MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

............5.......... 115 4 ........4.......Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma...1 Conciliul de la Ferrara ......................4...... 114 5.......2 C derea Constantinopolului ............................................. 114 5....................4 Agonia Imperiului (1425-1453) ......

Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . Bizan însemna Roma. Purt torii puterii bizantine au fost armata. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. elementul ortodox i cel oriental sau.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. Pân în ultimele sale clipe. Conform unei defini ii clasice. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. vizigot. întrucât st pânirea roman devenise prea întins .cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . nici ca schimbare. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. ci doar administrativ. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. juridic vorbind. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . elenism cultural. deoarece. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). nici ca evolu ie. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur .1 1. biserica i coroana. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . elementul elenist. administra ia. imperiul nu a fost împ r it niciodat .1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . Bizan ul nu a fost un nou stat. 1. conduc torii s i drept spirite rele.

Noua Rom . El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. conduc torii s i se consider împ ra i romani. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. preia gloria. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane.Rom .dar i povara vechii Rome. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. Bizan ul. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. adic al tuturor cre tinilor . dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. iat ce-i scrie dojenitor 6 . s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . aici au tr it P rin ii Bisericii. În Bizan ca i în Occident. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului.

ceea ce era aramaica palestinian cre tin . în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. Limbi vechi ca aramaica. Un commonwealth medieval: Bizan ul. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . administra iei i comer ului. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. luând i titlul Io . Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. 290. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. p.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. pierzându.i con inutul imperial. În timp. modelul imitat este cel bizantin. Era instrumentul administra iei i culturii romane. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. Persoana suveranului era absolut i sacr .3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. 7 . latina domina apusul Europei. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. 1. asemeni celei divine. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. Siriana. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . 1. împ ra ii au devenit autocra i absolu i.

dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. VII). De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat .C.-14 p. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. st pânea asupra întregului Imperiu roman.C. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. cea din 395. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461.1.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. 2. el a fost reunit în 350 i 392. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. De la Augustus (27 a. De i extins în vremea lui. în 330. 2 2.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. pân în vremea lui Traian (98-117).1 Noul sistem al lui Diocle ian. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. Restaurarea stabilit ii. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor.

care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. Schimb rile din administra ie.împ ra i. 9 . s preia întregul control asupra imperiului. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. 2. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). Împ ratul Diocles. a primului împ rat cre tin. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos.1. de stat. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. reu e te dup asasinarea lui Carinus. Edictul de toleran de la Milan (313). antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. Galerius (293-311). regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. ca atare. Prin politica sa reformatoare iscusit . Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. succesorul de drept al împ ratului Carus. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Constantin Chlorus i Galerius (293). centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Treptat se ajunge la revers.

El însu i s-a întors la Constantinopol. în fruntea c reia se afla Athanasios. cât i dinspre r s rit. nepot al s u. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. caesar în R s rit.r mân episodice. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. care st pânea în Italia (340). Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. caesar în Apus (355). Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. când Iulian Apostatul (361-363). al doilea nepot al s u. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. totu i dându. Suspectând loialitatea lui Gallus. Constan iu îl nume te pe Gallus. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). Magnentiu se sinucide. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . i doar moartea natural a lui Constan iu. l-a numit pe Iulian.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. în 353. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. De acum. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. uzurpatorul p gân al lui Constans.2 Statul sub presiune (337-395). Iulian. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. 10 . 2. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. fratele mai tân r al lui Gallus. pentru a face fa rebeliunii. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. episcopul Alexandriei. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . Dup lupte interne de durat . având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. Continuitatea sub Constan iu II. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. pe când î i preg tea trupele din Antiohia. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. La 380. împ ratul a dispus executarea sa în 354.

Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. vizigo ii . care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. fiul lui Valentinian. între Dun re i Balcani. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. dup ce de facto for aser linia Dun rii. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). trimise în ajutor. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. Acest pas a r mas impopular. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. o recunoa tere a st rii de facto. în spiritul lui Constan iu . luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. o rud de-a lui Iulian.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. care a încercat s uzurpeze puterea. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. mai întâi lui Iovian (363-364). iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. din cauza atacurilor hunice. A reoficializat p gânismul. Valens. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian.greuthungi i tervingi . Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. nepot al lui Constantin cel Mare. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . a pornit împotriva lor. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar .au început s devasteze zone întinse ale imperiului. în vreme ce Valens favoriza arianismul.vor trece totu i pe plan secund. acordând go ilor statutul de 11 . deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern .

a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. Cre terea influen ei barbare i apus. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal .autonomie. dup episcopul Romei. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Câ iva ani mai târziu. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. fiind asasinat de Arbogast. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. Restabilirea unit ii Bisericii. cea apusean lui Honorius. Rivalitatea între cei 12 . insulele din Marea Egee. Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. iar dogma ortodox este acum des vâr it . în anul 383. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. Egipt. s-a iscat un lung r zboi civil. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. a stat sub semnul pericolului vizigot. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . 2. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. încheierea unui tratat de pace cu Persia. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . ci i una de natur politic . Antiohiei i Ierusalimului. episcopul Milanului. în 387. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). Ambrozie. Siria. Asia Mic .1 Pericolul barbariz rii (395-457). Palestina. a fost opera lui Theodosie cel Mare. Domnia lui Arcadius.2. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. În aceea i vreme. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . un general frac aflat în slujba sa. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . care viza împ r irea Armeniei. Sub conducerea lui Alaric.

Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. natura uman fiind precump nitoare. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. La 438 Codex Theodosianus. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum.Rufinus i Stilicon . Nestorie sus inea doctrina antiohian . Nestorie i pe cel al Alexandriei. dublat apoi. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. marcheaz din nou unitatea imperiului. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. în afar de p cat. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. cel care a accentuat primatul bisericii romane. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Papa Leon cel Mare (440-461). La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. a trimis delega i la acest sinod. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. i chiar titlul de magister militum. având suflet ra ional i trup. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. Dup victoria asupra arianismului. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. Chiril. Cele dou naturi 13 .doi generali ai R s ritului i Occidentului . inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest.

1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. era cel mai influent personaj la Constantinopol. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. ci i o important victorie politic . Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. distan ându-se astfel de Constantinopol. patriciu i magister militum. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). cât i monofizitismul. pe Marcian ca împ rat R s rit.i fiica. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere.sunt complete i nedesp r ite. Probabil m celar în tinere e. stopând procesul de barbarizare a acesteia. 3 3. proces care f cuse 14 . El îl impusese prin ma ina iunile sale. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). Astfel. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. monofizi i i reforme (457-518) 3. alanul Aspar. aliindu-se cu tribul isaurienilor. c s torindu. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. Dup stingerea dinastiei theodosiene. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat.1 Lupta lui Leon cu germanicii. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. cu c petenia acestuia. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. împreun cu Pulcheria. Fiind arian i barbar. Leon I cur armata r s ritean de germanici.1. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . Ariadna.

Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. pe care Anastasie i-a sprijinit. Odoacru a trimis în 480. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . la rândul s u. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. comandantul g rzii de excubitores. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. Theodoric.armata apusean ineficient . dup moartea lui Romulus. împotriva lui Odoacru. ad ugând o moned de aram . În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). fratele defunctului împ rat Zenon. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. comandantul diocezei Thracia. La moartea lui Leon. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. tat l lui Leon II. Anastasie I Dikoros (491-518). fiul Ariadnei. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. stabilindu.la Constantinopol. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . a fost un bun administrator i om de finan e. În aceste chestiuni interveneau i demele. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. acesta. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. au durat pân în 497. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia.i capitala la Ravenna. Leon II. Romulus Augustulus. 3. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox .

Iustinian I (527-565).3. influen at i de împ r teasa Theodora. asocia ii municipale ce se autoguvernau. a izbucnit r scoala Nika. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. Pe lâng pericolul extern. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. reprezentând o amenin are pentru stat. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. în urale Nika .i s ias de sub influen a lor.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . îns era deja prea târziu. reprezentat mai ales de per i. Astfel. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. Îndat dup urcarea pe tron. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. S-a c s torit cu Theodora. fost actri . s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. a în bu it insurec ia. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. îns .2. pe tot mai înalta 16 . Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. a destituit chiar trei mini tri impopulari. fiind numit succesor la tron.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . în timp ce Belizarie. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). subîmp r ite în corpuri civile i militare. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. în 523. comandant al g rzilor imperiale. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. divizându-i pe r scula i. care dobândiser o for deosebit în secolul V. Iustinian oscila între cele dou orient ri. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. în 532. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine.

f r s se loveasc de rezisten . Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. care în bu ise revoltele din interiorul statului. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. francii. capitala statului ostrogot. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. sub conducerea lui Mundus. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. prima. îi atacau i ei pe ostrogo i. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. întreprins contra vizigo ilor. O sarcin mai important . ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. în anul urm tor.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . cump ra i cu aur de bizantini. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. Generalul Belizarie. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. în prim vara anului 540. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. sub comanda energic a lui Totila. O a treia campanie. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. Ostrogo ii. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. Dinspre vest. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. În cele din urm . Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. La moartea împ ratului. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. rechemat de la frontiera estic . În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. Ravenna. p trunde în Dalma ia. care îl detronase pe Childeric. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . monumentele de ar bizantin .

Interpretarea legilor era interzis . în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. astfel c acestea au fost pierdute treptat. Un manual de principii de drept. ci a întregii Europe. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. 3. având la baz compila ia anterioar . din punct de vedere literar i teologic. numit Codex Iustinianus. Din acest motiv. Prin tendin ele sale aristocratice. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. Într-un 18 . chiar Iustinian fiind molipsit. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. Codex Theodosianus. cele 50 de Pandecte sau Digeste. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. Simultan.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. dar s-a vindecat.2. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. nu doar în istoria Bizan ului. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. promulgat în 529. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Institutele. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Spiritul cre tin este integrat în ele. a completat grandioasa oper juridic . Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. Pericolul supraextinderii. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman .2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). fiind prescris doar aplicarea lor. Ciuma bubonic . limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. dup cum o descrie istoricul Procopius. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). prin aceast reform a dreptului. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor.

imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. mai ales prin reforma themelor. nepotul i succesorul lui Iustinian. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. În primul rând. recucerite cu trud de înainta ul s u. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. cel al Cartaginei în nordul Africii. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. în special în mediul rural. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. În al doilea rând. cât i administra ia statului i a armatei. Maurii au atacat Africa bizantin . Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. Armata bizantin a Italiei. iar în Italia exarhatul Ravennei. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. Iustinian. lipsit de generalul Narses. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. vizigo ii redobândesc Spania. În 568 longobarzii. 19 . În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. Mauriciu. iar. considerat un predecesor al lui Heraclius. îndeosebi în urma p cii din 591. ba mai mult. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului.interval de doar câtorva decenii. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. în 585. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. Când Iustin II (565-578). împin i la rândul lor de avari. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. A instituit dou exarhate.

Incompetent ca politician. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia.Testamentul s u redactat în 597. dar i a diviz rii lui. În a doua parte a domniei sale. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. ea deteriorându-se continuu. Chosroes II. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . care nu a mai putut intra în vigoare. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. De acum a început tirania lui Phokas. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). Abia dup 590. În 593 sub comanda lui Priscus. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. respectiv în Est Theodosie. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului.i avarilor de pe Dun re. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. o reluare a vechii partitio imperii Romani. statua men inerea ideii imperiului roman universal. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. dorind r zbunarea acestuia. se preg tea de r zboi. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar .

au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. iar peste dou zile încoronat de patriarh. care reuneau func ii militare i civile. Cu o puternic flot . 4. Africa i Italia. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. De altel. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. care a salvat ara de Phokas. Cu Heraclius I (Herakleios).1 De la Heraclius la Iustinian II. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice.1. Armean de origine. Tiranul Phokas a fost executat.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. desigur cu concursul senatului din capital . Heraclius întitulându-se basileos. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini.r s rit. în contrast cu perioada anterioar .1. aflate sub control bizantin. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin.1 R zboaiele cu per ii i avarii. limba oficial devine acum greaca. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. 4 4. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare.1.

Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. dup cum arat istoriografia nou . totu i. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. Priscus. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. nu el a fost autorul institu iei themelor. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. i la începutul domniei lui Heraclius. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. per ii l-au alungat îns . în 611. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. comandant în Anatolia. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. În nord. i. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos.anterioar . p trunzând în Palestina i Siria. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. Constans II Reformatorul. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). soarta imperiului devenise grea în r s rit. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). au fost r pite i duse la Ctesiphon. cucerind Damascul. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. 22 . Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. tuns i c lug rit. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. pentru a face fa pericolului din r s rit. dup cum s-a v zut. ci unul dintre urma ii s i. ea reprezenta un pericol pentru stat. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina.

ahrbaraz. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . Heraclius. de unde plecase cu apte ani în urm . Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). flota slav fiind complet distrus la 10 august. la Ierusalim de c tre 23 . iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. basileul reia campania împotriva per ilor. În schimbul unor mari sume de bani. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. unde au distrus templul lui Zoroastru. pentru a. r zboiul bizantino-persan.Heraclius a reformat i administra ia central . împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. Reinstalarea Sfintei Cruci . Cu acest sistem complex de reforme. aduna i astfel. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. Heraclius se îndreapt spre Armenia. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. în anul urm tor. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. Dup ce întreaga iarn . retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. având concursul patriarhului Sergios. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. Constantin III. inclusiv Ganzak (Tabriz). dup reînnoirea p cii cu avarii. dup o campanie de o amploare f r precedent. în mai multe etape. Dastagerd. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. Între 622-628 s-a desf urat. bulgare i gepide atac Constantinopolul. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. De i Chosroes II fusese învins. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. Cruce . fiul acestuia. ci.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. Având nevoie de resurse financiare. dup ce a ocupat Chalcedonul. În anul urm tor. fiind superiori pe mare. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II.

4. În aceast situa ie. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. cât i de c tre papalitate .însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor.1. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. doctrina energiei unice . a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. a trecut aproape neobservat . 24 . de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. cel al monoenergismului. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte.2 Confruntarea cu Islamul. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Era invaziei arabe. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. no iune voit vag .1. Sophronios (634). Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Imperiul islamic arab se formase. de abia redobândite cu atâta trud . Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. ascensiunea lui Mahomed. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. Atât ardoarea religioas . Heraclius a sus inut o nou formul cristologic .dup moartea lui Honorius. interzicând orice disput teologic . cât i dorin a de glorie. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . expus în 616. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. deschiderea erei hegirei. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim.

din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. David. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. Heracliu. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). fiul cel mare al Martinei. iar fiul Martinei. cel mai grav. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. iar musulmanii au invadat Siria.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. În 638. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. acordând fiului mai mic. nerenun ând îns la uneltiri. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. titlul de caesar. Heraklonas. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. în schimb au refuzat coregen a Martinei. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. în frunte cu Alexandria. ca augustus. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. al celei de-a doua so ii. aflat pe malul microasiatic. doar 15 ani. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . Egiptul. Dup aceast înfrângere. Constantin (III). Soarta Siriei era acum pecetluit . Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. care în cele din urm s-a retras. obosit în luptele contra per ilor.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. În acest fel. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. în capital . împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. Constantin III. Heraclius. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas .asediat îndelungat. câ tigând o victorie zdrobitoare. El a fost înfrânt. fiind definitiv pierdut . provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). a preferat o retragere tactic . În zadar îns .

Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. Constans devine la 14 ani singur st pânitor.i sporeasc flota în mod considerabil. Tronul a revenit lui Heraklonas. dar a pustiit zone întinse. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. Colosul de 26 . dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. cât i a lui Heraklonas. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. fapt ce a permis lui Muawija s . Dup asasinarea lui Omar I. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. ca coîmp rat. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. alungând garnizoana arab . Othman. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. care a fost castrat. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. Muawija. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. a murit deja dup trei luni de regen . Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. încoronarea lui Constans II (641668). c ruia i s-a t iat nasul. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. Amr. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. pe atunci în vârst de 11 ani. cu toate c . a fiului lui Constantin III. i a lui David. atacând insula Cipru. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut.expansiuni arabe. Controlând deja Siria i Mesopotamia. c reia i s-a t iat limba. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . viitorul calif. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). succesorul acestuia. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos.

Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic .i redefineasc priorit ile. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. Abia r zboiul civil din califat (655-661). Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. Soldatul membru al themei . Constantinopolul a fot silit s .stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. 27 . masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. a fost demontat. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. Imperiul nu mai depindea de mercenari.aici. Împ r irea administrativ mai veche. La origine themele erau unit i militare. înaintea interven iei armatei imperiale. Anatolikon.Opsikion. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . dac fiul prelua condi ia tat lui. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. Armeniakon i thema maritim Karabisiani.din secolele VII-IX. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. p strându-se în interiorul themelor. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. al conduc torului themei. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. provocat de succesiunea lui Othman. în provincii (eparchiai). Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . nu a fost anulat imediat. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. una din cele apte minuni ale lumii antice.

fiind implicat în luptele navale cu arabii. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. Lui Maxim M rturisitorul. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. alt adversar al monothelismului. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. multe comori fiind trimise la 28 . publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie.i astfel un du man de moarte. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. v zând atmosfera de la Roma. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. exilat la Chersones. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. Constantin (654). Herakleios i Tiberios (659). un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . r spundea de cancelarie. func ia logothe ilor. fiind acuzat de înalt tr dare. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. în Crimeea. f r succes îns . În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. Un an mai târziu. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. mutarea re edin ei sale în apus. Exarhul Olympios. Un alt demnitar. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . a schimbat planul. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. protoasekretis. la Syracuza. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. f cându. dou energii sau voin e. Mai întâi.

ceea ce a atras mi c ri populare ample. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. Cu toate acestea. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. În acest fel. în imediat apropiere de Constantinopol. fiul i succesorul lui Constans II. dar mai ales la Syracuza. 29 . a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. capii conspira iei fiind executa i. În acest fel 4. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). jefuind sistematic peninsula. domnia sa fiind dominat de r zboaie. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. atacuri ce au continuat veri în ir. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. începând din 663. la Constantinopol.1. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. au devenit continue. iar resturile ei scufundate de o furtun . Luptele decisive se d deau îns pe mare. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. Exarhul Ravennei. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. o baz sigur de opera ii. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. inven ie a sirianului Kallinikos. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest.Constantinopol. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv .peninsula Kyzikos. mare parte a flotei sale fiind ars . fiind atacat în apropierea capitalei. pân în 678. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine .au fost nimicite de bizantini. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. cu ora ul Smyrna (672). Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm .1. mai ales în Cartagina. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic .3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685).

Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). s-au îndreptat spre apus. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . devenit prin botez Mihail. Bulgarii. pl tind i tribut. ducând tratative cu biserica roman . Dup cre tinarea for at .Uniunea celor apte triburi . Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . din 678. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . convocarea celui 30 . astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. sub conducerea hanului Kubrat. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). cea r s ritean . Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. din partea cea mai vulnerabil . prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. acostând în nordul gurilor fluviului. astfel c împ ratul a dispus. La Dun rea de Jos. o parte dintre ei. F r nici un rezultat. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. Pentru câteva secole. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. Înfrânt în fapt de bulgari. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . Victoria Bizan ului asupra arabilor. Dup moartea lui Kubrat. armata bizantin a trebuit s se retrag . În vreme ce în secolul VI. înrudit cu hunii i avarii. ceva mai devreme. sub hanul Boris (852-889). care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. astfel statul bulgar era recunoscut de jure. se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ).promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur.f r prea mare consisten i unitate. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). dup ce i împ ratul se îmboln vise. în frunte cu Asparuch. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz.

Dorind s guverneze singur. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. în ciuda r zboaielor ulterioare. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. Heraclius i Tiberius. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. acesta devenind astfel coîmp rat.de i senatul i armata erau împotriv .de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. un sclav i un cal. 31 . Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. a dispus s le fie t iat nasul (681). Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. 705-711). Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). Abd al-Malik. Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. stabil pe termen lung. Paul i Petru. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. Pyrrhos. care înc era în via . dup pilda bunicului s u. în plan politic i bisericesc. patriarhul Antiohiei. au fost spânzura i. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. papa Honoriu I i Macarie. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. invocând guvernarea dup modelul Sf. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. avea îns înclina ii despotice. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. În 688. Treimi. La fel ca tat l s u. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. Dup ce le-a retras titlurile .

32 . La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. poate i Samos. Byzantium in the Seventh Century. înclinând s se supun arabilor. a ez ri de akritai. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . 1997. Nu este sigur c legea agrar . Haldon. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. Anatolikon. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. Slavii în nemul umirea lor. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. Iustinian II a creat. în acord cu califii. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). o categorie de 2 John F. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. cât i din Asia Mic . Cel mai probabil îns . a cor bierilor . mai ales în thema Opsikion. ea constituind fundamentul economic al themelor. atât din Balcani. furios. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. a c rei origine nu a fost clarificat .2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. ca i armenii. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. care doreau s scape de povara revoltelor acestora. în contextul ascensiunii musulmane. oscilau în rela iile cu Bizan ul. Pentru a ap ra zonele de grani . i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. pe plan intern. împ ratul.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . Cambridge. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. În general îns . Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. Posibil ca aceast them . care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . asediind capitala imperiului. au f cut incursiuni de prad în Tracia. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. Bulgarii. retr gându-se la Salonic. În fa a pericolului arab. De i r scoala fusese început de armat . declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . pentru a distruge flota musulman . Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. retr gându-se ca monah la Efes. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. fiind depus i înlocuit. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. un politician mult mai capabil. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. cu a c rui fiic s-a c s torit. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. protoasecretisul Artemios.1. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. strategul themei anatoliene. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. originar din nordul Siriei. El a fost un adept al ereziei monothelite. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI.4. l-au detronat i orbit. din thema Opsikion. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . aliat cu Artabasdos. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. împreun cu fiul s u. strategul themei Armeniakon. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . va curma orientarea monothelist . în 715. Noul împ rat. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient.

. eikon.Constantinopol. fiind încoronat la Hagia Sophia. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . a sf râma ). în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . imagine .1. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. 4. în contextul luptelor împotriva arabilor. Episcopii iconocla ti . pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). accentuând cultul crucii. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. le venera nu dup obiceiul grecilor. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. c reia. implicit de popula ia din Asia Mic . O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. Iconoclasmul (gr. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. Biserica armean . primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. Criza se anun ase de mult vreme. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. klaein. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. de c tre scriitorii ortodoc i. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . Ra iunile politice i strategice. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. 37 . nefiind oficial ostil imaginilor.

a icoanelor. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. totodat . Respingerea imaginilor/ icoanelor. inclusiv describilitatea. dar atunci când Hristos a devenit om. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. Ioan Damaschinul. Aceast func ie central a imaginilor religioase. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). În consecin . arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. ca om. de origine sirian . pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . a ap r torilor imaginilor. Conform opiniei iconodulilor. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. Mai mult. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. imaginile lui Hristos. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. pe de alt parte. Inseparabil de tradi ia liturgic . asemuindu-le idolilor. Teologii ortodoc i. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. Eparhiile Romei din Grecia. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. care a r spuns: eu sunt basileu i. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. doctrina întrup rii. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. Dalma ia.

cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. Iustinian II i Philippicos. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . în 787. a început negocierile cu bulgarii. iar Amorium. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. Planul musulman din 39 . În consecin . În ciuda succesului în sfera teologic . Pentru a câ tiga timp. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . La începutul verii. noul calif de la Damasc. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. 4. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. cât i în cea secular . Dintre ei. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. iar un altul Theodosios III c lug rit. Leon. imperiul se afla în pragul ruinei. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin).1. În afara aspectelor teologice.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. care a comandat trupele bizantine. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. Atât introducerea politicii iconoclaste. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). Leon III (717-741) impune o nou dinastie. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. patru au pierit executa i Leontius.biserica).Anastasie II. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. Tiberius III. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. un altul a murit dup ce a fost orbit .

îns în tab ra arab a început foametea. flota arab în retragere fiind incendiat . Majoritatea solda ilor trimi i de calif.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. fiul lui Leon III. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. Paralel cu zidurile lui Theodosius. Muslamah. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. flota arab a început blocada pe mare. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. Fostul împ rat a fost executat. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. pentru a aproviziona trupele asediatoare. cu fiica hanului (733) . dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . i înt riri de trupe de uscat. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. miliaresion. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. a principalului drum spre Caucaz. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. În prim var . în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari.va avea drept rezultat. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. La începutul lui septembrie. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . i astfel s -l captureze pe Anastasie. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. iar partizanii s i aspru pedepsi i. au trecut de partea bizantinilor. care ie ise din uz. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor .

victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. orbirea). punea la îndemâna judec torilor un codice practic. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. mâinilor. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . Themele din Asia Mic au fost restructurate. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. o nou codificare a dreptului bizantin. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. Ecloga (selec ie). iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare.raportate la secolul VIII . cu centrul la Efes. o them la fel de mare. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. dup cum. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . Thema Anatolikon a fost divizat . împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian.r sunet. codicelor i novelelor lui Iustinian. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . iar sodomia era pedepsit cu moartea. 41 . Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. digestelor. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. În Opsikion. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. fiind redactat în limba greac . În 726 public un nou cod de legi. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. interese promovate de împ ra ii isaurieni. în 732.anume prin mutilare (t ierea nasului. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. Avortul a fost scos în afara legii. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. Ecloga a avut ulterior o proast faim . de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee.

care de fapt fusese asasinat. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. a pornit spre Opsikion. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. ginerele lui Leon III. astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). Artabasdos. A guvernat ini ial pu in.i p streze func ia. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului.1. fie pe Artabasdos. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). Nikephor. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. de unde a adunat o tiri. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . se sim ea i el îndrept it la tron. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. Constantin. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). În prim vara anului 743. refugiat în Amorium. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). n d jduind s . în schimb patriarhului Anastasios. singurul împ rat care a murit în patul s u. strategul themei Thrakesion. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). Artabasdos. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . Constantin V i-a îng duit s . fiind de la Constans II. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. Ajuns în Bithynia.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. îns i-a redat stabilitatea.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim.4. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. 42 . a ocupat capitala.

dup ce a divizat thema Opsikion. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. dar i de o grav criz intern . a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. Prin cele ase tagmata. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. profitând de r zmeri ele din califatul arab. a pornit ofensiva. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. În 746 Constantin. inut în palatul imperial din Hiereia. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. 43 . ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. unde ocup Germaniceea. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. folosind regimentele create de el (tagmata). care durase mai mult de doi ani. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. Conciliul de la Constantinopol din 754. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. În r s rit. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). imperiul putând începe ofensiva. R zboiul civil. a hot rât nimicirea icoanelor. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . propriet ile mân stire ti fiind secularizate. în imediata vecin tate a bulgarilor. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani .

Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv .Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. a mân stirilor în Imperiu. ani în ir. Totu i. dar a l sat o crunt controvers teologic .6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). Doar Vene ia i câteva insule. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . a l sat o armat mai puternic . precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. a dus în final la pierderea Italiei. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. 4. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . a ob inut succese în Thracia. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). În vara anului 775. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. Prin crearea de tagmata.1. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. prin pruden a 44 . pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. în încercarea de a recupera Ravenna. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). prin iconoclasmul s u impus for at. Constantin a trimis ambasadori. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . reprezentantul aristocra iei protobulgare. chiar prin teroare. la franci i papalitate. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. la lombarzi. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. în thema Opsikion. Cu toate acestea. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. fapt v dit în 774.

În schimb. Conciliul. dup alte p reri din cauza tuberculozei.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. Irina.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . reprezentat mai ales de monahi. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. Lipsindu. se pare. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. Leon IV moare otr vit. protoasecretis-al Irinei. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. o împ r teas cu voin de fier. 4. logothet al po tei i consilier i pe preo i. Irina. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. a fost convocat în Biserica Sf. de Irina.2. Dup câteva luni. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . reconvocat în 787. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. Tarasios. a ap rut o nou ramur radical cre tin . Conciliul. având prezen de spirit. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. noul patriarh.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. originar din Atena iconodul . la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin.i modera ia sa. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. având în acest sens acordul senatului. pe eunuci. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. ei fiind exila i la Chersones. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. Irina. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. 45 . armatei i al constantinopolitanilor. un politician chibzuit i slugarnic. se baza pe func ionarii iconoduli. fiul Constantin fiind minor. pe lâng biserica oficial . în care cuplul imperial nu mai era viabil. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul.

cât i al iconocla tilor din imperiu. ponegrit de istoriografia oficial . aleas pentru el de Irina. Prin asocierea mamei sale la domnie. La câ iva ani. Ea a f cut concesii financiare bisericii. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Irina nu a consim it s renun e la putere. împ ratul moare. divor instigat tot de c tre mama sa . s tul de presiunile adep ilor mamei sale. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. exilat în Sicilia.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. purtând titlul de basileus.i discredita fiul. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). pe atât de incapabil în planul politicii interne. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. silit s abdice. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. s rb torind 40 de zile cu mare fast. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. Doi ani mai târziu. Theodota. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . în timp ce Constantin a devenit coregent. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios.i d duse acordul pentru divor . Nikephoros. ruinând finan ele statului. Ca urmare a expedi iei din 783. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. cump ra i cu promisiuni de putere. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. în 46 . Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. Irina a fost pe cât de ambi ioas . S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. fratele lui Leon IV. Solda ii loiali Irinei. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea.

A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. mai apoi în Lesbos. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . unde a murit un an mai târziu. Starea statului bizantin era ubred . deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. 4. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. devenind format coîmp rat cu Irina. ad ugând la acestea înc 8. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. exilând-o pe insula Prinkipos. Împ ratul Nikephoros. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat.urma p cii încheiate.2. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . ca fost logothetes tou genikou. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie .5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi).2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. Dinspre nord amenin area bulgar . iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului.

Makedonia. Istriei i Dalma iei. Adrianopol.Thrakia i Hellas. cum le-a numit istoricul Theophanes. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . inclusiv a zonelor maritime. pe lâng cele existente . Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. atâta vreme era probabil de provenien arab . aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . Ortodoxia sa era suspect . A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. f r aceste m suri. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). Thessalonik i Dyrrachion. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . Un bun teolog i istoric. Din 805. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. C m t ria a devenit monopol de stat. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului.cau iunea mutual . când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. f r a l sa impresia c impune noi taxe. acuzându-l i de patima pederastiei. 48 . Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti.mân stiri i biserici. a fost necesar . Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. exilându-l pe stare ul Theodor Studitul.

În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. În prim vara anului 809 Krum. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. a distrus ora ul Pliska. au fost din nou supu i persecu iilor. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. fiul lui Nikephoros. R mâne în c o enigm . Din tigva împ ratului. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. Staurakios. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. În defileurile Balcanilor. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. în octombrie 811. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. Începând cu Mihail I Rangabe.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului.instalat de curând pe tronul din Pliska. i el r nit în lupt . cumnatul lui Staurakios. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. îng duitor cu to i. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. secta se r spândise în Asia Mic . distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. Iconocla ii. atac i cucere te Serdica. a fost proclamat împ rat de c tre armat . în 49 . Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. reintegrând-o sistemului defensiv. inclusiv curtea hanului Krum. Mai mult decât catastrofa militar . ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . iar dup ce a refuzat tratativele de pace. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani.

Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). În aceste momente nu numai împ ratul. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. Theophylact. retr gându-se pe insula Prote. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. originar din Anatolikon. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon.i impun voin a în Occident. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. Disensiuni Theophilos Leon V.emiratul de Melitene. continuând linia politic început de modelele sale. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. Mihail II. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. Fiul s u cel mare. Leon Armeanul. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813).2. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). dar i materiale necesare focului grecesc. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. unde moare în 845. Cum Imperiul refuz . A învins punctul de vedere al lui Theodor. Leon III i Constantin al V-lea. iar aceasta înf ptuit . dar nu a fost un bigot. i fratele acestuia. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). au fost scopi i. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. 4. Mihail. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). care în 811 fusese declarat coîmp rat. strategul Leon. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . Dup ce a recucerit Mesembria.3 Reac ia iconoclast . în apropiere de Adrianopol. Leon. a p truns în Constantinopol f r rezisten . La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron.

deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. unde criza intern izbucnise. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . dar a aflat curând c armata sa nu. Leon a sporit influen a adep ilor s i. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. Cu fiul i succesorul acestuia. i deopotriv impunerea iconoclasmului. fiul mai mare al lui Leon. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. este declarat coîmp rat. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om .i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. Omurtag. a devenit general al federa ilor. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. regele hunilor. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Înv atul Ioan 51 .sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. acesta schimbându. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur.a vener rii icoanelor. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . reu ind s scape.i numele în Constantin. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. a intrat în Adrianopol. Sembat. Leon a înt rit în grab fortifica iile. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. De Cr ciun. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. iar Toma. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat.

Thoma Slavul. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. la rug min ile împ r tesei Theodosia. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. patriarhul Nikephoros s-a opus. dar i prin duritatea instaurat la curte. conduc torul mi c rii iconoclaste. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. zis Slavul. general al federa ilor din Asia Mic . La vestea acestor inten ii. împreun cu fiul s u. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . cea mai important din Constantinopol. în Sfânta Sofia. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. silit s capituleze. inclusiv la abatele Theodor Studitul. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. dar altminteri grosolan i incult. Prin persecu iile aduse iconodulilor. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). iar bogata m n stire Stoudios. un bun militar. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . i punându-se. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. a fost 52 . Astfel. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). Sophia. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. în fa a altarului din Sf. un curtean devotat împ ratului. inteligent. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. i fost tovar de arme al împ ratului. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. amânare care i-a fost fatal împ ratului. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. pe o pozi ie iconodul . a fost trecut în proprietatea imperial . Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol.Grammatikos. respingând-le astfel pe cele din 787. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . din ra iuni politice. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. de i doctrina statului r mânea una iconoclast .

aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. înaintând spre Mesopotamia. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. a poruncit incendierea cor biei. Cu toate acestea. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. Theodora. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. urma ul lui Mamun. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. Cu toate acestea. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. Împ ratul a fost poet i imnolog. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. exploatând disensiunile din tab ra arab . În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. În iulie 838. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. Theophilos a reu it. a ocupat Ankyra i Amorion. precum i un bun cunosc tor al teologiei. Califul. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. distrugând Sozopetra. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. fiind educat de Ioan Grammatikos. cu ajutorul maurilor spanioli. patria lui Theophilos. cea mai important fort rea din Anatolikon. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. coîmp rat din 822. în r s rit i în Sicilia. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare.schingiuit i executat. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. 53 . Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. Theophilos (829-842). locul de ba tin al lui Al-Mutassem. în 841. Theophilos a fost auster i drept. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. În 838. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. pentru a se r zbuna. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon.

a deschis noua epoc . Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. Bardas i Petronas. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 .Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. se pare un unchi al Theodorei. favoritul ei. mai întâi de ascensiune cultural . Nu dinastia amorian . Mihail al III-lea. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . ci domnia nelini tit a ultimului amorian. apoi i politic . regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani.3. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. Theophilos las în urma sa un fiu minor. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. De i cei mai mul i erau din r s rit. 4. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. dar mai ales logothetul dromului Theokistos. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Photios. Bardas. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. Începuse o nou perioad . Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. magistrul Sergios Niketiates. Dac a e uat ideea statului bizantin universal.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er .

Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. devenind singurul sfetnic al Theodorei. Sprijini i de patriarhul Methodios. Disputa s-a înte it mereu. în ciuda unor insuccese de pân atunci. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844).i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. În 853. 55 . Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. mul i fiind extermina i. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. pân ce studi ii au fost excomunica i. dup dou veacuri de defensiv . Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. Cultul. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. Bardanes. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor.

fiind înconjurat. Theodora a fost for at s renun e la regen . 56 . al politicii de la curte era Bardas. A urmat o perioad agitat . Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. când tân rul Mihail al III-lea. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. Patriarhul Ignatios. Constantinopolul. În imperiu s-au format dou partide. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. ajuns la majorat.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. fiind înc lcate normele de însc unare (858). strategul themei Opsikion. S-a interesat întotdeauna de armat . apelând mereu. oricum. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . acesta primind din 862 titlul de cesar. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. victim a diverselor influen e de la curte. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. dup cum un alt unchi al basileului. una în favoarea lui Photios. unde se studiau cele apte arte liberale. din nemul umire. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. la Roma. Bardas a ac ionat în for . Petronas. a fost îns i vehement criticat de preo i. considerat un al doilea Nero. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). se ocupa de chestiunile militare. Conduc torul real al statului. cealalt în favoarea lui Ignatios. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. el a fost totu i un dinast talentat. În ciuda unei purt ri compromi toare. adesea necuviincioase. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . fiind perceput ca un desfrânat. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. un veritabil ascet. f r a fi devenit un mare împ rat. predate în limba greac . Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile.

de fapt în dialectul macedo-slav. în fapt. Solu ia a v zut-o Bizan ul. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. ofensiva bizantin a fost mai prudent . fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. ca i de o apropiere franco-bulgar . în 863. Chiril i Metodiu. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. Pe scaunul Sf. Respingând un atac al lui Omar. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . dorind s evite influen a clerului franc. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . strategul Petronas. Ini ial. urmând s traduc Biblia în limba slav . al c rui vis era înt rirea universalismului roman. Dup secole de r zboaie defensive. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. în persoana lui Nicolae I. din Salonic. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). El a luat partea lui Ignatios. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. în Asia Mic . la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. refuzând s -l recunoasc pe Photios. bicefal . au fost misionarii trimi i în Moravia. cunoscut cu numele de glagolitic. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. începând cu 863. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. Trecând la ofensiv în Asia Mic . în cre tinarea atacatorilor. ea devenind de acum. De la numele 57 . de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . Petru se afla un pap capabil. fratele lui Bardas. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Motivul corespundea realit ii. dup retragerea ru ilor. El a trimis deciziile sale sinodale papei. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina.

În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. vrând s ob in o biseric independent . misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. fie de la franci. La botezul s u a participat basileul bizantin. Procedând invers decât moravienii. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. care era de condi ie modest . Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. de unde avea s fie preluat i de sârbi. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. numele împ ratului. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . misiunea a fost finalizat de franci. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. bizantinii fiind prea departe. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. asasinându-l cu acordul imperial. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. a întors spatele Bizan ului. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. îns . Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. cu Vasile Macedoneanul. Vasile. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. bulgarii au cerut misionari de la franci. Împ ratul a scris papei. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. În schimb. Mihail al III-lea se aliase. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. În urma activit ii lui Clement i Naum. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. spre nenorocirea sa.a flotei. Cu aceasta. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. În Moravia. de c tre români i ru i.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. principele bulgar acceptând numele de Mihail. primind func ia de parakimomen. fie din Roma. declarându-l asociat la 58 . veni i din Moravia Mare. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. atacând mai ales dogma occidental filioque. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. în Marea Neagr . viitorul împ rat. dar i în fa a presiunii militare . Spre bucuria lui papei Nicolae I.

în prezen a lega ilor papali. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial.i statutul de mare putere european . împ ratul din Apus. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . care va prelua tronul imperial. În anul urm tor. Ludovic II. fa de patriarhia de la Constantinopol. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. Imperiul redobândindu. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. Motivul a fost în primul rând unul politic. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). prin delega ii ei. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. când a fost excomunicat Photios. 4. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. 59 .2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. La încheierea conciliului din 869/870. Photios. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. Adrian II. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor.domnie. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea.3. fosta amant a lui Mihail al III-lea. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici.

pe cel de-al treilea fiu. Fratele mai tân r. ori poate al lui Mihail al III-lea. va deveni din 893 patriarh. iar în 879. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. de i Moravia a r mas supus Romei. inspirat din Eclog i Prokeiron. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Leon. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . un iubitor al luxului. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . sîrbii. Ca bun orator i scriitor. poart supranumele de cel 60 . Stephanos. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . La moartea lui Vasile I. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. Pentru a p stra tronul în familia sa. un despot arbitrar. fiind asediat i distrus . pe tronul imperial va urca fiul s u. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. în timpul lui Mihail II (820-829). mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. dar blând. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). Alexandru. Tephrike. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. În 872. capitala statului. dup moartea prematur a lui Constantin. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). În plan juridic. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Alexandru.

Opera sa const în oracole poetice. conduc tor al administra iei imperiale. judec tor suprem în stat. Senatul are doar o aparent importan . Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. erau cele de cezar. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. dup basileu. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. Tezaurul era administrat de un chartularios. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. Un al doilea patriarh.i atribu iile avute în secolele anterioare. Prin novelele sale. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. acesta reglementând via a capitalei. Zoe. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. nobilissimos i kuropalat. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. Important era func ia de eparh. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. Nicolae Misticul. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. incluzând i pasaje din Prokeiron. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. aliatul lui Vasile. va fi i el înl turat prin ordin imperial. pierzându. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Titlurile cele mai importante în imperiu. Func ii deosebite aveau eunucii.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. Împ ratul devine singura putere legislativ . imnuri i un tratat de tactic militar . atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. cea de basileopator. La preluarea tronului. c ruia i-a fost discipol. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios.

Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. bun oar în cea de strateg. arul a 62 . ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. iar pentru a evita concuren a. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. s primeasc dona ii. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . Înainte vreme. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. amenin ând Constantinopolul. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. Concomitent. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. Dup o perioad de pace. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. trecând Dun rea. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. arul. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. ad ugându-se noi func ii. În plus. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam .de func ii. f r o aprobare imperial expres . Conflictul s-a iscat din motive comerciale. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. au provocat arului bulgar mari pierderi. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. Neavând suficiente trupe în Europa. a invadat Tracia i Macedonia. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic .

În vest. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. Constantin Porphyrogenetul. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. reluând r zboiul cu Bizan ul. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. La Adana. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. botezat doar cu trei zile înainte. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. ungurii. În 902 ei au cucerit Taormina. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). Astfel. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. dup moartea cele de-a treia so ii.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. fiind ridicat la rangul de august . în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. Simeon i-a respins pe unguri. Ini ial. Leon s-a 63 . Armenia era expus raidurilor arabe. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. În r s rit. Deasemeni. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Oleg. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. care ajungeau pân în Cilicia. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. dar i ru ilor.

A închis-o pe Zoe la mân stire i. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. care î i consolidase puterea. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. La moartea sa. 4. În condi iile frac ion rii puterii politice. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. a început r zboiul cu bulgarii. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. ci chiar coroana imperial . principalul regent. îndep rtând sfetnicii lui Leon. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. Implicit. continuitatea dinastiei macedonene.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. dar Alexandru. i-a adus în preajm oamenii s i. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. cu mare efort. fiind asigurat . ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. Nicolae Misticul. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. murind în iunie 913. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii.3. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

care în 944 va preda bizantinilor Mandylion.sudul Armeniei i va asedia Edessa. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. în frunte cu marele cneaz Igor. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. t ierea nasului sau a mâinilor. înjunghia i. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. scoaterea ochilor. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. În Bizan . Este perioada când Bizan ul. demonstrându. Astfel. În 944 un nou atac rusesc. 3 au pierit de foame. sugruma i. fie ca împ ra i. 12 au murit în m n stire sau exil. 18 au fost mutila i prin castrare. 20 au fost otr vi i. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. a eunucilor sau armatei. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. permi ând ulterior. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. 12 for a i s abdice. atac respins cu ajutorul focului grecesc. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. de strad sau militare i 65 de detron ri. 34 au murit în patul lor. ori coîmp ra i. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. astfel c 68 .i întreaga for . organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . Dup înfrângerea ru ilor. spânzura i. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. se decima ea îns i. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. amenin imperiul la Dun re. tefan i Constantin (944).

Romanos folosise acela i procedeu. ambele încheindu-se cu câte un regicid. ci întreaga familie. cea frigian trei. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. din care patru împ ra i au murit violent. Leon V n scut în Armenia. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor.fiul lui Mihail Rangabe. tocmai pentru a descuraja asasinii. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . a fost un om de condi ie mai mult decât modest . ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. Mai rar era tuns i c lug rit. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. Leon I fusese m celar. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. dup cum s-a putut deja observa. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. iar Romoanos Lecapenos. Cel culpabil era supus torturii pentru a. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. Iustinian. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. oricare centurion. doar nepo i. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune.i dezv lui complicii. Dinastia isaurian a dat patru domnii. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. nepotul s u. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. uzurpatorul lui Leon V. în 813. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. Mihail II. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. gineri sau copii adopta i. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. oricine putea fi îndrept it la guvernare. aceast maladiei a purpurei . Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. tras în eap . ars de viu. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor.

botezat cu pu in vreme mai înainte. Constantin a fost un împ rat-c rturar. 70 . a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. Luptele. aurul. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. Despre ceremonii. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. Despre administrarea imperiului). arhitectur . În plan extern. Olga. cu suveranii Orientului i Occidentului. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . i restul lumii. continuau în sudul Italiei. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. reu ind s recucereasc Adana. trupele bizantine. ambii viitori împ ra i. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. sculptur . Despre theme. orice mijloc era binevenit. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. duse f r angajament deosebit. Chiar marea cneaghin a Kievului. general. pictur i muzic . Era iscusit în matematici. astronomie. luând numele so iei împ ratului. Elena. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. cu audien e pentru solii str ini.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. armele sau în el ciunea. a preluat astfel personal i efectiv puterea. ci un abil administrator al statului. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. ci excelen ii s i generali. evident cel bizantin. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. Constantin. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . împ ratul legitim. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. administrator. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. guvernator al provinciilor. exila i i apoi uci i.

în locul lui Theophilaktos. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. un politician talentat i experimentat. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. care murise . fiica unui cârciumar din Constantinopol. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . La fel ca mul i dintre predecesorii s i. el preferând s . 4. femei destr b late. Cu toate acestea. o acuz pe Theophano. sistemul themelor intrase de acum în declin. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. c reia îi era pe deplin supus. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). mare drongar i parakimomenos 71 . cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. devenind logothet al tezaurului. a preluat comanda suprem a armatei. Istoriografia bizantin . c l-ar fi otr vit. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul.3. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. de i ar fi avut suficiente motive. nora împ ratului.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. urzind intrigi împotriva împ ratului.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. care are un apetit nes ios pentru intrigi.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. Constantin a continuat politica acestuia. a urcat ierarhia de la curte. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. împ r teas sub numele de Theophano. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. apoi în 947 când tefan. La conducerea bisericii.c zând de pe cal. curmale i smochine). Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. Bardas Phokas. Bringas. Dup înl turarea Lekapenilor.

Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. fiind mai degrab un ascet. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. strategul-autocrator al Asiei. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. i aici. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. conduse de generali de excep ie.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . A fost practic o lovitur de stat. armatele bizantine. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. func ie rezervat eunucilor. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. în timpul s u aceasta 72 . Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. un politician abil i cu o râvn f r egal. a teritoriilor cucerite în r s rit. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial .mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. continu seria marilor victorii. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . În vara anului 960. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. de origine armean . probabil otr vit din ordinul so iei sale. Pe plan extern. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. Aleppo. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. Politica fiscal dur a provocat. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). Cu aceasta. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . împotrivindu-se liberei ini iative. i ea. nemul umiri în imperiu. ca r splat pentru meritele sale.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. bizantinii au cucerit ora dup ora . Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie.

cu Aleppo. o alt parte. apelând la argumente teologice i morale. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate.înt rindu. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. cei boga i pe cei boga i. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. 73 . apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. în loc de patru. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. încercând chiar s le m reasc . În schimb. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. continuat de cei doi urma i ai s i. De acum. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. Principiile. Cu sarcasm. lucru d un tor statului. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. cum încercase i Romanos Lekapenos. care la scurt timp au avut un succes impresionant. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. În acest mod. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului.i pozi ia economic . Anexat a fost deopotriv Cilicia. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei.

o solie. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). s-a instalat la Preslav. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. a luat drumul Constantinopolului. au primit drept plat biciuirea. f cuse destule concesii bulgarilor. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . Dup trei ani de foamete. neglijat de împ rat. de 74 . Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Cei doi urmau s se c s toreasc . împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur.Între timp. Theophano.i prin m surile sale i du m nia clerului. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. atr gându. Înainte de încoronarea sa. Din cauza politicii fiscale. condus de episcopul Liutprand din Cremona. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). capitala aratului. a fost o victim u oar pentru ru i. Bulgaria. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. În vara lui 968. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . În 968. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. Boris al II-lea. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. sl bit de lupte interne. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment.

m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. Ioan I Tzimiskes. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. luând cu asalt capitala bulgar . bizantinii intrând în Mesopotamia. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Accra.Cr ciun în 969. Sviatoslav capituleaz . care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII.i extind st pânirea înspre Asia Mic . Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. În iulie 971. apropiindu-se de Ierusalim. mama lui Vasile al II-lea. a înconjurat cetatea. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . 75 . dorea s . reu ind s ocupe Siria i Palestina. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. a fost exilat pe insula Prote. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. De i asasin i uzurpator. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. Astfel. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare.i legitimeze calitatea de împ rat. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . Luând de so ie pe Theodora. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. asaltând în anul 971 Antiohia. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. în aprilie 971. fiul nelegitim al lui Romanos I. Theophano.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . Theophano. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. În toate ora ele cucerite (Nazareth. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I.

Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. Vasile. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. parakimomen. de o energie debordant . profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. fratele s u în vârst de 16 ani. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. nu a ar tat nici atunci.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . Vasile. 4.dar chiar i antipatia împ ratului. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . în vreme ce Constantin. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. urma ul legitim al dinastiei macedonene. Phokas îns . a putut doar cu greu s se impun . nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. iar averea sa confiscat . Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). Abia în 985. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. care a fost exilat. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. dup ase ani de succese militare. fiul lui Romanos al II-lea. înalt func ionar de la curte. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. hot rât i realist. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. avea 18 ani. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976).3.

A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. timp de mai multe veacuri. . apoi Phokas. bazileul a strâns fabuloase bog ii. ori de la r zvr ti i. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). amenin ându-l din dou p r i deodat . Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. Restabile te allelengyon. îndeosebi a mân stirilor. petrecut ceva mai târziu. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. comori adunate de la arabi. În timpul domniei sale. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. în schimbul trimiterii drujinei sale. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. De acum înainte. Cre tinarea Rusiei. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. În aceast situa ie critic . Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. dac d m crezare cronicarilor bizantini. Skleros. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. în special puternicei familii Phokas. din clipa în care Skleros. ace tia fiind sili i s le restituie. chefuia în v zul tuturor. iberi i de la bulgari.intern . Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. alt dat . Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. sora împ ratului. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. Vladimir Sviatoslavici. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . Împ ratul. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . . care. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II.

i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. Nu vorbea repede. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. Nu punea pre pe ceremonial. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. cât i în public. nu oamenii cu carte. fiul prin esei Theophano. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. Vasile. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . nici cu vorbe alese. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. luându-l prizonier pe arul Romanos. îi pl cea s trunchieze vorba. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. pe care l-a redus la minimum. Împ ratul Otto III. Vasile II a jurat s se r zbune. iar Chersonesul restituit. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. ci dimpotriv . Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. purtând haine obi nuite atât la curte. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz.ad posti. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. când i când. nici pe podoabe ori ve minte. o nou forma iune statul bulgar apusean . cel mai important ora din regiune. Vasile II a dispus retragerea. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. f r s stea pe gânduri. p trunzând pân în Moreea. r mânând holtei pân la moartea sa. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. În pofida inteligen ei sale. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil.

În lupte sângeroase. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. cei peste 14. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002).i cap t zilelor prin otr vire. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. cea mai mare dintre nepoatele sale. murind dup dou zile. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia.Porphyrogetent . cea mai tân r . dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. oricum dorea s se retrag la mân stire. Vene ienii. cel mai bogat cleric al apusului. Abia acum. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. Sirmium pe Dun rea mijlocie. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. cu centrul la Ohrida. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. la rândul lor. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. Sirmium (1018). ciupit de v rsat. Armata bizantin num ra peste 40. Zoe îns . de altfel nu s-a c s torit niciodat . Thessalia i Bulgaria propriu-zis . Eudokia. cu centru la Silistra. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. începând cu acest an. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german.000 de lupt tori. cea mijlocie. teritoriul dintre Dun re i Balcani. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. punându. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Dalma ia la Adriatic . taxele au fost 79 . Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. Teritoriile statului bulgar. Theodora. Arnulf. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti.

f r s vrea. conduc torii locali au fost men inu i. 4. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. neglijând armata.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . Murind f r urma i.i într-o anumit m sur autonomia.au fost întrerupte. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. Sârbii. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. Acum. împ ratul murind în decembrie 1025. Vasile II a preg tit. În doar în 46 de ani. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . ace tia p strându. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. drumul dec derii Imperiului. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . urma ii s i. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav .4. în vremea lui Vasile II. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. dar i latinofone. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor.men inute la cuantumuri rezonabile.

dinastia macedonean se stingea. Imperiul. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. lipsit de orice moralitate. În 1056. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. au marcat aceast perioad nefast . Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. împotriva c ruia. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. sora Zoei. Schimb rile frecvente la tron. vân toare i circ. înzestra i cu cai buni. întemeietorul unei noi dinastii (1081). spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. aristocra ia anatolian . Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. de teama uzurp rii. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). datorit politicii sale fiscale. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. de stratio i bine înarma i. amator de cai. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . în vreme ce împ ratul. Spondylos i Simeon. au fost destitui i. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. chemând adesea în ajutor pe barbari. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. care a reac ionat cu o lovitur de stat. la moartea împ r tesei Theodora. disciplina i.i asume responsabilitatea guvern rii.stabilit de el. chipe . de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. Eustathios. Cei mai valoro i generali. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. se temea s . împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. fratele lui Vasile al II-lea. Din nenorocire 81 . ei tr dând adesea. În aceast situa ie militar dezastruoas . Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar.

Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. Zoe. marile latifundii s-au ref cut rapid. pe via . astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. În 1030.i g seasc sc parea în Antiohia. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . 82 . sim indu. m sur ce mic oreaz veniturile statului. La cei 56 de ani ai ei. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. Revocarea allelengyon-ului. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. murind la scurt timp. uneori chiar i ereditar. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . Zoe. care de mult vreme îi era amant.pentru ei. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. aproape 60 de ani. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . având în grij azilurile imperiului). cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. La o vârst destul de înaintat . deoarece impozitele.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). devenind al doilea so al s u. Cu toate acestea. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . percepute odinioar de la rani. sub amenin area cu orbirea. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. înfrânt în cele din urm de împ rat. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. plictisit de so ul s u care o neglija. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat .i sfâr itul aproape. fiind obligat de împ rat.

iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . Înfrico at c va fi ucis de mul ime. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. Seme indu-se peste m sur . F r sim politic. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. ajuns la apogeu. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. unde încercaser s se ad posteasc . a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . Nu o suporta nici pe împ r teas . Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. Zoe. Constantin. Zoe domnea acum în asociere Theodora. rechemat din exil. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. i au fost orbi i. Se în ela îns . nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. sora mai tân r a Zoei. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea.i p streze influen a la curte. Mihail V a fost depus de c tre senat. 83 . iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). anume cu Constantin bogat. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. care a reu it astfel s . adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). în pofida dezam girilor prin care trecuse. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). nici pe mul i din familie. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). o recheam pe Zoe. devine cel de-al treilea so al Zoei.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. nobil. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . Fastul de la curte. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. tot eunuc. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene.

împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. cu toate acestea prin intermediul ei. Sf tuit de patriarh. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. fost logothet al vistieriei strotiotice. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. la 1054. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. nici m car cu patriarhul Kerullarios. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. în istoria statului bizantin r mânând o figur important .nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. La 8 iunie 1057 armata. eful delega iei papale. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . aducând în prim plan motive legate de rit. ea d inuind înc . mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). în sinodul inut la Sfânta Sofia. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. Cardinalul Humbert. total opus prin caracter surorii sale. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. generalii înl turându-l de la putere. autorul Chronografiei. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i.domnind autocratic .Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. În ciuda interven iilor împ ratului. de unde i se trage supranumele. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. se ajunge la o excomunicare reciproc . În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). 84 . la fel de dificil i nesuferit ca i ea. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. eful aparatului de stat. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . Astfel. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. Zoe moare în 1050. de i patetic . îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). a adar succesiunea la tron. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. care .

Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . contemporan cu evenimentele. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. pe una sortind-o pl cerilor.i poat împlini propriile pofte. i schisma celor dou Biserici. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat.i d deau obolul la adunarea d rilor. Patriarhul a murit.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . puterea popoarelor vecine crescuse. care nu. s se poat desf ta. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. A fost a adar un împ rat harnic. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. A a stând lucrurile. ap rând interesele ranilor. gr bit s . 44). ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor.i sec tuiasc visteriile ca s . în spe ale parecilor. dar i a Bisericii nu a întârziat. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. înainte de a se pronun a sentin a. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. eu am s te dobor ). plin de furie. Psellos. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. Oricum. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. tic losule. atr gând. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii.

regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). împ r teasa Eudokia . Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. A poruncit s fie adus Constantin Dukas.4. În tot acest timp. agreat i de cronograful Mihail Psellos. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav .i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. împin i la rândul lor de c tre uzi. inu i în frâu de Isaac.i sfâr itul aproape. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale.i prin 86 .i desemna succesorul. dându. fratele fostului împ rat. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. Cu s n tatea ubrezit . înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. încât. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. Constantin al X-lea (1059-1067). de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. care i-a folosit influen a în acest sens. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. Pecenegii i uzii. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. 4. Constantin Noul bazileu. nu înainte de a. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. cât i în r s rit. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare.2 Înfrângerea de la Mantzikert. sim indu. atr gându. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. au n v lit în num r de 600.

fiind decis s distrug califatul fatimid.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). a p r sit câmpul de lupt . Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. O parte a armatei bizantine. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. trebuind s asigure arergarda. normanzi în vest. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). ci doar predarea ora elor Manzikert. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. În plus dorea mâna unei 87 . Dup câteva s pt mâni. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). Antiohia. a fugit din calea selgiucizilor. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. care. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. Edessa i Hieropolis. sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. ajungând pân la Edessa. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . precum i pecenegi i uzi în nord. Ortranto i Brindisi. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. a ref cut în parte domeniul imperial. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . trimis înspre Ahlat. Cu toate c a luptat cu sabia în mân .

fiul lui Constantin X i al Eudokiei. încât la scurt timp împ ratul moare.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. Partizanii familiei Dukas. au preluat conducerea statului.i redobândeasc tronul. P r sit de to i. care avea o mare influen . Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. condus de Constantin Dukas. Acesta va încerca.000 de nomisme. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. este înfrânt în mai multe lupte. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. 88 . În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. Asia Mic era i ea pierdut . Bari. Romanos va încerca s . împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. inclusiv Mihail Psellos. iar extern un lan de dezastre. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. devenit logothet. Mihail Psellos i Ioan Dukas. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. Mai grav. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . Ulterior. astfel c din acest moment. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului.

o r scoal izbucnit în Constantinopol.4. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. a ierarhiei func iilor publice. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. a schimbat principiul de guvernare. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. Prin reforma radical a cursus honorum. i s -l aclame drept împ rat. Suleiman va transforma Niceea. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. Dinastia Comnenilor. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. În lipsa unei conduceri locale. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077).3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. În trecut acest sistem fusese în 89 . aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului.În condi iile anarhiei instalate. 4. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). din cauza foametei. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. În aceea i vreme. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. Ioan Dukas. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. în 1078. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. trimis cu trupe. Când Russel Balliol. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. Ca r splat pentru serviciile sale. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea.

mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. De acum cezaropapismul este victorios.3. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat.4. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. rol pe care Alexios i-l asum . Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. aflate de acum sub control imperial. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. acum baza o constituie pronoia. care ei în i i î i vedeau 90 . Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. Rangul de protosebastos.1 Invazia normand i peceneg . a revenit unui cumnat al împ ratului. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. 4. pecenegi i turcopoli. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. existent anterior. Alexios va restructura armata. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. disciplinator al Bisericii. Alexios a m rit impozitele. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale.

în conciliul de la Piacenza. pentru c nu aveau anse. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. Samos i Rhodos (1088-1089). Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. înfrân i de Alexios în 1094. Au plecat în cete neorganizate. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. De i au fost numero i. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. În schimbul ajutorului primit. cucerind Dyrrhachion. pe Rin.3. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . 91 . Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . originar din Amiens. Pecenegii. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . Tzachas. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. spre Tessalonik. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. emirul de Smyrna.4. alia i cu emirul. Suleiman ocup Antiohia. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. Deja în 1095. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile.amenin ate interesele în Adriatica. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. Mitylene. f r ca Alexios s poat interveni. i în paralel înspre Epir i Macedonia. Între timp. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. inut în prezen a papei Urban al IIlea. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. zdrobind flota normand . Pericolul peceneg fusese înl turat. 4. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii.

de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . El a creat aici un principat independent de Bizan . crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. prin tratative separate. de i în 92 .i atinge propriile scopuri. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . În mai 1097.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. urm torul obiectiv fiind Antiohia. i. În iunie. f r ca Bizan ul s se poat opune. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. i abia apoi crucia ilor. Efes i Sardes. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. capitala turcilor anatolieni. bizantinii au ocupat. Bizan ul nu le-a acordat încredere. Curând dup c derea Niceei. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. au atacat primul obiectiv major. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. ci l-a consolidat. Împreun cu bizantinii. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. Niceea. departe de Constantinopol. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). La 1 iulie 1097. În mare. Laordicea i Tripoli. pe coastele Siriei. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. Bohemund. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. în timpul primei cruciade. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic .

o relatare a vie ii tat lui ei. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. Ioan. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. care a tiut s ia decizii corecte. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. pierdute de crucia i. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. în 1126. Retr gându-se la mân stire. Unele teritorii siriene. Sultanatul Rum fusese silit s . Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. fiul lui Alexios. Ana Comnena va scrie Alexiada. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. cedate de tat l s u. La început. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. în asocia ie cu familia Dukas.i men ine puterea s . dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan .i formeze propria fac iune fidel .

În Italia. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. Manuel I (1143-1180). Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. În Orient.1 Cruciada a II-a. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. Pân la mijlocul anilor 60.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. imperiului. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. normanzii au luat în st pânire insula Korfu.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Croa ia i Bosnia. Bizan ul a reu it s . tefan Nemanja. dup lupte acerbe. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. Manuel fiind primit în Antiohia.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. ocupând principatele latine Siria i Palestina. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. au ocupat Apulia. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp.5. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . cu toate insignele imperiale. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. 4. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. În lupta împotriva Ungariei. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. a trebuit s se supun în 1172. Manuel a reu it astfel s . 4. dup moartea lui Roger al II-lea. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. iar în 1155. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. i jupanul Rasciei. grecii au fost înfrân i în 1156. Korinth i Theba. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. Tot atunci. ea s-a încheiat îns brusc. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan.

Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. Mo tenitorul tronului. un nepot al lui Manuel. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. la moartea lui Manuel (1180). În defileul Myriokephalon. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. a încercat 95 . în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. care pe moment a cerut pace. împ rat. fiul lui Manuel. dup asasinarea lui Alexios. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat.cum erau numi i în bloc occidentalii . încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . în calitate de regent . R scoala ce a cuprins capitala. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . Alexios al II-lea (1180-1183). în defensiv i cu visteria sec tuit . Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . în drum spre Ikonion. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. armata bizantin este surprins i complet distrus . dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). înl turând pu inele familii aflate în func ii. Vene ia î i înt rea pozi iile. Dup 40 de ani de lupte. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune.din capital . în vârst de 11 ani. Dup Myriokephalon. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. imperiul se afla.

Dup umilirea sa în public.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. cucerind Belgrad. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . când normanzii se apropiau de Constantinopol. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). în aceste momente dramatice. În acest fel. ordinea în stat. la rândul s u. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. i cu Vene ia. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. Vene ia. 96 . a ocupat. credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. fiu altei importante familii constantinopolitane. s restaureze. Isaac Comnenul. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . tolerând o via de lux i destr b lare la curte. i Sofia. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. fiica regelui Béla al III-lea. acordând favoruri i demnit i. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. de fapt lin at de poporul r zvr tit. Andronic I a fost ucis cu violen . Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. Ni . printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. în urma unei revolte a popula iei capitalei. al doilea mare ora al imperiului. 1203-1204). nepot al lui Manuel I. 4. supus unui jaf înfior tor.5. insula Cipru (1184).d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. chiar prin teroare. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192).

pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. sufer mai multe înfrângeri. Alexios Angelos. Deja în anul 1186. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . dup înfrângerea de la Morava (1190). fiul împ ratului detronat Isaac. Sârbii i-au extins st pânirea. Dogele Vene iei. Enrico Dandolo. Petru i Asan. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. Acordul de 97 . conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. Bizan ul. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. allemanikon. Isaac II se va retrage la m n stire. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. în 1195. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas.doar temporar. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin.

Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. între inerea flotei pe timp de un an.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. dup un scurt asediu al crucia ilor. ginerele lui Alexios al III-lea. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. capitala Imperiului. Constantinopolul. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. În iulie 1203. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. 5 5. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. din nou arestat.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). Dup un asediu de patru zile. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. iar tat l s u. în ajunul asedierii Constantinopolului. fugind la Adrianopol. a murit la pu in vreme. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. În aceste împrejur ri.

Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. care a influen at codific rile din Occident. dogele Dandolo. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. a întemeiat Regatul Thessalonicului.cu privire la alegerea unui împ rat latin. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . Deja în martie 1204. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Urm torul împ rat latin. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. o alta cavalerilor crucia i. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . la regimul politic al Imperiului. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Nu în ultimul rând. în posesia lor aflându-se o serie de insule. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. vasali ai împ ratului latin. Artizanul împ r irii Romaniei. ca i dreptul bizantin mai evoluat. care sperase c va fi ales împ rat. toate aceste enclave ac ionând distructiv. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. Romania cum era numit în Apus. Imperiul de Niceea . urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. pe Tommaso Morosini. Împ ratul Balduin de Flandra.Partitio Romaniae .învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. Treptat Imperiul latin se 99 .Teritoriul Bizan ului. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. Bonifaciu de Montferrat. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004).

în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. niciodat cucerit pe deplin. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Epir se consolideaz . Dup moartea lui Caloian (1207). Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . 5. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . Trapezunt. Balduin însu i fiind luat prizonier. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. precum i ai clerului. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale.1 Imperiul în exil (1204-1261). dezvoltate la periferie Niceea.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . Întemeietorul imperiului de la Niceea.1. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. Romania.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. ca i întreaga organizare feudal . Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. devine un conglomerat. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. Având spatele acoperit. La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. Organizarea în theme a fost p strat . fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon.

Theodor înainteaz înspre r s rit. inclusiv insulele Chios. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. pân la Adramyttion. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. devenind un emirat grecesc . Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. În afar de Theodor Angelos. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt.în Asia Mic . i arul bulgar. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. i în apusul Greciei. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. dominat de Angeli. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. prin selgiucizi. Lesbos i Kos. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . Despotatul Epirului. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. însu i împ ratul fiind luat prizonier. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. favorabil acestei republici. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. dup o serie de lupte interne. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. în 1230. chiar i sârbii fiindu-le supu i. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Manfred. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. prev z tor. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Pentru a contrabalansa situa ia. poarta de intrare în Balcani. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital .evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. Imperiul devine. Izz ad-Din. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. i chiar mai important. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). cetatea Philippopolis (Ploviv). Acum. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. 105 . îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. În 1274. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. cu care i papalitatea se afla în conflict.

fiul lui Balduin II. rena terea Imperiului bizantin. Împotriva acestor amenin ri. În plus. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. prin mari eforturi. dup ce a realizat. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. Totu i. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. Coali ia balcanic . invazia începuse în Thessalia i Macedonia. prin suportul financiar. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . De altfel. Philippe de Courtenay. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . devenit acum rege sub numele tefan Uro II. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. Carol de Anjou. format din sârbii lui tefan Milutin. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. de aceea în 1280 el i renun la ea.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . cumnatul lui Manfred. fratele regelui francez Ludovic IX. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. În decembrie 1282. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. împ ratul titular al Imperiului latin. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. împ ratul va muri. Carol de Anjou. dar la moartea sa vistieria statului 106 .

În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . ranii preferând s devin o teni pl ti i. Andronic. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . retras la Adrianopol. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. fiind apoi asasinat din ordin imperial. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. Fiul s u. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. 5. greci epiro i i franci din Peloponez. Niceea. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. conduc torul companiei catalane. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. la fel ca i succesorul s u Andronic III. Sardes i Brussa. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. temându-se de tulbur ri. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. Din aceste motive. Andonic II. Cu toate c mercenarii catalani. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. bulgari. Tat l celor doi. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. R zboi civil.era sec tuit . Vrând s scape de ei. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. cium Fiul lui Mihail VIII. demnitatea de cezar. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. Andronic II. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire.2. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. armata angajând mercenari. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304).

Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. în lupta de la Velbujd. armata bulgar .2 R zboaiele civile. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. râvnind tronul. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. Ioan Cantacuzino. Urma ul s u. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. marele domestic. cel mai mare general al Imperiului. care constituia centrul domeniilor sale. puternica cetate din Tracia. Ioan V (1341-1347). care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. ca la Philokrene (1331). înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. a devenit eminen a cenu ie. a preluat conducerea în Thessalonik. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. La 28 iulie 1330. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . cu care arul se înrudea. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. Ioan Cantacuzino. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. luat de la genovezi. Bulgaria fiind pr bu it . Thessalia i insula Chios.2. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. regen ii au instigat popula ia la revolt . 5. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. încoronându-se în 1346 ca 108 .

drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . Fiii lui Ioan Cantacuzino. Peloponesul bizantin. Matei Cantacuzino. la fel ca i marele s u proiect. Morea într-un stat bizantin independent.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. i flota bizantin care se reconstruia acum. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . continu s joace un rol politic important. fiul lui Orhan. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. În 1354 a impus încoronarea fiului s u. împ ratul r mas acum unic. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . În cele din urm . Dup ce a abdicat. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. Manuel. cu ajutorul Genovei. s-a destr mat în mai multe principate. chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). Ioan al VI-lea a vrut s . Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. Dup alungarea otomanilor. acordându-i insula Lesbos ca dot .i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). otomanii controlau traficul prin Dardanele. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354).împ rat al sârbilor i grecilor . 5. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui.i scrie opera. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa.iar celui de-al doilea fiu. Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic .

Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. Ludovic de Anjou. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. la 25 ianuarie 1365. Turcii. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. La rândul s u. aceasta fiind împ r it între ei. la care au concurat i republicile italiene. regele Ciprului. Petru de Lusignan i contele de Savoia. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. sârbi i vene ieni. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. punând piciorul pe continentul european. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . Promotorii urmau s devin regele Ungariei. Amadeo VI. când de bizantini. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. Sultanul Murad I. papa Urban V a f cut apel la cruciad . Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. Tratat ca un schismatic . cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. În aceast situa ie disperat . numero i demnitari i-au separat latifundiile.civil. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). chiar insule întregi. Amadeo VI. în care puterea imperial era practic inexistent . reu ind s ocupe 110 . Aliat cu vene ienii. succesorul lui Suleiman. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. când de vene ieni sau genovezi. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. au revenit Vene iei. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. unchiul dinspre mam al bazileului. Contele Verde. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. f r s ob in decât vagi promisiuni.

împ ratul. cu ajutorul flotei. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. genovezilor i a otomanilor. În plus a izbutit. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. Murad I. i-a oferit acestuia. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. exercita o enorm influen nu au acceptat s . în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). Dup refuzul lui Andronic.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . i Ioasaf au strâns suma datorat . Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . a vene ienilor. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . al fiului cel mare al lui Ioan V. la insisten ele tat lui s u. nesesizând din vreme pericolul otoman. fiul s u mijlociu. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . Murad. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. Bizantinii îns . O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale.i tr deze credin a. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. împreun cu o tile contelui de Savoia. Murad a luat m suri energice. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. fiii celor doi. Andronic. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. chemat i el în ajutor de Andronic.i achite datoriile anterioare. acum cu numele de c lug r Ioasaf. La Constantinopol sosise i legatul papal. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. f r ca statele apusene s o poat opri. ajungând la Neapole. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . În 1273. a sc pat cu un ochi. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. Înainte de a porni spre Constantinopol. Andronic. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. ob ine bijuteriile coroanei.

disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. Andronic. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . conduse de cneazul Laz r. Andronic. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. Vit. condus de cneazul tefan Lazarevici. În 15 iunie 1389. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. o tile sârbe ti. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. O tile cre tine. moare la scurt vreme.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. în ironia sa macabr . Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. a trecut sub vasalitate otoman . iar restul Serbiei. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie.000 de duca i i un corp de oaste de 12. de ziua Sf. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. de unde a fost alungat Sracimir. fiind înfrânt. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). dup un scurt asediu. Murad a amenin at Thessalonicul. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. administrate de turci. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. 10.Gallipoli. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. În prim vara anului 1396. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . Sultanul. Abia în 1385. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic .000 de oameni. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. Dup trei ani de asediu. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. Philadelphia. Înaintând înspre apus. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u.

dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. un prolog al marelui asediu din 1453. trimi ând în Rumelia pe Musa. acesta s-a în eles cu Mehmed II. Fiindc Stracimir de la Vidin. Soliman. Baiazid atac Vidinul. Soliman. acordând ajutor lui Musa. beiul de Karaman. Având lini te relativ la Dun re. În istoria domnilor rii Române ti.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . f r sprijin financiar sau militar. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. unde st pânea fratele s u cel mai mic. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. unde sultanul a fost luat prizonier. A revenit la Constantinopol în în 1403. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. în partea european a Imperiului otoman. Între timp. pierzându. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . a trecut cu for ele sale în Asia Mic . desfiin ând statul bulgar. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. Sigismund. t indu-i i robindu-i . Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie.i via a în captivitate trei ani mai târziu. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. Mehmed. care r m sese st pânitor al Rumeliei. fiul mai mare al lui Baiazid. se îmbarc pe o corabie vene ian . ocupând Brussa i Ankara. Mehmed I. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. fiul mijlociu al lui Baiazid. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. se al turase cre tinilor. avea îns ajutorul bizantin. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. vasalul sultanului. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. V zându-se atacat.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului.

Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. Ioan VIII. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. Singura ans . devenind din nou vasal otomanilor (1424). pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. prin care Bizan ul reia plata tributului. Purgatoriul i azimile.1 Conciliul de la Ferrara . Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare.tratat de pace cu Murad II. Era oricum prea târziu. Biserica rus s-a declarat autocefal . anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. La mai pu in 114 . la Vene ia i Milano. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . i mai mul i mitropoli i i episcopi. evident. La 6 iulie 1439. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. p trunzând adânc în Serbia. exista deja o în elegere.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. materializat într-un decret de unire.4. scopul era clar. la fel ca înainta ii s i. când au reînceput dezbaterile la Floren a. apoi în Ungaria. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. filioque. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. Victoriile voievodului Transilvaniei. încerc ri mereu e uate. Kiev i Efes.calea religioas . Propunerile de a discuta au fost acceptate. dup marea schism din 1054. cum a i r mas. Acum. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . Ioan (Iancu) de Hunedoara. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. s-a dus în apus. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. discu iile. urmând s aib loc în Italia. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. 5. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul.

în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. Era pentru prima oar în istoria Imperiului.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . 5. aceast cruciad . trebuind s lupte în Anatolia. cardinalul Cesarini. experimenta i în luptele cu turcii. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. a fost ultimul basileu bizantin. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. În schimbul unui tribut.4. la Varna. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. pace încheiat în 1444. cu excep ia perioadei niceene. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. Sultanul. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. urm rind doar propriile interese. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Despotul Moreei. Coroana imperial a fost adus la Mistra. Constantin Dragases. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. incita i de pap . dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . a avut într-adev r loc. În apropiere de Ni . chiar i republicile maritime. aveau s joace rolul principal. deja de la începutul veacului al XV-lea. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. Vene ia i Genova. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. 115 . for ele occidentale î i pierduser vigoarea. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. în lupte de continu h r uial . ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. în în elegere cu turcii. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. Între timp îns . Constantin ob ine pacea (1446). iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. de altfel ultima. În acela i timp. Dar. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. încoronarea având loc aici. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. fiind asaltat în Anatolia. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia.

Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. soarta Constantinopolului era pecetluit . Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. Cererea a fost îns respins de Constantin. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. vizavi de Anadolu Hisari. 116 . în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. Constantin al XI-lea. murind eroic. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. prelungit trei zile i trei nop i. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. aflat pe rmul asiatic. i au p truns în ora . sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. R zboinicul genovez. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. între care apte sute de genovezi. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. a c zut în lupt . unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. În zorii zilei de 29 mai 1453. cerând capitularea ora ului. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. În 12 decembrie 1452. Dar acest gest a fost inutil. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. La 23 mai.Mehmed al II-lea(1444-1446.

Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. Morea cu capitala Mistra în 1460. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Irina. fiica ultimului despot al Moreei. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. sau nu. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. instalându. Ivan III. fiind adu i în ora . mai ales greci în aparatul de stat. Moscova devine cea de-a treia Rom .Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . millet. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului.i aici demnitarii. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe.Atena a fost cucerit abia în 1456. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. 117 . Zoe (Sofia) Paleolog. iar clerul era scutit de taxe. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. a deport rii. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . stabilindu-i în Constantinopol. Astfel. mil i ordine . mai ales me te ugari i negustori din Morea. a proclamat lege. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Pe drept. Genovezii au ob inut din partea sultanului. Mehmed nu era un barbar. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. locuitori din alte p r i. Mehmed II asedia Belgradul. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Dup trei ani. unde au primit case i scutiri de taxe. Trapezunt i Crimeea. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Istanbul. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. Nepotul lor. cuno tea greaca i a folosit cre tini.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Bucure ti. trad. Bucure ti. Eusebiu din Caesareea. 1977. Bucure ti. de Marina Marinescu. 1975. Bucure ti. vol.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. 1988.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu.Azimitul . Grecu. .in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . 1998. Expuneri istorice. publicate de Al. 120 (976-1077). 1970. 1968. XI-XIV). Procopiu din Cesareea. Comnena. 1972. edi e de V. Ana. Istoria turco-bizantin (1341-1462). Carte de înv edi ie de V. Grecu. Via a lui Constantin cel Mare. 1971. Constantin Porfirogenetul. R zboiul cu go ii. I-II. edi ie de H. Bucure ti. edi ie de H. edi ie de V. Mih escu. Mih escu. tur pentru fiul s u Romanos. Bucure ti. Psellos. 1963. vol. Istoria secret . Tana oca. Idem.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . Ducas. Mauriciu. Ia i. Laonic. Mihail. Bucure ti. Chalcocondil. Mih escu. Bucure ti. 1958. Cronografia. III: Scriitori bizantini (sec. edi ie de H. S. 1991. Bucure ti. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Alexiada. edi ie de Viorica Golinescu. Bucure ti. Grecu. Elian i N. Arta militar .

320-328. II 1994. II (ed. 1300 (ed. în: The New Cambridge Medieval History. Philippe-Duby. Andea.261-290. Ion i Iliescu. Angold. Aries. Ed. p.. Jaques Le Goff. Klaus Wessel. vol. 2000. 1198. 1993. Stuttgart. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. p. * * *. Ed. Bucure ti. Gândirea evului mediu. * * *. Bucure ti. Bucure ti. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). 1024-c.. vol. Bucure ti. Georges (coord. Avram. Barnea. Istoria bisericeasc universal . 1982. V c. AHRWEILER. Constantin cel Mare. 1999. ed. 2000. Istorie bizantin . coord. Michael. Octavian. Cambridge. Omul bizantin. Istoria vie ii private. 265-350. Istoria bisericii. 87108. The Byzantine empire. Bucure ti. p. 1962. * * *. Ia i. LV. Bucure ti. I. 1025-1118. 543568. Omul bizantin. Cambridge. * * *. Bakalopoulos. p. p. Michael. 121 i . 217-253. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . Bucure ti. 1985.1999. vol. 1984. în: The New Cambridge Medieval History. 2004. Ed. 1198-c. 265-381. în Byzantinische Zeitschrift. Ideologia politic bizantin . 2002. IV c. A. 1995. 1916.Teofilact Simocata. p. Mih escu. I. p. * * *. 1975. I-II. David Abulafia). Angold. * * *. 1963. edi ie de H. * * *. i Rena tere. tiin ific Enciclopedic . Între antichitate Bucure ti. vol. Timi oara. Dic ionar al sfin ilor. Domnia împ ratului Mauricius (582602). Teora. Polirom. Hélène. Bucure ti. Byzantium in exile. Sintez de istorie bizantin .).

Stelian. Ana.47-48.. 1993. Alexiada. Charles. Stelian. Imaginea interzis . Da kov. 1976. 1958 (seria Scriptores byzantini . Brehier. iulie-august. Paris. Le Bas Empire. S. ed. 124-143. 506-510. Paris. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Bucure ti. A. Andre. vol. în Mitropolia Olteniei. L.II. Carte de înv Romanos.. B nescu. Alain. Chalcocondil. 1915. p. Timi oara. Constantin et la fondation de Constantinople . cap. în Revue historique.. Laonic. Brehier. Louis.Bayet. 1999. Bucure ti. Diehl. Bucure ti. Expuneri istorice. 1995. Istoria Imperiului bizantin. Cazacu. Bucure ti. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). Paris 1969-1970. Comnena. Charles. Critobul din Imbros. vol. (Les Institutions). Bucure ti. B nescu. Bucure ti. Ch. Delvoye. Nicolae.. Academiei. 1919. Bucure ti. Vogt. Besançon. Academiei. Armand Colin. Ed. Bizan . nr. Humanitas. 1963. 119. Dic ionar de împ ra i bizantini. Constantin Porphirogenetul. 1981. Constantin VII Porphirogenetul. Bizan ul. Arta bizantin . Brezeanu. Craiova. 1977. 1971. Bucure ti. Întemeierea Constantinopolului . Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). 7-8. I. XV.B. Louis. Brezeanu. 1994. Civiliza ia bizantin . I-II. V. p. Ed. 1994. m rire i dec dere. Brehier. tur pentru fiul s u Cornea. trad. O istorie a Imperiului bizantin. Bucure ti. Mihai. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Arta bizantin . 1999. Le Livre de ceremonies. Nicolae. Castagnol. 255-258.. Bucure ti. 2000. p. 1963. trad. A.. I-II. 1969. Grecu. Ed. Paris. Ed. Bucure ti. Le monde byzantin. II). 122 .

J. p. 1993. Istoria vie ii bizantine. 1974. Bucure ti. Drimba. Bucure ti.Al. Dosarul arheologic. Charles. Istoria Imperiului Bizantin. 1975.vol IV). Byzantium. 525-542. V. S. Meridiane. 1976. Fontes Historiae Daco-Romanae. Ed. Iorga. 1984. 1972. Iorga. I-II.Diehl. Etudes byzantines.. Gibbon Edward. vol. 1972. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". în Byzantinische Zeitschrift. Bucure ti.. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Diehl.1. 68. Oxford. 1969. Bucure ti. Cambridge. vol. Bucure ti. 1300 (ed. Chicago and London. Bucure ti.. XXX. I-III. Ion. Paris 1905. II (sau 1999. 1980. Diehl. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. Craiova. Etienne. Bucure ti. Geanakoplos. Georgescu. t. Filosofia în evul mediu. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. Nicolae. Donoiu. Hussey. Charles. Grabar. 1991. M. David Abulafia). Bizantinii. Bizan dup Bizan . Bucure ti. p. Gilson. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. 30-69. p.1999. Gero. Bucure ti. Teora. A. Nicolae. Andre. Ed.74-114. Deno John. 1198-c. Charles.. V c. Church. Ed. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Nicolae. Istoria culturii i civiliza iei. Figuri bizantine. Bucure ti. Bucure ti. Sinteza bizantin . Via a lui Constantin cel Mare. Ducellier. Iorga. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. 1991. în: The New Cambridge Medieval History. Bucure ti. 123 . nr. Iconoclasmul bizantin. Bucure ti. Charles. Diehl. David. 1987. 1930. p. 1995. 1986. 1998. Eusebiu din Caesareea.4-23. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. 1987. Ovidiu. Jacoby. 1999.

Manolescu. Cambridge. în: The New Cambridge Medieval History. 291-316. 611-643. p. Paris. I c. Paul Fouracre). nr. The Eastern Empire in the sixth century. Victor. în Echos d'Orient . Louth. Bucure ti. La consecration et le dedicace de Constantinople. Jacques. cap. Lazarev. 1968.28. 1300-c. p. Rosemary. Paul Fouracre). La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. 843-1118. Istoria picturii bizantine. p. Michel. Amarcord. Paul Fouracre). Ed. The Byzantine Empire. 1925. Images et reliques.. Le Goff. p. vol. vol. Laiou. VI c. ?. Paul. 1924. Lathoud. 1997. Instalarea barbarilor (sec. Lot. 500-c. p. 2000. 2008. p. Louth. 795-824. Ed. Constantinople et Rome.V-VII). 700 (ed. 1980. Magdalino. 1997. 1198.223-229. The Byzantine empire in the fourteenth century. Ferdinand. 500-c. I c. Michel. 2004. vol. vol. I-III. 2008. Armand Colin. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). 1024-c. Lemerle. 118-139. în: The New Cambridge Medieval History. IV c. Morris.. Cambridge. Andrew. I c. Cambridge. II (ed. Paris. Istoria Bizan ului. Civiliza ia Occidentului medieval. Cambridge. p. The Byzantines in the West in the sixth century. Bucure ti. 700 (ed. Moorhead John. Paul. 1970. 124 . Bucure ti. Bucure ti. 2008. Monks and Laymen in Byzantium. Paris. 2004. în: The New Cambridge Medieval History. Angeliki E. 180-201. 1415 (ed. Cambridge. 500-c. Teora. nr. Kaplan.Kaplan. 93-117. Michael Jones). p. 27. în: The New Cambridge Medieval History. Cambridge. în: The New Cambridge Medieval History. 289-314. The Byzantine empire in the seventh century . Timi oara. Lactantius. 1118-1204. Moines et moniales. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. D. 700 (ed. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). p. Ed. p. Istoria medie universal . 1980. vol. 1998. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Andrew.

Paris. Psellos. Teologia icoanei. Ed. 1991. 2002. Jean. 1998. Byzantium and the west.Gh. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates.153173. 1971. Vasiliev.. 2008. Cronografia. Bizan . L. Paris. Paris. Romanitatea carpato-danubian XI. Bucure ti. Rosamond McKitterick). M. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. în Studii i articole de istorie. C derea Constantinopolului. München. Traité des offices. Eugen. Histoire de l'Etat Byzantin. tom III. Istoria secret .). 1970. Studitul.. Runciman. Teodor. Bucure ti. Ia i.. p. (coord. Bucure ti. 1972. Deisis. Teodor. St nescu. G. Zbuchea.Gh. Tesalonic. M. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique".OBOLENSKY. 207 p. Isus Hristos . 1994. 349-382.123-133. Ed. R. Polirom. p. Ia i. Cambridge. Bucure ti. Bucure ti. Verpeaux. Vasile cel Mare. XVI. în Byzantina.prototip al icoanei. 1963). Ed. Petritakis. 1974.. 1994. Bucure ti. 125 . vol II. Lumea Bizan ului. trad. Occident. Steven. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Michael. în: The New Cambridge Medieval History. Un veac de istorie bizantin (976-1077).A. 1972. Procopius din Caesareea. 1932.. A. p. 700-c. Balcani. C. Uspenski. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. PseudoKodinos. J. McCormick. Ostrogorski. D. Dimitri. 1981. Histoire de Etat Byzantin. Popi teanu. Un commonwealth medieval: Bizan ul. 1966.900 (ed.. Aba Iulia. c. 700-900... Enciclopedic . Bucure ti. Structura social a Imperiului bizantin. 1962.