MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

................................................................Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma. 114 5.5...1 Conciliul de la Ferrara ....4....................4 Agonia Imperiului (1425-1453) ...4..... 115 4 ... 114 5..............2 C derea Constantinopolului ............................

Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. biserica i coroana. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul .2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. elenism cultural. Bizan ul nu a fost un nou stat. vizigot. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. Bizan însemna Roma. conduc torii s i drept spirite rele.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . administra ia. imperiul nu a fost împ r it niciodat . Pân în ultimele sale clipe. 1. nici ca evolu ie. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . nici ca schimbare. Purt torii puterii bizantine au fost armata. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . întrucât st pânirea roman devenise prea întins . cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot.1 1. deoarece. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. elementul elenist. Conform unei defini ii clasice.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. elementul ortodox i cel oriental sau. ci doar administrativ. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). juridic vorbind.

i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. demnitatea sa era personal i neîngr dit . aici au tr it P rin ii Bisericii. Bizan ul. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori.Rom . conduc torii s i se consider împ ra i romani. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor .de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. preia gloria. În Bizan ca i în Occident. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Noua Rom .dar i povara vechii Rome. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. iat ce-i scrie dojenitor 6 . adic al tuturor cre tinilor . nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei.

autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. Un commonwealth medieval: Bizan ul. asemeni celei divine. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. 1. Era instrumentul administra iei i culturii romane. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. Limbi vechi ca aramaica. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. ceea ce era aramaica palestinian cre tin . latina domina apusul Europei.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. luând i titlul Io . fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. În timp. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. modelul imitat este cel bizantin. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . 290. pierzându.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. 7 . Persoana suveranului era absolut i sacr . De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. Siriana. p. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. administra iei i comer ului. 1.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii.i con inutul imperial. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski.

pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . VII). În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului.C. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. cea din 395.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. el a fost reunit în 350 i 392.1.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . st pânea asupra întregului Imperiu roman.-14 p. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec.1 Noul sistem al lui Diocle ian. în 330. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. 2 2. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. 2. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . pân în vremea lui Traian (98-117). V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. De i extins în vremea lui. Restaurarea stabilit ii. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor.C. chestiunea periodiz rii e relativ simpl .Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. De la Augustus (27 a. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec.

Galerius (293-311). la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. ca atare. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. Prin politica sa reformatoare iscusit . de stat. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. Schimb rile din administra ie. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. Treptat se ajunge la revers. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. 9 . Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). a primului împ rat cre tin. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. succesorul de drept al împ ratului Carus. Împ ratul Diocles. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie.1. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382.împ ra i. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Edictul de toleran de la Milan (313). Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). Constantin Chlorus i Galerius (293). s preia întregul control asupra imperiului. reu e te dup asasinarea lui Carinus. 2. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene.

totu i dându. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. Dup lupte interne de durat . în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. pentru a face fa rebeliunii. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. l-a numit pe Iulian. în fruntea c reia se afla Athanasios. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. De acum. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere.r mân episodice. La 380. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. Iulian. 2. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). se manifest în aceast vreme caracteristici noi. Continuitatea sub Constan iu II. caesar în R s rit. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . pe când î i preg tea trupele din Antiohia. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. care st pânea în Italia (340). i doar moartea natural a lui Constan iu. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. caesar în Apus (355). care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. cât i dinspre r s rit. El însu i s-a întors la Constantinopol. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. în 353. 10 . Constan iu îl nume te pe Gallus. fratele mai tân r al lui Gallus. Suspectând loialitatea lui Gallus. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). al doilea nepot al s u. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. episcopul Alexandriei. nepot al s u. împ ratul a dispus executarea sa în 354. uzurpatorul p gân al lui Constans. când Iulian Apostatul (361-363). Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. Magnentiu se sinucide.2 Statul sub presiune (337-395).

care a încercat s uzurpeze puterea.vor trece totu i pe plan secund. A reoficializat p gânismul. Valens. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. o rud de-a lui Iulian. între Dun re i Balcani. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. Acest pas a r mas impopular. trimise în ajutor. în vreme ce Valens favoriza arianismul. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II.greuthungi i tervingi . a pornit împotriva lor. în spiritul lui Constan iu . care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. din cauza atacurilor hunice. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . vizigo ii . aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. mai întâi lui Iovian (363-364). dup ce de facto for aser linia Dun rii. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . nepot al lui Constantin cel Mare. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. acordând go ilor statutul de 11 . ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. fiul lui Valentinian. o recunoa tere a st rii de facto. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie).

s-a iscat un lung r zboi civil. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. 2. ci i una de natur politic . Antiohiei i Ierusalimului. un general frac aflat în slujba sa. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. Restabilirea unit ii Bisericii. Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. fiind asasinat de Arbogast. insulele din Marea Egee. Rivalitatea între cei 12 .1 Pericolul barbariz rii (395-457). care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. încheierea unui tratat de pace cu Persia. Egipt. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. care viza împ r irea Armeniei. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. Cre terea influen ei barbare i apus. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. în 387. iar dogma ortodox este acum des vâr it . Palestina. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . Siria. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). Câ iva ani mai târziu. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . dup episcopul Romei. Asia Mic . în anul 383. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. Sub conducerea lui Alaric. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . În aceea i vreme. a stat sub semnul pericolului vizigot. episcopul Milanului. Ambrozie. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant.autonomie. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . a fost opera lui Theodosie cel Mare. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic .2. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. Domnia lui Arcadius. cea apusean lui Honorius. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394).

Papa Leon cel Mare (440-461). a trimis delega i la acest sinod. Nestorie sus inea doctrina antiohian . Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. La 438 Codex Theodosianus. în afar de p cat. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. natura uman fiind precump nitoare. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. Cele dou naturi 13 . ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. i chiar titlul de magister militum.doi generali ai R s ritului i Occidentului . primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. Chiril. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. marcheaz din nou unitatea imperiului. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. având suflet ra ional i trup. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani.Rufinus i Stilicon . Nestorie i pe cel al Alexandriei. dublat apoi. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Dup victoria asupra arianismului. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. cel care a accentuat primatul bisericii romane.

Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. El îl impusese prin ma ina iunile sale. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. Dup stingerea dinastiei theodosiene. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. Fiind arian i barbar. cu c petenia acestuia. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. stopând procesul de barbarizare a acesteia. împreun cu Pulcheria. Ariadna. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. 3 3. cât i monofizitismul. alanul Aspar.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial .i fiica. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). patriciu i magister militum. distan ându-se astfel de Constantinopol. proces care f cuse 14 .1. ci i o important victorie politic . Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. monofizi i i reforme (457-518) 3. Leon I cur armata r s ritean de germanici. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. c s torindu. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. Astfel. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . Probabil m celar în tinere e. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). pe Marcian ca împ rat R s rit. aliindu-se cu tribul isaurienilor. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. era cel mai influent personaj la Constantinopol. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii.sunt complete i nedesp r ite.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari.

fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. Romulus Augustulus. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian.i capitala la Ravenna.armata apusean ineficient . A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. acesta. dup moartea lui Romulus. La moartea lui Leon. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. În aceste chestiuni interveneau i demele. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. Theodoric. urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. pe care Anastasie i-a sprijinit. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. au durat pân în 497. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. Leon II. a fost un bun administrator i om de finan e. ad ugând o moned de aram . Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). la rândul s u. fiul Ariadnei. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. Anastasie I Dikoros (491-518).la Constantinopol. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. Odoacru a trimis în 480. împotriva lui Odoacru. 3. stabilindu. fratele defunctului împ rat Zenon. tat l lui Leon II. comandantul diocezei Thracia. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . comandantul g rzii de excubitores. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox .

bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. Iustinian oscila între cele dou orient ri. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. în timp ce Belizarie. subîmp r ite în corpuri civile i militare. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. fost actri . ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. pe tot mai înalta 16 . s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. a destituit chiar trei mini tri impopulari. influen at i de împ r teasa Theodora. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i.3. comandant al g rzilor imperiale. S-a c s torit cu Theodora. fiind numit succesor la tron. Îndat dup urcarea pe tron. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. Iustinian I (527-565).2. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. reprezentând o amenin are pentru stat. divizându-i pe r scula i. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). îns era deja prea târziu. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . în urale Nika . a izbucnit r scoala Nika. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). reprezentat mai ales de per i. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. a în bu it insurec ia.i s ias de sub influen a lor. Pe lâng pericolul extern.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . în 523. care dobândiser o for deosebit în secolul V.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . în 532. Astfel. asocia ii municipale ce se autoguvernau. îns .

au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. în anul urm tor. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. rechemat de la frontiera estic . Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. în prim vara anului 540. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. care în bu ise revoltele din interiorul statului. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. O a treia campanie. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. Ostrogo ii. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. Dinspre vest. cump ra i cu aur de bizantini. Ravenna. La moartea împ ratului. prima. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . O sarcin mai important . Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . capitala statului ostrogot. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. p trunde în Dalma ia. sub comanda energic a lui Totila. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. Generalul Belizarie. care îl detronase pe Childeric. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. f r s se loveasc de rezisten . sub conducerea lui Mundus. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. În cele din urm . monumentele de ar bizantin . francii. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 .prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. întreprins contra vizigo ilor. îi atacau i ei pe ostrogo i. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530.

Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. astfel c acestea au fost pierdute treptat. Spiritul cre tin este integrat în ele. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Pericolul supraextinderii. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. numit Codex Iustinianus. Ciuma bubonic . Simultan. Institutele.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. având la baz compila ia anterioar . prin aceast reform a dreptului. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. 3. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. nu doar în istoria Bizan ului. Din acest motiv.2. fiind prescris doar aplicarea lor. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Într-un 18 . în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. Prin tendin ele sale aristocratice. din punct de vedere literar i teologic. ci a întregii Europe. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. chiar Iustinian fiind molipsit. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. dar s-a vindecat. dup cum o descrie istoricul Procopius. a completat grandioasa oper juridic . comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. Codex Theodosianus. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . promulgat în 529. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Un manual de principii de drept. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. cele 50 de Pandecte sau Digeste. Interpretarea legilor era interzis . De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i.

impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. În 568 longobarzii. Când Iustin II (565-578). demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. Iustinian. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. în special în mediul rural. iar în Italia exarhatul Ravennei. Armata bizantin a Italiei. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. ba mai mult. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. îndeosebi în urma p cii din 591. Mauriciu. în 585. cel al Cartaginei în nordul Africii. lipsit de generalul Narses. vizigo ii redobândesc Spania. considerat un predecesor al lui Heraclius. 19 . i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. cât i administra ia statului i a armatei. Maurii au atacat Africa bizantin . împin i la rândul lor de avari. mai ales prin reforma themelor. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. recucerite cu trud de înainta ul s u. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. În primul rând. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. A instituit dou exarhate. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. nepotul i succesorul lui Iustinian. În al doilea rând. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice.interval de doar câtorva decenii. iar. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . a început s construiasc un far la Constantinopol (573). Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor.

statua men inerea ideii imperiului roman universal. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori.Testamentul s u redactat în 597. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. În a doua parte a domniei sale. Abia dup 590.i avarilor de pe Dun re. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. Chosroes II. respectiv în Est Theodosie. De acum a început tirania lui Phokas. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . se preg tea de r zboi. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. o reluare a vechii partitio imperii Romani. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . dar i a diviz rii lui. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. Incompetent ca politician. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). care nu a mai putut intra în vigoare. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. dorind r zbunarea acestuia. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. În 593 sub comanda lui Priscus. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. ea deteriorându-se continuu. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610).

