MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

...................................1 Conciliul de la Ferrara ...4..............................2 C derea Constantinopolului ............5..... 114 5..4 Agonia Imperiului (1425-1453) ............. 115 4 .4........................ 114 5.................Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma....

juridic vorbind. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . vizigot. 1. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. nici ca schimbare. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . întrucât st pânirea roman devenise prea întins .1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. Purt torii puterii bizantine au fost armata. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. elenism cultural. biserica i coroana. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur .a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. elementul elenist.1 1. nici ca evolu ie. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . ci doar administrativ. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. Bizan ul nu a fost un nou stat. Conform unei defini ii clasice. imperiul nu a fost împ r it niciodat . Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. deoarece. Bizan însemna Roma. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). Pân în ultimele sale clipe. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic .2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. administra ia. conduc torii s i drept spirite rele. elementul ortodox i cel oriental sau. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam .

Ca mo tenitor al Imperiului Roman. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur .Rom . Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Bizan ul. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. Noua Rom . Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului.dar i povara vechii Rome. iat ce-i scrie dojenitor 6 . Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. conduc torii s i se consider împ ra i romani. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. aici au tr it P rin ii Bisericii. preia gloria. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. adic al tuturor cre tinilor . În Bizan ca i în Occident. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul.

iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. luând i titlul Io . fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. Un commonwealth medieval: Bizan ul.i con inutul imperial. administra iei i comer ului. 290.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. 1. modelul imitat este cel bizantin. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. Persoana suveranului era absolut i sacr . asemeni celei divine. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. p. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. Limbi vechi ca aramaica. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. Siriana. Era instrumentul administra iei i culturii romane. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. 7 . Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. 1. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. latina domina apusul Europei. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. În timp. ceea ce era aramaica palestinian cre tin . pierzându. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale.

2. Restaurarea stabilit ii. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461.C. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. pân în vremea lui Traian (98-117).1.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. 2 2. De i extins în vremea lui. cea din 395.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. în 330. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. el a fost reunit în 350 i 392. VII). chestiunea periodiz rii e relativ simpl . Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor.C. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. De la Augustus (27 a.-14 p. st pânea asupra întregului Imperiu roman. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil .

a primului împ rat cre tin. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. succesorul de drept al împ ratului Carus. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu.1. de stat. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir.împ ra i. Edictul de toleran de la Milan (313). Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. Treptat se ajunge la revers. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). ca atare. s preia întregul control asupra imperiului. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. Galerius (293-311). regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. Schimb rile din administra ie. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. Constantin Chlorus i Galerius (293). Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. reu e te dup asasinarea lui Carinus. Împ ratul Diocles. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. 9 . dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). Prin politica sa reformatoare iscusit . 2.

totu i dându. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. Dup lupte interne de durat . Constan iu îl nume te pe Gallus. al doilea nepot al s u. De acum. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. 2. Suspectând loialitatea lui Gallus. care st pânea în Italia (340). Iulian. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). se manifest în aceast vreme caracteristici noi. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. în 353. fratele mai tân r al lui Gallus. Continuitatea sub Constan iu II.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. nepot al s u. i doar moartea natural a lui Constan iu. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. 10 . uzurpatorul p gân al lui Constans. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. în fruntea c reia se afla Athanasios. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. episcopul Alexandriei. Magnentiu se sinucide. când Iulian Apostatul (361-363). pe când î i preg tea trupele din Antiohia. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. La 380. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. caesar în R s rit. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. cât i dinspre r s rit. l-a numit pe Iulian. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. pentru a face fa rebeliunii. El însu i s-a întors la Constantinopol. împ ratul a dispus executarea sa în 354.r mân episodice. caesar în Apus (355). Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin.2 Statul sub presiune (337-395).

o rud de-a lui Iulian. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. între Dun re i Balcani. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). în spiritul lui Constan iu . luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. din cauza atacurilor hunice. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. în vreme ce Valens favoriza arianismul. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. acordând go ilor statutul de 11 .greuthungi i tervingi . Acest pas a r mas impopular. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. mai întâi lui Iovian (363-364). Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. A reoficializat p gânismul. o recunoa tere a st rii de facto. trimise în ajutor. vizigo ii . Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. nepot al lui Constantin cel Mare. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor.vor trece totu i pe plan secund. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. a pornit împotriva lor. care a încercat s uzurpeze puterea. Valens. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. dup ce de facto for aser linia Dun rii. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. fiul lui Valentinian. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard .

Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. ci i una de natur politic . uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. Rivalitatea între cei 12 . Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. Antiohiei i Ierusalimului. Sub conducerea lui Alaric. fiind asasinat de Arbogast. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. 2. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Câ iva ani mai târziu. insulele din Marea Egee. încheierea unui tratat de pace cu Persia. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. a stat sub semnul pericolului vizigot. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. episcopul Milanului. dup episcopul Romei. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. un general frac aflat în slujba sa. Ambrozie.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Asia Mic . Restabilirea unit ii Bisericii. care viza împ r irea Armeniei. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. a fost opera lui Theodosie cel Mare. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . s-a iscat un lung r zboi civil. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . Domnia lui Arcadius. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric .2. Palestina. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . în 387. în anul 383. În aceea i vreme. iar dogma ortodox este acum des vâr it . Siria. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic .autonomie. cea apusean lui Honorius. Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. Egipt. Cre terea influen ei barbare i apus. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu.

Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. Papa Leon cel Mare (440-461). Dup o prim invazie în Italia în 402-403. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. a trimis delega i la acest sinod. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. natura uman fiind precump nitoare. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. cel care a accentuat primatul bisericii romane. Nestorie i pe cel al Alexandriei. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos.Rufinus i Stilicon . Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. Dup victoria asupra arianismului. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. marcheaz din nou unitatea imperiului. având suflet ra ional i trup. La 438 Codex Theodosianus. Chiril. Nestorie sus inea doctrina antiohian . imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. i chiar titlul de magister militum.doi generali ai R s ritului i Occidentului . inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. Cele dou naturi 13 . Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. în afar de p cat. dublat apoi.

preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). Leon I cur armata r s ritean de germanici. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. c s torindu. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. Ariadna. distan ându-se astfel de Constantinopol. Astfel. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. Dup stingerea dinastiei theodosiene. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. aliindu-se cu tribul isaurienilor. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. ci i o important victorie politic . ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat.i fiica. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. cât i monofizitismul. Probabil m celar în tinere e. 3 3. era cel mai influent personaj la Constantinopol. Urmarea a fost c Egiptul i Siria.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici.sunt complete i nedesp r ite. El îl impusese prin ma ina iunile sale. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. pe Marcian ca împ rat R s rit. Fiind arian i barbar.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. împreun cu Pulcheria. proces care f cuse 14 . Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . patriciu i magister militum. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . cu c petenia acestuia. monofizi i i reforme (457-518) 3. stopând procesul de barbarizare a acesteia. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului.1. alanul Aspar. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul.

urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. Romulus Augustulus. În aceste chestiuni interveneau i demele. tat l lui Leon II. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. 3. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. fiul Ariadnei. La moartea lui Leon.i capitala la Ravenna. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. fratele defunctului împ rat Zenon. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . au durat pân în 497. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. Leon II. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . Theodoric. pe care Anastasie i-a sprijinit. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. la rândul s u. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. acesta. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit.la Constantinopol. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. ad ugând o moned de aram . Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). comandantul g rzii de excubitores. Odoacru a trimis în 480. stabilindu. a fost un bun administrator i om de finan e. dup moartea lui Romulus. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . comandantul diocezei Thracia.armata apusean ineficient . împotriva lui Odoacru. Anastasie I Dikoros (491-518). A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . Copilul moarea înainte de împlinirea primului an.

fiind numit succesor la tron. S-a c s torit cu Theodora. a în bu it insurec ia. divizându-i pe r scula i. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. Pe lâng pericolul extern. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. în 523. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. Iustinian I (527-565).1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . Îndat dup urcarea pe tron. pe tot mai înalta 16 . a destituit chiar trei mini tri impopulari. în 532. reprezentat mai ales de per i. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. asocia ii municipale ce se autoguvernau. fost actri . În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. influen at i de împ r teasa Theodora. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) .3. îns era deja prea târziu. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. Iustinian oscila între cele dou orient ri.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . Dup ce au incendiat zona central a capitalei. Astfel. în urale Nika . Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. care dobândiser o for deosebit în secolul V. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. a izbucnit r scoala Nika. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. reprezentând o amenin are pentru stat. comandant al g rzilor imperiale. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus).2. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. îns . Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii).i s ias de sub influen a lor. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. subîmp r ite în corpuri civile i militare. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. în timp ce Belizarie. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului.

în prim vara anului 540. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. p trunde în Dalma ia. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. care în bu ise revoltele din interiorul statului. sub comanda energic a lui Totila. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 .prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . Capitala exarhatului a avut o importan durabil . sub conducerea lui Mundus. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . O sarcin mai important . O a treia campanie. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. Ostrogo ii. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. cump ra i cu aur de bizantini. monumentele de ar bizantin . f r s se loveasc de rezisten . Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. prima. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. La moartea împ ratului. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . francii. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. care îl detronase pe Childeric. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. Ravenna. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. Generalul Belizarie. capitala statului ostrogot. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. În cele din urm . întreprins contra vizigo ilor. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. rechemat de la frontiera estic . îi atacau i ei pe ostrogo i. Dinspre vest. în anul urm tor.

În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. chiar Iustinian fiind molipsit. Spiritul cre tin este integrat în ele. Simultan. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. astfel c acestea au fost pierdute treptat. din punct de vedere literar i teologic. cele 50 de Pandecte sau Digeste. Prin tendin ele sale aristocratice. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. prin aceast reform a dreptului. dar s-a vindecat.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . dup cum o descrie istoricul Procopius. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. 3. fiind prescris doar aplicarea lor. având la baz compila ia anterioar . numit Codex Iustinianus. Pericolul supraextinderii. Codex Theodosianus. Ciuma bubonic . Un manual de principii de drept.2. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. Din acest motiv. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. nu doar în istoria Bizan ului. ci a întregii Europe. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. Institutele. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . promulgat în 529. Într-un 18 . s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. a completat grandioasa oper juridic . Interpretarea legilor era interzis .

În primul rând. iar în Italia exarhatul Ravennei. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. iar. vizigo ii redobândesc Spania. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. mai ales prin reforma themelor. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. ba mai mult. Iustinian. nepotul i succesorul lui Iustinian. în special în mediul rural. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. În 568 longobarzii. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. Armata bizantin a Italiei. Mauriciu. 19 . cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. În al doilea rând. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. recucerite cu trud de înainta ul s u.interval de doar câtorva decenii. împin i la rândul lor de avari. Maurii au atacat Africa bizantin . p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. în 585. cel al Cartaginei în nordul Africii. Când Iustin II (565-578). pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. cât i administra ia statului i a armatei. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. A instituit dou exarhate. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. considerat un predecesor al lui Heraclius. îndeosebi în urma p cii din 591. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. lipsit de generalul Narses. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord.

dorind r zbunarea acestuia. În a doua parte a domniei sale. De acum a început tirania lui Phokas. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. În 593 sub comanda lui Priscus. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. dar i a diviz rii lui. respectiv în Est Theodosie. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. ea deteriorându-se continuu. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. Chosroes II. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . statua men inerea ideii imperiului roman universal. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. care nu a mai putut intra în vigoare. Incompetent ca politician. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591).i avarilor de pe Dun re. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. Abia dup 590. o reluare a vechii partitio imperii Romani. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital .Testamentul s u redactat în 597. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. se preg tea de r zboi. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa.

4 4. care a salvat ara de Phokas. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. care reuneau func ii militare i civile. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. iar peste dou zile încoronat de patriarh. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. De altel. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. Armean de origine. Africa i Italia. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). Heraclius întitulându-se basileos.r s rit. Cu o puternic flot .1 R zboaiele cu per ii i avarii.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. Cu Heraclius I (Herakleios). fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. desigur cu concursul senatului din capital . în contrast cu perioada anterioar . Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . 4. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. limba oficial devine acum greaca. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. Tiranul Phokas a fost executat. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. aflate sub control bizantin.1.1. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare.1. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului.1 De la Heraclius la Iustinian II.

anterioar . în 611. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. 22 . pentru a putea începe de acolo contraofensiva. cucerind Damascul. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. Priscus. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . p trunzând în Palestina i Siria. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). Constans II Reformatorul. i la începutul domniei lui Heraclius. soarta imperiului devenise grea în r s rit. totu i. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. ea reprezenta un pericol pentru stat. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). au fost r pite i duse la Ctesiphon. tuns i c lug rit. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. ci unul dintre urma ii s i. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. comandant în Anatolia. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. dup cum s-a v zut. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. În nord. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. per ii l-au alungat îns . pentru a face fa pericolului din r s rit. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. dup cum arat istoriografia nou . i. nu el a fost autorul institu iei themelor. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616).

fiul acestuia. fiind superiori pe mare. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. Cu acest sistem complex de reforme. Heraclius. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. basileul reia campania împotriva per ilor. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . Heraclius se îndreapt spre Armenia. Având nevoie de resurse financiare. unde au distrus templul lui Zoroastru. r zboiul bizantino-persan. Reinstalarea Sfintei Cruci . Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. în mai multe etape. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. de unde plecase cu apte ani în urm . Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. Dup ce întreaga iarn . dup reînnoirea p cii cu avarii. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. Cruce . În 626 per ii au trecut la contraofensiv . flota slav fiind complet distrus la 10 august. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. ci.Heraclius a reformat i administra ia central . Constantin III. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. dup o campanie de o amploare f r precedent. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. la Ierusalim de c tre 23 . consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. De i Chosroes II fusese învins. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. în anul urm tor. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). inclusiv Ganzak (Tabriz). având concursul patriarhului Sergios. În anul urm tor. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. pentru a. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. ahrbaraz. Între 622-628 s-a desf urat.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. Dastagerd. În schimbul unor mari sume de bani. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. dup ce a ocupat Chalcedonul. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. bulgare i gepide atac Constantinopolul. aduna i astfel. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene.

Imperiul islamic arab se formase.2 Confruntarea cu Islamul. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. Era invaziei arabe. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. interzicând orice disput teologic . Atât ardoarea religioas . expus în 616. cât i dorin a de glorie. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). Sophronios (634). Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. cel al monoenergismului. de abia redobândite cu atâta trud . doctrina energiei unice . Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. ascensiunea lui Mahomed. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. a trecut aproape neobservat .dup moartea lui Honorius. 24 .1. cât i de c tre papalitate . Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. no iune voit vag . Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . deschiderea erei hegirei. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. În aceast situa ie. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine.1. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632).însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. 4.

aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. fiul cel mare al Martinei. În acest fel. în schimb au refuzat coregen a Martinei. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. iar musulmanii au invadat Siria. câ tigând o victorie zdrobitoare. El a fost înfrânt. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. Soarta Siriei era acum pecetluit .asediat îndelungat. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. în capital . În zadar îns . la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. Heraclius. Constantin (III). Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . aflat pe malul microasiatic. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). obosit în luptele contra per ilor. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . în frunte cu Alexandria. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. acordând fiului mai mic. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. Dup aceast înfrângere. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . Constantin III. cel mai grav. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. ca augustus. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. David. nerenun ând îns la uneltiri. Egiptul. titlul de caesar. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. doar 15 ani. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. Heracliu. a preferat o retragere tactic . care în cele din urm s-a retras. În 638. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . fiind definitiv pierdut . iar fiul Martinei. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. al celei de-a doua so ii. Heraklonas. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). Heracliu decide s se mute din palatul Hieria.

dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. dar a pustiit zone întinse. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. Dup asasinarea lui Omar I. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . Colosul de 26 . comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. i a lui David. succesorul acestuia. c reia i s-a t iat limba.expansiuni arabe. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). Constans devine la 14 ani singur st pânitor. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. pe atunci în vârst de 11 ani. alungând garnizoana arab . având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. atacând insula Cipru. care a fost castrat. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. a fiului lui Constantin III. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. Controlând deja Siria i Mesopotamia. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. fapt ce a permis lui Muawija s . cât i a lui Heraklonas. Tronul a revenit lui Heraklonas. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. viitorul calif. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. Amr. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). ca coîmp rat. c ruia i s-a t iat nasul. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. încoronarea lui Constans II (641668). Senatul a hot rât înl turarea Martinei. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. cu toate c . pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. Muawija. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. a murit deja dup trei luni de regen . Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana.i sporeasc flota în mod considerabil. Othman. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646).

în provincii (eparchiai). dac fiul prelua condi ia tat lui. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . Constantinopolul a fot silit s . Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. La origine themele erau unit i militare. Soldatul membru al themei . pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . Armeniakon i thema maritim Karabisiani. 27 . În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). una din cele apte minuni ale lumii antice. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului.din secolele VII-IX. al conduc torului themei. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. Împ r irea administrativ mai veche. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. Imperiul nu mai depindea de mercenari.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . Abia r zboiul civil din califat (655-661). Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. înaintea interven iei armatei imperiale. nu a fost anulat imediat. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu.aici. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman.i redefineasc priorit ile. provocat de succesiunea lui Othman. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655).stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. Anatolikon. a fost demontat.Opsikion. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. p strându-se în interiorul themelor. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor.

fiind implicat în luptele navale cu arabii. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. f cându. exilat la Chersones. f r succes îns . pentru ca apoi s dispun uciderea sa. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. Un an mai târziu. protoasekretis. Lui Maxim M rturisitorul. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. v zând atmosfera de la Roma. Herakleios i Tiberios (659). publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. Un alt demnitar. multe comori fiind trimise la 28 . r spundea de cancelarie. Exarhul Olympios. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . Mai întâi. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . a schimbat planul.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. func ia logothe ilor. Constantin (654). unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic.i astfel un du man de moarte. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. în Crimeea. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. la Syracuza. dou energii sau voin e. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . mutarea re edin ei sale în apus. alt adversar al monothelismului. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. fiind acuzat de înalt tr dare. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului.

dar mai ales la Syracuza. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. pân în 678. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. 29 . inven ie a sirianului Kallinikos.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). În acest fel 4. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade).au fost nimicite de bizantini. o baz sigur de opera ii. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. iar resturile ei scufundate de o furtun . jefuind sistematic peninsula. atacuri ce au continuat veri în ir. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . mare parte a flotei sale fiind ars . domnia sa fiind dominat de r zboaie. fiind atacat în apropierea capitalei. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . au devenit continue. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. Exarhul Ravennei. În acest fel. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. fiul i succesorul lui Constans II.peninsula Kyzikos.1. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini.Constantinopol. la Constantinopol. mai ales în Cartagina. în imediat apropiere de Constantinopol. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. Luptele decisive se d deau îns pe mare. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. ceea ce a atras mi c ri populare ample. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . cu ora ul Smyrna (672). capii conspira iei fiind executa i. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . începând din 663. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i .1. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). Cu toate acestea. a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii.

în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. armata bizantin a trebuit s se retrag . Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). La Dun rea de Jos. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen .promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. ceva mai devreme. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). s-au îndreptat spre apus.f r prea mare consisten i unitate. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. Pentru câteva secole. devenit prin botez Mihail. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. sub conducerea hanului Kubrat. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). convocarea celui 30 . din 678. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. ducând tratative cu biserica roman . înrudit cu hunii i avarii. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. acostând în nordul gurilor fluviului. astfel statul bulgar era recunoscut de jure. pl tind i tribut. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. în frunte cu Asparuch. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. Dup cre tinarea for at . Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. În vreme ce în secolul VI. F r nici un rezultat. sub hanul Boris (852-889). din partea cea mai vulnerabil . s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi.Uniunea celor apte triburi . Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. Bulgarii. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . dup ce i împ ratul se îmboln vise. Victoria Bizan ului asupra arabilor. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. o parte dintre ei. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. astfel c împ ratul a dispus. Înfrânt în fapt de bulgari. Dup moartea lui Kubrat. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. cea r s ritean .

au fost spânzura i. Pyrrhos. în plan politic i bisericesc. patriarhul Antiohiei. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. papa Honoriu I i Macarie. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. Dup ce le-a retras titlurile . Abd al-Malik. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. a dispus s le fie t iat nasul (681). Paul i Petru. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. 705-711). acesta devenind astfel coîmp rat. Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. Dorind s guverneze singur. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. Heraclius i Tiberius. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. stabil pe termen lung. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. Treimi.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. care înc era în via . Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. dup pilda bunicului s u. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. 31 . Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . avea îns înclina ii despotice. La fel ca tat l s u. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor.de i senatul i armata erau împotriv . prin continuarea reformelor înainta ilor s i. În 688. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . invocând guvernarea dup modelul Sf. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. în ciuda r zboaielor ulterioare. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. un sclav i un cal.

Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. Iustinian II a creat. 1997. ca i armenii. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. pe plan intern. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. Cambridge. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. în acord cu califii. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. Slavii în nemul umirea lor. oscilau în rela iile cu Bizan ul. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. a ez ri de akritai. care doreau s scape de povara revoltelor acestora. ea constituind fundamentul economic al themelor. Anatolikon.Pentru a îmbun t i situa ia etnic .2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. 32 . Byzantium in the Seventh Century. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. În general îns . Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. o categorie de 2 John F. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. a cor bierilor . Pentru a ap ra zonele de grani . furios. Posibil ca aceast them . în contextul ascensiunii musulmane. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. înclinând s se supun arabilor. Cel mai probabil îns . împ ratul. a c rei origine nu a fost clarificat . Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . mai ales în thema Opsikion. cât i din Asia Mic . La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. Nu este sigur c legea agrar . pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. Haldon. poate i Samos. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. atât din Balcani.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

asediind capitala imperiului. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). din thema Opsikion. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. protoasecretisul Artemios. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. l-au detronat i orbit. retr gându-se la Salonic. strategul themei Armeniakon. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . Noul împ rat. În fa a pericolului arab. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion.1. împreun cu fiul s u. în 715. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). originar din nordul Siriei. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. va curma orientarea monothelist . A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. au f cut incursiuni de prad în Tracia. fiind depus i înlocuit. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). retr gându-se ca monah la Efes. un politician mult mai capabil. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. Bulgarii. strategul themei anatoliene. De i r scoala fusese început de armat . Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. cu a c rui fiic s-a c s torit. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare.4. pentru a distruge flota musulman . El a fost un adept al ereziei monothelite. aliat cu Artabasdos.

În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. Criza se anun ase de mult vreme. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. accentuând cultul crucii. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. a sf râma ). fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. le venera nu dup obiceiul grecilor. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. de c tre scriitorii ortodoc i. implicit de popula ia din Asia Mic . 4. c reia. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. klaein. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . Episcopii iconocla ti . fiind încoronat la Hagia Sophia. Biserica armean . Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. ca semn al lui Hristos i al mântuirii.Constantinopol. 37 . eikon.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . imagine . în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale.1. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . nefiind oficial ostil imaginilor. Ra iunile politice i strategice. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. în contextul luptelor împotriva arabilor.. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. Iconoclasmul (gr.

doctrina întrup rii. imaginile lui Hristos. a ap r torilor imaginilor. Aceast func ie central a imaginilor religioase. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. Eparhiile Romei din Grecia. Teologii ortodoc i. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. Inseparabil de tradi ia liturgic . Dalma ia. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. a icoanelor. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. Mai mult. Conform opiniei iconodulilor. pe de alt parte. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. În consecin . Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. Respingerea imaginilor/ icoanelor. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. asemuindu-le idolilor. Ioan Damaschinul. inclusiv describilitatea. totodat . de origine sirian . ca om. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. care a r spuns: eu sunt basileu i. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. dar atunci când Hristos a devenit om. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis).

Anastasie II. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. Planul musulman din 39 . principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. La începutul verii. Atât introducerea politicii iconoclaste.biserica). mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . iar un altul Theodosios III c lug rit. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. 4.1. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. noul calif de la Damasc. În afara aspectelor teologice. Dintre ei. iar Amorium. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. În consecin . În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . Leon. Iustinian II i Philippicos. În ciuda succesului în sfera teologic . autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. imperiul se afla în pragul ruinei. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). cât i în cea secular . O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. în 787. Pentru a câ tiga timp. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. Tiberius III. un altul a murit dup ce a fost orbit . patru au pierit executa i Leontius. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. care a comandat trupele bizantine. a început negocierile cu bulgarii.

Muslamah. fiul lui Leon III. flota arab în retragere fiind incendiat . Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. au trecut de partea bizantinilor. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . Fostul împ rat a fost executat. care ie ise din uz. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. iar partizanii s i aspru pedepsi i. flota arab a început blocada pe mare. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. i astfel s -l captureze pe Anastasie. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. La începutul lui septembrie. a principalului drum spre Caucaz. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt.va avea drept rezultat. pentru a aproviziona trupele asediatoare. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Majoritatea solda ilor trimi i de calif. îns în tab ra arab a început foametea. miliaresion. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. În prim var . Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . i înt riri de trupe de uscat. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . Paralel cu zidurile lui Theodosius. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. cu fiica hanului (733) .înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin.

o them la fel de mare. dup cum. În Opsikion. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. Ecloga (selec ie). Themele din Asia Mic au fost restructurate.anume prin mutilare (t ierea nasului. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. În 726 public un nou cod de legi. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. Thema Anatolikon a fost divizat .r sunet. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. în 732. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. 41 . o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . mâinilor. Avortul a fost scos în afara legii. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. fiind redactat în limba greac . interese promovate de împ ra ii isaurieni. digestelor. orbirea). iar sodomia era pedepsit cu moartea. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. o nou codificare a dreptului bizantin. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. Ecloga a avut ulterior o proast faim . Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . cu centrul la Efes. punea la îndemâna judec torilor un codice practic.raportate la secolul VIII . codicelor i novelelor lui Iustinian.

dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. În prim vara anului 743. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. refugiat în Amorium. în schimb patriarhului Anastasios. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742).4. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. Constantin. a pornit spre Opsikion.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . ginerele lui Leon III. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic .1. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. îns i-a redat stabilitatea. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. Artabasdos. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan .5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. se sim ea i el îndrept it la tron. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. a ocupat capitala. n d jduind s . Nikephor. fiind de la Constans II. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). Constantin V i-a îng duit s .i p streze func ia. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . fie pe Artabasdos. Artabasdos. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. strategul themei Thrakesion. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. de unde a adunat o tiri. A guvernat ini ial pu in. Ajuns în Bithynia. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. care de fapt fusese asasinat. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). singurul împ rat care a murit în patul s u. 42 . astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului.

dar i de o grav criz intern . înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. 43 . care durase mai mult de doi ani. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. a hot rât nimicirea icoanelor. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. În r s rit. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. unde ocup Germaniceea. Conciliul de la Constantinopol din 754. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. folosind regimentele create de el (tagmata). a pornit ofensiva.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. R zboiul civil. imperiul putând începe ofensiva. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. dup ce a divizat thema Opsikion. în imediata vecin tate a bulgarilor. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. Prin cele ase tagmata. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. În 746 Constantin. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. inut în palatul imperial din Hiereia. profitând de r zmeri ele din califatul arab. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul.

basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. Prin crearea de tagmata. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. fapt v dit în 774. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). în încercarea de a recupera Ravenna. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. 4. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . prin pruden a 44 . Totu i.1. a ob inut succese în Thracia. prin iconoclasmul s u impus for at. Constantin a trimis ambasadori. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. În vara anului 775. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. Cu toate acestea. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. chiar prin teroare. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. la lombarzi. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). dar a l sat o crunt controvers teologic . Doar Vene ia i câteva insule. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. ani în ir. reprezentantul aristocra iei protobulgare.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. în thema Opsikion. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . a l sat o armat mai puternic . la franci i papalitate. a dus în final la pierderea Italiei. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. a mân stirilor în Imperiu.

La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . dup alte p reri din cauza tuberculozei. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. reconvocat în 787.i modera ia sa.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. armatei i al constantinopolitanilor. Irina. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). Lipsindu. un politician chibzuit i slugarnic. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . originar din Atena iconodul . în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . având prezen de spirit. Tarasios. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . o împ r teas cu voin de fier. În schimb. Irina. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . 45 . având în acest sens acordul senatului. a ap rut o nou ramur radical cre tin .2. Irina. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. ei fiind exila i la Chersones. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. pe lâng biserica oficial . El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. Conciliul. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. fiul Constantin fiind minor. noul patriarh. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. pe eunuci. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. protoasecretis-al Irinei. în care cuplul imperial nu mai era viabil. reprezentat mai ales de monahi. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. logothet al po tei i consilier i pe preo i. se pare. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. se baza pe func ionarii iconoduli. Dup câteva luni. a fost convocat în Biserica Sf. de Irina. Leon IV moare otr vit. Conciliul. 4.

Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. cât i al iconocla tilor din imperiu. Doi ani mai târziu. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. cump ra i cu promisiuni de putere. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea.i d duse acordul pentru divor . mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Ca urmare a expedi iei din 783. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. ponegrit de istoriografia oficial . Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. purtând titlul de basileus. silit s abdice. Irina nu a consim it s renun e la putere. La câ iva ani. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. în 46 . Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. s tul de presiunile adep ilor mamei sale. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. divor instigat tot de c tre mama sa . De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. fratele lui Leon IV. Nikephoros. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . Irina a fost pe cât de ambi ioas . Ea a f cut concesii financiare bisericii. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. Prin asocierea mamei sale la domnie. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. s rb torind 40 de zile cu mare fast. ruinând finan ele statului. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. aleas pentru el de Irina. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. exilat în Sicilia. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. Solda ii loiali Irinei. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. în timp ce Constantin a devenit coregent. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. pe atât de incapabil în planul politicii interne.i discredita fiul.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. împ ratul moare. Theodota. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin .

Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . Dinspre nord amenin area bulgar .i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . Starea statului bizantin era ubred . Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. Împ ratul Nikephoros.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i.urma p cii încheiate. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. exilând-o pe insula Prinkipos. devenind format coîmp rat cu Irina. ad ugând la acestea înc 8. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. mai apoi în Lesbos. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). ca fost logothetes tou genikou. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . unde a murit un an mai târziu. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . 4.2. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei.

aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . f r a l sa impresia c impune noi taxe. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . pe lâng cele existente . Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). a fost necesar . Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului.cau iunea mutual . Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. f r aceste m suri. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei.Thrakia i Hellas. inclusiv a zonelor maritime. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. Un bun teolog i istoric. Istriei i Dalma iei. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. Ortodoxia sa era suspect . Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii.mân stiri i biserici. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). atâta vreme era probabil de provenien arab . refuzând s mai pl teasc tribut acestora. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. acuzându-l i de patima pederastiei. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. Din 805. C m t ria a devenit monopol de stat. 48 . teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. Adrianopol. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . Makedonia. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. cum le-a numit istoricul Theophanes. Thessalonik i Dyrrachion. reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului.

Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. fiul lui Nikephoros. îng duitor cu to i. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab .instalat de curând pe tronul din Pliska.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. au fost din nou supu i persecu iilor. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. atac i cucere te Serdica. secta se r spândise în Asia Mic . cumnatul lui Staurakios. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. În defileurile Balcanilor. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. a fost proclamat împ rat de c tre armat . încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. în octombrie 811. inclusiv curtea hanului Krum. Mai mult decât catastrofa militar . în 49 . În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. R mâne în c o enigm . Staurakios. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. i el r nit în lupt . Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. În prim vara anului 809 Krum. Din tigva împ ratului. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. Începând cu Mihail I Rangabe. reintegrând-o sistemului defensiv. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). a distrus ora ul Pliska. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . Iconocla ii. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica.

La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). retr gându-se pe insula Prote. dar i materiale necesare focului grecesc. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint.3 Reac ia iconoclast .2.emiratul de Melitene. i fratele acestuia. au fost scopi i. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). Dup ce a recucerit Mesembria. în apropiere de Adrianopol. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. Disensiuni Theophilos Leon V. Leon Armeanul. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). continuând linia politic început de modelele sale. Theophylact. Mihail II. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . Fiul s u cel mare. care în 811 fusese declarat coîmp rat. Leon III i Constantin al V-lea. unde moare în 845. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). A învins punctul de vedere al lui Theodor. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . dar nu a fost un bigot. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. Mihail. În aceste momente nu numai împ ratul. Leon. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . iar aceasta înf ptuit . Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . a p truns în Constantinopol f r rezisten . Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. strategul Leon. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin.i impun voin a în Occident. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. 4. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). Cum Imperiul refuz . în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. originar din Anatolikon. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie.

A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. regele hunilor. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. Leon a înt rit în grab fortifica iile. De Cr ciun. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. este declarat coîmp rat. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. Omurtag. a intrat în Adrianopol. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. dar a aflat curând c armata sa nu. Înv atul Ioan 51 . iar Toma. a devenit general al federa ilor. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii.i numele în Constantin. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . unde criza intern izbucnise. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. Leon a sporit influen a adep ilor s i. i deopotriv impunerea iconoclasmului. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. Sembat. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. acesta schimbându. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. fiul mai mare al lui Leon. reu ind s scape.a vener rii icoanelor. Cu fiul i succesorul acestuia. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani.

împ ratul i-a pierdut orice popularitate. general al federa ilor din Asia Mic . g sind sprijin puternic la clerul bizantin. Prin persecu iile aduse iconodulilor. Thoma Slavul. în Sfânta Sofia. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. dar i prin duritatea instaurat la curte. a fost 52 . Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. la rug min ile împ r tesei Theodosia. pe o pozi ie iconodul . cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. inclusiv la abatele Theodor Studitul. iar bogata m n stire Stoudios. cea mai important din Constantinopol. împreun cu fiul s u. în fa a altarului din Sf. La vestea acestor inten ii.Grammatikos. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . Sophia. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. a fost trecut în proprietatea imperial . Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. dar altminteri grosolan i incult. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). i punându-se. conduc torul mi c rii iconoclaste. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). din ra iuni politice. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. zis Slavul. i fost tovar de arme al împ ratului. un bun militar. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. inteligent. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. un curtean devotat împ ratului. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. Astfel. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. respingând-le astfel pe cele din 787. amânare care i-a fost fatal împ ratului. patriarhul Nikephoros s-a opus. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. silit s capituleze.

În iulie 838. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. Cu toate acestea. distrugând Sozopetra. urma ul lui Mamun. Theophilos a reu it. pentru a se r zbuna. patria lui Theophilos. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. precum i un bun cunosc tor al teologiei. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. a ocupat Ankyra i Amorion. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. Califul. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor.schingiuit i executat. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. Theophilos (829-842). Theophilos a fost auster i drept. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. În 838. înaintând spre Mesopotamia. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. Theodora. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. Cu toate acestea. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. cea mai important fort rea din Anatolikon. în 841. cu ajutorul maurilor spanioli. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. 53 . de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. coîmp rat din 822. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. în r s rit i în Sicilia. fiind educat de Ioan Grammatikos. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. exploatând disensiunile din tab ra arab . Împ ratul a fost poet i imnolog. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. a poruncit incendierea cor biei. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa.

Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . De i cei mai mul i erau din r s rit. dar mai ales logothetul dromului Theokistos.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. magistrul Sergios Niketiates. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. Nu dinastia amorian . Bardas i Petronas. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. Photios. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Mihail al III-lea. apoi i politic . mai întâi de ascensiune cultural . Bardas. Theophilos las în urma sa un fiu minor.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. 4. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. se pare un unchi al Theodorei. a deschis noua epoc . Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . Dup defensiva în Europa i Asia Mic . Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol.3. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. favoritul ei. Începuse o nou perioad . în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri.

Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. mul i fiind extermina i. 55 . Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. dup dou veacuri de defensiv . pân ce studi ii au fost excomunica i. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. Sprijini i de patriarhul Methodios. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. În 853. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Disputa s-a înte it mereu. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. Cultul.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. în ciuda unor insuccese de pân atunci. Bardanes. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. devenind singurul sfetnic al Theodorei. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor.

adesea necuviincioase. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. Bardas a ac ionat în for . Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. unde se studiau cele apte arte liberale. una în favoarea lui Photios. din nemul umire. În ciuda unei purt ri compromi toare. Constantinopolul. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. oricum. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. fiind înconjurat. S-a interesat întotdeauna de armat . Conduc torul real al statului. când tân rul Mihail al III-lea. În imperiu s-au format dou partide. a fost îns i vehement criticat de preo i. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. el a fost totu i un dinast talentat. se ocupa de chestiunile militare. acesta primind din 862 titlul de cesar. considerat un al doilea Nero. cealalt în favoarea lui Ignatios. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. strategul themei Opsikion. predate în limba greac . dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. un veritabil ascet. Theodora a fost for at s renun e la regen . Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. 56 . dup cum un alt unchi al basileului. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. fiind înc lcate normele de însc unare (858). A urmat o perioad agitat . f r a fi devenit un mare împ rat. Patriarhul Ignatios. apelând mereu. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. la Roma. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. al politicii de la curte era Bardas. Petronas. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan .Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. victim a diverselor influen e de la curte. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . fiind perceput ca un desfrânat. ajuns la majorat.

i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. fratele lui Bardas. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. dorind s evite influen a clerului franc. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. în persoana lui Nicolae I. Motivul corespundea realit ii. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. Chiril i Metodiu. Dup secole de r zboaie defensive. au fost misionarii trimi i în Moravia. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. Trecând la ofensiv în Asia Mic . derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. ea devenind de acum. începând cu 863. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. El a luat partea lui Ignatios. cunoscut cu numele de glagolitic. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. în Asia Mic . Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. în cre tinarea atacatorilor. Ini ial. Respingând un atac al lui Omar. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Petru se afla un pap capabil. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. Solu ia a v zut-o Bizan ul. urmând s traduc Biblia în limba slav . De la numele 57 . din Salonic. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. dup retragerea ru ilor. ca i de o apropiere franco-bulgar . în fapt. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. ofensiva bizantin a fost mai prudent . Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. Pe scaunul Sf. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . de fapt în dialectul macedo-slav. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. bicefal . strategul Petronas. El a trimis deciziile sale sinodale papei. refuzând s -l recunoasc pe Photios. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. în 863.

În schimb. în Marea Neagr . cu Vasile Macedoneanul. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. Împ ratul a scris papei. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. Procedând invers decât moravienii. Spre bucuria lui papei Nicolae I. numele împ ratului. primind func ia de parakimomen. Cu aceasta. principele bulgar acceptând numele de Mihail. cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. dar i în fa a presiunii militare . îns . ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. misiunea a fost finalizat de franci.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. bizantinii fiind prea departe. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. declarându-l asociat la 58 . În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). asasinându-l cu acordul imperial. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. vrând s ob in o biseric independent . de c tre români i ru i. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. a întors spatele Bizan ului. În Moravia. fie de la franci. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. bulgarii au cerut misionari de la franci. veni i din Moravia Mare. spre nenorocirea sa. care era de condi ie modest . iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. atacând mai ales dogma occidental filioque. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. Mihail al III-lea se aliase. fie din Roma.a flotei. de unde avea s fie preluat i de sârbi. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. În urma activit ii lui Clement i Naum. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. Vasile. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. viitorul împ rat. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . La botezul s u a participat basileul bizantin.

4. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. care va prelua tronul imperial. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. La încheierea conciliului din 869/870. împ ratul din Apus. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici.domnie. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. În anul urm tor. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. când a fost excomunicat Photios. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). 59 . Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. Ludovic II. Motivul a fost în primul rând unul politic. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia.i statutul de mare putere european . Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. prin delega ii ei. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. Adrian II. fosta amant a lui Mihail al III-lea. fa de patriarhia de la Constantinopol.3. Imperiul redobândindu.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. Photios. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). în prezen a lega ilor papali.

Tephrike. ori poate al lui Mihail al III-lea. În plan juridic. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. pe tronul imperial va urca fiul s u. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. La moartea lui Vasile I. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. în timpul lui Mihail II (820-829). Leon VI a fost aplecat spre înv tur . epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. Ca bun orator i scriitor. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. va deveni din 893 patriarh. fiind asediat i distrus .Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. În 872. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. Leon. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. sîrbii. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. inspirat din Eclog i Prokeiron. un despot arbitrar. Fratele mai tân r. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. de i Moravia a r mas supus Romei. Alexandru. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. pe cel de-al treilea fiu. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. poart supranumele de cel 60 . dup moartea prematur a lui Constantin. iar în 879. capitala statului. Pentru a p stra tronul în familia sa. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). Alexandru. Stephanos. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. un iubitor al luxului. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. dar blând.

Func ii deosebite aveau eunucii. cea de basileopator. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. incluzând i pasaje din Prokeiron. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. Un al doilea patriarh. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. Titlurile cele mai importante în imperiu. La preluarea tronului. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. dup basileu. va fi i el înl turat prin ordin imperial. Important era func ia de eparh. nobilissimos i kuropalat. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. Opera sa const în oracole poetice. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. judec tor suprem în stat. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . Senatul are doar o aparent importan . Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. Împ ratul devine singura putere legislativ . fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. Zoe. Nicolae Misticul. erau cele de cezar. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . Prin novelele sale.i atribu iile avute în secolele anterioare. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. acesta reglementând via a capitalei. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. conduc tor al administra iei imperiale. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. aliatul lui Vasile.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. imnuri i un tratat de tactic militar . guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . c ruia i-a fost discipol. pierzându. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Tezaurul era administrat de un chartularios. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar.

Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. arul a 62 . Dup o perioad de pace. Neavând suficiente trupe în Europa. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat.de func ii. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . amenin ând Constantinopolul. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. bun oar în cea de strateg. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. a invadat Tracia i Macedonia. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . arul. f r o aprobare imperial expres . iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. au provocat arului bulgar mari pierderi. Concomitent. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. Înainte vreme. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. s primeasc dona ii. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. În plus. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. iar pentru a evita concuren a. ad ugându-se noi func ii. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. trecând Dun rea. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie.

deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. În vest. Deasemeni. botezat doar cu trei zile înainte. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Simeon i-a respins pe unguri. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. La Adana. Oleg. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). În 902 ei au cucerit Taormina. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. Armenia era expus raidurilor arabe. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. Leon s-a 63 . Ini ial. În r s rit. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. care ajungeau pân în Cilicia. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. Constantin Porphyrogenetul. dup moartea cele de-a treia so ii. reluând r zboiul cu Bizan ul. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. dar i ru ilor. Astfel. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). reglement ri oficializate prin tratatul din 911. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. fiind ridicat la rangul de august . ungurii. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu.

ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. continuitatea dinastiei macedonene. cu mare efort. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. Implicit. A închis-o pe Zoe la mân stire i. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. 4. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei .adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. fiind asigurat . Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. care î i consolidase puterea.3. a început r zboiul cu bulgarii. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. dar Alexandru. principalul regent. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . i-a adus în preajm oamenii s i. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. ci chiar coroana imperial . Nicolae Misticul. murind în iunie 913. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. îndep rtând sfetnicii lui Leon. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. La moartea sa.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. În condi iile frac ion rii puterii politice.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. Astfel. în frunte cu marele cneaz Igor. 3 au pierit de foame. 34 au murit în patul lor. tefan i Constantin (944). Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. Dup înfrângerea ru ilor. a eunucilor sau armatei. atac respins cu ajutorul focului grecesc. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. În 944 un nou atac rusesc. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale.sudul Armeniei i va asedia Edessa. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes.i întreaga for . 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. sugruma i. înjunghia i. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. 18 au fost mutila i prin castrare. astfel c 68 . Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . fie ca împ ra i. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. Este perioada când Bizan ul. 12 au murit în m n stire sau exil. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . scoaterea ochilor. 12 for a i s abdice. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. În Bizan . în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. ori coîmp ra i. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. se decima ea îns i. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. spânzura i. 20 au fost otr vi i. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. amenin imperiul la Dun re. de strad sau militare i 65 de detron ri. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. permi ând ulterior. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. demonstrându. t ierea nasului sau a mâinilor. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege.

Leon I fusese m celar. uzurpatorul lui Leon V. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. tras în eap . Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. nepotul s u. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. Mihail II. doar nepo i. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. aceast maladiei a purpurei . mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . oricine putea fi îndrept it la guvernare. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . iar Romoanos Lecapenos. ambele încheindu-se cu câte un regicid. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. Leon V n scut în Armenia. ars de viu. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim .fiul lui Mihail Rangabe. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. tocmai pentru a descuraja asasinii. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. cea frigian trei.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . ci întreaga familie. Dinastia isaurian a dat patru domnii. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. gineri sau copii adopta i. Iustinian. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. în 813. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. oricare centurion. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. Mai rar era tuns i c lug rit. Cel culpabil era supus torturii pentru a. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . El nu asociaz doar pe unul din fiii s i.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. dup cum s-a putut deja observa. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime.i dezv lui complicii. Romanos folosise acela i procedeu. din care patru împ ra i au murit violent.

exila i i apoi uci i. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. aurul. Chiar marea cneaghin a Kievului. botezat cu pu in vreme mai înainte. armele sau în el ciunea. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . chiar dac nu a condus personal campaniile militare. luând numele so iei împ ratului. Constantin. 70 . Despre administrarea imperiului). iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. orice mijloc era binevenit. împ ratul legitim. ci excelen ii s i generali. a preluat astfel personal i efectiv puterea. administrator. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. continuau în sudul Italiei. ci un abil administrator al statului. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. Constantin a fost un împ rat-c rturar. Elena. general. duse f r angajament deosebit. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . În plan extern.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. i restul lumii. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. Olga. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . Despre theme. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. ambii viitori împ ra i. reu ind s recucereasc Adana. sculptur . cu suveranii Orientului i Occidentului. astronomie. Despre ceremonii. cu audien e pentru solii str ini. guvernator al provinciilor. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. pictur i muzic . La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. arhitectur . Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. evident cel bizantin. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. Luptele. trupele bizantine. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. Era iscusit în matematici.

Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. curmale i smochine). iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. apoi în 947 când tefan. Dup înl turarea Lekapenilor. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. care murise . Bardas Phokas. un politician talentat i experimentat. fiica unui cârciumar din Constantinopol. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. Cu toate acestea. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. Constantin a continuat politica acestuia. nora împ ratului. în locul lui Theophilaktos. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. mare drongar i parakimomenos 71 . care are un apetit nes ios pentru intrigi. c l-ar fi otr vit.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. împ r teas sub numele de Theophano. de i ar fi avut suficiente motive.c zând de pe cal. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. el preferând s . A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. a urcat ierarhia de la curte. o acuz pe Theophano. a preluat comanda suprem a armatei. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. 4. La conducerea bisericii. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. devenind logothet al tezaurului. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. c reia îi era pe deplin supus. Bringas. urzind intrigi împotriva împ ratului. Istoriografia bizantin . Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. sistemul themelor intrase de acum în declin. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos.3. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). femei destr b late.

A fost practic o lovitur de stat. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. func ie rezervat eunucilor. fiind mai degrab un ascet. i aici. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. în timpul s u aceasta 72 . Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . Aleppo. continu seria marilor victorii. strategul-autocrator al Asiei. În vara anului 960. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. probabil otr vit din ordinul so iei sale. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. conduse de generali de excep ie. împotrivindu-se liberei ini iative. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. Politica fiscal dur a provocat. a teritoriilor cucerite în r s rit. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. de origine armean . bizantinii au cucerit ora dup ora . ca r splat pentru meritele sale. Cu aceasta. Pe plan extern. un politician abil i cu o râvn f r egal. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. i ea. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . O excep ie a fost împ ratul Vasile I. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. armatele bizantine. nemul umiri în imperiu.

În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii.i pozi ia economic . În schimb. apelând la argumente teologice i morale. o alt parte. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului.înt rindu. Cu sarcasm. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. Anexat a fost deopotriv Cilicia. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. În acest mod. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. 73 . Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. cum încercase i Romanos Lekapenos. lucru d un tor statului. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. în loc de patru. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). De acum. cei boga i pe cei boga i. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. Principiile. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. care la scurt timp au avut un succes impresionant. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. continuat de cei doi urma i ai s i. încercând chiar s le m reasc . înaintând pân sub zidurile Antiohiei. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. cu Aleppo.

Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. Bulgaria. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. În 968. s-a instalat la Preslav. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. Cei doi urmau s se c s toreasc . Theophano. condus de episcopul Liutprand din Cremona. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. Din cauza politicii fiscale. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. capitala aratului. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. Dup trei ani de foamete. de 74 . Înainte de încoronarea sa. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. atr gându. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Boris al II-lea. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). o solie. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. f cuse destule concesii bulgarilor. au primit drept plat biciuirea.i prin m surile sale i du m nia clerului.Între timp. a luat drumul Constantinopolului. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. a fost o victim u oar pentru ru i. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. neglijat de împ rat. În vara lui 968. sl bit de lupte interne. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii.

a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. fiul nelegitim al lui Romanos I. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. Luând de so ie pe Theodora. Ioan I Tzimiskes. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav.i legitimeze calitatea de împ rat. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. În iulie 971. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. dorea s . Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. Theophano. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. Sviatoslav capituleaz . m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. a fost exilat pe insula Prote. De i asasin i uzurpator. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. bizantinii intrând în Mesopotamia. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. În toate ora ele cucerite (Nazareth. asaltând în anul 971 Antiohia. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. reu ind s ocupe Siria i Palestina. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . mama lui Vasile al II-lea. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . Bizan ul abia supusese emiratul Alep. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. a înconjurat cetatea. 75 . în aprilie 971. apropiindu-se de Ierusalim. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. Theophano. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. Accra.i extind st pânirea înspre Asia Mic . asediul bizantin fiind sprijinit i de flot .Cr ciun în 969. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. Astfel. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. luând cu asalt capitala bulgar . Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam .

Phokas îns . urma ul legitim al dinastiei macedonene. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . Vasile. a putut doar cu greu s se impun . nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. avea 18 ani. dup ase ani de succese militare. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii.3. hot rât i realist. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. 4. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. de o energie debordant . care a fost exilat. iar averea sa confiscat . fratele s u în vârst de 16 ani. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. înalt func ionar de la curte. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). în vreme ce Constantin. Abia în 985. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului.dar chiar i antipatia împ ratului. nu a ar tat nici atunci. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). i a asigurat o perioad de prosperitate economic . înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. Vasile. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . fiul lui Romanos al II-lea. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . parakimomen.

ace tia fiind sili i s le restituie. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. Împ ratul. În aceast situa ie critic . Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. sora împ ratului. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . în schimbul trimiterii drujinei sale. Restabile te allelengyon. iberi i de la bulgari. îndeosebi a mân stirilor. Vladimir Sviatoslavici. chefuia în v zul tuturor. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. dac d m crezare cronicarilor bizantini. Skleros. apoi Phokas. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. în special puternicei familii Phokas. care. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. timp de mai multe veacuri. În timpul domniei sale. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). Cre tinarea Rusiei. petrecut ceva mai târziu. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. . A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. ori de la r zvr ti i. . Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. bazileul a strâns fabuloase bog ii.intern . Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. din clipa în care Skleros. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. amenin ându-l din dou p r i deodat . De acum înainte. alt dat . comori adunate de la arabi.

care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. i nu se avânta în spuse f r sfâr it.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. Împ ratul Otto III. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. p trunzând pân în Moreea. când i când. nu oamenii cu carte. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. îi pl cea s trunchieze vorba. iar Chersonesul restituit. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. Nu punea pre pe ceremonial. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. fiul prin esei Theophano. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. o nou forma iune statul bulgar apusean . Vasile II a jurat s se r zbune. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. Vasile. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. purtând haine obi nuite atât la curte. Nu vorbea repede. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . nici cu vorbe alese. r mânând holtei pân la moartea sa. nici pe podoabe ori ve minte. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . cât i în public. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul.ad posti. luându-l prizonier pe arul Romanos. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. Vasile II a dispus retragerea. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). În pofida inteligen ei sale. f r s stea pe gânduri. ci dimpotriv . În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. pe care l-a redus la minimum. cel mai important ora din regiune.

Sirmium pe Dun rea mijlocie.i cap t zilelor prin otr vire. de altfel nu s-a c s torit niciodat . De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. Dalma ia la Adriatic . Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon).000 de lupt tori. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. oricum dorea s se retrag la mân stire. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. cea mai mare dintre nepoatele sale. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Vene ienii. Zoe îns . cea mijlocie. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. cel mai bogat cleric al apusului. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). Teritoriile statului bulgar.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. Eudokia. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . Armata bizantin num ra peste 40. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. În lupte sângeroase. taxele au fost 79 . care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Sirmium (1018). punându. la rândul lor. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. murind dup dou zile. începând cu acest an. Abia acum. cei peste 14. cu centru la Silistra. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. ciupit de v rsat. cu centrul la Ohrida. cea mai tân r . în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea.Porphyrogetent . Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. teritoriul dintre Dun re i Balcani. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. Arnulf. Theodora. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar.

slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. Sârbii. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. În doar în 46 de ani. f r s vrea. drumul dec derii Imperiului.men inute la cuantumuri rezonabile. 4. Murind f r urma i. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani.4. neglijând armata. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. ace tia p strându. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . Vasile II a preg tit.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. dar i latinofone. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . Acum. urma ii s i. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind .i într-o anumit m sur autonomia. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. în vremea lui Vasile II.au fost întrerupte. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. conduc torii locali au fost men inu i. împ ratul murind în decembrie 1025.

Acum la 65 de ani era bolnav de gut . disciplina i. fratele lui Vasile al II-lea. Din nenorocire 81 . amator de cai. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. dinastia macedonean se stingea. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. vân toare i circ.i asume responsabilitatea guvern rii. de teama uzurp rii. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. înzestra i cu cai buni. care a reac ionat cu o lovitur de stat. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. Eustathios. lipsit de orice moralitate. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. datorit politicii sale fiscale. se temea s . În 1056. ei tr dând adesea. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. sora Zoei. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . Imperiul. împotriva c ruia. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. Cei mai valoro i generali. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). aristocra ia anatolian . Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. au marcat aceast perioad nefast . Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. Spondylos i Simeon.stabilit de el. întemeietorul unei noi dinastii (1081). care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. chipe . nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. la moartea împ r tesei Theodora. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. de stratio i bine înarma i. chemând adesea în ajutor pe barbari. în vreme ce împ ratul. Schimb rile frecvente la tron. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. au fost destitui i. În aceast situa ie militar dezastruoas .

magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . deoarece impozitele. Revocarea allelengyon-ului.pentru ei. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta.i g seasc sc parea în Antiohia. pe via . El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . care de mult vreme îi era amant. m sur ce mic oreaz veniturile statului. devenind al doilea so al s u. plictisit de so ul s u care o neglija. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . având în grij azilurile imperiului). s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. marile latifundii s-au ref cut rapid. La cei 56 de ani ai ei. sub amenin area cu orbirea. Zoe. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . aproape 60 de ani. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. uneori chiar i ereditar.i sfâr itul aproape. Cu toate acestea. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). 82 . Zoe. fiind obligat de împ rat. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . murind la scurt timp. sim indu. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. înfrânt în cele din urm de împ rat. La o vârst destul de înaintat . În 1030. percepute odinioar de la rani. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig.

i au fost orbi i. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. Seme indu-se peste m sur . nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. Zoe domnea acum în asociere Theodora. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . Zoe. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043).i p streze influen a la curte. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . în pofida dezam girilor prin care trecuse. nobil. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. sora mai tân r a Zoei. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. rechemat din exil. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. o recheam pe Zoe. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. tot eunuc. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). Nu o suporta nici pe împ r teas . ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. devine cel de-al treilea so al Zoei. care a reu it astfel s . 83 . astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. anume cu Constantin bogat. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. F r sim politic.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). Mihail V a fost depus de c tre senat. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. nici pe mul i din familie. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. Se în ela îns . La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . ajuns la apogeu. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. Fastul de la curte. Constantin. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . unde încercaser s se ad posteasc .

Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. fost logothet al vistieriei strotiotice. eful aparatului de stat. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. a adar succesiunea la tron. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. În ciuda interven iilor împ ratului. de i patetic . tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . 84 . în sinodul inut la Sfânta Sofia. aducând în prim plan motive legate de rit. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). în istoria statului bizantin r mânând o figur important . În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). adoptat de împ r teas cu pu in înainte. care . singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. autorul Chronografiei. se ajunge la o excomunicare reciproc . total opus prin caracter surorii sale. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. nici m car cu patriarhul Kerullarios. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). cu toate acestea prin intermediul ei. Sf tuit de patriarh. La 8 iunie 1057 armata. Cardinalul Humbert. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului.domnind autocratic .Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. de unde i se trage supranumele. Zoe moare în 1050. ea d inuind înc . eful delega iei papale. la 1054. îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). generalii înl turându-l de la putere. Astfel. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit.

care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. contemporan cu evenimentele. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. Psellos. Oricum. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . Patriarhul a murit. atr gând. tic losule. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). eu am s te dobor ).i poat împlini propriile pofte. dar i a Bisericii nu a întârziat. A fost a adar un împ rat harnic. A a stând lucrurile. 44). Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. plin de furie. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. înainte de a se pronun a sentin a. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. care nu.i d deau obolul la adunarea d rilor. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori.i sec tuiasc visteriile ca s . s se poat desf ta. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. i schisma celor dou Biserici. pe una sortind-o pl cerilor. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . puterea popoarelor vecine crescuse. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . în spe ale parecilor.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . gr bit s . alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. ap rând interesele ranilor. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere.

i sfâr itul aproape. cât i în r s rit. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic .000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. În tot acest timp. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. nu înainte de a. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei.i prin 86 .regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). agreat i de cronograful Mihail Psellos.2 Înfrângerea de la Mantzikert. împ r teasa Eudokia .pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. împin i la rândul lor de c tre uzi. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . dându. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. sim indu. Pecenegii i uzii. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. 4. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. inu i în frâu de Isaac. care i-a folosit influen a în acest sens. au n v lit în num r de 600. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului.4. Constantin Noul bazileu. Constantin al X-lea (1059-1067).i desemna succesorul. fratele fostului împ rat. încât. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. atr gându. Cu s n tatea ubrezit .

a fugit din calea selgiucizilor. Ortranto i Brindisi. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. trimis înspre Ahlat.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . ci doar predarea ora elor Manzikert. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). fiind decis s distrug califatul fatimid. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. Antiohia. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . Dup câteva s pt mâni. a ref cut în parte domeniul imperial. O parte a armatei bizantine. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. precum i pecenegi i uzi în nord. trebuind s asigure arergarda. ajungând pân la Edessa. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. care. normanzi în vest. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. a p r sit câmpul de lupt . Edessa i Hieropolis. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . În plus dorea mâna unei 87 .

Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. este înfrânt în mai multe lupte. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit.000 de nomisme. 88 . menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. Romanos va încerca s . au preluat conducerea statului. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . Ulterior. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. condus de Constantin Dukas. Mai grav. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. Mihail Psellos i Ioan Dukas. iar extern un lan de dezastre. astfel c din acest moment. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). Acesta va încerca. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. inclusiv Mihail Psellos. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. Asia Mic era i ea pierdut . devenit logothet. care avea o mare influen . Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. Partizanii familiei Dukas. încât la scurt timp împ ratul moare. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. Bari. P r sit de to i. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei.i redobândeasc tronul. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. fiul lui Constantin X i al Eudokiei.

în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. În aceea i vreme. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. din cauza foametei. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. În lipsa unei conduceri locale. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. a ierarhiei func iilor publice. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). Suleiman va transforma Niceea. Prin reforma radical a cursus honorum. Ioan Dukas. Când Russel Balliol.4. trimis cu trupe. o r scoal izbucnit în Constantinopol. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. a schimbat principiul de guvernare. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. Dinastia Comnenilor. i s -l aclame drept împ rat. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum).3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). În trecut acest sistem fusese în 89 . 4. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). în 1078. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u.În condi iile anarhiei instalate. Ca r splat pentru serviciile sale. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin.

care ei în i i î i vedeau 90 .4. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Alexios a m rit impozitele. Rangul de protosebastos. Alexios va restructura armata. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. a revenit unui cumnat al împ ratului. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. rol pe care Alexios i-l asum .primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. disciplinator al Bisericii. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. existent anterior. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . 4. pecenegi i turcopoli.3. aflate de acum sub control imperial. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. De acum cezaropapismul este victorios. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum.1 Invazia normand i peceneg . Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. acum baza o constituie pronoia.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte.

dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. Deja în 1095. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. pentru c nu aveau anse. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. emirul de Smyrna.4. inut în prezen a papei Urban al IIlea. înfrân i de Alexios în 1094. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). Tzachas. f r ca Alexios s poat interveni.amenin ate interesele în Adriatica. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. În schimbul ajutorului primit. spre Tessalonik. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. originar din Amiens. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. Samos i Rhodos (1088-1089). zdrobind flota normand . pe Rin. cucerind Dyrrhachion. Au plecat în cete neorganizate. De i au fost numero i. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi.3. 91 . doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. alia i cu emirul. 4. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Între timp. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. în conciliul de la Piacenza. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. Pecenegii. Pericolul peceneg fusese înl turat. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. Mitylene. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . i în paralel înspre Epir i Macedonia. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . Suleiman ocup Antiohia.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii.

Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. La 1 iulie 1097. în timpul primei cruciade. În iunie.i atinge propriile scopuri. Curând dup c derea Niceei. i abia apoi crucia ilor. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). prin tratative separate. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. pe coastele Siriei. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. El a creat aici un principat independent de Bizan . profitând de luptele acestora cu selgiucizii. ci l-a consolidat. În mai 1097. bizantinii au ocupat. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. i. f r ca Bizan ul s se poat opune. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. departe de Constantinopol. Niceea. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. capitala turcilor anatolieni. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. urm torul obiectiv fiind Antiohia. Bohemund.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. În mare. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. Împreun cu bizantinii. Efes i Sardes. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. Bizan ul nu le-a acordat încredere. au atacat primul obiectiv major. de i în 92 . Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. Laordicea i Tripoli. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin.

La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni.i men ine puterea s . la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. Ana Comnena va scrie Alexiada. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. Unele teritorii siriene. pierdute de crucia i. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit .Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. La început. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat.i formeze propria fac iune fidel . Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. în 1126. care a tiut s ia decizii corecte. Retr gându-se la mân stire. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. fiul lui Alexios. în asocia ie cu familia Dukas. cedate de tat l s u. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. o relatare a vie ii tat lui ei. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. Sultanatul Rum fusese silit s . Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . Ioan.

În Italia.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. Korinth i Theba. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. tefan Nemanja. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. Bizan ul a reu it s . Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. dup lupte acerbe. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. Croa ia i Bosnia. iar în 1155. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. i jupanul Rasciei.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. imperiului. 4. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. Tot atunci. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. ocupând principatele latine Siria i Palestina. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. 4. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. ea s-a încheiat îns brusc. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. Manuel a reu it astfel s . a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. grecii au fost înfrân i în 1156. normanzii au luat în st pânire insula Korfu.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. În Orient.1 Cruciada a II-a.5. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. cu toate insignele imperiale. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. Pân la mijlocul anilor 60. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. a trebuit s se supun în 1172. În lupta împotriva Ungariei. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. dup moartea lui Roger al II-lea. Manuel I (1143-1180). au ocupat Apulia. Manuel fiind primit în Antiohia.

condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . a încercat 95 . încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. Dup 40 de ani de lupte. Vene ia î i înt rea pozi iile. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . în drum spre Ikonion. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. Dup Myriokephalon. Alexios al II-lea (1180-1183). în vârst de 11 ani. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul.din capital . Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. un nepot al lui Manuel. În defileul Myriokephalon. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. la moartea lui Manuel (1180). în calitate de regent . În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. imperiul se afla. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin .acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). Mo tenitorul tronului. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. în defensiv i cu visteria sec tuit . care pe moment a cerut pace. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. dup asasinarea lui Alexios.cum erau numi i în bloc occidentalii . Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. împ rat. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. înl turând pu inele familii aflate în func ii. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. R scoala ce a cuprins capitala. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. armata bizantin este surprins i complet distrus . fiul lui Manuel.

sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. când normanzii se apropiau de Constantinopol. 1203-1204). în urma unei revolte a popula iei capitalei. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. cucerind Belgrad. În acest fel. chiar prin teroare. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. Isaac Comnenul. al doilea mare ora al imperiului. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. Ni . la rândul s u. ordinea în stat. 4. i cu Vene ia. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. nepot al lui Manuel I. Andronic I a fost ucis cu violen . c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale.5. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. a ocupat. supus unui jaf înfior tor. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . prin c s toria sa cu Margareta (Maria). Vene ia. acordând favoruri i demnit i. fiu altei importante familii constantinopolitane. 96 . în aceste momente dramatice. Dup umilirea sa în public. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. fiica regelui Béla al III-lea. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. de fapt lin at de poporul r zvr tit. i Sofia. insula Cipru (1184). Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192).d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. s restaureze. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi .

crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. fiul împ ratului detronat Isaac. Acordul de 97 . În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. Dogele Vene iei. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. sufer mai multe înfrângeri. Isaac II se va retrage la m n stire. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. Bizan ul. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. Alexios Angelos. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. Sârbii i-au extins st pânirea. Deja în anul 1186. în 1195. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni.doar temporar.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. dup înfrângerea de la Morava (1190). care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . allemanikon. Enrico Dandolo. Petru i Asan.

al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. În iulie 1203.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . 5 5. capitala Imperiului. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. ginerele lui Alexios al III-lea. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. fugind la Adrianopol. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. În aceste împrejur ri. iar tat l s u. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. Dup un asediu de patru zile. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. Constantinopolul. dup un scurt asediu al crucia ilor. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. din nou arestat. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. între inerea flotei pe timp de un an. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. în ajunul asedierii Constantinopolului. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. a murit la pu in vreme. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates.

urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. care a influen at codific rile din Occident. o alta cavalerilor crucia i. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini.Teritoriul Bizan ului. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. pe Tommaso Morosini.Partitio Romaniae . a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. Împ ratul Balduin de Flandra. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. Bonifaciu de Montferrat. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). toate aceste enclave ac ionând distructiv. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . care sperase c va fi ales împ rat. dogele Dandolo. Treptat Imperiul latin se 99 . vasali ai împ ratului latin. în posesia lor aflându-se o serie de insule. Deja în martie 1204. Nu în ultimul rând. ca i dreptul bizantin mai evoluat. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Urm torul împ rat latin. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. a întemeiat Regatul Thessalonicului.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. la regimul politic al Imperiului. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. Imperiul de Niceea . Romania cum era numit în Apus. Artizanul împ r irii Romaniei.cu privire la alegerea unui împ rat latin.

un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. niciodat cucerit pe deplin. ca i întreaga organizare feudal . devine un conglomerat. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Dup moartea lui Caloian (1207). La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul.1 Imperiul în exil (1204-1261). precum i ai clerului.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. Întemeietorul imperiului de la Niceea. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. Având spatele acoperit. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. în vreme ce statele de tradi ie bizantin .reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Organizarea în theme a fost p strat . al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. Romania. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. 5. Balduin însu i fiind luat prizonier. Epir se consolideaz . Trapezunt. dezvoltate la periferie Niceea. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana.1. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois.

pân la Adramyttion. Theodor înainteaz înspre r s rit. favorabil acestei republici. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . dup o serie de lupte interne. devenind un emirat grecesc . Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. i arul bulgar. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. prin selgiucizi. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. i în apusul Greciei. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. În afar de Theodor Angelos. dominat de Angeli. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. Lesbos i Kos. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic .în Asia Mic . Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. chiar i sârbii fiindu-le supu i. inclusiv insulele Chios. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . însu i împ ratul fiind luat prizonier. Despotatul Epirului. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . în 1230. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. Pentru a contrabalansa situa ia. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . poarta de intrare în Balcani. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. Acum. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. prev z tor. În 1274. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. Izz ad-Din. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. cu care i papalitatea se afla în conflict. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. cetatea Philippopolis (Ploviv). Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . 105 . i chiar mai important. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. Imperiul devine. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. Manfred. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. cumnatul despotului Mihail II al Epirului.

devenit acum rege sub numele tefan Uro II. Coali ia balcanic . dar la moartea sa vistieria statului 106 . i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. cumnatul lui Manfred. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. Carol de Anjou. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. prin mari eforturi. Carol de Anjou. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). de aceea în 1280 el i renun la ea. Totu i. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). dup ce a realizat. fratele regelui francez Ludovic IX. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . De altfel. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. fiul lui Balduin II. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . împ ratul va muri. În plus. Împotriva acestor amenin ri. Philippe de Courtenay. format din sârbii lui tefan Milutin. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. În decembrie 1282. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. împ ratul titular al Imperiului latin. rena terea Imperiului bizantin. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. prin suportul financiar. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou.

afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. demnitatea de cezar. Andonic II.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi.era sec tuit . Tat l celor doi. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. fiind apoi asasinat din ordin imperial. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. 5. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). armata angajând mercenari. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. Sardes i Brussa. Andronic. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. retras la Adrianopol. Andronic II. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. greci epiro i i franci din Peloponez. cium Fiul lui Mihail VIII. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. bulgari. la fel ca i succesorul s u Andronic III. R zboi civil. conduc torul companiei catalane. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. temându-se de tulbur ri. Cu toate c mercenarii catalani. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. Din aceste motive. Niceea. Fiul s u. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi.2. ranii preferând s devin o teni pl ti i. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . împ ratul ofer lui Roger de Fluor. Vrând s scape de ei. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia.

Uzurparea lui Ioan al VI-lea. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. în lupta de la Velbujd. Urma ul s u. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. a devenit eminen a cenu ie. Ioan Cantacuzino. Bulgaria fiind pr bu it . armata bulgar . a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul.2. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. puternica cetate din Tracia. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. cel mai mare general al Imperiului. ca la Philokrene (1331). 5. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47).2 R zboaiele civile. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. a preluat conducerea în Thessalonik. încoronându-se în 1346 ca 108 . Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. Ioan Cantacuzino. La 28 iulie 1330. care constituia centrul domeniilor sale. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. cu care arul se înrudea. Ioan V (1341-1347). De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. luat de la genovezi. marele domestic. râvnind tronul. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. Thessalia i insula Chios. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. regen ii au instigat popula ia la revolt .

Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. Morea într-un stat bizantin independent. continu s joace un rol politic important.iar celui de-al doilea fiu. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Fiii lui Ioan Cantacuzino. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. fiul lui Orhan. acordându-i insula Lesbos ca dot . drept coregent i i-a acordat Tracia apusean .i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. Ioan al VI-lea a vrut s . În 1354 a impus încoronarea fiului s u.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. i flota bizantin care se reconstruia acum. Matei Cantacuzino. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . Manuel. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez.i scrie opera. cu ajutorul Genovei. În cele din urm . În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . împ ratul r mas acum unic. Peloponesul bizantin. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). la fel ca i marele s u proiect. Dup alungarea otomanilor. 5. Dup ce a abdicat.împ rat al sârbilor i grecilor . tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. s-a destr mat în mai multe principate. otomanii controlau traficul prin Dardanele.

Ludovic de Anjou. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. Contele Verde. reu ind s ocupe 110 . Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. Amadeo VI. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. în care puterea imperial era practic inexistent . de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. Amadeo VI. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. f r s ob in decât vagi promisiuni. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. aceasta fiind împ r it între ei. succesorul lui Suleiman. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. chiar insule întregi. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. Turcii.civil. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). În aceast situa ie disperat . imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. numero i demnitari i-au separat latifundiile. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. unchiul dinspre mam al bazileului. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . regele Ciprului. punând piciorul pe continentul european. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. sârbi i vene ieni. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. papa Urban V a f cut apel la cruciad . Petru de Lusignan i contele de Savoia. Aliat cu vene ienii. la 25 ianuarie 1365. La rândul s u. Tratat ca un schismatic . la care au concurat i republicile italiene. au revenit Vene iei. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. când de bizantini. Sultanul Murad I. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. când de vene ieni sau genovezi.

Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. împreun cu o tile contelui de Savoia. acum cu numele de c lug r Ioasaf. Bizantinii îns . i Ioasaf au strâns suma datorat .i achite datoriile anterioare. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . Andronic. Murad a luat m suri energice. exercita o enorm influen nu au acceptat s . al fiului cel mare al lui Ioan V. Andronic. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. i-a oferit acestuia. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. f r ca statele apusene s o poat opri. cu ajutorul flotei. Dup refuzul lui Andronic. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. genovezilor i a otomanilor. fiul s u mijlociu. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . a vene ienilor.i tr deze credin a. la insisten ele tat lui s u. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. ob ine bijuteriile coroanei. Murad I. În plus a izbutit. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. Înainte de a porni spre Constantinopol. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . La Constantinopol sosise i legatul papal. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . împ ratul. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. chemat i el în ajutor de Andronic. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. Murad. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. nesesizând din vreme pericolul otoman. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. În 1273. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. a sc pat cu un ochi. fiii celor doi. ajungând la Neapole. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u.

condus de cneazul tefan Lazarevici. Înaintând înspre apus. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. a trecut sub vasalitate otoman . Andronic.000 de oameni. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. de ziua Sf. dup un scurt asediu. 10. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. Murad a amenin at Thessalonicul. În prim vara anului 1396.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei.000 de duca i i un corp de oaste de 12. Andronic. o tile sârbe ti. O tile cre tine. Dup trei ani de asediu. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . Vit. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. Abia în 1385. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). moare la scurt vreme. Sultanul. administrate de turci. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. de unde a fost alungat Sracimir. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. în ironia sa macabr .Gallipoli. conduse de cneazul Laz r. În 15 iunie 1389. Philadelphia. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. fiind înfrânt. iar restul Serbiei.

dup cum a procedat i tefan Lazarevici. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. V zându-se atacat. Având lini te relativ la Dun re. avea îns ajutorul bizantin. se al turase cre tinilor. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. Baiazid atac Vidinul. pierzându. Mehmed. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . În istoria domnilor rii Române ti. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie.i via a în captivitate trei ani mai târziu.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. unde sultanul a fost luat prizonier. Sigismund. un prolog al marelui asediu din 1453. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. în partea european a Imperiului otoman. Soliman. vasalul sultanului. acordând ajutor lui Musa. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. Fiindc Stracimir de la Vidin. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. ocupând Brussa i Ankara. Soliman. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. acesta s-a în eles cu Mehmed II. t indu-i i robindu-i . Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. desfiin ând statul bulgar. trimi ând în Rumelia pe Musa. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. Între timp. unde st pânea fratele s u cel mai mic.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. f r sprijin financiar sau militar. se îmbarc pe o corabie vene ian . Mehmed I. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . care r m sese st pânitor al Rumeliei. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . beiul de Karaman. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. fiul mai mare al lui Baiazid. fiul mijlociu al lui Baiazid. A revenit la Constantinopol în în 1403. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402).

i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. Ioan VIII. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . devenind din nou vasal otomanilor (1424). Era oricum prea târziu. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. i mai mul i mitropoli i i episcopi.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . s-a dus în apus. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. La 6 iulie 1439. exista deja o în elegere. dup marea schism din 1054. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. Propunerile de a discuta au fost acceptate. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. Biserica rus s-a declarat autocefal . prin care Bizan ul reia plata tributului. apoi în Ungaria. Ioan (Iancu) de Hunedoara. la Vene ia i Milano. când au reînceput dezbaterile la Floren a. cum a i r mas. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile.calea religioas .tratat de pace cu Murad II. urmând s aib loc în Italia. Purgatoriul i azimile. La mai pu in 114 . p trunzând adânc în Serbia. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. discu iile. Acum. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. materializat într-un decret de unire. Victoriile voievodului Transilvaniei.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. filioque. încerc ri mereu e uate. scopul era clar. Singura ans . evident. la fel ca înainta ii s i. Kiev i Efes.4. 5. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman .1 Conciliul de la Ferrara .

Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. Despotul Moreei. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. experimenta i în luptele cu turcii. de altfel ultima. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. Coroana imperial a fost adus la Mistra. urm rind doar propriile interese. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. chiar i republicile maritime. pace încheiat în 1444. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. deja de la începutul veacului al XV-lea. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. Vene ia i Genova. Între timp îns . incita i de pap . în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. fiind asaltat în Anatolia. 5.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. în lupte de continu h r uial . for ele occidentale î i pierduser vigoarea. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre.4. la Varna. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. În schimbul unui tribut.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . în în elegere cu turcii. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. 115 . Dar. În acela i timp. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. Constantin ob ine pacea (1446). fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. În apropiere de Ni . încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. cardinalul Cesarini. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. aceast cruciad . Sultanul. trebuind s lupte în Anatolia. Constantin Dragases. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. încoronarea având loc aici. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. a avut într-adev r loc. a fost ultimul basileu bizantin. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. cu excep ia perioadei niceene. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. aveau s joace rolul principal. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea.

vizavi de Anadolu Hisari.Mehmed al II-lea(1444-1446. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. 116 . Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. cerând capitularea ora ului. soarta Constantinopolului era pecetluit . Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. prelungit trei zile i trei nop i. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. între care apte sute de genovezi. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. Constantin al XI-lea. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. În 12 decembrie 1452. a c zut în lupt . unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. Cererea a fost îns respins de Constantin. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. La 23 mai. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. R zboinicul genovez. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. murind eroic. În zorii zilei de 29 mai 1453. Dar acest gest a fost inutil. i au p truns în ora . când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. aflat pe rmul asiatic.

cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . instalându. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. mai ales greci în aparatul de stat. Zoe (Sofia) Paleolog. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. mil i ordine . Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). millet. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Trapezunt i Crimeea. Mehmed nu era un barbar. Pe drept. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Istanbul. Genovezii au ob inut din partea sultanului. cuno tea greaca i a folosit cre tini.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . mai ales me te ugari i negustori din Morea. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . 117 . Moscova devine cea de-a treia Rom . confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. iar clerul era scutit de taxe. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Astfel. Nepotul lor. stabilindu-i în Constantinopol. sau nu. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . Irina. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Ivan III. locuitori din alte p r i. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman .Atena a fost cucerit abia în 1456. Mehmed II asedia Belgradul. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. a deport rii. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. Morea cu capitala Mistra în 1460. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh.i aici demnitarii. fiind adu i în ora . Dup trei ani. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. fiica ultimului despot al Moreei. a proclamat lege. unde au primit case i scutiri de taxe.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Mihail. Laonic. Bucure ti. XI-XIV). Arta militar . Tana oca. . Istoria turco-bizantin (1341-1462). Grecu. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Bucure ti. Grecu. de Marina Marinescu. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. 1998. Comnena. Istoria secret . Constantin Porfirogenetul.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . 1971.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. Bucure ti.Azimitul . Cronografia. edi ie de H.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . 1958. 1968. vol. vol. Bucure ti. Ia i. Bucure ti. Chalcocondil. Procopiu din Cesareea. 1988. edi ie de H. Mih escu. Mih escu. edi e de V. Ducas.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . trad. 1972. Psellos. Bucure ti. I-II. Mauriciu. Idem. 1963. Via a lui Constantin cel Mare. 1975. edi ie de H. Elian i N. R zboiul cu go ii. Carte de înv edi ie de V. 1991. publicate de Al. 1977. 120 (976-1077). Grecu. Ana. 1970. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. III: Scriitori bizantini (sec. edi ie de V. edi ie de Viorica Golinescu. Expuneri istorice. Alexiada. tur pentru fiul s u Romanos. Bucure ti. Eusebiu din Caesareea. S. Mih escu.

Dic ionar al sfin ilor. * * *. Jaques Le Goff. Gândirea evului mediu. * * *. Klaus Wessel. Philippe-Duby. 1975. David Abulafia). Ed. I. Timi oara. 1198-c.1999. 2002. p. * * *. 265-381. p. Byzantium in exile. Avram. vol. I-II. II (ed.Teofilact Simocata. * * *. Barnea. ed. p.. Mih escu. Angold. edi ie de H. 1025-1118. 265-350. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . Michael. II 1994. 2004. * * *. I. 1999. Bucure ti. Ideologia politic bizantin . 217-253. 1024-c. în: The New Cambridge Medieval History. Ia i. Istoria vie ii private. în Byzantinische Zeitschrift. p. tiin ific Enciclopedic . 1916. p. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. 121 i . 1963. Bakalopoulos. Bucure ti. Istorie bizantin . Aries. 1962. în: The New Cambridge Medieval History. 1982. Omul bizantin. Octavian. AHRWEILER. Ed. Georges (coord. Hélène. vol. Omul bizantin. Angold. coord. 1993. Bucure ti. * * *. Domnia împ ratului Mauricius (582602).261-290. 2000. Istoria bisericeasc universal . Bucure ti. p. V c. Sintez de istorie bizantin . LV. Constantin cel Mare. 1985. 87108. vol. 2000. Între antichitate Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti.. A. Teora.320-328. Bucure ti. Stuttgart. 543568. 1198. Polirom. Andea. * * *. 1300 (ed. Ed. p. i Rena tere. Cambridge. IV c. Istoria bisericii. Ion i Iliescu. Michael. Bucure ti. 1984. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Cambridge.). vol. The Byzantine empire. 1995.

Cazacu. Vogt. Brehier.. Brehier. 1976. Constantin Porphirogenetul. Ed. Bucure ti. Louis. 255-258. Paris 1969-1970.II. 1963. tur pentru fiul s u Cornea. p. Grecu.. Imaginea interzis . în Mitropolia Olteniei. Paris. 1995. Bucure ti. Academiei. Charles. cap. 7-8. Da kov. nr. 1919. Bucure ti. trad. Andre. p. 122 . Craiova. Stelian. în Revue historique. Arta bizantin . Dic ionar de împ ra i bizantini. trad. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). Ch. m rire i dec dere. Academiei. B nescu. Louis.. Bucure ti. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). Stelian. Constantin VII Porphirogenetul. Carte de înv Romanos. 1993. 1963. Constantin et la fondation de Constantinople . Nicolae. Ed. Bucure ti. 124-143. L. 1969. Comnena. Chalcocondil. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). O istorie a Imperiului bizantin. iulie-august. Brezeanu. 506-510. Alexiada. II). Delvoye. Le Bas Empire. p. 2000.. Bizan . I-II. 119. 1971. Bucure ti. 1958 (seria Scriptores byzantini . Timi oara. Le Livre de ceremonies. Ed. B nescu. Nicolae. Le monde byzantin. A. Bucure ti. Brezeanu. Besançon. Mihai. Arta bizantin . Ana.B. 1999. Armand Colin. I-II. 1994.. 1999. A. V. Întemeierea Constantinopolului . Paris. Brehier. 1981. Alain. S. 1977. Expuneri istorice. XV. Bucure ti. Humanitas. Bucure ti. vol. Civiliza ia bizantin . vol. I. Critobul din Imbros.47-48. Bucure ti. 1994. Bizan ul. Diehl. ed. Paris. Laonic. Istoria Imperiului bizantin. Charles.Bayet. Bucure ti. (Les Institutions). 1915.. Castagnol. Ed.

1975. Iconoclasmul bizantin.vol IV). Eusebiu din Caesareea. Church. Iorga. 1198-c. 30-69. Ed. 1974.. Geanakoplos. 1300 (ed. II (sau 1999. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. Hussey. David Abulafia). 1987. Sinteza bizantin . 1980. Bucure ti.Al. 1991. Împ ra ii bizantini i monedele lor. nr. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. XXX. Craiova. Iorga. David. t. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. Bucure ti. Istoria vie ii bizantine. Ovidiu. Gibbon Edward.. Etienne. 68.4-23. Fontes Historiae Daco-Romanae. Donoiu. Gilson. V. Iorga. vol. Bucure ti. Bucure ti. Jacoby. Istoria Imperiului Bizantin. Bucure ti. I-II.Diehl. Byzantium. Nicolae.1999. Charles. 1999. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Bucure ti. S. Bizantinii. 1969. Grabar. Diehl. Bizan dup Bizan . Chicago and London. Nicolae. Charles. Meridiane. 1998. M. Ed. 525-542. 1930. Bucure ti.. Georgescu. Drimba. Etudes byzantines. 1984.. Bucure ti. Teora. 1972. Oxford. Istoria culturii i civiliza iei. Andre. în: The New Cambridge Medieval History. V c. 1993. Bucure ti. 1976. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. 1991. A.74-114. Bucure ti. Ducellier. Nicolae. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". Bucure ti. Paris 1905. vol. p.1. Bucure ti. Dosarul arheologic. Diehl. Charles. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. Gero. 1986. Diehl. p. 123 . I-III. Ed. Cambridge. Via a lui Constantin cel Mare. p. Charles. 1972. Deno John. 1987. Figuri bizantine. p. J. Filosofia în evul mediu. în Byzantinische Zeitschrift. 1995. Bucure ti. Ion.

cap. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. Paul Fouracre). Ed. Angeliki E.. Amarcord. Michel. 1980. în: The New Cambridge Medieval History. I-III. Ferdinand.. IV c. p. 2008. 500-c. The Byzantine empire in the seventh century . p. vol. Manolescu. 291-316. Jacques. p. Lathoud. Paris. p. La consecration et le dedicace de Constantinople. vol. Bucure ti. Monks and Laymen in Byzantium. Lactantius. 289-314. 1198. Paul. II (ed. 611-643. Moines et moniales. Bucure ti. 2004. 1415 (ed. Moorhead John. Cambridge. p. Paris. Morris. în Echos d'Orient . Magdalino. 124 . p. 1997. Le Goff. Paul Fouracre). Lemerle. 1968. în: The New Cambridge Medieval History. Louth. Lot. The Byzantine Empire.28. 1024-c. 700 (ed. 1980. 118-139. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Cambridge. 1300-c. Lazarev. Andrew. D. 1118-1204. în: The New Cambridge Medieval History. The Byzantine empire in the fourteenth century. Istoria Bizan ului. Andrew. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. 1997. 93-117. Ed. Civiliza ia Occidentului medieval. 27. 1998. în: The New Cambridge Medieval History. The Byzantines in the West in the sixth century.223-229. Images et reliques. Constantinople et Rome. Kaplan. 1924. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). 2008. Instalarea barbarilor (sec. Cambridge. 700 (ed. în: The New Cambridge Medieval History. Bucure ti. I c. Armand Colin. 2004. 500-c. 180-201. Michel.Kaplan. vol. nr. Paul Fouracre). 795-824. 1970. Cambridge. nr. 500-c. 843-1118. Laiou. Michael Jones). Paris. I c. Timi oara. Victor. p. 700 (ed. Louth. Istoria picturii bizantine. vol. p. The Eastern Empire in the sixth century. Teora. Bucure ti. Rosemary. p. Istoria medie universal . 2000. Cambridge. I c. vol.V-VII). Paul. ?. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). p. Ed. 2008. VI c. 1925. Cambridge.

în Studii i articole de istorie.900 (ed. vol II. L. Paris. Vasile cel Mare. Ia i. M. 207 p. Bucure ti. 349-382. Jean. Occident. C derea Constantinopolului. 1972. p. Balcani. 1974. Deisis. Ed. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. Byzantium and the west. Lumea Bizan ului. Romanitatea carpato-danubian XI.. Istoria secret . "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. Steven. Cambridge. Structura social a Imperiului bizantin. 125 ..A. Paris. Teologia icoanei. p. 2002. Teodor. p.prototip al icoanei. Paris. 1994. Polirom.OBOLENSKY. Runciman. XVI. C. Bucure ti. St nescu. 700-c. Eugen. 1963). i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. (coord. G.Gh.. Zbuchea. Aba Iulia. Studitul. Un commonwealth medieval: Bizan ul. 1970. Michael. 1966. Ia i. Psellos. D. 1962. Vasiliev. Bucure ti. R. Bizan . A... 1998. Dimitri. Teodor. c. 1971. PseudoKodinos. Histoire de Etat Byzantin. J. în: The New Cambridge Medieval History. Cronografia. McCormick. Ed.. 1972. Isus Hristos . Bucure ti. 1981. Bucure ti. Tesalonic. tom III. în Byzantina. 2008. M. München. 1991. Verpeaux. Rosamond McKitterick). Procopius din Caesareea. Histoire de l'Etat Byzantin. Un veac de istorie bizantin (976-1077). 700-900.. Uspenski. trad. Bucure ti. Ed.Gh.153173.. Petritakis.123-133. 1932. 1994. Traité des offices.). Popi teanu. Ostrogorski. Enciclopedic . La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Bucure ti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful