P. 1
46615251-Istoria-Bizantului

46615251-Istoria-Bizantului

|Views: 6|Likes:
Published by mary

More info:

Published by: mary on Feb 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1 Locul Bizan ului în istoria medieval
  • 1.2 Continuitate i discontinuitate
  • 1.3 Mozaicul cultural i lingvistic
  • 1.4 Periodizarea istoriei Bizan ului
  • 2 Imperiul roman târziu (284-457)
  • 2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337)
  • 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii
  • 2.1.2 Transformarea constantinian
  • Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare
  • 3 Bizan ul timpuriu (457-610)
  • 3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518)
  • Reformele lui Anastasie
  • 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610)
  • 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565)
  • 4 Imperiul medieval (610-1204)
  • 4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780)
  • bizantin (610-711)
  • 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii. Opera reformatoare a lui Heraclius
  • 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe
  • Constantin IV i Iustinian II
  • 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor
  • 4.1.2 Luptele pentru tron
  • 4.1.3 Criza iconoclast (726/730-843)
  • 4.1.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V
  • 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842)
  • 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)
  • 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii
  • 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei
  • 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin
  • 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes
  • 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea
  • 4.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143)
  • 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan
  • 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia
  • 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor
  • 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204)
  • 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon
  • 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a
  • 5 Imperiul bizantin târziu (1204-1453)
  • 5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-
  • 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor
  • 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354)
  • 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps
  • 5.2.2 R zboaiele civile. Uzurparea lui Ioan al VI-lea

MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

........4. 114 5....1 Conciliul de la Ferrara .... 114 5...................Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma................5...................4................. 115 4 .................2 C derea Constantinopolului .....................................4 Agonia Imperiului (1425-1453) ....

vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. juridic vorbind. întrucât st pânirea roman devenise prea întins . Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . Pân în ultimele sale clipe.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. 1. vizigot. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. nici ca evolu ie. elenism cultural. Conform unei defini ii clasice. nici ca schimbare. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. biserica i coroana. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion .cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). Bizan ul nu a fost un nou stat. Bizan însemna Roma. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . Purt torii puterii bizantine au fost armata.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. ci doar administrativ. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . administra ia.1 1. imperiul nu a fost împ r it niciodat . iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. deoarece. elementul ortodox i cel oriental sau. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. conduc torii s i drept spirite rele. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . elementul elenist. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului.

demnitatea sa era personal i neîngr dit .Rom . ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. iat ce-i scrie dojenitor 6 . Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. aici au tr it P rin ii Bisericii. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. conduc torii s i se consider împ ra i romani. Bizan ul. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. preia gloria.dar i povara vechii Rome. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. adic al tuturor cre tinilor . Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Noua Rom . În Bizan ca i în Occident.

Persoana suveranului era absolut i sacr . p. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. Era instrumentul administra iei i culturii romane. luând i titlul Io . iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. ceea ce era aramaica palestinian cre tin . particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . 290. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. asemeni celei divine.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. latina domina apusul Europei. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. Un commonwealth medieval: Bizan ul. 1. modelul imitat este cel bizantin. pierzându. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. Siriana. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii.i con inutul imperial. Limbi vechi ca aramaica. În timp. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. 1.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu .patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. 7 . administra iei i comer ului. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale.

Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor.C. De la Augustus (27 a. el a fost reunit în 350 i 392. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec.C. pân în vremea lui Traian (98-117). respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461.1 Noul sistem al lui Diocle ian. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. De i extins în vremea lui. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . st pânea asupra întregului Imperiu roman. VII).-14 p.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci.1. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. în 330. cea din 395. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. 2. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . Restaurarea stabilit ii. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 .1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. 2 2.

a primului împ rat cre tin. Galerius (293-311). întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. Prin politica sa reformatoare iscusit . Treptat se ajunge la revers. Schimb rile din administra ie. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. Constantin Chlorus i Galerius (293).1. de stat. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. s preia întregul control asupra imperiului. Împ ratul Diocles. 2. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. succesorul de drept al împ ratului Carus.împ ra i. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. Edictul de toleran de la Milan (313). unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. reu e te dup asasinarea lui Carinus. ca atare. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. 9 .

impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). totu i dându. în 353. când Iulian Apostatul (361-363). El însu i s-a întors la Constantinopol. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. De acum. Iulian. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. pe când î i preg tea trupele din Antiohia. care st pânea în Italia (340).Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. i doar moartea natural a lui Constan iu. Magnentiu se sinucide. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. în fruntea c reia se afla Athanasios. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. l-a numit pe Iulian. Continuitatea sub Constan iu II. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. pentru a face fa rebeliunii. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. Suspectând loialitatea lui Gallus. caesar în Apus (355). i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. cât i dinspre r s rit. episcopul Alexandriei. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic .2 Statul sub presiune (337-395). Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. uzurpatorul p gân al lui Constans.r mân episodice. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. La 380. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. caesar în R s rit. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. Constan iu îl nume te pe Gallus. al doilea nepot al s u. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . Dup lupte interne de durat . se manifest în aceast vreme caracteristici noi. fratele mai tân r al lui Gallus. 10 . împ ratul a dispus executarea sa în 354. 2. nepot al s u. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism.

tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius.vor trece totu i pe plan secund.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. între Dun re i Balcani. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. o recunoa tere a st rii de facto. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. Valens. în spiritul lui Constan iu . Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . în vreme ce Valens favoriza arianismul. acordând go ilor statutul de 11 .greuthungi i tervingi . Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. o rud de-a lui Iulian. din cauza atacurilor hunice. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. trimise în ajutor. nepot al lui Constantin cel Mare. vizigo ii . care a încercat s uzurpeze puterea. a pornit împotriva lor. fiul lui Valentinian. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . A reoficializat p gânismul. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. dup ce de facto for aser linia Dun rii. Acest pas a r mas impopular. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. mai întâi lui Iovian (363-364). preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II.

partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). Palestina. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394.1 Pericolul barbariz rii (395-457). s-a iscat un lung r zboi civil. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. în 387. care viza împ r irea Armeniei. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . iar dogma ortodox este acum des vâr it . fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). insulele din Marea Egee. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. fiind asasinat de Arbogast. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. ci i una de natur politic . Cre terea influen ei barbare i apus. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. un general frac aflat în slujba sa. episcopul Milanului. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. În aceea i vreme. Domnia lui Arcadius. Ambrozie. a fost opera lui Theodosie cel Mare. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. Egipt. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. în anul 383.2. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. încheierea unui tratat de pace cu Persia. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . Sub conducerea lui Alaric. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). cea apusean lui Honorius. 2. Restabilirea unit ii Bisericii. Siria. dup episcopul Romei. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. Asia Mic . a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). a stat sub semnul pericolului vizigot. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . Antiohiei i Ierusalimului. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. Câ iva ani mai târziu.autonomie. Rivalitatea între cei 12 . Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor.

La 438 Codex Theodosianus. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. Dup victoria asupra arianismului.doi generali ai R s ritului i Occidentului . Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Papa Leon cel Mare (440-461).nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. i chiar titlul de magister militum. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. cel care a accentuat primatul bisericii romane. Cele dou naturi 13 . în afar de p cat. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. Chiril. având suflet ra ional i trup. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. dublat apoi. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. natura uman fiind precump nitoare. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. Nestorie i pe cel al Alexandriei. marcheaz din nou unitatea imperiului. Nestorie sus inea doctrina antiohian . Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. a trimis delega i la acest sinod.Rufinus i Stilicon .

Dup stingerea dinastiei theodosiene. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. Urmarea a fost c Egiptul i Siria.1. aliindu-se cu tribul isaurienilor. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. monofizi i i reforme (457-518) 3. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. Astfel. 3 3.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. împreun cu Pulcheria.sunt complete i nedesp r ite. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. alanul Aspar. cât i monofizitismul. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . Probabil m celar în tinere e. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). cu c petenia acestuia. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. Fiind arian i barbar. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). Ariadna. ci i o important victorie politic . distan ându-se astfel de Constantinopol. proces care f cuse 14 . papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. c s torindu. El îl impusese prin ma ina iunile sale. era cel mai influent personaj la Constantinopol.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan .i fiica. stopând procesul de barbarizare a acesteia. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. Leon I cur armata r s ritean de germanici. patriciu i magister militum. pe Marcian ca împ rat R s rit. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon.

iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. fiul Ariadnei. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. a fost un bun administrator i om de finan e. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). Anastasie I Dikoros (491-518). garda imperial a Isaurienilor creat de Leon.armata apusean ineficient . împotriva lui Odoacru. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. Leon II. fratele defunctului împ rat Zenon. au durat pân în 497. În aceste chestiuni interveneau i demele. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. ad ugând o moned de aram . ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. dup moartea lui Romulus. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. stabilindu.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. tat l lui Leon II. Odoacru a trimis în 480. comandantul diocezei Thracia.la Constantinopol. 3. Romulus Augustulus. comandantul g rzii de excubitores. pe care Anastasie i-a sprijinit. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. la rândul s u. Theodoric. La moartea lui Leon. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493).i capitala la Ravenna. acesta. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus.

divizându-i pe r scula i.i s ias de sub influen a lor. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. asocia ii municipale ce se autoguvernau. a destituit chiar trei mini tri impopulari. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. care dobândiser o for deosebit în secolul V. îns . s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. a în bu it insurec ia. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. Iustinian oscila între cele dou orient ri. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. reprezentat mai ales de per i. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V.3. S-a c s torit cu Theodora. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) .2. Iustinian I (527-565).pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . în timp ce Belizarie. în 532. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. comandant al g rzilor imperiale. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. îns era deja prea târziu. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. a izbucnit r scoala Nika. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. Astfel. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. fiind numit succesor la tron. influen at i de împ r teasa Theodora. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. în urale Nika . Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . reprezentând o amenin are pentru stat. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. Îndat dup urcarea pe tron.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . Pe lâng pericolul extern. în 523. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. pe tot mai înalta 16 . mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. fost actri . s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). subîmp r ite în corpuri civile i militare.

O sarcin mai important . Ravenna. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. care în bu ise revoltele din interiorul statului. Generalul Belizarie. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . O a treia campanie. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. p trunde în Dalma ia. în anul urm tor. sub conducerea lui Mundus. Capitala exarhatului a avut o importan durabil .prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. cump ra i cu aur de bizantini. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . La moartea împ ratului. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. monumentele de ar bizantin . Ostrogo ii. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. prima. f r s se loveasc de rezisten . a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. francii. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. rechemat de la frontiera estic . În cele din urm . unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. care îl detronase pe Childeric. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. Dinspre vest. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. capitala statului ostrogot. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. întreprins contra vizigo ilor. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. îi atacau i ei pe ostrogo i. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . în prim vara anului 540. sub comanda energic a lui Totila. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532.

Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. astfel c acestea au fost pierdute treptat. fiind prescris doar aplicarea lor.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . dup cum o descrie istoricul Procopius. prin aceast reform a dreptului. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. Institutele. Din acest motiv. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. Într-un 18 . chiar Iustinian fiind molipsit. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. a completat grandioasa oper juridic . ci a întregii Europe. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. dar s-a vindecat. cele 50 de Pandecte sau Digeste. Pericolul supraextinderii. din punct de vedere literar i teologic. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite.2. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . promulgat în 529. Codex Theodosianus. Interpretarea legilor era interzis . Un manual de principii de drept. numit Codex Iustinianus. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. nu doar în istoria Bizan ului. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. Ciuma bubonic . dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. având la baz compila ia anterioar . Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. 3. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. Spiritul cre tin este integrat în ele. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. Simultan. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Prin tendin ele sale aristocratice.

imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. Armata bizantin a Italiei. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. ba mai mult. Mauriciu. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. În al doilea rând. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. considerat un predecesor al lui Heraclius. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. Iustinian. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. iar. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). cât i administra ia statului i a armatei. În primul rând. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. în 585. în special în mediul rural. iar în Italia exarhatul Ravennei. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. Maurii au atacat Africa bizantin . r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. îndeosebi în urma p cii din 591. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. În 568 longobarzii. A instituit dou exarhate. recucerite cu trud de înainta ul s u. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei.interval de doar câtorva decenii. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. Când Iustin II (565-578). vizigo ii redobândesc Spania. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. lipsit de generalul Narses. 19 . Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. nepotul i succesorul lui Iustinian. împin i la rândul lor de avari. cel al Cartaginei în nordul Africii. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. mai ales prin reforma themelor.

Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. Abia dup 590. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. În a doua parte a domniei sale.i avarilor de pe Dun re. dorind r zbunarea acestuia. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. De acum a început tirania lui Phokas. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. statua men inerea ideii imperiului roman universal. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa.Testamentul s u redactat în 597. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. care nu a mai putut intra în vigoare. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. În 593 sub comanda lui Priscus. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. o reluare a vechii partitio imperii Romani. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. ea deteriorându-se continuu. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. Incompetent ca politician. respectiv în Est Theodosie. se preg tea de r zboi. dar i a diviz rii lui. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . Chosroes II. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. domnia lui a fost un dezastru militar i economic.

Armean de origine. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. care a salvat ara de Phokas. care reuneau func ii militare i civile.r s rit. în contrast cu perioada anterioar . prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii.1. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. De altel. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. iar peste dou zile încoronat de patriarh. Africa i Italia.1. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. limba oficial devine acum greaca. Tiranul Phokas a fost executat.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. aflate sub control bizantin. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei.1 De la Heraclius la Iustinian II. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma.1 R zboaiele cu per ii i avarii. Heraclius întitulându-se basileos. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. i complicata titulatur imperial a fost abandonat .1. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . 4 4. 4. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. Cu Heraclius I (Herakleios). încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. Cu o puternic flot . Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. desigur cu concursul senatului din capital . deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor.

Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. soarta imperiului devenise grea în r s rit. pentru a putea începe de acolo contraofensiva.anterioar . comandant în Anatolia. i la începutul domniei lui Heraclius. p trunzând în Palestina i Siria. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . pentru a face fa pericolului din r s rit. per ii l-au alungat îns . tuns i c lug rit. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. au fost r pite i duse la Ctesiphon. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. Priscus. i. ea reprezenta un pericol pentru stat. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. În nord. ci unul dintre urma ii s i. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. în 611. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . Constans II Reformatorul. dup cum arat istoriografia nou . angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. totu i. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. nu el a fost autorul institu iei themelor. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. 22 . cucerind Damascul. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. dup cum s-a v zut.

basileul reia campania împotriva per ilor. având concursul patriarhului Sergios. Având nevoie de resurse financiare. În anul urm tor. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. inclusiv Ganzak (Tabriz). i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. dup ce a ocupat Chalcedonul. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. De i Chosroes II fusese învins. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. Dup ce întreaga iarn . fiind superiori pe mare. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. Heraclius se îndreapt spre Armenia. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. Cruce . Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). în mai multe etape. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . Dastagerd. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. Heraclius. unde au distrus templul lui Zoroastru. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . dup reînnoirea p cii cu avarii. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. Între 622-628 s-a desf urat. în anul urm tor. În schimbul unor mari sume de bani. Constantin III. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . r zboiul bizantino-persan. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. fiul acestuia.Heraclius a reformat i administra ia central . aduna i astfel. de unde plecase cu apte ani în urm . Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. flota slav fiind complet distrus la 10 august. pentru a. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. Cu acest sistem complex de reforme. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. la Ierusalim de c tre 23 . ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. dup o campanie de o amploare f r precedent. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. ci. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. Reinstalarea Sfintei Cruci . imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. ahrbaraz. bulgare i gepide atac Constantinopolul.

4.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor.1. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. 24 . a trecut aproape neobservat . ascensiunea lui Mahomed. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. interzicând orice disput teologic .2 Confruntarea cu Islamul. deschiderea erei hegirei. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). no iune voit vag . În aceast situa ie. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. de abia redobândite cu atâta trud . fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. Era invaziei arabe. doctrina energiei unice . Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. cel al monoenergismului. Sophronios (634). Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. Imperiul islamic arab se formase. Atât ardoarea religioas . expus în 616. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. cât i dorin a de glorie.1. cât i de c tre papalitate . de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine.dup moartea lui Honorius.

al celei de-a doua so ii. câ tigând o victorie zdrobitoare. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. doar 15 ani. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). iar fiul Martinei. În zadar îns . Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. Egiptul. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. Dup aceast înfrângere. Soarta Siriei era acum pecetluit . fiul cel mare al Martinei. iar musulmanii au invadat Siria. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. În acest fel. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). titlul de caesar. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). în schimb au refuzat coregen a Martinei. David. Heraklonas. fiind definitiv pierdut . Heracliu. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . nerenun ând îns la uneltiri.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. a preferat o retragere tactic . cel mai grav. care în cele din urm s-a retras. aflat pe malul microasiatic. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . Constantin III. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. În 638. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. ca augustus. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. obosit în luptele contra per ilor. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . în frunte cu Alexandria. El a fost înfrânt. în capital . Heraclius. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . acordând fiului mai mic. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . Constantin (III).asediat îndelungat.

Senatul a hot rât înl turarea Martinei. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). cu toate c . Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. Colosul de 26 . a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. alungând garnizoana arab . arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). Tronul a revenit lui Heraklonas. succesorul acestuia. a murit deja dup trei luni de regen . Amr. cât i a lui Heraklonas. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. ca coîmp rat. Muawija. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. dar a pustiit zone întinse.i sporeasc flota în mod considerabil. care a fost castrat. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. a fiului lui Constantin III. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. fapt ce a permis lui Muawija s . În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. atacând insula Cipru. Dup asasinarea lui Omar I. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Othman. c reia i s-a t iat limba. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. pe atunci în vârst de 11 ani. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647).expansiuni arabe. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. i a lui David. Controlând deja Siria i Mesopotamia. viitorul calif. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. încoronarea lui Constans II (641668). Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . c ruia i s-a t iat nasul. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei.

În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. Soldatul membru al themei . ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. Constantinopolul a fot silit s . Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. 27 .din secolele VII-IX. Abia r zboiul civil din califat (655-661). Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu.i redefineasc priorit ile. provocat de succesiunea lui Othman. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. al conduc torului themei. p strându-se în interiorul themelor. Anatolikon. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). una din cele apte minuni ale lumii antice. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic .Opsikion. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . suprema ia bizantin pe mare este pierdut . dac fiul prelua condi ia tat lui. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. La origine themele erau unit i militare. a fost demontat. înaintea interven iei armatei imperiale. Împ r irea administrativ mai veche. nu a fost anulat imediat. în provincii (eparchiai). a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655).i restructureze fundamental aparatul fiscal i s .aici. Imperiul nu mai depindea de mercenari. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme.

dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . f r succes îns . Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . Exarhul Olympios. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. Un an mai târziu. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . dou energii sau voin e. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. r spundea de cancelarie. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. func ia logothe ilor. în Crimeea. mutarea re edin ei sale în apus. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. a schimbat planul. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i.i astfel un du man de moarte. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. Lui Maxim M rturisitorul. fiind acuzat de înalt tr dare. exilat la Chersones. Mai întâi. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. fiind implicat în luptele navale cu arabii.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. Herakleios i Tiberios (659). cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. multe comori fiind trimise la 28 . Au fost create trei noi demnit i ministeriale. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. alt adversar al monothelismului. Un alt demnitar. v zând atmosfera de la Roma. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. protoasekretis. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. Constantin (654). la Syracuza. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. f cându.

a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. Cu toate acestea.au fost nimicite de bizantini. ceea ce a atras mi c ri populare ample. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc .Constantinopol. În acest fel 4.1. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. mai ales în Cartagina. fiul i succesorul lui Constans II. inven ie a sirianului Kallinikos. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. iar resturile ei scufundate de o furtun . Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. începând din 663. atacuri ce au continuat veri în ir. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit.peninsula Kyzikos. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. dar mai ales la Syracuza. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. cu ora ul Smyrna (672). fiind atacat în apropierea capitalei. În acest fel. Luptele decisive se d deau îns pe mare. jefuind sistematic peninsula. domnia sa fiind dominat de r zboaie. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. capii conspira iei fiind executa i. 29 .1. în imediat apropiere de Constantinopol. Exarhul Ravennei. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. pân în 678. o baz sigur de opera ii. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. la Constantinopol. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. mare parte a flotei sale fiind ars . O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i .3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). au devenit continue. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur .

Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . Bulgarii. F r nici un rezultat. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. La Dun rea de Jos. Dup cre tinarea for at . fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732).Uniunea celor apte triburi . se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). convocarea celui 30 . înrudit cu hunii i avarii. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. sub conducerea hanului Kubrat. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864.f r prea mare consisten i unitate. astfel c împ ratul a dispus. În vreme ce în secolul VI. o parte dintre ei. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. sub hanul Boris (852-889). din partea cea mai vulnerabil . De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. dup ce i împ ratul se îmboln vise. din 678. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). acostând în nordul gurilor fluviului. pl tind i tribut. s-au îndreptat spre apus. în frunte cu Asparuch. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . Victoria Bizan ului asupra arabilor. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. ceva mai devreme. astfel statul bulgar era recunoscut de jure. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. ducând tratative cu biserica roman . Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. Înfrânt în fapt de bulgari. Dup moartea lui Kubrat. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . cea r s ritean .promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. Pentru câteva secole. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. armata bizantin a trebuit s se retrag . devenit prin botez Mihail. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia.

Treimi. În 688. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. La fel ca tat l s u. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. în ciuda r zboaielor ulterioare. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. Heraclius i Tiberius. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. un sclav i un cal. acesta devenind astfel coîmp rat. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. a dispus s le fie t iat nasul (681).de i senatul i armata erau împotriv . care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. stabil pe termen lung. dup pilda bunicului s u. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). invocând guvernarea dup modelul Sf. 705-711). patriarhul Antiohiei. în plan politic i bisericesc. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . avea îns înclina ii despotice. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. Dup ce le-a retras titlurile . Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . 31 . noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. care înc era în via . Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . Pyrrhos. Dorind s guverneze singur. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. Abd al-Malik. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. papa Honoriu I i Macarie. au fost spânzura i. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. Paul i Petru.

cât i din Asia Mic . i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. 32 . Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. oscilau în rela iile cu Bizan ul. a cor bierilor . ca i armenii. în acord cu califii. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. Pentru a ap ra zonele de grani . i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. mai ales în thema Opsikion. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. Cel mai probabil îns . Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). Anatolikon. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . poate i Samos. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. ea constituind fundamentul economic al themelor. 1997. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. În general îns . a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. Byzantium in the Seventh Century. atât din Balcani. Iustinian II a creat. Haldon. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. a ez ri de akritai. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. Cambridge. a c rei origine nu a fost clarificat . s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). în contextul ascensiunii musulmane. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. împ ratul. o categorie de 2 John F. înclinând s se supun arabilor. furios. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. care doreau s scape de povara revoltelor acestora. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. Posibil ca aceast them . Nu este sigur c legea agrar . Slavii în nemul umirea lor. pe plan intern.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. va curma orientarea monothelist .1. retr gându-se ca monah la Efes. strategul themei Armeniakon. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. l-au detronat i orbit. cu a c rui fiic s-a c s torit. În fa a pericolului arab. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . originar din nordul Siriei. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . Noul împ rat. în 715. fiind depus i înlocuit. El a fost un adept al ereziei monothelite. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. retr gându-se la Salonic. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. din thema Opsikion. asediind capitala imperiului. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. împreun cu fiul s u. strategul themei anatoliene. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715).2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). un politician mult mai capabil. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. De i r scoala fusese început de armat . ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. pentru a distruge flota musulman .4. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. Bulgarii. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. aliat cu Artabasdos. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. au f cut incursiuni de prad în Tracia. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. protoasecretisul Artemios.

Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. de c tre scriitorii ortodoc i. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. fiind încoronat la Hagia Sophia. în contextul luptelor împotriva arabilor. Ra iunile politice i strategice. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . le venera nu dup obiceiul grecilor. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. accentuând cultul crucii. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . Iconoclasmul (gr. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus .Constantinopol. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone.. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. imagine . Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. a sf râma ). care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. c reia. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. Episcopii iconocla ti . Biserica armean .1. Criza se anun ase de mult vreme. implicit de popula ia din Asia Mic . eikon. klaein. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. 4. 37 . Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. nefiind oficial ostil imaginilor. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap .

Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. imaginile lui Hristos. Conform opiniei iconodulilor. ca om. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. Teologii ortodoc i. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. Aceast func ie central a imaginilor religioase. Eparhiile Romei din Grecia. care a r spuns: eu sunt basileu i. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. a ap r torilor imaginilor. totodat . asemuindu-le idolilor. dar atunci când Hristos a devenit om. Inseparabil de tradi ia liturgic . pe de alt parte. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. a icoanelor. Dalma ia. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. doctrina întrup rii.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. Mai mult. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. inclusiv describilitatea. Respingerea imaginilor/ icoanelor. În consecin . na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. Ioan Damaschinul. de origine sirian . anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art .

a fost în permanen h r uit de c tre bulgari.Anastasie II.1. patru au pierit executa i Leontius. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. Iustinian II i Philippicos. Dintre ei. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). imperiul se afla în pragul ruinei. care a comandat trupele bizantine. 4. La începutul verii. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. În ciuda succesului în sfera teologic . În afara aspectelor teologice. Pentru a câ tiga timp. cât i în cea secular . chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. Planul musulman din 39 . cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. iar un altul Theodosios III c lug rit. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. În consecin . un altul a murit dup ce a fost orbit . În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale.biserica). Atât introducerea politicii iconoclaste. în 787. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . iar Amorium. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). noul calif de la Damasc. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. Tiberius III. Leon. a început negocierile cu bulgarii.

Paralel cu zidurile lui Theodosius. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. La începutul lui septembrie. au trecut de partea bizantinilor. cu fiica hanului (733) . Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. flota arab în retragere fiind incendiat . iar partizanii s i aspru pedepsi i.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. fiul lui Leon III. îns în tab ra arab a început foametea. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. i astfel s -l captureze pe Anastasie.va avea drept rezultat. care ie ise din uz. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. Fostul împ rat a fost executat. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. Muslamah. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. miliaresion. i înt riri de trupe de uscat. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. flota arab a început blocada pe mare. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . a principalului drum spre Caucaz. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . pentru a aproviziona trupele asediatoare. În prim var . Majoritatea solda ilor trimi i de calif. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674.

orbirea). Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. digestelor. dup cum. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune.r sunet. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . fiind redactat în limba greac . cu centrul la Efes. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . iar sodomia era pedepsit cu moartea. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. 41 . Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . codicelor i novelelor lui Iustinian. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. În 726 public un nou cod de legi. Avortul a fost scos în afara legii. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. în 732.raportate la secolul VIII . Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. Themele din Asia Mic au fost restructurate. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. interese promovate de împ ra ii isaurieni. În Opsikion. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. Ecloga a avut ulterior o proast faim . mâinilor. o them la fel de mare. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. Thema Anatolikon a fost divizat . o nou codificare a dreptului bizantin. Ecloga (selec ie).anume prin mutilare (t ierea nasului. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos.

1. Constantin. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. n d jduind s . l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). de unde a adunat o tiri. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. Nikephor. care de fapt fusese asasinat. A guvernat ini ial pu in. se sim ea i el îndrept it la tron. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u.i p streze func ia. îns i-a redat stabilitatea. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt.4. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . În prim vara anului 743. astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. strategul themei Thrakesion. refugiat în Amorium.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. Constantin V i-a îng duit s . dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. 42 . a ocupat capitala. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). a pornit spre Opsikion.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . ginerele lui Leon III. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. Artabasdos. fie pe Artabasdos. Artabasdos. în schimb patriarhului Anastasios. Ajuns în Bithynia. fiind de la Constans II. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. singurul împ rat care a murit în patul s u. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan .

Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). imperiul putând începe ofensiva. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. 43 . a hot rât nimicirea icoanelor. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. unde ocup Germaniceea. Conciliul de la Constantinopol din 754. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. profitând de r zmeri ele din califatul arab. dup ce a divizat thema Opsikion. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. a pornit ofensiva. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. inut în palatul imperial din Hiereia. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. În 746 Constantin. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Prin cele ase tagmata. dar i de o grav criz intern . ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. în imediata vecin tate a bulgarilor. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. folosind regimentele create de el (tagmata). care durase mai mult de doi ani. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. În r s rit. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. R zboiul civil.

a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). a l sat o armat mai puternic . împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. a dus în final la pierderea Italiei. Doar Vene ia i câteva insule. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. 4. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. dar a l sat o crunt controvers teologic . a ob inut succese în Thracia. chiar prin teroare. Cu toate acestea. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). mul i fiind coloniza i în Asia Mic . Totu i. fapt v dit în 774. prin pruden a 44 . Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. a mân stirilor în Imperiu. Prin crearea de tagmata. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. prin iconoclasmul s u impus for at. ani în ir. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). în încercarea de a recupera Ravenna. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate.1. în thema Opsikion. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. la lombarzi. În vara anului 775. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . reprezentantul aristocra iei protobulgare. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . Constantin a trimis ambasadori. la franci i papalitate. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii.

4. fiul Constantin fiind minor. având în acest sens acordul senatului. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. dup alte p reri din cauza tuberculozei. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . Conciliul. se baza pe func ionarii iconoduli. ei fiind exila i la Chersones. o împ r teas cu voin de fier. noul patriarh. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. a ap rut o nou ramur radical cre tin . bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. În schimb. se pare. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. logothet al po tei i consilier i pe preo i. Irina. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . de Irina. Lipsindu.2. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. în care cuplul imperial nu mai era viabil. un politician chibzuit i slugarnic. Irina. originar din Atena iconodul . Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. pe eunuci. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. armatei i al constantinopolitanilor. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. reconvocat în 787. reprezentat mai ales de monahi. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. 45 . având prezen de spirit. protoasecretis-al Irinei. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). a fost convocat în Biserica Sf. Tarasios. Irina. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. Dup câteva luni. Leon IV moare otr vit. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic .i modera ia sa. pe lâng biserica oficial . Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. Conciliul. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat .

la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. Irina a fost pe cât de ambi ioas . La câ iva ani. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. în 46 . împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. Ea a f cut concesii financiare bisericii. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). împ ratul moare.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. cump ra i cu promisiuni de putere. aleas pentru el de Irina.i d duse acordul pentru divor . ponegrit de istoriografia oficial . Doi ani mai târziu.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. ruinând finan ele statului. silit s abdice. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. Theodota. fratele lui Leon IV.i discredita fiul. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Ca urmare a expedi iei din 783. Nikephoros. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. cât i al iconocla tilor din imperiu. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. purtând titlul de basileus. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. s rb torind 40 de zile cu mare fast. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. în timp ce Constantin a devenit coregent. Irina nu a consim it s renun e la putere. pe atât de incapabil în planul politicii interne. s tul de presiunile adep ilor mamei sale. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. exilat în Sicilia. Prin asocierea mamei sale la domnie. divor instigat tot de c tre mama sa . l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Solda ii loiali Irinei. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii.

Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. mai apoi în Lesbos. ad ugând la acestea înc 8. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal .i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. devenind format coîmp rat cu Irina. Dinspre nord amenin area bulgar . imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802).2. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat.urma p cii încheiate. exilând-o pe insula Prinkipos. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 .5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. Starea statului bizantin era ubred . unde a murit un an mai târziu. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. 4. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. ca fost logothetes tou genikou. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . Împ ratul Nikephoros. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a.

Thrakia i Hellas. C m t ria a devenit monopol de stat. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. Thessalonik i Dyrrachion. Istriei i Dalma iei. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . Adrianopol. 48 . Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. pe lâng cele existente . atâta vreme era probabil de provenien arab . reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. acuzându-l i de patima pederastiei. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. Din 805. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. inclusiv a zonelor maritime. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. a fost necesar . Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. f r a l sa impresia c impune noi taxe. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). cum le-a numit istoricul Theophanes. f r aceste m suri. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. Ortodoxia sa era suspect . A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic .mân stiri i biserici. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). Un bun teolog i istoric.cau iunea mutual . Makedonia.

i el r nit în lupt . Iconocla ii. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. inclusiv curtea hanului Krum. cumnatul lui Staurakios. a fost proclamat împ rat de c tre armat . în octombrie 811. a distrus ora ul Pliska. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. Din tigva împ ratului. au fost din nou supu i persecu iilor. Mai mult decât catastrofa militar . iar dup ce a refuzat tratativele de pace. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. În prim vara anului 809 Krum. secta se r spândise în Asia Mic . În defileurile Balcanilor. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. Începând cu Mihail I Rangabe. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). în 49 . fiul lui Nikephoros. atac i cucere te Serdica. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. reintegrând-o sistemului defensiv. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. R mâne în c o enigm . tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. Staurakios. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i.instalat de curând pe tronul din Pliska. îng duitor cu to i.

Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii.3 Reac ia iconoclast . Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. Dup ce a recucerit Mesembria. strategul Leon. Leon Armeanul. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. 4. care în 811 fusese declarat coîmp rat. Leon III i Constantin al V-lea.i impun voin a în Occident. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. originar din Anatolikon. A învins punctul de vedere al lui Theodor. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III.emiratul de Melitene. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . unde moare în 845. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. Cum Imperiul refuz . dar i materiale necesare focului grecesc. Leon. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). în apropiere de Adrianopol.2. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. i fratele acestuia. În aceste momente nu numai împ ratul. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . Mihail II. a p truns în Constantinopol f r rezisten . dar nu a fost un bigot. retr gându-se pe insula Prote. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . Mihail. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. Disensiuni Theophilos Leon V. iar aceasta înf ptuit . Theophylact. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. Fiul s u cel mare. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. continuând linia politic început de modelele sale. au fost scopi i. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813).

Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. iar Toma. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. De Cr ciun. Leon a înt rit în grab fortifica iile. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. unde criza intern izbucnise. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . fiul mai mare al lui Leon. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. Cu fiul i succesorul acestuia.i numele în Constantin.a vener rii icoanelor. a intrat în Adrianopol. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. acesta schimbându. Omurtag. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Înv atul Ioan 51 . A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. este declarat coîmp rat. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Sembat. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. i deopotriv impunerea iconoclasmului. regele hunilor. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Leon a sporit influen a adep ilor s i. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. reu ind s scape. dar a aflat curând c armata sa nu. a devenit general al federa ilor. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia.

arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . patriarhul Nikephoros s-a opus. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. Astfel. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. Thoma Slavul. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. în Sfânta Sofia. general al federa ilor din Asia Mic . R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. amânare care i-a fost fatal împ ratului. inteligent. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. a fost trecut în proprietatea imperial . de i doctrina statului r mânea una iconoclast . Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). conduc torul mi c rii iconoclaste. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. la rug min ile împ r tesei Theodosia. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. zis Slavul. i punându-se.Grammatikos. pe o pozi ie iconodul . întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. din ra iuni politice. La vestea acestor inten ii. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. un bun militar. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. cea mai important din Constantinopol. a fost 52 . silit s capituleze. în fa a altarului din Sf. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. respingând-le astfel pe cele din 787. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. dar altminteri grosolan i incult. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. inclusiv la abatele Theodor Studitul. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. dar i prin duritatea instaurat la curte. Prin persecu iile aduse iconodulilor. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). iar bogata m n stire Stoudios. i fost tovar de arme al împ ratului. Sophia. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). un curtean devotat împ ratului. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. împreun cu fiul s u. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754.

Cu toate acestea. distrugând Sozopetra. Theophilos (829-842). aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. În iulie 838. cea mai important fort rea din Anatolikon. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. patria lui Theophilos. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. Împ ratul a fost poet i imnolog. Theophilos a reu it. a poruncit incendierea cor biei. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. 53 . a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon.schingiuit i executat. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. în 841. pentru a se r zbuna. înaintând spre Mesopotamia. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. fiind educat de Ioan Grammatikos. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. cu ajutorul maurilor spanioli. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. în r s rit i în Sicilia. a ocupat Ankyra i Amorion. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. urma ul lui Mamun. În 838. precum i un bun cunosc tor al teologiei. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. Cu toate acestea. exploatând disensiunile din tab ra arab . locul de ba tin al lui Al-Mutassem. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. Califul. Theophilos a fost auster i drept. Theodora. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. coîmp rat din 822. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil.

ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. Nu dinastia amorian . Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. Mihail al III-lea. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. magistrul Sergios Niketiates. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. Începuse o nou perioad . se pare un unchi al Theodorei. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er .3. 4. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. favoritul ei. Photios. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. a deschis noua epoc . dar mai ales logothetul dromului Theokistos. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. Bardas i Petronas. Theophilos las în urma sa un fiu minor. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. mai întâi de ascensiune cultural . Bardas. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . De i cei mai mul i erau din r s rit. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. apoi i politic . Dup defensiva în Europa i Asia Mic . Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan .1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol.

Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. Cultul. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. Disputa s-a înte it mereu. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . În 853. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. 55 . Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti.scaunul patriarhal cu iretul Methodios.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Bardanes. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . în ciuda unor insuccese de pân atunci. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. pân ce studi ii au fost excomunica i. Sprijini i de patriarhul Methodios. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. mul i fiind extermina i. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). devenind singurul sfetnic al Theodorei. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. dup dou veacuri de defensiv .

predate în limba greac . oricum. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. Conduc torul real al statului. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. Patriarhul Ignatios. adesea necuviincioase. În imperiu s-au format dou partide. S-a interesat întotdeauna de armat . al politicii de la curte era Bardas. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. la Roma. când tân rul Mihail al III-lea. acesta primind din 862 titlul de cesar. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. un veritabil ascet. dup cum un alt unchi al basileului. fiind înconjurat. fiind înc lcate normele de însc unare (858). În ciuda unei purt ri compromi toare. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. unde se studiau cele apte arte liberale. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. A urmat o perioad agitat . din nemul umire. 56 . a fost îns i vehement criticat de preo i. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. Theodora a fost for at s renun e la regen . i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. considerat un al doilea Nero. Constantinopolul. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. victim a diverselor influen e de la curte. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. apelând mereu. una în favoarea lui Photios.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. cealalt în favoarea lui Ignatios. strategul themei Opsikion. fiind perceput ca un desfrânat. Bardas a ac ionat în for . el a fost totu i un dinast talentat. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. f r a fi devenit un mare împ rat. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . Petronas. ajuns la majorat. se ocupa de chestiunile militare. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi.

fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. El a luat partea lui Ignatios. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. au fost misionarii trimi i în Moravia. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. bicefal . urmând s traduc Biblia în limba slav . Dup secole de r zboaie defensive. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. Pe scaunul Sf. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Solu ia a v zut-o Bizan ul. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. în persoana lui Nicolae I. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. De la numele 57 . El a trimis deciziile sale sinodale papei. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). refuzând s -l recunoasc pe Photios. ofensiva bizantin a fost mai prudent . în Asia Mic . ea devenind de acum. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Petru se afla un pap capabil. în cre tinarea atacatorilor. ca i de o apropiere franco-bulgar . politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. Chiril i Metodiu. strategul Petronas. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. Respingând un atac al lui Omar. în 863. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. Trecând la ofensiv în Asia Mic . Ini ial. începând cu 863. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. fratele lui Bardas. dup retragerea ru ilor. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. dorind s evite influen a clerului franc. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. de fapt în dialectul macedo-slav. din Salonic. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic .Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. în fapt. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. cunoscut cu numele de glagolitic. derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Motivul corespundea realit ii.

Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. declarându-l asociat la 58 . în Marea Neagr . fie din Roma. de unde avea s fie preluat i de sârbi. spre nenorocirea sa. Împ ratul a scris papei. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. vrând s ob in o biseric independent . bizantinii fiind prea departe.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . misiunea a fost finalizat de franci. de c tre români i ru i. bulgarii au cerut misionari de la franci. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . viitorul împ rat. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. a întors spatele Bizan ului. îns . cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. Mihail al III-lea se aliase. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. principele bulgar acceptând numele de Mihail. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. dar i în fa a presiunii militare . În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. primind func ia de parakimomen. La botezul s u a participat basileul bizantin. Procedând invers decât moravienii. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . atacând mai ales dogma occidental filioque. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. Cu aceasta. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. cu Vasile Macedoneanul. care era de condi ie modest . Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus.a flotei. numele împ ratului. Vasile. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. În schimb. asasinându-l cu acordul imperial. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. În urma activit ii lui Clement i Naum. veni i din Moravia Mare. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. fie de la franci. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . În Moravia. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. Spre bucuria lui papei Nicolae I.

2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. 4. împ ratul din Apus. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului.domnie. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). Motivul a fost în primul rând unul politic. Adrian II. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. Imperiul redobândindu. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. Photios. 59 . care va prelua tronul imperial. fa de patriarhia de la Constantinopol. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. În anul urm tor. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. în prezen a lega ilor papali. prin delega ii ei. Ludovic II. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. fosta amant a lui Mihail al III-lea. La încheierea conciliului din 869/870. când a fost excomunicat Photios. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici.i statutul de mare putere european . fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial .3.

Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. capitala statului. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . exact un an mai târziu pe al doilea fiu. În 872. Alexandru. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. pe cel de-al treilea fiu. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Stephanos. fiind asediat i distrus . În plan juridic. în timpul lui Mihail II (820-829). dup moartea prematur a lui Constantin.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. pe tronul imperial va urca fiul s u. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. un despot arbitrar. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. iar în 879. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. inspirat din Eclog i Prokeiron. Fratele mai tân r. poart supranumele de cel 60 . dar blând. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. Ca bun orator i scriitor. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. un iubitor al luxului. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . Leon al VI-lea În eleptul (886-913). La moartea lui Vasile I. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. de i Moravia a r mas supus Romei. va deveni din 893 patriarh. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. Leon. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. Alexandru. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. Pentru a p stra tronul în familia sa. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. sîrbii. ori poate al lui Mihail al III-lea. Tephrike.

Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. Un al doilea patriarh. Titlurile cele mai importante în imperiu. conduc tor al administra iei imperiale. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. erau cele de cezar. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . Zoe. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. Nicolae Misticul. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. c ruia i-a fost discipol. va fi i el înl turat prin ordin imperial. nobilissimos i kuropalat. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. Func ii deosebite aveau eunucii. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. Senatul are doar o aparent importan . Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. dup basileu. pierzându. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. La preluarea tronului. Opera sa const în oracole poetice. incluzând i pasaje din Prokeiron. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . judec tor suprem în stat. acesta reglementând via a capitalei. Prin novelele sale. cea de basileopator. Tezaurul era administrat de un chartularios. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar.i atribu iile avute în secolele anterioare. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. aliatul lui Vasile. Împ ratul devine singura putere legislativ . Important era func ia de eparh. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. imnuri i un tratat de tactic militar .

Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. trecând Dun rea. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. Înainte vreme. arul a 62 . Concomitent. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. s primeasc dona ii. iar pentru a evita concuren a. bun oar în cea de strateg. au provocat arului bulgar mari pierderi. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. a invadat Tracia i Macedonia. Dup o perioad de pace. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Neavând suficiente trupe în Europa. În plus. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. ad ugându-se noi func ii. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. arul. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . Conflictul s-a iscat din motive comerciale. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului.de func ii. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). f r o aprobare imperial expres . chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. amenin ând Constantinopolul.

Deasemeni. fiind ridicat la rangul de august . dar i ru ilor. Leon s-a 63 . nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Oleg. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. În r s rit. Armenia era expus raidurilor arabe. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. ungurii. botezat doar cu trei zile înainte. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. La Adana. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. Simeon i-a respins pe unguri. care ajungeau pân în Cilicia. În vest. reluând r zboiul cu Bizan ul. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. Ini ial. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. În 902 ei au cucerit Taormina. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. Astfel. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. Constantin Porphyrogenetul. dup moartea cele de-a treia so ii. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. Cu ajutorul nomazilor pecenegi.

Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea.3. a început r zboiul cu bulgarii. dar Alexandru. ci chiar coroana imperial . s preg teasc un atac asupra Bizan ului. La moartea sa. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. În condi iile frac ion rii puterii politice. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. A închis-o pe Zoe la mân stire i. care î i consolidase puterea. fiind asigurat . principalul regent. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. Nicolae Misticul. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. continuitatea dinastiei macedonene. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. i-a adus în preajm oamenii s i. cu mare efort. îndep rtând sfetnicii lui Leon. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . Implicit. murind în iunie 913. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. 4. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

demonstrându. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. de strad sau militare i 65 de detron ri. atac respins cu ajutorul focului grecesc. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. 34 au murit în patul lor. 18 au fost mutila i prin castrare. Dup înfrângerea ru ilor. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. se decima ea îns i. 12 for a i s abdice. Este perioada când Bizan ul. ori coîmp ra i. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. astfel c 68 . Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. permi ând ulterior. 20 au fost otr vi i. Dup moartea fiului s u mai vârstnic.i întreaga for . t ierea nasului sau a mâinilor. În Bizan . sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. a eunucilor sau armatei.sudul Armeniei i va asedia Edessa. 3 au pierit de foame. fie ca împ ra i. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. spânzura i. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. În 944 un nou atac rusesc. tefan i Constantin (944). înjunghia i. scoaterea ochilor. Astfel. 12 au murit în m n stire sau exil. sugruma i. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. în frunte cu marele cneaz Igor. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. amenin imperiul la Dun re. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim.

Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. oricare centurion. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. Iustinian. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. Romanos folosise acela i procedeu. dup cum s-a putut deja observa. iar Romoanos Lecapenos.fiul lui Mihail Rangabe. ci întreaga familie. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. în 813. tras în eap . cea frigian trei.i dezv lui complicii. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. oricine putea fi îndrept it la guvernare. tocmai pentru a descuraja asasinii. Leon I fusese m celar. Mai rar era tuns i c lug rit.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. ars de viu. gineri sau copii adopta i. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . aceast maladiei a purpurei . Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . uzurpatorul lui Leon V. din care patru împ ra i au murit violent. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. Mihail II. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. doar nepo i. nepotul s u. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . Leon V n scut în Armenia. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. Cel culpabil era supus torturii pentru a. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. Dinastia isaurian a dat patru domnii. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. ambele încheindu-se cu câte un regicid. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu.

porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. astronomie. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . Constantin a fost un împ rat-c rturar. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. arhitectur . i restul lumii. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. Elena. duse f r angajament deosebit. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. Despre theme. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. a preluat astfel personal i efectiv puterea. sculptur . reu ind s recucereasc Adana. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. Era iscusit în matematici. Despre ceremonii. guvernator al provinciilor. Despre administrarea imperiului). Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. 70 . Chiar marea cneaghin a Kievului. Olga. exila i i apoi uci i. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. continuau în sudul Italiei. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. orice mijloc era binevenit. evident cel bizantin. botezat cu pu in vreme mai înainte. armele sau în el ciunea. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. împ ratul legitim. ci un abil administrator al statului. Constantin. cu suveranii Orientului i Occidentului. trupele bizantine. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. pictur i muzic . aurul. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . luând numele so iei împ ratului. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. general. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. Luptele. cu audien e pentru solii str ini. ci excelen ii s i generali. ambii viitori împ ra i. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. administrator. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. În plan extern. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat.

împ r teas sub numele de Theophano. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. a urcat ierarhia de la curte. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. c reia îi era pe deplin supus. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. Dup înl turarea Lekapenilor.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. Cu toate acestea. curmale i smochine). La conducerea bisericii.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. de i ar fi avut suficiente motive. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . fiica unui cârciumar din Constantinopol. devenind logothet al tezaurului. 4. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. el preferând s . a preluat comanda suprem a armatei. femei destr b late.c zând de pe cal. urzind intrigi împotriva împ ratului. în locul lui Theophilaktos.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). sistemul themelor intrase de acum în declin.3. nora împ ratului. Bardas Phokas. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. un politician talentat i experimentat. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. care murise . Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. o acuz pe Theophano. mare drongar i parakimomenos 71 . Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. Bringas. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. care are un apetit nes ios pentru intrigi. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. Istoriografia bizantin . mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. apoi în 947 când tefan. c l-ar fi otr vit. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). Constantin a continuat politica acestuia.

Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. func ie rezervat eunucilor. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. probabil otr vit din ordinul so iei sale. bizantinii au cucerit ora dup ora . a teritoriilor cucerite în r s rit. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. Politica fiscal dur a provocat.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. în timpul s u aceasta 72 . în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. În vara anului 960. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. împotrivindu-se liberei ini iative. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. i ea. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. strategul-autocrator al Asiei. continu seria marilor victorii. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. armatele bizantine. fiind mai degrab un ascet. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . Cu aceasta. un politician abil i cu o râvn f r egal. Pe plan extern. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. de origine armean . conduse de generali de excep ie. nemul umiri în imperiu. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. ca r splat pentru meritele sale. A fost practic o lovitur de stat. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. i aici. Aleppo. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia.

În schimb. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului.înt rindu. 73 . apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul.i pozi ia economic . Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. De acum. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. Principiile. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. în loc de patru. continuat de cei doi urma i ai s i. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. o alt parte. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. În acest mod. cei boga i pe cei boga i. apelând la argumente teologice i morale. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . Cu sarcasm. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. lucru d un tor statului. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. care la scurt timp au avut un succes impresionant. cum încercase i Romanos Lekapenos. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. încercând chiar s le m reasc . cu Aleppo. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. Anexat a fost deopotriv Cilicia. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate.

fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Theophano. Boris al II-lea. a luat drumul Constantinopolului. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria.Între timp. Cei doi urmau s se c s toreasc . astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. a fost o victim u oar pentru ru i. condus de episcopul Liutprand din Cremona. de 74 . Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. sl bit de lupte interne. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). o solie. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. Din cauza politicii fiscale. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. s-a instalat la Preslav. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. Bulgaria. În 968. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. atr gându. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. În vara lui 968. Dup trei ani de foamete. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes.i prin m surile sale i du m nia clerului. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. capitala aratului. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Înainte de încoronarea sa. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. neglijat de împ rat. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. au primit drept plat biciuirea. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. f cuse destule concesii bulgarilor.

iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. Theophano.i extind st pânirea înspre Asia Mic . în aprilie 971. 75 . cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. În toate ora ele cucerite (Nazareth. Accra. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. reu ind s ocupe Siria i Palestina.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . de i luptele principale s-au dat pentru Siria. a înconjurat cetatea. Sviatoslav capituleaz . Luând de so ie pe Theodora. luând cu asalt capitala bulgar . Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. Astfel. Theophano. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . De i asasin i uzurpator. mama lui Vasile al II-lea. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. Ioan I Tzimiskes. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului.Cr ciun în 969.i legitimeze calitatea de împ rat. bizantinii intrând în Mesopotamia. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. fiul nelegitim al lui Romanos I. asaltând în anul 971 Antiohia. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. În iulie 971. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . apropiindu-se de Ierusalim. a fost exilat pe insula Prote. dorea s .

Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). Vasile. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. Abia în 985. hot rât i realist. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). i a asigurat o perioad de prosperitate economic . parakimomen. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. în vreme ce Constantin. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). Vasile. fratele s u în vârst de 16 ani. nu a ar tat nici atunci. urma ul legitim al dinastiei macedonene.3. avea 18 ani. înalt func ionar de la curte. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale.dar chiar i antipatia împ ratului. dup ase ani de succese militare. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. 4. a putut doar cu greu s se impun . ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. fiul lui Romanos al II-lea. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. iar averea sa confiscat . în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. Phokas îns . care a fost exilat. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). de o energie debordant . succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii.

sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. timp de mai multe veacuri. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. În aceast situa ie critic . A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . . îndeosebi a mân stirilor. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. ori de la r zvr ti i. bazileul a strâns fabuloase bog ii. Cre tinarea Rusiei. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. petrecut ceva mai târziu. De acum înainte. Restabile te allelengyon. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i.intern . apoi Phokas. alt dat . fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. Skleros. comori adunate de la arabi. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . Vladimir Sviatoslavici. care. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. ace tia fiind sili i s le restituie. din clipa în care Skleros. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. . În timpul domniei sale. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. în schimbul trimiterii drujinei sale. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. amenin ându-l din dou p r i deodat . a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. dac d m crezare cronicarilor bizantini. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. chefuia în v zul tuturor. sora împ ratului. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. iberi i de la bulgari. în special puternicei familii Phokas. Împ ratul. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu.

pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. Împ ratul Otto III. Nu punea pre pe ceremonial. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. f r s stea pe gânduri. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. cel mai important ora din regiune. îi pl cea s trunchieze vorba. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. r mânând holtei pân la moartea sa. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. luându-l prizonier pe arul Romanos. o nou forma iune statul bulgar apusean . ci dimpotriv . Vasile II a dispus retragerea. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . cât i în public. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. Vasile. nu oamenii cu carte. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. fiul prin esei Theophano. În pofida inteligen ei sale. Vasile II a jurat s se r zbune. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. iar Chersonesul restituit. nici pe podoabe ori ve minte. nici cu vorbe alese. Nu vorbea repede. când i când. p trunzând pân în Moreea. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. purtând haine obi nuite atât la curte. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i.ad posti. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. pe care l-a redus la minimum. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante.

ob inând largi privilegii în comer ul levantin. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. În lupte sângeroase. de altfel nu s-a c s torit niciodat . ciupit de v rsat. taxele au fost 79 . Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Teritoriile statului bulgar.Porphyrogetent . la rândul lor.000 de lupt tori. cea mai mare dintre nepoatele sale. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). cu centrul la Ohrida. Vene ienii. Armata bizantin num ra peste 40. Zoe îns .000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. cea mijlocie. începând cu acest an. Abia acum. oricum dorea s se retrag la mân stire. cei peste 14. Arnulf.i cap t zilelor prin otr vire. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. cu centru la Silistra. Theodora. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. Eudokia. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. cea mai tân r . Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Sirmium pe Dun rea mijlocie. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. Sirmium (1018). De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . punându. cel mai bogat cleric al apusului. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. murind dup dou zile. Dalma ia la Adriatic . teritoriul dintre Dun re i Balcani. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit.

Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. împ ratul murind în decembrie 1025. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav .care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului .4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. drumul dec derii Imperiului. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind .i într-o anumit m sur autonomia. neglijând armata. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . Murind f r urma i. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . ace tia p strându. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci.au fost întrerupte. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. Vasile II a preg tit. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . f r s vrea. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. 4. dar i latinofone. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 .4. în vremea lui Vasile II. conduc torii locali au fost men inu i. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. Sârbii. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. urma ii s i. Acum. În doar în 46 de ani.men inute la cuantumuri rezonabile. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone.

stabilit de el. de stratio i bine înarma i. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. dinastia macedonean se stingea. în vreme ce împ ratul. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. Cei mai valoro i generali. împotriva c ruia. Eustathios. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. Imperiul. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. sora Zoei. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. disciplina i. În 1056. Schimb rile frecvente la tron. aristocra ia anatolian . nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. ei tr dând adesea. de teama uzurp rii. care a reac ionat cu o lovitur de stat. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. au marcat aceast perioad nefast . înzestra i cu cai buni. la moartea împ r tesei Theodora. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. fratele lui Vasile al II-lea. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. întemeietorul unei noi dinastii (1081).i asume responsabilitatea guvern rii. În aceast situa ie militar dezastruoas . a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. Spondylos i Simeon. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. chemând adesea în ajutor pe barbari. chipe . Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . datorit politicii sale fiscale. Din nenorocire 81 . Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. amator de cai. au fost destitui i. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. lipsit de orice moralitate. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. vân toare i circ. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. se temea s .

croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. Cu toate acestea. pe via . Zoe. Zoe. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. La cei 56 de ani ai ei. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). care de mult vreme îi era amant. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. având în grij azilurile imperiului). a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. plictisit de so ul s u care o neglija. deoarece impozitele. fiind obligat de împ rat. percepute odinioar de la rani. În 1030. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu.i sfâr itul aproape. înfrânt în cele din urm de împ rat. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni.pentru ei. murind la scurt timp. 82 . mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. sim indu. devenind al doilea so al s u. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. aproape 60 de ani.i g seasc sc parea în Antiohia. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. m sur ce mic oreaz veniturile statului. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. sub amenin area cu orbirea. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. uneori chiar i ereditar. Revocarea allelengyon-ului. marile latifundii s-au ref cut rapid. La o vârst destul de înaintat .

astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. sora mai tân r a Zoei. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . nici pe mul i din familie. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . o recheam pe Zoe. Zoe. rechemat din exil. Se în ela îns . a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . i au fost orbi i.i p streze influen a la curte. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. care a reu it astfel s . iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . 83 . Constantin. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. unde încercaser s se ad posteasc . iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). anume cu Constantin bogat. Nu o suporta nici pe împ r teas . F r sim politic. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . tot eunuc. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . Fastul de la curte. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. Seme indu-se peste m sur . Înfrico at c va fi ucis de mul ime. în pofida dezam girilor prin care trecuse. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. nobil. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. Mihail V a fost depus de c tre senat. ajuns la apogeu. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. Zoe domnea acum în asociere Theodora. devine cel de-al treilea so al Zoei. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale.

la fel de dificil i nesuferit ca i ea. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. Zoe moare în 1050.domnind autocratic . singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. eful aparatului de stat. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. Sf tuit de patriarh. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. de unde i se trage supranumele. cu toate acestea prin intermediul ei. În ciuda interven iilor împ ratului. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. generalii înl turându-l de la putere. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. La 8 iunie 1057 armata. care . având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . eful delega iei papale.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. 84 . dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). nici m car cu patriarhul Kerullarios. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). în sinodul inut la Sfânta Sofia. total opus prin caracter surorii sale. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). de i patetic . la 1054. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. Astfel. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. ea d inuind înc . mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). aducând în prim plan motive legate de rit. a adar succesiunea la tron. Cardinalul Humbert. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. fost logothet al vistieriei strotiotice. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. autorul Chronografiei. se ajunge la o excomunicare reciproc . împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici.

înainte de a se pronun a sentin a. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere.i sec tuiasc visteriile ca s . ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . Psellos. contemporan cu evenimentele. ap rând interesele ranilor. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. eu am s te dobor ). Patriarhul a murit. dar i a Bisericii nu a întârziat. A a stând lucrurile. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. care nu. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. i schisma celor dou Biserici. Oricum.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. tic losule. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. în spe ale parecilor. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. s se poat desf ta. pe una sortind-o pl cerilor. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. gr bit s . iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. puterea popoarelor vecine crescuse. A fost a adar un împ rat harnic. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. atr gând. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori.i d deau obolul la adunarea d rilor.i poat împlini propriile pofte. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . plin de furie. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. 44).

care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. au n v lit în num r de 600. 4.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. inu i în frâu de Isaac.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor.i prin 86 .4. sim indu. împ r teasa Eudokia . Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat.i sfâr itul aproape.2 Înfrângerea de la Mantzikert. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului.i desemna succesorul. Pecenegii i uzii. cât i în r s rit. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. Cu s n tatea ubrezit . fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. încât. care i-a folosit influen a în acest sens. fratele fostului împ rat. În tot acest timp. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. agreat i de cronograful Mihail Psellos. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. atr gându. împin i la rândul lor de c tre uzi. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. dându. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. Constantin Noul bazileu.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. nu înainte de a.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. Constantin al X-lea (1059-1067). La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . în mâna c rora se afla de fapt puterea politic .

a ref cut în parte domeniul imperial. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. ajungând pân la Edessa. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. a fugit din calea selgiucizilor. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. fiind decis s distrug califatul fatimid. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . ceea ce a sc zut moralul solda ilor. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. a p r sit câmpul de lupt . Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. Edessa i Hieropolis. Ortranto i Brindisi. În plus dorea mâna unei 87 . Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . cucerind fort re ele Manzikert i Arche . Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt .aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. ci doar predarea ora elor Manzikert. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. O parte a armatei bizantine. precum i pecenegi i uzi în nord. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . trimis înspre Ahlat. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . Dup câteva s pt mâni. Antiohia. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. trebuind s asigure arergarda. normanzi în vest. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). care.

Mihail Psellos i Ioan Dukas. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Asia Mic era i ea pierdut . este înfrânt în mai multe lupte. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei.i redobândeasc tronul. Bari. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. condus de Constantin Dukas. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. 88 . P r sit de to i. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. devenit logothet. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. iar extern un lan de dezastre. Acesta va încerca. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. Partizanii familiei Dukas. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. inclusiv Mihail Psellos.000 de nomisme. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. Ulterior. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. Romanos va încerca s . în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . care avea o mare influen . au preluat conducerea statului. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. astfel c din acest moment. Mai grav. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. încât la scurt timp împ ratul moare.

Dinastia Comnenilor. Când Russel Balliol. trimis cu trupe. În lipsa unei conduceri locale. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. Ioan Dukas. din cauza foametei. a schimbat principiul de guvernare. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. Ca r splat pentru serviciile sale. a ierarhiei func iilor publice. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. În aceea i vreme. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum).4. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. i s -l aclame drept împ rat. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. Suleiman va transforma Niceea. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. în 1078. 4. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice.În condi iile anarhiei instalate. În trecut acest sistem fusese în 89 . controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. Prin reforma radical a cursus honorum. o r scoal izbucnit în Constantinopol. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081).3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081.

rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. 4. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. rol pe care Alexios i-l asum . care ei în i i î i vedeau 90 . disciplinator al Bisericii. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului.1 Invazia normand i peceneg . care a sprijinit i reformarea mân stirilor. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. existent anterior. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. Alexios a m rit impozitele. acum baza o constituie pronoia. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . pecenegi i turcopoli. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. De acum cezaropapismul este victorios. aflate de acum sub control imperial. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. Alexios va restructura armata. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului.3. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. a revenit unui cumnat al împ ratului. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. Rangul de protosebastos.4.

în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). În schimbul ajutorului primit. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. spre Tessalonik. zdrobind flota normand . Mitylene. 91 . Între timp. înfrân i de Alexios în 1094. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. în conciliul de la Piacenza. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. i în paralel înspre Epir i Macedonia. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. Deja în 1095. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. emirul de Smyrna. 4. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. originar din Amiens. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. Au plecat în cete neorganizate. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. pentru c nu aveau anse. f r ca Alexios s poat interveni. Pecenegii. Samos i Rhodos (1088-1089).3. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. inut în prezen a papei Urban al IIlea. pe Rin. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i.amenin ate interesele în Adriatica. Tzachas. De i au fost numero i. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. Pericolul peceneg fusese înl turat.4. cucerind Dyrrhachion. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. alia i cu emirul. Suleiman ocup Antiohia. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu.

Bohemund. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. f r ca Bizan ul s se poat opune. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. capitala turcilor anatolieni.i atinge propriile scopuri. Curând dup c derea Niceei. ci l-a consolidat. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. i abia apoi crucia ilor. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. au atacat primul obiectiv major. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. Laordicea i Tripoli. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . În mai 1097. În iunie. departe de Constantinopol. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. Efes i Sardes. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. În mare. Împreun cu bizantinii. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. El a creat aici un principat independent de Bizan . pe coastele Siriei. în timpul primei cruciade. de i în 92 . Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. La 1 iulie 1097. bizantinii au ocupat. i. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. Bizan ul nu le-a acordat încredere. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. prin tratative separate. urm torul obiectiv fiind Antiohia. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . Niceea.

Unele teritorii siriene. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. fiul lui Alexios. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. care a tiut s ia decizii corecte. La început. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat.i men ine puterea s . s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. cedate de tat l s u. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. în asocia ie cu familia Dukas. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit .i formeze propria fac iune fidel . La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. Retr gându-se la mân stire. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. Ana Comnena va scrie Alexiada. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean .Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. Sultanatul Rum fusese silit s . în 1126. pierdute de crucia i. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. o relatare a vie ii tat lui ei. Ioan. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios.

i înt reasc pozi iile în Dalma ia. În lupta împotriva Ungariei. În Italia. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor.1 Cruciada a II-a. i jupanul Rasciei. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. iar în 1155. tefan Nemanja.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. Pân la mijlocul anilor 60. Korinth i Theba. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. au ocupat Apulia. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. Bizan ul a reu it s . când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. 4. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. Manuel a reu it astfel s . Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. dup moartea lui Roger al II-lea. În Orient. Manuel I (1143-1180). Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. imperiului. Manuel fiind primit în Antiohia. normanzii au luat în st pânire insula Korfu.5. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. ea s-a încheiat îns brusc. Croa ia i Bosnia. 4. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. Tot atunci.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. cu toate insignele imperiale. ocupând principatele latine Siria i Palestina. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. dup lupte acerbe. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. grecii au fost înfrân i în 1156. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. a trebuit s se supun în 1172.

În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . Vene ia î i înt rea pozi iile. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. Dup 40 de ani de lupte. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat.cum erau numi i în bloc occidentalii . În defileul Myriokephalon. R scoala ce a cuprins capitala. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. Alexios al II-lea (1180-1183).acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. a încercat 95 . dar în 1183 a devenit coregent i apoi. împ rat. fiul lui Manuel. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. la moartea lui Manuel (1180). Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). Dup Myriokephalon. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . care pe moment a cerut pace.din capital . încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. imperiul se afla. armata bizantin este surprins i complet distrus . Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . în drum spre Ikonion. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. un nepot al lui Manuel. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . în vârst de 11 ani. dup asasinarea lui Alexios. Mo tenitorul tronului. în defensiv i cu visteria sec tuit . înl turând pu inele familii aflate în func ii. în calitate de regent . În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios.

insula Cipru (1184). tolerând o via de lux i destr b lare la curte. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. 96 .s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. 1203-1204). acordând favoruri i demnit i. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . în urma unei revolte a popula iei capitalei. i Sofia. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192).5. în aceste momente dramatice. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. de fapt lin at de poporul r zvr tit. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. ordinea în stat. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. i cu Vene ia.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. al doilea mare ora al imperiului. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. chiar prin teroare. În acest fel. credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. fiica regelui Béla al III-lea. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. a ocupat. când normanzii se apropiau de Constantinopol. 4. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. supus unui jaf înfior tor. Ni . nepot al lui Manuel I. la rândul s u. cucerind Belgrad. Isaac Comnenul. fiu altei importante familii constantinopolitane. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. s restaureze. Andronic I a fost ucis cu violen . Vene ia. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . Dup umilirea sa în public. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt.

care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . în 1195. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . allemanikon. Dogele Vene iei. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. Petru i Asan. Bizan ul. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. Acordul de 97 . fiul împ ratului detronat Isaac. Isaac II se va retrage la m n stire. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. Alexios Angelos. dup înfrângerea de la Morava (1190). Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. Enrico Dandolo. sufer mai multe înfrângeri. Sârbii i-au extins st pânirea. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. Deja în anul 1186. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor.doar temporar. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului.

unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. din nou arestat. Dup un asediu de patru zile. între inerea flotei pe timp de un an. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. În iulie 1203. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. în ajunul asedierii Constantinopolului. fugind la Adrianopol. capitala Imperiului. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. În aceste împrejur ri. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. 5 5. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. Constantinopolul. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . a murit la pu in vreme. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. ginerele lui Alexios al III-lea. dup un scurt asediu al crucia ilor. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . Alexios i-a pierdut i tronul i via a. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. iar tat l s u. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat.

Urm torul împ rat latin. Artizanul împ r irii Romaniei. în posesia lor aflându-se o serie de insule. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. Nu în ultimul rând. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. care sperase c va fi ales împ rat. Bonifaciu de Montferrat. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. care a influen at codific rile din Occident. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. Imperiul de Niceea . Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. o alta cavalerilor crucia i. toate aceste enclave ac ionând distructiv. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului.cu privire la alegerea unui împ rat latin. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. a întemeiat Regatul Thessalonicului. Împ ratul Balduin de Flandra. dogele Dandolo. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. Deja în martie 1204. Romania cum era numit în Apus.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin.Teritoriul Bizan ului. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine.Partitio Romaniae . ca i dreptul bizantin mai evoluat. pe Tommaso Morosini. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. la regimul politic al Imperiului. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. Treptat Imperiul latin se 99 . Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. vasali ai împ ratului latin. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian.

înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. Romania. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. niciodat cucerit pe deplin. Având spatele acoperit. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. Balduin însu i fiind luat prizonier. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor.1 Imperiul în exil (1204-1261). dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. Întemeietorul imperiului de la Niceea. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. ca i întreaga organizare feudal . Patriarhul Niceei se credea îndrept it. 5. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). Epir se consolideaz . Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. Trapezunt. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Dup moartea lui Caloian (1207). iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. Organizarea în theme a fost p strat . precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. devine un conglomerat. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. precum i ai clerului.1. dezvoltate la periferie Niceea. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris.

Theodor înainteaz înspre r s rit. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). În afar de Theodor Angelos. dup o serie de lupte interne. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. chiar i sârbii fiindu-le supu i. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. Lesbos i Kos. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . favorabil acestei republici. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. inclusiv insulele Chios. Despotatul Epirului. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. însu i împ ratul fiind luat prizonier. pân la Adramyttion. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. dominat de Angeli. i în apusul Greciei. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. i arul bulgar. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. prin selgiucizi. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . devenind un emirat grecesc . ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani.în Asia Mic . Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. în 1230.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Izz ad-Din. Acum. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). 105 . cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. Pentru a contrabalansa situa ia. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. Manfred. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. Imperiul devine. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. poarta de intrare în Balcani. cu care i papalitatea se afla în conflict. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. prev z tor. i chiar mai important. În 1274. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . cetatea Philippopolis (Ploviv). Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266).

Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). prin suportul financiar. cumnatul lui Manfred. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. În decembrie 1282. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. Philippe de Courtenay. Carol de Anjou. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). rena terea Imperiului bizantin. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . Carol de Anjou. În plus. fratele regelui francez Ludovic IX. împ ratul va muri. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. prin mari eforturi. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . dup ce a realizat. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Totu i. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). de aceea în 1280 el i renun la ea. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. Împotriva acestor amenin ri. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. împ ratul titular al Imperiului latin. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. fiul lui Balduin II. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. Coali ia balcanic . De altfel. dar la moartea sa vistieria statului 106 . urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. format din sârbii lui tefan Milutin.

pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 .2. retras la Adrianopol. Vrând s scape de ei. Sardes i Brussa. greci epiro i i franci din Peloponez. armata angajând mercenari. conduc torul companiei catalane. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. temându-se de tulbur ri. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. Niceea. Din aceste motive. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). Fiul s u. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire.era sec tuit . bulgari. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. R zboi civil. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . Tat l celor doi. demnitatea de cezar. ranii preferând s devin o teni pl ti i. 5. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. Andronic II. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . Andonic II. Andronic. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. Cu toate c mercenarii catalani. cium Fiul lui Mihail VIII. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. la fel ca i succesorul s u Andronic III. fiind apoi asasinat din ordin imperial.

2. marele domestic. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. Ioan V (1341-1347). ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie.2 R zboaiele civile. La 28 iulie 1330. care constituia centrul domeniilor sale. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. încoronându-se în 1346 ca 108 . luat de la genovezi. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. a devenit eminen a cenu ie. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. în lupta de la Velbujd. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. Thessalia i insula Chios. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. puternica cetate din Tracia. a preluat conducerea în Thessalonik. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. Ioan Cantacuzino. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. ca la Philokrene (1331). Urma ul s u. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. râvnind tronul. 5. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. regen ii au instigat popula ia la revolt . Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. armata bulgar . Ioan Cantacuzino. Bulgaria fiind pr bu it . cu care arul se înrudea. cel mai mare general al Imperiului. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos.

Manuel. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Dup ce a abdicat. Peloponesul bizantin. împ ratul r mas acum unic. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . Dup alungarea otomanilor. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. Ioan al VI-lea a vrut s . ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). În cele din urm . Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. otomanii controlau traficul prin Dardanele. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. Morea într-un stat bizantin independent. acordându-i insula Lesbos ca dot . Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. i flota bizantin care se reconstruia acum. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354).i scrie opera. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic .iar celui de-al doilea fiu.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . fiul lui Orhan. s-a destr mat în mai multe principate. Matei Cantacuzino. 5. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . cu ajutorul Genovei. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI.împ rat al sârbilor i grecilor .3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. la fel ca i marele s u proiect. chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Fiii lui Ioan Cantacuzino. continu s joace un rol politic important. În 1354 a impus încoronarea fiului s u.

la 25 ianuarie 1365. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. punând piciorul pe continentul european. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. când de bizantini. reu ind s ocupe 110 . papa Urban V a f cut apel la cruciad . în care puterea imperial era practic inexistent . Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). sârbi i vene ieni. chiar insule întregi.civil. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. succesorul lui Suleiman. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. au revenit Vene iei. În aceast situa ie disperat . de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. Sultanul Murad I. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. Petru de Lusignan i contele de Savoia. Aliat cu vene ienii. f r s ob in decât vagi promisiuni. numero i demnitari i-au separat latifundiile. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. Ludovic de Anjou. Amadeo VI. Tratat ca un schismatic . când de vene ieni sau genovezi. aceasta fiind împ r it între ei. La rândul s u. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . unchiul dinspre mam al bazileului. la care au concurat i republicile italiene. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. Contele Verde. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. Amadeo VI. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. regele Ciprului. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . Turcii.

Andronic. nesesizând din vreme pericolul otoman. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. împreun cu o tile contelui de Savoia.i achite datoriile anterioare. i Ioasaf au strâns suma datorat . în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. cu ajutorul flotei. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. Murad I. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. În plus a izbutit. La Constantinopol sosise i legatul papal. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. Bizantinii îns . adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. exercita o enorm influen nu au acceptat s .i tr deze credin a. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. a vene ienilor. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. Înainte de a porni spre Constantinopol. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). împ ratul. În 1273. genovezilor i a otomanilor. chemat i el în ajutor de Andronic. a sc pat cu un ochi. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. la insisten ele tat lui s u. Andronic. ajungând la Neapole. Murad a luat m suri energice. Dup refuzul lui Andronic. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. Murad. al fiului cel mare al lui Ioan V. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . ob ine bijuteriile coroanei. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. i-a oferit acestuia. fiii celor doi. f r ca statele apusene s o poat opri. fiul s u mijlociu. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. acum cu numele de c lug r Ioasaf. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare.

moare la scurt vreme. Înaintând înspre apus. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. conduse de cneazul Laz r. fiind înfrânt. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. Abia în 1385. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. iar restul Serbiei. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. Philadelphia. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). dup un scurt asediu. Andronic. Sultanul. 10. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus.000 de oameni. condus de cneazul tefan Lazarevici.000 de duca i i un corp de oaste de 12. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. Andronic. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). Murad a amenin at Thessalonicul.Gallipoli. de unde a fost alungat Sracimir. de ziua Sf. Vit. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . O tile cre tine. Dup trei ani de asediu. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. În prim vara anului 1396. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. o tile sârbe ti. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . în ironia sa macabr . când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. În 15 iunie 1389. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. a trecut sub vasalitate otoman . în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. administrate de turci.

vasalul sultanului. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . Între timp. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. Fiindc Stracimir de la Vidin. care r m sese st pânitor al Rumeliei. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. t indu-i i robindu-i . cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. un prolog al marelui asediu din 1453. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. unde st pânea fratele s u cel mai mic. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). desfiin ând statul bulgar. Având lini te relativ la Dun re. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. f r sprijin financiar sau militar. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403).pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. acesta s-a în eles cu Mehmed II.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. Sigismund. fiul mai mare al lui Baiazid. se al turase cre tinilor. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. V zându-se atacat. Soliman. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . se îmbarc pe o corabie vene ian . pierzându. beiul de Karaman. În istoria domnilor rii Române ti. Mehmed. trimi ând în Rumelia pe Musa. A revenit la Constantinopol în în 1403. avea îns ajutorul bizantin. în partea european a Imperiului otoman. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin.i via a în captivitate trei ani mai târziu. ocupând Brussa i Ankara. Baiazid atac Vidinul. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. acordând ajutor lui Musa. unde sultanul a fost luat prizonier. fiul mijlociu al lui Baiazid. Mehmed I. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . dup cum a procedat i tefan Lazarevici. Soliman. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului.

La 6 iulie 1439. Propunerile de a discuta au fost acceptate. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. Victoriile voievodului Transilvaniei. încerc ri mereu e uate. Acum. urmând s aib loc în Italia. dup marea schism din 1054. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. scopul era clar. 5. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici.calea religioas . cum a i r mas. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc .Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. devenind din nou vasal otomanilor (1424). La 1430 turcii ocup Thessalonicul. Era oricum prea târziu. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. prin care Bizan ul reia plata tributului. la Vene ia i Milano. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. Singura ans . Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. Ioan VIII.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. apoi în Ungaria. Ioan (Iancu) de Hunedoara. când au reînceput dezbaterile la Floren a. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. p trunzând adânc în Serbia.tratat de pace cu Murad II. s-a dus în apus. Purgatoriul i azimile. exista deja o în elegere. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. Kiev i Efes. evident. discu iile. i mai mul i mitropoli i i episcopi. Biserica rus s-a declarat autocefal .de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . La mai pu in 114 . filioque.1 Conciliul de la Ferrara .4. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. la fel ca înainta ii s i. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. materializat într-un decret de unire.

4. Vene ia i Genova. Despotul Moreei. 115 . Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. cu excep ia perioadei niceene. În schimbul unui tribut. În acela i timp. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central .de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. În apropiere de Ni . experimenta i în luptele cu turcii. în lupte de continu h r uial . iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . de altfel ultima. cardinalul Cesarini. pace încheiat în 1444. Între timp îns . deja de la începutul veacului al XV-lea. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. aceast cruciad . fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. Dar. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. Constantin Dragases. incita i de pap . pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . Constantin ob ine pacea (1446). O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. urm rind doar propriile interese. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. chiar i republicile maritime. Coroana imperial a fost adus la Mistra. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. în în elegere cu turcii. a fost ultimul basileu bizantin. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. trebuind s lupte în Anatolia. la Varna. încoronarea având loc aici. a avut într-adev r loc. fiind asaltat în Anatolia.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). aveau s joace rolul principal. Sultanul. 5.

Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. prelungit trei zile i trei nop i. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. i au p truns în ora . Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. soarta Constantinopolului era pecetluit . dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204.Mehmed al II-lea(1444-1446. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. Cererea a fost îns respins de Constantin. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. murind eroic. cerând capitularea ora ului. În zorii zilei de 29 mai 1453. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. Constantin al XI-lea. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. 116 . a c zut în lupt . Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. R zboinicul genovez. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. Dar acest gest a fost inutil. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. între care apte sute de genovezi. aflat pe rmul asiatic. vizavi de Anadolu Hisari. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. La 23 mai. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. În 12 decembrie 1452. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453.

millet. iar clerul era scutit de taxe. Mehmed II asedia Belgradul. instalându. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Dup trei ani. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. sau nu. stabilindu-i în Constantinopol. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Mehmed nu era un barbar. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. Nepotul lor. Irina. mil i ordine . Zoe (Sofia) Paleolog. Moscova devine cea de-a treia Rom . cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. Istanbul. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. a proclamat lege. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . 117 . Morea cu capitala Mistra în 1460. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar.Atena a fost cucerit abia în 1456. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . mai ales greci în aparatul de stat. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. fiind adu i în ora . unde au primit case i scutiri de taxe. Pe drept. Ivan III.i aici demnitarii. Astfel. a deport rii. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Trapezunt i Crimeea. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. Genovezii au ob inut din partea sultanului. locuitori din alte p r i. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . fiica ultimului despot al Moreei. cuno tea greaca i a folosit cre tini. mai ales me te ugari i negustori din Morea. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Idem. Procopiu din Cesareea. de Marina Marinescu. I-II. Mauriciu. Bucure ti. 1975. Bucure ti. 1970. Via a lui Constantin cel Mare. Mih escu. 1972. 1988. S. Constantin Porfirogenetul.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. Ia i. 1971. vol. edi e de V. vol. R zboiul cu go ii.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . Bucure ti. Comnena. Mih escu. III: Scriitori bizantini (sec. Mihail. edi ie de Viorica Golinescu. Carte de înv edi ie de V. publicate de Al. edi ie de H. Bucure ti. 120 (976-1077). 1968. Chalcocondil. 1991. Bucure ti. Laonic. Psellos. Grecu.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Ana. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. edi ie de V. Bucure ti. Expuneri istorice. tur pentru fiul s u Romanos. Elian i N. Bucure ti. . Mih escu.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . 1977. Arta militar .Azimitul . 1958. Bucure ti. edi ie de H. Grecu. 1998. Eusebiu din Caesareea. Ducas. 1963. Istoria secret . edi ie de H. Bucure ti. Bucure ti. Tana oca. trad. Cronografia. Grecu. XI-XIV). Istoria turco-bizantin (1341-1462). Alexiada.

Bucure ti. 1985. Octavian. 1198. The Byzantine empire. V c. II (ed. tiin ific Enciclopedic . i Rena tere. IV c. Istoria bisericii. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). * * *. 1993. * * *.. ed. LV. vol. Cambridge. Ed. p. Bucure ti. Ed. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . Între antichitate Bucure ti. 2000. p. 1916. Byzantium in exile. Ia i. vol. 265-350. 1962. * * *. Gândirea evului mediu. 1995. Philippe-Duby. 1025-1118. Michael. Bucure ti. AHRWEILER. 1198-c. p. 1984.320-328. Ideologia politic bizantin . Timi oara. I. Polirom. * * *. vol. 1982. 2000. p. Cambridge. I. 1975. p. Angold. Istoria vie ii private. Ed. 87108.. în: The New Cambridge Medieval History. Sintez de istorie bizantin . * * *. Klaus Wessel. 1024-c. 1300 (ed. Ion i Iliescu. * * *. 1999. Georges (coord. p. 1963. edi ie de H. 121 i . Andea. Constantin cel Mare. p. * * *. în Byzantinische Zeitschrift.Teofilact Simocata. 265-381. Aries. A. Mih escu. 2002. Bucure ti. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. I-II. David Abulafia). 543568. Istoria bisericeasc universal . 2004. Angold. în: The New Cambridge Medieval History. Stuttgart. Omul bizantin.261-290. Bucure ti. coord. Dic ionar al sfin ilor. Avram. Teora.1999. vol. Jaques Le Goff. Omul bizantin. Istorie bizantin . Bakalopoulos. Bucure ti. Bucure ti. Michael. 217-253.). Barnea. Domnia împ ratului Mauricius (582602). Hélène. II 1994. Bucure ti.

124-143. Louis. Paris. în Revue historique. A. Brehier. nr. vol. Bucure ti. L. Castagnol. Stelian. Expuneri istorice. Critobul din Imbros. 1977. Bucure ti. 1969. Carte de înv Romanos. Bucure ti. Paris 1969-1970. Constantin Porphirogenetul. 1999. Ed. Bucure ti. Charles. Timi oara. Laonic. I. O istorie a Imperiului bizantin. Brehier. 119. 1999. Alain. XV. Da kov.. Ch. cap. 122 . 1981. Întemeierea Constantinopolului .47-48. Nicolae. V. Bizan ul. 506-510. Constantin VII Porphirogenetul. 1993. p. Bucure ti. A. Craiova. Paris. Bucure ti. Arta bizantin . 1915. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). Alexiada. Delvoye. (Les Institutions).II. Bucure ti. Academiei. Besançon. Chalcocondil. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Bizan . Humanitas. II). Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Le Livre de ceremonies. 1995. trad. Ed. Nicolae. Le monde byzantin. Bucure ti. Vogt.B. 2000. 1963. 255-258. în Mitropolia Olteniei. 1971. Comnena. Bucure ti. Ed. Bucure ti. vol. Brehier. Civiliza ia bizantin . ed.Bayet. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). Mihai. Charles. Brezeanu. 1976. Grecu. B nescu. p. iulie-august. 1963. 1958 (seria Scriptores byzantini . Brezeanu. m rire i dec dere. I-II. B nescu. Bucure ti. Ana. Constantin et la fondation de Constantinople .. 1994. Dic ionar de împ ra i bizantini.. Stelian. Diehl. Arta bizantin . Le Bas Empire. Louis.. Cazacu. Armand Colin. trad. Academiei... Ed. Andre. Istoria Imperiului bizantin. Paris. S. tur pentru fiul s u Cornea. I-II. 7-8. 1919. 1994. p. Imaginea interzis .

Georgescu. Deno John. Istoria Imperiului Bizantin. 1974. Bucure ti. Bucure ti. vol. Eusebiu din Caesareea. Bucure ti. Chicago and London. t. Charles. 1991. Oxford. 1969. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. p. Iorga. Teora. în Byzantinische Zeitschrift. S.. 1987. Bizan dup Bizan . II (sau 1999. 1995. I-II. 1300 (ed. Craiova.. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. Etienne. vol. 1986. p. 1999. 1972.74-114. 1980. David Abulafia).Al. Sinteza bizantin . Charles. Ion. Gibbon Edward. Dosarul arheologic. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. Istoria vie ii bizantine.vol IV). 1984. 1198-c.. Fontes Historiae Daco-Romanae. Bucure ti. Diehl. Ovidiu. Diehl. Bucure ti. A. Andre. Iconoclasmul bizantin. Meridiane. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. V c. Bucure ti. 1987.4-23. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. V. Via a lui Constantin cel Mare. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Iorga. Nicolae. Istoria culturii i civiliza iei. Charles. Bucure ti. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea.. Bucure ti. Iorga. 68. Bucure ti. Drimba.1999. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". Church. Nicolae. M. Nicolae. Donoiu. Jacoby. Bucure ti. 525-542. 1991. Gilson. în: The New Cambridge Medieval History. nr. Paris 1905. Ed. Geanakoplos. Byzantium.1. J. XXX. Charles. Bucure ti. Ducellier. Hussey.Diehl. Cambridge. Filosofia în evul mediu. Bucure ti. 1930. p. 1993. p. 1975. Figuri bizantine. Etudes byzantines. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. 1972. Bucure ti. Grabar. Ed. I-III. David. 1998. 123 . Ed. 1976. Diehl. Bizantinii. Gero. 30-69.

I c. Michael Jones). Images et reliques.Kaplan. Michel. Angeliki E.. The Byzantine empire in the seventh century . 291-316.28. Timi oara. 1980. Civiliza ia Occidentului medieval. 118-139. Ed. p. Constantinople et Rome. Istoria Bizan ului. IV c. în: The New Cambridge Medieval History. Kaplan. 1118-1204. Paul Fouracre). The Byzantines in the West in the sixth century. Moorhead John. The Byzantine Empire. Lactantius. Istoria picturii bizantine. 1198. p. 1998. Rosemary. Bucure ti. Le Goff. 1024-c. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. 500-c. în Echos d'Orient . vol. Cambridge. Instalarea barbarilor (sec. p. 1997. 2008. 843-1118. Monks and Laymen in Byzantium. D. Ed. Cambridge. 2008.V-VII). Magdalino. p. în: The New Cambridge Medieval History. Laiou. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. Andrew. Paris. p. p. 2004. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). vol. nr. Manolescu. Ed. Lathoud. I-III. Paul Fouracre). I c. Louth. 795-824. 500-c. 1968. în: The New Cambridge Medieval History. 2004. p. Paul Fouracre). Teora. vol. p. Paul. Bucure ti. Lemerle. nr. Istoria medie universal . La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. 1980. 500-c. Lazarev. în: The New Cambridge Medieval History. Louth.. Amarcord. Andrew. Cambridge. Paris. Cambridge. 93-117. vol. 700 (ed. Cambridge. p. La consecration et le dedicace de Constantinople. 1997. 27.223-229. Michel. Lot. The Eastern Empire in the sixth century. Bucure ti. 700 (ed. 180-201. 700 (ed. VI c. în: The New Cambridge Medieval History. Jacques. ?. p. Moines et moniales. 2008. Armand Colin. 289-314. 2000. cap. 611-643. I c. 1415 (ed. 1970. Bucure ti. 1924. Morris. Cambridge. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). The Byzantine empire in the fourteenth century. 1925. vol. Ferdinand. 124 . Victor. Paris. Paul. II (ed. 1300-c.

Lumea Bizan ului. Bucure ti. Byzantium and the west. Bucure ti. Ostrogorski. Rosamond McKitterick). St nescu. A. Ed. 1998. Structura social a Imperiului bizantin. Verpeaux.. în Byzantina. în Studii i articole de istorie. Un veac de istorie bizantin (976-1077). trad.123-133. Procopius din Caesareea. Vasile cel Mare. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. vol II. 700-900. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Dimitri.. Istoria secret . 1981. Deisis.. Un commonwealth medieval: Bizan ul. Enciclopedic . Runciman. Bucure ti. 1966. Teodor. Popi teanu. Jean. p. 1932. 2002. C derea Constantinopolului. D. Bucure ti. 1963). Occident. München. 125 . 1991. Traité des offices. 1974. J. Paris. în: The New Cambridge Medieval History. p. Studitul. PseudoKodinos. Ed. M.. Bucure ti. L. Zbuchea. Cronografia. Tesalonic. McCormick. 207 p. 349-382. 1972. c. 1994. Vasiliev. Histoire de l'Etat Byzantin..). 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. 2008. Uspenski. Polirom. Bucure ti. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique".. Cambridge. Paris.. Bucure ti. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. 1972. Ia i.A. Isus Hristos . p. Psellos.Gh. Teodor. Michael. Aba Iulia. Histoire de Etat Byzantin. M. 1971. Balcani. XVI. C.OBOLENSKY. 700-c. G. (coord. Eugen..Gh. Ia i. Teologia icoanei.900 (ed. Petritakis.153173. 1970.prototip al icoanei. Paris. tom III. Bizan . R. Romanitatea carpato-danubian XI. 1994. 1962. Steven. Ed.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->