Heraclius întitulându-se basileos. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. care reuneau func ii militare i civile. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. care a salvat ara de Phokas. Tiranul Phokas a fost executat. Cu o puternic flot . 4. desigur cu concursul senatului din capital . Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic.1. 4 4. iar peste dou zile încoronat de patriarh. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . De altel. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin.1. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. în contrast cu perioada anterioar . iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. Cu Heraclius I (Herakleios). Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie.r s rit. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii.1 De la Heraclius la Iustinian II. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Armean de origine. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. Africa i Italia. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608.1. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor.1 R zboaiele cu per ii i avarii. aflate sub control bizantin. limba oficial devine acum greaca. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin.

au fost r pite i duse la Ctesiphon. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . i. comandant în Anatolia. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. pentru a face fa pericolului din r s rit. Constans II Reformatorul. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. Priscus. ea reprezenta un pericol pentru stat. soarta imperiului devenise grea în r s rit. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. tuns i c lug rit. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. i la începutul domniei lui Heraclius. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. ci unul dintre urma ii s i. totu i. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. p trunzând în Palestina i Siria. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. per ii l-au alungat îns . dup cum s-a v zut. În nord. dup cum arat istoriografia nou . Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. 22 . împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). nu el a fost autorul institu iei themelor. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas.anterioar . în 611. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. cucerind Damascul. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615).

Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. Heraclius. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. ahrbaraz. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . În 626 per ii au trecut la contraofensiv . Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. aduna i astfel. Dup ce întreaga iarn . îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. r zboiul bizantino-persan. Reinstalarea Sfintei Cruci . iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. unde au distrus templul lui Zoroastru. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. de unde plecase cu apte ani în urm . Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). fiind superiori pe mare. pentru a. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. în anul urm tor. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori.Heraclius a reformat i administra ia central . Între 622-628 s-a desf urat. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic .i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. la Ierusalim de c tre 23 . Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. în mai multe etape. Cruce . dup reînnoirea p cii cu avarii. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. având concursul patriarhului Sergios. dup ce a ocupat Chalcedonul. basileul reia campania împotriva per ilor. De i Chosroes II fusese învins. Heraclius se îndreapt spre Armenia. Dastagerd. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. Cu acest sistem complex de reforme. Având nevoie de resurse financiare. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. dup o campanie de o amploare f r precedent. În anul urm tor. În schimbul unor mari sume de bani. Constantin III. fiul acestuia. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. flota slav fiind complet distrus la 10 august. ci. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. bulgare i gepide atac Constantinopolul. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. inclusiv Ganzak (Tabriz).

a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. doctrina energiei unice . Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. cât i dorin a de glorie. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. În aceast situa ie.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor.1.1. 24 . cât i de c tre papalitate .monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. Imperiul islamic arab se formase. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. a trecut aproape neobservat .2 Confruntarea cu Islamul. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. cel al monoenergismului. Era invaziei arabe. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. interzicând orice disput teologic . Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius.dup moartea lui Honorius. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. ascensiunea lui Mahomed. 4. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . no iune voit vag . Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. deschiderea erei hegirei. de abia redobândite cu atâta trud . Atât ardoarea religioas . Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. expus în 616. Sophronios (634). Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine.

basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. în frunte cu Alexandria. Constantin III. În zadar îns . Heraklonas. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. În 638. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. a preferat o retragere tactic . Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului.asediat îndelungat. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. David. nerenun ând îns la uneltiri. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. Egiptul. cel mai grav. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. în schimb au refuzat coregen a Martinei. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. titlul de caesar. Heraclius. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. Soarta Siriei era acum pecetluit . Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . iar musulmanii au invadat Siria. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. ca augustus. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. în capital . Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . Dup aceast înfrângere. acordând fiului mai mic. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . fiul cel mare al Martinei. Heracliu. iar fiul Martinei. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas .aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). În acest fel. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. al celei de-a doua so ii. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . fiind definitiv pierdut .Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. doar 15 ani. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. Constantin (III). care în cele din urm s-a retras. obosit în luptele contra per ilor. aflat pe malul microasiatic. El a fost înfrânt. câ tigând o victorie zdrobitoare. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638).

arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. c ruia i s-a t iat nasul. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. care a fost castrat. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. Othman. atacând insula Cipru. Tronul a revenit lui Heraklonas. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). dar a pustiit zone întinse. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. alungând garnizoana arab . Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. succesorul acestuia. Colosul de 26 .expansiuni arabe. Muawija. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans.i sporeasc flota în mod considerabil. cu toate c . a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. c reia i s-a t iat limba. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. Dup asasinarea lui Omar I. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. a fiului lui Constantin III. Controlând deja Siria i Mesopotamia. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. încoronarea lui Constans II (641668). cât i a lui Heraklonas. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. fapt ce a permis lui Muawija s . Nu a putut ocupa ora ul Amorion. ca coîmp rat. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. viitorul calif. i a lui David. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. Amr. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. a murit deja dup trei luni de regen . pe atunci în vârst de 11 ani. Constans devine la 14 ani singur st pânitor.

ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . La origine themele erau unit i militare. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata).aici. în provincii (eparchiai). Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. Abia r zboiul civil din califat (655-661). p strându-se în interiorul themelor. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. dac fiul prelua condi ia tat lui.din secolele VII-IX.Opsikion. a fost demontat.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. Imperiul nu mai depindea de mercenari. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. al conduc torului themei. În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. înaintea interven iei armatei imperiale. 27 . a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s .i redefineasc priorit ile. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. provocat de succesiunea lui Othman. Anatolikon. Soldatul membru al themei . Armeniakon i thema maritim Karabisiani. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. Constantinopolul a fot silit s . Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. una din cele apte minuni ale lumii antice. pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Împ r irea administrativ mai veche. nu a fost anulat imediat. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655).

fiind acuzat de înalt tr dare. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. Herakleios i Tiberios (659). a schimbat planul. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. Un alt demnitar. în Crimeea. v zând atmosfera de la Roma. f r succes îns . alt adversar al monothelismului. Exarhul Olympios. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. la Syracuza. r spundea de cancelarie. Mai întâi. Lui Maxim M rturisitorul. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou).i astfel un du man de moarte. f cându. exilat la Chersones. protoasekretis. mutarea re edin ei sale în apus. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. func ia logothe ilor. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. Constantin (654). dou energii sau voin e. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . fiind implicat în luptele navale cu arabii. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. multe comori fiind trimise la 28 . Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . Au fost create trei noi demnit i ministeriale. Un an mai târziu.

Luptele decisive se d deau îns pe mare. ceea ce a atras mi c ri populare ample. capii conspira iei fiind executa i.Constantinopol. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. începând din 663. În acest fel. mare parte a flotei sale fiind ars . pân în 678. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. au devenit continue. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . atacuri ce au continuat veri în ir. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ.1. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol.peninsula Kyzikos.1. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . în imediat apropiere de Constantinopol. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. Cu toate acestea. i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. domnia sa fiind dominat de r zboaie. iar resturile ei scufundate de o furtun . i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. 29 . cu ora ul Smyrna (672). arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . o baz sigur de opera ii. fiul i succesorul lui Constans II. jefuind sistematic peninsula. la Constantinopol. dar mai ales la Syracuza. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. fiind atacat în apropierea capitalei. Exarhul Ravennei. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . inven ie a sirianului Kallinikos.au fost nimicite de bizantini. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur .3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). mai ales în Cartagina. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). În acest fel 4. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului.

Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . 50 de sclavi i 50 de cai de ras . În vreme ce în secolul VI. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. dup ce i împ ratul se îmboln vise. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . astfel statul bulgar era recunoscut de jure. în frunte cu Asparuch. Dup moartea lui Kubrat. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia.promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). Bulgarii. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). astfel c împ ratul a dispus. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. acostând în nordul gurilor fluviului. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. devenit prin botez Mihail. F r nici un rezultat. cea r s ritean . s-au îndreptat spre apus. pl tind i tribut. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. Dup cre tinarea for at . Înfrânt în fapt de bulgari. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). din 678. sub hanul Boris (852-889). Protobulgarii erau o popula ie de neam türc.Uniunea celor apte triburi . Pentru câteva secole. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. o parte dintre ei.f r prea mare consisten i unitate. ceva mai devreme. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). din partea cea mai vulnerabil . înrudit cu hunii i avarii. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. convocarea celui 30 . La Dun rea de Jos. ducând tratative cu biserica roman . Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. armata bizantin a trebuit s se retrag . prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. sub conducerea hanului Kubrat. Victoria Bizan ului asupra arabilor. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr .

Dorind s guverneze singur. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. acesta devenind astfel coîmp rat. 705-711). dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. stabil pe termen lung. un sclav i un cal. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. a dispus s le fie t iat nasul (681). dup pilda bunicului s u. în ciuda r zboaielor ulterioare. Dup ce le-a retras titlurile . în plan politic i bisericesc. care înc era în via . proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. La fel ca tat l s u. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. Treimi. Pyrrhos. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . 31 . avea îns înclina ii despotice. patriarhul Antiohiei.de i senatul i armata erau împotriv . A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . Paul i Petru. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. Abd al-Malik. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. invocând guvernarea dup modelul Sf. Heraclius i Tiberius. Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. În 688. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). au fost spânzura i. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . papa Honoriu I i Macarie. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695.

Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). pe plan intern. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. Anatolikon. împ ratul. ea constituind fundamentul economic al themelor. Haldon. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . atât din Balcani. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. Nu este sigur c legea agrar . pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). oscilau în rela iile cu Bizan ul. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. în acord cu califii. 1997. a c rei origine nu a fost clarificat . Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. Cel mai probabil îns . Posibil ca aceast them . poate i Samos. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. În general îns . o categorie de 2 John F. Iustinian II a creat. Slavii în nemul umirea lor. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. ca i armenii. mai ales în thema Opsikion. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. a ez ri de akritai. care doreau s scape de povara revoltelor acestora. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. furios. în contextul ascensiunii musulmane. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. Byzantium in the Seventh Century. cât i din Asia Mic . care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. înclinând s se supun arabilor. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. a cor bierilor .Pentru a îmbun t i situa ia etnic . 32 . Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. Cambridge. Pentru a ap ra zonele de grani . Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. un politician mult mai capabil. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. asediind capitala imperiului. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. Noul împ rat. retr gându-se ca monah la Efes. va curma orientarea monothelist . În fa a pericolului arab. pentru a distruge flota musulman . În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. originar din nordul Siriei. au f cut incursiuni de prad în Tracia. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. De i r scoala fusese început de armat . Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. strategul themei anatoliene. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. cu a c rui fiic s-a c s torit. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . protoasecretisul Artemios. fiind depus i înlocuit. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . strategul themei Armeniakon. în 715.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei.1. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. împreun cu fiul s u. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. Bulgarii. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. retr gându-se la Salonic. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. El a fost un adept al ereziei monothelite. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . l-au detronat i orbit. aliat cu Artabasdos. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). din thema Opsikion.4. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I.

care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. c reia. 4. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. în contextul luptelor împotriva arabilor. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. accentuând cultul crucii. Criza se anun ase de mult vreme. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. a sf râma ). Ra iunile politice i strategice. Biserica armean . dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. 37 .1. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. klaein. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. Iconoclasmul (gr. Episcopii iconocla ti . Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX.. de c tre scriitorii ortodoc i. fiind încoronat la Hagia Sophia. nefiind oficial ostil imaginilor. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). imagine .Constantinopol. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . le venera nu dup obiceiul grecilor. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . implicit de popula ia din Asia Mic . este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. eikon.

inclusiv describilitatea. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. care a r spuns: eu sunt basileu i. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . Inseparabil de tradi ia liturgic . aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). ca om. totodat . Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. imaginile lui Hristos. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. de origine sirian . Teologii ortodoc i. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. Dalma ia. dar atunci când Hristos a devenit om. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. pe de alt parte. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. doctrina întrup rii. Mai mult. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. Ioan Damaschinul. asemuindu-le idolilor. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. În consecin . Aceast func ie central a imaginilor religioase. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. Conform opiniei iconodulilor. a icoanelor. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. Eparhiile Romei din Grecia. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. Respingerea imaginilor/ icoanelor. a ap r torilor imaginilor.

ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. Leon. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . Planul musulman din 39 .4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). imperiul se afla în pragul ruinei. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. cât i în cea secular . În consecin .1. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. În afara aspectelor teologice. 4. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . Iustinian II i Philippicos. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. Dintre ei. în 787. a început negocierile cu bulgarii. care a comandat trupele bizantine. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . iar Amorium. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. Pentru a câ tiga timp. patru au pierit executa i Leontius. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . Tiberius III. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. un altul a murit dup ce a fost orbit . pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). iar un altul Theodosios III c lug rit. În ciuda succesului în sfera teologic . a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. noul calif de la Damasc. Atât introducerea politicii iconoclaste. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman.Anastasie II.biserica). La începutul verii. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale.

a principalului drum spre Caucaz. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. cu fiica hanului (733) . miliaresion. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic .717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. flota arab a început blocada pe mare. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. Paralel cu zidurile lui Theodosius. au trecut de partea bizantinilor. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. flota arab în retragere fiind incendiat . Muslamah.va avea drept rezultat. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. În prim var . Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. îns în tab ra arab a început foametea. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. pentru a aproviziona trupele asediatoare. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . iar partizanii s i aspru pedepsi i. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. care ie ise din uz. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. i înt riri de trupe de uscat. fiul lui Leon III. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. La începutul lui septembrie.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. Majoritatea solda ilor trimi i de calif. i astfel s -l captureze pe Anastasie. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. Fostul împ rat a fost executat. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend.

victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. o them la fel de mare. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. o nou codificare a dreptului bizantin. Themele din Asia Mic au fost restructurate. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. în 732. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. Avortul a fost scos în afara legii. Ecloga a avut ulterior o proast faim . inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . denumire dat dup colonizarea tracilor în zon .anume prin mutilare (t ierea nasului. În Opsikion. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. orbirea). au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . iar sodomia era pedepsit cu moartea. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. codicelor i novelelor lui Iustinian. În 726 public un nou cod de legi. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. Thema Anatolikon a fost divizat . Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. digestelor. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos.r sunet. mâinilor. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia.raportate la secolul VIII . 41 . interese promovate de împ ra ii isaurieni. cu centrul la Efes. dup cum. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. fiind redactat în limba greac . Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . Ecloga (selec ie). Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton.

astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. strategul themei Thrakesion. de unde a adunat o tiri. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). refugiat în Amorium. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. care de fapt fusese asasinat. se sim ea i el îndrept it la tron. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ).i p streze func ia. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III.4. A guvernat ini ial pu in. Artabasdos. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. Nikephor. Ajuns în Bithynia. singurul împ rat care a murit în patul s u.1. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. a pornit spre Opsikion. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. în schimb patriarhului Anastasios. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. n d jduind s . Artabasdos. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. fie pe Artabasdos. Constantin. 42 . a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . îns i-a redat stabilitatea. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. ginerele lui Leon III. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. Constantin V i-a îng duit s . Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). fiind de la Constans II. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. a ocupat capitala. În prim vara anului 743. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor.

înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. imperiul putând începe ofensiva. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. În 746 Constantin. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. inut în palatul imperial din Hiereia. a pornit ofensiva. profitând de r zmeri ele din califatul arab. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). a hot rât nimicirea icoanelor. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. dar i de o grav criz intern . care durase mai mult de doi ani. în imediata vecin tate a bulgarilor. dup ce a divizat thema Opsikion. Prin cele ase tagmata. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. folosind regimentele create de el (tagmata). pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. unde ocup Germaniceea. 43 . R zboiul civil. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. Conciliul de la Constantinopol din 754. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. În r s rit. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . Pa aceast baz împ ratul atac Siria. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul.

prin iconoclasmul s u impus for at. chiar prin teroare. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . la lombarzi. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. Prin crearea de tagmata. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. fapt v dit în 774. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). a mân stirilor în Imperiu. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. a ob inut succese în Thracia. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. reprezentantul aristocra iei protobulgare. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). dar nu a ini iat nici o ac iune militar . În vara anului 775. prin pruden a 44 . în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). în thema Opsikion.1. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. Totu i. 4. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . Doar Vene ia i câteva insule. ani în ir. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. la franci i papalitate.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. Cu toate acestea. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. a l sat o armat mai puternic . Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. dar a l sat o crunt controvers teologic . Constantin a trimis ambasadori. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. în încercarea de a recupera Ravenna. a dus în final la pierderea Italiei. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit.

Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. a ap rut o nou ramur radical cre tin . de Irina. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . fiul Constantin fiind minor. Conciliul. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. Tarasios. dup alte p reri din cauza tuberculozei. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . se baza pe func ionarii iconoduli. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii.2. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. Irina. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i.i modera ia sa. noul patriarh. Leon IV moare otr vit. a fost convocat în Biserica Sf. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . armatei i al constantinopolitanilor. ei fiind exila i la Chersones. se pare. originar din Atena iconodul . o împ r teas cu voin de fier. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. În schimb. Lipsindu. Dup câteva luni. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. logothet al po tei i consilier i pe preo i. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. având prezen de spirit. pe eunuci. Irina. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. protoasecretis-al Irinei. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. reconvocat în 787. pe lâng biserica oficial . 4. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. reprezentat mai ales de monahi. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . având în acest sens acordul senatului.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. în care cuplul imperial nu mai era viabil. 45 . un politician chibzuit i slugarnic. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). Conciliul. Irina. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste.

împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. ruinând finan ele statului.i d duse acordul pentru divor . S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. Doi ani mai târziu. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. în 46 .Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. exilat în Sicilia. Theodota. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. cump ra i cu promisiuni de putere. divor instigat tot de c tre mama sa . adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. La câ iva ani. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). s tul de presiunile adep ilor mamei sale. aleas pentru el de Irina. împ ratul moare. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. pe atât de incapabil în planul politicii interne. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. Prin asocierea mamei sale la domnie. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. silit s abdice. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. Irina a fost pe cât de ambi ioas . mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. ponegrit de istoriografia oficial . Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . Ea a f cut concesii financiare bisericii. Solda ii loiali Irinei. în timp ce Constantin a devenit coregent. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). Nikephoros. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. fratele lui Leon IV. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. Ca urmare a expedi iei din 783. purtând titlul de basileus. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. cât i al iconocla tilor din imperiu. Irina nu a consim it s renun e la putere.i discredita fiul. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. s rb torind 40 de zile cu mare fast. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota.

mai apoi în Lesbos. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. ad ugând la acestea înc 8. Starea statului bizantin era ubred . cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. 4. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 .urma p cii încheiate. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . Dinspre nord amenin area bulgar . care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. exilând-o pe insula Prinkipos. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. Împ ratul Nikephoros. ca fost logothetes tou genikou. devenind format coîmp rat cu Irina. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. unde a murit un an mai târziu.2.

Thessalonik i Dyrrachion. Adrianopol. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . f r aceste m suri. Ortodoxia sa era suspect . împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. Makedonia. pe lâng cele existente . Din 805. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. acuzându-l i de patima pederastiei. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. Un bun teolog i istoric. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon .Thrakia i Hellas. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). inclusiv a zonelor maritime. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. cum le-a numit istoricul Theophanes. f r a l sa impresia c impune noi taxe. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic .cau iunea mutual .mân stiri i biserici. Istriei i Dalma iei. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . 48 . exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. atâta vreme era probabil de provenien arab . ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. a fost necesar . Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). C m t ria a devenit monopol de stat. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi.

fiul lui Nikephoros. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. R mâne în c o enigm .Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. În defileurile Balcanilor. Începând cu Mihail I Rangabe. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. îng duitor cu to i. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. Iconocla ii. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. inclusiv curtea hanului Krum. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. în octombrie 811. în 49 . Mai mult decât catastrofa militar . împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . Din tigva împ ratului. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. cumnatul lui Staurakios. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. a fost proclamat împ rat de c tre armat . reintegrând-o sistemului defensiv. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. i el r nit în lupt . Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. În prim vara anului 809 Krum. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. Staurakios. atac i cucere te Serdica. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. au fost din nou supu i persecu iilor. a distrus ora ul Pliska. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului.instalat de curând pe tronul din Pliska. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. secta se r spândise în Asia Mic . distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor.

A învins punctul de vedere al lui Theodor. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. Cum Imperiul refuz . Fiul s u cel mare.i impun voin a în Occident. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. a p truns în Constantinopol f r rezisten . într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. Leon Armeanul. au fost scopi i. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. strategul Leon. dar i materiale necesare focului grecesc.3 Reac ia iconoclast . Theophylact. unde moare în 845. care în 811 fusese declarat coîmp rat. Disensiuni Theophilos Leon V. Mihail II. originar din Anatolikon. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. Leon III i Constantin al V-lea.2. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. În aceste momente nu numai împ ratul. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). iar aceasta înf ptuit . 4. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813).emiratul de Melitene. Mihail. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). continuând linia politic început de modelele sale. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. retr gându-se pe insula Prote. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. i fratele acestuia. dar nu a fost un bigot. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. Leon. Dup ce a recucerit Mesembria. în apropiere de Adrianopol.

ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. dar a aflat curând c armata sa nu. Omurtag. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. reu ind s scape.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. acesta schimbându. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. Sembat. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813.i numele în Constantin. Cu fiul i succesorul acestuia. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. a intrat în Adrianopol. iar Toma. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. Leon a înt rit în grab fortifica iile. De Cr ciun. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. regele hunilor. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Înv atul Ioan 51 . a devenit general al federa ilor. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva.a vener rii icoanelor. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. fiul mai mare al lui Leon. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. Leon a sporit influen a adep ilor s i. unde criza intern izbucnise. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. i deopotriv impunerea iconoclasmului. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. este declarat coîmp rat.

Sophia. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. la rug min ile împ r tesei Theodosia. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. un bun militar. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. din ra iuni politice. împreun cu fiul s u. inteligent. patriarhul Nikephoros s-a opus. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. a fost 52 . de i doctrina statului r mânea una iconoclast . Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). La vestea acestor inten ii. Thoma Slavul. iar bogata m n stire Stoudios. dar i prin duritatea instaurat la curte. a fost trecut în proprietatea imperial . titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. i punându-se. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V.Grammatikos. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. respingând-le astfel pe cele din 787. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. un curtean devotat împ ratului. pe o pozi ie iconodul . cea mai important din Constantinopol. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. Astfel. general al federa ilor din Asia Mic . în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. i fost tovar de arme al împ ratului. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). Prin persecu iile aduse iconodulilor. conduc torul mi c rii iconoclaste. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. amânare care i-a fost fatal împ ratului. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. în Sfânta Sofia. silit s capituleze. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. în fa a altarului din Sf. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). inclusiv la abatele Theodor Studitul. zis Slavul. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. dar altminteri grosolan i incult.

Theophilos a reu it. exploatând disensiunile din tab ra arab . în r s rit i în Sicilia. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. în 841. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. coîmp rat din 822. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. distrugând Sozopetra. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. patria lui Theophilos. înaintând spre Mesopotamia. a ocupat Ankyra i Amorion. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. Cu toate acestea. 53 . Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil.schingiuit i executat. În 838. fiind educat de Ioan Grammatikos. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. cea mai important fort rea din Anatolikon. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. precum i un bun cunosc tor al teologiei. pentru a se r zbuna. Theophilos (829-842). Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. Theodora. Împ ratul a fost poet i imnolog. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. Cu toate acestea. urma ul lui Mamun. cu ajutorul maurilor spanioli. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. Theophilos a fost auster i drept. Califul. În iulie 838. a poruncit incendierea cor biei. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia.

dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. Bardas. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. magistrul Sergios Niketiates. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. dar mai ales logothetul dromului Theokistos. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. De i cei mai mul i erau din r s rit. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. apoi i politic . ci domnia nelini tit a ultimului amorian. se pare un unchi al Theodorei. Theophilos las în urma sa un fiu minor. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. Începuse o nou perioad . Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. a deschis noua epoc .3.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. 4. Mihail al III-lea. Photios. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. Bardas i Petronas.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. mai întâi de ascensiune cultural . În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Nu dinastia amorian . favoritul ei.

dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). devenind singurul sfetnic al Theodorei. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. 55 . flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. Bardanes. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. pân ce studi ii au fost excomunica i. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. Cultul.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. Sprijini i de patriarhul Methodios. în ciuda unor insuccese de pân atunci. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. dup dou veacuri de defensiv . la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. mul i fiind extermina i. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. Disputa s-a înte it mereu. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. În 853. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea.

din nemul umire. acesta primind din 862 titlul de cesar. În imperiu s-au format dou partide. Petronas. 56 . dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. apelând mereu. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . considerat un al doilea Nero. adesea necuviincioase. când tân rul Mihail al III-lea. la Roma. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. f r a fi devenit un mare împ rat. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. predate în limba greac . Constantinopolul. oricum. unde se studiau cele apte arte liberale. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. fiind perceput ca un desfrânat. În ciuda unei purt ri compromi toare. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. Bardas a ac ionat în for . Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. victim a diverselor influen e de la curte. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. al politicii de la curte era Bardas. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. ajuns la majorat. Patriarhul Ignatios. el a fost totu i un dinast talentat. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. cealalt în favoarea lui Ignatios. Theodora a fost for at s renun e la regen .Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. una în favoarea lui Photios. fiind înconjurat. fiind înc lcate normele de însc unare (858). a fost îns i vehement criticat de preo i. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. strategul themei Opsikion. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. S-a interesat întotdeauna de armat . se ocupa de chestiunile militare. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . Conduc torul real al statului. dup cum un alt unchi al basileului. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). A urmat o perioad agitat . un veritabil ascet. el fiind influen at de unchiul s u Bardas.

Pe scaunul Sf. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. dup retragerea ru ilor. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . Petru se afla un pap capabil. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. refuzând s -l recunoasc pe Photios. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Ini ial. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. De la numele 57 . urmând s traduc Biblia în limba slav . ca i de o apropiere franco-bulgar . Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). fratele lui Bardas. Trecând la ofensiv în Asia Mic . Motivul corespundea realit ii. El a luat partea lui Ignatios. în persoana lui Nicolae I. în Asia Mic . în 863. Solu ia a v zut-o Bizan ul. Dup secole de r zboaie defensive. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . ea devenind de acum. de fapt în dialectul macedo-slav. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. El a trimis deciziile sale sinodale papei. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . strategul Petronas. în cre tinarea atacatorilor. ofensiva bizantin a fost mai prudent . Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. din Salonic. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. au fost misionarii trimi i în Moravia. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. dorind s evite influen a clerului franc. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. Chiril i Metodiu. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. bicefal . flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. începând cu 863. derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. cunoscut cu numele de glagolitic. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Respingând un atac al lui Omar. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. în fapt.

viitorul împ rat. vrând s ob in o biseric independent . La botezul s u a participat basileul bizantin. misiunea a fost finalizat de franci. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. Procedând invers decât moravienii. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. în Marea Neagr . Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei .acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. Vasile. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. Spre bucuria lui papei Nicolae I. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. În Moravia. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. Mihail al III-lea se aliase. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. atacând mai ales dogma occidental filioque. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. declarându-l asociat la 58 . În schimb. îns . fie de la franci. În urma activit ii lui Clement i Naum. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . spre nenorocirea sa. de c tre români i ru i. veni i din Moravia Mare. cu Vasile Macedoneanul. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. primind func ia de parakimomen. a întors spatele Bizan ului. Împ ratul a scris papei. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . care era de condi ie modest .s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . bulgarii au cerut misionari de la franci. Cu aceasta. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul.a flotei. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. fie din Roma. bizantinii fiind prea departe. dar i în fa a presiunii militare . În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. principele bulgar acceptând numele de Mihail. asasinându-l cu acordul imperial. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. numele împ ratului. de unde avea s fie preluat i de sârbi.

ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu.domnie. fa de patriarhia de la Constantinopol. 4. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . împ ratul din Apus. când a fost excomunicat Photios. în prezen a lega ilor papali. Motivul a fost în primul rând unul politic. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. Photios. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. fosta amant a lui Mihail al III-lea.3. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea.i statutul de mare putere european . Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . În anul urm tor. Adrian II. Imperiul redobândindu. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. prin delega ii ei. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). 59 . devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. Ludovic II. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. care va prelua tronul imperial. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. La încheierea conciliului din 869/870. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei.

Leon. iar în 879. La moartea lui Vasile I. Ca bun orator i scriitor. poart supranumele de cel 60 . împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . pe cel de-al treilea fiu. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. un iubitor al luxului. sîrbii. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. un despot arbitrar. dar blând. inspirat din Eclog i Prokeiron. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. capitala statului. dup moartea prematur a lui Constantin. pe tronul imperial va urca fiul s u. ori poate al lui Mihail al III-lea. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. Alexandru. va deveni din 893 patriarh. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. de i Moravia a r mas supus Romei. fiind asediat i distrus . în timpul lui Mihail II (820-829). Leon al VI-lea În eleptul (886-913). În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). exact un an mai târziu pe al doilea fiu. Fratele mai tân r. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. În 872. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. Tephrike. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . Alexandru. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. În plan juridic. Stephanos. Pentru a p stra tronul în familia sa. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor.

pierzându. Opera sa const în oracole poetice. judec tor suprem în stat. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. Un al doilea patriarh. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. Titlurile cele mai importante în imperiu. Zoe. va fi i el înl turat prin ordin imperial. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Func ii deosebite aveau eunucii. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. aliatul lui Vasile. Important era func ia de eparh. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. De importan deosebit a fost opera sa legislativ .i atribu iile avute în secolele anterioare. c ruia i-a fost discipol. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . conduc tor al administra iei imperiale. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. Împ ratul devine singura putere legislativ .În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. dup basileu. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. nobilissimos i kuropalat. imnuri i un tratat de tactic militar . Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. La preluarea tronului. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. Tezaurul era administrat de un chartularios. acesta reglementând via a capitalei. incluzând i pasaje din Prokeiron. Nicolae Misticul. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. erau cele de cezar. Prin novelele sale. Senatul are doar o aparent importan . cea de basileopator.

Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. trecând Dun rea. Concomitent. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon.de func ii. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . s primeasc dona ii. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. bun oar în cea de strateg. au provocat arului bulgar mari pierderi. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. iar pentru a evita concuren a. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. amenin ând Constantinopolul. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. arul. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. a invadat Tracia i Macedonia. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Dup o perioad de pace. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. În plus. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Neavând suficiente trupe în Europa. Înainte vreme. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. f r o aprobare imperial expres . Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). ad ugându-se noi func ii. arul a 62 . În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie.

ungurii. Leon s-a 63 . care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. Astfel. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. În 902 ei au cucerit Taormina. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. Armenia era expus raidurilor arabe. În r s rit. Deasemeni. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. La Adana. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. dar i ru ilor. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. Constantin Porphyrogenetul. fiind ridicat la rangul de august . care ajungeau pân în Cilicia. reluând r zboiul cu Bizan ul. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Ini ial. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. dup moartea cele de-a treia so ii. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. În vest. Simeon i-a respins pe unguri. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. botezat doar cu trei zile înainte. Oleg. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896).

dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. murind în iunie 913. cu mare efort. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . fiind asigurat . Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . dar Alexandru. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . Nicolae Misticul. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. îndep rtând sfetnicii lui Leon. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. care î i consolidase puterea. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. ci chiar coroana imperial . i-a adus în preajm oamenii s i. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. continuitatea dinastiei macedonene. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. a început r zboiul cu bulgarii. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. principalul regent. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. Implicit. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. A închis-o pe Zoe la mân stire i. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani.3. În condi iile frac ion rii puterii politice. 4. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. La moartea sa.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

scoaterea ochilor. a eunucilor sau armatei. În Bizan . astfel c 68 . atac respins cu ajutorul focului grecesc. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. demonstrându. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. înjunghia i. ori coîmp ra i. se decima ea îns i. t ierea nasului sau a mâinilor. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. permi ând ulterior. 3 au pierit de foame. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. fie ca împ ra i. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. Dup înfrângerea ru ilor. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. 12 for a i s abdice. Este perioada când Bizan ul. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. amenin imperiul la Dun re. În 944 un nou atac rusesc. în frunte cu marele cneaz Igor. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. tefan i Constantin (944). unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. sugruma i. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. 12 au murit în m n stire sau exil. 34 au murit în patul lor. 18 au fost mutila i prin castrare. de strad sau militare i 65 de detron ri. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. Astfel. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. spânzura i. 20 au fost otr vi i. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu.sudul Armeniei i va asedia Edessa. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos.i întreaga for .

ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. în 813. aceast maladiei a purpurei . Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. Leon V n scut în Armenia. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. oricine putea fi îndrept it la guvernare. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. din care patru împ ra i au murit violent. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. tras în eap . de i nu a existat un fiu care s succead la tron. Iustinian. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . oricare centurion. ars de viu. dup cum s-a putut deja observa.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. Leon I fusese m celar. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . ci întreaga familie.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge.i dezv lui complicii. Romanos folosise acela i procedeu. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . uzurpatorul lui Leon V. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. nepotul s u. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. ambele încheindu-se cu câte un regicid. Dinastia isaurian a dat patru domnii. Mai rar era tuns i c lug rit.fiul lui Mihail Rangabe. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. doar nepo i. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . cea frigian trei. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. iar Romoanos Lecapenos. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. Mihail II. gineri sau copii adopta i. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . Cel culpabil era supus torturii pentru a. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . tocmai pentru a descuraja asasinii.

Era iscusit în matematici. ambii viitori împ ra i. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. ci excelen ii s i generali. duse f r angajament deosebit. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. i restul lumii. general. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. luând numele so iei împ ratului. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. 70 . a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . exila i i apoi uci i. Constantin a fost un împ rat-c rturar. ci un abil administrator al statului. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . botezat cu pu in vreme mai înainte. orice mijloc era binevenit. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. arhitectur . De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. aurul. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . Despre theme. împ ratul legitim. trupele bizantine. a preluat astfel personal i efectiv puterea. Elena. Chiar marea cneaghin a Kievului. armele sau în el ciunea. sculptur . Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. Olga. cu suveranii Orientului i Occidentului. reu ind s recucereasc Adana.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . Despre ceremonii. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. astronomie. evident cel bizantin. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. În plan extern. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . cu audien e pentru solii str ini. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. Luptele. continuau în sudul Italiei. Constantin. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . pictur i muzic . Despre administrarea imperiului). guvernator al provinciilor. administrator. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani.

În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . Cu toate acestea. mare drongar i parakimomenos 71 . fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. Istoriografia bizantin .c zând de pe cal. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. care are un apetit nes ios pentru intrigi. Bringas. în locul lui Theophilaktos. 4. a urcat ierarhia de la curte. a preluat comanda suprem a armatei. Bardas Phokas. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. curmale i smochine). Dup înl turarea Lekapenilor. nora împ ratului. fiica unui cârciumar din Constantinopol. apoi în 947 când tefan. femei destr b late. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. urzind intrigi împotriva împ ratului. Constantin a continuat politica acestuia.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. o acuz pe Theophano. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. sistemul themelor intrase de acum în declin. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. un politician talentat i experimentat. La fel ca mul i dintre predecesorii s i.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. el preferând s . de i ar fi avut suficiente motive.3. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. c reia îi era pe deplin supus. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. împ r teas sub numele de Theophano. care murise . Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. devenind logothet al tezaurului. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. La conducerea bisericii. c l-ar fi otr vit.

De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. de origine armean . Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . O excep ie a fost împ ratul Vasile I. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. i ea.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. probabil otr vit din ordinul so iei sale. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. ca r splat pentru meritele sale. i aici. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. strategul-autocrator al Asiei. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). care pusese la cale înl turarea marelui strateg. bizantinii au cucerit ora dup ora . conduse de generali de excep ie. Cu aceasta. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. În vara anului 960. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. un politician abil i cu o râvn f r egal. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . în timpul s u aceasta 72 . Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . continu seria marilor victorii. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. fiind mai degrab un ascet. A fost practic o lovitur de stat.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. Pe plan extern. armatele bizantine. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. Politica fiscal dur a provocat. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. a teritoriilor cucerite în r s rit. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. func ie rezervat eunucilor. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. împotrivindu-se liberei ini iative. Aleppo. nemul umiri în imperiu.

erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. care la scurt timp au avut un succes impresionant. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. încercând chiar s le m reasc . enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea.i pozi ia economic . cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. apelând la argumente teologice i morale. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. în loc de patru. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii.înt rindu. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. o alt parte. cei boga i pe cei boga i. 73 . lucru d un tor statului. Principiile. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . Cu sarcasm. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. cum încercase i Romanos Lekapenos. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. De acum. În schimb. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. În acest mod. continuat de cei doi urma i ai s i. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. cu Aleppo. Anexat a fost deopotriv Cilicia. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv.

atr gându. Bulgaria. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. s-a instalat la Preslav.i prin m surile sale i du m nia clerului. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. Dup trei ani de foamete. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur.Între timp. Înainte de încoronarea sa. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. condus de episcopul Liutprand din Cremona. Boris al II-lea. sl bit de lupte interne. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. neglijat de împ rat. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). a fost o victim u oar pentru ru i. Theophano. au primit drept plat biciuirea. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. f cuse destule concesii bulgarilor. capitala aratului. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. În vara lui 968. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. Cei doi urmau s se c s toreasc . Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . de 74 . a luat drumul Constantinopolului. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. o solie. Din cauza politicii fiscale. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). În 968. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano.

dorea s . Theophano. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit.i extind st pânirea înspre Asia Mic .i legitimeze calitatea de împ rat. asaltând în anul 971 Antiohia. apropiindu-se de Ierusalim. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. Luând de so ie pe Theodora. în aprilie 971. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. În toate ora ele cucerite (Nazareth. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. De i asasin i uzurpator. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. În iulie 971. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. a înconjurat cetatea. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . Accra. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. Theophano. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. Sviatoslav capituleaz . Bizan ul abia supusese emiratul Alep. a fost exilat pe insula Prote. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . luând cu asalt capitala bulgar . reu ind s ocupe Siria i Palestina. mama lui Vasile al II-lea. fiul nelegitim al lui Romanos I. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . Astfel. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam .Cr ciun în 969. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. Ioan I Tzimiskes. bizantinii intrând în Mesopotamia. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. 75 . Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei.

dar chiar i antipatia împ ratului. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. Vasile. de o energie debordant . Abia în 985.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. parakimomen. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. a putut doar cu greu s se impun . urma ul legitim al dinastiei macedonene. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. hot rât i realist. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. înalt func ionar de la curte. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). care a fost exilat. fratele s u în vârst de 16 ani. nu a ar tat nici atunci. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . dup ase ani de succese militare. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). Vasile. 4. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. avea 18 ani. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). iar averea sa confiscat . fiul lui Romanos al II-lea.3. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. Phokas îns . în vreme ce Constantin. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 .

în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. În aceast situa ie critic . petrecut ceva mai târziu. dac d m crezare cronicarilor bizantini. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. bazileul a strâns fabuloase bog ii. care. . Skleros. Împ ratul. ace tia fiind sili i s le restituie. îndeosebi a mân stirilor. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. Vladimir Sviatoslavici. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. comori adunate de la arabi. . în schimbul trimiterii drujinei sale. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . chefuia în v zul tuturor. ori de la r zvr ti i.intern . dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. în special puternicei familii Phokas. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). din clipa în care Skleros. Restabile te allelengyon. timp de mai multe veacuri. În timpul domniei sale. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. sora împ ratului. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . apoi Phokas. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. amenin ându-l din dou p r i deodat . Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. De acum înainte. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. alt dat . iberi i de la bulgari. Cre tinarea Rusiei.

s se opreasc cam cum vorbesc ranii. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. fiul prin esei Theophano. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. f r s stea pe gânduri. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. cel mai important ora din regiune.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. nici cu vorbe alese. pe care l-a redus la minimum. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. purtând haine obi nuite atât la curte. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . cât i în public. nici pe podoabe ori ve minte. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. Nu vorbea repede. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. ci dimpotriv . Vasile II a jurat s se r zbune. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. Vasile. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. p trunzând pân în Moreea. Vasile II a dispus retragerea. iar Chersonesul restituit. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. Nu punea pre pe ceremonial. când i când.ad posti. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. Împ ratul Otto III. o nou forma iune statul bulgar apusean . În pofida inteligen ei sale. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. nu oamenii cu carte. luându-l prizonier pe arul Romanos. îi pl cea s trunchieze vorba. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. r mânând holtei pân la moartea sa. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i.

Theodora. murind dup dou zile. cu centrul la Ohrida. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). Zoe îns . cel mai bogat cleric al apusului.i cap t zilelor prin otr vire. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. Armata bizantin num ra peste 40. Vene ienii. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. Sirmium pe Dun rea mijlocie. de altfel nu s-a c s torit niciodat . cei peste 14. Sirmium (1018). cea mai mare dintre nepoatele sale. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. Teritoriile statului bulgar. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. Arnulf. punându. cu centru la Silistra. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. ciupit de v rsat. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit.000 de lupt tori. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. teritoriul dintre Dun re i Balcani. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. începând cu acest an. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Eudokia. Dalma ia la Adriatic . În lupte sângeroase.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). la rândul lor. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. cea mai tân r .Porphyrogetent . Abia acum. taxele au fost 79 . Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. oricum dorea s se retrag la mân stire. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. cea mijlocie.

urma ii s i. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. Vasile II a preg tit. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . drumul dec derii Imperiului. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. ace tia p strându. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei.men inute la cuantumuri rezonabile. conduc torii locali au fost men inu i. În doar în 46 de ani. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. împ ratul murind în decembrie 1025. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . dar i latinofone.4. neglijând armata. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . au reu it s z d rniceasc ordinea 80 .i într-o anumit m sur autonomia. f r s vrea. Murind f r urma i.au fost întrerupte. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . Acum. 4. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. Sârbii. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. în vremea lui Vasile II.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie.

chemând adesea în ajutor pe barbari. aristocra ia anatolian . Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . Imperiul. dinastia macedonean se stingea. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . Cei mai valoro i generali. Schimb rile frecvente la tron. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). au fost destitui i. ei tr dând adesea.stabilit de el. amator de cai. sora Zoei. Spondylos i Simeon. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. Eustathios. în vreme ce împ ratul. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . au marcat aceast perioad nefast . Din nenorocire 81 . Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. de teama uzurp rii. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. datorit politicii sale fiscale. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. vân toare i circ. întemeietorul unei noi dinastii (1081). care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. În aceast situa ie militar dezastruoas . Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. împotriva c ruia. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. În 1056. se temea s . de stratio i bine înarma i. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. fratele lui Vasile al II-lea. disciplina i. care a reac ionat cu o lovitur de stat. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. la moartea împ r tesei Theodora. chipe .i asume responsabilitatea guvern rii. lipsit de orice moralitate. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. înzestra i cu cai buni. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII.

fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia .i g seasc sc parea în Antiohia. sim indu.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). percepute odinioar de la rani. Revocarea allelengyon-ului. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. m sur ce mic oreaz veniturile statului. care de mult vreme îi era amant. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. având în grij azilurile imperiului). una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). pe via . s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. sub amenin area cu orbirea. uneori chiar i ereditar. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. înfrânt în cele din urm de împ rat. devenind al doilea so al s u.pentru ei. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. marile latifundii s-au ref cut rapid. aproape 60 de ani. Zoe. La o vârst destul de înaintat . plictisit de so ul s u care o neglija. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. 82 . astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta.i sfâr itul aproape. Zoe. deoarece impozitele. fiind obligat de împ rat. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . La cei 56 de ani ai ei. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. În 1030. murind la scurt timp. Cu toate acestea.

care a reu it astfel s . o recheam pe Zoe. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. i au fost orbi i. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). Seme indu-se peste m sur . Zoe. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. 83 . La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . rechemat din exil. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. Mihail V a fost depus de c tre senat. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . în pofida dezam girilor prin care trecuse. Constantin. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. anume cu Constantin bogat. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. unde încercaser s se ad posteasc . tot eunuc. nobil. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. Se în ela îns . astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. Fastul de la curte.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). Înfrico at c va fi ucis de mul ime. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. devine cel de-al treilea so al Zoei. F r sim politic. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). ajuns la apogeu. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. sora mai tân r a Zoei. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. Nu o suporta nici pe împ r teas . prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi.i p streze influen a la curte. nici pe mul i din familie. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. Zoe domnea acum în asociere Theodora. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital .

mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. generalii înl turându-l de la putere. aducând în prim plan motive legate de rit. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos.domnind autocratic . Cardinalul Humbert. autorul Chronografiei. care . Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. Astfel. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. eful delega iei papale. 84 . total opus prin caracter surorii sale. În ciuda interven iilor împ ratului. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . La 8 iunie 1057 armata. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . Zoe moare în 1050. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). la 1054. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. eful aparatului de stat. se ajunge la o excomunicare reciproc . a adar succesiunea la tron. nici m car cu patriarhul Kerullarios. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. de i patetic . se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. de unde i se trage supranumele. cu toate acestea prin intermediul ei. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. fost logothet al vistieriei strotiotice. Sf tuit de patriarh. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054).Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. în sinodul inut la Sfânta Sofia. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). în istoria statului bizantin r mânând o figur important . împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). ea d inuind înc . nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului.

ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. înainte de a se pronun a sentin a. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. s se poat desf ta. Oricum. în spe ale parecilor. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. contemporan cu evenimentele. 44). iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059).i chiverniseasc atât treburile ost e ti. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. i schisma celor dou Biserici. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. atr gând. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip .i d deau obolul la adunarea d rilor. puterea popoarelor vecine crescuse. Patriarhul a murit. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. Psellos. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. plin de furie. gr bit s . care nu. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . A fost a adar un împ rat harnic. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. A a stând lucrurile. pe una sortind-o pl cerilor. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare.i sec tuiasc visteriile ca s . i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. tic losule. dar i a Bisericii nu a întârziat. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII.i poat împlini propriile pofte. ap rând interesele ranilor. eu am s te dobor ).

000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. sim indu.i desemna succesorul.i sfâr itul aproape. inu i în frâu de Isaac. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. nu înainte de a. fratele fostului împ rat. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. care i-a folosit influen a în acest sens.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. împ r teasa Eudokia . a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. împin i la rândul lor de c tre uzi.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri.i prin 86 . ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. au n v lit în num r de 600. Cu s n tatea ubrezit . În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. agreat i de cronograful Mihail Psellos. Constantin al X-lea (1059-1067). dându. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. atr gându. 4. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare.4. cât i în r s rit. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. Constantin Noul bazileu. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. încât. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. Pecenegii i uzii. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . În tot acest timp.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067).

În plus dorea mâna unei 87 . iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . normanzi în vest. care. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . ceea ce a sc zut moralul solda ilor. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Dup câteva s pt mâni. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. trimis înspre Ahlat. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. precum i pecenegi i uzi în nord. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. Ortranto i Brindisi. ci doar predarea ora elor Manzikert. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). a fugit din calea selgiucizilor. trebuind s asigure arergarda. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. Edessa i Hieropolis. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. a ref cut în parte domeniul imperial. O parte a armatei bizantine. a p r sit câmpul de lupt . cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt .aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. fiind decis s distrug califatul fatimid. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. Antiohia. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. ajungând pân la Edessa.

Mai grav.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Asia Mic era i ea pierdut . ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. condus de Constantin Dukas. astfel c din acest moment. Romanos va încerca s . fiul lui Constantin X i al Eudokiei. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. iar extern un lan de dezastre. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. Bari. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. Mihail Psellos i Ioan Dukas. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. inclusiv Mihail Psellos. P r sit de to i. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. Ulterior. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre.000 de nomisme. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). care avea o mare influen . Acesta va încerca. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. încât la scurt timp împ ratul moare.i redobândeasc tronul. Partizanii familiei Dukas. devenit logothet. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. au preluat conducerea statului. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. 88 . menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. este înfrânt în mai multe lupte. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori .

4. a schimbat principiul de guvernare. a ierarhiei func iilor publice.4. i s -l aclame drept împ rat. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. din cauza foametei. o r scoal izbucnit în Constantinopol. În trecut acest sistem fusese în 89 . trimis cu trupe. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. Dinastia Comnenilor. în 1078. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. Ioan Dukas. Ca r splat pentru serviciile sale. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. Prin reforma radical a cursus honorum. Când Russel Balliol. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. În lipsa unei conduceri locale. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. În aceea i vreme. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076).În condi iile anarhiei instalate. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Suleiman va transforma Niceea. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile.

primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari.3. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. 4. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Alexios va restructura armata. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. existent anterior. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. Rangul de protosebastos. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat.4. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu.1 Invazia normand i peceneg . mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . aflate de acum sub control imperial. rol pe care Alexios i-l asum . acum baza o constituie pronoia. disciplinator al Bisericii. a revenit unui cumnat al împ ratului. pecenegi i turcopoli. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. De acum cezaropapismul este victorios. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. Alexios a m rit impozitele. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. care ei în i i î i vedeau 90 . Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte.

Au plecat în cete neorganizate. zdrobind flota normand . pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. inut în prezen a papei Urban al IIlea.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. Deja în 1095. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. pentru c nu aveau anse. emirul de Smyrna. spre Tessalonik. Între timp. 91 . 4. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. înfrân i de Alexios în 1094. Tzachas. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor .4. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . cucerind Dyrrhachion. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. Suleiman ocup Antiohia. De i au fost numero i. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. În schimbul ajutorului primit. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile.3. pe Rin. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. i în paralel înspre Epir i Macedonia. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. în conciliul de la Piacenza. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. Mitylene. Samos i Rhodos (1088-1089).amenin ate interesele în Adriatica. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. Pecenegii. alia i cu emirul. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. Pericolul peceneg fusese înl turat. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. originar din Amiens. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. f r ca Alexios s poat interveni. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol.

Bizan ul nu le-a acordat încredere. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. f r ca Bizan ul s se poat opune. Laordicea i Tripoli. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . prin tratative separate. bizantinii au ocupat. i abia apoi crucia ilor. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). ci l-a consolidat. Niceea. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). În iunie. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. urm torul obiectiv fiind Antiohia. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. El a creat aici un principat independent de Bizan . Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. Curând dup c derea Niceei. Bohemund.i atinge propriile scopuri. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. pe coastele Siriei. capitala turcilor anatolieni. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . În mai 1097. i. Împreun cu bizantinii. au atacat primul obiectiv major. La 1 iulie 1097. de i în 92 . de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. departe de Constantinopol. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. în timpul primei cruciade. Efes i Sardes. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. În mare.

Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . Ioan. Ana Comnena va scrie Alexiada. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . în 1126. fiul lui Alexios. care a tiut s ia decizii corecte. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. pierdute de crucia i. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. Retr gându-se la mân stire. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . Sultanatul Rum fusese silit s . o relatare a vie ii tat lui ei. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. cedate de tat l s u. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). La început. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. în asocia ie cu familia Dukas. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare.i men ine puterea s . au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 .i formeze propria fac iune fidel . Unele teritorii siriene.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului.

cu toate insignele imperiale. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. În lupta împotriva Ungariei. ea s-a încheiat îns brusc. imperiului. ocupând principatele latine Siria i Palestina. dup moartea lui Roger al II-lea. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. 4. i jupanul Rasciei. iar în 1155. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. Croa ia i Bosnia.1 Cruciada a II-a. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia.5. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. a trebuit s se supun în 1172. Tot atunci. au ocupat Apulia. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . normanzii au luat în st pânire insula Korfu. În Italia. Manuel fiind primit în Antiohia. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. Manuel I (1143-1180). Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. Manuel a reu it astfel s . În Orient. Bizan ul a reu it s . Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. Pân la mijlocul anilor 60. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. dup lupte acerbe.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Korinth i Theba. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. 4.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. tefan Nemanja. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. grecii au fost înfrân i în 1156.

Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. imperiul se afla. fiul lui Manuel. la moartea lui Manuel (1180). iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . un nepot al lui Manuel. armata bizantin este surprins i complet distrus . a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. a încercat 95 . R scoala ce a cuprins capitala. Dup Myriokephalon. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. Mo tenitorul tronului. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. care pe moment a cerut pace.din capital . condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. înl turând pu inele familii aflate în func ii. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. în vârst de 11 ani. În defileul Myriokephalon.cum erau numi i în bloc occidentalii . în defensiv i cu visteria sec tuit . Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. Vene ia î i înt rea pozi iile.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. împ rat. dup asasinarea lui Alexios. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. în calitate de regent . Alexios al II-lea (1180-1183). în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. în drum spre Ikonion. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. Dup 40 de ani de lupte.

4. a ocupat. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. cucerind Belgrad. fiu altei importante familii constantinopolitane. la rândul s u. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . nepot al lui Manuel I. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. supus unui jaf înfior tor.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. 96 . Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. Isaac Comnenul. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. Vene ia. Ni . credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. fiica regelui Béla al III-lea. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. al doilea mare ora al imperiului. ordinea în stat. i cu Vene ia. de fapt lin at de poporul r zvr tit. acordând favoruri i demnit i. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. Dup umilirea sa în public. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). În acest fel. în aceste momente dramatice. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. în urma unei revolte a popula iei capitalei. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. chiar prin teroare. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). i Sofia. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. Andronic I a fost ucis cu violen .s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. s restaureze. când normanzii se apropiau de Constantinopol. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. tolerând o via de lux i destr b lare la curte.5. insula Cipru (1184). 1203-1204).

fiul împ ratului detronat Isaac. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. Alexios Angelos. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. Dogele Vene iei. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. Acordul de 97 . exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097).doar temporar. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . allemanikon. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. Sârbii i-au extins st pânirea. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. dup înfrângerea de la Morava (1190). de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. Isaac II se va retrage la m n stire. Deja în anul 1186. Enrico Dandolo. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . în 1195. Petru i Asan. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. sufer mai multe înfrângeri. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. Bizan ul. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani.

astfel c Alexios III abandoneaz capitala. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. 5 5.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. În iulie 1203. Dup un asediu de patru zile. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). În aceste împrejur ri. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. iar tat l s u. Constantinopolul. în ajunul asedierii Constantinopolului. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. între inerea flotei pe timp de un an. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. capitala Imperiului. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. a murit la pu in vreme. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. ginerele lui Alexios al III-lea. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. din nou arestat. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. dup un scurt asediu al crucia ilor. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). Alexios i-a pierdut i tronul i via a. fugind la Adrianopol. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 .restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint.

Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine.Teritoriul Bizan ului. dogele Dandolo. în posesia lor aflându-se o serie de insule. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . Împ ratul Balduin de Flandra. care sperase c va fi ales împ rat. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. Artizanul împ r irii Romaniei. Nu în ultimul rând.cu privire la alegerea unui împ rat latin. Treptat Imperiul latin se 99 . Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. vasali ai împ ratului latin. Imperiul de Niceea . Deja în martie 1204. o alta cavalerilor crucia i.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. a întemeiat Regatul Thessalonicului. toate aceste enclave ac ionând distructiv. la regimul politic al Imperiului. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). Romania cum era numit în Apus. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. Bonifaciu de Montferrat. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . Urm torul împ rat latin. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. ca i dreptul bizantin mai evoluat.Partitio Romaniae . dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. pe Tommaso Morosini. care a influen at codific rile din Occident. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar.

Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. precum i ai clerului. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. Balduin însu i fiind luat prizonier. Epir se consolideaz . Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale.1. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . Romania. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. devine un conglomerat. ca i întreaga organizare feudal . Organizarea în theme a fost p strat . La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. Având spatele acoperit. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. Trapezunt.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare.1 Imperiul în exil (1204-1261). Dup moartea lui Caloian (1207). dezvoltate la periferie Niceea. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . 5. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . niciodat cucerit pe deplin. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. Întemeietorul imperiului de la Niceea.

Lesbos i Kos. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. i arul bulgar. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). pân la Adramyttion. favorabil acestei republici. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . însu i împ ratul fiind luat prizonier. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. Theodor înainteaz înspre r s rit. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . În afar de Theodor Angelos. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. prin selgiucizi. Despotatul Epirului. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. i în apusul Greciei. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. inclusiv insulele Chios. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. devenind un emirat grecesc . dup o serie de lupte interne. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea.în Asia Mic . cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. chiar i sârbii fiindu-le supu i. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. în 1230. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. dominat de Angeli. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Imperiul devine. cetatea Philippopolis (Ploviv). poarta de intrare în Balcani. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. În 1274. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266).evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. 105 . Acum. Pentru a contrabalansa situa ia. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Izz ad-Din. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. prev z tor. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Manfred. cu care i papalitatea se afla în conflict. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. i chiar mai important.

i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. fratele regelui francez Ludovic IX. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. cumnatul lui Manfred. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). Carol de Anjou. prin suportul financiar. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. În plus. fiul lui Balduin II. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. Împotriva acestor amenin ri. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. împ ratul titular al Imperiului latin. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. Carol de Anjou. prin mari eforturi. format din sârbii lui tefan Milutin. de aceea în 1280 el i renun la ea. În decembrie 1282. Coali ia balcanic . nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Totu i. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. De altfel. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. dar la moartea sa vistieria statului 106 . rena terea Imperiului bizantin. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). dup ce a realizat. Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin .Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. împ ratul va muri. Philippe de Courtenay. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea.

Fiul s u. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . Din aceste motive. Andronic.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. bulgari. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. cium Fiul lui Mihail VIII. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. Andronic II. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. Niceea. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. Andonic II. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. R zboi civil. demnitatea de cezar. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . retras la Adrianopol.2.era sec tuit . nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). 5. greci epiro i i franci din Peloponez. ranii preferând s devin o teni pl ti i. Tat l celor doi. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. Cu toate c mercenarii catalani. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. la fel ca i succesorul s u Andronic III. conduc torul companiei catalane. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. armata angajând mercenari. Vrând s scape de ei. temându-se de tulbur ri. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). fiind apoi asasinat din ordin imperial. Sardes i Brussa.

Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. Ioan Cantacuzino. ca la Philokrene (1331). marele domestic. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. Ioan V (1341-1347). B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor.2. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. 5. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . La 28 iulie 1330. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. armata bulgar . Urma ul s u. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. cel mai mare general al Imperiului. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. regen ii au instigat popula ia la revolt . cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). Uzurparea lui Ioan al VI-lea. Bulgaria fiind pr bu it .2 R zboaiele civile. Ioan Cantacuzino. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. Thessalia i insula Chios. a preluat conducerea în Thessalonik. încoronându-se în 1346 ca 108 . luat de la genovezi. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. râvnind tronul. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. în lupta de la Velbujd. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. puternica cetate din Tracia. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. cu care arul se înrudea. care constituia centrul domeniilor sale. a devenit eminen a cenu ie.

i scrie opera. Matei Cantacuzino. Manuel. la fel ca i marele s u proiect. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv .împ rat al sârbilor i grecilor .iar celui de-al doilea fiu. Ioan al VI-lea a vrut s . Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . cu ajutorul Genovei. fiul lui Orhan. Dup ce a abdicat. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . Dup alungarea otomanilor. continu s joace un rol politic important.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). În 1354 a impus încoronarea fiului s u. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. i flota bizantin care se reconstruia acum. s-a destr mat în mai multe principate. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. În cele din urm . Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. Morea într-un stat bizantin independent. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. 5. acordându-i insula Lesbos ca dot . În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . împ ratul r mas acum unic. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. otomanii controlau traficul prin Dardanele. Peloponesul bizantin. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). Fiii lui Ioan Cantacuzino. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino.

Amadeo VI. Tratat ca un schismatic . Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. au revenit Vene iei. când de vene ieni sau genovezi. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. succesorul lui Suleiman. chiar insule întregi. Turcii. Sultanul Murad I. Amadeo VI. aceasta fiind împ r it între ei. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. Aliat cu vene ienii. Ludovic de Anjou. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. regele Ciprului. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. punând piciorul pe continentul european. La rândul s u. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare.civil. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. când de bizantini. Petru de Lusignan i contele de Savoia. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. la care au concurat i republicile italiene. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. la 25 ianuarie 1365. sârbi i vene ieni. f r s ob in decât vagi promisiuni. numero i demnitari i-au separat latifundiile. unchiul dinspre mam al bazileului. În aceast situa ie disperat . Contele Verde. în care puterea imperial era practic inexistent . Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. reu ind s ocupe 110 . papa Urban V a f cut apel la cruciad . în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic .

împ ratul. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . În 1273. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. chemat i el în ajutor de Andronic. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . împreun cu o tile contelui de Savoia. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. Înainte de a porni spre Constantinopol. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. cu ajutorul flotei. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. ob ine bijuteriile coroanei. acum cu numele de c lug r Ioasaf. ajungând la Neapole. genovezilor i a otomanilor. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. În plus a izbutit. Murad I.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . fiul s u mijlociu. fiii celor doi. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). a vene ienilor. nesesizând din vreme pericolul otoman. La Constantinopol sosise i legatul papal. Dup refuzul lui Andronic. Murad.i achite datoriile anterioare. Andronic. Andronic. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). i Ioasaf au strâns suma datorat . Bizantinii îns . Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. exercita o enorm influen nu au acceptat s . îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara.i tr deze credin a. f r ca statele apusene s o poat opri. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. a sc pat cu un ochi. la insisten ele tat lui s u. Murad a luat m suri energice. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. al fiului cel mare al lui Ioan V. i-a oferit acestuia.

când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. Philadelphia. În 15 iunie 1389. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. Dup trei ani de asediu. Vit. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. Andronic. conduse de cneazul Laz r. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. În prim vara anului 1396.000 de duca i i un corp de oaste de 12. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. condus de cneazul tefan Lazarevici. de unde a fost alungat Sracimir. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30.Gallipoli. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. o tile sârbe ti. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. în ironia sa macabr . Sultanul. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . administrate de turci. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. dup un scurt asediu. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. 10. iar restul Serbiei. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. moare la scurt vreme. Andronic. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396.000 de oameni. Murad a amenin at Thessalonicul. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. O tile cre tine. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . a trecut sub vasalitate otoman . disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. Înaintând înspre apus. Abia în 1385. fiind înfrânt. de ziua Sf. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin .

Soliman. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . ocupând Brussa i Ankara. A revenit la Constantinopol în în 1403. fiul mijlociu al lui Baiazid. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. Sigismund. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. Soliman. beiul de Karaman. pierzându. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. trimi ând în Rumelia pe Musa. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 .i via a în captivitate trei ani mai târziu. Între timp. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. desfiin ând statul bulgar. În istoria domnilor rii Române ti. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. care r m sese st pânitor al Rumeliei. se îmbarc pe o corabie vene ian . Mehmed I. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. acordând ajutor lui Musa. V zându-se atacat. se al turase cre tinilor. f r sprijin financiar sau militar. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. Având lini te relativ la Dun re. unde sultanul a fost luat prizonier. Mehmed. t indu-i i robindu-i . acesta s-a în eles cu Mehmed II. vasalul sultanului. Baiazid atac Vidinul. un prolog al marelui asediu din 1453. Fiindc Stracimir de la Vidin. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). în partea european a Imperiului otoman. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. fiul mai mare al lui Baiazid. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . unde st pânea fratele s u cel mai mic.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). avea îns ajutorul bizantin.

Acum. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. filioque. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. apoi în Ungaria. s-a dus în apus. Propunerile de a discuta au fost acceptate. când au reînceput dezbaterile la Floren a.calea religioas . la fel ca înainta ii s i. cum a i r mas. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . evident. Ioan VIII. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. Era oricum prea târziu. devenind din nou vasal otomanilor (1424).4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. Purgatoriul i azimile. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. discu iile. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului.tratat de pace cu Murad II. Victoriile voievodului Transilvaniei. Singura ans . Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. La 6 iulie 1439. 5. Kiev i Efes. Ioan (Iancu) de Hunedoara. urmând s aib loc în Italia. p trunzând adânc în Serbia. la Vene ia i Milano. scopul era clar. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. Biserica rus s-a declarat autocefal . a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. materializat într-un decret de unire. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea.1 Conciliul de la Ferrara . prin care Bizan ul reia plata tributului. La mai pu in 114 .4. i mai mul i mitropoli i i episcopi. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. exista deja o în elegere. încerc ri mereu e uate. dup marea schism din 1054.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul.

încoronarea având loc aici. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. a avut într-adev r loc. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . incita i de pap . trebuind s lupte în Anatolia. în lupte de continu h r uial . cu excep ia perioadei niceene. În acela i timp. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. experimenta i în luptele cu turcii. Constantin Dragases. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. Între timp îns . Vene ia i Genova. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. aveau s joace rolul principal. Coroana imperial a fost adus la Mistra. de altfel ultima. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. a fost ultimul basileu bizantin. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). chiar i republicile maritime. 5. Despotul Moreei. Constantin ob ine pacea (1446). urm rind doar propriile interese. În schimbul unui tribut. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. pace încheiat în 1444. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea.4. Sultanul. fiind asaltat în Anatolia. Dar. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. deja de la începutul veacului al XV-lea. la Varna. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. aceast cruciad . în în elegere cu turcii. În apropiere de Ni . Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. 115 . cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. cardinalul Cesarini.

vizavi de Anadolu Hisari. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. 116 . R zboinicul genovez. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. i au p truns în ora . Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. a c zut în lupt . dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. Cererea a fost îns respins de Constantin. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. cerând capitularea ora ului. În 12 decembrie 1452. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. murind eroic. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. În zorii zilei de 29 mai 1453. La 23 mai. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. Dar acest gest a fost inutil. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. soarta Constantinopolului era pecetluit . între care apte sute de genovezi. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . aflat pe rmul asiatic. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. prelungit trei zile i trei nop i.Mehmed al II-lea(1444-1446. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. Constantin al XI-lea.

Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. iar clerul era scutit de taxe. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. unde au primit case i scutiri de taxe.Atena a fost cucerit abia în 1456. Irina. a deport rii. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . cuno tea greaca i a folosit cre tini. Nepotul lor. Mehmed II asedia Belgradul. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. a proclamat lege. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . Ivan III. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . Dup trei ani. stabilindu-i în Constantinopol. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Mehmed nu era un barbar. Pe drept. locuitori din alte p r i. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Zoe (Sofia) Paleolog. Morea cu capitala Mistra în 1460. fiind adu i în ora . confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . mai ales me te ugari i negustori din Morea. Moscova devine cea de-a treia Rom . la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Astfel. fiica ultimului despot al Moreei. 117 .Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. millet. Istanbul. sau nu. instalându.i aici demnitarii. mil i ordine . Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. Genovezii au ob inut din partea sultanului. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Trapezunt i Crimeea. mai ales greci în aparatul de stat.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

I-II. Comnena. Bucure ti. Chalcocondil. Laonic. edi ie de H. edi e de V. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. Grecu. 1991. Bucure ti. Bucure ti. Ana. . Bucure ti. 1968. Tana oca. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. 1975. 120 (976-1077). publicate de Al. Mauriciu. Idem. Ducas. Mih escu. vol. Bucure ti. Mih escu. 1988. Ia i. 1963. Psellos. Mihail. S. 1977. tur pentru fiul s u Romanos. Arta militar . edi ie de Viorica Golinescu. Grecu. Carte de înv edi ie de V. Grecu. 1970. Istoria turco-bizantin (1341-1462). Bucure ti. Via a lui Constantin cel Mare. Alexiada. Bucure ti. Istoria secret . vol. edi ie de V. 1958. R zboiul cu go ii. Elian i N. Expuneri istorice. edi ie de H. trad. Eusebiu din Caesareea.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Mih escu. Procopiu din Cesareea. edi ie de H.Azimitul . 1998. 1971. de Marina Marinescu. XI-XIV). Constantin Porfirogenetul.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Cronografia.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . III: Scriitori bizantini (sec.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . 1972.

I. Ia i. 1985. Byzantium in exile.). 1984. 1025-1118. Stuttgart. Dic ionar al sfin ilor. Octavian. Angold. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. Angold. Istorie bizantin . tiin ific Enciclopedic . 1024-c. Barnea. 217-253. 1963. 1999. în Byzantinische Zeitschrift. Bucure ti. Bakalopoulos. Mih escu. vol. Bucure ti. Philippe-Duby. IV c. * * *. p. * * *. Bucure ti. Michael. 1198. Andea. 1982. I-II. Între antichitate Bucure ti. p. 121 i . vol. Bucure ti. 543568. 1995. Istoria vie ii private. ed. 2004. Hélène. 1198-c. 265-350. LV. Bucure ti. Gândirea evului mediu. II (ed. * * *. Ed. în: The New Cambridge Medieval History. Sintez de istorie bizantin . 1993. Aries. Teora. coord. * * *. 265-381. The Byzantine empire. Polirom. Michael. Georges (coord. vol. 1916. Constantin cel Mare.. Cambridge. p. Ed. p. Omul bizantin. edi ie de H. Klaus Wessel. p. Ion i Iliescu. Domnia împ ratului Mauricius (582602).261-290. în: The New Cambridge Medieval History. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . * * *. Bucure ti. p. i Rena tere. Timi oara. Jaques Le Goff. Ed.Teofilact Simocata.1999. A. AHRWEILER. David Abulafia). 1300 (ed. * * *. 1962. Avram. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Istoria bisericeasc universal . V c. Istoria bisericii. 2000. II 1994. 2002.. 1975. p.320-328. * * *. Cambridge. vol. 2000. Omul bizantin. 87108. Ideologia politic bizantin . Bucure ti. Bucure ti. I.

1994. Bizan ul. Stelian.II. B nescu. 1976. 1994. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800).. 2000. Castagnol. 1958 (seria Scriptores byzantini . Paris. Bucure ti. Arta bizantin . Bucure ti. Ed. Humanitas. Brezeanu.. S. vol. 7-8. Constantin et la fondation de Constantinople . II). Ed. 255-258. Istoria Imperiului bizantin. Bucure ti. 1919. Charles. Le Livre de ceremonies. Paris. Bucure ti. Bucure ti. Academiei. trad. Stelian.. Expuneri istorice. Ed. Brehier. Bucure ti. Paris. Ch. V. 1981. Nicolae. Bucure ti. Comnena. Delvoye. Bucure ti. nr.. Laonic. (Les Institutions). Charles. I. Andre. ed. Brehier. 1971. Paris 1969-1970. iulie-august.B. 119. Dic ionar de împ ra i bizantini. Constantin VII Porphirogenetul. Chalcocondil. Bucure ti. Le monde byzantin. 1969. Academiei. 1963. tur pentru fiul s u Cornea. 1993. Cazacu. 1999. 1915. 122 . Bucure ti. B nescu. Armand Colin. în Mitropolia Olteniei. Constantin Porphirogenetul. XV. Mihai. Da kov. Timi oara. Craiova. trad. p. cap. A. 1995. Louis. p. Civiliza ia bizantin . vol. Brehier. A. Besançon. Brezeanu. I-II. Bizan . Imaginea interzis . Grecu.47-48. L. Vogt. Critobul din Imbros. Nicolae. 506-510. 1977. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). 1999. Carte de înv Romanos. Ed. Arta bizantin .Bayet. I-II.. Alain. Louis. Alexiada. O istorie a Imperiului bizantin. p. Le Bas Empire. în Revue historique. m rire i dec dere. 124-143. Bucure ti.. 1963. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). Ana. Diehl. Întemeierea Constantinopolului . Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice.

1993. Istoria culturii i civiliza iei.74-114. Via a lui Constantin cel Mare. David Abulafia). V. Oxford. 1986. vol. Teora. Nicolae. Charles. Grabar. 1976. vol. Drimba. 1969. Diehl. Andre. în Byzantinische Zeitschrift. Iorga. Diehl. Byzantium. Charles. Charles. Charles.Al. în: The New Cambridge Medieval History. 1972. Sinteza bizantin . Jacoby. Ovidiu. Dosarul arheologic. Donoiu. p. Ducellier.1999. 1975. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. Bucure ti. 1987. Bucure ti. Figuri bizantine. Hussey. Iorga. V c. Bucure ti. Gilson. p. t. 1998. Bizantinii. Gibbon Edward. 68. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. p. Iconoclasmul bizantin. Bucure ti. 30-69. Filosofia în evul mediu.4-23. 1999. Georgescu. Gero. S.vol IV). M. Diehl. 1987. Meridiane. 525-542. I-III. Ed.. David. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. 123 . 1980.. Bizan dup Bizan . Iorga. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". Craiova. Nicolae. 1991. Cambridge. Bucure ti. 1974.Diehl. Etienne. A. nr.. Bucure ti. 1930. 1198-c. Ion. Chicago and London. Eusebiu din Caesareea. 1300 (ed. p. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. 1995. Paris 1905. II (sau 1999. Etudes byzantines. Deno John. Bucure ti. Bucure ti. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Bucure ti. 1991. Bucure ti. Ed. 1972. Bucure ti. Nicolae. Bucure ti. XXX. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. J. Istoria Imperiului Bizantin. Istoria vie ii bizantine..1. I-II. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Bucure ti. Church. Geanakoplos. Ed. Fontes Historiae Daco-Romanae. 1984.

Ed. 93-117. Cambridge. vol. Michel.Kaplan. D. 2008. Manolescu. Instalarea barbarilor (sec. Bucure ti. în: The New Cambridge Medieval History. Cambridge. 2004. nr. 843-1118. Teora. 1300-c. Amarcord. Paul. The Byzantines in the West in the sixth century. p. 1980. p. I c. 1925.. Bucure ti. Morris. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. în: The New Cambridge Medieval History.223-229. The Byzantine empire in the fourteenth century. 2000. The Byzantine Empire. 700 (ed. Bucure ti. 1980. II (ed. 1998.V-VII). Images et reliques. 700 (ed. 1968. 124 . 27. Lazarev. Louth. Michel. Moines et moniales. Jacques. p. Paris. 2004. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). 2008. p. Paul. Armand Colin. 1924. p. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). 500-c. 1997. Louth. 700 (ed. Cambridge. Istoria medie universal . Angeliki E. Istoria Bizan ului. Laiou. ?. Paris. 500-c. I c. Magdalino. Cambridge. p. 2008. Paul Fouracre). în: The New Cambridge Medieval History. Civiliza ia Occidentului medieval. Istoria picturii bizantine. 1997. Lactantius. 795-824. Ferdinand. Rosemary. Cambridge. I c. nr. 1198. Ed. 291-316.. I-III. La consecration et le dedicace de Constantinople. Bucure ti. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. Moorhead John. The Byzantine empire in the seventh century . 611-643. Lathoud. Cambridge. cap. în: The New Cambridge Medieval History. Victor. Le Goff. 1118-1204. Kaplan. vol. Paris. The Eastern Empire in the sixth century. vol. în: The New Cambridge Medieval History. în Echos d'Orient . 500-c. Lemerle.28. vol. IV c. VI c. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. 1415 (ed. Lot. Paul Fouracre). 1024-c. Timi oara. Ed. p. 289-314. Michael Jones). Andrew. p. 1970. p. Monks and Laymen in Byzantium. p. Paul Fouracre). Andrew. 180-201. vol. Constantinople et Rome. 118-139.

XVI. Aba Iulia. Psellos. 349-382. 1994. München. vol II. Un veac de istorie bizantin (976-1077). J. Traité des offices. Jean.123-133. Zbuchea.153173. Verpeaux. Ed. Isus Hristos . 1972. Bucure ti. 1974. Istoria secret . Deisis. Structura social a Imperiului bizantin. în: The New Cambridge Medieval History. C. în Studii i articole de istorie. Uspenski. 1963). Petritakis. Ia i. 2002. 125 . Steven. (coord. p. Enciclopedic .. Vasile cel Mare. Byzantium and the west. Bucure ti.. 1966. Tesalonic. Studitul.. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. tom III. Romanitatea carpato-danubian XI. trad. Rosamond McKitterick). 1971. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. Dimitri. Polirom. G. 1962. 1981. Paris. 1972. L.). McCormick. Cronografia.900 (ed. p. Histoire de l'Etat Byzantin. p.. Ia i.. Procopius din Caesareea. Ostrogorski. 1932. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". 700-c. Bucure ti. 1998. Ed.Gh.OBOLENSKY. 1970. Teologia icoanei. A. Cambridge. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Paris. 2008. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Paris. Teodor.. Lumea Bizan ului. D. Bucure ti. Bucure ti. Teodor. PseudoKodinos. Histoire de Etat Byzantin.A. Ed. Vasiliev. Balcani. 207 p. Occident.Gh.. Runciman. Bucure ti. Bizan . Un commonwealth medieval: Bizan ul. Bucure ti. R.. în Byzantina. C derea Constantinopolului. M.prototip al icoanei. St nescu. 1994. Michael. Eugen. M. 1991. Popi teanu. c. 700-900.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful