You are on page 1of 7

Comportamente riscante la volan în cazul tinerilor șoferii Rolul mecanismelor de influenț ă socială a grupului

Introducere Tinerii șoferi au reprezentat întotdeauna o problemă în Europa, dar nu numai datorită supra-reprezentării lor printre victimele accidentelor rutiere. Tinerii șoferi sunt cei ce au mai puțin de 25 de ani, ținând cont de faptul că legislația prevede ca vârstă minimă pentru obținerea permisului de conducere poate varia de la o țară la alta. Chiar daca majoritatea țărilor au implementat proceduri de prevenire a accidentelor fatale, aceste măsuri continuă să fie insuficiente, iar numărul tinerilor șoferi uciși să fie ridicat . În Europa, în 2004 tinerii șoferi și pasagerii acestora au reprezentat 3,814 din persoanele decedate ca urmare a unui accident rutier. Aceasta înseamnă că aproape 21% din șoferii uciși în accidente rutiere sunt tineri. Procentajul tinerilor raportat la populația generală în Europa este de 10%. În plus, pentru fiecare șofer decedat într-un accident rutier, se estimează ca aproximativ 1.3 pasageri sau alți participanți la trafic mor ca urmare a aceluiași eveniment rutier . Așadar, accidentele rutiere ale tinerilor șoferi reprezintă un motiv de îngrijorare. În ceea ce privește situația accidentelor în cazul tinerilor șoferi, în Franța, în 2009, tinerii șoferi au reprezentat 21% din accidentele rutiere fatale deși reprezintă doar 9% din populația generală a acestei țări. În România, numărul tinerilor șoferi implicați în accidente rutiere este mai puțin fiabil și putem accesa un număr mai slab de rapoarte cu privire la decesele tinerilor ca urmare a accidentelor rutiere. Datele la care am avut acces indică faptul că, în România, rata de mortalitate ca urmare a accidentelor rutiere este de 1/3 pe când în Uniunea Europeană este de 1/40 . În plus, pentru 2007, am avut un număr de 131 de decese la un milion de locuitori iar în 2010 în primele 10 luni ale anului se înregistraseră 7000 de accidente rutiere grave care au avut ca si consecință decesul a mai mult de 1700 de persoane. Din nefericire nu am avut acces la date particularizate pentru șoferii tineri, dar putem estima că situația este destul de gravă. Efectul pasagerilor asupra șoferului tânăr Domeniul relațiilor dintre pasageri și tinerii șoferi și al efectului pe care aceștia îl pot avea asupra siguranței acestora în trafic, rămâne în continuare un subiect de dezbatere. Mai multe studii au semnalat faptul că prezența pasagerilor într-o mașină condusă de un tânăr șofer poate conduce la o creștere îngrijorătoare a riscului de a avea un accident . Cu toate acestea alte studii au infirmat această concluzie și au semnalat faptul că pasagerii au mai degrabă un efect pozitiv asupra

șoferului, responsabilizându-l și determinându-l astfel să își asume mai puține riscuri la volan . Discuț ie generală Această lucrare a fost concentrată asupra unei populații particulare, tinerii șoferi de 18 - 25 –e ani, care conform statisticilor sunt cei care sunt cel mai expuși riscului dintre șoferi. Vârsta lor poate explica parțial de ce tinerii șoferi iau decizii mai puțin sigure în situații de trafic. În plus, căutarea senzațiilor, care este puternic asociată cu vârsta tânără, poate adăuga un plus semnificativ în înțelegerea comportamentelor riscante la șoferii tineri. Numeroase alte variabile pot interveni și contribui la explicarea supra-reprezentării tinerilor de sub 25 de ani printre victimele accidentelor de circulație. Printre aceste variabile, normele și presiunea prietenilor pot contribui la a crește riscul de a avea un accident rutier pentru tânărul șofer. Presiunea normativă poate determina modificarea răspunsului unui individ care se confruntă cu judecățile eronate ale unui grup cu care nu a avut nici o relație anterioară determinându-l să emită la rândul lui aceeași judecată eronată. Chiar dacă persoana forțată să își schimbe răspunsul nu își modifică credința personală și va continua să creadă că răspunsul este greșit, el va adopta comportamentul grupului, conformându-se sub influența presiunii. Aceleași fenomene se produc în fiecare zi în cadrul diverselor grupuri și grupurile de prieteni ale tinerilor șoferi nu fac excepție. Situația este și mai complexă dacă individul se identifică cu grupul căci, în acord cu Tajfel and Turner (1979 cu cât un individ consideră că aparține unui grup, cu atât este mai motivat să identifice normele grupului și să se conformeze acestora. Cercetările legate de prezenta pasagerilor în mașină au dus la rezultate uneori contradictorii. O parte dintre cercetători consideră că prezența unor pasageri în mașină poate ajuta la protejarea tânărului șofer în timp ce alții cred că aceștia cresc, de fapt, riscul. Acest domeniu a fost studiat puțin si prin alte metode decât cele corelaționale (între numărul de pasageri și numărul de accidente) . Recent, Horvath, Lewis, and Watson (2012) au identificat că șoferii care se identifică cu pasagerii au tendința de a avea scoruri mai ridicate în ceea ce privește viteza decât șoferii care nu se identifică. Aceste rezultate indică faptul că șoferii sunt destul de sensibili la așteptările prietenilor și că încearcă să le satisfacă. În încercarea de a analiza în ce măsură normele percepute pot să explice implicarea tinerilor șoferi în comportamente riscant am decis să folosim teoria comportamentului planificat . Pe scurt, Ajzen (1991) consideră că orice tip de comportament poate fi prezis de intenția de a realiza acel comportament, iar

intenția la rândul ei, este prezisă de atitudinile față de acel comportament, normele subiective și controlul comportamental perceput. Unul dintre conceptele care ne interesează și care fac parte din această teorie sunt normele subiective operaționalizate prin așteptările din partea celorlalți/prietenilor. În acord cu meta-analizele realizate până acum , normele subiective au fost identificate în mod constant ca și predictori slabi ai intenției comportamentale. În ultima perioadă însă, studiile indică din ce în ce mai mult faptul că normele subiective au fost subestimate mai ales în ceea ce privește comportamentul la volan . Instrumentul folosit pentru a evalua comportamentele riscante pe cele două țări a fost particularizat pentru caracteristicile culturale ale fiecăreia. Aceste diferențe au vizat doar atitudinile și controlul comportamental perceput. Scopul acestei lucrări nu a fost de a scoate în evidență diferențele obținute ca urmare a construirii chestionarului în integralitate dar este necesar să scoatem în evidență faptul că subiecții aparținând celor două loturi au răspuns la instrumente particularizate. Am preferat să renunțăm la posibilitatea de a face comparații statistice între cele două țări pentru a putea să identificăm caracteristicile particulare ale fiecărei populații. Studiul 1 a fost împărțit în mai multe părți. În toate, teoria comportamentului planificat a fost folosită pentru a încerca să prezicem comportamente riscante particulare și generale. O concluzie generală indică faptul că, pentru populația de șoferi tineri normele subiective reprezintă un domeniu care trebuie investigat mai îndeaproape prin raport la asumarea riscului la volan. Rezultatele acestei lucrări sunt încurajatoare în acest sens dar trebuie să fie interpretare cu precauție. Normele subiective pot prezice intenția dar și comportamentul auto-raportat în cazul consumului de alcool. Scalele care evaluează conceptul de norme subiective au fost identificate frecvent ca fiind buni predictori ai diverselor comportamente evaluate. De exemplu normele percepute din partea prietenilor au fost identificate ca fiind frecvent predictori ai depășirii vitezei sau condusului sub influența alcoolului, sugerând că atunci când tinerii percep că prietenii lor sunt favorabili unor comportamente, vor avea cu atât mai mult tendința de a se angaja în aceste comportamente. Diferențele între cele două eșantioane analizate (români și francezi) au fost vizibile de la începutul analizelor și pe măsură ce am înaintat în analize aceste diferențe au devenit și mai pregnante. Astfel, tinerii români sunt mult mai sensibili indicilor din mediul social (alți șoferi, prieteni, pasageri, familie) în timp ce șoferii francezi pun accent mai degrabă pe utilitatea comportamentului și a controlului acestuia. Sensibilitatea la mediul social a tinerilor români poate fi explicată prin nevoia acestora de își adapta propriul comportament la cel al celorlalți din jur, la cererile existente în jurul lor. Am pus deja în evidență faptul că tinerii șoferi

români simt că nu pot controla în mod eficient comportamentele evaluate, contrar tinerilor francezi, fapt ce poate explica cu atât mai mult nevoia lor de a își adapta și modela comportamentul la volan. În plus, tinerii români demonstrează o nevoie mai ridicată de căutare a senzațiilor față de șoferii francezi. Lipsa informațiilor asupra conduitelor adaptate în trafic determină o vulnerabilitate mai mare a tinerilor români la alte surse de informații cum ar fi prietenii sau alte persoane semnificative pentru ei. În cazul vitezei am pus deja în evidență faptul că șoferii români consideră această transgresiune ca fiind una puțin periculoasă care nu trebuie sancționată de către poliție. Deci mediul social, perceput ca sursă de informare pentru comportamentele tinerilor șoferi legate de viteză nu este, poate, cel mai potrivit. Față de tinerii români, șoferii francezi pun mai degrabă accentul pe nivelul de control dar și asupra aspectelor practice cum ar fi evitarea punctelor de penalizare, economia de timp sau nevoia de a reveni acasă. Cu toate acestea nu putem nega importanța normele care prezic intenția de a depăși viteza dar și cea de a conduce sub influența alcoolului. În plus, tinerii români prezintă o nevoie de experimentare mai ridicată decât a șoferilor francezi pusă în evidență de credințele comportamentale legate de depășirea vitezei și a conducerii sub influența alcoolului. Este adevărat că infrastructura rutieră din România nu permite șoferilor să conducă în aceleași condiții ca în Franța și trebuie ținut cont de asemenea că tinerii români raportează mai puțini kilometri conduși decât tinerii francezi. Aceste două aspecte pot ajuta la explicarea motivului pentru care tinerii români simt nevoia de a experimenta la volan. Prezența normelor în prezicerea intenției de a conduce sub influența alcoolului și a comportamentului auto-raportat de condus sub influența alcoolului poate fi ușor explicată prin contextul social în care acest comportament poate apărea. Frecvent, tinerii ies în oraș în compania prietenilor și consumă alcool. Dacă sunt veniți cu mașina, unul dintre ei trebuie să conducă . În așa fel putem explica, cel puțin parțial, de ce tinerii șoferi conduc sub influența alcoolului. Contextul, consecințele condusului sub influența alcoolului fiind mai puțin saliente pot conduce tinerii șoferi să decidă că pot conduce chiar după ce au consumat alcool. Studiul al doilea a confirmat faptul că presiunea grupului poate să ajungă să modifice comportamentul tinerilor șoferi astfel încât acesta să respecte cererile grupului. Rezultatele studiului ne-au indicat că tinerii șoferi își vor modifica în acord cu solicitările venite din partea grupului atunci când se incită la depășirea vitezei. Folosind trei tipuri de presiune am încercat să verificăm dacă grupul de prieteni poate obține un comportament conformist din partea șoferului. Am utilizat

trei tipuri de presiune : activă directă (incitare verbală) care formulează în mod direct și explicit cererea de depășire a vitezei, activă indirectă (povestire aprobată de prieteni) care formulează cererea în mod indirect apelând la comparare și la nevoia șoferului de a își menține statutul de membru al grupului și presiune pasivă unde cererea nu a fost niciodată formulată într-o manieră directă ci indirectă, bazându-se pe cunoștințele anterioare ale șoferului despre preferințele grupului și aprobarea implicită a acestora a depășirii vitezei. Rezultatele indică faptul că asumarea riscurilor, în ceea ce privește depășirea vitezei este mai degrabă contextuală și șoferul reacționează presiunii venite din partea prietenilor fără să se gândească prea mult. Am obținut un efect al tipului de presiune asupra comportamentului estimat de viteză dar nu asupra intenției de a depăși limita de viteză. Din nou apar diferențe între cele două populații. Participanții români au oferit valori deosebit de ridicate ale vitezei estimate pentru oricare din tipurile de presiune contrar tinerilor francezi care au estimat valori mai scăzute. Pentru tinerii șoferi români chiar și cele mai subtile indicii sociale determină o alterare semnificativă a comportamentului de viteză confirmând atenția ridicată pe care ei o acordă mediului social ca și sursă de informare. Pentru a concluziona, această lucrare a pus în evidență importanța normelor și a diverselor tipuri de presiune în explicarea comportamentelor riscante la șoferii tineri. Concluzie Rolul normelor în explicarea realizării comportamentelor riscante la volan la șoferii tineri era, până la un anumit punct, intuitiv. Lucrarea pe care am prezentat-o subliniază însă importanța acestora scoțând în evidență și caracteristici interesante ale celor două populații analizate. În ceea ce privește populația de șoferi români, rezultatele subliniază o lipsă puternică a unei educații preventive rutiere și a surselor de informare obiectivă vis-a-vis de principalele riscuri la care se expun atunci când realizează o serie de comportamente la volan. Această lipsă de informare este extrem de vizibilă la tinerii șoferi care folosesc surse din mediul social – prieteni, părinți – pentru a achiziționa informațiile de care au nevoie cu privire la comportamentul în trafic. Problema reală este faptul că aceste surse de informare socială nu au beneficiat la rândul lor de o educație preventivă rutieră. Cum am mai precizat, după căderea comunismului numărul de automobile proprietate personală a crescut destul de mult, dar din păcate această creștere a numărului de autovehicule nu a fost secundată de investiții în infrastructură sau în prevenția rutieră. Ținând cont de caracteristicile populației țintă în Franța și în România, ar trebui să luăm în considerare realizarea unor programe de prevenție și educație rutieră din liceu. Acum este momentul în care tinerii își obțin de obicei permisele

de conducere și experimentează condusul recreativ, împreună cu prietenii. Tot acum presiunea grupului și nevoia de a se integra sau de a face parte dintr-un grup este și cea mai mare. Stagiile ar trebui să includă și componente legate de desensibilizarea față de efectul grupului. Chiar dacă un studiu inițial, cel puțin pentru populația din România, această lucrare reprezintă un bun punct de plecare pentru o mai bună înțelegere a comportamentului tânărului șofer însoțit de prieteni.