriei. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. Sirmium (1018). Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. Dalma ia la Adriatic . fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. ciupit de v rsat. Arnulf. începând cu acest an. cea mai tân r . cu centrul la Ohrida. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti.000 de lupt tori. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. cea mijlocie. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. cea mai mare dintre nepoatele sale. cu centru la Silistra. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. oricum dorea s se retrag la mân stire. Armata bizantin num ra peste 40. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. ob inând largi privilegii în comer ul levantin.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. Eudokia. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. taxele au fost 79 . Theodora.Porphyrogetent .

o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav .au fost întrerupte. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. Vasile II a preg tit.men inute la cuantumuri rezonabile. ace tia p strându. Murind f r urma i. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . drumul dec derii Imperiului. împ ratul murind în decembrie 1025.4. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone.i într-o anumit m sur autonomia. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . În doar în 46 de ani. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . Acum. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . neglijând armata. în vremea lui Vasile II. conduc torii locali au fost men inu i. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. urma ii s i. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. f r s vrea. Sârbii. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. dar i latinofone. 4. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas .

Din nenorocire 81 . de stratio i bine înarma i. dinastia macedonean se stingea. sora Zoei. la moartea împ r tesei Theodora. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. întemeietorul unei noi dinastii (1081). dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. Spondylos i Simeon. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. Schimb rile frecvente la tron. fratele lui Vasile al II-lea.i asume responsabilitatea guvern rii. Imperiul. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. de teama uzurp rii. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . l sându-se acaparat de pl cerile vie ii.stabilit de el. au fost destitui i. lipsit de orice moralitate. vân toare i circ. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. aristocra ia anatolian . spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. amator de cai. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. În 1056. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). în vreme ce împ ratul. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. În aceast situa ie militar dezastruoas . Acum la 65 de ani era bolnav de gut . împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. Cei mai valoro i generali. împotriva c ruia. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. ei tr dând adesea. înzestra i cu cai buni. care a reac ionat cu o lovitur de stat. Eustathios. disciplina i. datorit politicii sale fiscale. chipe . se temea s . au marcat aceast perioad nefast . Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . chemând adesea în ajutor pe barbari. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea.

plictisit de so ul s u care o neglija.i sfâr itul aproape. sub amenin area cu orbirea. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . La cei 56 de ani ai ei. deoarece impozitele. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. care de mult vreme îi era amant. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. Cu toate acestea. m sur ce mic oreaz veniturile statului. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. aproape 60 de ani. fiind obligat de împ rat.i g seasc sc parea în Antiohia. murind la scurt timp. devenind al doilea so al s u. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. percepute odinioar de la rani. Zoe. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. sim indu. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . 82 . uneori chiar i ereditar. Zoe.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). În 1030. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. marile latifundii s-au ref cut rapid. La o vârst destul de înaintat . înfrânt în cele din urm de împ rat. pe via .pentru ei. având în grij azilurile imperiului). El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. Revocarea allelengyon-ului. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului.

tot eunuc. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. Seme indu-se peste m sur . De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . anume cu Constantin bogat. Nu o suporta nici pe împ r teas . În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. Fastul de la curte. sora mai tân r a Zoei. nici pe mul i din familie. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . Zoe domnea acum în asociere Theodora. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). F r sim politic. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates.i p streze influen a la curte. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. Zoe. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. în pofida dezam girilor prin care trecuse. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. unde încercaser s se ad posteasc . iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. devine cel de-al treilea so al Zoei. 83 . noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). care a reu it astfel s . ajuns la apogeu. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. o recheam pe Zoe. Constantin. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. nobil. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . rechemat din exil. Se în ela îns . Mihail V a fost depus de c tre senat. i au fost orbi i.

domnind autocratic . În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. în sinodul inut la Sfânta Sofia. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). care . cu toate acestea prin intermediul ei. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. total opus prin caracter surorii sale. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. de i patetic . generalii înl turându-l de la putere. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). autorul Chronografiei. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. 84 . la 1054. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. a adar succesiunea la tron. fost logothet al vistieriei strotiotice. Cardinalul Humbert. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. se ajunge la o excomunicare reciproc . aducând în prim plan motive legate de rit. La 8 iunie 1057 armata. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. de unde i se trage supranumele. Sf tuit de patriarh. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . Astfel. ea d inuind înc . tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . Zoe moare în 1050. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. eful delega iei papale. eful aparatului de stat. În ciuda interven iilor împ ratului. nici m car cu patriarhul Kerullarios.

eu am s te dobor ). Patriarhul a murit. atr gând. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . Oricum. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . dar i a Bisericii nu a întârziat. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase.i d deau obolul la adunarea d rilor. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . A a stând lucrurile. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. înainte de a se pronun a sentin a. A fost a adar un împ rat harnic. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. pe una sortind-o pl cerilor. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. care nu. tic losule. s se poat desf ta. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari.i sec tuiasc visteriile ca s . de i vina îi apar ine doar pe jum tate. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. în spe ale parecilor. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . i schisma celor dou Biserici. ap rând interesele ranilor. Psellos. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. 44). plin de furie.i poat împlini propriile pofte. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059).Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. gr bit s . puterea popoarelor vecine crescuse. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. contemporan cu evenimentele. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at.

agreat i de cronograful Mihail Psellos. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. dându. sim indu. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . A poruncit s fie adus Constantin Dukas. Constantin al X-lea (1059-1067). împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. au n v lit în num r de 600. cât i în r s rit. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei.2 Înfrângerea de la Mantzikert.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. nu înainte de a. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). În tot acest timp. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei.i desemna succesorul. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. împ r teasa Eudokia . 4.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. fratele fostului împ rat. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori.i prin 86 . care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. Pecenegii i uzii. care i-a folosit influen a în acest sens.i sfâr itul aproape. împin i la rândul lor de c tre uzi. Constantin Noul bazileu. atr gându. inu i în frâu de Isaac.4. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. Cu s n tatea ubrezit . Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. încât.

fiind decis s distrug califatul fatimid. a fugit din calea selgiucizilor. Ortranto i Brindisi. normanzi în vest. precum i pecenegi i uzi în nord. a ref cut în parte domeniul imperial. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. O parte a armatei bizantine. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. În plus dorea mâna unei 87 . Cu toate c a luptat cu sabia în mân . Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. Antiohia. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. care. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . a p r sit câmpul de lupt . trebuind s asigure arergarda. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. trimis înspre Ahlat. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. ajungând pân la Edessa. Edessa i Hieropolis. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). ceea ce a sc zut moralul solda ilor. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). Dup câteva s pt mâni. ci doar predarea ora elor Manzikert. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe.

Partizanii familiei Dukas. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. Mihail Psellos i Ioan Dukas. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. inclusiv Mihail Psellos.i redobândeasc tronul. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. încât la scurt timp împ ratul moare. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. condus de Constantin Dukas. iar extern un lan de dezastre.000 de nomisme. Acesta va încerca. Romanos va încerca s . Asia Mic era i ea pierdut . ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. au preluat conducerea statului. Mai grav. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. astfel c din acest moment. P r sit de to i. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Ulterior. Bari. devenit logothet. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. care avea o mare influen . în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. 88 . menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. este înfrânt în mai multe lupte. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia.

reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron.În condi iile anarhiei instalate. Ioan Dukas. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron.4. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. În trecut acest sistem fusese în 89 . descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). 4. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. Dinastia Comnenilor. o r scoal izbucnit în Constantinopol. Prin reforma radical a cursus honorum. Când Russel Balliol. În aceea i vreme. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. i s -l aclame drept împ rat. trimis cu trupe. a ierarhiei func iilor publice. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). Ca r splat pentru serviciile sale. Suleiman va transforma Niceea. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. a schimbat principiul de guvernare. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. din cauza foametei. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. în 1078. În lipsa unei conduceri locale. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul.

aflate de acum sub control imperial. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. Alexios a m rit impozitele. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. 4.4. pecenegi i turcopoli. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania.3. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. disciplinator al Bisericii. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. De acum cezaropapismul este victorios. Rangul de protosebastos. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. care ei în i i î i vedeau 90 .i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. existent anterior. a revenit unui cumnat al împ ratului.1 Invazia normand i peceneg . Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. Alexios va restructura armata. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. acum baza o constituie pronoia. rol pe care Alexios i-l asum .

Între timp. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. i în paralel înspre Epir i Macedonia. înfrân i de Alexios în 1094. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. Au plecat în cete neorganizate. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . Pecenegii. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). Mitylene. pentru c nu aveau anse.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. Deja în 1095. zdrobind flota normand . 91 . le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . alia i cu emirul. Tzachas. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. f r ca Alexios s poat interveni. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu.amenin ate interesele în Adriatica. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. 4. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. Pericolul peceneg fusese înl turat. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. în conciliul de la Piacenza. În schimbul ajutorului primit. spre Tessalonik. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. pe Rin. inut în prezen a papei Urban al IIlea. Suleiman ocup Antiohia. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul.4. emirul de Smyrna. De i au fost numero i. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099.3. originar din Amiens. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. cucerind Dyrrhachion. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. Samos i Rhodos (1088-1089).

Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. de i în 92 . prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. Curând dup c derea Niceei. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. El a creat aici un principat independent de Bizan . au atacat primul obiectiv major. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . i abia apoi crucia ilor. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. ci l-a consolidat. bizantinii au ocupat. i. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). La 1 iulie 1097. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. În mai 1097. prin tratative separate. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. Laordicea i Tripoli. departe de Constantinopol. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. Bizan ul nu le-a acordat încredere. Niceea. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. În iunie. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. în timpul primei cruciade. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). În mare. Împreun cu bizantinii.i atinge propriile scopuri. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . urm torul obiectiv fiind Antiohia. Efes i Sardes. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. Bohemund. pe coastele Siriei. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. capitala turcilor anatolieni. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. f r ca Bizan ul s se poat opune. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului.

i mute capitala de la Niceea la Ikonion. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. în asocia ie cu familia Dukas. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. fiul lui Alexios. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . care a tiut s ia decizii corecte. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. în 1126. cedate de tat l s u. o relatare a vie ii tat lui ei.i men ine puterea s . Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Sultanatul Rum fusese silit s .Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. Ana Comnena va scrie Alexiada.i formeze propria fac iune fidel . Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. Unele teritorii siriene. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). Retr gându-se la mân stire. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. La început. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . Ioan. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. pierdute de crucia i.

prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. Tot atunci. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. dup lupte acerbe. imperiului. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. 4. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. Bizan ul a reu it s . Manuel a reu it astfel s . În Orient.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. Korinth i Theba.1 Cruciada a II-a. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. În Italia. a trebuit s se supun în 1172. Manuel fiind primit în Antiohia. În lupta împotriva Ungariei. Manuel I (1143-1180). Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. au ocupat Apulia. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. ocupând principatele latine Siria i Palestina. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. dup moartea lui Roger al II-lea. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. grecii au fost înfrân i în 1156.5. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. i jupanul Rasciei. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. Pân la mijlocul anilor 60. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. unde turcii selgiucizi i-au anihilat.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. tefan Nemanja. 4. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. cu toate insignele imperiale. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. Croa ia i Bosnia. iar în 1155. ea s-a încheiat îns brusc. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor.

Vene ia î i înt rea pozi iile. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. în vârst de 11 ani. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. care pe moment a cerut pace. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. Dup 40 de ani de lupte. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . un nepot al lui Manuel. Alexios al II-lea (1180-1183).cum erau numi i în bloc occidentalii . a încercat 95 . încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune.din capital . în calitate de regent . fiul lui Manuel. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . Mo tenitorul tronului. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. în defensiv i cu visteria sec tuit . Dup Myriokephalon. imperiul se afla. dup asasinarea lui Alexios. la moartea lui Manuel (1180). iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . împ rat. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. În defileul Myriokephalon. în drum spre Ikonion. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. înl turând pu inele familii aflate în func ii. armata bizantin este surprins i complet distrus . R scoala ce a cuprins capitala. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat.

Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). nepot al lui Manuel I. credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. insula Cipru (1184). s restaureze. fiica regelui Béla al III-lea. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. la rândul s u. al doilea mare ora al imperiului. Vene ia. supus unui jaf înfior tor. în urma unei revolte a popula iei capitalei. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. În acest fel. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). Isaac Comnenul. Ni .2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. acordând favoruri i demnit i. 96 . 4. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. cucerind Belgrad. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. chiar prin teroare. Dup umilirea sa în public. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. fiu altei importante familii constantinopolitane. a ocupat. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. de fapt lin at de poporul r zvr tit. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. i cu Vene ia. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. în aceste momente dramatice. ordinea în stat.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. 1203-1204). Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . i Sofia. Andronic I a fost ucis cu violen . când normanzii se apropiau de Constantinopol.5. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul.

Bizan ul. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. Isaac II se va retrage la m n stire. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. Deja în anul 1186. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. Petru i Asan. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. Alexios Angelos. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. Dogele Vene iei. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. sufer mai multe înfrângeri. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. Sârbii i-au extins st pânirea. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. dup înfrângerea de la Morava (1190). Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. allemanikon.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. fiul împ ratului detronat Isaac. Enrico Dandolo. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat.doar temporar. în 1195. Acordul de 97 . Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german.

care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. În aceste împrejur ri. Dup un asediu de patru zile. în ajunul asedierii Constantinopolului. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. ginerele lui Alexios al III-lea. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. 5 5. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. În iulie 1203. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. din nou arestat. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. iar tat l s u. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. capitala Imperiului. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). dup un scurt asediu al crucia ilor. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. a murit la pu in vreme.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. între inerea flotei pe timp de un an. fugind la Adrianopol. Constantinopolul. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. astfel c Alexios III abandoneaz capitala.

Imperiul de Niceea . prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. care sperase c va fi ales împ rat. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. a întemeiat Regatul Thessalonicului. care a influen at codific rile din Occident. în posesia lor aflându-se o serie de insule. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint.cu privire la alegerea unui împ rat latin. Împ ratul Balduin de Flandra. vasali ai împ ratului latin. Treptat Imperiul latin se 99 . Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . pe Tommaso Morosini. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. Deja în martie 1204. Urm torul împ rat latin. o alta cavalerilor crucia i. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . ca i dreptul bizantin mai evoluat. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. Nu în ultimul rând. la regimul politic al Imperiului.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. dogele Dandolo. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului.Teritoriul Bizan ului.Partitio Romaniae . toate aceste enclave ac ionând distructiv. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Bonifaciu de Montferrat. Artizanul împ r irii Romaniei. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. Romania cum era numit în Apus.

Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Organizarea în theme a fost p strat . Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). ca i întreaga organizare feudal .reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. niciodat cucerit pe deplin. Având spatele acoperit. Romania. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. devine un conglomerat. Trapezunt. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. Întemeietorul imperiului de la Niceea. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . Patriarhul Niceei se credea îndrept it. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. Epir se consolideaz . Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. precum i ai clerului. 5. dezvoltate la periferie Niceea. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului.1. fiind nevoi i s cedeze Bythinia.1 Imperiul în exil (1204-1261). Balduin însu i fiind luat prizonier. Dup moartea lui Caloian (1207).

Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254).în Asia Mic . Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. dup o serie de lupte interne. dominat de Angeli. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. Despotatul Epirului. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. Theodor înainteaz înspre r s rit. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . în 1230. favorabil acestei republici. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. i arul bulgar. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . chiar i sârbii fiindu-le supu i. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. însu i împ ratul fiind luat prizonier. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. În afar de Theodor Angelos. Lesbos i Kos. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. prin selgiucizi. devenind un emirat grecesc . i în apusul Greciei. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. pân la Adramyttion. inclusiv insulele Chios. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. 105 . Izz ad-Din. i chiar mai important. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. prev z tor. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Imperiul devine. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. cetatea Philippopolis (Ploviv). Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. cu care i papalitatea se afla în conflict. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. În 1274. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. poarta de intrare în Balcani. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Acum. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Manfred. Pentru a contrabalansa situa ia.

De altfel. prin mari eforturi. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. În decembrie 1282. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. prin suportul financiar. Carol de Anjou. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. fratele regelui francez Ludovic IX. dar la moartea sa vistieria statului 106 .Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . fiul lui Balduin II. de aceea în 1280 el i renun la ea. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). Totu i. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. format din sârbii lui tefan Milutin. împ ratul va muri. Philippe de Courtenay. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. împ ratul titular al Imperiului latin. Împotriva acestor amenin ri. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . dup ce a realizat. În plus. Carol de Anjou. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. rena terea Imperiului bizantin. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. cumnatul lui Manfred. Coali ia balcanic . Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor.

2. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). bulgari.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). conduc torul companiei catalane. Andonic II. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. Cu toate c mercenarii catalani. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. Niceea. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . Din aceste motive. 5. retras la Adrianopol. armata angajând mercenari. R zboi civil. Andronic. Fiul s u. la fel ca i succesorul s u Andronic III. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . temându-se de tulbur ri. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . Tat l celor doi. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. Vrând s scape de ei. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. greci epiro i i franci din Peloponez. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. ranii preferând s devin o teni pl ti i. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. Andronic II. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel.era sec tuit . apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. Sardes i Brussa. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. fiind apoi asasinat din ordin imperial. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . cium Fiul lui Mihail VIII. demnitatea de cezar. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei.

marele domestic. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. ca la Philokrene (1331). Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. Thessalia i insula Chios. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. care constituia centrul domeniilor sale. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. încoronându-se în 1346 ca 108 . În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. Ioan Cantacuzino. cel mai mare general al Imperiului. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. râvnind tronul. luat de la genovezi. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. în lupta de la Velbujd. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. 5. Ioan V (1341-1347). ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . Bulgaria fiind pr bu it . care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. Ioan Cantacuzino. regen ii au instigat popula ia la revolt . Urma ul s u. a devenit eminen a cenu ie. puternica cetate din Tracia. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia.2. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. armata bulgar . Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare.2 R zboaiele civile. a preluat conducerea în Thessalonik. cu care arul se înrudea. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. La 28 iulie 1330. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man.

3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . fiul lui Orhan. Morea într-un stat bizantin independent. cu ajutorul Genovei. i flota bizantin care se reconstruia acum.împ rat al sârbilor i grecilor . otomanii controlau traficul prin Dardanele. Ioan al VI-lea a vrut s . Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. Matei Cantacuzino. continu s joace un rol politic important. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. Dup ce a abdicat. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. Manuel. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. În 1354 a impus încoronarea fiului s u.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an.iar celui de-al doilea fiu. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . Peloponesul bizantin. la fel ca i marele s u proiect. Fiii lui Ioan Cantacuzino. În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). s-a destr mat în mai multe principate. 5. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . acordându-i insula Lesbos ca dot . care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. Dup alungarea otomanilor. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. În cele din urm .i scrie opera. împ ratul r mas acum unic. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354).

unchiul dinspre mam al bazileului. Amadeo VI. chiar insule întregi. la care au concurat i republicile italiene. reu ind s ocupe 110 . cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . În aceast situa ie disperat . Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. punând piciorul pe continentul european. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. papa Urban V a f cut apel la cruciad . La rândul s u. regele Ciprului. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). Petru de Lusignan i contele de Savoia. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. sârbi i vene ieni. în care puterea imperial era practic inexistent . Promotorii urmau s devin regele Ungariei. aceasta fiind împ r it între ei. Amadeo VI. când de vene ieni sau genovezi. succesorul lui Suleiman. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. când de bizantini. Sultanul Murad I. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. la 25 ianuarie 1365. au revenit Vene iei. Tratat ca un schismatic . Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. Turcii. f r s ob in decât vagi promisiuni. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere.civil. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. Ludovic de Anjou. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. numero i demnitari i-au separat latifundiile. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. Aliat cu vene ienii. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. Contele Verde. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei.

nesesizând din vreme pericolul otoman. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. Murad I. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. exercita o enorm influen nu au acceptat s . când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. la insisten ele tat lui s u. fiul s u mijlociu. La Constantinopol sosise i legatul papal. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . cu ajutorul flotei. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. Murad. ob ine bijuteriile coroanei. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. Andronic. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . a vene ienilor. Înainte de a porni spre Constantinopol. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . împ ratul. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. al fiului cel mare al lui Ioan V. i Ioasaf au strâns suma datorat . În plus a izbutit. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. acum cu numele de c lug r Ioasaf. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . în rândul c rora Ioan Cantacuzino. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. Dup refuzul lui Andronic. Bizantinii îns . împreun cu o tile contelui de Savoia. ajungând la Neapole. chemat i el în ajutor de Andronic. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. fiii celor doi. În 1273. a sc pat cu un ochi. i-a oferit acestuia. f r ca statele apusene s o poat opri.i achite datoriile anterioare. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . Andronic. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. Murad a luat m suri energice. genovezilor i a otomanilor.i tr deze credin a. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u.

aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. a trecut sub vasalitate otoman . în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. conduse de cneazul Laz r. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. Andronic. condus de cneazul tefan Lazarevici. Andronic. de ziua Sf. Sultanul.000 de duca i i un corp de oaste de 12. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). În 15 iunie 1389. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396.000 de oameni. Dup trei ani de asediu. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. 10. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. moare la scurt vreme. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. Murad a amenin at Thessalonicul. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . O tile cre tine. În prim vara anului 1396. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. în ironia sa macabr . Philadelphia. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . Vit. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. iar restul Serbiei. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. de unde a fost alungat Sracimir. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. o tile sârbe ti. administrate de turci. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. Abia în 1385.Gallipoli. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). Înaintând înspre apus. dup un scurt asediu. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. fiind înfrânt. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani.

a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. În istoria domnilor rii Române ti. Soliman. un prolog al marelui asediu din 1453. ocupând Brussa i Ankara. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). care r m sese st pânitor al Rumeliei. Soliman. Fiindc Stracimir de la Vidin. Mehmed. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. beiul de Karaman. se îmbarc pe o corabie vene ian . dup cum a procedat i tefan Lazarevici. Având lini te relativ la Dun re. în partea european a Imperiului otoman. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . Mehmed I. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. pierzându. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . trimi ând în Rumelia pe Musa. fiul mai mare al lui Baiazid. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. desfiin ând statul bulgar. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. vasalul sultanului. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . f r sprijin financiar sau militar. fiul mijlociu al lui Baiazid. acordând ajutor lui Musa. t indu-i i robindu-i . avea îns ajutorul bizantin. Baiazid atac Vidinul. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. unde st pânea fratele s u cel mai mic.i via a în captivitate trei ani mai târziu. se al turase cre tinilor. A revenit la Constantinopol în în 1403.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. acesta s-a în eles cu Mehmed II. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . unde sultanul a fost luat prizonier. V zându-se atacat. Între timp. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. Sigismund.

La 6 iulie 1439. i mai mul i mitropoli i i episcopi. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif.tratat de pace cu Murad II. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. p trunzând adânc în Serbia. Kiev i Efes. încerc ri mereu e uate. discu iile. urmând s aib loc în Italia. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman .4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul.4. Purgatoriul i azimile. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman .Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. Victoriile voievodului Transilvaniei. Acum. Singura ans .1 Conciliul de la Ferrara . cum a i r mas. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . materializat într-un decret de unire. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. devenind din nou vasal otomanilor (1424). Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. La mai pu in 114 . s-a dus în apus. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului.calea religioas . Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. dup marea schism din 1054. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. exista deja o în elegere. Era oricum prea târziu. Ioan (Iancu) de Hunedoara. evident. apoi în Ungaria. scopul era clar. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. prin care Bizan ul reia plata tributului. Ioan VIII. Propunerile de a discuta au fost acceptate. filioque. 5. Biserica rus s-a declarat autocefal . la Vene ia i Milano. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. la fel ca înainta ii s i. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. când au reînceput dezbaterile la Floren a.

Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. Vene ia i Genova. fiind asaltat în Anatolia. pace încheiat în 1444. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. incita i de pap . aceast cruciad . la Varna. Coroana imperial a fost adus la Mistra. Despotul Moreei. Dar. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . chiar i republicile maritime. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. trebuind s lupte în Anatolia. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. cu excep ia perioadei niceene.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole.4. Între timp îns . Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. deja de la începutul veacului al XV-lea. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. de altfel ultima. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. Constantin ob ine pacea (1446). O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. aveau s joace rolul principal. În apropiere de Ni . Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. cardinalul Cesarini. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). a fost ultimul basileu bizantin. încoronarea având loc aici. a avut într-adev r loc. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. În acela i timp. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. urm rind doar propriile interese. Sultanul. în în elegere cu turcii. 5. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. În schimbul unui tribut. Constantin Dragases. experimenta i în luptele cu turcii. în lupte de continu h r uial . cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . 115 . Era pentru prima oar în istoria Imperiului.

La 23 mai. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. prelungit trei zile i trei nop i. În zorii zilei de 29 mai 1453. R zboinicul genovez. soarta Constantinopolului era pecetluit . Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. vizavi de Anadolu Hisari. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. a c zut în lupt .Mehmed al II-lea(1444-1446. i au p truns în ora . dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. Constantin al XI-lea. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. Dar acest gest a fost inutil. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. În 12 decembrie 1452. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. cerând capitularea ora ului. între care apte sute de genovezi. aflat pe rmul asiatic. Cererea a fost îns respins de Constantin. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. 116 . când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. murind eroic.

Irina. Zoe (Sofia) Paleolog. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. cuno tea greaca i a folosit cre tini. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . Nepotul lor. a proclamat lege.Atena a fost cucerit abia în 1456. unde au primit case i scutiri de taxe. fiica ultimului despot al Moreei. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. sau nu. fiind adu i în ora . instalându. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. Dup trei ani. iar clerul era scutit de taxe. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. mai ales me te ugari i negustori din Morea. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. mil i ordine . Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol.i aici demnitarii. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . 117 . millet. Moscova devine cea de-a treia Rom . Mehmed nu era un barbar. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Genovezii au ob inut din partea sultanului. stabilindu-i în Constantinopol. Trapezunt i Crimeea. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. a deport rii. Morea cu capitala Mistra în 1460. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . Mehmed II asedia Belgradul. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. Pe drept. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. Astfel. Ivan III. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . Istanbul. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. mai ales greci în aparatul de stat. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. locuitori din alte p r i. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Bucure ti. Bucure ti. Psellos. 120 (976-1077). Bucure ti. 1971. Chalcocondil. Istoria secret . Bucure ti. Mih escu. vol. Mih escu. Grecu. Istoria turco-bizantin (1341-1462). Bucure ti. Comnena. XI-XIV). publicate de Al. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. edi ie de Viorica Golinescu. edi ie de V. Laonic. 1968. I-II. Idem. Bucure ti. . Elian i N. Carte de înv edi ie de V. R zboiul cu go ii. Mihail. Ducas. trad. edi ie de H. Bucure ti.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul .Azimitul . Alexiada. Eusebiu din Caesareea. de Marina Marinescu. Procopiu din Cesareea. 1977. tur pentru fiul s u Romanos. 1958. Ia i. edi e de V. edi ie de H. 1963. Mauriciu. 1970. Cronografia. Grecu. Bucure ti. 1991. Bucure ti. Bucure ti. Grecu. 1988. 1998. Via a lui Constantin cel Mare.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . edi ie de H. S. vol. Mih escu. Ana. 1975.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. 1972. III: Scriitori bizantini (sec. Expuneri istorice. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Constantin Porfirogenetul.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Arta militar . Tana oca.

Ia i. Omul bizantin. Dic ionar al sfin ilor. Domnia împ ratului Mauricius (582602). Ed. * * *. vol. II 1994. Istorie bizantin . Byzantium in exile. 1995. Bucure ti. Jaques Le Goff. 1025-1118. * * *. Bakalopoulos. 1999. 1984. 1962. 1024-c. 87108. V c. * * *. Michael. p. în: The New Cambridge Medieval History. I-II.). p. vol. Andea. Ion i Iliescu. Timi oara. p. Teora. 217-253. Philippe-Duby. LV. Istoria vie ii private. Cambridge. * * *. Istoria bisericii. 543568. 2000.. vol. tiin ific Enciclopedic . Mih escu. coord. 1198-c. 265-381. ed. i Rena tere. p. 121 i . Bucure ti. Aries. Michael. Ed. 265-350. p. 1993. în Byzantinische Zeitschrift. Ideologia politic bizantin . I.320-328. Bucure ti. 1982. * * *.261-290. Constantin cel Mare. Georges (coord. edi ie de H. AHRWEILER. I. Între antichitate Bucure ti. Bucure ti. Angold. Hélène. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . Bucure ti. Stuttgart. Angold. Bucure ti. Bucure ti. Omul bizantin. 2004. The Byzantine empire. II (ed.. A.1999. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). 1916. * * *. IV c. 1300 (ed. Ed. Sintez de istorie bizantin . Klaus Wessel. Avram. Istoria bisericeasc universal . Gândirea evului mediu. 2002. * * *. 1198. 1963. p. p. 2000. Polirom. David Abulafia). 1985. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. Octavian. 1975.Teofilact Simocata. Bucure ti. Cambridge. în: The New Cambridge Medieval History. vol. Barnea.

Paris 1969-1970. vol. Timi oara. Mihai. Louis. Louis. 1977. Paris. ed. Ana. Expuneri istorice. XV. Delvoye. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). 1963.. Vogt. Istoria Imperiului bizantin. Craiova. Grecu. Diehl. Critobul din Imbros. V. Cazacu. 1958 (seria Scriptores byzantini .II. 1919. Stelian. Brezeanu. p. 7-8. 1915. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Le Livre de ceremonies. 124-143. 1995. L. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Castagnol. B nescu. 1963.. Bucure ti. Bucure ti. vol.. Le monde byzantin. m rire i dec dere. 1999. p. 1999. Dic ionar de împ ra i bizantini. Civiliza ia bizantin . Întemeierea Constantinopolului . Da kov. 255-258. Andre. 1981. Ed. 119. Academiei. Comnena. Academiei. Ch. Brehier.. Humanitas. Armand Colin.. I. Bucure ti. II). Brezeanu. (Les Institutions). Bizan ul. Besançon. Brehier. Constantin Porphirogenetul. Bucure ti. Chalcocondil. S. Paris. Charles. Ed. I-II. 1976. Stelian. Bucure ti. Alexiada. A. Bucure ti. Bucure ti. cap. Paris. Ed. Bucure ti. în Mitropolia Olteniei. Alain.47-48. 2000. 1994. tur pentru fiul s u Cornea. în Revue historique. Bizan . B nescu. 1971. trad.. Arta bizantin . Bucure ti. Constantin et la fondation de Constantinople . A. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467).Bayet. iulie-august. Nicolae. Bucure ti. I-II. Brehier. Constantin VII Porphirogenetul. Charles. Nicolae.B. Ed. 122 . Bucure ti. 1994. p. Arta bizantin . Carte de înv Romanos. Le Bas Empire. trad. Laonic. 1993. nr. O istorie a Imperiului bizantin. 1969. 506-510. Imaginea interzis .

Iorga. 1972. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Meridiane. Ovidiu. Andre. Chicago and London. Nicolae. 1972. Paris 1905. Bucure ti. Figuri bizantine. V c.1999. Bucure ti. Deno John. Geanakoplos. Bucure ti. vol. V. nr. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. 1991. 1198-c. Bucure ti. 1999. David. Nicolae. Bucure ti.4-23. Diehl. 1995. Bucure ti. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. I-III. 1975. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Craiova. Etienne. p. Church. M. Charles. Ed. Iconoclasmul bizantin.. Oxford. Grabar. J.. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. Cambridge.. Hussey. Gibbon Edward.vol IV). Istoria Imperiului Bizantin. Nicolae. Bucure ti. 1991. 68. 1998. Bucure ti. Donoiu. p. 1980. 1930. I-II. Bucure ti. în Byzantinische Zeitschrift. vol. II (sau 1999. Via a lui Constantin cel Mare. Filosofia în evul mediu. p. Bucure ti. Bizantinii. t. Ed. Sinteza bizantin . Fontes Historiae Daco-Romanae. Drimba. Eusebiu din Caesareea.Al. 1974. Iorga. 1969. Charles. Istoria culturii i civiliza iei. XXX. 1976.Diehl. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift.1. 1986. Ed. Gilson. Bucure ti. Istoria vie ii bizantine. p. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. 1984. Charles. S.74-114. 30-69. A. Diehl.. Charles. Dosarul arheologic. Bucure ti. Etudes byzantines. în: The New Cambridge Medieval History. Jacoby. David Abulafia). Byzantium. 1987. 1300 (ed. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". 1987. Ion. Bizan dup Bizan . 525-542. Teora. 123 . Georgescu. 1993. Gero. Iorga. Diehl. Ducellier. Bucure ti.

Paul Fouracre). 611-643. Paris. I c. 843-1118. Paul. 2004. Ed. 1198. Cambridge. Andrew. II (ed. nr. Paris. 93-117. Lot. cap. Istoria picturii bizantine. Bucure ti. 500-c. Louth. Morris. Ferdinand. The Byzantine empire in the fourteenth century. Istoria medie universal . Michael Jones). 700 (ed. 1998. 1968. 1925. 500-c. p. vol. nr. 291-316. IV c. Bucure ti. Civiliza ia Occidentului medieval. Instalarea barbarilor (sec. 700 (ed. Paris. Moines et moniales. 124 . 2008. La consecration et le dedicace de Constantinople. 118-139.223-229. Lazarev. p. Paul Fouracre). în Echos d'Orient . Lemerle.. Lactantius. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. Timi oara. 1024-c. Laiou. The Byzantines in the West in the sixth century. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith).Kaplan. Amarcord. Paul Fouracre). în: The New Cambridge Medieval History. Cambridge. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Magdalino. 180-201. p. p. Manolescu. The Byzantine empire in the seventh century . Ed. 1997. The Eastern Empire in the sixth century. 500-c. ?. Cambridge. Bucure ti. vol. Cambridge. Bucure ti. Ed. Cambridge. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. Constantinople et Rome. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). 2008. Lathoud. 1970. 1997. Jacques. Angeliki E. Armand Colin. p. 1924.. The Byzantine Empire. VI c. 2004. Louth. Istoria Bizan ului. în: The New Cambridge Medieval History. 1118-1204. în: The New Cambridge Medieval History. p. Moorhead John. 289-314. Victor. 1300-c. în: The New Cambridge Medieval History. vol. 700 (ed. 27. Le Goff.V-VII). I c. Michel. p. Cambridge. Michel. în: The New Cambridge Medieval History. vol. p. Paul. 2008. Andrew. 795-824. p. 1980. Teora. Images et reliques. I c. 1980. D. vol. p. 2000. Monks and Laymen in Byzantium. Kaplan.28. Rosemary. 1415 (ed. I-III.

Rosamond McKitterick). Balcani. Teologia icoanei.. Procopius din Caesareea. 207 p. 1991. 1963). Istoria secret . c. Zbuchea. G. St nescu. în Studii i articole de istorie. 1994. Studitul. L. Steven. Eugen.123-133. 1972..OBOLENSKY.Gh.153173. M. XVI. Byzantium and the west. Bucure ti. Bucure ti. 1932. D. p.. (coord. Bucure ti. 2008. vol II.). Vasile cel Mare. Un veac de istorie bizantin (976-1077). Histoire de l'Etat Byzantin. Paris. Bucure ti. München. Paris. Histoire de Etat Byzantin.. 2002. Psellos. p. Lumea Bizan ului. Bucure ti. McCormick. Uspenski. 700-c. Petritakis. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". 125 . A. Popi teanu.A. 700-900.900 (ed. 1972.Gh. 1970. Romanitatea carpato-danubian XI. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. 349-382. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). în Byzantina. Polirom. 1962. Jean. 1994. Ostrogorski. Dimitri. Traité des offices.. Michael. Cambridge. C. PseudoKodinos. Cronografia. C derea Constantinopolului. 1971. R. Deisis. Ed. Bucure ti. 1981.. p.. Tesalonic. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. 1966. tom III. Runciman. 1998. Teodor. Teodor. Structura social a Imperiului bizantin. Aba Iulia. Bizan . trad. Isus Hristos . Occident. Enciclopedic . 1974. Un commonwealth medieval: Bizan ul. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. J. Ed. Ia i. Verpeaux. în: The New Cambridge Medieval History.. Bucure ti. Paris. Ia i. Vasiliev. M.prototip al icoanei. Ed.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->