MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

114 5.2 C derea Constantinopolului ..............................4 Agonia Imperiului (1425-1453) ... 115 4 ......................5.............1 Conciliul de la Ferrara ................................................ 114 5.....4................4.......Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma.

iar istoria bizantin nu reprezint un nou început.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. întrucât st pânirea roman devenise prea întins . elenism cultural. elementul elenist. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). Bizan ul nu a fost un nou stat. deoarece.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. ci doar administrativ. Conform unei defini ii clasice.1 1. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion .a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . administra ia. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. elementul ortodox i cel oriental sau. imperiul nu a fost împ r it niciodat . Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. Pân în ultimele sale clipe. nici ca evolu ie. biserica i coroana. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. conduc torii s i drept spirite rele. Purt torii puterii bizantine au fost armata. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. vizigot. 1. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . Bizan însemna Roma. nici ca schimbare. juridic vorbind. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului.

dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. Bizan ul. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. conduc torii s i se consider împ ra i romani. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. Noua Rom .dar i povara vechii Rome. În Bizan ca i în Occident. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . iat ce-i scrie dojenitor 6 . El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor.Rom . Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. adic al tuturor cre tinilor . Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. aici au tr it P rin ii Bisericii. preia gloria.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. Ca mo tenitor al Imperiului Roman.

Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. 290. Era instrumentul administra iei i culturii romane. luând i titlul Io . În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . 1. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. p. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. modelul imitat este cel bizantin. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. asemeni celei divine. 7 . Limbi vechi ca aramaica. pierzându. 1. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. Siriana. administra iei i comer ului. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. latina domina apusul Europei. Un commonwealth medieval: Bizan ul. ceea ce era aramaica palestinian cre tin .i con inutul imperial. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu .patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. Persoana suveranului era absolut i sacr . Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. În timp. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani.

în 330.1 Noul sistem al lui Diocle ian.1. De i extins în vremea lui. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. De la Augustus (27 a. el a fost reunit în 350 i 392. 2. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin.-14 p. pân în vremea lui Traian (98-117). În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului.C. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. st pânea asupra întregului Imperiu roman. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. cea din 395. VII). Restaurarea stabilit ii. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . 2 2.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil .C.

dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. a primului împ rat cre tin. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. 9 . centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Prin politica sa reformatoare iscusit . Galerius (293-311).2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir.1. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. ca atare. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. reu e te dup asasinarea lui Carinus. succesorul de drept al împ ratului Carus.împ ra i. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. s preia întregul control asupra imperiului. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. Schimb rile din administra ie. Edictul de toleran de la Milan (313). Treptat se ajunge la revers. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. 2. Împ ratul Diocles. de stat. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. Constantin Chlorus i Galerius (293). Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic.

de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). care st pânea în Italia (340). i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. în 353. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . pe când î i preg tea trupele din Antiohia. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. Dup lupte interne de durat . Constan iu îl nume te pe Gallus. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. 2. când Iulian Apostatul (361-363). De acum. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. Iulian. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. uzurpatorul p gân al lui Constans. în fruntea c reia se afla Athanasios. La 380. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. 10 . împ ratul a dispus executarea sa în 354. totu i dându. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. caesar în Apus (355). Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei.r mân episodice. El însu i s-a întors la Constantinopol. Magnentiu se sinucide. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . se manifest în aceast vreme caracteristici noi. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). cât i dinspre r s rit. i doar moartea natural a lui Constan iu.2 Statul sub presiune (337-395). fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. episcopul Alexandriei. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. al doilea nepot al s u. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. Suspectând loialitatea lui Gallus. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. Continuitatea sub Constan iu II. fratele mai tân r al lui Gallus. nepot al s u. l-a numit pe Iulian. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. caesar în R s rit. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. pentru a face fa rebeliunii.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia.

i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. în spiritul lui Constan iu . din cauza atacurilor hunice. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . mai întâi lui Iovian (363-364). Valens. fiul lui Valentinian. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. A reoficializat p gânismul. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. dup ce de facto for aser linia Dun rii. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . Acest pas a r mas impopular. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. a pornit împotriva lor. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. nepot al lui Constantin cel Mare.vor trece totu i pe plan secund. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. acordând go ilor statutul de 11 .au început s devasteze zone întinse ale imperiului.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. o rud de-a lui Iulian. vizigo ii . f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat .greuthungi i tervingi . care a încercat s uzurpeze puterea. între Dun re i Balcani. în vreme ce Valens favoriza arianismul. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. o recunoa tere a st rii de facto. trimise în ajutor. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens.

a stat sub semnul pericolului vizigot. a fost opera lui Theodosie cel Mare. un general frac aflat în slujba sa. cea apusean lui Honorius. Palestina. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . care viza împ r irea Armeniei. în anul 383. dup episcopul Romei. În aceea i vreme. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic .1 Pericolul barbariz rii (395-457). Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. iar dogma ortodox este acum des vâr it . În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. insulele din Marea Egee. ci i una de natur politic .autonomie. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). Câ iva ani mai târziu. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. episcopul Milanului. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. Antiohiei i Ierusalimului. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. Ambrozie. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . Domnia lui Arcadius. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . Siria. Restabilirea unit ii Bisericii. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. fiind asasinat de Arbogast. Sub conducerea lui Alaric. în 387. Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. Asia Mic . partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). Rivalitatea între cei 12 . 2. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . Egipt. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . Cre terea influen ei barbare i apus. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. s-a iscat un lung r zboi civil. încheierea unui tratat de pace cu Persia. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise.2. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu.

Nestorie i pe cel al Alexandriei.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. Dup victoria asupra arianismului. dublat apoi. a trimis delega i la acest sinod. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. natura uman fiind precump nitoare. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. marcheaz din nou unitatea imperiului. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Chiril. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. Papa Leon cel Mare (440-461). cel care a accentuat primatul bisericii romane. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. La 438 Codex Theodosianus. Cele dou naturi 13 . având suflet ra ional i trup. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. i chiar titlul de magister militum.doi generali ai R s ritului i Occidentului . în afar de p cat.Rufinus i Stilicon . o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. Nestorie sus inea doctrina antiohian .

papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. Probabil m celar în tinere e. era cel mai influent personaj la Constantinopol.1 Lupta lui Leon cu germanicii. alanul Aspar. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. cu c petenia acestuia. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . Leon I cur armata r s ritean de germanici. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. aliindu-se cu tribul isaurienilor. stopând procesul de barbarizare a acesteia. cât i monofizitismul. patriciu i magister militum.i fiica.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. c s torindu. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. pe Marcian ca împ rat R s rit. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. Ariadna. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. ci i o important victorie politic . 3 3. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). monofizi i i reforme (457-518) 3. proces care f cuse 14 . Dup stingerea dinastiei theodosiene. Astfel. împreun cu Pulcheria. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat.sunt complete i nedesp r ite. El îl impusese prin ma ina iunile sale. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. distan ându-se astfel de Constantinopol. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. Fiind arian i barbar. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474).1. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l.

Theodoric. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox .2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. dup moartea lui Romulus. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. Odoacru a trimis în 480. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. împotriva lui Odoacru. Anastasie I Dikoros (491-518). Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. La moartea lui Leon. stabilindu. fratele defunctului împ rat Zenon. au durat pân în 497. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. a fost un bun administrator i om de finan e. urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. acesta. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. comandantul g rzii de excubitores. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. Leon II.la Constantinopol. comandantul diocezei Thracia. 3. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491).armata apusean ineficient . În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. Romulus Augustulus. fiul Ariadnei. la rândul s u. tat l lui Leon II.i capitala la Ravenna. pe care Anastasie i-a sprijinit. ad ugând o moned de aram . suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. În aceste chestiuni interveneau i demele. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor.

Pe lâng pericolul extern.i s ias de sub influen a lor. comandant al g rzilor imperiale. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. pe tot mai înalta 16 . s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. a destituit chiar trei mini tri impopulari. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. a izbucnit r scoala Nika. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. în 523. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. reprezentat mai ales de per i. îns . a în bu it insurec ia. Îndat dup urcarea pe tron. care dobândiser o for deosebit în secolul V. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . asocia ii municipale ce se autoguvernau. subîmp r ite în corpuri civile i militare. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic.2. fiind numit succesor la tron. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . Iustinian I (527-565). S-a c s torit cu Theodora. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). îns era deja prea târziu. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. reprezentând o amenin are pentru stat. Astfel. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. în 532. influen at i de împ r teasa Theodora. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. Iustinian oscila între cele dou orient ri. în timp ce Belizarie. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei.3. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . în urale Nika . divizându-i pe r scula i. fost actri . Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului.

O sarcin mai important . Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. în prim vara anului 540. f r s se loveasc de rezisten .prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . francii. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. monumentele de ar bizantin . Capitala exarhatului a avut o importan durabil . a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. Ravenna. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . p trunde în Dalma ia. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. În cele din urm . prima. care îl detronase pe Childeric. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. întreprins contra vizigo ilor. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . îi atacau i ei pe ostrogo i. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. La moartea împ ratului. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . Generalul Belizarie. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. capitala statului ostrogot. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. sub comanda energic a lui Totila. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. O a treia campanie. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. care în bu ise revoltele din interiorul statului. în anul urm tor. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. cump ra i cu aur de bizantini. rechemat de la frontiera estic . Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. sub conducerea lui Mundus. Ostrogo ii. Dinspre vest. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer.

problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . fiind prescris doar aplicarea lor. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Pericolul supraextinderii. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. Simultan. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. Spiritul cre tin este integrat în ele. numit Codex Iustinianus. chiar Iustinian fiind molipsit. nu doar în istoria Bizan ului. ci a întregii Europe. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Într-un 18 . Ciuma bubonic . care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. Institutele. prin aceast reform a dreptului. a completat grandioasa oper juridic . Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. dar s-a vindecat. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). având la baz compila ia anterioar .2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Codex Theodosianus. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. 3. dup cum o descrie istoricul Procopius. promulgat în 529. din punct de vedere literar i teologic. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. Prin tendin ele sale aristocratice. Interpretarea legilor era interzis . Din acest motiv. astfel c acestea au fost pierdute treptat. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. Un manual de principii de drept. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. cele 50 de Pandecte sau Digeste.2. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite.

cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. considerat un predecesor al lui Heraclius. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. În 568 longobarzii. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. ba mai mult. împin i la rândul lor de avari. Iustinian. 19 . impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. iar în Italia exarhatul Ravennei.interval de doar câtorva decenii. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. în special în mediul rural. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. Mauriciu. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. în 585. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. cel al Cartaginei în nordul Africii. nepotul i succesorul lui Iustinian. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. A instituit dou exarhate. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). îndeosebi în urma p cii din 591. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. În al doilea rând. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . lipsit de generalul Narses. Maurii au atacat Africa bizantin . iar. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. În primul rând. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. mai ales prin reforma themelor. vizigo ii redobândesc Spania. cât i administra ia statului i a armatei. Când Iustin II (565-578). reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. Armata bizantin a Italiei. recucerite cu trud de înainta ul s u. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor.

chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian.i avarilor de pe Dun re. De acum a început tirania lui Phokas. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. statua men inerea ideii imperiului roman universal. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. dar i a diviz rii lui. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. o reluare a vechii partitio imperii Romani. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. care nu a mai putut intra în vigoare.Testamentul s u redactat în 597. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. În 593 sub comanda lui Priscus. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. În a doua parte a domniei sale. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. respectiv în Est Theodosie. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. dorind r zbunarea acestuia. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. se preg tea de r zboi. Incompetent ca politician. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. Abia dup 590. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). Chosroes II. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. ea deteriorându-se continuu. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor.

au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. De altel.1. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator.1 De la Heraclius la Iustinian II. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). 4 4. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Cu o puternic flot . Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. desigur cu concursul senatului din capital . Heraclius întitulându-se basileos. care a salvat ara de Phokas. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare.1. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. Cu Heraclius I (Herakleios). deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. aflate sub control bizantin. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608.r s rit.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . 4.1 R zboaiele cu per ii i avarii.1. iar peste dou zile încoronat de patriarh. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. limba oficial devine acum greaca. Tiranul Phokas a fost executat. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. care reuneau func ii militare i civile. în contrast cu perioada anterioar . Africa i Italia. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. Armean de origine. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare.

dup cum arat istoriografia nou . Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. pentru a face fa pericolului din r s rit. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. Constans II Reformatorul. i la începutul domniei lui Heraclius. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. cucerind Damascul. tuns i c lug rit. ea reprezenta un pericol pentru stat. dup cum s-a v zut. În nord. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. per ii l-au alungat îns . în 611. ci unul dintre urma ii s i. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. 22 . Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. totu i. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. comandant în Anatolia. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. au fost r pite i duse la Ctesiphon. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . soarta imperiului devenise grea în r s rit. i. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate.anterioar . Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . Priscus. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. p trunzând în Palestina i Siria. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. nu el a fost autorul institu iei themelor.

Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. basileul reia campania împotriva per ilor. de unde plecase cu apte ani în urm . Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. ci. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . Cu acest sistem complex de reforme. dup ce a ocupat Chalcedonul. Între 622-628 s-a desf urat. fiind superiori pe mare. aduna i astfel. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). r zboiul bizantino-persan. având concursul patriarhului Sergios. În anul urm tor. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. Reinstalarea Sfintei Cruci . la Ierusalim de c tre 23 .i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. De i Chosroes II fusese învins. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. inclusiv Ganzak (Tabriz). fiul acestuia. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. ahrbaraz. bulgare i gepide atac Constantinopolul. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. În schimbul unor mari sume de bani. dup reînnoirea p cii cu avarii. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. Dup ce întreaga iarn . Cruce . ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. în anul urm tor. Constantin III. Dastagerd. Heraclius. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. în mai multe etape.Heraclius a reformat i administra ia central . i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. dup o campanie de o amploare f r precedent. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . Heraclius se îndreapt spre Armenia. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. pentru a. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. unde au distrus templul lui Zoroastru. Având nevoie de resurse financiare. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. flota slav fiind complet distrus la 10 august.

Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. a trecut aproape neobservat .2 Confruntarea cu Islamul. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . cât i dorin a de glorie. cel al monoenergismului. Era invaziei arabe. no iune voit vag . deschiderea erei hegirei.dup moartea lui Honorius. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. cât i de c tre papalitate . Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). ascensiunea lui Mahomed. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei.1. În aceast situa ie. 24 . doctrina energiei unice . expus în 616. Imperiul islamic arab se formase.1. interzicând orice disput teologic .monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . Atât ardoarea religioas . Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. 4. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. Sophronios (634). Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. de abia redobândite cu atâta trud .însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor.

la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. care în cele din urm s-a retras. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). în capital . Constantin (III). metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . în schimb au refuzat coregen a Martinei. acordând fiului mai mic. Dup aceast înfrângere.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. fiul cel mare al Martinei. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. fiind definitiv pierdut .aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . al celei de-a doua so ii. Constantin III. nerenun ând îns la uneltiri. În 638. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . El a fost înfrânt. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. aflat pe malul microasiatic. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. Heracliu. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II).asediat îndelungat. Egiptul. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. doar 15 ani. iar fiul Martinei. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. cel mai grav. obosit în luptele contra per ilor. câ tigând o victorie zdrobitoare. În zadar îns . pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. Soarta Siriei era acum pecetluit . Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. iar musulmanii au invadat Siria. în frunte cu Alexandria. În acest fel. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . Heraclius. a preferat o retragere tactic . împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. titlul de caesar. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). David. Heraklonas. ca augustus.

care a fost castrat. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). i a lui David. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. Tronul a revenit lui Heraklonas. c reia i s-a t iat limba. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. fapt ce a permis lui Muawija s . Constantin III a avut mai mul i sus in tori. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . Muawija. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. Othman. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. cu toate c . prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. Dup asasinarea lui Omar I. c ruia i s-a t iat nasul.i sporeasc flota în mod considerabil. dar a pustiit zone întinse. alungând garnizoana arab . întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). pe atunci general i guvernator arab al Siriei. atacând insula Cipru. viitorul calif. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Colosul de 26 . Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos.expansiuni arabe. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. ca coîmp rat. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. pe atunci în vârst de 11 ani. Amr. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. cât i a lui Heraklonas. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. Controlând deja Siria i Mesopotamia. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. încoronarea lui Constans II (641668). a murit deja dup trei luni de regen . a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. succesorul acestuia. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. a fiului lui Constantin III. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i.

i redefineasc priorit ile. provocat de succesiunea lui Othman. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. Soldatul membru al themei .Opsikion. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. dac fiul prelua condi ia tat lui. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). suprema ia bizantin pe mare este pierdut . înaintea interven iei armatei imperiale. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului.din secolele VII-IX. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. Imperiul nu mai depindea de mercenari. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor.aici. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. Anatolikon. nu a fost anulat imediat. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. al conduc torului themei. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. a fost demontat. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. în provincii (eparchiai). Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. Abia r zboiul civil din califat (655-661). În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. p strându-se în interiorul themelor. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . una din cele apte minuni ale lumii antice. 27 . Împ r irea administrativ mai veche. Constantinopolul a fot silit s . În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. La origine themele erau unit i militare.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic .

A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. Constantin (654). exilat la Chersones. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . la Syracuza. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . pentru ca apoi s dispun uciderea sa. Lui Maxim M rturisitorul. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. Un alt demnitar. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. Mai întâi. protoasekretis. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. fiind acuzat de înalt tr dare. dou energii sau voin e. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . f cându. func ia logothe ilor. alt adversar al monothelismului. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii.i astfel un du man de moarte.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. v zând atmosfera de la Roma. Herakleios i Tiberios (659). ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. în Crimeea. Exarhul Olympios. f r succes îns . a schimbat planul. Un an mai târziu. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. multe comori fiind trimise la 28 . r spundea de cancelarie. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. fiind implicat în luptele navale cu arabii. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. mutarea re edin ei sale în apus. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului.

Cu toate acestea. pân în 678.au fost nimicite de bizantini. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . Luptele decisive se d deau îns pe mare. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. cu ora ul Smyrna (672). 29 . fiul i succesorul lui Constans II. iar resturile ei scufundate de o furtun . a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. jefuind sistematic peninsula. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. o baz sigur de opera ii.Constantinopol. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . ceea ce a atras mi c ri populare ample. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii.1. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit.1. mai ales în Cartagina.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). domnia sa fiind dominat de r zboaie. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios.peninsula Kyzikos. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. au devenit continue. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . inven ie a sirianului Kallinikos. la Constantinopol. a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. în imediat apropiere de Constantinopol. Exarhul Ravennei. În acest fel. fiind atacat în apropierea capitalei. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . dar mai ales la Syracuza. atacuri ce au continuat veri în ir. În acest fel 4. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). mare parte a flotei sale fiind ars . capii conspira iei fiind executa i. începând din 663.

Victoria Bizan ului asupra arabilor. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . În vreme ce în secolul VI. armata bizantin a trebuit s se retrag . i-au f urit statul cu capitala la Pliska. Pentru câteva secole. dup ce i împ ratul se îmboln vise. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864.promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. acostând în nordul gurilor fluviului. astfel c împ ratul a dispus. înrudit cu hunii i avarii. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . devenit prin botez Mihail. din 678. ducând tratative cu biserica roman . Dup cre tinarea for at . o parte dintre ei.f r prea mare consisten i unitate. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. ceva mai devreme. pl tind i tribut. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. F r nici un rezultat. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. La Dun rea de Jos. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. în frunte cu Asparuch. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. sub conducerea hanului Kubrat. Dup moartea lui Kubrat. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. sub hanul Boris (852-889).Uniunea celor apte triburi . De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. Bulgarii. s-au îndreptat spre apus. astfel statul bulgar era recunoscut de jure. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). cea r s ritean . fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. din partea cea mai vulnerabil . se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). Înfrânt în fapt de bulgari. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. convocarea celui 30 . Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase.

au fost spânzura i. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. Dorind s guverneze singur. a dispus s le fie t iat nasul (681). zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. Heraclius i Tiberius. avea îns înclina ii despotice. În 688. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. Dup ce le-a retras titlurile . A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. care înc era în via . Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. Abd al-Malik. 705-711). Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. stabil pe termen lung. papa Honoriu I i Macarie. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . în ciuda r zboaielor ulterioare. Pyrrhos. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . dup pilda bunicului s u. 31 . La fel ca tat l s u. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. patriarhul Antiohiei. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. acesta devenind astfel coîmp rat. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). în plan politic i bisericesc.de i senatul i armata erau împotriv . dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . prin continuarea reformelor înainta ilor s i. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. Paul i Petru. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. invocând guvernarea dup modelul Sf. Treimi. un sclav i un cal.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol.

i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. 1997. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. Iustinian II a creat. mai ales în thema Opsikion. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. împ ratul. Byzantium in the Seventh Century. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . În general îns . Anatolikon. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. o categorie de 2 John F. în contextul ascensiunii musulmane.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. cât i din Asia Mic . care doreau s scape de povara revoltelor acestora. a ez ri de akritai. Cel mai probabil îns . este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. poate i Samos. Cambridge. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). Haldon. Pentru a ap ra zonele de grani . În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. înclinând s se supun arabilor. a c rei origine nu a fost clarificat . oscilau în rela iile cu Bizan ul. furios. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. ea constituind fundamentul economic al themelor. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. Nu este sigur c legea agrar . Slavii în nemul umirea lor. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. ca i armenii. pe plan intern. Posibil ca aceast them . a cor bierilor . ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. 32 . Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. în acord cu califii. atât din Balcani.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

împreun cu fiul s u. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). pentru a distruge flota musulman . Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. protoasecretisul Artemios. asediind capitala imperiului. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . din thema Opsikion. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. aliat cu Artabasdos. Noul împ rat. l-au detronat i orbit. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. cu a c rui fiic s-a c s torit. au f cut incursiuni de prad în Tracia. retr gându-se la Salonic. va curma orientarea monothelist . originar din nordul Siriei.4.1. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. fiind depus i înlocuit. retr gându-se ca monah la Efes. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. un politician mult mai capabil. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). în 715. strategul themei Armeniakon. Bulgarii. strategul themei anatoliene. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . El a fost un adept al ereziei monothelite. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. De i r scoala fusese început de armat . Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. În fa a pericolului arab.

4.1. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. klaein. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . le venera nu dup obiceiul grecilor. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . imagine . eikon. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. de c tre scriitorii ortodoc i. Iconoclasmul (gr. accentuând cultul crucii. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. 37 . Criza se anun ase de mult vreme. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. în contextul luptelor împotriva arabilor. a sf râma ).. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. Biserica armean . Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. Ra iunile politice i strategice. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). c reia. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. Episcopii iconocla ti . care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. nefiind oficial ostil imaginilor. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia.Constantinopol. fiind încoronat la Hagia Sophia. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. implicit de popula ia din Asia Mic . care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii.

de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. care a r spuns: eu sunt basileu i. a ap r torilor imaginilor. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. doctrina întrup rii. dar atunci când Hristos a devenit om. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. Mai mult. inclusiv describilitatea. Teologii ortodoc i. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. Dalma ia. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. asemuindu-le idolilor. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. imaginile lui Hristos. de origine sirian . Conform opiniei iconodulilor.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). Aceast func ie central a imaginilor religioase. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. În consecin . Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. totodat . Inseparabil de tradi ia liturgic . privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. ca om. Ioan Damaschinul. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. Eparhiile Romei din Grecia. pe de alt parte. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. a icoanelor. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. Respingerea imaginilor/ icoanelor. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa.

noul calif de la Damasc. cât i în cea secular . Tiberius III. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. Pentru a câ tiga timp. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). imperiul se afla în pragul ruinei.1. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. iar un altul Theodosios III c lug rit. În ciuda succesului în sfera teologic . a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. 4. Leon. patru au pierit executa i Leontius. Dintre ei. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. un altul a murit dup ce a fost orbit . O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. în 787. În afara aspectelor teologice. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. Planul musulman din 39 . La începutul verii. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. În consecin .biserica). a început negocierile cu bulgarii. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . iar Amorium. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. Iustinian II i Philippicos. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii).Anastasie II. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. care a comandat trupele bizantine. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. Atât introducerea politicii iconoclaste.

Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . cu fiica hanului (733) . Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. În prim var . Paralel cu zidurile lui Theodosius. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . nemul umi i de conduc torii lor musulmani. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. flota arab a început blocada pe mare. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. Fostul împ rat a fost executat. care ie ise din uz.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. miliaresion. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. Muslamah. flota arab în retragere fiind incendiat . cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. a principalului drum spre Caucaz. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. au trecut de partea bizantinilor.va avea drept rezultat. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. fiul lui Leon III. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . i astfel s -l captureze pe Anastasie. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. iar partizanii s i aspru pedepsi i. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). Majoritatea solda ilor trimi i de calif. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . La începutul lui septembrie. pentru a aproviziona trupele asediatoare. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. îns în tab ra arab a început foametea. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. i înt riri de trupe de uscat.

Themele din Asia Mic au fost restructurate. iar sodomia era pedepsit cu moartea. În Opsikion. dup cum. o nou codificare a dreptului bizantin. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . în 732.anume prin mutilare (t ierea nasului. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii.raportate la secolul VIII . de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . Ecloga a avut ulterior o proast faim . Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. cu centrul la Efes. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. codicelor i novelelor lui Iustinian. interese promovate de împ ra ii isaurieni. 41 . Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. orbirea). Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni .r sunet. În 726 public un nou cod de legi. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . Avortul a fost scos în afara legii. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. mâinilor. fiind redactat în limba greac . Thema Anatolikon a fost divizat . ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. digestelor. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. Ecloga (selec ie). punea la îndemâna judec torilor un codice practic. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . o them la fel de mare. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare.

Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). în schimb patriarhului Anastasios. 42 . îns i-a redat stabilitatea.1. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. Constantin V i-a îng duit s . Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. Artabasdos. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. singurul împ rat care a murit în patul s u. care de fapt fusese asasinat. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . a ocupat capitala. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). Constantin. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. A guvernat ini ial pu in. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). Nikephor. se sim ea i el îndrept it la tron. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. ginerele lui Leon III. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic .4. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . refugiat în Amorium. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . strategul themei Thrakesion. n d jduind s . fie pe Artabasdos.i p streze func ia. În prim vara anului 743. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. Ajuns în Bithynia. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. a pornit spre Opsikion. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. Artabasdos. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. fiind de la Constans II. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. de unde a adunat o tiri. astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743).

dar i de o grav criz intern . înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . a pornit ofensiva. unde ocup Germaniceea. dup ce a divizat thema Opsikion. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. Prin cele ase tagmata. Conciliul de la Constantinopol din 754. profitând de r zmeri ele din califatul arab. a hot rât nimicirea icoanelor. folosind regimentele create de el (tagmata). inut în palatul imperial din Hiereia. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. imperiul putând începe ofensiva. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. În 746 Constantin. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. R zboiul civil. În r s rit. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. care durase mai mult de doi ani. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. 43 . Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. în imediata vecin tate a bulgarilor. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital .

Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). 4. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit.1. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. la franci i papalitate. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). a l sat o armat mai puternic . la lombarzi. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. Prin crearea de tagmata. în încercarea de a recupera Ravenna. ani în ir. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. Doar Vene ia i câteva insule. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . a ob inut succese în Thracia. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. reprezentantul aristocra iei protobulgare. Cu toate acestea. prin iconoclasmul s u impus for at. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. prin pruden a 44 . În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. fapt v dit în 774.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). mul i fiind coloniza i în Asia Mic . În vara anului 775. chiar prin teroare. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. dar a l sat o crunt controvers teologic . Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . Totu i. a mân stirilor în Imperiu. în thema Opsikion. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . Constantin a trimis ambasadori. a dus în final la pierderea Italiei. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu.

pe lâng biserica oficial . a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . reprezentat mai ales de monahi. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin.i modera ia sa. un politician chibzuit i slugarnic. ei fiind exila i la Chersones. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. a ap rut o nou ramur radical cre tin . Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . Dup câteva luni. 45 .i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. pe eunuci. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). având în acest sens acordul senatului. Lipsindu. Conciliul. armatei i al constantinopolitanilor. de Irina. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. Leon IV moare otr vit. Irina. Tarasios. Conciliul.2. reconvocat în 787. se baza pe func ionarii iconoduli.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. o împ r teas cu voin de fier. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. dup alte p reri din cauza tuberculozei. protoasecretis-al Irinei. Irina. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. a fost convocat în Biserica Sf.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. Irina. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. se pare. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. având prezen de spirit. fiul Constantin fiind minor. originar din Atena iconodul . în care cuplul imperial nu mai era viabil. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. 4. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . În schimb. logothet al po tei i consilier i pe preo i. noul patriarh. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa.

s tul de presiunile adep ilor mamei sale. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. Solda ii loiali Irinei. cât i al iconocla tilor din imperiu. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. divor instigat tot de c tre mama sa . exilat în Sicilia. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. Ea a f cut concesii financiare bisericii. Irina nu a consim it s renun e la putere. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. Nikephoros. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Ca urmare a expedi iei din 783. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. pe atât de incapabil în planul politicii interne.i d duse acordul pentru divor . în 46 . ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . Theodota. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. s rb torind 40 de zile cu mare fast. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. La câ iva ani. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. ruinând finan ele statului. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. ponegrit de istoriografia oficial . Irina a fost pe cât de ambi ioas . împ ratul moare. fratele lui Leon IV. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. în timp ce Constantin a devenit coregent. silit s abdice. Prin asocierea mamei sale la domnie. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. cump ra i cu promisiuni de putere.i discredita fiul. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. Doi ani mai târziu. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. purtând titlul de basileus. aleas pentru el de Irina. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor.

care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas .i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi).5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. ad ugând la acestea înc 8. Împ ratul Nikephoros. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . 4. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. Dinspre nord amenin area bulgar . imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. Starea statului bizantin era ubred . mai apoi în Lesbos. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. unde a murit un an mai târziu. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei.urma p cii încheiate. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . devenind format coîmp rat cu Irina. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei.2. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . ca fost logothetes tou genikou. exilând-o pe insula Prinkipos. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile.

f r a l sa impresia c impune noi taxe. atâta vreme era probabil de provenien arab . Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). Un bun teolog i istoric. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. Makedonia. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . Adrianopol. f r aceste m suri. cum le-a numit istoricul Theophanes. pe lâng cele existente . exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. inclusiv a zonelor maritime. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . a fost necesar . C m t ria a devenit monopol de stat. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). Thessalonik i Dyrrachion. Din 805. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. acuzându-l i de patima pederastiei. Ortodoxia sa era suspect . teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi.Thrakia i Hellas. 48 . Istriei i Dalma iei. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. iar rela iile cu biserica deveni tensionate.cau iunea mutual . Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic .mân stiri i biserici.

în 49 . i el r nit în lupt .instalat de curând pe tronul din Pliska. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. a fost proclamat împ rat de c tre armat . Din tigva împ ratului. îng duitor cu to i. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. fiul lui Nikephoros. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. Mai mult decât catastrofa militar . împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. Începând cu Mihail I Rangabe. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. inclusiv curtea hanului Krum. în octombrie 811.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. În defileurile Balcanilor. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. secta se r spândise în Asia Mic . Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. Staurakios. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. În prim vara anului 809 Krum. Iconocla ii. atac i cucere te Serdica. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. cumnatul lui Staurakios. au fost din nou supu i persecu iilor. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. reintegrând-o sistemului defensiv. a distrus ora ul Pliska. R mâne în c o enigm . Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea.

Mihail.emiratul de Melitene. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. 4. în apropiere de Adrianopol. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . Leon III i Constantin al V-lea. Fiul s u cel mare. retr gându-se pe insula Prote. Dup ce a recucerit Mesembria. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. a p truns în Constantinopol f r rezisten . pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. continuând linia politic început de modelele sale. unde moare în 845. strategul Leon.2. Cum Imperiul refuz . fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). Leon Armeanul. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. iar aceasta înf ptuit . sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. dar nu a fost un bigot.i impun voin a în Occident. care în 811 fusese declarat coîmp rat. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. A învins punctul de vedere al lui Theodor. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). au fost scopi i. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Leon.3 Reac ia iconoclast . avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. i fratele acestuia. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). dar i materiale necesare focului grecesc. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). Mihail II. originar din Anatolikon. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. În aceste momente nu numai împ ratul. Theophylact. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). Disensiuni Theophilos Leon V. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice.

Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. a intrat în Adrianopol. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. este declarat coîmp rat. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. a devenit general al federa ilor. Omurtag. dar a aflat curând c armata sa nu. acesta schimbându. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. unde criza intern izbucnise. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. Înv atul Ioan 51 . Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. reu ind s scape. Sembat. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. Leon a înt rit în grab fortifica iile. i deopotriv impunerea iconoclasmului. iar Toma. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Cu fiul i succesorul acestuia. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii.a vener rii icoanelor.i numele în Constantin. regele hunilor. Leon a sporit influen a adep ilor s i. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. De Cr ciun. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. fiul mai mare al lui Leon. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat.

Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. zis Slavul. Thoma Slavul. la rug min ile împ r tesei Theodosia. un curtean devotat împ ratului. silit s capituleze. în Sfânta Sofia. inteligent. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). cea mai important din Constantinopol. dar altminteri grosolan i incult. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian.Grammatikos. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. i punându-se. conduc torul mi c rii iconoclaste. a fost trecut în proprietatea imperial . care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. amânare care i-a fost fatal împ ratului. dar i prin duritatea instaurat la curte. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . i fost tovar de arme al împ ratului. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. din ra iuni politice. respingând-le astfel pe cele din 787. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. Astfel. un bun militar. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. iar bogata m n stire Stoudios. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). de i doctrina statului r mânea una iconoclast . patriarhul Nikephoros s-a opus. împreun cu fiul s u. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. în fa a altarului din Sf. inclusiv la abatele Theodor Studitul. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. a fost 52 . Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. general al federa ilor din Asia Mic . cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. Prin persecu iile aduse iconodulilor. Sophia. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. pe o pozi ie iconodul . Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . La vestea acestor inten ii.

dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. Cu toate acestea. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. Theophilos a fost auster i drept. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. Theophilos a reu it. 53 . coîmp rat din 822. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. Împ ratul a fost poet i imnolog. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. Cu toate acestea. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. Theophilos (829-842). Califul. înaintând spre Mesopotamia. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. în 841. fiind educat de Ioan Grammatikos. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. distrugând Sozopetra. pentru a se r zbuna. urma ul lui Mamun. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. În 838. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. a poruncit incendierea cor biei. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. în r s rit i în Sicilia. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. Theodora. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. cea mai important fort rea din Anatolikon. exploatând disensiunile din tab ra arab . patria lui Theophilos. În iulie 838. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. cu ajutorul maurilor spanioli.schingiuit i executat. a ocupat Ankyra i Amorion. precum i un bun cunosc tor al teologiei. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi.

Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic .1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. favoritul ei.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . ci domnia nelini tit a ultimului amorian. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. Bardas. se pare un unchi al Theodorei. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . magistrul Sergios Niketiates.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. Începuse o nou perioad . 4. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . Mihail al III-lea. Photios. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman.3. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. Theophilos las în urma sa un fiu minor. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. dar mai ales logothetul dromului Theokistos. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. Nu dinastia amorian . ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. apoi i politic . a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. Bardas i Petronas. a deschis noua epoc . De i cei mai mul i erau din r s rit. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. mai întâi de ascensiune cultural .

atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . Bardanes. în ciuda unor insuccese de pân atunci. dup dou veacuri de defensiv . 55 . Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. Sprijini i de patriarhul Methodios. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. Cultul. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. devenind singurul sfetnic al Theodorei. pân ce studi ii au fost excomunica i. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). mul i fiind extermina i. Disputa s-a înte it mereu. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. În 853. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea.

la Roma. fiind perceput ca un desfrânat. a fost îns i vehement criticat de preo i. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. strategul themei Opsikion. S-a interesat întotdeauna de armat . în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . Constantinopolul. f r a fi devenit un mare împ rat. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. victim a diverselor influen e de la curte. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. Conduc torul real al statului. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. un veritabil ascet. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. din nemul umire. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . apelând mereu. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). Patriarhul Ignatios. adesea necuviincioase. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. acesta primind din 862 titlul de cesar. una în favoarea lui Photios. se ocupa de chestiunile militare. Petronas. dup cum un alt unchi al basileului. oricum. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. al politicii de la curte era Bardas. considerat un al doilea Nero. predate în limba greac . i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. ajuns la majorat. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. 56 . cealalt în favoarea lui Ignatios. fiind înconjurat. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. Bardas a ac ionat în for . În imperiu s-au format dou partide. În ciuda unei purt ri compromi toare. când tân rul Mihail al III-lea. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. Theodora a fost for at s renun e la regen . exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. el a fost totu i un dinast talentat. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. A urmat o perioad agitat . Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. unde se studiau cele apte arte liberale. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . fiind înc lcate normele de însc unare (858). Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile.

derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . El a trimis deciziile sale sinodale papei. De la numele 57 . Ini ial. ea devenind de acum.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). Petru se afla un pap capabil. ofensiva bizantin a fost mai prudent . patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . Pe scaunul Sf. în Asia Mic . au fost misionarii trimi i în Moravia. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . urmând s traduc Biblia în limba slav . Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Respingând un atac al lui Omar. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. cunoscut cu numele de glagolitic. în cre tinarea atacatorilor. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. în 863. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. dorind s evite influen a clerului franc. Trecând la ofensiv în Asia Mic . Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. strategul Petronas. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. începând cu 863. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. bicefal . fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. Solu ia a v zut-o Bizan ul. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. în fapt. de fapt în dialectul macedo-slav. din Salonic. în persoana lui Nicolae I. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. Motivul corespundea realit ii. Chiril i Metodiu. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. dup retragerea ru ilor. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. refuzând s -l recunoasc pe Photios. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. El a luat partea lui Ignatios. Dup secole de r zboaie defensive. fratele lui Bardas. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. ca i de o apropiere franco-bulgar .

În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. spre nenorocirea sa. bulgarii au cerut misionari de la franci. care era de condi ie modest . numele împ ratului.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. cu Vasile Macedoneanul. În Moravia. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. Vasile. vrând s ob in o biseric independent . dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. fie din Roma. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . discipoli ai lui Kyril i Metodiu.a flotei. dar i în fa a presiunii militare . În urma activit ii lui Clement i Naum. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. veni i din Moravia Mare. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. a întors spatele Bizan ului. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. bizantinii fiind prea departe. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. declarându-l asociat la 58 . viitorul împ rat. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . Cu aceasta. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. Mihail al III-lea se aliase. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . primind func ia de parakimomen. La botezul s u a participat basileul bizantin. misiunea a fost finalizat de franci. Spre bucuria lui papei Nicolae I. Procedând invers decât moravienii. asasinându-l cu acordul imperial. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. atacând mai ales dogma occidental filioque. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. de c tre români i ru i. Împ ratul a scris papei. îns . de unde avea s fie preluat i de sârbi. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. principele bulgar acceptând numele de Mihail. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. fie de la franci. În schimb. în Marea Neagr .

Ludovic II. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. fosta amant a lui Mihail al III-lea. 4. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886).domnie. împ ratul din Apus. 59 . ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. Imperiul redobândindu. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia.i statutul de mare putere european . în prezen a lega ilor papali. care va prelua tronul imperial. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. Motivul a fost în primul rând unul politic. prin delega ii ei. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878).2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . fa de patriarhia de la Constantinopol. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. când a fost excomunicat Photios. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. Photios. La încheierea conciliului din 869/870. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. În anul urm tor. Adrian II.3. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal .

un iubitor al luxului. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. dup moartea prematur a lui Constantin. pe cel de-al treilea fiu. capitala statului. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. Ca bun orator i scriitor. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Leon. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . La moartea lui Vasile I. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. Stephanos. Fratele mai tân r. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. ori poate al lui Mihail al III-lea. Pentru a p stra tronul în familia sa. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. sîrbii. În plan juridic. va deveni din 893 patriarh. În 872. de i Moravia a r mas supus Romei. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. inspirat din Eclog i Prokeiron.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. Alexandru. iar în 879. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). pe tronul imperial va urca fiul s u. dar blând. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. Tephrike. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. Alexandru. în timpul lui Mihail II (820-829). au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. un despot arbitrar. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. poart supranumele de cel 60 . fiind asediat i distrus . Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului.

La preluarea tronului. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. Important era func ia de eparh. Func ii deosebite aveau eunucii. imnuri i un tratat de tactic militar . incluzând i pasaje din Prokeiron. Zoe. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. dup basileu. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. Senatul are doar o aparent importan . Tezaurul era administrat de un chartularios. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Prin novelele sale. cea de basileopator. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. Un al doilea patriarh. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. va fi i el înl turat prin ordin imperial. Împ ratul devine singura putere legislativ . conduc tor al administra iei imperiale. Opera sa const în oracole poetice. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes.i atribu iile avute în secolele anterioare. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. Nicolae Misticul. acesta reglementând via a capitalei. erau cele de cezar. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. pierzându. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. nobilissimos i kuropalat. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. c ruia i-a fost discipol. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. Titlurile cele mai importante în imperiu. aliatul lui Vasile. judec tor suprem în stat.

iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . a invadat Tracia i Macedonia. au provocat arului bulgar mari pierderi. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. s primeasc dona ii. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. iar pentru a evita concuren a. Concomitent. f r o aprobare imperial expres . Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. trecând Dun rea. Înainte vreme. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. Neavând suficiente trupe în Europa. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. amenin ând Constantinopolul. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). ad ugându-se noi func ii. bun oar în cea de strateg.de func ii. arul a 62 . Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. Dup o perioad de pace. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. arul. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. În plus.

succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. Ini ial. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. Simeon i-a respins pe unguri. fiind ridicat la rangul de august . puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. Leon s-a 63 . În r s rit. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. Oleg. Astfel. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). ungurii. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Constantin Porphyrogenetul. dar i ru ilor. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. reluând r zboiul cu Bizan ul.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. botezat doar cu trei zile înainte. care ajungeau pân în Cilicia. În 902 ei au cucerit Taormina. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. Deasemeni. dup moartea cele de-a treia so ii. La Adana. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. Armenia era expus raidurilor arabe. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. În vest. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt.

împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. a început r zboiul cu bulgarii. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . Implicit. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. i-a adus în preajm oamenii s i. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). Nicolae Misticul. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani.3. A închis-o pe Zoe la mân stire i. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. La moartea sa. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . continuitatea dinastiei macedonene. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. principalul regent. îndep rtând sfetnicii lui Leon. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . fiind asigurat . Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. În condi iile frac ion rii puterii politice. care î i consolidase puterea. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. murind în iunie 913. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. 4.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. ci chiar coroana imperial . cu mare efort. dar Alexandru.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. 12 au murit în m n stire sau exil. astfel c 68 .sudul Armeniei i va asedia Edessa. Este perioada când Bizan ul. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. demonstrându. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. În Bizan . În 944 un nou atac rusesc. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. 12 for a i s abdice. amenin imperiul la Dun re. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. t ierea nasului sau a mâinilor. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. de strad sau militare i 65 de detron ri. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. permi ând ulterior. fie ca împ ra i. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. în frunte cu marele cneaz Igor. 20 au fost otr vi i. se decima ea îns i. 3 au pierit de foame. 34 au murit în patul lor.i întreaga for . Astfel. spânzura i. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. scoaterea ochilor. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. 18 au fost mutila i prin castrare. Dup înfrângerea ru ilor. atac respins cu ajutorul focului grecesc. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. tefan i Constantin (944). Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. a eunucilor sau armatei. ori coîmp ra i. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . sugruma i. înjunghia i. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie.

uzurpatorul lui Leon V. Leon V n scut în Armenia. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. Leon I fusese m celar. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran .i dezv lui complicii. ars de viu. Cel culpabil era supus torturii pentru a. ambele încheindu-se cu câte un regicid. iar Romoanos Lecapenos. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . Romanos folosise acela i procedeu. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII.fiul lui Mihail Rangabe. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . Dinastia isaurian a dat patru domnii. Mihail II. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. în 813.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. ci întreaga familie. din care patru împ ra i au murit violent. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. aceast maladiei a purpurei . nepotul s u. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . de i nu a existat un fiu care s succead la tron. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. cea frigian trei. oricine putea fi îndrept it la guvernare. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . Iustinian. gineri sau copii adopta i. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. Mai rar era tuns i c lug rit. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. doar nepo i. tocmai pentru a descuraja asasinii. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. dup cum s-a putut deja observa. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. oricare centurion. tras în eap . pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale.

astronomie. Constantin a fost un împ rat-c rturar. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. aurul. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. cu suveranii Orientului i Occidentului. sculptur . orice mijloc era binevenit. reu ind s recucereasc Adana. Despre administrarea imperiului). Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. continuau în sudul Italiei. împ ratul legitim. evident cel bizantin. Despre theme. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. duse f r angajament deosebit. arhitectur . 70 . botezat cu pu in vreme mai înainte. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. pictur i muzic . în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. Elena. luând numele so iei împ ratului. Despre ceremonii. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. armele sau în el ciunea. a preluat astfel personal i efectiv puterea. cu audien e pentru solii str ini. ci excelen ii s i generali. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. guvernator al provinciilor. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. exila i i apoi uci i. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . general. trupele bizantine. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. Chiar marea cneaghin a Kievului. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. administrator. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. i restul lumii. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . Luptele. Era iscusit în matematici. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. Constantin. În plan extern. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. ambii viitori împ ra i. ci un abil administrator al statului. Olga. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin .

Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. urzind intrigi împotriva împ ratului. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. Bringas. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. curmale i smochine). Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas.3. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. împ r teas sub numele de Theophano. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . care murise . mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. La conducerea bisericii. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. apoi în 947 când tefan. Dup înl turarea Lekapenilor. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. a preluat comanda suprem a armatei. Bardas Phokas.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. fiica unui cârciumar din Constantinopol. 4. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). o acuz pe Theophano. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. c l-ar fi otr vit. el preferând s . în locul lui Theophilaktos. care are un apetit nes ios pentru intrigi. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. c reia îi era pe deplin supus.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). sistemul themelor intrase de acum în declin. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. nora împ ratului. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. Cu toate acestea. un politician talentat i experimentat. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. mare drongar i parakimomenos 71 . De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. femei destr b late. Constantin a continuat politica acestuia. de i ar fi avut suficiente motive.c zând de pe cal. a urcat ierarhia de la curte. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. Istoriografia bizantin . devenind logothet al tezaurului.

Aleppo. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. nemul umiri în imperiu. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. probabil otr vit din ordinul so iei sale. În vara anului 960. bizantinii au cucerit ora dup ora . armatele bizantine. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . continu seria marilor victorii. de origine armean . Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. Cu aceasta. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. i aici. strategul-autocrator al Asiei. Pe plan extern. un politician abil i cu o râvn f r egal. ca r splat pentru meritele sale. func ie rezervat eunucilor. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban .mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. care pusese la cale înl turarea marelui strateg.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. A fost practic o lovitur de stat. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. conduse de generali de excep ie. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. în timpul s u aceasta 72 . Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. a teritoriilor cucerite în r s rit. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . i ea. Politica fiscal dur a provocat. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. împotrivindu-se liberei ini iative. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. fiind mai degrab un ascet. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas.

lucru d un tor statului. în loc de patru. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . continuat de cei doi urma i ai s i. cu Aleppo. apelând la argumente teologice i morale. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. Cu sarcasm. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . Principiile. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. În schimb. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare.înt rindu. Anexat a fost deopotriv Cilicia. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. În acest mod. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. 73 . Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. care la scurt timp au avut un succes impresionant. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii.i pozi ia economic . Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. cum încercase i Romanos Lekapenos. De acum. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. încercând chiar s le m reasc . o alt parte. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. cei boga i pe cei boga i. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului.

solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. capitala aratului. În 968. f cuse destule concesii bulgarilor. au primit drept plat biciuirea. sl bit de lupte interne. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului.Între timp. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. a fost o victim u oar pentru ru i. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. a luat drumul Constantinopolului. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. Înainte de încoronarea sa. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. condus de episcopul Liutprand din Cremona. Theophano. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. Boris al II-lea. s-a instalat la Preslav.i prin m surile sale i du m nia clerului. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. atr gându. neglijat de împ rat. o solie. Din cauza politicii fiscale. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Bulgaria. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. Dup trei ani de foamete. de 74 . Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). În vara lui 968. Cei doi urmau s se c s toreasc .

De i asasin i uzurpator. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. 75 . asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. a fost exilat pe insula Prote. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. Luând de so ie pe Theodora. Theophano. Astfel. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. bizantinii intrând în Mesopotamia. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. mama lui Vasile al II-lea. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos.Cr ciun în 969. reu ind s ocupe Siria i Palestina.i legitimeze calitatea de împ rat. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . Sviatoslav capituleaz . de i luptele principale s-au dat pentru Siria. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. Accra. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului.i extind st pânirea înspre Asia Mic . Ioan I Tzimiskes. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. luând cu asalt capitala bulgar . acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. Theophano. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. În toate ora ele cucerite (Nazareth. apropiindu-se de Ierusalim. asaltând în anul 971 Antiohia. dorea s . în aprilie 971. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . fiul nelegitim al lui Romanos I. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. a înconjurat cetatea. În iulie 971. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii .

succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. fratele s u în vârst de 16 ani. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. Phokas îns . dup ase ani de succese militare. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). de o energie debordant . în vreme ce Constantin. urma ul legitim al dinastiei macedonene. fiul lui Romanos al II-lea. Vasile. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. parakimomen. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. avea 18 ani. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). 4. înalt func ionar de la curte. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. iar averea sa confiscat . Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii.dar chiar i antipatia împ ratului. hot rât i realist. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . Vasile. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. Abia în 985. a putut doar cu greu s se impun . Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). care a fost exilat. nu a ar tat nici atunci.3. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros.

comori adunate de la arabi. din clipa în care Skleros. Cre tinarea Rusiei. amenin ându-l din dou p r i deodat . Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. petrecut ceva mai târziu. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. iberi i de la bulgari. apoi Phokas. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. sora împ ratului. . în schimbul trimiterii drujinei sale. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie.intern . se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. În timpul domniei sale. bazileul a strâns fabuloase bog ii. ori de la r zvr ti i. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. chefuia în v zul tuturor. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. ace tia fiind sili i s le restituie. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. Împ ratul. Vladimir Sviatoslavici. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. alt dat . De acum înainte. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. timp de mai multe veacuri. . Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. care. dac d m crezare cronicarilor bizantini. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. Skleros. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. îndeosebi a mân stirilor. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. Restabile te allelengyon. în special puternicei familii Phokas. În aceast situa ie critic .

care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. când i când. Vasile II a jurat s se r zbune. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. Nu vorbea repede. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. o nou forma iune statul bulgar apusean . nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. f r s stea pe gânduri. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. ci dimpotriv . nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . s se opreasc cam cum vorbesc ranii. purtând haine obi nuite atât la curte. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. nici pe podoabe ori ve minte. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). pe care l-a redus la minimum. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile.ad posti. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. În pofida inteligen ei sale. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. nici cu vorbe alese. iar Chersonesul restituit. cât i în public. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. îi pl cea s trunchieze vorba. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. nu oamenii cu carte. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. Nu punea pre pe ceremonial. Vasile II a dispus retragerea. cel mai important ora din regiune. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . Vasile. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Împ ratul Otto III. luându-l prizonier pe arul Romanos.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. r mânând holtei pân la moartea sa. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. fiul prin esei Theophano. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. p trunzând pân în Moreea. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea.

dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. Armata bizantin num ra peste 40. teritoriul dintre Dun re i Balcani. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. Sirmium pe Dun rea mijlocie. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Abia acum. Sirmium (1018).000 de lupt tori. Eudokia. Theodora. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. taxele au fost 79 . De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. ciupit de v rsat. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. cei peste 14. Dalma ia la Adriatic . Zoe îns . Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Teritoriile statului bulgar. cea mijlocie. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. cu centrul la Ohrida. cea mai mare dintre nepoatele sale. În lupte sângeroase. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. murind dup dou zile. începând cu acest an. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. punându. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. oricum dorea s se retrag la mân stire. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. la rândul lor. cel mai bogat cleric al apusului. de altfel nu s-a c s torit niciodat . cu centru la Silistra. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. Vene ienii. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. Arnulf.i cap t zilelor prin otr vire. cea mai tân r .Porphyrogetent . Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon).

urma ii s i. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. drumul dec derii Imperiului. Murind f r urma i. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului.i într-o anumit m sur autonomia. în vremea lui Vasile II. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. ace tia p strându.4. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone.au fost întrerupte. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. neglijând armata. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . În doar în 46 de ani. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. dar i latinofone. Sârbii. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . f r s vrea. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic .4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav .men inute la cuantumuri rezonabile. Acum. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . împ ratul murind în decembrie 1025. conduc torii locali au fost men inu i. Vasile II a preg tit. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. 4.

l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. amator de cai. Schimb rile frecvente la tron. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. sora Zoei. care a reac ionat cu o lovitur de stat. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. de stratio i bine înarma i. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. aristocra ia anatolian . În 1056. se temea s . vân toare i circ. ei tr dând adesea. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. chipe . chemând adesea în ajutor pe barbari. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. datorit politicii sale fiscale. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. în vreme ce împ ratul. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. Spondylos i Simeon. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028).i asume responsabilitatea guvern rii. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. disciplina i. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. de teama uzurp rii. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . la moartea împ r tesei Theodora.stabilit de el. au marcat aceast perioad nefast . Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. Imperiul. În aceast situa ie militar dezastruoas . Acum la 65 de ani era bolnav de gut . lipsit de orice moralitate. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. Din nenorocire 81 . se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . înzestra i cu cai buni. au fost destitui i. Cei mai valoro i generali. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. dinastia macedonean se stingea. împotriva c ruia. Eustathios. fratele lui Vasile al II-lea. întemeietorul unei noi dinastii (1081).

magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . Revocarea allelengyon-ului. sub amenin area cu orbirea. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . pe via . intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . care de mult vreme îi era amant. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. În 1030. aproape 60 de ani. Zoe. deoarece impozitele. Zoe. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . sim indu. fiind obligat de împ rat. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu.i g seasc sc parea în Antiohia. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. înfrânt în cele din urm de împ rat. La cei 56 de ani ai ei. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. murind la scurt timp. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041).i sfâr itul aproape. uneori chiar i ereditar.pentru ei. marile latifundii s-au ref cut rapid. La o vârst destul de înaintat . având în grij azilurile imperiului). astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. percepute odinioar de la rani. m sur ce mic oreaz veniturile statului. 82 . chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. plictisit de so ul s u care o neglija. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. Cu toate acestea. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . devenind al doilea so al s u. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul.

care a reu it astfel s . Înfrico at c va fi ucis de mul ime. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). Zoe. Zoe domnea acum în asociere Theodora. Nu o suporta nici pe împ r teas . în pofida dezam girilor prin care trecuse. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. Mihail V a fost depus de c tre senat. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . tot eunuc. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. nici pe mul i din familie. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . devine cel de-al treilea so al Zoei. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. F r sim politic.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. o recheam pe Zoe. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). i au fost orbi i. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. Fastul de la curte. ajuns la apogeu. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. 83 . Seme indu-se peste m sur . Constantin. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. sora mai tân r a Zoei. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. nobil.i p streze influen a la curte. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. unde încercaser s se ad posteasc . Se în ela îns . rechemat din exil. anume cu Constantin bogat. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos).

mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . Zoe moare în 1050. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. Astfel. 84 . Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. care . nici m car cu patriarhul Kerullarios. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. de unde i se trage supranumele.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). fost logothet al vistieriei strotiotice. eful delega iei papale. în sinodul inut la Sfânta Sofia. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). ea d inuind înc . generalii înl turându-l de la putere. îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). în istoria statului bizantin r mânând o figur important .domnind autocratic . mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). Sf tuit de patriarh. total opus prin caracter surorii sale. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. eful aparatului de stat. Cardinalul Humbert. autorul Chronografiei. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. de i patetic . cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. La 8 iunie 1057 armata. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. la 1054. a adar succesiunea la tron. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. se ajunge la o excomunicare reciproc . În ciuda interven iilor împ ratului. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. aducând în prim plan motive legate de rit. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. cu toate acestea prin intermediul ei.

plin de furie. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. contemporan cu evenimentele. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. tic losule. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. Psellos. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. înainte de a se pronun a sentin a. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. A fost a adar un împ rat harnic. atr gând. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. gr bit s .i chiverniseasc atât treburile ost e ti. puterea popoarelor vecine crescuse.i poat împlini propriile pofte. 44). i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). Patriarhul a murit.i d deau obolul la adunarea d rilor. dar i a Bisericii nu a întârziat. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. care nu. eu am s te dobor ). i schisma celor dou Biserici. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. în spe ale parecilor. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . Oricum.i sec tuiasc visteriile ca s . pe una sortind-o pl cerilor. A a stând lucrurile. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. ap rând interesele ranilor. s se poat desf ta. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor.

împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. împin i la rândul lor de c tre uzi. care i-a folosit influen a în acest sens. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. agreat i de cronograful Mihail Psellos.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. În tot acest timp. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. nu înainte de a. Constantin al X-lea (1059-1067).4. Constantin Noul bazileu. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. împ r teasa Eudokia . Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. sim indu. dându. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. 4. au n v lit în num r de 600.2 Înfrângerea de la Mantzikert. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . Cu s n tatea ubrezit . Pecenegii i uzii.i sfâr itul aproape. atr gându.i desemna succesorul. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. încât. cât i în r s rit. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. inu i în frâu de Isaac.i prin 86 . fratele fostului împ rat. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic .

aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. Ortranto i Brindisi. precum i pecenegi i uzi în nord. Antiohia. a p r sit câmpul de lupt . Dup câteva s pt mâni. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. Edessa i Hieropolis. care. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). trimis înspre Ahlat. În plus dorea mâna unei 87 . a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). O parte a armatei bizantine. trebuind s asigure arergarda. ajungând pân la Edessa. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. Cu toate c a luptat cu sabia în mân .aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. a ref cut în parte domeniul imperial. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . ci doar predarea ora elor Manzikert. normanzi în vest. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . ceea ce a sc zut moralul solda ilor. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. fiind decis s distrug califatul fatimid. a fugit din calea selgiucizilor. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas.

condus de Constantin Dukas. P r sit de to i. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. Ulterior. Partizanii familiei Dukas. au preluat conducerea statului. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. Asia Mic era i ea pierdut . Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . Bari. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. Mihail Psellos i Ioan Dukas.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. Romanos va încerca s . astfel c din acest moment. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. devenit logothet. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori .i redobândeasc tronul. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. 88 . Acesta va încerca. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. încât la scurt timp împ ratul moare. care avea o mare influen . La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. este înfrânt în mai multe lupte. Mai grav. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. iar extern un lan de dezastre.000 de nomisme. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. inclusiv Mihail Psellos.

descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). în 1078. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. a ierarhiei func iilor publice. Suleiman va transforma Niceea. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. Ioan Dukas. Dinastia Comnenilor.4. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . i s -l aclame drept împ rat. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. În trecut acest sistem fusese în 89 . Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul.În condi iile anarhiei instalate. 4. din cauza foametei. o r scoal izbucnit în Constantinopol. a schimbat principiul de guvernare. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. În lipsa unei conduceri locale. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Prin reforma radical a cursus honorum. Ca r splat pentru serviciile sale. Când Russel Balliol. În aceea i vreme. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. trimis cu trupe. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori .

aflate de acum sub control imperial.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. 4. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. care ei în i i î i vedeau 90 . acum baza o constituie pronoia. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. a revenit unui cumnat al împ ratului. existent anterior. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. Alexios va restructura armata. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat.4. Alexios a m rit impozitele. rol pe care Alexios i-l asum . Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. pecenegi i turcopoli. Rangul de protosebastos. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni.3. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. De acum cezaropapismul este victorios. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. disciplinator al Bisericii. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului.1 Invazia normand i peceneg . dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. care a sprijinit i reformarea mân stirilor.

cucerind Dyrrhachion. zdrobind flota normand . emirul de Smyrna.4.amenin ate interesele în Adriatica. pentru c nu aveau anse. înfrân i de Alexios în 1094. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . De i au fost numero i. alia i cu emirul. Deja în 1095. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. Mitylene. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. Samos i Rhodos (1088-1089). pe Rin. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). Tzachas. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . Pericolul peceneg fusese înl turat. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. 91 . Pecenegii. Au plecat în cete neorganizate. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. spre Tessalonik. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. Suleiman ocup Antiohia. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. 4. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. i în paralel înspre Epir i Macedonia. f r ca Alexios s poat interveni. originar din Amiens. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. inut în prezen a papei Urban al IIlea. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. Între timp. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii.3. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. în conciliul de la Piacenza. În schimbul ajutorului primit. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat.

crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. În mare. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). prin tratative separate. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. f r ca Bizan ul s se poat opune. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. Bizan ul nu le-a acordat încredere. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. capitala turcilor anatolieni. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . ci l-a consolidat. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. bizantinii au ocupat.i atinge propriile scopuri. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. La 1 iulie 1097. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. de i în 92 . pe care au respins-o totu i la 28 iunie. urm torul obiectiv fiind Antiohia. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. i. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. El a creat aici un principat independent de Bizan . Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. Curând dup c derea Niceei. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . Niceea. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. au atacat primul obiectiv major. departe de Constantinopol. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. În mai 1097. În iunie. Împreun cu bizantinii. în timpul primei cruciade. pe coastele Siriei. i abia apoi crucia ilor. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). Efes i Sardes. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. Laordicea i Tripoli. Bohemund.

Unele teritorii siriene. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. în asocia ie cu familia Dukas. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. care a tiut s ia decizii corecte. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . Ana Comnena va scrie Alexiada.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. Sultanatul Rum fusese silit s . Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. o relatare a vie ii tat lui ei.i formeze propria fac iune fidel . În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. fiul lui Alexios. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. în 1126. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . cedate de tat l s u. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. Retr gându-se la mân stire. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. Ioan. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . La început. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei.i men ine puterea s . pierdute de crucia i. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122).

4. tefan Nemanja. În lupta împotriva Ungariei. dup lupte acerbe. a trebuit s se supun în 1172. au ocupat Apulia. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. Bizan ul a reu it s . Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. În Orient.1 Cruciada a II-a. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 .5.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Manuel fiind primit în Antiohia. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. i jupanul Rasciei. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. Croa ia i Bosnia. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. imperiului. ocupând principatele latine Siria i Palestina. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. Tot atunci. Manuel I (1143-1180). Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. În Italia.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. dup moartea lui Roger al II-lea. Korinth i Theba.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. 4. Manuel a reu it astfel s . Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. ea s-a încheiat îns brusc. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. grecii au fost înfrân i în 1156. Pân la mijlocul anilor 60. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. cu toate insignele imperiale. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. iar în 1155.

La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. în defensiv i cu visteria sec tuit . a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. care pe moment a cerut pace. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. Dup Myriokephalon. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . un nepot al lui Manuel.din capital . ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183).cum erau numi i în bloc occidentalii . În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. Mo tenitorul tronului. dup asasinarea lui Alexios. R scoala ce a cuprins capitala. În defileul Myriokephalon. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. la moartea lui Manuel (1180). imperiul se afla. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. Vene ia î i înt rea pozi iile. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. împ rat. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. a încercat 95 . Dup 40 de ani de lupte. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. în vârst de 11 ani. în drum spre Ikonion. înl turând pu inele familii aflate în func ii. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. Alexios al II-lea (1180-1183). încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . armata bizantin este surprins i complet distrus . condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . în calitate de regent . fiul lui Manuel.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor.

s restaureze. i cu Vene ia. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. 4. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. la rândul s u. de fapt lin at de poporul r zvr tit. Andronic I a fost ucis cu violen . chiar prin teroare. i Sofia. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. În acest fel. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. Ni .s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). când normanzii se apropiau de Constantinopol. al doilea mare ora al imperiului. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. fiica regelui Béla al III-lea. insula Cipru (1184). dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . 1203-1204). dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. fiu altei importante familii constantinopolitane. supus unui jaf înfior tor.5. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. a ocupat.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. 96 . în urma unei revolte a popula iei capitalei. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. nepot al lui Manuel I. acordând favoruri i demnit i. Dup umilirea sa în public. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. Vene ia. în aceste momente dramatice. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. ordinea în stat. Isaac Comnenul. cucerind Belgrad. prin c s toria sa cu Margareta (Maria).

îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. în 1195. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. Alexios Angelos. Dogele Vene iei. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. Enrico Dandolo. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u.doar temporar. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). fiul împ ratului detronat Isaac. Bizan ul. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. Sârbii i-au extins st pânirea. Isaac II se va retrage la m n stire. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. allemanikon. Petru i Asan. Acordul de 97 . Deja în anul 1186. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. sufer mai multe înfrângeri. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. dup înfrângerea de la Morava (1190).

a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. 5 5. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. Constantinopolul. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. dup un scurt asediu al crucia ilor. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. a murit la pu in vreme. capitala Imperiului. între inerea flotei pe timp de un an. din nou arestat. În aceste împrejur ri. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. fugind la Adrianopol.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . Dup un asediu de patru zile. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. iar tat l s u. ginerele lui Alexios al III-lea.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. În iulie 1203. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. în ajunul asedierii Constantinopolului. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul.

în posesia lor aflându-se o serie de insule. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. Artizanul împ r irii Romaniei. Urm torul împ rat latin.Partitio Romaniae . Deja în martie 1204. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. Împ ratul Balduin de Flandra. o alta cavalerilor crucia i. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. la regimul politic al Imperiului. Romania cum era numit în Apus. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . care sperase c va fi ales împ rat. care a influen at codific rile din Occident. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. Treptat Imperiul latin se 99 . i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. vasali ai împ ratului latin. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. Imperiul de Niceea . Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. pe Tommaso Morosini.Teritoriul Bizan ului. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. Bonifaciu de Montferrat. ca i dreptul bizantin mai evoluat. toate aceste enclave ac ionând distructiv. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Nu în ultimul rând. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204.cu privire la alegerea unui împ rat latin.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. dogele Dandolo. a întemeiat Regatul Thessalonicului. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta.

al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). Trapezunt.1 Imperiul în exil (1204-1261). iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Organizarea în theme a fost p strat . înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. 5. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. precum i ai clerului. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. niciodat cucerit pe deplin. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Balduin însu i fiind luat prizonier. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . Romania. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale.1.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. Epir se consolideaz . Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. Dup moartea lui Caloian (1207). La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. Având spatele acoperit. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. devine un conglomerat. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . Întemeietorul imperiului de la Niceea. dezvoltate la periferie Niceea. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. ca i întreaga organizare feudal . La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul.

Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. i arul bulgar. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. i în apusul Greciei. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. prin selgiucizi. Lesbos i Kos. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. dominat de Angeli. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . inclusiv insulele Chios. chiar i sârbii fiindu-le supu i. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. pân la Adramyttion. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare.în Asia Mic . În afar de Theodor Angelos. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. Theodor înainteaz înspre r s rit. Despotatul Epirului. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. dup o serie de lupte interne. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. în 1230. însu i împ ratul fiind luat prizonier. devenind un emirat grecesc . Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. favorabil acestei republici. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Pentru a contrabalansa situa ia. prev z tor. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. cetatea Philippopolis (Ploviv). Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). Imperiul devine. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. În 1274. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Acum. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. Izz ad-Din. Manfred. 105 . poarta de intrare în Balcani. i chiar mai important. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. cu care i papalitatea se afla în conflict. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei.

Philippe de Courtenay. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. Împotriva acestor amenin ri. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . Coali ia balcanic . invazia începuse în Thessalia i Macedonia. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). fiul lui Balduin II. În decembrie 1282. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). devenit acum rege sub numele tefan Uro II.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . prin mari eforturi. În plus. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. Carol de Anjou. prin suportul financiar. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. De altfel. de aceea în 1280 el i renun la ea. împ ratul titular al Imperiului latin. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. rena terea Imperiului bizantin. format din sârbii lui tefan Milutin. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . dar la moartea sa vistieria statului 106 . Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . Totu i. dup ce a realizat. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. Carol de Anjou. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. fratele regelui francez Ludovic IX. cumnatul lui Manfred. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. împ ratul va muri.

retras la Adrianopol. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. Cu toate c mercenarii catalani. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. ranii preferând s devin o teni pl ti i. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. Sardes i Brussa. conduc torul companiei catalane. Tat l celor doi. R zboi civil. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. fiind apoi asasinat din ordin imperial. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. cium Fiul lui Mihail VIII. greci epiro i i franci din Peloponez. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304).2. Fiul s u. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . împ ratul ofer lui Roger de Fluor. 5. bulgari. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. Andonic II. temându-se de tulbur ri. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. Andronic. Niceea. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. armata angajând mercenari. Andronic II. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. Din aceste motive. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit.era sec tuit . Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). demnitatea de cezar.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. la fel ca i succesorul s u Andronic III. Vrând s scape de ei. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice.

Uzurparea lui Ioan al VI-lea. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. La 28 iulie 1330. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. încoronându-se în 1346 ca 108 . Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. Bulgaria fiind pr bu it . La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. Ioan Cantacuzino. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit .trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. marele domestic. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. în lupta de la Velbujd. Ioan V (1341-1347). pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. Thessalia i insula Chios. regen ii au instigat popula ia la revolt . a provocat din nou un r zboi civil (1341-47).2 R zboaiele civile. râvnind tronul. 5.2. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. Urma ul s u. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. armata bulgar . care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. ca la Philokrene (1331). cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. cu care arul se înrudea. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. care constituia centrul domeniilor sale. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. Ioan Cantacuzino. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. puternica cetate din Tracia. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. a preluat conducerea în Thessalonik. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. cel mai mare general al Imperiului. a devenit eminen a cenu ie. luat de la genovezi. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia.

continu s joace un rol politic important. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. cu ajutorul Genovei. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Fiii lui Ioan Cantacuzino. Dup ce a abdicat. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Manuel.i scrie opera. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . împ ratul r mas acum unic. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . 5. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . acordându-i insula Lesbos ca dot . În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez.împ rat al sârbilor i grecilor . la fel ca i marele s u proiect. i flota bizantin care se reconstruia acum. s-a destr mat în mai multe principate. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. otomanii controlau traficul prin Dardanele. Ioan al VI-lea a vrut s . Morea într-un stat bizantin independent.iar celui de-al doilea fiu. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . În 1354 a impus încoronarea fiului s u.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). fiul lui Orhan. Dup alungarea otomanilor. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . Matei Cantacuzino. Peloponesul bizantin.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). În cele din urm .

Amadeo VI. Ludovic de Anjou. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. Tratat ca un schismatic . când de vene ieni sau genovezi. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. aceasta fiind împ r it între ei. Turcii. la 25 ianuarie 1365. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. Sultanul Murad I. Aliat cu vene ienii. chiar insule întregi. sârbi i vene ieni. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . succesorul lui Suleiman. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. f r s ob in decât vagi promisiuni. unchiul dinspre mam al bazileului. La rândul s u. punând piciorul pe continentul european. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . când de bizantini. la care au concurat i republicile italiene. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. Amadeo VI. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). papa Urban V a f cut apel la cruciad . Petru de Lusignan i contele de Savoia. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. Contele Verde.civil. au revenit Vene iei. regele Ciprului. În aceast situa ie disperat . r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. numero i demnitari i-au separat latifundiile. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. reu ind s ocupe 110 . imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. în care puterea imperial era practic inexistent .

în rândul c rora Ioan Cantacuzino. f r ca statele apusene s o poat opri. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. La Constantinopol sosise i legatul papal. fiul s u mijlociu. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. Bizantinii îns .Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . Murad I. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. nesesizând din vreme pericolul otoman. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . Murad a luat m suri energice. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. genovezilor i a otomanilor. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . chemat i el în ajutor de Andronic. a sc pat cu un ochi. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. Murad. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. acum cu numele de c lug r Ioasaf.i achite datoriile anterioare. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. împ ratul. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). Andronic. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. În 1273. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. ajungând la Neapole. Înainte de a porni spre Constantinopol. fiii celor doi. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. Dup refuzul lui Andronic. Andronic. a vene ienilor.i tr deze credin a. i Ioasaf au strâns suma datorat . Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. al fiului cel mare al lui Ioan V. cu ajutorul flotei. ob ine bijuteriile coroanei. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. i-a oferit acestuia. la insisten ele tat lui s u. împreun cu o tile contelui de Savoia. În plus a izbutit. exercita o enorm influen nu au acceptat s .

între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni.000 de duca i i un corp de oaste de 12. fiind înfrânt. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . Andronic. Andronic. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. Vit. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. moare la scurt vreme.Gallipoli. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. o tile sârbe ti. Murad a amenin at Thessalonicul. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. Philadelphia. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. Înaintând înspre apus. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. Abia în 1385. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . În 15 iunie 1389. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). dup un scurt asediu. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. Dup trei ani de asediu. condus de cneazul tefan Lazarevici. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. de unde a fost alungat Sracimir. Sultanul. conduse de cneazul Laz r. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. O tile cre tine. iar restul Serbiei. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). de ziua Sf.000 de oameni. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). a trecut sub vasalitate otoman . În prim vara anului 1396. în ironia sa macabr . La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. 10. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. administrate de turci. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i.

f r sprijin financiar sau militar. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. Fiindc Stracimir de la Vidin. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . unde st pânea fratele s u cel mai mic. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . vasalul sultanului. Mehmed I. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402).i via a în captivitate trei ani mai târziu. avea îns ajutorul bizantin. V zându-se atacat. trimi ând în Rumelia pe Musa. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. A revenit la Constantinopol în în 1403. un prolog al marelui asediu din 1453. ocupând Brussa i Ankara. fiul mijlociu al lui Baiazid. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. unde sultanul a fost luat prizonier. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. Baiazid atac Vidinul. t indu-i i robindu-i .la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. se al turase cre tinilor. pierzându. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. Soliman. Având lini te relativ la Dun re. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . în partea european a Imperiului otoman. beiul de Karaman. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. se îmbarc pe o corabie vene ian . care r m sese st pânitor al Rumeliei. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. fiul mai mare al lui Baiazid. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. Mehmed. desfiin ând statul bulgar. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. acordând ajutor lui Musa. acesta s-a în eles cu Mehmed II. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. Sigismund. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. Între timp. Soliman. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. În istoria domnilor rii Române ti.

calea religioas . dup marea schism din 1054. la Vene ia i Milano. p trunzând adânc în Serbia. Ioan (Iancu) de Hunedoara. cum a i r mas.tratat de pace cu Murad II. Kiev i Efes. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. materializat într-un decret de unire. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. apoi în Ungaria. Biserica rus s-a declarat autocefal . prin care Bizan ul reia plata tributului. Era oricum prea târziu.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. Ioan VIII. Purgatoriul i azimile. urmând s aib loc în Italia.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. 5. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . devenind din nou vasal otomanilor (1424). pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. Singura ans . La 6 iulie 1439. exista deja o în elegere. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. filioque. la fel ca înainta ii s i. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. i mai mul i mitropoli i i episcopi. Victoriile voievodului Transilvaniei. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . încerc ri mereu e uate. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. evident. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. discu iile. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. La mai pu in 114 . Acum.4.1 Conciliul de la Ferrara . Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. Propunerile de a discuta au fost acceptate. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. s-a dus în apus.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. scopul era clar. când au reînceput dezbaterile la Floren a.

fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. 115 . cu excep ia perioadei niceene. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. cardinalul Cesarini. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. Constantin Dragases. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. a fost ultimul basileu bizantin. trebuind s lupte în Anatolia. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. la Varna. În schimbul unui tribut. Dar. Coroana imperial a fost adus la Mistra. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. 5. aceast cruciad . Era pentru prima oar în istoria Imperiului. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. de altfel ultima. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. Între timp îns . fiind asaltat în Anatolia. pace încheiat în 1444. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. chiar i republicile maritime. Despotul Moreei. a avut într-adev r loc. Vene ia i Genova. În apropiere de Ni . încoronarea având loc aici. În acela i timp. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. deja de la începutul veacului al XV-lea. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. urm rind doar propriile interese. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. experimenta i în luptele cu turcii.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. aveau s joace rolul principal. în lupte de continu h r uial . Constantin ob ine pacea (1446). cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . în în elegere cu turcii. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . incita i de pap . Sultanul. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea.4. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria.

în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. vizavi de Anadolu Hisari. În zorii zilei de 29 mai 1453. cerând capitularea ora ului. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. i au p truns în ora . dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. R zboinicul genovez. La 23 mai. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. prelungit trei zile i trei nop i. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. aflat pe rmul asiatic. între care apte sute de genovezi.Mehmed al II-lea(1444-1446. soarta Constantinopolului era pecetluit . Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. Constantin al XI-lea. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. Dar acest gest a fost inutil. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. 116 . Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. În 12 decembrie 1452. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. murind eroic. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. a c zut în lupt . Cererea a fost îns respins de Constantin. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci.

i aici demnitarii. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. fiind adu i în ora . Irina. Istanbul. instalându. Zoe (Sofia) Paleolog. Dup trei ani. iar clerul era scutit de taxe. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Ivan III. fiica ultimului despot al Moreei. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. mil i ordine . a deport rii. Morea cu capitala Mistra în 1460. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Mehmed nu era un barbar. unde au primit case i scutiri de taxe. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Trapezunt i Crimeea. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. mai ales me te ugari i negustori din Morea. millet. a proclamat lege. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. cuno tea greaca i a folosit cre tini.Atena a fost cucerit abia în 1456. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . mai ales greci în aparatul de stat. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. locuitori din alte p r i. stabilindu-i în Constantinopol. Genovezii au ob inut din partea sultanului. Mehmed II asedia Belgradul. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . sau nu. Moscova devine cea de-a treia Rom . Pe drept. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. Nepotul lor. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Astfel. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . 117 . Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Bucure ti. Eusebiu din Caesareea. Bucure ti. Arta militar . Bucure ti. Bucure ti. publicate de Al.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Bucure ti. Istoria turco-bizantin (1341-1462). Ia i. edi ie de Viorica Golinescu. 1968. .(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. 1977. Expuneri istorice. Tana oca. Elian i N. Carte de înv edi ie de V. Istoria secret . 1988. 1975. S. Cronografia. 1958. tur pentru fiul s u Romanos. Constantin Porfirogenetul. I-II. XI-XIV). Mihail. 1998. Chalcocondil. Bucure ti. 1970. edi ie de H. 120 (976-1077). Via a lui Constantin cel Mare. Comnena. 1972. edi ie de H. Bucure ti. Mih escu. Bucure ti. Alexiada. 1971. edi ie de V. Mauriciu. Grecu. Idem.Azimitul . vol. vol. Ana. Bucure ti. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Procopiu din Cesareea. Psellos. Mih escu. Grecu. Grecu. edi ie de H. Ducas. trad. edi e de V. 1991. Bucure ti. de Marina Marinescu.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . 1963. Laonic. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. R zboiul cu go ii.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . III: Scriitori bizantini (sec. Mih escu.

Bucure ti. 87108. Bucure ti. 1300 (ed.320-328. 2004. Între antichitate Bucure ti. Cambridge. II 1994. Ideologia politic bizantin . * * *. Polirom. I. Constantin cel Mare. în: The New Cambridge Medieval History. p. p. I. 121 i . 1985. * * *.. coord. 265-350. 1962. Avram.. p. Barnea. p. Bucure ti. Angold. * * *. Ed. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). p.1999. în: The New Cambridge Medieval History. 1982. A. * * *. 1198. 1025-1118. p. 1999. p. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . 217-253. Domnia împ ratului Mauricius (582602). Istorie bizantin . Sintez de istorie bizantin . Andea. 1916. 1024-c. Angold. Stuttgart. II (ed. 543568. 1198-c. Octavian.). 1975. 1993. Omul bizantin. Michael.261-290. Bucure ti. Cambridge. vol. în Byzantinische Zeitschrift. Philippe-Duby. Georges (coord. Klaus Wessel.Teofilact Simocata. Timi oara. Istoria vie ii private. Omul bizantin. Gândirea evului mediu. Mih escu. IV c. 1984. vol. Istoria bisericeasc universal . 2002. Aries. Jaques Le Goff. * * *. David Abulafia). Ia i. V c. i Rena tere. LV. 2000. Bucure ti. Bucure ti. Ed. 1995. 2000. Byzantium in exile. Teora. Ed. Ion i Iliescu. tiin ific Enciclopedic . Bucure ti. * * *. Bucure ti. The Byzantine empire. I-II. AHRWEILER. 1963. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. Bakalopoulos. Hélène. 265-381. Michael. vol. vol. ed. * * *. edi ie de H. Istoria bisericii. Dic ionar al sfin ilor.

Constantin Porphirogenetul. Brehier. p.. Expuneri istorice. S. (Les Institutions). 1919. Civiliza ia bizantin .47-48.. Ana. 2000. Charles. Craiova. Constantin VII Porphirogenetul. Bizan ul..II. Paris 1969-1970. Bucure ti. Brehier. Louis. Charles. Ch. A. XV.. 1915. 1993. Bizan . 1981. Castagnol. Besançon. Paris. nr. Diehl. cap. trad. 1999. Chalcocondil. Bucure ti. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). 122 . Arta bizantin . trad. 506-510. Bucure ti. 124-143. Ed. Stelian. Da kov. 1963. 1969. Academiei. Imaginea interzis . 1977. Paris. 1994. 1999.. Le Bas Empire. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. L. Bucure ti.Bayet. Bucure ti. Brezeanu. Bucure ti. Istoria Imperiului bizantin. Vogt. Paris. vol. iulie-august. ed. Comnena. m rire i dec dere. Le Livre de ceremonies. Armand Colin. Alain. Le monde byzantin. Întemeierea Constantinopolului .B. 1963. II). Ed. 1976. p. Bucure ti. Bucure ti. Louis. Arta bizantin . 1995. Bucure ti. B nescu. 1971. Stelian. Brezeanu. Academiei. tur pentru fiul s u Cornea. Nicolae. Timi oara. Bucure ti. B nescu. 119. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). Bucure ti. 1958 (seria Scriptores byzantini . 7-8. O istorie a Imperiului bizantin. în Revue historique. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). 1994. Constantin et la fondation de Constantinople . Andre. Delvoye. Alexiada. Laonic.. Nicolae. p. I-II. 255-258. Carte de înv Romanos. A. vol. Critobul din Imbros. Mihai. Grecu. Ed. Dic ionar de împ ra i bizantini. I. V. Ed. I-II. Cazacu. Brehier. în Mitropolia Olteniei. Humanitas.

1999. Grabar. David Abulafia). Charles. M. Bucure ti. Etienne. 1198-c. Bucure ti. Nicolae. Bucure ti. în: The New Cambridge Medieval History. p. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. Paris 1905. în Byzantinische Zeitschrift. p. 30-69. Diehl. Teora. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. V c. Bucure ti. V. 1969. Gilson. 1930. 1991. Bucure ti. Deno John. XXX. Cambridge. Sinteza bizantin . Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. Diehl. Ducellier. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Istoria Imperiului Bizantin. 1975. Bucure ti. Bizan dup Bizan . David. 1974. nr. Ed. 1991. Dosarul arheologic. Gibbon Edward. 123 . Bizantinii. Georgescu. Chicago and London. Oxford. Figuri bizantine. 525-542. vol. 1993. Iorga. Bucure ti. Bucure ti. Jacoby. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. Diehl. 1300 (ed. Bucure ti. Byzantium.. Via a lui Constantin cel Mare. Ion. 1998. S. Istoria culturii i civiliza iei. 1980. 1972. Bucure ti. Meridiane. II (sau 1999. 1995. I-II.1. vol. Ovidiu.. Charles. Etudes byzantines. Iorga. Charles. 1987. Andre. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea.74-114..Al. Bucure ti.Diehl. Church.vol IV). A. Charles. Iorga. 1972. Filosofia în evul mediu. Iconoclasmul bizantin. I-III. Donoiu. Fontes Historiae Daco-Romanae. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. Ed. Nicolae. Ed.. Craiova. Eusebiu din Caesareea. Împ ra ii bizantini i monedele lor. 1984. Hussey. t. Nicolae. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople".4-23. Geanakoplos. Bucure ti. p. Bucure ti. Gero. Drimba. p. 1976. 1987. 1986. Istoria vie ii bizantine.1999. J. 68.

Ed. Bucure ti. Cambridge. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. IV c.. Moorhead John. Lazarev. vol. Rosemary. în: The New Cambridge Medieval History. 27. p. Constantinople et Rome. Timi oara. 1118-1204. 1925. Bucure ti. 93-117. p. Paul. Lot. Laiou. Michel. 700 (ed. 500-c. 124 . II (ed. Teora. Kaplan. Andrew. 843-1118. Paris. 180-201. Manolescu. Michael Jones). Bucure ti. p. 289-314. Lactantius. p.223-229. The Byzantine Empire. 2008. 1415 (ed. The Byzantine empire in the fourteenth century. p. Cambridge. p. 1997. 291-316. Istoria Bizan ului. 2004. 1980. The Byzantine empire in the seventh century . 700 (ed. Ferdinand. Istoria medie universal . Andrew. Paul. Jacques. Lemerle.28. Instalarea barbarilor (sec.V-VII). în: The New Cambridge Medieval History. The Byzantines in the West in the sixth century. I c. în: The New Cambridge Medieval History. Louth. p. Victor. Ed. 118-139. 2004. Cambridge. Moines et moniales. Armand Colin. 700 (ed. Civiliza ia Occidentului medieval. 1024-c. Morris. 1924. La consecration et le dedicace de Constantinople. VI c. 2008. în: The New Cambridge Medieval History. Istoria picturii bizantine. Monks and Laymen in Byzantium. p. în Echos d'Orient . 795-824. 1998. 1980. 2008. 500-c. Cambridge.Kaplan. Michel. I-III. Paul Fouracre). 1198. vol. nr. Paris. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. Lathoud. vol. Angeliki E. D. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). 2000.. p. Cambridge. ?. Amarcord. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. 1968. The Eastern Empire in the sixth century. p. 1997. I c. 1300-c. 500-c. nr. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). 1970. Ed. 611-643. I c. Paul Fouracre). Louth. Images et reliques. Le Goff. Paris. în: The New Cambridge Medieval History. Paul Fouracre). Cambridge. Bucure ti. cap. Magdalino. vol. vol.

Paris. Vasile cel Mare. XVI.).prototip al icoanei. Un commonwealth medieval: Bizan ul. p. Ed.. 1994. Polirom. A. Bucure ti. 1932. 1970. Eugen. 1994. 2002. Ed. Jean. Bucure ti. în Studii i articole de istorie. D. Popi teanu. 1966. Istoria secret . 1998. 349-382. St nescu. Michael. R. Cambridge. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". Romanitatea carpato-danubian XI.900 (ed. Steven.. 1981. Deisis. Ed. Bucure ti. Un veac de istorie bizantin (976-1077). Histoire de l'Etat Byzantin. (coord. 1963). J. Balcani. Uspenski. Structura social a Imperiului bizantin.. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. tom III.153173. c.123-133. M. McCormick. Cronografia. Verpeaux. Runciman. 207 p. 2008. Psellos. 1971. Studitul. 1972. Vasiliev. în Byzantina. p. Procopius din Caesareea. München. Paris. C derea Constantinopolului.. Aba Iulia. Zbuchea.A. Lumea Bizan ului. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Histoire de Etat Byzantin. în: The New Cambridge Medieval History.OBOLENSKY. Bucure ti..Gh. Isus Hristos . vol II. M. Ia i. Teodor. 1972. Petritakis. Bucure ti.Gh. Ia i. Tesalonic. 1991. 700-c. Byzantium and the west. 125 . p. trad. L. Traité des offices. 1962. 1974. Teologia icoanei. Dimitri. Bucure ti. C. Enciclopedic . 700-900. Ostrogorski. Bizan . 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. Paris.. G. Occident.. Rosamond McKitterick). PseudoKodinos. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Bucure ti.. Teodor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful