MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

........5.............4.............1 Conciliul de la Ferrara ...Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma............. 114 5............... 114 5.........................................4 Agonia Imperiului (1425-1453) .....2 C derea Constantinopolului ... 115 4 .................4...............

vizigot. ci doar administrativ. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. Bizan ul nu a fost un nou stat.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . biserica i coroana. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. 1. elementul ortodox i cel oriental sau. Bizan însemna Roma. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). întrucât st pânirea roman devenise prea întins . conduc torii s i drept spirite rele. nici ca evolu ie. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. elenism cultural. nici ca schimbare. elementul elenist. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . juridic vorbind. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . deoarece. Pân în ultimele sale clipe. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. imperiul nu a fost împ r it niciodat . Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . Purt torii puterii bizantine au fost armata.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . administra ia.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu.1 1. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. Conform unei defini ii clasice.

conduc torii s i se consider împ ra i romani. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . demnitatea sa era personal i neîngr dit . dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu.dar i povara vechii Rome. Bizan ul. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. preia gloria. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. iat ce-i scrie dojenitor 6 .Rom . Istoria bizantin este continuatoarea celei romane.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. adic al tuturor cre tinilor . s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Noua Rom . biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. În Bizan ca i în Occident. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. aici au tr it P rin ii Bisericii.

modelul imitat este cel bizantin. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. 1. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. asemeni celei divine. ceea ce era aramaica palestinian cre tin .1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. 7 . administra iei i comer ului. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. Era instrumentul administra iei i culturii romane. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale.i con inutul imperial. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. p. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. Siriana. În timp. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. latina domina apusul Europei.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. Un commonwealth medieval: Bizan ul. pierzându. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. 290. luând i titlul Io . Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. Persoana suveranului era absolut i sacr . În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. 1. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. Limbi vechi ca aramaica.

Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci.C.-14 p. Restaurarea stabilit ii. 2. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461.C. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . De i extins în vremea lui.1. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. 2 2. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor.1 Noul sistem al lui Diocle ian. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. cea din 395. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . VII). st pânea asupra întregului Imperiu roman. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . De la Augustus (27 a. el a fost reunit în 350 i 392. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. în 330. pân în vremea lui Traian (98-117).Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin.

Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). Schimb rile din administra ie. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. succesorul de drept al împ ratului Carus.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne.1. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. a primului împ rat cre tin. Constantin Chlorus i Galerius (293). de stat. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. Galerius (293-311). la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. ca atare. 2. Edictul de toleran de la Milan (313).împ ra i. 9 . Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). Împ ratul Diocles. Prin politica sa reformatoare iscusit . Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. reu e te dup asasinarea lui Carinus. s preia întregul control asupra imperiului. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. Treptat se ajunge la revers.

când Iulian Apostatul (361-363). 10 . Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. Iulian. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. Dup lupte interne de durat . unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. uzurpatorul p gân al lui Constans. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. în 353. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. totu i dându. fratele mai tân r al lui Gallus. Suspectând loialitatea lui Gallus. l-a numit pe Iulian. nepot al s u. De acum. episcopul Alexandriei.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. cât i dinspre r s rit. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . care st pânea în Italia (340). împ ratul a dispus executarea sa în 354. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. caesar în R s rit. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . pentru a face fa rebeliunii. în fruntea c reia se afla Athanasios. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. caesar în Apus (355). Continuitatea sub Constan iu II. ele îl proclam pe acesta din urm augustus.r mân episodice. La 380. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). pe când î i preg tea trupele din Antiohia. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . 2. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. al doilea nepot al s u. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. Magnentiu se sinucide. i doar moartea natural a lui Constan iu. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. Constan iu îl nume te pe Gallus. El însu i s-a întors la Constantinopol.2 Statul sub presiune (337-395). Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350).

Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. Valens. acordând go ilor statutul de 11 . nepot al lui Constantin cel Mare. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . A reoficializat p gânismul. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. trimise în ajutor. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i.vor trece totu i pe plan secund. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. o rud de-a lui Iulian. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian.greuthungi i tervingi . iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. din cauza atacurilor hunice. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . dup ce de facto for aser linia Dun rii. a pornit împotriva lor. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. în spiritul lui Constan iu . Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. Acest pas a r mas impopular. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. în vreme ce Valens favoriza arianismul. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . mai întâi lui Iovian (363-364). i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. între Dun re i Balcani. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . fiul lui Valentinian. vizigo ii . avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. care a încercat s uzurpeze puterea. o recunoa tere a st rii de facto. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei.

uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . cea apusean lui Honorius. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). care viza împ r irea Armeniei. Rivalitatea între cei 12 . în anul 383. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. un general frac aflat în slujba sa. a stat sub semnul pericolului vizigot. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus.autonomie. Palestina. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. Antiohiei i Ierusalimului. ci i una de natur politic . a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Câ iva ani mai târziu. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. Ambrozie. a fost opera lui Theodosie cel Mare. dup episcopul Romei. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. episcopul Milanului. încheierea unui tratat de pace cu Persia. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. iar dogma ortodox este acum des vâr it . care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Restabilirea unit ii Bisericii. fiind asasinat de Arbogast. Egipt. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul.2. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului.1 Pericolul barbariz rii (395-457). În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. 2. Sub conducerea lui Alaric. Domnia lui Arcadius. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. s-a iscat un lung r zboi civil. Siria. în 387. Asia Mic . În aceea i vreme. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . insulele din Marea Egee. Cre terea influen ei barbare i apus. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394.

Dup o prim invazie în Italia în 402-403. Nestorie sus inea doctrina antiohian . Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. dublat apoi. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. Cele dou naturi 13 . Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. Chiril. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. în afar de p cat. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443.doi generali ai R s ritului i Occidentului . Papa Leon cel Mare (440-461). o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. natura uman fiind precump nitoare.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. i chiar titlul de magister militum. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. cel care a accentuat primatul bisericii romane. La 438 Codex Theodosianus. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. marcheaz din nou unitatea imperiului. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. Nestorie i pe cel al Alexandriei. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. a trimis delega i la acest sinod. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. Dup victoria asupra arianismului. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului.Rufinus i Stilicon . Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). având suflet ra ional i trup. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani.

aliindu-se cu tribul isaurienilor. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). Dup stingerea dinastiei theodosiene. era cel mai influent personaj la Constantinopol. El îl impusese prin ma ina iunile sale. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii.i fiica. 3 3.1. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. Astfel. Probabil m celar în tinere e. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). alanul Aspar. patriciu i magister militum. Leon I cur armata r s ritean de germanici.sunt complete i nedesp r ite. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . monofizi i i reforme (457-518) 3. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. Ariadna. împreun cu Pulcheria. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. cât i monofizitismul. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. stopând procesul de barbarizare a acesteia. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. pe Marcian ca împ rat R s rit. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Fiind arian i barbar. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. cu c petenia acestuia. proces care f cuse 14 . dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . distan ându-se astfel de Constantinopol. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). ci i o important victorie politic . c s torindu.

În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . comandantul diocezei Thracia. fiul Ariadnei. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). au durat pân în 497.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . stabilindu. urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. la rândul s u. tat l lui Leon II. împotriva lui Odoacru. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. Romulus Augustulus. pe care Anastasie i-a sprijinit. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. comandantul g rzii de excubitores. Theodoric.la Constantinopol. Anastasie I Dikoros (491-518).i capitala la Ravenna. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . În aceste chestiuni interveneau i demele. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. Odoacru a trimis în 480. fratele defunctului împ rat Zenon. Leon II. ad ugând o moned de aram . La moartea lui Leon. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. acesta. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . dup moartea lui Romulus. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus.armata apusean ineficient . a fost un bun administrator i om de finan e. 3. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive.

divizându-i pe r scula i. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). îns . ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. Îndat dup urcarea pe tron.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. Iustinian oscila între cele dou orient ri. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. a în bu it insurec ia. care dobândiser o for deosebit în secolul V. Astfel. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. a izbucnit r scoala Nika. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. în urale Nika . Pe lâng pericolul extern. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. Iustinian I (527-565). mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. a destituit chiar trei mini tri impopulari. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . reprezentând o amenin are pentru stat. îns era deja prea târziu.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . asocia ii municipale ce se autoguvernau. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. pe tot mai înalta 16 . S-a c s torit cu Theodora. subîmp r ite în corpuri civile i militare. reprezentat mai ales de per i.3. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor .i s ias de sub influen a lor. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. comandant al g rzilor imperiale.2. fiind numit succesor la tron. în 532. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. în 523. în timp ce Belizarie. fost actri . unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. influen at i de împ r teasa Theodora. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului.

care îl detronase pe Childeric. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. rechemat de la frontiera estic . Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. p trunde în Dalma ia. În cele din urm . În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. în anul urm tor. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. prima. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. Ostrogo ii. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. francii. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. care în bu ise revoltele din interiorul statului. în prim vara anului 540. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. îi atacau i ei pe ostrogo i. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . Dinspre vest. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . sub conducerea lui Mundus. Generalul Belizarie. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. monumentele de ar bizantin . Ravenna. f r s se loveasc de rezisten . Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. întreprins contra vizigo ilor. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 .prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. O sarcin mai important . Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. O a treia campanie. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. cump ra i cu aur de bizantini. sub comanda energic a lui Totila. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. capitala statului ostrogot. La moartea împ ratului. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian.

Prin tendin ele sale aristocratice. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). Ciuma bubonic . dup cum o descrie istoricul Procopius. Spiritul cre tin este integrat în ele. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Codex Theodosianus.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Din acest motiv. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. a completat grandioasa oper juridic . De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. Într-un 18 . nu doar în istoria Bizan ului. 3. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. Simultan. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. Pericolul supraextinderii. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. dar s-a vindecat. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene.2. chiar Iustinian fiind molipsit. Institutele. fiind prescris doar aplicarea lor. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. ci a întregii Europe. astfel c acestea au fost pierdute treptat. prin aceast reform a dreptului. numit Codex Iustinianus. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . Un manual de principii de drept. Interpretarea legilor era interzis . În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. cele 50 de Pandecte sau Digeste. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. din punct de vedere literar i teologic. promulgat în 529. având la baz compila ia anterioar .

Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. În 568 longobarzii. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. nepotul i succesorul lui Iustinian. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. A instituit dou exarhate. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. cât i administra ia statului i a armatei. 19 . Armata bizantin a Italiei. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. vizigo ii redobândesc Spania. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. Când Iustin II (565-578). Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. iar. în special în mediul rural. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. În al doilea rând. Iustinian. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. cel al Cartaginei în nordul Africii. Maurii au atacat Africa bizantin . p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. Mauriciu. ba mai mult. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. împin i la rândul lor de avari. lipsit de generalul Narses. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. în 585. iar în Italia exarhatul Ravennei. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). În primul rând. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. recucerite cu trud de înainta ul s u. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . mai ales prin reforma themelor. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. considerat un predecesor al lui Heraclius. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. îndeosebi în urma p cii din 591.interval de doar câtorva decenii. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri.

Incompetent ca politician. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar .Testamentul s u redactat în 597. De acum a început tirania lui Phokas. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . se preg tea de r zboi. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . statua men inerea ideii imperiului roman universal. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. Abia dup 590. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. ea deteriorându-se continuu. În 593 sub comanda lui Priscus. dar i a diviz rii lui. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. o reluare a vechii partitio imperii Romani. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. În a doua parte a domniei sale. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . Chosroes II. respectiv în Est Theodosie. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . dorind r zbunarea acestuia. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. care nu a mai putut intra în vigoare. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei.i avarilor de pe Dun re.

aflate sub control bizantin. care a salvat ara de Phokas. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . Africa i Italia. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne.1. 4. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului.1. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . De altel. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Tiranul Phokas a fost executat. Heraclius întitulându-se basileos. în contrast cu perioada anterioar . V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. limba oficial devine acum greaca. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. care reuneau func ii militare i civile. Armean de origine. Cu o puternic flot .r s rit.1 De la Heraclius la Iustinian II. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. iar peste dou zile încoronat de patriarh.1. Cu Heraclius I (Herakleios). Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii.1 R zboaiele cu per ii i avarii. 4 4. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. desigur cu concursul senatului din capital . Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma.

avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. Priscus. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . Constans II Reformatorul. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. totu i. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. În nord. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. soarta imperiului devenise grea în r s rit. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . ci unul dintre urma ii s i. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. dup cum s-a v zut. p trunzând în Palestina i Siria. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. i. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. 22 . per ii l-au alungat îns . comandant în Anatolia. în 611. ea reprezenta un pericol pentru stat. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. nu el a fost autorul institu iei themelor. au fost r pite i duse la Ctesiphon. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). pentru a face fa pericolului din r s rit. mai ales cursul domniei lui Mauriciu.anterioar . încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. dup cum arat istoriografia nou . relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. i la începutul domniei lui Heraclius. cucerind Damascul. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). tuns i c lug rit.

dup ce a ocupat Chalcedonul. de unde plecase cu apte ani în urm . Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. Heraclius.Heraclius a reformat i administra ia central . Constantin III. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. Având nevoie de resurse financiare. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. În schimbul unor mari sume de bani. De i Chosroes II fusese învins. în mai multe etape.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. dup reînnoirea p cii cu avarii. Heraclius se îndreapt spre Armenia. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. Reinstalarea Sfintei Cruci . Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. având concursul patriarhului Sergios. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. pentru a. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. dup o campanie de o amploare f r precedent. Cu acest sistem complex de reforme. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . fiul acestuia. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. bulgare i gepide atac Constantinopolul. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. aduna i astfel. Între 622-628 s-a desf urat. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. flota slav fiind complet distrus la 10 august. În anul urm tor. r zboiul bizantino-persan. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . inclusiv Ganzak (Tabriz). unde au distrus templul lui Zoroastru. ahrbaraz. Cruce . ci. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. fiind superiori pe mare. în anul urm tor. basileul reia campania împotriva per ilor. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. la Ierusalim de c tre 23 . Dastagerd. Dup ce întreaga iarn . L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice.

Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos.dup moartea lui Honorius. 24 . Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) .1. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. Imperiul islamic arab se formase. a trecut aproape neobservat . a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. expus în 616. Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. Atât ardoarea religioas . Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). 4. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. În aceast situa ie. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i.1. ascensiunea lui Mahomed. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. cât i de c tre papalitate . Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine.2 Confruntarea cu Islamul. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. doctrina energiei unice . Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). deschiderea erei hegirei. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. Sophronios (634). cât i dorin a de glorie. no iune voit vag . Era invaziei arabe. cel al monoenergismului. interzicând orice disput teologic . de abia redobândite cu atâta trud .

Dup aceast înfrângere. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. Egiptul. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. acordând fiului mai mic. Soarta Siriei era acum pecetluit . titlul de caesar. cel mai grav. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 .aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . ca augustus. Heracliu. al celei de-a doua so ii. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . câ tigând o victorie zdrobitoare. obosit în luptele contra per ilor. Heraklonas. în capital . arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. fiul cel mare al Martinei. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului .Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. iar musulmanii au invadat Siria. nerenun ând îns la uneltiri. David. Constantin (III). în frunte cu Alexandria. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. Constantin III. În 638. doar 15 ani.asediat îndelungat. În zadar îns . care în cele din urm s-a retras. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. El a fost înfrânt. a preferat o retragere tactic . fiind definitiv pierdut . Heraclius. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. aflat pe malul microasiatic. iar fiul Martinei. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. În acest fel. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . în schimb au refuzat coregen a Martinei.

în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. Constans devine la 14 ani singur st pânitor.i sporeasc flota în mod considerabil. viitorul calif. Muawija. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. Othman. c reia i s-a t iat limba. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . pe atunci general i guvernator arab al Siriei. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. ca coîmp rat. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. Amr. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. i a lui David. a fiului lui Constantin III. cu toate c . Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. Dup asasinarea lui Omar I.expansiuni arabe. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. fapt ce a permis lui Muawija s . întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. alungând garnizoana arab . a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. încoronarea lui Constans II (641668). succesorul acestuia. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. atacând insula Cipru. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. pe atunci în vârst de 11 ani. c ruia i s-a t iat nasul. a murit deja dup trei luni de regen . care a fost castrat. Controlând deja Siria i Mesopotamia. cât i a lui Heraklonas. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. dar a pustiit zone întinse. Colosul de 26 . Tronul a revenit lui Heraklonas.

În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta.aici. a fost demontat. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655).i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. al conduc torului themei. Anatolikon. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. în provincii (eparchiai). doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului.Opsikion. Soldatul membru al themei . Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. Abia r zboiul civil din califat (655-661). de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. Constantinopolul a fot silit s . înaintea interven iei armatei imperiale. una din cele apte minuni ale lumii antice.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. Împ r irea administrativ mai veche.din secolele VII-IX. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. Imperiul nu mai depindea de mercenari. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social.i redefineasc priorit ile. provocat de succesiunea lui Othman. nu a fost anulat imediat. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. La origine themele erau unit i militare. 27 . dac fiul prelua condi ia tat lui. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . p strându-se în interiorul themelor. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via .

multe comori fiind trimise la 28 . Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. dou energii sau voin e. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . pentru ca apoi s dispun uciderea sa. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. protoasekretis. a schimbat planul. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. f cându. f r succes îns . Herakleios i Tiberios (659). Lui Maxim M rturisitorul. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. mutarea re edin ei sale în apus. exilat la Chersones. r spundea de cancelarie. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii.i astfel un du man de moarte. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . Un an mai târziu. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. fiind implicat în luptele navale cu arabii. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. func ia logothe ilor. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). Exarhul Olympios. alt adversar al monothelismului. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. v zând atmosfera de la Roma. în Crimeea. fiind acuzat de înalt tr dare. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. Mai întâi. Un alt demnitar. la Syracuza. Constantin (654).Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou).

Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. Cu toate acestea. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). Exarhul Ravennei. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. pân în 678. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios.Constantinopol. jefuind sistematic peninsula.peninsula Kyzikos. atacuri ce au continuat veri în ir. Luptele decisive se d deau îns pe mare. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini.1. o baz sigur de opera ii. i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. inven ie a sirianului Kallinikos. dar mai ales la Syracuza. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . iar resturile ei scufundate de o furtun . capii conspira iei fiind executa i. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. În acest fel. la Constantinopol. domnia sa fiind dominat de r zboaie. ceea ce a atras mi c ri populare ample. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. 29 . fiul i succesorul lui Constans II. mare parte a flotei sale fiind ars . arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic .1. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. În acest fel 4.au fost nimicite de bizantini. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . cu ora ul Smyrna (672). acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). fiind atacat în apropierea capitalei. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . au devenit continue.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. în imediat apropiere de Constantinopol. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. începând din 663. mai ales în Cartagina.

Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. înrudit cu hunii i avarii. ceva mai devreme. În vreme ce în secolul VI. s-au îndreptat spre apus. sub hanul Boris (852-889). o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . cea r s ritean . fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. sub conducerea hanului Kubrat. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. ducând tratative cu biserica roman . Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. din partea cea mai vulnerabil . Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). o parte dintre ei. Dup moartea lui Kubrat. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. dup ce i împ ratul se îmboln vise.Uniunea celor apte triburi . în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. La Dun rea de Jos. devenit prin botez Mihail. Victoria Bizan ului asupra arabilor. acostând în nordul gurilor fluviului.promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur.f r prea mare consisten i unitate. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . Constantin IV încheie pace cu Asparuch. Înfrânt în fapt de bulgari. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. Dup cre tinarea for at . oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. astfel statul bulgar era recunoscut de jure. Pentru câteva secole. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). astfel c împ ratul a dispus. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. pl tind i tribut. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. în frunte cu Asparuch. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Bulgarii. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. F r nici un rezultat. din 678. convocarea celui 30 . armata bizantin a trebuit s se retrag .

Dup ce le-a retras titlurile . Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil .de i senatul i armata erau împotriv . în ciuda r zboaielor ulterioare. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. În 688. Heraclius i Tiberius. în plan politic i bisericesc. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. stabil pe termen lung. un sclav i un cal.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. a dispus s le fie t iat nasul (681). la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. avea îns înclina ii despotice. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. papa Honoriu I i Macarie. 31 . Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . Abd al-Malik. invocând guvernarea dup modelul Sf. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. Paul i Petru. 705-711). Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. care înc era în via . au fost spânzura i. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. dup pilda bunicului s u. La fel ca tat l s u. Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. Dorind s guverneze singur. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. Treimi. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. patriarhul Antiohiei. acesta devenind astfel coîmp rat. Pyrrhos. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios.

32 . care doreau s scape de povara revoltelor acestora. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. a ez ri de akritai. Byzantium in the Seventh Century. a cor bierilor . împ ratul. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . înclinând s se supun arabilor. Cambridge. o categorie de 2 John F. furios. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. ca i armenii. poate i Samos. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. Nu este sigur c legea agrar . a c rei origine nu a fost clarificat . mai ales în thema Opsikion. cât i din Asia Mic . Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. 1997. Slavii în nemul umirea lor. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. Posibil ca aceast them . i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. în contextul ascensiunii musulmane. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. ea constituind fundamentul economic al themelor. Pentru a ap ra zonele de grani . Haldon. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. oscilau în rela iile cu Bizan ul. Cel mai probabil îns . Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. atât din Balcani.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. în acord cu califii. În general îns . Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. pe plan intern. Anatolikon. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. Iustinian II a creat. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). De i r scoala fusese început de armat . El a fost un adept al ereziei monothelite.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. împreun cu fiul s u. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. protoasecretisul Artemios. strategul themei anatoliene. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. retr gându-se ca monah la Efes. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. retr gându-se la Salonic. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. Bulgarii. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). va curma orientarea monothelist . originar din nordul Siriei. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. fiind depus i înlocuit. în 715. l-au detronat i orbit. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. un politician mult mai capabil. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. cu a c rui fiic s-a c s torit.4. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . În fa a pericolului arab. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. aliat cu Artabasdos. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . pentru a distruge flota musulman . împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI.1. Noul împ rat. din thema Opsikion. asediind capitala imperiului. strategul themei Armeniakon. au f cut incursiuni de prad în Tracia. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680.

convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. c reia. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat.1. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. Biserica armean . nefiind oficial ostil imaginilor. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. Iconoclasmul (gr.Constantinopol. implicit de popula ia din Asia Mic . în contextul luptelor împotriva arabilor. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. de c tre scriitorii ortodoc i. accentuând cultul crucii. Criza se anun ase de mult vreme. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. imagine .3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . 37 . în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. Episcopii iconocla ti . Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. le venera nu dup obiceiul grecilor. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii.. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. fiind încoronat la Hagia Sophia. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. a sf râma ). klaein. Ra iunile politice i strategice. eikon. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. 4. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba).

În consecin . na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. doctrina întrup rii. dar atunci când Hristos a devenit om. Dalma ia. Mai mult. inclusiv describilitatea. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. Teologii ortodoc i. Aceast func ie central a imaginilor religioase. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). pe de alt parte. a icoanelor. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. Respingerea imaginilor/ icoanelor. ca om. care a r spuns: eu sunt basileu i. imaginile lui Hristos. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. asemuindu-le idolilor. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. a ap r torilor imaginilor. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. Ioan Damaschinul. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. Conform opiniei iconodulilor. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . Inseparabil de tradi ia liturgic . Eparhiile Romei din Grecia. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. de origine sirian . totodat . pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor.

care a comandat trupele bizantine. Tiberius III. Atât introducerea politicii iconoclaste. un altul a murit dup ce a fost orbit .1. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. patru au pierit executa i Leontius. în 787. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. Leon. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. Pentru a câ tiga timp.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. Planul musulman din 39 . biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). Dintre ei. În consecin . În ciuda succesului în sfera teologic . La începutul verii. iar un altul Theodosios III c lug rit. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. În afara aspectelor teologice.Anastasie II. Iustinian II i Philippicos. cât i în cea secular . pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. imperiul se afla în pragul ruinei. a început negocierile cu bulgarii. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. 4. noul calif de la Damasc. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . Leon III (717-741) impune o nou dinastie. iar Amorium. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin .biserica).

Paralel cu zidurile lui Theodosius. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. îns în tab ra arab a început foametea. iar partizanii s i aspru pedepsi i. flota arab în retragere fiind incendiat . Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. miliaresion. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . cu fiica hanului (733) . i astfel s -l captureze pe Anastasie. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. fiul lui Leon III.va avea drept rezultat. pentru a aproviziona trupele asediatoare. Majoritatea solda ilor trimi i de calif. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. au trecut de partea bizantinilor. În prim var . nemul umi i de conduc torii lor musulmani. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . Fostul împ rat a fost executat. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. Muslamah. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman .717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. La începutul lui septembrie. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. care ie ise din uz. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). a principalului drum spre Caucaz. i înt riri de trupe de uscat. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. flota arab a început blocada pe mare.

Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. digestelor. dup cum. cu centrul la Efes. Themele din Asia Mic au fost restructurate. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . o nou codificare a dreptului bizantin. interese promovate de împ ra ii isaurieni. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. 41 . Ecloga (selec ie). orbirea). Thema Anatolikon a fost divizat . o them la fel de mare. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. Avortul a fost scos în afara legii. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. iar sodomia era pedepsit cu moartea. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . în 732.raportate la secolul VIII . victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. codicelor i novelelor lui Iustinian.anume prin mutilare (t ierea nasului. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. În 726 public un nou cod de legi. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. Ecloga a avut ulterior o proast faim . astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius.r sunet. În Opsikion. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . fiind redactat în limba greac . mâinilor.

dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). Nikephor. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . a ocupat capitala. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. 42 . Ajuns în Bithynia. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. a pornit spre Opsikion. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. refugiat în Amorium. în schimb patriarhului Anastasios. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. fie pe Artabasdos. de unde a adunat o tiri. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. Constantin V i-a îng duit s . singurul împ rat care a murit în patul s u. îns i-a redat stabilitatea. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn .i p streze func ia. Artabasdos. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). fiind de la Constans II. A guvernat ini ial pu in. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ).5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. care de fapt fusese asasinat. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. În prim vara anului 743. ginerele lui Leon III.4. n d jduind s . Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. Constantin.1. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. se sim ea i el îndrept it la tron. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. strategul themei Thrakesion.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. Artabasdos. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i.

Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. a pornit ofensiva. Prin cele ase tagmata. Conciliul de la Constantinopol din 754. În 746 Constantin. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. unde ocup Germaniceea. folosind regimentele create de el (tagmata). 43 . Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . R zboiul civil. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. în imediata vecin tate a bulgarilor. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. dup ce a divizat thema Opsikion. imperiul putând începe ofensiva. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. profitând de r zmeri ele din califatul arab. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. dar i de o grav criz intern . Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. inut în palatul imperial din Hiereia. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. a hot rât nimicirea icoanelor. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. În r s rit. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. care durase mai mult de doi ani.

Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. fapt v dit în 774. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). a ob inut succese în Thracia. chiar prin teroare. Constantin a trimis ambasadori. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. dar a l sat o crunt controvers teologic . Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. în încercarea de a recupera Ravenna. la lombarzi. a l sat o armat mai puternic . Cu toate acestea.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. ani în ir. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. Totu i. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. în thema Opsikion. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . În vara anului 775. Doar Vene ia i câteva insule. reprezentantul aristocra iei protobulgare. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. la franci i papalitate. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. a dus în final la pierderea Italiei. 4. prin iconoclasmul s u impus for at. a mân stirilor în Imperiu.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. Prin crearea de tagmata. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit.1. prin pruden a 44 . pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor.

o împ r teas cu voin de fier.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. a fost convocat în Biserica Sf. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . ei fiind exila i la Chersones. Tarasios. având în acest sens acordul senatului. în care cuplul imperial nu mai era viabil. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . protoasecretis-al Irinei. originar din Atena iconodul . Conciliul. Irina. armatei i al constantinopolitanilor. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. de Irina. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. fiul Constantin fiind minor. având prezen de spirit. 4. Irina. Dup câteva luni. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . La moartea împ ratului (8 septembrie 780). logothet al po tei i consilier i pe preo i. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . a ap rut o nou ramur radical cre tin . Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. pe lâng biserica oficial . Lipsindu. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. Leon IV moare otr vit. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. În schimb. pe eunuci. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor.2. reprezentat mai ales de monahi. reconvocat în 787. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. Conciliul. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. 45 . se baza pe func ionarii iconoduli. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. un politician chibzuit i slugarnic. Irina. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. se pare. noul patriarh. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. dup alte p reri din cauza tuberculozei.i modera ia sa.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice.

divor instigat tot de c tre mama sa . Prin asocierea mamei sale la domnie. ruinând finan ele statului. Doi ani mai târziu. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. Ea a f cut concesii financiare bisericii. împ ratul moare. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. Solda ii loiali Irinei. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. în timp ce Constantin a devenit coregent. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. Ca urmare a expedi iei din 783. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. La câ iva ani. s tul de presiunile adep ilor mamei sale. s rb torind 40 de zile cu mare fast. fratele lui Leon IV. silit s abdice. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. Theodota. ponegrit de istoriografia oficial . arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. Nikephoros. aleas pentru el de Irina. în 46 . cât i al iconocla tilor din imperiu. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Irina nu a consim it s renun e la putere. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. cump ra i cu promisiuni de putere. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron.i d duse acordul pentru divor . pe atât de incapabil în planul politicii interne. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. Irina a fost pe cât de ambi ioas . dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. exilat în Sicilia. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor).Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. purtând titlul de basileus. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc .Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802).i discredita fiul.

iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. Starea statului bizantin era ubred . Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal .i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . Împ ratul Nikephoros. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. devenind format coîmp rat cu Irina. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas .a afectat considerabil Imperiul Bizantin. 4. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor.urma p cii încheiate. exilând-o pe insula Prinkipos. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. ad ugând la acestea înc 8. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. Dinspre nord amenin area bulgar . care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. mai apoi în Lesbos. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului.2. unde a murit un an mai târziu. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. ca fost logothetes tou genikou. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol.

Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon).cau iunea mutual . pe lâng cele existente . Adrianopol. Ortodoxia sa era suspect . aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . cum le-a numit istoricul Theophanes. Din 805. Istriei i Dalma iei. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . inclusiv a zonelor maritime. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . Thessalonik i Dyrrachion. acuzându-l i de patima pederastiei. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând .mân stiri i biserici. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. f r aceste m suri. atâta vreme era probabil de provenien arab . m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. Makedonia.Thrakia i Hellas. reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. f r a l sa impresia c impune noi taxe. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. 48 . a fost necesar . ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. Un bun teolog i istoric. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. C m t ria a devenit monopol de stat.

armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. În defileurile Balcanilor. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. a fost proclamat împ rat de c tre armat . dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . Începând cu Mihail I Rangabe. inclusiv curtea hanului Krum. Staurakios. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. i el r nit în lupt .Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. R mâne în c o enigm . Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. în octombrie 811. în 49 . dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. Din tigva împ ratului. a distrus ora ul Pliska. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . când în califat izbucnesc tulbur ri interne.instalat de curând pe tronul din Pliska. îng duitor cu to i. fiul lui Nikephoros. reintegrând-o sistemului defensiv. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. atac i cucere te Serdica. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. au fost din nou supu i persecu iilor. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). cumnatul lui Staurakios. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. Iconocla ii. Mai mult decât catastrofa militar . În prim vara anului 809 Krum. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. secta se r spândise în Asia Mic .

Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. Dup ce a recucerit Mesembria. în apropiere de Adrianopol. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). retr gându-se pe insula Prote. Cum Imperiul refuz .emiratul de Melitene. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). continuând linia politic început de modelele sale.2. Theophylact. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. Leon III i Constantin al V-lea. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. 4. a p truns în Constantinopol f r rezisten . armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia.3 Reac ia iconoclast . strategul Leon. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Mihail II. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. În aceste momente nu numai împ ratul. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. Mihail. Disensiuni Theophilos Leon V. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). i fratele acestuia. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. originar din Anatolikon. Leon. au fost scopi i. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). care în 811 fusese declarat coîmp rat. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. unde moare în 845.i impun voin a în Occident. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . dar i materiale necesare focului grecesc. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . Leon Armeanul. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. A învins punctul de vedere al lui Theodor. iar aceasta înf ptuit . al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Fiul s u cel mare. dar nu a fost un bigot.

Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei.a vener rii icoanelor. iar Toma. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. a devenit general al federa ilor. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. fiul mai mare al lui Leon.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Leon a înt rit în grab fortifica iile. Cu fiul i succesorul acestuia. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. Leon a sporit influen a adep ilor s i. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. unde criza intern izbucnise. i deopotriv impunerea iconoclasmului. reu ind s scape. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. Omurtag. regele hunilor. acesta schimbându. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). este declarat coîmp rat.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. a intrat în Adrianopol. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. Înv atul Ioan 51 . descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. dar a aflat curând c armata sa nu. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . Sembat. De Cr ciun. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. pentru a for a încheierea unui tratat de pace.i numele în Constantin.

La vestea acestor inten ii. la rug min ile împ r tesei Theodosia. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. din ra iuni politice. inclusiv la abatele Theodor Studitul. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. un bun militar. silit s capituleze. i fost tovar de arme al împ ratului. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. i punându-se. în fa a altarului din Sf. dar altminteri grosolan i incult. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). dar i prin duritatea instaurat la curte. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. de i doctrina statului r mânea una iconoclast .Grammatikos. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . amânare care i-a fost fatal împ ratului. cea mai important din Constantinopol. a fost trecut în proprietatea imperial . El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. patriarhul Nikephoros s-a opus. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). un curtean devotat împ ratului. Astfel. zis Slavul. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. respingând-le astfel pe cele din 787. Sophia. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . Thoma Slavul. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. în Sfânta Sofia. pe o pozi ie iconodul . a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. inteligent. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. general al federa ilor din Asia Mic . a fost 52 . Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. Prin persecu iile aduse iconodulilor. iar bogata m n stire Stoudios. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. conduc torul mi c rii iconoclaste. împreun cu fiul s u.

s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. Califul. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. Cu toate acestea. în r s rit i în Sicilia. 53 . mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. patria lui Theophilos. înaintând spre Mesopotamia. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. cea mai important fort rea din Anatolikon. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. fiind educat de Ioan Grammatikos. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. Împ ratul a fost poet i imnolog. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. distrugând Sozopetra. Theodora. pentru a se r zbuna. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. Theophilos a fost auster i drept. Theophilos a reu it. În 838. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. În iulie 838. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. Theophilos (829-842). În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. cu ajutorul maurilor spanioli. coîmp rat din 822. exploatând disensiunile din tab ra arab . în 841. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. a poruncit incendierea cor biei. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. urma ul lui Mamun. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. precum i un bun cunosc tor al teologiei. a ocupat Ankyra i Amorion. Cu toate acestea. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora.schingiuit i executat.

a deschis noua epoc . ci domnia nelini tit a ultimului amorian. magistrul Sergios Niketiates. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. Theophilos las în urma sa un fiu minor. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. De i cei mai mul i erau din r s rit.3. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. 4. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Bardas. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. Mihail al III-lea. apoi i politic . regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. Nu dinastia amorian . a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . dar mai ales logothetul dromului Theokistos. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Bardas i Petronas. Începuse o nou perioad . Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. se pare un unchi al Theodorei. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. mai întâi de ascensiune cultural . Photios. favoritul ei. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . Dac a e uat ideea statului bizantin universal. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er .

flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Bardanes. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). Sprijini i de patriarhul Methodios. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. dup dou veacuri de defensiv . În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. în ciuda unor insuccese de pân atunci. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. Disputa s-a înte it mereu. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. 55 . la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. devenind singurul sfetnic al Theodorei.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. pân ce studi ii au fost excomunica i. În 853. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. mul i fiind extermina i. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . Cultul. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice.

f r a fi devenit un mare împ rat. se ocupa de chestiunile militare. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. fiind înconjurat. Constantinopolul. al politicii de la curte era Bardas. un veritabil ascet. considerat un al doilea Nero. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. Conduc torul real al statului. predate în limba greac . oricum. 56 . acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. acesta primind din 862 titlul de cesar. unde se studiau cele apte arte liberale. În ciuda unei purt ri compromi toare. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . dup cum un alt unchi al basileului. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. cealalt în favoarea lui Ignatios. una în favoarea lui Photios. strategul themei Opsikion. ajuns la majorat. În imperiu s-au format dou partide. victim a diverselor influen e de la curte. fiind înc lcate normele de însc unare (858). În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). Patriarhul Ignatios. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. Theodora a fost for at s renun e la regen . Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. când tân rul Mihail al III-lea. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. el a fost totu i un dinast talentat. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. la Roma. apelând mereu. Petronas. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. Bardas a ac ionat în for .Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . adesea necuviincioase. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. fiind perceput ca un desfrânat. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. A urmat o perioad agitat . din nemul umire. a fost îns i vehement criticat de preo i. S-a interesat întotdeauna de armat . i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol.

Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. Chiril i Metodiu. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. în persoana lui Nicolae I. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. Petru se afla un pap capabil. El a luat partea lui Ignatios. au fost misionarii trimi i în Moravia. din Salonic. Pe scaunul Sf. Motivul corespundea realit ii. Respingând un atac al lui Omar. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. refuzând s -l recunoasc pe Photios. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. în 863. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. cunoscut cu numele de glagolitic. ofensiva bizantin a fost mai prudent . patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. Solu ia a v zut-o Bizan ul. De la numele 57 . bicefal . dup retragerea ru ilor. în cre tinarea atacatorilor. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). Dup secole de r zboaie defensive. dorind s evite influen a clerului franc. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . El a trimis deciziile sale sinodale papei. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. fratele lui Bardas. strategul Petronas. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. în fapt. ca i de o apropiere franco-bulgar . în Asia Mic . derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. urmând s traduc Biblia în limba slav . Trecând la ofensiv în Asia Mic . investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. ea devenind de acum. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. începând cu 863. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . Ini ial.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. de fapt în dialectul macedo-slav.

În schimb. Împ ratul a scris papei.a flotei. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. Vasile. Procedând invers decât moravienii. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. bulgarii au cerut misionari de la franci. asasinându-l cu acordul imperial. cu Vasile Macedoneanul. Spre bucuria lui papei Nicolae I. spre nenorocirea sa. Cu aceasta. bizantinii fiind prea departe. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. a întors spatele Bizan ului. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. misiunea a fost finalizat de franci. primind func ia de parakimomen. vrând s ob in o biseric independent .s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . fie de la franci. declarându-l asociat la 58 . veni i din Moravia Mare. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . îns . Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. Mihail al III-lea se aliase. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. În urma activit ii lui Clement i Naum. În Moravia. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. La botezul s u a participat basileul bizantin. numele împ ratului. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. viitorul împ rat. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . fie din Roma. în Marea Neagr . de unde avea s fie preluat i de sârbi. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. principele bulgar acceptând numele de Mihail. care era de condi ie modest . dar i în fa a presiunii militare . intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. de c tre români i ru i. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. atacând mai ales dogma occidental filioque.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei .

Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. împ ratul din Apus. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). Ludovic II. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886).3. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. în prezen a lega ilor papali. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. 4. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. 59 . a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. Photios. Imperiul redobândindu. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . când a fost excomunicat Photios. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial.domnie.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. În anul urm tor. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. fosta amant a lui Mihail al III-lea. care va prelua tronul imperial. Adrian II. prin delega ii ei. fa de patriarhia de la Constantinopol. Motivul a fost în primul rând unul politic.i statutul de mare putere european . prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. La încheierea conciliului din 869/870. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici.

dar blând.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . capitala statului. Alexandru. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . un iubitor al luxului. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. În 872. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). ori poate al lui Mihail al III-lea. va deveni din 893 patriarh. În plan juridic. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. dup moartea prematur a lui Constantin. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. Tephrike. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. inspirat din Eclog i Prokeiron. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. fiind asediat i distrus . Stephanos. Pentru a p stra tronul în familia sa. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Ca bun orator i scriitor. La moartea lui Vasile I. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. Alexandru. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. pe tronul imperial va urca fiul s u. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. pe cel de-al treilea fiu. Leon. Fratele mai tân r. sîrbii. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). exact un an mai târziu pe al doilea fiu. poart supranumele de cel 60 . Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. iar în 879. un despot arbitrar. în timpul lui Mihail II (820-829). dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. de i Moravia a r mas supus Romei. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului.

au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. Împ ratul devine singura putere legislativ . dup basileu. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. imnuri i un tratat de tactic militar . împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. incluzând i pasaje din Prokeiron.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. cea de basileopator. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. erau cele de cezar. Senatul are doar o aparent importan . Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. nobilissimos i kuropalat. Un al doilea patriarh. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. pierzându. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Func ii deosebite aveau eunucii. c ruia i-a fost discipol. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. acesta reglementând via a capitalei. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . Titlurile cele mai importante în imperiu. Nicolae Misticul. Important era func ia de eparh. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . va fi i el înl turat prin ordin imperial. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. Prin novelele sale. Zoe. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. La preluarea tronului. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. judec tor suprem în stat. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . Opera sa const în oracole poetice. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. conduc tor al administra iei imperiale. Tezaurul era administrat de un chartularios. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului.i atribu iile avute în secolele anterioare. aliatul lui Vasile.

de func ii. a invadat Tracia i Macedonia. În plus. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. arul a 62 . Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Concomitent. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. au provocat arului bulgar mari pierderi. trecând Dun rea. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. s primeasc dona ii. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. arul. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. bun oar în cea de strateg. Înainte vreme. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. f r o aprobare imperial expres . amenin ând Constantinopolul. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). iar pentru a evita concuren a. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. ad ugându-se noi func ii. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. Neavând suficiente trupe în Europa. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. Dup o perioad de pace.

asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. În r s rit. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. În vest. fiind ridicat la rangul de august . Constantin Porphyrogenetul. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. care ajungeau pân în Cilicia. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. Simeon i-a respins pe unguri. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. dar i ru ilor. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. ungurii. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. Deasemeni. În 902 ei au cucerit Taormina. dup moartea cele de-a treia so ii. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. botezat doar cu trei zile înainte. reluând r zboiul cu Bizan ul. Ini ial. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. Astfel. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. La Adana. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. Oleg. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. Armenia era expus raidurilor arabe. Leon s-a 63 .

condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. dar Alexandru. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . În condi iile frac ion rii puterii politice. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. care î i consolidase puterea.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. 4. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. a început r zboiul cu bulgarii. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . principalul regent.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. fiind asigurat . murind în iunie 913. cu mare efort. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. îndep rtând sfetnicii lui Leon. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. Implicit. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . continuitatea dinastiei macedonene. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. ci chiar coroana imperial . Nicolae Misticul. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. A închis-o pe Zoe la mân stire i. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). La moartea sa. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale.3. i-a adus în preajm oamenii s i. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. de strad sau militare i 65 de detron ri.sudul Armeniei i va asedia Edessa. 12 for a i s abdice. Astfel. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. 20 au fost otr vi i. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. demonstrându. spânzura i.i întreaga for . Dup moartea fiului s u mai vârstnic. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. atac respins cu ajutorul focului grecesc. fie ca împ ra i. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. înjunghia i. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. amenin imperiul la Dun re. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. În 944 un nou atac rusesc. astfel c 68 . c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. 34 au murit în patul lor. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. 3 au pierit de foame. 18 au fost mutila i prin castrare. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. t ierea nasului sau a mâinilor. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. permi ând ulterior. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. se decima ea îns i. Dup înfrângerea ru ilor. Este perioada când Bizan ul. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. ori coîmp ra i. scoaterea ochilor. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . 12 au murit în m n stire sau exil. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. a eunucilor sau armatei. în frunte cu marele cneaz Igor. În Bizan . celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. sugruma i. tefan i Constantin (944). Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie.

gineri sau copii adopta i. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. Romanos folosise acela i procedeu. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. tras în eap . Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Leon V n scut în Armenia. aceast maladiei a purpurei . Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. uzurpatorul lui Leon V. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. iar Romoanos Lecapenos. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. din care patru împ ra i au murit violent. ambele încheindu-se cu câte un regicid. oricine putea fi îndrept it la guvernare. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon.i dezv lui complicii. Mihail II.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. tocmai pentru a descuraja asasinii. ci întreaga familie. doar nepo i. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. dup cum s-a putut deja observa. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. Mai rar era tuns i c lug rit. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu .d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. ars de viu. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian .fiul lui Mihail Rangabe. Iustinian. cea frigian trei. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . oricare centurion. Cel culpabil era supus torturii pentru a. în 813. nepotul s u. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. Leon I fusese m celar. Dinastia isaurian a dat patru domnii. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II.

Luptele. armele sau în el ciunea. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. ambii viitori împ ra i. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. trupele bizantine. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . continuau în sudul Italiei. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. Despre ceremonii. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . astronomie. cu audien e pentru solii str ini. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . duse f r angajament deosebit. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . guvernator al provinciilor. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. Olga. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. Despre theme. aurul. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. ci excelen ii s i generali. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . luând numele so iei împ ratului. Elena. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. pictur i muzic . 70 . arhitectur . Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. Despre administrarea imperiului). reu ind s recucereasc Adana. general. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. orice mijloc era binevenit. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. ci un abil administrator al statului. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. cu suveranii Orientului i Occidentului. Constantin. exila i i apoi uci i. Era iscusit în matematici. administrator. În plan extern. sculptur . a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. împ ratul legitim. botezat cu pu in vreme mai înainte. Chiar marea cneaghin a Kievului. i restul lumii. Constantin a fost un împ rat-c rturar.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. evident cel bizantin. a preluat astfel personal i efectiv puterea.

mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. care murise . La conducerea bisericii. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. a preluat comanda suprem a armatei. mare drongar i parakimomenos 71 . în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). Bardas Phokas. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. a urcat ierarhia de la curte. sistemul themelor intrase de acum în declin. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. c l-ar fi otr vit. femei destr b late. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. c reia îi era pe deplin supus. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. Dup înl turarea Lekapenilor. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. Constantin a continuat politica acestuia. Bringas.3. de i ar fi avut suficiente motive. care are un apetit nes ios pentru intrigi. în locul lui Theophilaktos. devenind logothet al tezaurului.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. fiica unui cârciumar din Constantinopol. Istoriografia bizantin .c zând de pe cal.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. nora împ ratului. un politician talentat i experimentat. 4. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. el preferând s . o acuz pe Theophano. curmale i smochine). A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. apoi în 947 când tefan. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. împ r teas sub numele de Theophano. urzind intrigi împotriva împ ratului. Cu toate acestea.

bizantinii au cucerit ora dup ora . care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. i ea. nemul umiri în imperiu. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. func ie rezervat eunucilor. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. Cu aceasta. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . care pusese la cale înl turarea marelui strateg. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. un politician abil i cu o râvn f r egal. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. în timpul s u aceasta 72 . conduse de generali de excep ie. armatele bizantine. Pe plan extern. ca r splat pentru meritele sale. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . Politica fiscal dur a provocat. strategul-autocrator al Asiei. În vara anului 960. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. împotrivindu-se liberei ini iative. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. continu seria marilor victorii. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. i aici. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. fiind mai degrab un ascet. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. probabil otr vit din ordinul so iei sale. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . a teritoriilor cucerite în r s rit.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. A fost practic o lovitur de stat. de origine armean . acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. Aleppo.

În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. cei boga i pe cei boga i. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. cu Aleppo. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. o alt parte. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. în loc de patru. Anexat a fost deopotriv Cilicia. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. În acest mod. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. În schimb. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. încercând chiar s le m reasc . Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. lucru d un tor statului. cum încercase i Romanos Lekapenos. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. Principiile. De acum. care la scurt timp au avut un succes impresionant.i pozi ia economic . apelând la argumente teologice i morale. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi.înt rindu. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). continuat de cei doi urma i ai s i. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. Cu sarcasm. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. 73 .

Theophano. În 968. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. atr gându. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. capitala aratului. o solie. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. În vara lui 968. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. sl bit de lupte interne. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. de 74 . Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Din cauza politicii fiscale.Între timp. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. a fost o victim u oar pentru ru i. Boris al II-lea. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . a luat drumul Constantinopolului. s-a instalat la Preslav. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. condus de episcopul Liutprand din Cremona. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. Înainte de încoronarea sa. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. neglijat de împ rat. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. Bulgaria.i prin m surile sale i du m nia clerului. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. f cuse destule concesii bulgarilor. Dup trei ani de foamete. Cei doi urmau s se c s toreasc . dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. au primit drept plat biciuirea. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei.

sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. Theophano. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului.i extind st pânirea înspre Asia Mic . de i luptele principale s-au dat pentru Siria. reu ind s ocupe Siria i Palestina.Cr ciun în 969. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. Theophano. Sviatoslav capituleaz . când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. Luând de so ie pe Theodora. în aprilie 971. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. Ioan I Tzimiskes. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. De i asasin i uzurpator. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. 75 . arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. asaltând în anul 971 Antiohia. Astfel. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. luând cu asalt capitala bulgar . În toate ora ele cucerite (Nazareth. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. a înconjurat cetatea. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. dorea s . Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot .fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. fiul nelegitim al lui Romanos I. a fost exilat pe insula Prote. bizantinii intrând în Mesopotamia. apropiindu-se de Ierusalim. Accra. Caesareea) a instalat comandan i imperiali.i legitimeze calitatea de împ rat. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. mama lui Vasile al II-lea. În iulie 971.

Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile.3. care a fost exilat. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). Vasile. dup ase ani de succese militare. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. înalt func ionar de la curte. urma ul legitim al dinastiei macedonene. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). avea 18 ani. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. Abia în 985. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. fiul lui Romanos al II-lea. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia.dar chiar i antipatia împ ratului. a putut doar cu greu s se impun . nu a ar tat nici atunci. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. parakimomen. 4. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. iar averea sa confiscat . fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. Phokas îns . împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. hot rât i realist. fratele s u în vârst de 16 ani. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. Vasile. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . de o energie debordant . în vreme ce Constantin. i a asigurat o perioad de prosperitate economic .

Skleros. ace tia fiind sili i s le restituie. chefuia în v zul tuturor. De acum înainte. În timpul domniei sale. dac d m crezare cronicarilor bizantini. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. care. sora împ ratului. amenin ându-l din dou p r i deodat . A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. Împ ratul. bazileul a strâns fabuloase bog ii. În aceast situa ie critic . cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . petrecut ceva mai târziu. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. Vladimir Sviatoslavici. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. Restabile te allelengyon. timp de mai multe veacuri. în schimbul trimiterii drujinei sale. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). ori de la r zvr ti i. în special puternicei familii Phokas. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. din clipa în care Skleros. iberi i de la bulgari. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. . Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. îndeosebi a mân stirilor. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna.intern . dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. apoi Phokas. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. alt dat . . Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. Cre tinarea Rusiei. comori adunate de la arabi. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor.

Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. r mânând holtei pân la moartea sa. nici pe podoabe ori ve minte. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). cel mai important ora din regiune. o nou forma iune statul bulgar apusean . La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. iar Chersonesul restituit. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. fiul prin esei Theophano.ad posti. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. nu oamenii cu carte. cât i în public. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. îi pl cea s trunchieze vorba. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. ci dimpotriv . Vasile II a jurat s se r zbune. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. luându-l prizonier pe arul Romanos. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Nu vorbea repede. Împ ratul Otto III. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. nici cu vorbe alese. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. purtând haine obi nuite atât la curte. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. p trunzând pân în Moreea. Vasile. f r s stea pe gânduri. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. În pofida inteligen ei sale.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. când i când. Nu punea pre pe ceremonial. pe care l-a redus la minimum. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . Vasile II a dispus retragerea. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia.

cel mai bogat cleric al apusului. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. În lupte sângeroase. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. cea mai mare dintre nepoatele sale. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). pentru a se putea dedica problemei bulgare. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. Arnulf. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. oricum dorea s se retrag la mân stire. cea mai tân r . i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie.i cap t zilelor prin otr vire. cei peste 14. Sirmium (1018). cu centru la Silistra. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. cea mijlocie. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . Teritoriile statului bulgar. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. Dalma ia la Adriatic . începând cu acest an. Theodora. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. teritoriul dintre Dun re i Balcani. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. Sirmium pe Dun rea mijlocie. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti.000 de lupt tori. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. cu centrul la Ohrida. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. Abia acum. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. la rândul lor. Zoe îns . punându. taxele au fost 79 . de altfel nu s-a c s torit niciodat . dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. Vene ienii. Armata bizantin num ra peste 40.Porphyrogetent . împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. Eudokia. ciupit de v rsat. murind dup dou zile.

împ ratul murind în decembrie 1025. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . Acum. Sârbii. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . În doar în 46 de ani.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. dar i latinofone. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. neglijând armata.au fost întrerupte. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. Murind f r urma i. conduc torii locali au fost men inu i. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia .4. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. în vremea lui Vasile II. 4. ace tia p strându. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. f r s vrea.men inute la cuantumuri rezonabile. Vasile II a preg tit. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. urma ii s i.i într-o anumit m sur autonomia. drumul dec derii Imperiului.

datorit politicii sale fiscale. au fost destitui i. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. în vreme ce împ ratul. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . amator de cai. chipe . dinastia macedonean se stingea. chemând adesea în ajutor pe barbari. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate.i asume responsabilitatea guvern rii. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. au marcat aceast perioad nefast . Imperiul. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. sora Zoei. disciplina i. Schimb rile frecvente la tron. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. la moartea împ r tesei Theodora. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . ei tr dând adesea. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. Spondylos i Simeon. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. vân toare i circ. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. Eustathios. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. de teama uzurp rii. În 1056. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. de stratio i bine înarma i. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. care a reac ionat cu o lovitur de stat. Din nenorocire 81 . Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . În aceast situa ie militar dezastruoas . A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos.stabilit de el. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. se temea s . Cei mai valoro i generali. împotriva c ruia. întemeietorul unei noi dinastii (1081). nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. aristocra ia anatolian . s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. lipsit de orice moralitate. fratele lui Vasile al II-lea. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. înzestra i cu cai buni.

La o vârst destul de înaintat . fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. având în grij azilurile imperiului). una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. murind la scurt timp. Zoe. plictisit de so ul s u care o neglija. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . sub amenin area cu orbirea. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. înfrânt în cele din urm de împ rat. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. marile latifundii s-au ref cut rapid.pentru ei. 82 . croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . devenind al doilea so al s u. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. uneori chiar i ereditar. care de mult vreme îi era amant.i sfâr itul aproape. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. pe via . fiind obligat de împ rat. Cu toate acestea. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . aproape 60 de ani. Revocarea allelengyon-ului.i g seasc sc parea în Antiohia. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. percepute odinioar de la rani. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. În 1030. deoarece impozitele. La cei 56 de ani ai ei. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . sim indu. m sur ce mic oreaz veniturile statului. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). Zoe.

început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. Constantin. ajuns la apogeu. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . Se în ela îns . iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. care a reu it astfel s . anume cu Constantin bogat. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. Zoe domnea acum în asociere Theodora. nici pe mul i din familie. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . F r sim politic. o recheam pe Zoe. unde încercaser s se ad posteasc . Seme indu-se peste m sur . iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. tot eunuc. sora mai tân r a Zoei. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. Zoe. devine cel de-al treilea so al Zoei.i p streze influen a la curte. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. în pofida dezam girilor prin care trecuse. rechemat din exil. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. Mihail V a fost depus de c tre senat. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . 83 . Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz .Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). i au fost orbi i. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. Fastul de la curte. nobil. Nu o suporta nici pe împ r teas . nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul.

îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). de unde i se trage supranumele. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. eful delega iei papale.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. 84 . În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . eful aparatului de stat. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. cu toate acestea prin intermediul ei. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). se ajunge la o excomunicare reciproc . ea d inuind înc . mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). la fel de dificil i nesuferit ca i ea. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. Astfel. fost logothet al vistieriei strotiotice. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. total opus prin caracter surorii sale. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. Zoe moare în 1050. la 1054. autorul Chronografiei. a adar succesiunea la tron. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. În ciuda interven iilor împ ratului. generalii înl turându-l de la putere. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). La 8 iunie 1057 armata. în sinodul inut la Sfânta Sofia. în istoria statului bizantin r mânând o figur important .domnind autocratic . adoptat de împ r teas cu pu in înainte. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. Cardinalul Humbert. Sf tuit de patriarh. care . patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. aducând în prim plan motive legate de rit. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. nici m car cu patriarhul Kerullarios. de i patetic . având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici.

Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. atr gând. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . contemporan cu evenimentele. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. puterea popoarelor vecine crescuse. 44). a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. înainte de a se pronun a sentin a. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. A fost a adar un împ rat harnic. Oricum. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. Psellos. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare.i sec tuiasc visteriile ca s . arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. Patriarhul a murit. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. care nu. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum.i d deau obolul la adunarea d rilor. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059).i chiverniseasc atât treburile ost e ti. i schisma celor dou Biserici. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. A a stând lucrurile. eu am s te dobor ). plin de furie. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . gr bit s .i poat împlini propriile pofte. dar i a Bisericii nu a întârziat. tic losule. ap rând interesele ranilor. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. pe una sortind-o pl cerilor. în spe ale parecilor. s se poat desf ta. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 .

sim indu. inu i în frâu de Isaac. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . împ ratul s-a retras la mân stirea Studios.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. Pecenegii i uzii. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. A poruncit s fie adus Constantin Dukas.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. Constantin al X-lea (1059-1067). împin i la rândul lor de c tre uzi. împ r teasa Eudokia . În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. Constantin Noul bazileu. încât. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. fratele fostului împ rat.i desemna succesorul.i prin 86 .4. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic .i sfâr itul aproape. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. care i-a folosit influen a în acest sens. agreat i de cronograful Mihail Psellos. atr gându. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . cât i în r s rit. au n v lit în num r de 600. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. 4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. nu înainte de a.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. dându. Cu s n tatea ubrezit . În tot acest timp.

Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. Edessa i Hieropolis. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. O parte a armatei bizantine. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. a fugit din calea selgiucizilor. fiind decis s distrug califatul fatimid. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). precum i pecenegi i uzi în nord. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. Ortranto i Brindisi. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. ajungând pân la Edessa. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067).aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. Antiohia. trebuind s asigure arergarda. a p r sit câmpul de lupt . cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. ci doar predarea ora elor Manzikert. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). Dup câteva s pt mâni. sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. În plus dorea mâna unei 87 . trimis înspre Ahlat. care. a ref cut în parte domeniul imperial. normanzi în vest.

Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. au preluat conducerea statului. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului.000 de nomisme. Asia Mic era i ea pierdut . deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. încât la scurt timp împ ratul moare. Ulterior. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. 88 . Partizanii familiei Dukas. care avea o mare influen . Acesta va încerca. inclusiv Mihail Psellos. astfel c din acest moment. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i.i redobândeasc tronul. devenit logothet. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. iar extern un lan de dezastre. condus de Constantin Dukas. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. este înfrânt în mai multe lupte. Romanos va încerca s . Mihail Psellos i Ioan Dukas. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. P r sit de to i. Bari. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. Mai grav. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin.

pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). Când Russel Balliol. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. Ioan Dukas. Prin reforma radical a cursus honorum. trimis cu trupe. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. i s -l aclame drept împ rat. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). Ca r splat pentru serviciile sale. În aceea i vreme. din cauza foametei. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. Dinastia Comnenilor. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. În trecut acest sistem fusese în 89 . Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. a schimbat principiul de guvernare. 4. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. În lipsa unei conduceri locale. a ierarhiei func iilor publice. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. o r scoal izbucnit în Constantinopol. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia.În condi iile anarhiei instalate. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu.4. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). în 1078.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. Suleiman va transforma Niceea. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081.

Alexios va restructura armata.1 Invazia normand i peceneg . rol pe care Alexios i-l asum . disciplinator al Bisericii. a revenit unui cumnat al împ ratului. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. aflate de acum sub control imperial. Pentru asigurarea mijloacelor financiare.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. Alexios a m rit impozitele. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. De acum cezaropapismul este victorios. existent anterior. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s .3. acum baza o constituie pronoia. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. care ei în i i î i vedeau 90 . Rangul de protosebastos. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. 4.4. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. pecenegi i turcopoli.

în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. Pecenegii. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. Deja în 1095. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. f r ca Alexios s poat interveni. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. pe Rin. Samos i Rhodos (1088-1089). Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . În schimbul ajutorului primit. 91 . Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. Pericolul peceneg fusese înl turat. Mitylene. zdrobind flota normand . pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia.4. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Au plecat în cete neorganizate. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor .3. în conciliul de la Piacenza. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. cucerind Dyrrhachion. Tzachas. spre Tessalonik. pentru c nu aveau anse. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. inut în prezen a papei Urban al IIlea. Suleiman ocup Antiohia. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi.amenin ate interesele în Adriatica. emirul de Smyrna. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. originar din Amiens. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. alia i cu emirul. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). i în paralel înspre Epir i Macedonia. De i au fost numero i. 4.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. înfrân i de Alexios în 1094. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. Între timp. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii.

armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. de i în 92 . Bizan ul nu le-a acordat încredere. urm torul obiectiv fiind Antiohia. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. Laordicea i Tripoli. Niceea. El a creat aici un principat independent de Bizan . ci l-a consolidat.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. bizantinii au ocupat. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. Bohemund. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. i abia apoi crucia ilor. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. În mare. f r ca Bizan ul s se poat opune. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . La 1 iulie 1097. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. departe de Constantinopol. au atacat primul obiectiv major.i atinge propriile scopuri. Curând dup c derea Niceei. Împreun cu bizantinii. i. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . în timpul primei cruciade. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . capitala turcilor anatolieni. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. În iunie. Efes i Sardes. prin tratative separate. În mai 1097. pe coastele Siriei. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri.

a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. pierdute de crucia i. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. cedate de tat l s u. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. La început.i men ine puterea s . Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin .i formeze propria fac iune fidel . familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. Retr gându-se la mân stire. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). o relatare a vie ii tat lui ei. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. Ioan. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. Ana Comnena va scrie Alexiada. în asocia ie cu familia Dukas. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. fiul lui Alexios. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. care a tiut s ia decizii corecte. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. Unele teritorii siriene. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. în 1126. Sultanatul Rum fusese silit s .i mute capitala de la Niceea la Ikonion.

prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. au ocupat Apulia. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. 4. În lupta împotriva Ungariei.1 Cruciada a II-a. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin.5. Croa ia i Bosnia. imperiului.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. i jupanul Rasciei. dup lupte acerbe. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. În Orient. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. Manuel fiind primit în Antiohia.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. grecii au fost înfrân i în 1156. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. 4. Manuel a reu it astfel s . Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. iar în 1155. Manuel I (1143-1180). unde turcii selgiucizi i-au anihilat. ea s-a încheiat îns brusc. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. cu toate insignele imperiale.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. dup moartea lui Roger al II-lea. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. a trebuit s se supun în 1172. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. ocupând principatele latine Siria i Palestina. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. Bizan ul a reu it s . În Italia. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. tefan Nemanja. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . Tot atunci. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. Pân la mijlocul anilor 60. Korinth i Theba.

care pe moment a cerut pace. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. un nepot al lui Manuel.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. la moartea lui Manuel (1180). în defensiv i cu visteria sec tuit . dup asasinarea lui Alexios. înl turând pu inele familii aflate în func ii. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. În defileul Myriokephalon. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. împ rat. R scoala ce a cuprins capitala. în calitate de regent .cum erau numi i în bloc occidentalii .din capital . Dup Myriokephalon. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . Mo tenitorul tronului. armata bizantin este surprins i complet distrus . condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . imperiul se afla. Vene ia î i înt rea pozi iile. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. Dup 40 de ani de lupte. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. a încercat 95 . în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. în vârst de 11 ani. încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. în drum spre Ikonion. fiul lui Manuel. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). dar în 1183 a devenit coregent i apoi. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. Alexios al II-lea (1180-1183).

supus unui jaf înfior tor. Ni . cucerind Belgrad. Vene ia. fiica regelui Béla al III-lea. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. Dup umilirea sa în public. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. acordând favoruri i demnit i.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. Isaac Comnenul. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. în aceste momente dramatice.5. nepot al lui Manuel I. la rândul s u. de fapt lin at de poporul r zvr tit. al doilea mare ora al imperiului. a ocupat. s restaureze. chiar prin teroare. fiu altei importante familii constantinopolitane. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. i cu Vene ia. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. ordinea în stat. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . 96 . Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). Andronic I a fost ucis cu violen . În acest fel. 4. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. în urma unei revolte a popula iei capitalei.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. 1203-1204). credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. când normanzii se apropiau de Constantinopol. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . i Sofia. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. insula Cipru (1184). prin c s toria sa cu Margareta (Maria).

Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. în 1195. Alexios Angelos. Isaac II se va retrage la m n stire. dup înfrângerea de la Morava (1190). fiul împ ratului detronat Isaac. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. Petru i Asan. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . allemanikon. Sârbii i-au extins st pânirea. Deja în anul 1186. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. sufer mai multe înfrângeri. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. Bizan ul. Acordul de 97 . de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. Enrico Dandolo. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni.doar temporar. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097).Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. Dogele Vene iei. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202).

care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). Flota cruciat înainta spre Constantinopol. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. ginerele lui Alexios al III-lea. din nou arestat. Dup un asediu de patru zile. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. În aceste împrejur ri. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. în ajunul asedierii Constantinopolului. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. între inerea flotei pe timp de un an. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. capitala Imperiului. iar tat l s u. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . fugind la Adrianopol. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. În iulie 1203. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. dup un scurt asediu al crucia ilor. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. Constantinopolul. a murit la pu in vreme.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. 5 5.

Imperiul de Niceea . tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . Urm torul împ rat latin. ca i dreptul bizantin mai evoluat. vasali ai împ ratului latin. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Romania cum era numit în Apus. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol.cu privire la alegerea unui împ rat latin. Împ ratul Balduin de Flandra. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. pe Tommaso Morosini. Deja în martie 1204. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. Bonifaciu de Montferrat.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin.Partitio Romaniae . Nu în ultimul rând. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . toate aceste enclave ac ionând distructiv. care a influen at codific rile din Occident. Treptat Imperiul latin se 99 . Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. Artizanul împ r irii Romaniei. în posesia lor aflându-se o serie de insule. care sperase c va fi ales împ rat. o alta cavalerilor crucia i. a întemeiat Regatul Thessalonicului. la regimul politic al Imperiului. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol.Teritoriul Bizan ului. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). dogele Dandolo.

1 Imperiul în exil (1204-1261). iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. Având spatele acoperit. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. Întemeietorul imperiului de la Niceea. dezvoltate la periferie Niceea. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . ca i întreaga organizare feudal . Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . niciodat cucerit pe deplin.1. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . Epir se consolideaz . Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). Organizarea în theme a fost p strat . La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). Romania. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Patriarhul Niceei se credea îndrept it. Trapezunt. devine un conglomerat. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. 5. Dup moartea lui Caloian (1207). Balduin însu i fiind luat prizonier. precum i ai clerului. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale.

ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. dominat de Angeli. în 1230. pân la Adramyttion. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. În afar de Theodor Angelos. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Lesbos i Kos. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. chiar i sârbii fiindu-le supu i. favorabil acestei republici. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . i în apusul Greciei. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. Theodor înainteaz înspre r s rit.în Asia Mic . În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . i arul bulgar. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . devenind un emirat grecesc . dup o serie de lupte interne. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. prin selgiucizi. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). Despotatul Epirului. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. inclusiv insulele Chios. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. însu i împ ratul fiind luat prizonier. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

cetatea Philippopolis (Ploviv). începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. i chiar mai important. Imperiul devine. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. Izz ad-Din. Manfred. prev z tor. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. Acum. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. Pentru a contrabalansa situa ia. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. cu care i papalitatea se afla în conflict. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. În 1274. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. poarta de intrare în Balcani. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. 105 .

încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272).Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . Împotriva acestor amenin ri. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . fiul lui Balduin II. Carol de Anjou. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. dup ce a realizat. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. Totu i. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . prin suportul financiar. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. împ ratul va muri. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. Carol de Anjou. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. Coali ia balcanic . nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. împ ratul titular al Imperiului latin. format din sârbii lui tefan Milutin. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. În plus. De altfel. de aceea în 1280 el i renun la ea. dar la moartea sa vistieria statului 106 . Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Philippe de Courtenay. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. În decembrie 1282. rena terea Imperiului bizantin. fratele regelui francez Ludovic IX. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. prin mari eforturi. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. cumnatul lui Manfred. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. i în izbucnirea vecerniilor siciliene .

1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului.era sec tuit . Andronic II. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . fiind apoi asasinat din ordin imperial. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. armata angajând mercenari. retras la Adrianopol. Sardes i Brussa. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. bulgari. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. conduc torul companiei catalane. Niceea. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. demnitatea de cezar. cium Fiul lui Mihail VIII. 5. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. Andonic II. R zboi civil. Vrând s scape de ei. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. la fel ca i succesorul s u Andronic III. greci epiro i i franci din Peloponez. Cu toate c mercenarii catalani. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. Tat l celor doi. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . temându-se de tulbur ri. ranii preferând s devin o teni pl ti i. Fiul s u.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman .2. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. Din aceste motive. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . Andronic. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili.

luat de la genovezi. încoronându-se în 1346 ca 108 . ca la Philokrene (1331). pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. a preluat conducerea în Thessalonik. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. Ioan Cantacuzino. cu care arul se înrudea. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. marele domestic. La 28 iulie 1330.2 R zboaiele civile. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. puternica cetate din Tracia. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. regen ii au instigat popula ia la revolt . În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. în lupta de la Velbujd. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. armata bulgar . Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept.2. care constituia centrul domeniilor sale. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. 5. cel mai mare general al Imperiului. Bulgaria fiind pr bu it . a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). Ioan V (1341-1347). Ioan Cantacuzino. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. Urma ul s u. râvnind tronul. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. Thessalia i insula Chios. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. a devenit eminen a cenu ie. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. ini ial coîmp rat ca Ioan VI.

otomanii controlau traficul prin Dardanele. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . cu ajutorul Genovei. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Matei Cantacuzino. chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . continu s joace un rol politic important. 5. Manuel. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns.iar celui de-al doilea fiu. s-a destr mat în mai multe principate. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Ioan al VI-lea a vrut s . i flota bizantin care se reconstruia acum. la fel ca i marele s u proiect. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . Fiii lui Ioan Cantacuzino. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Dup ce a abdicat. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an.i scrie opera. fiul lui Orhan. Dup alungarea otomanilor. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . În cele din urm . Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). În 1354 a impus încoronarea fiului s u.împ rat al sârbilor i grecilor . Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . Peloponesul bizantin. În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). acordându-i insula Lesbos ca dot . Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). împ ratul r mas acum unic. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . Morea într-un stat bizantin independent.

Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. sârbi i vene ieni. Amadeo VI. numero i demnitari i-au separat latifundiile.civil. f r s ob in decât vagi promisiuni. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Sultanul Murad I. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. Contele Verde. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). când de bizantini. când de vene ieni sau genovezi. reu ind s ocupe 110 . la care au concurat i republicile italiene. papa Urban V a f cut apel la cruciad . de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. În aceast situa ie disperat . care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. la 25 ianuarie 1365. Amadeo VI. punând piciorul pe continentul european. Turcii. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. Petru de Lusignan i contele de Savoia. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. regele Ciprului. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. chiar insule întregi. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. Tratat ca un schismatic . în care puterea imperial era practic inexistent . Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. Ludovic de Anjou. succesorul lui Suleiman. aceasta fiind împ r it între ei. unchiul dinspre mam al bazileului. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. Aliat cu vene ienii. au revenit Vene iei. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. La rândul s u.

pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. exercita o enorm influen nu au acceptat s . În 1273. nesesizând din vreme pericolul otoman. la insisten ele tat lui s u. împ ratul.i achite datoriile anterioare. În plus a izbutit. Înainte de a porni spre Constantinopol. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . a vene ienilor. f r ca statele apusene s o poat opri. a sc pat cu un ochi. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . Bizantinii îns . al fiului cel mare al lui Ioan V. fiii celor doi. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. cu ajutorul flotei. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. i Ioasaf au strâns suma datorat . Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. La Constantinopol sosise i legatul papal. Murad a luat m suri energice. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. ob ine bijuteriile coroanei. chemat i el în ajutor de Andronic. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel.i tr deze credin a. i-a oferit acestuia. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . Murad I.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . Murad. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. acum cu numele de c lug r Ioasaf. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). genovezilor i a otomanilor. ajungând la Neapole. împreun cu o tile contelui de Savoia. Andronic. Andronic. fiul s u mijlociu. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. Dup refuzul lui Andronic. în rândul c rora Ioan Cantacuzino.

Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). Andronic. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. în ironia sa macabr . în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. o tile sârbe ti. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. fiind înfrânt. a trecut sub vasalitate otoman .000 de oameni. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. conduse de cneazul Laz r. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. condus de cneazul tefan Lazarevici. Murad a amenin at Thessalonicul. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. 10. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. de ziua Sf. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). Dup trei ani de asediu. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. Înaintând înspre apus. Philadelphia. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. În 15 iunie 1389. Andronic. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). Sultanul. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. de unde a fost alungat Sracimir. moare la scurt vreme. Abia în 1385. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. iar restul Serbiei. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic .000 de duca i i un corp de oaste de 12. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i.Gallipoli. Vit. O tile cre tine. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. În prim vara anului 1396. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. administrate de turci. dup un scurt asediu.

A revenit la Constantinopol în în 1403. Între timp. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. se al turase cre tinilor. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). vasalul sultanului. fiul mijlociu al lui Baiazid. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . care se proclam fiu al bazileului Manuel II. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. acordând ajutor lui Musa. pierzându. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. în partea european a Imperiului otoman. un prolog al marelui asediu din 1453.i via a în captivitate trei ani mai târziu. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . Având lini te relativ la Dun re. ocupând Brussa i Ankara. fiul mai mare al lui Baiazid. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. desfiin ând statul bulgar.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. se îmbarc pe o corabie vene ian . Soliman. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. Soliman. Baiazid atac Vidinul. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. Mehmed. unde st pânea fratele s u cel mai mic. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). Mehmed I. Fiindc Stracimir de la Vidin. beiul de Karaman. acesta s-a în eles cu Mehmed II. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. avea îns ajutorul bizantin. care r m sese st pânitor al Rumeliei. În istoria domnilor rii Române ti. V zându-se atacat. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. f r sprijin financiar sau militar. Sigismund. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. trimi ând în Rumelia pe Musa. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. t indu-i i robindu-i . unde sultanul a fost luat prizonier.

evident. încerc ri mereu e uate. prin care Bizan ul reia plata tributului. Singura ans . la fel ca înainta ii s i. s-a dus în apus. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul.tratat de pace cu Murad II.1 Conciliul de la Ferrara .4. i mai mul i mitropoli i i episcopi. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. Era oricum prea târziu. când au reînceput dezbaterile la Floren a.calea religioas . discu iile. scopul era clar. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. exista deja o în elegere. Ioan (Iancu) de Hunedoara. Kiev i Efes. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. dup marea schism din 1054. la Vene ia i Milano. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. cum a i r mas. 5. devenind din nou vasal otomanilor (1424). care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . La mai pu in 114 . Biserica rus s-a declarat autocefal . pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. Victoriile voievodului Transilvaniei. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. urmând s aib loc în Italia. filioque. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. materializat într-un decret de unire. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . Acum. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. p trunzând adânc în Serbia. apoi în Ungaria.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. Propunerile de a discuta au fost acceptate.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. Ioan VIII. La 6 iulie 1439. Purgatoriul i azimile. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis.

pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . cu excep ia perioadei niceene. a avut într-adev r loc. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. fiind asaltat în Anatolia. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases.4.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. aveau s joace rolul principal. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. Constantin ob ine pacea (1446). ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. aceast cruciad . Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. în în elegere cu turcii. la Varna. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. Sultanul. Între timp îns .de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. cardinalul Cesarini. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. 115 . Constantin Dragases. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. Despotul Moreei. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. Dar. În apropiere de Ni . Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. În acela i timp. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . pace încheiat în 1444. Coroana imperial a fost adus la Mistra. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. incita i de pap . a fost ultimul basileu bizantin. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. urm rind doar propriile interese. de altfel ultima. trebuind s lupte în Anatolia. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. încoronarea având loc aici. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. deja de la începutul veacului al XV-lea. în lupte de continu h r uial . cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. În schimbul unui tribut. Vene ia i Genova. 5. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. chiar i republicile maritime. experimenta i în luptele cu turcii. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol.

dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. cerând capitularea ora ului. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. vizavi de Anadolu Hisari. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. R zboinicul genovez. Cererea a fost îns respins de Constantin. În zorii zilei de 29 mai 1453. soarta Constantinopolului era pecetluit . turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. aflat pe rmul asiatic. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. murind eroic. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. i au p truns în ora . A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. între care apte sute de genovezi. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. 116 . a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. prelungit trei zile i trei nop i. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed.Mehmed al II-lea(1444-1446. Constantin al XI-lea. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. a c zut în lupt . Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. În 12 decembrie 1452. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. La 23 mai. Dar acest gest a fost inutil. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452.

a deport rii. Morea cu capitala Mistra în 1460. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. unde au primit case i scutiri de taxe. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Dup trei ani. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . Genovezii au ob inut din partea sultanului. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. Zoe (Sofia) Paleolog. mil i ordine . nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Mehmed nu era un barbar. Istanbul. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. a proclamat lege. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. Nepotul lor. fiind adu i în ora . la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. 117 . Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. cuno tea greaca i a folosit cre tini. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. sau nu. Trapezunt i Crimeea.Atena a fost cucerit abia în 1456. iar clerul era scutit de taxe. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. Astfel. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . locuitori din alte p r i.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . mai ales me te ugari i negustori din Morea. stabilindu-i în Constantinopol. mai ales greci în aparatul de stat. Mehmed II asedia Belgradul. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special.i aici demnitarii. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. Irina. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. Moscova devine cea de-a treia Rom . millet. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). instalându. Pe drept. Ivan III. fiica ultimului despot al Moreei. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat .

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Eusebiu din Caesareea. 1971. vol. 1977. Bucure ti. Istoria secret . publicate de Al. Bucure ti. 1958. Tana oca. edi ie de H. Arta militar .1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . vol. Carte de înv edi ie de V. 1975. 120 (976-1077). Alexiada. Chalcocondil. 1972. . Mih escu. Mih escu. Elian i N. Mih escu. edi ie de H. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. Bucure ti. Grecu. Bucure ti. R zboiul cu go ii. XI-XIV). 1970. edi ie de Viorica Golinescu. Bucure ti. Grecu.Azimitul . Mauriciu.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Mihail.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. Psellos. I-II. 1968. Comnena. III: Scriitori bizantini (sec. Bucure ti. Cronografia. trad. Laonic. Ducas. Bucure ti. 1988. edi e de V. Via a lui Constantin cel Mare. de Marina Marinescu. Ia i. Grecu. Istoria turco-bizantin (1341-1462).in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . Bucure ti. Expuneri istorice. Constantin Porfirogenetul. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). edi ie de V. Ana. 1998. 1991. 1963. tur pentru fiul s u Romanos. Bucure ti. Bucure ti. Procopiu din Cesareea. Idem. S. edi ie de H.

coord. David Abulafia). p. Angold. 1300 (ed. Georges (coord. Stuttgart. în Byzantinische Zeitschrift. în: The New Cambridge Medieval History. 1982. Bucure ti. * * *. Bucure ti. 265-381. IV c. p. Istoria bisericii. p. * * *. Aries. Hélène.. I-II. p. 2004. Philippe-Duby. vol. Teora.). Bakalopoulos. 1916. LV.261-290. 1985.. Bucure ti. AHRWEILER. 2002.Teofilact Simocata. Omul bizantin. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Polirom. Ia i. vol. II 1994. Gândirea evului mediu. tiin ific Enciclopedic . Ion i Iliescu. * * *.320-328. * * *. 2000. p. 1984. * * *. * * *. Ed. Byzantium in exile. Michael. Omul bizantin. Michael. vol. Bucure ti. 1198-c. Klaus Wessel. Dic ionar al sfin ilor. Ideologia politic bizantin . Bucure ti. edi ie de H. p. Istoria vie ii private. * * *. Bucure ti. p. i Rena tere. vol. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . Istorie bizantin . ed. Între antichitate Bucure ti. 1198. Cambridge. Ed. A. Domnia împ ratului Mauricius (582602). 1025-1118. Jaques Le Goff. 1995. II (ed. Andea. Ed. Cambridge. 543568. 2000. în: The New Cambridge Medieval History. 1993. 1024-c. Barnea. Avram. The Byzantine empire. Istoria bisericeasc universal . Sintez de istorie bizantin . I. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. Octavian. Constantin cel Mare. Bucure ti. Bucure ti. 87108. Angold. 217-253.1999. 265-350. 1999. Mih escu. V c. 121 i . Timi oara. 1962. 1963. 1975. I.

119. 1999.. Delvoye.II. B nescu. p. Brehier. Bucure ti. Expuneri istorice. Bucure ti. Louis. Le Bas Empire. Mihai.. trad. (Les Institutions). Întemeierea Constantinopolului . Bucure ti. vol. Alain. 124-143. Grecu. 1958 (seria Scriptores byzantini . Paris. Chalcocondil. Paris 1969-1970. Diehl. 2000. Carte de înv Romanos. 1999. Brehier. Dic ionar de împ ra i bizantini. Nicolae. Ch. Constantin VII Porphirogenetul. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). 7-8. 1919. B nescu. II). 1995. 122 . Craiova. Brezeanu. p. Humanitas. Bucure ti. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). Bizan . Charles. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. 1993. 1994. vol. Nicolae. O istorie a Imperiului bizantin. Arta bizantin . 255-258. Bucure ti. trad. p. XV. Ed. Charles. 1963. Istoria Imperiului bizantin. Laonic.. 1971. 1915. în Revue historique. Paris. Academiei. A. Constantin Porphirogenetul. ed. Bucure ti. Le monde byzantin. Bucure ti. tur pentru fiul s u Cornea. 1969. Alexiada. Arta bizantin . V. Andre. 1963. Besançon.Bayet. Brehier. Ana. Civiliza ia bizantin . în Mitropolia Olteniei. 1976. 1994. 506-510. Bucure ti.B. Paris. Bizan ul. Timi oara. Academiei.47-48. I-II. Imaginea interzis . 1981. Brezeanu. Da kov. Vogt. Armand Colin. Cazacu. Bucure ti. Le Livre de ceremonies. Castagnol. iulie-august. S. Comnena. I. Bucure ti.. Bucure ti. Ed. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). Critobul din Imbros. cap. Constantin et la fondation de Constantinople . nr. Stelian. m rire i dec dere. I-II. L. Ed. A. Stelian. Louis.. Ed.. 1977.

Ed. 30-69. Etienne. Teora. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". 1300 (ed. Bucure ti. Diehl. I-III. Bucure ti. 1198-c. Byzantium. Etudes byzantines. Drimba. Ed. Deno John. 1976.1.. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. 1984. Ion. S. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. 525-542. Iorga. XXX. p. Bucure ti. 1998. Nicolae. p. Fontes Historiae Daco-Romanae. Bucure ti. 1974. Bucure ti. 1975. 1991. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. Hussey. 1930. Bucure ti. Bucure ti. 1972. nr. Bucure ti. Georgescu. Gilson.Diehl. Geanakoplos.74-114. Meridiane.. 123 . Donoiu. Craiova. Diehl. 1995. Charles. Sinteza bizantin . Gibbon Edward. Istoria vie ii bizantine.Al. Charles. 1991. Chicago and London. 1972. 1987. Bizantinii. M. Iorga. Bucure ti. Charles. Oxford. 1969. The Ortodox Church in the Byzantine Empire.1999. Istoria culturii i civiliza iei. V. Paris 1905. Grabar.. 1986. Church. Ovidiu.4-23. Andre. Filosofia în evul mediu. vol. 1987. Nicolae. Iorga. Bizan dup Bizan . Bucure ti. Ed. în Byzantinische Zeitschrift. în: The New Cambridge Medieval History. 1993. David Abulafia). Bucure ti. p. Cambridge. p. Iconoclasmul bizantin. Diehl. Istoria Imperiului Bizantin.. V c. Bucure ti.vol IV). The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. Ducellier. 1999. Eusebiu din Caesareea. Nicolae. II (sau 1999. David. t. 68. 1980. Gero. A. Charles. Via a lui Constantin cel Mare. Figuri bizantine. Bucure ti. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. Dosarul arheologic. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Jacoby. I-II. J. vol.

1415 (ed. La consecration et le dedicace de Constantinople. Bucure ti. Bucure ti. 1024-c. p. Ed. Rosemary. I c. Timi oara. 795-824. 1997. VI c. Cambridge. Lemerle. 1118-1204. Magdalino. Bucure ti. vol. vol.Kaplan. p. I c. Lot. 1980. 289-314. 611-643. Bucure ti. 1997. ?. p. Monks and Laymen in Byzantium. 2004. Le Goff. Michael Jones). Paul. Lathoud. Louth. p. Moorhead John. Paul Fouracre). Victor. 124 . 2000. Istoria picturii bizantine. 2008. 700 (ed. 118-139. The Byzantine empire in the fourteenth century. 1300-c. 1998. 2008. Lazarev. 500-c. Civiliza ia Occidentului medieval. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Morris. II (ed. Cambridge. Andrew. în: The New Cambridge Medieval History. I-III. Laiou. The Byzantines in the West in the sixth century. 27. Instalarea barbarilor (sec. 2004. p. 180-201. p. Ferdinand. 843-1118. p. vol. Amarcord. 2008. Lactantius. Istoria Bizan ului. D. The Byzantine empire in the seventh century . La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. Cambridge. 1970. Ed. 700 (ed. în: The New Cambridge Medieval History. 1198. Manolescu.223-229. în Echos d'Orient . 1924. Kaplan. Paul.28. cap. Louth. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. p. Paris.. I c. Andrew. Moines et moniales.V-VII). Armand Colin. p. Cambridge. în: The New Cambridge Medieval History. Istoria medie universal . 291-316. nr. Images et reliques. 93-117. The Byzantine Empire. în: The New Cambridge Medieval History. Teora. Cambridge. Paul Fouracre). Paris. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). p. Michel. vol. 700 (ed. nr.. 1968. Constantinople et Rome. IV c. Paris. Michel. 1980. Jacques. Cambridge. Paul Fouracre). vol. Ed. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. 500-c. The Eastern Empire in the sixth century. Angeliki E. 1925. în: The New Cambridge Medieval History. 500-c.

Ostrogorski. Bucure ti. 1994.. Bucure ti. 1966. (coord.153173. Istoria secret . tom III. Paris.. Tesalonic. Romanitatea carpato-danubian XI. PseudoKodinos. 1971.Gh. Studitul. Isus Hristos . în: The New Cambridge Medieval History. Popi teanu. Structura social a Imperiului bizantin. Jean. Steven. Occident. Deisis. Polirom. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates.. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". Aba Iulia. C derea Constantinopolului. Psellos. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Runciman. Teodor. Verpeaux. Bucure ti.OBOLENSKY. 207 p. 349-382. Un commonwealth medieval: Bizan ul. 700-900. A. 1981. Procopius din Caesareea. Byzantium and the west. L. Balcani. 2008. Histoire de l'Etat Byzantin.). R. J. 1972. Paris. Ia i.. 700-c.900 (ed. Traité des offices. 1970. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Rosamond McKitterick). 1994. McCormick. Vasile cel Mare. în Byzantina. p. Zbuchea. M.. St nescu. 1998. 1963). C. c. trad. 1991. Dimitri. Bizan . 1974. G. Bucure ti. Bucure ti...prototip al icoanei. Bucure ti. Teodor. Ed. Ed. 1972. Michael. Vasiliev. Enciclopedic . Cronografia. D. Petritakis.. Paris. Uspenski. în Studii i articole de istorie. p.123-133. 2002. Bucure ti.A. Cambridge. Teologia icoanei. Histoire de Etat Byzantin. M. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani.Gh. Lumea Bizan ului. München. Ia i. 125 . vol II. Un veac de istorie bizantin (976-1077). Ed. XVI. p. Eugen. 1932. 1962.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful