MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

...................... 115 4 ............................ 114 5...........Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma.......................4.... 114 5.......4 Agonia Imperiului (1425-1453) ..........................4...2 C derea Constantinopolului .......5..............1 Conciliul de la Ferrara .

a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. elementul ortodox i cel oriental sau. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . biserica i coroana. întrucât st pânirea roman devenise prea întins . cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . nici ca schimbare. conduc torii s i drept spirite rele. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . Bizan însemna Roma. elenism cultural. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. Pân în ultimele sale clipe. Conform unei defini ii clasice. 1. administra ia.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric .1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. Bizan ul nu a fost un nou stat. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . nici ca evolu ie. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam .2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. elementul elenist. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . ci doar administrativ. juridic vorbind. Purt torii puterii bizantine au fost armata. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. vizigot. imperiul nu a fost împ r it niciodat . ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. deoarece.1 1. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie.

adic al tuturor cre tinilor . s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . demnitatea sa era personal i neîngr dit .de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman.dar i povara vechii Rome. Noua Rom . într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. preia gloria. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Bizan ul. Ca mo tenitor al Imperiului Roman.Rom . Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. conduc torii s i se consider împ ra i romani. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. aici au tr it P rin ii Bisericii. În Bizan ca i în Occident. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. iat ce-i scrie dojenitor 6 . Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului.

7 . asemeni celei divine. 290. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. luând i titlul Io . p. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. latina domina apusul Europei. Siriana. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. modelul imitat este cel bizantin. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. Era instrumentul administra iei i culturii romane.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. 1. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii.i con inutul imperial. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . Limbi vechi ca aramaica. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. 1. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. ceea ce era aramaica palestinian cre tin . pierzându. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. Persoana suveranului era absolut i sacr .4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. Un commonwealth medieval: Bizan ul. administra iei i comer ului. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. În timp. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic.

pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. De i extins în vremea lui. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. 2.1 Noul sistem al lui Diocle ian. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. el a fost reunit în 350 i 392. chestiunea periodiz rii e relativ simpl .cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. De la Augustus (27 a.C. cea din 395.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. VII).-14 p. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . 2 2. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. Restaurarea stabilit ii. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . st pânea asupra întregului Imperiu roman. pân în vremea lui Traian (98-117).1. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. în 330.C. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa.

s preia întregul control asupra imperiului. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. Edictul de toleran de la Milan (313). 9 . a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. Schimb rile din administra ie. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Constantin Chlorus i Galerius (293). centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic.împ ra i. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. succesorul de drept al împ ratului Carus. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. 2.1. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. ca atare. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). de stat. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. Prin politica sa reformatoare iscusit . Galerius (293-311). apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. a primului împ rat cre tin. reu e te dup asasinarea lui Carinus. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. Treptat se ajunge la revers. Împ ratul Diocles.

având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. caesar în Apus (355). a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. în fruntea c reia se afla Athanasios. episcopul Alexandriei. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. Suspectând loialitatea lui Gallus. Iulian. l-a numit pe Iulian. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . al doilea nepot al s u. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. caesar în R s rit. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. împ ratul a dispus executarea sa în 354. nepot al s u. pentru a face fa rebeliunii. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). Dup lupte interne de durat .2 Statul sub presiune (337-395). acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. fratele mai tân r al lui Gallus. Magnentiu se sinucide. totu i dându. cât i dinspre r s rit. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). pe când î i preg tea trupele din Antiohia. La 380. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . 10 .Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. care st pânea în Italia (340). Constan iu îl nume te pe Gallus. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. în 353. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . De acum. iar Constan iu II (337-361) în R s rit.r mân episodice. El însu i s-a întors la Constantinopol. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. Continuitatea sub Constan iu II. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. uzurpatorul p gân al lui Constans. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. 2. i doar moartea natural a lui Constan iu. când Iulian Apostatul (361-363). Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II.

declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. Acest pas a r mas impopular. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. A reoficializat p gânismul.vor trece totu i pe plan secund. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. din cauza atacurilor hunice. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . fiul lui Valentinian. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual .greuthungi i tervingi . care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. dup ce de facto for aser linia Dun rii. o rud de-a lui Iulian. trimise în ajutor. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. în spiritul lui Constan iu . Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. a pornit împotriva lor. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. între Dun re i Balcani. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. o recunoa tere a st rii de facto. acordând go ilor statutul de 11 . astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. nepot al lui Constantin cel Mare. vizigo ii . deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . mai întâi lui Iovian (363-364). în vreme ce Valens favoriza arianismul. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. Valens. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. care a încercat s uzurpeze puterea. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane.

Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. fiind asasinat de Arbogast. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. cea apusean lui Honorius. un general frac aflat în slujba sa. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). ci i una de natur politic .1 Pericolul barbariz rii (395-457). Egipt. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). Restabilirea unit ii Bisericii. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. Câ iva ani mai târziu. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . Siria. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. Domnia lui Arcadius. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. iar dogma ortodox este acum des vâr it . iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. a stat sub semnul pericolului vizigot. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . în 387. episcopul Milanului. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. Antiohiei i Ierusalimului. Rivalitatea între cei 12 . Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. încheierea unui tratat de pace cu Persia. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. insulele din Marea Egee. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale.2. dup episcopul Romei. a fost opera lui Theodosie cel Mare. s-a iscat un lung r zboi civil. În aceea i vreme. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. Palestina. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388).autonomie. Cre terea influen ei barbare i apus. care viza împ r irea Armeniei. Asia Mic . cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. în anul 383. Sub conducerea lui Alaric. Ambrozie. 2. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia.

Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. i secolul V a fost dominat de dispute religioase.Rufinus i Stilicon .nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma.doi generali ai R s ritului i Occidentului . imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. Papa Leon cel Mare (440-461). Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. Nestorie sus inea doctrina antiohian . dublat apoi. Dup victoria asupra arianismului. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. cel care a accentuat primatul bisericii romane. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. La 438 Codex Theodosianus. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. a trimis delega i la acest sinod. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. Nestorie i pe cel al Alexandriei. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. Chiril. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. Cele dou naturi 13 . a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. în afar de p cat. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. marcheaz din nou unitatea imperiului. i chiar titlul de magister militum. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. natura uman fiind precump nitoare. având suflet ra ional i trup. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451).

Leon I cur armata r s ritean de germanici. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. stopând procesul de barbarizare a acesteia. ci i o important victorie politic . Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). proces care f cuse 14 . Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. 3 3. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474).1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. c s torindu.1. Fiind arian i barbar. pe Marcian ca împ rat R s rit. Urmarea a fost c Egiptul i Siria.i fiica. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. monofizi i i reforme (457-518) 3. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l.sunt complete i nedesp r ite. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. El îl impusese prin ma ina iunile sale. alanul Aspar. Dup stingerea dinastiei theodosiene. Astfel. distan ându-se astfel de Constantinopol. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. aliindu-se cu tribul isaurienilor. cu c petenia acestuia. cât i monofizitismul. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . Probabil m celar în tinere e. Ariadna.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. patriciu i magister militum. era cel mai influent personaj la Constantinopol. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). împreun cu Pulcheria. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial .

Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. Theodoric. fiul Ariadnei.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . La moartea lui Leon. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. stabilindu. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. tat l lui Leon II. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493).armata apusean ineficient . însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. a fost un bun administrator i om de finan e. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. acesta. fratele defunctului împ rat Zenon. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. ad ugând o moned de aram . a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. Anastasie I Dikoros (491-518). 3. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. În aceste chestiuni interveneau i demele. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. la rândul s u. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. comandantul diocezei Thracia. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. comandantul g rzii de excubitores. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive.la Constantinopol. au durat pân în 497. dup moartea lui Romulus. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. împotriva lui Odoacru. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. pe care Anastasie i-a sprijinit. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus.i capitala la Ravenna. Odoacru a trimis în 480. Romulus Augustulus. Leon II.

ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. comandant al g rzilor imperiale. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. în urale Nika . Iustinian oscila între cele dou orient ri. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. Îndat dup urcarea pe tron. subîmp r ite în corpuri civile i militare. S-a c s torit cu Theodora. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. Iustinian I (527-565). fost actri . Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor.3. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). Pe lâng pericolul extern. îns . unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. a în bu it insurec ia. influen at i de împ r teasa Theodora.i s ias de sub influen a lor. care dobândiser o for deosebit în secolul V. îns era deja prea târziu. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. Astfel. fiind numit succesor la tron. în 523. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie.2. reprezentând o amenin are pentru stat.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . a destituit chiar trei mini tri impopulari. pe tot mai înalta 16 . La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. asocia ii municipale ce se autoguvernau. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. a izbucnit r scoala Nika. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. reprezentat mai ales de per i. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. divizându-i pe r scula i. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). în timp ce Belizarie. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. în 532. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) .

se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. O sarcin mai important . Generalul Belizarie. p trunde în Dalma ia. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat .prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. Ravenna. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. Dinspre vest. cump ra i cu aur de bizantini. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. prima. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. rechemat de la frontiera estic . În cele din urm . dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. francii. O a treia campanie. capitala statului ostrogot. La moartea împ ratului. sub comanda energic a lui Totila. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. care îl detronase pe Childeric. f r s se loveasc de rezisten . Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . în anul urm tor. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. monumentele de ar bizantin . în prim vara anului 540. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. îi atacau i ei pe ostrogo i. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . Capitala exarhatului a avut o importan durabil . Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. întreprins contra vizigo ilor. sub conducerea lui Mundus. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . Ostrogo ii. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. care în bu ise revoltele din interiorul statului.

Codex Theodosianus. Prin tendin ele sale aristocratice. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. având la baz compila ia anterioar . din punct de vedere literar i teologic. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. Într-un 18 . ci a întregii Europe. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. a completat grandioasa oper juridic . fiind prescris doar aplicarea lor. chiar Iustinian fiind molipsit. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. cele 50 de Pandecte sau Digeste. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. numit Codex Iustinianus. dup cum o descrie istoricul Procopius. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. Interpretarea legilor era interzis . 3. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. Institutele. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. Simultan.2.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . Pericolul supraextinderii. Spiritul cre tin este integrat în ele. Un manual de principii de drept. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. Ciuma bubonic . dar s-a vindecat. prin aceast reform a dreptului. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). Din acest motiv. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. promulgat în 529. nu doar în istoria Bizan ului. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. astfel c acestea au fost pierdute treptat. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative.

impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. Mauriciu. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. lipsit de generalul Narses. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. 19 . recucerite cu trud de înainta ul s u. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. În al doilea rând. vizigo ii redobândesc Spania. În primul rând. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. În 568 longobarzii. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. ba mai mult. Armata bizantin a Italiei. Când Iustin II (565-578). îndeosebi în urma p cii din 591. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. împin i la rândul lor de avari. iar în Italia exarhatul Ravennei. cât i administra ia statului i a armatei. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. Maurii au atacat Africa bizantin . pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. mai ales prin reforma themelor.interval de doar câtorva decenii. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. considerat un predecesor al lui Heraclius. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. în 585. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. nepotul i succesorul lui Iustinian. iar. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. cel al Cartaginei în nordul Africii. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. Iustinian. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. în special în mediul rural. A instituit dou exarhate.

În 593 sub comanda lui Priscus. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). domnia lui a fost un dezastru militar i economic. Chosroes II. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. Incompetent ca politician. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. dorind r zbunarea acestuia. o reluare a vechii partitio imperii Romani. care nu a mai putut intra în vigoare. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . ea deteriorându-se continuu. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii.i avarilor de pe Dun re. statua men inerea ideii imperiului roman universal. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . dar i a diviz rii lui. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. Abia dup 590. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. f r a ob ine îns rezultatul a teptat.Testamentul s u redactat în 597. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . respectiv în Est Theodosie. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. se preg tea de r zboi. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. De acum a început tirania lui Phokas. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. În a doua parte a domniei sale. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia.

1. iar peste dou zile încoronat de patriarh. desigur cu concursul senatului din capital . 4. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. Cu o puternic flot . Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. Cu Heraclius I (Herakleios). 4 4. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). aflate sub control bizantin. în contrast cu perioada anterioar . Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4.r s rit. limba oficial devine acum greaca. care a salvat ara de Phokas. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. Heraclius întitulându-se basileos. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. care reuneau func ii militare i civile. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii. Africa i Italia. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. Armean de origine. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare.1 De la Heraclius la Iustinian II. De altel. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului.1. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Tiranul Phokas a fost executat.

când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. i. comandant în Anatolia. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. dup cum arat istoriografia nou . Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. ci unul dintre urma ii s i. pentru a face fa pericolului din r s rit. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. cucerind Damascul. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. soarta imperiului devenise grea în r s rit. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. ea reprezenta un pericol pentru stat. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. în 611. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. per ii l-au alungat îns . împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). În nord. dup cum s-a v zut. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. Priscus. nu el a fost autorul institu iei themelor. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina.anterioar . iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. i la începutul domniei lui Heraclius. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. totu i. p trunzând în Palestina i Siria. 22 . Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . Constans II Reformatorul. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . în condi iile în care str mutase trupe de acolo. tuns i c lug rit. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. au fost r pite i duse la Ctesiphon.

Între 622-628 s-a desf urat. În anul urm tor. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. Reinstalarea Sfintei Cruci . r zboiul bizantino-persan. în anul urm tor. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. la Ierusalim de c tre 23 . Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. aduna i astfel. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. inclusiv Ganzak (Tabriz). Având nevoie de resurse financiare. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. Heraclius. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. Cruce . bulgare i gepide atac Constantinopolul. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. ci. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. Dup ce întreaga iarn . unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. dup ce a ocupat Chalcedonul. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). Heraclius se îndreapt spre Armenia. Constantin III. dup reînnoirea p cii cu avarii. În schimbul unor mari sume de bani. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. flota slav fiind complet distrus la 10 august. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . având concursul patriarhului Sergios. De i Chosroes II fusese învins. Cu acest sistem complex de reforme. unde au distrus templul lui Zoroastru. fiul acestuia. pentru a. dup o campanie de o amploare f r precedent.Heraclius a reformat i administra ia central . în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . fiind superiori pe mare. în mai multe etape. ahrbaraz. basileul reia campania împotriva per ilor. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. de unde plecase cu apte ani în urm . L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. Dastagerd.

Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). Atât ardoarea religioas . Sophronios (634). Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. deschiderea erei hegirei. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) .1. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). ascensiunea lui Mahomed.dup moartea lui Honorius.1. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. doctrina energiei unice . fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. În aceast situa ie. a trecut aproape neobservat . Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. cel al monoenergismului.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. 4. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. no iune voit vag . de abia redobândite cu atâta trud . cât i dorin a de glorie. Imperiul islamic arab se formase. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim.2 Confruntarea cu Islamul. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. interzicând orice disput teologic . Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. cât i de c tre papalitate . 24 . Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . expus în 616. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. Era invaziei arabe. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine.

iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. cel mai grav. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. Heracliu. fiind definitiv pierdut . titlul de caesar. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. Egiptul. al celei de-a doua so ii. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. doar 15 ani. în schimb au refuzat coregen a Martinei. iar fiul Martinei. care în cele din urm s-a retras. ca augustus. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. David. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. În acest fel. În zadar îns . din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. a preferat o retragere tactic . Constantin III. În 638. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. câ tigând o victorie zdrobitoare. fiul cel mare al Martinei. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. Soarta Siriei era acum pecetluit . A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . Dup aceast înfrângere. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. aflat pe malul microasiatic. în frunte cu Alexandria. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638).asediat îndelungat. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. acordând fiului mai mic. Heraclius. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. Constantin (III). iar musulmanii au invadat Siria. nerenun ând îns la uneltiri.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . El a fost înfrânt. în capital . Heraklonas. obosit în luptele contra per ilor. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt .

trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). pe atunci în vârst de 11 ani. Colosul de 26 . dar a pustiit zone întinse. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. încoronarea lui Constans II (641668). Controlând deja Siria i Mesopotamia. a murit deja dup trei luni de regen . permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. Othman. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. cu toate c . c reia i s-a t iat limba. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. Amr. Muawija. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. Dup asasinarea lui Omar I. atacând insula Cipru. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. Tronul a revenit lui Heraklonas. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. i a lui David. alungând garnizoana arab . fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. succesorul acestuia. fapt ce a permis lui Muawija s . Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. ca coîmp rat. viitorul calif. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646).i sporeasc flota în mod considerabil. care a fost castrat. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . Bizan ul cump r o pace pe trei ani. Nu a putut ocupa ora ul Amorion.expansiuni arabe. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. a fiului lui Constantin III. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. c ruia i s-a t iat nasul. cât i a lui Heraklonas.

Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. Anatolikon. nu a fost anulat imediat. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. Soldatul membru al themei . Împ r irea administrativ mai veche.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. Abia r zboiul civil din califat (655-661). p strându-se în interiorul themelor. una din cele apte minuni ale lumii antice. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. în provincii (eparchiai). În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . al conduc torului themei. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. a fost demontat. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. înaintea interven iei armatei imperiale. Imperiul nu mai depindea de mercenari.aici. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. dac fiul prelua condi ia tat lui. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Constantinopolul a fot silit s . Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social.Opsikion. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via .din secolele VII-IX.i redefineasc priorit ile. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. La origine themele erau unit i militare. provocat de succesiunea lui Othman. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. 27 .

exilat la Chersones. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . Mai întâi. Un alt demnitar. r spundea de cancelarie. la Syracuza. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. multe comori fiind trimise la 28 . poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. f cându.i astfel un du man de moarte. f r succes îns . A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. fiind acuzat de înalt tr dare. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). Un an mai târziu. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. mutarea re edin ei sale în apus. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . fiind implicat în luptele navale cu arabii. protoasekretis. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. Herakleios i Tiberios (659). în Crimeea. Lui Maxim M rturisitorul. v zând atmosfera de la Roma. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. Exarhul Olympios. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. a schimbat planul. Constantin (654). cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. alt adversar al monothelismului. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. dou energii sau voin e. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. func ia logothe ilor. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale.

Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. Exarhul Ravennei. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit.1. fiind atacat în apropierea capitalei.peninsula Kyzikos. cu ora ul Smyrna (672). mai ales în Cartagina. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. capii conspira iei fiind executa i. ceea ce a atras mi c ri populare ample. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. În acest fel. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . fiul i succesorul lui Constans II. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). atacuri ce au continuat veri în ir.1. inven ie a sirianului Kallinikos. începând din 663. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . au devenit continue. jefuind sistematic peninsula. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. iar resturile ei scufundate de o furtun . Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . în imediat apropiere de Constantinopol. la Constantinopol. mare parte a flotei sale fiind ars . În timpul ederii sale în Sicilia (663668). o baz sigur de opera ii. pân în 678. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . dar mai ales la Syracuza. 29 . Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). În acest fel 4. Luptele decisive se d deau îns pe mare.Constantinopol. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul.au fost nimicite de bizantini. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. domnia sa fiind dominat de r zboaie. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. Cu toate acestea.

ducând tratative cu biserica roman . Victoria Bizan ului asupra arabilor. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. pl tind i tribut. în frunte cu Asparuch. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria.Uniunea celor apte triburi . a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. F r nici un rezultat. acostând în nordul gurilor fluviului. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. devenit prin botez Mihail. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). Constantin IV încheie pace cu Asparuch. o parte dintre ei. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior.promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . astfel statul bulgar era recunoscut de jure. În vreme ce în secolul VI. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. Bulgarii. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. din 678. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. Dup cre tinarea for at . armata bizantin a trebuit s se retrag . 50 de sclavi i 50 de cai de ras . s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. înrudit cu hunii i avarii. Pentru câteva secole. sub hanul Boris (852-889). astfel c împ ratul a dispus. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. s-au îndreptat spre apus. ceva mai devreme.f r prea mare consisten i unitate. cea r s ritean . sub conducerea hanului Kubrat. Înfrânt în fapt de bulgari. dup ce i împ ratul se îmboln vise. din partea cea mai vulnerabil . La Dun rea de Jos. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). Dup moartea lui Kubrat. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. convocarea celui 30 .

prin continuarea reformelor înainta ilor s i. Heraclius i Tiberius. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. au fost spânzura i. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. care înc era în via . Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. avea îns înclina ii despotice. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. acesta devenind astfel coîmp rat. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. un sclav i un cal. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. Dup ce le-a retras titlurile . patriarhul Antiohiei.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. invocând guvernarea dup modelul Sf.de i senatul i armata erau împotriv . În 688. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. papa Honoriu I i Macarie. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. Treimi. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. dup pilda bunicului s u. La fel ca tat l s u. Abd al-Malik. stabil pe termen lung. în ciuda r zboaielor ulterioare. Dorind s guverneze singur. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. 31 . la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. în plan politic i bisericesc. Pyrrhos. 705-711). Paul i Petru. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. a dispus s le fie t iat nasul (681). noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia.

a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. Anatolikon. în contextul ascensiunii musulmane. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. a cor bierilor . i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. împ ratul. Cambridge. 1997. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. Pentru a ap ra zonele de grani . unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. ca i armenii. care doreau s scape de povara revoltelor acestora. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. poate i Samos. cât i din Asia Mic . este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. în acord cu califii. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. În general îns . s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). pe plan intern. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. Cel mai probabil îns . Haldon. mai ales în thema Opsikion. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. oscilau în rela iile cu Bizan ul. a ez ri de akritai. furios. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . înclinând s se supun arabilor. Byzantium in the Seventh Century. ea constituind fundamentul economic al themelor. Iustinian II a creat. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. 32 . Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. atât din Balcani. Posibil ca aceast them . Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. o categorie de 2 John F. Nu este sigur c legea agrar . Slavii în nemul umirea lor. a c rei origine nu a fost clarificat .

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. De i r scoala fusese început de armat . Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. din thema Opsikion. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . Noul împ rat. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. strategul themei Armeniakon. strategul themei anatoliene. retr gându-se ca monah la Efes. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. fiind depus i înlocuit. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). cu a c rui fiic s-a c s torit. pentru a distruge flota musulman . În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. Bulgarii. au f cut incursiuni de prad în Tracia. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare.1. originar din nordul Siriei. l-au detronat i orbit.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. El a fost un adept al ereziei monothelite. protoasecretisul Artemios. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. retr gându-se la Salonic. aliat cu Artabasdos. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. în 715. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes.4. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. împreun cu fiul s u. un politician mult mai capabil. va curma orientarea monothelist . Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. În fa a pericolului arab. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). asediind capitala imperiului.

este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. 37 . Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . le venera nu dup obiceiul grecilor. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. Ra iunile politice i strategice. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. în contextul luptelor împotriva arabilor. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. a sf râma ). nefiind oficial ostil imaginilor. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). imagine . Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. eikon. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . Iconoclasmul (gr. Criza se anun ase de mult vreme. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. fiind încoronat la Hagia Sophia. Episcopii iconocla ti . erau frigieni i veneau din thema Anatolikon.Constantinopol.1. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. c reia.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. Biserica armean . klaein. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. implicit de popula ia din Asia Mic . dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. accentuând cultul crucii. 4. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. de c tre scriitorii ortodoc i. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic ..

a icoanelor. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). doctrina întrup rii. pe de alt parte. Dalma ia. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. ca om. inclusiv describilitatea. care a r spuns: eu sunt basileu i. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. Inseparabil de tradi ia liturgic . Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. a ap r torilor imaginilor. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. Ioan Damaschinul. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. de origine sirian . Respingerea imaginilor/ icoanelor. Teologii ortodoc i. imaginile lui Hristos. Mai mult. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. dar atunci când Hristos a devenit om. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. totodat . Aceast func ie central a imaginilor religioase. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. Conform opiniei iconodulilor. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). În consecin . asemuindu-le idolilor. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. Eparhiile Romei din Grecia. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u.

În consecin . chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. în 787. Dintre ei. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. Iustinian II i Philippicos. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. Tiberius III. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. patru au pierit executa i Leontius. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . Planul musulman din 39 . La începutul verii.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. cât i în cea secular . 4. care a comandat trupele bizantine. În ciuda succesului în sfera teologic . iar un altul Theodosios III c lug rit. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. Atât introducerea politicii iconoclaste. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. iar Amorium.biserica).Anastasie II. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. În afara aspectelor teologice. un altul a murit dup ce a fost orbit . Leon. Pentru a câ tiga timp. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. a început negocierile cu bulgarii.1. noul calif de la Damasc. imperiul se afla în pragul ruinei.

iar partizanii s i aspru pedepsi i. La începutul lui septembrie. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . nemul umi i de conduc torii lor musulmani. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. Majoritatea solda ilor trimi i de calif. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. miliaresion. au trecut de partea bizantinilor. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. Paralel cu zidurile lui Theodosius. Fostul împ rat a fost executat. pentru a aproviziona trupele asediatoare. i astfel s -l captureze pe Anastasie. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. cu fiica hanului (733) . Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. fiul lui Leon III.va avea drept rezultat. care ie ise din uz. flota arab a început blocada pe mare. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . a principalului drum spre Caucaz. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. În prim var . i înt riri de trupe de uscat. Muslamah. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. flota arab în retragere fiind incendiat . dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . îns în tab ra arab a început foametea.

orbirea). iar sodomia era pedepsit cu moartea. dup cum.anume prin mutilare (t ierea nasului. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. Avortul a fost scos în afara legii. Thema Anatolikon a fost divizat . interese promovate de împ ra ii isaurieni. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . Ecloga (selec ie). În Opsikion. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . codicelor i novelelor lui Iustinian. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. în 732. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. Themele din Asia Mic au fost restructurate. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. mâinilor. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. În 726 public un nou cod de legi.r sunet. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . o them la fel de mare. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton.raportate la secolul VIII . o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. digestelor. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. 41 . denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. cu centrul la Efes. o nou codificare a dreptului bizantin. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. fiind redactat în limba greac . Ecloga a avut ulterior o proast faim .

5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. Artabasdos. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor.1. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. Nikephor. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. în schimb patriarhului Anastasios. astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. îns i-a redat stabilitatea. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. se sim ea i el îndrept it la tron. refugiat în Amorium. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. singurul împ rat care a murit în patul s u.4. care de fapt fusese asasinat. Constantin. strategul themei Thrakesion. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. A guvernat ini ial pu in. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ).i p streze func ia. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . a pornit spre Opsikion. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. ginerele lui Leon III. Artabasdos. 42 . Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . fiind de la Constans II. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). Ajuns în Bithynia. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. n d jduind s . de unde a adunat o tiri. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. Constantin V i-a îng duit s . fie pe Artabasdos. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . a ocupat capitala. În prim vara anului 743.

inut în palatul imperial din Hiereia. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . În 746 Constantin. dup ce a divizat thema Opsikion. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. dar i de o grav criz intern . folosind regimentele create de el (tagmata). O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. Prin cele ase tagmata.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. în imediata vecin tate a bulgarilor. Conciliul de la Constantinopol din 754. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. imperiul putând începe ofensiva. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. În r s rit. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. R zboiul civil. profitând de r zmeri ele din califatul arab. 43 . Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. a hot rât nimicirea icoanelor. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). a pornit ofensiva. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. care durase mai mult de doi ani. unde ocup Germaniceea.

Prin crearea de tagmata. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. la lombarzi. a l sat o armat mai puternic . dar a l sat o crunt controvers teologic . basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. fapt v dit în 774. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. la franci i papalitate. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. Doar Vene ia i câteva insule. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. prin pruden a 44 . chiar prin teroare. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . în thema Opsikion. 4. Totu i. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. Cu toate acestea.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. a dus în final la pierderea Italiei. în încercarea de a recupera Ravenna.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. Constantin a trimis ambasadori. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. reprezentantul aristocra iei protobulgare. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). În vara anului 775. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. a mân stirilor în Imperiu. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii.1. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). prin iconoclasmul s u impus for at. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. ani în ir. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . a ob inut succese în Thracia. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu.

Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. se pare. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . Irina. 45 . La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . având în acest sens acordul senatului.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. Conciliul. armatei i al constantinopolitanilor. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. având prezen de spirit. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. 4. fiul Constantin fiind minor. reconvocat în 787. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. pe lâng biserica oficial . a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . de Irina. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. În schimb. Irina. o împ r teas cu voin de fier. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . Apostoli din Constantinopol în vara anului 786.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. a ap rut o nou ramur radical cre tin . Leon IV moare otr vit. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. originar din Atena iconodul . regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. Irina. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. noul patriarh. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. Dup câteva luni. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie.2. reprezentat mai ales de monahi. a fost convocat în Biserica Sf.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. logothet al po tei i consilier i pe preo i. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. în care cuplul imperial nu mai era viabil. pe eunuci. protoasecretis-al Irinei. un politician chibzuit i slugarnic. Conciliul.i modera ia sa. se baza pe func ionarii iconoduli. dup alte p reri din cauza tuberculozei. ei fiind exila i la Chersones. Lipsindu. Tarasios.

Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. cump ra i cu promisiuni de putere. Irina a fost pe cât de ambi ioas . divor instigat tot de c tre mama sa . ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). s rb torind 40 de zile cu mare fast. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . La câ iva ani. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Ea a f cut concesii financiare bisericii. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. purtând titlul de basileus. aleas pentru el de Irina. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. în 46 . la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. silit s abdice. Solda ii loiali Irinei. Doi ani mai târziu. Theodota. s tul de presiunile adep ilor mamei sale. cât i al iconocla tilor din imperiu. ruinând finan ele statului. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. exilat în Sicilia. Irina nu a consim it s renun e la putere. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. pe atât de incapabil în planul politicii interne. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. Ca urmare a expedi iei din 783. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. Prin asocierea mamei sale la domnie. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. Nikephoros.i d duse acordul pentru divor .Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. ponegrit de istoriografia oficial .i discredita fiul. fratele lui Leon IV. împ ratul moare. în timp ce Constantin a devenit coregent. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea.

dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. ca fost logothetes tou genikou. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. devenind format coîmp rat cu Irina. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. unde a murit un an mai târziu. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . ad ugând la acestea înc 8. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. mai apoi în Lesbos. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. 4. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie .2. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. Împ ratul Nikephoros. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 .urma p cii încheiate. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. Dinspre nord amenin area bulgar . imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. exilând-o pe insula Prinkipos. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. Starea statului bizantin era ubred . R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor.

a fost necesar . 48 . Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. Un bun teolog i istoric. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. Makedonia.mân stiri i biserici. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. Din 805. pe lâng cele existente . Ortodoxia sa era suspect . cum le-a numit istoricul Theophanes. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic .Thrakia i Hellas. exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. atâta vreme era probabil de provenien arab . Thessalonik i Dyrrachion. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . C m t ria a devenit monopol de stat. acuzându-l i de patima pederastiei. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). Istriei i Dalma iei. f r aceste m suri. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi).cau iunea mutual . reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. Adrianopol. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. inclusiv a zonelor maritime. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. f r a l sa impresia c impune noi taxe. iar rela iile cu biserica deveni tensionate.

iar dup ce a refuzat tratativele de pace. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . R mâne în c o enigm . Din tigva împ ratului. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. În defileurile Balcanilor. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. în 49 . numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. atac i cucere te Serdica. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. Staurakios. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. În prim vara anului 809 Krum. fiul lui Nikephoros. îng duitor cu to i. cumnatul lui Staurakios. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. a fost proclamat împ rat de c tre armat . încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. Începând cu Mihail I Rangabe. Iconocla ii. în octombrie 811.instalat de curând pe tronul din Pliska. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. Mai mult decât catastrofa militar . i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. secta se r spândise în Asia Mic . când în califat izbucnesc tulbur ri interne. reintegrând-o sistemului defensiv. au fost din nou supu i persecu iilor. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. a distrus ora ul Pliska. i el r nit în lupt . el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. inclusiv curtea hanului Krum. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite.

oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere.3 Reac ia iconoclast . în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. Fiul s u cel mare. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . i fratele acestuia. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). în apropiere de Adrianopol. originar din Anatolikon. Leon. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia.i impun voin a în Occident. Dup ce a recucerit Mesembria. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. Leon Armeanul.2. retr gându-se pe insula Prote. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). dar nu a fost un bigot.emiratul de Melitene. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. continuând linia politic început de modelele sale. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. Theophylact. Disensiuni Theophilos Leon V. strategul Leon. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). care în 811 fusese declarat coîmp rat. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). a p truns în Constantinopol f r rezisten . 4. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . dar i materiale necesare focului grecesc. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Cum Imperiul refuz . Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . A învins punctul de vedere al lui Theodor. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. Mihail II. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. Mihail. unde moare în 845. iar aceasta înf ptuit . Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. Leon III i Constantin al V-lea. au fost scopi i. În aceste momente nu numai împ ratul.

a devenit general al federa ilor. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. este declarat coîmp rat. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. Leon a sporit influen a adep ilor s i. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. Omurtag. unde criza intern izbucnise. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. Leon a înt rit în grab fortifica iile. fiul mai mare al lui Leon. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. acesta schimbându. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. iar Toma. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. reu ind s scape. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. De Cr ciun. regele hunilor.i numele în Constantin. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Cu fiul i succesorul acestuia. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . Înv atul Ioan 51 . Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani.a vener rii icoanelor. Sembat. i deopotriv impunerea iconoclasmului. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). dar a aflat curând c armata sa nu. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. a intrat în Adrianopol. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic.

Grammatikos. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. pe o pozi ie iconodul . Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . La vestea acestor inten ii. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. inclusiv la abatele Theodor Studitul. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. împreun cu fiul s u. Prin persecu iile aduse iconodulilor. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. i punându-se. silit s capituleze. conduc torul mi c rii iconoclaste. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. în Sfânta Sofia. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. iar bogata m n stire Stoudios. amânare care i-a fost fatal împ ratului. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. Sophia. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. Thoma Slavul. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. patriarhul Nikephoros s-a opus. Astfel. din ra iuni politice. i fost tovar de arme al împ ratului. un bun militar. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. cea mai important din Constantinopol. dar i prin duritatea instaurat la curte. un curtean devotat împ ratului. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . zis Slavul. a fost trecut în proprietatea imperial . dar altminteri grosolan i incult. respingând-le astfel pe cele din 787. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. în fa a altarului din Sf. general al federa ilor din Asia Mic . în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. a fost 52 . la rug min ile împ r tesei Theodosia. inteligent. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos.

Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. 53 . coîmp rat din 822. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. În iulie 838. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. precum i un bun cunosc tor al teologiei. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. Theophilos (829-842). încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. cu ajutorul maurilor spanioli. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. Împ ratul a fost poet i imnolog. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. Califul. a ocupat Ankyra i Amorion. în r s rit i în Sicilia. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia.schingiuit i executat. patria lui Theophilos. a poruncit incendierea cor biei. În 838. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. înaintând spre Mesopotamia. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. distrugând Sozopetra. Cu toate acestea. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. Cu toate acestea. Theodora. pentru a se r zbuna. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. exploatând disensiunile din tab ra arab . în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. cea mai important fort rea din Anatolikon. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. în 841. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. fiind educat de Ioan Grammatikos. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. Theophilos a fost auster i drept. Theophilos a reu it. urma ul lui Mamun.

Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. Bardas i Petronas. Bardas. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. Theophilos las în urma sa un fiu minor. Mihail al III-lea. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. mai întâi de ascensiune cultural . favoritul ei. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. a deschis noua epoc . Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan .3. Începuse o nou perioad .1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. 4. De i cei mai mul i erau din r s rit. apoi i politic . Nu dinastia amorian . ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. magistrul Sergios Niketiates. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. dar mai ales logothetul dromului Theokistos.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. se pare un unchi al Theodorei. Dup defensiva în Europa i Asia Mic .3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Photios. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 .

atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. Cultul. Sprijini i de patriarhul Methodios. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. dup dou veacuri de defensiv . mai ales dup înl turarea principalului s u rival. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . 55 . Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. Bardanes. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. Disputa s-a înte it mereu. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. în ciuda unor insuccese de pân atunci. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. În 853. mul i fiind extermina i. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. pân ce studi ii au fost excomunica i. devenind singurul sfetnic al Theodorei. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului.

una în favoarea lui Photios. adesea necuviincioase. Conduc torul real al statului. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. Constantinopolul. S-a interesat întotdeauna de armat . un veritabil ascet. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. dup cum un alt unchi al basileului. considerat un al doilea Nero. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . f r a fi devenit un mare împ rat. cealalt în favoarea lui Ignatios. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. fiind înconjurat. din nemul umire. când tân rul Mihail al III-lea. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. victim a diverselor influen e de la curte. el a fost totu i un dinast talentat. 56 . fiind înc lcate normele de însc unare (858). numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. oricum. îl înl tur pe Theoktistos de la putere.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. Bardas a ac ionat în for . strategul themei Opsikion. unde se studiau cele apte arte liberale. al politicii de la curte era Bardas. la Roma. Petronas. acesta primind din 862 titlul de cesar. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). fiind perceput ca un desfrânat. În ciuda unei purt ri compromi toare. Theodora a fost for at s renun e la regen . el fiind influen at de unchiul s u Bardas. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . A urmat o perioad agitat . acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. a fost îns i vehement criticat de preo i. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. apelând mereu. se ocupa de chestiunile militare. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. În imperiu s-au format dou partide. predate în limba greac . Patriarhul Ignatios. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. ajuns la majorat. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i.

Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. începând cu 863. în cre tinarea atacatorilor. din Salonic. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. Ini ial. bicefal . patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. Respingând un atac al lui Omar. în fapt. El a trimis deciziile sale sinodale papei. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. De la numele 57 . Pe scaunul Sf. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . ofensiva bizantin a fost mai prudent . al c rui vis era înt rirea universalismului roman. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. dup retragerea ru ilor. în persoana lui Nicolae I. în Asia Mic . Petru se afla un pap capabil. Motivul corespundea realit ii. fratele lui Bardas. Solu ia a v zut-o Bizan ul. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . dorind s evite influen a clerului franc. în 863. El a luat partea lui Ignatios. refuzând s -l recunoasc pe Photios. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. Chiril i Metodiu. urmând s traduc Biblia în limba slav . motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. Trecând la ofensiv în Asia Mic . de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. de fapt în dialectul macedo-slav. strategul Petronas. Dup secole de r zboaie defensive. ea devenind de acum. ca i de o apropiere franco-bulgar . au fost misionarii trimi i în Moravia. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. cunoscut cu numele de glagolitic. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari.

veni i din Moravia Mare. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. care era de condi ie modest . Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. îns . La botezul s u a participat basileul bizantin. În urma activit ii lui Clement i Naum. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. vrând s ob in o biseric independent . În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). spre nenorocirea sa. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. Împ ratul a scris papei. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. principele bulgar acceptând numele de Mihail. În schimb. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. Spre bucuria lui papei Nicolae I. Vasile. Procedând invers decât moravienii. în Marea Neagr . cu Vasile Macedoneanul. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. În Moravia. declarându-l asociat la 58 . de c tre români i ru i. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. bizantinii fiind prea departe. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. misiunea a fost finalizat de franci.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . atacând mai ales dogma occidental filioque. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. Mihail al III-lea se aliase. fie din Roma. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. asasinându-l cu acordul imperial. Cu aceasta. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. dar i în fa a presiunii militare . În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. bulgarii au cerut misionari de la franci. numele împ ratului. primind func ia de parakimomen. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. a întors spatele Bizan ului. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. fie de la franci.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol.a flotei. viitorul împ rat. de unde avea s fie preluat i de sârbi.

Adrian II. Photios. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. prin delega ii ei. în prezen a lega ilor papali. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. Imperiul redobândindu. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. În anul urm tor. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . când a fost excomunicat Photios.i statutul de mare putere european . împ ratul din Apus. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). La încheierea conciliului din 869/870. Motivul a fost în primul rând unul politic.3. fosta amant a lui Mihail al III-lea. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. Ludovic II. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). 4.domnie. care va prelua tronul imperial. 59 . sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . fa de patriarhia de la Constantinopol.

Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). Alexandru. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . pe cel de-al treilea fiu. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. Stephanos. de i Moravia a r mas supus Romei. un despot arbitrar. pe tronul imperial va urca fiul s u. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. În plan juridic. În 872. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. capitala statului. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. Ca bun orator i scriitor. inspirat din Eclog i Prokeiron. Alexandru. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. dup moartea prematur a lui Constantin. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. fiind asediat i distrus . Fratele mai tân r. Pentru a p stra tronul în familia sa. Leon. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. un iubitor al luxului. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. La moartea lui Vasile I. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. iar în 879. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. sîrbii. ori poate al lui Mihail al III-lea. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Tephrike. dar blând. poart supranumele de cel 60 . exact un an mai târziu pe al doilea fiu. în timpul lui Mihail II (820-829). Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. va deveni din 893 patriarh.

guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. cea de basileopator. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. erau cele de cezar. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. incluzând i pasaje din Prokeiron. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. nobilissimos i kuropalat. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. Opera sa const în oracole poetice. Prin novelele sale. Zoe. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. aliatul lui Vasile. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie.i atribu iile avute în secolele anterioare. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. acesta reglementând via a capitalei. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. Important era func ia de eparh. Un al doilea patriarh. imnuri i un tratat de tactic militar . Func ii deosebite aveau eunucii. Nicolae Misticul. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . conduc tor al administra iei imperiale. Tezaurul era administrat de un chartularios. judec tor suprem în stat. Titlurile cele mai importante în imperiu. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. dup basileu. Senatul are doar o aparent importan . c ruia i-a fost discipol. Împ ratul devine singura putere legislativ .În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. va fi i el înl turat prin ordin imperial. pierzându. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. La preluarea tronului.

Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. Dup o perioad de pace. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. arul. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. iar pentru a evita concuren a. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. a invadat Tracia i Macedonia. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. au provocat arului bulgar mari pierderi. arul a 62 . Conflictul s-a iscat din motive comerciale. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. amenin ând Constantinopolul. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . Neavând suficiente trupe în Europa. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. Concomitent. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. trecând Dun rea. s primeasc dona ii. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor.de func ii. ad ugându-se noi func ii. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. Înainte vreme. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. f r o aprobare imperial expres . bun oar în cea de strateg. În plus.

succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. Simeon i-a respins pe unguri. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Constantin Porphyrogenetul. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896).apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. reluând r zboiul cu Bizan ul. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). dar i ru ilor. Armenia era expus raidurilor arabe. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. ungurii. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. În vest. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. Deasemeni. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. botezat doar cu trei zile înainte. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. care ajungeau pân în Cilicia. Astfel. Leon s-a 63 . Oleg. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. În r s rit. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. dup moartea cele de-a treia so ii. Ini ial. În 902 ei au cucerit Taormina. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. La Adana. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. fiind ridicat la rangul de august .

a început r zboiul cu bulgarii. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. În condi iile frac ion rii puterii politice. fiind asigurat . principalul regent.3. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . Implicit. murind în iunie 913. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. ci chiar coroana imperial . dar Alexandru. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. A închis-o pe Zoe la mân stire i. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. 4. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . care î i consolidase puterea. îndep rtând sfetnicii lui Leon. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. continuitatea dinastiei macedonene. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). i-a adus în preajm oamenii s i. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. cu mare efort.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. Nicolae Misticul. La moartea sa.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. 20 au fost otr vi i.i întreaga for . 34 au murit în patul lor.sudul Armeniei i va asedia Edessa. tefan i Constantin (944). tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. înjunghia i. în frunte cu marele cneaz Igor. 18 au fost mutila i prin castrare. demonstrându. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. amenin imperiul la Dun re. permi ând ulterior. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. În Bizan . Este perioada când Bizan ul. În 944 un nou atac rusesc. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. de strad sau militare i 65 de detron ri. a eunucilor sau armatei. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. ori coîmp ra i. Astfel. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. t ierea nasului sau a mâinilor. Dup înfrângerea ru ilor. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. se decima ea îns i. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. scoaterea ochilor. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. sugruma i. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. 12 for a i s abdice. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. astfel c 68 . Dup moartea fiului s u mai vârstnic. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . fie ca împ ra i. 3 au pierit de foame. 12 au murit în m n stire sau exil. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. spânzura i. atac respins cu ajutorul focului grecesc.

Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. ci întreaga familie. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim .fiul lui Mihail Rangabe. dup cum s-a putut deja observa. ars de viu. Leon I fusese m celar. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. Mihail II. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. uzurpatorul lui Leon V. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . oricare centurion. cea frigian trei. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. gineri sau copii adopta i. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. tocmai pentru a descuraja asasinii. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . oricine putea fi îndrept it la guvernare.i dezv lui complicii. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. iar Romoanos Lecapenos. ambele încheindu-se cu câte un regicid. nepotul s u. în 813. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . doar nepo i. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. Iustinian. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. Mai rar era tuns i c lug rit.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. tras în eap . fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. Romanos folosise acela i procedeu. aceast maladiei a purpurei . ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Dinastia isaurian a dat patru domnii. din care patru împ ra i au murit violent. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . Cel culpabil era supus torturii pentru a. Leon V n scut în Armenia. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. a fost un om de condi ie mai mult decât modest .

care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. exila i i apoi uci i. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. împ ratul legitim. armele sau în el ciunea. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . astronomie. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . ci excelen ii s i generali. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . Constantin a fost un împ rat-c rturar. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. trupele bizantine. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. Despre administrarea imperiului). În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. Chiar marea cneaghin a Kievului. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. Despre theme. continuau în sudul Italiei. administrator. Olga. general. a preluat astfel personal i efectiv puterea. aurul. Elena. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. luând numele so iei împ ratului. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . În plan extern. Luptele. orice mijloc era binevenit.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. 70 . Era iscusit în matematici. sculptur . ci un abil administrator al statului. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. cu audien e pentru solii str ini. i restul lumii. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. arhitectur . duse f r angajament deosebit. guvernator al provinciilor. reu ind s recucereasc Adana. cu suveranii Orientului i Occidentului. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. Despre ceremonii. evident cel bizantin. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. Constantin. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . pictur i muzic . Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. ambii viitori împ ra i. botezat cu pu in vreme mai înainte. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes.

devenind logothet al tezaurului. care are un apetit nes ios pentru intrigi. Istoriografia bizantin . Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. sistemul themelor intrase de acum în declin. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. în locul lui Theophilaktos. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. a preluat comanda suprem a armatei. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. c reia îi era pe deplin supus.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale.3. împ r teas sub numele de Theophano. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. o acuz pe Theophano. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. a urcat ierarhia de la curte. un politician talentat i experimentat. Bardas Phokas.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. el preferând s . Dup înl turarea Lekapenilor.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. Cu toate acestea. 4. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. urzind intrigi împotriva împ ratului. curmale i smochine). apoi în 947 când tefan. de i ar fi avut suficiente motive. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. femei destr b late. mare drongar i parakimomenos 71 . Constantin a continuat politica acestuia.c zând de pe cal. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. fiica unui cârciumar din Constantinopol. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. c l-ar fi otr vit. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. nora împ ratului. care murise . pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). Bringas. La conducerea bisericii. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt.

Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. fiind mai degrab un ascet. ca r splat pentru meritele sale. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. nemul umiri în imperiu. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. Cu aceasta. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). func ie rezervat eunucilor. armatele bizantine. Pe plan extern. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. În vara anului 960. A fost practic o lovitur de stat. bizantinii au cucerit ora dup ora . Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. strategul-autocrator al Asiei. conduse de generali de excep ie. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. a teritoriilor cucerite în r s rit. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . i aici. un politician abil i cu o râvn f r egal. Aleppo. de origine armean . în timpul s u aceasta 72 . în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. Politica fiscal dur a provocat. împotrivindu-se liberei ini iative. probabil otr vit din ordinul so iei sale. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. i ea. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. continu seria marilor victorii. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt.

înt rindu. cu Aleppo. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. De acum. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. Anexat a fost deopotriv Cilicia. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. apelând la argumente teologice i morale. cum încercase i Romanos Lekapenos. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. Cu sarcasm. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. continuat de cei doi urma i ai s i. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. în loc de patru. cei boga i pe cei boga i. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . lucru d un tor statului. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. Principiile. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. care la scurt timp au avut un succes impresionant. În schimb.i pozi ia economic . c ci cei 40 de ani ar fi trecut. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. 73 . În acest mod. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. încercând chiar s le m reasc . a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. o alt parte. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor.

atr gându. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. Înainte de încoronarea sa. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. Cei doi urmau s se c s toreasc . Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia.Între timp. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. o solie. Din cauza politicii fiscale.i prin m surile sale i du m nia clerului. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. condus de episcopul Liutprand din Cremona. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. au primit drept plat biciuirea. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Theophano. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. s-a instalat la Preslav. neglijat de împ rat. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. Dup trei ani de foamete. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. În 968. sl bit de lupte interne. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. Boris al II-lea. capitala aratului. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. a fost o victim u oar pentru ru i. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. de 74 . Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. f cuse destule concesii bulgarilor. a luat drumul Constantinopolului. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Bulgaria. În vara lui 968. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969).

acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea.i legitimeze calitatea de împ rat. reu ind s ocupe Siria i Palestina. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. luând cu asalt capitala bulgar .Cr ciun în 969. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . Theophano. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. în aprilie 971. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. apropiindu-se de Ierusalim.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . 75 . iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . Luând de so ie pe Theodora. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. dorea s . asaltând în anul 971 Antiohia. În iulie 971. Astfel. În toate ora ele cucerite (Nazareth. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. Sviatoslav capituleaz . Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin.i extind st pânirea înspre Asia Mic . Ioan I Tzimiskes. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. Theophano. bizantinii intrând în Mesopotamia. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . a fost exilat pe insula Prote. fiul nelegitim al lui Romanos I. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. De i asasin i uzurpator. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. mama lui Vasile al II-lea. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. a înconjurat cetatea. Accra.

a putut doar cu greu s se impun . Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. fiul lui Romanos al II-lea. Abia în 985. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. avea 18 ani. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). care a fost exilat. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . înalt func ionar de la curte. Phokas îns . nu a ar tat nici atunci. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. Vasile. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . fratele s u în vârst de 16 ani.3. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II.dar chiar i antipatia împ ratului. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. dup ase ani de succese militare. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. în vreme ce Constantin. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . Vasile. urma ul legitim al dinastiei macedonene. de o energie debordant . 4. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. iar averea sa confiscat . parakimomen. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). hot rât i realist.

din clipa în care Skleros. apoi Phokas. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . îndeosebi a mân stirilor. Împ ratul. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . comori adunate de la arabi. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. în special puternicei familii Phokas. Vladimir Sviatoslavici. sora împ ratului. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. ace tia fiind sili i s le restituie. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. bazileul a strâns fabuloase bog ii. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. alt dat . Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. care. ori de la r zvr ti i. În timpul domniei sale.intern . varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . Cre tinarea Rusiei. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. În aceast situa ie critic . petrecut ceva mai târziu. iberi i de la bulgari. chefuia în v zul tuturor. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. timp de mai multe veacuri. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. în schimbul trimiterii drujinei sale. Restabile te allelengyon. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. dac d m crezare cronicarilor bizantini. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. . Skleros. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). amenin ându-l din dou p r i deodat . De acum înainte. . supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite.

a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . purtând haine obi nuite atât la curte. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . nu oamenii cu carte. p trunzând pân în Moreea. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. pe care l-a redus la minimum. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. îi pl cea s trunchieze vorba. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i.ad posti. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. Nu punea pre pe ceremonial. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. iar Chersonesul restituit. fiul prin esei Theophano. Vasile II a dispus retragerea. Împ ratul Otto III. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. r mânând holtei pân la moartea sa. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. când i când. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. f r s stea pe gânduri. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. nici cu vorbe alese. luându-l prizonier pe arul Romanos. nici pe podoabe ori ve minte. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. Nu vorbea repede. Vasile. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. ci dimpotriv . În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. Vasile II a jurat s se r zbune. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. cât i în public. o nou forma iune statul bulgar apusean . Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. cel mai important ora din regiune. În pofida inteligen ei sale. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante.

Theodora. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Sirmium (1018). Încântat chiar de perspectiva c s toriei. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. la rândul lor. Zoe îns . Sirmium pe Dun rea mijlocie. cea mai tân r . teritoriul dintre Dun re i Balcani. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. Eudokia. cu centru la Silistra. punându. cea mai mare dintre nepoatele sale. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i.Porphyrogetent . Armata bizantin num ra peste 40. Dalma ia la Adriatic . împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. oricum dorea s se retrag la mân stire. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Vene ienii. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). murind dup dou zile. începând cu acest an. Abia acum. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. cu centrul la Ohrida. cea mijlocie. ciupit de v rsat. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. Thessalia i Bulgaria propriu-zis .000 de lupt tori. În lupte sângeroase. Arnulf. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. taxele au fost 79 . Teritoriile statului bulgar. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani.i cap t zilelor prin otr vire. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. cei peste 14. cel mai bogat cleric al apusului. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. de altfel nu s-a c s torit niciodat . au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan.

În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. 4. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. dar i latinofone. ace tia p strându. Sârbii. neglijând armata.4. împ ratul murind în decembrie 1025. conduc torii locali au fost men inu i. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . urma ii s i. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind .care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . în vremea lui Vasile II. drumul dec derii Imperiului. Murind f r urma i. Vasile II a preg tit. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia.i într-o anumit m sur autonomia. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. Acum.au fost întrerupte. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. f r s vrea. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas .men inute la cuantumuri rezonabile. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. În doar în 46 de ani. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor.

de teama uzurp rii. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. În aceast situa ie militar dezastruoas . chemând adesea în ajutor pe barbari. disciplina i. În 1056. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. Eustathios. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . la moartea împ r tesei Theodora. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. Imperiul. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. Din nenorocire 81 . Spondylos i Simeon. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. înzestra i cu cai buni. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. întemeietorul unei noi dinastii (1081). chipe . se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. amator de cai. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). aristocra ia anatolian . s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. au marcat aceast perioad nefast . care a reac ionat cu o lovitur de stat. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. au fost destitui i. dinastia macedonean se stingea. în vreme ce împ ratul. ei tr dând adesea. lipsit de orice moralitate. se temea s . spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. Cei mai valoro i generali. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. vân toare i circ. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII.i asume responsabilitatea guvern rii.stabilit de el. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . fratele lui Vasile al II-lea. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. datorit politicii sale fiscale. sora Zoei. împotriva c ruia. de stratio i bine înarma i. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. Schimb rile frecvente la tron. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i.

m sur ce mic oreaz veniturile statului. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. sim indu. uneori chiar i ereditar. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. marile latifundii s-au ref cut rapid. Revocarea allelengyon-ului. Zoe. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . aproape 60 de ani. sub amenin area cu orbirea. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului.i g seasc sc parea în Antiohia. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). murind la scurt timp. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . La cei 56 de ani ai ei. care de mult vreme îi era amant. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. Zoe. pe via . devenind al doilea so al s u. 82 . împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. înfrânt în cele din urm de împ rat.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). Cu toate acestea. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. percepute odinioar de la rani. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. având în grij azilurile imperiului). astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. deoarece impozitele. La o vârst destul de înaintat . cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i.i sfâr itul aproape.pentru ei. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. În 1030. fiind obligat de împ rat. plictisit de so ul s u care o neglija.

nici pe mul i din familie.i p streze influen a la curte. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. Constantin. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. o recheam pe Zoe. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . tot eunuc. rechemat din exil. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. i au fost orbi i. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. 83 . anume cu Constantin bogat. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. sora mai tân r a Zoei. care a reu it astfel s . Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). unde încercaser s se ad posteasc . F r sim politic. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . Zoe. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. Zoe domnea acum în asociere Theodora. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). Nu o suporta nici pe împ r teas . În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. nobil. Se în ela îns . Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. Fastul de la curte. în pofida dezam girilor prin care trecuse. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. Mihail V a fost depus de c tre senat. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . devine cel de-al treilea so al Zoei. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . ajuns la apogeu. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . Seme indu-se peste m sur . început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri .

Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. Astfel. total opus prin caracter surorii sale.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. 84 . fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. de unde i se trage supranumele. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. se ajunge la o excomunicare reciproc . În ciuda interven iilor împ ratului. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. Sf tuit de patriarh. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. în sinodul inut la Sfânta Sofia. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). nici m car cu patriarhul Kerullarios. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. care . ea d inuind înc . având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . generalii înl turându-l de la putere. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . cu toate acestea prin intermediul ei. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). autorul Chronografiei. îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). fost logothet al vistieriei strotiotice. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. Cardinalul Humbert. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. eful delega iei papale. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. La 8 iunie 1057 armata. la 1054. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. eful aparatului de stat. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. Zoe moare în 1050. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. de i patetic . aducând în prim plan motive legate de rit. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. a adar succesiunea la tron.domnind autocratic . adoptat de împ r teas cu pu in înainte.

i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. pe una sortind-o pl cerilor. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. 44). alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. puterea popoarelor vecine crescuse. Psellos. Patriarhul a murit.i poat împlini propriile pofte. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). gr bit s . Oricum. A fost a adar un împ rat harnic. i schisma celor dou Biserici. care nu. atr gând.i d deau obolul la adunarea d rilor. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . eu am s te dobor ). i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. înainte de a se pronun a sentin a. ap rând interesele ranilor. dar i a Bisericii nu a întârziat. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. A a stând lucrurile. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre .i sec tuiasc visteriile ca s . s se poat desf ta. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. contemporan cu evenimentele. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . în spe ale parecilor. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . plin de furie. tic losule. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII.i chiverniseasc atât treburile ost e ti.

Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. 4. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II.i prin 86 . dându. Cu s n tatea ubrezit . înrudit cu fostul patriarh Kerullarios.i sfâr itul aproape. care i-a folosit influen a în acest sens.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. Constantin al X-lea (1059-1067). de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. fratele fostului împ rat. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare.i desemna succesorul. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. cât i în r s rit. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic .4. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. inu i în frâu de Isaac. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. au n v lit în num r de 600.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). Pecenegii i uzii. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. încât. împ r teasa Eudokia .2 Înfrângerea de la Mantzikert. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. împin i la rândul lor de c tre uzi. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. atr gându. nu înainte de a. agreat i de cronograful Mihail Psellos. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. Constantin Noul bazileu. În tot acest timp.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. sim indu. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas.

care. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . trimis înspre Ahlat. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. a p r sit câmpul de lupt . Edessa i Hieropolis. a ref cut în parte domeniul imperial. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . Ortranto i Brindisi. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. În plus dorea mâna unei 87 . ceea ce a sc zut moralul solda ilor. ajungând pân la Edessa. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. Antiohia. Dup câteva s pt mâni. O parte a armatei bizantine. precum i pecenegi i uzi în nord. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). trebuind s asigure arergarda.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. ci doar predarea ora elor Manzikert. a fugit din calea selgiucizilor. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. normanzi în vest. fiind decis s distrug califatul fatimid. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor.

88 .i redobândeasc tronul. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. au preluat conducerea statului. Bari. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. Ulterior. Mihail Psellos i Ioan Dukas. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. astfel c din acest moment. este înfrânt în mai multe lupte. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . Partizanii familiei Dukas. Asia Mic era i ea pierdut . Romanos va încerca s . menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. devenit logothet. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. condus de Constantin Dukas. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. Acesta va încerca. încât la scurt timp împ ratul moare. Mai grav. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. care avea o mare influen .000 de nomisme. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. inclusiv Mihail Psellos. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. iar extern un lan de dezastre. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. P r sit de to i.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit.

Ca r splat pentru serviciile sale. În aceea i vreme. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). Când Russel Balliol. 4. a schimbat principiul de guvernare. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului.4. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. În trecut acest sistem fusese în 89 . i s -l aclame drept împ rat. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. în 1078. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. a ierarhiei func iilor publice. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. trimis cu trupe. o r scoal izbucnit în Constantinopol. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). Suleiman va transforma Niceea. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. Ioan Dukas. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. Dinastia Comnenilor. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori .În condi iile anarhiei instalate.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). din cauza foametei. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. Prin reforma radical a cursus honorum. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. În lipsa unei conduceri locale. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic .

Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. Alexios va restructura armata. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. acum baza o constituie pronoia. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului.1 Invazia normand i peceneg . a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. pecenegi i turcopoli. Alexios a m rit impozitele. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat.4. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. disciplinator al Bisericii. existent anterior. 4. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. De acum cezaropapismul este victorios. aflate de acum sub control imperial.3. rol pe care Alexios i-l asum . care a sprijinit i reformarea mân stirilor. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. care ei în i i î i vedeau 90 . Împ ratul va deveni epistemonarkhes. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. Rangul de protosebastos. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. a revenit unui cumnat al împ ratului. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte.

f r ca Alexios s poat interveni. În schimbul ajutorului primit. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. De i au fost numero i. inut în prezen a papei Urban al IIlea. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). în conciliul de la Piacenza. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. Pecenegii. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. emirul de Smyrna. originar din Amiens. i în paralel înspre Epir i Macedonia. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. Au plecat în cete neorganizate. Samos i Rhodos (1088-1089).2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile.4. spre Tessalonik. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu.amenin ate interesele în Adriatica. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. înfrân i de Alexios în 1094. Pericolul peceneg fusese înl turat.3. 91 . pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. Tzachas. 4. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. alia i cu emirul. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. Deja în 1095. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. pe Rin. cucerind Dyrrhachion. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. Mitylene. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. Între timp. Suleiman ocup Antiohia. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . zdrobind flota normand . pentru c nu aveau anse. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia.

crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. În mare. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. Laordicea i Tripoli. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. În mai 1097. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. pe coastele Siriei. El a creat aici un principat independent de Bizan . în timpul primei cruciade. i abia apoi crucia ilor. capitala turcilor anatolieni. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. pe care au respins-o totu i la 28 iunie.i atinge propriile scopuri. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. bizantinii au ocupat. Curând dup c derea Niceei. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). Bizan ul nu le-a acordat încredere. au atacat primul obiectiv major. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . ci l-a consolidat. Niceea. Împreun cu bizantinii. f r ca Bizan ul s se poat opune. Bohemund. de i în 92 .Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. urm torul obiectiv fiind Antiohia. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. departe de Constantinopol. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . i. În iunie. La 1 iulie 1097. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. Efes i Sardes. prin tratative separate.

a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. Sultanatul Rum fusese silit s . s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. La început. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. în 1126. cedate de tat l s u. în asocia ie cu familia Dukas. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . Unele teritorii siriene. pierdute de crucia i. Retr gându-se la mân stire. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. o relatare a vie ii tat lui ei. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. Ana Comnena va scrie Alexiada. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean .i men ine puterea s . jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. Ioan. care a tiut s ia decizii corecte. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. fiul lui Alexios.i formeze propria fac iune fidel .Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile.

În lupta împotriva Ungariei. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. În Italia. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . Croa ia i Bosnia. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor.1 Cruciada a II-a. a trebuit s se supun în 1172.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. dup lupte acerbe. dup moartea lui Roger al II-lea. ea s-a încheiat îns brusc. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. iar în 1155. au ocupat Apulia. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. imperiului. Manuel a reu it astfel s . ocupând principatele latine Siria i Palestina. Manuel I (1143-1180).atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. Manuel fiind primit în Antiohia. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. Korinth i Theba. Pân la mijlocul anilor 60. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. cu toate insignele imperiale.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia.5. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. grecii au fost înfrân i în 1156. În Orient. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. Bizan ul a reu it s . 4. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. i jupanul Rasciei. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. Tot atunci. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. tefan Nemanja. 4. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. Bizan ul a jucat rolul de mare putere.

Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . În defileul Myriokephalon. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . înl turând pu inele familii aflate în func ii. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I.cum erau numi i în bloc occidentalii . La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. împ rat. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. un nepot al lui Manuel. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. în drum spre Ikonion. armata bizantin este surprins i complet distrus . Vene ia î i înt rea pozi iile. care pe moment a cerut pace. Mo tenitorul tronului. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. dup asasinarea lui Alexios. a încercat 95 . Alexios al II-lea (1180-1183).din capital . în calitate de regent . imperiul se afla. fiul lui Manuel. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor .acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . Dup Myriokephalon. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. în defensiv i cu visteria sec tuit . în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. Dup 40 de ani de lupte. încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. R scoala ce a cuprins capitala. în vârst de 11 ani. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. la moartea lui Manuel (1180). care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat.

Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). ordinea în stat. fiu altei importante familii constantinopolitane. fiica regelui Béla al III-lea. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. în aceste momente dramatice. când normanzii se apropiau de Constantinopol. Isaac Comnenul. în urma unei revolte a popula iei capitalei. nepot al lui Manuel I. a ocupat. insula Cipru (1184).5. i cu Vene ia. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. acordând favoruri i demnit i. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. 4. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192).d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. Dup umilirea sa în public. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. Ni . tolerând o via de lux i destr b lare la curte. i Sofia. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. supus unui jaf înfior tor. chiar prin teroare. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. Vene ia. al doilea mare ora al imperiului. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. de fapt lin at de poporul r zvr tit. Andronic I a fost ucis cu violen . s restaureze. În acest fel. la rândul s u. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. cucerind Belgrad. 1203-1204). a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. 96 .

Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). Deja în anul 1186. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. Isaac II se va retrage la m n stire. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. Sârbii i-au extins st pânirea. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . Petru i Asan. allemanikon. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. în 1195. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. fiul împ ratului detronat Isaac.doar temporar. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. Dogele Vene iei. Acordul de 97 . ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. sufer mai multe înfrângeri. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). dup înfrângerea de la Morava (1190). Alexios Angelos. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. Bizan ul. Enrico Dandolo. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni.

Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). Dup un asediu de patru zile. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. iar tat l s u. în ajunul asedierii Constantinopolului. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. din nou arestat. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . dup un scurt asediu al crucia ilor. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. între inerea flotei pe timp de un an. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. În aceste împrejur ri. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . a murit la pu in vreme. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). capitala Imperiului. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. ginerele lui Alexios al III-lea. În iulie 1203. 5 5. Constantinopolul. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. fugind la Adrianopol. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron.

în posesia lor aflându-se o serie de insule. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Urm torul împ rat latin. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. care sperase c va fi ales împ rat. Romania cum era numit în Apus. Treptat Imperiul latin se 99 . Imperiul de Niceea . de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . pe Tommaso Morosini. a întemeiat Regatul Thessalonicului.cu privire la alegerea unui împ rat latin. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat.Teritoriul Bizan ului. Împ ratul Balduin de Flandra. Bonifaciu de Montferrat. Nu în ultimul rând. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). vasali ai împ ratului latin. ca i dreptul bizantin mai evoluat. Deja în martie 1204. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean .învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine.Partitio Romaniae . la regimul politic al Imperiului. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. dogele Dandolo. toate aceste enclave ac ionând distructiv. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. care a influen at codific rile din Occident. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. Artizanul împ r irii Romaniei. o alta cavalerilor crucia i.

elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. ca i întreaga organizare feudal . precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s .i transforme marile domenii în veritabile state suverane. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. niciodat cucerit pe deplin. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. Dup moartea lui Caloian (1207). în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. 5. Balduin însu i fiind luat prizonier. Întemeietorul imperiului de la Niceea.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). precum i ai clerului. devine un conglomerat. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. Organizarea în theme a fost p strat . Romania.1. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. dezvoltate la periferie Niceea. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . Având spatele acoperit.1 Imperiul în exil (1204-1261). Epir se consolideaz . Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. Trapezunt. în vreme ce statele de tradi ie bizantin .

inclusiv insulele Chios. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. dup o serie de lupte interne. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt.în Asia Mic . i arul bulgar. prin selgiucizi. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. în 1230. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . Theodor înainteaz înspre r s rit. însu i împ ratul fiind luat prizonier. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. dominat de Angeli. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. pân la Adramyttion. devenind un emirat grecesc . acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . chiar i sârbii fiindu-le supu i. favorabil acestei republici. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. În afar de Theodor Angelos. i în apusul Greciei. Lesbos i Kos. Despotatul Epirului. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat .

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266).evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. i chiar mai important. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . poarta de intrare în Balcani. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. cetatea Philippopolis (Ploviv). Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Izz ad-Din. În 1274. 105 . De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Imperiul devine. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. cu care i papalitatea se afla în conflict. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Manfred. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. Pentru a contrabalansa situa ia. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Acum. prev z tor. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital .

de aceea în 1280 el i renun la ea. fratele regelui francez Ludovic IX. împ ratul va muri. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. prin mari eforturi. Carol de Anjou. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . împ ratul titular al Imperiului latin. dar la moartea sa vistieria statului 106 . În plus. Philippe de Courtenay. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). cumnatul lui Manfred. În decembrie 1282. Carol de Anjou. format din sârbii lui tefan Milutin. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . Coali ia balcanic . dup ce a realizat. fiul lui Balduin II. De altfel. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. rena terea Imperiului bizantin. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . Totu i. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. prin suportul financiar. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . Împotriva acestor amenin ri. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor.

nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. conduc torul companiei catalane. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. demnitatea de cezar. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului.era sec tuit . retras la Adrianopol. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . Din aceste motive. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. cium Fiul lui Mihail VIII. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. Tat l celor doi. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. temându-se de tulbur ri. Fiul s u.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. Andronic II. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. ranii preferând s devin o teni pl ti i. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. Sardes i Brussa. 5. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. la fel ca i succesorul s u Andronic III. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. Vrând s scape de ei. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. greci epiro i i franci din Peloponez. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. bulgari. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . Niceea. Andonic II. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. Andronic. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei.2. R zboi civil. armata angajând mercenari. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. Cu toate c mercenarii catalani. fiind apoi asasinat din ordin imperial.

Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. La 28 iulie 1330. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. cu care arul se înrudea. regen ii au instigat popula ia la revolt . marele domestic. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. care constituia centrul domeniilor sale. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. Ioan V (1341-1347). ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. Urma ul s u. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. ca la Philokrene (1331). încoronându-se în 1346 ca 108 . a preluat conducerea în Thessalonik. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . luat de la genovezi. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. 5. în lupta de la Velbujd. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului.2. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. Bulgaria fiind pr bu it . armata bulgar . a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. râvnind tronul. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. cel mai mare general al Imperiului. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. Thessalia i insula Chios. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. Ioan Cantacuzino. a devenit eminen a cenu ie. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. puternica cetate din Tracia.2 R zboaiele civile. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. Ioan Cantacuzino. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie.

i scrie opera. s-a destr mat în mai multe principate. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. otomanii controlau traficul prin Dardanele.iar celui de-al doilea fiu. i flota bizantin care se reconstruia acum.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Dup alungarea otomanilor. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . fiul lui Orhan. 5. Morea într-un stat bizantin independent. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. Ioan al VI-lea a vrut s . continu s joace un rol politic important. Dup ce a abdicat. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Matei Cantacuzino. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49).împ rat al sârbilor i grecilor . În 1354 a impus încoronarea fiului s u. cu ajutorul Genovei. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz .3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . acordându-i insula Lesbos ca dot . Fiii lui Ioan Cantacuzino. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. împ ratul r mas acum unic. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. la fel ca i marele s u proiect. Peloponesul bizantin. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Manuel. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. În cele din urm .

care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. sârbi i vene ieni. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. f r s ob in decât vagi promisiuni. Petru de Lusignan i contele de Savoia. succesorul lui Suleiman. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. chiar insule întregi. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. Aliat cu vene ienii. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . numero i demnitari i-au separat latifundiile. Ludovic de Anjou. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. la 25 ianuarie 1365. Tratat ca un schismatic . În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. punând piciorul pe continentul european. Amadeo VI. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). aceasta fiind împ r it între ei. când de vene ieni sau genovezi. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . Contele Verde. Sultanul Murad I. reu ind s ocupe 110 . când de bizantini. La rândul s u. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Amadeo VI. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. regele Ciprului. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. au revenit Vene iei. papa Urban V a f cut apel la cruciad . la care au concurat i republicile italiene. în care puterea imperial era practic inexistent . În aceast situa ie disperat .civil. unchiul dinspre mam al bazileului. Turcii.

Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. fiul s u mijlociu. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . f r ca statele apusene s o poat opri. Andronic. nesesizând din vreme pericolul otoman. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor.i tr deze credin a. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . ob ine bijuteriile coroanei. Dup refuzul lui Andronic. a vene ienilor.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . Andronic. al fiului cel mare al lui Ioan V. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. i Ioasaf au strâns suma datorat . când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. acum cu numele de c lug r Ioasaf. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). chemat i el în ajutor de Andronic. împ ratul. i-a oferit acestuia. la insisten ele tat lui s u. Murad. fiii celor doi. La Constantinopol sosise i legatul papal. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . Murad I. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u.i achite datoriile anterioare. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. a sc pat cu un ochi. În 1273. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. genovezilor i a otomanilor. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. cu ajutorul flotei. Înainte de a porni spre Constantinopol. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. În plus a izbutit. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. Bizantinii îns . Murad a luat m suri energice. ajungând la Neapole. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. împreun cu o tile contelui de Savoia. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. exercita o enorm influen nu au acceptat s . nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel.

o tile sârbe ti. condus de cneazul tefan Lazarevici.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus.000 de oameni. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. fiind înfrânt. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. Vit. Abia în 1385. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. 10. în ironia sa macabr . de unde a fost alungat Sracimir. În prim vara anului 1396. dup un scurt asediu. Sultanul. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . moare la scurt vreme. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu.000 de duca i i un corp de oaste de 12. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. iar restul Serbiei. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole.Gallipoli. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. conduse de cneazul Laz r. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). Andronic. de ziua Sf. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. O tile cre tine. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. administrate de turci. a trecut sub vasalitate otoman . Andronic. Philadelphia. Dup trei ani de asediu. Murad a amenin at Thessalonicul. Înaintând înspre apus. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. În 15 iunie 1389.

ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. se al turase cre tinilor. un prolog al marelui asediu din 1453. se îmbarc pe o corabie vene ian . Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). acordând ajutor lui Musa. f r sprijin financiar sau militar. Mehmed I. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului.i via a în captivitate trei ani mai târziu. unde sultanul a fost luat prizonier. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. beiul de Karaman. Având lini te relativ la Dun re. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . fiul mijlociu al lui Baiazid. în partea european a Imperiului otoman. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. Baiazid atac Vidinul. fiul mai mare al lui Baiazid. În istoria domnilor rii Române ti. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. avea îns ajutorul bizantin. ocupând Brussa i Ankara. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. unde st pânea fratele s u cel mai mic. Sigismund. Soliman. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. Mehmed. t indu-i i robindu-i . care se proclam fiu al bazileului Manuel II. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. pierzându. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. care r m sese st pânitor al Rumeliei. Între timp. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. desfiin ând statul bulgar. Fiindc Stracimir de la Vidin.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. acesta s-a în eles cu Mehmed II. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. A revenit la Constantinopol în în 1403. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. vasalul sultanului. trimi ând în Rumelia pe Musa. V zându-se atacat. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. Soliman.

5. exista deja o în elegere. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. Victoriile voievodului Transilvaniei. materializat într-un decret de unire. p trunzând adânc în Serbia. La mai pu in 114 . La 6 iulie 1439. Singura ans .de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii.calea religioas . Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. dup marea schism din 1054. Biserica rus s-a declarat autocefal . urmând s aib loc în Italia. i mai mul i mitropoli i i episcopi. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. filioque. prin care Bizan ul reia plata tributului.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. cum a i r mas. devenind din nou vasal otomanilor (1424). când au reînceput dezbaterile la Floren a. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. Purgatoriul i azimile.1 Conciliul de la Ferrara . Era oricum prea târziu. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman .4. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. Propunerile de a discuta au fost acceptate. discu iile. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. încerc ri mereu e uate.tratat de pace cu Murad II. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. la fel ca înainta ii s i. la Vene ia i Milano. Ioan (Iancu) de Hunedoara. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. evident. s-a dus în apus. apoi în Ungaria. scopul era clar. Kiev i Efes. Acum.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. Ioan VIII.

încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. fiind asaltat în Anatolia. încoronarea având loc aici. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. Între timp îns . în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. experimenta i în luptele cu turcii.4. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . a avut într-adev r loc. Vene ia i Genova. chiar i republicile maritime.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . 115 . Era pentru prima oar în istoria Imperiului. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. Coroana imperial a fost adus la Mistra. În schimbul unui tribut. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. cardinalul Cesarini. aveau s joace rolul principal. la Varna. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. în lupte de continu h r uial . cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . Despotul Moreei. incita i de pap . în în elegere cu turcii. urm rind doar propriile interese. În acela i timp. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. Dar. cu excep ia perioadei niceene. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. trebuind s lupte în Anatolia. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. deja de la începutul veacului al XV-lea. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. 5. a fost ultimul basileu bizantin. pace încheiat în 1444. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. Constantin ob ine pacea (1446). aceast cruciad . Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. În apropiere de Ni . de altfel ultima. Constantin Dragases. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. Sultanul.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol.

prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. i au p truns în ora . R zboinicul genovez. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. Dar acest gest a fost inutil. murind eroic. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. Cererea a fost îns respins de Constantin. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed.Mehmed al II-lea(1444-1446. 116 . La 23 mai. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. cerând capitularea ora ului. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. Constantin al XI-lea. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. În 12 decembrie 1452. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. soarta Constantinopolului era pecetluit . Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. În zorii zilei de 29 mai 1453. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. între care apte sute de genovezi. vizavi de Anadolu Hisari. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. a c zut în lupt . unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. aflat pe rmul asiatic. prelungit trei zile i trei nop i. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general.

instalându. Mehmed II asedia Belgradul. mai ales greci în aparatul de stat. Morea cu capitala Mistra în 1460. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Istanbul. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe.i aici demnitarii. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. stabilindu-i în Constantinopol. Nepotul lor. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . Genovezii au ob inut din partea sultanului. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. mil i ordine . sau nu. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Pe drept. mai ales me te ugari i negustori din Morea. Astfel. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Irina. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. Zoe (Sofia) Paleolog. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Moscova devine cea de-a treia Rom . Spre sfâr itul secolului al XV-lea. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. locuitori din alte p r i. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. a proclamat lege. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman .Atena a fost cucerit abia în 1456. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. cuno tea greaca i a folosit cre tini. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . millet. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. Mehmed nu era un barbar. 117 . iar clerul era scutit de taxe. Dup trei ani. unde au primit case i scutiri de taxe. fiind adu i în ora . Trapezunt i Crimeea. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. a deport rii. fiica ultimului despot al Moreei. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. Ivan III.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Cronografia. trad. Psellos. 1972. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Bucure ti. Carte de înv edi ie de V. . Expuneri istorice. Bucure ti. edi ie de H. tur pentru fiul s u Romanos. vol. Ducas.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . Comnena.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . edi e de V. Alexiada. 1970. 1991. I-II. 1988. Tana oca. S. Arta militar . Ana. XI-XIV). Mih escu. 1963. Bucure ti. Via a lui Constantin cel Mare. Ia i. edi ie de H. 1975. Bucure ti. vol. Bucure ti.Azimitul . Bucure ti. 1968. R zboiul cu go ii. Mih escu. Procopiu din Cesareea. Bucure ti. Laonic.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. 1977. 120 (976-1077). Grecu. Elian i N. de Marina Marinescu. Istoria turco-bizantin (1341-1462). Chalcocondil. III: Scriitori bizantini (sec. publicate de Al. 1998. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. Istoria secret . Bucure ti. Bucure ti. Eusebiu din Caesareea. Idem. Constantin Porfirogenetul. Bucure ti. Mih escu. Mauriciu. Mihail. 1971. Grecu. edi ie de V. edi ie de H. Grecu. 1958. edi ie de Viorica Golinescu.

p. i Rena tere. V c. Bucure ti. * * *. Gândirea evului mediu. Angold. 265-381. I. ed.261-290. edi ie de H. 1984. Ed. Byzantium in exile. * * *. * * *. 1198. Istorie bizantin . 1975. A.320-328. 1916. Ideologia politic bizantin . Ia i. Istoria bisericii. Jaques Le Goff. Klaus Wessel. The Byzantine empire. Hélène. 1999. Polirom. Bucure ti. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute .1999. Ion i Iliescu. 1982. Stuttgart. Cambridge. p. I-II. 265-350. p. Istoria vie ii private. Cambridge. Avram. Timi oara. Ed. Bucure ti. 1962. David Abulafia). Istoria bisericeasc universal . în Byzantinische Zeitschrift. Bucure ti. Bucure ti. 1024-c. II (ed. Barnea. AHRWEILER. 1300 (ed. Aries. Philippe-Duby. Michael. p. * * *. 2000. II 1994. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). p. Bakalopoulos. vol. Omul bizantin. vol. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. * * *. 1995.. 2002. 2000. vol. 1985. Dic ionar al sfin ilor. LV. 1025-1118. Constantin cel Mare. Georges (coord. Omul bizantin. 1198-c. 543568. * * *. Bucure ti. Sintez de istorie bizantin . Ed. tiin ific Enciclopedic . * * *.Teofilact Simocata. 217-253. coord. Bucure ti. Teora. p. Domnia împ ratului Mauricius (582602). 2004. Mih escu. 1993. vol. 121 i .). 87108. Octavian. Angold. Între antichitate Bucure ti. 1963. în: The New Cambridge Medieval History. p.. IV c. în: The New Cambridge Medieval History. Andea. Bucure ti. I. Michael.

I-II. Louis. Besançon. ed. Laonic. Stelian. în Revue historique. II). Charles. trad. Bucure ti. Bucure ti. S. Grecu. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Cazacu. 2000. Stelian. Bucure ti. Alexiada. Arta bizantin . Ed. Carte de înv Romanos. trad. B nescu. Humanitas. Mihai. Craiova. Diehl. vol. Ed. Bucure ti. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Armand Colin.47-48.. Arta bizantin . Academiei. Comnena.. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). Nicolae. 122 . Bucure ti. 1981. Ed. A. Chalcocondil. vol. Bucure ti. p. 1994. în Mitropolia Olteniei. Delvoye. (Les Institutions). Paris.. Timi oara. p. m rire i dec dere. 255-258.II. iulie-august. XV. Ed. L. Brehier.B. Le Bas Empire. 7-8. 1963. Constantin et la fondation de Constantinople . Constantin VII Porphirogenetul. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). Expuneri istorice. I-II. p. Ch. Bucure ti. Constantin Porphirogenetul. Le Livre de ceremonies. 119.. Brezeanu. tur pentru fiul s u Cornea. Academiei. Imaginea interzis . 1993. 1958 (seria Scriptores byzantini . Bizan ul. Paris 1969-1970. Dic ionar de împ ra i bizantini. Brehier. Ana. Andre. nr. 1977.. Da kov. 1963. V.Bayet. Charles. cap. Paris. A. Bucure ti. Louis. 124-143. Bizan . Istoria Imperiului bizantin. Alain. B nescu. Vogt. Civiliza ia bizantin . Nicolae. 1976. Bucure ti.. O istorie a Imperiului bizantin. Critobul din Imbros. Întemeierea Constantinopolului . Brezeanu. 1919. I. 1994. Bucure ti. 1915. 1995. Brehier. 1971. 506-510. Paris. Le monde byzantin. Bucure ti. 1999. Castagnol. 1999. 1969.

V c. Geanakoplos. Bucure ti. p. Eusebiu din Caesareea. Hussey. Iconoclasmul bizantin. Nicolae. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. Iorga. Etudes byzantines.Diehl. Etienne. 1987. Figuri bizantine. p. Meridiane. Diehl. I-III. Charles. 1993. Andre. p. Bucure ti. 1998. Bizan dup Bizan . Gilson. în: The New Cambridge Medieval History. Bucure ti. Teora. Bucure ti. Paris 1905. Ed.. David Abulafia). Nicolae. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. Bucure ti. M. Iorga. 1972. Craiova. 1986. Bizantinii.. Charles. 1991. I-II. Charles. A. V. 1999. Cambridge. 1980. Bucure ti. 1976. Bucure ti.74-114. S. David. în Byzantinische Zeitschrift. Ion. p. t. Filosofia în evul mediu. 1972.. Ed. Via a lui Constantin cel Mare. Gero.1999. Istoria vie ii bizantine. J. 1300 (ed. Charles. 1987.1. 123 .4-23. nr. Byzantium. Drimba. 1198-c. Grabar. XXX. Oxford. Bucure ti. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Istoria culturii i civiliza iei. Bucure ti. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople".Al.vol IV). 68. Donoiu. 525-542. Sinteza bizantin . 30-69. Fontes Historiae Daco-Romanae. Bucure ti. Deno John. Bucure ti. 1974. 1930. Jacoby. 1984. Ed. Church. 1975.. Diehl. Diehl. Ducellier. vol. Nicolae. Gibbon Edward. Iorga. Chicago and London. 1969. vol. Istoria Imperiului Bizantin. Bucure ti. 1991. Dosarul arheologic. Ovidiu. Georgescu. II (sau 1999. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. Bucure ti. 1995.

1970. vol. Paul. Louth. p. în: The New Cambridge Medieval History.. Andrew. Moorhead John. 27. Cambridge. Istoria medie universal . în Echos d'Orient .Kaplan. Timi oara. 500-c. Victor. p. 2008. Armand Colin. Le Goff. Constantinople et Rome.. 1925. 1980. Images et reliques. Paul Fouracre). p. 1198. Ed. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). nr. p. p. în: The New Cambridge Medieval History. p. D. 843-1118. p. Louth. 1980. IV c. Paul Fouracre). La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. 180-201. 1968. I-III. 700 (ed. ?. Jacques. 1924. 2008. Paul Fouracre). în: The New Cambridge Medieval History. Bucure ti. Cambridge. Lactantius. Paris. Istoria Bizan ului. 611-643. Michael Jones). 500-c. p. The Byzantine empire in the fourteenth century. 289-314. 2008. Michel. I c. Amarcord. Istoria picturii bizantine.223-229. Andrew. Teora. Michel. The Byzantines in the West in the sixth century. Laiou. Ed. Kaplan. II (ed. La consecration et le dedicace de Constantinople. p. The Byzantine Empire.28. I c. 2004. 124 . Angeliki E. Civiliza ia Occidentului medieval. Cambridge. Instalarea barbarilor (sec. vol. 118-139. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. Bucure ti. 1998. Cambridge. în: The New Cambridge Medieval History. The Eastern Empire in the sixth century. 1024-c. 795-824. cap. Lemerle.V-VII). Monks and Laymen in Byzantium. vol. The Byzantine empire in the seventh century . Bucure ti. Lot. Manolescu. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Lazarev. 500-c. Ed. în: The New Cambridge Medieval History. VI c. Morris. Magdalino. Cambridge. 291-316. 1118-1204. Cambridge. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). vol. Paris. Lathoud. vol. 1300-c. 1997. Paris. Rosemary. 93-117. 700 (ed. I c. Paul. Ferdinand. p. 1415 (ed. Moines et moniales. 1997. Bucure ti. 2004. 2000. 700 (ed. nr.

Tesalonic.153173. vol II. M. Un commonwealth medieval: Bizan ul. Jean. Isus Hristos . Bucure ti. Studitul. Deisis. 1998. Histoire de l'Etat Byzantin.. München. 2002.).. 1994. J.Gh. 700-900. 207 p. Aba Iulia. Romanitatea carpato-danubian XI. Zbuchea. Vasiliev. Ed. 1981. Popi teanu. Psellos. 1962. Ed.OBOLENSKY. 1970. Bucure ti. Bucure ti. p.. Cronografia. 1972. Paris. Structura social a Imperiului bizantin. trad. Traité des offices. Occident. Bizan . Bucure ti. Balcani. Dimitri. 1971. 125 . (coord. Teodor.. Michael. 1966. Uspenski. Enciclopedic . Petritakis. în Byzantina. G. Paris. Teodor. 2008. în Studii i articole de istorie. 1963). Ia i. A. Bucure ti. Steven. tom III.. C derea Constantinopolului. Runciman. Teologia icoanei. Bucure ti. Procopius din Caesareea. 700-c. XVI. McCormick. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". M.prototip al icoanei.123-133. 349-382. Ostrogorski. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. Rosamond McKitterick). p. PseudoKodinos.. c. 1972. Bucure ti. Ia i.900 (ed. p. Un veac de istorie bizantin (976-1077).. Cambridge. St nescu. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Istoria secret . Vasile cel Mare. Polirom. 1932. Byzantium and the west. Paris.. 1974. D. L. R. 1991.A. Verpeaux. 1994. C. Lumea Bizan ului. Histoire de Etat Byzantin. Eugen. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Ed. în: The New Cambridge Medieval History.Gh.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful