Dr.

Christa Todea‑Gross VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

Coperta: Larisa Barbu

© Dr. Christa Todea‑Gross – 2012 © A. F. M. C. «Christiana» pentru prezenta ediţie Editura Christiana Str. Theodor Sperantia 104, bl. S26, ap. 66, sector 3, Bucureşti, cod 030939; tel.: 021/ 3225798; e‑mail: editurachristiana@yahoo.com; www.editurachristiana.ro Director literar: Răzvan Codrescu Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu ISBN 978‑973‑1913‑56‑8

«S.O.S. MEDICAL»

DR. CHRISTA TODEA‑GROSS

PREVENŢIE SAU BOALĂ?

VACCINURILE:

O nouă patologie pediatrică
Cu o prefaţă de Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă

EDITURA CHRISTIANA Bucureşti – 2012

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TODEA‑GROSS, CHRISTA Vaccinurile : prevenţie sau boală? : O nouă patologie pediatrică / dr. Christa Todea‑Gross ; pref.: prof. univ. dr. Pavel Chirilă. ‑ Bucureşti : Editura Christiana, 2012 Bibliogr. ISBN 978‑973‑1913‑56‑8 I. Chirilă, Pavel (pref.) 615.371

Dedic această carte
Tuturor copiilor care au suferit şi suferă în urma vaccinurilor, părinţilor care au trebuit să trăiască până acum cu incertitudini şi întrebări fără răspuns, precum şi minunaţilor mei colegi din Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro‑Vita din România.
Dr. Christa Todea‑Gross

Cuvânt înainte
Dragă cititorule, Eşti în faţa unei cărţi care aduce în literatura medicală românească cea mai mare provocare din ultima jumătate de secol. Vaccinurile sunt bune sau rele? - Au făcut mai mult bine sau mai mult rău? - Au rezolvat într‑adevăr marile epidemii sau este un mit lipsit de orice ri‑ goare ştiinţifică? - Fabricile care le produc şi guvernele care le promovează sunt sincer îngri‑ jorate de bolile popoarelor infectate cu miliardele de doze sau există un interes economic în promovarea lor? Cartea autoarei Dr. Christa Todea‑Gross încearcă să răspundă la aceste întrebări pentru toţi – părinţi, medici şi studenţi – cei care o citiţi. Literatura medicală şi jurnalistica au dovedit în ultimii ani că industria de me‑ dicamente este una dintre cele mai profitabile afaceri în lume. Orice conştiinţă pro‑ fesională trebuie să se întrebe dacă un tratament este sau nu prescris abuziv, numai pentru a se obţine un profit, şi dacă nu cumva reacţiile adverse depăşesc beneficiile. Idei contestatare asupra teoriei vaccinaliste au fost încă de la începutul folosirii vaccinurilor. Pe măsură ce au trecut anii cercetătorii au acumulat date statistice şi istorice importante, care îi ajută acum să judece şi să precizeze mai bine fenomenul. Iată doar câteva exemple: - România este cea mai vaccinată ţară europeană contra tuberculozei şi are cea mai multă tuberculoză între ţările europene (în statistica anului 2004, de 10 ori mai multă tuberculoză decât media europeană); pe de altă parte, ţările nordice nu şi‑au vaccinat niciodată populaţia contra tuberculozei şi astăzi se pot mândri cu o statistică 0 (zero) cazuri. - Lansarea vaccinului “contra cancerului de col uterin” a fost o farsă ştiinţifi‑ că, juridică şi procedurală deoarece între human papiloma virus şi cancerul de col uterin nu există nici o legătură, aşa cum se vede din statistica urmă‑ toare: peste 6 milioane de femei americane sunt infectate anual cu human papiloma virus; dintre ele doar 0,16 % au şi cancer de col uterin; pe de altă parte, din cele 3700 de femei americane care decedează anual de cancer de col uterin , 70% sunt infectate cu human papiloma virus; aceste cifre demonstrează cu tărie că nu human papiloma virus dă cancer, ci cancerul, o

8

Dr. Christa Todea‑Gross

-

-

dată apărut, se infectează foarte repede cu human papiloma virus din cauza vulnerabilităţii celulelor colului uterin. Toate analizele de sănătate publică menţionează că incidenţa maximă a can‑ cerului de col uterin este între 35‑55 ani); este cel puţin hazardat să susţii, după o urmărire de 2 ani, că vaccinul administrat fetelor de 9 ani previne cancerul la 55 ani! Fabricanţii nu au putut garanta la lansare că vaccinul lor nu are efecte on‑ cogene, nici mutagene.

Date importante despre inutilitatea vaccinurilor, reacţiile adverse şi patologia pediatrică nou creată (boli noi induse) de vaccinuri veţi găsi între copertele acestei cărţi (ADHD, autism, leucemii, forme rare de cancer etc.). Desigur, părinţii sunt liberi să‑şi vaccineze sau nu copiii. Libertatea de a acţiona asupra propriei persoane este sacră şi este un dar al Creatorului. Ea este însă adese‑ ori încălcată de oficialii Ministerului Sănătăţii şi Învăţământului, care dau dispoziţii contradictorii şi viclene: “Vaccinarea nu este obligatorie, dar cine nu se vaccinează trebuie să semneze pe propria răspundere”; „vaccinarea nu este obligatorie, dar di‑ rectorii de şcoli nu au voie să primească copii nevaccinaţi şi, dacă încalcă această regulă, vor fi amendaţi”, motivându‑se că elevii nevaccinaţi ar fi un pericol conta‑ minant pentru copiii vaccinaţi. În felul acesta ei recunosc singuri că vaccinarea nu este protectoare şi că degeaba au făcut‑o! În urmă cu câţiva ani, am intervenit în presă cu câteva texte lămuritoare asupra vaccinurilor. Un ziarist‑medic m‑a atacat vehement. Văzând că textul lui nu a avut nici un ecou şi nici o urmare, m‑a reclamat la Colegiul Medicilor (din ziarist liber a devenit un ziarist delator). Colegiul Medicilor m‑a chemat la Comitetul de Disci‑ plină şi m‑a judecat pentru un delict de opinie, contrar tuturor statutelor şi codurilor deontologice din ţările europene. Riscam retragerea dreptului de liberă practică… Dr. Christa Todea‑Gross este un model de medic care îşi iubeşte profesia şi bolnavii. Desigur că îşi asumă la rândul său riscul de a fi contestată de cei care nu respectă axioma profesiei noastre: primum non nocere. Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă

). câştigată după “bolile copilă‑ riei”. Cu toate acestea. cancer etc. provocând numeroase boli cronice grave. atât faţă de o reinfecţie. medicina modernă încearcă să prevină de la început riscul mic. fiindcă nu sunt prevenite bolile copilăriei. antibiotice etc. Despre etiologia lor se spune doar că este necunoscută. numeroase studii medicale şi experienţa practică demonstrează că vaccinurile din copilărie reprezintă un atac grav asupra imunităţii imature a copilului. acute şi contagioase la copii (vaccinarea a eşuat şi în acest caz. pe care o perturbă grav. menite deseori “să ne ţină în ceaţă”. dar mai ales cu o patologie pediatrică nouă. tumori. Avem sindroame noi şi boli noi. până la o vârstă mai mare. în evo‑ luţia sistemului imun al copilului. Manipularea părinţilor a fost necesară şi uşor de realizat. urmate uneori de deces. În felul acesta. În felul acesta. apărută în urma vaccinării în masă din ultimii ani. medicina intervine în mod brutal. Apariţia reacţiilor adverse necesită deseori medicamente: antiinflamatoare. sistematică a sistemului lor imun. ci. medicina nu mai este obligată să dea ni‑ ciun fel de explicaţii.Introducere De peste 100 de ani. ipoteze. infecţii. Ne confruntăm la ora actuală cu o adevărată avalanşă de boli cronice grave la copii. În “încercarea” de a preveni bolile banale. cât mai ales faţă de o serie de afecţiuni mult mai grave din viaţa copilului. Bolile contagioa‑ se sau “bolile copilăriei” au devenit afecţiunile cele mai de temut şi trebuiau prevenite cu orice preţ. pentru care nu există tratament. boli autoimu‑ . Imunitatea naturală. aproape inexistent. în cel mai bun caz. deseori. dureros de indiferentă. meningite. al acestor boli. pentru a‑şi dezvolta o imu‑ nitate naturală şi sănătoasă. s‑a ajuns la distrugerea lentă. grave şi nevindecabile: encefalite. cu provocarea unei game variate de boli cronice. ci doar amânate. prin intermediul vaccinurilor. alergii. de fiecare dată. paralizii. când pot fi cu adevărat grave). şi la care medicina “modernă” asistă ne‑ putincioasă şi. va fi asemenea unui scut protector. Nimeni nu le‑a explicat părinţilor că banalele infecţii şi “bolile copilăriei” sunt necesare în viaţa unui copil. nevindecabile. şi apoi a adul‑ tului şi a vârstnicului (boli renale grave.

encefaloptie.3 Deşi multe procese au fost câştigate în ţările din Occident. afacerea cu vaccinurile continuă ca şi când nimic nu s‑ar întâmpla.dailymail. când nu se vor mai supune unor tratamente preventive. leucemie. În SUA spre exemplu. care nu au crezut în ipotezele false din tratatele de medicină. în urma multor studii. Japonia. nu acelaşi lucru se întâmplă în ziua de azi. sau chiar au murit. fără ca să pună întrebări. au murit în urma complicaţiilor postvaccinale. având o încredere deplină în cadrele şi autorităţile medicale (a fost şi cazul meu). sindromul morţii subite la sugar.com . în spatele 1 “Safe” vaccines kill 2. au dat statul în jude‑ cată. China. US govern‑ ment admits.huffingtonpost. iar presiunile făcu‑ te de către autorităţile sanitare asupra părinţilor cresc. diabet zaharat. şi în Italia. a fost recunos‑ cută legătura dintre autism şi vaccinul ROR.10 Dr. SUA. primind despăgubiri. Numeroşi medici şi oameni de ştiinţă. pe an ce trece. pun tot mai des întrebări despre eficienţa sau ineficienţa vaccinurilor. doar în 2010. când părinţii cu studii medii sau superioare.html 3 www. ştim bine că nicio compensaţie financiară nu va mai reda sănătatea sau viaţa acestor copii. http:/ / tinyurl. Singurii care vor putea schimba ceva sunt părinţii. false şi neobligatorii. au reuşit. artrita juvenilă etc. ai căror copii au murit în urma vaccinurilor sau suferă de complicaţii grave postvaccinale. nu primesc întotdeauna un răspuns sincer. astm bronşic. Christa Todea‑Gross ne. Se observă şi în România o schimbare timidă. în special mamele. se cunosc multe cazuri când părinţii ai căror copii suferă de complicaţii grave postvaccinale (paralizii. fiindcă. a mentalităţii părinţilor. Din nefericire.com/ 3qbo75q 2 http://www. autoimune în majoritatea cazurilor. În Occident. dar eficientă. ai căror autori sunt din Europa. Dacă în trecut aceş‑ tia.co. 2. autism etc.1 De curând. Din surse oficiale ale conducerii SUA. îşi duceau copiii la vaccinat. cancer.699 children in a year – and 101 develop autism. având la dispoziţie numeroase surse despre vaccinuri şi efec‑ tele lor secundare. tot mai mulţi părinţi. Deşi stau mărturie numeroase cărţi şi articole. Copiii noştri au devenit adevăraţi cobai pentru marile companii farmaceutice şi nu se găseşte deocamdată nicio ieşire din acest cerc vicios.). ADHD. să facă legătura dintre vaccinuri şi aceste boli cronice. Australia şi din aproape toate colţurile lumii. autism. ajung în instanţă pentru a‑şi cere puţinele drepturi care să le aline suferinţa: recunoaşterea adevărului (în primul rând) şi compensaţii pentru daunele provocate. dar mai ales despre pericolul unor eventuale complicaţii grave.699 de copii iar alţi 101 au fost diagnosticaţi cu autism.uk/news/article‑2160054/MMR‑A‑mothers‑victory‑The‑vast‑ majority‑doctors‑say‑link‑triple‑jab‑autism‑Italian‑court‑case‑reignite‑controversial‑debate.2. precum autismul.

la care nu este dispusă să mai renunţe vreodată cunoscuta Big Pharma.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 11 unei publicităţi tot mai agresive a vaccinurilor. din analiza legilor în materie. Presiunile făcute de către autorităţile sanitare asupra medicilor de familie. cărţi. Dezinformarea începe încă din maternitate.de/ fuer‑eltern/ impfungen/ impfungen4/ das‑impf‑ system‑in‑deutschland/ 5 G. sub avalanşa presiunilor. Poziţia me‑ dicală este una opusă. pliante şi afişe care vor să dovedească eficienţa maximă a vaccinurilor şi mai ales gravitatea bolilor de copilărie. Das Geschäft mit der Angst. unde nou‑născuţii sunt vaccinaţi imediat după naştere. fără acceptul în scris al mamei (fiind încălcat grav dreptul pacientu‑ lui la “consimţământul informat”).kindergesundheit‑info. de către medicii de familie şi apoi de medicii şcolari.. apoi continuă la cabinetul medicului de familie. pe toate căile posibile: emisiuni TV şi radio. În România. periodice la copii. în ultimii ani. legal.p. Ger‑ many. 4. La medi‑ cul de familie.”5 Aceste “bilanţuri” se fac şi la noi. emu‑verlag. nu se află altceva decât o goană după bani. rămâne în continuare o armă foarte eficientă la noi în ţară. Intimidarea părinţilor. deoarece atât studentul cât şi 4 http:/ / www. Unii dintre părinţi. ca şi când vaccinurile ar fi obligatorii. Acelaşi lucru îl constatăm şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene. pentru a‑i vaccina pe toţi copiii. părinţii sunt ameninţaţi cu scoaterea copilului de pe lista de asigurat (am întâlnit asemenea cazuri). unde vaccinurile nu mai sunt de multă vreme “obliga‑ torii”. aşa‑zisele “bilanţuri”: “…mamele cred că li se face un mare bine …dar autorităţile sanitare din Germania au cerut medicilor pediatrii să controleze la fiecare consult carnetul de vaccinări a copilului şi să‑l vaccineze imediat cu vaccinul care lipseşte din carnet. . Auflage 2008. de care uneori se poate muri. cedează în cele din urmă. Este de aşteptat acest lucru. cu convingerea că “imunizarea” face doar bine. Cu toate acestea. nu rezultă în mod expres că vaccinurile sunt obligatorii (d.v.d.. ci doar “recomandate”. Buchwald. încă din anul 19824. bolile copilăriei le sunt deseori prezentate ca fiind boli foarte periculoase. ele nu sunt recu‑ noscute de cele mai multe ori şi se găseşte mereu o explicaţie: “este doar o coincidenţă” etc. 57. Impfen. În Germania. sau că vor fi denunţaţi la DSP (Direcţia de Sănătate Publică). sunt transmise de către aceştia mai departe părinţilor. nu mai există obligativitate la vaccinurile din copilărie. publicitate intensă. Buchwald dezvăluie scopul ascuns al consultaţiilor gratuite. şi aici se duce o propagandă pro‑vaccin tot mai intensă. Dr. nu există niciun articol care să instituie în mod expres obligativitatea vaccinurilor: vezi Anexa). Dacă ulterior copilul va prezenta afecţiuni sau complicaţii postvaccinale. Alteori.

nu aveau cum să mă determine să fac o legătură între vaccinuri şi unele boli cronice: astm bronşic. şi în final la şcoală. să recunoască toate complicaţiile postvacci‑ nale.” Fără “carnetul de vaccinări complet. punându‑se accentul exclusiv pe efectele pozitive ale vaccinurilor. fiindcă. postvaccinale. asemenea colegilor mei. Statul continuă să folosească modelul comunist şi nedemocratic. Facultatea de Medicină. atunci când am absolvit. Puţini sunt medicii care se îndoiesc de binele pe care‑l fac vaccinurile. aproape pe de rost. Cu toate acestea. cu toate vaccinurile. respectiv al rezidenţiatului. există la ora actuală multe asociaţii de părinţi ai căror copii suferă de boli grave. Deşi aveam deja o oarecare experienţă cu vaccinurile după 2 ani de stagiatură. Nici nu aveam cum.a. Rămâne totuşi “o mână” de medici pe care nimic nu‑i poate opri să spună adevărul despre vaccinuri… În ultimii ani am observat la generaţia tânără de medici (care sunt deseori şi părinţi). nu puneam absolut nicio boală pe seama acestora. nicio propagandă falsă nu‑i mai poate păcăli pe părinţii ai căror copii au devenit victime ale vaccinurilor. că tot ceea ce învăţăm este adevărat şi nu aş fi contestat nici măcar un singur rând din tratatele groase de Medicină. tumori ş. pediatru sau generalist. Nu am făcut excepţie “de la regulă” nici eu. secţia Pediatrie. Cre‑ deam. nu este învăţat în timpul facultă‑ ţii. fără a cunoaşte cauzele acestui fenomen). sau din cursurile predate la Facultate. artrita reumatoidă juvenilă.12 Dr. fiind interesaţi în aflarea adevărului despre vaccinuri.” deseori este refuzată înscrierea copilului în Instituţiile de stat. nu doresc o schimbare în atitudinea lor şi resping în mod constant orice carte sau studiu despre aceste boli. Este de dorit să fie înfiinţate astfel de asociaţii şi în România. În acest caz. dar nici pe cei care doresc să cunoască adevărul despre vaccinuri. Învăţasem că unele dintre ele sunt boli autoimune (când dăm vina pe un sistem imun dezechilibrat. dar aspectul financiar şi teama de a‑şi pierde serviciul îi determi‑ nă şi pe aceştia să‑i vaccineze pe copii. există şi la noi mulţi copii care suferă de astfel de afecţiuni. Nu se schimbă nimic când copilul ajunge la grădiniţă. din Cluj‑Napoca. în virtutea inerţiei. Bolile postvaccinale nu sunt încă nici cunoscute şi nici recunoscute de către majoritatea medicilor români. părinţii îşi pot cere drepturile care le sunt din nou încălcate (vezi Anexa). o deschidere pentru astfel de probleme. care. encefalopatii. în anul 1989. sau cu o predispoziţie genetică (fără ca acest lucru să explice o serie de boli). În Occident. Puţinele rânduri scrise în cărţile de Boli Infecţioase şi învăţate în mod conştiincios. . diabet zaharat tip 1. chiar şi după 23 de ani de la Revoluţie. Christa Todea‑Gross medicul de familie. din nefericire. unde va fi supus altor vaccinuri “obligato‑ rii. ci doar câteva banale reacţii adverse.

ci nădăjduiesc să trezesc interesul oamenilor.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 13 sau pur şi simplu sunt boli cu o etiologie necunoscută. al părinţilor şi mai ales al medicilor. şi vaccinurile “obligatorii” ale sugarului şi copilului mic. ge‑ neticienii şi biologii îşi vor putea aduce cea mai mare contribuţie la cunoaş‑ terea şi răspândirea acestui adevăr. Aşa cum ştim cu toţii. fiindcă în România nu există la ora actuală nicio carte sau studiu în legătură cu această cauzalitate reală şi atât de eviden‑ tă.. epidemiologii. infecţioniştii. reviste. ci doar cărţi care arată marele beneficiu al vaccinurilor. editate în cărţi. motiv pentru care am folosit nu mai puţin de 23 de cărţi (în limba germană. din limba franceză. ele au rămas fără răspuns multă vreme.. Cu toate că am început să îmi pun numeroase întrebări. Acum îmi este foarte clară legătura dintre numeroasele boli cronice.d. provocând cele mai grave boli cronice. având dreptul să in‑ . orice medic. la elucidarea unui adevăr ascuns cu atâta dibăcie. Franţa. Belgia. de asemenea că. engleză şi franceză). Singura soluţie a fost să le caut în Occident (Germania. Acum sunt medic primar de Medicină de Familie. unde am găsit o bibliografie destul de bogată. SUA etc. nu aş fi putut scrie niciodată o carte care să convingă pe cineva de existenţa acestor complicaţii postvaccinale. inclusiv sindromul morţii subite la sugar. intitulată Vaccinarea: eroarea medicală a secolului. dar cunoştinţele mele despre vaccinuri nu s‑au îmbogăţit decât după ce (şi o spun cu regret) au suferit şi propriii mei copii de complicaţii postvaccinale. profesor. care atestă fără niciun dubiu că vaccinurile sunt un adevărat atac asupra sistemului imun al omului. pentru acest subiect. nevindecabile. Prin intermediul acestei cărţi nu doresc să aduc un prejudiciu vreunui medic. anuare etc. pe care‑l pot distruge lent şi ireversibil. adevărul nu poate fi ascuns la nesfărşit şi cândva trebuie să iasă la suprafaţă. ziare. Colaborarea lor cu medicii neurologi şi cu pediatrii este o necesitate. Am constatat cu mirare că. precum şi sute de articole. fiind vorba de cartea doctorului Louis de Brouwer m. indiferent de specialitatea lui. Cred că în primul rând imunologii. Cred. scrise de medici şi oameni de ştiinţă renumiţi (fără să epuizez nici pe departe bibliografia existentă în Occident) şi care şi‑au adus aportul. S‑a făcut o singură traducere pe această temă. se poate implica în această problemă. în măsura în care au fost lăsaţi să o facă (deseori cu mari sacri‑ ficii). om de ştiinţă sau oricărei alte persoane din sistemul medical sau din vreun alt domeniu. minimalizând întotdeauna efectele lor secundare. s‑au făcut zeci de mii de stu‑ dii. pentru un studiu mai aprofundat al sistemului imun şi al efectului devastator al vaccinurilor asupra acestuia. în ultimii 100 de ani. Folosindu‑mă doar de experienţa mea de medic şi mamă. etichetate deseori ca fiind “de cauză necunoscută”.).

tot al treilea copil suferă de dermatita/ eczema atopică şi unul din zece. infecto‑con‑ tagioase (rubeolă. nu în ultimul rând. inclusiv al celor alergice). fără să‑i expună la cele mai grave boli cronice. are obligaţia s‑o facă. iar vinovaţi de această situaţie ne facem în primul rând noi. Überlegungen und Informationen – vor jeglicher Ausfűhrung. şi care nu vor mai putea fi etichetate ca fiind de “etiologie necunoscută”. putînd provoca boli cronice grave. medicii specialişti în domeniu şi oamenii de şti‑ inţă din ţara noastră vor trebui să recunoască deschis că efectele vaccinurilor asupra sistemului imun sunt cu bătaie lungă. prin renunţarea la vaccinuri. vom avea în curând un tineret bolnav. medicii. alături de copiii lor. Este para‑ doxul zilelor noastre: copii tot mai puţini şi tot mai bolnavi. care nu poate lua singur o decizie. mai mult sau mai puţin cunoscute de noi. care vrea binele aproapelui său. o simplificare maximă a unor probleme medicale atât de complexe. Christa Todea‑Gross tervină şi. pentru ei. toţi copiii vor suferi de o boală alergică7. suferind de boli netra‑ tabile. şi doar unii dintre 6 Friedrich P. Auflage 7 –2007.14 Dr. după constatările făcute). Niciuna dintre aceste boli nu are un tratament etiologic. ireversibile. encefalită postvaccinală. Am în‑ cercat. 1. de astm bronşic6. provocate de vaccinuri. Copiii cu poliomielită postvaccinală. dar nu vindecă (specific al bolilor cronice. Ansichten. conform jurământului lui Hipocrat pe care l‑a depus la terminarea Facultăţii şi. Lor mă adresez cu mare dragoste şi răspundere în acelaşi timp. Statisticile arată că la ora actuală. rujeolă etc. ca astfel. şi care au menirea să le întărească sistemul imun. în decurs de 30 de ani. cu toate că au crescut mijloacele de terapie şi mai ales condiţiile de trai. unul din doi copii suferă de alergie. în faţa conştiinţei sale de om şi creştin. cu atât mai mult al unui copil nevinovat. 65. Die Impfentscheidung. În ceea ce‑i priveşte pe părinţi. . Singura soluţie pe care o văd în viitor este renunţarea la vaccinuri. am speranţa că vor avea mai mult curaj de acum încolo de a lupta pentru drepturile lor şi ale copiilor lor. în ţările dezvoltate (fără ca situaţia să fie diferită de cea din ţara noastră. când situaţia o cere. sprangsrade verlag. ci doar unul simptomatic.). Se preconizează că. Prin continuarea programului naţional de vaccinare în masă a sugarilor şi copiilor din România. 7 Ibidem. adică ameliorează simptomele. Germany. de cele mai multe ori debilizante. debili‑ zante. epilepsie şi alte boli cronice. să‑i crească sănătoşi. tratabile şi vindecabile în 3‑7 zile. ci vor suferi o viaţă întreagă de boli cronice. Nu vor mai suferi de banalele boli eruptive. Graf. trăiesc în mijlocul nostru. ştiind că ei vor fi posibile victime. Legislaţia este de partea lor (vezi Anexa). de ani de zile. În‑ tr‑un viitor cât mai apropiat.

Până nu vor fi informaţi părinţii. Christa Todea‑Gross 14.. Germany (coperta). Dr. Auflage. încât fiecare se lasă vaccinat. pentru ca apoi să se îmbolnăvească. într‑un climat mondial în care totul este o afacere.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 15 ei au avantajul de a trăi într‑unul dintre puţinele Centre pentru persoanele cu dizabilităţi existente în ţara noastră.09. Este nevoie de o mare reformă în Medicina Preventivă. Atât de “eficientă” a fost şi este Campania de vaccinare. De cele mai multe ori. Statul nu are timp şi niciun interes să se ocupe de aceste victime nevinovate. indi‑ ferent de specialitate. supor‑ tând costurile mari ale vaccinurilor. . iar de 200 de ani încoace nimeni nu le poate sta împotrivă. studenţii de la Medicină şi toţi medicii. despre pericolul real al vaccinării în masă a sugarilor şi copiilor. Februar 2010. Lob der Krankheit. Ultimul lucru de care are nevoie lumea este o prevenţie care… îmbolnăveşte.2012 8 Bert Ehgartner. dar are timp să facă propagandă unei “profilaxii” agresive şi foarte scumpe.. Warum es gesund ist ab und zu krank zu sein. al unor experimente corupte şi a ignoranţei autorităţilor care fac tot posibilul pentru a‑şi atinge scopul: acela de a deveni cândva cu toţii pacienţi”8. părinţii sunt cei care fac şi acest sacrificiu. generatoare de teamă. 1. Bas‑ tei Lűbbe Taschenbuch Verlag. Companiile de medicamente şi vaccinuri stau liniştite şi fericite că şi‑au atins scopul. cum este vaccinarea în masă a copii‑ lor. atât noi. cât şi copiii noştrii rămânem în continuare victimele “unui marketing perfect al industriei farmaceutice.

.

sistemul nostru imun s‑a adaptat la existenţa microorganismelor din mediu. când dispare imunitatea moştenită de la mamă. în majoritatea cazurilor. Pe acesta. boli infecto‑contagioase (“bolile copilăriei”) etc. Până la vârsta de 2 ani. Îl distrugem deja “din faşă”. Consecinţele dezastruoase ale vaccinurilor s‑au observat abia în anii’60. copilul îşi dezvoltă un sistem imun sănătos. iar apoi şi‑l perfecţionează pe al lui. cortizon.Capitolul 1 Sistemul imun sănătos şi dezechilibrul provocat de vaccinuri Rezumat Pe parcursul a mii de ani. după ce s‑a triplat numărul de vaccinuri. la naştere. Puţinele microorganisme nocive pentru om pot fi. în America. antiinflamatoare nesteriodiene etc. Din nefe‑ ricire. Dacă mai adăugăm şi existenţa în vaccin a unor substanţe alergizante. Acest lucru se întâmplă doar dacă nu se intervine din afară cu mijloace care să scadă sau să modifice în mod negativ sistemul de apărare al copilului (vac‑ cinuri. câteva epidemii din trecut (izbucnite mai ales în timpul războaielor) au generat invenţia vaccinurilor şi astfel s‑a pornit un atac fără precedent asupra sistemului imun al omului de 200 de ani încoace. cu care în mod normal el nu s‑a întâlnit niciodată în natură şi pentru care nu are o “memorie imună”. proteine străine. antibiotice. ne dăm seama că şansele formării unui sistem imun sănătos şi performant la copil este practic nulă. antibiotice şi. copilul îl dobândeşte în parte de la mamă. în mod natural. de microorganisme. multe fiind încă necu‑ noscute. metale grele. când. anihilate de către arma noastră bi‑ ologică naturală: un sistem imun sănătos şi performant. Organismul uman este el însuşi un mare rezervor de microorganis‑ me indispensabile pentru o viaţă sănătoasă. artificiale. prin contactul cu răceli uşoare. .). nu în ultimul rând. Nu s‑a luat deloc în seamă cel mai important aspect al vaccinurilor: faptul că sistemul imun al omului nu este adaptat la forme noi. combinaţia mai multor virusuri. care sunt nenumărate.

ne îmbolnăvesc. România nu face excepţie. sănătatea copiilor noştri riscă să fie distrusă iremediabil.18 Dr. Se profită în continuare de cunoştinţele insuficiente cu privire la mecanismele complexe de apărare a sistemului imun în faţa unei infecţii. Louis De Brouwer). cât şi adolescenţi (alergii grave. “Pe pielea unui singur om sunt mai multe bacterii decât numără populaţia întregului .). cu grave repercusiuni şi după zeci de ani. al sugarului. Efectele adverse evidente ale vaccinurilor “obligatorii” la copii fac victime în scurt timp şi în Europa. Vaccinurile. Au trecut doar 50 de ani (maximum 2 generaţii) de la declanşarea acestui război biologic împotriva unui sistem imun vulnerabil. Bolile cronice grave. I. dar până la rezolvarea lui. diverse forme de cancer. Principiul pe care se bazează vaccinarea este ineficient şi cu multe capcane pentru sistemul imun al fiinţelor vii. incurabile. dar nu vindecă). de zeci de ani încoace). până atunci fiind doar câteva cazuri răzleţe. Christa Todea‑Gross a apărut un număr foarte mare de cazuri de autism la copii. tratate în Clinicile de Psihiatrie. boli autoimune. Lumea microbiană din noi şi din mediul înconjurător Noi trăim într‑o lume plină de microbi pe care nu‑i vedem cu ochiul liber. ni se descoperă o lume nouă. în loc să prevină. unde se copiază modelul american de vaccinare. a bolilor cronice grave. altele noi. cea a microorganis‑ melor. consecinţa fiind o îmbolnăvire cronică şi deseori ireversibilă. Sistemul imun este un “puzzle” care nu a fost terminat de către imunologi. iar studiile lor fiind în mod intenţionat şi sistematic falsificate. nu vor avea nici‑ odată vreun interes să spună adevărul. o adevărată “grădină zoologică”. unele cunoscute. şi este imposibil să nu observăm o creştere explozivă. autism. sindromul ADHD.). la adulţi şi vârstnici (boala Alzheimer. cei care produc vaccinurile. Se depun în schimb eforturi mari şi aproape inutile de a produce tot mai multe medicamente paleative (care tratează. re‑ ducându‑se totul la măsurarea anticorpilor (lucru de altfel contestat de mulţi imunologi. Purtăm cu noi. dar. boli autoi‑ mune etc. privind la microscop. profitul lor material fiind enorm. Cu toate acestea. inclusiv a omului. dar extrem de rare în trecut. de fapt. imatur. dar şi decesele provocate de vaccinuri sunt total ignorate de cei care ridică în slăvi “cea mai mare eroare medicală a secolului: vaccinurile” (dr. fără precedent. lipsind încă foarte multe piese. sindroame neurologice noi etc. atât la copii.

Palmer et al.1371 / journal. iar. PloS Biol 2007. Primele şi cele mai îndrăgite bacterii sunt 1 Bert Ehgartner. copiii au un intestin steril. s‑a ob‑ servat o colonizare asemănătoare a intestinului cu bacterii. deoarece nu poate trăi şi nu se poate hrăni singur. acesta se colonizează cu bacterii. Warum es gesund ist ab und zu krank zu sein. Nu s‑a pus în evidenţă un model identic de colonizare. Ele dorm. ci dimpotrivă… Virusul constituie “un microorganism aparte. care pre‑ feră infecţiile cronice… Sute de alte virusuri există în genele noastre doar ca material informativ. care împart aceleaşi condiţii. după cum ajunge». “Development of the Human Infant Intestinal Microbiota”. Bacteriile au devenit şi ele în timp dependente de celula umană. ci o capsulă în care se află un material ge‑ netic. în simbioză. şi nimeni nu ştie dacă şi când «se vor trezi».VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 19 glob”1. deci. la o viaţă mai îmbunătăţită”2. Germany. Capacitatea virusurilor de a provoca mereu mutaţii a dus la evoluţia în timp sistemului imun al omului şi. pe care apoi le distrug… Dar numai puţine virusuri folosesc o astfel de «tactică». Nu posedă nici măcar o celulă. La unele virusuri. pentru a se înmulţi şi a deveni patogene pentru om… Virusurile din organismul uman au un trecut comun. “Colonizarea nu se face după un tipar anu‑ me. La naştere. Virusurile folosesc celule străine pentru a se înmulţi. . precum virusurile herpetice şi papilomavirusurile.. 25. 2010. Lob der Krankheit. intestinul devine unul din cele mai importante organe ale sistemului imun şi va fi locul unde vom găsi 70% din celulele imune. În felul acesta. din primul minut după naştere. pe de o parte. această capsulă este învelită cu proteine şi lipide (grăsimi). dar. iar noi profităm de ele. 4 C. Ele profită de noi că le merge bine. Bas‑ tei Lűbbe Verlag. doi:10. “Majoritatea trăiesc cu noi. Să fie toate aceste microorganisme duşmanii noştri? Nicidecum. 3 Ibidem. unde s‑au adaptat şi de unde se hrănesc. pe de altă parte. 26‑27. nici măcar la doi bebeluşi. Doar la gemenii. fiind în stare de latenţă. Peste 400 de specii de microbi îşi găsesc aici locul…”4. ci după motto‑ul «fiecare îşi caută un loc.. care nici nu poate fi con‑ siderat un organism viu.pbio.5 (7):77. mănâncă acelaşi lapte etc. Un real pericol îl reprezintă doar foarte puţine bacterii”3. 2 Ibidem. fiindcă sunt distruse după ce stimulează sistemul imun al organismului uman… Majoritatea virusurilor folosesc un stil de viaţă «mai puţin radical». deoa‑ rece. sunt nevoite să îşi caute altă gazdă după ce o distrug. având la bază relaţii prin care s‑au influenţat reciproc… Capacitatea sistemului imun de a învăţa şi de a se adapta la stimuli nu ar fi fost posibilă fără existenţa acestor viru‑ suri.

începând să semene tot mai mult cu cea a adultului. op. Potrivit AFP. iar mucoasa care căptuşeşte intestinul are suprafaţa unui teren de 5 J. Este posibil ca şi în România naşterea la domiciliu să devină o metodă nouă. O situaţie mult mai îngrijorătoare s‑a observat atunci când era nevoie de o mai lungă spitalizare a copilului în secţia de nou‑născuţi. Pediatrics 2006. atât cu moaşe specializate.evz. la copiii care se nasc prin operaţie cezari‑ ană.ro/ detalii/ stiri/ nasterea‑la‑domiciliu‑revine‑la‑moda‑455386. În special antibioticele o modifică sau o distrug şi adeseori este nevoie de o nouă colonizare a intestinului cu lactobacili şi Bifidus. Christa Todea‑Gross lactobacilii şi bacteriile Bifidus.. în vârstă de o lună. Părinţii observă şi ei acest lucru prin schimbarea mirosului scaunului. Cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea unui sistem imun sănătos al copilului se realizează atunci când naşterea are loc acasă. 28.118:511‑521. Franţa. Astfel.html . Ehgartner. cum este obiceiul în Olanda. record chiar. Penders et al. În cursul primului an de viaţă. s‑au luat în studiu peste 1000 de copii. dar deocamdată nu avem un sistem medical suficient de bine pregătit.20 Dr. la care s‑a analizat flora bacte‑ riană intestinală şi s‑a observat că. S‑au găsit şi multe bacterii patogene. circa 30% dintre olandeze aleg să nască acasă. se schimbă des flora microbiană intestina‑ lă. al adultului. Aici. “Factors Influencing the Composition of the Intestinal Microbiota in Early Infancy”. S‑a dovedit că există un “model de bază” prin care se formează şi se stimulează sistemul imun al intestinului. unde numai 2% din naşteri au loc acasă7. sau în case de naşteri speciale. Belgia şi ţările scandinave. la Universitatea Maastricht5. Doar la sfârşitul primului an de viaţă dispare treptat diferenţa dintre bebeluşi şi adult în ceea ce priveşte flora intestinală. are o lungime de aproximativ 6 metri. cât şi pentru copil. 6 B. Marea Britanie. Dar şi alte condiţii modifică flora intestinală. oamenii de ştiinţă au observat existenţa unui număr impresionant de mare. Datele contrastează puternic cu cele din Germania. cât mai ales cu dotarea aparaturii necesare (de resuscitarae a nou‑născutului etc.. care asigură de la început un mediu prielnic pentru digestia laptelui şi neprielnic pentru bacteriile nocive. la copiii născuţi prin cezariană. “Intestinul matur. flora intestinală este mult mai săracă în lactobacilli şi Bifidus decât la cei care se nasc pe cale naturală. benefică atât pentru mamă. cum ar fi trecerea de la lapte la o alimentaţie solidă. 7 http:/ / www.). de bacterii Bifidus în intestinal nou‑născuţilor şi astfel ei îşi vor începe viaţa cu o sănătate vigu‑ roasă6. în 2006. cit. Dar şi nou‑născuţii care au fost alimentaţi de la naş‑ tere cu lapte praf (nu lapte matern) aveau o floră microbiană nesănătoasă. cu ajutorul unei moaşe.

cit. fără de care nu poate fi înţeleasă acţiunea vaccinurilor. fiind astfel cel mai mare organ al corpului uman”8. op. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. principalele mecanisme imune. care este în stare să facă diferenţa dintre celulele proprii şi cele străine şi periculoase. fără să fie distrusă. fără a minimaliza unele aspecte imunologice. împotriva microbilor nocivi (antigene). B. Anticorpii de la mamă reprezintă “vaccinul natural ideal” şi care‑l apără pe nou‑născut. “Aceste me‑ canisme imune nespecifice sunt prezente de la naştere şi până la sfârşitul vieţii. înnăscută. Imunitatea nespecifică (înnăscută) şi imunitatea specifică (dobândită) Sistemul imun este foarte complex şi nu este încă pe deplin cunoscut nici în ziua de azi. care absorb substanţele nutritive. Ibidem. am încercat să descriu. ştiind că mă adresez în special unui pu‑ blic fără cunoştinţe medicale. Cluj‑Napoca. 8 9 . Ehgartner. sau prima linie de apărare a organismului”9. Intestinul conţine. Imunologie Generală şi Oro‑Faringiană. Dar pentru asta există o serie de celule imune. de un sistem imun propriu. imediat după naştere. Altfel am distruge chiar şi alimentele pe jumătate digerate. II. decât dacă mai îndeplineşte o condiţie: aceea de a reprezenta un real pericol pentru organism. 24. 29. 10 Victor Cristea. numită imunitate nespecifi‑ că. Imunitatea moştenită de la mamă scade treptat şi dispare până la un an de viaţă (după alţi autori. şi un sistem limfatic abundent. Mircea Miţariu. Dacă apare o celulă care nu are acest «buletin». înnăs‑ cut. ca orice fiinţă vie. 2011. Monica Crişan. ea va fi considerată un intrus. până la 2 ani de viaţă).. Apendicele face şi el parte din sistemul imun al intestinului. alături de numeroase vase de sânge. la toate fiinţele vii”10.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 21 tenis. Noduli limfatici din intestin formează un adevărat rezervor pentru celulele imune. Cu toate acestea. pe scurt. până ce acesta îşi va forma o competenţă imună. Această srategie este destul de simplă: “Fiecare celulă are un fel de «carte de identitate» prin care este recunoscută ca fiind parte a unui organism. Sugarul dispune. specializate în apărare.

. faţă de infecţii. cit. gram‑negative). Dacă această barieră este depăşită. PMN circulă în sânge. [PMN ingeră rapid agresorii străini. dar nici să fie lipsit de Ibidem. ciuperci şi chiar unele virusuri. celule microgliale (în sistemul nervos central). 24‑36.). şi anume fac‑ torii umorali (din sânge: peroxidazele. aciditatea pielii. intră în acţiune cea de‑a doua. iniţială. Datorită lor. “aproximativ 90% dintre infecţiile organismului pot fi recunoscute şi combătute de către sistemul imun înnăscut al copilului”12. menite să‑l apere. enzimele digestive.. descuamarea continuă. op. osteoclaste (în oase) etc. capabile să distrugă orice agresor microbian. fiind un fel de “guno‑ ieri” ai organismului. mucoasele. mucusul. 13 V. lezate sau moarte (hematii îmbătrânite etc. trombocite. Este vorba de celulele fagocitare: polimorfonucleare (PMN) şi mononucleare (macrofage)11. se pot elimina bacterii (gram‑pozitive. Macrofagele fagocitează (“mănâncă”) particule străine (microbi) şi celule proprii. intervin factorii celu‑ lari. circulă şi ele în sânge. Celulele învaţă să facă diferenţa dintre microbii nocivi şi particulele neutre. Macrofagele (celulele fagocitare mononucleare). prin fagocitoză. celule K (killer) etc. dar pot trece şi în ţesuturi şi constituie prin‑ cipalul component al puroiului. Aceştia din urmă au rolul principal în apărarea imediată. 36. Această diferenţiere este foarte importantă şi‑l va ajuta pe copil să nu reacţioneze în mod exagerat. Acelaşi lucru îl aflăm de la dr. virusuri etc. macrofage alveolare (în plămâni). fiind. Mai sunt şi alte celule care intervin în apărarea imună nespecifică: eozinofile. care fac parte din categoria globulelor albe (leucocite/ granulocite). la început de viaţă. care apoi sunt “digeraţi” cu ajutorul unor enzime.). cit. op. Ehgartner. Dacă este depăşită şi cea de‑a a doua barieră. 31. mai puţine ca număr de‑ cât PMN.22 Dr. Cristea et al.: “Celulele seriei granulocitare (PMN) acţionează nespecific în procesul apărării imune. interferonul. Doar prin întâlnirea cu microbii. 14 Ibidem. Christa Todea‑Gross Prima barieră naturală faţă de agenţii patogeni (bacterii.]14.) este reprezentată de factorii tisulari: pielea. Victor Cristea şi colab. B. celulele sistemului imun al sugarului vor putea activa mecanismele cele mai adecvate şi ne‑ cesare. bazofile şi mastocite. 39‑50. în inflamaţii. celule citotoxice NK (natural killer). fiind denumi‑ te după localizare: celule Kupfer (în ficat). după care trec în ţesuturi.. speciile micro‑ biene nepatogene de la nivelul mucoasei bucale şi a colonului etc. 11 12 . Potrivit imunologilor. în mod normal. sistemul complement etc. indiferent de natura acestuia”13.

dar nici ochii lui nu se vor putea obişnui cu lumina. sau care este ţinut în întu‑ neric. multipo‑ tentă. când acestea nu primesc stimulii necesari pentru a se putea dezvolta. 50. July/ Au‑ gust:54‑63. b. în funcţie de particularităţile răspunsului imun la un moment dat…”18. ganglioni limfatici şi splină. Cluj‑Napoca. boli autoimune etc. se întâmplă şi cu centrul nervos al văzului. A doua linie de apărare a organismului uman este una mult mai per‑ formantă şi este denumită “Imunitatea dobândită sau specifică”. numită din acest motiv imunitate celulară. “Educating the Immune System”..17 Limfocitele T helper (Th) se diferenţiază în limfocite Th1 care conferă imunitate faţă de infecţiile cu agenţi patogeni intracelulari. Acelaşi lucru care se întâmplă cu sistemul imun. nu va putea să înveţe niciun limbaj. nu va putea să se apere”. 15. din măduva osoasă hematogenă: limfocitele B.. Vaccinuri şi vaccinări în practica medicală. Limfocitele T reprezintă 60‑80% din totalul limfocitelor periferice. Limfocitele B. explică imunologul londonez Graham Rook15. Science & Medicine 1999. imunitate pasivă: naturală (transplacentară) şi artificială (cu ser imun). şi conferă imunitatea umorală. Un sugar cu care nu se vorbeşte deloc. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 23 reacţie de apărare. T supresoare (Ts) etc. Rook. rămânând cu handicapuri severe.. Cristea et al. 2005. sunt puţin recirculante şi se găsesc în oase. dar care acţionează în mod diferit (citotoxicitate sau supresoare). Mai există însă unele incertitudini: unii autori consideră că “limfocitele Ts şi Tc sunt de fapt unele şi aceleaşi. 16 V. 18 Ibidem. . având o durată de viaţă scurtă. al auzului etc. Ioan Stelian Bocşan. 17 Maria Irina Brumboiu. Toate celulele imunocompetente provin din celula suşă/ stem. cit. producătoare de anticorpi. A. imunitate activă: naturală (postinfecţioasă) şi artificială (postvac‑ cinală). reprezintă 15‑29% din totalul limfocitelor periferice. “Dacă sistemul imun al unui sugar nu va avea posibili‑ tatea să înveţe această diferenţiere. Ea cuprin‑ de două compartimente: umorală (limfocitele B) şi celulară (limfocitele T) şi se clasifică în16: a. 15 G. T citotoxice (Tc). op. Se ştie că o dereglare a limfocitelor Ts poate duce la leucemie. şi limfocite Th2. care activează limfocitele B. formatoare de anti‑ corpi şi limfocitele T. 13. sunt intens recirculante şi se împart în mai multe subpopulaţii: T helper (Th). au o durată lungă de viaţă (ani sau zeci de ani). în primele luni de viaţă.

cit. după ce “au învăţat diferenţierea” şi au recunoscut un microorga‑ nism ca fiind nociv (virus. răspunzător de imunitatea celulară. pentru ca celulele imune (limfocitele T) să devină active. intestin (plăcile Peyer). Prima linie de apărare.24 Dr. “T helper” (Th1). Este necesar acest “salut” al microbilor. Ehgartner. op. migrează din măduvă în organele limfoide secundare: ganglioni limfatici. care este un organ limfatic cu un rol esenţial la începutul vieţii (a sugarului).. acesta devine un limfocit activ. devin mature şi încep producţia de anticorpi (împotriva streptococului). fiind activate (Th2). splina.). numite celule dendritice (DC). 55‑65. 33. limfocitele B (LB: bone marrow – mădu‑ va osoasă). din milioanele de limfocite T. îl fagocitea‑ ză (“mănâncă”) şi apoi îl prezintă limfocitelor T. Christa Todea‑Gross Ne punem întrebarea: cum putem ştii “exact” efectul vaccinurilor asupra reacţiilor imune la fiecare “moment dat”. patogen. în ganglionii limfatici. bacterie etc. Aici. care se află şi ele în nodulul limfatic. deoarece asigură maturarea imunologică normală a limfocite‑ lor T. . limfocitele T “învaţă” să distingă self‑ul de non‑self (propriul de străin). după care ele vor migra în circulaţia sanguină şi apoi în organele limfoide secundare (ganglioni limfatici etc. care. care. denumit şi “antigen”). prezentatoare de antigen)19. Limfocitele T (LT) migrează în timus. De aceea ne simţim mai bine din a 3‑a zi de boală. fără ca să ne tratăm20. Celulele dendritice sunt în stare să recunoas‑ că. vor “captura” şi ele antigenul. pe cea care are receptorul pentru acel antigen (virus. unde ele se întâlnesc cu încă un grup de celule imune: DC (celule dendritice. bacterie etc). dintr‑un limfocit T inactiv. pe care apoi îl prezintă limfocitelor T. Este motivul pentru care sunt denumite şi celule prezentatoare de antigen (CPA). Cooperarea LB cu LT are loc aici. el va fi recunoscut doar de acel limfocit T care are receptorul pen‑ tru streptococ. care dă informaţia mai departe şi limfocitelor B. Mai este un grup de celule prezentatoare de antigen. Exemplu: dacă este vorba de un streptococ. când nu cunoaştem încă întregul mecanism al sistemului imun? După sinteza şi maturarea lor. el va iniţia răspunsul imun. răspunzătoare de imunitatea umo‑ rală şi care se termină după 3 zile. Limfocitele B.. amigdale. În felul acesta. “antigenele vor fi distruse prin colaborarea perfectă a celor două sisteme 19 20 Ibidem. în timus. În final (aflăm din cărţile de specialitate). aglomerările limfoide de la nivelul pielii şi al mucoaselor. Am văzut că atunci când organismul este informat că a pătruns un antigen străin şi periculos. o constituie PMN şi macrofage‑ le. apendice. nespecifică. B. Iniţierea răspunsului imun. la rândul lor.

cit.. prin intermediul limfocitelor T.: în encefalita postvaccinală. “Memoria imună” este mereu împrospătată prin contactul cu lumea microbiană. Or. se vindecă majoritatea bolilor. care îl vor apăra de infecţiile virale şi bacteriene până ce se dezvoltă sistemul lui imun. după cum am văzut. Germany. Impfen Pro&Contra. o mare parte din limfocitele “T helper” mor. deoarece numai în felul acesta V. Th2 (prin anticorpi şi citokine)”21. poate distruge celule canceroase. devenind tot mai perfecţionistă pe parcursul vieţii. de altfel. Ehgartner. vom putea vorbi de un răspuns imun primar şi unul secundar. Ştim că limfocitele T. Ele stimulează imunitatea umorală (Th1). În timpul re‑ acţiei imune. în detrimentul imunităţii celulare. dar o altă parte rămân ca celule de “memorie” şi vor avea de acum încolo “datoria” de a recunoaşte oricând “vechiul duşman”. cu fiecare virus. MensSana Verlag. când acesta se reîntoarce. 33‑35. După 6‑8 zile. astfel încât să se poată apăra singur. 62. responsabile de imunitatea celu‑ lară (Th1). op. Cristea et al. 23 B. formatoare de anticorpi. cit. Tot LT sunt cele care distrug celulele canceroase”22. premi‑ at cu Premiul Nobel. “virusurile şi unii paraziţi se găsesc în celule. se atinge nivelul maxim de limfocite T. Renumitul imunolog elveţian Dr. când. Protecţia copilului cu anticorpii de la mamă se pierde până la vâr‑ sta de 2 ani. fiind distruse de LT.. dermatite de contact etc.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 25 imune: sistemul imun celular. acesta din urmă dato‑ rându‑se celulelor cu memorie. Ca urmare. Th1 (prin fagocitoză şi citotoxicitate di‑ rectă) şi sistemul imun umoral. descrie anticorpii materni ca fiind “vaccinul natural ideal” al nou‑născutului. op. când pot fi distruse şi celulele sănătoase ale organismului. cum se întâmplă în alergii (eczema atopică. pentru a fi pregătite oricând să producă din nou anticorpi23. distrug ceea ce se găseşte “în celule” şi este străin şi periculos pentru om. 2008. El atrage atenţia asupra unui lucru foarte important: “Fetele trebuie să se imunizeze natural împotriva tuturor infecţiilor periculoase până la puber‑ tate” (să treacă prin toate bolile copilăriei). Vaccinurile produc un dezechilibru între cele două sisteme imune (umoral şi celular). Th2 (care. 21 22 .. O parte din limfocitele B rămân şi ele pe post de “celule de memorie”. Martin Hirte. 231. şi doar în felul acesta poate fi eficientă. Rolf Zinkernagel. mielina care înveleşte nervii devine “antigenul” împotriva căreia se vor îndrepta anticorpii şi o vor distruge).) şi bolile autoimune (ex. dar şi virusuri şi bacterii din celule). Das Handbuch fűr die individuelle Entscheidung. Se întâmplă deseori ca răspunsul imun să fie exagerat.

încă de la naştere. pe de o parte. Bolile infecţioase. vor apărea şi defecte serioase ale acestuia. pe de altă parte. dobândită după vaccinare. Antigenul ia contact la început cu mucoasele. care reprezintă o adevărată barieră imunologică (prima barieră imună. după contactul natural cu antigenul (virusuri/ bacterii). care astfel va profita şi va dezvolta un sistem imun sănătos… În felul acesta vor fi evitate defecte ale sistemului imun…Dacă noi intervenim din afară. prin vaccinuri. Unul dintre nenumăratele exemple îl constituie leucemia limfatică acută. extrem de eficientă faţă de o nouă îmbol‑ năvire. 40‑41. 41‑42. începând de la naştere. astfel încât în timpul sarcinii va exista un nivel suficient de mare de anticorpi care să treacă la copil prin intermediul placentei. infecţiile sunt de folos sugarului. Ca urmare. iar reacţia imună va fi una extrem de scăzută. şi tulburăm formarea sistemului imun. cea mai frecventă formă de cancer la copil (cu un vârf la 4 ani). Sistemul imun al copilului se maturizează în lupta cu virusuri blânde. au loc procese mult mai complexe decât în cazul unei vaccinări (când este stimulată doar producţia de anticorpi). are loc o producţie mică 24 25 Ibidem. sau cu bolile copilăriei… Primul an de viaţă pare să fie anul cel mai prielnic şi parcă planificat de a învăţa să se apere împotriva factorilor infecţioşi din natură… Ca urmare. face mai bine faţă condiţiilor de mediu decât un sistem imun rigid. Doar dacă antigenul va reuşi să învingă această barieră şi se va înmulţi foarte mult. ne arată că orice infecţie a organismului are.26 Dr. naturală) pentru virusuri şi bacterii. antigenul va ocoli prima barieră. Christa Todea‑Gross vor avea un sistem imun eficient pentru ele şi viitorii lor copii. ale copilăriei. “În cazul unei vaccinări. care învaţă şi este pe cale să se perfecţioneze. pentru că un sistem imun flexibil. se formează o imunitate naturală. de răceală uşoară. Această “memorie imunologică înnăscută” va fi la femei – spre deosebire de bărbaţi – mult întărită de către hormoni. şi unul pozitiv: “Fiecare reacţie febri‑ lă la copil arată că au loc studii superioare serioase în cadrul sistemului imun care exersează. pe lângă aspectul neplăcut al bolii. comparativ cu imunitatea artificială. gata format24. Faptul că nu se nasc copiii cu un sistem imun complet maturizat are două motive bine întemeiate: să nu intre anticorpii copilului în conflict cu “celulele străine ale mamei”. oferă o protecţie imună naturală. Mo‑ tivul este acela că. Procesul de învăţare pe care îl parcurge sistemul imun al unui copil. . eficientă şi durabilă. Ibidem. După majoritatea bolilor contagioase ale copilăriei. şi. când are loc o dezvoltare anarhică a leucocitelor tinere”25. va ajunge şi în sânge.

care rămân în organism toată viaţa). iar bolile copilăriei s‑au amânat până la vârsta adultă. Am văzut că viaţa limfocitelor B. Este şi motivul pentru care se fac mereu rapeluri (revaccinări). De aceea. anticorpii produşi în urma vaccinării. care în timp dispar. 67. chiar şi cei care au avut boala. Hirte.. în România. şi. rubeolă etc. asemenea unui “rapel natural” sau “revaccinare naturală”. scad până la dispariţie. La o vârstă mai înaintată. fiindcă în acest fel este reîmprospătată “memoria” celulelor imune. Cu adevărat periculos este pentru femeile însărcinate. fiecare contact cu un copil care are rujeolă va fi asemenea unei revaccinări natura‑ le. fiind lipsiţi de o reîmprospătare a memoriei imune. care ne vor apăra de rujeolă. . op. pentru a stimula formarea de noi anticorpi”26. Exemplu: presupunem că am avut rujeolă în copilărie. la fiecare “re‑ întâlnire” cu virusul rujeolic.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 27 de anticorpi. virusul rămâne în organism. deoarece organismul nu mai are un sistem imun flexibil. pentru toată viaţa. Acesta reprezintă doar unul din‑ tre multiplele motive pentru care ar trebui sistată vaccinarea antirujeolică. El “se ascunde” la nivelul ganglio‑ nilor nervoşi şi a nervilor cranieni. asemenea unui copil. deoarece mama nu mai are suficienţi anticorpi ca să‑l apere de rujeolă. îşi pierde din memorie. să o facă din nou. Virusul varicelei (este şi agentul etiologic al “zonei zoster”) face parte din familia herpes‑virusuri (sunt retro‑virusuri. Spre deosebire de anticorpii artificiali. cu posibile com‑ plicaţii. este foarte scurtă. unde “hibernează” (se află într‑o stare 26 M. care au fost vaccinate în copilărie şi care nu au făcut boala. Aceste cazuri. sunt foarte rare. deoarece celulele noastre imune. cit. La ora actuală.. Ele riscă să o facă în timpul sarcinii şi să nască copii bolnavi. formaţi în urma unui vaccin. din fericire. Alta este situaţia în cazul varicelei. rujeola (şi toate bolile copilăriei) este suportată mai greu. Boala naturală dă o imunitate durabilă. este posibil ca adulţii. din care se formează anticorpii. a crescut numărul de cazuri de rujeolă la sugari. cei naturali se produc de fiecare dată când noi venim în contact cu un bolnav de rujeolă. Mai riscant este pentru cei care au fost vaccinaţi în copilărie şi nu fac boala decât la vârsta de adolescent sau de adult. în timp. recunosc adversarul şi vor activa formarea de anticorpi (naturali şi durabili). iar despre eficienţa unei revaccinări nu se ştie deocamdată nimic. sistemul imun nu mai vine în contact cu in‑ fecţiile naturale. noi profităm de un nou “contact infecţios”. “cu memorie”. La femeia gravidă. După ce se vindecă varicela. Fiindcă s‑a introdus în lume vaccinarea. cu neurotropism.

Papilomavirusul uman (HPV) face şi el parte din familia de retrovirusuri şi provoacă o serie de boli genitale. Christa Todea‑Gross latentă). BMC Public Health 2005.3 cazuri/ an în aceeaşi perioa‑ dă. op. cu o erupţie caracteristică şi foarte dureroasă. op. Yih et al. boală cronică. 1998‑2003”.). 31 B. “Interesant este faptul că un contact al adulţilor cu copii bolnavi de varicelă menţine virusul în stare de «hibernare» şi‑i fereşte de zona zoster… Un studiu englez a dovedit acest lucru”28. cit. Aceste vi‑ rusuri se localizaeză şi la nivelul organelor genitale şi este ştiut faptul că herpesul genital este o boală cu transmitere sexuală (BTS).. s‑au dublat în schimb cazurile de zona zoster. vor creşte cazurile cu zona zoster la adult. iar atunci când virusurile “se trezesc. Când acest lucru se întâmplă totuşi. 5: 68‑77.” ele devin active şi provoacă herpesul febril la nivelul buzelor31. Lancet 2002.. cu producerea de malformaţii. Oamenii de şiinţă de la Universitatea Harvard din Boston30 au studiat evoluţia celor două boli (varicela şi zona zoster) din anii trecuţi şi au constatat un asemenea fenomen. Cei mai afectati sunt oamenii trecuţi de 65 de ani. Ehgartner. Bolnavul. În SUA se întâmplă acest fenomen de câţiva ani încoace. cit.. cit. este contagios. 29 B. Ehgartner. Thomas et al. În ultimul timp se observă o afectare tot mai frecventă cu zona zoster şi a oamenilor mai tineri. tratamente care scad imunitatea etc. în acest stadiu. de la 16.5 la 3. De cele mai multe ori. cu vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani. S. “The incidence of varicella and herpes zoster in Massachusetts as measured by the Behavioral Risk Factor Surveillance System (BRFSS) during a period of increasing varicella vaccine coverage. op. Fenomenul de “hibernare” îl întâlnim şi la virusurile herpes simplex (o altă categorie de virusuri herpetice). 27 28 . cu transmitere sexuală B. deloc de ne‑ glijat. Concluzia este una îngrijorătoare: dacă prin vaccinare se reduce frecvenţa varicelei la copii.. p. 30 W. conform noii reguli “no vaccination – no school”29. 39. crescând de la 2. care se va ac‑ centua în viitor: în timp ce s‑au redus cazurile de varicelă. deoarece aici există o rată foarte mare a vaccinării împotriva varicelei la copii. Ehgartner.28 Dr. 37‑38..8 cazuri la 5. 360: 678‑82. “Contacts with varicella or with children and protection against herpes zoster in adults: a case‑control study”. 37‑38. În SUA există la ora actuală mai multe cazuri de zona zoster decât de varicelă.. deoarece se poate transmite de la mamă la făt. putând provoca varicelă la alţi contacţi care nu au imunitate faţă de virus. dar nu poate pro‑ voca şi zona zoster (nu este transmisibilă)27.5 / 1000 de locuitori/ an în perioada 1998‑2003. K. L. virusul varicelei nu se mai “trezeşte”. apare boala numită zona zoster (herpes zoster). în special la adulţii şi vârstnicii cu un sistem imun scăzut (stress.

I Brumboiu et al. ci. com‑ binaţiile de vaccinuri şi aditivii toxici folosiţi (metale grele. etc. bacterii atenuate. 32. la care. sau fracţiuni ale acestora. dar ineficient.). adjuvanţi noi) au agravat şi înmulţit într‑un mod dramatic complicaţiile postvaccinale. sistemul imun al sugarului este nevoit să recepţioneze noile antigene (virusuri inactivate. Principiul vaccinării este ineficient şi are multe capcane Vaccinarea se bazează pe următorul principiu: “În organismul uman este introdus un antigen străin (bacil. În România. ceea ce înseamnă că el rămâne sănătos”32. Ger‑ many. 4. «la nevoie».VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 29 (vezi cap. care se administrează cu intenţia de a induce imuni‑ tate în scopul prevenirii unor boli sau a consecinţelor acestora”33. emuverlag. care nu au adus însă îmbunătăţiri reale.). acizi nucleici etc. Impfen. cit. virus etc. ci se îmbolnăveşte. 33 M. să le “memoreze” şi să înveţe să le respingă la un nou contact cu ele. sistemul nostru imun nu se adaptează. III. în caz de infec‑ ţie. Imuno‑ genele sunt “inactivate” sau “atenuate”. bacterie.) vii. vaccinul împotriva varicelei nu este inclus în Programul naţional de vaccinări. Compoziţia vaccinurilor. inactivate (omorâte). care ar trebui să provoace o reacţie din partea sistemului imun. 32 G. Cu alte cuvinte. op.. omul devine imun. dimpotrivă. Vaccinurile conţin: a) Imunogene active (antigene virale. 4). după cum o dovedesc studiile şi practica medicală. aceşti anticorpi vor preveni boala. tocmai pentru a nu provoca boala pentru care este vaccinat copilul. este nevoie de substanţe adjuvante. prin formarea de anticorpi.. bacteriene. bazat pe alte legi decât cele naturale.Auflage 2008.): constituie partea principală a vaccinului. . în final.. Pentru ca să se obţină un astfel de răspuns. prin formare de anticorpi. Buchwald. Compoziţia vaccinurilor a suferit câteva mo‑ dificări în timp. Din definiţia dată vaccinurilor aflăm că “vaccinurile sunt preparate imunobiologice care conţin o suspensie de mi‑ croorganimse (bacterie. 5. Das Geschäft mit der Angst. fiind un model “artificial”. menite să stimuleze sistemul imun. la care organis‑ mul reacţionează. ricketsii etc. Este un principiu simplist. virusuri.

Cor‑ tizon sau alte substanţe imunosupresoare (chimioterapie. ne spune Dr. Acest lucru ar trebui să fie o contraindicaţie absolută pentru vaccinurile multiple (asociate). “Sind Impfungen sinnvoll?”. op. bacteriene). 34 Joachim‑F. F. 39. conservanţi şi stabilizatori.30 Dr. fiindcă virusurile au o mare capaci‑ tate de a produce mutaţii şi de a deveni rezistente în medii vitrege pentru a putea supravieţui. folosite atât de des la sugari şi copii. care încarcă şi mai mult sistemul imun al copilului şi‑l predis‑ pun la boli alergice şi boli autoimune. Brumboiu et al. ci şi când vin în contact cu diferite substanţe fizice sau chimice. b) Aditivii: sunt materiale care se adaugă imunogenelor active şi se de‑ scriu 3 tipuri: adjuvanţi. când virusuri latente se pot reactiva şi pot deveni înalt patogene”. Cele mai uzuale sunt: hidroxidul sau fosfa‑ tul de aluminiu. introduse în vaccin. dar sub altă formă”.. 62‑64. sau în condiţiile unei imunităţi scăzute din pricina unei boli. fie unul omorât) administrat prin intermediul vaccinului se poate transforma înapoi într‑un antigen virulent (periculos)”. S‑a dovedit demult faptul că nu mai are niciun rost să se discute despre virusuri aşa‑zise “atenuate”. Virusurile latente se pot reactiva şi de‑ veni patogene în organismul uman nu doar când vin în contact cu un virus. încă din anii ‘40‑‘50. cit. Reinhardt. au re‑ produs şi au demonstrat. La ora actuală s‑au introdus vaccinurile “conjugate” şi “antigene modifi‑ cate genetic”. emulsia microfluidizată MF59 şi lipidul A monofosforilat obţinut din endotoxina unui mutant de Salmonella Minnesota. iar acest lucru este valabil pentru toate vaccinurile. Avery şi alţii) au studiat. . Christa Todea‑Gross Numeroşi oameni de ştiinţă (Oswald T. că “fiecare antigen viral (fie un virus viu. Grätz. inducerea de substanţe imu‑ nomodulatorii şi creşterea activităţii celulelor dendritice. “inactivate” sau “omorâte”. se pot combina cu alte virusuri în organismul uman şi să devină foarte periculoşi! Procesul se numeşte polimorfism. “Noi ştim că virusurile posedă o posibilitate extraordinară de a supravieţui. ‑ Adjuvanţii imunologici: sunt substanţe care.. deşi teoretic sunt «omorâte». ele îşi pot reveni. Mecanismul de acţiune al adjuvanţilor imunologici constă în creşterea duratei eliberării şi prezentării antigenelor (virale. Nimeni nu este în stare să “omoare” virusurile şi să le folosească pentru vaccin. Hirthammer Verlag GmbH. 8. administrare de antibiotice. prezentatoare de antigen35. vaccinuri etc. Din acest moment ar trebui oprit orice fel de vaccinare34.). ar tre‑ bui să crească răspunsul imun. 35 M. I.Au‑ flage 2005. Tot el afirmă că “virusurile care în mod normal nu sunt peri‑ culoase (patogene) pentru om.

38 Ibidem. substanţe de detoxifiere (formol). Vero‑linie celulară continuă de origine simiană/ maimuţă). precum şi riscul unor reacţii de tip alergic37. Studiile din Occident arată că aceşti conservanţi constituie o adevărată otravă pentru organismul uman. acid glutamic).) şi boli autoimune (vezi cap. gelatin de origine bovină sau porcină) sau săruri mine‑ rale (clorură de magneziu. Am tratat aceste “riscuri” la fiecare boală în parte. 2). autismul etc.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 31 Autori străini au dovedit faptul că adjuvanţii imunologici provoacă o se‑ rie de reacţii adverse şi boli grave (vezi cap. Aceste substanţe nu sunt deloc lipsite de periculozitate. medii tamponate. SIDA (vezi cap.). tu‑ morale. iar reacţia generală este una benefică. sulfat de magneziu). 3). ouă embrionate. culturi cu fibroblaşti de găină.38. lipopolizaharide bacte‑ riene etc.: antispastice în colici. medii nutritive. sucroză). provocând boli neurologice grave (Sindro‑ mul ADHD. antibiotice (streptomicină. fiind alergizante şi o cauză importantă a suprainfectării cu virusuri simiene cancerigene. etc. precum şi în peri‑ oada de transport şi depozitare până la administrare. Cele mai utilizate substanţe cu rol de conser‑ vanţi sunt: thiomersal (sau thimerosal). c) Substanţele reziduale: rezultă din procesul de fabricare a vaccinu‑ lui. În mod normal. gen‑ tamicină). fenolii şi fenoxietanolul36. reacţia locală este una minoră şi rapid trecătoare. după orice injecţie administrată unui om bolnav. în scop terapeutic (ex. antibiotice în infecţii bacteriene. ‑ Stabilizatorii: sunt substanţe cu rol de protecţie a imunogenelor dintr‑un vaccin faţă de variaţiile de temperatură şi/ sau pH care pot să apară în timpul fabricării (deshidratare‑congelare) sau tratare la căldură. neomicină. în tim‑ pul utilizării sau a fabricării acestuia. 36 37 . Ele pot fi: substanţe de inactivare (formol. ‑ Conservanţii: se adaugă la vaccin pentru a preveni multiplicarea bacte‑ riilor sau a fungilor în urma unei eventuale contaminări a vaccinului. Diferenţa dintre o injecţie şi un vaccin. 3). Produsele de origine umană şi animală creează riscul de contaminare cu germeni care se transmit pe cale sanguină. Stabilizatorii cei mai folosiţi sunt: glucide (lactoză. proteine (ser uman. mediu de cultură (proteine animale. 40. drojdie de bere.). Ibidem. VRS (virus respirator sinciţial). spre ameliorare sau Ibidem. aminoacizi (glicină. Riscul de contaminare este mai crescut în cazul flacoanelor multidoză. peroxid de hidrogen etc.

prin formare de anticorpi durabili şi eficienţi. Dimpotrivă. de durată. Imunitatea dată de vaccin va scădea progresiv cu anii. amintit anterior). vaccinurile induc o stare de imunitate mai scăzută (mai puţini anticorpi. Ei se pot îmbolnăvi. ci le va reîmpropsăta memoria imunologică. răspunsul imun al copilului va fi unul secundar. iar contactul cu un bolnav de rujeolă nu va produce un titru suficient de crescut de anticorpi care să anihileze boala. Se întâmplă uneori ca vaccinurile să nu inducă deloc formarea de anticorpi (aşa‑zisele “scăpări”). studiile arată că se formează anticorpi naturali. adolescentul sau omul adult poate face boala. iar rezultatul nu este unul benefic. ci îi oferă şi o protecţie pentru alte boli cronice. provocând o infecţie subclinică. vaccinurile pentru copii sunt injecţii tra‑ umatizante. Vaccinurile oferă o protecţie scăzută şi de scurtă durată faţă de “bo‑ lile copilăriei”. de rujeolă. care apără copilul nu doar de o reîmbolnăvire. Nu acelaşi lucru se întâmplă la cei nevaccinaţi. ci este unul pato‑ genetic. care deseori provoacă alte infecţii şi boli acute sau cronice. mulţumită celulelor cu “memorie”. deşi vaccinat în copilărie. Nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul unui vaccin. aşa cum dorim să credem. Ei işi dezvoltă o imunitate durabilă. care nu‑şi poate da acordul la un astfel de tratament. deseori inefi‑ cienţi) şi pentru un timp mult mai scurt decât cel dat de boală. “Memoria imunologică” dată de vaccinuri este foarte slabă şi de scurtă durată.: virusul rujeolic). Este normal să fie aşa. cu consecinţe necalculate. deşi virusurile din unele vaccinuri sunt vii (ex. bacterii atenuate etc. de a le “me‑ mora” şi de a le respinge. insuficient studiate şi cunoscute. care au reţinut antigenul şi încearcă să‑l elimine (principiul vaccinării.). fără ca să facă boala. nicidecum spre o altă îmbolnăvire. asupra sistemului imun. iar contactul cu un bol‑ nav de rujeolă nu va fi pentru ei un pericol. Răspunsul imun primar al sugarului este acela de a recep‑ ţiona noile antigene (virusuri inactivate. sălbatic. De aceea. care fac boala cu virusul natural. Este motivul pentru care. Christa Todea‑Gross vindecare. grave (sindrom nefrotic etc. La un nou contact cu aceste antigene. Pe de altă parte. Ce se întâmplă în cazul unei vaccinări? Am văzut ce se întâmplă în cazul unei infecţii naturale. virulenţa lor este atenuată sau supraatenuată prin diferite metode.32 Dr. În cazul unui vaccin. dacă ei fac boala în copilărie (spre exemplu rujeola) şi nu sunt vaccinaţi.). date unui pacient sănătos (o condiţie obligatorie pentru orice vaccin) şi imatur. “Dacă la un copil cu un sindrom nefrotic s‑a . când imunitatea este eficientă şi îndelun‑ gată. O revaccinare durabilă nu este posibilă. altfel ar induce boala.

Hirte. Hirthammer Verlag. 40 P. unde “vaccinarea contra tusei convulsive (cu DTP) se face doar după vârsta de 2 ani. este nevoie şi de stimularea imunităţii celulare (Th1)40. în Japonia. R. formatoare de anticorpi). 316. Immunschwäche und Plötzlicher Kindstod. Febr. 52 (1):1‑4. sindrom ADHD. când vorbim de “Sindromul morţii subite la sugar” (SIDS). cit. la vârsta de 2‑3 luni. Cristea et al. «sindromul morţii subite a sugarului» practic nu mai există”44. În final. Numeroase studii au arătat că trivaccinul DTP este cauza acestei 39 Viera Scheibner. boala Crohn.41. 43 V. nevindecabile. în special imunitatea celulară (Th1) este în plină dezvoltare când începe ad‑ ministrarea vaccinurilor. N. D. Auflage 2007.:1‑11. echilibrul dintre Th1 şi Th2. Vaccinurile scad imunitatea la sugari şi‑i predispun la boli acute şi cronice grave. 27. 2000. iar de atunci. precum astmul bronşic. Pe de altă parte. pentru a stimula în‑ tr‑un mod mai eficient imunitatea prin intermediul vaccinurilor. cit. cu debut încă din copilărie: diabet zaha‑ rat tip 1. când sistemul imun este mai dezvoltat. Das Impfschaden‑Syndrom.“No epidemiological evi‑ dence for infant vaccinations to causer allergic disease”. la vârsta de adolescent sau de adult. Atunci ne întrebăm care este rostul unui vaccin? El doar va amâna boa‑ la. op. astm bronşic alergic. Nagelkerke et al. sistemul imun este mai puţin flexibil iar boala poate avea o evoluţie mai severă. Neijens.. după ce copilul a făcut rujeolă”39. soldate uneori cu deces. când scad anticorpii şi apare boala. Sistemul imun al sugarului. celiachie. 44 Tinus Smits. s‑au vindecat sau s‑au ameliorat. lucru binecunoscut imunologilor. 36. “Allergic respiratory disease: strategic targets for primary pre‑ vention during childhood” [editorial]. o stimulare exagerată a imunităţii celulare poate induce apariţia bolilor autoimune. Un exemplu grăitor în acest sens îl vedem în Japonia. op. Lupus eritematos sau eczeme. Thorax 1997. cu câţiva ani. Vaccine 2004. Până acum acesta a fost principiul de bază al vaccinării.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 33 indus o rujeolă. . Koppen. Moartea sugarului rămâne cea mai gravă complicaţie postvaccinală. 2. provocat cel mai des de vaccinul DTP (diftero‑tetano‑pertussis). Bolile autoimune provocate de vaccinuri sunt boli cronice grave. La această vârstă. J. 42 M. se rupe şi întregul sistem imun al sugarului va avea de suferit42. Sly. Holt.. H. Prin vaccinare este stimulată imunitatea umorală (Th2. p. Noile cercetări arată că. Germany. P. Impfungen.. de Groot. Narayana Verlag. s‑a observat deseori vindecarea sindromului… Boli autoi‑ mune. au‑ tism etc.. 65.. G. “Alterarea echilibrului dintre răspunsurile Th1 şi Th2 faţă de antigenele proprii (self) poate induce formarea de autonticorpi…”43. 41 S.

astenie marcată etc. bolile alergice (astmul bronşic) şi bolile autoimune (colita ulceroasă. Acest vaccin con‑ 45 Ord.ro/ informatii‑utile/ preve‑ nire‑si‑control‑boli‑transmisibile/ vaccinarea/ legislatie‑in‑vigoare‑1/ OMS_CNAS%20 1591_1110_2010. 6. M. cum este cel al fătului. din vaccinurile actuale. Germany. Ph. Vogelgrippe. Hepatitis C. trec uşor prin placentă la făt. prin care fătul poate fi respins şi avortat. Motivul este “o toleranţa imunologică fiziologică”. În America şi Europa. boala Crohn etc..com/ Schwermetall‑Auslei‑ tung/ vortrag2. AIDS. 47 Vortrag 2 : Schwermetalle und ihre Wirkung auf unsere Gesundheit. http:/ / www. conform Programului naţional de vaccinare45. Patricia Kane. Mercurul este un metal greu.power‑for‑life. Schweinegrippe. iar în primul an de viaţă el este administrat de 4 ori. S‑au şi întâmplat astfel de avorturi spontane46. Dietrich Klinghardt. vaccinarea cu DTP începe de la 2 sau 3 luni. Vortrag von Dr. adică lipsa unei reacţii imune specifice faţă de un ţesut străin. http:/ / www. afectând celula nervoasă a copilului. MS/ CNAS nr. respectiv fătul.). erweiterte Auflage. 1591/ 1110/ 2010. “Alergiile la copii (eczema atopică). copilul îşi poate pierde ca‑ pacitatea de a elimina mercurul din organism…Dacă tatăl are plombe cu amalgam ce conţin o mare cantitate de mercur organic (foarte toxic). April 2003. med. neurotoxic. 3 şi 4). când organismul suportă o grefă străină. aluminiu ş. SARS. Vaccinurile administrate la femeile gravide. 6 şi 12 luni. provocând boli neurologice autoimune grave: autism. în luna a 7‑a. ci şi bărbaţii joacă un rol important în aceste cazuri de intoxicaţii… Dacă el a acumulat cantităţi mari de metale grele în organism (prin intermediul plombelor cu amalgam sau/ şi al vaccinurilor). Ph. Claus Köhnlein.pdf/ view 46 Torsten Engelbrecht. cu scopul de a preveni tetanosul la nou‑născut. Adjuvanţii noi şi moderni. stimulează imunitatea celulară TH1. BSE.html . Virus‑Wahn.) sunt boli provocate de into‑ xicaţia cu metale grele…Interesant este faptul că nu doar mamele transmit mai departe primului copil o mare parte din mercur şi alte metale grele. precum Thiomersal. prin scăderea imunităţii celulare (Th1). Adjuvanţii folosiţi în vacci‑ nuri (mercur. Polio. D. În România vaccinarea cu DTP se face la 2. Sqalena sau altele. ADHD. tulburări de concentrare şi memorie.34 Dr. 2010. 304. emu‑Verlag. copilul va moşteni un deficit în eliminarea metalelor grele” 47. und Dr. Vaccinul tetanic se administrează în România la femeile însărcinate. Christa Todea‑Gross morţi la sugari (vezi cap. fără ca s‑o respingă.D. 4. D. inclusiv din cele administrate femeilor gravide. Ştim că sarcina este o si‑ tuaţie unică cunoscută în medicină. Cel mai afectat este primul copil născut. Auszüge aus der Vorlesung an der ETH Zürich (Fachpublikum).a..sant. în combinaţie cu alte vaccinuri. benefică în acest caz.

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

35

ţine o substanţă toxică, atât pentru mamă, cât şi pentru făt: fosfat de alumi‑ niu. Studiile arată că “Adjuvanţii cu aluminiu afectează neuronii motori la animalele de experienţă (şoareci) şi pot induce boli autoimune din cauza dezechilibrului creat între imunitatea celulară (Th1) şi imunitatea umorală (Th2)… Folosirea acestor adjuvanţi în vaccinurile hepatitic A şi B, tetanos, difteric şi pertussis pot duce la tulburări neurologice”48. Dacă femeia gravidă este vaccinată pentru tetanos şi difterie (cazuri spe‑ ciale), cu vaccinul diftero‑tetanic pentru adulţi, ea va primi, alături de alumi‑ niu şi o cantitate mare de mercur (Thiomersal) şi nu se ştie unde se va acu‑ mula această substanţă toxică: în sistemul nervos sau în rinichii fătului49. Cert este că poate provoca la copil bolile neurologice autoimune amintite anterior. Vaccinul gripal, conform recomandărilor OMS, este indicat gravidelor din trim. II şi III de sarcină, fiind considerată o grupă “cu risc”. La femeile gravide vaccinate antigripal nu s‑a putut dovedi niciodată o protecţie a co‑ pilului, spun mai mulţi autori50. Statistic, nu s‑a constatat o diferenţă între gravidele care au făcut gripă în primul trimestru de sarcină şi celelalte gravi‑ de51. La femeia însărcinată, aşa cum am văzut, adjuvanţii din vaccinul gripal (Thiomersal, Sqalena sau altele) stimulează imunitatea celulară TH1, prin care fătul poate fi respins şi avortat. Combinaţiile de vaccinuri. Din motive financiare (vaccinurile fiind o mare sursă financiară), dar mai ales pentru a putea fi “ascunse” reacţiile adver‑ se grave postvaccinale, cunoscute şi contestate deseori de către medici şi oa‑ meni de ştiinţă (când apar reacţii adverse după trivaccinul DTP, spre exemplu, nu se poate spune cu exactitate care dintre cele trei vaccinuri le‑a provocat), se încearcă combinatii a tot mai multor vaccinuri: tetravaccin, pentavaccin, hexavaccin (soldat cu numeroase decese), iar unde se vor opri producătorii de vaccinuri, nu ştim. Administrarea concomitentă a mai multor vaccinuri înmul‑ ţeşte riscul apariţiei bolilor grave postvaccinale. Sugarii din România primesc în primele 6 luni de viaţă 19 de vaccinuri în diferite combinaţii, iar până la
www.impfschaden.info PUBLIC HEALTH :”Scientists applaud move away from use of mercury”, by Roger Highfield, Science Editor, The Telegraph, UK, August 10, 2004 http:/ / health.groups.yahoo. com/ group/ ‑AuTeach/ message/ 2414) 50 E. K. France, , R. Smith‑Ray, D. McClure, S. Hambidge et al., “Impact of maternal influenza vaccination during pregnancy on the incidence of acute respiratory illness visits among infants”, Arch Pediatr Adolesc Med 2006, 160 (12): 1277‑1283. 51 Gh. Marin Voiculescu, Boli infecţioase, vol. II, Editura Medicală, Bucureşti, 1990, 173.
48 49

36

Dr. Christa Todea‑Gross

vârsta de un an numărul vaccinurilor ajunge la 2752. În acest stadiu, sistemul lor imun nu este încă suficient de dezvoltat şi foarte uşor lezabil. Tocmai în acest timp, scade numărul anticorpilor moşteniţi de la mamă, iar copilul îşi formează propriul său sistem imun. Nu este de mirare că sugarul nu poate face faţă unor atacuri atât de agresive şi numeroase precum vaccinurile, care nu conţin doar virusuri modificate, ci şi substanţe chimice (antibiotice, aluminiu sau mercur etc.)53. Scăderea sistemului imun îl predispune pe sugar şi la nume‑ roase infecţii, precum otite, infecţii digestive, urinare etc., pentru care nu este pregătit. Se va începe inevitabil o terapie precoce cu antibiotice, care nu face altceva decât să suprime în continuare sistemul imun. Se naşte un cerc vicios, din care sugarul va ieşi în final cu un sistem imun dezechilibrat, predispus la boli cronice, alergice, autoimune, neurologice ş.a. Prin combinarea vaccinurilor, fiecare vaccin în parte îşi poate modifica antigenitatea, devenind fie mai agresiv, fie mai puţin activ. Spre exemplu, s‑a constatat că după tetravaccinul DTP‑HIB (s‑a adăugat doar un singur vaccin nou, respectiv HIB), reacţii adverse, precum “ţipătul encefalitic”, au fost de 10 ori mai frecvente decât în cazul trivaccinului DTP54. “«Ţipătul encefa‑ litic» ne arată o reacţie encefalitică postvaccinală, care poate provoca o encefalită acută demielinizantă postvaccinală şi în final sindromul ADHD, autism sau alte afecţiuni neurologice grave… De asemenea, hexavaccinul «Hexavac» a provocat efecte secundare mai numeroase (febră, somnolenţă etc.) decât pentavaccinul «Pentavac»”55. Hexavac a provocat numeroase de‑ cese şi a fost retras de pe piaţă în Germania. Interesant este faptul că pentru prima dată s‑a introdus şi în România un hexavaccin în luna mai 2012, şi constat că atât medicii, cât şi părinţii consideră un avantaj faptul că acum su‑ garul va fi înţepat o singură dată, la 4 şi la 6 luni, fără să cunoască (probabil) reacţiile lui adverse, constatate în Occident. Sunt sugarii noştri mai rezistenţi ca alţii? Va fi studiat un eventual deces postvaccinal…? Prin introducerea “pentavaccinului”, în SUA a izbucnit o “epidemie” cu diverse infecţii, cu stări febrile, neexplicabile la aceşti copii trataţi ambulator sau în spitale, necesitând tratamente cu antibiotice56.
52 Prograrmul Naţional de vaccinare din România, conform Ord. MS/ CNAS nr. 1591/ 1110/ 2010. 53 Tinus Smits, op. cit., p. 39. 54 O. Mansoor, P. I. Pillans, “Vaccine adverse events reported in New Zealand: 1990‑ 1995”, N.Z. Med J 1997, 110 (1048): 270‑272. 55 Aventis Pasteur MSD: Hexavac Produktmonographie 2000. 56 L. A. Thompson, M. Irigoyen, L. A. Matiz, P. S. Larussa et al., “The Impact of DTaP‑IPV‑HB Vaccine on Use of Health Services for Young Infants”, Pediatr Infect Dis J. 2006, 25: 826‑831.

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

37

Nu există la ora actuală niciun studiu oficial privitor la reacţiile adver‑ se apărute după un interval mai mare de timp, după vaccinurile combinate. Cele mai evidente ar fi studiile comparative făcute la copiii vaccinaţi şi cei nevaccinaţi57. Dezavantajele vaccinurilor combinate: ‑ Reacţiile secundare ale vaccinului monovalent (ACT‑Hib) nu au fost studiate în mod sistematic iar acest lucru nu se va mai întâmpla nici de acum încolo deoarece vaccinul monovalent tinde să dispară din comerţ; de aceea “nici nu se va mai afla vreodată ce reacţii secundare ar putea provoca com‑ ponentele vaccinului Hib, care acum nu se mai găseşte decât în combinaţiile cu alte vaccinuri…Când vor apare reacţii adverse după pentavaccin sau he‑ xavaccin nu vom şti care dintre componente le‑a provocat”58. ‑ În urma combinaţiilor mai multor vaccinuri, nu se formează suficienţi anticorpi. Acest lucru s‑a observat chiar şi la combinaţii mai mici, precum trivaccinul sau tetravaccinul59. Institutul Paul‑Ehrlich (IPE) din Germania a recunoscut că, la vaccinurile combinate, “pe lângă heterogenitatea vaccinu‑ rilor, prin combinarea mai multor substanţe active, se pot produce schim‑ buri şi interacţiuni fizice şi chimice între antigene. Aceste modificări, chiar dacă le putem măsura imediat, ele devin evidente uneori mult mai târziu… Modificările imunologice, chimice şi fizice nu au fost încă suficient studiate. După legea combinării, se pot produce un număr însemnat de modificări în activitatea antigenică a fiecărui vaccin în parte…Aceste rezultate arată că va fi nevoie de metode noi de evaluare ale acestor modificări”60. Din neferi‑ cire, mai târziu, nu se mai fac astfel de măsurători. Academia Americană de Pediatrie (AAP: American Academy of Pediatrics) a recunoscut că “acţiunea şi posibilele efecte secundare ale antigenelor combinate, nu au fost încă stu‑ diate. Datorită unor posibile schimburi şi interacţiuni fizice şi chimice între vaccinuri (fiecare vaccin având alt virus, conservanţi etc.), se impune studi‑ erea activităţii fiecărei componente antigenice în parte, atât singură, cât şi în combinaţie cu altele”61. La ora actuală constatăm exact contrariul: apariţia
M. Hirte, op. cit., 71. Ibidem, 192. 59 J. Buttery, A. Riddell, J. McVernon, T. Chantler et al., “Immunogenicity and Safety of a Combination Pneumococcal–Meningococcal Vaccine in Infants: A Randomized Con‑ trolled Trial”, JAMA 2005, 293:1751‑1758. 60 A. Zott, “Fűr un Wieder von multikomponenten Impfstoffen”. Bundesgesundheitsb‑ latt, 1997, 12:498‑501. 61 M. Jorge, , M. D. Quinonez, “Pediatric Infectious Disease Issues: Smallpox, Combi‑ nation Vaccines and Methicillin‑resistant Staphylococcus aureus”, American Academy of
57 58

38

Dr. Christa Todea‑Gross

de noi combinaţii, cu tot mai multe semne de întrebare. Dacă în Occident se administrează unui sugar concomitant şi câte 7 vaccinuri, în România se administrează copilului în vârstă de 12‑15 luni, o combinaţie de 8 vaccinuri: DTPa‑VPI‑Hib** Simultan ROR (CALENDARUL DE VACCINARE 2010, ORDIN NR.1.318 DIN 19.10.2009)62. Sistemul imun nu este pe deplin cunoscut nici la ora actuală. Reacţia la vaccin variază de la individ la individ. Exemplele pot continua, dar un lucru ar trebui să ne dea de gândit: “Sis‑ temul imun nu este pe deplin cunoscut nici la ora actuală, cu atât mai puţin la sugari şi adolescenţi, când organismul se află într‑un proces de dezvoltare continuă”63. O recunosc imunologii, oameni de ştiinţă, cercetători şi medici pediatri. Este previzibil faptul că în perioada de sugar se deschid nişte “porţi unice” care duc la dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului imun şi care ulte‑ rior nu mai sunt accesibile. În acelaşi timp există şi faze de maximă vulnera‑ bilitate la agenţi externi, când pot debuta o serie de boli cronice. “Ar fi prea simplu să se pună aceste faze vulnerabile doar pe seama unei predispoziţii genetice sau a unei boli moştenite, ştiind că până la ora actuală genele încă nu sunt bine studiate”, afirmă Erika von Mutius64. A fost o surpriză să se constate la “descifrarea” genomului uman că “cele 35000 de gene pe care le moştenim fiecare în parte de la părinţii noştri sunt identice în procent de 99,9% cu cele ale tuturor oamenilor de pe planetă. Se poate reduce întreaga noastră personalitate sau talentul, slăbiciunile etc. la acel procent infim de 0,1%? Să depindă individualitatea fiecăruia dintre noi de această mică dife‑ renţă genetică? Desigur că nu, ar fi absurd”65. Cu atât mai puţin se cunoaş‑ te efectul vaccinurilor asupra sistemului imun şi asupra genelor. “Sistemul nostru imun ne poate apăra, dar ne poate şi îmbolnăvi, atacând organele interne. Din nefericire, noi nu observăm ce se întâmplă cu sistemul nostru imun decât atunci când acesta nu mai reacţionează sau o face în detrimentul nostru, prin refuzul unui rinichi transplantat sau respingerea unei tumori sau atunci când apare o boală autoimună ori o alergie gravă care vor transfor‑
Pediatrics (AAP) Annual Meeting November 2003, New Orleans, Louisiana, http:/ / www. medscape.com/ viewarticle/ 466494. 62 http:/ / www.emedic.ro/ Legislatie/ 434.htm 63 E. Von Mutius, “Asthma and allergies in rural areas of Europe”, Proc Am Thorac Soc 2007; 4: 212‑16. 64 Ibidem. 65 B. Ehgartner, op. cit., 64‑65.

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

39

ma viaţa omului într‑un adevărat chin“66. Doar în ultimele două decenii s‑a pus mai mult accent pe cercetarea mecanismului de funcţionare a sistemului imun. Cu toate acestea, apar mereu alte teorii. Imunologii atrag mereu atenţia asupra teoriei “igienice”, conform căreia igiena este necesară şi uneori a sal‑ vat mai multe vieţi decât alte intervenţii medicale. Cu toate acestea, o igienă exagerată nu este deloc benefică la copii, al căror sistem imun se dezvoltă bine doar dacă va veni în contact cu microbii. Înlăturarea microbilor nu este deloc dificilă pentru sistemul imun al copiilor, care este foarte flexibil, şi re‑ cunoaşte în microorganisme nişte “prieteni vechi”, ai căror receptori (puncte de legare) sunt înscrise în genele noastre de mii de ani. Acest contact cu microbii trebuie doar reînnoit la copii şi atunci nici reacţia sistemului imun nu va mai fi una agresivă, ci una blândă, obişnuindu‑se cu microbul “vecin”. Dacă însă copilul va fi izolat cât mai mult de aceşti microbi, de contactul cu noroiul străzii, nefiind lăsat să‑şi murdărească mâinile etc., sistemul lui imun va reacţiona foarte agresiv la contactul cu microbii şi organismul lui va avea de suferit. Copiii cu un sistem imun sănătos se vor descurca foarte bine cu diferitele infecţii şi, de fiecare dată, va fi o nouă experienţă prin care imu‑ nitatea lor are de câştigat. Această teorie a stârnit însă şi unele controverse, deoarece specialiştii în Igienă şi‑au văzut răsturnate teoriile conform cărora doar microbii şi infecţiile sunt cauza bolilor cronice. Cu toate acestea, trebuie urmărit doar un singur interes: ca omul să fie cât mai sănătos. Nici virusurile, nici bacteriile, nici ciupercile nu doresc “să‑l mănânce pe om”, ci dimpotrivă, omul trăieşte într‑o mare de microbi, fără să se afle într‑un război constant împotriva acestora. “Nici nu trebuie ca omul să tindă să fie aproape steril, când de fapt el duce cu sine mereu peste 1 kg de bacterii, indiferent unde se află sau cât de mult este dezinfectată camera în care va sta. Trebuie să lăsăm sistemul imun să lucreze. În fiecare zi mor o serie de celule îmbătrânite în organismul nostru, iar altele, tinere şi sănătoase, le iau locul. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu celulele canceroase. Se spune că zilnic în organism se for‑ mează şi celule precanceroase care sunt stopate şi apoi distruse… Intestinul este unul dintre cele mai importante organe ale sistemului nostru imun, fiind gazda unui număr de microbi de 10 ori mai mare decât numărul total de celule din organismul nostru. Rareori aceste bacterii devin patogene, se în‑ mulţesc şi atacă organele. De obicei, microbii trăiesc în simbioză cu noi… Bacteriile “noastre” nu lasă în mod normal ca alte bacterii străine (intruşi) să atace mucoasele pentru a intra apoi în sânge, ci le anihilează destul de
66

Ibidem, 70.

40

Dr. Christa Todea‑Gross

uşor, fără ca sistemul nostru imun să fie activat”67. Se naşte întrebarea “de ce totuşi, având un sistem imun atât de perfecţionat, în ultimele decenii infecţii‑ le uşoare ale copilăriei sunt înlocuite cu boli cronice, grave, nevindecabile?”. Răspunsul trebuie căutat la cele care distrug – încet, dar sigur – sistemul imun al copiilor: vaccinurile. Fiecare individ reacţionează altfel la vaccin, în funcţie de anumiţii factori: predispoziţie genetică, vârstă, boli asociate, deficite imunologice, tratamente, stress etc. ‑ În funcţie de predispoziţia genetică: fiecare om posedă o moştenire ge‑ netică complexă, individuală. Complexul HLA (Human Leucocyte Antigen, descoperit iniţial pe suprafaţa leucocitelor, pentru care prof. Jean Dausset a primit Premiul Nobel) este harta genetică a omului. Se mai numeşte Com‑ plezul major de histocompatibilitate (MHC). Complexul HLA se află la om pe cromozomul 6 şi, cu toate că reprezintă aproximativ doar a mia parte din genomul uman (după alţi autori 1/ 3000) 68, are un număr foarte mare de antigene69. El diferă de la om la om, fiind o adevărată carte biologică de identitate, şi reprezintă baza pentru histocompatibilitate, dictând şi modul în care va reacţiona organismul în cazul unui transplant. Pot exista miliarde de tipuri de HLA, iar posibilitatea ca doi indivizi, care nu sunt rude, să posede acelaşi tip HLA este practic nulă. Prin studierea ei, putem cunoaşte, într‑o anumită măsură, la care boli omul este predispus, precum şi bolile împotriva cărora prezintă o imunitate naturală. În felul acesta se pot afla, cel puţin ori‑ entativ, care dintre vaccinuri pot provoca boli, mai mult sau mai puţin grave (boli autoimune ş.a.). Dacă omul respectiv are un HLA cu un locus B35, el va fi predispus la artroze şi artrite secundare, cu infecţii repetate aparţinând claselor A, G sau C. Diverse infecţii virale (rujeolă, oreion, infecţii cu virus Coxsackie etc.), care pot afecta pancreasul, pot provoca în timp, la un copil foarte sensibil, un diabet zaharat. S‑a observat că în special vaccinurile joa‑ că un rol important în provocarea unui diabet, căci prin ele se introduc în organism agenţi infecţioşi, modificaţi genetic. Nu mai este o noutate faptul că diabetului zaharat la copii apare frecvent după vaccinurile hepatitic B şi Hib. Este motivul pentru care sunt total contraindicate vaccinurile împotriva acestor infecţii la cei care au o predispoziţie genetică la diabet zaharat, po‑ sedând un HLA –DR3 şi/ sau DR4, B8 şi/ sau B15. O persoană care posedă
Ibidem, 92‑95. V. Cristea et al., op. cit., 383. 69 S. Delarue, op. cit., 42.
67 68

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

41

markerul HLA B7 în genomul ei poate dezvolta un astm bronşic, dar nici nu va reacţiona deloc la vaccinul BCG. Nu trebuie insistat pe imunizarea oa‑ menilor, care rămâne negativă după mai multe vaccinuri cu BCG, deoarece, din punct de vedere genetic, ei nu au capacitatea de a reacţiona. În schimb, li se inoculează în mod repetat cantităţi mari de bacilli Koch. În Le Quotidi‑ en du Médecin din 1976, găsim un articol despre Simpozionul Internaţional cu tema “HLA şi Bolile”, unde s‑ar fi luat în discuţie problema inutilităţii vaccinului BCG la unii oameni, dar care a lăsat rece pe cei responsabili de producerea vaccinului. Nu s‑a observat nicio intenţie de a schimba ceva în acest sens70. O persoană cu HLA‑CW3 este predispusă la boli autoimune în urma tuturor vaccinurilor care conţin virusuri, iar cine are un HLA‑DR3 reacţionează exagerat la orice fel de imunizare71 (Dr. Corniks, “Médecine Predictive – un fantastique espoir”). ‑ La Conferinţa din octombrie 1980, prof. Dausset afirma: “Vaccinurile administrate acum copiilor o să ajungă cândva de domeniul trecutului”, deoarece este cu totul inutilă vaccinarea copiilor împotriva unor boli deloc periculoase. Cu toate acestea, nici după 20 de ani, nu se observă pe plan mondial o astfel de tendinţă72. Literatura de specialitate recunoaşte existenţa unei asocieri între bolile autoimune şi antigenele HLA. Tabelul de mai jos arată incidenţa bolilor autoimune la persoanele cu un anumit HLA, compara‑ tiv cu incidenţa la persoanele fără tipul respectiv de HLA, cu specificarea că valorile variază de la o populaţie la alta73: Boala autoimună Spondilita anchilozantă Uveita acută anterioară Sindromul Reiter Sindromul Goodpasture Lupus eritematos sistemic Diabet zaharat juvenil Scleroza multiplă Tiroidita Hashimoto Miastenia gravis Poliartrita reumatoidă Psoriazis vulgar
Ibidem, 46. Ibidem, 43. 72 Ibidem, 43‑44. 73 V. Cristea et al., op. cit., 320.
70 71

Alela HLA B 27 B 27 B 27 DR 2 DR 3 DR 3, DR 4 DR 2 DR 3 DR 3 DR 4 DR 4

Risc relativ 87, 4 10, 04 37, 0 15, 9 5, 8 3, 2 4, 8 3, 2 2, 5 4, 2 14, 4

42

Dr. Christa Todea‑Gross

Luăm ca exemplu diabetul zaharat juvenil, tip I: observăm că el apare cu doar 3,2% mai frecvent la copiii cu o predispoziţie genetică, adică cu alelele HLA, DR 3 şi DR 4, faţă de copiii care nu le au. Predispoziţia genetică este practic neglijabilă în cazul diabetului, iar la apariţia lui contribuie şi o serie de factori externi: infecţii cu virusuri cu afinitate pentru pancreas, alimentaţia etc. Observăm însă că au crescut cu 80% cazurile de diabet zaharat la copiii care au primit vaccinurile hepatitic B şi Hib. Vedem că jumătate din bolile autoimune menţionate în tabel au aproximativ aceeaşi incidenţă. Concluzia nu poate fi decât una: cauza bolilor autoimune la copii trebuie căutată nu atât la predispoziţia genetică (dar nici neglijată total), cât mai ales la imunizarea lor artificială, cu vaccinuri. Spondilita anchilozantă (SA) “este foarte rară înainte de 15 ani, cât şi după 50 de ani. Vârsta tânără este mai des afec‑ tată (între 15 şi 30 de ani), cu un maximum între 2‑30 de ani… Raportul bărbaţi/ femei, de ordinul 10/ 1 din trecut, s‑a redus mult, ajungând la 2,5/ 1 la ora actuală (Călin, 1992)…Etiologia bolii este necunoscută. Numeroa‑ se studii au relevat intervenţia Klebsiellei, a Plasmodiilor, precum şi a al‑ tor materiale genetice extracromozomiale, care provin din bacilii enterici, gramnegativi. Aceşti factori de mediu, mai mult sau mai puţin cunoscuţi, interferează cu factorul genetic în patogenia SA…Intervenţia factorului ere‑ ditar a fost demonstrată de studiile care arată că 10‑20% din indivizii HLA B27 pozitivi dezvoltă SA, în prezenţa anumitor factori de mediu…Nu este cunoscută relaţia între antigenul HLA B27 şi SA”74. Deşi predispoziţia ge‑ netică în asemenea cazuri este mai evidentă, nu putem exclude nici în aceste situaţii un posibil rol al vaccinurilor, ştiind că vaccinurile au “bătaie lungă”, putând provoca boli autoimune şi la vârsta de adult, cu atât mai mult cu cât factorii externi care intervin în apariţia bolii sunt microbi, bacterii, materiale genetice ale unor bacterii etc. Bolile subliniate în tabel apar cu o frecvenţă mare după vaccinuri, conform studiilor mai multor autori (vezi cap. 3). Trebuie ştiut faptul că există două tipuri de gene, la om şi la animale, care intervin în reglarea reacţiei imune: genele Ir (responsabile de reacţia imună) şi genele Is (responsabile de supresia imună). Deşi se ştie de existenţa lor, ele nu au putut fi localizate încă la om, ci doar la şoareci, pe cromozomul 17. În prezenţa unui antigen (virus, bacil, bacterie sau toxină din vaccin), reacţia imună normală la om, descrisă anterior, în urma activării limfocitelor B, va duce la formarea de anticorpi IgM (Imunglobuline M), de fază acută, şi repre‑ zintă răspunsul imun umoral primar. Sub influenţa genelor Ir, va avea loc o
74 L. Gherasim, Medicină Internă. Bolile aparatului respirator şi locomotor, vol. 1, Editura Medicală, Bucureşti, 1998, 501.

IgG sunt cele care vor preveni o reinfecţie cu rujeolă.03‑0. cit. datorită nivelelor serice foar‑ te mici (0.05mg% sau 60 UI. Rezultatul este un sentiment de o falsă siguranţă după vaccinare. cu formare de anticorpi IgG (Imunglobuline G)75. deci nici formarea de IgG. 47. 47‑48. cit. În felul acesta nu are loc răspunsul imun secundar. fiind singurele imunglobuline care trec prin bariera placentară. vaccinurile asemănându‑se cu un “glonte tras în întune‑ ric” (Harris Coulter). “rana”provocată. S. Cristea. Vaccinurile ar trebui să inducă for‑ marea unor astfel de anticorpi IgG (conform principiului vaccinării). şi apoi la nou‑născut76.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 43 nouă reacţie imună. facilitează fagocitoza etc. Dar sub influenţa genelor Is (imunosupresoare). rubeolă etc. dar nu şi imunizaţi. La aceşti indivizi este nevoie de prevenţie şi tratament. şi reprezintă majoritatea imunglobuli‑ nelor din ser (70‑75% din total). 77 S. Aşa se explică de ce un procent de 7‑10% dintre oamenii vaccinaţi nu reacţionează spre exemplu la vaccinul antidifteric.. eczemă atopică etc. 129.000 de oameni vaccinaţi antipolio nu reacţionează prin formare de anticorpi. se găsesc în ser. 75 76 . Delarue. op. reacţia imună nu trece de primul răspuns imun. dar nu de vaccinuri.Cristea et al. oamenii care posedă aceste gene Is.ml). când nivelul IgE depăşeşte 200UI/ ml. aces‑ te imunglobuline sunt dozate la sugar doar la 4‑5 luni. Ele arată şi o predispoziţie la boli autoimune. constând în răspunsul imun umoral secundar. 78 V. 136. sau 5‑6 din 100. op. Predispoziţia genetică este doar unul dintre multiplele motive pentru care nu ar trebui efectuate vaccinările la sugari şi copiii mici. Tot ele ar trebui să prevină infecţiile pentru care sunt vaccinaţi copiii. ar trebui dozate în mod obligatoriu Imunglobulinele E (IgE): “Aceşti anticorpi. cit. Delarue. Le găsim crescute şi în parazitoze”78. cu ocazia debutului eczemei atopice sau a alergiei la lapte. vor fi vac‑ cinaţi. rinită alergică. dar. Producătorii de vaccinuri găsesc mereu un răspuns la astfel de probleme şi nu fac excepţii pentru nimeni77. cu exercitatrea protecţiei antiinfecţioase la făt... V. op. Nivelul crescut al IgE este o contraindicaţie absolută pen‑ tru orice vaccin.. Observăm această lipsă de reacţie în special la cei cu markerul HLA B7. prezente doar la unele per‑ soane şi codate de către limfocitele T supresoare (Ts). nu pot fi puse în evidenţă decât prin metode speciale (imunoenzimatice)… Nivelul lor creşte foarte mult în bolile alergice: astm alergic. op. fără să ştim unde ţintim. Deseori. Aceste Imunglobuline G constituie anticorpii protectori care neutralizează toxinele bacteriene.. cit. dacă el şi‑a atins ţinta şi mai ales urmările pe care le va aveaîn timp. Ca urmare. ‑ La nou‑născut.

cu lapte praf.44 Dr. ‑ În funcţie de alimentaţie: “Subnutriţia duce la lipsa de vitamine şi pro‑ teine (necesare pentru sinteza unor enzime importante pentru organism). Omul. s‑a observat că vaccinul antirujeolic nu a dus la formarea de anticorpi la sugari. “Le carnet immunologique”). cum ar fi disglobulinemiile: deficitul de IgG (Imunglobuline G: anticorpi) sau deficit de IgA (Imunglobuline A: anticorpi) sau ambele. nici după boală şi nici după vaccinare79. Nou‑născutul. S‑a observat apariţia bolilor autoimune sau a bolilor maligne în astfel de cazuri. cit. fiindcă anticorpii primiţi de la mamă au oprit formarea acestora. Ibidem. de un ARJ (artrită reumatoidă juvenilă). Ase‑ menea boli erau rare în trecut. în general. ci sunt alimentaţi artificial. S. Este şi cazul sugarilor care nu sunt alimentaţi la sân. de autism sau o altă boală autoimună. de sindromul ADHD. ‑ În funcţie de unele deficite imune: La unii dintre copii pot exista defi‑ cite imune. Christa Todea‑Gross fiind nevoie de un tratament susţinut (corticoterapie) şi deseori cu repercusi‑ uni grave asupra sistemului imun. 82 Ibidem. din cauza dereglării sistemului imun. aşa cum am arătat la început de capitol. cu “bagajul său genetic”. boli parazitologice etc. Kalmar. 30 (Dr. are anticorpi de la mamă şi aceştia pot bloca formarea altor anticorpi după vaccinare. ‑ În funcţie de bolile din trecut (antecedente): Copiii care au suferit de infecţii urinare la vârste mici nu vor reacţiona la vaccinul antitetanos sau foarte puţin (Conferinţa internaţională despre tetanos)80.. Ei vor avea o imunitate scăzută şi vor reacţiona altfel la vaccin decât cei ali‑ mentaţi natural”81. 79 80 . Nu este o noutate faptul că vaccinurile pot induce sau agrava un deficit imun. iradiaţii. Delarue.) pot influenţa sistemul imun (este vorba de copii mai mari sau de adulţi). op. Aceşti copii nu vor forma anticorpi. ni se va spune. pot duce la scăderea imunităţii şi implicit a formării de anticorpi. dar în ultimii ani a crescut mult incidenţa lor. îşi formează foarte greu anticorpi după vaccinare. 31. ‑ În funcţie de stress: O emoţie mare sau o traumă puternică (un deces în familie etc. ‑ În funcţie de diverse tratamente: Medicamente (corticoizi şi alte me‑ dicamente care scad imunitatea). când este prea târziu: boala aceasta are o predispozi‑ ţie genetică care nu poate fi prevenită. Doar când copiii noştri vor suferi ulterior de un diabet zaharat. nevin‑ decabilă. 81 Ibidem. iar “de vină” este din nou părintele. Un vaccin administrat într‑o astfel de perioadă nu poate decât să contribuie la apariţia sau la agravarea lor82. de un astm bronşic. Campaniile de vaccinare făcute la copiii din ţările lumii a treia constituie un adevărat pericol pentru aceştia. În SUA. Lipsa lor va duce la o reacţie imunologică modificată.

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 45 ‑ În funcţie de starea de sănătate fizică a persoanei vaccinate: Existenţa unei boli concomitente (infecţie. din 31 ianuarie 1987. în urma vaccinului. fiind clasificate în 3 tipuri: IgA. viroză respiratorie etc. iar dia‑ gnosticul pus în asemnea cazuri este cel al complicaţiei infecţiei respective (menigoencefalită. cu atât sistemul lui imun reacţionează mai slab la un vaccin84. despre care s‑a afirmat mereu că este sigură şi corespunde realităţii”85. Producţia de anticorpi depinde de antigenul (virus. boala lui se poate complica cu o meningită sau encefalită. Sindrom West etc. ‑ În funcţie de vârstă: La vârstnici. La un Congres din Niamey. Din neferici‑ re. Cu toate acestea.) cu care organismul vine în contact şi poate reacţiona sau nu. sistemul imun este mai rigid ca la copii şi nu se mai formează suficienţi anticorpi. Dr.) scade producţia de anticorpi şi poate agrava boala existentă. dacă un sugar are o bronşită şi este vaccinat împotriva rujeolei. prin apariţia de complicaţii: menin‑ gite. IgG şi IgM. Un studiu realizat cu 336 de persoane trecute de 60 de ani. la care au fost prezentate progra‑ mele de vaccinări şi rezultatele lor din “lumea a treia”. Prin scăderea imunităţii. De aceea se mai numesc imunglobuline (Ig). producţia de anticorpi este cea mai importantă. Ibidem. Anticorpii reprezintă doar o parte din întregul complex de apărare al organismului. Cu cât omul este mai în vârstă. nu rare sunt cazurile când. epilepsie. deşi oamenii posedă un titru suficient de mare de anticorpi (sau chiar foarte mare). pentru cei care impun şi fac imunizările. Am cunoscut în practica medicală astfel de cazuri. 85 Ibidem. şi care au primit 3 doze de vaccin tetanic. 32. Jacques Drucker. encefalite etc. 1987). a făcut o constatare amară: “Încă nu am cunoscut niciodată un asemenea eşec al protecţiei serologice (prin intermediul anticorpilor). a evi‑ denţiat că la 118 de persoane nu a crescut suficient titrul de anticorpi (A 8‑a Conferinţă Internaţională de tetanos. Redau două dintre exemplele care vin să întărească afirmaţiile de mai sus: Ibidem. bacterie etc. care să‑i protejeze de boală. De exemplu. Director al Institutului de Cercetare APMP. reprezentând singurul lor argument pentru a demonstra efi‑ cienţa unui vaccin. vaccinul poate provoca la copil boala pentru care este vaccinat83. ei totuşi o fac. Prezenţa anticorpilor înseamnă şi prezenţa unei imunităţi eficiente? Anticorpii sunt proteine din clasa globulinelor aflate în sânge. 83 84 . 34.) şi nu cel de “complicaţie postvaccinală”.

s‑au examinat 47 de copii care au făcut boala. se poate produce un titru mare de anticorpi. aparent paradoxale în cazul tetanosului. precum şi reacţia de apărare. op. nu au făcut şi boala”88. cât şi a cea celulară. “Se cunosc suficiente date despre reacţia sistemului imun faţă de antigene dar. Un titru mare de anticorpi se observă şi la cei vaccinaţi cu alte vaccinuri. Exemplele pot continua. cit. provo‑ cate de virusul natural. cit. dar aveau bacilul în sânge. cauzatori ai rujeolei. S‑au făcut mai multe studii pentru a urmări reacţia sistemului imun la vaccinul tetanic. dar. 88 Ibidem. 86 87 .46 Dr. pe de altă parte. S. S‑a constatat că au existat decese după tetanos inclusiv la cei care au avut o cantitate suficientă de anticorpi86.. După o epidemie de rujeolă din Sett City. este suficient un număr mic de anticorpi pentru realizarea unei imunităţi eficiente împotriva bolii. cu toate că în sânge exista o cantitate mare de anticorpi. în timpul unei infecţii naturale. La Congres s‑a pus accent şi pe reacţiile imune. fără ca să se instaleze însă şi imunizarea (apărarea fată de boală)”89. împotriva respectivei infecţii. 1967). Protecţia împotriva tetanosului este o problemă complexă. De ce? Se ştie că.. Merklen şi Berthaux scriau: “S‑a observat că în organismul celor vaccinaţi era prezent un număr mare de virusuri. prin măsurarea anticorpilor formaţi şi prezenţi în sânge.. după cum putem citi: “Studiile au arătat că au murit de tetanos oameni care aveau un titru crescut de anticorpi în sânge (deci o protecţie suficientă). Un procent de 89% dintre ei. Despre acest rezultat uimitor. rapidă şi complexă în acelaşi timp. însă s‑a constatat că aproape 1/ 3 dintre ei (15 cazuri) fuseseră vaccinaţi înainte. Kansas (SUA). şi care totuşi fac boala. nu se cunoaşte aproape nimic. aveau anticorpi pentru rujeolă. din nefericire. în care intervine atât imuni‑ tatea umorală. despre mecanismele sistemului imun care sunt implicate direct în lupta împotriva unui virus cauzator al infecţiei. b) Rujeola. op. Nu putem spune decât că este un alt eşec al principiului vaccinării. persoane care nu au fost imunizate faţă de tetanos. pe când prin vaccinare.. fiind frec‑ vente şi în situaţia altor imunizări. 89 Ibidem. Delarue. nu reprezintă interes pentru cei care promovează vaccinurile. S Delarue. anticorpii pe care organismul îi sintetizează după vaccinuri pot fi ineficienţi. 34. iar. Christa Todea‑Gross a) Tetanos. 35 (Heures de France. fără ca să se instaleze imunitatea (apărarea fată de infecţie). Cu alte cuvinte. 30 (Die 8‑Internationale Tetanuskonferenz 1987).”87.

folosind chiar şi cele mai sensibile tehnici”. aşa cum doresc să ne convingă de acest lucru fanaticii producători de vaccinuri. cu toate că nu s‑a putut detecta nicio urmă de anticorpi.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 47 Lipsa anticorpilor este identică cu lipsa imunităţii? În cazul infecţiilor virale. dar sigur este faptul că rolul lor nu este atât de important şi exclusivist. se formează pentru început anticorpii de tip anti‑H (împotriva antigenului viral neinfecţios). anti‑N (împotriva antigenelor virale cu caracter infecţios). Exemple90: a) M. până când încă nu s‑au sintetizat anticorpi. Fasquelle scrie în revista La médecine moléculaire. La sfârşitul convalescenţei mai rămân doar anticorpii neutralizanţi. anticorpii naturali care ne protejează îşi fac apariţia doar în momentul în care începe deja vindecarea. apar şi anticorpi neutralizanţi. cel puţin în cazul infecţiilor virale”91. dar într‑un număr destul de mic. precum Fasquelle. anti‑N. ne demonstrează faptul că aceştia joacă doar un rol secundar în apărarea imună faţă de infecţii. în cazul poliomielitei (forma para‑ litică). Ce rol joacă cu adevărat anticorpii? Dr. Funcţiile şi rolul anticorpilor trebuie studiat mai în profunzime. poate apărea o rezistentă împotriva unei revaccinări. pentru a‑şi comercializa un produs iden‑ tic cu o fantezie. Belfield).” b) Merklen şi Berthaux au constatat că “în timpul unei infecţii. Aceşti anticorpi apar în ziua a 6‑a. . În alte cazuri. Kalmar relatează: “Momentul în care în mod normal apari anticorpii. Se pare că anticorpii au funcţia de a curăţa orga‑ nismul de antigenele care circulă în sânge. Producţia de an‑ ticorpi este ultima armă folosită de organism în lupta cu bolile (Dr. 36. Unii dintre imunologi. an‑ ti‑N). referitor la po‑ liomielită: “Este de remarcat faptul că. Ibidem. După 8‑15 zile. începe vindecarea înainte ca să apară anticorpii (neutralizanţi. fie el natural sau artificial (din vaccin). putem observa o imunitate foarte bună faţă de infecţie. În timpul bolii. înseamnă că aceşti anticorpi joacă un rol încă de‑ 90 91 Ibidem. Este o altă “lacună” a principiului vac‑ cinării. merg chiar mai departe şi afir‑ mă că anticorpii nu fac altceva decât să scoată în evidenţă existenţa unui atac infecţios asupra organismului: “Dacă anticorpii sunt cu adevărat responsa‑ bili de toate reacţiile imune ce au loc în prezenţa unui antigen. Wendel O.

s‑a încercat folosirea unor “fragmente” de virusuri. cu rolul de a creşte efectul lor patogen. Nov. R D. să se întâmple acelaşi lucru şi in vivo (în organismul viu)”93 (Grundlagen und Anwendungen der Imunologie – trad. Ibidem. Ştim însă că nici toxinele. “deşi in vitro (în laborator) este posibil să distrugem aceste virusuri sau celulele infectate. în acest caz o formă uşoară). Christa Todea‑Gross loc cunoscut de către noi. Adjuvanţii nu sunt deloc lipsiţi de pericol.ncbi. ele deseori nu sunt diagnosticate sau sunt confundate cu o altă boală. mai ales la persoanele cu deficienţe imune. 94 J. Feigin. În cazul vaccinurilor care con‑ ţin virusuri (rujeolic.gov/ pubmed/ 6072745) 92 93 . când pacienţii fac forme atipice de rujeolă”94. Cele mai frecvente cazuri de boală postvaccinală sunt cele atipice. dacă nu chiar imposibil. P. la care se adaugă stimulenţi imuni. 1967. Aceste cazuri sunt mai rare.nih. la fel ca şi toxinele. Pediatrics.nlm. Fulginiti VA. poliomielitic etc. Riscul ca un virus viu şi atenuat să devină din nou agresiv şi puternic patogen este întotdeauna posibil. cum ar fi: Poliolike (“asemănă‑ toare” cu poliomielita). Sub această limită a “patogenităţii”. Shackelford. Pertussislike (“asemănătoare” cu tusea convulsivă) etc. prezenţa anticorpilor este doar dovada că există o infecţie în organism sau că ea a existat recent”92.). “Atypical measles in children previously immunized with attenuated measles virus vaccines”. vom introduce în organism toxinele acestora. D. agentul patogen este fie un virus viu şi atenuat. vaccinul nu ar avea niciun sens (patogenitate însemnând capacitatea de a produce o formă de boală. dar să provoace o reacţie imună eficientă. hepatic. Deşi aceste afecţiuni sunt mai frecvente. 50(5):712‑7 (http:/ / www. Se poate întâmpla ca omul să facă boala împotriva căreia a fost vaccinat. dacă în acel vaccin se află un virus viu atenuat. spre exemplu: poliomielita postvaccinală cu vaccin oral Sabin.ncbi. Pentru a “rezolva” acest inconve‑ nient. Kempe CH: “Altered reactivity to measles virus”. 1972. care sunt “atenuate” atât cât să nu producă boala.nih. Se pare că. fie un virus “omorât”. 202 (12):1075‑80. varicelă. 38. care. rujeola. Eller J. Se complică mult lucrurile când ne gândim că. A. rubeola. oreioul etc. Jama. G. “Cel mai frecvent observăm asemenea afecţi‑ uni în urma vaccinului ROR. Cherry. motiv pentru care este nevoie de adjuvanţi. Downie AW.. rămâne un lucru foarte dificil de realizat. de multe ori. (http:/ / www. 37. nici virusurile din vaccinuri nu ating acest “prag al patogenităţii”.: Bazele Imunologiei aplicate). nu vor putea provoca o reacţie imună decât cu ajutorul adjuvanţilor.gov/ pubmed/ 5084185). Un Ibidem.nlm. Poate provoca vaccinul boala pe care ar trebui s‑o prevină? Exemplu: prin vaccinul tetanic şi difteric. 18 Dec. Lobes Jr.48 Dr. rubeolic. gripal. L.

Sharon Evans de la Institutul Oncologic Roswell Park din Buffalo. 98 B. pot redeveni active şi pot provoca boala în anumite condiţii). recidivantă sau latentă (virusuri latente. care redau în mod explicit efectele bene‑ S. Modul în care afectează adjuvanţii din vaccinuri integritatea siste‑ mului imun al sugarului şi copilului este descris în cap. .VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 49 medic cu mai puţină experienţă nu va recunoaşte formele atipice de boală. care este mereu în contact cu el96. Acest medic a publicat de curând rezultatele efectuate pe animale. 79. 97 Ibidem. Ehgartner. Din fericire. fără simptome). Orice vaccin îl face pe om susceptibil pentru alte bolii. Febra şi rolul ei benefic în infecţii. Am abordat această temă aici. 95 96 .. Fenomenul de hipersensibilitate este tratat în cap. fie ele boli eruptive sau nu. op. adevărate centre de co‑ municare unde se iniţează răspunsul imun într‑o infecţie. 39. naturale. Un grup de experţi imunologi. poate fi uneori contagios pentru ceilalţi oameni. deşi nu face boala. op. care “dorm”. Un om vaccinat cu un virus viu poate fi contagios pentru oamenii cu care vine în contact. în cazul infecţiilor virale. Ibidem. Tre‑ buie ştiut faptul că. aceste cazuri (poliomielita de contact. Ca urmare. Febra este o reacţie de apărare a organismului. fiind‑ că modul cum tratăm febra în toate afecţiunile virale. este foarte important. după cum am văzut. condus de Dr. iar rolul ei în infecţii este incontestabil: ‑ Febra creşte circulaţia sanguină în ganglionii limfatici. “şi virusurile din vaccinuri pot provoca diferite forme de boală (acute. ajutând celulele imune din sânge să ajungă mai repede în acest loc (se dublează timpul de circulaţie)97. Spre exemplu. New York. recidivante sau latente).. 3. 3. cu virusul vaccinal) sunt foarte rare. ‑ Ganglionii limfatici sunt. Virusurile latente pot fi şi ele reactivate în urma unui vaccin” 95. cit. accentuează rolul important al ganglionilor limfatici în iniţierea răspunsului imun98. un copil vaccinat antipolio cu vaccinul oral Sabin poate fi contagios pentru mama lui. sau poate fi una subclinică (boala acută sau cronică. boala poate fi una acută. cit. Omul vaccinat. Delarue.

la 400 de părinţi ai căror copii au fost aduşi la spitalul unde lucrează. Experienţa pe şoareci – care au o temperatură asemănătoare cu cea a omului – arată că febra a dus la dublarea numărului de celule imune. realizând un chestionar despre “ce cred părinţii despre febră”103. Limfocitele T. S. Iwan Blumenthal. 1299 – 1308 (2006) http:/ / www. fixa şi anihila antigenele străine. Sharon. Jean‑Marc M Gauguet. reuşesc să distrugă o mare parte din antigenele străine. Daniel T. Peste 80% dintre părinţi erau de 99 C. . “What Parents think of fever”. Fisher. Emily Unger. Q.. deoarece reducem apărarea imună. în timp ce limfo‑ citele B încep producerea de anticorpi.nature.. 81 103 Ivan Blumenthal. încep să se înmulţească rapid. Febra este deseori motivul principal pentru care ei se prezintă de urgenţă cu copilul la spital102. aşa cum am văzut. a aflat că “1/ 3 dintre părinţi nici măcar nu cunosc care sunt limitele normale ale temperaturii. cit. a) Febra la sugar şi copil ‑ În trecut febra însemna boală. avertizeză Dr. Cei mai mulţi părinţi îşi trezesc copilul noaptea ca să‑i administreze medicamente antitermice. 15:513‑18. Stefan Rose‑John. Clancy. ce au pătruns apoi în ganglionii limfatici. Ehgartner. Heinz Baumann. o altă 1/ 3 dintre părinţi administrează antitermice copiilor imediat ce mercurul termometrelor creşte peste 37 grade Celsius. nu şi boala însăşi”101.50 Dr. 102 Ibidem. Wan‑Chao Wang. iar apoi prezintă fragmentele rămase drept “studiu” celui de‑al doilea val de celule imune: limfocitelor B şi T din ganglioni.. începând cu anul 1868. somnolen‑ ţă. Fago‑ citele din ganglioni (care “mănâncă” microbii). care vor duce până la capăt acţiunea de distrugere a intrusu‑ lui.“Understanding the culture of prescribing:qualitative study of general practitioners and patients”. 101 B. Ulrich H von Andrian. op. transpiraţii abundente. Chen Qing. ‑ fobia febrei este specifică părinţilor şi deseori aceştia intră în panică vă‑ zând efectele ei la copilaşii lor: facies roşu. Kristen A. Este şi motivul pentru care tumefie‑ rea ganglionilor precede febra. C. medicul Carl Wunderlich din Leipzig emite pentru prima dată ipoteza conform căreia “fe‑ bra constituie doar un simptom. Evans. Evans et al. Nature Immunology 7. “Scăderea febrei cu ajutorul medicamentelor este un lucru greşit. Doar când febra este foarte mare trebuie intervenit”100. Family Practise 1998. Christa Todea‑Gross fice ale febrei în lupta împotriva bolii99. Butler et al. ai căror receptori posedă proprietatea de a recunoaşte.html 100 Ibidem.com/ ni/ journal/ v7/ n12/ full/ ni1406. 80. “Fever‑range thermal stress promotes lymphocyte trafficking across high endothelial venules via an interleukin 6 transsignaling mechanism”. Dr.

Ehgartner. Cunha. “Antipyretics in severe sepsis”. s‑a putut demonstra faptul că riscul unui deces într‑o infecţie nu este dat de o febră ridicată. 83.: pustulelele din varicelă) din cadrul bolilor contagioase se vindecă mult mai greu dacă administrăm antitermice”106. crezând că efectele ei secundare vor fi mai mari decât cele ale medicamentelor antitermice. Frecţiile cu spirt sanitar pe trunchi şi membre sunt. “Excepţie o fac acei părinţi care au câştigat experienţă. nu s‑a întâmplat nimic. Ei sunt acei părinţi care rămân calmi când le răcesc copiii. au remarcat faptul că medicii şi asistentele greşesc la fel de mult ca şi părinţii. ci doar pe animale (veveriţe. Lancet 1995. Ibuprofen. crescândă. Un medic care pune accent pe rolul febrei în vindecarea infecţiilor este şi Burke A. inclusiv în România. Cunha. la majoritatea dintre ei se instalează teama când febra depăşeşte 38 grade Celsius. cit. ”Should fever be treated in sepsis?”. Curba termică ne descoperă deseori date foarte importante despre boală. de asemenea. op. Ibuprofen sau Aspirină copii‑ lor lor. The Sepsis Text. 82. Cu toate că părinţii nu mai administrează cu atâta uşu‑ rinţă tablete sau supozitoare cu Paracetamol. 345:338. dar foarte rare. Răspândirea acestei idei se face din păcate foarte încet în întreaga lume. copiii lor vor suferi de convulsii febrile sau chiar de leziuni cerebrale. El este împotriva folosirii medicaţiei antitermice. indicate. şobolani şi reptile). “Este cunoscut faptul că erupţia (ex. Paracetamol & Co. iepuri. când este vorba 104 105 2002. El afirmă că “febra este un mijloc eficient de apărare a organismului. Experienţa medicală din cabinetele medicale vine să dovedească acest lucru. despre evoluţia şi tra‑ tamentul ei. Un procent de 7% credeau că va creşte febra în continuare sau chiar va muri copilul dacă nu sunt administrate întotdeau‑ na antitermice… Adevărul este tocmai contrariul! Cu toate că nu există studii făcute pe om. F: Shann. ‑ Grupul de cercetători imunologi australieni amintiţi. văzând că. Burke A. când febra a depăşit 38 grade Celsius. deşi nu au administrat copiilor lor antitermice. dar mă lipsesc şi eu ca medic de informaţii importante necesare punerii unui diagnostic”105. şeful secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului Universitar Winthrop din New York. tratându‑i corect. Springer B. Dacă scad febra. ci de tratamentele cu antitermice precum Aspirină. 106 107 . Ibidem. nu doar îl lipsesc pe bolnav de propriul său ajutor.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 51 părere că. dacă nu este tratată febra. cu împachetări şi comprese pe frunte şi la picioare când le creşte febra”107. cu care s‑a scăzut rapid febra”104.. excepţie făcând doar situaţii excepţionale.

Posibilitatea unei creşteri febrile ne arată existenţa unui sistem imun sănătos. copilaşii se joacă şi nu arată ca fiind foarte bolnavi“108. 110 B. aceştia nu ar mai ajunge noaptea panicaţi la spital cu copiii lor. 4:110‑114. când termome‑ trul indică 37 grade Celsius. febra are alte caracteristici. Un procent de 5% dintre copii fac astfel de convulsii. Mult timp ştiinţa Ibidem. nu se recomandă o altă medicaţie”109. Gripa şi virozele sunt cele mai tipice boli febrile la adulţi. Cu toate acestea. flexibil. administrând acestora antitermice. ‑ Convulsiile febrile sunt simptomele de care se tem cel mai mult părinţii. T. fiindcă până la ora actuală nu s‑a putut demonstra o astfel de legătură.. la o febră de 40. Overview and Implications”. Christa Todea‑Gross de copiii din familiile lor. şi este bine ca el să fie păstrat astfel până la o vârstă cât mai mare. fiindcă ea trece repede şi uşor. insuportabilă. teama de a nu face ulterior epi‑ lepsie nu are nicio bază ştiinţifică. precum rujeolă sau vari‑ celă. ‑ Febra. chiar şi peste 40 grade Celsius… Se ştie că deseori. în sine. De aceea se recomandă părinţior să monitorizeze febra şi să încerce o echilibrare a ei în felul următor: când simt că la copil îi arde fruntea. după simple con‑ vulsii febrile. Dacă ar explica acest lucru şi părinţi‑ lor. Stress‑ul poate contribui şi el la apariţia febrei. Jones. să i le încăl‑ zească cu sticle cu apă caldă. iar centrii termici din hipotalamus suferă de un “scurtcircuit”. suportă cel mai bine temperaturile mari. să‑i pună comprese reci. iar dacă are picioare reci. iar pentru părinţi sunt destul de neplăcute. uneori chiar cu teama de a muri. ceea ce ne arată cât de complex este acest proces. Este şi motivul pentru care. Câtă vreme ei vor face aceeasi greşeală şi nu vor fi un exemplu pentru alţi părinţi. Jacobsen. Adultul descrie deseori o stare gravă. Când e vorba de boli eruptive.“Dacă în copilărie bolile eruptive (contagioase) nu ameninţă viaţa. Int J Med Sci 2007. Asta nu înseamnă că adultul nu ar trebui să facă deloc febră. Sj.52 Dr. “Este principalul motiv pentru care se administrează la ora actuală antitermice. nu este un pericol. cit. Ehgartner. Convulsiile febrile se in‑ stalează de obicei când febra creşte brusc. b) Febra la omul adult La adult. 108 109 . “Un sugar sau un copil mic. la adult ele devin cu adevărat un pericol”110. nu se va schimba ceva în mod radical. “Chilhood Febrile Seizures. op. Ca‑ drele medicale trebuie să ştie că febra din banalele infecţii virale nu trebuie tratată. 85. omul adult le suportă incomparabil mai greu decât un sugar sau copil.

Die Impfentscheidung. Ansichten. DiGiulio. Reul a putut demonstra. aşa cum o fac celelate animale care nu sunt supuse stress‑ului. cu experimentele sale. Bastei Lűbbe Taschenbuch Verlag. Stelma. Relman. Din acest moment. Ellen E.) Safe” vaccines kill 2. van den Brandt. 7. 87. cât de sensibile sunt legăturile dintre sistemul nervos şi sistemul imun: “Dacă ani‑ malele experimentale sunt supuse unui stress puternic. 1. 6.plosbiology. Ibidem. Stress‑ul cronic duce în timp la o reacţie inadecvată a centrului de termoreglare din hipotalamus şi la o scădere a imunităţii organismului”112. Februar 2010. ne spune Hans Reul din Műnchen.huffingtonpost. trimiţând informaţii la centrul termic din hipotalamus. Daniel B.) Bert Ehgartner.uk/ news/ article‑2160054/ MMR‑A‑mothers‑victo‑ ry‑The‑vast‑majority‑doctors‑say‑link‑triple‑jab‑autism‑Italian‑court‑case‑reig‑ nite‑controversial‑debate. Neuronii şi limfocitele (celule imune) sunt vecini neutri până apare un caz “urgent”.de/ fuer‑eltern/ impfungen/ impfungen4/ das‑impfsys‑ tem‑in‑deutschland/ 5. Răspunsul dat de sistemul nervos se face.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 53 a considerat că febra este o reacţie pasivă. Carel Thijs. provocată de bacterii.) John Penders. 1. Cornelis Vink. dar important este faptul dacă sistemul nostru imun ia în serios aceste bacterii şi dacă le consideră un pericol pentru organism sau nu. Dr. aceştia intră în acţiune.com/ 3qbo75q) 2.) http:/ / www. Lob der Krankheit. 2007): ”Development of the Human Infant Intestinal Microbiota”. Ischa Kummeling.com 4.) www. Brown (June 26.kindergesundheit‑info.html 3. Germany. Überlegungen und Informa‑ tionen – vor jeglicher Ausfűhrung. Bik.699 children in a year – and 101 develop autism.org/ article/ info:doi/ 10. Auflage. fie prin intermediul sângelui (mediator chimic). Graf.) Dr.pbio. Friedrich P. Foekje F.co. Elisabeth M. REPERE BIBLIOGRAFICE Introducere şi capitolul 1 1. Auflage 7 –2007. fie pe o cale directă.0050177) 8. Germany.1371/ journal. ne‑ urolog şi om de ştiinţă de la Facultatea Bristol111.) Chana Palmer. US government admits (http:/ / tinyurl. în mod repetat. Stobberingh: ”Factors Influencing the 111 112 Ibidem. (http:/ / / www.) http:/ / www. Bianca Snijders. David A.dailymail. sprangsrade verlag. prin intermediul celulelor imune şi al celulelor nervoase. E adevărat că şi bacteriile contribuie la creşterea temperaturii. . Piet A. “În acest caz intră în acţiune sistemul imun care atenţionează sistemul nervos şi cere insistent creşterea temperaturii”. Patrick O. Warum es gesund ist ab und zu krank zu sein. ele nu mai sunt în stare să reacţioneze cu febră mare la o infecţie. Doar atunci apare febra când sistemul imun reacţionează la bacteriile care vin din exterior şi le consideră un pericol.

org/ content/ 118/ 2/ 511. Auflage 2000. Peter D Sly : Allergic respiratory disease: strategic targets for primary prevention during childhood [editorial].) Graham A. aspx?issue=1043&article=588). Germany 20. Polio. Immunschwäche und Plötzlicher Kindstod.med.) PUBLIC HEALTH. Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung. Jumaan. (http:/ / pediatrics.Gerhard Buchwald. Z. BSE. 2. D. 6. med.’ et al. Thomas.. 1591/ 1110/ 2010.) Ord. 8. 100 Jahre Impfforschung und Impferfahrung beweisen. Cluj‑Napoca‑2011 (ed. F. power‑for‑life. Yih. Sind Impfungen sinnvoll? Ein Ratgeber aus der Homöopathischen Praxis. (http:/ / www. Science & Medicine 1999. nlm. Zhang. Germany.. Impfschutz. BMC Public Health 2005. 52 (1):1‑4..nih.ro/ informatii‑utile/ prevenire‑ si‑control‑boli‑transmisibile/ vaccinarea/ legislatie‑in‑vigoare‑1/ OMS_CNAS%20 1591_1110_2010. M. und Dr.com/ magazine/ 30/ 5/ artid/ 906).) Tinus Smits. Germany 22. IMPFEN Pro&Contra. April 2003. J.ro/ detalii/ stiri/ nasterea‑la‑domiciliu‑revine‑la‑moda‑455386. (http:/ / www.D. 13. Grätz. with arguably some more “smoking gun” evidence in support of the hypothesis.” [By Roger Highfield for the Daily Telegraph. Hall: “Contacts with varicella or with children and protection against herpes zoster in adults: a case‑control study”.) Dr.abstract) 9.sciandmed. 3. 19.54 Dr. D. Patricia Kane. Auflage 1997.nih. A. emuVerlag. Das Geschäft mit der Angst. Germany. Virus‑Wahn. Pediatrics 2006 Journal..) Martin Hirte.Auflage 2007.) Patrick G Holt. Narayana Verlag. R. Vaccinuri şi vaccinări în practica medicală. 24. emu‑Verlag. 2.) Simone Delarue. 360: 678‑82. Ph.html).) Victor Cristea. UK. Rook “Educating the Immune System”. This team . (http:/ / www. Thorax 1997. Germany. Auflage 2008. 14. Vogelgrippe. Cluj‑Napoca. ”The incidence of varicella and herpes zoster in Massachusetts as measured by the Behavioral Risk Factor Surveillance System (BRFSS) during a period of increasing varicella vaccine coverage. 12. 4. Lancet 2002.nlm. Christa Todea‑Gross Composition of the Intestinal Microbiota in Early Infancy”. 2008. (http:/ / www. Buchwald. 1998‑2003”.Wheeler. Das Impfschaden‑Syndrom. 2005.sant. O.pdf/ view) 23. Hirthammer Verlag. Volume 6 Number 4: Page 54 (August 1999).) Joachim‑F.html 10. Germany. Despite the US’s Institute of Medicines strong recommendation that no further research be done regarding a possible vaccine – autism connection. MS/ CNAS nr. 17. 16. Irrtum oder Lűge? Vorwort und Anhang fűr die deutsche Ausgabe von Dr. erweiterte Auflage 2010. “Scientists Applaud Move Away From Use Of Mercury – Says Thimerosal Collects in the Brain. MensSana Verlag. IMPFEN. Germany. Mircea Miţariu. K. this team is doing some nonetheless. Hepatitis C. (http:/ / www. SARS. Claus Köhnlein. M. Dietrich Klinghardt. M. a II‑a). Auszüge aus der Vorlesung an der ETH Zürich (Fachpublikum).ncbi. Ph. Schweinegrippe. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Lett. 11. (http:/ / www.Hirthammer Verlag GmbH. Imunologie Generală şi Oro‑facială.com/ sm/ journalviewer.gov/ pmc/ articles/ PMC344263/ ). Germany. dass Impfungen einen medizinischen Angriff auf das Immunsystem darstellen und die Hauptirsache fűr den plötzlichen Kindstod (SID) sind. 5: 68‑77. G.) Torsten Engelbrecht.) Maria Irina Brumboiu.evz.pdf) 21. 18.) Viera Scheibner.) W.aappublications.) S. K.gov/ pmc/ articles/ PMC1758399/ pdf/ v052p00001. Monica Crişan.. Clements.) http:/ / www.ncbi. Andrew J. Impfungen. S. Vortrag von Dr. D. 15.com/ Schwermetall‑Ausleitung/ vortrag2. Hirthammer Verlag.) Vortrag 2: Schwermetalle und ihre Wirkung auf unsere Gesundheit. L. Auflage 2005. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Brooks. G.australianprescriber. med. AIDS. 25. Ioan Stelian Bocşan.

Simon Hambidge. MPH. Alicia M.) L. D. Shinefield. 1591/ 1110/ 2010. 36. com/ article.) M. 26. Zott. 31. Pediatric Infectious Disease Issues: Smallpox. Pillans: Vaccine adverse events reported in New Zealand 1990‑ 1995. (http:/ / pats. MRCPCH.de/ fuer‑und‑wider‑ von‑multikomponenten‑impfstoffen/ 34774.atsjournals.springermedizin. Renae Smith‑Ray. Steve B.ac. A.) Ord. MD. P.telegraph. Anna Riddell.. P. (“New Combination Vaccines for Childhood Diseases”).) The pediatric Infect Disease Journal 2006 Sep. FRACP. FL 32608. 28.) Ord.nih. Zott. Bucureşti. Lisa A. Eric Weintraub. The New Zealand Medical Journal (http:/ / ukpmc. 1990‑ 29. MPH. M. MPH. Bolile aparatului respirator şi aparatului locomotor. MD. G. David Shay. Steven Lockhart.. PhD.1997. MPH. Gainesville.S.) Erika Von Mutius : “Asthma and allergies in rural areas of Europe”. MD. RN. vol. Quelle: Springer‑Verlag. FL 32608.html). Anthony Harnden. MS/ CNAS nr. Thompson.]. Tracey Chantler.com/group/‑AuTeach/message/2414). Fűr un Wieder von multikomponenten Impfstoffen. MA. (http:/ / www.nlm. PhD. 34. Buttery. USA.) L. D.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 55 is in Canada. American Academy of Pediatrics (AAP) Annual Meeting November 2003. 39. La Russa et al.de/ index. 30. MD. Matiz. Pollard. Irigoyen. RN. Bucureşti.medscape. P. Jane Bowen‑Morris.aspx?articleid=205855). Munich. publiziert am: 1.individuelle‑ impfentscheide. 35. MS/ CNAS nr. Linda Diggle. Richard Moxon.org/ content/ 4/ 3/ 212. France. 27.) A.) Erik K. Division of General Pediatrics. MD. Louisiana.1.full. E. R. 1997.uk/news/main.info.pdf+html). FRCPath. Laura Lane. Jorge. Jodie McVernon. John P. PhD. 50(5):712‑7. A.ncbi.impfschaden. (Division of General Pediatrics. Combina‑ tion Vaccines and Methicillin‑resistant Staphylococcus aureus. L. MD.) Jim P.groups. Gherasim. Feigin.co. Bundesgesundheitsblatt 1997. op. Black. Medicină internă. (http://www.com/ view‑ article/ 466494).I. FRCPJ: Immunogenicity and Safety of a Combination Pneumococcal –Meningococcal Vaccine in Infants:A Random‑ ized Controlled Trial. University of Florida.12.) www. Germany).jhtml?xml=/news/2004/08/10/nv acc210.xml şi http://health. Archives of Pediatrics & Adolescent Medicine 2006. . Shackelford.gov/ pubmed/ 16940842) 33. Stanley Xu.. MPH. University of Florida. MSc. M. Mullooly. PhD. Henry R. vol. 293 (14): 1751‑1758. DOI: 10. Nov. Davit McClure.) J. New Orleans.1007/ BF03042935. PhD. Mansoor. Boli Infecţioase. (http:/ / www. Editura Medicală.jamanetwork. (http:/ / www. Andrew J. cit.php/ stellungnahmen‑mainmenu‑13/ 26‑impfstoffsicherheit‑ in‑deutschland).) O.aspx?articleid=200691). A. Rhonwen Morris. Pediatrics. Quinonez. Jackson. Voiculescu.jamanetwork. 1998.pdf/ view). Editura Medicală. 38.uk/ abstract/ MED/ 9269289). D. Kristi Yamasaki. RN. PhD.yahoo. DM.sant.) Marin Gh. 1591/ 1110/ 2010.(University Children’s Hospital. Cherry. Gainesville. for the Vaccine Safety Datalink Team: Impact of maternal influenza vaccination during pregnancy on the incidence of acute respiratory illness visits among infants. (http:/ / jama. (http:/ / www. Keith Cartwright. II.) Aventis Pasteur MSD: Hexavac Produktmonographie 2000. .25 (9):826‑831. Proceedings of the American Thoracic Society 2007. JAMA 2005.com/ article. (http:/ / archpedi.ro/ informatii‑utile/ preveni‑ re‑si‑control‑boli‑transmisibile/ vaccinarea/ legislatie‑in‑vigoare‑1/ OMS_CNAS%20 1591_1110_2010. 4: 212‑16. (http:/ / www. Lobes Jr. USA. The Impact of DTaP‑IPV‑ HB Vaccine on Use of Health Services for Young Infants. 37. Fry. 12:498‑501. 1972. L. FRCPCH. “Atypical measles in chil‑ dren previously immunized with attenuated measles virus vaccines”. PharmD. Autor: A. 32.

Nature Immu‑ nology 7. Stefan Rose‑John. 41.) Tonia Jones. Burke A. Lancet.nature.56 Dr. 40.draloisdengg. International Journal of Medicine and Medical Sciences 2007.straightdope. Kristen A Clancy.nlm.com/ ni/ journal/ v7/ n12/ full/ ni1406.at/ zitate/ 48. Heinz Baumann & Sha‑ ron S Evans et al.) F.gov/ pubmed/ 6072745).htm) 44. Family Practise 1998. 42.nih. 1967.pdf). Christa Todea‑Gross (http:/ / www. 11 Feb 1995. “Antipyretics in severe sepsis”. (http:/ / www. Jean‑Marc M. Australia). C.. Wan‑Chao Wang. Melbourne.nlm. (http:/ / www.gov/ pubmed/ 5084185). (http:/ / medsci. 345(8946):338 (Inten‑ sive Care Unit. (http:/ / www.ncbi. Fulginiti. T. Downie. Emily Unger.org/ v04p0247. A. W.nih.nlm. J. Cunha. V. (http:/ / www. “Comment on Chilhood Febrile Seizures: Overview and Implications”.nih. Gauguet. ncbi. Victoria. Jacobsen. in The Sepsis Text. Royal Children’s Hospital. 43. Ulrich H von Andrian. . J. Shann. ”Fever‑range thermal stress promotes lymphocyte trafficking across high endothelial venules via an interleukin 6 transsignaling mechanism”.) Dr. ISSN 1449‑1907 www.202 (12):1075‑80.) Ivan Blumenthal. ”Should fever be treated in sepsis?”. H. Steven. Daniel T. 1299 – 1308 (2006). med. “What Parents think of fever”. Springer 2002.medsci. A.com/ columns/ read/ 2924/ why‑do‑babies‑run‑a‑fe‑ ver‑when‑teething‑or‑do‑they).ncbi. Eller. 18 Dec.org 2007 4(5):247‑248. Jama.) Chen Qing. Kempe. html). 15:513‑18. “Altered reactivity to measles virus”. (http:/ / www.gov/ pubmed/ 7845113). Fisher.

Capitolul 2 Cum au dispărut epidemiile în lume. profesor la Medicina Socială de la Universitatea din Birmingham şi care a arătat că motivul principal al regresiei acestor boli infecţioase a fost în primul rând “dorinţa unui trai bun al oamenilor”. legătura dintre îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi regresia acestor boli a putut fi dovedită. Impfen. Dr. numărul de locuinţe. Buchwald recunoaşte că “timp de 20 de ani a strâns dovezi şi a investit o mare sumă de bani pentru investigaţiile necesare ca să poată răs‑ punde la întrebarea: cum au dispărut epidemiile în lume?”1. prin dezinfecţia apei de băut şi. Das Geschäft mit der Angst. 1 Gerhardt Buchwald. a. a introducerii canalizărilor de apă. Graficele arată exact contrariul. emu‑verlag. Ca urmare. mai lipsea “un element important care‑i scăpa”. Însuşi renumitul Dr. Vaccinurile şi statistica legată de dispariţia epidemiilor nu a putut explica acest feno‑ men. în general. suprafaţa locuinţei/ persoană. 4. Cu toate îmbunătăţirile civilizaţiei. a fost englezul Thomas McKeown. Pentru studiile sale. numărul de băi/ familie în Germania. prin dezvoltarea socio‑economică a ţărilor lumii. Buchwald a luat în calcul următoarele date: apa de băut şi cea reziduală. a toaletelor. regresia marilor epidemiilor a început cu 200 de ani în urmă. 194.) au dispărut din cauza îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă. folosirea săpunului etc. . ciuma. precum tuberculoza.Auflage 2008. Cel care l‑a ajutat. Germany. holera ş. dar mai anevoios. dif‑ teria. variola şi tusea convulsivă. în speţă a hranei. În cazul altor boli infecţioase. “ale sărăciei”. fără să fi existat vreodată un vaccin împotriva lor. Apariţia primelor “vaccinuri”: prevenţie sau experiment? Rezumat Marile epidemii care decimau populaţia în trecut (lepra.

cât şi în întreaga Europă de Vest. folosite de Buchwald în cărţile sale2. ca şi din alte regiuni unde popu‑ laţia este subnutrită. . cu o întârziere de câţiva ani buni… Vaccinarea copiilor din ţările africane. Doar o dată cu dezvoltarea agriculturii. vaccinul antivariolic. pentru marea majoritate a oamenilor foamea era de domeniul trecutului. Curând după terminarea celui de‑al doilea război mondial. cu care nu s‑a confruntat niciodată organismul lor. “ale copilăriei”. pe care experimenta Jenner. În ţările din sud. 1/ 3 dintre elevi primeau “o gus‑ tare de la şcoală” şi consta în pâine şi lapte. În schimb. XVIII. le sunt induse o serie de boli virale noi. frecvenţa bolilor infecţioase. a introdus cultivarea cartofu‑ lui pe arii extinse. cele care au urmat. am descris modul în care a început “era vaccinuri‑ lor”. Statisticile din Anglia. Dr. arătate de McKeown. cultivarea porumbului a jucat acelaşi rol.58 Dr. atât în Germania. Cauza principală (fără să fie neglijată îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi a apei de băut) a fost comba‑ terea foamei. Despre România putem spune acelaşi lucru. pe vremea copilăriei sale. Oare există o diferenţă între copiii “de mâna a doua”. nu au mai cunoscut un curs firesc de dispa‑ 2 Ibidem. la un nivel de trai care nu s‑a atins niciodată în lume. Buchwald îşi aminteşte că. Cu doar 60 de ani în urmă. vor provoca cu mare uşurinţă boli cronice şi o serie de complicaţii postvaccinale. au început să dispară în Europa de Vest. 197‑198. campaniile de vaccinare în masă. Faptul că foamea are o legătură evidentă cu “bolile copilăriei” pare greu de crezut. În aceste condiţii. şi care nu vor putea stimula un sistem imun slăbit. în trecut. sunt asemănătoare cu cele din Germania. Christa Todea‑Gross înainte de a fi introdus orice fel de vaccin. a producerii unei can‑ tităţi suficiente de hrană pentru întreaga populaţie. nere‑ cunoscute de cei care fac. şi aceşti copii din lumea a treia? Mă tem că nu. Dacă primele epidemii au trecut fără să fi existat vreodată un vaccin (un fenomen deloc scos în evidenţă în cărţile de Epidemiologie şi de Boli Infecţioase). Friedrich der Grosse (1740‑1786). începând cu sec. fiindcă oamenii din ziua de azi nu se mai pot pune în situaţia celor din trecut. cu bună ştiinţă. În Germania. atribuindu‑şi un me‑ rit care nu este a lor. nu le aduce niciun beneficiu. susţin sus şi tare că vaccinurile au dus la eradicarea epidemiilor. s‑a ajuns. Dimpotrivă. 1/ 3 dintre elevii din Occident erau foarte săraci. în care trăim şi la ora actuală şi care cunoaşte o “înflorire” fără pre‑ cedent. privind regresia bolilor contagioase. producătorii de vaccinuri şi corpul medical. În cele ce urmează. Cu toate acestea.

Aici. s‑au răspândit uneori cu mai multă repeziciune. fără să fi existat vreodată un vaccin. Vaccinurilor le datorăm modificări (creşteri) importante ale indicilor de morbiditate şi mortalitate pentru bolile infecţioase. din cauza zidurilor care încercuiau oraşele.. şi se transmite de la om la om. În vremurile de demult. op. Marea majoritate a oamenilor trăia în căsuţe din pământ. en‑ cefalitele postvaccinale etc. au dispărut şi şobolanii din case. erupţie macu‑ 3 G. cit. I. patul era un privilegiu al oamenilor bogaţi. Asia. prin intermediul păduchelui. . tifos exantematic şi holeră Lepra a jucat un rol important în Evul Mediu. Epidemiile de tifos erau răs‑ pândite în Europa. dată de Rickettsia prowazekii. pentru care ar trebui să fie introdus un nou indice de statistică: cel al mortalităţii infantile postvaccinale. se manifestă cu febră. epidemiile de ciumă s‑au rărit. Agentul etiologic a fost desco‑ perit doar în 1916. dintre care unele nu au fost încă dărâmate. au cunoscut fluctuaţii. sau au apărut altele noi. Ciuma “este o boală infecţioasă care are nevoie de un vector pentru a fi transmisă şi acela este puricele şobolanilor. Nu a existat niciodată un vaccin pentru ciumă. Clinic. introduse de obicei în “plină epidemie”.). era deseori confundată cu febra tifoidă. clădirile oamenilor nu puteau fi extinse. ci. soldate cu nenumărate decese.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 59 riţie. Africa şi America. Epidemiile de lepră. În trecut. Epidemiile de lepră au dispărut datorită îm‑ bunătăţirii condiţiilor de trai. precum şi apariţia unor boli şi complicaţii noi. Ca urmare. O dată cu construirea caselor din cărămidă şi piatră. Buchwald. în toate ţările. Au existat şi alte îmbunătăţiri ale condiţiilor de viaţă care au dus la regresia bolilor contagioase”3. deoarece.. şi folosirea patului pentru dormit.194. Lepra nu este o boală atât de contagioasă. stare tifică. dar incubaţia ei este foarte lungă şi pe vremea aceea un număr mare de oameni trăia în ace‑ eaşi încăpere. dormind pe fân. şobo‑ lanii erau musafiri permanenţi. ne mai amintesc de această boală cumplită. aşternut direct pe podea. necunoscute până atunci de lumea medicală: cele postvaccinale (poliomielită postvaccinală şi de contact. ciumă. Tifosul exantematic este o boală infecţioasă acută. iar cunoscutele “leprosă‑ rii”. din pricina vaccinurilor.

nu s‑au mai relatat cazuri după 19455. Ibidem. Începând cu sec. cit. 4 5 . dar se ştie de existenţa unor astfel de epidemii încă din Evul Mediu. variolă şi holeră arată o creştere a cazurilor până în anul 1892. De atunci. America de Sud şi America Centrală. Este şi motivul pentru care. Bucureşti. 1992): “Una dintre măsurile care au dus la regresia epidemiei de poliomie‑ lită a fost igienizarea apei de băut şi a celei deversate”6. cel mai frec‑ vent. vol. când izbucneau. Editura Medicală. 6 G.. Voiculescu. Buchwald. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre poliomielită. II. frecvenţa holerei. În 1956. Tifosul mai este prezent în câteva zone endemice din Asia. fiind sub 2%. Apariţia primelor “vaccinuri”: prevenţie sau un experiment fatal? Cui se datorează eradicarea variolei? 1) Apariţia primelor vaccinuri este strâns legată de apariţia epidemiei de variolă Nu se cunoaşte data primei epidemii de variolă. America de Nord şi în sec. mai sunt doar cazuri sporadice. Gh. Voiculescu. iar apoi s‑au răspândit şi în Orientul Mijlociu. înregistrând încă două “vârfuri”: unul mic. un «om de ştiinţă» ar fi descoperit un vaccin. cit. op. din râul Elba. în Asia (India şi China). 656. cel mai probabil. 89. iar din acest moment curba scade destul de repede. tulburări circulatorii şi nervoase4. în piaţa primăriei din Hamburg. al XVI‑lea în Mexic7. În România. Exemplu: între anii 1870‑1964. iar pediculoza o mai găsim doar la anumite categorii de oameni. în tim‑ pul primului război mondial. lucru recunoscut şi de către autorităţile sanitare (“Gesundh. Eu‑ ropa. ne‑am uita la statuia acestuia”. S. acum. 7 Gh. “Dacă în 1982.. 196. M. când avem un “vârf”.‑Wes. Boli Infecţioase.”54. şi altul. Nu a fost însă vorba de o descoperire a Medicinei. ci de începutul unui proces de filtrare a apei de băut. Primele epidemii au apărut.714. mortalitatea infantilă scăzuse mult. datorită îmbunătăţirii condiţiilor de trai. 657. la ora actuală. Africa.60 Dr. op. Africa. mai mare. Christa Todea‑Gross lo‑peteşială. în oraşele mari. spune Buchwald. M. Mexic. în timpul celui de‑al doilea război mondial. 1990. Incidenţa bolii este în scădere continuă pe întregul glob. a tifosu‑ lui şi a variolei a scăzut. II. statisticile din Hamburg/ Germania pri‑ vind mortalitatea infantilă dată de tifos.

10 G. după o scarificare su‑ perficială. cu care credea că va G. prin inoculare intranazală sau intracutanată de cruste. 21. medicul grec Timoni începe în Constantinopol “vaccinarea” a mii de oameni.. 89. cu numeroase cazuri de deces. pentru a preveni ulterior o formă gravă de variolă.. 2) Noul “vaccin” provocă focare endemice şi epidemice Când “variolizarea” a fost introdusă şi în Weimar/ Germania. a izbucnit o epidemie gravă de variolă. Este motivul pentru care s‑a oprit orice altă “vaccinare” în celelalte oraşe din Germania. denumit şi “limfă vaccinală”. Pentru prima dată se vorbeşte despre complicaţii “postvaccinale”. 11 Ibidem. de către medicul Hufeland. care cuprindeau mii de oameni. op. Voiculescu. numit şi “dermovaccin”. inclusiv decese. cit.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 61 XVIII. M. după introducerea noului vaccin. soldată cu numeroase cazuri de deces. folosind această formă de vaccinare primară. 20‑21. Tehnica era simplă: cu ajutorul unui ac era înţepată pustula unui om bolnav care suferea de o formă uşoară de variolă. în 1781. apăreau cazuri noi de boală. 8 9 . 3) Dermovaccinul lui Jenner – o confuzie fatală “La sfârşitul sec XVIII. după care urmau pauze de zeci de ani. Nu se cunoşteau atunci motivele dispariţiei epidemiilor8. Buchwald. 25. la începutul sec. descoperă o altă modalitate de vaccinare. op. când. co‑ rect spus “post‑variolizare”. Buchwald. era aplicat pe pielea omului sănătos. Scopul era de a provoca o formă uşoară de boală. cit. Edward Jenner (1749‑1823). Epidemiile apăreau în valuri. au izbucnit şi la Ham‑ burg şi Berlin. Cea mai veche formă de profilaxie în variolă (aşa‑zisa “variolizare”). în anii 1794 şi 1795. Oriunde era folosită o asemenea tehnică. Epidemii asemănătoare.. fiind chiar pedepsită în mod legal o astfel de tentativă11. iar în următorii ani au murit. Gh.000 de oameni “vaccinaţi”10. în 16749. 19. iar conţinutul purulent. în anul 1714. a fost utilizată de milenii în China. se cunosc mai multe date despre aceste epidemii. un medic englez de la ţară. doar la Londra. cit. numită “variolizare”. op. XVIII. În curând au apărut şi efectele negative postvaccinale: între cei care se îmbolnăveau după “vaccin” erau multe ca‑ zuri grave. în Europa. apoi introdusă şi în Europa.

care se transmite la om de la bovinele bolnave şi are o evoluţie favorabilă. de care nu ştia Jenner la vremea sa (n. dar este total di‑ ferită de variolă. b) Vaccina sau cowpox este o boală specifică bovideelor (greşit denumi‑ tă în trecut şi “variola bovideelor”). cit. cit. cit. folo‑ sind virusul bovideelor pentru “vaccin”. Ibidem. deşi au trecut de atunci 200 de ani)15. nu recunosc ceea ce a urmat. 21. Voiculescu.. Ea nu se transmite şi la alte animale13. El a folosit drept “vaccin” conţinutul unui nodul infectat.. mai ales confuziile făcute de Jenner. Ceea ce a urmat era inevitabil: experimentul lui a dus la multe decese. d) alte tipuri de virusuri din această familie. cu virusul variolic. dar le‑am amintit pentru a evidenţia varietatea acestei grupe de virusuri. specific omului. 14 Ibidem. dar din acest punct apar divergenţele. În “experimentul” lui. 90. sănătoşi. de la om la om. iar medicina. 16 Gh. op. Christa Todea‑Gross putea preveni variola la oameni”12. pe care nu le‑a recunoscut niciodată (confuzia nu a fost recunoscută nici în mod oficial. iar bolile provocate sunt diferite: a) Variola este o boală infecto‑contagioasă provocată de virusul variolei (Poxvirus variolae) şi o fac doar oamenii şi maimuţele. specific bovideelor.62 Dr. iar una nu o poate preveni pe cealaltă. denumit “limfă vaccinală”. diferite de variolă17. op. şi care provoacă ocazional boli (zoonoze). Gh. El a crezut că. Astăzi se ştie că există mai multe virusuri care fac parte din aceeaşi familie (Poxviridae). poate preveni variola la om. 106. c) paravaccina (nodulul mulgătorilor) este determinată de un virus ADN (Poxvirus paravaccinae). care se pot transmite de la animal la om. care fac o formă uşoară de vaccină. luată de la vaci. M. Jenner a confundat virusul cowpox. Este o formă de dermovaccin. ceea ce este imposibil. erau feriţi de variolă. Pentru a înţelege gândirea lui Jenner. 15 G. Buchwald. 17 Ibidem. op. cauzată de virusul cowpox (Poxviridae bovis)14. Până aici este corect ce scrie în literatura de specialitate. [Ultimele două exemple (c şi d) nu sunt importante în acest context. M. Astăzi se ştie că nu este adevărat. de la o femeie bolnavă de vaccină (sau cowpox. pe care apoi a “inoculat‑o” la oameni voluntari. boală transmisă de la vaci. tratamentul fiind doar unul simptomatic16. Vaccina sau cowpox se poate transmite şi la om.108.. Voiculescu. Jenner credea că oamenii. trebuie cunoscute câteva aspecte legate de boala variolică la om şi la animale. Din acest motiv. inclusiv cartea de Boli Infecţioase din care am citat. Jenner nu a putut sintetiza un vaccin care să prevină variola la om.)] 12 13 . n. dar diferită de variolă).

iar în decurs de 18 luni reuşeşte să trimită încă 20. Cu toate că a fost un experiment fatal. Jenner trimite noul său “vaccin” (amestec de “limfă vaccina‑ lă umană şi bovină”) la toate curţile de boieri din Anglia. Acum se constată faptul că cei “vaccinaţi” de el nu erau deloc feriţi de adevărata variolă. din ziua a 23‑a de la vaccin. . Inevitabil au apărut complicaţii mari. cit. cu conţinut purulent. La început a separat cele două tipuri de vaccinuri – umane şi bovine –. Rezultă diferite amestecuri de “limfă” (“vaccin”). Opt ani mai târziu îi vaccinează şi pe un băiat de 5 ani şi pe o femeie însărcinată în 8 luni. şi după alte 12 zile îl naşte mort. În felul acesta rezulta un “amestec de vaccin” pe care apoi îl copiază mulţi alţii: medici. Băiatul de 5 ani – John Baker – a murit la scurt timp după vaccin. 22. a fost desemnată în istorie ca fiind prima criză a vaccinului 18 19 G. fără să existe o distribuţie legală a “dermovacci‑ nului”. Cei doi copii şi femeia gra‑ vidă au fost primele sale victime. respectiv a variolizării prin “inoculare”. dar administrat la om – o gre‑ şeală fatală. pre‑ luată din Orient.. în vârstă de 10 luni. La fiul lui apare imediat după vaccin un regres în dezvoltarea psihică (fiind încă sugar) şi va muri la vârsta de 21 de ani. moaşe..000 de “doze de vaccin” în străinătate. farmacişti. din care Jenner colecta material şi‑l folosea în continuare pentru “vaccinarea“ altor oameni voluntari.. În felul acesta l‑a vaccinat în anul 1790 pe fiul său. op. iar femeia însărcinată în 8 luni a simţit că. nu s‑a pus şi moartea fiului lui Jenner pe seama vaccinului. 4) Cele 5 “crize” ale vaccinului antivariolic19 Nereuşita primului ‘vaccin’. op. pastori. Ibidem. copilul “nu se mai mişcă”. cit. frizeri etc. Boierii din Anglia folosesc acest vaccin în special la copiii orfani. 22‑24. pe care le trimit apoi în ţară şi în străinătate.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 63 Ulterior a folosit şi “limfă vaccinală” direct de la vaci. cu retard psihic grav. iar în final se poate vorbi de un experiment care scapă de sub control. Se spune că Jenner a fost chinuit la sfârşitul vieţii sale de gândul dacă a făcut un bine sau un mare rău18. La sfârşitul vieţii sale. asemănătoare celor din cowpox/vaccina. ca apoi să le amestece. inoculând‑o la oameni sănătoşi. pielea acestuia fiind acoperită cu pustule. iar apoi şi în Bava‑ ria. fiind un dermovaccin pentru animale. Buchwald. de la care colectează alte “doze”. Jenner este martor la mai multe epidemii de variolă în Anglia. Pentru prima dată apare în anul 1807 o “lege” a vaccinării în Landul german Hessen. La locul inoculării apăreau imediat pustule. Deşi mulţi au făcut legătura între vaccinul lui Jenner şi cele două decese postvaccinale – al lui John Baker şi al nou‑născutului –.

Animalele erau apoi legate în aşa fel încât să nu se poată culca şi ultimele lor zile de viaţă erau un adevărat chin. Tehnica fo‑ losită era următoarea: viţeii erau raşi la nivelul abdomenului. prin leziunile pe care le provoca la nivelul creierului. nu însă şi o formă uşoară de boală. Unii au presupus că. În curând s‑a constatat însă că oamenii inoculaţi cu acest vaccin nu erau feriţi deloc de adevărata variolă (în realitate erau două tipuri de virusri total diferite). fiind un vaccin cultivat pe ou embrionat). unde erau inoculate virusurile. cât şi de ovo‑ vaccin (apărut mai târziu. “prin cultivarea virusului variolic”. nou şi necunoscut până atunci. cea mai gravă fiind sifilisul. Pro‑ fesorul Lucksch din Praga este cel care descrie această complicaţie ca fiind o “encefalită postvaccinală”20. ci un alt virus. Ulterior s‑a constatat cu mare îngrijorare că s‑au transmis prin această tehnică toate bolile cu transmitere sanguină. Cea de‑a patra criză a fost perioada de după primul război mon‑ dial. . fiind vehiculat un neadevăr: vaccinarea cu material bovin previne o formă gravă de variolă la om.21Această variantă o găsim şi în cartea de Boli Infecţioase (Dr. Ibidem. În majoritatea cazurilor au fost vaccinaţi copii orfani. acesta a suferit o mutaţie genetică şi s‑a trans‑ format în alt virus. de la care apoi se colecta limfă şi se crea noul vac‑ cin (vaccin de la om la om). tot mai mulţi oameni luau apărarea copiilor orfani. Mai târziu. provocată de proaspetele cunoştinţe aduse de o nouă ştiinţă medicală: Virusologia. motiv pentru care se auzeau tot mai multe voci care cereau ocrotirea animalelor. erau făcute sute de scarificaţii superficiale. 23.64 Dr. această perioadă a fost denumită cea de a treia criză a vaccinului an‑ tivariolic. cu toate că experimentul aplicat omenirii a fost unul total greşit. Cea de‑a doua criză a fost insuccesul lui Jenner. Christa Todea‑Gross antivariolic. La locul inoculării se formau o serie de abcese (colecţii cu puroi). Din acest motiv. De asemenea. denumit ulterior Poxvirus Vac‑ ciniae. când au fost recunoscute pentru prima dată complicaţiile neurologice ale “vaccinului”. vaccinul trebuia să conţină de acum în‑ colo doar material bovin. atât de dermovaccinul descris anterior. Toate erau omorâte. Medicii au constatat că în aşa‑zisul “vaccin antivariolic” nu exista nici poxvirusul bovin şi nici virusul variolei umane. din care se recolta “limfa vaccinală”. S‑a inventat chiar şi un termen nou pentru respectiva formă uşoară de boală: Varioleus. pe care să se facă experimente. Voiculescu) din Bucureşti: “Virusul vaccinal (Poxvirus officinale) este o 20 21 Ibidem. S‑a ivit un adevărat scandal între medici. A urmat şi cea de‑a cincea criză. Lucrul acesta era ascuns în mod voit. Ulterior această afecţiune va fi recunoscută ca fiind o complicaţie dată. care nu puteau fi consideraţi oameni de “mâna a doua”.

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

65

mutantă a virusului cowpox (poxvirus bovis)”22. Alţii susţineau că este vorba de două virusuri total diferite. Astăzi se ştie că nu este posibilă producerea unui vaccin antivariolic din poxvirusul bovin, dar nu s‑a schimbat nimic în declaraţiile oficiale, fiind menţinut acelaşi neadevăr despre vaccinul variolic. Asta dovedeşte faptul că toţi “cercetătorii” din trecut, inclusiv Jenner, care au crezut că au creat un vaccin din poxvirusul bovin, s‑au înşelat. Concluzia tristă este că “timp de peste 100 de ani copiii noştri au fost vaccinaţi cu un vaccin care conţine un virus ce nu există în natură şi a cărui provenienţă nu este cunoscută, pierzându‑se într‑un trecut îndepărtat…”23. 5) Vaccinul antivariolic fals (Poxvirus vacciniae) nu a putut duce la eradicarea variolei, dar a provocat noi epidemii În Germania. Aici, există, începând cu anul 1816, o statistică a dece‑ selor provocate de variolă care arată că vaccinul antivariolic (fiind vorba de un vaccin fals, dar nu se ştia atunci) nu a influenţat deloc mortalitatea, în sensul că nu a dus la reducerea acesteia. Datorită numeroaselor decese provocate de epidemia din anii 1870‑1871 (din timpul războiului), statul german a impus o revaccinare obligatorie a populaţiei. Această nouă lege, prin care populaţia este obligată să se vaccineze, este introdusă în Germa‑ nia în anul 1874 şi aplicată începând cu 1.IV.1875, prin vaccinarea tuturor copiilor în vârstă de 12 ani. Se pune întrebarea: De ce a izbucnit epidemia de variolă în perioada 1870‑1871, ştiind că de fapt aproape întreaga po‑ pulaţie era deja vaccinată? S‑a observat că, de fiecare dată, primele cazuri izbucneau în rândul soldaţilor francezi, care şi ei fuseseră vaccinaţi, dar trăiau în condiţii igienice foarte precare, în lagărele de prizonieri. După terminarea războiului, soldaţii francezi au fost urgent repatriaţi şi cazurile de variolă au scăzut drastic24. Graficul25 (Fig. 1) arată cum pe parcursul a 10 ani (1865‑1875) nu a fost influenţată mortalitatea, deşi populaţia fusese vaccinată. Pe grafic se mai observă că revaccinarea obligatorie, aminiti‑ tă anterior, a fost introdusă când deja era în scădere mortalitatea dată de boală. Oficial, desigur că se spune cu totul altceva… Cu toate că populaţia germană a fost vaccinată de două ori, au existat mereu noi cazuri de va‑
Gh. M. Voiculescu, op. cit., 107. G. Buchwald, op. cit.,.24. 24 Ibidem. 25 Ibidem, 26 (“Pocken und Impfstatistyck im Hdb. Der Pockenbekämpfung und Imp‑ fung von Lenz und Gins, Berlin 1927”).
22 23

66

Dr. Christa Todea‑Gross

riolă, în special în Prusia şi în Sachsen. Acest lucru dovedeşte ineficienţa vaccinului26 sau mai corect spus, “un vaccin fals”.

Fig. 1. Cazurile de mortalitate provocate de variolă în Germania Federală, după Berger: Variola şi statistica bolii în urma programului de vaccinare obligatorie împotriva variolei, Berlin 1927 (von Lentz u.Gins).

Deşi s‑au folosit pentru vaccin şi alte culturi de celule (pe ou embrionat etc.), pentru evitarea scandalurilor apărute din cauza animalelor sacrificate, nu s‑a schimbat nimic esenţial în compoziţia şi mai ales în “eficienţa” vac‑ cinului. După război, au continuat să apară în Germania noi cazuri de variolă, pe care dr. Buchwald le‑a numit “cele 11 valuri de variolă”: - 6 cazuri în 1947, dintre care 5 au fost vaccinaţi; - 1 caz în 1957, vaccinat; - 20 cazuri de îmbolnaviri în 1958/ 59, dintre care 19 au fost vaccinaţi; 2 pacienţi au murit; - 4 cazuri în 1961, apărute la oameni vaccinaţi, dintre care unul a de‑ cedat; - 34 de îmbolnăviri în 1962, toate după vaccin, dintre care 1 caz mortal; - 2 cazuri în 1965, la adulţi care au fost vaccinaţi în copilărie; - etc.
26

G. Buchwald, op. cit., 26.

Legea pentru Revaccinarea obligatorie, intră în vigoare din data de 1.4.1875

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

67

De reţinut este faptul că peste 90% din cei care s‑au îmbolnăvit sau au murit, au fost vacinaţi. Cei nevaccinaţi şi care s‑au îmbolnăvit (2 cazuri) erau rude apropiate. Cu toate acestea, se continuă vaccinarea în masă şi se creează o adevăra‑ tă panică atunci când se anunţă că vor fi vaccinaţi 100.000 de oameni. Este momentul când Dr. Buchwald îşi propune eşuarea unei astfel de campanii. În emisiunea “Report” de la Televiziunea din Stuttgart, din 2.II.1970, Dr. med. G. Buchwald atrage atenţia asupra pericolului acestui vaccin din cauza căruia doi oameni au murit. La sfârşitul reportajului său, Dr. Buchwald a mai afirmat că “asistenta Barbara Berndt din Meschede nu a murit din cauza va‑ riolei, ci a vaccinului”, motiv pentru care a fost atacat în mod dur de către un jurnalist medical, Dr. Wehren. Nu era pentru prima dată când Dr. Buchwald era ameninţat de jurnalişti, şi mai ales de către medici27. Efectul a fost că a scăzut drastic vaccinarea, procentul celor vaccinaţi fiind sub 10% (23.000 din 100.000). Între cei nevaccinaţi, în număr de 270.000, nu s‑a îmbolnăvit niciunul de variolă! 28 La cel de‑al 11‑lea Congres al O.M.S., din 1958, s‑a vorbit despre un “program de eradicare al variolei în decurs de 4 ani”. Fiindcă în continuare izbucneau numeroase cazuri de variolă, programul s‑a prelungit la 10 ani, vaccinarea în masă împotriva variolei făcându‑se în anii 1952, 1957, 1958, 1963, 1967, 1973 şi 1974. Cu toate acestea, se declarau mereu noi cazuri de variolă. După fiecare campanie de vaccinare în masă, creştea incidenţa va‑ riolei. În cele din urmă, O.M.S. a “învăţat” din aceste greşeli şi a “modificat” programul de eradicare a variolei. Nu se mai efectua o vaccinare în masă, ci una “controlată”: doar la persoanele care veneau în contact cu bolnavul de variolă. Toţi contacţii erau izolaţi şi toate obiectele şi casa lor erau dezinfec‑ tate. “Doar după ce OMS a făcut legătura între izbucnirea cazurilor de vari‑ olă şi condiţiile precare de igienă, şi a luat măsurile necesare de igienizare, s‑a observat o scădere a incidenţei bolii”29. După mai multe emisiuni TV, realizate la Stuttgart, în care Dr. Buchwald vorbeşte pentru prima dată de “encefalita postvaccinală”, sugarii nu mai sunt vaccinaţi în Germania, împotriva variolei. Se observă, de asemenea, pe zi ce trece, o reticenţă tot mai mare la vaccinul antivariolic. În 10 iulie 1973, în urma invitaţiei făcute de către Autorităţile “Sănătăţii Publice”, Compartimentul “Igiena Mediului şi Centrul Epidemiologic”, Dr. Buchwald va ţine renumitul
Ibidem, 24‑26. Ibidem, 28‑55. 29 Ibidem, 53‑54.
27 28

68

Dr. Christa Todea‑Gross

său referat despre inutilitatea vaccinului antivariolic, afirmând în final: “Oare poate un vaccin care conţine virusul vaccinal (cu un virus necunoscut) să prevină variola dată de alt virus, şi anume virusul variolic vera (adevărat)?”. După acest referat, a scăzut drastic rata vaccinărilor în masă a copiilor şi, în cele din urmă, se va renunţa la obligativitatea acestui vaccin în Germania, în 1983. “Făcând o evaluare a numărului de oameni care nu s‑au vaccinat (270.000), s‑a constatat că nu a existat niciun caz de variolă!”30. Cu toate că din anul 1970 sugarii nu mai sunt vaccinaţi împotriva va‑ riolei, cazurile de boală sunt tot mai rare, la fel şi cazurile de “encefalite postvaccinale”. Cum se explică acest lucru? Medicina nu a găsit niciun răs‑ puns, deşi este cât se poate de evident: oprirea vaccinurilor a dus la scăde‑ rea cazurilor de îmbolnăviri, inclusiv a encefalitei postvaccinale. La copilul vaccinat, encefalita nu este evidentă de la naştere, ci doar la vârsta de 3‑4 ani, când devin evidente anumite tulburări neurologice sau psihice precum tulburări de vorbire, de comportament etc. Deşi Medicina nu mai recunoaşte, după o perioadă atât de lungă, faptul că encefalita ar putea fi o complicaţie postvaccinală, nu ar fi fost greu de calculat numărul de encefalite infecţioase provocate de variolă înainte de 1975, când încă erau vaccinaţi sugarii, şi după 1976, când s‑a sistat vaccinarea31. Deşi “se spune că variola a fost eradicată în anul 1977, ultimul bolnav de variolă din lume fiind un om din Somalia”32 (bucătarul somalez, Ali Moaw Maalin), se ascunde în continuare adevărul: vaccinarea în masă nu a contri‑ buit la eradicarea (dispariţia) variolei în lume. De abia acum, când nu mai era vaccinat nimeni, se putea vorbi despre complicaţiile postvaccinale. Dr. Theo‑ dor Nasemann, dermatolog din Hamburg, descrie cele mai grave complicaţii postvaccinale: “encefalite, bronşiectazii, boli de colecist şi mai ales tumori canceroase ale pielii la locul vaccinării”33. În România, vaccinarea antivariolică a fost introdusă în anii imediat ur‑ mători după descoperirea lui Jenner, fiind apoi legiferată. Imunitatea post‑ vaccinală era apreciată la cel puţin 3 ani. Vaccinarea primară se efectua în mod uzual la toţi copiii, în al doilea an de viaţă iar revaccinarea se efectua conform unui “calendar de vaccinări”: la intrarea în şcoală şi apoi la interval de 7‑10 ani. Dintre complicaţiile vaccinului antivariolic, literatura de speci‑ alitate, enumerează câteva, dar cu specificarea că “ele sunt foarte rare”: re‑
Ibidem, 55. Ibidem, 56. 32 Gh. M Voiculescu, op. cit., p. 89. 33 Th. Nasemann, NATUR 11/ 88, 107
30 31

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

69

acţii locale şi generale puternice, exantemul postvaccinal, vaccina localizată, keratita vaccinală, vaccina de autoinoculare, vaccina generalizată, vaccina hemoragică sau gangrenoasă, suprainfecţiile bacteriene ale vaccinei şi ence‑ falita postvaccinală. Aceasta din urmă constituie complicaţia cea mai gravă a vaccinului antivariolic. În România s‑a renunţat la vaccinarea antivariolică în 8 mai 1980, după recomandările O.M.S. Ultima epidemie de variolă din ţara noastră a apărut în cursul primului război mondial (1918)34. De ce? Răs‑ punsul îl putem deduce din concluziile lui Buchwald: apariţia epidemiilor în timpul războaielor mondiale are legătură cu lipsa condiţiilor de igienă ele‑ mentară, la care se adaugă vaccinarea în masă35. În prezent, se spune că variola este eradicată pe întregul glob. Cea de‑a 33‑a Adunare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) “declară, în mod solemn, că planeta şi toate popoarele sale au fost eliberate de variolă […], o realizare fără precedent în istoria sănătăţii publice”36. Aşa să fie? Valurile epidemice pot reapărea în condiţii de război şi, aşa cum au constatat oameni de ştiinţă din Occident, vaccinarea în masă nu a avut şi nici nu va da rezultate în cazul epidemiilor de variolă. Soluţia va fi doar o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă. Conform Recomandărilor OMS din 8 mai 1980, se încetează vaccinarea antivariolică, cu excepţia celor care lucrează în condiţii de risc37. Ne între‑ băm însă dacă aceşti oameni “cu risc”, fiind vaccinaţi, nu vin şi ei în contact cu oameni sănătoşi, nevaccinaţi? Pe de altă parte, vaccinarea antivariolică este menţinută de unele state în forţele armate. Din nou se pune aceeaşi pro‑ blemă… Conservarea virusului variolic se face în două laboratoare speciale, re‑ spectiv în SUA. şi în Rusia, în condiţii de strictă izolare şi de control interna‑ ţional, prin decizia O.M.S. Astfel se doreşte a fi evitate noi cazuri de îmbol‑ năvire, cum au fost cele două cazuri de variolă din anul 1978 în laboratorul din Birmingham, Anglia, dintre care unul mortal. Ca măsură de prevedere, O.M.S. are un stoc de rezervă de 200 de milioane de doze de vaccin antivari‑ olic, pe lângă stocurile adiţionale ale fiecărei ţări, precum şi sămânţa de virus vaccinal38.
Gh. M. Voiculescu, op. cit., 89‑104. G. Buchwald, op. cit., 55. 36 Rezoluţia O.M.S., 8 V 1990, Geneva. 37 Gh. M. Voiculescu, op. cit., 104. 38 Ibidem, 92.
34 35

70

Dr. Christa Todea‑Gross

III. Difteria. Vaccinul antidifteric. Dispariţia epidemiilor de difterie
1) Difteria ‑ Este o boală infecţioasă şi contagioasă, provocată de bacilul Coryne‑ bacterium Diphteriae, prin intermediul toxinei difterice. Bacilul difteric – denumit şi bacilul Löffler după autorul care l‑a descoperit – este un bacil gram‑pozitiv, care, local (piele, mucoase), provoacă o depunere de fibrină, formând cunoscutele pseudomembrane (membrane false), dar de importanţă majoră pentru patologie sunt toxinele şi alergenele, eliminate de bacil şi care afectează în special miocardul şi sistemul nervos39. ‑ Bacilul rămâne cantonat la poarta de intrare (mucoase: faringo‑amigda‑ liană, laringiană, nazală, conjunctivală, anogenitală; plăgi tegumentare etc.), unde se multiplică şi provoacă o inflamaţie locală şi membrane false (formate din celule necrozate şi fibrină, fiind de culoare alb‑cenuşie sau brună, une‑ ori hemoragice, şi pot cuprinde istmul faringian, mucoasa nazală, laringele, iar uneori întregul arbore respirator). Cu toate acestea, bacilul nu are nicio putere invazivă, ci numai exotoxina foarte puternică pe care o difuzează în organism şi care provoacă fenomene toxice la distanţă, ce alcătuiesc tabloul clinic al difteriei40. ‑ Difteria este răspândită pe întregul glob; în regiunile tropicale, majori‑ tatea infecţiilor sunt inaparente şi cutanate, iar în regiunile temperate domină angina şi crupul difteric sever (laringita difterică); “în ultimul timp, s‑a re‑ marcat un fenomen de deplasare a morbidităţii date de difterie spre grupele mai mari de vârstă, din cauza vaccinurilor antidifterice (DTP), care se fac în prima copilărie”41. ‑ Receptivitate şi imunitate: copiii născuţi din mame imune au anticorpi care‑i feresc de boală, timp de 4‑6 luni (imunitate pasivă, de la mamă); în populaţie, starea de imunitate activă rezultă după infecţii latente; Testul Schick ne arată starea de receptivitate (test pozitiv) sau de imunitate (test negativ) faţă de difterie: când testul este negativ, există imunitate faţă de infecţie, prin existenţa în sânge de antitoxină difterică, cu un titru de peste 0,03 U.A.I./ ml42. Cu toate acestea, Medicina recunoaşte faptul că un test
G. Buchwald, op. cit., 104. Gh. M. Voiculescu, op. cit., 229‑233. 41 Ibidem, 231. 42 Ibidem, 232.
39 40

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

71

negativ, adică o imunitate certă, conform titrului de anticorpi, “nu constituie o siguranţă absolută de rezistenţă faţă de difterie; infecţia difterică se poate produce chiar în prezenţa unui titru antitoxic protector, mai ales cu tulpini foarte toxigene”43. Acelaşi lucru îl observăm şi la tetanos, când prezenţa de anticorpi nu dovedeşte neapărat şi o apărare faţă de boală. Concluzia este că prezenţa anticorpilor nu înseamnă neapărat şi imunitate faţă de boală, aşa cum am menţionat în cap.1. Mecanismele sistemului imun sunt mult mai complexe, insuficient cunoscute. Imunitatea celulară joacă probabil un rol important în apărarea imună antitetanică şi antidifterică. Prin intermediul vaccinurilor însă, accentul se pune exclusiv pe imunitatea umorală, forma‑ toare de anticorpi. Cu toate că există atâtea necunoscute, vaccinul combinat DTP se află “în fruntea” vaccinurilor (sugarul primeşte 4 doze de DTP până la vârsta de un an). ‑ Incubaţia (perioada de la infecţie şi până la apariţia primelor simptome) durează 2‑6 zile44. ‑ Forme clinice: angina difterică, difteria laringiană (crupul difteric), na‑ zală, conjunctivală, otică, anală, vulvo‑vaginală, cutanată45. ‑ Complicaţii: miocardita difterică, paralizii sau nevrite periferice (a vă‑ lului palatin, ocular, faringiene, faciale, a nervilor, a diafragmului etc). Ne‑ vritele periferice au o evoluţie favorabilă, cu retrocedare completă46. ‑ Tratament: formele uşoare şi medii sunt tratate la domiciliu, în condiţii de izolare (10 zile la cei trataţi cu antibiotice, 4 săptămâni la cei netrataţi), bolnavii fiind lăsaţi cât mai mult în aer liber. La pat se ţin doar copiii mici, în perioada febrilă. Formele severe şi complicate sunt spitalizate, mai ales copiii sub 2 ani47. 2) Epidemiile de difterie au dispărut pe cale naturală, nu din cauza vaccinurilor Difteria apare sporadic, endemic şi epidemic. La ora actuală, deşi se spune că nu mai sunt cazuri de difterie datorită vaccinurilor, decât sporadic, totuşi apar deseori focare endemice sau chiar epidemice, fără să se cunoască cauza izbucnirii acestora: în perioadele fără
Ibidem, 233. Ibidem, 235. 45 Ibidem, 235‑237. 46 Ibidem. 47 Ibidem, 250.
43 44

72

Dr. Christa Todea‑Gross

epidemii, purtătorii de microbi numără doar 1% din populaţie, iar în perioa‑ dele epidemice procentul acestora creşte la 50%48. În trecut, difteria era o boală severă, cu o mortalitate crescută, în special la copii. În Germania, statistica mortalităţii provocate de difterie în perioada 1906‑1933 ne arată că, înainte de primul război mondial, s‑au înregistrat 15.000 de decese/ an, ca apoi să crească în timpul războiului. După termi‑ narea acestuia, curba verticală arată o scădere drastică a deceselor, iar în următorii 5 ani (1920‑1925), deşi nu a existat niciun vaccin, mortalitatea a scăzut în continuare. De abia în 1925, când nu mai erau aproape deloc cazuri de difterie şi mai ales decese, este introdus vaccinul antidifteric. După acest moment, se înregistrează o creştere a cazurilor de boală (anul 1930)49. Ce se întâmplă? Când un vaccin este administrat unei populatii în care o boală in‑ fecţioasă este încă destul de frecventă, cum era şi difteria, este de aşteptat să fie vaccinaţi şi cei care sunt deja infectaţi. Or, când un copil vaccinat se află în perioada de incubaţie a bolii, în primele 7 zile, el se confruntă cu o dublă infecţie: difteria naturală, aflată în stadiul de incubaţie, şi infecţia difterică indusă artificial, prin vaccinare. Toţi aceşti copii se îmbolnăvesc grav şi sunt foarte contagioşi, infectând cu uşurinţă şi pe alţii. Este lesne de înţeles că, în asemenea condiţii, atât morbiditatea, cât şi mortalitatea cresc. Ce rezultate dezastroase a avut vaccinarea se poate observa nu doar în particular, prin‑ tr‑o mortalitate crescută la copii, ci mai ales în context epidemic. Graficul50 (Fig. 2) arată o scădere foarte clară a incidenţei bolii până în 1925, când este introdus vaccinul antidifteric. Din acest moment se înregistrează o creştere a cazurilor de difterie, declanşându‑se o adevărată epidemie, cu un apogeu în 1946. În 1926, s‑au înregistrat 30.000 de cazuri de difterie, ajungând în 1937 la 147.000 de bolnavi51, iar în 1946 s‑a atins apogeul de 153.335 de cazuri (vaccinarea era obligatorie sub conducerea lui Hitler). După aceea, o dată cu terminarea celui de‑al doilea război mondial, se înregistrează o scădere constantă până în 1970. Interesant este faptul că în doar 5‑6 ani (1946‑1952), când nu s‑a făcut deloc vaccinarea, a scăzut numărul de cazuri la 20.905, deci cu 86%! Unul dintre motive este şi acela că, după războiul pierdut de către armata germană, din lipsă de fonduri, nu s‑a mai putut continua vaccinarea52.
G. Buchwald, op. cit., 104. Ibidem, 105. 50 Ibidem. 51 Simone Delarue, Impfschutz:Irrtum oder Lűge?, 3.Auflage 1997, Hirthammer Ver‑ lag GmbH, Germany, 107. 52 Ibidem, 118.
48 49

Cazurile de deces (mortalitatea) date de difterie în Germania. Grupa VII D 53 Ibidem. . se constată o uşoară creştere a cazurilor de difterie. în perioada 1906-1933 Sursa: Biroul Federal de Statistică Wiesbaden. Grupa VII D Fig. curba înregistrând un nou “vârf”. 2. dar incomparabil mai mic decât cel din timpul epidemiei53 (Fig. Fig. 3).VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 73 Între anii 1970 şi 1978. Mortalitatea dată de difterie în Germania începând cu anul 1955 până în prezent Sursa: Biroul Federal de Statistică Wiesbaden. 3. când au avut loc din nou campanii de vaccinare în masă în Germania.

În timpul celui de‑al doilea război mondial a existat peste tot o creştere a cazurilor de difterie. dimpotri‑ vă…). care se observă pe graficul nostru între anii 1965‑1970. cit. se vede şi pe graficul din Germania.74 Dr. folosit în ziua de azi (nu că ar fi mai eficient sau cu complicaţii postvaccinale mai puţine. Un nou “vârf”. producătorii de vaccinuri erau pedepsiţi de lege şi deseori erau nevoiţi să plătească despăgubiri de milioane de dolari. şi fusese un caz social. Voiculescu. 4) şi ceea ce este interesant. s‑a constatat peste tot o scădere accentuată a cazurilor de difterie.. Buchwald.. unde vaccinarea a început în acelaşi timp. mai mic. Gh. care ne‑ar fi putut completa tabloul evolutiv al epidemiilor şi influenţa reală a vaccinurilor asupra acesto‑ ra. nu cu trivaccinul DTP. După război. ea se suprapune aproape de tot cu cea din Germania. iar firmele mari. Dacă a început vaccinarea antidifterică în România în 1930. în Germania s‑a intensificat campania de vaccinare antidifterică. Acelaşi lucru l‑a declarat aceeaşi firmă când s‑a stabilit în Suedia. Christa Todea‑Gross În America. În acea perioadă. În România nu putea să fie o statistică mult diferită de cea din alte ţări. Buchwald. În Suedia. 3). De fapt. din Reutlingen. cit. din aceeaşi perioadă (vezi Fig. Graficul nu arată însă ce a fost înainte de anii’ 60. din cauza numeroaselor complicaţii post‑ vaccinale. 231. unde despăgubirile nu le plătesc producătorii de vaccinuri. pentru a evita pierderile fi‑ nanciare substanţiale şi pentru a putea plăti despăgubirile. au crescut mereu costurile vaccinurilor. însă cu vaccinaul antidifteric monovalent (D). Graficul care arată morbiditatea difteriei în ţara noastră este incom‑ plet. bolnav de difterie. al unui copil de un an. M. Explicaţia falsă pe care a dat‑o este aceea că în Germania a izbucnit o epidemie de difterie cu cazuri de deces. între anii 1970‑1980. în Germania fusese vorba de un singur caz de deces. ceea ce nu este specificat şi în cărţile 54 55 G. cu toate că se practica şi vaccinarea. conform legislaţiei în vigoare în America.. Nu acelaşi lucru se întâmplă în Germania şi în alte ţări europene. op. despre care s‑a scris în ziarele suedeze (“Cazuri de difterie izbucnite între alcoo‑ licii suedezi”). noi nu aflăm practic nimic din ceea ce s‑a întâmplat în cei 30 de ani (1930‑1960). op. Acest lucru a dus la falimentarea micilor producători de vaccinuri. 113. după care cel de‑al doilea “vârf”. doar că acest lucru nu a fost specificat de către firma respectivă54. spune Dr. în vremea respectivă. . Este motivul pentru care Firma SmithKline din America şi‑a mutat sediul în Ger‑ mania. este mult mai mare în Germania decât cel din România. costurile fiind suportate de către întreaga populaţie. curba acoperind doar anii 1960‑198855 (Fig. în acelaşi mod şi cu acelaşi tip de vaccin. puţinele cazuri de difterie apăruseră într‑un grup de alcoolici. nici indicele de morbiditate şi nici cel al mortalităţii infantile.

5). Fig. Ibidem. op. exceptând Budapesta. Con‑ cluzia este că. Timp de 3‑4 ani. 115. Delarue. asemenea altor ţări europene. identice57 (Fig. cât şi în cele nevaccinate (Buda‑ pesta). nu putem atribui vaccinării în masă dispariţia difteriei în ţara noastră. 111‑112. Cazurile de difterie au cunoscut acelaşi regres. atât în zonele vaccinate (zona rurală). constatăm că sunt şi ele. 4. practic. Pe graficul nostru mai este un mic “vârf” între anii 1982‑1985. în zonele rurale. Comparând graficele care arată morbiditatea prin difterie în Olanda.. 6). indiferent că a fost sau nu vaccinată populaţia. începând cu anul 1928. unde au fost vaccinaţi copiii împotriva difteriei. unde nu s‑a efectuat vaccinarea. 56 57 S.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 75 noastre. împotriva difteriei. s‑a constatat acelaşi regres al cazurilor de dif‑ terie. ce cele din Suedia. . graficele fiind aproape identice56 (Fig. cit. Curba morbidităţii prin difterie în România în perioada 1960-1988 Ungaria este prima ţară europeană unde s‑a făcut vaccinarea în masă la copii.

decât cu excepţia acelora care erau tratate cu serul antidifteric) erau conside‑ 58 Ibidem. ceea ce înseamnă că şi cele mai simple angine. informaţii legate de modul în care pot fi falsificate statisticile. cu pseudomembrane. Regresia difteriei. a dus la extinderea epidemiei. Christa Todea‑Gross Fig. când a fost introdusă vaccinarea cu anatoxină difterică. .000. Cazurile declarate. Măsura folosită: logaritmică Fig. la 15% dintre bolnavii cu scarlatină şi la 25% dintre oamenii sănătoşi (Heubner) sau chiar 40% (Variot). în perioada 1941-1944. când vaccinarea a devenit obligatorie în Franţa. De‑abia în anul 1938. numărul de cazuri anuale a atins cifra de 20. chiar şi cele benigne. prin comparaţia unor elemente ce nu pot fi comparate: “În trecut clinicienii defineau drept angină difte‑ rică doar pe acelea care erau foarte toxice. 7). Măsura logaritmică În Franţa. comparativ între teritoriile rurale (vaccinate) ale Ungariei cu Budapesta (unde nu s-a făcut vaccinarea). Graficele arată că înainte de vaccin media anua‑ lă a cazurilor de difterie era de 12. chiar şi în forma lui cea mai virulentă. asemănătoare crupului difteric.000 de cetăţeni. în numeroasele statistici. 6. Dar este cunoscut faptul că bacilul Löffler este prezent. s‑a extins epidemia58 (Fig.. cu membrane albicioase. pot fi clasificate drept difterice.76 Dr. Găsim în cartea lui Hector Grasset. iar începând cu 1923. Cazurile care se vindecau de la sine şi fără tratament (anginele difterice benigne nu se complicau niciodată.. diagnosticul de angină difterică se pune tuturor anginelor la care poate fi identificat bacilul difteric. 103. De aici decurge creşterea falsă a cazurilor de difterie. introducerea vaccinului antidifteric. Cazurile de îmbolnăviri (difterie) în Olanda (vaccinată) comparativ cu Suedia (nevaccinată). Mortalitatea este calculată la 100. La ora actuală. dar mai ales a obligativităţii lui. 5. Le Transformisme Médical.000.

când complicaţiile postvaccinale grave (indiferent de vaccinul administrat) nu sunt recunoscute. Este lesne de înţeles că lumea se lăsa vaccinată de teama nenumăratelor decese “provocate de difterie”. Tissot. dar şi fiind‑ că nu ştia de existenţa unor complicaţii postvaccinale. nu s‑a evidenţiat bacilul difteric… Anginele streptococice şi sta‑ filococice (presupuse difterice) au provocat.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 77 rate a fi succesul tratamentului… Dovada unei falsificări evidente a statisticilor din spitale o constituie faptul că. în 1925. în toate ţările din lume. În ziua de azi. Pe de altă parte. J. sindromul morţii subite la sugari. în realitate. vaccinul a fost cauza a numeroaselor complicaţii grave postvaccinale. în Fig. fără a fi căutată etiologia lor. cunoscut prin lucrarea sa La Catastrophe des vaccinations obligatoires. multe din aceste decese. cecitate etc. ca şi când ar fi fost provocate de alte boli.. a izbucnit o epidemie de difterie în Germania. se întâmplă exact acelaşi lucru. paralizii. ci sunt considerate “boli de sine stătătoare”. Când. surditate. 7. . sunt falsificate şi statisticile privitoare la complicaţiile postvac‑ cinale: toţi pacienţii care mor sunt trecuţi în alte statistici”59. dar niciodată nu s‑a ţinut cont de acest lucru”. Doar partea de grafic încadrată este luată în seamă de Oficialităţi pentru statistică 59 Ibidem. în 25% din cazurile de angină difterică toxică. De atunci. urmate de deces. nu de vaccinul antidifteric. de “cauză necunoscută”: epilepsie. punctează ceea ce au observat şi autorii mai sus menţionaţi: “Vacci‑ narea antidifterică a început în Franţa în 1923. pro‑ fesor de Psihologie.

104.78 Dr. căci producătorii de vaccinuri ar fi fost nevoiţi să oprească vaccinarea. adică la cei nevaccinaţi. La cei vaccinaţi îmbolnăvirea a fost de 11 ori mai frecventă decât la cei nevaccinaţi. Guy Tredaniel Editeur 2000. ei puteau fi consideraţi la fel ca şi cei neimunizaţi… Ca urmare. realizase atunci primul lui test de control al vaccinului: “A vac‑ cinat 305 de recruţi cu anatoxina difterică. la un interval de 3 săptă‑ mâni. în special a elevi‑ lor…”63 (Anexa din Protocolul celei de a doua şedinţe din Camera Deputaţilor. 64 Louis De Brouwer. Un alt grup de 700 de recruţi nu au fost vaccinaţi. Atunci. ca fiind necesar din cauza “răspândirii în ultimii ani a tot mai multor cazuri grave şi toxice de difterie… şi că este nevoie de o vaccinare sistematică a copiilor. Cu toate acestea. Debre a folosit un asemenea argument pen‑ tru a primi aprobarea folosirii vaccinului antipolio şi pentru a demonstra eficienţa acestuia. multe dintre ele letale64. cu ocazia unei epidemii de poliomielită ce izbucnise în Saint‑Brieuc62. 60 61 . Dacă s‑ar fi sistat atunci vaccinarea. s‑a introdus şi aici vaccinarea antidifterică. încă nu este introdusă vaccinarea obligatorie în Franţa. 63 Ibidem. Tissot61. evident fals. un asemenea argument fals este folosit şi în ziua de astăzi. În 6 decembrie 1927. s‑ar fi putut preveni o serie de alte catastrofe. Din acest motiv.. 62 Ibidem. s‑au îmbolnăvit 11. Nous sommes tous des cobayes. Între anii 1927‑1938. Medicul german Zöller. Acest rezultat trebuia să ducă de pe atunci la interzicerea vaccinului… Dar acest lucru nu s‑a întâmplat. L’imposture de la biologie et de la medicine. din Mainz. cum s‑a întâmplat şi în cazul vaccinului poliomielitic. 106. care începuse deja de doi ani”60. Le Triomphe de la Desinformation Permanente. Ibidem.. au falsificat statisticile: au spus că s‑au îmbolnăvit 11 dintre cei vaccinaţi fiindcă nu au fost suficient imunizaţi. Prof. intervalul de 3 săptămâni fiind prea scurt. S‑a putut lesne observa că cei vaccinaţi se îmbolnăveau mai grav de difterie decât cei nevacci‑ Ibidem. iar la cei nevaccinaţi nu s‑a înregistrat un singur caz. 27‑41. Rezultatul. Dintre cei 305 de soldaţi vaccinaţi. ci doar “recomandată”. din 11 iulie 1930). cele 11 cazuri au fost trecute la grupul de control. dar au fost 12 cazuri la cei nevaccinaţi… “Argumentul acesta nu poate fi decât unul fals şi fără logică pentru orice cititor… iar toate aceste date sunt istoric dovedite şi s‑au petrecut în anul 1925”. pentru a pune pe piaţă vaccinuri sau pentru a continua folosirea lor. Paris. Academia de Medicină din Franţa declară vaccinul anti‑ difteric (până atunci toxina difterică fiind folosită doar ocazional). a fost: nu s‑a îmbolnăvit nimeni dintre cei vaccinaţi. Rezultatul a fost unul catastrofal. de două ori. ne mai spune J. fiind grupul de control. Cu toate acestea. Christa Todea‑Gross armata de pe Rhein. anatoxina difterică a fost ca‑ uza unor serii de complicatii postvaccinale. 105.

Ibidem. 67 Ibidem. În perioada 1940‑1946. Observăm din grafic că în Germa‑ nia de Vest s‑a ajuns la acelaşi rezultat în timp de doar 6 ani. Regresia difteriei comparând cele 19 ţări europene vaccinate cu Germania de Vest. Masură logaritmică S. Începând cu anul 1940. 8. Datele false arată că în Anglia vaccinarea antidifterică a dus la scăderea drastică a cazuri‑ lor de difterie în perioada 1940‑1952 (12 ani!). ceea ce va duce la izbucnirea celei mai mari epidemii de difiterie din Franţa.000 de cazuri de difterie. unde nu s-a făcut vaccinarea. prin nevaccinare67! Fig. Morbiditatea şi mortalitatea..000 de cazuri de difterie. motiv pentru care au protestat mulţi medici.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 79 naţi. op. Din 1938. observăm că ele se suprapun: Germania de Vest (fără vaccin) şi alte 19 ţări europene (cu vaccin) în perioada 1946‑195266 (Fig. 8). Vacci‑ nurile au fost cumpărate cu sume enorme de bani. dar fără niciun rezultat. 65 66 . 108. 115. în aceleaşi perioade.000 de cazuri mortale. anual se numărau peste 40. iar din 1943. vaccinul antidifteric devine obligatoriu. Parlamentul francez aprobând o asemenea investiţie. cazurile cresc de la an la an. în perioada 1946-1952. dintre care peste 15. Mortalitatea la copiii vaccinaţi era de 4 ori mai mare decât la cei nevaccinaţi65. 116‑117. s‑au înregistrat 150. Dispariţia difteriei nu a putut fi pusă nicidecum pe seama vaccinului. Delarue. cit. Comparând graficele din ţările unde s‑a făcut vaccinarea cu ţările în care nu s‑a făcut.

cit. După vârsta de 3 ani. înainte ca să fie Gh. op.104‑105. componenta “pertussis” este scoasă din vaccin. Christa Todea‑Gross Generalităţi: ‑ Testul Schick (amintit anterior) a fost descris pentru prima dată în 1913. 229. DT şi DTP: ‑ Vaccinul difteric monovalent (D) nu mai este în uz la noi. a VIII‑a). din cauza gravelor complicaţii. dar abia în 1923 este descoperită anatoxina difterică de către Ramon68.80 3) Vaccinul difteric Dr.5 ml = 75 UI (unităţi internaţionale) Toxoid Difteric71. Tipuri de vaccin antipolio şi ineficienţa lor.. Poliomielita postvaccinală Rezumat Epidemiile de poliomielită au dispărut. Doza de vaccin: 0. Vaccinurile D. sugarul este vaccinat împotriva difteriei (în combinaţie cu vaccinul tetanos şi pertussis) cu 3 doze de vaccin trivalent. Epidemia de poliomielită.. revaccinarea a II‑a la 30‑35 luni. Vaccinurile produse de Institutul Cantacuzino sunt: vaccinul bivalent DT (VCDT: vaccin combinat diftero‑te‑ tanic adsorbit) şi vaccinul trivalent DTP (VCDTP: vaccinul combinat difte‑ ro‑tetano‑pertussis adsorbit). 72 Ord. ‑ Primele imunizări pe scară largă au fost făcute în Franţa. cit. 68 69 . iar a III‑a şi a IV‑a se fac cu bivaccin (DT): la 7 ani (cl. Voiculescu. în 193069. 4. M. 4 şi 6 luni). El conţine toxină difterică. G. iar numărul cazurilor de îmbol‑ năviri a înregistrat o scădere importantă în anii 1955‑1956. vaccinarea a început în 192570. DTP. I). conform Programului naţional de vaccinare72. 71 Ibidem. atenuată cu aldehidă formică şi adsorbită pe alumi‑ niu. Canada şi România. MS/ CNAS nr. respectiv la 14 ani (cl. ‑ În Germania. iar apoi revaccinarea I se face la 12 luni. câte o doză la interval de 2 luni (2. 70 Ibidem. SUA. ‑ În România. 1591/ 1110/ 2010. op. în formă purificată. Reacţiile adverse şi complicaţiile postvaccinale (DTP) sunt descrise în cap. IV. Buchwald.

foarte rar. cit. SARS. 1) Poliomielita sau “paralizia infantilă” Istoric Boala a fost descrisă pentru prima dată în Anglia. Vogelgrippe. Cu toate acestea. 6 Auflage 2010. retragerea pesticidului DDT de pe piaţă75. 109. după unii autori. este o boală care. apariţia epidemiilor de poliomielită este direct legată de introducerea vaccinului antivariolic. Indonezia şi Soma‑ lia76. se extind cazuri‑ le de poliomielită după introducerea vaccinului DP (diftero‑pertussis). cit. AIDS. Emuverlag. Henderson. Aus dem Englischen von Cornelia Rülke und Bernahrd Badura. denumind‑o 73 Thomas McKeown. în anul 1784. Hepatitis C. Claus Köhnlein. au urmat focare endemice în alte trei ţări: Yemen. Engelbrecht. După aceea au izbucnit noi focare endemice şi epidemice de poliomielită. 74 G. provocând numeroase decese. Dispariţia epidemiilor de poliomielită nu s‑a făcut datorită vaccinurilor antipolio. 124‑125. 34: 79‑83. Frank‑ furt am Main. 1982. au reapărut cazuri de poliomielită în 10 ţări ale Africii. Cazurile de boală existente la ora actuală (destul de rare) sunt cele date de vaccinuri: “poliomielită postvaccinală” şi.. . ci datorită îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă73. În 2005. Clin Investig Med 2002. a dispărut din Europa. Trugbild oder Nemesis?. Buchwald. Virus‑Wahn. Au contribuit şi mulţi alţi factori: oprirea vaccinării antivariolice şi altor vaccinuri74 şi. “poliomielită de contact” (la părinţii copiilor care au primit vaccinul oral Sabin). A. În 1840. “Countering the post‑eradication threat of smallpox and polio”. Traum. de către Michael Underwood. în Marea Britanie. mai izbucnesc focare endemice în diferite regiuni ale lumii: în 2004. Suhrkamp Verlag. Poliomielita. 75 Torsten. atât de necesare în aceste ţări şi în întreaga lume77. Hirte. Germany. 164. Tot mai mulţi experţi sunt sceptici şi recunosc că nu este posibilă eradicarea acestei boli. Polio. dată de virusul natural (sălbatic). Heine remarca sechelele bolii. Vaccinurile antipolio au fost un mare eşec. 77 D. Reaparţia epidemiilor de poliomielită este corelată şi cu introducerea altor vaccinuri (“poliomielita provocată”): în Germania şi SUA. 76 M. Ei arată că ar fi mai bine ca banii folosiţi pentru programele extinse de vaccinare să fie investiţi în tratamente curative. fiind oprită administrarea lui în 1950.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 81 introduse vaccinurile antipolio (1957). op. prac‑ tic. Die Bedeutung der Medizin... BSE. op. 75. Schweinegrippe.

Kussmaul este cel care o va numi “poliomielită anterioa‑ ră acută”78 (greceşte: polios = gri/ cenuşiu.82 Dr.. Voiculescu. contactul cu viru‑ sul poliomielitic sălbatic este tot mai rar şi tot mai puţini oameni îşi formează încă din copilărie anticorpi protectori împotriva bolii81. Voiculescu. cit. cit. Tipul 1. op. cit. care posedă 3 tipuri antigenic distincte: tipul 1(tulpinile Brunhilde.. deşi foarte rare. Generalităţi ‑ Poliomielita este o boală infecţioasă dată de virusul poliomielitic. natural încă din primul lor an de viaţă. cit. Das Handbuch fűr die individuelle Entscheid‑ ung. M. constituie un aspect cu totul parţial (deşi cel mai grav) al incidenţei reale a infecţiei poliomielitice”80. iar cazurile paralitice. sunt grave şi lasă sechele. 101 http://www. O statistică asemănătoare (0. Voiculescu. 78 79 . Virusul polio face parte din familia Picornaviridae. datorită condiţiilor igienice mult mai bune. erau foarte rare. 81 Martin Hirte. p. Atkinson. Gh. copiii aveau contact cu viru‑ sul poliomielitic sălbatic. fără să fie vorba de epidemii. op. 309. subclinică (200 de cazuri de infecţie subclinică pentru un caz paralitic).. 163.com/health/polio/DS00572/ DSECTION=symptoms 80 M. determină frecvent forme subclinice. fiindcă este mai frecventă în copilă‑ rie.mayoclinic. tipul 2 (Lansing Mef 1) şi tipul 3 (Leon. genul Enterovirus. aici se înmulţeşte la nivelul intestinului sau a sistemului limfatic.“majore”. M. predominant epidemic. ‑ A fost numită “paralizie infantilă”. 83 G. Tipul 3. Mahoney etc. în imensa majoritate a cazurilor. La această vârstă ei erau protejaţi împotriva bolii datorită anticorpilor moşteniţi de la mamă.5%) găsim şi la autorii români: “Infecţia cu virus poliomielitic rămâne. p. MensSana Verlag. Este motivul pentru care existau doar cazuri “ocazionale” de boală. Tipul 2. 308. era întâlnit în 80‑90% din cazurile de poliomielite paralitice. Germany. myielos = măduvă). op. Impfen Pro&Contra.. 308. 2008. Buchwald. 2008. apare rar (3%)82. p. op. Ta‑ bloul de neuroviroză paralitică. 82 Gh. Formele paralitice. Gh. Imunitatea proprie se instala treptat şi era mereu împrospătată prin‑ tr‑un nou contact cu virusul. Christa Todea‑Gross “paralizie spinală”. duse la gură sau la nas. forme aşa “minore” (neparalitice). ‑ Se transmite de la om la om: virusul se află în scaunul omului bolnav. Din pricina condiţiilor igienice mai precare.120.79.). acesta pătrunde în organism. foarte răspândit. ‑ Boala apare într‑o societate cu condiţii socio‑economice precare83. iar prin intermediul mâinilor murdare. Saukett). mai puţin de 1% din cazuri. În prezent.

Poliomielita provocată a fost studiată şi dovedită de către mulţi cerce‑ tători. avem între 100‑1000 (0.5%.1‑1%) de cazuri inaparente clinic (fără simptome)88. dar nu şi pentru alte animale. ‑ Imunitatea dată de boală este pe viaţă85. după Gh. fără simptome clinice.Voiculescu). Doar în unele cazuri boala nu se vinde‑ că complet şi rămân sechele: pareze şi paralizii. rigiditate musculară sau paralizii. tradusă prin dureri musculare. op. etc. 121.1‑1% dintre cei infectaţi. iar rezultatele obţinute după tratamente homeopate nu sunt recunoscute oficial86. antipertussis. este vorba de o adevărată poliomielită (0. pesticicdul DDT. op. ‑ Doar 5% dintre bolnavi fac forma “minoră” de boală. antitetanos. având simptome asemănătoare gripei şi scaune diareice. cu paralizie. 160. este o realitate şi survine la unii dintre copiii vaccinaţi antipolio pe cale orală (cu vaccinul Sabin).. Poliomielita postvaccinală. dată de virusul viu din vaccinul antipolio. op.. ‑ Incubaţia durează 3‑14 zile (perioada de la infecţie şi până la apariţia primelor simptome). dar cu regresia în majoritatea cazurilor a simptomelor în decurs de un an”87. cit. când vorbim de “boala majoră”. cu afectare musculară. simptomele dispar.. Buchwald. Hirte..VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 83 de unde pătrunde în sânge şi afectează nervii de la nivelul măduvei spinării84. virusul este patogen pentru maimuţă. şi survine după alte vaccinuri (antidifteric. La Dr. ‑ La un procent de sub 1% din cei infectaţi. ce apar în zi‑ lele 11‑17 de boală. 87 G.. 88 Ibidem. 162. Când sunt afectaţi muşchii respiratori. G. infecţia trece neobservată. Voiculescu.120‑121. cu simptome tipice. M. apar simptome specifice de poliomie‑ lită. cit. op. Hirte. arsen. ‑ În 90‑95% din cazuri. cea mai frecventă fiind forma paralitică spinală (cu paralizia membre‑ lor). cit. cit. se poate ajunge la deces. Făcând un calcul. 311. cit. Buchwald găsim aceeaşi statistică: “La un procent de 0.) sau din cauza unor substanţe toxice: mercur.. Buchwald. la 1 caz de poliomielită clinică. M. op. plumb. În majo‑ ritatea cazurilor. 89 Gh. Poliomielita de contact survine la contacţii receptivi89. 84 85 . Nu se cunoaşte un tratament medical pentru această boală. antivariolic. 86 M.

fiindcă au des‑ coperit faptul că virusul se poate cultiva cel mai bine pe rinichi de maimuţă Rhesus (RhM). H. necunoscându‑se atunci care era ţesutul propice pentru cultivarea virusului vaccinal (fiecare virus se poate cultiva doar pe anumite ţesuturi). cu care au fost vaccinaţi. Au fost sacrificate cu acest scop un număr mare de maimuţe.84 Dr. Ulterior s‑a constatat că poate fi cultivat şi pe ţesut de maimuţa verde (GM). din India. în laboratoarele Lederle din New York. În 1959. India interzice exportul lor. Începând cu anul 1957. În 1958. din Africa. . “Ei au lucrat «din umbră». op. Într‑un final. el continuă să vaccineze 75. în perioada postbelică producătorii de vaccinuri au încercat să producă un nou vaccin. leucemie. în anul 1955. Până în 1960.000 de copii în Leopoldville (acum Kinshasa/ Zair). producătorii de vaccinuri au repetat aceeaşi greşeală şi cu un alt vaccin90. un număr de 20. industrializate. 288. Vaccinul a fost retras de pe piaţă. Din cauza numeroaselor cazuri de poliomielită izbucnite în ţările vestice. Koprowski. Greşeala a fost aceea că virusul poliomielitic nu a fost “inactivat” suficient. Ulterior s‑a constatat că acest vaccin era infectat cu virusul simian SV40. Vaccinu‑ rile au provocat cel puţin 12 cazuri de poliomielită postvaccinală. unde a vaccinat 240. S‑au sacrificat în această perioadă multe animale.. Sweet au descoperit un “virus străin” 90 91 G. cre‑ ează un vaccin antipolio oral. trimiţându‑şi aşa‑zişii «oameni de ştiinţă» în linia întâi”91: a) Hillary Koprowski a fost printre cei care. cu virusul poliomielitic. cu virus viu. motiv pentru care. începând cu 1956) face pentru prima dată afirmaţia conform căreia vaccinul lui Koprowski era infectat cu un virus necunoscut. din diferite specii. Ibidem.000 de cetăţeni americani (SUA). cancer şi retrovirusuri simiene Primele vaccinuri împotriva poliomielitei s‑au sintetizat din măduva in‑ fectată a maimuţelor. în anii 1935‑1936. SIDA. Christa Todea‑Gross 2) Primele vaccinuri antipolio (“Kobrowski”. iar primul test l‑a efectuat în Congo. în 1946. cauzator de tumori la hamster şi cancer la om. “SALK” şi “Sabin”) şi eşecurile lor: poliomielita postvaccinală. 122. a încercat să sin‑ tetizeze un vaccin cu virus poliomielitic viu. cultivat pe rinichi de maimuţă ver‑ de din Africa. Cu toate acestea. R. Virusul a fost cultivat pe ou embrionat de găină.000 de oameni. americanii au primit Premiul Nobel. israelianul Albert Sabin (care testează şi el un vaccin oral. Hillemann şi B. cit. când M. Buchwald.

Scheibner. şi care nu a analizat deloc virusul antipolio viu din vaccin.000 de congolezi. care a folosit vaccinul infestat în campaniile de vaccinare în masă. fuseseră vacci‑ nati deja un număr de 325. unde Koprowski testase primul său vaccin antipolio oral. ce este mai important. care. amintit anterior. modul de preparare al vaccinului a înlesnit contaminarea vaccinului cu virusuri străine. Pascal citează cazul lui Hillary Koprowski. alături Ibidem. atât în Congo‑ul Belgian (Leopoldville). virusul HIV (viru‑ sul imunodeficienţei umane. într‑un procent de 70%. nişte cercetători descoperă virusul HIV şi la cetăţenii din Kemu. în mod normal se găseşte în rinichiul maimuţelor. dar care pot induce o reacţie imună. cu virus viu. Cum au decurs lucrurile? În 1980. Se punea întrebarea: de unde provenea acest virus? În 1985. fără să provoace boli sau cancer la această specie92. au reuşit ca prin trecerea de la un individ la altul să îşi recâştige virulenţa şi. 122‑123. “Toate tulpinile virusului antipolio din vaccin. denumit SV40 (S = lat. 123. a început să se răspândească o nouă boală între americanii homose‑ xuali. Analiza unei sinteze spontane”. 92 93 . provenite din India şi folosite pentru prepararea vaccinurilor antipolio cu virus viu. A scris despre studiul său într‑un articol intitulat “Ce se întâmplă când ştiinţa degenerează? Corupţia ştiinţei şi apariţia bolii SIDA. care a apărut într‑un număr editorial al Universităţii Wollongong (Nr. În 1983.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 85 în culturile de celule renale de maimuţe rhesus (RhM). cunoscută ulterior sub denumirea de SIDA. cit. fiindcă altfel ar fi fost distrus însuşi virusul polio şi vac‑ cinul ar fi fost ruinat”94. altfel ar fi constatat cu siguranţă că. Ibidem. Pascal arată cum SIDA este consecinţa directă a unui vaccin antipolio oral. fără nicio legătură for‑ mală cu vreun Institut de Cercetare sau cu vreo Universitate. În 1991. care nu au mai putut fi omorâte. când se vorbea de un nou virus Simian. Este locul şi momentul când. s‑a descoperit că acesta este identic cu virusul HIV‑II. cât şi în Ruanda‑Urundi. Este vorba de un virus Simian. 94 V. Simian = maimuţă şi V = virus). şi care a fost administrat oamenilor din Congo. a început şi răspândirea bolii HIV/ SIDA (după 3 decenii). Zairul de Est. a căror virulenţa neurologică a fost «atenuată». infestat cu virusul imunodeficienţei Simiene (SIV). Cel care a reuşit să dovedească cel mai bine legătura dintre vaccinul antipolio oral al lui Koprowski şi boala SIDA este Louis Pascal. dar cu un alt virus simian (SIV). necunos‑ cut până atunci. cauzator al bolii SIDA) a fost descoperit şi izo‑ lat de către Luc Montagnier. În articolul său.. un cercetător independent.9/ 1991). la Paris. 182. op. care a provocat boala SIDA în Africa de Vest93.

S‑au folosit pentru fieca‑ 95 96 Ibidem.. Christa Todea‑Gross de acesta. la Uni‑ versitatea din Michigan. descoperit în 1960. Jonas Salk. mai există în toate preparatele vaccinului încă un virus străin. În 1992. SV40.000 de copii. În perioada 1 mai – 1 decembrie 1954. Toate aceste virusuri simiene sunt înrudite între ele. ambele fiind virusuri simiene. şi apariţia multor cazuri de SIDA la aceşti homosexuali din America. cu virusul imunodeficienţei simiene. L‑a denumit vaccinul injectabil “SALK”.86 Dr. folosind un virus poliomielitic “omorât” (“atenuat”). tot mai plauzibilă. Este o ipoteză care devine. a fost descoperit primul virus al imunodeficien‑ ţei simiene (SIV) la maimuţele Rhesus. un virus simian SIV. adminis‑ trat unor bărbaţi homosexuali care aveau herpesul genital. Virusul SIV a fost găsit apoi şi la celelalte două tipuri de maimuţe (maimuţa verde africană şi maimu‑ ţa Java). Meyers şi colaboratorii săi au emis ipoteza (aceeaşi cu a lui Pascal) conform căreia este posibil ca virusul HIV să nu fie altceva decât virusul SIV. desoperit în 1985. Cu toate acestea.180. aducând în discuţie faptul că niciun om de ştiinţă sau jurnalist nu a scos la iveală adevărul atâta timp. b) Un alt om de ştiinţă. Ann Arbor (Francis et al. Se pune întrebarea: virusul SIV este unul şi acelaşi cu virusul HIV? Aflăm răspunsul tot de la Pascal.000. Se ştie. cultivat pe rinichi de maimuţă. SIV. pe care l‑a administrat la peste 1. Kyle publică în Lancet un articol în care arată legătura dintre vaccinul antipolio contaminat cu virusuri simiene. a putut deveni actualul virus HIV. Ineficienţa vaccinului Salk. . chiar şi cu virusul HIV/ SIDA (a nu se confunda virusul simian cancerigen. În 1985. Pentru experiment. cel de la maimuţă. că “virusuri noi care apar la o popu‑ laţie tânără (sugari) şi fără experienţă imunologică. Pascal a tratat şi aspectele etice şi morale. pot deveni patogene şi foarte virulente”95. se constată o contaminare a vaccinurilor cu virusuri simiene96. pe timp ce trece. În 1991. deşi ar fi putut preveni răspândirea bolii SIDA şi a altor boli. spune Goldberg (1992). multe vaccinuri administrate copiilor din întreaga lume conţin “celule Vero din rinichi de maimuţă” drept mediu de cultură pen‑ tru virusurile din vaccin. Analizând vaccinurile antipolio. a sintetizat un vaccin injectabil. Ibidem. dar diferite).183. provocând SIDA. Cu alte cuvinte. 1955) a făcut un experiment cu vaccinul Salk polivalent. adaugă Pascal. Pascal arată că unul dintre aceste virusuri al imunodeficienţei simiene (SIV) a fost “transferat” la om. care s‑a adaptat omului (printr‑o mutaţie geneti‑ că). un vaccin “s‑a împărţit” la 5 copii. unul dintre cele trei animale care pot fi folosite pentru cultivarea virusului poliomielitic.

Incidentul “Cutter”.. Era vorba de Panencefalita Subacută Sclerozantă (PESS). dintre care 24 au făcut poliomielita postvaccinală şi alţi 24. Fie că erau vaccinaţi.236 de copii din grupul de control. fie nu. pecum hepatita B etc. cu virus viu “atenuat”). s‑au îmbolnăvit 54. au apărut 129 cazuri de poliomielită. 57 au fă‑ cut poliomielită şi. op.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 87 re copil seringi separate. După acest incident. 126 de părinţi (poliomielita de contact) şi alte 40 de persoane (contacţi)98.. 99 G. în 1960 el este reintrodus în Germania (vaccin trivalent. deoarece vaccinul conţinea ţesut de rinchi prelevat de la maimuţe moarte. În primele 14 zile de la administrarea vaccinului. cit. 97 98 . dar nu au fost luaţi în seamă. în perioada 1956‑1966. Buchwald.. un număr de 428 au făcut boala. Doi părinţi care şi‑au îngrijit copiii au murit. în partea de nord a insulei Noua Zeelandă. după numele producătorului. În 1973. Dintre cei 749. Cu toate că în 1958 vaccinul a fost retras de pe piaţă. Unii dintre medici au criticat experimentul. Izbucnirea cazurilor de PESS s‑a pus pe seama vaccinării în masă a elevilor din şcolile primare cu vaccinul antipolio Salk. cit. ceea ce arată în mod evident ineficienţa totală a vaccinului Salk.680 de copii vaccinaţi. pentru a nu se contamina cu alte boli. 177. op. Acesta urma să producă an‑ ticorpi în sânge. Până atunci se credea că PESS apare doar la bolnavii cu rujeolă. Dintre cei 1. Baguley şi Glas‑ gow relatau despre apariţia unei boli grave. unde are loc un “incident” asemănător cu incidentul Cutter: în Ber‑ linul de Vest vaccinarea s‑a făcut în masă. Dintre cei 260 de bolnavi. dintre care 90 de cazuri la cei vaccinaţi şi 39 de cazuri la grupa de control (nevaccinaţi). V.000 de oameni. la 281. şase firme farmaceutice obţin licenţa pentru producerea unui vaccin antipolio “atenuat”. 11 au murit. autorii au ajuns la concluzia că. au făcut boala 585 de copii.080. 121‑123. a rujeolei. incidentul fiind cunoscut în SUA sub denumirea de “incidentul Cutter”. În aprilie 1955. poliomielita a afectat aproximativ acelaşi număr de copii97. cunoscută medicilor şi considerată o complicaţie rară. a dus la cazuri grave de boală. Scheibner. în special după cea de‑a treia doză de vaccin (pe parcursul a 3 săptămâni). din acelaşi număr de copii nevaccinati. cit. Concluzia este că rata îmbolnăvirilor a fost ceva mai mare la copiii vaccinaţi. În timpul experimentului. op. dar foarte gra‑ vă. s‑au îmbolnă‑ vit 260 de oameni de poliomielită paralitică: 94 sugari (poliomielita postvacci‑ nală). Făcând un calcul. Experimentul s‑a efectuat în perioada apri‑ lie – iunie 1955.000 de copii vaccinaţi. Buchwald. deoarece vaccinul era contaminat cu G. Boala PESS este transmisă de vaccinul Salk. din 100. vaccinul a fost retras99. dar virusul din vaccin fiind insuficient “atenuat”. 288‑289. Frecvenţa ei în această zonă era de sute de ori mai mare decât era de aşteptat. poliomielita de contact.

Sci. utilizate pentru fabricarea vaccinurilor antipolio cu virusuri vii (vaccinurile Koprowski şi Salk). Carbone. 1996. arată că este posibil să se formeze şi alţi hibrizi periculoşi…”105. M. pre‑ cum SV40 şi adenovirusuri izolate de la animale. Suisse. Impfungen. 103 E. Proc. Miele. Autorii au ajuns la concluzia că “administrarea vaccinul Salk a dus la frecvenţa crescută a cazurilor de PESS… Aceste concluzii arată în mod evident că rujeola nu poate fi considerată singura cauză a bolii PESS”100.88 Dr. Hillemann şi Sweet descoperă prezenţa virusului simian SV40 în toate cul‑ turile de celule renale de maimuţe rhesus (RhM).102. 216. următoarele: “Faptul că SV40 favorizează o dezvoltare accentuată a unui adenovirus uman. Virusul simian SV40. De Brouwer. ceea ce înseamnă că milioane de persoane au fost vaccinate timp de decenii cu un vaccin infestat101. Christa Todea‑Gross virusul simian SV40. I. “SV 40 and human brain tumors”. în Proceedings of the Society for Experimental Biology and Medicine. 1960. “a fost depistat în tumori cerebrale umane şi pus în legătură cu producerea şi altor forme de cancer: limfomul non‑Ho‑ dkin…”103. în 1966. 214. care se găseşte în mod normal la aceste maimuţe africane. 22 (33):5173‑5180. L. 104 Docteur L. op. N. Immunschwäche und Plötzlicher Kindstod. într‑un articol din National Cancer Institut Monograph din 29 decembrie 1968. S‑a constatat că virusul SV40 provoacă sarcoame (forme agresive de cancer) şi la hamster.. Se ştie că virusurile cancerigene.. De asemenea. 105 Ibidem. 101 Docteur Louis De Brouwer. 2000. Pass. (New York. Contaminarea vaccinului Salk cu virusul cancerigen SV40.Acad.Ant. Hirtham‑ mer Verlag. ATRA. . Progress in Medical Virology 1990: 37: 211‑222. un hibrid foarte cancerigen. Hilleman.Y. În 1960. R.105:420‑427. Faptul că virusul “modificat” din vaccin – şi nu virusul sălbatic – a fost găsit la 25% dintre tumorile cerebrale la om (Krieg et al. nu sunt cancerigene pentru specia lor. împreună cu adenovirusul tip 7 (un virus gripal). prof. Les Dangers des Vaccinations et leurs consequences. “New developments about the association of VS 40 with human mesothelioma”. Conclu‑ 100 Viera Scheibner. Műnchen. dar este cancerigen pentru alte animale şi pentru om. janvier 1996. Geissler.. Oncogene 2003. SV40”. Sweet und M. “The vacuolating virus. Legat de acest grav incident. Vaccinations: erreur mèdicale du siècle.). cit. 78‑6646‑1981) atestă că virusul SV40 este cauza tumorilor104. Bocchetta. 102 H. Atra. M. 180. dar devin cancerigene dacă trec de la o specie la alta. putem citi. pre‑ cum şi formarea unor hibrizi prin combinarea celor doi viruşi (adenovirus şi SV40) în culturile de celule pe rinichi de maimuţă. Lwoff a observat că virusul SV40 are capacitatea să formeze. Guvernul american a fost obligat să retragă de pe piaţă urgent toate vaccinurile antipolio contaminate cu virusul simian SV40. H. fără să provoace vreo boală.

135(3509):1128‑1130. Proc. un număr la fel de mare a fost infectat cu vaccinul antipolio cu virus viu (vac‑ cinul oral al lui Koprowski)”107. E. comparativ cu copiii la care s‑a administrat un vaccin necontaminat”108. El a denumit papova‑virusuri cele 3 ca‑ tegorii de virusuri: pa de la virusul Papilloma (cunoscutul virus HPV. Parrot şi alţii au publicat rezultatele unor teste serologice efectuate pe parcursul a 34 de luni. acesta din urmă a fost cel mai bine studiat. cultivate pe rinichi de maimuţe Rhesus şi Java. probabil. au atras atenţia asupra faptului că “virusul SV40 este o sursă continuă de poluare pentru toate vaccinurile cu virusuri vii sau «ate‑ nuate». dar sunt cancerigene pentru alte specii animale şi pentru om. Nu vom putea şti niciodată câte persoane vaccinate au dezvoltat un cancer la câţiva ani de la vaccin. tratat în cap. la care formolizarea nu a dus la atenuarea VS40) au infectat milioane de sugari şi. Savage.109. po de la virusul Polyoma şi va de la virusul vacuolar SV40. 109 J.Soc Exp Biol Med. Science. R.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 89 zia este că “virusurile SV40 şi adenovirusurile nu sunt cancerigene pentru maimuţe. Melnik a dat o nouă definţie unui grup de virusuri în care se găseşte şi SV40. 180. ale gazdei.109: 965‑968.4. precum şi alţi autori. virus respirator sinciţial (VRS).). virusuri asemă‑ nătoare cu cel rujeolic. Toate trei sunt virusuri ADN şi au capacitatea de a dezvolta tumori lente. Proc Soc Exp Biol Med. care au fost numerotate începând cu SV1 până la SV40. Cu toate că se cunosc 40 de tipuri de virusuri simiene. Scheibner. Stinebaugh. Morris. A. între anii 1955‑1959. dar este foarte probabil ca acest număr să fie unul important”106.1962:“Excretion of vacuolating SV‑40 virus (pa‑ pova virus group) after ingestion as a contaminant of oral poliovaccine”. 106 107 . L. Oamenii de ştiinţă au observat că maimuţele sunt purtătoare de multe alte virusuri: arbovirusuri. Vaccinurile antipolio cu virusuri «atenuate» prin formolizare (vaccinul Salk. Melnik şi colaboratorii săi au recunoscut faptul că “au crescut cazurile de leucemie. la co‑ piii cu vârsta cuprinsă între 5‑9 ani şi 10‑14 ani. Ei au constatat că aceste virusuri provoacă boli respiratorii asemănătoare cu cele ale adulţilor (care s‑au oferit voluntar pentru studii). virusul LCM etc. 1962 Mar 30.. July 1956. Melnick und S. L. Este lesne de înţeles că aceste virusuri au contaminat şi vaccinurile antipolio administrate copiilor la care s‑au putut detecta apoi virozele respiratorii mai sus menţionate. cit. fiindcă este cancerigen. und R. soldate cu deces. E. “Recovery of Cytopathogenic Agent from Chimpanzees with Goryza”. 108 J. la copii cu bronşio‑ V. care au primit vaccinuri contaminate cu SV40. 92:544‑549. Blount Jr. cronice. iar prin dezvoltarea lor intracelulară au posibilitatea de a dezvolta infecţii latente. Melnick şi Stinebaugh (1962). Melnik: “Papova virus group” . J. op.

Parrott. Chanrock.90 Dr. 1992. 112 V. “În SUA. nu s‑a renunţat încă la el. erau infestate cu până la 1000 de virusuri simiene”113. V. M. un om de ştiintă israelian. H.. cultivat pe rinichi de maimuţă. vaccinurile antipolio primeau licenţa dacă infestarea era de până la 100 de virusuri străine simiene/ doză. M. R. Albert Sabin.” JAMA. 176 :653‑657. 1961. Cu toate că vaccinul are multe reacţii adverse. care au favorizat “trecerea” VRS la om. numit vaccinul oral “Sa‑ bin” (VPO). Concluzia a fost că “VRS (virusul respirator sinciţial) cauzează boli relativ grave ale căilor respiratorii inferioare”110. 339:600 f. A. Wha Kim. Boala a durat între 3 şi 5 luni. C. ‑ Sindromul Guillain‑Barre. Hueb‑ ner. Reacţii adverse grave ale vaccinului oral Sabin (VPO): ‑ poliomielita postvaccinală. şi în ziua de azi. Hyun Wha Kim.Chanock: “Respiratory syncytial virus. În zilele noastre. J. VRS (virusul respirator sinciţial) a rămas agentul etiologic de temut al infecţiilor respiratorii la sugar şi copilul mic. el este administrat în continuare. Proc. deşi este ştiut că mult după introduce‑ rea acestor obligativităţi. În scurt timp. poliovaccine and origin of AIDS”. and minor respiratory diseases in children. Deoarece se administrează oral. A. acest virus s‑a extins rapid şi a fost detectat şi în afecţiunile respiratorii uşoa‑ re la adulţi112. J. Ketler. J. inclusiv în România. pneumonia. . 111 R. vaccinurile antipolio. Hilleman. Cumming. K. R. Ei au constatat că VRS este un factor intens patogen în primele luni de viaţă. Virus recovery and other observa‑ tions during 1960 outbreak of bronchiolitis. testează un vaccin antipolio cu virus viu. “Simian retroviruses. iar acest lucru îl datorăm vaccinurilor (preparate pe ţesut de maimuţe). în anumite situaţii. fabricate de firmele Ledrele din SUA. and minor respiratory diseases” . 1961 May 27. 113 W. care conţine 3 tipuri de virus poliomielitic “atenuat”. vaccinul ar trebui să producă anticorpi şi la nivelul mucoasei intestinale. H. ‑ encefalomielite. c) În 1956. Lancet. 108:444‑453. C. pneumonii sau alte infecţii respiratorii virale mai puţin grave. Kyle. Vargosko. Deleva. 176:647‑653. II. Chanock şi colaboratorii săi111 au găsit vi‑ rusul respirator sinciţial (VRS) la 57% dintre copiii examinaţi care sufereau de bronşiolite sau pneumonii. S. H. Cu toate că a fost sus‑ pectat şi acest vaccin de infestarea cu virusuri simiene. R. în 1976. “Respiratory syncytial virus. pneumonia. Christa Todea‑Gross lite. A. Soc Exp Biol Med. A. I. Nov: “Recovery of new viruses (coryza‑ virus) from cases of common cold in human adults”. und M. Serologic studies over a 34‑month pe‑ riod of children with bronchiolitis. M. Turner. Parrott. Cum‑ ming und R. Johnson. sub formă de soluţie orală. Vargoslo. JAMA. H. 1961 May 27. . 110 R.

după ce a primit a doua doză de vaccin DTP şi VPO la 6 luni. ‑ epilepsie. În secreţia faringienă şi în scaun s‑a pus în evidenţă virusul poliomielitic tip 2. La 8 luni a fost diagnosticat cu “retard psiho‑motor şi paralizie cerebrală de etiologie necunoscută”. copilul moare la vârsta de 21 de luni116. nu va putea fi nici apreciată şi nici calculată. Ibidem. au prezentat anormali‑ tăţi neurologice. 116 Ibidem. S‑au relatat numeroase astfel de cazuri.. care aveau simptome asemănătoare cu o poliomielită postvaccinală (Gaebler u. Sabin.1977. Neurovirulenţa virusului vaccinal. simptomele au debutat la 22 de zile după prima doză de vaccin DTP şi VPO. Au existat mereu reclamaţii legate de cazuri de poliomielită postvaccinală (cu tipul antigenic 3) şi de poliomielită de contact (cu tipul antigenic 2). Al treilea copil a devenit apatic la 7 luni şi jumătate.I. La primul copil. În Indiana. Acesta din urmă nu îşi mai putea mişca braţul şi piciorul stâng. se evidenţează “o atrofie cerebrală bilaterală”. dar producătorul vaccinului. în 1982.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 91 ‑ scleroza multiplă. le‑a negat mereu… OMS (Organizaţia Mondi‑ ală a Sănătăţii) a recunoscut într‑un târziu. La unul din cei paralizaţi. s‑a găsit ti‑ pul antigenic 3 (tipul epidemic. au dezvoltat anormalităţi neurologice. 199. ‑ imunodeficienţă. 4 copii cu vârsta curpinsă între 3 şi 24 de luni. “legătura dintre paralizia acută spinală şi vaccinul antipoliomielitic”. evoluţia a fost spre spasticitate. Scheibner. atrofie cerebrală progresivă şi deces115 . 198. 198‑199. 1961). La toţi aceşti copii a fost izolat un virus poliomielitic vaccinal şi la toţi s‑au dezvol‑ tat simptome de boală care au durat minimum 6 luni: trei copii au prezentat o paralizie a piciorului stâng iar la doi dintre ei s‑a evidenţiat o hipogamaglo‑ bulinemie (o funcţie anormală a imunităţii). paralitic). După agravarea simptomelor. Cazuri clinice: Caz 1: Kirstin s‑a născut în 15. op. Al doilea copil s‑a îmbolnăvit la 2 săptă‑ mâni după a 4‑a doză de vaccin DTP şi VPO. la examinarea TC. Exemple: În perioada aprilie 1982‑iunie 1983. V. Poliomielita postvaccinală. A fost vaccinată antipolio (VPO). care au primit vaccinul VPO. 114 115 . după cum afirmă şi autorii114. 3 copii.1977 (la vârsta de 4 luni).. La 3 din cei 4 copii.V. ‑ deces. La vârsta de 19 luni. în 24. Înainte de vaccin era un copil să‑ nătos. a. cit.

După întreruperea cortizonului. Când. care consideă că este vorba de o simplă dispepsie (tulburare de digestie). nu ia în greutate. iar în ziua următoare începe să ţipe necontenit..IV. formă majoră. cu tresă‑ rirea caracteristică. La 8 zile de la vaccin. Caz 3: Christian R. 1969. Este tratat cu Cortizon. dar când a fost redactată cartea. Christian nu poate articula niciun cuvânt şi are un retard psihic sever. . a urmat o reacţie alergică gravă: după o zi de la vaccin. cit. op.1984). copilul nu creşte. copilul devine agitat. nu acelaşi lucru s‑a întâmplat ulterior cu multe alte cazuri asemănătoare117.3). născut în 27.XI. mama se prezintă cu el la medic. fără niciun motiv (lucru considerat ca fiind “o re‑ acţie normală la vaccin”). 298‑303. care apoi a evoluat spre o artrită reumatoidă juvenilă (ARJ)(vezi cap. Strabismul este întotdeauna un semnal de alarmă şi poate fi un semn al complicaţiilor neurologice postvaccinale (arată o reacţie patologică a creierului). afecţiunea lui Christian încă nu era recunoscută drept o complicaţie postvaccinală118.) 117 118 G. nu dispar.1988. cu drept la despă‑ gubire”. I se administrează vaccinul DTP.1966. care a necesitat internări şi consultaţii ani de zile. În continuare. se trezeşte speriat. a fost vaccinat la 2 zile după naştere înpotriva tuberculozei (BCG). Buchwald. urmat de vaccinul antipolio oral (VPO). greu controlată medicamentos.II. Deşi cazul din Berlin a fost recunoscut ca fiind o complicaţie postvac‑ cinală antipolio şi despăgubit. părinţii caută experţi şi urmează de acum înainte tratamente antiepileptice costisitoare.. care va duce la tulburări hormonale. tresare fără niciun motiv. Spre deosebire de perioada de dinainte de vaccin. necesitând costuri mari. născută în 3.. crizele devin “stări epilep‑ tice” evidente. Părinţii încep un proces şi doar după 6 ani şi jumătate (în 11. administrată în 13. G. după o sarcină normală şi Ap‑ gar 10. Caz 2: Birgit S. (Părinţii au început procesul. mama observă la copil o inflamaţie a degetului mediu al mâinii drepte. Ea suferă în continuare de epilepsie.V. respectiv la Sindromul Cushing. reapar crizele epileptice. se dezvoltă normal şi este un copil sănătos când mama lui se pre‑ zintă la vaccin. acum copilul nu mai doarme nicio noapte liniştit. 332. cazul a fost recunoscut drept o “complicaţie postvaccinală.1977. op. în mai 1990. 1970 şi 1977. În continuare. După ultima doză de vaccin antipolio oral (VPO).. au apărut complicaţiile. iar stările de teamă. a fost vaccinată antipolio în anii 1966. Christa Todea‑Gross Din acel moment. Deja din prima zi. motiv pentru care urmează o serie de internări în Clinicile din Germania şi în diverse Centre pentru copiii epi‑ leptici. Buchwald. cit.92 Dr.

din vaccin. Cu toate acestea. cultivat pe celule Vero121. virusul poliomielitic viu. aldehidă formică. Polymyxină B. la 95% din cazuri prin formare de anticorpi şi nici nu conţine adjuvanţi precum aluminiu şi Thiomersal (substanţă cu mercur)119. Pentavaccinul conţine DTP. Virusul din vaccin va fi introdus di‑ rect în sânge. 119 120 . acestora li se administrează nu mai puţin de 4 doze în primul an de viaţă (2.. posibil alergice.). formatoare de anticorpi. a fost supus unei inactivări puternice. VPI şi Hib. Combinaţii: vaccinul VPI a fost combinat cu alte vaccinuri.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 93 d) Vaccinul antipolio nou. Se spune că vaccinul realizează imunitate. În anul 1998. dar cu unele modificări. Hirte. Această combi‑ naţie de vaccinuri elimină totodată posibilitatea de a recunoaşte eventualele reacţii adverse ale unuia dintre vaccinuri. 167. 2 şi 3). cu cele 3 tipuri de antigene (tip 1. 166. 122 M. vaccinul fiind sub formă injectabilă. la fel ca în cazul vaccinului Salk şi Sabin (n. 4. cu o compoziţie asemă‑ nătoare. cit. 123 Ibidem. care conţin VPI şi DT (antitetanos şi antidifteric)123. Neomicină. Hirte. IMOVAX Polio. inactivat (“omorât”): VPI. Tetravaccinul (Tetraxim) conţine DTP şi VPI. ocoleşte tractul gastro‑intestinal.A. iar Hexavaccinul are în plus vaccinul antihepatititic B. 6 şi 12 luni)122. din Africa. 866. n..166. 121 Celulele Vero sunt celule extrase din rinichi de maimuţă verde. op. Agenda Medicală 2012. a căror eficienţă este discutabilă. Vacci‑ nul este asemănător vaccinului Salk. reziduuri proteice. care sunt ad‑ ministrate sugarului: tetravaccin. Interesant este faptul că a rămas aceeaşi doză de vaccin antipolio şi în aceste vaccinuri combinate. În Germania este folosit vaccinul IPV‑Merieux. op. cit. produs de firma Sanofi Pasteur S. Combinaţiile de vaccin administrate copiilor de peste 5 ani sunt Revaxis şi Td‑Vaccinol. Cu toate că nu există studii legate de eficienţa vaccinului antipolio la sugari şi copii mici.. injectabil. iar singura barieră de apărare a organismului mai rămâne doar cea umorală. Ediţia de buzunar. împreună cu proteine străine şi alte substanţe chimice. France şi conţine120: ‑ virus poliomielitic inactivat. ‑ alte ingrediente: 2‑fenoxietanol. M. pentru a nu fi infecţios şi pentru a fi evitată poliomielita de contact. ‑ urme de antibiotice: Streptomicină. pentavaccin şi hexavaccin. Prezentare: În România este folosit vaccinul VPI. bariera cea mai importantă de apărare a organis‑ mului în cazul unei infecţii naturale.

Delarue. ‑ vasculite. M Hirte. op. 167‑168. rubeolă). ‑ cefalee. tulburări de sensibilitate. crize epileptice şi 22 de cazuri de paralizii. o serie de complicaţii postvaccinale şi la Arznei‑Telegramm (AT) 128: ‑ vasculită. dureri inexplicabile. ‑ pareză facială. La Institutul Paul‑Ehrlich. ‑ parestezii. ‑ somnolenţă. ‑ ARJ (artrita reumatoidă juvenilă). ‑ purpură trombocitopenică. precum şi complicaţii post‑ vaccinale medii sau severe125: ‑ reacţii locale. ‑ parestezii ‑ cefalee. ‑ SM (scleroza multiplă)126. 128 Ibidem. 124 125 . cit. alături de pentavaccin. Ord. oreion. ‑ reacţii alergice. s‑a constatat că nu este aşa.. ‑ edeme hemoragice. ‑ pareză facială. S‑au raportat o serie de reacţii locale. Hirte. der unglaubliche Irrtum. Germany.Hirthammer Ver‑ lag 1998. între anii 1999‑2003. astfel că putem vorbi de 8 vac‑ cinuri. Impfungen. au fost raportate multe reac‑ ţii alergice. ‑ alergie.7. 166. conform Programului naţional de vaccinare. 126 F. ‑ purpură hemoragică.168. 119. Christa Todea‑Gross În România sunt uzuale toate aceste tipuri de vaccinuri combinate. şoc anafilactic.94 Dr.Auflage. i se va administra şi ROR (un vaccin trivalent: rujeolă. În Germania au fost raportate. atunci când sunt administrate simultan (ROR se poate administra. 1591/ 1110/ 2010.. La vârsta de 12 luni (!). cit. und S. din Germania. op. dintre care cele mai frecvente au fost Sindromul Guillain‑Barre şi paralizii ale nervilor faciali127. Cu toate că acest vaccin s‑a dorit a fi “foarte sigur”. până la 15 luni)124. 127 M. ‑ Sindromul Guillain‑Barre. ‑ epilepsie. ‑ convulsii. MS/ CNAS nr.

când s‑a cerut exhumarea lui. iar acesta a murit de o moarte naturală care se cheamă “Sindromul morţii subite la sugar”130. 3) Epidemiile de poliomielită a) Primele epidemii de poliomielită Primele epidemii de poliomielită au apărut în nordul Europei şi în SUA la jumătatea secolului XIX.X. o auzim de fiecare dată) că nu există nicio legătură între vaccin şi moartea copilului. Medicul pediatru a scris pe certificatul de deces: “Sindromul morţii subite la sugar”. din păcate. inclusiv antipolio). apoi şi în alte tări din lume. după dispariţa epidemiilor. Vaccinurile au fost introduse de abia în 1957. Rămâne în continuare aceeaşi problemă nerezolvată: lipsa recunoaşterii complicaţiilor postvaccinale. Trecuseră deja 5 luni de când murise Dominik. Părinţii nu s‑au lăsat însă înşelaţi. 129 HRSA (Health Resources and Services Administration):Vaccine Injury Table Feb‑ ruar 2007. după doar 3 zile de la vaccin.gov/ vaccinecompensation/ table.hrsa. acesta nu a ţinut cont de starea de sănătate a copi‑ lului şi l‑a vaccinat fără să dea nicio explicaţie mamei. născut în data de 13.. a fost vaccinat în 13 februarie 1995. ele nu au fost recunoscute ca atare. În 16 fe‑ bruarie. Cu toate că medicul a greşit şi nici nu a dat niciun fel de explicaţii. a murit. provocate de vaccinurile antipolio Salk şi Sabin. s‑a luat hotărârea că el este nevinovat. ..htm 130 G. 297‑298. op. http:/ / www. Deşi au fost şi cazuri de decese. Aşa cum era de aşteptat. Deşi mama l‑a atenţi‑ onat pe medicul de familie. lucru total contraindicat. ‑ ţipăt encefalitic. nu s‑a găsit nicio cauză de deces… Chiar şi cele mai complexe analize au dus la aceleaşi rezultate.1994.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 95 ‑ somnolenţă. pentru a rezolva cazul cât mai simplu. în vederea efectuării autopsiei. Copilul lor fusese bolnav în momentul în care i s‑a administrat vaccinul. Buchwald. În SUA a fost recunoscut un singur caz de şoc alergic 129. Un astfel de caz este relatat mai jos: Dominik R. ‑ artrită hemoragică. Părinţii s‑au judecat în continuare cu medicul care‑l vaccinase pe copil deşi acesta fusese bolnav în momentul respectiv. Au reapărut apoi alte focare endemice şi epidemice. ci atribuite altor boli. cit. S‑a tras concluzia (pe care. cu un pentavaccin (conţine 5 vaccinuri. şi au durat până la jumătatea secolului XX.

Se ştie că poliomielita poate fi provocată de diferite injecţii sau vaccinuri134.96 Dr. Introducerea unor asemenea pesticide periculoase (DDT) în anul 1945 în SUA. în special indicele de mortalitate. 72. în timpul vieţii lui”131. 132 V. plumb. în acea perioadă. Mulţi cercetători şi oameni de ştiintă au observat că leziunile provocate de poliomielită la nivelul măduvei spinării sunt practic identice cu cele din paraliziile provocate de aceste substanţe toxice. 136 Ibidem. Auflage 2010. R. care au fost confundate cu poliomielita. Nathanson und J. Explicaţia cea mai plauzibilă este introducerea de noi vaccinuri în masă. În ambele zone epidemice (SUA şi Europa). S‑a mai înregistrat un “vârf” în‑ tre anii 1945‑1954132. în trecut. cit. au fost atribuite poliomielitei..110 (6): 672‑692. În renumitul Tratat de Medicină Internă a lui Harrison citim: “Paraliziile sunt adesea urmările intoxicaţiei cu metale grele. 176. multe cazuri de paralizii erau atribuite poliomielitei (după unii autori. benigne. epidemicity. Este logic să fie aşa. se iau în considerare doar cazurile paralitice de poliomielită. 135 Torsten Engelbrecht. arsen) sau de pesticide (DDT)135. 134 Ibidem. asemănătoare cu cele din poliomielită. fiind cunoscută sub numele de «boală paralitică a copilului»… Cert este faptul că poliomielita este o «boală a copilăriei» şi fiecare om va veni cândva în contact cu virusul poliomielitic. şi apoi în întreaga lume. Pentru datele statistice. cit. ducând la aşa‑zisa “poliomielită provocată”133. . sunt provocate de intoxicaţii cu metale grele (mercur. Scheibner. 6. Christa Todea‑Gross Nu se cunoaşte cauza apariţiei epidemiilor de poliomielită. and disappearance”. nu şi pe cele uşoare. ceea ce a dus la o statistică falsă) 137. cu evoluţie spre vindecare în timp scurt. Buchwald. 1979: “The epidemiology of poliomyelitis: enigmas surrounding its appearance. Emuverlag. motiv pentru care toate graficele care arată evoluţia poliomielitei sau mortalitatea iau în calcul doar cazurile paralitice. “Virus‑Wahn”. iar din punct de vedere clinic este foarte dificil de făcut o diferenţiere a acestora de poliomielită”136. 72 (128). dar Nathanson şi Martin (1979) consideră că “multe aspecte legate de epidemiile de polio‑ mielită sunt cel puţin suspecte…Denumirea de poliomielită nu exista încă pe vremea aceea. 131 N. a provocat multe cazuri de paralizii şi alte afecţiuni gra‑ ve (motiv pentru care s‑a decis retragerea lor). op. 124‑125.. când creşte incidenţa cazurilor grave de poliomielită. Am J Epidemiology. Parali‑ zii. majoritatea cazurilor de intoxicaţii cu pesticidul DDT care a dus la paralizii. op. 133 G. frecvenţa bolii a început să scadă. Claus Köhnlein. 137 Ibidem. Martin. Este şi motivul pentru care.

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 97 b) Epidemiile de poliomielită au dispărut înainte de introducerea vaccinurilor. 9). 9. Încă nu fusese introdus vaccinul antipolio. curba revine la aspectul de dinaintea introducerii vaccinului. cu paralizii. 130‑131.. 130. se constată că. 129‑130.XII. În anul următor. Vaccinul antipolio este introdus în 1956. înainte de introducerea vaccinului139. C. în oraşul Niort. izbucneşte o epidemie de poliomielită gravă.Irrtum oder Lűge?. Noi epidemii sunt provocate prin introducerea vaccinurilor În Franţa scăderea cazurilor de poliomielită este tradusă printr‑o curbă descrescătoare. cu toate că a fost vaccinat un procent de 90% din populaţie. Evoluţia morbidităţii dată de poliomielită în Franţa. Un procent de 80‑90% dintre cei afectaţi au fost copii sub 5 ani. care atinge cel mai scăzut nivel (câteva sute de cazuri) în anii 1955‑1956. 3. o boală soldată frecvent cu paralizii sau chiar cu dece‑ se140. curba înregis‑ trând o creştere spectaculoasă (un alt “vârf”). dar se ştie că 138 Simone Delarue. confundată adeseori cu o simplă angină acută. Műnchen 1998. învechite?141 Fig. Hans Marseille. . s‑a înregistrat un număr de 1. Să fie doar o coincidenţă faptul că boala a început să dispară după înlocuirea conductelor de apă curentă. în perioada 1945-1977 (după Inserm) În Germania prima epidemie de poliomielită apare în anii’50. Impfungen – Aktuelle Empfehlungen. În acest an. Începând cu anul 1962.109 de cazuri. 141 Ibidem. ea a devenit. după introdu‑ cerea vaccinului. precum Anglia şi Brazilia. 140 Ibidem. se înregistrează 4. A fost nevoie de încă 6 ani (până în 1962) ca să scadă curba şi să revină la nivelul din 1956. D‑Műnchen. după care cresc brusc cazurile de poliomielită. cu vârsta cuprinsă între 1 şi 32 de ani (conform declaraţiilor Autorităţilor Sanitare către re‑ vista Le Parisien Libéré din 13. Sitzmann et al. Auflage 1997. Totodată. Se înregis‑ trează între 3500 şi 9500 de cazuri/an142. unde. Hirthammer Verlag. În 1970.150 de cazuri de boală. Impfschutz.1969). deşi poliomielita era iniţial o boală destul de benignă. 142 F. repetându‑se ceea ce s‑a întâmplat şi în alte ţări. 139 Ibidem. creşte din nou mortalitatea. din cauza vaccinării în masă. înainte de introducerea vaccinului Salk138 (Fig.

11. Impfen. Cazurile de poliomielită în Germania.124. . 10. 4 Auflage. Datele pe care le aflăm de la Dr.98 Dr. 2008. Christa Todea‑Gross această perioadă coincide cu introducerea vaccinului antivariolic. grupa VII D Fig. atât în Ger‑ mania. Buchwald. 10 şi Fig. Das Geschäft mit der Angst. Deutschland. Buchwald sunt următoa‑ rele143: (Fig. Mortalitatea dată de poliomielită în Germania începând cu anul 1949 Sursa: Biroul Federal de Statistică Wiesbaden. Emuverlag. 11): Fig. cât şi în SUA. după 1950 143 G.

Având în vedere că de atâţia ani nu s‑a mai îmbolnăvit niciun copil din Germania de poliomielită. când încă mai existau cazuri de boală145. Din acest an se raportează mul‑ te cazuri de poliomielită paralitică. de atunci nu au mai existat decât cazuri de poliomielită postvaccinală (forma paralitică)144. În următorii 6 ani (1950‑1956). după noile campanii de vaccinare antvariolică.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 99 ‑ în 1954. pot fi foarte grave. ‑ ultimul caz de poliomielită din Germania a fost la un copil. iar datele din anii 1961. în 1960 mortalitatea a crescut cu 72% . se pune desigur întrebarea dacă mai este necesară vaccinarea antipolio. deşi rare. ‑ în 1961. curba înregistrând o pantă descendentă. la starea de dinaintea vaccinărilor. ca apoi să scadă încet şi curba să revină. în 1960. Ibidem. s‑a înregistrat o reducere drastică a cazurilor de boală. când s‑a introdus vaccinul antidifteric146 (Fig. a crescut numă‑ rul de decese provocate de poliomielită. în anul 1978. 146 Ibidem. ‑ în 1955. a scăzut şi numărul de decese date de poliomielită. ‑ în 1958. 12). curba Ibidem. a crescut din nou incidenţa mortalităţii. Poliomielita provocată de alte vaccinuri. o dată cu introducerea vaccinului antivariolic. ceea ce nu s‑a întâmplat. 127. ne‑am aştepta ca reducerea cazurilor să se facă propor‑ ţional cu creşterea numărului de persoane vaccinate. o dată cu oprirea vaccinării antivariolice. O dată cu introducerea vaccinului an‑ tipolio. ca apoi să scadă din nou. Dimpotrivă. motiv pentru care nu poate fi considerată vaccinarea antipolio cauza regresului cazurilor de poliomielită. În Anglia mortalitatea provocată de poliomielită a început să scadă îna‑ intea introducerii vaccinului antipolio. când este introdus vaccinul antipolio oral “Sabin”. dată de poliomielită până în 1960. 1962 şi 1963 arată un adevărat eşec al vaccinului: în loc să scadă. inclusiv de cel dif‑ teric. A existat un “vârf” în anul 1946. până la introducerea vaccinului antipolio. a crescut din nou numărul de cazuri de poliomielită. este un fapt cunoscut şi dovedit de oamenii de ştiintă. din cauza numeroa‑ selor incidente din SUA. Făcând un studiu comparativ între cazurile de mortalitate date de poliomielită de di‑ nainte şi după vaccin. cu atât mai mult cu cât reacţiile se‑ cundare. mortalita‑ tea dată de poliomielită era deja foarte scăzută. când este oprită vaccinarea antidifterică. 144 145 . Nu mai trăim în anii’50. până în 1950.

iar la cei nevaccinaţi. cit. vaccinaţi şi nevaccinaţi. conform statisticii. Dintre aceştia. 12. care a izbucnit în Australia şi multe alte ţări din lume. S‑au îmbolnăvit mai mulţi oameni vaccinaţi decât nevaccinaţi. 138. tetanos. fac o excepţie când vine vorba 147 148 Simone Delarue. op. S‑au îmbolnăvit. Chiar şi cei care nu‑şi vaccinează copiii împotriva altor boli precum dif‑ terie.100 de oameni. Ibidem. rujeolă etc.000 erau nevaccinaţi. sau cel puţin au auzit.. 1 caz de boa‑ lă la 3. Christa Todea‑Gross creşte uşor. erau expuşi îmbolnăvirii un număr de 63. tuse convulsivă. La o populaţie de 105. “Mulţi îşi mai amintesc. Cazurile de deces (mortalitatea) din Marea Britanie. constatăm că la cei vaccinaţi avem de fapt 1 caz de boală la 2. unde a izbucnit o epidemie de poliomielită. efec‑ tuat pe două loturi de oameni.100 Dr.. . 14. Fig. 5 oameni din lotul celor vaccinaţi şi 15 dintre oamenii nevaccinaţi.266 de oameni148.000 de oameni. din oraşul Black‑ burn. Concluzia este că cel puţin mortalitatea dată de poliomielită nu a putut fi redusă de vaccin147.800 de oameni. date de poliomielită în perioada 1916-1962 Sursa: Office of Population Censuses Epidemia de poliomielită din oraşul Blackburn: inutilitatea vaccinării antipolio a putut fi demonstrată şi cu ajutorul unui studiu comparativ. Făcând un alt calcul simplu. 131‑135. Cei care promovează vaccinurile se folosesc de amintirea acestor epidemii pentru a‑i speria pe părinţi şi a‑i convinge să‑şi vaccineze copiii.000 erau vaccinaţi şi 49. de epidemia de polio‑ mielită din anii 1949‑1950.

spune Viera Scheibner149. Dr.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 101 de vaccinul antipolio. În 1950. M.16. 1950.“Clinical poliomyelitis in association with peripheral inoculation of prophylactics”. ne‑au atras atenţia pacienţii care au fost vaccinaţi cu puţin timp înainte cu vaccinul antipertus‑ sis (împotriva tusei convulsive) sau cu vaccinul combinat DP (antidifteric şi antipertussis). JAMA. 1950. Impfungen. în care relatează: “La începutul epidemiei de poliomielită. 152 MacCallum FO. 150 Bertram P. copiii au fost vaccinaţi toţi împotriva difteriei. în British Medical Journal. “The Relation of Prophylactic Inoculation to the Onset of Poliomyelitis”. fie spuneau că nu e vorba de poliomielită. sept. scris de MacCallum. despre “Forme clinice de poliomielită. se poate constata 149 Viera Scheibner. 151 B. din care citez: “La mai puţin de 21 de zile după apariţia poliomielitei. “Inoculation and poliomyelitis. Tot în anul 1950 apare şi un studiu american făcut de Anderson şi Skaar. . În acelaşi ziar. S‑a izolat virusul poliomielitic din toate cele 5 probe…Înainte de apariţia bolii. Immunschwăche und plötzlicher Kindstod. a tusei convulsive. în Journal of the American Medical Association. Lancet. s‑au luat probe din scaun de la 5 copii..D. Există.Jul i1950:1‑6. În cele mai multe cazuri s‑a pus diagnosticul de poliomielită”151. un articol asemănător apare şi în Ame‑ rica. Autorul relatează despre numeroase cazuri de paralizii apărute după diferite injecţii. A. MacCloskey. scris de Hill şi Knowelden. apărute după diverse vaccinuri profilactice”. April:659‑663. 1950. 6‑7. din fericire. Uneori a dus şi la alte forme de paralizii. scris de Leake. ci mai probabil de o radiculonevrită postvaccinală”150. a scris în Lancet un articol intitulat ”Legătura dintre vaccinuri şi poliomielită”. Hill und J. 1. Doar puţini oameni cunosc însă adevărata cauză a acestei epidemii”. dar mai ales după vaccinurile împotriva difteriei. McCloskey. Knowelden. 18. care au primit cu o lună înaintea bolii un antigen (virus). dar medicii lor. A statistical investiga‑ tion in England and Wales in 1949”. F. În 1950. apare un articol despre “Vaccinuri şi poliomielita provoca‑ tă”. găsim un alt articol. 153 James P. Br Med J. “Anterior Poliomyelits and Pertussis and Diphteria Immuni‑ zation”. destule dovezi care arată o legătură evidentă între di‑ verse vaccinuri profilactice şi apariţia poliomielitei. 2008. Hirtham‑ mer Verlag. care concluzionează: ”La pacienţii cu poliomielită. a febrei tifoide şi a febrei paratifoide153. Műnchen. Br Med J. 144 (3): 259‑260. Leake. tetanosului şi a tusei convulsive (DTP)”152. În anul 1950. cel în care s‑a făcut vaccinul. Ei descriu cazuri sporadice de paralizii apărute după campanii de vaccinare împotriva difteriei: “Paralizia afectează uneori un singur picior. Părinţii ai căror copii erau bolnavi de poliomielită puneau vina pe aceste vaccinuri. fie că se grăbeau să respingă orice legătură dintre boală şi vaccinuri. 169. 1 July.

102 Dr.. când va veni din nou în contact cu virusul poliomielitic. dar poate fi lezată bariera hematoencefalică şi în acest fel să fie distruşi factorii de rezistenţă împotriva virusului poliomielitic. 155 V. iar dintre cele 12 cazuri de decese. Anderson und A. nu se formează anticorpi eficienţi împotriva bolii (când putem vorbi de vaccina‑ re. cât şi prin formarea de anticorpi eficienţi împotriva bolii. 7(6):741‑759. iar până pe data de 1 august existau deja 81 de cazuri la copii (cazuri staţionare). printr‑o imunizare artificială. 4 au fost de vaccinaţi.. Era vorba de cazuri uşoare. 156 S. organismul se apără în mod eficient împotriva bolii doar în mod natural.000 de copii!156 La Rio de Janeiro (Brazilia) se numărau aproximativ 80 de cazuri de poliomielită/an înaintea introducerii vaccinului. W. După ce s‑au efectuat 5 ani de zile (1956‑1961) campanii de vaccinare 154 G. cit. în 1966. trivalent (cu toate cele trei tipuri antigenice). motiv pentru care. 143‑144. Aflăm de la prof. s‑a continuat vaccinarea şi revaccinarea la copii. În schimb. benigne. date despre efectuarea vaccinării: în 1965 au fost vaccinaţi 7000 de tineri sub 20 de ani. Skaar. Organismul este senisibilizat. Primul caz de poliomielită este înregistrat în 10 martie 1972. autorităţile consideră (în mod greşit) că este vorba de o epidemie care trebuie “oprită”. op. 1951: “Poliomyelitis nach Antigen‑Injektionen”. cit. Delarue. Boala evolua ca şi un catar uşor sau o angină acută. . Deci 1/ 3 dintre cei care au murit au primit vaccinul oral Sabin trivalent. vaccinul antipolio s‑a introdus doar în 1964. din Médecine et Hygiène (Nr. Unul dintre copiii paralizaţi a fost vaccinat de 4 ori în ultimii doi ani! Cu toate acestea. dozele subletale de virus infecţios pot deveni letale. activă (vaccinare). în loc să oprească vaccinarea. în cazul poliomielitei. 1021. fără forme paralitice. La Madeira. boala era practic necunoscută.000 de copii cu vaccinul oral Sabin. dar nu şi de imunizare). apoi a tractului intestinal. Rentchnick. au mai fost vaccinaţi 93. Interesant este faptul că poliomielita a cuprins mulţi copii care erau vaccinaţi. începând cu luna iunie. 30 august 1972). op. E. Din acest motiv. scoarţa cerebrală fiind şi ea lezată în urma vaccinurilor. în special copii mici. 1977. prin intermediul mucoasei nazo‑faringiene. Până atunci. se va apăra în mod eficient. Acest fenomen poate explica apariţia formelor paralitice de poliomielită după o vaccinare anterioară cu alte virusuri155. Christa Todea‑Gross că există o legătură evidentă între vaccin şi boala paralitică”154. iar alţi 12 copii au murit de paralizie bulbară. a căror vârstă era cuprinsă între 15 luni şi 4 ani şi jumătate. au fost vaccinaţi încă 40. Pediatrics. iar datorită “memoriei imune”. 175‑176. Mulţi autori atrag atenţia asupra faptului că. Scheibner.

Per una medicina da rinnovare. Înaintea introducerii vaccinului. Rome. Ministere de la Santé. 1979. iar 8. se constată o creştere spectaculoasă a cazurilor: 4. Cu toate că autorităţile erau mai mult decât supărate şi l‑au chemat pe Dr. M. p. op. Cocchini. p. C. Be‑ vere. Luându‑se în considerare toate cele 70 de ţări din zonele tropicale şi subtropicale. a crescut numărul cazurilor de poliomielită la 700/an. 24 au relatat o creştere a cazurilor de poli‑ omielită. lucru foarte departe de adevăr160. p. dintre care 451 mortale (L. din 34 de ţări vaccinate cu virus viu. îmbolnăvire soldată cu 11 decese158. 161 Docteur Louis De Brouwer. La vaccinazione antipoliomielitica in Italia. ceea ce arată inefici‑ Ibidem.431 au supravieţuit paraliziei (Giulio Maccacaro. cit.509 de cazuri. se numără 3. apar mereu cazuri noi de poliomielită. cit. 162 Ibidem. op. în perioada 1961‑1963. luând în calcul doar cazurile cu paralizii începând cu anul 1957. 157 158 . se constată că în 1966 a crescut numărul cazurilor de polio‑ mielită cu 300%!161 În Italia “vaccinul injectabil Salk a fost introdus în anul 1958. cit. 85 de cazuri endemice (dintre care 14 neasociate cu vaccinul poliomielitic şi 71 cazuri asociate cu vaccinul po‑ liomielitic). la 1. 216)162. iar apoi cu vaccinul oral Sabin. 160 S. după introdu‑ cerea vaccinurilor antipolio. Hirte. 1996. op. În lumea a treia.. novembre 1966). OMS a “numărat” toate cazurile de poliomielită. 312. cuvintele liniştitoare ale celui care a sintetizat vaccinul periculos nu au putut opri creşterea în continuare a cazurilor grave de boală. adică în perioada de după administrarea vac‑ cinului. dintre care 630 mortale. inclusiv cazuri paralitice. Delarue.078 mortale. 12 cazuri de “import” şi 11 cazuri la imunodeficienţi159. OMS recunoaşte în rapoartele sale că.. cazurile de poliomielită au cunoscut un regres. În 1960. Feltrinelli. când s‑au îmbolnăvit 250 de oameni. ATRA. Anul ur‑ mător. dintre care: 10 cazuri epidemice.200157. mai ales în ţările sărace. Este motivul pentru care graficul ne arată o scădere falsă a cazurilor de poliomielită. În SUA incidental “Cutter” din 1955 este provocat de introducerea vac‑ cinului injectabil Salk. cu condiţii socio‑eco‑ nomice precare. Timp de 3 ani. din care 1. deşi nu au existat campanii de vaccinare în masă împotriva bolii.555 de cazuri. 147. s‑au înregistrat un număr de 9. cit. 163. op. 219. Între anii 1975‑1984 au apărut 118 cazuri de polio‑ mielită. 159 Gh.. Sabin să le dea explicaţii. M.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 103 în masă cu vaccinul injectabil Salk. OMS s‑a folosit de statistici incorecte..110. Apoi. inclusiv cele uşoare. 1977. Voiculescu. În Africa şi America Latină.

. cit. op. A. Health Org. Indonezia şi Somalia166. Norvegia şi Olanda. Rezultatele nu s‑au lăsat mult timp aşteptate: în anul 2004. fiind cauza multor decese infantile). OMS nu a dat nicio explicaţie transpa‑ rentă şi mai ales credibilă. 128. sunt relatate multe cazuri de poliomielită izbucnite în ţări unde s‑a făcut o vaccinare în masă164.104 Dr. în 10 ţări ale Africii reapar cazuri de poliomielită. în Finlanda au fost declarate 9 cazuri de poliomielită. La fel. În literatura din străinătate. În 2005 au urmat alte 3 ţări: Yemen. 129. să ne amintim din cap. În Africa de Sud. “OMS începe un program de vaccinare împotriva poliomielitei în întrea‑ ga lume. 1 ce spun mai mulţi autori despre rolul aproape neglijabil al anti‑ G. având o «imunitate completă faţă de boală». Dintre copiii decedaţi în spitale. cit. precum JAMA. se întâmplă în Natal şi Kwa Zulu. ceea ce ne duce la gândul că s‑au dezvoltat noi tipuri antigenice virale”. 164. deşi au fost vaccinaţi 200. timp de 20 de ani. cu scopul de eradicare a bolii”165. în urma analizelor efectua‑ te. formă paralitică. 166 Ibidem. 165 M. paralitic). după cum s‑a con‑ statat.. din motive politice. op.. inclusiv în ţările în curs de dezvoltare (aici. poliomielita a fost considerată era‑ dicată. iar la alţi 30% dintre cei decedaţi. Ibidem. la 30% s‑a constatat. Ei arată că ar fi mai bine ca banii folosiţi pentru programele extinse de vaccinare să fie investiţi în tratamente curative. Pe de altă parte. unde izbucneşte o epidemie de poliomielită în anul 1988. Cazuri de poliomielită s‑au relatat şi în ţări dezvoltate precum Finlanda. formă neparalitică. A fost identificat virusul poliomielitic tip 3 (epidemic. 34:79‑83. cu toate insuccesele înregistrate în atâţia zeci de ani. Christa Todea‑Gross enţa vaccinului. Henderson. “Countering the post‑eradication threat of smallpox and polio”. Din august 1984 şi până în ianuarie 1985. “a izbucnit o epidemie de poliomielită în anul 1982. deşi un procent de 61% dintre copiii sub 2 ani erau vaccinati. ci a pus incidentul pe seama întreruperii vaccinării în aceste ţări. Lancet şi Bull. şi un caz. 167 D. poliomielita paralitică este cea mai invalidantă boală cunoscută la ora actuală. Nu s‑a mai căutat însă alt motiv… Tot mai mulţi experţi sunt sceptici şi recunosc că nu este posibilă eradicarea acestei boli. în Gazankulu. o «imunitate incompletă»”163.000 de copii. după ce. o «imunitate eficientă pentru boală» (titru suficient de anticorpi ce s‑au format în urma vaccinului). Clin Investig Med 2002. 163 164 .. Buchwald. Hirte. Să fie vorba de o mutaţie a virusului polio? S‑a observat că “anticorpii detectaţi la oamenii vaccinaţi nu pot neutraliza virusul.. Welt. atât de necesare în aceste ţări şi în întreaga lume167.

V. se elimină virusul din vaccin în apele de canalizare care se varsă în fluvii. 45. Oamenii. 171 P. 296: 356‑359. dar vor fi şi mult mai puţine”168. 4) Experţii avertizează că eradicarea poliomielitei nu este posibilă. este eronată. 129. Morris‑Glasgow. 2008. şi devenind în felul acesta din nou patogen. cât şi după G. 150:1001‑1021 168 169 . ca medic. I. Vaccinarea poate răspândi boala şi provoca noi epidemii a) Virusul vaccinal poate redeveni virulent şi poate provoca “poliomieli‑ ta postvaccinală” şi “poliomielita de contact”. avr. “Outbreak of poliomyelitis in Hispaniola associated with circulating type 1 vaccine–derived poliovirus”. 58 a 62. La oamenii cu un sistem imun slăbit.“Eu. Buchwald. şi mai ales nu înainte de vârsta de 3 ani. Am J Epid 199. spune Dr. Carneiro. de teama poliomielitei. M. Este un motiv în plus să nu ne grăbim în a recomanda o astfel de intervenţie chi‑ rurgicală copiilor. op. putând provo‑ ca poliomielita postvaccinală. Landaverde et al. O dată cu scaunul. France. Vaccination: la grande illusion. cu virusul vaccinal. Virusul din vaccin îşi poate recâştiga neurovirulenţa trecând prin in‑ testinul omului. Este vorba de poliomielita postvaccinală. Vaccination. renv. p 215. Buchwald.. acesta nu se găseşte în scaunul celor vaccinaţi. S‑a observat că amigdalectomia favorizează apariţia poliomielitei169. E. Fine. Ideea care se vehiculează între oameni. se observă o eliminare a virusului vaccinal şi după 10 ani de la vaccinare171. 281. că virusul vaccinal se retransformă în cel sălbatic şi doar vaccinul mai poate preveni boala. Science 2002. Este motivul pentru care oamenii au devenit sceptici şi în privinţa vaccinului antipolio injectabil. atât după vaccinul injectabil Salk. se vaccinează pentru a nu face poliomielita cu virusul sălbatic. A. “Transmissibility and persistence of oral polio vaccine viruses: implications for global poliomielytis eradication initiative”. cit. Kew. et Bickel. aşa cum s‑a întâmplat în Haiti şi în Republica Dominicană170. Deoarece nu mai avem în Germania cazuri de poliomielită. p. nu recomand acest vaccin copiilor. provocând epidemii. nici nu mai exis‑ tă posibilitatea de contagiozitate… În cazul în care vaccinul este totuşi ad‑ ministrat începând cu al 3‑lea an de viaţă. 170 O. or. Virusul îşi recâştigă virulenţa (dar nu revine la forma lui sălbatică) şi poate reinfecta oamenii. Michel Georget.. Les veritable indesirables.. reacţiile adverse ale vaccinului nu doar că vor fi mult mai uşor de recunoscut.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 105 corpilor neutralizanţi în poliomielită.

dar. cit. Am J Hyg. iar altul moare după vaccinul oral Sabin. 176 V. Robbins. Possible transmission from an immunised child to a non‑immunised child”. Boala a apărut între zilele 4 şi 30 după vaccin. Au observat că acest tip de virus are o neurovirulenţă variabilă la maimuţă. J. s‑a îmbolnăvit în aceeaşi grădiniţă. cât şi adulţii. 30. Christa Todea‑Gross vaccinul oral Sabin. C. încă un copil. Joseph. 2000. 174 W. în urmă cu 33 de zile175. nu au făcut boala. la amândoi copiii174. în urma unei meningoencefalite diseminate172. un pacient din Michigan moare la 16 zile după vaccinul Salk. op. op. Ei au analizat şi modificări asemănătoare la virusul poliomi‑ elitic tip 1. 173 V. und E. Scheibner. Lancet 1968. tip 3.1963 Jun 15. 1574‑1576. G. s‑au raportat în zone neepi‑ demice.. inclusiv a poliomielitei176. Scheibner. M. Nu este de mirare că au apărut cazuri de poliomielită postvaccinală. 175 P. Patter‑ son şi Bell (1963) au descris două cazuri la copii. trecând prin intestinul uman. L. atât copii. Este cunoscut faptul că virusul vaccinal poate infecta şi pe cei nevacci‑ nati. J. când Fried‑ man şi colaboratorii săi au arătat. dar acesta era nevaccinat. “Poliomyelitis in a nursery school in Glasgow”. R. M. 76:137‑143.. J. s‑ar fi observat că există alţi factori care contribuie la răspândirea infecţiilor. S. Allen. tipul 2.106 Dr. Cu toate acestea. Friedman. vaccinat cu vaccinul oral Sabin. Este vorba de poliomielita de contact. J. că la maimuţe virusul vaccinal poliomielitic tip 3 (paralitic) îşi creşte virulenţa după ce trece prin intestinal uman. 192. în urma unui studiu. Br Med J. 172 R. s‑a recomandat în continuare vaccinarea173. Stolley. virusul poliomielitic tip 1 a fost găsit în scaun. b) Ce se întâmplă cu copiii care nu sunt vaccinati? Nimeni nu a evaluat vreodată gradul de protecţie împotriva poliomielitei la copiii care. cit. Monkey neuro‑ virulence and temperature marker findings”. H Janney. Kirschstein. 2000. care este foarte important pentru epidemiologia bolii. în urma unei meningite diseminate. D. deşi nu au fost vaccinaţi. I. În 1963. ea creşte. “Characteristics of Sabin type I polivirus after gastrointestinal passage in newborn infants. Acest lucru era cunoscut încă din anul 1962. “Poliomyelitis associated with type‑2 poliovirus vaccine strain. fără a fi influenţată de durata infecţiei intesti‑ nale. Borman und F. apărute după vaccinul oral Sabin. 1962. Patterson. Dacă s‑ar fi făcut acest lucru. 193. Deane und J. . în acelaşi timp. Bell. G. la un copil de 4 ani.. Stolley şi alţii (1968) au descris un caz de polio‑ mielită paralitică la un sugar de 6 luni şi care fusese în contact cu un verişor de‑al lui.1(7544):661‑3. Alte 87 de cazuri de poliomielită postvaccinală. de la o grădiniţă din Glas‑ gow: primul caz a apărut la 5 luni după a doua doză de vaccin “inactivat”.

În alte ţări s‑a remarcat acest lucru după introducerea vacci‑ nului antivariolic (Germania. R. dar se pare că sunt direct legate de introducerea unor noi vaccinuri: între anii 1945‑1954 s‑au introdus vaccinurile DTP (antidifteric. Junaid. SUA). antitetanos şi antipertussis). Caz clinic: Williams şi colab. cu toate acestea. 67(4):783‑6. după o lună au apărut noduli roşii la nivelul pielii. Greaves. R. prin suprimarea altor simp‑ tome. W. Gallo. C.K. . G. care s‑au extins rapid pe întregul corp. este binecunoscut177. Nathanson şi Martin fac publică o analiză a epidemiologiei po‑ liomielitei. C.O. Nathanson und J. 1979: “The epidemiology of poliomyelitis: enigmas surrounding its appearance. Blayney. nu s‑a găsit încă răspunsul la multe întrebări legate de unele aspecte ale epidemiologiei bolii. atât local (topic). Ne întâlnim mereu cu acealşi principiu: prin suprimarea unei boli (cu vaccinuri sau imunosupresive). Sindromul postpoliomielitic. epidemicity. Este vorba de poliomielita provocată. la pacient s‑au găsit anticorpi împotriva virusului leucemic cu celule T (HTLV). leziunile s‑au manifestat ca şi un lichen plan.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 107 c) Imunosupresia provocată de vaccinurile “obligatorii”. F. La ora actuală se ştie că există o legătură evidentă între epidemiile de SIDA şi vaccinul antipolio (după unii autori. Williams. imunosu‑ presia şi contaminarea vaccinurilor antipolio cu virusuri siminene (SIV) au dus la declanşarea bolii SIDA). Unul dintre aceste aspecte îl reprezintă creşterea bruscă a cazurilor de îm‑ bolnăviri poliomielitice în anumite perioade pentru care autorii nu au niciun răspuns. 177 N. A.110 (6): 672‑692. S‑a constatat ulterior că vaccinurile antipolio au fost contaminate cu SV40 (virus simian. Prin tratarea cu Cortizon.. “Frequency of adult T‑cell leukaemia/ lymphoma and HTLV‑I in Ibadan. cât şi pe cale generală. o provocăm pe alta. T. Alabi. Saxinger. Poliomieli‑ ta provocată. un retrovi‑ rus). 178 C. British Journal of Cancer. D. Ei afirmă că. A. and disappearance”. a fost provocată o leucemie178. W. În 1979. la nivelul plă‑ mânilor s‑au evidenţiat zone reticulo‑nodulare şi s‑a pus diagnosticul unei leucemii limfocitare cu celule T. Din pricina imunosupresiei şi a infecţiei latente cu retrovirusuri (care au contaminat vaccinurile).. M. Fenomenul prin care o boală poate fi provocată. Nigeria”. Am J Epidemiology. Blattner. Martin. şi cu vaccinul antivariolic). Şi în aceste cazuri. au descris cazul unui pacient care suferea de Lichen plan: simptomele acestuia au dispărut după tratamentul cu Corti‑ zon. care poate provoca tumori maligne şi leucemie. O. deşi s‑au dus campanii intense de vaccinare timp de 100 de ani cu diverse vaccinuri antipolio şi s‑au făcut studii aprofundate ale epidemilogiei legate de această boală. 05/ 1993. Autorii au recunoscut că există o legătură clară între leucemia animală (deci posibil şi umană) şi retroviru‑ suri.

179 V.) Rezoluţia O. Scheibner. 2. 6. de/theodor+nasemann/person+information/natur). http://whqlibdoc. Ulterior. Geneva. Paris.) Louis De Brouwer. 2000.naturkost. dar recunosc totodată că toţi cei care suferă de sindrom au primit anterior toate vaccinurile antipolio. La toţi copiii bolnavi. Bucureşti. 195‑197.. MS/ CNAS nr. Este şi motivul pentru care virusul poliomielitic nu a putut fi găsit în intestinul copiilor. 4..yasni. Hirthammer Verlag GmbH.) Simone Delarue. Le Triomphe de la Desinformation Permanente.) Gerhardt Buchwald. Germany. Guy Tredaniel Editeur.) Marin Gh. REPERE BIBLIOGRAFICE Capitolul 2 1. o reacţie imunologică redusă. Auflage 2008. Autorii vorbesc de o etiologie necunoscută a sindromului. 8 mai 1990. Christa Todea‑Gross În anii ’70‑’80. Tratarea crizelor de astm cu Cortizon a dus în cele din urmă la apariţia paraliziilor179.de).S. Auflage 1997. vol. Astmaticii au. Editura Medicală. iar în copilărie au primit toate vaccinurile antipolio. 2000. denumit “Sindromul Hopkins”.. 4. Este posibil ca această imunodeficienţă să fie provocată tocmai de vaccinuri. orale.sant. cit. Das Geschäft mit der Angst. Theodor Nasemann. care ar fi putut provoca astmul bronşic. (http://www. asociat cu astm bronşic. 3. Impfen. op. 1990.108 Dr.int/publications/9241544465_ rum. La ora actuală există tratamente alternative pentru astm. au apărut în literatura medicală o serie de date legate de un nou sindrom: Sindromul post‑poliomielitic (SPP). 7. (www. un virus la‑ tent (vaccinal) sau un virus oportun a putut afecta măduva spinării. în comparaţie cu neastmaticii.. Este posibil ca aceşti copii să fi primit şi trivaccinul DTP. II.who. NATUR 11/1988: “. Toţi copiii vaccinaţi şi care au suferit o criză gravă de astm au prezentat o formă de paralizie la câte‑ va zile după criză. mult mai eficiente şi mult mai indicate decât “vechiul Cortizon. Nous sommes tous des cobayes. 3. 1591/1110/2010.ro/informatii‑utile/preveni‑ re‑si‑control‑boli‑transmisibile/ vaccinarea/ legislatie‑in‑vigoare‑1/ OMS_CNAS%20 1591_1110_2010.pdf 5. La niciunul dintre ei nu s‑a putut evidenţia virusul poliomi‑ elitic. Boli Infecţioase. s‑a constatat o uşoară deficienţă imună.) Dr.Voiculescu.pdf/view.M. (http://www. Mai mulţi autori au pus acest sindrom pe seama unei imunodeficienţe celulare (Th1). care este un cuţit cu două tăişuri”. emu‑verlag.Erst jetzt könne man űber die Neben‑ wirkungen der Pokenimpfung sprechen”. . Impfschutz:Irrtum oder Lűge?. Era vorba de un sindrom asemănător cu poliomielita. aşa cum se întâmplă deseori şi la copii sănătoşi. Germany. provocând paralizia.) Ord.

Parrott. BSE.) Viera Scheibner. Delarue. (New‑York. SARS. 15. Vargosko.nih. Huebner. 866. R. MensSana Verlag. 11. http://www. 1982. IMPFEN Pro&Contra. Kyle. M.com/content/ 92/3/544. gov/pubmed/14472429. 1961. L. http://www. Claus Köhnlein.nlm.rsmjournals. . Hilleman: “Recovery of new viruses (coryzavirus) from cases of common cold in human adults. L.gov/cancertopics/factsheet/Risk/sv40. SV40”. Traum. 14. 2008. I. Germany. Germany. M. Johnson. http://ebm. Hirthammer Verlag GmbH. 2008. gov/pubmed/13904225 6.gov/cancertopics/factsheet/Risk/sv40. J. Polio. Proceedings of the Society for Experimental Biology and Medicine.authorindex.ncbi. H. Aus dem Englischen von Cornelia Rülke und Bernahrd Badura. http://www.edu/miscfiles/henderson. Vogelgrippe.ncbi.) Agenda Medicală 2012. und S. 8.org/10.ncbi.com/health/polio/DS00572/ DSECTION=symptoms 12.) V. MPH:“Countering the post‑eradication threat of smallpox and polio”. J. http://ebm. Bocchetta.R. A. 135. A.nih. Geissler. A. Volume 339.) Dr. R. Suisse. R. Miele. .) A.. Oncogene 2003. Harvey. Soc Exp Biol Med. The Lancet. D. Michele Carbone. I.1961. Parrott. pneumonia. janvier 1996. “Vaccinations: erreur mèdicale du siècle.Hirthammer Verlag 1998. Hyun Wha Kim. JAMA.) J.) J. Cumming. Virus‑Wahn. Germany. 10.nih.nlm. A. M. Gerhard Buchwald. http://publichealth. Wha Kim.). 109. 17. 1960:“The vacuolating virus.) B. and minor respiratory diseases in chil‑ dren”. July 1956. Turner. 9.Chanock: “Respiratory syncytial virus.rsmjour‑ nals. http://www. E.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 109 8. Melnick. Vorwort und Anhang fűr die deutsche Ausgabe von Dr. Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung. pneumonia. Sweet und M. C.mayoclinic. Impfungen. Trugbild oder Nemesis?”. C. Les Dangers des Vaccina‑ tions et leurs consequences”.nih. http://www. Hilleman. Engelbrecht.) E. und R. 2.105. Ketler und M. 7. “Simian retroviruses.) Martin Hirte.http://www. Pages 600–601.Soc Exp Biol Med 1962.pdf. AIDS. JAMA.Auflage. Science. J. pdf+html. Germany.gov/pubmed/13692354 5. A.) R. Proc Soc Exp Biol Med. H.doi. “SV 40 and human brain tumors”. H. cancer. II.ncbi. Deleva. Schweinegrippe. 1961: “Respiratory syncytial virus. Chanrock. Atra.) F. S.sdsu. http://www. Suhrkamp Verlag.gov/pubmed/13732993 4. H.com/content/92/3.” Proc. Mar 30: “Papova virus group”. and minor respiratory diseases”. 1961 May 27. 1962. N. M. 1. http://www.1016/0140‑6736 (92) 90876‑5.) J. dass Impfungen einen medizinischen Angriff auf das Immunsystem darstellen und die Hauptirsache fűr den plötzlichen Kindstod (SID) sind. K.ncbi.full. M. Blount Jr.cancer. Impfungen.nlm.) Atkinson. poliovaccine and origin of AIDS”..med. Vargoslo. 100 Jahre Impf‑ forschung und Impferfahrung beweisen. V.) Thomas McKeown:“Die Bedeutung der Medizin. Virus recovery and other observations during 1960 outbreak of bronchiolitis. S..nlm. Auflage 2000. L. H. 7 March 1992. 176:647‑53. Emuverlag. 13.) Waler. der unglaubliche Irrtum. R. 3. Donald. Clin Investig Med 2002. 101. Progress in Medical Virology 1990.) R. Hepatitis C. Immunschwäche und Plötzlicher Kindstod. Serologic studies over a 34‑month period of children with bronchiolitis.. Ediţia de buzunar. Pass.Y. 2.nih.nlm. Cumming und R.gov/pubmed/14472428. Savage: “Recovery of Cytopathogenic Agent from Chimpanzees with Goryza“. Melnik. 16. http://dx.” Proc. 6 Auflage 2010.) Torsten. Henderson. Stinebaugh: “Excretion of vacuolating SV‑40 virus (papova virus group) after ingestion as a contaminant of oral poliovaccine. 7. E. Frankfurt am Main. Morris. Louis De Brouwer. “New developments about the association of VS 40 with hu‑ man mesothelioma”.

France. http://www. Blattner. Knowelden.nih. Stolley.net/publi‑ cation/ 14728749_Frequency_of_adult_T‑cell_leukaemialymphoma_and_HTLV‑I_in_ Ibadan_Nigeria . Vaccination: Les veritable indesirables. 1999 Nov.nlm. Jun. V. R. avr. MacCallum. 1950: “Inoculation and poliomyelitis. Lancet 1968. Sitzmann FC (Hrsg): Impfungen. Possible transmission from an immunised child to a non‑immunised child”. Lancet.) N.12.nlm. C. Kirschstein. Alabi.nlm. Friedman.aspx?articleid=295896.ncbi.nlm. http://publichealth.impfkritik.nlm. G. J.nlm.) W. Junaid.gov/pubmed/10568615.1950 April. I. Fine.) R.1963 Jun 15. W. Monkey neurovirulence and temperature marker findings. 24.nlm. W. 1951. Robbins. 1962: “Characteris‑ tics of Sabin type I polivirus after gastrointestinal passage in newborn infants. Christa Todea‑Gross 9.” Am J Hyg. gov/pubmed/13895288.) P. S.ncbi. MD. A. 10. http://www.) O. Pediatrics. epidemicity. 23. http://www. “Transmissibility and persistence of oral polio vaccine viruses:implications for global poliomielytis eradication initiative”.nih. Kew. M. ”Poliomyelitis in a nursery school in Glasgow”. British Journal of Cancer 1993. D Leake: “Anterior poliomyelitis and pertussis and diphtheria immunization”. R.de/gbe10/abre‑ chnung.de/efvv/beri‑ cht/Appendix‑5‑Bibliography. M. A. MacCloskey : “The Relation of Prophylactic Inoculation to the Onset of Polio‑ myelitis”. München. 15. http://www. Allen. G.nih.) Bertram P. Joseph.nih. C. Morris‑Glasgow.nih. 11. A. Carneiro.” Am J Epidemiology. E.pdf. ncbi. Bickel: Vaccination: la grande illusion. Nigeria”. Clin Investig Med 2002. 16. 19. Williams. 15.gov/pubmed/400274. and disappearance.) F.ncbi. E. I. J.ncbi. JAMA. O.edu/miscfiles/henderson.) C.gov/pubmed/13941922.gov/pubmed/14843793 17.pdf.) P. 13. O. Bell.researchgate.whale. 14. Br Med J. http://www.J. Br Med J.prc_abr_test_logon?p_uid=gasts&p_aid=&p_knoten=FID&p_sprache=D&p_ suchstring=4200::Dekubitus.nih. http://www. 47 – 53. Martin.) Michel Georget.ncbi. H. “Poliomyelitis associated with type‑2 poliovirus vaccine strain. G. 18. D.htm.to/v/bertram_mccloskey. C. 1979: “The epidemiology of poliomyelitis: enigmas sur‑ rounding its appearance. Saxinger. J. Skaar. Am J Epid. K.) G. F. http://www. MPH “Countering the post‑eradication threat of smallpox and polio”.html.110 Dr.) HRSA (Health Resources and Services Administration):Vaccine Injury Table Februar 2007. Hill und J.gbebund. http://www.2008.gov/pubmed/4170650.gov/pubmed/15426790. 21. Hans Marseille Verlag GmbH. James.. Nathanson und J.nih..) P.”(Poliomyelitis nach Antigen‑Injektionen). L. Blayney. O. “Outbreak of poliomyelitis in Hispan‑ iola associated with circulating type 1 vaccine–derived poliovirus”.110 (6): 672‑692. und E. http://www. “Clinical poliomyelitis in association with peripheral inoculation of pro‑ phylactics”. Borman und F. 1950. Gallo. Anderson und A. A statistical in‑ vestigation in England and Wales in 1949”.sdsu.ncbi. http://www.jamanetwork. T.D.M. http://www. http://jama. 1998. State of the Art und aktuelle Empfehlungen. “Poliomyelitis occurring after antigen injections. http://www.gov/vaccinecompensation/table. Apr. Deane und J.) B. “Frequency of adult T‑cell leukaemia/lymphoma and HTLV‑I in Ibadan. 18.) F. 22. Henderson. M. 20. Greaves. Patterson.Janney.hrsa.gov/pubmed/11896235.nlm. 1 July. Science 2002. 1950 Sept 16.ncbi.com/article.) Donald A. A. July 1. M. R.nih. Br Med J. 12. http://www. Landaverde et al. C. W.

paralizii. nevindecabile. . fiindcă mass‑media nu arată interesul de a trata aceste subiect din punct de vedere neutru şi în mod obiectiv. boli atipice. în comparaţie cu SUA sau ţările scandinavice. Germany. De obicei mesajele sunt tendenţioase şi se observă intenţia de a transmite un mesaj subiectiv. ADHD. O critică serioasă. sindromul postence‑ falitic (epilepsie. 1 Bert Ehgartner. cancere rare etc. Wie aus Kindern chronisch Kranke werden. boli neurologice. oficială a vaccinărilor în lume nu există la ora actuală fiindcă. Rezultatul este unul dramatic: o nouă patologie pediatrică: boli autoimune. Bastei Lűbbe Taschenbuch Verlag. şi. pe de altă parte. 2008. sau de a arăta necesitatea unor anumite vaccinuri. Modul în care vacci‑ nurile transformă copiii în bolnavi cronici face şi subiectul cărţii lui Rene Prűmmel (Kleine Opfer. Criticii vaccinurilor sunt invitaţi de obicei doar pentru a arăta că există şi o opoziţie în această problemă.). auz şi vorbire etc. 2011. Lob der Krankheit. encefalitele postvaccinale. 239. Americanul Harris Coulter împreună cu Leo Kanner şi numeroşi alţi autori au dovedit legătura evidentă dintre vaccinuri şi aceste afecţiuni. Vaccinurile din copilărie au deschis o “poartă” şi pentru alte boli cronice. unde refuzul vaccinurilor este destul de neînsemnat1. autism. nu există un institut ştiinţific care să aibă atribuţia de a răspunde la întrebări privitoare la siguranţa calităţii vaccinurilor. Warum es gesund ist ab und zu krank zu sein. tulburări de vedere. cu care se confruntă deja întreaga omenire.Capitolul 3 Reacţii adverse. în special copiii: leucemii. Medicina refuză în continuare să aducă suficiente explicaţii legate de reacţiile postvaccinale. pe de o parte. Germany). unde există deja un număr mare de oameni care nu îşi vaccinează copiii. Dar asta nu înseamnă că aceşti critici ai vaccinurilor nu au lăsat amprente în populaţie şi observăm acest lucru în special în ţările germanice. boli şi complicaţii postvaccinale Rezumat După 200 de ani de la apariţia primelor vaccinuri.

“Bolile rare apar la 3‑4% dintre naşteri. care desigur nu se face2. Majoritatea reacţiilor adverse sunt silenţioase. în majoritatea cazurilor. afirma Domnia Sa”3. despre care nu se vorbeşte în mod oficial. Trei copii pe săptămână aveam acum 4‑5 ani”. pe care o conduce: “Cred că avem circa 100 de cazuri pe lună. Denumirea a fost dată de criticii vaccinurilor din Occident. potrivit statisticilor Comisiei Europene. sindromul nu este recunoscut nici la ora actuală. “Peste un milion de români suferă de o boală rară… Statisticile arată că 75% dintre pacienţii cu boli rare sunt copiii”. România. cel care transmite Comisiei o statistică a reacţiilor secundare este chiar membru al acestei Comisii şi o face în mod verbal. nevindecabile. fără acuze acute subiective. Dr.112 “ Dr. Mihaela Stoica . 301. În România Pentru România avem statistici alarmante în ceea ce priveşte bolile rare şi cazurile de autism la copii.ro/ component/ fireboard/ ?func=view&catid=23&id=998&start=84 2 3 . dr. Adevărul. Este o nenorocire! Noi am ajuns să avem 10 cazuri noi pe săptămână şi să internăm până la 15 copii. pe săptămână. Este o nenorocire!” . cu care se confruntă deja întreaga omenire. cu un debut tardiv. conform datelor Alianţei Naţionale pentru Boli Rare. 22 nov 2010: “Am ajuns să avem până la 10 cazuri noi de autism pe săptămână. care încearcă să dea un semnal de alarmă. în cadrul sindromului postvaccinal este vorba. şi este nevoie de o “reconstruire a cazului”. Vaccinurile din copilărie au deschis o “poartă” şi pentru alte boli cronice. dar pot Ibidem. De cele mai multe ori. care apar după un timp mai îndelungat de la administrarea vaccinurilor (ani şi zeci de ani). majoritatea fiind medici. Christa Todea-Gross Sindromul postvaccinal” (ISS: “Impfschadensyndrom”) cuprinde reacţiile/ bolile secundare ale vaccinurilor.psihologiaonline. deoarece numai efectele secundare ce apar în primele zile după vaccin (maximum 42 zile) pot fi considerate eventuale reacţii secundare. “Alexandru Obregia”. Or. Se închid ochii în faţa problemei esenţiale: a consultaţiilor şi supravegherii copiilor cu astfel de reacţii. Cu toate acestea. în special copiii. de boli/ reacţii cronice. cu boala aceasta. De aceea. Prof. Bolile rare au cauză genetică (80%). cazuri vechi şi noi. http:/ / www. statisticile oficiale privind efecte‑ le secundare ale vaccinurilor sunt inutile. Iuliana Dobrescu este alarmată de numărul semnificativ de mare de copii pe care îi diagnostichează cu autism în Clinica de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof.

unde poate au o şansă de supravieţuire. ştiind că oricare dintre vaccinuri. Cu alte cuvinte. Cluj-Napoca. I. Este un act medical care. boli pulmonare. oricât de bogaţi (sau săraci) am fi… Nu se caută rezolvarea acolo unde trebuie.gandul.05% (5/ 10. 4 http:/ / www. Până în prezent au fost identificate în‑ tre 6.000 de tipuri de boli rare la nivel mondial”4. nu asta-i soluţia.). metabolice. este apariţia acestuia în primele 4 săptămâni (cu excepţia unor reacţii adverse după vaccinarea BCG) după administrarea preparatului vaccinal. dar ele nu acoperă decât o foarte mică parte din nevoi: “9 din 10 pacienţi nu beneficiază de un tratament adecvat. Vaccinuri şi vaccinări în practica medicală. boli toxice şi infecţioase. Acestea pot fi boli autoimune. autorii definesc reacţiile adverse postvaccinale ca “fiind un eveniment medical indezirabil. malformaţii con‑ genitale. La nivel european.000 europeni). poate lua un medic. . Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. poate provoca reacţii adverse severe la copil. profesională şi morală. relaţia cauzală se poate stabili rar şi doar cu siguranţă relativă”5. Bocşan. I. 58. ne întrebăm: unde este siguranţa copiilor noştri? Ce atitudine. pe care medicul nu‑l poate estima. Pe toţi nu-i putem trimite. Criteriul asocierii incidentului sau a accidentului observat cu vaccinarea. Ce aflăm din literatura de specialitate despre reacţiile adverse postvaccinale? În cartea Vaccinuri şi vaccinări în practica medicală. pe care nu le poate preveni. leucemii sau alte cancere rare.000 şi 8.info/ news/ peste-un-milion-de-romani-sufera-de-o-boala-rara-75dintre-acestia-sunt-copii-9351697 5 M. peste 30 de milioane de oameni suferă de afecţiuni rare. epilepsii etc. comportă un risc mare. Cel mai grav este faptul că nu există vindecare pentru cele mai severe reacţii adverse (Sindromul Guillain‑Barre.. deşi nu este unul curativ (deci nu este necesar!). sunt imense. pe fondul lipsei diagnosticului sau diagnosticării tardive”.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 113 fi şi dobândite. majoritatea reacţiilor adverse care apar după un vaccin nu vor putea fi recunoscute şi demonstrate decât într‑o măsură “relativă” şi nici nu poate fi învinovăţit nimeni… Atunci. de a-i trimite pe aceşti copii la tratamente foarte costisitoare. Brumboiu. În mod cert. O mare parte din aceste boli pot fi prevenite prin sistarea vaccinurilor. şi nici dovedi ulte‑ rior. encefalopatii.. 2005. Majoritatea reacţiilor adverse nu sunt patognomonice. iar incidenţa acestor boli este de 0. ceea ce reprezintă peste 8% din populaţie. temporal asociat cu vaccinarea şi care poate fi sau nu cauzat de vaccin sau vaccinare. S. aflăm din aceleaşi surse. în ţările occidentale. Eforturile făcute de o ţară destul de săracă cum este România.

html . erupţii cutanate. dintre acestea fiind următoarele6: . Christa Todea-Gross Există la ora actuală în România “un sistem de supraveghere. . Asupra “reacţiei particulare la vaccin” voi reveni pe parcursul capitolului. în cadrul căruia. nu s-ar mai fi scris atâtea documente. .convulsiile febrile sau afebrile.Sindromul Guillain-Barre.114 Dr. din cauza reacţiilor adverse postvaccinale grave. 8 Ibidem. Reacţiile adverse. Ibidem. . sensibilitate şi durere la locul injectării”8. . coincidenţe sau necunoscute”7. Definiţiile standard de caz utilizate în ţara noastră pentru supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale corespund celor elaborate de OMS în anul 1991.pdf 6 7 . hiporeflexie.starea de colaps sau şoc cu hipotonie. induse de vaccin. sunt “manifestări cauzate de reacţia particulară a unui individ la un anumit vaccin.ro/ Legislatie/ 58. reacţiile adverse postvaccinale se declară către autorităţile medicale de sănătate publică. Pentru noi. cu sau fără febră. din a 3‑a categorie (primele fiind considerate “o eroare de administrare”. http:/ / emedic. de peste 100 de ani şi nici nu ar fi anual sute de procese pe rol. cărţi etc.ro/ din_presa/ 627. toate reacţiile adverse următoare vor fi raportate dacă sunt asociate temporal cu imunizarea. Dacă doar la atât s-ar rezuma toate complicaţiile postvaccinale. de un real interes sunt doar cele induse de vaccin.encefalopatia. ele se clasifică în 4 categorii: asociate programului de vaccinare. iar ultimele două nu ne ajută la rezolvarea cauzelor reacţiilor adverse). .reacţia locală severă: eritem/ tumefiere. 59-60.plânsul persistent. 9 http:/ / www. induse de vaccin. “După cauzele reacţiilor adverse postvaccinale. ca de exemplu reacţia febrilă. . 58-59. . Acestea includ toate acele evenimente care apar în primele 4 săptămâni după administrarea vaccinului: 1) Reacţii adverse locale Abces la locul injectării: apariţia unei leziuni fluctuante sau supurative la locul injectării. convulsii sau reacţii locale cu eritem. în ţările occidentale.sindromul de şoc toxico-septic. Conform “Listei definiţiilor RAPI – reacţii adverse postvaccinale”9. introdus în anul 1996.limfadenita. Ibidem.abcesul la locul injectării vaccinului. .amfms.

sau deces.5 cm (un lat de deget de adult) sau mai mare. (2) durere. Toate reacţiile adverse următoare vor fi raportate dacă sunt asociate temporal cu imunizarea. sau la 4-75 de zile după contactul cu un recipient de VPO. semne de inflamaţie. în general fără consecinţe. eritem şi tumefacţie care durează peste 3 zile. după administrarea vaccinurilor injectabile apar reacţii locale de intensitate mai redusă. Reacţie locală severă Eritem şi/ sau tumefacţie centrată pe locul injectării. febră. Limfadenita (inclusiv limfadenita supurată). (2) un ganglion limfatic fistulizat. ascendentă. rapid progresivă. În mod curent. Steril: absenţa semnelor de infecţie bacteriană la investigaţie. . acompaniate de unul sau mai multe dintre următoarele semne : (1) tumefacţie care se extinde până la o articulaţie vecină. fără febră la debutul paraliziei şi cu pierderea sensibilităţii.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 115 Bacterian: prezenţa de puroi. Este cauzată. aproape în exclusivitate. Sindrom Guillain‑Barre (SGB): afecţiune caracterizată prin debut acut de paralizie flască simetrică. culturi pozitive sau predominenţa neutrofilelor care susţine diagnosticul de abces bacterian. germeni Gram pozitivi. de BCG şi apare la 2-6 luni după vaccinare. 2) Reacţii postvaccinale care afectează sistemul nervos central Paralizia acută Paralizia poliomielitică asociată cu vaccinarea: paralizia acută flască cu debut la 4-30 de zile după primirea de vaccin polio oral (VPO). Pentru obiectivele supravegherii se acordă prioritate numai reacţiilor locale severe descrise mai sus. cu deficit neurologic care persistă la 60 de zile după debut. (3) semne care necesită spitalizare. situată pe aceeaşi parte cu inocularea (frecvent axilară). Apariţia unuia dintre simptomele următoare: (1) cel puţin un ganglion limfatic de 1. Acestea includ toate acele evenimente care apar în pri‑ mele 4 săptămâni după administrarea vaccinului. Cazurile de SGB sunt diagnosticate prin examenul lichidului cefalorahidian (LCR) care arată disociaţie albumino-citologică. fără ca absenţa acestor semne să infirme acest diagnostic. SGB care debutează până la 30 de zile după o imunizare trebuie raportat.

Cazurile de encefalopatie care survin în primele 72 de ore după o vaccinare se raportează. 3) edem al feţei sau generalizat. (3) modificări distincte de comportament cu o durată de cel puţin o zi. Meningita Afecţiune gravă caracterizată prin apariţia brusca de febră.116 Dr. având în plus semne de inflamaţie cerebrală. Simptomele pot fi discrete sau similare celor din encefalită. 2) laringospasm/ edem . Christa Todea-Gross Encefalopatia Encefalopatia este o afecţiune majoră cu debut acut. 3) Alte efecte secundare Reacţii alergice Prezenţa unuia sau mai multora dintre următoarele simptome: 1) erupţie cutanată (ex. Encefalita Encefalita se caracterizează prin apariţia simptomelor descrise mai sus. care apare in primele 2 ore după imunizare. (2) conştienţa grav alterată pe o perioadă de o zi sau mai mult. semne meningeale (Kernig. Convulsiile apărute in primele 3 zile după administrarea vaccinului DTP (diftero-tetano-pertussis) implică precauţiuni în administrarea dozelor următoare de DTP – Ord. Brudzinski). 2) wheezing. caracterizată prin una sau mai multe dintre următoarele condiţii: 1) wheezing sau respiraţie superficială din cauza bronhospasmului. Examenul LCR constituie metoda de diagnostic cea mai importantă: pleiocitoza (hiperleucocitoza) şi/ sau depistarea de germeni (coloraţi Gram sau izolaţi). a) convulsii febrile sau b) convulsii afebrile. Reacţie anafilactoidă (hipersensibilitate acută) Reacţie acută exagerată. Cazurile de encefalită care survin la 1‑4 săptămâni după imunizare trebuie raportate. în cele mai multe din cazuri caracterizate prin pleiocitoză sau/ şi izolare de virus din lichidul cefalorahidian (LCR). MS nr. eczemă). neacompaniate de simptome sau semne neurologice de focar.: urticarie. 1349 / 13. Convulsii Convulsii care durează de la câteva minute până la peste un sfert de oră.1995.07. redoare de ceafă. asociată temporar cu imunizarea şi caracterizată prin minimum două din următoarele 3 condiţii: (1) convulsii.

Şoc anafilactic Colaps cardiovascular (nivel de conştienţă alterat. cu sau fără bronhospasm sau laringospasm/ edem laringian. însoţit de geamăt caracteristic.07. Pasagere • Durerea articulară durează sub 10 zile. • Infecţie BCG diseminată • Infecţia diseminată se manifestă la 1-12 luni după vaccinarea BCG şi este confirmată prin izolarea tulpinii BCG de Mycobacterium bovis. Febra: A. MS nr. pierderea sau diminuarea tonicităţii musculare (se manifestă în primele 24 de ore după vaccinare). Se raportează numai febra înaltă şi hiperpirexia. Artralgii Dureri articulare care afectează în general articulaţiile mici periferice. Osteita/ osteomielita: inflamaţie osoasă consecutivă vaccinării BCG (apărută la 8-16 luni după vaccinare) sau având altă etiologie bacteriană. 3) una sau mai multe manifestări cutanate (ex. Colaps – şoc cu hipotonie. hiporeflexie: sindrom caracterizat prin paloare survenită brusc.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 117 laringian. scăderea tensiunii arteriale. inconsolabil.1995. hiporeflexie) apărut în primele 48 de ore după administrarea de DTP implică precauţiuni la administrarea dozelor subsecvente de DTP – Ord.5ºC (măsurată rectal). facies vultuos şi transpiraţie abundentă). intervenite imediat după vaccinare. care durează peste 3 ore. Plâns persistent: plâns continuu. pierderea sau diminuarea reactivităţii. Hiperpirexie Temperatură –40. Persistente Durerea articulară durează peste 10 zile. Puseul este tranzitoriu şi autolimitat. edem facial sau edem generalizat). Febra uşoară Temperatură de 38ºC – 38. B. B. Colapsul (şocul cu hipotonie. C. Febră înaltă Temperatură de 39ºC – 40. . absenţa sau diminuarea pulsului periferic. 1349/ 13. Febră nespecificată Temperatura presupusă a fi înaltă. dar nemăsurată.: urticarie. ducând la insuficienţă acută respiratorie.5ºC (măsurată rectal).4ºC (măsurată rectal). A. D.

2. Consider că lista RAPI (reacţii adverse postvaccinale) este incompletă din următoarele motive: 1. cărora nu li s-a stabilit altă cauză. cu febră. unul din obiectivele Programului Naţional de Imunizări este 10 http:/ / www.ro/ din_presa/ 627.07.1995. apărute înainte şi după 4 săptămâni. Alte reacţii secundare grave şi neobişnuite care se produc până la 4 săptămâni după imunizare (nespecificate mai sus) Se vor raporta toate decesele survenite în primele 4 săptămâni după imunizare. Este motivul pentru care nici părinţii nu vor fi informaţi despre complicaţiile postvaccinale “tipice” şi “atipice”. Sunt recunoscute oficial doar o parte din reacţiile postvaccinale. vomă şi diaree apoasă survenită la câteva ore după imunizare şi ducând frecvent la deces în 24-48 de ore. Sindrom toxico‑septic: maladie gravă caracterizată prin debut brusc. vagă. Christa Todea-Gross Plânsul persistent apărut în primele 48 de ore după administrarea de DTP implică precauţiuni la administrarea dozelor subsecvente de DTP – Ord. medii şi severe. Conform anexei la Ord. de asemenea. aşa cum este ea (incompletă. MS/ CNAS nr. 3. Septicemie: maladie severă generalizată cu debut brusc. toate efectele secundare postvaccinale neobişnuite10. 4. 1349/ 13. MS nr. Formula‑ rea “toate efectele secundare postvaccinale neobişnuite” este. de asemeni. Se vor raporta.html . ar trebui arătată părinţilor înainte de fiecare vaccinare. dar cel puţin există…).118 Dr. datorată unei infecţii bacteriene confirmată prin hemoculturi pozitive. Lipsa de informare a medicilor despre reacţiile adverse postvaccinale “atipice”. cele mai severe fiind omise. Perioada până când complicaţiile postvaccinale sunt recunoscute este extrem de scurtă. O serie de complicaţii postvaccinale debutează după 4 săptămâni (aşa cum reiese din studiile ce sunt prezentate în acest capitol). 1591/ 1110/ 2010 pentru aprobarea normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011-2012.amfms. Notele privind “precauţiunile” pentru o nouă vaccinare cu DTP în cazul apariţiei convulsiilor sau a plânsului persistent sunt insuficiente. Lista definiţiilor RAPI.

1977 Januar . datele despre reacţiile adverse postvaccinale sunt mult mai variate. Auflage. Bewertung und Differentialdiagnose. Hep B. fără ca să adăugăm şi altele.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 119 realizarea imunizărilor conform calendarului naţional de vaccinare (b). 11 http:/ / www. VPI = vaccin polio inactivat. “opţionale”: antigripale.pdf/ view 12 Ute Quast et al. Hippokrates. RRO DTPa RRO VPI. Hep B. Calendarul de vaccinare 2011. RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion. anti-pneumococic etc. dar lista este de asemenea incompletă şi inexactă. anti-rotavirus. Simultan Simultan Simultan Campanii şcolare Campanii şcolare Campanii şcolare Abrevieri: DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular. însumând 34 de vaccinuri. până la vârsta de 6 luni. un sugar din România primeşte 19 vaccinuri. prevăzut în ordin este”11: Vârsta recomandată Primele 24 de ore 2-7 zile 2 luni 4 luni 6 luni 12 luni 4 ani 7 ani (în cls I-a) 9 ani (în cls III-a) 14 ani (în cls VIII-a) Vaccin Hep B BCG DTPa-VPI-Hib. dT Comentarii În maternitate Simultan.sant. DTPa-VPI-Hib DTPa-VPI-Hib. un total de 27 de vaccinuri (!). Impfreaktionen. DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B Din tabel rezultă că. 2. DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B. După Ute Quast. boli sau complicaţii postvaccinale12. dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi. iar până la un an. La acestea se mai adaugă încă 7 vaccinuri până la vârsta de 9 ani. În Occident Aici. antimeningococic. Hep B = vaccin hepatitic B.ro/ informatii-utile/ prevenire-si-control-boli-transmisibile/ vaccinarea/ legislatie-in-vigoare-1/ OMS_CNAS%201591_1110_2010. DTPa-VPI-Hib. Stuttgart. un vaccin poate provoca reacţii. BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin..

să provoace boala pentru care au fost vaccinaţi cu virusul vaccinal: rujeolă postvaccinală. în curs de formare şi perfecţionare. varicelă etc. Sunt amintite doar câteva cauze posibile16: 13 M.. Deoarece la sugari. scleroza multiplă (SM). cu o imunitate modificată. varicelă postvaccinală etc.). soldate deseori cu sechele definitive. diverse reacţii alergice: rinita alergică. tuturor sugarilor. noi riscăm să accentuăm afecţiunile subclinice (deficite imune etc. Reacţiile adverse severe: apatie (stare de absenţă) sau hiperexcitabilitate (“strigăt ascuţit”). nu şi paraclinic (cu efectu‑ area testelor de laborator pentru un deficit imun. oricâte analize ar efectua. Hirte. Christa Todea-Gross Boala postvaccinală este însăşi boala pentru care se face vaccinul şi apare numai în cazul vaccinurilor cu virusuri vii (rujeolă. 15 Ibidem 16 Ibidem. ştim că este o utopie. astm bronşic alergic. Deşi efectuarea unor astfel de analize. nu va putea afirma niciodată despre un sugar că are o stare perfectă de sănătate. Dintre ele amintim bolile autoimune ale sistemului nervos: meningite. . ar reduce sunbstanţial incidenţa reacţiilor adverse la vaccinuri. motiv pentru care şi ei sunt expuşi unor asemenea boli postvaccinale. Impfen.). bolile pentru care au fost vaccinaţi. sunt considerate a fi “fe‑ nomene trecătoare”. boli autoimune ale aparatului osteoarticular: poliartrita reumatoidă (PR). nu în ultimul rând. astenie marcată.13. o stare de alergie. febră. cu atât mai mult copiii prematuri sau cei cu deficienţe imune. mai uşoare sau mai grave.).. De asemenea. encefalite. Pro&Contra. polinevrite. nu au fost date explicaţii satisfăcătoare nici până la ora actuală. care sunt “atenuate” şi pot. la anumite persoane. starea de sănătate este apre‑ ciată doar clinic (Diagnostic: “clinic sănătos”).. un medic cunoaşte faptul că. Reacţiile uşoare sunt: înroşire şi/ sau tumefiere locală. artralgii. Complicaţiile postvaccinale sunt grave. autismul etc. 14 Ibidem. Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheid‑ ung. dar mai ales pentru complicaţiile postvaccinale (inclusiv decese). crize de apnee. teste genetice pentru evidenţierea unor anumite “predisoziţii genetice” etc. înainte de a fi vaccinaţi. Pentru reacţiile adverse postvaccinale (uşoare şi grave). agitaţie nervoasă. şi.) sau să le provocăm alte boli (alergice. Sindromul Guillain-Barre. leucemie etc. autoimune. MenSana 2008.120 Dr. 83. crize convulsive. abcese locale.15. Reacţiile adverse. foarte scumpe. şocul alergic14. “Reacţia particulară a acestuia” faţă de vaccinuri nu rezultă din nicio analiză şi nici nu poate fi prevăzută. Toţi sugarii au o imunitate imatură. boli autoimune ale aparatului digestiv: diabet zaharat tip 1 etc.

fără dreptul la refuz şi. rubeolă).artrită acută după vaccinul antirubeolic.C. . Hirte. crize epileptice sau chiar decese. . drojdie sau antibiotice. . 17 K. . Howe. R.artrită cronică (ARJ) după vaccinul ROR (rujeolă. ‑ reacţii alergice de tip imediat sau întârziat.) după vaccinul antitetanos şi DTP (diftero-tetano-pertussis). formatoare de anticorpi). 84-85 (Redbook. 18 M. pentru nevrita plexului brahial. . mercur). cit. C.trombocitopenie după vaccinul ROR. op.2-28 de zile de la vaccinul antitetanos. pentru encefalopatie. Evidence Bearing on Causality..VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 121 ‑ o reacţie toxică la adjuvanţii din vaccin: aluminiu. . B. . proteine animale.). Reacţiile adverse grave. a fost dată oficialităţii lista complicaţiilor postvacci‑ nale recunoscute (lista fiind “copiată” şi folosită de unele ţări europene): .encefalopatie acută după vaccinul DTP. pentru şoc anafilactic. din cauza celor care doresc să ascundă adevărul printr-o “imunizare globală”. mai ales. urmat de encefalopatie. J. prin care organismul îşi pierde toleranţa faţă de pro‑ priile ţesuturi (self) pe care le atacă. R. Vaccine Safety Committee. datorată antigenului viral şi/ sau adjuvanţilor (aluminiu. . În SUA.0-3 zile de la vaccinul antipertussis. National Academy Press.ţipăt prelungit după vaccinul antipertussis (împotriva tusei convulsive). oreion.0-4 ore de la orice vaccin. Johnston (Hg. . pentru encefalită/ encefalopatie. Este foarte probabil ca nici în viitor să nu existe o mai mare transparenţă privind vaccinurile. mercur (Thiomersal). 316. Institute of Medicine.leziuni nervoase (nevrita plexului brachial etc. precum ţipătul ascuţit. Condiţia ca aceste complicaţii să fie recunoscute drept complicaţii post‑ vaccinale este aceea ca debutul lor să aibă loc într-o anumită perioadă de timp18: . .. nu au fost explicate până acum. 2000). Adverse Events Associated with childhood vaccines. 1994. .encefalopatie şi deces după vaccinul antirujeolic. ‑ reacţii autoimune. la substanţele din vaccin: gelatină. în 199417. la cunoaşterea adevărului. crize de apnee (oprirea respiraţiei).5-15 zile de la vaccinul ROR. Stratton. Washington D.şoc anafilactic după vaccin. ‑ o “schimbare”a reacţiei sistemului imun: de la imunitatea celulară (Th1) la cea umorală (Th2.

cu câteva zile. sau de la vârsta de 2 –3 luni (în alte ţări). au reuşit să demonstreze adevărata cauză a complicaţiilor postvaccinale. direct în sânge (ocolind bariera de apărare a mucoasei digestive). care. aluminiu etc. . . Principiul vaccinării a rămas acelaşi.leziuni nervoase după vaccinul hepatitic B şi vaccinul FSME.).diabetul zaharat tip 1. problemele grave pe care le creează vaccinurile “obligatorii”. Răspunsul organismului nu poate fi decât unul pe măsură: dezechilibrul grav al sistemului imun la sugar. cea care face şi subiectul acestui capitol. începând din prima lui zi de viaţă (în România).7-42 de zile de la vaccinul antirujeolic. pentru trombocitopenie şi purpură hemoragică.boli reumatice după vaccinul hepatitic B. şi care are o bătaie lungă. Observăm că perioada până când sunt recunoscute anumite complicaţii postvaccinale este mai mare decât în Romania. şi anti-Hib. bacteriene ş. adolescentul sau omul adult se va confrunta 19 M. iar aditivii sunt toxici pentru organism (mercur. deoarece principiul în sine nu poate fi îmbunătăţit: un vaccin fără aditivi este inutil. de-a lungul a mii de ani. introduse pe cale artificială în organism. . sunt provocate de vaccinurile din copilărie şi a căror incidenţă creşte dramatic. 85. pentru artrita cronică (ARJ). antipertussis.infecţii intestinale cronice după vaccinul antirujeolic. medici. Hirte. Acestea sunt19: . de-a lungul celor 200 de ani.122 Dr. ci sunt create artificial.) nu sunt naturale şi nu sunt introduse în organism pe cale naturală. la o asemenea agresiune. când copilul.. prin intermediul unor studii independente. Nu sunt recunoscute şi nu se acordă despăgubire în cazul multor altor boli.boli alergice şi boli autoimune etc. cu provocarea unei reacţii imune naturale şi sănătoase. imunogenele (virale. . Puţinele modificări făcute în timp nu au putut rezolva. Schimbarea unora dintre vaccinuri cu altele noi sau combinarea diverselor vaccinuri. . în majoritatea cazurilor. Cei care nu au crezut în afirmaţiile false venite din partea autorităţilor sunt numeroşi oameni de ştiinţă. nu a adus nicio îmbunătăţire reală. deoarece. op. cit.a. Christa Todea-Gross . Ei trag un mare semnal de alarmă privind bolile autoimune la copii. . profesori. în esenţă. pentru ani şi zeci de ani. provocând un atac artificial şi agresiv asupra unui sistem imun imatur şi deloc adaptat filogenetic. pe an ce trece. autorităţile sanitare consideră că nu există nicio legătură plauzibilă între acestea şi administrarea vaccinului. cercetători. care. după vaccinul hepatitic B. anti-oreon.7-30 de zile de la vaccinul antirujeolic.

21 Ibidem. iar în SUA se observă o adevărată explozie a cazurilor de boală. medicii recomandau medicamente foarte variate: chinină. rinoree seroasă. ambele boli fiind afecţiuni alergice21. medicul englez John Bostock scrie într-un articol despre o afecţiune care apare în mod periodic. El însuşi suferea de această boală. dar şi cu alte afecţiuni asemănătoare. Într-un articol editat în Műnchner Medizinische Wochen‑ schrift. şi dura aproximativ 2 luni. Boala se manifesta printr-o secreţie lacrimală abundentă. XX leagă această afecţiune de astmul bronşic.). Germany. deoarece afecţiunea apare şi în alte condiţii (contact cu animale. boli alergice şi boli autoimune provocate de vaccinuri Istoric. din 1906. la începutul lunii iunie. şi mai rar la fermieri. Medicul englez a considerat că nu este o denumire corectă. Suntem oare conştienţi că sacrificăm sănătatea copiilor noştri pe altarul necunoştinţei (sau inconştienţei) noastre? I. autoimune sau cancer. Alergii. Termenul este nou. arsen sau inhalare de fum de ţigară. tabloul clinic al acestei afecţiuni se conturează tot mai bine. cu mult timp înainte de a fi descoperită alergia ca atare. Atunci apare pentru prima dată în Medicină denumirea de “reacţia de strănut la fân” (actual: “rinita alergică”) dată acestei afecţiuni. Ea a mai fost numită şi “Bostocks Katarrh”. Warum es gesund ist ab und zu krank zu sein. XIX. strănut frecvent. cocaină. afectând ochii şi plămânii. Bastei Lűbbe Taschenbuch 2008. . Meritul descoperirii alergiei îi aparţine medicului pediatru vienez Cle‑ mens von Pirquet. Lob der Krankheit. Pentru prevenirea ei. care face legătura între cele două boli. tulburări respiratorii şi o stare generală modificată. după numele lui. provenind din două 20 Bert Ehgartner. Interesant este faptul că majoritatea medicilor din sec. săraci şi oameni de culoare20. introdus pentru prima dată de el. care se manifesta o dată pe an. 103.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 123 cu apariţia unor boli cronice grave. reacţie la polen etc. Mai mulţi medici observă că boala apare mai frecvent la oamenii cu studii. În a doua jumătate a sec. Generalităţi În anul 1819. el descrie această reacţie modificată ca fiind o “alergie”.

organismul formează mult mai repede anticorpi. erupţie. Ibidem. numit “Antitoxină”. s-a făcut primul antidot.II. 105-106. iar la o reinfecţie cu aceeaşi bacterie. Emil von Behring primeşte Premiul Nobel. neletală. I. reacţii alergice alimentare şi reacţii alergice după imunizare prin vaccinuri (ex. în 1975.124 Dr. implicat în dezvoltarea reacţiilor alergice (de hipersensibilitate) şi reacţiilor autoimune postvaccinale. din serul cailor injectaţi cu o doză mică. care au propus o clasificare a hipersensibilităţii în 4 clase: tip I. Din nefericire. nu poate fi înţeles fără cunoaşterea câtorva aspecte legate de “hipersensibilitate” (descrise de Gell şi Coombs. Ne-a rămas de la acest medic un principiu nou. prin apariţia unor simptome caracteristice: febră. Bocşan. op. realizată într-un laborator al renumitului Robert Koch din Berlin. Nou era faptul că acest medic considera că şi o vaccinare poate provoca reacţii alergice. În prezent. Mecanismul imun. atunci când acesta nu mai recunoaşte structurile lui proprii (self). Această denumire urma să fie folosită pentru o serie de reacţii biologice: sensibilitate crescută la înţepături de insecte. Pentru această descoperire. 22 23 . care apare în cazul imunizărilor cu toxinele din vaccinuri: toxina tetanică şi toxina difterică. nu doar să‑l apere. Emil von Behring a denumit aceste reacţii ca fiind “de hi‑ persensibilitate”. ci ele apar şi ca o reacţie de apărare a organismului. ci le va considera străine (non‑self). cit. mai ales după administrări repetate de Antitoxină. acest principiu nu a fost acceptat de către colegii lui”23. se ştie că principiul lui Clemens von Pirquet este unul corect. bolile autoimune fiind o reacţie greşită a sistemului imun. El observă că reacţiile sus-amintite nu sunt provocate doar de bacterii şi virusuri (antigene). Christa Todea-Gross cuvinte greceşti: allos (altele) şi ergon (reacţie)22. de toxină difterică. le va ataca şi le va distruge. 27-31. potrivit căruia “anticorpii pot provoca o boală în organism. Brumboiu. uneori soldate cu deces. 24 M. S. Pentru tratarea bolii. astm bronşic. şi se preocupă foarte mult de reacţia antigen-anticorp.. alergie la fân (rinita alergică). În curând s-au arătat şi efectele secundare.: antidifteric şi antitetanos). dureri articulare şi creşteri bruşte ale tensiunii arteriale. III şi IV) şi de “autoimunitate”24: Ibidem. Serul era injectat cu succes tuturor copiilor cu difterie. I. A continuat cercetările şi a observat că “boala serului” este o afecţiune de temut. de respingere a unui corp străin. În schimb Clemens von Pirquet vede în aceste simptome o reacţie imunologică.

care agravează hemoragiile. Ele nu vor putea fi eliminate din organism.) Hipersensibilitatea tip IV: este un “răspuns imun celular de intensi‑ tate mare. cutanate. nu va creşte concentraţia lor în ţesuturi. La al treilea contact cu antigenul. cu producere de anticorpi IgG. atât în sânge cât şi în ţesuturi. caracterizat printr-o hiperproducţie de anticorpi. însoţit de leziuni tisulare severe şi apare faţă de antigene cu structuri complexe. cu apariţia de microhemoragii locale şi cu formare de microtrombi plachetari.) Hipersensibilitatea tip I: este un răspuns imun anormal faţă de un agent străin.) După primul contact se formează anticorpi IgM. acute sau cronice. până când. în contextual unei hi‑ perimunizări care se instalează în urma contactelor repetate cu anti‑ genul (virus. datorat unei producţii crescute de anticorpi IgE. care vor trece în circulaţia sanguină.) sau proprii (consecinţă a modificărilor antigenelor în cauză prin “mimetism” molecular etc. 1). şi se vor depune în vasele renale.) Hipersensibilitatea tip III: este un răspuns imun umoral anormal.). cu vasodilataţie locală şi distrugere de ţesut. administrate în acelaşi loc. plexurile coroide. purpura Henoch‑Schönlein etc. antigenul. d. Acestea sunt: a. glomerulonefrita acută difuză. considerat periculos de către organism. formând “complexe imune” în exces.) Reacţiile de hipersensibilitate constau într-un răspuns anormal al sistemului imun faţă de un agent străin. creşte şi cantitatea de anticorpi IgG. în concentraţii reduse. concentraţiile mari de anticorpi din ţesuturi se vor “uni”cu cantităţile mari de antigene (virus. răspunsul imun secundar este mai amplu şi. bacteria etc. care nu pot fi prelucrate decât lent” de către celulele imune. La al doilea contact cu acelaşi antigen. unde. pe măsură ce contactele se repetă. articulaţii. depăşind capacitatea de “curăţire” a acestuia. apare un răspuns imun umoral secundar. la al 6-lea sau al 7-lea contact. Bolnavii prezintă de obicei un teren atopic (alergic).). este fagocitat (“mâncat”) .VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 125 A. Bolile în care au loc astfel de reacţii sunt: boala serului. corpii ciliari (ochi) etc. fiind “diluate”.) Hipersensibilitatea tip II sau citotoxică: este rezultatul reacţiei anormale a sistemului imun prin formarea unor anticorpi citotoxici faţă de ţesuturi străine (posttransfuzional etc. După inducerea reacţiei imune (vezi cap. cu apariţia unei leziuni inflamatorii. bacteria etc. c. unde vor provoca leziuni tisulare şi vasculare. Rezultă o inflamaţie acută. şi care se poate manifesta sub formă de şoc anafilactic sau alergie. b.

Toleranţa imunologică. cu leziuni tisulare. B. De cele mai multe ori. fiind nevoie uneori de un tratament susţinut (corticoterapie) şi cu repercusiuni grave asupra sistemului imun al sugarului. “Când se rupe toleranţa înnăscută. Nivelul crescut al IgE este o contraindicaţie absolută pentru orice vac‑ cin. este înnăscută şi este menţinută cu ajutorul limfocitelor T supresoare (Ts). Alergiile şi bolile alergice au la bază. “Putem com‑ para fenomenul cu un şantier de lucru unde asfaltul este scos şi se înlătură cele mai mari stricăciuni.v..126 Dr. Ele arată deseori şi o predispoziţie la boli autoimune. provocând inflamaţia şi leziunea tisulară. vasele sanguine se dilată. dar ele sunt de o intensitate redusă. Rezultă un proces inflamator acut sau cronic. datorită nivelelor serice foarte mici (0. în funcţie de ţesutul lezat. unde prezintă antigenul imfocitelor Th (helper) şi Tc (citotoxice). când nivelul IgE depăşeşte 200 UI/ ml. dar.05mg% sau 60 UI. cu ocazia debutului eczemei atopice. Ehgartner.. Există şi reacţii automine “normale”. . care este datorat.p. Imunglobulinelor E (IgE sunt anticorpi care induc “degranularea” mastocitelor. eczemă atopică etc. 125. care trec în ganglionii limfatici regonali.d. cu eliminare de histamină). Aceşti anticorpi “se găsesc în ser.) Autoimunitatea: constă într-un răspuns imun umoral şi/ sau celular anormal faţă de propriile structuri (self) şi determină apariţia de boli autoimune. V. Acestea fiind activate se transformă în limfocite T. normală. D. medical. pentru a lăsa să pătrundă şi celelalte componente ale sistemului imun. limfocitele T devin autoreactive…Caracterul patologic 25 26 B. aceste imunglobuline sunt dozate la sugari doar la 4-5 luni. Le găsim crescute şi în parazitoze”26. când sunt eliminate celule şi elemente proprii alterate. tipul I de hipersensibilitate. Nivelul lor creşte foarte mult în bolile alergice: astm alergic. o privim ca pe o infecţie care. cit. rinită alergică sau o criză de astm”25. Ca urmare. se va exterioriza sub forma unei erupţii tegumentare (eczemă atopică). fiind cunoscute mai multe afecţiuni: hiper‑ sensibilitatea de contact etc. La nou-născut ar trebui dozate în mod obligatoriu Imunglobulinele E (IgE). cit..ml). p. 136. după cum am văzut. Cristea et al. cu memorie. op. Christa Todea-Gross şi apoi captat de către celulele prezentatoare de antigen (CPA). ele nu pot fi puse în evidenţă decât prin metode speciale (imu‑ noenzimatice).. a alergiei la lapte etc.03‑0. faţă de antigenele proprii. op. rinită alergică.

se creează un dezechilibru între cele două forme de apărare a sistemului imun (umoral şi celular). “Modulation of the infant immune responses by the first pertussis vaccine administrations”. prinIbidem. 29 F. dacă survine în primele 4 ore de la vaccin (după cum arată lista de mai sus). Peltier. după cum am văzut anterior. V. 27 28 . Şocul anafilactic (anafilaxia) este o reacţie postvaccinală rară şi este recunoscut ca fiind o posibilă complicaţie postvaccinală. “Give us this day our daily germs”. boli alergice sau boli autoimune28. Verscheure. C. sau o criză de astm alergic. umoral şi celular. în timp. Studii epidemiologice şi experimentale Orice vaccin poate provoca o reacţie alergică acută: de la o rinită alergică. Mascart. Studiile ultimelor decenii arată în mod evident că vaccinurile sunt un real atac asupra sistemului imun al sugarului. încă din timpul copilăriei. M.. care poate pune în pericol viaţa omului. 25 (2):391-398. Bolile alergice şi bolile autoimune postvaccinale sunt complicaţii post‑ vaccinale frecvente. Today 1998. legătura dintre vaccinuri şi aceste boli nu este reunoscută la ora actuală. Levy. ‑ Studii experimentale făcute pe animale şi pe oameni voluntari. 19 (3):113-116. L Stanford. Cu toate acestea. au de‑ monstrat că vaccinurile provoacă o creştere a Imunglobulinelor E (IgE sunt anticorpi responsabili de reacţia alergică. Locht. apărând. până la un şoc anafilactic. prin modificarea structurilor antigenice proprii sau prin asemănarea parţială cu antigenele proprii…Una dintre manifestă‑ rile postvaccinale este encefalita demielinizantă indusă de vaccinul rabic preparat pe creier de şoarece nou‑născut”27. J. etiologia lor fiind în continuare eti‑ chetată drept “necunoscută” sau având o posibilă “predispoziţie genetică”.29. Răspunsul imun este de obicei combinat. Immunol. Hainaut. A.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 127 este dat de amploarea reacţiilor şi persistenţa acestora. provocând boli alergice şi autominue grave: ‑ Se ştie că vaccinurile stimulează imunitatea pe o altă cale decât o in‑ fecţie naturală. G. Vaccine 2007. A Rook. J. cu prezenţa în circulaţie a limfocitelor B şi T care nu prezintă toleranţă faţă de antigenele proprii şi care nu au fost distruse…Factorul infecţios pare să fie implicat în bolile autoimune prin iniţierea proceselor imune.

J Allergy Clin. 32 R. K. Alexander. B. L. 33 J. 100 (3):355-361. pertussis. 1994.31 (Dahlback 1983). C. 2001. ‑ S-a observat că. 35 K. Freels et al. S. 1999. atestă o legătură evidentă între aceste boli şi vaccinurile din copilărie. ‑ Un studiu australian. C. “Infection of human B lymphocytes with MMR vaccine in‑ duces IgE class switching”. dermatite alergice şi alergii alimentare. B. Clin.128 Dr. 2005. a scăzut frecvenţa astmului bronşic cu peste jumătate36. R. “Aluminium hydroxide adjuvant initiates strong antigen‑specific Th2 responses in the ab‑ sence of IL‑4‑or IL‑13‑mediated signaling”. J Allergy Clin Immunol. M. Thorax 2007. “Delay in diphtheria. Pharm Biotechnol 1995. 34 F. se dublează numărul bolilor alergice comparativ cu copiii nevacinaţi38. A. M.. 163:6448-6454. S. arată următorul bilanţ: doar 2. până la vârsta de 16 ani. efectuat pe 581 de copii nevaccinaţi. Dharmage. Bjorksten. M. L. .. prin amânarea cu câteva luni a vaccinului DTP. Granstrom. 2008. tetanus vaccination is associated with a reduced risk of childhood asthma”. 36 K. 23 (2): 81-90. Feb 2000. la copii vaccinaţi şi nevaccinaţi: a) copiii nevaccinaţi suferă mult mai rar de alergii decât copiii vaccinaţi37. ‑ Studii comparative. Rost. “Is childhood immuni‑ zation associated with atopic disease from age 7 to 32 years?”. C. Relyveld. cit. Kehoe. Davis. După vaccinul antitetanos se formează anticorpi care sunt cauza unor reacţii alergice cronice (atacă mastocitele. 37 R. H. făcut la peste 8000 de adulţi cu boli alergice precum astm bronşic alergic. E. Immunol. Warton et al. M. 31 F. 62 (3):270-5. B.. Odelram. b) la copiii vaccinaţi cu DTP. 38 E. J Manipulative Physiol. Huq.. Brewer. local reactions and aluminium content of the vaccines”. c) un studiu din Austria. Hedenskog. “The relationship between vac‑ cine refusal and self‑report of atopic disease in children”. cu eliminare de Histamină)34 (vezi pct. E. Carlin. 5 (2): 118-123. Gupta.. Hunter. E. Mohrs. 5). 6: 229-248. 115 (4):737-44. Imani. McDonald. “Effects of dyphteria‑tetanus‑pertussis or tetanus vaccination on allergies and allergy‑related respiratory symptoms among children and ado‑ lescents in the United States”. în special DTP şi antipolio35. loc. Mascart et al. Pediatr. Morgenstern. Siber. Therap. L. Duchen. Brombacher. M. Addington. Hurwitz. J. Nakajima.9% sufereau de o formă de alergie (fără niciun caz de 30 H. Christa Todea-Gross tr-o hipersensibilitate tip I)30. dar s‑a observat acelaşi fenomen şi în cazul vaccinului ROR care conţine virusuri vii33. Enriquez. “Immunoglob‑ ulin E and G responses to pertussis toxin after booster immunization in relation to atopy. G. Lix et al. K. F. J. 121 (3):626-31. W. Immu‑ nol. Allergy Immunol. L. S. Conacher. S. “Adjuvant properties of alumini‑ um and calcium compounds”. Acest lucru se datorează în special aluminiului din vaccinuri cu virusuri omorâte32. provocând “descărcarea” lor. I. K. J Immunol. F.

. survin la persoane imunizate anterior faţă de un antigen. în momentul reexpunerii la acelaşi antigen. este stimulată tocmai această imunitate. indiferent că sunt sau nu vaccinaţi (majoritatea fiind vaccinaţi). 298. Reacţiile alergice sau de hipersensibilitate. Germany. 42 Ibidem. Der Grossangriff auf Gehirn und Seele... la copii. op. cu toate că va provoca febră.2004.6. Hirthammer Verlag. www. Cristea et al. cu participarea limfocitelor B. Impfungen. infecţioşi. şi care arată că 25% dintre şcolari suferă de o formă de alergie şi 10% de sindromul ADHD39. De la reactii alergice până la boli autoimune este doar un pas. Când reacţia imună este îndreptată împotriva unor antigene inofensive sau a antigenelor proprii.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 129 astm bronşic!) şi doar 1. 5. În România. ea devine dăunătoare. 39 P. s-au dublat în ultimii 10 ani41. alergii alimentare (alergie la proteinele din laptele de vacă etc). Procentele sunt foarte mici comparativ cu “statistica naţională din Austria”. care ia în calcul toţi copiii. cit. frison şi alte fenomene neplăcute. Bolile alergice Un sistem imun sănătos reacţionează împotriva agenţior patogeni. 1. Prin intermediul vaccinurilor. formatoare de anticorpi. H Coulter.de/ aktuell/ fragebo/ fraboaus10.. “Fragebogen zu meinem ungeimpften Kind – Auswertung”. cum se întâmplă în reacţiile alergice. alergii ale căilor respiratorii (rinita alergică. astm bronşic alergic). 159 41 V. .doc 40 L.impf-portal. iar frecvenţa lor creşte în continuare într-un mod îngrijorător. “daunele produse sunt pe deplin compensate de rezultatele obţinute – vindecare şi/ sau prevenirea reîmbolnăvirii”42. Cortiel. şi. doar că reacţia este una exagerată ca intensitate şi este în‑ dreptată împotriva unui antigen inofensiv. aşa cum am văzut. 269. Statistici îngrijorătoare în lume: atât numărul cât şi varietatea aler‑ giilor cunoaşte o creştere fără precedent în toate ţările industrializate: ju‑ mătate dintre americani suferă de diferite tipuri de alergii40: alergii cutanate (dermatite alergice). unele boli alergice. prin distrugeri tisulare locale. 5. Auflage 2004. Deci vedem că în producerea bolilor alergice este incriminată în special imunitatea umorală.3% aveau o uşoară atenţie deficitară.

(Fachpublikum).pdf. mercur. părinţii nu sunt mulţumiţi şi recurg de cele mai multe ori la terapii alternative. oameni de ştiinţă din Occident au putut dovedi prezenţa unor elemente de autoimunitate la aceşti sugari. med. 298. com/ Schwermetall Ausleitung/ vortrag2. http:/ / www. se consi‑ deră că patogenia bolii este mai complexă decât a alergiilor expuse anterior. 98. iar terapia de desensibilizare este ineficientă.nat. parfumuri. cauzele sunt mai puţin cunoscute. Vor‑ trag 2: Schwermetalle und ihre Wirkung auf unsere Gesundheit. D.yorktest. D. Ph. 46 Dr.. ‑ detoxifierea ficatului şi a rinichilor. care s‑au dovedit a fi mult mai eficiente. D.. în care “sistemul imun se află într‑un foc continuu”45. antibiotice. Afecţiunea.). nu este unul eficient. plen etc. Christa Todea-Gross a) Eczema atopică (dermatita atopică) Este una dintre cele mai frecvente alergii cutanate care afectează sugarul la ora actuală. Ceea ce este mereu omis este faptul că la 2‑4 luni începe şi vaccinarea sugarului. detergenţi etc. Interesantă este concluzia la care ajung şi unii dintre autori români: “Deoarece severitatea leziunilor cu‑ tanate nu se corelează cu expunerea la alergenii la care bolnavul prezintă răspunsuri pozitive. prin eliminarea metalelor neurotoxice si alergizante (plumb. “Tratamentul clasic. Cercetătorii occidentali conside‑ ră eczema atopică ca fiind o boală autoimună.rer. unele dintre ele fiind: alergeni alimentari (lapte de vacă). Ph.). Autorii români arată şi ei o incidenţă crescută a acestei afecţiuni: “într‑un singur deceniu. deoarece nu tratează simptomele. April 2003. s‑a ridicat de la 5% la 10%”43. Möglich‑ keiten der differenzierten Ursachensuche fűr eine nachteilige Therapie. asociind elemente de autoimunitate”44.Sabine Paul.html 43 44 .130 Dr. aşa cum bine au remarcat şi profesorii români. Dietrich Klinghardt. Dr.ro/ pdf/ 24-neurodermitis. cu specificarea că ea apare la persoane atopice (alergice) şi cu antecedente familiale. ci refac sistemul imun intestinal prin diferite metode”46: ‑ refacerea florei normale a intestinului. Ibidem. psihoterapie etc. Germany. factori iritanţi (săpunuri. spun ei.power-for-life. simptomatic. este mai frecventă la copiii sub 5 ani. Auszüge aus der Vorlesung an der ETH Zürich. und Dr. aluminiu). dar cel mai adesea debutul este semnalat la 4-6 luni. Patricia Kane. Ibidem.. fototerapie. Cu toate că medicina alopată nu face legătura dintre eczema atopică şi vaccinurile administrate sugarului. M. concomitant cu introducerea alimentaţiei solide… Cu toate acestea. 45 http:/ / www. cu Cortizon. pneumoalergeni (praf de casă. Din acest motiv.. de o gravitate deloc de ne‑ glijat.

‑ eliminarea din alimentaţie a produselor alergice (lapte de vacă. cum ar fi cel de detoxifiere a organismului de metale grele. 171. . Geormăneanu. mercur) şi alte substanţe alergizante. adică un sistem imun dezechilibrat. În mod obişnuit. cu stafilococ) şi virale (herpes). părul de animale şi polenul. substanţe chimice ş. afectând circa 10% din populaţia generală. prof.aproape întotdeauna boala debutează la copiii mici. 49 Ibidem. prin conţinutul în metale (aluminiu. op. Trebuie înţeles faptul că nu alergenele sunt cauza bolii. Boala se poate manifesta în tot cursul anului (neperiodic) sau periodic/ sezonier (“febra de fân”). dar poate fi şi “mixtă”. 47 48 . pe obraji. Bucureşti. inclusiv la sugarul din primele luni de viaţă.. apar exacerbări ale bolii. pe un fond de rinită permanentă. de 3-6 luni. Este o ipoteză învechită. ca fiind cea mai frecventă tulburare alergică atopică.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 131 ‑ tratamentul local a pruritului şi a inflamaţiei. alimentele nu fac parte dintre aceste alergene.la copii mari şi la adulţi apare mai ales la gât şi pe porţiunile flexoare.gratajul creează condiţii de suprainfecţie (infecţii bacteriene. . Editura Medicală. deoarece vaccinurile nu doar agravează eczema.). ci “reacţia imună exagerată”. M. Gherghina. Geormăneanu scria despre rinita alergică. Se produce printr-un mecanism imun: hipersensibilitate de tip I. I. de a dezvolta un prurit. 1983. ci o şi provoacă. Anticorpii IgE vor induce o tumefacţie şi roşeaţa mucoasei V. Alergenele (antigenele) care induc această alergie sunt: praful de cameră. iar uneori devine diseminată (pe tot corpul). Imunitatea şi Bolile imunitare la copii. Literatura de specialitate mai consideră drept cauză şi “o predispoziţie a individului afectat. dar de obicei debutează către sfârşitul primului an sau în primii ani de viaţă”49. b) Rinita alergică Încă în anii’80. Tablou clinic:47 . . Dr. Pentru o vindecare completă a eczemei atopice. când. infirmată şi de rezultatele pozitive obţinute în urma tratamentelor alternative. cit. 298-299. cu anticorpi IgE circulanţi. vaccinarea este contraindicată. iar leziunile de grataj pot juca un rol major în patogenia eczemei atopice… Mai există şi anomalii chimice ale pielii”48.a. 193.erupţia este pruriginoasă şi apare simetric la nivelul feţei. la extremităţi. Cristea. Aflăm din aceleaşi surse că boala “poate apare la orice vârstă.

Complicaţiile frecvente sunt: sinuzita şi otita medie seroasă. înroşirea ochilor. mai ales in rândul copiilor: ‑ în Europa. Această ultimă formă a mai fost denumită “dispnee astmatiformă”. iar în cazuri severe Prednison (Cortizon) oral51. Astmul poate fi alergic (extrinsic). cu sau fără secreţie seroasă (rinoree). cu un “zgomot” caracteristic (wheezing) şi tuse.int/ inf-pr-1998/ en/ pr98-92. suferă unul din 15 copii de astm bronşic! 2 din 3 copii care încep şcoala (6 ani) suferă de o alergie!53. fără efecte secundare nedorite. Ibidem. reversibile de dispnee (tulburare respiratorie). după studiile dr.who. Press release 92. 52 Ibidem. dar 50% dintre aceştia nu au semne de astm bronşic50. ‑ în Germania. în ziua de azi. WHO 1998b. cu obstrucţia bronhiilor mici. incidenţa astmului era deja crescută la 3% dintre copiii din ţară. 53 Dr. În anii’80. Ing. iar ţesutul limfatic regional este “inflamat”: ganglionii limfatici. c) Astmul bronşic Astmul este o boală cronică. fiind una dintre cele mai frecvente boli cronice ale copilăriei. când nu avem crescute IgE. care se caracterizează prin crize repetate. De atunci şi până la ora actuală. frecvenţa a crescut de 4 ori. 54 WHO: Help our children breathe‑first world asthma day launched. “polipi nazali” şi amigdalele. Ibidem. Germany. Atât în forma sezonieră cât şi în cea neperiodică. Clinic. senzaţia de uscăciune în gât. Encephalopathie – Unabdingbare Folgen von Impfungen. Tratamentul alopat constă în antihistaminice şi corticosteroizi pentru uz topic (local). cu scăderea auzului. simptomele sunt mai accentuate dimineaţa.132 Dr. ‑ în America. iar testele cutanate la alergene sunt negative.Milly Schär-Manzoli şi Dr. Joachim Grätz. iar părinţii apelează tot mai des la asemenea terapii. când reacţiile alergice joacă un rol important sau nealergic (intrinsic). frecvenţa astmului bronşic a înregistrat în întreaga lume o creştere dramatică. Există tratamente alternative pentru rinita alergică. http:/ / www. cu strănut.html 50 51 . 173. Christa Todea-Gross nazale. mortalitatea dată de astm a crescut de aproape două ori între anii 1977-199154. simptomele constau în obstrucţie nazală. Există şi forme “mixte”. Friedrich Graf. afirmă Dr. Mulţi bolnavi cu rinită alergică prezintă şi hiperreactivitate bronşică (HRB). 172. Geormăneanu52. care sunt mai frecvente la vârste foarte mici. Tisani Verlag. obstructivă şi difuză a bronhiilor mici.

restul fiind de altă natură. ci un procent maxim de 30-50%. op. Cauza cea mai frecventă a astmului alergic la copii rămân vaccinurile. Folosind inhalaţii cu Glutation. Dar şi la copii sănătoşi. op. Klinghardt a vindecat cu succes multe cazuri de astm bronşic. a apei” etc. autoanticorpi.. inclusiv reacţii autoimune (b: non-IgE). med. 173. 4). Toate aceste ipoteze. ‑ astmul poate fi “provocat” de o mare varietate de factori (fără ca acestea să constituie cauza bolii): “substanţe iritante. 57 Dr. după reacţia imunologică. Ibidem.. S. biochimice (toxice. complexe imune). Observăm la această clasificare. vindecând astmul bronşic. de cauze imunologice (anticorpi. d) Boli alergice alimentare Generalităţi Alergiile alimentare. în două categorii58: a) mediate de IgE. op. Aceasta este încă o dovadă clară că şi astmul bronsic este o boală autoimună provocată deseori de intoxicaţia cu mercurul conţinut în vaccinuri57. Dr. 1980)56. Glutationul fi‑ xează mercurul din neuronii de la nivelul plămânului şi‑l elimină. cit. tratamentul fiind de 3 săptămâni. care afectează întregul organism. infecţia şi factorii emoţionali” (D. caracterizate printr-un răspuns imun exagerat la alergenii ingeraţi. cit. Cristea. 299. că alergiile alimentare au la bază reacţii imune anormale. dintre cele mai grave (!). Un copil care are un deficit imun. Pearlman. numărul mare de vaccinuri poate provoca în timp orice boală alergică. cit. nu pot explica nici pe departe creşterea exponenţială a cazurilor de astm din ultimii ani. cu debut rapid : hipersensibilitate tip I. în apariţia bolii55.. psihologice. inclusiv astmul bronşic alergic (vezi cap.). et al. “ipoteza suprasolicitării sistemului imun prin poluarea aerului.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 133 Cauzele astmului bronşic Medicina clasică a încercat să explice cauzele posibile ale astmului. iritative etc. dar nici la ora actuală nu se cunoaşte care sunt acestea. nu ar trebui vaccinat niciodată. Dietrich Klinghardt . sau are un titru crescut de IgE. existând doar “ipoteze”: ‑ “factorii genetici” ar avea un rol important. alături de alţi factori externi. precum şi altele mai recente: “ipoteza igienei”. Geormăneanu. se clasifică. April 2003... b) non‑IgE. Este motivul pentru care reacţiile M. exerciţiul fizic. 58 V. 55 56 .

Alergia la proteinele din laptele de vacă: este cea mai frecventă alergie alimentară la sugari şi se manifestă prin63: . April 2003.134 Dr. virus rujeolic etc. . duce la anemie. op. op. 302. astfel că ei ating 75% din valorile normale a adultului abia la sfârşitul celui de-al doilea an de viaţă60. ci este necesară întreruperea Ibidem. M. prezintă stare de şoc şi poate să moară prin stop cardiorespirator. Un sugar care nu a fost alergic la lapte de vacă. a toxinelor şi a metalelor grele din vaccinuri. cit.) şi bacteriene cronice (BCG etc. op. expunerea în continuare la lapte de vacă. greţuri. poate deveni alergic la lapte după vaccinare. cit.la sugari şi copii mici. prin pierdere de sânge prin scaun. iar faptul că metalele grele “substanţe imunotoxice”). plumb etc. înlesnind penetrarea mucoasei intestinale de către alergene. aluminiu. malabsorbţie. et al. 61 Dr. Christa Todea-Gross adverse la alimente pot provoca nu doar manifestări digestive. bolnavul devine hipotensiv.dureri abdominale. 63 Ibidem. Cristea.. dacă există şi un teren atopic59. “S‑a constatat că nu este suficientă întreruperea alimentaţiei cu lapte de vacă a sugarului. anorexie. care se datorează în special metalelor (mercur. pentru ameliorarea simptomelor digestive şi reveni‑ rea la normal a curbei ponderale şi staturale. edeme generalizate. dar foarte încet. Sugarul sintetizează anticorpii IgA deja din a 3-a săptămână.) pot fi o cauză a deficitului câştigat de IgA secretor. 141.. în timp de 1-3 ore. 62 V. ci şi simpto‑ me cutanate. În forme grave. vărsături şi diaree (uneori cu sânge) apărute la 30-60 minute după ingerarea laptelui. cit.) din vaccinuri. Dietrich Klinghardt. med. Geormăneanu. afirmă Harris Coulter. se adaugă şi un deficit câştigat/ dobândit de IgA secretor. 300. pierdere în greutate şi întârziere în creştere. 254. respiratorii şi neurologice. scaune voluminoase şi rău mirositoare. nu va mai putea exercita rolul ei de barieră în faţa acestora. S-a observat că sugarii mici au un deficit fiziologic de IgA secretor (anticorpi care se află la nivelul intestinului şi-l apără de antigene străine). La toate acestea se pot adă‑ uga virusurile şi bacteriile folosite în vaccinuri”61. iar sugarul se va îmbolnăvi. Ceea ce au observat autorii străini este faptul că “la deficitul fiziologic al sugarului. este recunoscut şi de către autorii români (Tabelul 10-VII).. din cauza deficictului de IgA secretor.“62 Mucoasa intestinală a sugarului fiind “descoperită” în faţa microbilor. 59 60 . infecţiile virale (retrovirusuri.

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 135 vaccinurilor. L. 4). ci o şi provoacă. vorbim de boală autoimună organ‑specifică. A fost nevoie să‑i schimbăm atunci laptele de vacă cu lapte de soia. le va ataca şi le va distruge. Prevenirea lor este cea mai indicată prin sistarea vaccinurilor. Exemplu: “Mi‑am dus copilul la medic fiindcă tuşea foarte tare. op. 323. I s‑au făcut teste şi s‑a constatat că era alergic la laptele de vacă. 315. Terapia acestor boli a rămas H. S-a observat că o boală autoimună atrage după sine de obicei şi alte boli autoimune (asociate). conform literaturii de specialitate. Vindecarea bolilor autoimune este de regulă imposibilă. dar nu vindecă). 66 V. iar când este îndreptată împotriva mai multor tipuri de celule. 64 65 . nevindecabile de regulă cu tratamente alopate. aparţinând unor ţesuturi sau organe diferite. ci le va considera străine (non‑self). Atunci când această reacţie provoacă leziuni ale ţesuturilor. vorbim de boli autoimune66. Dar nu l‑a suportat nici pe acesta. op. Tratamentul este unul paleativ (tratează. dar devin alergici după vac‑ cinare. 67 Ibidem. Vaccinurile. tratarea şi vindecarea alergiilor şi bolilor alergice încă de la debut este foarte importantă pentru a preveni apariţia unei boli autoimune. Majoritatea bolilor alergice au şi elemente autoimune. 160. Bolile autoimune Autoimunitatea este o reacţie imună dobândită. Cauzele sunt “multifactoriale”. care cresc în continuare riscul la alte boli alergice. sistemul imun al organismului nu mai recunoaşte structurile lui proprii (self). Ibidem. În ambele situaţii. 2. nu doar accentuează alergia la lapte de vacă. Doar după vaccinul cu DTP a devenit alergic la lapte”65 (vezi cap. vorbim de boală autoimună sis‑ temică sau nespecifică de organ67.. cu lezarea acestora. Dacă acestea s-au efectuat deja.. Concluzie: observăm că alergiile şi bolile alergice sunt deseori o “trecere” spre bolile autoimune. Când reacţia autoimună este îndreptată înpotriva unui singur ţesut sau organ. 2004. cit. aşa că am trecut pe lapte de capră. Coulter. Cristea. Alţi copii nu sunt alergici de la naştere la laptele de vacă. ei vor dezvolta alergii noi când vor creşte şi vor veni în contact cu diferiţi alergeni din mediul înconjurător”64. Printre aceste cauze nu se enumară şi vaccinurile. cit. Cu alte cuvinte. dirijată împotriva propriilor antigene.

Este vorba de diabetul zaharat tip 1. Christa Todea-Gross nemodificată până în zilele noastre. Köhler. Eggers. J. S. dar “pentru o perioadă mai lungă de tratament şi în doze mari. Medizinische Mikrobiologie. N Engl J Med 2002. Pentru un timp scurt. Cristea. 347:911-920. O asemănare imunologică (conform teoriei “mimetismului molecular”) “poate exista şi între antigenele din vaccin şi diferite ţesuturi ale organismului. “Acquired autoimmunity after viral vaccination is caused by molecular mimicry and antigen complimentarity in the presence of an immunologic adju‑ 68 69 . ele sunt medicamente extraordinare. Se observă o creştere alarmantă a bolilor autoimune în ţările dezvoltate industrial69.7. 71 V. F. Referitor la “teoria deficitului imuno‑ Ulrich Bahnsen. Gustav-Fischer-Verlag. ele sunt distrugătoare”. 72 Ibidem. “Die Angst vor der Dunkelheit”. au fost emise mai multe ipoteze/ teorii pentru bolile autoimune: “teoria mimetismului molecular” (spre exemplu. Aflăm din cărţile noastre de Imunologie un lucru deja cunoscut: “Mecanismele care stau la baza reacţiilor autoimune nu sunt încă suficient studiate”71. Brandis. Waisbren. cărţile de medicină sunt pline de ipoteze. iar bolile autoimune nu fac excepţie de la regulă. Stuttgart. 74 A. când se administrează imunodepresive (Cortizon etc.74.a.Auflage1994. care acţionează rapid şi eficient. Poate mai mult decât în cazul oricărei alte afecţiuni. Bach. op. J. ci este vorba de o adevărată explozie care se extinde peste tot”70. Burton. scleroză multiplă. Die Zeit 22/ 04. nu şi cauza. ceea ce duce la un «atac» împotriva propriilor structuri şi apariţia bolilor autoimune”73. H. care pot explica cel mai bine fenomenul autoimunităţii. relatează biologul Ulrich Bahnsen. Ehgartner. Am amintit doar aceste două teorii. op. 322. 70 B. W. Deşi incidenţa bolilor autoimune este într-o creştere continuă în ultimii ani. “autoimunitatea este un fenomen foarte riscant şi nu‑l mai putem compara cu un şantier de lucru unde se repară o stricăciune.). cit.. rolul cel mai important îi revine sistemului imun celular. boli reumatice cronice ş.a. în special în rândul copiilor. 73 H. tratându-se doar simptomele. Aşa cum ne-am obişnuit deja. 126. răspândirea lor pe glob este neuniformă. În producerea bolilor autoimune. cit. Spre deosebire de alergie sau boală alergică. “teoria deficitului immunologic” ş.. Th1 (a limfocitelor T). boala Crohn.136 Dr. “The Effect of Infections on Susceptibility to Autoimmmune and Allergic Disease (Review)”. care a urmat un astfel de tratament68. peretele streptococului şi ţesutul cardiac se aseamănă imunologic iar o reacţie încrucişată va duce la febra reumatică/ RAA)72.

bacterian. cit. Aflăm din literatura de specialitate că această teorie. presupune ceea ce au observat şi autorii străini: celulele imune autoagresive. nu mai sunt blocate (se pierde toleranţa imunologică) şi vor ataca propriile structuri. dar de către o minoritate de oameni de ştiinţă. 75 V. Medical Hypotheses 2008. personal cred. de la răspunsul imun celular (LTh1 sunt celule limfocitare T. producătoare de anticorpi. cu inducerea bolii autoimune75. Când se strică acest echilibru şi predomină imunitatea umorală. Dacă toleranţa este starea normală. cum a fost cazul fragmente‑ lor de tiroidă sau a proteinei mielinice bazice (MBP) urmate de instalarea tiroiditei sau encefalitei autoimune şi de prezenţa de celule autoreactive în organismele animalelor inoculate”76.Vaccinurile. timp de câţiva ani..): industria chimică şi farmaceutică. s‑a găsit de mult. Cristea et al. că este cea mai în măsură să explice ceea ce provoacă vaccinurile şi mai ales ce se întâmplă într-o boală autoimună. adică. Mai citim că “mecanismele care stau la baza reacţiilor autoimune nu sunt încă suficient cunoscute. produc o schimbare (răsturnare) forţată a răspunsului imun celular. 70:346-348. care activează limfocitele B. Ştim despre “toleranţa imunologică” că este un proces activ care duce în mod normal la inactivarea limfocitelor autoreactice (prin eliminarea lor ireverisibilă sau prin inhibiţia lor) şi previne astfel reacţiile şi bolile autoimune. dar niciuna nu este susţinută în totalitatea ei de dovezi categorice”77. cum este ea dărâmată în bolile autoimune? Au fost emise diferite ipoteze care încearcă explicarea lor.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 137 logic”. medici şi cercetători. dar şi al celorlalte componente străine din vaccin. Răspunsul la această întrebare. 323. al adjuvanţilor (aluminiu. Cauzele bolilor autoimune le constituie deseori vaccinurile din copilărie: . Dezechilibrul dintre cele două tipuri de imunitate este indus de prezenţa antigenului (viral. care activează răspunsul imun celular) la răspunsul imun umoral/ sanguin (LTh2 sunt limfocite T. aşa cum am văzut. are loc inducerea unui răspuns imun exagerat. 77 Ibidem. etc. în urma citirii a numeroaselor studii. de la LTh1 la LTh2.. 322. 76 Ibidem. etc).). 318-319. mercur. op.. cu formare de anticorpi în exces (hiperimunizare) cu riscul de a nu recunoaşte vant and specific HLA patterns”. prezente în sânge). Rolul limfocitelor autoreactive “a fost demonstrat experimental prin inocularea la animale de antigene proprii. El nu este recunoscut de cei care finanţează marea majoritate a studiilor medicale (sau poate toate. .

frecvent. Hirte. 84 G.compuserve. Scăderea secretiei insulinice duce la apariţia diabetului zaharat tip 179. 196 (3)”211-216. . Biological evidence of significant vaccine related side‑effects resulting in neurodevelopmental disorders. “Autoimmunity. cu rol în reglarea glicemiei. Toxicol Appl Pharmacol 2005 Apr 15.Martinuc Porobic (2005) a observat la studenţi sănătoşi. inclusiv neurologice. cit.83.1999. Descotes. chiar şi fără o predispoziţie genetică.pdf 82 T. pot provoca boli autoimune82. . H. M.gov/ pubmed/ 15808517 78 79 .: Impfung und Impffolgen. o creştere a unor autoanticorpi în primele luni după administrarea vaccinului. J. K. 9. Ravel. 1992. 21 (1):1-9. “Immunosuppressive and autoimmune effects of thimerosal in mice”. “Samuel Hahnemann”(LUIMO). Y. 1005:404-408.. “Risks connected with the use of conventional and genetically engi‑ neered vaccines”. Christ. http:/ / www. 1992. precum aluminiul şi MF59 din vaccinul antigripal. Pe M.81. Prsentation in Neapel. J.. J Autoimmun 2003. http:/ / www. mai ales scleroza multiplă. Ann NY Acad Sci 2003. Vaarala.nih. J. Havarinasab. Kimman.5. environmental exposure and vaccination:is there a link?”. Role of immunogenetics in the Diagnosis of Postvaccinal CNS Pa‑ thology. O. Satoh. Christa Todea-Gross nici substanţele proprii. dar nici pe cele străine şi inofensive. to the Associazione per la Libera Universita Internationale di Medicina Omeopatica.1996. 14/ 3:110-118.204(2):109-21.al. Yoshida.http:/ / www. Ludvigsson et al. 80 M.Veterinary Quarterly. Kuroda.78În felul acesta se produc bolile alergice şi bolile autoimune. Wahlberg.nationalautismaassociation. Horand. http:/ / ourworld. vaccinurile pot induce boli autoimune. 63. 2. org/ vaccine/ coulter3html. nlm. P. vaccinaţi împotriva hepatitei B. Montinari. Wahlberg (2003) observă că după vaccinul Hib copiii în vârstă de 1 an dezvoltă anticorpi (GADA.85. sau chiar utile.com/ homepages/ POSchneider/ Links/ impfungen. 81 J.pdf 83 M. După acest vaccin. 85 S. Hultman et.84.. G. op. T.2004. F..trufax.ncbi. mai mulţi autori au constatat o creştere a bolilor autoimune neurologice. boli autoimune neurologice80. M. Aşa cum vom vedea în continuare. Quak. Toxicology 2004.Adjuvanţii din vaccinuri. Fredriksson. precum alimentele obişnuite (lapte). dezvoltă în urma vaccinurilor.org/ pdf/ IOM-Bradstreet. “Vaccinations May In‑ duce Diabetes‑Related Autoantibodies in One‑Year‑Old Children”. anumite particule din aer etc. Bradstreet. The National Academics of Science. “Induction of lupus autoantibodies by adjuvants”. IA-2A) împotriva celulelor pancreatice care secretă insulina. Ravel scrie într-un rezumat al studiului său: “Rezultatele noastre susţin ipoteza conform căreia vaccinurile cresc riscul apariţiei bolilor autoimune la indivizii cu o predispoziţie genetică”.138 Dr. Behney. J. 9. Presentation to the Vaccine Safety Committee of the Institute of Medicine. Copiii cu o predispoziţie genetică.

I. sistemul imun local al intestinului este stimulat iar mucoasa intestinală. precum Shoenfeld (2000) şi Tishler (2004). diagnosticul cert se pune doar prin bipsie intestinală. vărsături etc. S-a căutat şi pentru 86 H. cit. cu modificări patologice ale mucoasei intestinale (jejunale. chiar şi fără nicio predispoziţie genetică. Imunologi renumiţi. provocând boli autoimune86. sistemul imun al suga‑ rului poate reacţiona într‑un mod exagerat faţă de vaccinuri. 89 Ibidem. op. capabil să producă anticorpi împotriva antigenelor. B. Geormăneanu. în special). Review von Vial (2004) ajunge şi el la concluzia că “o posibilă legătură dintre vaccinuri şi bolile autoimune nu poate fi exclusă de noi la infinit şi ar trebui analizată cu o mai mare atenţie de către producătorii de vaccinuri”87. Bolile autoimune (cele mai frecvente) induse de vaccinuri: a) Boala celiacă (Celiachia/ Enteropatia cu alergie la gluten/ sprue netropical ş. 156:217 87 M.Din literatura de specialitate aflăm că: “Mecanismul prin care glutenul aduce prejudicii mucoasei intestinale nu este bine cunoscut. 306-307. “Desert–storm‑syndrome and immunization”. . atât malabsorbţia cât şi leziunea mucoasei intestinale/ jejunale se ameliorează dacă este înlăturat glutenul din dietă şi reapar o dată cu reintroducerea acestuia. Hirte.Clinic: sugarul prezintă scaune diareice care apar la vârsta de 6-12 luni (diagnosticul se pune de obicei la 18 luni). În perioada activă a bolii. Gherghina. dureri abdominale şi iritabilitate. Au fost «speculate» două teorii: deficitul enzimatic […] şi aberaţia sistemului imun. 88 M..Are mai multe definiţii.a.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 139 de altă parte. vorbesc despre “partea urâtă a vaccinurilor” şi atrag atenţia asupra faptului că vaccinurile joacă un rol important ca şi “actori în mozaicul autoimunităţii”. se carcaterizează prin lipsa absorbţiei intestinale de gluten (“malabsorbţie”). Reiber.88. 97. Arch Internal Med 1996.. cu caracter steatoreic (grăsimi nedigerate). cea mai des folosită fiind cea de “alergie la gluten”. iar în fază avansată se asociază cu anorexie. orz şi secară. . date după prinicpalele simptome ale bolii. ‑ Este o boală autoimună mediată de limfocitele T (LT). cu abdomen destins. întâlnită preponderent în cereale precum grâu. 310 . Glutenul este o proteină de origine vegetală. Davey. cit.) .” Se ştie că intestinul este un organ imunocompetent.. conţine complexe imune “IgA-antigen” după provocarea cu gluten89. inclusiv a glutenului. iniţial diareea este intermitentă.. ca apoi să devină continuă. op.

Gherasim). De asemenea. de ani şi zeci de ani. dar nu vindecă). caracteristică bolii92. cit. dacă în trecut era o afecţiune foarte rară. im‑ predictibilă. 3: Bolile digestive hepatice şi pancreatice. 2011). cu apariţia bolilor autoimune. acum se constată o creştere fără precedent a cazurilor la adoles‑ cenţi. Cristea et al. 311 V.Vaccinurile au “bătaie lungă”. dar poate fi implicată orice porţiune a tractului digestiv. 1999. vărsături. Cristea et al. am constatat şi eu acest lucru (fiind medic de familie pentru studenţi). . imunologii au confirmat autoimunitatea bolii Crohn93. 94 M. boala Crohn. provocate de vaccinuri. Interesant este faptul că se ştia deja în urmă cu 13 ani că la baza bolii stă o dereglare imună şi anume o “scădere a factorilor antiinflamatori”: scăderea limfocitelor Th2 etc. Christa Todea-Gross această afecţiune. inclusiv digestive. cit.Debutul este în a doua decadă a vieţii. Geormăneanu. 503. . 93 V. în final. alături de rectocolita hemoragică. op. 317. aflăm din Medicina Internă (L. 332. . Editura Medicală. este considerată o boală autoimună mediată de limocitele T (LT)91. Medicină Internă.. dar sunt implicaţi “factorii genetici”. . op. după care se instalează durerile abdominale. în urma ruperii echilibrului sistemului imun al sugarului datorită vaccinurilor. atacurile severe sunt întotdeauna urgenţe chirurgicale. medicamente cu grave repercusiuni asupra sistemului imun al pacientului. . În acelaşi timp se ignoră în continuare numeroasele studii din Occident care arată exis‑ tenţa unei “enterite/ enterocolite autoimune”.Tratamentul este unul paleativ (tratează simptomele. oboseală. vol. 332. la folosirea opiaceelor. Gherasim.La ora actuală (Imunologie. boala are o evoluţie cronică. Cortizonului etc. Gherghina.Clinic: boala afectează intestinul subţire şi colonul. Bucureşti. se recurge la nevoie. 314-315. sângerări rectale..95. cu remisiuni şi exacerbări. Între timp. op. una dintre aceste afecţiuni este Ibidem.Cauza bolii este “nedeterminată”.. Personal. şi care.519. 90 91 . duce la celiachie. se presupunea că autoanticorpii sunt cei care pot întreţine inflamaţia cronică intestinală. cit. 95 Ibidem. debutul este cu pierdere ponderală. 92 L.. diaree. la adolescenţi şi adulţi. b) Boala Crohn . anemie şi apoi “falimentul creşterii”. existenţa unei “predispoziţii genetice” şi s-a constatat că la cei cu un HLA–A8 boala este un pic mai frecventă90. şi numeroase complicaţii sistemice94. I.140 Dr. febră. Afecţiunea apare la 6 luni.

J Ped Endocrinol Metab 2003. după cum arată studiile96. “Rising incidence of insuline dependent diabetes in children under 5 years in Oxfrod region :time trend analysis”. 1993. în care antigenul ţintă pentru autoanticorpi îl reprezintă celulele “B” din pancreas. “Immunization and diabetes”. op.Studiile au arătat că vaccinurile hepatitic B99’100 şi Hib101’102’103 pot provoca DZ tip 1 la copil (vezi cap. care pot modifica structura proteinelor din compoziţia celulei B‑pancreatice. Gherasim. identificată cel mai adesea prin prezenţa unor mutaţii în structura mai multor gene. 1998. astfel încât ele să poată deveni antigenice şi. New Zealand Medical Journal 1996. . organ-specifică. C. împotriva lor vor fi produşi anti‑ corpi. cit. “Diabetes epidemic foolows hepatitis B immunization program”. Poutasi. prin oprirea vaccinurilor. de natură proteică şi de origine endogenă sau exogenă…În a doua etapă a bolii. se presupune inter‑ venţia unor factori de mediu virali. aflat pe braţul scurt al cromozomului 6… Modul în care acţionează diferite alele HLA cu potenţial diabetogen este legat probabil de o reacţie imună exagerată faţă de unele antigene. 99 J.2. . toxici sau alimentari. ce secretă insulina97. An epidemic of chidhood diabetes in the United States Diabetes Care. observăm în acelaşi timp că nu se cunosc aproape deloc cauzele reale ale acestei afecţiuni autoimune.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 141 şi boala Crohn (Morbus Crohn). dintre care cele mai cunoscute sunt cele aparţinând sistemului HLA («Human Leucocyte Antigen»). B. capabili să distrugă progresiv celulele pancreatice B‑secretoare”98.. 1184-1186. New Zealand Medical Journal 1996. Ibidem. în majoritatea cazurilor. vol. Medicina Internă. Hirte. 16:1606-1611. Classen.M. Dokheel. 109:195.4). o pondere importantă o are “susceptibilitatea genetică”. de care depinde reglarea răspunsului imun a organismului. Classen. M. Gardner et al.Este o boală autoimună. mediată de limfocitele T (LT). Bolile cardiovasculare şi metabolice. 315:713-716 103 J. caracterizată printr-o exagerare a reacţiilor imune: “Prima fază în apariţia diabetului de tip 1 este reprezentată de o susceptibilitate gene‑ tică. c) Diabetul zaharat tip 1 . 102 S. 101 T. 109 (1026):283. 16 (4): 495-508 96 97 . D. 100 K. în diabetul juvenil.. în consecinţă. 96.Deşi literatura de specialitate vine să ne demonstreze că. B. Classen. Editura Medicală. Bucureşti. este o boală debilitantă şi care poate fi prevenită. BMJ 1997. 325 98 L. “Clustering of cases of type diabetes mellitus occur‑ ring 2‑4 years after vaccination is consistent with clustering after infections and progres‑ sion to type 1 diabetes mellitus in autoantibody positive individuals”.

Christa Todea-Gross d) Artrita reumatoidă juvenilă (ARJ) . . prof Geormăneanu afirma că “toate teoriile patogenice asu‑ pra acestei boli acceptă că în artrita reumatoidă mecanismul imunologic joacă un rol considerabil. este o boală inflamatorie cronică. inclusiv ARJ şi PR (vezi cap. 232.Diagnosticul se pune pe prezenţa factorului reumatoid (FR).) V. FR nu are totuşi specificitate absolută pentru boală. când apare boala. . dar despre etiologia bolii şi a mecanismelor patogenetice. 4.Tratamentul este unul simptomatic şi patogenetic: antiinflamtoare steroidiene (Cortizon) şi nesteroidiene (salicilaţi) etc. Natura stimulului antigenic […] nu este precizată… Pare a fi o reacţie de hipersensibilizare sau o reacţie imună la un antigen neidentificat”105. inimă. se citea‑ ză existenţa «terenului genetic». dar nu vindecă.. lucru necunoscut şi neprevăzut de nimeni.. Vaccinurile hepatitic B şi rujeolic (ROR). Nu se caută acolo und ar trebui: la dezordinele imunologice ale sugarului şi copilului mic. 107 M.142 Dr. dar şi alte organe: piele.. Este de o importanţă covârşitoare reacţia particu‑ lară a fiecărui copil la vaccinuri. articular. nespecifică de organ. multifactorială. Clamydia. Se pare că nu FR iniţiază fenomenele inflamato‑ rii articulare din ARJ. dar perpetuează şi amplifică acest proces”107.“Etiologia bolii este necunoscută…Dintre factorii predispozanţi. plămâni104.Clinic: durerile reumatismale sunt cauzate de inflamaţia cronică a ţesu‑ tului conjunctiv. În anii’ 80. care tratează. artrita afectează de obicei o singură articulaţie. 104 105 . cit. să mai căutăm “o posibilă reacţie particulară” a unui sistem imun afectat deja în mod ireversibil. Unii dintre aceşti agenţi infecţioşi au fost izolaţi din lichidul sinovial (articu‑ lar)”. sunt cauza frecventă a bolilor reumatice cronice. cit. provocate de vaccinuri.Este o boală autoimună. La ora actuală se ştie că este o boală autoimună. “Complexele imune sunt găsite în ţesuturile sinoviale (ar‑ ticulare) afectate. Ibidem. Cristea. …Au fost incriminate virusuri lente sau alţi agenţi infecţioşi (Mycoplasma. ce afectează în primul rând articulaţiile (sinovită cronică). . sistemică. . fiind prezent şi în alte afecţiuni. 328. Este însă prea târziu. în urma reacţiilor imune locale (complexe imune). mediată de limfocite T (LT). bacilii difteroizi şi virusul rubeolei). op. Gherghina. 106 Ibidem. Se discută rolul unei reactivităţi particulare a sistemului imun în această afecţiune. Geormăneanu. îndreptat împotriva IgG) şi constituie un marker al bolii106. nu se cunoaşte nimic în plus. 327. I. conform particularităţilor individuale a fiecărui sistem imun în parte. care este un autoanticorp (din clasa IgM. op.

494. Bolile aparatului respirator şi locomotor.Evoluţia bolii este cronică.Mecanismul de producere a bolii nu este pe deplin cunoscut. . . Un rol important în etiologia bolii îl joa‑ că factorii de mediu care interacţonează cu un genotip susceptibil. L. deoarece organismul unui copil este imatur (la fel şi sistemul imun) şi reacţionează diferit faţă de cel al adultului. Procesul inflamator articular (fiind practic identic cu cel din ARJ) este provocat de reacţiile imune locale: existenţa anticorpilor. oprirea evoluţiei leziunilor distructive ale osului şi cartilajului şi corectarea mecanicii şi funcţiei articulare112. responsabile de secreţia de factor reumatoid (FR). Este un lucru cât se poate de firesc. 108 109 . Editura Medicală. Al‑ tfel spus. care provoacă un lanţ de procese imune. virusuri…Susceptibilitatea genetică este argumentată de studii familiale şi de corelări cu antigenele de histocom‑ patibilitate… HLA DR 4 se întâlneşte mai frecvent la bolnavii cu PR”110. fără vindecare. 112 Ibidem.Tratamentul urmăreşte reducerea inflamaţiei şi durerilor articulare. Medicină Internă. vol. Dintre factorii de mediu cei mai importanţi sunt cei infecţioşi. 231-232. micoplasme.Deşi poliartrita reumatoida este una din cele mai frecvente boli postvac‑ cinale a adolescentului. ce vor duce la inflamaţie acută şi leziunile caracteristice din articulaţii111. literatura de specialitate nu recunoaşte acest fapt. se exprimă prin artrită prezentă la mai multe articulaţii (de unde şi denumirea)109. limfocite T şi B. Microorganismele im‑ plicate în etiologia poliartritei sunt multiple…dintre acestea sunt de reţinut: Clostridium perfringens. În urma reacţiei FR-IgG.) s-a încheiat. . se formează complexe imune.“Cauza bolii este necunoscută. 485-486. . . . dar predomină limfocitele T helper. 110 Ibidem. din clasa IgM (numit factor reumatoid: FR). îndreptate împotriva anticorpilor IgG.Tabloul clinic: Este o boală autoimună caracterizată printr-o inflamaţie cronică a sinovialei articulare iar clinic. 111 Ibidem. la care procesul de maturare al aparatelor şi sistemelor (osteo-articular. În lichidul sinovial (articular) se găsesc. diferenţele dintre artrita reumatoidă a adultului şi cea a copilului sunt la fel de importante ca şi asemănările”108.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 143 e) Poliartrita reumatoidă (la adult) .“Deşi este considerată echivalentul pediatric al artritei reumatoide a adultului. în pusee. stimulează activitatea limfocitelor B. Acestea. Gherasim. imun etc. 1. la rândul lor. Ibidem. în unele privinţe boala are mult specific la vârsta copilăriei. nervos. alături de o serie de alte celule. 1998. Bucureşti.

lupus eritematos sistemic. Tratament: în funcţie de extensia leziunilor.. rata de vindecare fiind cu atât 113 http:/ / www. alopecia areată. psoriazis sau poliartrita reumatoidă. însă poate fi moştenită predispo‑ ziţia către ea. sunt asociate cu vitiligo.Este o boală cronică. Răspunsul la terapie este variabil. Leziunile de vitiligo apar sub forma unor zone depigmentate circumscrise la nivelul pielii şi al mucoaselor.paginamedicala. În plus faţă de implicarea mecanismelor autoimune umorale în patogeneza vitiligo se indică şi implicarea imunităţii celulare. Debutul are ca vârstă medie 20 de ani şi se asociază deseori cu alte afecţiuni autoimune. cum ar fi: disfuncţii ale glandei tiroide. Vitiligo la nivelul scalpului se asociază cu depigmentarea firelor de păr. însă sunt incomplet înţelese. Christa Todea-Gross f) Vitiligo . . Tratamentul trebuie individualizat.. lista nefiind epuizată.144 Dr. cu depigmentarea pielii. alte endocrinopatii. mai ales tiroidita Hashimoto şi boala Graves. arsurile solare severe sau afecţiunile sistemice. traumatismele. locurile de predilecţie fiind faţa.. cum este boala Addison şi diabetul zaharat. iar pacientul trebuie avertizat de riscurile asociate cu terapia”113. diabet zaharat de tip 1. psoriazis şi sindromul poliglandular autoimun. cum ar fi zonele frecate zilnic de bretelele de la sutien sau încheietura la care este purtat ceasul. Dintre factorii care pot determina declansarea ei sunt citaţi stre‑ sul psihic. care poate merge de la o şuviţă izolată până la albirea completă a părului. Etiologia este necunoscu‑ tă.. Cea mai convingătoare evidenţă a unei patogeneze autoimune este prevalenţa anticorpilor circulanţi la pacienţii cu vitiligo. Nicio terapie unică pentru vitiligo nu dă rezultate bune la toţi pacienţii.. Cauzele pot fi multiple. conform literaturii de specialitate. gâtul şi organele genitale. acest fapt fiind un indicator de evoluţie nefavorabilă a bolii. motiv pentru care au fost elaborate mai multe teorii. anemia pernicioasă.ro/ boli-afectiuni/ Vitiligo_219/ . anemie pernicioasă (carenţa de vitamina B12). Boala nu este contagioasă şi nu se moşteneşte. boala intestinală inflamatorie. Regiuni frecvent afectate sunt cele supuse la traumatisme repetate. cauzată de distrugerea totală sau parţială a celulelor care produc pigmentul pielii (melanina). Distrugerea melanocitelor poate fi direct mediată de limfocitele T (CD8)..“Vitiligo este o boală cronică. Afecţiunile tiroidei.“Teoria autoimună propune alterarea imunitatii umorale şi celulare cu distrugerea melanocitelor în vitiligo. acestea nemaifiind recunos‑ cute de către sistemul imun ca aparţinând organismului. Rolul imunităţii umorale este susţinut de observarea melanocitelor distruse în grefele de piele sănătoasă la un pacient cu vitiligo. alopecia areată. se poate opta pentru re‑ pigmentare sau pentru depigmentarea completă. dintre care redau câteva: .

webmart. http:/ / www. însă nu există niciodată o predispoziţie pentru vitiligo. Seite 122 und 4/ 97.html 115 http:/ / www. Este vorba de 114 “Vitiligo – ce este şi cum se tratează”.Seite 46. Dr. nu poate fi anticipată o asemenea reacţie particulară la vaccin. fie tratament sistemic în vitiligo extins. rănile şi arsurile solare grave pot declanşa apariţia unui vitiligo în cazul celor susceptibili”115.La un simpozion din Stuttgart. Mecanismul implică distrugerea progresivă a anumitor melanocite probabil de către limfocitele ci‑ totoxice. dar nici nu există interes din partea autorităţilor de a evita vaccinurile în familiile cu boli autoimune sau alte boli alergice.eva. neurotrofic (interacţiunea dintre melano‑ cite şi sistemul nervos) şi toxic (substanţe care intervin în procesul normal de producere al melaninei sunt de fapt toxice melanocitelor).Vitiligo la copii şi adolescenţi (debutul fiind cel mai frecvent până la vârsta de 20 de ani) este considerată de autorii străini ca fiind deseori conse‑ cinţa vaccinurilor. Mecanismul patogenetic la vitiligo este practic acelaşi ca în orice boală autoimună116. abordând tema ”Ce trebuie să fac pentru sănătatea copiilor mei?”.ro/ sanatate/ medicina-generala/ vitiligo-ce-este-si-cum-se-trateaza-articol-12828. . Stresul. în special a vaccinului hepatititc B. Alături de eczema atopică (germană: Neuroder‑ mitis). . ceea ce provoacă grave efecte secundare organismului. . fie corticoterapie locală în vitiligo localizat. evenimentele traumatice.“Vitiligo poate fi provocat de un cumul de factori – autoimuni. care provoacă tulbu‑ rări ale funcţiilor hepatice. după vaccinul hepatitic B.ro/ info/ cauzele-vitiligo 116 http:/ / f3. vorbeşte despre complicaţiile postvaccinale severe. O predispoziţie genetică nu este exclusă. 12/ 2001. dar şi boli de piele: Vitiligo şi Lichen roşu plan117. g) Psoriazis . el descrie psoriazisul şi alte complicaţii postvaccinale grave: “Neu‑ rodermatita este una dintre bolile grave datorate vaccinurilor. Găsim în AT (Arznei‑Telegramm) reclamaţii din partea părinţilor. Baza acestei dereglări autoimune se crede că este tot de natură genetică. printr-o reacţie particulară la vaccin a pacientului. fiind vorba de complicaţii postvaccinale grave precum Boala Crohn si Colita hemoragică.cfm?id=357215&r=threadview&t=2076445&pg=1 117 Arznei-telegramm (AT). Georg Kneissl.de/ f. Aşa cum am văzut.vitiligo. Trebuie specificat faptul că tratamentul de bază pentru repigmentare se face cu produse pe bază de Cortizon.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 145 mai mare cu cât tratamentul este început mai devreme”114. ci pentru alergii sau boli autoimune. Alţii sunt de părere ca vitiligo este un tip de dereglare autoimună în care sistemul imun al organismului vede celulele pigmentare ale pielii ca pe nişte corpuri străine pe care le atacă. cronice. med. stres oxi‑ dativ (exces de peroxid de hidrogen).

un retard motor şi psihic grav. Psoriazisul este o altă consecinţă a vaccinurilor. Multe asemenea cazuri grave s-au prezentat la mine la cabinet. Există la ora actuală 118 Dr. a. am văzut cazuri de psoriazis tratate la debut şi vindecate în urma tratamentelor de detoxifiere de metale grele (mercur). dar era şi extrem de agitat. Georg Kneissl. care are acum 8 sau 9 ani poate să şadă în fund şi chiar merge susţinută.. la care a eşuat orice tratament medical făcut în diferite Instituţii Medicale din ţară şi străinătate. com/ playlist/ 5-6-stuttgarter-impfsymposium) . fiind nevoie de 3 adulţi ca să poată fi ţinut sub control. 4). 16 Juli. Unul dintre primele cazuri care s-a prezentat la mine la cabinet a fost un băiat de 3-4 ani la care boala a debutat la vârsta de 2-3 luni. med. La o fetiţă din Viena aceste contracţii au apărut după a doua doză de Hexavaccin. i) Anemie hemolitică. j) Trombocitopenie ş. dar în cazuri foarte rare. Faţa îi era plină de răni. vezi cap. Se ştie că vaccinurile conţin mercur şi alte metale grele. motiv pentru care le-am tratat ca atare. deoarece suferea şi de sindromul ADHD (Deficit de Atenţie/ Tulburare Hiperkinetică). (pentru acestea din urmă. h) Anemie pernicioasă Biermer. care pot provoca boli autoimune.. Christa Todea-Gross leziuni foarte grave ale pielii la copii. Am iniţiat la toţi aceşti copii un tratament naturist. Boli neurologice (autoimune) provocate de vaccinuri Scleroza multiplă şi Sindromul Guillain‑Barre sunt recunoscute în literatura de specialitate ca fiind boli autoimune. După tratament au dispărut în timp aceste contracţii. Sindromul Guillain‑Barre este singura boală autoimună recunoscută ca şi complicaţie postvaccinală. la vârsta de 6 luni. Am observat forme foarte extinse şi foarte grave la copii. Se ştie că această afecţiune este cronică şi nu există un tratament alopat eficace. 2009. iar fetiţa. dar nu există nici o şansă de comunicare cu ea”118. Personal. http:/ / embedr. “Hat Impfen Sinn?”. inclusiv psoriazis. nu se putea comunica deloc cu ea. II. Contracţiile musculare necontrolabile (asemănătoare cu cele din tetanos) reprezintă o altă afecţiune gravă care apare după Hexavaccin. Avea peste 50 contracţii / zi. Stuttgart. Am observat că această leziune apare în special după Hexavaccinul administrat copiilor.146 Dr.

. nervii pe‑ riferici. miile de studii din ultimii zeci de ani (!) dovedesc acest adevăr care nu mai poate fi contestat de nimeni… Boala Alzheimer şi boala Parkinson. 119 120 . Cristea et al. ci doar le voi aminti pe parcurs. Debutează de obicei acut”121. este mielina (proteină bazică. Demenţa infantilă. cit. cit. măduva spinării sau creierul vor fi afectate de această reacţie auto‑ imună care va duce la demielinizare119. cu drept la despăgubire.) Scleroza multiplă (SM) Este o boală autoimună. 121 M Geormăneanu. deşi deseori sunt provocate de vaccinuri. Gherghina. demielinizantă. cu recidive. “de ultimă oră”. Evoluţia este imprevizibilă şi prognosticul este rezervat. op.. tratamentul constă în ameliorarea simptomelor şi tratarea complicaţiilor123. 371. V.. autoimune. 1. care nu sunt recunoscute de literatura modernă ca fiind boli autoimune şi.. în care antigenul ţintă pentru autoanticorpi.. 122 Ibidem. op. boala Alzheimer etc. 325. “este o boală cronică demielinizantă care survine la adultul tânăr (este extrem de rară sub vârsta de 10 ani) şi se caracterizează prin multe manifestări neuro‑ logice […] şi perioade de remisiune şi exacerbare. Etipatogenia nu este bine cunoscută. Nu acelaşi lucru îl pot spune despre marele grup de boli neurologice postvaccinale. I.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 147 părinţi a căror copii au fost victime ale unor astfel de complicaţii şi care au câştigat în instanţă. organ-specifică. Ele figurează în continuare în tratatele de medicină ca fiind boli de cauză necunoscută… Cu toate acestea. 372. mielinică) din creier şi măduvă120. cit. desigur. op. nici postvaccinale: autism. cât şi la copil.. Forma cronică. A fost creat un “model experimental de encefalomielită alergică. În consecinţă. Bolile neurologice autoimune postvaccinale au la bază formarea de anti‑ corpi împotriva mielinei (autoanticorpi) care înveleşte nervii (sau/ şi a unor limfocite autoreactive împotriva ţesutului nervos). 102. sunt boli specifice adultului şi omului vârstnic şi nu le voi trata pe fiecare în parte. 123 Ibidem. în special de metalele grele pe care le conţin. M.1. Teoriile sunt mai multe şi au fost descrise în cap. Hirte. Mecanismul de producere este încă insuficient cunoscut. sindrom ADHD. considerându-se că boala experimentală este produsă de un proces imunopatologic… Rolul infecţiei virale a fost reluat în duscuţie”122. se întâlneşte atât la adult.

124 125 . . op.cit. Geormăneanu. Hernan. op. J.. M.148 Dr. respectiv Miofascita Macrofagică. “Se caracte‑ rizează prin inflamaţia segmentară şi demielinizarea nervilor periferici şi a rădăcinilor nervoase din măduvă”128. 131 M. 2. Jick. cit. reprezentat de nervii periferici127. Olek. op. Etiopatogenia nu este pe deplin cunoscută. rubeolă. “Recombinant hepatitis B vaccine and the risk of multiple sclerosis:A prospective study”. I. ncbi. 128 M.gov/ pubmed/ 11335699 127 V. care evoluează deseori spre Scleroza Multiplă”126. Debutul neurologic constă în apariţia unei senzaţie de “amorţire” (alteori de “furnicături”) a degetelor. modificările imunologice. Hirte.multe cazuri de scleroză multiplă au apărut după vaccinul hepatitic B.nlm. 326. Neurology 2004. I. Brain 2001 Mai. Bonnotte. Creange. Christa Todea-Gross Vaccinurile pot induce scleroza multiplă: . Authier.nih. 129 Ibidem.un studiu efectuat în Marea Britanie a dovedit legătura dintre vaccinul hepatitic B şi Scleroza multiplă.http:/ / www. 63:723-772. op. mâinilor şi picioarelor. oreion...) Sindromul Guillain‑Barré (SGB) / Polinevrita mediată imun Este o boală autoimună organ-specifică. 59. infecţii cu virus respirator sinciţial… Apariţia bolii a mai putut fi corelată cu vaccinări atât cu virus viu. B.129. în care autoanticorpii se îndreaptă împotriva antigenului ţintă. Cherin. Alţi autori români afirmă că “acest sindrom raportat după vaccinarea antigripală şi antihepatitică B nu a putut fi asociat cu certitudine acestor vaccinuri”131. P. 103. 130 Ibidem. J. H. 126 F. cât şi cu virus mort (mai frecvent a fost raportată vaccinarea antigripală)130. Jick. apoi apare slăbiciunea musculară în membre şi paralizii care progresează continuu sau în trepte. A. După vaccin. interreacţiile imun-virale şi antigenele de histocompatibilitate. frecvenţa acestei afecţiuni triplându-se după vaccin125. Gherghina. cit.“S‑a ridicat mult praf când a fost descoperită o nouă afecţiune au‑ toimună postvaccinală. 124:974-983. cit. S. 372-374. Cristea. gripă. . A. IV şi VI etc. pe o perioadă de 2-30 de zile. pot fi afectaţi nervii cranieni III. M. S. Brumboiu. afecţiunea poate debuta la câteva săptămâni sau chiar luni! Este motivul pentru care de cele mai multe ori nu se face nicio legătură M. ceea ce a dus în Franţa la renunţarea administrării vaccinului la adolescenţi124.. dar se ia în discuţie “rolul infecţiei virale. În majoritatea cazurilor există o infecţie recentă în antecedente:rujeolă. “Central nervous system disease in patients with macrophagic myofasciitis”.

tulburări în dezvoltarea psiho-motoM. http:/ / www. op. Mortalitatea este de 6% la adolescenţi şi adulţi şi creşte o dată cu vârsta. P. 132 133 . se dezvoltă o slăbiciune musculară şi apoi dureri difuze musculare şi articulare. care durează câteva săptămâni. senzitive.cit. cit. op. F. hepatitic B. 135 R. Literatura de specialitate presupune ca întotdeauna. o predispoziţie genetică. Ceea ce este interesant la această boală autoimună postvaccinală este faptul că poate fi dovedită printr‑o puncţie‑biopsie din ţesutul muscular de la locul injecţiei! În ultimii ani s-au înregistrat tot mai des cazuri la sugari (!). Coquet. M. Rev. “Macrophagic myofasciitis:an emerging entity”. 124: 974-983. Impfungen und Impffolgen. După boală. deci nici SGB.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 149 între vaccin şi boală. pot rămâne sechele. K. Debutul bolii este cu dureri mari şi persistente la locul injecţiei. Între timp au fost raportate în Franţa sute de cazuri. “Lessons from macrophagic myofasciitis:towards definition of a vaccine adjuvant –realated syndrome”. De asemenea. Vaccinurile care pot provoca SGB sunt: vaccinul gripal. Faptul că acest sindrom este o reacţie adversă severă postvaccinală este menţionat în prospectele vaccinurilor şi este un lucru dovedit ştiinţific. iar la unul din trei boala evolueză spre o scleroză multiplă (SM) atipică136.med. 3.de/ fachschaft/ homeopathy/ 134 R. Gherardi. Mulţi pacienţi suferă şi de tulburări psihice şi oboseală cronică. Problema care rămâne şi pe care am menţionat-o la început de capitol este faptul că după 4 săptămâni (în cazul SGB. K. enurezis. J. majoritatea după vaccinul hepatitic B şi o parte din cazuri după vaccinul tetanic135... Authier et al. Apar şi alte tulburări neurologice. Neurol 2003.) Miofascita macrofagică Aceasta afecţiune a fost descrisă pentru prima dată în 1998134. FSME şi rujeolic132. În următoarele luni sau chiar ani. suferind sau murind în urma acestui sindrom133.. L. Cherin. în special spre boli autoimune. în România) nu mai este recunoscută nicio complicaţie postvaccinală. Gherardi. Quast. Th. 2001. 136 F. 159(2): 162-164 (Review). de echilibru. Authier et al. precum tulburări de vedere. Lancet 1998. au fost câştigate numeroase procese de către părinţii ai căror copii au fost victime ale vaccinurilor.uni-muenchen. În sânge nivelul enzimelor musculare este crescut (CK: creatinkinaza). până la 30 de zile maximum. 352:347-352. 102-103. Hirte. caracterizate prin hipotonie musculară.

Social Violence and Criminality: the Medical Assault on the American Brain (trad.138. Această afecţiune autoimună gravă nu este încă recunoscută ca fiind o complicaţie postvacci‑ nală. Este vorba de cel puţin 11 cazuri pe care le defineşte ca fiind “tulburări afective cu spectru autist” şi despre care notează: “Simptomele diferă radical de toate celelate simptome cunoscute până la ora actuală”142. R. rubeolic. The Nervous Child II (1942-1943). op. S. D’Cruz. L. 5 (2): 151-158. Fenomenul a fost denumit în scurt timp “Autism infantil timpuriu” (Early Infantile Autism) sau pur şi simplu “Autism”143. 5. Trotta. 138 A. DiMuzio. C. Vaccinurile care pot provoca boala sunt: tetanic. Jacinto. Leo Kanner – medic psihiatru cu renume mondial – scria despre boli noi. 103. 137 A. datorită sechelelor neurologice. La orice sugar care are astfel de simptome ar trebui dozate enzimele musculare din regiunea unde a fost vaccinat. “Autistic Disturbances of Affective Contact”. se presupune că este vorba de o cifră mare la sugari139. 142 Leo Kanner.) Mielita transversă Este o afecţiune a măduvei spinării ce constă în demielinizarea fibrelor nervoase medulare140. S Lupo et al. violenţa socială şi criminalitatea: ma‑ rele atac asupra creierului americanilor). “Macrophagic myo‑ fasciitis :an infantile Italian case”. Simptomele constau în crampe musculare. 250.: Vaccinurile. Cuenca. A. 4. M. spune Harris Coulter în cartea sa Vaccination.150 Dr. Capasso. Pediatr Dev Pathol 2002. G. Lacson. . 211.. 141 Ibidem. 143 Leo Kanner. Neuromuscul Disord 2004. În renumitul său articol. rujeolic şi varicelic141. Christa Todea-Gross rie. cit.) Autism/ Tulburare de spectru autist (TSA) “Primele victime ale atacului Medicinii asupra creierului (prin intermediul vaccinurilor) au fost copiii americani”. “Early Infantile Autism”. 100.. Deoarece afecţiunea nu este bine cunoscută. Sharer. 140 Ibidem. hepatitic B. tulburări neurologice137. “Aluminium phagocitosis in quadriceps muscle following vaccination in children :relation‑ ship to macrophagic myofasciitis”. apărute în rândul copiilor şi tinerilor. Verrotti. dureri mari la nivelul coloanei vertebrale. A. Gilebert-Barness. E. Mielita transversă poate evolua deseori spre o scleroză multiplă (SM). 139 M Hirte. paralizii. 14 (2): 175-177. J Pediatrics 25 (1944). Prognosticul este destul de rezervat. D. din anul 1943.

scriau: “Autismul la copii era o raritate în spitalele de psihiatrie infantilă înainte de anul 1964”. mai mulţi cercetători au căutat studii şi cazuri care să ateste existenţa autismului în trecut. “In a Dark Mirror”. Kanner ne relatează: “Până acum nu avem niciun caz de autism la copii ai căror părinţi să nu fie cu studii medii sau superioare… Din primele 100 de cazuri de copii cu autism. s-au confruntat cu un număr de 65 de cazuri. Cine au fost primii copii vaccinaţi? Primele cazuri de autism au apărut la copii din familii înstărite. Acelaşi paralelism. New York. Kanner număra 150 de cazuri. spun ei. se corela cu perioada în care a început noul program de vaccinare la sugarii din SUA144. având în vedere că acest vaccin era şi foarte scump. s-au înregistrat doar 6 cazuri. 1985. boala fiind cu adevărat necunoscută până atunci. Vedem că primele victime nu au fost copiii muncitorilor sau a oamenilor săraci. De aceea nu erau deloc pregătiţi când. 1962 se pun bazele primei Societăţi naţionale pentru copiii autişti din Marea Britanie. Campbell.146. ci voluntar. s-a născut în 1945. primul copil diagnosticat cu autism. Tot în acest timp s-a introdus pentru prima dată vaccinul pertussis (împotriva tusei convulsive). În 1958. precum Goodwin ş. 87 dintre taţi şi 49 144 Mary Stewart Goodwin and W. Mental Hygiene 53:4 (Oktober 1969). În perioada 1952-1964. fiind regiuni unde se vaccinau doar 30% dintre copii. o dată cu noul program de vaccinare din America (prin creşterea numerică a vaccinurilor. cu mame exagerat de grijulii. Când. Autism 3 (1973). avocaţi. profesori etc. pentru care niciun sacrificiu nu era prea mare. În anii ’50‑’60. 558. În Japonia. în Londra. se poate observa şi în alte ţări. se constată că aproape toţi s-au născut în perioada când s-a început vaccinarea antipertussis (la sfârşitul anilor’50). era un program obligator de vaccinare împotriva tusei convulsive.. 200-204. ci copiii oamenilor cu studii superioare.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 151 După primele articole scrise de Leo Kanner. Una din condiţiile obligatorii impusă Japoniei de către americani care tocmai ocupaseră ţara. J. DTP:A Shot in the Dark. dar mai ales din familii de intelectuali. 278. părinţii fiind medici. “The National Society for Autistic Children in Britain”. Această explozie de cazuri de autism. 146 L. Olanda şi Scandinavia.a. şi numai câţiva dintre copiii autişti se născuseră la începutul anilor ’50145. probabil datorită faptului că vaccinul pertussis nu era obligatoriu. Harris Coulter and Barbara Fisher. se constată o creştere spectaculoasă a cazurilor de autism la copii. . Chile. Austria. 145 P. dar şi prin combinarea lor). 235. Psihiatri renumiţi. între debutul autismului şi noul program de vaccinare. dar ei nu au găsit astfel de date. Harcourt Brace Jovanovich. Margaret. În Franţa. În Anglia numărul copiilor autişti era mult mai mic decât cel din SUA. la un moment dat. primele cazuri de autism apari la începutul anilor’50.

Aşa se explică de ce. au crescut alte 200. inclusiv în România. (January-June. La ora actuală. primele statistici ar fi fost false! “Astăzi putem compara evoluţia autismului cu cea a unui arbore bolnav. vedem o răspândire inegală a autismului între copii. op. iar faţă de străini se poartă cu nervozitate şi deseori cu ură. respectiv cele 11 cazuri descrise de Kanner în 1943. Ei suferă de un “sindrom afectiv disproporţionat”151. Kanner descrie această înstrăinare ca fiind “incapacitatea co‑ pilului de a avea relaţii normale cu oamenii încă de la naştere… Chiar de la început vedem o înstrăinare extremă”150. North Holland Publishing Company. cu alte afecţiuni psihice. un băiat de 18 ani. şi se raportează la lumea din jur doar cu mintea (intelectul)… La 14 ani. cu autism.000 doar în SUA”149. Dar. uneori nici de la părinţii lor. 1987. antipertussis. being Vol. în Genetics and the Inheritance of Integrated Neurological and Psy‑ chiatric Patterns (Baltimore:Williams and Wilkins. 609-611. 382. “To What Extent is Early Infantile Autism Determined by Constitu‑ tional Inadequacies?”. The Autistic Syndromes. 149 American Psychiatric Association. Denumirea autismului vine din grecescul autos. J. care înseamnă “propriu” sau “eu însumi”. A. fără sentimente. Din acest moment autismul se va răspândi în mod egal la copii.). au beneficiat copiii din toate categoriile sociale de vaccinul DTP (diftero‑tetano‑pertussis). iar cercetătorii au considerat (în mod total greşit) că. 1956). în primul deceniu.152 Dr. “The Autistic Child in Adolescence”. “funcţionează ca o maşină. 36-37: Figures also supplied by National Society of Autistic Children and Adults. Nu le place nicio atingere. din acest motiv. după extinderea unui program obligatoriu de vaccinare. Psychiatry 112. slăbiciunea “eu”‑lui (Ich‑schwäche). în cazul celorlaţi copii. doar un procent mic (19%) dintre părinţi. Motivul a fost că părinţii copiilor din categoriile sociale defavorizate. 12. cit. Alte studii arată de asemenea că. . 150 Leo Kanner. Caz: Jerry Goldsmith. nu şi‑au permis vaccinul scump. 1976. fiind plecat cu părinţii într-o excursie 147 Leo Kanner. 33 of the Proceedings of the Association for Research in Nervous and Mental Disease. Amsterdam. restul având cel puţin un colegiu”147. 151 Leon Eisenberg. absolviseră facultatea148. Sunt “absenţi” şi nu pot zâmbi. toţi copiii autişti provin din familii cu un statut aparte în ceea ce priveşte inteligenţa şi personalitatea părinţilor. Christa Todea-Gross dintre mame aveau studii superioare. în aproape toate ţările. 1954). Din prime‑ le ramuri. 250. 1954. Acest lucru era cu totul ieşit din comun având în vedere că. acest arbore a “crescut” asemenea unei “pandemii” în întreaga lume. 1942/ 1943. Aceşti copii trăiesc în lumea lor şi nu lasă pe nimeni să se aproprie de ei. a) Manifestările clinice ale autismului Înstrăinarea de sine şi de lume. 148 Mary Coleman (ed.

“The Pathology of the Self in Primary Childhood Autism and Gilles de la Tourette Syndrome”. “Adlut Recollections of a Formerly Autistic Child. frigider. El se identifică cu întreaga lume.. 153 H.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 153 în Mexic. Psychiatric Clinics of North America 3:3 . El nu realizează că are semeni. 24. a dispărut pur şi simplu şi a mers pe jos cei 16 km până la motel. Copilul autist crede că doar el există pe lume. unde se termină şi unde începe altcineva. descrisă anterior. Cohen. dar ele trebuie privite ca nişte extreme ale uneia şi aceleiaşi afecţiuni. dar acest sentiment nu este unul de “mândrie” (cum apare la oamenii sănătoşi). Teama aceasta nu este altceva decât o altă exteriorizare a “slăbiciunii eu-lui”. Dar chiar şi acum trebuie să îmi aduc uneori aminte că mai există şi oameni pe lumea asta”. L.”. O formă aparte de “egoism”. “Se spune despre el. o pată pe perete. cit. nedorită. La prima vedere. Vedem pe feţele copiilor autişti. nu pot fi compatibile cele două trăsături. 155 Leo Kanner.Autism 9:2. Un autist nu are conştiinţa eu‑lui. 1979. ci este unul patologic. amestecat deseori cu un “complex de inferioritate”. zgomote. nesuportând la un moment dat mirosurile dintr-o piaţă. L. ca şi când acel om ar fi murit brusc”154. Totodată. fără ca să spună ceva părinţilor”152. ne relatează: “Nu am ştiut până la vârsta de 7 ani că există oameni pe lume. 195. arme. Le este teamă să-şi piardă “lumea lor” pe care şi-au creat-o şi în care “poate să intervină oricând cineva de afară”155. a omului adult în viaţa lui… Le este teamă de toate şi de toţi: animale. “o teamă permanentă.. Coulter. cu o formă moderată de autism. Faţa lor exprimă o teamă continuă. el crede că toată lumea se învârte în jurul lui. copilul nu îşi vede rostul în lume şi nu se simte în stare de nimic. Bemporad. 2004. cit. . op. 388.. 156 H. 25. 217. Tony M. că nu ştie unde începe el. 1944. December 1980. op. 2004. cu o formă uşoară de 152 J. fiindcă în mod normal. dar mai ales de întuneric”156. I se întâmplă acest lucru mai ales când este într-o relaţie cu oamenii: “Se retrage brusc şi pleacă în mijlocul unei conversaţii. În cel mai bun caz. pare un paradox. 154 Donald J. cauzată probabil de o posibilă intervenţie. sobă. J.Caz: Ronald. Se vede ca fiind singurul şi cel mai important «obiect» din lume şi îl interesează doar repercusiunile pe care le pot avea asupra lui situaţiile din jur”153. op. Sentimentul de teamă sau frică îi însoţeşte în permanenţă pe copiii autişti. cit. Coulter.

154 Dr. se fac la diferite intervale de timp. p. 160 Ibidem 161 W. 17. Nikolaas Tinbergen. 49. 151. Ipoteza este însă contrazisă de către Kanner. 1964. se observă o uşoară ameliorare o dată cu înaintarea în vârstă. spunând că părinţii copiilor autişti sunt rareori “părinţi iubitori” şi îşi punea întrebarea în ce măsură climatul rece şi formal din astfel de familii a putut contribui la apariţia autismului la copii158. posibil “emoţională”.”. and Treatment”. aşa cum o caracterizează Rimland162. în Cercetarea Comportamentală. dar acest fenomen se datorează dezvoltării în timp a sistemului nervos161. din ultimele decenii nu a avut niciun rezultat. scria într-o autobiografie: “Eu trăiam într-o lume a viselor şi a fricii. J. în special mamele. sunt responsabile pentru “înstrăinarea copilului”. situaţia era ceva “mai bună”. la copiii cu autism. 1944. Nu mă interesau oamenii din jurul meu. Bettelheim şi alţii credeau că etiologia autismului este una psihologică. and M. pentru “slăbiciunea eu-lui” şi pentru teama permanentă a acestuia. Volkmar and Donald J. Freeman. Până acum. El constată că. .cit. “Infantile Autism”. 159 Rimland. că nu pot face faţă noii afecţiuni numite “autism”. care au urmat “terapii psihiatrice intensive. care au ajuns să urmeze o şcoală. spun ei. Inclusiv Leo Kanner a acceptat la început ideea lor. Spre exemplu. pe care nici măcar nu o puteau explica. Christa Todea-Gross autism. despre care se credea că este eficientă. Bernard. care mai de care ciudate. În 1964. profesor la Oxford. Deoarece copiii autişti erau supuşi unei psihoterapii. New York . Îmi era teamă de toate!”157. Appleton Century Crofts. 162 Edward Ritvo and B. ameliorarea a fost net inferioară celor care nu au fost trataţi niciodată. 158 Leo Kanner. Pathol‑ ogy. 49-50. nu au putut găsi niciun remediu. J. Premiul 157 Fred R. DeMeyer. Acest lucru este valabil şi în ziua de azi: milioanele de ore de terapie psihoterapeutică şi psihiatrică a copiilor autişti. cu o oarecare resemnare. Teorii false (teoria “mamelor reci” şi “teoria emoţională/ psihogenetică”): Atât psihiatrii cât şi psihologii au recunoscut. Autism 15: 1 (1985). Ei au ajuns la concluzia falsă că părinţii. Ca urmare. op. Cohen. cât şi cea a “mamelor reci” au ridicat mult “praf” timp de câteva decenii şi au reprezentat “o perioadă întunecată din istoria Medicinei”. De asemenea. La un număr redus de autişti. copii autişti. dar chiar şi acum. 217. “The Experience of Infantile Autism:A First‑Person Account by Tony W. “A Medical Model of Autism : Etiology. Atât teoria “pshiogenetică”. nenumărate încercări de a explica autismul prin prizma unor teorii. Infantile Autism: The Syndrome and Its Implications for a Neural Theory of Behavior. ei susţineau (şi o fac şi în ziua de azi…) “ipoteza emoţională”159. nu au fost niciodată trataţi de către medici”160. Pediatric Annals 13:4 (1984). a primit în 1973. Neurologic Clinics 2:1 (1984). 299.

14. op. and M. Teoria neurologică a autismului (teoria reală): Descoperirea unor simptome neurologice care apar în autism. ca şi părinţii lor. Third Edition. arată complexitatea acestei afecţiuni. epilep‑ sie. şi care nu sunt cuprinse în prima definiţie a lui Kanner. 1942/ 1943. dar studiile ulterioare au dovedit că “75% dintre autişti au retard psihic iar 40% au un IQ sub 50%”164. O altă descoperire importantă a fost legătura strânsă dintre autism şi epi‑ lepsie. 165 W. au consultat 50 de copii autişti dintr-un Institut de Psihiatrie din Connecticuts şi au găsit. “Infantile Autism: An Analysis of 50 Cases and a Consider‑ ation of Certain Relevant Neurophysiologic Concepts”. Schain şi Herman Yannet. a fost mult discreditată. în majoritatea cazurilor.. Schain and H. aşa cum este cunoscut. În 1963. “Ethiology and Stress Diseases”. 163 164 . Autiştii sunt. paralizie cerebrală etc.564.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 155 Nobel pentru Psihologie şi Medicină. de Nikolaas Tinbergen. “Un procent de 20‑30% dintre autişti suferă. 1984. Richard J.DeMeyer. sunt străine de ceea ce scrie în literatura de specialitate…Alţi autori nu s‑au exprimat în legătură cu ceea ce am aflat”167. Yannet. cu cât copilul are un retard psihic mai mare. op.C. 1980. Cât de falsă este o asemenea teorie aflăm din studiile făcute în anii următori. după părerea lui. 88. el a observat că autiştii suferă de o serie de tulburări: retard psihic. Autorii au constat cu uimire că “rezultatele obţinute în urma analizelor. 563. că aproape 50% dintre ei (21 copii) suferă de epilepsie şi de alte afecţiuni neurologice. cit. Chiar dacă Kanner a observat în 1943 prezenţa unor modificări EEG şi crize epileptice la un copil cu autism. 166 Leo Kanner. 167 R. ci din cauza unor influenţe sociale timpurii. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Dis‑ oreders. Numeroşi oameni de ştiinţă au început şi ei cercetările lor. spre marea lor surprindere. Lucrările lui Rimland. de la Facultatea de Medicină din Yale. iar în discursul său a ţinut să precizeze că va relua studiul ipotezei “emoţionale” a autismului. alături de simptomele autiste. J. Pediatrics 57 :4 (1960). deoarece au crezut dintotdeauna în etiologia neurologică a autismului. Washington D. cit. victime directe ale unor situaţii de tensiune în mediul în care trăiesc”163. care. 23 American Psychiatric Association. nu i-a dat importanţă166. El a mai adăugat că “autismul nu este provocat de o anormalitate genetică sau de o leziune a sistemului nervos. 1974). Science (July 5. Asemeni altora. cu atât are mai multe «trăsături autistice»”165. dovedesc etiologia neurologică a autismului. William şi Marian DeMeyer scriau în 1984 că “nu există o graniţă între retardul psihic şi autism. 24. Kanner a crezut că autiştii erau oameni cu o inteligenţă normală sau chiar peste normal. Regula este aceea că.

La copiii autişti. Paralizii ale nervilor cranieni Teoria neurologică a autismului a reuşit în cele din urmă să explice principalul “simptom” al autismului: înstrăinarea copilului de lumea înconjurătoare. lezarea unui nerv cranian duce la o varietate de aspecte clinice: 168 L. crizele epileptice sunt frecvente la cei cu retard psihic. Cauza nu putea fi decât o afectare a nervilor cranieni.”171. În felul acesta putem să trăim în mod normal şi armonios. sunt preluate toate aceste informaţii şi trimise creierului. R. ROT (reflexe osteo-tendinoase) accentuate.. Copiii mai mari nu dau mâna cu alţii etc. calitatea vieţii noastre este deja afectată172. Sugarul apucă obiectele cu picioruşele şi se fereşte să prindă mingea. Ritvo. 550-555. A. de la leziuni uşoare până la paralizii. Unii dintre ei nu vor reuşi niciodată să umble altfel decât pe vârfuri. Cel mai frecvent însă. 237. M. Un simptom tipic de hipotonie la autişti este acela de a nu-şi folosi mâinile. Goodwin and T. organul de simţ este normal dezvoltat. În acest ultim caz. Uneori aceste crize debutează doar în adolescenţă. sunt afectaţi nervii. Ei au tulburări de somn: coşmaruri. “The Syndrome of Autism: A Critical Review”.169. epilepsie forma ma‑ joră («Grand‑mal») sau forma minoră («Petit‑mal»). op. 1969. 1942/ 1943. 169 E. Psychiatry 31 (1986). 170 Mary S. Wolf and B. Totodată. 616. Canadian J. spasme clonice. Christa Todea-Gross diferite crize convulsive: epilepsie. 172 H.170.156 Dr. care reglează funcţiile auditive. vizuale. Campbell. Prin intermediul organelor de simţ. . Hypsa‑ ritmie. «privire fixă» şi diferite combinaţii ale acestora”168. cit. “Autistic Children Grow Up: An Eight to Twenty-Four Year Follow-up Study”. gustative şi a celor care coordonează activitatea musculaturii feţei. cu un IQ sub 50. pe când la cei cu o inteligenţă normală. 171 Leo Kanner. epilepsie temporală lobară. în stare de veghe etc. urechea). olfactive. L. Uneori este lezat şi organul de simţ (ochiul. Psychiatry 133:6 (June 1976). ceea ce arată o hipertonie musculară generalizată. epilepsie psihomotorie. Coulter. dar nu poate transmite mai departe informaţia. etc. 39. spasmul sugarului. sunt rare. 559. uneori şi ziua. avem nevoie de informaţii din mediul înconjurător. scrâşnesc din dinţi în timpul somnului. 2004. Pentru ca să putem trăi şi să ne integrăm în lumea înconjurătoare. clonusul piciorului. pe care le culegem şi apoi le prelucrăm. Goldberg. Ornitz and E. Un procent de 56% dintre autişti au un EEG anormal şi prezinta frecvent modificări ale reflexelor şi tonusului muscular: hipotonie sau hipertonie. care le prelucrează. Dacă însă nu putem asimila aceste informaţii. J. Aceşti copii au dificultate de a umbla “în patru labe”.

ca şi cum nu ar înţelege nimic. până la surditate. 176 Isaac Karlin. 173. cântă arii întregi la pian178. ”Congenital Verbal-Auditory Agnosia”. numită hiperacuzie. Autiştii suferă deseori de otite medii infecţioase. şi chiar învăţase să articuleze câteva cuvinte şi să lege propoziţii. mimând şi tonalitatea (ecolalie).. . L. Keratokonus etc. fiindcă informaţiile nu sunt prelucrate la nivelul creierului. J. majoritatea fiind chiar talentaţi în acest domeniu. 281-289. 1972. un auz exagerat.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 157 . 1942/ 1943. el nu o face uneori.177. ”Hyperlexia in Infantile Autism”. conform testului audiometric. ochii nu au niciun defect. dar pot auzi alte zgomote. deşi avea o pierdere a auzului de 98%. Rutter.Autism 13:3 (1984). putea diferenţia anumite sunete muzicale. Alteori vorbeşte doar în şoaptă. Unii cunosc pe de rost anumite melodii sau chiar cântece auzite la TV. C. Pediatrics 7 (1951). Autiştii sunt întotdeauna fascinaţi de muzică. J. fiindcă nu vrea. În unele cazuri.Auzul poate fi afectat în diverse grade. cum ar fi vocea mamei.Văzul poate fi afectat în mai multe moduri: orbire. La un astfel de rezultat nu se aştepta nimeni176. numele unor persoane. Uneori se observă la aceşti copii. când copilul autist citeşte fluent. 175 Leo Kanner. când vorIbidem. dar sunt lezaţi nervii optici. Deşi copilul poate vorbi. dar nu înţelege nimic174. deşi urechea este sănătoasă. lipsa coordonarii mişcării globilor oculari. Withehouse and J. 41. Alţi copii nu aud anumite tonuri. Alţii au un auz muzical perfect. în mod mecanic. o altă tulburare este “Hiperlexia”. asemenea unui papagal. Isaak Karlin atrage atenţia asupra unui fenomen pe care l-a denumit “surditate verbală înnăscută”: un copil autist. Ei mai pot repeta anumite versuri. 177 M. iar copilul “aude”. Sunt cazuri în care autiştii vorbesc neîntrerupt. 237. El poate auzi tonurile înalte. 178 H. “defect periferic de prelucrare a informaţiilor” etc. 2004. pe care le recită apoi. D. dar nu şi pe cele joase. 60-68. când vorbim de “Dislexie”. Motivul este că aceşti copii nu au posibilitatea de a face diferenţa dintre informatiile importante şi zgomotul de fond. sau repetă cuvintele şi frazele pe care le aude. când ei reacţionează în mod exagerat.Vorbirea este afectată. cit. patologic la zgomote normale. Termenul de “surditate verbală înnăscută” mai poate fi înlocuit cu alte denumiri: “defect central de prelucrare a informaţiilor”. strabism. dar fără niciun sens (hiperlalie). În 1951. 173 174 . Autism 2. cum ar fi: desfacerea hârtiei de pe o bomboană sau melodia preferată a unei publicităţi TV. . 330. el totuşi nu reacţionează deloc. legate de jucăriile lui preferate. închiderea unei uşi etc.Harris. uneori. fără nicio greşeală. pe care un om normal nici nu le bagă în seamă: zgomotul unui uscător de păr.. sau zgomotul închiderii unei uşi etc. op. care pot fi şi ele cauze de surditate175. Coulter. “Childhood Schizophrenia Reconsidered”.

1980 Annual Meeting and Conference of the National Society for Autistic Children. “Infantile Autism and Affective Disorder”. Zifkin and M.183. Alteori. . 181spune Harris Coulter. 1980. inspiraţii profunde urmate de expiraţii însoţite de un oftat. 1979. Washington D. 182 Jules R. . “Toate aceste defecte ale organelor de simţ pot. . 43. 179 Leo Kanner and Leon Eisenberg. 185 H. provocând un leşin etc. Autism 17:3 . 1982. denumite “mecanisme respiratorii stereotipe”: scurte perioade de apnee. 82. Autism 14:1. 1987. J. J. Putem vorbi şi la autişti de cunoscutele afecţiuni. numit “Sindromul Moebius”. aceste caracteristici sunt specifice autismului. Christa Todea-Gross bim de stereotipii179. În felul acesta. 183 Junko Komoto and J. 184 Mary Coleman. vocea lor este foarte înaltă. cit. op. până la un anumit grad. încercarea de a expira fără a inspira. Autism 9:2. Autism 12:4. fiindcă este lezat nervul cranian XII (hipoglos). Dacă vom recunoaşte că “autismul” nu reprezintă altceva decât o “stare patologică” (cu o mare varietate de tablouri clinice). “afazie” sau “disfa‑ zie”. 180 George M Realmuto and Bart Main. L. 182. Rufo. ci sunt “continuarea” uneia singure. Deoarece aceste tulburări de respiraţie însoţesc în mod frecvent o criză epileptică. care enervează limba180. Bemporad. să fie compensate de către un simţ tactil şi un miros foarte bine dezvoltat… Copiii autişti miros şi ling adeseori diferite obiecte pentru a putea înţelege măcar o fărâmă din ceea ce‑i înconjoară… Ei pot fi foarte sensibili şi pot reacţiona extrem de puternic la anumite mirosuri şi alimente182. “Adult Recollections of a Formerly Autistic Child”. copilul autist nu îşi va folosi vocea pentru a învăţa să vorbească.C. Unii cercetători cred că cele două tulburări de vorbire nu sunt două afecţiuni distincte. Jules R. “Coincidence of Tourette’s Disorder and In‑ fantile Autism”.. J. op. Coulter. ele pot fi chiar o componentă a epilepsiei185. 391-405. “Compulsive Respiratory Stereotypies in Chil‑ dren with Autistic Features: Polygraphic Recording and Treatment with fenfluramine”.Lezarea nervilor care coordonează musculatura feţei va duce la un facies cu o expresie fixă. ca şi un ţiuit. hiperventilaţie. B. cu propriile cuvinte. J. Or. Psychiatric Research Reports 7.184. “Early Infantile Autism: 1943‑1955”. 1984. despre care se ştie că sunt consecinţa unei leziuni a sistemului nervos din timpul copilăriei. Hirata. “New Research Findings and Concepts in Autism”.. 1979. atunci ceea ce trebuie studiat este chiar acest sindrom. 56. ci doar pentru a repeta cuvintele altora. 192. spre care a evoluat sindromul postencefalitic. 368.158 Dr. chiar dacă are voce şi poate vorbi. Proceedings. 181 H. Gastaut. 17. “îngheţată”. 1957.Afectarea nervului vag (sau pneumogastric) poate duce la variate tulburări de respiraţie. Bemporad. cit.

Coulter. cit. astăzi se ştie că ele sunt de origine neurologică. 250. 237. care recomandă internarea. În 1985. Christopher Gillberg. Din cazurile pe care le relatează Kanner. Diagnosticul este unul bine cunoscut în ziua de azi. 2004. 188 Philip I. simptomele erau puse pe seama unor cauze “emoţionale”. Exemple de acest fel sunt nenumărate. sugarul plânge foarte tare şi fără întrerupere. fiind vorba de “anorexie nervoasă”. care o sperie pe mamă. “A Study of Tactics for Resolving the Autistic Barrier in the Psy‑ choterapy of the Schizophrenic Personality”. Tatăl copilului este convins că tocmai a scăpat copilul lui de “Sindromul morţii subite” (SIDS).. Speriată. cum ar fi vărsături incoercibile. cât şi biberonul:ei nu cresc în greutate decât foarte încet. alţii. un crecetător din Suedia. “Hunches on Some Biological Factors in Autism”.188. După 2 zile. 269 190 Leo Kanner. La primele 6 din cele 11 cazuri ale lui Kanner. diagnosticate apoi ca “vărsături psihosomatice”. s-au observat mari probleme de alimentaţie. Se poate întâmpla şi invers. 1983. Betz.. L. în majoritatea cazurilor186. părinţii se plâng şi de alte simptome la copiii lor autişti. Autism 13:3. copilul a început să se simtă mai bine şi este externat. formă medie.189. J. cit. aceşti copii nu se hrănesc suficient şi refuză atât sânul. 189 Barbara J. se prezintă cu copilul la medic. 1942/ 1943. refuză mâncarea deja de la vârsta de 5 luni. op. 186 187 . J. De câte ori observă pauze respiratorii la copil. “Autiştii în general nu au poftă de mâncare şi acuză dureri de burtă. 44. Concluzia este că cele două afecţiuni – autismul şi “Sindromul morţii subite la sugar (SIDS) – au o eti‑ ologie comună. unii stagnează în greutate şi la vârsta de un an refuză orice mâncar. Băiatul a crescut şi acum suferă de autism. Ruth Christ Sullivan. Deseori. mama îl ţine ridicat.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 159 Caz: Harvey a fost vaccinat cu DTP în 13 ianuarie 1972. De cele mai multe ori sunt etichetaţi ca fiind «problematici» la mâncare”187.190. având probleme respiratorii. Dacă la debut. 177‑186. Ea observă că îşi revine copilaşul şi începe să respire când îl pune peste umerii ei şi-l bate pe spate. op. cea de encefalită postvaccinală. J. “Autism in a Child with Congenital Cytomegalovirus Infec‑ tion”. A. a descoperit pentru prima dată că exisH. începând de dimineaţă. Tulburări digestive O dată cu avansarea cercetărilor legate de autism. Markowitz. A doua zi. când copilul mănâncă excesiv şi când vorbim de “bulimie”. Autism 5:2 (1975). s-a constatat că şi alte simptome sunt direct legate de această afecţiune. Psychiatry 104. 1947.

cit.192. 199 H. cât şi noaptea. medicul află că aceşti copii au suferit în primul an de viaţă de probleme de digestie. 1985. Cercetători din Rusia au găsit la autişti. 195 Mary Stewart Goodwin and M. A. foarte urât mirositoare) şi constipaţia sunt alte simptome frecvente ale sugarului autist.196. iar Gillberg constată acelaşi lucru la 1/3 dintre adulţii autişti193. S. C. Christa Todea-Gross tă o legătură între autism şi anorexia nervoasă191. 307-312 (a). Autism 17:2. Nord. J. 191 Christopher Gillberg. care nu cedează. 19. Amsterdam. North Holland Publishing Company. Autiştii au şi alte tulburări de alimentaţie. 181. “Malabsorption and Cerebral Dysfunc‑ tion :A Multivariate and Comparative Study of Autistic Children”. 51 (Personal communication from Bernard Rimland. Psychia‑ try 143 .000 de copii autişti. Coulter. 282. în special colici intestinale mari. 196 Mary Coleman (ed. Imediat după ce au mâncat. 177. “On the Organic Nature of Some Forms of Schizoid or Autistic Psychopathy”. op. 193 S. Cowan. dar niciodată într-un mod sistematic198. 1975.160 Dr.N. etc. de asemenea. April. specific persoanelor cu retard psihic grav: reînghiţirea alimentelor vărsate. ci şi din gunoi. tot aşa şi excesul de mâncare. o tendinţă spre obezitate. O mare parte dintre autişti suferă de celiachie (o boală autoimună. odată cu înaintarea în vârstă.194. 197 Ruth Christ Sullivan.). 1971. Afecţiuni precum enuresis (lipsa controlului micţiunii) şi encompresis (lipsa controlului defecaţiei) sunt. Psychiatry Tidsskr. 1983. Isaev. frecvente la autişti. Aşa cum anorexia este frecventă la autişti. 61. J. p. 1987. “Outcome and Prognostic Factors in In‑ fantile Autism and Similar Conditions:A Population–Based Study of 46 Cases Followed Through Puberty”. op. începi la autişti problemele de digestie. B. Autism 1. Ei mănâncă “tot ce le iese în cale”. Neurologul Bernard Rimland a construit în San Diego un Institut pentru cercetarea comportamentului copilului (Institute for Child Behavior Research). 192 Ibidem. 194 Christopher Gillberg and S. “Are Autism and Anorexia Nervosa Related?”. Diareea (cu scaune apoase. După ce sunt diagnosticaţi cu autism. Autism 5. cit. Mnukhin and D. în care se găsesc fişele medicale a peste 10. J. 39. L. El a constatat că aceşti copii suferă mult mai des de cefalee decât alţi copii199. Gillberg. sau chiar excremente de animale etc. 1975. de la caz la caz. 106. J. atât ziua. Steffenburg. care a fost analizat.). Este motivul pentru care sugarii autişti plâng şi ţipă mult timp după fiecare supt sau biberon. 428 (a). Cefalee Cefaleea sau durerile de cap reprezintă unul dintre simptomele autismului. colici prelungite şi mai târziu de “sindroame dispeptice gastrice”. 221. . nu doar alimente. descrisă anterior)195. 198 Ibidem. 1976. The Autistic Syndromes.197. 180. “Autism and Anorexia Nervosa: Related Condi‑ tions?”. Ph D.

Se trage de păr sau de urechi. se ghemuieşte sau îşi întinde mereu gâtul (hiperextensie). de perete sau de podea. “Ethology and Stress Diseases”. 1971. 1974.. Sindromul Rett şi Sin‑ dromul Asperger În 1971. acest aspect era o noutate în cazul autismului202. de la cele mai uşoare la cele mai grave. Nu este uşor să pui diagnosticul de autism. încât i se făcea deseori rău. Rimland demonstrează cât de complex este fenomenul autismului. December 23. and developmental learning disorder”. Articolul lor i-a surprins pe toţi cei din cercul lor ştiinţific. Autism 1. probabil subclinică. dislexia. 1312. Science. Acelaşi lucru. Proc. 5097-5100. migrenele etc. La un sugar. Zece ani mai târziu. fiind valabilă pentru toate bolile cunoscute).Toate aceste simptome le găsim şi la autişti şi sunt manifestări tipice când au cefalee. A concluzionat că orice boală. Norman Geschwind and Peter Behan. La fel şi Tony W. J. July 5.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 161 Exemple200: Harvey Jackson avea dureri de cap (cefalee frontală) atât de mari. 144-145. de la lipsa simptomelor (boală subclinică) până la cele mai grave şi complicate crize (nu era o noutate. bâlbâiala. migraine.. Science 222. se poate manifesta în diferite grade. fiindcă nimeni nu putea să-şi închipuie care era legătura dintre boli atât de diferite201. ar putea fi valabil şi în cazul autismului încă din prima lui fază. insuportabile. August. 1983. 200 201 . Or. “Math Genius May Have Hormonal Basis”. 1982. spune el. A observat existenţa unui spectru foarte larg de simptome. “Follow‑Up Study of Eleven Autistic Children Originally Reported in 1943”. Gina Kolata. În 1982. National Academy of Sci‑ ences USA 79. 203 Nikolaas Tinbergen. care se plângea de “du‑ reri mari. 202 Leo Kanner. b) Criterii false de diagnostic pentru autism. se loveşte cu capul de pătuţ. oricât de complexă ar fi. de cap”. toate fiind simptome specifice sindromului postencefalitic. având în vedere că sunt multe Ibidem. El pune diagnosticul de autism la 445 de copii şi compară apoi rezultatele sale cu cele ale altor medici care au consultat aceiaşi copii. cefaleea intensă va provoca manifestări care ne atrag atenţia: îşi mişcă capul dintr‑o parte în alta. Kanner consultă încă o dată cei 11 copii cu autism din prima lui grupă. care nu ne poate comunica ce-l doare. Rezultatul a fost că niciun copil nu fusese diagnosticat cu autism de către ceilalţi medici203! Descoperirea făcută de Rimland s-a confirmat încă o dată. “Left‑handedness:Association with immune disease. 20. Norman Geschwind şi Peter Behan şi-au editat lucrarea referitoare la relaţia dintre autism şi boli precum celiachia.

“Diagnosis and its Implications”. Proceedings. “Infantile Autism and the Temporal Lobe of the Brain”. pentru a putea fi diagnosticat autismul”.C.. 1980. op. de ce specialiştii în domeniu insistă asupra faptului că autismul este o boală de sine stătătoare şi nu are nicio legătură cu alte tulburări şi afecţiuni neurologice? Răspunsul l-a dat un specialist la Conferinţa Societăţii Naţionale pentru copii autişti. “Editorial :Change of Lournal Scope and Title”. Washington D.. Autism 9:1. L. J. Mirsky. De ce? Fiindcă autismul este doar o parte a sindromului postencefalitic. Coulter. 207 Richard J. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Dis‑ orders. în 1980: “Autismul nu este o boală specială! … Să nu cădem în capcană şi să credem că autismul este o boală care poate fi tratată cu un singur medicament… În realitate. Chiar dacă a apărut o nouă clasificare a bolilor în 1987. F. 205 Bruce Hetzler and Judith Griffin. îl însoţesc): retard psihic. vorbim de un întreg spectru!”207. cit. Lipsa unor criterii eficiente şi clare de stabilire a diagnosticului de autism a dus deseori la imposibilitatea recunoaşterii lui. 208 H. Autism 11:3. J. Această clasificare este 204 Eric Schopler and M.C. 1980 Annual Meeting and conference of the National Society for Autistic Children. În acelaşi an. 1981. criteriile de diagnostic pentru autism au rămas practic aceleaşi: “Pentru diagnosticul de autism este nevoie de minimum 8 din cele 16 puncte”209. Washington D. 95-96. Christa Todea-Gross afecţiuni neurologice care se “suprapun” cu acesta (de fapt. B.162 Dr. În 1981. 1981. Hetzler şi Griffin scriau: “Tabloul clinic la autişti este extrem de heterogen. Reichler. 126. Din 1971. Unii psihologi. Skoff and A. fiindcă profitul pe care‑l scot în urma tratării bolnavilor de autism este unul substanţial208. 53. 206 Deborah Fejn. epilepsie. din motive de interes propriu. Rutter. ceea ce duce implicit la o serie de simptome care se suprapun”205. J. 1979. paralizie crebrală204. atunci. Autism 11:3.. 38 . 317. Ne întrebăm. continuă cu încăpăţânare să atribuie autismului un status autonom. Deborah Fejn constată că există păreri diferite în formularea criteriilor de stabilire a diagnosticului de autism şi nu se ştie cu siguranţă până unde aceste simptome ale autismului se suprapun cu alte tulburări neurologice206. psihanalişti şi medici psihiatrii. 1987. care cuprinde 14 puncte. “Clinical Correlates of Brainstem Dys‑ function in Autistic Children”. Third Edition–Revised. 312. Asta arată existenţa unei varietăţi mari de disfuncţii ale sistemului nervos central. 4. 209 American Psychiatric Association. Este şi motivul pentru care exactitatea unui diagnostic este mereu ştearsă de prezenţa altor caracteristici ale sindromului postencefalitic. ei se bucură de “lista cu criteriile care definesc diagnosticul de autism”. cu recomandarea: “Este nevoie de minimum 7 criterii din cele 14.

1987. Reichler. aveau o mare rigiditate în ceea ce priveşte menţinerea la fel a lucrurilor. ei vor putea renunţa la încercările lor imposibile de a diagnostica şi trata autismul după astfel de criterii false212.“Autism and Pervasive Developmental Disorders: Concepts and Diagnostic Issues”. Simptomele au fost descrise pentru prima dată de Van Krevelen în 1971: “Personalitatea pacientului este anormală. în ce categorie pot fi încadraţi aceşti copii? Am cunoscut şi copii cu un comportament stereotipic. 54. Sindromul Rett este o formă severă de autism. descris în 1944. dar precis nu au autism”211. 212 H. un alt aspect al sindromului postencefalitic. este o formă moderată de autism. Dar aceştia nu pot fi sub nicio formă diagnosticaţi cu autism.. respectiv. Proceedings. sunt oameni cu o inteligenţă peste medie. dar care pot îndeplini unele dintre aceste criterii de diagnostic pentru autism.. care a mai fost denumită “psihopatie autistă”. J.C. afirmă Coulter. o inteligenţă normală şi nu erau autişti. de vaccinurile din copilărie”213. Ei erau însă foarte sociabili. determinată mai mult prin intermediul raţiunii decât al sentimentelor.. . Bolnavii cu acest sindrom. ceea ce poate duce la un diagnostic fals pozitiv. “Rett Syndrome‑Clinical Studies and Pathophysiological Consideration”. că “o identificare a cazurilor de autism pe baza unor astfel de criterii. sunt copii inteligenţi şi normal dezvoltaţi. oricât de neînsemnat era. Segawa Nomura and M. 96. Sincer să fiu. nu ştiu unde să-i clasific. reacţionau urât de tot. Doar atunci când medicii vor fi pregătiţi să recunoască faptul că autismul este o parte a sindromului postencefalitic – iar la sutele de simptome.1984. 172. spune Harris Coulter. Brain and Development 6:5. provocat de aceeaşi factori. Autism 17:2. ele nu există…”210. op. Rutter and Eric Schopler. iar la schimbarea celui mai mic lucru. Doi dintre copii. 211 Richard J. Hasegawa. aveau relaţii bune cu cei din jur. de psihiatrul vienez Asperger. ar fi posibilă doar dacă există nişte simptome patognomonice (specifice) pentru autism… Or. Y. El are doar o singură deschidere spre lume: 210 M. L. Un specialist remarcă următorul fapt: “Am consultat o serie de copii cu diferite probleme şi care aveau simptome comune cu copiii autişti. dar prezintă o înclinaţie spre anumite sterotipii.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 163 expusă unei erori foarte mari. Există în schimb copii perfect normali. 1980 Annual Meeting and Conference of the National Society for Autistic Children. 475-486. 1980. Michael Rutter şi Eric Schopler scriau despre autism (1987). Coulter. Washington D. Sindromul Asperger. cum ar fi «legănarea». cit. există combinaţii nenumărate –. «baterea din palme» etc. care a fost observată pentru prima dată în 1965 şi este “cu mare probabilitate. 213 M. Fiecare simptom al autismului este indispensabil. “Diagnosis and its Implications”. Ei nu sunt autistici. Atunci.

a unei adunări unde nu vorbeşte liber. mai ales când sunt interesaţi de un subiect. Copilul urmează propriile sale metode iar pe cele ale învăţătorului. În al doilea rând. El nu realizaeză când îi calcă pe nervi pe cei din jur… Psihopatia autistă devine evidentă în primii ani de şcoală. dar deseori deja din perioada de grădiniţă. 217 M. “The Near‑Normal Autistic Adolescent”. De obicei însă. şi nici nu poate fi direcţionat în altă parte… Alteori. în cel mai bun caz. Autism 1. Everard. Van Krevelen a diagnosticat la doi fraţi cele două forme de autism: autismul obişnuit şi Sindromul Asperger. “Clarfication on Asperger’s Syndrome”. în general.215. dar este destul de inteligent ca să găsească rezolvări originale în anumite situaţii. J. Van Krevelen a denumit “incapacitatea” caracteristică celor cu Sindromul Asperger “o lipsă a intuiţiei”: “Copiii cu o formă uşoară de autism pot fi foarte enervanţi pentru cei din jur. El nu îşi dă seama când partenerul lui glumeşte sau vorbeşte serios. 215 Lorna Wing. dacă putem vorbi de aşa ceva. Van Krevelen. la fel cum nu-şi dă seama dacă cuvintele lui îi rănesc pe cei din jur sau nu. El vorbeşte în faţa colegilor săi ca şi în faţa «unui Parlament». 214 D. 1971. J. el nu posedă acea parte a intelectului care se cheamă «o minte omenească sănătoasă». el nu este în stare să înveţe ceva de la alţii. Ei nici nu observă când cei din jur nu sunt deloc interesaţi de ceea ce spune…. cum ar fi astronomia. J. autistul nici nu realizează când cineva vorbeşte cu el”217. Autism 16:4. 1974. El este practic forţat să ia în considerare doar aspectul raţional al tuturor lucrurilor. 115-129. Psychological Medicine 11. 513-515. de ceea ce înseamnă «viaţă»”214. pe care trebuie să le analizeze pe fiecare în parte. să studieze fiecare gest şi să caută un răspuns pentru fiecare mimică a feţelor celor din jur. studiul strămoşilor săi şi.216. stă şi ascultă puţin timp ceea ce spun alţii. ci le citeşte o prelegere… La el găsim trei probleme grave de adaptare. 348-349. Christa Todea-Gross cea a raţiunii. copilul are tendinţa de a se ocupa de aspecte ale unor domenii ştiinţifice. A. Dewey and M.Un astfel de monolog nu poate fi oprit atât de uşor. le ignoră. În al treilea rând. . Este motivul pentru care nu-i place şcoala. 83-84. 216 Lorna Wing. Autism 4. 1986. când părinţii nu reuşesc să se adapteze la comportamentul copilului lor… Regulile stricte din şcoală descoperă rapid pe un elev care este «altfel»… Comportamentul unui autist este una total neobişnuită. 1981. În primul rând. Lui îi lipseşte înţelegerea pentru sentimentele semenilor săi şi capacitatea de a se comporta corect faţă de ele. “Early Infantile Autism and Autistic Psychopathy”. În acelaşi timp are un umor aparte. “Asperger’s Syndrome: a Clinical Account”.164 Dr. Aceştia vorbesc prea mult.

În cazul lor. 2004. Cohen. Un procent de 20-30% dintre copiii cu autism suferă de convulsii. 1980.222. c) Sindromul MBD şi autismul. chiar dacă aş avea unul”219. Van Krevelen spune: “Aceşti trei adulţi autişti (deşi fiecare avea altă formă de autism) sufereau de o profundă şi întunecată singurătate. Jerry Goldsmith (autist) scria în testele sale psihologice doar “poveşti pline de agresiune faţă de tată şi despre numeroase decese ale altor persoane… Autistul cu un IQ mai mare dă dovadă de agresivitate verbală”220.. 550-555. Despre trei pacienţi autişti diagnosticaţi de el. 388. Coulter. . 57. “Autistic Children Grow Up: An Eight to Twenty–Four Year Follow‑up Study”.“The Pathology of the Self in Primary Childhood Autism and Gilles de la Tourette Syndrome”. Simptomele care apar cu o atât de mare intensitate la un număr restrâns de oameni ar trebui să existe într-o formă mai atenuată la un număr foarte mare de oameni. 1986. 221 Ibidem. Psychiatry 31. 219 Ibidem. 389. autiştii sunt în stare şi de mult dispreţ faţă de alţii. Dacă autismul este cauza unui sindrom postvaccinal (şi asta dovedesc numeroasele studii). Unii specialişti consideră că există o legătură între cele două afecţiuni. Nici nu ştiu ce ar trebui să fac cu el. L. spasmul sugarului. op. “Ne întrebăm atunci în ce măsură contribuim la o «înstrăinare» tot mai mare a oamenilor care lucrează în birourile din actuala industrie modernă?”221. “emoţionalul” este mai accentuat tocmai datorită inteligenţei lor care-i ajută să recunoască situaţia. Totodată. Goldberg. Wolf and B. pe care nu ştiu exact unde să-l “situeze”. amândouă având la început o manifestare subclinică a creierului (care trece neobserva218 Donald J. medicii se confruntă cu încă un sindrom (mai “benign” decât autismul). Există cauze comune? În paralel cu autismul.a. Psychiatric Clinics of North America 3:3. sindromul Rett şi Sin‑ dromul Asperger) au în comun “înstrăinarea”. 58. Boli neurologice care însoţesc autismul Se ştie că autismul este însoţit adeseori şi de alte tulburări neurologice: retard mental.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 165 Toate cele trei forme de autism (autism obişnuit. epilepsie. pierderi scurte ale cunoştinţei etc. atunci consecinţele sunt de-a dreptul şocante. 220 H. Ronald (autist) spunea: “Nu am avut niciodată un prieten. paralizie cerebrală ş. epilepsie formă minoră (petit mal) sau majoră (grand mal). cit. Canadian J. December. cărora le întorc spatele. cu convingerea că nu sunt în stare de o relaţie care să-i mulţumească”218. 222 L.

Profesorii de Pediatrie de la Universitatea Yale au recunoscut şi ei (1984) că Sindromul cu leziuni cerebrale minime “este cea mai răspândită problemă şi care consumă cel mai mult timp în practica unui medic pediatru”227. Pediatric Clinics of North America 31:2. ba chiar poate să stea la baza acestora… ceea ce este grav. se pune întrebarea: ar putea fi o encefalită postvaccinală. dar adevărat. 225 Paul H. “Brain – Damage Syndromes in Childhood: Concepts and Findings”. nu este doar o tulburare simplă. cel mai răspândit fenomen întâlnit în Clinicile de Psihiatrie”225. April. pot provoca encefalita postvaccinală. Psychiatr. J. 18. 224 Frank A. era considerată o boală pur bărbătească. 1982. 42. ci este un sindrom. scria în 1971. dar mai ales pentru Psihiatria Infantilă. J. 1971. New York. 1986. Minimal Brain Dysfunction in Children. .) Sindromul cu leziuni cerebrale minime (MBD) După ce au ajuns la concluzia că afecţiunea care arată o “leziune cerebrală minimă”. 231.. 31.166 Dr. se pare. cauza autismului şi a sindromului MBD. După un deceniu. medicii specialişti psihiatri l-au denumit MBD (Minimal Brain Damage) Syndrom: “Sindromul cu leziuni cerebrale minime”. din copilărie. Christa Todea-Gross tă. June. Wiley Interscience . Incidenţa reală a sindromului 223 M. Paul Wender. Psychiatry 139:1. Acest sindrom este. În trecut. Psychiatric Clinics of North America 9:2. care apoi. La băieţi sindromul este de 5-10 ori mai frecvent ca la fetiţe. “Syndromes Attributed to Minimal Brain Dysfunction in Childhood”. Rutter. January. 227 Sally E. A. Inevitabil. Elliot. “Diagnosis and Management of Attention Deficit Disorder: A Pediatric Perspective”. “Historical Perspective on Neurobehavior”. Wender. dau naştere la simptome psihiatrice223. 1977. că “acest «sindrom» este în legătură cu absolut toate categoriile de «tulburări psihice» din perioada copilăriei..226. 6. 31. Alţii se întreabă “care ar putea fi cauzele care duc la asemenea tulburări neurologice masive?”224. 1. aflate în exces în organismul sugarilor vacinaţi şi datorită neurotoxicităţii lor. cauza sindromului MBD şi a autismului? Răspunsul îl aflăm în cele descrise mai jos. Shaywitz and A. Bennet. neavând manifestări clinice). în timp. Child Psychol. o autoritate în acest domeniu. 1984. Motivul a fost găsit doar în ultimii ani: la băieţi testosteronul – hormonul masculin – blochează eliminarea de metale grele (mercur). acest sindrom a devenit o mare problemă în şcolile din America. Rutter. 226 M.

378. fiindcă îşi pierd repede atenţia şi nu reuşesc să îşi termine la timp tema sau lucrarea. A Multi‑Axial Classification of Child Psychiat‑ ric Disorders. În realitate. ticuri nervoase. Sheppard. Wender. V. Există o legătură strânsă între sindromul MBD şi alte afecţiuni neurologice. Millichap. New York. au rezultate slabe la şcoală. Peters. Rutter. 228 Kathleen A. Clinical Psychology 40:1. Peste zi. respectiv în “tulburări emoţio‑ nale sau de comportament”. 212. 1975.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 167 nu este cunoscută. spune Coulter. Black (ed. Kathleen Long şi David McQueen. D. respectiv epilepsie.. Manualul de Diagnostic şi Statistică (Diagnos‑ tical and Statistical Manual) arată că. au observat că un procent de 13% dintre cei care suferă de Sindromul cu leziuni cerebrale minime (MBD) nu este deloc cunoscut şi nici diagnosticat. În căutarea cauzelor acestui sindrom. ei constată că în sindromul MBD. 1976. 189. paralizii.Wiley Interscience. Chiar şi cei cu un IQ normal sau peste media normală. În general. D. deoarece atunci când un copil se internează cu două afecţiuni. 1984. “Syndromes of Minimal Brain Dysfunction”. Aceşti copii sunt deseori descrişi ca fiind “absenţi”. C. G. s-a observat că şi acesta are multe simptome în comun cu alte tulburări neurologice. “The Hyperactive Child”. Ca şi la autism. cu care este de fapt în strânsă legătură. în P.. E. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Dis‑ orders. 230 S. cu gândul în altă parte230. J. Geneva:World Health Organization. spre exemplu epilepsie şi sindrom MBD. Third Edition . la un procent de 5% dintre copiii cu Sindrom MBD. McQueen. 11. care în 1984 au realizat o statistică în Maryland şi în Districtul Columbia. 229 Paul H. Chiar şi hipoactivitatea se află în acest grup de tulburări. M. Long and D. iar afecţiunea uşoară va fi practic ştearsă din datele statistice232. În România ne confruntăm cu aceeaşi situaţie. tremor. Shaffer. 1981. care nu pot fi încadrate în tulburări psihice minime. fiind total ignorat de către sistemul şcolar228. Practitioner 217. copilul este letargic şi doarme foarte mult229. spre surprinderea psihologilor şi medicilor psihiatri. 1980. avem un procent mare de afecţiuni neurologice: epilepsie. 1971. Washington D. sunt prezente şi simptome grave231. J. “Detection and Treatment of Emotionally Disturbed Children in Public Schools: Problems and Theoretical Perspectives”. 61. . Spre exemplu “la copii cu MBD. deşi multe voci spun că se apropie de 15‑20%. Minimal Brain Dysfunction in Children. apar şi sechele neurologice: convulsii. retard psihic etc. New York. Brain Dysfunction in Children: Etiology. 232 M.). Raven. la fel ca şi în autism. la copiii cu sindromul MBD este foarte scăzută capacitatea de concentrare. Diagnosis and Management. Clements and J. când s-a încercat o definire a sindromului cu leziuni cerebrale minime. el va fi tratat pentru boala mai gravă. cifra este una mult mai mare. January. 42. grimase. 231 American Psychiatric Association.

Psychiatric Clinics of North America 5:2. G.. “Inattentiveness in Schoolchildren with Epilepsy”. 371-377 . tulburări de echilibru. un uşor strabism. “Neurological Findings in Adult Minimal Brain Dys‑ function and the Dyscontrol Syndrome”.. 235 M. Minimal Brain Dysfunction in Children. au tulburări de micţiune.). Copiii cu MBD au probleme de alimentaţie. 182-184. Pediatrics 50. W Freeman. De anorexie suferă şi aproximativ 1% dintre fetele adolescente. 239 S. la un copil cu epilepsie observăm deseori şi prezenţa sindromului MBD. copiii cu MBD suferă de bulimie”240. Wender. Springfield. Enurezisul este des întâlnit la aceşti copii. 1984. Epilepsia 19. Kaplan (Professor of Pediatrics University of Calgary. E. Alberta) et al. J. Christa Todea-Gross spasmul sugarului etc. 1982).168 Dr. Thomas. Hart and N. 1982. “Pareze şi paralizii ale 233 Dorothy O. “Learning Deficits in Adolescents with Anorexia Nervosa”. 105. în mod voit. scrâşnesc din dinţi. New York. Psychiatric Clinics of North America 5:2 (August. B. 237 Paul H. Does Your Child Have a Learning Disability?. J. transpiră abundent. Alteori. 1982. K. Elliot. D. Nervous and Mental Disease 170:11.sau hipotonie musculară. cu tulburări de concentrare şi de învăţare”233. iar cauzele nu se cunosc238. 1981. W. 204-205. suferă de anorexie nervoasă. se trezesc repede şi se joacă apoi în pat. 1957. iar noaptea sunt hiperactivi. J. De obicei dorm ziua. 169-175 234 Frank A. Neurologic Clinics 2:1. Nervous and Mental Disease 173:3 (1985). 61. au coşmaruri. 1987. 1978. February. Vulnerabilities to Delinquency. mers greoi. 464. Sugarii nu au uneori reflexul suptului239. Lewis (ed. “Neurological Findings in Adult Minimal Brain Dysfunction and the Dyscontrol Syndrome”. adulţi. J. G.. între 12 şi 18 ani. J.4-5. imposibilitatea de a sări într-un picior şi tendinţa de a umbla pe vârfuri234. Ei dorm foarte neliniştit. care deseori nu se vindecă până la adolescenţă237. August 1982. când refuză laptele. Denhoff. “Enuresis and Encompresis”. “Pragmatic Information on the Eating Disorders”. Calgary. Halmi. Deşi mulţi copii cu MBD nu suferă de epilepsie. sau mici deficite motorii: un scris foarte dificil şi neciteţ. Pediatrics 80:6. Piran. “Psychiatric Complications of Epilepsy”. Se presupune că la ora actuală 11 milioane de americani. 1971. September 2. Mercille. Stores. F.Wiley Interscience . J. 45. deşi sunt flămânzi. Dec. Tulburările de somn sunt o regulă la cei cu sindrom MBD235. Nervous and Mental Disease 170:11. New York. 839-844. cântă sau fug prin casă236. 684. Fritz and J. A. 236 Bonnie J. 238 The Washington Post. “Mult mai frecvent. “Sleep Disturbance in Preschool‑Aged Hyperactive and Nonhyperactive Children”. Chiar dacă adorm seara. Armbrust. SP Medical and Scientific Books. Elliot. 240 Kathrine A. A. Witt et al. 682. Green and R. 1974. “Hyperkinetic Behavior Syndrome in Children”. Laufer and E. totuşi la jumătate din‑ tre ei se observă tulburări neurologice “subclinice”: o electroencefalogramă anormală (EEG) şi hiper. 286. 1987. şi invers.

Firestone and S. “Autism and Pervasive Devolepmental Disorders: Con‑ cepts and Diagnostic Issues”. 159-186. J. and M. Rimland a atras atenţia în 1964 asupra unei legături dintre autism şi “posibile leziuni cerebrale”. Psychiatry 139:1. Rutter and E. «tulburări de învăţare» […]. de vorbire etc. că ambele au la bază “leziuni cerebrale subclinice”. Shopler. 1981. cit. În 1984. de auz. Infantile Autism: The Syndrome and Its Implications for a Neural Theory of Behavior. 246 P. schizofrenie. se observă încă un aspect comun. 1987. 1984. Diagnosis and Management. F. 312. “Minor Physicol Anomalies and Behavior in Children: A Review”. “Syndromes Attributed to Minimal Brain Dysfunction in Childhood”. 30.246.243. Neurologic Clinics 2:1. Rutter. Peters. Michael Rutter şi Eric Schopler. descrise de oamenii de ştiinţă încă din anii ’30-’40. “psihoză degenerativă”. În 1981. op. J. 1964. Sindromul MBD şi autismul Faptul că există o strânsă legătură între autism şi sindromul cu leziuni cerebrale minime (MBD). urechi neuniforme. DeMeyer.). A. Raven. Skoff and A. Autism 1983. 145. 60. Autism 17:2. la copiii care suferă de autism. “tulburări în dezvoltarea limbajului”248. J. 245 Deborah Fejn. Autism 11:3. care dau apoi naştere unor simptome psihice. “Syndromes of Minimal Brain Dysfunction”. 31. “Clinical Correlates of Brainstem Dys‑ function in Autistic Children”. 1982. Deborah Fejn constată la rându-i că o serie de simptome din autism apar şi în alte “tulburări grave de dezvoltare ale copilului”245. în P Black (ed. . 241 Sam D. arată legătura acestuia cu alte afecţiuni: retard psihic. diagnosticate şi tratate separat. Rutter. Brain Dysfunction in Children :Etiology. 422 247 W. 244 M.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 169 nervilor cranieni”241 sunt frecvente la aceşti copii (tulburări de vedere. s-au observat asemănări între autism şi hiperactivi244 tate . de la Universitatea Indiana. 139. Clements and John E. constată că “autismul este o «continuare» a tulburărilor de dez‑ voltare neuro‑psihică. spaţii mari interdentare etc. Peters. dar care au o etiologie comună”247. şi anume un dismorfism al feţei: cap mare. New-York. autorii unui articol din 1987 despre autism.. ca «retard psihic». 1981. Mirsky. hiperactivitate şi alte tulburări de dezvoltare neuro-psihică.). este o realitate de care şi-au dat seama în ultimii ani şi specialiştii 242. William şi Mariana DeMeyer. 243 Bernard Rimland. January. «paralizie cerebrală». J.. 187 242 M. “Infantile Autism”. Un studiu din anul 1984 arată că. New York: Appleton Century Crofts. 248 M. La sfârşitul anilor’70. B.

. Textbook of Neurology. de la Universitatea North Carolina. “Historical Autism Perspective on Neurobehavior”. 2004. Psychiatric Clinics of North America 9:2. June. Acest lucru s-a observat mai ales la cazurile 249 V. Merritt. atrag şi ei atenţia asupra suprapunerii patologiei celor două stări patologice: autismul şi “tulburările de dezvoltare”249. L.) Encefalita postvaccinală Răspunsul la întrebare este următorul: simptomele comune ale autismului şi ale sindromului MBD arată că au o cauză comună: encefalita postvaccinală. Coulter.. op. neurologice. Elliot. 122. 104. Christa Todea-Gross În 1985. mentale. Rămâne întrebarea: “Care sunt motivele care duc la asemenea tulburări neurologice masive? Ce anume îi afectează în aşa măsură pe 10‑15% dintre copiii americani (şi nu numai). deoarece nu era neurolog. postvaccinală). posttraumatică. 252 Ibidem. J. care vor forma “sindroame clinice foarte variate de encefalită”253. 250 Frank A. 1986. cât şi la cei cu sindromul MBD. “Dar tocmai aici găsim motivul pentru care medicii psihiatrii închideau ochii… Trebuia ascuns cu orice preţ faptul că vaccinurile. 427. încât să nu mai fie în stare să înveţe să citeas‑ că şi să scrie?”250. Inclusiv psihiatrul Leo Kanner a comis greşeala să spună despre autism că are simptome necunoscute până atunci. 111.170 Dr. 425. La el este acceptabil acest lucru.) atât la autişti. 253 H. interesant este faptul că se manifestă cu o multitudine de simptome psihice. 1985. deşi cunoşteau şi tratau de mult timp cazuri de encefalită. să nu recunoască etiologia comună a celor două afecţiuni. convulsii epileptice etc. fie o formă subclinică. Shea and G. puteau duce la complicaţii precum encefalita!”252. fie o formă clinic manifestă. Sixth Edition. 7. mai ales că erau cunoscute cazurile de encefalite postvaccinale. Autism 15. când de fapt nu a recunoscut simptomele neurologice care indicau existenţa în mod cert a unei encefalopatii. paralizii. Indiferent de cauza encefalitei (infecţioasă. A fost o neglijenţă a americanilor. H. B. Philadelphia: Lea and Febiger. emoţionale. care erau tot mai la modă. Victoria Shea şi Gary Mesibow. cit. Sechelele rămase definesc Sindromul postencefalitic251. 1979. Mesibov. timp de 20‑30 de ani. 231 251 H. Dar când în anii ’60 medicii psihiatri se confruntau deja cu simptome neurologice foarte evidente (retard psihic. “Brief Report:The Realtionship of Learning Disabilities and Higher‑Lever Autism”. ei ar fi trebuit să recunoască legătura evidentă a acestor afecţiuni cu o encefalită.

alergii. alături de Sindromul Guillain‑Barre. 257 Ibidem. le observăm şi după vaccinul DTP. scrie despre această bacterie că “se deosebeşte de celelalte prin marea ei capacitate de a influenţa reacţiile biologice ale organismului”255. aflăm că “Encefalopatia postvaccinală (spre deosebire de encefalita H. cit. op. May 1965. 114. În cazul autismului. având la bază o posibilă reacţie autoimună. ceea ce înseamnă că bacteria conţinută în vaccin (Bordetella pertussis) este identică cu antigenul care provoacă boala”254. cu certitudine o va face şi vaccinul care conţine această bacterie256. tulburări de res‑ piraţie. Encefalita postvaccinală este una dintre numeroasele complicaţii postvaccinale la sugari. Nr. stări de leşin. L. 104. Coulter.a. 254 255 . Encefalita apare mai frecvent după vaccinurile pertussis. “Dar şi după vaccinul împotriva tusei convulsive (Pertussis) apar encefalite cu aceleaşi manifestări. ROR şi altele. despre care. provocată de substanţele toxice din vaccinuri: mercur. autorii cred că este vorba de o encefalită cronică. Au urmat vaccinurile DTP. op. Cauzele encefalitei postvaccinale258: este vorba de o encefalită acută de‑ mielinizantă (ADEM) caracterizată prin infecţia sistemului nervos în perioada cuprinsă între 6 zile şi 2 luni după administrarea vaccinului (Murthy 2002). aluminiu ş. Margaret Pittman. otită. ţipăt.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 171 de tuse convulsivă (tuse măgărească) complicată cu encefalită. scleroză multiplă. s-a dovedit că pot provoca şi ele encefalite postvaccinale. specialist renumit în boli infecţioase. 447. cit. 10). În sânge sunt detectaţi întotdeauna anticorpii antimielinici. Spre exemplu. Simptomele encefalitei postvaccinale la sugari (tablou clinic): Din cursul german. L. cel mai periculos a fost considerat pe vremea aceea vaccinul împotriva tusei convulsive. Cox. cit. etc. Dacă bacteria poate provoca astfel de reacţii polivalente în organism. 2004. date de encefalitele infecţioase acute la sugari (din cadrul bolilor infecţioase. vărsă‑ turi. Margaret Pittman and C. ceea ce dovedeşte că vaccinul le poate provoca… Dintre toate vaccinurile. diaree. ceea ce denotă o reacţie autoimună (vezi pct. 115. “Pertussis Vaccine Testing for Freedom‑from‑Tox‑ icity”. B. spasmul sugarului. Applied microbiology 13:3. Hirte. 114. Beiträge zur pathologischen Anatomie. hepatitic B şi rabic. somnolenţă extremă. 256 H. 258 M. drept reacţii adverse”257. Este vorba despre o bacterie «întreagă». convulsii. ale copilăriei). Ea face parte din categoria reacţiilor adverse postvaccinale neurologice. Coulter. op. dar poate poate fi provocată de orice vaccin. tuse..119/ 59. aceleaşi simptome. Aceste metale distrug mielina. Ulterior s-a dovedit că autorii au avut dreptate. precum “febră mare.

172 Dr. . fără ca acesta să bănuiască ceva grav).. neputând fi recunos‑ cută de către medicii pediatri sau medicii de familie”. alături de hiperactivitate şi tulburări de concentrare. Aceste tulburări durează uneori ore”261. apoi tot mai rară. în cazul unei encefalite postvaccinale. adoarme imediat înapoi şi cade într‑un somn profund. 259 260 . New York. sugarul îşi schimbă ritmul somnului şi doarme ziua. Encephalitis: a Clinical Study.Alergii (eczema atopice. 4). H. Grune and Stratton. 1942.Otite (îşi freacă urechile). Atacurile de apnee apar cel mai des după vaccinul DTP şi sunt cauza cunoscutului “Sindrom al morţii subite la sugar” (SIDS). părinţii observă că sugarul doarme în orele când el era treaz şi îşi aştepta mâncarea. această encefalită nu poate fi detectată pe baza simptomelor clinice. rapidă.Convulsii (rezistente la tratament). 261 Josephine B. de cele mai multe ori. Buchwald. . L. La unii dintre copii. care sunt atipice..“Se lovesc cu capul de perete sau podea” (dureri de cap). 213-214. respiraţie superficială. op.Tulburări respiratorii: sunt atipice la sugar şi debutează cu “o tuse spastică.Somnolenţă accentuată. .Plâns continuu. 204. enuresis. . motiv pentru care sunt tratate greşit259. în revista medicală Die Deutsche Medizinische Wochenscrift. fiind descrise ca atacuri de apnee. în timp ce noaptea este treaz”. . 347. cu o expresie clinică minimă sau chiar absentă.Diaree sau constipaţie. Neal.Tuse (tratată deseori greşit ca o infecţie banală…). . ritmul schimbat al somnului rămâne definitiv. şi apoi ritmul devine din nou rapid. Christa Todea-Gross infecţioasă) nu prezintă simptome tipice acestei boli. Fisher (vezi cap.Strigăt sau “ţipăt nemotivat” (din cauza durerilor de cap şi a colicilor). Ex. . cit. După câteva săptămâni. alergii alimentare :lapte de vacă. Herrlich arată că. .Hiperpirexie: Febră 40. 115-120. cit.. Acest sindrom face subiectul cărţii scrise de H. vărsături (tratate greşit de medic ca un “sindrom dispeptic”) sunt simptome specifice encefalitei acute G.260: . nemotivat.: “Imediat după vaccin. . gluten). Deşi se hrăneşte când este trezit. Coulter. op. balonare. greu de recunoscut. . L. lipsă de aer. cu schimbarea ritmului de somn. Cu alte cuvinte. au loc modificări lente la nivelul sistemului nervos. Trei ani mai târziu. Coulter şi B. Nr 87/ 62.5‑41 grade Celsius (tratată cu antipiretice de medicul de familie.

Apoi a adormit la loc. adică suferă de enuresis şi encompresis) şi după vac‑ cinul ROR (ex. Byers. Boloşiu. L. suferă de hiperactivitate. 20. Coulter.263 (ex: Gary reacţiona cu diaree la fiecare vaccin. Caz 1: Mama unei fetiţe vaccinate la 2 luni povesteşte: “După o oră de la vaccinul cu DTP. Se purta de parcă cineva ar fi atacat-o. C. încât ne-am speriat cu toţii. Pur şi simplu nu o puteam trezi… Tot ce îmi amintesc este că după ce s-a trezit se purta ciudat. chiar şi plânsul era modificat. în mod greşit. 722. Ne-am gândit că va muri”. “Pertussis in Infancy – A Cause of Behavioral Disorders in Chil‑ dren”. Supp. verzui.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 173 postvaccinale şi apar frecvent după vaccinul DTP262. o complicaţie postvaccinală. D. Editura Univers Enciclopedic.a II-a. 262 Randolph K. după care s-a albit. Aceste stări de somn apărute brusc au continuat mult timp… La vârsta de 4 luni a început să scoată brusc ţipete puternice şi ciudate. poziţia este frecvent observată după vaccinul DTP (diftero-tetano-pertussis). 264 L. cit. la rândul lor. durerilor de stomac.H. 1953. 1996. iar acum. Encefalita letargică este. despre care mama povesteşte: “Bebeluşul a devenit flasc. Cluj-Napoca. dar toate celelalte vaccinuri pot provoca. poziţia este tipică pentru tetanos265.266. are mari tulburări de concentrare. altfel ca înainte. 265 H. vindecabilă sau nu (când vorbim de “sindromul postencefalitic”). 115. 263 Anna-Lisa Annell. 2004. un copil sănătos de 15 luni. ed. Vaccinul DTP a fost folosit drept model pentru encefalita postvaccinală. sprijinindu-se pe ceafă şi călcâi.Poziţia de “opistotonus”: este un spasm prelungit al muşchilor spatelui. fetiţa a adormit şi nu s-a trezit timp de 24 de ore. 1948. s-a învineţit la faţă. . Coulter.. 117. Bucureşti. 454. de asemenea. Fetiţa. Semiologie Medicală. forţată) este deseori atribuită de către MF. nici micţiunea. and F. 1. 267 H. 1998. . încă nu îşi poate controla. urât mirositoare… După câteva luni. “Encephalopathies Following Prophylactic Pertussis Vaccine”. O strigam pe nume până s-a trezit. care s-a îmbolnăvit după al doilea vaccin cu DTP (la 4 luni). Pediatrics 1:4. scaune diareice frecvente. o encefalită postvaccinală. astăzi în vârstă de 16 ani. op. Acta Societatis Medicorum Upsaliensis LXVIII. 266 Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX). această modificare de atitudine (patologică. prezintă după vaccin. 41. Medex. 49. ducând la poziţia “de arc” a bolnavului care se află culcat pe spate. Caz 2: Este cazul unui băieţel. cit. op. în cele din urmă este diagnosticat cu autism)264.: Alberto García. stări de somnolenţă extremă (manifestarea principală a “Encefalitei letargice”)267. la 6 ani.. Moll. prin mecanismele deja descrise. nici scaunul. încetează să mai vorbească şi.

nu mai putea să mănânce. mama lui ne povesteşte: “Copilul avea vărsături şi scaune diareice. reacţie cauzată. De două ori i s‑a oprit respiraţia pentru un timp scurt şi doar după ce l‑am pus pe umerii mei şi l‑am lovit pe spate a început iar să respire.… Mai târziu copilul se trântea deseori cu capul de perete sau chiar de podea. şi a fost diagnosticat drept “o infecţie cu Salmonella”. Ziua următoare. 271 Ibidem. iar pe la orele 13‑14 are mari dificultăţi de respiraţie. Garry nu mai putea să-şi controleze reflexul de a urina (enuresis) şi nici scaunul (encompresis). galben-verzui. descris de Barbara Fisher şi Harris L. iar apoi au apărut simptomele de autism271. Cazul lui Harvey Jackson este relevant în acest sens. Coulter în 1985 ca fiind asemenea unui “glonte tras în întuneric”. febra a urcat la 40 grade Celsius şi de 17 ori pe zi avea un scaun diareic. 270 Ibdem. Simptomele digestive sunt frecvente în encefalita postvaccinală. au început simptomele unui autism Ibidem. nu mai reacţiona. Caz 5: Vaccinul DTP. Nu vărsase până atunci. După o lună de zile nu mai vorbea. de durerile de cap269. Am chemat un alt medic care ne-a spus că se extinde nevul pigmentar pe care îl are la cap şi l-a internat. 268 269 . Ibidem. 60. dar sugarii şi copiii mici nu au cum să-şi exprime durerea. de asemenea. provoacă şi alte reacţii grave precum atacul de apnee (oprirea respiraţiei pentru un timp scurt). când se manifesta astfel. 117. Caz 3: Despre un alt copil vaccinat cu DTP.174 Dr. iar tatăl acestui copil relatează: “În 13 ianuarie 1972 copilul meu a fost vaccinat cu DTP…În 15 ianuarie. După a 5-a injecţie (vaccin) cu DTP. Ştim că infecţia creierului se însoţeşte de inflamaţia acestuia şi este imposibil să nu provoace dureri mari de cap. 117.. Caz 4: Cazul unui copil vaccinat cu ROR (rujeolă-oreion-rubeolă): Alberto García a fost vaccinat la vârsta de 15 luni. copilul plânge neîncetat de dimineaţa. uleios.. îmi răspundea că îi face plăcere… Nici la vârsta de 4 ani. Îmi spunea că pur şi simplu nu simţea nevoia să meargă la WC”270. Se «scăpa» pe el şi era foarte supărat din acest motiv. Alteori se lovea în cap cu picioarele. Ne‑am dus la medic şi l‑a internat. După ce a mai crescut. Între timp şi‑a re‑ venit şi acum are 3 luni”. decât foarte rar. nu ştia să îmi explice de ce”268. Dacă îl întrebam de ce face aşa ceva. decât prin aceste reacţii ciudate. Acest copil a “scăpat” în mod fericit de o moarte subită (SIDS). Christa Todea-Gross pupilele i s-au mărit. Alteori vedem că sugarii şi copiii mici se tot trag de ureche.

pacientul respiră tot mai frecvent şi mai adânc până la un moment dat. 274 Ibidem. descris de un părinte: “În urmă cu opt săptămâni. 272 273 . când i se opreşte respiraţia. 119. 118. Respiraţia se reia treptat. În schimb. Atacul poate fi atât de grav încât copilul se poate cianoza sau să facă convulsii. ar descoperi rapid că “SIDS nu este consecinţa unei boli speciale care nu poate fi prevenită”. am aflat că moartea copilului nostru a fost provocată de «o boală specială care nu poate fi prevenită». este următoarea: “Dacă copiii cu atacuri de apnee nu mor subit şi supravieţuiesc. 275 Ibidem. Tabloul clinic al unui atac de apnee: de obicei. l-am culcat. după ce i-am dat de mâncare bebeluşului nostru. deoarece nu are simptome premergătoare. literatura de specialitate i-a dat o altă denumire: “Demenţa infantilă” sau “Boala Heller”. uneori ore274. e). cu specificarea că nu se cunoaşte cauza… Caz. suferă de atacuri de apnee după vaccinarea cu DTP276. pe care o laudă cu toţii. pentru a o putea preveni? Dacă ar face legătura dintre atacurile de apnee şi vaccinuri (!). Acest lucru ne-a uşurat un pic. Atacurile de apnee pot fi uneori fatale provocând complicaţia cea mai gravă a vaccinurilor: moartea subită a sugarului (SIDS). dacă ar fi aşa. Ibidem. Vă scriu aceste rânduri pentru a trage un semnal de alarmă legat de un sindrom care curmă viaţa a mii de bebeluşi în fiecare an: unul din 500 moare! După moartea copilaşului nostru. ei vor putea dezvolta ulterior o formă de autism”273. seara. 44. Gura rămâne larg deschisă. În dimineaţa următoare l-am găsit mort în pătuţul lui.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 175 de gravitate medie272. Literatura de specialitate descrie sindromul în multe tratate de medicină. În felul acesta. dar muşchii se relaxează doar după câteva minute. Concluzia la care au ajuns autorii. Acest Institut este descris de părinţi ca fiind o organizaţie de binefacere. am obţinut ajutor şi numeroase informaţii de la Institutul SIDS. ar găsi numeroase cazuri în care sugarii (precum cel al lui Harvey Jackson descris la pct. oare nu ar folosi această organizaţie toate mijloacele de care dispune pentru a afla care este cauza morţii sugarului. Dar. cât şi moartea subită a sugarului au o cauză comună: encefalita postvaccinală. deoarece ne reproşam mereu că ar fi fost o posibilă greşeală de-a noastră“275. Fiindcă nu este recunoscută encefalita postvaccinală ca fiind o complicaţie a vaccinurilor. Ibidem. 276 Ibidem. Aceasta demonstrează încă o dată că atât autismul. muşchii feţei sunt contractaţi.

vaccinarea antivariolică era cunoscută drept un mare “succes medical”. ci a unui copil normal. 278 Ibidem. ei au descris 240 de cazuri în Austria. - demenţa se instalează rapid. care îşi vaccinau copiii în al doilea an de 277 Gerhard Buchwald. cei trei autori nu aveau cum să le recunoască fiindcă. la data respectivă. nu au tulburări de vorbire. Zappert şi Kaiser. Austriacul Heller a numit boala “Demenţă juvenilă/infantilă” şi. catalogat ca fiind idiot”. Nu au fost găsite leziuni ale sistemului nervos. emuverlag. De‑abia după terminarea războiului mondial a fost recunoscută pentru prima dată existenţa unor astfel de boli. Cauza bolii era necunoscută. Christa Todea-Gross 8. Germany. devine un copil bolnav mintal. pentru descrierea cazurilor de decese după vaccinul antivariolic. 2008. “Este vorba de copii care se dezvoltă iniţial perfect normal. În scurt timp. Deşi simptomele semănau foarte mult cu o “encefalită postvaccinală”.176 Dr. de către profesorul Lucksch din Praga. O legătură cu demenţa precoce este exclusă de la început de către prof. apăru‑ te la copiii vaccinaţi. nu se vorbea încă despre complicaţiile postvaccinale. - copilul este agitat. în decurs de câteva luni. pentru a recunoaşte meritele concetăţeanului său. nici în Germania. 240-241. . un copil vesel şi sănătos. Doar în 1923 a fost introdus pentru prima dată termenul de Encefalită postvaccinală. nici în Austria. dar la care apare la un moment dat. ca prim simptom. destul de brusc (în decurs de câteva luni) şi fără o cauză cunoscută. - expresia feţei nu este a unui copil cu idioţenie. mai ales că în acea vreme. Astfel de vaccinuri îşi puteau permite doar oamenii bogaţi. un regres intelectual grav. - apariţia tulburărilor de vorbire. Das Geschäft mit der Angst. Deşi în Austria vaccinarea copiilor era recomandată în al 3-lea şi al 4-lea an de viaţă. apoi de Zappert şi ulterior de Heller. - sistemul motor funcţionează normal278. Tablou clinic: - debut la 3-4 ani. 241-242. în primul şi al doilea an de viaţă. părinţii au fost aceia care insistau ca să fie vaccinaţi mai repede. descriu pentru prima dată existenţa unor complicaţii postvaccinale. În decurs de un an. Începând cu anul 1938. chiar inteligent. Impfen. Zappert a denumit-o şi “Boala Heller”277. Julius Zappert din Viena. Această boală a fost observată pentru prima dată de către Weygand.) Demenţa infantilă sau Boala Heller “Demenţa infantilă” se aseamănă foarte mult cu autismul. - lipsesc simptomele de afectare nervoasă.

deşi erau sănătoşi. astfel încât boala poate avansa în doar câteva luni la o formă gravă de encefalopatie. de etiologie necu‑ noscută. Există doar “Encefalita postvaccinală” şi. ale encefalitei post‑ vaccinale la sugar. simptomatică sau asimptomatică (cea mai frecventă). neurologice. se presupune că acei copii au fost vaccinaţi înainte. dintre care 3 sunt copii de medici. Ei sunt acei copii care. Este vorba de aceeaşi afecţiune de care prof. În cartea lor găsim descrise cu lux de amănunte toate sechelele encefalitei Ibidem. Heller descrie 6 cazuri. 244. Mai trebuie spus şi faptul că Heller nu era medic. această afecţiune a fost descrisă în 1959 de către medici patologi. care au scris renumita carte DPT: A shot in the Dark (trad. 279 280 . Nu avea cum să ştie atunci că acei copii sufereau de encefa‑ lită postvaccinală. tratate corespunzător. primul cu care fac “cunoştinţă” sugarii la vârsta de 3 luni în America (în România vaccinul DTP se administrează pentru prima dată la vârsta de 2 luni). O dată sechelele instalate. În concluzie.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 177 viaţă. Vaccinul DTP. Ulterior. iar apoi. a fost cel mai bine studiat de Coulter şi Fisher. şi mai ales pentru un tratament eficient. simptomele atipice. la sugar şi copilul mic. dacă s-ar putea demonstra faptul că şi copii nevaccinaţi suferă de această boală. fiindcă au existat şi cazuri în care copiii au supravieţuit 280.: DTP: Un glonte tras în întune‑ ric). trebuie să fie cunoscute şi recunoscute din timp de către medicul de familie şi medicul pediatru. dar frecvente. 9. trebuie spus că nu există boala Heller. se poate vindeca sau poate rămâne cu sechele grave. în anul doi de viaţă. 245. este tardiv pentru a mai pune un diagnostic retroactiv. Sindromul postencefalitic. Julius Zappert scria în 1922 în Revista medicală de pediatrie ca fiind “Demenţa infantilă”. etiologic. 243. medicii pediatrii (neurologi) au recunoscut faptul că simptomele unei encefalite nu pot fi recunoscute decât foarte greu sau deloc. cu siguranţă. Între timp. Astăzi se ştie că nu este deloc adevărat279. 281 Ibidem. Doar atunci s-ar putea vorbi de boala Heller. cuprinde sechelele encefalitei postvaccinale. Se spunea atunci că vaccinarea este cel mai bine suportată de către copii.) Sindromul postencefalitic (postvaccinal) Encefalita postvaccinală a sugarului. după câteva luni sunt declaraţi cu idioţenie. cu toate că nu s-au mai făcut studii legate de acele cazuri. Este motivul pentru care. şi. toţi acei copii care au ajuns să fie internaţi şi trataţi în Centre speciale au fost vaccinaţi înainte. ci psihopedagog care conducea un Centru pentru copii cu dizabilităţi în Austria281. iar în 1960 şi de către medici clinicieni. Ibidem.

Woody and M. Mai târziu se constată că a orbit. Supp. cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave: orbire. cit. vaccinuri. S. Wilson. 282 283 . 127. iar la 18 luni. după cel de‑al 4‑lea vaccin. 287 Constantine Von Economo.”284un alt copil. Având în vedere că encefalita postvaccinală este dată şi de alte. January 1974. Coulter. 199. atunci când un copil este diagnosticat ca fiind “nevăzător”. 2004.. “Neurological Complications of Pertussis Inoculation”. op. Din nefericire. el este deja vaccinat cu DTP de 2-3 ori.178 Dr. Encephalitis Lethargica. este evident că vom găsi aceleaşi sechele (sindrom postencefalitic) şi după alte vaccinuri: ROR etc. ex. Blaw. H. Coulter. ţipă tare şi neîntrerupt. c) Lipsa vorbirii sau mutitatea este o altă sechelă. 284 Robert C. Exemple: uneori. Disease in Childhood 49:1. ca apoi să fie diagnosticat cu autism. d) Disfagie (greutate la înghiţire). a) Paralizii nervoase: vaccinul DTP poate provoca toate felurile de leziuni ale nervilor. op. am luat ca model pentru sindromul postencefalitic vaccinul DTP.: Paul Galloway a reacţionat puternic la vaccinul DTP. tulburări de vorbire. 40 grade). e) Modificări ale gustului. Arch. 1931. Câţi copii nevăzători sunt diagnosticaţi ca fiind “orbi din naştere”.283 alţi medici pun diagnosticul de “pareză a nervului oculomotor” sau “ptoză palpebrală. “Pertussis in Infancy – A Cause of Behavioral Disorders in Chil‑ dren”.282. g) Disfuncţia centrelor de termoreglare287 (copiii manifestă extreme: fie devin prea sensibili. după al doilea vaccin DTP. 285 Anna-Lisa Annell. 286 H. şi‑a pierdut de tot vorbirea. b) Dislexia apare mai frecvent după vaccinul antipertussis285 (DTP). cit. când de fapt cauzele îmbolnăvirii au fost vaccinurile din primele luni de viaţă? Strabismul este una din cele mai frecvente sechele ale encefalitei postvaccinale. 1986. nefiind în stare să îşi schimbe privirea. Acelaşi lucru s‑a întâmplat şi cu alţi copii care. De aceea. February. L. 1. 48. observată mai ales după vaccinul DTP. bâlbâit etc. L.82. ei au o privire “fixă”. şi‑au pierdut apoi vocea286. deşi puteau să articuleze câteva cuvinte înainte de vaccin. Clinical Pediatrics 25:2. 1953. 124. “Ophtalmoplegic Migraine in Infancy”. Schwartzman and J. Kulenkampff. f) Pareze faciale. Acta Societatis Medicorum Upsaliensis LXVIII. Oxford University Press. 67. fie insensibili la variaţiile de temperatură). surditate. descris de autor. 123. its Sequelae and Treatment. prezintă hiperpirexie (febră mare. M. Christa Todea-Gross postvaccinale (sindromul postencefalitic) după vaccinul DTP. La fel şi nistagmusul.. J. London. E. dislexie.

Caz 1: După al doilea vaccin DTP. . A doua zi crizele se repetă de 3-4 ori. adolescenţii şi adulţii rămân normali sau cu un foarte mic deficit mental. cit. J. 219. H. op. cit. medicul îi administrează şi a 3-a doză de vaccin. 356. 356. 110. C. Thomas. migrene. după care îşi revine. La ora actuală. are un 288 Frank R. Totul durează vreo 30 secunde. Psychiatric Clinics of North America 9:2. cu dezechilibre hormonale importante (hipofizare. January.. Springfield:C. dezvoltarea mentală este blocată complet iar evoluţia poate fi spre idioţie sau debilitate mentală”292. op. după care crizele devin mai frecvente. ca apoi să nu mai reacţioneze deloc. Caz 2: După al doilea vaccin DTP. “Seizures Following Childhood Im‑ munizations”. Childhood. Frank R. K. 355. encefalitele postvaccinale. a mai avut două crize. scria în 1937: “La copii foarte mici.294: este una dintre cele mai frecvente sechele ale encefalitei postvaccinale (forma minoră sau majoră de boală). profesor de Neurologie la Institutul John-Hopkins. Majoritatea cazurilor de epilepsie nu sunt recunoscute ca fiind complicaţii postvaccinale din primele luni de viaţă. Hirtz. “Excessive Hunger as a Symptom of Cerebral Origin”. începe să ţipe dintr-o dată foarte tare. în timpul mesei. 1983. and Adoles‑ cence. după care devine neliniştit. cit. Ellenberg. iar în a 6-a zi.1986. j) Dureri de cap. “Encephalopathy Lethargica and the Development of Neuro‑ psychiatry”. l) Retard psihic: este cu atât mai accentuat cu cât vârsta copilului este mai mică. copilul Paul Hamill face febră uşoară. care duce la creştere în greutate. Devenise “moale”. L. op. Nervous and Mental Disease 113:2. 293 H. denumită “obezitate postencefalitică”291. Ford. Coulter and Barbara Fisher. face prima criză convulsivă. m) Epilepsie293. 110.289. J. iar acum este sub tratament antiepileptic. După o lună. 292 Frank R. formă majoră (Grand‑mal). 1985. erau atunci pe primul loc. A treia zi dimineaţa. 110-132 294 D. un sugar de 7 luni (Judy Glick) a făcut o criză de epilepsie. i) Bulimia. k) Inversarea ritmului de somn. 69-84. Mai târziu. 1951. 30 secunde. 290 Frank R. care poate duce la caşexie şi în final la deces288. Nelson and J. 291 Walter R. după vaccinul antipertussis. 289 Christopher D Ward. Ford.290. encefalitele provocate de actualul vaccin DTP lasă şi ele astfel de sechele. G.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 179 h) Anorexia. Kirschbaum. Ford. Ford. de aprox. Nervous and Mental Disease 113:2. 1951. cu toate că era sub tratament antiepileptic (5 medicamente). 1937. Pediatrics 102:1. B. hipotalamice). până la 100/ zi. 14-18. Diseases of the Nervous System in Infancy.

prezentând tulburări gastro-intestinale. când creştea mult frecvenţa cazurilor de epilepsie. o) Boala Parkinson: este o sechelă binecunoscută.. n) Hipotonia membrelor Caz 1: După primul vaccin DTP. 298 H. 131. “Pertussis in Infancy – A Cause of Behavioral Disorders in Chil‑ dren”. cit. iar în ziua de azi are acelaşi IQ. fiind o sechelă a encefalitei postvaccinale. 2004. op... Anna-Lisa Annell. Jeavons şi Bower. London: Oxford University Press. nu poate reacţiona. Von Economo îl descria astfel: “Pacientul cu Parkinson. 300 C. 69. culcat sau în fotoliu”298.299. În trecut. are manifestări de autism şi încă mai prezintă uneori crize epileptice295. 123. “Encephalopathy Lethargica and the Development of Neuropsychiatry”. Coulter. Există şi cazuri mai uşoare de hipotonie. 297 H.. Supp. otite şi infecţii ale căilor respiratorii timp de 6 săptămâni. 130. L. se punea “vina” pe encefalitele epidemice (infecţioase). după consultarea a 112 de copii cu acest sindrom. El cade pur şi simplu pe faţă”. 299 Ibidem. 132-136. Sindromul West sau spasmul infantil este o formă “particulară” de epilepsie. Majoritatea cazurilor de epilepsie nu sunt recunoscute ca fiind complicaţii postvaccinale din primele luni de viaţă. a unei encefalite cronice”301. binecunoscută. its Sequelae and Treatment. nu îşi poate întinde mâinile ca să se prindă de ceva. op. op. acelaşi lucru îl observăm şi după encefalita postvaccinală. Psychiatric Clinics of North America 9:2. 1953. În 1964. Coulter. H. Alan Dombrowski reacţionează puternic şi se îmbolnăveşte. 216. L. Caz 2: “Winford Mills. fiind un caz tipic de hipotonie: “Când merge şi se împiedică. cit. 4). etc. când s-a observat că ea survine la 1/ 3 dintre bolnavii encefalitici. şi rămâne ca o păpuşă de stofă. se îmbolnăveşte după prima doză de vacin DTP. 1931. când mamele observă după primul vaccin DTP modificări ale tonusului muscular.Coulter und Barbara Fisher. Christa Todea-Gross retard psihic. cit. 301 Constantine Von Economo. 1. cu gura întredeschisă… era o apariţie tipică. este mut şi hipoton. 295 296 . oriunde-l pui. un adevăr neluat în seamă: “Medicii ar mai putea spune că epilepsiile sunt deseori şi urmarea vaccinurilor”296. al unui nou-născut. au consatat că “Sindromul spasmului infantil sau Sindromul West este provocat de o ence‑ falită alergică postvaccinală. 1986. Encephalitis Lethargica. mai ales după epidemia de gripă (porcină) din 1918300. spre exemplu o accentuare a reflexului Morro. D Ward. În tot acest timp se observă un regres psihic şi motor important. L. iar Annell adaugă la un astfel de comentariu. urmat la o lună de apariţia “spasmelor sugarului”. după DTP”297 (vezi cap.180 Dr. născut în 1982. 1996. Acta Societatis Medicorum Upsaliensis LXVIII. 2004. încă din trecut.

308. Ellenberg. S‑a observat că. K.305. O. Coulter and Barbara Fisher. dar de cele mai multe ori este spre o boală autoimună. L. Sindrom MBD. 1956. op. Zamvil. G. Tetraplegie sau Tetrapareză se numără între sechelele encefalitei postvaccinale302. “Neurological Sequelae of Prophylactic Inocula‑ tion”. din San Francisco. există o reacţie de hipersensibilitate la vaccinul antipertussis310. 803-805. Warren.307. January. 1942. la un copil vaccinat. Stanton. E. “Seizures Following Childhood Im‑ munizations”. neurologică: autism. nu era o noutate ceea ce afirma Harris Coulter. Siram N. 1949. H. R. Coulter and Barbara Fisher. Neal. 132. New York:Grune and Stratton. Q. epilepsie cu retard psihic etc. G. Encephalitis :a Clinical Study. La Universitatea de Medicină din Stanford. Medicine 24: 89.303. Urich. cit. Med. Miller and J. Adelman. Steinman. 69-84. McDevitt and H.. Nelson and J. o encefali‑ tă”. Hirtz. Finley. 1-27. vaccinuri şi encefalite a fost studiată încă din anii’30304. 97. 738-740. J. 302 303 . şi un critic al vaccinului DTP. Hemipareză. şi anume că “o encefalită postvaccinală poate provoca boli alergice. 311 L.cit. fără sau cu sechele (cele enumerate mai sus). 77. 305 H. AMA Archives of Neurology and Psychiatry 39.306. Paraplegie. Nature 299. 1047-1054. Pediatrics 34. 1938. aşa cum şi o predsipoziţie pentru boli alergice poate provoca. 306 W. B. 10. op. J.. 310 H.) Legătura dintre stările alergice. Sindrom Guillain-Barre etc. 1982. Stanton. B. “Encephalopathy Due to Influenza Vaccine”. Legătura care există între alergie. 1985. un studiu făcut în 1983 arată că la copiii alergici.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 181 p) Spasticitatea. nu era luată în calcul existenţa unei “hipersensi‑ bilităţi anafilactice” la cei care fac encefalite postvaccinale309. B. Hemiplegie. encefalita postvaccinală şi sindromul MBD Pentru mulţi medicinişti. Bakwin.311. din nefericire. and Measles”. G. Un specialist în Imunologie Pediatrică. D. 308 H. L. 307 Josephine B. 1983. 1954.. cit.. alţii nu reacţionează deloc. scleroză multiplă. 14-18. 304 K. H. J. arătând că şi la animale există o reacţie diferită la vaccinul DTP: unii reacţionează într-un mod exagerat. a făcut un experiment. 376 309 H. October 21. Doar că acum fenomenul devine cunoscut în mod oficial. “Cerebral Damage and Behavior Disorders in Children”. Dacă H. La majoritatea cazurilor găsim o combinaţie a cel puţin două afecţiuni: hipotonie şi retard psihic. 1985. 110-132. H. AMA Archives Int. Variola. Evoluţia encefalitei postvaccinale poate fi spre vindecare. loc. “Mu‑ rine Model for Pertussis Vaccine Encephalopathy: Linkage to H‑2”. S. Miller and J. “Pathogenesis of Encephalitis Ocurring with Vaccination. Pediatrics 102:1.

este dovada unei alergii cronice”317. Alte manifestări sunt: gastroenteri‑ te. Christa Todea-Gross însă. Lewis and S. 1980. 106.324. Mnukhin.and W. J. op. 208. A. 186. ei reacţionau apoi puternic la vaccin şi mureau în urma unor convulsii epileptice. înainte de a fi vaccinaţi. P. Escalona. 1985. “Autism and Congenital Cytomegalovi‑ rus”. 321 Christopher Gillberg et al. 322 E.319. D. 222. G. 4/ 5 dintre copiii şi adulţii cu autism. balonări.316. Coulter and B.320. J. Ritvo. 11.315. J. El a sesizat încă din anul 1967 faptul că “autiştii au frecvent tul‑ H.Baker. Fisher. 318 Mary Coleman. 559.. R. 315 E. “The Sex Chromosomes‑One Key to Autism?An XYY Case of Infantile Autism. 1976.. 312 313 . Goodwin. Burger and A. A. R. Ash and C. În anul 1953. Cowan. datorate encefalitei postvaccinale312. 1975. 1971. 563. Autismul este strâns legat de bolile alergice şi alte anormalităţi ale sistemului imun. Pediat‑ rics 56:4.322. Annual Conference of the National Society for Children and Adults with Autism. “In a Dark Mirror”. 355.. October 1969. “Diagnostic and Therapeutic Strategies in an Autistic Child with a Positive Response to Taurine”. când autismul încă nu era definit şi se confunda cu schizofrenia. Mental Hygiene 53:4. colici accentuate. cit. “Concentraţia mare de serotonină (substanţă ce provoacă stări alergice şi anafilactice) la bolnavii cu autism. April 1984. J. 319 P. and M.1984. “The Syndrome of Autism :Establishing the Diagno‑ sis and Principles of Management”. L. “Malabsorption and cerebral Dysfunction:A Multivariate and Comparative Study of Autistic Children”. van Ferney. J.Stubbs. N. G. 320 S. Freeman and E. Applied Research in Mental Retardation 5.182 Dr. Autism 7. Durerile abdominale.314.323. sunt provocate în mod sigur de alergii alimentare.”. Williams. op. 1984. 314 S..C. cit. Rimland a fost primul care a făcut legătura dintre autism şi celiachie. 48-62. hipo‑ calcemie şi intoleranţă la lapte318. 316 M. Aceşti copii prezintă deja din primele zile de după naştere. 317 Mary Coleman.Isaev. Pediatric Annals 13:4. S. J. 286. in Proceedings. Autism 1. 1949. S. Washington D. Stubbs. 202-204. R. 337. Vandenbark. April 1960.. Bergman and S. Autism 14:2. Crawford. Psy‑ choanalitic Study of the Child 3-4. op. 214.1984. 1977.. and D. se injectează la şoarecii care nu reacţioneau o doză de histamină (care alergizează). M. E. B. Cea mai gravă formă a unei astfel de alergii alimentare este celiachia. “Unusual Sensitivies in Very Young Children”. 50. diaree alternând cu constipaţie etc. R. 324 Mary Stewart Goodwin. cit. Lauretta Bender observase o creştere spectaculoasă a cazurilor de celiachie la aşa zişii copii “schizofrenici”. M.321. “Depressed Lymphocite Responsiveness in Autistic children”. “On the Organic Nature of Some Forms of Schizoid or Autistic Psychopathy”. au boli alergice grave313. “Early Recognition of Infantile Autism”. diareea sau constipaţia cronică pe care le observăm la autişti. L. 323 S. Autism 5. 14. 510.

The Digest of Chiropractic Economics. 417-421. Alţi 7 pacienţi aveau simptome asemănătoare celor din celiachie”326. iar copiii nu au mai vorbit şi nu au mai umblat de atunci“331. “Why Orton Was Right”. Alţi autori 325 Ruth Christ Sullivan. 197-205. cit.334. Book Review in J. at Home.333. 19. Bamberg. The Impossible Child: in School. op.. . cit. The Digest of Chiropractic Economics. Geschwind. 1977.327.329. Kaplan et al. 1978.1987. Rapp.337. Hiperactivitatea şi Sindromul MBD sunt însoţite frecvent de manifestări şi boli alergice grave328. B. 309. K. 1986. Backman. 214-215. s‑au agravat din nou alergiile.M. 334 T. Stange. anemia pernicioasă Biermer ş.336.C. Annals of Dyslexia 32. Wellingborough. Cummings and J. 1982. B. “The Relationship Between Learning Disabilities and Behavioral Manifestationwith Toxicity and Cerebral Allergy”. Journal Devolepmental and Behavioral Pediatrics 8:6. bolile autoimune şi dislexie. December 1987. 421. A. May/ June. 18-19 331 H. D. 328 Norman. October. 336 D. Coulter. 305-310. 327. 8 aveau celiachie. Găsim aceste relatări descrise şi în cele două cărţi ale autoarei: Copilul imposibil şi Copilul hiperactiv şi alergiile332. Armstrong. Un alt medic care a publicat studiile sale despre legătura dintre autism şi celiachie este Mary Coleman. 335 Geschwind. J. K.. evo‑ luţia alergiilor fusese favorabilă.a.335.330. Allergies and the hyperactive Child. 162 (Interview with Doris J. Rapp. “The Relationship Between Learning Disabilites and Behavioral Manifestations with Toxicity and Cerebral Allergy”. celiachia. J. Autism 7. După vaccin. 1982. deci cu puţin peste 10%. 1985. 1979. 1981. rinita alergică.. Autism 5:2. Allergies: Your Hidden Enemy. M. au ajuns la un loc de frunte în anii’50. medic specialist pediatru şi alergolog din Buffalo. Autism 8. 1975. op. relatează că “2/3 dintre copiii hiperactivi sau cu Sindromul MBD. Înainte de vaccin.: “Din 78 de autişti. O’Banion. New York : Sovereign Books..D. L. Northamptonshire:Turnstone Press .. J. 2004. 1985. 330 Z. 333 Doris J. 326 Mary Coleman.Autism 7. iar copiii învăţau să vorbească şi să umble. J. Moss. Kaplan et al. Norman et al. suferă de alergii grave”. 1976. Rapp. 338 Z. Bolile autoimune precum bolile cronice reumatice. 18-19. “Physical Signs and Symptoms in Preschool‑Age Hyperactive and Normal Children”. 180. Routh. 329 D. Dr Rapp mai adaugă: “În repetate rânduri am observat un regres după vaccinul DTP la copiii mici pe care i‑am tratat pentru alergii. Book Reviews in J. cit.338. 337 B. op. 332 Doris J. Doris Rapp. o legă‑ tură strânsă între autism. Buffalo:Practical Allergy Research Foundation. Backman. Routh. în urma unui interviu luat de Harris Coulter. R. mai/ june. Randolph and Ralph W. medic în Washington D. M. “Why Orton Was Right?” Annals od Dyslexia XXXII. 327 D. 1977. Norman Geschwind este cel care găseşte într‑un timp relativ scurt. J. “Disruptive Behavior: A Dietary Approach”. 1989).VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 183 burări gastrointestinale”325. 19. “Hunches on Some Biological Factors in Autism”. L.

cit. cit.”345. în N.. Malnutrition. S.344.“Intrinsic and extrinsic Determinants of Neuronal Development:Relation to Infantile Autism”. celulară.6. Mary Coleman . S. izolându-le şi având o funcţie asemănătoare cu cea a unui gard electric. Cambridge: MIT Press. John. 1978. au constatat că “la copiii autişti se dezvoltă o re‑ acţie imună. are loc în două faze: la început apari fibrele nervoase. op. 342 R. începe doar din luna a 8‑a. Dietrich et al. Psychiatry 139:11. Am J. Christa Todea-Gross au mers până acolo încât au considerat autismul ca fiind o boală autoimună. Acest lucru arată existenţa unui posibil mecanism patogenic autoimun în autism”339. “Effects of Experimental Undernutrition on Development of the Nervous System”. Roentgenol. op. la leziuni neurologice. D. Egger. 339 340 . “Neurologic Disorder in Neonates Associated with Abnormalities of Pregnancy and Birth”. 196. iar la unii dintre nervi. L. Scrimshaw and J.. 4. op. Cu alte cuvinte. fibrele nervoase sunt expuse şi foarte uşor lezabile. 247. 1982. provocată de vaccin. 150 (4): 889-896. Charles M. J. 1968. 341 A.. Poser Ruth Christ Sullivan..341. o encefalită postvaccinală la sugar.340. Gordon (eds). Ciaranello et al. “Înainte de mielinizare. Menolascino and M. Dacă mielina nu se formează la nivelul fibrelor nervoase sau dacă va fi distrusă de pe suprafaţa lor.. în N. R B. E. Learning and Behavior. Dobbing. Dietrich. J. Demielinizarea şi/sau mielinizarea insuficientă a nervilor are loc în urma unei agresiuni neurologice datorate vaccinurilor. mielinizarea continuă încă timp de 15 ani. iar apoi a sugarului după naştere. 1968..184 Dr. 1462-1465. John Dobbing. A. Current Problems of Pediatrics III:3. J. 1976. 346 C. Malnutrition. op. 1988 Apr. Amiel-Tison. împotriva ţesutului nervos. Medical Dimensions of Mental Retardation. 137. “În funcţie de fiecare sector neurologic. Mielina este învelişul alb. 344 R.Gordon (eds). 1968. 1973. E. Tot ceea ce perturbă procesul de mielinizare. iar apoi începe procesul de mielinizare. cit. 136. 196. Learning . January. Dezvoltarea sistemului nervos a fătului (intrauterin). este foarte expus unui astfel de pericol346. “Mielinizarea începe la naştere. La unii din‑ tre nervi. putând exista chiar şi scurtcircuite între ele”342. 1982. poate duce la demielinizarea nervilor şi ca urmare. care înveleşte nervii. 1988. şi mai ales un prematur. “Abnormal Immune Response to Brain Tissue Antigen in the Syn‑ drome of Autism” . 343 Ibidem. lipidic. 893. Dobbing. 1975. 184. Weizman et al. “MR Evaluation of Early Myelination Patterns in Normal and Developmentally Delayed Infants”. va influenţa negativ dezvoltarea neurologică şi psihică a copilului. 345 John. Autism 12:2. “Effects of Experimental Undernutrition on Develop‑ ment of the Nervous System”. 347 F. B. după ce se formase deja (proces numit demielinizare). Cambridge:MIT Press. Scrimshaw and J.. 178. de învelire a lor. Oameni de ştiinţă din Israel. Un nou-născut. la alţii mai târziu”343. sistemul nervos al copilului va rămâne nedezvoltat şi imatur.347. se dezvoltă până la 45 de ani. cit. and Behavior. Lincoln:University of Nebraska Press. 184.

Dietrich etc. 889-896. 348 C. Ciaranello. Victor. Consultant . 45-46. Arch . a fost dezlegat acest mister”357. acest experiment a rămas ca model. J. Până atunci. Proceedings. 75. D.. Ciaranello. indiferent de etiologie (postvaccinală. folosit pentru cercetarea bolilor autoimune. 66. D. de extracte sterile de substanţă nervoasă de la iepure. Arnason. infecţioasă). John H. Menkes. Poser. “Neurologic Syndromes That Arise Unpredictably”.352 . F. L. Roland Ciaranello. 1981. Mecanismele care stau la baza acestui proces şi ce rol joacă reacţia alergică în producerea encefalitei au putut fi demonstrate abia în 1935. 375. 658. et al. “Abia când Thomas Rivers a indus o encefalită la maimuţe prin injectarea aces‑ tora. 353 R. 164-167. scrie: “Aproape fiecare vaccin poate provoca o reacţie inflamatorie. Speech Disorders 12. Este vorba de “encefalomielita alergică experimentală”. 351 R. Dietrich et al. J. Med.350 . Pediatrics 60. January. New York :McGraw-Hill. 1981 International Coference of the National Society for Children and Adults with Autism .. 356 R. 1947. Philadelphia Lea and Febiger.353. 1980. 1951. 1988.. 349 Isaac Karlin. 354 Ibidem. op. cit. la nivelul sistemului nervos… Are loc în final o lezare a vaselor. neinfecţioasă. 187. Schwentker. 352 R. cu intervenţia directă a microbului asupra ţesutului nervos. 689-702. Exp. “Neurochemical Models of Infantile Autism”. Lauretta Bender. a fost demonstrat încă din anii’20356. ei nu au fost găsiţi. D. “Burn Encephalopathies in Children”. “Congenital Verbal –Auditory Agnosia”. 316:7.354. s-au căutat aceşti presupuşi agenţi patogeni. “Encephalomyelitis Accompanied by Myelin Destruction Experimentally Produced in Monkyes”. New England J. 406. Rivers and F. poate duce la demielinizare. în anii’20. 1987. Adams and M.D. 358 B. 357 Thomas M.) au pus tulburarea de vorbire la copii pe seama unei încetiniri a mielinizării centrilor nervoşi din scoarţa cerebrală349 . 1987. cit. în urma unui experiment realizat de renumitul om de şiinţă american Thomas Rivers. Pediatrics 7. Principles of Neurology. loc. 355 H. Second Edition. Encefalomielia alergică experimentală (EAE)355 Legătura dintre sindromul postencefalitic şi demielinizarea sau mielini‑ zarea insuficientă a sistemului nervos. “A Psychosomatic Theory of Stuttering”. 319-322. Coulter.C. Nu puţini autori (Isaac Karlin. . Rosalind B. op. “Neuroimmunology”.…ce precede o demielini‑ zare a nervilor”348.351 . Washington D.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 185 de la secţia de Neurologie a Facultăţii de Medicină Harvard. Când. medicii au presupus că encefalita este provocată de o infecţie virală sau bacteriană a sistemul nervos. Textbook of Child Neurology. Chiar şi în ziua de azi. 61. 1943. 1981. 137. 1935. H. a evoluţiei acestora şi a consecinţelor asupra sistemului nervos358. Med. cit. 350 Isaac Karlin. este un adevăr de necontestat iar fap‑ tul că orice encefalită.

encefalita nu a mai fost considerată ca fiind cauzată de o infecţie virală sau bacteriană a sistemului ner‑ vos.186 Dr. R. se găsesc multiple leziuni mici. Encephalitis: a Clinical Study. New England J. “Myelin Basic Protein as an Encephalitogen in Encephalomyelitis and Polyneuritis Following Rabies Vaccination”. Pediatrics 34. cit.. Hemachudha et al. Adams and M. Christa Todea-Gross Deseori. 1949. D. 408. Victor. cu o mor‑ talitate de 20%”366. cerebel.). Oxford:University Press. mai ales după vaccinul antirujeolic. Adams and M. 362 B. 102-103 366 R. În felul acesta. op. “Report of the Task Force on Pertussis and Pertussis Immuniza‑ tion”.316:7. cit. 1987. 1981. ca mecanism de produce‑ re. “Neuroimmunology”. 361 Ibidem. 659. 369-374. Cherry et al. În cazul encefalitei postvaccinale. New England J. 77. 360 Anna-Lisa Annell. existau cazuri foarte puţine de encefalite postinfecţioase (după rujeolă. În felul acesta. sau după vaccinuri (foarte frecvent). Neal. 131. H. Merritt. la autopsie.363. 1953. 316:7. Encefalite postvaccinale au fost observate şi după alte vaccinuri. 477. 1987. Philadelphia: Lea and Febiger. encefalita este precedată de o erupţie alergică din cadrul bolilor infec‑ ţioase sau de administrarea unui vaccin359. în cazul encefalitei. Sixth Edition. 359 Josephine B.Victor. New York:Grune and Stratton.: meningoenceflita). 365 H. J. 376.Med. 1978. În mod normal. 363 T. Encefalita alergică experimentală este identică. 461-462. Bannister.364. Fifth Edition. Se ştia că vaccinul antipertussis poate provoca deseori asemenea encefalite: un caz la 750 de copii vaccinaţi. Pediatrics 81:6 Part II. după anul 1920 medicii constată o creştere accentuată a acestora”. op. De atunci. 658. Harry Bakwin. cu encefalita care apare după rujeolă (cazuri rare) sau tusea convulsivă. Dacă înainte de primul război mondial. motiv pentru care a fost folosit pe post de “adjuvant” în provocarea unei encefalite alergice experimentale367. Leziunea caracterisitică este lipsa mielinei. a fost explicat şi sindromul postencefalitic361. Med. 1979. experimentul lui Rivers a putut explica şi aceste fenomene. op. Brain’s Clinical Neurology. trunchi cerebral şi măduva spinării. 1988. 943 . 406. 367 J.. de culoare galben-roşietice în substanţa albă din creierul mare. D. Textbook of Neurology.. 1981. când mielina joacă rolul “antigenului”362. cit.. este afectată o parte a sistemului nervos: meningele/ encefalul/ trunchiul cerebral/ măduva spinării/ nervii sau o combinaţie a lor (ex. 1942. 364 R. June.360. “Cerebral Damage and Behavior Disorders in Chil‑ dren”. Arnason. tuse convulsivă etc. Probele colorate arată o distrugere parţială sau totală a mielinei. În 1959 s-a descoperit că acest vaccin provoacă alergii grave la toate tipurile de animale experimentale. Nervii (structura internă) sunt mult mai puţin afectaţi decât tecile de mielină care le învelesc365.

dintre care 12 copii (6 perechi) aveau autism. 215. Numeroase alte studii dovedesc că autismul este însoţit de o gamă variată de alte afecţiuni (“tulburări”). mai ales în primul lor an de viaţă”. nu este predispus să facă autism. mai mult ca oricând. J. 369 S. 1954. Este motivul pentru care au fost continuate cercetările legate de factorii genetici. 221.A. op.1976. erau alergiile. Dintre cei 12 copii autişti. şi după o sarcină cu o evoluţie normală. J. Autism 1. Ceea ce aveau în comun aceste famili. 897-898. 177. cit. În 8 familii s-au găsit câte doi copii cu retard psihic (16 copii). “Malabsorption and Cerebral Dysfunc‑ tion :A Multivariate and Comparative Study of Autistic Children”.. 146-160 . 371 Leo Kanner. care debutează de obicei în primul an de viaţă sau în copilărie. 1970.370. cum sunt “bolile copilăriei”. Coleman. C. Autorii constată că. Niciun copil care se naşte din părinţi sănătoşi. nu predispoziţia genetică la autism”. într-o singură familie există o patologie variată de boli autoimune: autism. 1988. J. înrudite cu ele. în aceeaşi familie apar deseori cele două forme de boli neurologice: autismul şi sindromul MBD.“de ce copiii din ziua de azi sunt mult mai alergici decât erau copiii în trecut?”. care ar putea determina astfel de boli. 3-26. schizofrenie sau celiachie368.371. 372 R. un argument fals pentru promovarea vaccinurilor şi exploatează la maximum teama părinţilor faţă de nişte boli infecţioase uşoare şi banale. tulburări de atenţie şi învăţare. 381. N. Money.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 187 La întrebarea. Cu toate că nu infecţiile provoacă encefalitele (decât foarte rar). 49. 1975. April 25. 1971. fiindcă factorul genetic care trebuie cercetat este acela al unei ‘reacţii particulare’ la vaccinuri.. “To What Extent is Early Infantile Autism Determined by Constitutional Inadequacies?”. Folstein et al.. Predispoziţie genetică? Numeroşi cercetători au observat că. spune Harris Coulter. Ei au luat în studiu 23 de familii. în Genetics and the Inheritance of Integrated Neurological and psy‑ chiatric Patterns. să fie susceptibil la vaccinuri. Dohan. ci vaccinurile (DTP. Din 4 familii. “Dar ei se află pe o cale greşită. afirmând că ele sunt boli grave şi periculoase.Cowan. prin constituţia lui. 370 M. “Autism and Autoimmune Disease: A Family Study”. putem răspunde că “motivul este o intensificare a vaccinărilor efectuate în copilărie. Medicina foloseşte în ziua de azi. “Coeliac Disease and Schizophre‑ nia”. eczeme cronice. J. cit. schizofrenie. Clarke. Lancet. “Autism: Familial Aggregation and Genetic Implications”. C. şapte sufereau de tulburări gastro-intestinale. Dar un copil perfect sănătos poate. celiachie. Bobrow and F. F. Sullivan. Au‑ tism 18:1. Autism 1. pusă tot mai des de părinţi. iar apoi bolile autoimune372. 5 copii au fost diagnosticaţi cu autism. 1971. C. iar ele se regăsesc în aceleaşi familii sau la alte persoane.369. ROR). op. Este adevărat că există 368 Mary Stewart Goodwin and M.

378 Annell. 375 H. op. pe care o denumesc “Hiperactivitate”375. 11. depăşind limita normalului. “Hyperkinetc Behavior Syndrome in Children”. Denhoff. vorbesc continuu. 1953. sunt mereu certaţi cu alţii. sunt extrem de nervoşi. 75-76. 122. 1982. 374 Ibidem. Pediatrics 50.188 Dr. motiv pentru care găsim în literatura de specialitate mai mulţi termeni. la şcoală sau acasă. L. În jurul anului 1955.W. Connaught Laboratories. Cu toate acestea. după cum reiese din studiile lui Steinmans373. care le aminteşte de o encefalită infecţioasă. iar familiile cu numeroase astfel de cazuri sunt dovada clară. crede că anumite tulburări ale copilului preşcolar şi şcolar. 1957. Studiul acestor tulburări denumite ulterior “disfuncţii cerebrale minime” (DCM) s-a intensificat. Laufer and E. fug ca sălbaticii. Christa Todea-Gross şi o susceptibilitate genetică. op. În 1947. cit. cit. Noap373 L. “Murrine Model for Pertussis Vaccine Encephalopathy:Linkage to H‑2”. cu tulburări de concentrare. op. nu pot fi atenţi. October 21. ”Dacă am elimina aceşti factori. un renumit psiholog pediatru. 376 M. incapabili de a sta cuminţi. 78.. iar copiii nu ar fi vaccinaţi. 1986. sub forma unei tulburări nervoase. la 10 ani de la apariţia autismului. cit. În anul 1930. Coulter. nu sunt interesaţi mai mult timp de un lucru. nu ar mai exista un număr atât de mare de boli autoimune în aceste familii şi ar rămâne doar un rest mic de persoane cu asemenea tulburări neurologice”374. iar când se apropie seara devine tot mai activ şi mai neliniştit.) Hiperactivitatea/ Sindrom hyperkinetic/ Sindrom psihoorganic/ Sindrom ADHD/ MBD De la apariţia primelor simptome şi până în prezent s-au încercat mai multe definiţii şi clasificări ale hiperactivităţii. mergând în două picioare mai devreme decât alţi copii376. J. iar pentru cei din jur sunt insuportabili377. de a reacţiona exagerat şi patologic la vaccinuri. agitaţi. Părinţii spun despre aceştia că sunt precoce. Aceşti copii se bat între ei. prin casă şi pe stradă378. atenţia medicilor pediatrii din America este şi ea acaparată de noua manifestare patologică apărută la copiii şcolari. 738-740. Copiii sunt mereu hiperactivi. Kahn şi Cohen scriu despre o afecţiune nouă la copiii cu activitate hieprkinetică. au la bază “leziuni cerebrale minime”. Steinman. 377 H. Dar la membrii acestor familii există o predispoziţie genetică.. 463. . Coulter. Un copil hiperactiv poate dormi toată ziua sau este fără vlagă. Gerhard Gesell. Nature 299. L. fără să se ajungă la o definiţie adecvată.

000 în 1980 (National Center for Education Statistics). Coulter. “Diagnosis and Management of Attention Deficit Disorder:A Pediatric Perspective”. J. 379 380 . 197-198. Profesorii de pediatrie de la Facultatea Yale scriau în 1984 despre aceste manifestări patologice că “ele au reprezentat în perioada respectivă cea mai răspândită tulburare psihică din Spitalele de Psihiatrie Infantilă”382. în 1990. Manfred Műller-Kűppers. în broşura Das leicht hirngeschädigte Kind (trad. Se vorbeşte uneori de ei ca fiind “copii foarte greu de educat”. Ei sunt copii agitaţi. 1988 (b). 429. 382 Sally E Shaywitz and A. L. cit. deşi numărul elevilor scade…Este pură întâmplare că a crescut numărul acestor copii bolnav. National Institutes of Health “Facts About Childhood Hyperactivity”. op. 355. cu denumirea de “Sindrom cu leziuni cerebrale minime sau MBD (Minimal Brain Damage Syndrom)”. în America. a crescut de la 830. strigă şi adoarme doar spre dimineaţă379. V. În Germania constatăm un lucru asemănător. 2647. un număr de 1. motiv pentru care termenul de “Hiperactivitate” se schimbă în cel de “Disfuncţie cerebrală minimă” (MCD).: Copilul cu o disfuncţie cerebrală minimă). 1937. la 3. motiv pentru care şi în Germania tulburările neurologice au luat denumirea de “hiperactivitate”. râde. Public Health Service. Vincent Fulginiti afirma: “Eu nu cunosc alt motiv care să fi dus la aceste tulburări grave de învăţare. În 1982. Fisher. Elevii păreau să fie cei mai afectaţi. op. atunci când copilul face o encefalită. 1984. iar popular “der Zappelphilipp” (“Filip care ţopăie”).234. aşa cum s‑a văzut.4 milioane de copii sub 12 ani au fost trataţi de către medicii Frank R Ford. În fosta RFG. cit. Bennet. Cowart. Pediatric Clinics of North America 31:2.. se poartă zgomotos şi sunt agresivi.000 în anul 1958. “Attention‑Deficit Hyperactivity Disorder:Physicians Helping Parents Pay More Heed”. specialiştii numără în jur de 100 de semne şi simptome care se asociază cu hiperactivitatea. S. Germany. tocmai în cele trei decade când s‑a administrat vaccinul antipertussis?”380. 381 Ibidem. Assoc. cu îngrijorare: “Numărul copiilor cu astfel de tulburări neurologice. Procentul copiilor şcolari care su‑ feră de această tulburare este estimat de unii autori la 15‑20%383! Cu toate acestea. Med. April. 259:18. copilul este extrem de agitat. Reprinted from Children To‑ day. 197. şi creşte în continuare. În anul 1963. 1996. May 13. creşte iar manifestările clinice sunt foarte variate şi mult mai complexe decât s‑a crezut”. 1984. S. Amer. În 1969. din şcolile oficiale. decât cele ale vaccinului DTP.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 189 tea. termenul de “Disfuncţie cerebrală minimă” a fost considerat im‑ propriu şi a fost înlocuit. să rămână sechele de acest gen”381. scria. Harris Coulter arăta o statistică îngrijorătoare: “Numărul copiilor cu «tulburări de învăţare». H. 383 U. Este normal ca. July-August. Department of Health and Human Services. S. B.

5 milioane de copii sunt trataţi pentru Hiperactivitate (ADHD). aveam mereu reclamaţii din cauza lui: era agitat. sănătos. despre ADHD şi cauzele acestuia. Ibidem. Tisani Verlag. op. ‑ În continuare a crescut numărul vaccinurilor la 14. arunca cu obiecte în jur. cit. fură. inclusiv România): . asociată cu agresivitate.. La un simpozion din Stuttgart. consumă multe dulciuri”385. Ing. Friedri‑ ch Klammrodt. cu medicamente psihotrope386. Grätz. la şcoală. Alţi părinţi relatează: “În primii 4 ani de viaţă. Joachim F. ‑ În 2006 s-a ajuns la 40 de vaccinuri la un singur copil. Christa Todea-Gross psihiatri pentru “Hiperkinezie”384. termenul de “Hiperactivitate” a fost înlocuit la un moment dat cu cel de “Sindrom cu disfuncţie cerebrală minimă” (MCD: Minimale Cerebrale Dysfunction). “Hat Impfen Sinn?”. apoi tetravaccinul (4 vaccinuri combinate). prezintă un scurt istoric al vaccinurilor387 (asemănător cu cel al tuturor ţărilor europene.190 Dr. frecvenţa sindromului ADHD creşte foarte mult. nu era atent deloc. Ca şi în America. Encephalopathien‑Unabdingbare Folge von Impfungen. nu se concen‑ tra. 387 Friedrich Klammrodt.) arată o statsitică recentă din Germania. nu îşi făcea temele…La fel este şi acasă: hiperactiv. com/ playlist/ 5-6-stuttgarter-impfsymposium) 384 385 . Tot în acest an ia fiinţă organizaţia naţională STIKO în Germania (Comisia permanentă pentru vaccinuri). 2009. în articolul său “Encefalopatia – cauza directă a vaccinurilor”(trad. Pentru a‑l înscrie la grădiniţă.În anul 1972 existau 5 vaccinuri obligatorii la sugari! Toate vaccinurile erau administrate separat. După aceea. organizatorul simpozionului. 16 Juli. Din acest an. 246 386 Dr. o muşca pe educatoare şi nu se juca cu niciun alt copil”.În anul 1975 încă nu se ştia de sindromul ADHD! ‑ În 1976 creşte numărul vaccinurilor deja la 12 şi este pentru prima dată când se administrează simultan 2 vaccinuri.În 1995 se foloseşe trivaccinul (3 vaccinuri combinate). http:/ / embedr. 245. . comportamentul său s‑a schim‑ bat brusc şi copilul a devenit de nerecunoscut. Părinţii unui astfel de copil îşi amintesc: “Fiul nostru se enerva foarte des şi tare. 2008. dozele fiind administrate între 1-6 ani! În 2006 se introduce pentru prima dată hexavaccinul la sugar (6 vaccinuri simultan!). apoi la 32! . Stuttgart. sociabil. foarte dezordonat. băiatul nostru era un copil vesel. Buchwald. cu o afec‑ tivitate normală. Joachim Grätz. Mai târziu. G. conform căreia un număr de 1. a fost nevoie să‑i fac Penta‑ vaccinul (conţine 5 vaccinuri).

cu participarea acestei Asociaţii ELPOS.161(9):857-864. Situaţia e şi mai gravă în SUA. E. iar o vindecare a sindromului nu va fi posibilă. MBD şi PO. inclusiv în România.. După o emisiune TV. Nu în toate ţările termenul de “Sindromul MCD” a fost înlocuit cu “Sindrom MBD”. “Prevalence. suferă de Sindromul ADHD iar 1‑2 copii dintr‑o clasă au acest sindrom. O treime dintre aceşti copii (2. în primăvara anului 1974. Pe an ce trece. “Aproximativ 5% dintre copiii născuţi/ an. afirmă mai mulţi oameni de ştiinţă. care la adulţi este folosit ca şi antidepresiv… Cu Ritalin se doreşte reglarea secreţiei crescute dopaminergică din creier la copii.2007. . În toate ţările industrializate se constată probleme asemănătoare. hiperactivitate. Există o legătură strânsă între Thiomersal (conservant cu mercur organic conţinut în unele vaccinuri) şi Sindromul ADHD.4 milioane) necesită medicamente. cazurile de ADHD depăşesc cu mult pe cele de autism. 388 T. Med. În Elveţia. lipsa de concentrare. Pediatr. se vorbeşte despre “Sindromul Psiho-Organic” (PO). Ce efect vor avea pe termen lung aceste medicamente. Sindromul “PO” se referă la un grup de simptome: agresivitate nemotivată. liniştirea lor şi creşterea puterii de concentrare şi atenţie.12). Modul in care mercurul poate provoca ADHD si alte boli neurologice autoimune este descris mai jos (vezi pct. unde 9% dintre copii cu vârsta cu‑ prinsă între 8 şi 15 ani suferă de ADHD”388. recognition and treatment of Attention – Defi‑ cit/ Hyperactivity Disorder in a national sample of US children”. Legătura dintre Hiperactivitate/ ADHD şi vaccinuri Numeroase studii au demonstrat că între Hiperactivitate şi vaccinuri este o strânsă legătură.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 191 În România hexavaccinul s-a introdus pentru prima data în mai anul curent (2012). Psihologii îi tratează pe aceşti copii cu ajutorul “terapiilor comportamentale”. Arch. Adolesc. au fost trimise peste 18. iar o altă treime medicamente “la nevoie”. nu este însă cunoscut. în cadrul unei întâlniri a Asociaţiei ELPOS (Asociaţia părinţilor pentru copii şi tineri cu tulburări funcţionale psihoorganice uşoare). Medicamentul cel mai folosit este Ritalin. frecvenţa sindromului ADHD creşte în întreaga lume.000 de întrebări din partea părinţilor. Sindromul ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder: Deficit de Atenţie şi Tulburare Hiperkinetică) este denumirea nouă care le va înlocui pe cele trei: MCD. Fröhlich et al. La ora actuală.

1953. tratate cu antibiotice. Christa Todea-Gross În trecut. . Coulter. ceea ce i-a bucurat pe părinţi. În următoarele luni. iar infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) sunt ceva obişnuit. După o lună a primit şi cea de-a treia doză de vaccin DTP. Tatăl său l-a dus la spital. Steven a devenit foarte agitat. Starea lui 389 390 A. A tratat-o pe mamă ca pe o persoană isterică… După primul său vaccin. cit. timp de 4 zile şi 4 nopţi. Chiar şi la un an. dar era în general mai agitat şi altfel decât înainte de vaccin.389 Se credea atunci că tulburările de hiperactivitate vor trece o dată cu vârsta şi copilul se va vindeca până va ajunge la vârsta adultă. Steven încă nu umbla. dar fără niciun rezultat.192 Dr. temperatura i-a crescut la 40 grade şi ţipa puternic. când i s-au administrat vaccinurile DTP şi antipolio oral. Important de menţionat este faptul că şi în trecut s-a remarcat faptul că hiperactivitatea este o sechelă a encefalitei infecţioase. Cu toate că era aproape tot timpul sub tratament cu antibiotice. S-a observat imediat o ameliorare. neîntrerupt. H. fără niciun motiv. Medicii îi linişteau pe părinţi. Nathan. unde s-a constatat că are otită. Hiperactivitatea este cea care uneori mai cedează. Caz: Steven s-a născut sănătos şi s-a dezvoltat normal până la vârsta de 2 luni şi jumătate. de mai multe ori pe zi. 77. La fel a fost şi după celelalte vaccinuri… Când Steven avea 3 ani şi jumătate. a început să se tragă de ureche şi era mereu agitat. apoi a început să facă strabism şi avea uneori o privire fixă. Noaptea. Annel. dar i-a şi surprins. plâns si otită. După 3 luni i s-a administrat a doua doză de vaccin DTP. timp de aproape 4 zile. cit. op. rămân. spunând că unii copii sunt mai leneşi şi merg mai târziu. Dar hiperactivitatea poate fi la fel de bine şi sechela unei encefalite postvaccinale. Reacţia a fost aceeaşi: febră. Nu vroia să fie ţinut în braţe şi se bătea cu capul de pereţi. mama lui a început un regim alimentar special pentru copiii hiperactivi şi cu tulburări de comportament. L. Uneori plângea fără niciun motiv.. mai prezenta aceste crize de ţipete care durau timp de 30 de minute. Astăzi se ştie că acest lucru se întâmplă foarte rar şi numai în cazurile uşoare. 75-76. L. Nu a stat în şezut decât la 10 luni. fratele mai mic al lui Steven. Din nou a făcut febră mare şi scotea iar ţipete stridente. nu îi trecea otita… La vârsta de 16 luni. precum lipsa de atenţie şi concentrare. era hiperactivitatea. Cu timpul sugarul s-a mai liniştit. Aceste ţipete au continuat. epidemiile se soldau cu numeroase cazuri de encefalită infecţioasă iar simptomul cel mai frecvent la aceşti bolnavi. fără să existe un tratament alopat390. în schimb alte simptome. Medicul le-a spus părinţilor că este ceva trecător şi să-i administreze Tylenol (Paracetamol). op. nu a avut reacţii adverse. Apoi.. se freca de frunte. aflaţi în convalescenţă. ceea ce au făcut.

ei nu pot gândi logic. hiperactivitate şi o tendinţă de a fi “stângaci” (bolnavul îşi foloseşte mâna stângă). narcism. impulsivitate. Tulburările digestive (de digestie şi ale apetitului). Coulter.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 193 a necesitat însă terapie psihologică. paralizie cerebrală. depresii. op. XXI. Din acest motiv. parano‑ ia. Tulburările sistemului imun datorate sindromului postencefalitic. în care partea afectată este sistemul nervos central (în spe‑ cial nervii cranieni). 2004. ci mai ales în cazurile de encefalită postvaccinală subacută sau cronică. Tulburările neurologice cele mai frecvente. Coulter und B. b. 228-241. vor exista defecte ale organelor de simţ (ochi. Nu a putut urma o şcoală normală. Cele mai evidente tulburări neurologice datorate leziunilor nervilor cranieni sunt dislexia şi alte tulburări de învăţare care aduc sistemul şcolar american aproape de un colaps. deci fac parte din “Sindromul postencefalitic. 393 Ibidem. cit. Harris Coulter a reuşit să demonstreze că cele două stări patologice. “Autismul” şi “Sindromul MBD/ ADHD”. urechi). crize de furie. iar memoria lor este foarte slabă. postvaccinal”.. Dacă sunt afectaţi nervii. H. Tulburările intelectuale şi morale sunt la fel de importante. cauza sindromul morţii subite la sugar”)393. labilitate emoţională. sunt seche‑ le ale Encefalitei postvaccinale. L. L. autismul şi sindromul MBD/ ADHD În urma studiilor sale. aparatul digestiv şi sistemul imun392: a. hipertonie sau hipotonie musculară. Chiar şi pacienţii afectaţi foarte puţin prezintă simptome precum: egoism. teamă. “în‑ străinare”. 12. Alte simptome “restante” ale encefalite postvaccinale sunt cefaleea şi tulburările de somn. vorbirea şi respiraţia (“crize de apnee. reprezintă cel puţin una dintre multiplele cauze de anorexie. op. XX – începutul sec. Fisher.) Sindromul postencefalitic. epilepsie. asociate cu encefalitele postvaccinale. Dovada este şi paralelismul dintre simptomele acestor stări patologice. “Indivizii cu sindrom postencefalitic. tendinţe spre suicid. constau în: retard psihic. cit. agresivitate.. c. bulimie şi obezitate. suferă de ‘fragmentarea gândirii’. 391 392 . Tulburările neurologice grave nu apar doar în cazurile când este evidentă o reacţie postvaccinală acută sau o encefalită postvaccinală acută. care au fost descrise în acest capitol. de 3 ori/ săptămână. apărute în America la sfârşitul sec. a avut nevoie de un învăţător privat…391. 155. şi H. 1996.

Deseori ei îşi dau seama de acest defect major şi încearcă să‑l compenseze prin diferite forme de agresiune faţă de alţii. 156-157. se vor vedea în următoarele decenii. droguri şi alcool. Numărul elevilor / adolescenţilor/ tinerilor. Ele sunt tot mai frecvente în SUA în zilele noastre. suicid. prin tendinţa spre hipersexualitate. 394 395 Ibidem. The Medical Assault on the American Brain (din care am folosit traducerea în limba germană) cuprinde şi alte capitole cu dovezi cutremurătoare. iar oamenii nu pot concepe că aceste vacci‑ nuri pot fi cauza encefalitelor clinice şi subclinice. în întreaga lume. “Consecinţele dezastruoase ale vaccinărilor. Social Violence and Criminality. Ibidem. DSM III introduce termenul de „pervaziv” pentru a sublinia natura serioasă şi caracterul invadant al acestei tulburări care apare în procesul de dezvoltare al copilului.194 Dr. afectând atât comportamentul. voi prezenta şi “actuala” clasificare şi definiţie a tul‑ burărilor cu spectru autist: DSM III (Diagnostical and Statistical Manual: Manualul de Diagnostic şi Statistică) include autismul infantil la capitolul “Tulburări pervazive de dezvoltare” (Pervasive Developmental Disorders: PPD). încă nu este una ofici‑ ală. cu tendinţe spre suicid. a crescut. dar care ar trebui citite de fiecare dintre noi. cât şi înţelegerea. Este posibil ca toate aceste manifestări să fie o consecinţă directă a tulburărilor nervoase. 156. în mod îngrijorător. În paralel cu dovezile lui Coulter şi ale celorlalţi autori privind autismul şi adevărata lui cauză. . dar şi în celelalte ţări occidentale”394. Christa Todea-Gross ca urmare. Cu toate că programul de vaccinare nu este vinovat de toate defectele neurologice şi problemele sociale existente. Marele merit a lui Harris Coulter (decedat în 2008) este acela că şi-a dedicat viaţa pentru a căuta acolo unde alţii nu au dorit s-o facă… Renumita lui carte Vaccination. provocat de vaccinurile din copilărie. limbajul. homosexualitate. nu au o “judecată sănătoasă”. jocul şi relaţiile sociale. fiindcă nu se doreşte acest lucru. care nu fac subiectul acestei cărţi. atât de numeroase în lume” 395. legătura dintre tulburările neurologice şi sindromul postencefalitic. România nu face excepţie: au crescut cazurile de hiperactivitate/ ADHD în rândul copiilor preşcolari şi şcolari. crime). agresiune (viol. dependenţă de alcool sau droguri. totuşi el aduce o contribuţie enormă la apariţia şi extinderea lor rapidă. de asemenea. nimeni nu pune aceste “tulburări neurologice” (nu doar de comportament!) pe seama sindromului postencefalitic. dar adevărul nu va ieşi la iveală decât dacă va exista interes în studierea lor…Până la ora actuală. Cu toate acestea.

Sindromul Rett. pct. 2: “Primele vaccinuri antipolio şi eşecurile lor”. În 1992. apoi DSM IV-TR. . TSA (tulburările cu spectru autist) includ: . În 2002 se introduce termenul de tulburare de spectru autist (TSA). Se utilizează denumirea de tulburare pervazivă de dezvoltare (autismul infantil. tulburarea dezintegrativă a copilăriei. Termenul „tulburare de spectru autist” implică faptul că cele trei tulburări împart caracteristici comune.tulburarea pervazivă de dezvoltare fără altă specificaţie (PDD-NOS sau autism atipic). Secţiunea tulburărilor de dezvoltare pervazivă (după DSM IV TR) cuprinde: . . . care le diferenţiază.pulsmedia. autismul atipic. în DSM IV.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 195 În DSM-III R (revizuită). de către Wing si Cohen. 396 III. constată autorii străini: “Dacă noi intervenim din afară. .PDD-NOS (autismul atipic).tulburarea Rett. Aceste tulburări sunt vizibile de regulă încă din primii ani de viaţă. şi tulburăm formarea sistemului 396 http:/ / www.tulburarea Asperger. .eu/ inpage/ tulburarea-de-spectru-autist-la-copil/ . Acelaşi lucru se întâmplă în 1994. Tulburările de dezvoltare pervazivă (PDD) sunt caracterizate printr-o deteriorare calitativă. ICD 10 include şi tulburarea Asperger în sistemul de clasificare. dar au şi caracteristici unice. Severitatea deficitelor variază între cele trei diagnostice şi la nivelul fiecărui individ diagnosticat cu TSA. când. Sindromul Asperger). în 1987. severă şi pervazivă în diverse arii de dezvoltare. termenul de autism a fost înlocuit cu cel de tulburare autistă.tulburarea autistă (autismul tipic). . se adaugă acestor tulburări a cincea formă: tulburarea pervazivă de dezvoltare fără altă specificaţie (PDD-NOS sau autismul atipic).tulburarea dezintegrativă a copilăriei.tulburarea autistă. “Tulburările de spectru autist” (TSA) sunt un grup de tulburări incluse în tulburările de dezvoltare pervazivă. 2. iar în 2005 Miles vorbeşte de autism complex şi autism esenţial. cu grade de severitate si prognostic diferite. Toate vaccinurile pot provoca cancer. Boli maligne provocate de vaccinuri O parte din bolile maligne – respectiv tumorile maligne şi leucemiile – au fost descrise în cap. prin vaccinuri.tulburarea Asperger.

aluminiu). Este motivul pentru care cazurile de encefalite postvaccinale. proteine străine alergizante etc. Christa Todea-Gross imun încă de la naştere. în întreaga lume. cit. neinfecţioase. posibil autoimună. Lanţul patologic este unul lung. iar apoi ale sechelelor acestora (sindromul postvaccinal).196 Dr. respectiv adjuvanţii şi conservanţii din vaccinuri.. Ehgartner. 397 B. printre care-l amintesc şi pe Harris Coulter. aluminiu). pe care nu o dezvolt aici. vor apărea şi defecte serioase ale acestuia. Această temă importantă. cea mai frecventă formă de cancer la copil (cu un vârf la 4 ani). motiv pentru care nu au putut fi implicaţi în producerea complicaţiilor postvaccinale. Unul dintre nenumăratele exemple îl constituie leucemia limfatică acută.. fiindcă în trecut nu au existat studii legate de “aditivii” toxici din vaccinuri. 41-42. dar au pus-o doar pe seama unei “reacţii particulare” la vaccin (în special la antigenele modificate din vaccin). implicat fiind sistemul imun al copilului. poate fi subiectul unei cărţi. iar modul în care substanţele neurotoxice din vaccin. provocate prin mecanisme autoimune. Recent. în acest capitol. antibiotice etc. La această concluzie s-a ajuns destul de recent. când are loc o dezvoltare anarhică a leucocitelor tinere”397. inclusiv a encefalitei postvaccinale. de la an la an. Alţii au demonstrat existenţa unei encefalite demielinizante. cu o componentă alergică. respectiv metalele grele (mercur şi aluminiu). au intuit foarte bine existenţa unei encefalite postvaccinale. . cresc în continuare in mod îngrijorător. IV. Adjuvanţi şi conservanţi: otrava din vaccinuri Am ales să tratez unul din cele mai importante subiecte. metale grele. contribuie la apariţia unor astfel de boli cronice. alături de “schimbarea / dezechilibrul răspunsului imun” şi de “reacţiile alergice” provocate de proteinele străine din vaccinuri. Am văzut că “encefalita postvaccinală” este cauzată de “reacţiile toxice” date de adjuvanţii şi metalele din vaccinuri (mercur. medici şi cercetători din Occident au demonstrat că encefalita alergică postvaccinală poate fi indusă/ provocată şi de metalele neurotoxice din vaccin (mercur. chiar şi în absenţa unei “reacţii particulare” la vaccin. dar nu au putut explica modul în care are loc acest fenomen. Unii dintre autorii studiilor amintite. fiind strâns legat de patologia encefalitei postvaccinale. în care sunt implicaţi adjuvanţii din vaccinuri. op.

Pe această bază şi-a dezvoltat sistemul cu cinci nivele al Medicinei Integrative. Robert F. incidenţa autismului crescuse de 15 ori. relatează despre experienţa lui în domeniul vaccinurilor. al Institutului de Neurobiologie (Germania) şi al CYNIK (Elveţia). la 1 caz din 166! S-a ajuns la concluzia că “Epidemia de autism” ar fi putut fi prevenită 398 Dr. a fost descris de mai mulţi autori: Dr. Klinghartd a studiat Medicina (1969-1975) şi Psihologia (1975-1979) în Freiburg. De asemenea.500 de copii. este fondator şi director al Academiei Klinghardt (Marea Britanie). Au urmat câteva publicaţii. Dr. Germania.) etc. hiperactivitate şi autism! Începând cu anul 1991. Klaus Hartmann (a lucrat timp de 10 ani la Institutul Paul-Ehrlich din Germania iar la numeroasele conferinţe unde participă. Efectul neurotoxic al Thiomersalului declanşase un lanţ de sindroame neurologice grave. de când CDC şi FDA au adăugat Thiomersal la 3 tipuri de vaccin administrat sugarilor. În perioada în care lucrat în India ca medic. iar lista poate continua. În iunie 2000. deficit de atenţie. în special a sugarilor. director medical al Institutului de Neurologie şi şef de clinică la Centrul de Medicină Integrală. în special cu plumb. respectiv de la 1 caz din 2.a. Dr. Dietrich Klinghardt este fondatorul Academiei Americane de Terapie Neurologică.398. SUA. med. De la începutul carierei sale l-au preocupat sechelele rămase în urma intoxicaţiilor cronice. Terapia cu substanţe ortomoleculare şi Dezintoxicarea de metale grele (mercur etc. susţinându-şi doctoratul cu o cercetare a implicării sistemului nervos autonom în afecţiunile autoimune.com/BioData/Dr-Dietrich-Klinghardt. Joachim Mutter (de la Medicina Mediului. în Simpsonwood Conference Center din Norcross/Georgia. punând accent mai ales pe efectele secundare ale componenţilor din vaccinuri). Washington. pentru a discuta despre studii noi. med.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 197 neurologice. mercur. Jurnalistul pe probleme medicale Bert Ehgartner are mai multe publicaţii despre efectul adjuvanţilor din vaccinuri. Studiul se făcuse pe 100. un grup de oameni de ştiinţă ai conducerii s-au întâlnit cu autorităţile sanitare ale SUA (CDC. FDA ş. a făcut cunoştinţă cu concepţia răsăriteană a etiologiei bolilor. practicant în America) care a pus bazele a trei mari şi importante metode terapeutice moderne: Psiho-Kinesiologia.klinghardtacademy. Dietrich Klinghardt (neurolog german. Unul din simpozanţi declara că “ceea ce văzuse îl consternase”. neurotoxic) care a contribuit în mod covârşitor la creşterea cazurilor de autism.).000 de copii vaccinaţi. ireversibile: tulburări de vorbire. Harald Banzhaf (de la Medicina Mediului. pe care a combinat-o cu pregătirea sa apuseană. când a aflat despre apariţia autismului la mii de copii americani. Era vorba despre Thiomersal (cu mercur organic. din Bisinger). La Adunare au participat şi o serie de reprezentanţi ai Ministerului Industriei. (După http://www. poluanţi din mediu şi câmpuri electromagnetice. Dr. Universitatea din Freiburg). Kenedy Jr. provocat de mercurul din vaccinuri.html) . toate în Bellevue. a fost şi el interesat de acest subiect. legate de efectul substanţelor toxice din vaccinuri asupra sănătaţii copiilor.

Claus Köhnlein. Virus‑Wahn. în anii’90. la fabricarea vaccinului antidifteric. cit. până în sec. Însuşi Fracastoro. devine un obicei în‑ cepând cu sec. Auflage 2010. 253-265.198 Dr.. Un senator republican. Majoritatea mureau de sifilis sau rămâneau cu sechele nervoase (tremor accentuat etc. Toxicitatea mercurului trebuia să apere vaccinul de bacterii şi mucegaiuri. după care se stocau în continuare în frigider. . XX: în anul 1930 Compania Farmaceutică Eli Lilly din SUA foloseşte pentru prima dată Thiomersal drept conservant. fără ca să poată fi salvaţi de această boală venerică. imediat după vaccinare. Un procent de 49. deoarece acesta ar distruge virusurile401. este în sine o dovadă solidă”399. 176-178. S-a luat această măsură fiindcă în anul 1928. Ehgartner. am ajuns la concluzia că există într‑adevăr o legătură strânsă între mercur şi apariţia autismului…Singur faptul că a fost o creştere cu 700% a cazurilor de autism în Iowa. Pe vremea aceea vaccinurile nu erau individualizate.. op. A) Mercurul sau “otrava pentru nervi” – o altă cauză a bolilor neurologice autoimune Generalităţi Mercurul a fost folosit pentru prima dată de catre medicul Girolamo Fracastoro din Verona – colegul medicului german Paracelsius – în terapia sifilisului. Christa Todea-Gross dacă nu s-ar fi introdus această “otravă” în vaccinuri. De aceea era nevoie de un conservant. pacienţii având dureri foarte mari. afirma: “După ce am studiat timp de 3 ani toate materialele studiului. ei au continuat să creadă că o doză mai mică de mercur nu ar putea fi toxică pentru sistemul nervos. 401 Ibidem. Cu toate acestea. de unde medicul folosea atât cât era necesar. 400 B. neurotoxic. emuVerlag. 6. Această eroare a dus la folosirea timp de zeci de ani a mercurului drept conservant pentru majoritatea vaccinurilor. atrage atenţia asupra pericolului pe care‑l prezintă toxicitatea mercurului. Folosirea mercurului în componenţa vaccinurilor. XX. că şi noul conservant va putea fi periculos pentru organism. când se descoperă antibioticele. au murit 11 copii. care a controlat studiul.6% din această substanţă conţine mercur organic. Ken Veenstra. precum vaccinul antirujeolic. 399 Torsten Engelbrecht. Singurele vaccinuri care nu conţin mercur sunt cele care au virusuri vii. Deşi era un lucru binecunoscut pentru cei de la Compania Eli Lilly. imediat după înmulţirea vaccinurilor la sugari.). mercurul rămâne ca tratament de bază în tratarea sifilisului400. antipolio etc. ci erau ţinute în recipiente mai mari. Tratamentul era cumplit. în anul 1546.

Direcţiile de Sănătate din SUA. conform căreia ar trebui exclus mercurul din toate vaccinurile pentru sugari. Acest lucru se întâmplă conform recomandărilor exprese ale OMS-ului403. Deoarece numărul vaccinurilor s-a triplat între anii 1980-2000. nu a fost respectată decizia.. conform EPA. această intoxicaţie a organismului are loc toc‑ mai în perioada când se dezvoltă sistemul nervos al copilului. a crescut mult şi doza mercurului folosit la prepararea lor. în special cele care au un termen de folosinţă mai îndelungat pentru conservarea lor: antigripale şi antitetanos. 403 B. doar din anul 2001 (după 10 ani!) au început să apară pe piaţă vaccinuri pentru sugari. fiind o adevărată otravă pentru nervi.5 micrograme de mercur. şi cei din Uniunea Europeană… În consecinţă. Un bebeluş de 5 kg nu poate primi o doză mai mare de 34 micrograme de mercur. Pediatr. “Iatrogenic exposure to mercury after hepatitis B vaccination in prterm Children”. cele din stoc fiind folosite însă în continuare… Acelaşi lucru l-au făcut. Doar la mijlocul anilor’90. 1) Acţiunea alergică a mercurului Toate vaccinurile care conţin Thiomersal provoacă reacţii alergice. depăşind cu mult doza maximă acceptată de către OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) şi de EPA (Environmental Protecti‑ on Agency) din SUA. administrat unui sugar mic (în Ro‑ mânia. Pericolul cel mai mare s-a constatat la copiii născuţi înainte de termen. O lucrare arată că este de ajuns vaccinul hepatitc B. el este administrat imediat după naştere!). În cele din urmă. în urma unor studii legate de efectul mercurului asupra organismului. Or. cu o greutate mai mică decât normal. în vara anului 1991. fără să conţină Thiomersal. care. V. 179. Ehgartner. şi 159 micrograme. care a “sensibilizat aproape întreaga Austrie” 402 G. Un sugar care primeşte toate vaccinurile prescrise în primele 14 săptămâni de viaţă. op. iar în ziua de azi se produc în continuare vaccinuri cu Thiomersal. constată că Thiomersal reprezintă o reală problemă pentru sănătate. Cu toate acestea. extrem de sensibil în această fază. depăşeşte de 10 ori doza de mercur acceptată de către EPA402. . OMS atrage atenţia producătorilor de vaccinuri ca de acum încolo să nu mai folosească Thiomersal pentru vaccinuri. conform OMS (mult mai “îngăduitor”). Acest deziderat a fost mai greu de îndeplinit în cazul vaccinurile contra gripei.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 199 În tot acest timp s-au auzit multe voci care atenţionează asupra pericolului pe care îl reprezintă mercurul din vaccinuri. Stajich et al. cit.. din pură comoditate. Oficialităţile din SUA nu au tras nici atunci concluzia corectă. J. adună în organism o cantitate de 187. 136:679-81. Cel mai alergizant vaccin folosit recent. 2000.

finanţat de către Facultate. în anul 1943. “National autism prevalence trends from United States spe‑ cial education data”. studiul fiind unul privat. trebuie studiată reacţia particulară la vaccinuri a acestor copii (începând de la naştere!) care au şi o posibilă predispoziţie genetică. Christa Todea-Gross (Wolfgang Maurer. psihiatrul Leon Kanner. de la Spitalul Johns Hopkins din Baltimore. industria chimică etc. Thiomersal era folosit deja de un deceniu drept conservant pentru fabricarea vaccinurilor404. Studii arată că «explozia» cazurilor de autism din SUA a avut loc între anii 1987‑1992. la care copilul avea o “reacţie particulară”. Studiul a fost realizat în anul 1997 şi publicat în Medical Journal. fără contribuţia unor instituţii de interes. Wien). cu un conţinut în mercur de 3 ori mai mare ca înainte”405. însă nu era încă studiată neurotoxicitatea lui. descrie primele cazuri de autism la copii. precum companii farmaceutice. este evidentă şi nu mai poate fi ascunsă. în special autismul în rândul copiilor mici. provocată de înţepătura de căpuşă) şi împotriva meningitei meningococice. Se arată în studiu cum în mod normal în primul an de viaţă al unui animal se dezvoltă neuronii şi axionii (celulele nervoase şi prelungirile lor). Unii autori au ajuns la concluzia că este nevoie de un “factor extern” (trigger) care să provoace boala. 180-181. Acesta este motivul pentru care Leo Kanner credea că autismul este provocat în special de proteinele animale din vac‑ cinuri. când deja s‑a instalat boala. De mult timp nu se mai caută cauza autismului la o “genă defectă”. Noi însă căutăm doar gena.: Modul în care mercurul provoacă o dege‑ nerescenţă nervoasă). precum şi sinapsele neuronale (conexiunile Ibidem.200 Dr. 404 405 . 3) Studii: a) Despre efectele mercurului din vaccinuri aflăm din renumitul studiu american de la Universitatea din Calgary/California: How Mercury Causes Brain Neuron Degenaration? (trad. unde a trezit interesul multor oameni de ştiinţă.. “Este posibil ca acest trigger să fie Thiomersal. Pediatrics 2005. Cj. 115: 277-282. când au fost introduse noi vaccinuri la sugari. în special metalele: mercur şi aluminiu. Newschaffer et al. şi asta prea târziu. Când. Ulterior se va demonstra că nu doar aceste proteine străine poartă “vina” sindromului postencefalitic la copii. Ca urmare. ci şi substanţele toxice din vaccinuri. 2) Legătura dintre mercur şi bolile neurologice autoimune Legătura dintre dozele mari de mercur folosite pentru vaccinuri şi creşterea accelerată a cazurilor de tulburări neurologice. a fost cel împotriva FSME (boală bacteriană.

. având o foarte mare neurotoxicitate. ovarele (sau testicolele) şi peretele intestinal. tumori maligne etc. ci dimpotrivă. întreaga coloană vertebrală era impregnată cu mercur. tulburări de auz etc. Descrierea studiului. mai apropiat omului: maimuţa. Concluzia lor a fost: «A da. cunoscută sub numele de FASEB. (Observăm că afecţiunile sunt aceleaşi ca şi în sindromul postencefalitic postvaccinal!). Atunci a fost ales un alt model.. nu a fost acceptat studiul ca fiind unul important raportat la om.. Se presupune că tumorile pot fi o cale de “stocare şi eliminare” a mercurului în 406 http:/ / www.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 201 dintre neuroni). se rup. glandele suprarenale. După 6 luni s-a făcut o noua radiografie la animale şi s-a constatat ca mercurul nu se eliminase deloc. este foarte bine realizată de Dr. dar şi a rezultatelor şi concluziilor.O parte din oi au fost sacrificate si s-a constatat ca toate aveau rinichii foarte bolnavi. surpriza nu a fost una aşteptată. nu se mai dezvoltă un număr mare de conexiuni nervoase care nu pot avea decât un efect dezastruos asupra dezvoltării sistemului nervos la animal406. tradusă şi publicată în multe ţări din lume. poate provoca toată gama de boli neurologice. oi. fiind un proces definitiv! Ca urmare. inclusiv la persoanele tinere: scleroză multiplă (SM).. a participat la acest studiu. care ulterior a putut fi vizualizate radiologic. depresii cronice. ficat. în sfârşit. şi care părea că va revoluţiona ştiinţa medicală. glande suprarenale. După 24 de ore. alături de Murray Vimy. aproape de o insuficienţă renală. Alte tulburări organice menţionate sunt: afecţiuni renale cronice... În decurs de 24 de ore. Klinghardt: “Univeristatea din Calgary/Canada a efectuat un studiu pe animale. tulburări de memorie.com/ watch?v=XU8nSn5Ezd8 . tulburări de vedere. Au fost din nou implantate plombele radioactive cu mercur şi apoi radiografiate. migrene. Acestea sunt din punct de vedere genetic foarte departe de om». şi care a fost făcut public într-o revistă medicală renumită.youtube. În momentul în care se introduce o cantitate de mercur (mult mai mică decât cea conţinută în vaccinuri!). la care au implantat plombe cu mercur radioactiv. boala Alzheimer.. Când. acţionează în acelaşi mod descris anterior asupra celulelor nervoase (Klinghardt). Aproape fiecare tumoră examinată de cei doi autori conţineau o cantitate mai mare de mercur decât ţesuturile din jur.. Mercurul. Conducerea a reacţionat la acest studiu care a fost făcut public. un renumit profesor de fiziologie din Austria.. la fel şi creierul. leucemie. unde mercurul fiind eliberat. scleroză laterală amiotrofică. Fritz Lohrscheider. S-a observat că Thiomersalul se descompune în componentele lui (mercur + GTP) la nivelul creierului. perete intestinal şi creier. deficit de atenţie. prin stimularea acestui proces de însăşi celulele nervoase. tulburări de vorbire (bâlbăit). se observă cum aceste conexiuni nu mai înaintează. Ca urmare. boala Parkinson. efectul a fost acelaşi: mercurul era deja prezent în rinichi.

. nici prin urină şi nici prin păr. deoarece omul ingeră acest metal din diferite alimente (spre exemplu peşte) într-o cantitate mult mai mare decât există în vaccinuri. Christa Todea-Gross organism.pdf B. Nivelul mercurului eliminat prin urină era de 3 ori mai mare (chiar de 6 ori) la copiii cu autism faţă de copiii sănătoşi. Mercurul poate provoca şi tulburări psihice. Cei doi autori au observat că oamenii care au plombe cu mercur. Homes et al. International Journal of Toxicology 2003. Thomas Burbacher. http:/ / www. op. “A case‑control study of mercury burden in children with autistic spectrum disorders”.202 Dr. Seattle. Natf.. Administrând copiilor cu autism medicamente care elimină metalele grele. luaţi în studiu. Ce s-a constatat a fost pentru început un paradox pentru toţi: “În părul copiilor sănătoşi cantitatea de mercur era de 8 ori mai mare decât la cei cu autism!”409. 407 408 . Journal of American Phyisicians and Surgeons 2003. CDC (Centrul de Control al Bolilor din SUA) a făcut o statistică: dacă în anii ’70 se înregistrau 1-2 cazuri la 10 000 de copii.. S. cit. În schimb.hpz. a căutat o explicaţie. Deşi oficialităţile recunosc gravitatea situaţiei. Ei trec cu vederea că este o diferenţă foarte mare între mercurul conţinut în alimente şi cel din vaccinuri. 411 J. care la rândul lor provoacă inflamaţii şi infecţii cerebrale412. Ehgartner. a constatat că greutatea lor este mult mai mare decât normal. pe când fetiţele mai rar: una din 250. Studiind creierele acestor copii bolnavi de autism. 8:76-79.com/ insider/ VortragKlinghardt. profesor la Facultatea de la Washington. la începutul noului mileniu. Acesta provine din Thiomersalul conţinut în vaccinuri411. În SUA. mercurul era depistat imediat. autismul este o afecţiune foarte răspândită. b) Oamenii de ştiinţă au cerut părinţilor “smocul de păr” al bebeluşilor pentru a efectua studii toxicologice408. Cauza nu putea fi decât un exces de metale grele. 22: 277-285 410 R. metalul greu se acumulează în organism. Acest lucru demonstrează faptul că “aceşti copii cu autism nu pot elimina mercurul din organism. prezintă o rezistenţă faţă de antibiotice”407. 412 B. 14:99-108. “Porphyrinuria in Childhood autistic disorder: Implications for envi‑ ronmental toxicity”. Total greşit. Bradstreet et al. specializat în Medicina Muncii şi a Mediului. Toxicology and Applied Pharmacology 2006. 184. iar mercurul singur (din vaccinuri) nu poate fi responsabil de acest lucru. op. medic specialist în Neurologie Infantilă la Universitatea Harvard. “Reduced levels of mercury in first baby haircuts of autistic chil‑ dren”. et al. Ehgarner. consideră în continuare că nu se ştie exact cauza. 409 A. cu atât cantitatea de mercur din păr era mai mică. Martha Herbert.. 1 copil din 166 suferă de autism! Băieţii sunt mai frecvent afectaţi: unul din 60. 183. Sistemul imun este de asemenea grav afectat de mercur. Cu cât autismul era mai grav. cit. O serie de studii arată că toţi copiii cu autism au o concentraţie mult mai mare de metale grele în organism decât cei sănătoşi”410..

. Germany. med. gehalten am 20. cu rol în reglarea hormonală. aflăm de la Dr. în urma numeroselor sale studii. Vortrag nr. deci este viu. În interiorul lui circulă substanţe hrănitoare. despre care relatează cu ocazia mai multor Conferinţe din Germania şi SUA. fie că provine din vaccinuri.power-for-life. ca mercur anorganic (mai puţin toxic). iar în alimente sub formă de metil‑mercur.5 zile. dar ele se pot depune în organe! Profesorul Thomas Burbacher a constatat următorul lucru: etil-mercurul din vaccinuri nu se mai găsea în sânge deja după 8. Mercurul din vaccinuri (etil‑mercur) se elimină astfel: o parte prin urină si o altă parte trece din sânge în creier. trece cu uşurinţă în ţesutul nervos şi apoi îl distruge. M. Burbacher et al.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 203 a făcut cercetări pe maimuţe. 415 Dr. în modularea informaţiilor nervoase etc. doar după 21. fie din plombe. că eliminarea mercurului metalic din creier se face de câteva ori mai încet decât din sânge. Acest aspect foarte important nu a fost deloc studiat zeci de ani. “Comparision of blood and brain mercury levels in infant monkeys exposed to methylmercury or vaccines containing thiomersal”. în schimb metil-mercurul din alimente dispărea din sânge mai târziu. com/ Schwermetall-Ausleitung/ vortrag1. 2003. Dietrich Klinghardt. într‑un procent de 71% (foarte toxic)… S-a observat. Environmental Health Perspeectives.. Unde s-a greşit? Eliminarea din sânge nu înseamnă şi eliminarea din organism. cit.415: “…Mercurul. studiind efectul mercurului alimentar şi al celui din vaccinuri asupra sistemului nervos. Dar calea de eliminare a mercurului în cele două situaţii era diferită: “Mercurul din alimente (metil-mercur) se elimină preponderent prin scaun şi bilă şi se regăseşte în creier doar într-un procent de 10%. Acesta este şi motivul pentru care mercurul toxic se stochează în creier”413. Dietrich Klinghardt et al. mercurul din vaccin se elimină mai repede decât cel din alimente. Klinghardt.1 : Schwermetalle Vergiftung‑Entgiftung. fiind un metal neurotoxic. Metalele grele dispar din sânge. http:/ / www. November 1996 auf Schloß Elmau bei Garmisch-Partenkirchenim Rahmen eines Seminars über Psycho-Kinesiologie.html . op. Nervul se aseamănă cu un cablu electric. April 2005. deoarece se considera că mercurul din vaccinuri este rapid eliminat din organism. de asemenea. 414 Dr.. published online 21. În lucrarea de faţă am folosit materialele a două Conferinţe din Germania (noiembrie 1996 şi aprilie 2003)414. În vaccinuri mercurul din Thiomersal se află sub formă de etil‑mercur. dar care trăieşte. Germany. se hrăneşte. transformat în mercur metalic. S-ar zice că într-adevăr. fiind cunoscute la ora actuală cel puţin 100 413 T. c) Intoxicaţia cronică cu mercur Cum a fost dovedită neurotoxicitatea mercurului.5 zile de la vaccin. anticorpi şi neuropeptide (substanţe secretate de celulele nervoase. med.

toate celelalte metale şi substanţe toxice. S-a constatat un lucru uimitor: concentraţia în zinc. simţire. nişte substanţe care transmit informaţia nervoasă între neuroni. la fel de toxice şi care nu vor mai putea ieşi: dioxina. şi anume conţinutul lor în metale grele. S-a făcut un studiu la două grupuri de oameni care au avut aproximativ aceeaşi vârstă şi care au decedat: unii de boala Alzheimer. o dată eliminat din celule. Dintre cele mai importante sunt 4 substanţe: Dopamina. tulburări digestive (constipaţie). insomnie. Dacă mercurul pătrunde în nerv. Schizofrenie. în schimb concentraţia în mercur era de 4 ori mai mare la cei care au murit de Alzheimer…. fie a plombelor cu mercur) sunt: artrită cronică. numite neurotransmiţători (o grupă mare de substanţe care cuprind şi neuropeptidele amintite anterior). “al binelui” etc. care formează un adevărat “cocktail mesager”. sunt distruse toate aceste funcţii. S-a analizat creierul celor decedaţi. Nervii intoxicaţi cu mercur nu mai pot îndeplini funcţia de excreţie a produselor reziduale din celulele nervoase şi în final. Sreotonina şi Endorfinele. care este singurul metal cu capacitatea de a “reţine” în celulă o serie de toxine. împreună cu el. migrene. sau ambele). Ele joacă rolul cel mai important în tot ceea înseamnă sentimente pozitive (“al fericirii”. toată lumea se concentrează în ziua de azi numai asupra acestor toxine care se găsesc în nervi. Christa Todea-Gross de neuropeptide).a. dureri musculare. Scăderea se‑ creţiei acestor substanţe este legată de apariţia unor boli: boala Parkinson. Din nefericire. fără de care creierul nostru nu ar putea prelucra şi transmite nicio informaţie. cupru şi aluminiu era aproximativ aceeaşi la toţi cei decedaţi. Neuronii sunt celulele vii care au propriul metabolism. în loc să iese din celule substanţele nocive. În final. “va antrena”. eliminând resturile prin tuburile nervoase. . Aceste substanţe sunt transportate (“curg”) spre capătul lui şi se varsă în sânge. nu şi asupra mercurului. candi‑ doză digestivă (mercurul este “fixat” de către levuri/ ciuperci în intestin şi o dată cu eliminarea mercurului din organism este tratată eficient şi candidoza. gândire. aldehida formică (conţi‑ nută şi în vaccinuri) etc.). Celulele nervoase (neuronii) sunt conectate între ele prin aceşti nervi. nervul poate muri. fie din vaccinuri. sindromul ADHD ş. rămânând intactă doar electricitatea. Ele secretă în spaţiul presinaptic. vor intra altele. Simptomele intoxicaţiei cronice cu mercur (fie datorată vaccinurilor. alţii de alte afecţiuni. luarea unor decizii etc. Noradrenalina. Tot mercurul este cel care. În consecinţă. mercurul este pus în libertate şi va trece în ţesuturi şi organe.204 Dr. prin tratarea candidozei. cu precădere în creier). celulele se vor intoxica (autointoxica) cu propriile resturi metabolice. dar nu şi invers. tulburări de concentrare. Dacă femeia gravidă are o intoxicaţie cronică cu mercur (fie din plombe.

O dată cu eliminarea mercurului. sclerodermie. – sunt urmarea intoxicaţiei cu metale grele. nichel şi paladiu. sinergie înseamnă că 1+1 poate fi 1000. De aici ajung în celulele din ficat. Între timp s-a aflat că avem cu toţii o gamă variată de neurotoxine în organism şi care au împreună un efect sinergic. adică efectul lor creşte foarte mult când acţionează împreună şi nu separat. astm bronşic. creier etc. alergii. pielea. Bolile autoimune – precum Lupus eritematos. se poate pierde la copil posibilitatea de a elimina mercurul. Toate acestea pot provoca alergii. să trateze aceste infecţii. alături de acest metal preţios. respectiv organul intoxicat cu mercur: rinichi. colita ulceroasă. poliartrita reumatoidă. în majoritatea cazurilor. şi multe alte metale care intoxică organismul: platină. deoarece atacă propriile structuri. La pacienţii cu astfel de implante s-a observat că la 4-5 ani apar diverse alergii şi apoi debutul unei scleroze multiple sau a unei alte boli autoimune… Un studiu epidemiologic a fost realizat în 1997. rinichi. deficit de atenţie şi învăţare. articulaţie. Cea mai mare greşeală pe care o face Medicina astăzi este. Ace‑ laşi mecanism îl poate provoca şi titanul din implanturile dentare. ţesutul conjunctiv etc. după care aceasta nu mai este recunoscută de sistemul imun şi va fi considerată o celulă străină (non‑self). virusuri şi mycoplasme. Ce se întâmplă? Metalele grele. care trebuie distrusă. argint. migrenele. pe schelete umane de acum 400-500 de ani şi schelete umane din ultimii 10 ani. Se vor forma anticorpi împotriva acestor celule. tiroidă. Simptomele sunt. inclusiv mercurul. în loc să fie eliminate mai întâi metalele grele. bolile tiroidiene. ştim că cele mai alergizante metale sunt nichelul şi cuprul. Dacă acesta are o intoxicaţie cronică cu mercur (plombe cu amalgam ce conţin mercur etc.). la care poate provoca: au‑ tism. dermatită atopică. Cu alte cuvinte.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 205 60% din acest metal trece prin placentă la făt. mielina care înveleşte nervii (provocând demielinizarea nervilor). S-a constatat că scheletele din ultimii ani conţin plumb într-o cantitate de 500-1000 de ori mai mare decât cele ale strămoşilor noştri! Trebuie reţinut un lucru important: intoxicaţia cu metale grele provoacă infecţii cronice în organism cu levuri.) Din studiile suedeze. denumiţi autoanticorpi. intestin. provocate de către aceste infecţii. (Coroana de “aur” a dinţilor conţine în jur de 8-12 metale grele şi 20-30 de resturi ce provin de la alte metale. mercurul fiind pe locul trei. microbi. boala Crohn etc. toate celelate metale grele sunt eliminate împreună cu . cupru. intestinul. Plombele din aur conţin. ceea ce se întâmplă şi în cazul neurotoxinelor. ajung în peretele intestinal şi apoi în sânge. Metalul este o haptenă. adică o substanţă care se fixează pe celulă. La intoxicaţia fătului participă în mare măsură şi tatăl copilului.

migrene cronice etc. Cantitatea de mercur din plombe este mult mai mică decât cea introdusă prin intermediul vaccinurilor. Nu avem decât de câştigat de pe urma studiilor acestui medic care a experimentat tratamentul pentru prima dată pe el însuşi. sunt mereu eliminate din ficat. deci nici testele. Neurotoxinele. Mercurul provoacă modificări ale metabolismului lipidic şi leziuni importante ale mielinei (învelişul lipidic la nervilor). Efectul mercurului asupra creierului imatur al sugarului este desigur şi mai mare. ţesut osos. Tratamentul este acelaşi: eliminarea metalelor grele şi apoi instituirea unui regim alimentar. Observaţie: Dr. neurotoxic. Metoda de eliminare a mercurului organic. nu recunosc intoxicaţia cronică cu mercur. cu ajutorul celor trei substanţe: Chlorella. în special boli autoimune. precum testul DMPS. prin bilă. numărul cazurilor se dublează tot la câţiva ani. care ajung în sânge. boala Alzheimer şi boala Parkinson. La unii dintre oameni provoacă dureri extrem de mari la nivelul coloanei vertebrale. atât din America.” De ce? “Fiindcă fără test nu . Este nevoie de mobilizarea lui din ţesuturi şi eliminarea lui prin urină.206 Dr. Christa Todea-Gross el. Klinghardt a vindecat 14 copii cu autism şi numeroşi pacienţi cu scleroză multiplă. Prin ingestia anumitor uleiuri poate fi refăcut sistemul nervos lezat…. Testele de sânge nu pot dovedi existenţa unei intoxicaţii cu mercur. ele sunt reabsorbite şi ajung din nou în ficat. toate organele. ci toate celulele din organism: muşchi. leurdă şi coriandru.”. Grav este faptul că “mercurul intoxică nu doar celulele nervoase. Este posibil tratamentul autismului. din creier şi din întregul organism. adică metalele grele. al epilepsiei şi al tulburărilor de atenţie încă din prima lor fază. care poate provoca boli neurologice. la alţii boli autoimune. fiind o noutate în medicină. deoarece acesta se află în ţesuturi. unde tratamentul lui a fost adoptat de către mulţi alţi medici. inclusiv OMS. reuşind sa se vindece de boli grave neurologice. Se ştie că la autişti intestinul este puternic afectat. În “spatele” acestei infecţii se află un sistem imun alterat din cauza vaccinurilor şi a metalelor grele. Pentru asta există teste speciale. Într-un procent de 100%. ajungând în intestin. la alţii provoacă migrene. Dar Asigurările medicale din Occident. cât şi din Germania şi multe alte ţări europene. La ora actuală lucrează cu o echipă de medici în America. Numeroşi alţi medici din Occident. provocate de o intoxicaţie cronică cu mercur (din amalgam). vorbesc despre intoxicaţia cronică cu mercur din plombele cu amalgam. de debut. o voi descrie în continuare. Doar prin eliminarea metalelor grele pot fi tratate infecţiile şi are loc vindecarea… Incidenţa autismului la copii este în continuă creştere. iar acest ciclu se repetă la nesfârşit. menţinând organismul într-o stare de infecţie cronică.

de asemenea. Alga conţine două componente: una din ele mobilizează metalele din ţesuturi. 09. Harald Banzhaf. care trec apoi în sânge. la aceeaşi emisiune TV. youtube. Dr. Cât despre boala Alzhe‑ imer. fără a‑l elimina. afirma Dr. statistica este total inimaginabilă: în Germania. Alga fixează toate tipurile de metale. aldehida formică şi insecticide. Joachim Mutter (de la Medicina Mediului. inclusiv Dioxina.com/ watch?v=T8EGj5wSQ-4&feature=related 417 Dr. Dezintoxicarea cu perfuzii cu DMPS se face. numite “chelatoare”. Chlorella este o algă a cărei membrană absoarbe. April 2003.a. dar apar şi depresii. poliartrita reumatoidă.dr-banzhaf. Mercurul se difuzează din plombe direct în creier. cu precădere a bolilor neurologice. Klinghardt. Mercurul este principalul metal greu care trebuie legat şi eliminat. iar fără dovezi nu există asigurare medicală – şi implicit plata acestor teste”. op. metalele grele. ajunse aici din sânge. provocată de mercur. insomnie. inclusiv mercurul. alături de numeroase studii. Banzhaf. pe care apoi le fixează. d) . Eliminarea mercurului şi a altor metale grele din organism417 Eliminarea mercurului din organism a dus întodeauna la ameliorarea simptomelor şi uneori la vindecarea bolilor neurologice. de unde nu poate fi eliminat. numită Chlorella Pyrenoidosa. şi le elimină din organism. Dr Klinghardt foloseşte o algă. 416 Interview mit Dr. a răspuns şi el la întrebări legate de intoxicaţia cronică cu mercur. Pacienţii suportă plata testelor DMPS. Bolile autoimune pe care le provoacă sunt scleroza multipla.04. metalele nu mai pot fi reabsorbite la nivel intestinal şi sunt eliminate.2009. afirmând că “mercurul este cel mai toxic element din lume. asemenea unui burete. med.de) über Amalgam und Auswirkungen auf den Organismus. Substanţele chelatoare folosite în trecut. Bisinger (www. Un procent de 70% din aceste boli pot fi tratate prin dezintoxicaţia cu mercur. după substanţele radioactive. tot al doilea vârstnic care trece de 80 de ani are Alzheimer416! Detoxifierea organismului. ingerate o dată cu alimentele. migrene etc. hepato-entero-hepatic a mercurului. Germany. scleroza laterală amiotrofică. tulburări de concentrare. în cadrul unei emisiuni TV din Germania. cea de-a doua componentă este o membrană care fixează metalele din intestin. O dată fixate de Chlorella. Pentru a evita circuitul inutil. care leagă metalele grele. boala Crohn ş. Universitatea din Freiburg).. infertilitate. mai ales din celula nervoasă (!). Acest lucru demonstrează. dar şi cele aflate în uz la ora actuală. nu fac altceva decât să disperseze mercurul în organism. Umweltmediziner.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 207 există dovezi. că mercurul şi alte metale grele stau la originea bolilor cronice grave. pe banii pacienţilor. Detoxifierea constă în eliminarea metalelor cu ajutorul unor substanţe care le leagă. cit. Vortrag 2. http:/ / www..

A aflat apoi că acesta consumase cu o zi înainte o plantă numită coriandru (“pătrunjelul chinezesc”). ci doar din alte ţesuturi. Din acest motiv apar simptome ca: dureri de cap. Întregul organism este practic “inundat” de aceste substanţe toxice. după ce metalul le părăseşte. a realizat un studiu pe voluntari.. D-Penicilamina a fost folosită pentru eliminarea cuprului dar s-a constatat că este foarte toxică şi poate pătrunde doar într-o cantitate foarte mică în creier. După ce toxinele ies în sânge. aldehida formică etc. Mercurul mobilizat vine în contact cu nervii. din New York. care sunt nişte aminoacizi sau substanţe chimice ce conţin sulf. nu sunt cunoscute. efectuate de data aceasta împreună cu Dr. Omura. Christa Todea-Gross Analizând scaunul eliminat de pacientul care consumă alga (având intoxicaţie cronică cu metale grele). dar s-a constatat ulterior că acest lucru nu se întâmplă. administrând-o împreună cu Chlorella. Klinghardt administrează doze mari de Chlorella. apar . rămâne în intestin. ba chiar ajută la “repararea” celulei nervoase şi a nervului lezat. fără să poată fi fixat. stabilite după anumite criterii stricte. provocând dureri. Dr. fiindcă o parte din mercur circulă în sânge. pe care-l elimină apoi prin rinichi. trec apoi în ţesuturi. În trecut se credea că DMSA poate pătrunde în creier şi mobiliza mercurul. staniu. de unde mobilizează metalele. Doar un medic cu experienţă (cunoscând şi studiind foarte bine cursurile lui Klinghardt) poate efectua un astfel de tratament. Dacă administrăm doze mici de Chlorella. Klinghardt. După luni de studii. membrana. Este motivul pentru care Dr. greţuri etc. Penicilamina şi DMSA. cupru. riscăm să mobilizăm cantităţi mai mari de metale decât putem fixa şi elimina. A doua zi a observat că la una din persoane se eliminase deja întreaga cantitate de metal din creier. atrage după sine şi celelate metale grele: aluminiu. dar şi alte substanţe toxice: dioxina. Aceste substanţe nu pot mobiliza mercurul din creier. Cei doi medici (Klinghardt şi Omura) folosesc la ora actuală o tinctură de coriandru. o dată ce iese mercurul din nervi. găsim în el cantităţi mari de metale grele. cărora le-a injectat o cantitate mică de metale radioactive. cei doi medici constată cu surprindere că această plantă are o capacitate extraordinară de a scoate metale grele din creier. zinc. Medicina a folosit până acum o serie de substanţe chelatoare pentru mercur: DMPS. Înainte de a fi descoperită această algă. Mecanismele prin care alga poate mobiliza metalele din ţesuturi. Au observat totodată că. care pătrund în creier. care nu puteau fi detectate înainte. nu a existat niciun produs care să mobilizeze mercurul din creier şi orice fel de ţesut nervos. Se presupune că prima componentă conţine aminoacizi care sunt resorbite în sânge. insuficientă pentru a mobiliza metalul greu.208 Dr. Cealaltă componentă. fără ca să-i fi administrat vreun medicament. unde fixează metalele ajunse aici din sânge.

simpatic şi parasimpatic). tratamentul fiind de 3 săptămâni (prin inhalaţie). şi în decursul celor 3 ani de studiu nu s-a constatat niciun fel de incident. având în vedere că intestinul este locul unde se adună cea mai mare cantitate de mercur. după ce a acumulat experienţă în Germania. prin măsurarea periodică a concentraţiei de metale eliminate prin păr (sunt analizate firele de păr) etc. Glutationul fixează mercurul din neuronii de la nivelul plămânului şi‑l elimină. care au folosit DMPS la 15-20 pacienţi/ zi. Caz clinic: Un medic stomatolog avea tulburări neurologice grave. spune el. Alte avantaje mari ale administrării de DMPS subcutan este doza necesară foarte mică şi faptul că nu este afectat întregul organism. Dr. dar foarte eficientă. ele trebuie eliminate din organism. unde. Este motivul pentru care Dr. spune Klinghardt. arsen. DMPS poate elimina din sânge (nu şi din celulele nervoase!) metale precum mercur. Klinghardt a introdus metoda şi în SUA. subcutan. Klinghardt a făcut un studiu şi a injectat DMPS (în combinaţie cu un anestezic) paraombilical. vindecând astmul bronşic. Dr. Totul s-a făcut sub stricta lui supraveghere. Klin‑ ghardt a vindecat cu succes multe cazuri de astm bronşic. Klinghardt a realizat un studiu în America. Dr. ar muri. pe care apoi îl elimină prin rinichi. calea cea mai des folosită. care este un antioxidant natural şi pe care îl folosesc la ora actuală mulţi medici în locul DMPS. este administrarea de DMSP. spune el. nu se foloseşte întotdeauna în mod eficient şi corect această substanţă şi au existat uneori mici incidente. dureri renale. Metoda este una nouă. provocând dureri de cap. staniu. Atunci a injectat DMPS subcutan. După ce metalele grele ajung în sânge.5 mg!) mercur/ litru de urină. fixând metalul. Ceea ce nu poate realiza DMPS este scoaterea mercurului din celula nervoasă. Cu toate acestea.500 micrograme (1. dar şi alte simptome: diaree. Aceasta este . oboseală cronică. Dacă cineva ar bea această cantitate de mercur. musculare. deoarece elimină cantităţi de metale de sute de ori mai mai mari decât prin perfuzia generală. Cu Glutation. deoarece la nivel de ţesut mercurul vine acum în contact cu SNV (sistemul nervos vegetativ. Klinghardt i-a administrat DMPS intravenos. paraombilical. după care a măsurat cantitatea de mercur din urină şi a constat cu mirare că s‑au eliminat 1. care se poate injecta intramuscular sau intravenos. DMPS are această proprietate. Dr. detoxifierea cu DMPS este o metodă excelentă şi trebuie folosită de Medicină. dar s-a eliminat o cantitate foarte mică de mercur: 2 micrograme mercur/ litru de urină. tulburări uşoare de vedere (senzaţia de oboseală). cupru. în colaborare cu 1000 de medici. Există şi alte substanţe pe care le foloseşte la detoxifiere cum ar fi Glutationul.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 209 uneori simptome. În Germania. “elegantă”.

cantitatea de cadmiu eliminată din gazele de eşapament. Este nevoie de un regim bogat în aminoacizi când se face detoxifierea. Omura. nu se ştia încă nimic despre metalele grele. Dacă una din cele trei componente ale tratamentului lipseşte. simptomele nu arătau a fi o migrenă şi i-am administrat 8 picături de coriandru într-o singură doză la cabinetul meu. Christa Todea-Gross încă o dovadă clară că şi astmul bronşic este o boală autoimună provocată deseori de intoxicaţia cu mercur. fiind apoi folosite în producerea vaccinurilor. Aflăm din literatura de specialitate că la ora actuală nu există ni‑ ciun tratament alopat care să scoată mercurul sau alte metale grele din creier. nu se elimină practic nimic! În efectul lor sinergic constă succesul trata‑ mentului. O dată cu dezvoltarea industriei. scaun şi urină. păr. spune Dr. Klinghardt face analize din păr. alimente. Prin detoxifiere. lacuri. mercurul 418 Ibidem. ca şi cel mai simplu tratament de detoxifiere a organismului de metale grele. în combinaţie cu cea de coriandru şi Chlorella. Dr. O alternativă la DMPS este leurda sau “usturoiul sălbatic”. spune Dr. Dr. Dr. Prin mobilizarea mercurului din tumori. este foarte mare. Klinghardt a studiat efectul DMPS pe propria lui persoană. Caz clinic: “O pacientă avea dureri cronice de cap. Nu există om. sistemul imun se reface şi reuşeşte să învingă boala. care a descoperit acest tratament. deoarece nu exista niciun studiu în acest sens. folosind DMSA. ci doar câteva încercări eşuate. Klinghardt. nu este o soluţie. pas cu pas. motiv pentru care. leurda şi coriandrul – acţionează sinergic (la fel cum acţionează sinergic şi metalele grele în organism). după doar o singură doză”418. După fiecare 6 săptămâni de detoxifiere. pentru a vedea cât mercur se elimină. prin piele. timp de 6 ani.210 Dr. cu începerea forărilor. doar dacă nu a trecut niciodată pe lângă o maşină. I-au trecut durerile de tot. dar şi la carburanţi etc. denumite «migrene». Klinghardt foloseşte tinctura de leurdă. În urmă cu 200 de ani. Klinghardt pentru detoxifiere – Chlorella. râuri. pe post de “adjuvanţi”. A fi vegetarian. Cu toate acestea. conţinut în vaccinuri.Klinghardt. de 12 ani. care să nu fie intoxicat cu cadmiu. deoarece toate plantele posedă capacitatea de a absorbi substanţele toxice. Spre exemplu. poate fi periculos. Klinghardt spune că toţi cei care au folosit schema lui de tratament au eliminat o cantitate mare de mercur – prin aerul expirat. . inclusiv metalele grele. l-a folosit în multe cazuri de cancer. Cele trei substanţe folosite de Dr. tratamentul la oamenii vegetarieni. au fost scoase la suprafaţă aceste metale în apa mărilor. Dr. Dr. Cadmiul “trăieşte” în măduva osoasă şi intoxicaţia cu cadmiu este una din cauzele leucemiei şi osteoporozei la femei. pânza freatică.

a. Immunization Safety Review-Thiomerosal-containing vaccines and neuro-devolepmental disorders. cit. cum este autismul ş. nu putem diagnostica o intoxicaţie cronică cu mercur şi. am început studiul unui asemenea tratament de detoxifiere. “Nu este deloc indicată dezintoxicarea cu terapie prin biorezonanţă şi nici tratamente homeopate. 419 420 . 4.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 211 este scos din creier. se întâmplă fenomenul invers: conform gradientului osmotic. în laboratoarele noastre. în loc să iesă mercurul din celulă. El a observat acest fenomen la majortitatea pacienţilor trataţi de către terapeuţi homeopaţi şi cu biorezonanţă. Institute of Medicine. măsurată de la rădăcină. Dacă cantitatea de mercur din păr creşte continuu în aceste 6 săptămâni. afirmă Dr. Ar trebui folosit etil‑mercurul din vaccinuri… Ibidem. va pătrunde în celulă mercurul. care se află în spaţiul extracelular într-o concentraţie mult mai mare decât în celulă”.. Klinghardt. Să nu uităm că este vorba de o substanţă toxică care se injectează la milioane de sugari chiar şi la ora actuală! El îşi încheie articolul astfel: “Metil‑mercurul (din alimente) nu este substanţa de referinţă corectă prin care se poate studia şi cunoaşte efectul toxic al mercurului asupra sistemului nervos uman”421. Cât timp însă. Ehgartner. dar nu putem ignora la nesfârşit astfel de succese mari în tratarea bolilor neurologice grave. aproape că nu există mamă care să nu fi auzit de Chlorella! Personal. provocate de mercur şi alte metale conţinute în vaccinuri. păr. Dr. nu se dozează (!) mercurul din sânge.5 cm. Thomas Burbacher consideră că este cel puţin ciudată o astfel de atitudine. 187. având în vedere că nu se cunoaşte aproape deloc efectul toxic al Thiomersalului asupra sistemului nervos aflat în stadiu de dezvoltare şi de maturizare.. plombe etc. op.Klinghardt are competenţă în homeopatie). The National Academy of Sciences. corespunde ultimelor 6 săptămâni. 2001. scaun sau alte produse biologice. porţiunea de păr de 2. nici s-o tratăm. respectiv mercur homeopat. Aici. Trei ani mai târziu “experţii” consideră că nu există o astfel de legătură şi că nu mai este nevoie de alte studii.”419 (Dr. ştim că tratamentul este eficient. de unde ajunge în sânge şi apoi în păr. În Germania. urină. 421 B.) Poziţia Medicinei moderne În România aceste tratamente nu sunt cunoscute şi probabil nu vor fi nici recunoscute în curând. desigur. Institutul de Medicină din SUA (una dintre cele mai înalte Instanţe Me‑ dicale) a recunoscut o posibilă legătură de ordin “biologic” între mercu‑ rul din vaccinuri şi tulburările neurologice420. fiindcă mercurul homeopat deschide membranele celulei pentru mercur şi.

dar nu de tot… După ce a fost făcută publică descoperirea. creştea numărul de asociaţii de părinţi cu copii autişti care acuzau producătorii de vaccinuri de greşelile lor fatale (era de înţeles că va fi vorba de sume mari legate de procese iminente). B) Aluminiul. Pe de o parte. Trebuia să aleagă. Era însă imposibil să te întorci în trecut şi să recunoşti că Medicina a greşit atâta timp… Un nou studiu despre legătura dintre mercur şi tulburările nervoase trebuia.. Vaccinul antitetanos. trebuia de la bun început să “le taie pofta“. unde s-a interzis folosirea Thiomersalului la fabricarea vaccinurilor încă din anul 1992422. evitat. Studiile lui Burbacher. op. şi au pus la dispoziţie bani suficienţi pentru a studia mercurul cu care s-au vaccinat până acum sugarii şi ce efect a avut asupra sănătăţii lor. 423 B. pe când în ţările în curs de dezvoltate. care datează încă din 2005. că există un exces de mercur în organismul sugarilor care au primit vaccinuri ce conţin Thiomersal. Renunţarea la vaccinuri cu Thiomersal. conţin mercur organic. Se ştie că metalele trec prin placentă. în urma unui control de rutină. 191-192. “Thiomersal and the occurrence of autism: Negative ecological evidence from Danish population-based data”. “micul secret murdar” al imunologilor (dirty little secret) Dacă în cazul mercurului se ştia cu siguranţă că era folosit în vaccinuri drept conservant. sunt luate în considerare doar acum. tocmai datorită toxicităţii lui.. Industria Farmaceutică ameninţa că se va retrage de tot din producţia de vaccinuri dacă nu va fi apărată de Lege. M. administrat femeilor gravide în luna a 7-a de sarcină. Christa Todea-Gross Astfel de voci au rămas în minoritate. antihepatitic A şi B. putând provoca la făt numeroase boli renale (malformaţii sau boli autoimune) şi boli neurologice. De aceea există acest compromis de a produce în continuare vaccinuri cu Thiomersal. . Vaccinurile antigripale conţin de asememnea astfel de metale toxice.112:604-606. Madsen et al. În aceeaşi situaţie era şi Ştiinţa Medicală. Pediatrics 2003. adică să 422 K. Cele mai multe studii epidemiologice în acest sens s-au făcut în Danemarca. cit. dar numai în ţările industrializate. Ca urmare. Ehgartner. iar pe de altă parte. oficialităţile au reacţionat. deci. în sfârşit. Vaccinul antihepatitic B este un vaccin “obligatoriu” şi se administrează sugarului imediat după naştere. 189 424 Ibidem. neurotoxic. OMS interzice de acum încolo folosirea Thiomersal-ului la fabricarea vaccinurilor.212 Dr. conţine aluminiu. dar numai pentru anumite ţări…424 În România. îl recomandă în continuare423! Situaţia în care se afla OMS nu era una tocmai comodă. iar în cazul unei contaminări cu bacterii sau ciuperci. vaccinurile antitetanos.

dar şi a înlesnirii explicaţiilor din carte. 54 Pt 1:1-13. Brewer “(How) do aluminium‑adjuvants work?”. s-au folosit aproape în exclusivitate săruri anorganice.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 213 le distrugă. el îşi exprimă mirarea că. Charles Laneway Jr. Ehgarnter. Folosirea aluminiului drept adjuvant (de la latinescul adjuvare = a sprijini) în vaccinuri are un istoric la fel de lung ca şi mercurul. În anul 1931. cit. În articol. 102:10-15. op.. Cele mai folosite sunt sărurile de aluminiu: fosfat de aluminiu şi hidroxid de aluminiu. intitulat ”Cum funcţionează adjuvanţii din aluminiu?”428. De aici. Rolul folosirii adjuvantului este de a amplifica efectul imun împotriva antigenului. Cold Spring Harb Symp Quant Biol 1998. imunolog la Universitatea Yale de la New Haven. După aceea adjuvantul ar trebui să fie eliminat din organism. fără a induce însă şi o reacţie imună împotriva lui însuşi. Alexander Thomas Glenny publica deja descoperirea noului vaccin antidifteric. Până aici este teorie… Dar experienţa arată că. Deşi aluminiul este un metal “uşor”. greu dizolvabile. nu se cunoaşte aproape nimic despre reacţia chimică dintre acesta şi antigenul din vaccinuri şi nu există nici studii legate de efectul biologic al aluminiului în organism. În anul 2006. Immunology Letters 2006. împreună cu mercurul si alte metale. Brewer. 193. deşi aluminiul este folosit de peste 70 de ani ca adjuvant. în categoria “metalelor grele”. 428 James M.. din cauza toxicităţii lui. nu se cunoaşte încă mecanismul lui de acţiune427. 193. 427 B. din aceste motive. 425 426 .. “Avantajul” aluminiului (spune medicina) este că favorizează o producţie mare de anticorpi. “Approaching the asymptote Evolution and revolution in im‑ munology”.. Charles Janeway Jr. el creşte răspunsul imun al organismului faţă de antigenul din vaccin. Singurul lucru cunoscut este că. celulelor dendritice şi a limfocitelor)”429. op. apare pentru prima dată un articol scris de către imunologul scoţian James M. denumeşte aluminiul. 192-193. dar fără de care vaccinul pur şi simplu nu funcţionează”425. 429 B.. Cu toate că a trecut atâta timp de când este utilizat acest metal toxic la fabricarea vaccinurilor. antigenul se eliberează încet şi în felul acesta. deci imunitatea umoraIbidem. răspunsul imun fiind mai amplu (prin intermediul macrofagelor. antigenul se leagă de adjuvant şi este blocat în felul acesta prin efectul de depozit. un număr mai mare de celule imune vine în contact cu antigenul. în mod sigur. până la ora actuală. Acest lucru se realizează prin mai multe mecanisme: “În pri‑ mul rând. pentru care a folosit aluminiu drept adjuvant. drept “dirty little se‑ cret” (micul secret murdar) al imunologilor 426. nu acelaşi lucru se poate spune despre aluminiu care este “un metal ce se găseşte în 2/ 3 din toate vaccinurile de pe piaţă şi despre efectul căruia nu se ştie practic nimic. care eliberează destul de greu antigenul. cit. el este încadrat. Ehgartner.

38(3):235-245. putând induce formarea de anticorpi (ceea ce nu înseamnă neapărat şi imunizare). denumit “mimare moleculară”: molecule aflate la suprafaţa antigenelor seamănă sau pot fi chiar identice cu molecule proprii organismului. Yehuda Shoenfeld. dar nu şi imunitatea celulară (Th1. Yehuda Shoenfeld. Este ştiut faptul că aluminiul provoacă deseori reacţii alergice şi chiar boli auto‑ imune. Producătorii de vaccinuri sunt cu atât mai puţin interesaţi să iniţieze astfel de studii. Cu toate acestea. În centru se află un mecanism (amintiti şi în cap. 1). El a prezentat modalităţile prin care vaccinurile pot provoca o autoagresiune şi în consecinţă boli autoimune431. cu implicarea limfocitelor T). 430 431 . Există vaccinuri care nu necesită adjuvanţi. deoarece au suficientă “putere” ca să inducă o imunitate. a publicat o serie de lucrări legate de cauzele acestor boli şi a organizat un Congres în 2006. Moshe Tishler. Sărurile de aluminiu se dizolvă greu. 194. În schimb. Care este acţiunea sărurilor de aluminiu? Sărurile de aluminiu provoacă o infecţie la locul injecţiei care va fi un semnal de alarmă pentru sistemul imun. de la Centrul de Boli autoimune de la Universitatea din Tel Aviv. care păcăleşte sistemul imun şi orienIbidem. la care s-a luat în discuţie şi potenţialul risc al vaccinurilor. IMAj 2004. Christa Todea-Gross lă (Th2. cum nu şi-l doresc imunologii. vaccines and other environmental triggers of autoimmunity”. formatoare de anticorpi). Virusurile vii sunt deci propriii lor adjuvanţi. Nu sunt de neglijat nici reacţiile locale. Yehuda Shoenfeld. periclitându-şi vânzarea produselor atât de profitabile430.6:430-432. Poate fi o tactică a antigenului. 2005. fiind uneori foarte greu vindecabile. imunologii nu au găsit nici până la ora actuală o alternativă mai bună pentru aluminiu. provocate de aluminiu. respectiv a sărurilor de aluminiu. Ea devine însă o problemă atunci când sistemul nostru imun reacţionează şi atacă celulele proprii. rămânând o iritaţie locală care provoacă mult timp dureri la locul injecţiei. Aici intră uneori în acţiune şi aluminiul.214 Dr. “Infection. un alt impediment… De aceea instituţiile oficiale preferă să nu facă studii care să descopere adevăratele efecte ale aluminiului asupra organismului. Aşa se dezvoltă boala autoimună. Dar nici vaccinurile cu virusuri omorâte nu necesită de obicei adjuvanţi. şi Vered Molina. O alternativă ar fi doar mercurul. vaccinurile care conţin doar “particule dintr-o bacterie” sau “proteine antigenice de suprafaţă” nu pot induce un titru suficient de anticorpi şi necesită folosirea adjuvanţilor. Sistemul nostru imun reacţionează uneori într-un mod cu totul neaşteptat. “Vaccination may be associated with autoim‑ mune diseases”. dar poate fi şi o pură întâmplare. cum ar fi vaccinurile cu virusuri vii (antirujeolic etc).

iar un alt număr mare de neu‑ roni din creier şi măduva spinării erau pe cale de distrugere…Hidroxidul de aluminiu a provocat tulburări de mers şi de comportament. atât la soldaţii plecaţi în Golf cât şi la cei care nu au mai plecat la război şi au rămas acasă. iar la cel de-al doilea lot (martor) s-a injectat o soluţie apoasă. “Cauza suferinţei nu erau nici armele cu Uraniu folosite la război şi nici gazele neurotoxice din Irak. prin activarea nu doar a bolilor nervoase. “La analiza celulelor nervoase din creier şi măduva spinării. observându‑se prezenţa unui număr mare de neuroni aflaţi în apoptoză (stadiul premergător morţii) în diferite regiuni ale sistemului nervos central şi un mare număr de neuroni motori distruşi din măduva spinării”434.. Un exemplu concret: un grup de cercetători de la Universitatea pentru Cercetare Vancouver din Canada au studiat efectul adjuvanţilor din vaccinuri pe cobai432. s-a constatat un adevărat dezastru. “Aluminium adjuvant linked to gulf war illness induces motor neuron death in mice”. În centrele nervoase din creier. ci şi a bolilor autoimune 432 M. Atunci apare pericolul ca celulele imune să reacţioneze împotriva propriilor celule.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 215 tează celulele imune către nişte proteine proprii ale organismului (self).S. 9 (1): 83-100. de care au suferit mii de soldaţi care au luptat în primul război din Golf (1990-1991). nu au suferit de Sindromul Războiului din Golf”433. . op.L. S-a observat o diferenţă esenţială în ceea ce priveşte forţa musculară. au murit un procent de până la 35% dintre neuroni. Oamenii de ştiinţă canadieni au prezentat cu această ocazie şi multe alte studii făcute pe oameni şi animale. dar care au fost cu toţii vaccinaţi.. bacterie) din vaccinuri. Sindromul Lou Gehrings = A. 197. la cobaii vaccinati cu aluminiu.) Soldaţii francezi. care nu sunt de pe suprafaţa unor antigene (virus. 198. Neuromolecular Med 2007. Una din dovezi a fost apariţia sindromului. 433 B. S. ci programul foarte sofisticat de vaccinare aplicat acestor soldaţi înainte de plecarea lor în Golf. cu leziuni neuro‑musculare importante (ex. raportată desigur la greutatea lor. De asemenea s-a mai observat şi o scădere accentuată a memoriei la aceşti cobai. care au un rol esenţial în coordonarea mişcărilor şi în controlul muscular. Cele mai grave simptome au fost cele nervoase. Ehgartner. neutră. care a fost denumită apoi “Sindromul războiului din Golf”. care arată efectul dezastruos al sărurilor de aluminiu pentru sănătatea omului. Petrik et al. 434 Ibidem. Studiul s-a realizat în special pentru a căuta cauzele bolii. cit. Oamenii de ştiinţă din Canada au studiat atunci efectul aluminiului conţinut în aceste vaccinuri pe două loturi de cobai: la primul lot s-a injectat o cantitate de aluminiu identică. ea fiind scăzută la jumătate. nefiind trataţi cu astfel de vacci‑ nuri.

autoimune. şi anume studii de control pentru o perioadă lungă în care să se studieze efectul lor asupra sistemului nervos. AS02 şi AS04. la fel se întâmplă şi cu aluminiul când intră în nervi: va provoca distrugerea lor. 198-199. 437 Torsten Engelbrecht. Intoxicaţia cu mercur rămâne principala cauză a bolii Alzheimer. Studiile lor au fost finanţate de către două firme particulare de cercetare din Canada435. OS21. Ibidem. emuVerlag. ci şi imunitatea celulară (Th1. 304. C) Adjuvanţi noi Cei mai mulţi adjuvanţi noi. Auflage 2010. Spre deosebire de “adjuvanţii vechi”. ei nu au primit nici o cerere legată de astfel de studii de la producătorii de vaccinuri sau alte firme farmaceutice. mulţi dintre cei vaccinaţi se vor putea îmbolnăvi”. Ei atenţionează mai ales asupra pericolului pe care îl reprezintă aluminiul din vaccinuri pentru sugari: “Utilizarea în continuare a adjuvanţilor cu aluminiu în diferite vaccinuri (hepatitic A şi B. Se pune inevitabil întrebarea dacă riscul vaccinurilor nu este cu mult mai mare decât boala care trebuie prevenită. formatoare de anticorpi. Cu toate că imunitatea este stimulată doar Ibidem. Care este motivul introducerii de noi adjuvanţi? Imunologii au realizat faptul că stimularea imunităţii umorale.. împotriva organismului. vor avea loc reacţii exagerate. Aşa cum am văzut la mercur. Virus‑Wahn. Se ştie că acumularea de aluminiu în organism este corelată cu apariţia demenţei Alzheimer. Claus Köhnlein. cu apariţia bolilor autoimune437. sunt mai toxici decât hidroxidul de aluminiu. motiv pentru care celulele analizate se află în faza de “apoptoză”. care atacă microbii din sânge). Celulele imune din ultima categorie (Th1) atacă orice fel de celulă care nu poate dovedi.436 având însă un rol secundar. afirmă oamenii de ştiinţă canadieni. cei noi nu stimulează doar imunitatea umorală (Th2. Christa Todea-Gross şi a diferitelor alergii.216 Dr. Până nu se vor face studii despre siguranţa vaccinurilor. 435 436 . Studiile sunt insuficiente şi inexacte. incluzând MF59. 6. în final. Grav este faptul că riscurile la care este expus organismul uman din cauza noilor adjuvanţi nu este încă bine cunoscut.) va putea avea repercusiuni grave pentru sănă‑ tatea copiilor pentru un timp îndelungat. cu formare de autoanticorpi şi. Ca urmare. cu ajutorul proteinelor de înveliş. DTP = diftero‑tetano‑pertussis etc. Din păcate. că este proprie organismului (self) sau care dă semnale că produce proteine străine. adică în faza de dinaintea morţii lor. ISCOMS. care atacă celulele modificate. îmbolnăvite). nu este poate atât de importantă ca şi stimularea imunităţii celulare.

cit.86 mg vitamina E şi 4. 438 439 . Polisor‑ bat (Tween 80) şi Sorbitantrioleat (Span 85)”441. el nu este atacat. şi este o emulsie uleioasă. aşa cum amintit naterior. Köhnlein. 444 Ibidem.youtube. care aparţine la ora actuală Concernului Farmace‑ utic Novartis. 442 Ibidem.com/ watch?v=AAvAPbdkkBU 446 T.impfkritik. Adjuvanţii noi din vaccinuri “distrug” această toleranţă imunologică şi fătul poate fi respins de către organismul mamei şi avortat439. respectiv pentru diferite boli? Se pare ca este suficient să injectăm adjuvanţi vechi (hidroxid de aluminiu) sau o emulsie uleioasă cu Sqalena. puse pe seama unor componente din vaccinul antigripal (Yanau-Berar 2002. 2010. O doză de 0. Studiile efectuate pe şoareci au arătat că adjuvanţii uleioşi induc probleme motorii şi paralizii442. op.440. 440 http:/ / www. poate induce lupusul eritematos (Satos 2003)444.impfkritik. Köhnlein.5 ml de vaccin pandemic Pandemrix. pentru a obţine toate tipurile posibile de anticorpi”438. op. cit. 443 T. S-au şi întâmplat astfel de avorturi spontane. 69 mg Sqalena. 305. Engelbrecht. Claus Köhnlein. C. de către Compania far‑ maceutică Ciba‑Geigy. 1. C. 11. 2. Numeroase alte complicaţii nervoase sunt puse pe seama vaccinului antigripal: la gravide. 305-307.de/ adjuvans/ 441 Ibidem. Adjuvantul MF59 “a fost sintetizat în 1990. 445 http:/ / www. cit. Sqalena este un astfel de adjuvant445. În literatura medicală găsim numeroase cazuri de boli autoimune care afectează vasele sanguine şi rinichii – vasculite –. Se pune întrebarea: “Ce speficitate au anticorpii pentru diferiţi agenţi patogeni. adjuvantul MF59. non‑self. stimulează imunitatea celulară TH1 prin care va fi respins fătul şi avortat. produs de către Compania Farmaceutică GlaxoSmithKline. Tavadia 2003) 443. conţine 10. S-a dovedit că Squalena a cauzat numeroase boli autoimune şi “Sin‑ http:/ / www. pentru sistemul imun. 303. deoarece imunitatea celulară a mamei este redusă mult în timpul sarcinii (“toleranţă imunologică”). conţinut în vaccinul antigripal. dar în mod normal. sau chiar celulele proprii organismului..VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 217 cu ajutorul acestor adjuvanţi. Fătul este şi el un corp străin. Engelbrecht..86 mg emulgator Polisorbat (Tween 80)446. MF59 este o emulsie uleioasă care conţine Squalena. op.. Adjuvantul ASO3 este prescurtarea “Adjuvantului System 03”. experţii nu au putut dovedi faptul că anticorpii atacă doar antigenele (virale/ bacteriene) şi nu atacă si adjuvanţii legaţi de aceste antigene.de/ adjuvans/ Torsten Engelbrecht.

2007. 22 nov 2010: “Am ajuns să avem până la 10 cazuri noi de autism pe săptămână.info/ news/ peste-un-milion-de-romani-sufera-de-o-boala-rara-75-dintre-acestia-sunt-copii-9351697 3. Efectele pe termen lung nu sunt cunoscute.de/ zusatzstoffe/ squalen. maligne etc. problemele respiratorii. tremur al mâinilor şi pi‑ cioarelor. stare de confuzie mentală. autoimune.gandul.com. Lob der Krankheit. ro/ component/ fireboard/ ?func=view&catid=23&id=998&start=84 http:/ / www. 6. şi “Vaccines may be linked to Gulf War Syndrome”.impfkritik.suite101. 2000.php?id=31730 448 http://www. febră. EmuVerlag. 40-42. Adjuvanţii Scalena şi Tween80 provoacă şi infertilitate la animale448. până când a survenit moartea persoanelor care intrau în contact cu substanţa. 3. June 12. când au loc modificări hormonale importante în organism. prin producerea de mutaţii genetice. . REPERE BIBLIOGRAFICE Capitolul 3 1. nu doar acute. când nimeni nu mai este interesat să acepte sau să recunoască legătura lor cu vaccinurile “obligatorii” din copilărie. 447 How to stop bir flu instead of the vaccine‑antiviral model”. 2. diareea. Germany Mihaela Stoica . http:/ / www. Christa Todea-Gross dromul Războiului din Golf”447. deoarece până de curând sodium borat era considerat suficient de otrăvitor ca să se mai pună problema folosirii lui în alimentaţie sau în industria farmaceutică450. cu precădere cele care conţin metale grele. Concluzie: adjuvanţii din vaccinuri. Auflage 2010. Ea a fost folosită în trecut pentru dezinfecţie. 310. Chiroweb..com/ mpacms/ dc/ article.us/%E2%80%9Cswine-flu%E2%80%9D-vaccine-has-adjuvants-that-impair-fertility. convulsii şi comă. 2008. Adevărul. Este o nenorocire!” http:/ / www. Virus‑Wahn. care pot debuta la orice vârstă (vârsta preşcolară.swinefluupdate. dureri de cap şi insomnii. Efectele adverse ale sodiului borat sunt: starea de vomă. Borat de sodiu Institutul Naţional pentru Sănătate al Americii consideră această substanţă o otravă periculoasă. Science in Society 35. şcolară şi mai ales în adolescenţă. iar Tween 80 este cancerigen şi mutagen.htm 450 Torsten Engelbrecht.com/article.cfm/polysorbate_80_ causes_infertility 449 http:/ / www. Claus Köhnlein. scăderea tensiunii.449. urticarea. spasme ale muşchilor faciali.chiroweb. Bastei Lűbbe Taschenbuch Verlag. cu implicarea sistemului imun). Bert Ehgartner.php şi http://infertility.218 Dr. ci mai ales cronice. sunt responsabili de complicaţiile grave postvaccinale. Warum es gesund ist ab und zu krank zu sein.psihologiaonline. scăderea urinării.

Kehoe. Impfreaktionen. Levy.ncbi. S. 2001 Sep. Stuttgart. Mircea Miţariu. M. Auflage. 15.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 4. 13. IMPFEN Pro&Contra. Stratton. Vaccine Safety Committee. C. “Adjuvant properties of alumi‑ nium and calcium compounds”. nlm. 219 7. Imani. Rost. a II-a) Graham A.nlm. pdf/ view Ute Quast et al. V. Das Handbuch fűr die individuelle Impfentsche‑ idung. Maria Irina Brumboiu. “Immunoglo‑ bulin E and G responses to pertussis toxin after booster immunization in relation to atopy. K. 5501 Hopkins Bayview Circle.Mascart. http:/ / www. Granstrom.com/ sm/ journalviewer. http:/ / www. E. 5. F. M. 2008. The Johns Hopkins University School of Medicine. National Academy Press Washington D. http:/ / www. Germany K. Pharm Biotechnol 1995. Siber. Volume 6 Number 4: 54-63 .html Calendarul naţional de vaccinare din România – Ord. B. http:/ / www.gov/ pubmed/ 17116347 H.2. Department of Medicine. Monica Crişan.amfms. G. M. Locht. Van der Wouden. Pediatric Allergy and Immunology. 14. 2007 Jan 4.gov/ pubmed/ 10586035 R. C. J. MS/ CNAS nr. USA). C. Relyveld.. Maryland 21224. 17. 1977 Januar. 16. Rook “Educating the Immune System”. Science & Medicine 1999. 10. http:/ / www.nih. Alexander. Hippokrates. gov/ pubmed/ 7551219 J.ncbi. “Aluminium hydroxide adjuvant initiates strong antigen‑specific Th2 responses in the absence of IL‑4‑or IL‑13‑mediated signaling”.ro/ din_presa/ 627. Duchen. 2005 Lista definiţiilor RAPI – reacţii adverse postvaccinale. 1994 F. Howe. Thorax 2007. Cluj-Napoca. Gupta.ncbi. Odelram. http:/ / www. R..sciandmed. MensSana Verlag.nlm. Vaccine. B. M. Bjorksten.sant.(Division of Clinical Immunology. J. J.extract .nih. R. 2. 1994 Victor Cristea. Mohrs. Conacher.C. 2011 (ed. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Baltimore. Cluj-Napoca. Institute of Medicine. A. K. 11. “Letters: Is childhood immunization associ‑ ated with atopic disease from age 7 to 32 years?”. C. E. Adverse Events Associated with chil‑ dhood vaccines.nlm. Ioan Stelian Bocşan. Hedenskog.).nih. “Modulation of the infant immune responses by the first pertussis vaccine administrations”. K. Clin Immunol. Vaccinuri şi vaccinări în practica medica‑ lă. Johnston (Hg.http:/ / thorax. Evidence Bearing on Causality. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Bewertung und Differentialdiagnose.bmj.gov/ pubmed/ 11513549 R. A. Hainaut. Hunter. Brewer. 1591/ 1110/ 2010. Verscheure. 8. 6. aspx?issue=1043&article=588 F. Asthma and Allergy Center. J.de/ dp/ 3777310670/ ref=nos im/ ?tag=yasni-21 Martin Hirte. Imunologie Genrală şi Oro‑facială. local reactions and aluminium content of the vaccines”.ncbi.http:/ / www. Peltier.amazon. http:/ / www. 1999. com/ content/ 62/ 10/ 925. B. M. 12. E.nih. “Infection of human B lymphocytes with MMR vaccine induces IgE class switching”. M. Bernsen. J Immunol. Brombacher. 9. R.ro/ informatii-utile/ prevenire-si-control-boli-transmisibile/ vaccinarea/ legislatie-in-vigoare-1/ OMS_CNAS%201591_1110_2010.

2002. nat. Wahlberg. L. Autorisierte Übersetzung : Dr. Morgenstern. Immunol. “The relationship between vacci‑ ne refusal and self‑report of atopic disease in children”. M. Waisbren. 24. “Effects of dyphteria‑tetanus‑pertussis or tetanus vac‑ cination on allergies and allergy‑related respiratory symptoms among children and adolescents in the United States”. Tisani Verlag. J Allergy Clin. S.6. http:/ / www. 2008 Mar. Press release 92.gov/ pubmed/ 18207561 R. http:/ / www.nlm.D. “Vaccinations May Induce Diabetes‑Related Autoantibodies in One‑Year‑Old Children”. 33. W.. 29. Germany. Die Zeit 22/ 2004. und Dr. North Atlantic Books Berkeley. M.nih. http:/ / www. ”Möglichkeiten der differenzierten Ursachensuche fűr eine nachteilige Therapie” http:/ / www. http:/ / www. D. Enriquez. 25.5.yorktest. J Manipulative Physiol.de/ aktuell/ fragebo/ fraboaus10. Patricia Kane. Bucureşti.D.. Ph. Sc. W. 5.power-for-life. S. Vortrag 2 : Schwermetalle und ihre Wirkung auf unsere Gesundheit. 9. Geormăneanu. Fredriksson. Mc Donald. 2005 Apr. Germany Jean-François Bach. J.”.org/ doi/ full/ 10.pdf. Therap. 22. “Role of immunogenetics in the Diagnosis of Postvaccinal CNS Patho‑ logy” . Christa Todea-Gross K. to the Associazione per la Libera Universita Internationale di Medicina Omeopatica. Gerhard Buchwald.org/ vaccine/ coulter3html 26. 20. The New England Journal of Medicine. med. “Die Angst vor der Dunkelheit”. Ludvigsson et al. Gheorghina. http:/ / www. H. Encephalopathie – Unabdingbare Folgen von Impfungen. impf-portal. http:/ / www. Huq. 1990. The Medical As‑ sault on the American Brain”. L. Hurwitz.com/ science/ article/ pii/ S0091674905000266 E. tetanus vaccination is associated with a reduced risk of childhood asthma”. F. Freels et al. “The Effect of Infections on Susceptibility to Au‑ toimmmune and Allergic Disease (Review)”.tisani-verlag. Center for Empirical Medicine Washington D.html M.who.2004.www. Medical Hypotheses 2008 J.html Ulrich Bahnsen. Samuel Hahnemann(LUIMO). Vaarala. Gustav-Fischer-Verlag. Fragebogen zu meinem ungeimpften Kind‑Auswertung. pertussis. “Acquired autoimmunity after viral vaccination is caused by molecular mimicry and antigen complimentarity in the presence of an immunologic adjuvant and specific HLA patterns”. S. Editura Medicală. Auszüge aus der Vorlesung an der ETH Zürich (Fachpublikum)..nejm. Dr. com/ Schwermetall-Ausleitung/ vortrag2. trufax. Addington. Ph.1996. 28. http:/ / www. Hirthammer Verlag. Ing.. Social Violence and Criminality.gov/ pubmed/ 14679101 M. Germany. 23. A. Grätz. 19. J Allergy Clin Immunol. J.. Burton. Köhler. I. Dr. 21. H. med. Ann NY Acad Sci 2003. der Grossangriff auf Gehirn und Seele.doc Harris L. Imunitatea şi Bolile Imunitare la copii.1056/ NEJMra020100 H. rer. Medizinische Mikrobiologie. Vorwort und Anhang fűr die deutsche Ausgabe von Dr. Cortiel.pdf WHO: “Help our children breathe‑first world asthma day launched. Auflage 2004. http:/ / www. D. “Delay in diphtheria.nih.ncbi. M Lix et al. Brandis. 5.Konrad Dietzfelbinger Harris Coulter (orig. Feb 2000 P.).C. 34. Sabine Paul. Stuttgart.ncbi. California. L. 1983 Dr. Germany .ro/ pdf/ 24-neurodermitis.Auflage 1994.sciencedirect. Dietrich Klinghardt. J.Presentation in Neapel. Eggers. I. . 30. Impfungen.220 18. D. 31. O. 27. Joachim-F. Montinari. Dr.7.. April 2003.. Coulter. Davis. “Vaccination. 32.nlm. WHO 1998 b.int/ inf-pr-1998/ en/ pr98-92.de/ Encephalopathie.

38. “Rising incidence of insuline dependent diabetes in children un‑ der 5 years in Oxfrod region : time trend analysis”. Kuroda. Diabetes Care 1993.paginamedicala. Classen.pdf M. A.diabetesjournals. 2. 46.html http:/ / www.webmart. M. 1998 Vitiligo. http:/ / www.ncbi. 43. 45. Nr..pdf S. “Desert–storm‑syndrome and immunization”. J. (MF59)”. Descotes. Bolile aparatului respirator şi locomotor. 9.ncbi. Toxicology 2004 S.vitiligo. “Hat Impfen Sinn?”. 39. Classen.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 35. 1998 J. Poutasi. Jick. “Induction of lupus auto‑ antibodies by adjuvants. P. Stuttgart. Davey. Gherasim.nlm. “Autoimmunity.compuserve.ncbi. K.. http:/ / www.eva. “Risks connected with the use of conventional and genetically engine‑ ered vaccines”. 51. M. 221 36. ”Clustering of cases of type diabetes mellitus occurring 2‑4 years after vaccination is consistent with clustering after infections and progressi‑ on to type 1 diabetes mellitus in autoantibody positive individuals”.12/ 2001 . http:/ / care. The National Academics of Science. 49. Behney et al. “Recombinant hepatitis B vaccine and the risk of multiple sclerosis: A prospective study”. 48. Yoshida. med.ro/ boli-afectiuni/ Vitiligo_219/ Vitiligo – ce este şi cum se tratează.nih. 55. http:/ / www. 2009. Kimman.ro/ info/ cauzele-vitiligo http:/ / f3. “Biological evidence of significant vaccine related side‑effects resulting in neurodevelopmental disorders”. 52. Christ. J Autoimmun 2003. Dokheel Thomader.gov/ pubmed/ 12793601 Gherasim.org/ pdf/ IOM-Bradstreet. Satoh. L.gov/ pubmed/ 9314756 J. 1992. Presentation to the Vaccine Safety Committee of the Institute of Medicine.Y. Bucureşti. http:/ / ourworld.nlm. http:/ / www. D. Medicină Internă. Gherasim.. Bradstreet. Arch Internal Med 1996 L. “An epidemic of chidhood diabetes in the United States?”.nlm. nih.cfm?id=357215&r=threadview&t=2076445&pg=1 Arznei-Telegramm (AT).ncbi.com/ homepages/ POSchneider/ Links/ impfungen. H. Bolile digestive hepatice şi pancreatice.2004. gov/ pubmed/ 15808517 H. 54. Ravel. Gardner et al.. 50. Zealand Medical Journal 1996 M. Editura Medicală Bucureşti. gov/ pubmed/ 12892730 G. 3.al.nlm. BMJ 1997. “Immunosuppressive and autoimmune effects of thi‑ merosal in mice”. Bucureşti. Neurology 2004 . nationalautismaassociation. com/ playlist/ 5-6-stuttgarter-impfsymposium) M. vol. vol. S. G. http:/ / www.full. 44. 40. http:/ / www. Havarinasab. Horand.de/ f. 37.org/ content/ 16/ 12/ 1606. Barthelow Classen. B. J Ped Endocrinol Metab 2003 http:/ / www. “Diabetes epidemic foolows hepatitis B immunization pro‑ gram”.. J. vol. C.pdf T. Jick. Nr 4/ 1997 Dr. 42. J. 47.. Editura Medicală. S. 53. Medicină Internă. 16 Juli. Toxicol Appl Pharmacol 2005 Apr 15. Olek. K. Hernan. environmental exposure and vaccination:is there a link?”. G. Bolile cardiovasculare şi metabolice. M. 41.nih.nih. http:/ / embedr. F. 1999 L. 1. B. N. Veterinary Quarterly. 2. H. ”Immunization and diabetes”. Hultman et. Georg Kneissl.ro/ sanatate/ medicina-generala/ vitiligo-ce-este-si-cum-se-trateaza-articol-12828. Editura Medicală. Medicină Internă. MD. New Zealand Medical Journal 1996. Reiber.

upenn. Autism 15: 1 . “Macrophagic myofasciitis (MMF): an emerging entity”. 69. “Central nervous system disease in patients with macroph‑ agic myiofasciitis”. Margaret. 1944 (DOI: 10. and M.pdf R. J. Amsterdam: North Holland Publishing Company. J. Science July 5. Capasso. January-June. “To What Extent is Early Infantile Autism Determined by Constitutional Inadequacies?”. Pediatr Dev Pathol 2002 A. 75. 59. 73. Trotta. DiMuzio.neurodiversity..”. Lancet 1998 http:/ / vaccinesafetyconference.library. Fisher. . S. http:/ / www. S. P. 57. Authier et. 1954). 1974 68.”The Autistic Child in Adolescence”.pdf W. Psychiatry 112..”. A. J. 58. 65.bioinfo. 1976 American Psychiatric Association.al. Christa Todea-Gross Theodor Quast. “Autistic Disturbances of Affective Contact. 1985 Bernard Rimland.edu/ classics1981/ A1981LQ21000001. 64. Autism 9:2.1984 Edward Ritvo and B. “Early Infantile Autism”. Pediatric Annals 13:4 (1984) Nikolaas Tinbergen. P. Freeman. Autism 3. L. Psychiatric Clinics of North America 3:3 . December 1980 Fred R. “Adult Recollections of a Formerly Autistic Child. 1987. The Autistic Syndromes. 1956 J. 66. 77. 70. New York: Harcourt Brace Jovanovich. 1954 Mary Coleman. F.com/ pdf/ Gherardi/ Gherardi_PPT. Sharer. “Macrophagic myofas‑ ciitis :an infantile Italian case”.nih. C. K. http:/ / www.uni-muenchen.med. 2004 Kanner. http:/ / lib. ” Impfungen und Impffolgen”. G. 62. 72. Neurologic Clinics 2:1 . D’Cruz. “Ethiology and Stress Diseases”. Gherardi. Figures also supplied by National Society of Autistic Children and Adults Leon Eisenberg. Leo. 1979. “Lessons from macrophagic myofasciitis: towards definition of a vac‑ cine adjuvant –realated syndrome”. Lupo et al. no. Coulter and Barbara L. DTP: A Shot in the Dark. Cherin. în Genetics and the Inheritance of Integrated Neurological and Psychiatric Patterns (Baltimore: Williams and Wilkins. Authier. 33 of the Proceedings of the Association for Research in Nervous and Mental Disease.. Cherin et al. M. Appleton Century Crofts. 1964.nlm. 76. 1985 Leo Kanner. Jacinto. 71. Dr. http:/ / garfield. 3. R. 67. “The National Society for Autistic Children in Britain”. Pathology. Rev. J. J Pediatrics 25.de/ fachschaft/ homeopathy/ R. Neurol 2003 F. A.com/ library_kanner_1951. E. Gilebert-Barness. M. Gherardi. A. http:/ / www.1016/ S0022-3476(44)80156-1) P. Lacson. 1973 Harris L. Coquet. “Aluminium phagocitosis in quadriceps muscle following vaccination in children : relationship to macrophagic myofasciitis”.gov/ pubmed/ 11335699 A. J. Brain 2001 Mai. “The Pathology of the Self in Primary Childhood Autism and Gilles de la Tourette Syndrome”. Cuenca.html Leo Kanner. L.pl/ pmid:479101 Donald J. 74. Verrotti. DeMeyer. D. “A Medical Model of Autism: Etiology. R Bemporad. being Vol. Cohen. Cohen. “Infantile Autism”. and Treatment”. 61. 63. K. 60.” The Nervous Child II (1942-1943). Infantile Autism: The Syndrome and Its Implications for a Neural Theory of Behavior.ncbi. J.222 56. Neuromuscul Disord. New-York . Volkmar and Donald J. “The Experience of Infantile Autism: A First‑Person Account by Tony W.

Autism. Mental Hygiene 53:4 (Oktober 1969) 84. “Outcome and Prognostic Factors in Infan‑ tile Autism and Similar Conditions: A Population–Based Study of 46 Cases Followed Through Puberty”. C. Autism . J. “Compulsive Respiratory Stereotypies in Children with Autistic Features: Polygraphic Recording and Treatment with fenfluramine”. Ritvo. “Reactions to Music of Autistic (Schizophrenic) Children”. “The Syndrome of Autism: A Critical Review”. Autism 5. Psychiatric Research Reports 7. 1986 82. J. 1972 87. “Early Infantile Autism: 1943‑1955”. Washington D.1960 81. Rufo. Washington D. Junko Komoto and J. Ornitz and E. J. Autism 13:3. J. Schain and H. 1987 100. “On the Organic Nature of Some Forms of Schizoid or Autistic Psychopathy”. “New Research Findings and Concepts in Autism”. H. Harris. Autism. 1983 94. April. J. and M. Autism 17:2. J. 1987 92. Ruth Christ Sullivan. Christopher Gillberg. and D. DeMeyer. B. Pediatrics 7 (1951) 86.. “Are Autism and Anorexia Nervosa Related?”. Mary Stewart Goodwin and W. Psychiatry 31 . Autism 1. Gastaut. Third Edition. “Infantile Autism and Affective Disorder”. 39. R. 1982. Neurologic Clinics 2:1 (1984) 80. 1984 90. Markowitz. “Autistic Children Grow Up: An Eight to Twenty‑Four Year Follow‑up Study”. J. A. “Autism and Anorexia Nervosa: Related Conditions?”. Mary Stewart Goodwin and M. Christopher Gillberg and S. Cowan. “Coincidence of Tourette’s Disorder and Infanti‑ le Autism”. N. “Hyperlexia in Infantile Autism”. Betz. 1947 95. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Diso‑ reders. Gillberg. Barbara J. “In a Dark Mirror”. Psychiatry 104. Sherwin. Yannet. I.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 78. E. Goldberg. Campbell. Withehouse and J. J. J. ”Congenital Verbal‑Auditory Agnosia”.Karlin. S. 83. 1971 .Pediatrics 57 :4 . D. R. “Autism in a Child with Congenital Cytomegalovirus Infection”. J. Psychiatry 109. A. C. Hirata. Isaev.Main. 1957 88. Psychiatry 133:6 June 1976. J. “Malabsorption and Cerebral Dysfunction:A Multivariate and Comparative Study of Autistic Children”. J. M. Autism 13:3 (1984) 85. Annual Meeting and Conference of the National Society for Autistic Children. 223 American Psychiatric Association. George M. Isaac W. “Infantile Autism: An Analysis of 50 Cases and a Conside‑ ration of Certain Relevant Neurophysiologic Concepts”. W.C. Coleman. Realmuto and Bart. 1980 91. J. J. J. Psychiatry 143. A. L. Wolf and B. Rutter. 89. B.C. 1983 97. “The Burn‑Out Syndrome”. 1953 96.S Mnukhin. Canadian J. 1975 93. Steffenburg. M. Nord. Zifkin and M. “Infantile Autism”. Mary. Psychiatry Tidsskr. Autism 9:1. Leo Kanner and Leon Eisenberg. Autism. Albert C. 1985 98. în Proceedings. “Childhood Schizophrenia Reconsidered”. Philip. 1975 99. “A Study of Tactics for Resolving the Autistic Barrier in the Psychote‑ rapy of the Schizophrenic Personality”. 1980 79. A..

Psychiatry 139:1. Minimal Brain Dysfunction in Children. Paul H. “The Near‑Normal Autistic Adolescent”. July 5. 18. J. M Rutter. Psychiatry 31. Wolf and B. Segawa Nomura and M. Science 222. Y. Brain and Development 6:5.. Richard J. Psychiatric Clinics of North America 9:2. Deborah Fejn. August. 1975 102. Gina Kolata. Van Krevelen. A. 1971 114. J. Christa Todea-Gross 101. and A. Autism 1. 1980 Annual Meeting and conference of the National Society for Autistic Children. “Editorial :Change of Lournal Scope and Title” . December.C. 1982 120. Child Psychol. 1987 112. Rutter. “Ethology and Stress Diseases”. Goldberg. Autism 4. J. Frank A. January.C. 1981 109. Reichler. Science. Bruce Hetzler and Judith Griffin. B.. Autism 1. “Left‑handedness: Association with immune di‑ sease. “Asperger’s Syndrome : a Clinical Account”. “Autism and Pervasive Developmental Disorders: Con‑ cepts and Diagnostic Issues”. 1971 105.Mirsky. “Syndromes Attributed to Minimal Brain Dysfunction in Childhood”.1984 113. Autism 11:3. Dewey and M. 1979 107. National Academy of Sciences USA 79. “Brain – Damage Syndromes in Childhood: Concepts and Findings”.224 Dr. “Math Genius May Have Hormonal Basis”. Lorna. “Rett Syndrome‑Clinical Studies and Patho‑ physiological Consideration”. 1986 119. J. Psychiatr. J. L. 1983 104. “Early Infantile Autism and Autistic Psychopathy”. 1977 . Hasegawa. June. Everard. Proceedings. 103. F. 1982. “Diagnosis and its Implications”. Wing. A. 1971 122. Autism 5:2. Elliot. Cohen. J. J. Leo Kanner. “Historical Perspective on Neurobehavior”. New York: Wiley Interscience. Norman Geschwind and Peter Behan. Ruth Christ Sullivan. Washington D. American Psychiatric Association. Washington D. M. J. Eric Schopler and M. Donald J. M. Psychiatric Clinics of North America 3:3. “Infantile Autism and the Temporal Lobe of the Bra‑ in”. Rutter and Eric Schopler. D. M. J. 1974 117. Tinbergen. Rutter. 1987 111. Third Edition–Revised. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disor‑ ders. Autism 17:2. migraine. Psychological Medicine 11. and developmental learning disorder”. 1981 115. “Follow‑Up Study of Eleven Autistic Children Originally Reported in 1943”. “Hunches on Some Biological Factors in Autism”. “Clarification on Asperger’s Syndrome”. 1986 121.:“Autistic Children Grow Up: An Eight to Twenty–Four Year Follow-up Study.” Canadian J. 1974 106. 1981 108. Skoff. Autism 16:4. December 23. 1986 116. M. “The Pathology of the Self in Primary Childhood Autism and Gilles de la Tourette Syndrome”. Nikolaas. Lorna Wing. Proc. Autism 11:3. J. 1980 110. Au‑ tism 9:1.. J. 1980 118. Wender. “Clinical Correlates of Brainstem Dysfunc‑ tion in Autistic Children”.

“The Hyperactive Child.. M. Black (ed. J. 1975 129.Geneva: World Health Organization (WHO). Long and D. Rutter.). New York: Raven. Lewis (ed. “Syndromes Attributed to Minimal Brain Dysfunction in Childhood”. Sally E. 137. 1981 130. W. Stores. 1974. Fritz and J. Nervous and Mental Disease 173:3 (1985). February. Dec. 1981 127. American Psychiatric Association. Peters.C. Does Your Child Have a Learning Disability? Springfield. în P. A. January. Witt et al. Dorothy O. “Hyperkinetic Behavior Syndrome in Children”. S. 1984 124. “Detection and Treatment of Emotionally Disturbed Children in Public Schools: Problems and Theoretical Perspectives. “Syndromes of Minimal Brain Dysfunction”. Psychiatry 139:1. D.. Paul H. April. W Freeman. E. 1984 125.” Practitioner 217. “Sleep Disturbance in Preschool‑Aged Hyperactive and Nonhyperactive Chil‑ dren”. New York:SP Medical and Scientific Books. 1987 135. Laufer and E. Halmi. “Learning Deficits in Adolescents with Anorexia Nervosa”.” J. 140. G. New York: Wiley Interscience. Calgary. Millichap. Shaywitz and A. 141. “Inattentiveness in Schoolchildren with Epilepsy”. 1982 . “Pragmatic Information on the Eating Disorders”. A. Hart and N. Pe‑ diatrics 50. “Enuresis and Encompresis”. Bonnie J. D. Washington D. “Syndromes of Minimal Brain Dysfunction”. Rutter. E. Piran. Minimal Brain Dysfunction in Children. B. J. Sam D. K. J.). J. 1987 139. August 1982 138. 1981 142.. M. Denhoff. Multi‑Axial Classification of Child Psychi‑ atric Disorders. September 2. Vulnerabilities to Delinquency. Green and R.. Alberta) et al. Psychiatric Clinics of North America 1982. Third Edition . “Diagnosis and Management of Attention Deficit Disorder: A Pediatric Perspective”. Pediatric Clinics of North America 31:2. Diagnosis and Management. în P Black (ed.V. 1984 131. Elliot. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disor‑ ders. Epilepsia 19. 1957 134. Sheppard. Brain Dysfunction in Children :Etiology. Peters. 1982. Kathleen A. Armbrust. 1976 126. Nervous and Mental Disease 170:11. Clinical Psychology 40:1.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 225 123. “Psychiatric Complications of Epilepsy”. J. “Neurological Findings in Adult Minimal Brain Dysfunction and the Dys‑ control Syndrome”. New-York: Raven. “Neurological Findings in Adult Minimal Brain Dysfunction and the Dyscontrol Syndrome”. M. McQueen. Thomas. F. Elliot. 1982 133. G. Bennet. A.). January. Psychiatric Clinics of North America 5:2. A. Pediatrics 80:6. 1980 128. Clements and John E. Wender. 1978 132. Neurologic Clinics 2:1. D. J. Clements and J. Shaffer and M. The Washington Post. 136. Mercille. 1971. Nervous and Mental Disease 170:11. Kathrine A. J. G. Diagnosis and Management. Brain Dysfunction in Children: Etiology. Kaplan (Professor of Pediatrics University of Calgary. J. Frank A. S.

Rimland. June.226 Dr. “Diseases of the Nervous System in Infancy. “Historical Autism Perspective on Neurobehavior”. H. 1996 158. Walter R. V. Germany. S. com/ jonmd/ toc/ 1951/ 11320 164. Autism 15. C. 1984 148. G. Anna-Lisa Annell. Nervous and Mental Disease 113:2. Pediatrics 102:1. J. B. Kulenkampff. Coulter. 1964 144. J. Acta Societatis Medicorum Upsaliensis LXVIII. its Sequelae and Treatment. 1985 150. “Syndromes Attributed to Minimal Brain Dysfunction in Childhood”. “Excessive Hunger as a Symptom of Cerebral Ori‑ gin”. J. DTP: A Shot in the Dark. Medex. Neurologic Clinics 2:1. Sixth Edition. “Encephalopathies Following Prophylactic Per‑ tussis Vaccine”. Pediatrics 1:4. Shea and G. Barthel & Barthel Verlag. B. 1983 165. “Ophtalmoplegic Migraine in Infancy”. Autism 1983 147. J. Shopler. 1985 153. 1948 155. February 1951. Christa Todea-Gross 143. 1986 151. Dicţionarul explicative al limbii române. Springfield. Childhood. Fisher.B. L. 1931 161. M. Supp. Bucureşti.K. Margaret Pittman and C. W. H. B. M. Frank R. 1987 149. 1937. 1979 152. 1. Schwartzman and J.a II-a. DeMeyer. January 1974 159. Clinical Pediatrics 25:2. “Clinical Correlates of Brainstem Dysfunc‑ tion in Autistic Children”. February. Rutter and E. Skoff and A. “Infantile Autism”. J. Ironside. Nervous and Mental Disease 113:2. Mesibov. Nelson and J. J. Woody and M. L. B. H. Psychiatric Clinics of North America 9:2. “Brief Report: The Realtionship of Learning Disabilities and Higher‑Lever Autism”. “Pertussis in Infancy – A Cause of Behavioral Disorders in Chil‑ dren”. Psychiatric Cli‑ nics of North America 9:2. Ellenberg. Textbook of Neurology. H. “Neurological Complications of Pertussis Inoculation”. 1986 160. Firestone and S. Merritt. Cluj-Napoca 1998 157. Arch. Robert C. Bernard. Ward. M Rutter. Moll. Deborah Fejn. 1953 156. “Minor Physicol Anomalies and Behavior in Children: A Review”. R. Psychiatry 139:1. and M. Philadelphia: Lea and Febiger. Blaw. Christopher D. http:/ / journals. “Seizures Following Childhood Immu‑ nizations”. 1996 . Applied Microbiology 13:3. 1982 145. Constantine Von Economo. 1951 162. Kirschbaum. Randolph . H. Frank A Elliot. Byers and F. H. January. May 1965 154.1986 163. D. Ford. P. ed. “Autism and Pervasive Devolepmental Disorders: Concepts and Diagnostic Issues”. J.C. “Encephalopathy Lethargica and the Development of Neuropsy‑ chiatry”. New York: Appleton Century Crofts. Disease in Childhood 49:1. Encephalitis Lethargica. Univers Enciclopedic. Boloşiu. Cox. Fisher. London : Oxford University Press. Autism 17:2. Wilson. K. A.Thomas. D. 1981 146. Mirsky. and Adolescen‑ ce”. Infantile Autism: The Syndrome and Its Implications for a Neural Theory of Behavior. F. Peters. Coulter and B. DTP: Dreifachimpfung‑ Ein Schuss ins Dunkle. E. Autism 11:3. Semiologie Medicală. “Pertussis Vaccine Testing for Freedom‑from‑Toxici‑ ty”. C. J. January.lww. Hirtz.

Stubbs. J. AMA Archives Int. “Encephalopathy Lethargica and the Development of Neuropsychiatry”. J. Cummings and J.. Autism 8. A. S. M. Autism 5. Bergman and S. Medicine 24: 89. E. Sullivan. L. Vandenbark. 1938 169. “Diagnostic and Therapeutic Strategies in an Autistic Child with a Positive Response to Taurine”. Med. R. R. Mary Stewart Goodwin and M. N. Pediatrics 102:1. Ash and C. J. Christopher Gillberg et al. 1982 175. Armstrong. 1975 185. Psychiatric Clinics of North America 9:2. M. P. L. D. Ritvo. H. A.net/ Norman-Geschwind-pdf. “Seizures Following Childhood Immu‑ nizations”. 1986 167. Baker. Ruth Christ. Bakwin. April 1960 180. 1942 172. “Neurological Sequelae of Prphylactic Inoculation”. 1054 170.1984 181. în Proceedings. G. D. and Measles”. Williams. B. R. http:/ / marketing5. Autism 5:2. B.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 227 166. K. P. Burger and A. H. B. “On the Organic Nature of Some Forms of Schizoid or Autistic Psychopathy”. Freeman and E.pdf . D. K. “The Syndrome of Autism: Establishing the Diagnosis and Principles of Management”. Isaev. Nature 299. G. G. April 1984 176. B. 1984 177. “Disruptive Behavior: A Dietary Approach”. “Autism and Congenital Cytomegalovi‑ rus”. 1949 173. Josephine B. G. SM. J. Pediatrics 56:4. Variola. van Ferney. Psy‑ choanalitic Study of the Child 3-4. Autism 14:2. Escalona. “Pathogenesis of Encephalitis Ocurring with Vaccination. 1949 179. Steinman et al. H. “Why Orton Was Right”. 1954 174. J. J. Stange. 1984 Annual Conference of the National Society for Children and Adults with Autism. 97. AMA Archives of Neurology and Psychiatry 39. S. J. 1983 168. 1977 178. J. 1956 171. Autism 7. Ward. E. Cowan. J. Miller and J. January. O’Banion. Lewis and S. and J. W. B. H.. J. A. “Neurological Sequelae of Prophylactic Inoculation”. Applied Research in Mental Retardation 5. Stubbs. “Malabsorption and cerebral Dysfunction:A Multivariate and Comparative Study of Autistic Children”. Nelson. Washington D.1984 182.. G. “Unusual Sensitivies in Very Young Children”. Miller and J. 1982. J. Stanton. “Murine Model for Pertussis Vaccine Encephalopathy: Linkage to H‑2”. R. “Hunches on Some Biological Factors in Autism”. Ellenberg. Crawford. J. Warren. S Mnukhin and D. 1975 183. “Early Recognition of Infantile Autism”. “Depressed Lym‑ phocite Responsiveness in Autistic children ”. R. “Encephalopathy Due to Influenza Vaccine”.C. Medicine 24:89. Norman Geschwind. H.Q. D. R. C. Pediatric Annals 13:4. S. Stanton. S. Pediatrics 34. Annals of Dyslexia 32. 1978 186. Neal. 1971 184. Autism 1. Encephalitis :a Clinical Study. New York: Grune and Stratton. “The Sex Chromosomes‑One Key to Autism? An XYY Case of Infantile Autism”.. October 21. Hirtz. Finley. “Cerebral Damage and Behavior Disorders in Children”. E. Q.

Psychiatry 139:11. Schwentker. 1981 204. D. Ciaranello.gov/ pubmed/ 2450448 197. January. S. R. Egger. “Abnormal Immune Response to Brain Tissue Antigen in the Syn‑ drome of Autism”. D. D. Learning . “Neurologic Disorder in Neonates Associated with Abnormalities of Pregnancy and Birth”. Rapp. Malnutrition. Lincoln: University of Nebraska Press.. E.gov/ pubmed/ 19870385 207. Med. “Encephalomyelitis Accompanied by Myelin Destruction Experimentally Produced in Monkyes”. A. Sullivan. “Intrinsic and extrinsic Determinants of Neuronal Develop‑ ment: Relation to Infantile Autism”. Kaplan et al. Consultant . J. Northamptonshire: Turnstone Press . “Congenital Verbal –Auditory Agnosia”. Lauretta Bender. Menolascino and M. Doris J. 1951 203. Weizman et al. 1986 190. J. 1975 194. Allergies and the hyperactive Child. “The Relationship Between Learning Disabilities and Behavioral Manifestation with Toxicity and Cerebral Allergy”. J. 1979 189. 1985 193. Backman. 1987. Speech Disorders 12. R.. Ciaranello et al. and Behavior. 199. în N. C. mai/ june. New York : McGraw-Hill. Dobbing.nih.nlm. 1943 206. J. Randolph and Ralph W. Adams and M. F. Pediatrics 60. F. Cambridge: MIT Press . B.228 Dr. Wellingborough. 1935. 1947 202. Exp. 1985 188. at Home.ncbi. 1982 196. Autism 12:2. în Proceedings. R.nlm. Second Edition. Isaac Karlin. J. New York : Sovereign Books. A. Dietrich et al. “Burn Encephalopathies in Children”. “MR Evaluation of Early Myelination Patterns in Normal and Developmentally Delayed Infants”. Allergies: Your Hidden Enemy. Current Problems of Pediatrics III:3. http:/ / www.gov/ pubmed/ 3429668 192. 1987 201. December 1987. 1988 Apr. January. 1978 200. Victor. Med. Z. “Neurologic Syndromes That Arise Unpredictably”. 1982 195. Rivers and F. Rapp. .nlm. “Hunches on Some Biological Factors in Autism”. “The Relationship Between Learning Disabilites and Behavioral Manifestations with Toxicity and Cerebral Allergy”. J. John. 1968 198. 1973.ncbi. AJR Am J Roentgenol. Scrimshaw and J. B. Amiel-Tison. Arch. The Impossible Child: in School. H. R. New England J. D.. Pediatrics 7. M. 150 http:/ / www. Poser. C.C. Doris J. The Digest of Chiropractic Eco‑ nomics. Journal Developmental and Behavioral Pediatrics.. M. Bamberg. . ncbi. 1981 191. “Effects of Experimental Undernutrition on Development of the Ner‑ vous System”.Buffalo:Practical Allergy Research Foundation. 1981 International Coference of the National Society for Children and Adults with Autism .. Isaac Karlin. “Neurochemical Models of Infantile Autism”. Principles of Neurology. “Physical Signs and Symptoms in Preschool‑Age Hyperactive and Normal Children”. L. Gordon (eds). May/ June. J. Backman. http:/ / www. 316:7.nih. Washington D. T. Autism 5:2. Ruth Christ. Z. Editorial: “Neuroimmunology”. Thomas M. 1981 205. Medical Dimensions of Mental Retardation. Arnason. Moss. The Digest of Chiropractic Eco‑ nomics.nih. L. Christa Todea-Gross 187. J. “A Psychosomatic Theory of Stuttering”. B.

“Autism: Familial Aggregation and Genetic Implications”. 220. Fifth Edition.. (Sixth Edition). Med. 215. V. V.”. Encephalitis: A Clinical Study.. October 21. Cherry et al. N. “Myelin Basic Protein as an Encephalitogen in Encephalomy‑ elitis and Polyneuritis Following Rabies Vaccination”. “To What Extent is Early Infantile Autism Determined by Constitutional Inadequacies?”. “Coeliac Disease and Schizophrenia. Oxford: University Press...gov/ pubmed/ 13246089. 1988 (b) 221. J. F. “Autism and Autoimmune Disease: A Family Study”. com/ playlist/ 5-6-stuttgarter-impfsymposium) 222. “Iatrogenic exposure to mercury after hepatitis B vaccination in preterm infants”.ncbi. Pe‑ diatrics. 1957. Bannister. Arch Pediatr. “Report of the Task Force on Pertussis and Pertussis Immuni‑ zation”. 1978 212. “Prevalence.pulsmedia. http:/ / www.gov/ pubmed/ 13406705 219. “Attention‑Deficit Hyperactivity Disorder: Physicians Helping Parents Pay More Heed.klinghardtacademy.”. Bennet. 1987. “National autism prevalence trends from United States special education data”. R. S. Leo Kanner.to/ vaccines/ encephalomyelitis. Fröhlich et al. New England J. James D. Assoc. 316:7. 1971 217. Autism 18:1. G. June. April 25. W. în Genetics and the Inheritance of Integrated Neurological and psy‑ chiatric Patterns. Med. 16 Juli. C. http:/ / www. 2007 223. Adolesc. 2009. Merritt. S. Denhoff. Dr Dietrich Klinghardt MD. Med. 1979 211. H.edu/ catalog/ bib_96629 209. Philadelphia: Lea and Febiger. Hemachudha et al. Cj Newschaffer et al. http:/ / www.. 1982 218.htm 226. H. C. Autism 1. M.youtube. http:/ / pediatrics.healing-arts. J.com/ BioData/ Dr-Dietrich-Klinghardt.org/ content/ 81/ 6/ 933 213. Sally E. Friedrich Klammrodt. Textbook of Child Neurology. International Journal of Toxicology 2003 . Pediatrics 2005 227. http:/ / embedr. “Hat Impfen Sinn?”.nih. 1942.208. “Murrine Model for Pertussis Vaccine Encephalopathy:Linkage to H‑2”. Stuttgart. Nature 299. http:/ / www. J.nlm. Cowart.ncbi. Pediatrics 81:6 Part II. 1988. T.hpz. “Hyperkinetc Behavior Syndrome in Children”. http:/ / www. Josephine B. Clarke. “Reduced levels of mercury in first baby haircuts of autistic chil‑ dren”.whale. Money Bobrow and F.eu/ inpage/ tulburarea-de-spectru-autist-la-copil/ 224.org/ children/ holmes-bibliography. J.html 225. Pediatric Clinics of North America . E. May 13. http:/ / www.aappublications.html 210. Lancet.pdf 229. New York: Grune and Stratton. Amer. Pediatr. J. Homes et al. “Diagnosis and Management of Attention Deficit Disorder:A Pediatric Perspective”. 1988 214.com/ insider/ VortragKlinghardt. Laufer and E.library.com/ watch?v=XU8nSn5Ezd8 228. 1984 April. Folstein et al. T. 1970 216. Shaywitz and A. Neal. 2000. Stajich et al. Brain’s Clinical Neurology. recognition and treatment of Attention – Deficit/ Hy‑ peractivity Disorder in a national sample of US children”. J. L.. PhD http:/ / www.nih.. A S. https:/ / catalyst. Dohan. 1954.nlm.jhu. http:/ / www. Steinman.

de/ adjuvans/ 242. php?isbn=0309076366 236.com 245.de/ zusatzstoffe/ squalen. June 12. S. http:/ / www. Burbacher et al. Cold Spring Harb Symp Quant Biol 1998. K. Environ Health Perspect. 09.nlm. Yehuda Shoenfeld. Petrik et al. 21.gov/ pubmed/ 16079072 233. http:/ / www.power-for-life. http:/ / www. “A case‑control study of mercury burden in children with autistic spectrum disorders”. http:/ / drtenpenny.. Bisinger (www.hbotnm.cfm/ polysorbate_80_causes_infertility 246. Neuromolecular Med 2007. “Porphyrinuria in Childhood autistic disorder: Implications for environmental toxicity”. “Vaccines may be linked to Gulf War Syndrome”.04.gehalten am 20. Bradstreet et al. http:/ / www. http:/ / www.youtube. Immunology Letters 102. “Aluminium adjuvant linked to Gulf War illness induces mo‑ tor neuron death in mice”.nap. Vered Molina. Dietrich Klinghardt. http:/ / www.nih..gov/ pubmed/ 12949291 237. med. http:/ / www. Science in Society 35. “Thiomersal and the occurrence of autism: Negative ecological evidence from Danish population‑based data”. Vortrag nr 1: Schwermetalle Vergiftung‑Entgiftung.com/ article.2009 http:/ / www. IMAj 2004. Dr.medscape.ncbi..de) über Amalgam und Auswirkungen auf den Organismus. nih.i-sis.htm . Charles Janeway Jr. 2005 Apr. http:/ / www. http:/ / www.com/ wp-content/ uploads/ 2012/ 07/ How-do-aluminum-adjuvants-work. M.ncbi.swinefluupdate.edu/ openbook.com/ Schwermetall-Ausleitung/ vortrag1. http:/ / www...html 234. Pediatrics 2003. M.uk/ isisnews/ sis35.org/ viewarticle/ 559776_8 238.pdf 231.impfkritik. gov/ pubmed/ 17114826 241.com/ watch?v=T8EGj5wSQ-4&feature=related 235. November 1996 auf Schloß Elmau bei Garmisch-Partenkirchenim Rahmen eines Seminars über Psycho-Kinesiologie. Yehuda Shoenfeld. vaccines and other environmental triggers of autoimmunity”. Institute of Medicine (IOM): “Immunization Safety Review: Thiomerosal-containing vaccines and neuro-devolepmental disorders” (2001). Madsen et al. 2007. J. Toxicology and Applied Pharmacology 214 (2006). “Vaccination may be associated with autoimmune diseases”. Moshe Tishler.php 244. M.com/ watch?v=AAvAPbdkkBU 243. 2006. “Infection.suite101. Journal of American Phyisicians and Surgeons 2003 232. Journal Article 2005 240. http:/ / www. “Approaching the asymptote Evolution and revolution in immu‑ nology”. Germany. Umweltmediziner.us/ %E2%80%9Cswine-flu%E2%80%9D-vaccine-has-adjuvants-that-impair-fertility.nih. Brewer “(How) do aluminium‑adjuvants work?”.. 2000 http:/ / www. http:/ / www.ncbi.com/ porphyrinuria.php şi http:/ / infertility.230 Dr. Christa Todea-Gross 230. James M. How to stop bird flu instead of the vaccine-antiviral model. Robert Nataf et al.impfkritik.nlm.nlm.org.youtube.pdf 239. Harald Banzhaf. “Comparision of blood and brain mercury levels in infant mon‑ keys exposed to methylmercury or vaccines containing thiomersal”.dr-banzhaf. med. Interview mit Dr. T.dynamicchiropractic.

Lugauer. observă medicii pediatri. Bolile pe care nu le previn Rezumat Vaccinurile nu previn “bolile copilăriei”.5 and 12 months of age indicates the need for a booster dose at 5 to 7 years of age”. Infect Im‑ mun 2001. Heininger. P. iar bacteria “circulă” în continuare fără probleme în societate. T. Olin. se obţine doar o amânare a bolii cu câţiva ani. J. Pediatrics 2002 Mar. Storsaeter.. 118 (3): 978-984. J. “Long‑term clinical effectiveness of an acellular pertussis component vaccine and a whole cell pertussis component vaccine”.gov/ pubmed/ 16950988 4 M. ci doar le amână până la vârsta adultă.nlm. Esposito. K. creşte receptivitatea la boală1. nu vom opri boala. Stehr. vaccinul are ca rezultat o protecţie nesigură şi pentru o perioadă de timp mai scurtă. L. “Long‑term foolow‑up of Swedish children vaccinated with acellular pertussis vaccines at 3. iar astăzi este la nivelul anilor’50!4 1 S. numărul şcolarilor care fac boala se apropie de nivelul anilor de dinainte de vaccin!3 Şi în SUA numărul celor bolnavi de tuse convulsivă creşte începând cu 1980 de 10 ori (!). and hepatitits B vaccine in comparision with that natural infection”. “Deja după 4 ani de la ultima vaccinare. În timp ce boala naturală lasă o imunitate naturală (protecţie împotriva unei noi îmbolnăviri) de maximum 10 ani.2. 3 L. tricomponent acellular pertussis.161(3):142-6. Statistica per global rămâne neinfluenţată. cu atât mai puţin. tetanus. Ultimul vaccin “acelular”. D. A. Cherry. cit. Prin administrarea vaccinului antipertussis (impotriva tusei convulsive). “Long‑term pertussis‑specific immu‑ nity after primary vaccination with a combined diphtheria. În Suedia..nih. 2 S. Gustafsson. 175-176. op.ncbi. când sunt mai grave. . Hirte. În final. 69 (7): 4516-4520. http:/ / www. Giammanco et al. J . Hessel. Pediatrics 2006.Capitolul 4 Vaccinuri vechi şi noi. Agliardi.

În acest capitol. de fapt. 138. de unde toxina difuzează în organism. 2000. 3. 6 Ibidem.. 30 (Die 8-Internationale Tetanuskonferenz 1987) .”5. I.. Se mai administrează gravidelor şi în cazul plăgilor. de la vârsta copilăriei (sub 14 ani) la vârsta de adolescent (peste 15 ani). ci o prevenire a rubeolei congenitale. Hirthammer Verlag GmbH. Cu toate acestea. Hirthammer Verlag. Impfschutz:Irrtum oder Lűge?. Immunschwäche und Plötzlicher Kindstod. care continuă şi în ziua de azi”7. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul celorlalte boli infecţioase şi contagioase. cu scopul prevenirii bolii. “Rubeola este amânată. cu o evoluţie 5 Viera Scheibner. 8 Simone Delarue. având ca agent etiologic bacilul tetanic (Clostridium tetani). pentru a scoate în evidenţă atât ineficienţa vaccinurilor. Nu este necesară şi nici indicată. s-a observat că toxina tetanică din vaccin poate provoca însăşi boala. a tuturor. Christa Todea-Gross În cazul rubeolei “are loc o amânare a bolii. cât mai ales pericolul pe care-l prezintă pentru sănătatea copiilor şi a noastră. Anticorpii formaţi în urma vaccinării nu sunt eficienţi: “S-a constatat că au existat decese după tetanos inclusiv la cei care au avut o cantitate suficientă de anticorpi”8. la fiecare vaccin în parte. Germany. fiind unul utopic. Auflage 1997. Se ştie că. vaccinul tetanic se administrează în mod repetat sugarilor. la o vârstă când nu este deloc dorită o astfel de infecţie…”6. 7 Ibidem. În urma studiilor făcute. prin intermediul vaccinurilor. am adus şi o completare la complicaţiile postvaccinale.. Vaccinarea antirubeolică este “un experiment inutil şi periculos. Politica eradicării bolilor banale ale copilăriei este şi rămâne o uto‑ pie. provocând o stare de contractură tonică a musculaturii şi crize de contracturi paroxistice. nu se are în vedere o prevenire a rubeolei în copilărie. Tetanosul şi vaccinul tetanic 1. Nu s-a putut realiza acest obiectiv..232 Dr. Impfungen. Excepţie face tetanosul care nu este o boală contagioasă. Tetanosul Tetanosul “este o boală infecţioasă acută. spune Viera Scheibner. care determină o infecţie localizată la poarta de intrare.

deseori letală”9.Auflage 2008. spasme musculare. “O rană sângerândă. “Neurological and Electroencephalographic Sequele of Tetanus”. 1999. 121-131. Cel mai uşor se infectează rănile provocate prin muşcături. Jenson. La ora actuală. Din 2001 nu mai este considerată o boală care trebuie raportată în mod obligatoriu. În funcţie de cât de aproape de nervi sau măduvă este rana. Germany. când bolnavii au o circulaţie deficitară. Taylor. scăderea libidoului. O dată cu apariţia mijloacelor de transport moderne. L.3% la vârsta de 20 de ani şi 18% la cei trecuţi de 60 de ani12. . În Germania s-au înregistrat tot mai puţine cazuri după 1970. 19:119-141.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 233 gravă. arsuri. Toxina tetanică afectează activitatea motorie (a muşchilor). care au luat locul trăsurilor cu cai. Începând cu anul 1980. cu stază vasculară şi hipoxie locală. II. Impfen. 826-830. Mortalitatea era mare în trecut. 1990. Illis und F. 10 R. 12 EB (Epidemiologisches Bulletin): “Zur Situation bei wichtigen Infektionskrankheiten”. Lancet. insomnie. înţepături şi mai ales rănile provocate de corpuri străine: lemn. ea a scăzut foarte mult: 2. Epidemiologisches Bulletin 1999. 572. 24 Apr. M. Cele mai periculoase sunt spasmul laringian şi contracţia musculaturii respiratorii. se ajunge la boală în timp de 4 zile – 2 săptămâni. 13 L. Este unul dintre motivele pentru care boala apare la vârstnici şi practic deloc la sugari şi copii. ceea ce duce la contracţii musculare generalizate şi foarte dureroase. H. majoritatea înregistrându-se la vârstnici. sticlă. E. Bacteria pătrunde la nivelul rănilor. Ea poate forma spori care sunt foarte rezistenţi în mediul înconjurător. nu va conţine niciodată toxina tetanică… Ea se găseşte doar în condiţii de anaerobioză (medii fără oxigen)”11. 1971. mai ales la nivelul solului şi în excrementele animalelor (în special ale cailor). Bacteria se înmulţeşte foarte bine în condiţiile unei circulaţii deficitare. După convalescenţă. nu s-a mai 9 Gheorghe Marin Voiculescu. metal10. 11 Gerhard Buchwald. hipotonie ortostatică şi anormalităţi ale Electroencefalogramei13. 4. pacienţii rămân deseori cu o stare de agitaţie.16-th Edition. numită “toxina tetanică”. Behrmann. fiind bine oxigenată. Philadelphia. Tratamentul este unul de urgenţă. Boli Infecţioase. Infecţia este favorizată de boli precum diabetul zaharat şi ateroscleroză (ATS). Nelson Textbook of Pediatrics. Bucureşti. are o mare afinitate pentru sistemul nervos. Das Geschäft mit der Angst. Editura Medicală. vol. au scăzut mult focarele de infecţie cu acest bacil. S. Ea se propagă de-a lungul nervilor şi ajunge la sistemul nervos central (SNC). Kliegman. R. Otrava bacilului. Emu-Verlag. cu păstrarea cunoştinţei.

sunt: - anaerobioză (lipsa de oxigen). Graf. op.htm 18 M. cit. este nevoie de o dezinfecţie a cordonului ombilical restant al nou-născutului.. Puţinele cazuri de tetanos care au fost declarate în Germania s-au înregistrat doar la oameni vârstnici. Christa Todea-Gross înregistrat niciun caz mortal la copiii din Germania14. 270. care transmit copiilor o protecţie postnatală de 6 luni17. sprangsrade verlag. Auflage 6-2010. OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) “ne asigură” că sunt încă numeroase cazurile mortale de tetanos neonatal. trecuţi de 50 de ani. “Supraimunizarea” provoacă boala. 17 WHO 2000: History of vaccination. 16 Ibidem. ne aflăm în continuare în aceeaşi grupă cu ţările lumii a treia privind vaccinarea gravidelor.a. Nicht impfen‑ was dann ?. În 1974 OMS a lansat în ţările în curs de dezvoltare Programul Extins de Vaccinări (PEV). Cu aceasta ocazie. Vaccinuri şi vaccinari în practica medicală. după care 14 Martin Hirte. constituindu‑se un parteneriat OMS..int/gpv-dvacc/history/history. boli ale arterelor şi/ sau venelor). Deşi suntem în 2012 şi România este în UE. http://www. motiv pentru care a recomandat şi vaccinarea gravidelor.. La naştere. - o circulaţie deficitară (la vârstnici. - scăderea pH-ului local (în infecţii). Impfen. nu o previne. OMS a stabilit ca ţintă “eliminarea tetanosului neonatal până în 1995. 142.234 Dr. În ţările lumii a treia. s‑a reevaluat stadiul la care s‑a ajuns în controlul tetanosului neonatal. 19 V. Das Handbuch fűr die Individuelle Entscheid‑ ung. Brumboiu. Bocşan. - şoc traumatic. . .who. în zilele 3-20 de la producerea rănii. când s-au stabilit măsurile de prevenire a tetanosului neonatal. Condiţiile care favorizează apariţia tetanosului16 şi pe care le găsim în cazul unor plăgi foarte profunde. 147. I. care a revi‑ zuit obiectivele. Motivul este prezenţa unei circulaţii venoase deficitare15. Cât de sigură este vaccinarea la gravide? Copiii născuţi din gravide vaccinate cu mai multe doze de vaccin pot face tetanos. 2005. 148.. stabilind eliminarea tetanosului matern şi neonatal până în 2005”18. şi de o igienă riguroasă locală timp de 14 zile. I. Scheibner. au diagnosticat peste 9 cazuri la sugari care aveau o concentraţie mare de anticorpi şi care proveneau de la mame vaccinate de mai multe ori în timpul sarcinii19. MensSana 2008. Cluj-Napoca. 2000. 96. UNICEF şi United Nations Population Found. S. În 1999.. Pro&Contra. 15 Friedrich P. - o imunitate scăzută. Ed Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. 2. Maselle ş.

scrie despre acest vaccin că “timp de 30 de ani a încercat să evite vaccinul în cazul plăgilor deschise. 93% din pacienţii tineri cu o formă de tetanos de gravitate medie pot fi vindecaţi cu antibiotice: Penicilină şi Metronidazol. S. 2010. avortul. se foloseşte o soluţie salină 1% în amestec cu esenţă de muşeţel: la o cană de apă călduţă se adaugă un vârf de cuţit de sare şi o linguriţă de tinctură de muşeţel. cit. aproape niciunul nu s‑a mai lăsat vaccinat şi. Tratament local22: . P. cât şi pentru făt.”20. cu un posibil avort. cu toate acestea. . inclusiv în ţările mai puţin dezvoltate. Cum putem preveni tetanosul? Tetanosul poate fi prevenit dacă rana este imediat tratată şi dezinfectată corespunzător. vaccinarea antitetanos a devenit o rutină. efectuată în ţările industrializate. stimulăm imunitatea celulară (TH1). nu este nevoie de vaccinarea antitetanos din timpul sarcinii. arată o îmbolnăvire aproape exclusivă a persoanelor vârstnice:“În ţările dezvoltate eco‑ nomic. Profesorul Hackethal. 119. după plăgi minore cum sunt cele înţepate. iar reacţia faţă de copil va fi una de respingere.. medicii de familie insistă pentru efectuarea lui. în condiţii adecvate. tăieturi. Buchwald. Brumboiu. 2005. M. Având în vedere că naşterile au loc la spital. nu a avut niciun caz de tetanus”21. pe bună dreptate: “Doar nu naştem pe câmp. Am observat că. De ce să ne vaccinăm?!”.. zgârieturi. este total inutilă vaccinarea gravidelor. cit. atât pentru mamă. asemenea oricărui alt vaccin. spre deosebire de unii medici ginecologi. fiindcă aceste soluţii “radicale” pot dăuna. Bocşan. fără niciun pericol de infectare a plăgii ombilicale cu bacilul tetanic. unde sunt îndeplinite aceste condiţii. Prin vaccinare. La gravide se ştie că vaccinul poate stimula imunitatea celulară (TH1) şi provoca. I. Renumitul chirurg german. O gravidă îmi spunea. Cu toate acestea. Deoarece mamele nasc la ora actuală în spitale. inutilă... 22 F. o statistică. op.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 235 nu mai există riscul unei îmbolnăviri.nu este recomandată folosirea dezinfectantelor obişnuite. În cazul bolii. dar nu lipsită de efecte secundare. majoritatea cazurilor apar la persoane în vârstă de peste 60 de ani. op. op. 20 21 . Graf. care nu recomandă gravidelor vaccinul în luna a 7-a. 149. 96.. I. G. care este o “grefă străină”. cit. Explicând pacienţilor la ce even‑ tuale riscuri se pot expune după vaccin.pentru răni superficiale. De ce? În sarcină imunitatea celulară (TH1) scade în mod normal pentru a nu rejeta copilul.

ci se lasă să sângereze. respectiv o sensibilizare accentuată.: 715-723. . Sept. Christa Todea-Gross . Lancet. se intervine şi chirurgical. 1901. Concluzia la care au ajuns numeroşi medici şi oamenii de ştiinţă este că mulţi dintre cei vaccinaţi fac tetanos! După mai multe studii. . în acest caz. Simptomele pe care le‑au prezentat după vaccinuri au fost caracteristice tetanosului: agitaţie. anatoxină tetanică purificată şi 7 mg fosfat de aluminiu in fiecare doză. op. 14. iar. con‑ tracţii musculare (la cele mai mici atingeri sau mişcări). tulburări de deglutiţie. marginile plăgii cusute se tamponează cu soluţii dezinfectante foarte diluate în primele ore.se administrează pentru profilaxia activă a tetanosului (primovaccinare. Prevenţie sau boală? Atât boala. dacă este vorba de o sângerare uşoară. au făcut tetanos.conţine 20 UB (unităţi bocante). acela de “Sindrom al morţii subite a sugarului” (SIDS). regurgitaţii. sau plăgi datorate unor muşcături. tulburări de somn. revaccinare) şi pentru profilaxia de urgenţă. din cauza tetanosului”24. În toate aceste cazuri se pune un diagnostic fals. cu resturi de pământ. dăunătoare pentru organism. se foloseşte acelaşi amestec de soluţie. în timpul nopţii. “On the changes effected by anti‑typhoid inoculation in the bacte‑ ricidal power of the blood. 23 M. Sângele fiind bine oxigenat nu este un mediu propice pentru tetanos. datorată toxinei tetanice23. with remarks on the probable significance of these changes”. cit.pentru plăgi care sângerează nu se aplică nicio soluţie. Wright. Scheibner.pentru plăgi profunde. Vaccinul tetanic Prezentare Vaccin tetanic adsorbit (VTA): . D. dacă este nevoie. după închiderea plăgii. Este nevoie de hemostază pentru o sângerare mai mare. în urma căruia au murit. crize de înnec sau chiar fracturi osoase în urma contracţiilor musculare… Mulţi dintre sugari au murit după vacci‑ nul DTP.. Viera Scheibner afirmă că “mulţi sugari care au fost vaccinaţi cu DT (bivaccin diftero‑tetanic) sau DTP (trivaccin diftero‑te‑ tano‑pertussis). . de cauză necunoscută. . 2000.produs de Institutul Cantacuzino.236 Dr. 2. 264-265. cât şi vaccinul antitetanos provoacă reacţii imune. 24 V. iar diagnosticul a fost SIDS (Sindromul morţii subite la sugar).

884. nefropatii grave.contraindicaţii: boli acute în evoluţie. 28 Ibidem.medipedia. la pacienţii la care schema de vaccinare anti-difterie-tetanos nu a fost completă sau nu s-a făcut.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 237 . 27 Agenda Medicală 2012. 97. edem.produs de Institutul Cantacuzino. . . durere spontană. stări febrile.9%. IMOVAX d. sarcină şi alăptare.fiecare doză de 0. .26. cardiopatii decompensate. tuberculoză activă.ro/Dictionarmedical/Medicamente/tabid/59/prospect/W13370001/ VACCIN-DIFTERO-TETANIC-PENTRU-ADULTI-dT.sfatulmedicului. anatoxină tetanică purificată: 20 i. u.ro/ medicamente/ imovax-d-t-adult-suspensie-injectabila_10501 25 26 . I. tratament cu imunosupresoare.conţine anatoxină difterică purificată şi anatoxină tetanică purificată şi fosfat de aluminiu.aspx 30 http:/ / www. I. Vaccin diftero‑tetanic pentru adulţi28. febră. anatoxină tetanică purificată≥ 20 UI şi excipienţi: fosfat de aluminiu. 6995/ 2006/ 01 . tumefiere la locul injecţiei. . pentru adulţi30: .conţine anatoxină difterică purificata: 2 i. contraindicaţiile sunt aceleaşi ca şi la VCDT. M. foarte rar – reacţii generale: indispoziţie.29: . (detoxifiată cu formol). 887. boli ale sângelui. cu AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. t.reacţii adverse: rar – durere. în plăgile cu potenţial tetanigen. (detoxifiată cu formol). nefropatii. . 883-884. stare de disconfort. frison. hipertensiune arterială malignă. op. Indicaţii: vaccinarea şi revaccinarea diftero‑tetanică a gravidelor în cazul în care se consideră necesară creşterea urgentă a imunităţii anti-difterie-tetanos.reacţii adverse: edem şi infiltraţie locală. 29 http://www.contraindicaţii: diabet zaharat decompensate. Ediţia de buzunar. antecedente de anafilaxie.produs de PASTEUR MÉRIEUX SÉRUMS ET VACCINS – FRANŢA.5 mililitri suspensie injectabilă conţine anatoxină difterică purificată≥ 2 UI. S Bocşan. Agenda Medicală 2012. Brumboiu. sarcină şi alăptare. pentru primovaccinarea şi revaccinarea copiilor sub 3 ani. Vaccin combinat diftero‑tetanic adsorbit (VCDT)27: . .se administrează pentru profilaxia difteriei şi a tetanosului. cit. cardiopatii decompensate. febră. cefalee25. u.produs de Institutul Cantacuzino. clorură de sodiu soluţie 0. tiomersal. pentru revaccinarea diftero-tetanică a adulţilor şi pentru imunoprofilaxia tetanosului.. afecţiuni maligne. formaldehidă. Ediţia de buzunar.

dacă nu ar fi inactivată. Thiomersal este o substanţă neurotoxică. 3). “Scientists Applaud Move Away From Use Of Mercury – Says Thimerosal Collectsin the Brain. care conţine un procent de 50% mercur organic şi se foloseşte drept conservant lichid în preparate medicale. dacă este folosit un timp mai îndelungat.238 Dr. Adjuvanţii din vaccin Hidroxidul de aluminiu şi fosfatul de aluminiu: aceste săruri de aluminiu sunt folosite ca adjuvant pentru vaccinuri. Folosirea acestor adjuvanţi în vaccinurile antihepatitic A şi B. drept chelator al fosfatului. Christa Todea-Gross . soluţie tampon q. . putând provoca boli neurologice grave. Thimerosal (germ. mercuro‑ thiolat de sodiu 44 mg. 3). Într-un studiu realizat de Petrik şi colaboratorii săi se arată că adjuvanţii cu aluminiu afectează neuronii motori la şoareci şi pot induce “boli autoimu‑ ne din cauza dezechilibrului creat între imunitatea celulară (Th1) şi imunitatea umorală (Th2). 3. S-a observat că.“Femeile gravide vaccinate cu un astfel de vaccin primesc o cantitate mare de mercur şi nu se ştie unde se va acu‑ mula această substanţă toxică: în sistemul nervos sau în rinichii fătului”33. Reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale Reacţiile adverse sunt date atât de toxina tetanică din vaccin. antidifteric şi antipertussis. Toxina tetanică din vaccin este inactivată în formol.se administrează adulţilor peste 18 ani. motiv pentru care se foloseşte maximum 4 săptămâni. antitetanic.este contraindicat în sarcină şi alăptare.) sau Mercurothiolat de sodiu este una şi aceeaşi substanţă. inclusiv autismul. precum şi la o toxicitate osoasă crescută.. Thiomersal (engl. se ajunge la o toxicitate cerebrală (provocând demenţa).65 mg. Aluminiul mai este folosit la pacienţii dializaţi.impfschaden. precum vaccinurile (vezi cap.excipienţi: hidroxid de aluminiu (exprimat ca Al) 0.sfatulmedicului. pot duce la tulburări neurologice”32.5 ml31. . Toxicitatea aluminiului din vaccinuri este explicată în cap.info 33 PUBLIC HEALTH. Vaccinul combinat diftero‑tetano‑pertussis adsorbit (VCDTP) este prezentat la subcapitolul III. s. Aici însă nu putem vorbi de un virus “viu sau inactivat”..ro/ arhiva_medicala/ vaccin-tetanos www.” 2004 August 10 [By Roger Highfield for the Daily Tele31 32 . fiind o situaţie aparte. http:/ / www. Ea ar avea o mortalitate de 50 de ori mai mare dcât cea naturală. Adjuvanţii cu aluminiu mai pot provoca în timp Miofascita macrofagică (descrisă în cap. 3. ci de o”toxină inactivată”.). 0. cât şi de adjuvanţi şi conservanţi.

graph. Grimm. 2000. Hirte. Granström. uneori foarte dureroşi.].. J. - “cu fiecare revaccinare. Stuttgart. Impfreaktionen. 36 M. “Adverse reaction after diphtheria‑tet‑ anus booster in 10‑year‑old schoolchildren in relation to the type of vaccine given for the primary vaccination”. UK. Strandhell. - abcesele postvaccinale. Vaccine 1994. Bewertung und Differentialdiagnose. cu greţuri şi dureri de cap.jhtml?xml=/ news/ 2004/ 08/ 10/ nvacc210. Hippokrates.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 239 Reacţii adverse locale: - durere şi inflamaţie la locul injecţiei. Ann Allergy Asthma Immunol 2003. putând forma abcese sterile. (http:/ / www.co.Blennow. (1985). 38 C.uk/ news/ main.groups. 1977 Januar. this team is doingsome nonetheless. op. 122. hidroxidul de aluminiu folosit drept adjuvant în vaccin34. M. - nu rareori se formează la locul injecţiei noduli şi chiste care se vindecă greu.yahoo.telegraph.Werner. la prima revaccinare a elevilor din Suedia. “Immediate allergy to tetanustoxoide vaccine:determination of immunoglobulin E and immunoglobulin G antibodies to allergenic proteins”. creşte posibilitatea unei astfel de reacţii locale”35. - frecvent se inflamează şi nodulii limfatici regionali. 266-268. Despite the US’sInstitute of Medicines strong recommendation that no further research bedone regarding a possible vaccine – autism connection. A. plâng şi sunt febrili. . - în prima zi după vaccinare. Maiorga et al. nu sunt rare37. “DT‑Impfung”. 36 (3):433-434. de la gât şi din axilă. with arguably some more “smoking gun” evidence in supportof the hypothesis.. descrise de Church şi colab. cit. sugarii sunt agitaţi.com/ group/ -AuTeach/ message/ 2414) 34 M. 90 (2):238-243. This team is in Canada. 12 (5):427-430 37 Scheibner.xml. http:/ / health. 2. copiii mai mari acuză o stare generală uşor alterată.. Pädiatr Prax 1987. 147.000 de cazuri.38 - la 2 săptămâni după vaccin poate apărea o glomerulonefrită (afecţiune renală)39. în decurs de câteva săptămâni. op. 35 F. V. Alergii: - urticaria cronică şi simptome astmatice apar la 1 din 100. - cauza acestor reacţii locale este în principal. s-au putut observa astfel de reacţii locale la 73% dintre aceştia36.. Auflage. cit. 39 Ute Quast et al. efectuată la vârsta de 10 ani.

L. Asian Cardiovasc Thorac Ann 2006. Shye-Jao. cit. numite receptori pentru IgE (Imunglobuline E). Hirte. 42 HRSA (Health Resources and Services Administration): Vaccine Injury Table March 24. mai ales la sugari. “Putem lua în considerare faptul că vaccinul antitetanos a contribuit foarte mult la creşterea frecvenţei bolilor alergice din ultimii 30‑40 de ani prin marea răspândire a acestuia în întreaga lume “. comparativ cu copiii nevaccinaţi (studiul comparativ fiind făcut la copii până la 16 ani)”... 14:e 111-e 112. 43 V. L. cazuri frecvente de “limfocitopenie” au fost descrise la tineri. cu eliminarea unor mediatori care pot provoca reacţii alergice (dermatite alergice) şi boli autoimune40. - modul în care se pot produce reacţiile alergice după vaccinul antitetanos a fost descris de către imunologul italian Adriano Mari în felul următor: după vaccin. - şocul alergic este rar... S. caracterizată prin tulburări în coagularea sângelui.240 Dr. E.. H. cu o revenire la normal în următoarele zile43. A. M. la care poate provoca decesul44.htm. 44 W. OMS păstrează în continuare tăcerea. Po-Yuan et al. op. vaccinaţi cu ser antitetanos. Shen. 148-149. cât şi împotriva unor componente imunologice înrudite de pe mastocite. 269. “Is there a causative role for tetanus toxoid vaccination in the development of allergy‑like symtomes and in the increasing prevalence of atopic diseases?”. în final va avea loc degranularea mastocitelor. Jiun-Yi. 40 41 . Trombocitopenie: - este o complicaţie tot mai frecventă în rândul copiilor vaccinaţi. creşte frecvenţa cazurilor de alergie. Polio. and Tetanus Vaccination”. Deficite imune tranzitorii: - Eibl şi colaboratorii săi (1984) au descris limfocite T (celule imune) anormale la oameni sănătoşi. afirmă autorul41. în zilele 3-14 după vaccin. cit. 63(5):875-886. dar poate fi mortal.gov/ bhpr/ vicp/ table. atât împotriva toxinei antitetanice. op. Christa Todea-Gross - dacă vaccinul este combinat cu unul sau mai multe vaccinuri. Mari.dhhs. Scheibner.hrsa. 1997 http:/ / www.. Miocardita: - este o complicaţie severă. Med Hy‑ potheses 2004. nu efectuează astfel de studii şi continuă vaccinarea. Hurwitz (2000) arată că “la copiii vaccinaţi. care necesită supraveghere medicală şi tratament42. “Acute Fulminant Myocarditis after Diphteria. organismul produce anticorpi. alergiile sunt de două ori mai frecvente. alergizând întreaga lume. 2000.

- neuropatia recidivantă. Insitute of Medicine. “Acute transverse myelitis after tetanus toxoid vaccination”. mai ales după vaccinul combinat DTP. “Giullain‑Barre syndrome after vaccination with purified tet‑ anus toxoid”.htm. Sa‑ chverst. urmate de o urticarie foarte accentuată şi edem al feţei. 50 N. când Sindromul Guillain‑Barre a fost recunoscut de către STI‑ KO din Germania (Comisia permanentă pentru vaccinare) ca fiind o complicaţie a vaccinului antitetanos”49. “Unusual neurological complication foolowing tetanus toxoid ad‑ ministration”. 49 W. R. 37:113-125. A. 81:887-890.C. când provoacă SIDS (“Sindromul morţii subite la sugar”). Lancet. Newton. având debutul între zilele 4 şi 14 după vaccin (poate să debuteze şi la 2 luni după vaccin). 1997. 339. 1994:316.48. 45 HRSA (Health Resources and Services Administration): Vaccine Injury Table March 24.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 241 Afecţiuni neurologice: - cel mai frecvent sunt afectaţi nervii de la mână: plexul brahial sau nervul median. Der med. 2 May 1992. National Academy Press Washington D. 46 Stephen J. 51 K. Acta Paediatrica 1992. Howe. 80: 1053-1054.gov/ bhpr/ vicp/ table. “Felerquellen bei der Begutachtung von Impfschäden”. - Sindromul Guillain‑Barre. “Optic neuritis and myelitis after booster tetanus toxoid vacci‑ nation”. Janati. K Schlenska. 90: 9-14. “Relapsing neuropathy due to tetanus toxoid: Report of a case”. 52 J. B.. având ca rezultat paralizii ale mâinii (uneori definitive) sau tulburări de sensibilitate. - pot fi afectaţi nervii centrali sau periferici. http:/ / www. . 1111-1112.hrsa. mielitele transverse şi encefalitele: sunt complicaţii mai rare.47.51. 1994. D. Vol. Read et al.. 48 H. J.. Adverse Events Associated with childhood vaccines. R. după 3 săptămâni de la vaccin. sau mai mulţi nervi deodată (polinevrite). medii sau grave de boală. 215:299-302. Topaloglu et al. Science 1978. Stratton. Neurol. Evidence Bearing on Causality. Cazuri de tetanos provocate de vaccin: Caz 1: Cunningham (1940) descrie cazul unei asistente care s-a oferit voluntar pentru vaccinul tetanic şi care. însoţite de dureri accentuate45. J.dhhs. Pollard et al. demielinizantă este o altă complicaţie postvaccinală. 47 G. “Se cunosc cel puţin 6 cazuri. este o complicaţie mai frecventă decât se spune în mod oficial. prezintă brusc frisoane. Journal of Neurology 1977. descrisă de Pollard şi Selby52. Vaccine Safety Committee. Johnston (Hg).46. Southern Medical Journal 1987. C. - tetanosul: forme uşoare. Ehrengut. legătura dintre vaccin şi acest sindrom este una dovedită ştiinţific50. soldate uneori cu deces..

Multe cazuri asemănătoare. atât la adulţi. Cunnunigham nu a fost sigur că acesta a provocat o reacţie alergică atât de gravă. Autoarea este convinsă că pacien‑ tul a făcut tetanos după vaccin. Alte complicaţii postvaccinale sunt descrise la “vaccinul DTP”. nu după rana tăiată la nivelul feţei54. rana fiind curăţită şi cusută.000 UI. a început să se simtă mai bine şi a mai durat 18 luni până au dispărut toate simptomele. Cu toate acestea. Christa Todea-Gross simptome care s-au ameliorat doar după administrare de adrenalină.242 Dr. După 9 zile însă. nu mai putea vorbi iar noaptea se trezea mereu fiindca işi muşca în mod involuntar limba. Pacientul a primit “profilactic” şi vaccinul tetanic. După ce şi-a revenit. A fost tratată din nou cu Adrenalină. Dimineaţa nu-şi mai simţea partea stângă a feţei. cu trismus. el ar fi trebuit să ştie că după orice injecţie cu toxine. sunt descrise şi de către alţi autori din Occident. Noaptea s-a trezit de două ori datorită unor contracţii necontrolate şi involuntare ale mandibulei. . pot apare astfel de reacţii întârziate. În România nu am aflat despre asemenea cazuri. de 0. Cu toate acestea. Scheibner. După 8 zile de tratament cu ser.2 UI (o imunitate insuficientă)53. spune Viera Scheibner. vărsături şi diaree. cât mai ales la sugari. op. românii fiind o populaţie supravaccinată cu vaccinurile T. După 5 minute. combinat.000 UI. cu excepţia unei minime asimetrii faciale. 264. A fost tratat de un medic în prima jumătate de oră de la accident. când i s-a injectat simultan şi Adrenalină. 264-265. a început să se simtă tot mai obosit şi nu-şi mai putea închide bine ochiul stâng. dar este foarte probabil ca ele să existe şi la noi. muşcându-şi limba. Ziua următoare s-a simţit bine. ca în orice şoc anafilactic. iar în cele din urmă a suferit o pareză facială stângă. Concluzia este aceeaşi: vaccinul tetanic provoacă deseori reacţii alergice şi nu rareori tetanosul. i s-au adminstrat după 4 săptămâni încă o doză de vaccin. 53 54 V. dar. 200. Ibidem. iar intramuscular 100. DT si DTP. a prezentat frisoane.. Caz 2: Bagratuni (1952) descrie cazul unui pacient care a căzut de pe bicicletă. a prezentat urticarie si acufene (zgomote în urechi). având doar dureri de cap la locul plăgii cusute. suferind o rană prin tăiere deasupra ochiului stâng. După primul vaccin. La ora actuală nu se ţine cont deloc de astfel de reacţii imune dăunătoare organismului. după care a leşinat. Medicul l-a internat. după care i s-a administrat ser antitetanic intravenos. tocmai boala pe care ar trebui s-o prevină. cit. asistenta nu prezenta după 3 luni decât un titru foarte mic de anticorpi. Starea lui generală s-a agravat în continuare.

Barthel & Barthel Verlag. În perioada de stare (forma tipică de boală). Barbara Fisher. Uneori lipsesc accesele tipice de tuse şi avem de-a face doar cu o tuse seacă. începe stadiul convulsiv al tusei. încă nu cunoaştem elementul toxic prin care Bordetella pertussis lezează sistemul nervos central”. După 2-3 săptămâni. Dr. pacientul se simte bine şi nu are aspect de om bolnav. este etichetată şi as‑ tăzi de unii autori ca fiind una aproape deloc cunoscută şi “misterioasă”. Coulter. Harris L. cit. Complicaţiile cele mai grave sunt: pneumonie. iar Dr. bronşită. otită medie acu‑ tă. cu un facies congestionat. 55 56 .VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 243 II. prin picăturile care sunt împrăştiate prin tuse şi când 80% dintre contacţii apropiaţi vor putea fi infectaţi. tot de la FDA. Cât de “bine” este cunoscută la ora actuală această bacterie. tusea se răreşte de obicei şi nu mai este provocată decât de un efort fizic (stadium decrementi). o face forţat. John Robbins de la FDA (Food and Drug Admninistration din SUA) recunoştea în 1978 că “din nefericire. La trei săptămâni de la debutul primelor accese de tuse bolnavul nu mai este contagios. După o incubaţie de una-două săptămâni (timpul scurs de la infecţie şi până la apariţia primelor simptome). În această perioadă. Tusea convulsivă (“măgărească”) şi vaccinul pertussis 1. însoţite cu senzaţia de sufocare şi uneori cu vărsături. cu un zgomot şuierător. encefalopatie (care se manifestă prin convulsii. contagiozitatea este maximă. Când pacientul inspiră din nou. Între accese. Hirte. Dreifachimpfung – Ein Schuss ins Dunkle. caracterizat prin: accese de tuse convulsivă. 1996. determinată de bacteria Bordetella pertussis. dar majoritatea nu sunt vizibile. provocată de o senzaţie de uscăciune/ iritare a gâtului care se menţine câteva săptămâni. comă şi posibile sechele nervoase) şi decesul. aflăm de la Harris Coulter şi Barbara Fisher: “Ea este formată din sute sau mii de fragmente de proteine. cu tuse care se accentuează pe parcurs. lăcrimare. În cazuri atipice. 38. Tusea convulsivă Tusea convulsivă este o boală infecţioasă şi contagioasă. apare o stare gripală uşoară. 170-171. numite antigene. Patologia indusă de bacteria Bordetella pertussis. care se găseşte doar la om şi care nu supravieţuieşte în afara organismului. afirma în 1982 că “nici la ora actuală nu înţelegem încă pe deplin patologia bolii”56. Cu toate că mulţi au‑ M. tusea poate persista uneori luni de zile55. Hans Meyer. Cea mai mare proteină poate fi văzută la microscop. op. definind aşa-zisul “stadiu cataral”..

ducând la sângerări… au fost afectaţi în special copiii”59. dar primele scrieri despre tusea convulsivă datează din 1578 şi le datorăm medicului francez Guillaume Baillou. erau răpuşi de complicaţiile bolii…”61. încă nu se cunosc multe aspecte legate de această bacterie”57. El descrie accesul de tuse ca fiind unul foarte grav. 28. iar alimentele erau insuficiente şi de proastă calitate”60. fiecare ţară definind-o după una dintre trăsăturile bolii. în Germania “Keuchhusten”. La noi a fost denumită “tuse măgărească”. atunci epidemiile de tuse convulsivă sunt cele mai grave epidemii Ibidem. Cum au dispărut epidemiile de tuse convulsivă Nu există date legate de apariţia primelor cazuri de boală (sute de ani sau mai mult). 2. scuipau şi apoi îşi continuau drumul…cei care nu mu‑ reau de boală. 59 Ibidem. a unei epidemii în Paris. iar în Scoţia în 1809. au izbucnit epidemii de pertussis în Roma şi Paris. Christa Todea-Gross tori cred că au descoperit antigenele care provoacă leziuni ale sistemului ner‑ vos şi atacă sistemul imun. XVII. “Morbiditatea şi mortalitatea cea mai ridi‑ cată s‑a înregistrat în sec. fiind foarte răspândită în toate ţările europene. a primit noi termeni. Boala. Fulginiti scria: “Nu ştim nici de ce copiii îşi revin după tuse convulsivă. 61 Ibidem. Dr. la fel şi în cazul vaccinurilor care conţin bacteria pertussis”58. 28-31. XIX. La un simpozion al FDA din 1982. în Olanda s-a numit “kindt” (copil).: “tuse puternică”). în spatele curţii.Vincent A. nici care dintre antigene produc imunitate faţă de boală”. se opreau deseori pe drum ca să tuşească. a denumit boala Pertussis (lat. 60 Ibidem. 57 58 . apa pentru gospodării provenea din fântâni descoperite. Dr. fiind vârsta cea mai mult afectată de boală. Medicul englez Thomas Sydenham. Ibidem. 39-40. cu ocazia izbucnirii în acel an. Sir William Osler spunea că “dacă e să adăugăm la decesele provocate de boală şi complicaţiile acesteia. Pertussis sunt răspunzătoare pentru complicaţiile neurologice ale bolii. sau chiar se sparg vene de la creier. Medicii nu ştiau cu ce să trateze această afecţiune şi.244 Dr. ca atare. În Scandinavia a izbucnit o epidemie la mijlocul secolului XVIII. un om de ştiinţă japonez a atras atenţia asupra faptului că “substanţele toxice pe care le provoacă B. În 1980. nu erau luate niciun fel de măsuri: “…când copiii mergeau la şcoală. care a trăit în sec. unde WC‑urile erau comune. În 1695. când “bolnavul pare că se înneacă…tusea este foarte obositoare şi provoacă vărsături. în familiile din oraşele suprapopulate. etc.

Acelaşi lucru se constată şi în ţările vest-europene. Otitele medii.123 de cazuri de boală. astfel că în perioada 1951-1955 au mai fost doar 10 decese la copii. între anii 1901-1905. cât şi în Europa64. În Suedia. În Germania (Hamburg). În încercarea de a trata şi vindeca boala. El a administrat bolnavilor mercur. Ibidem. Toate aceste boli. ca apoi. după ce atâtea generaţii. iar între anii 1977-1979 nu a mai fost niciun caz de deces din cele 19. pentru a provoca o diaree “necesară”. cât şi în America. opiu sau chinină. 37. Alţii au folosit ulei de ricin. şi până la mijlocul sec. care înainte erau foarte frecvente şi periculoase. 31-34. epidemiile de tuse convul‑ sivă au început să regreseze. între anii 1911-1915 au murit în jur de 800 copii. atât în America. la 21 cazuri/1 milion locuitori în 1940. 62 63 . atât în Europa de Vest. nu s-a schimbat nimic important. Toate aceste regrese mari au avut loc în lipsa oricarui vaccin anti‑pertussis. în “concentraţii adaptate pacientului“63. În Anglia. în lipsa oricărui vaccin. de care deseori mureau copiii. Cu toate că nu exista niciun medicament care să amelioreze sau să vindece boala. în 100 de ani. au fost expuse tusei convulsive. XIX. un medic din New Jersey spunea că. folosind cele mai diverse substanţe. începând cu mijlocul sec. nu mai provocau decese decât foarte rar. 65 Ibidem. XIX. tuberculoză şi tifos. în perioada 1951-1955 să se numere 33 de decese din 11. Cauzele regresiei epidemiilor de tuse convulsivă65: - Una din cauzele regresiei acestor epidemii a fost cu siguranţă faptul că populaţia s‑a imunizat în mod natural faţă de ele. Au fost administrate copiilor şi produse vegetale în scop de a provoca vărsături. mortalitatea a scăzut cu 90% faţă de sfârşitul sec. medicii au fost foarte “inventivi”. având în vedere că acelaşi regres era observat şi în cazul celorlalte boli infecţioase: scarlatină. în 1940. rujeolă. XX. prin care trebuia “eliminată o spută infectată”.716 cazuri de boală.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 245 provocate de vreo boală infectocontagioasă din istorie şi de care au murit cei mai mulţi copiii cu vârsta mai mică de 5 ani”62. Acest fenomen nu este deloc unul surprinzător. s-au numărat 986 de decese din cele 7. apoi mortalitatea a scăzut mult. atât din America. 64 Ibidem. Ibidem. 35-36. cât şi din Europa. Statisticile arată că în America mortalitatea dată de tusea convulsivă a scăzut de la 210 cazuri/1 milion locuitori în 1870.000 de cazuri de boală. În 1793. pneumoniile şi bronşitele erau complicaţiile cele mai frecvente. unele foarte periculoase.

Teoretic. Vaccinurile care trebuiau să apere copiii de boală au dus la complicaţii grave sau chiar la decese. După cum am observat între timp. cu cantităţi cunoscute din bacterie. 3. foarte dificilă separarea celor două elemente şi obţinerea unei si‑ guranţe în ceea ce priveşte apărarea copilului şi evitarea complicaţiilor. atât de complex şi atât de puţin cunoscut încă la ora actuală. Imunitatea nu funcţionează după principiile matematicii. Sistemul imun al organismului uman. au şi proprietăţi toxice. nu acelaşi lucru îl observăm în cazul tusei convulsive. În realitate. Imunitatea obţinută artificial ar trebui să fie la fel sau cât mai apropiată de cea obţinută în mod natural. Aşa cum am menţionat anterior. 1000 sau chiar mai mult. La Congresul din 1982. copilul primeşte un vaccin ce conţine o anumită cantitate (controlată) din bacteria pertussis “întreagă” şi apoi “ruptă” în mai multe bucăţi. şi este foarte. este redus la o simplă ecuaţie pe care o poate dezlega orice copil. Fulginiti remarca un lucru cel puţin surprinzător: “Aceleaşi structuri chimice ale bacteriei care stimulează imunitatea.246 Dr. În comparaţie cu celelalte boli infecţioase. regresia tusei convulsive diferă puţin de ele: dacă cazurile de boală scad o dată cu decesele datorate scarlatinei. unde. după o infecţie sau boală naturală. nu este aşa. urmau să stimuleze progresiv sistemul imun al copilului. cu scopul de a preveni boala. mortalitatea scade mult mai repede decât morbiditatea. - introducerea antibioticelor cu care erau tratate complicaţiile bolii este cel de-al treilea motiv al scăderii mortalităţii la sugari şi copii. care vor ataca antigenul introdus în organism (bacterie. acest lucru este imposibil.). cât şi alimentaţia copiilor. atât cele igienico-sanitare. Christa Todea-Gross - un al doilea motiv a fost îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. 42-43. cand organis‑ mul va veni din nou in contact cu acelasi antigen. trebuie să ne reamintim principiul vaccinării: toate vaccinurile acţionează după principiul stimulării artifi‑ ciale a imunităţii prin formare de anticorpi. mai multe vaccinuri antipertussis administrate succesiv. În‑ 66 Ibidem. ci deseori 1+1 poate fac 100. În cazul vaccinului antipertussis. . ale “copilăriei”. “încă nu se cu‑ noaşte care dintre antigenele bacteriei pertussis stimulează sistemul imun spre apărare şi care atacă sistemul nervos central”66. virus etc. cu bacteria “întreagă”. Rezultatele au fost catastrofale. Vaccinul Pertussis (“P”) Generalităţi Pentru a înţelege amploarea pe care au avut-o reacţiile adverse grave date de vaccinul antipertussis.

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

247

tâmpinăm mari greutăţi în separarea celor două proprietăţi ale bacteriei”67. Acesta a fost şi rămâne obstacolul principal în crearea oricărui vaccin antipertussis. Este şi motivul pentru care cercetătorii au folosit de la început întreaga bacterie pentru obţinerea vaccinului, ştiind că oricum nu pot separa “binele de rău”. De aici vine şi denumirea de vaccin antipertussis “întreg”, folosit atât în SUA, cât şi în majoritatea statelor din lume, până la înlocuirea lui cu vaccinul pertussis “acelular”(actual). Primul vaccin antipertussis “întreg” şi “atenuat”, a fost sintetizat în 1912, de către Jules Bordet şi Octave Gengou, cu scopul de a-l folosi în Tunisia pentru a opri extinderea bolii în această regiune. Nici ei nu ştiau cum să despartă cele două tipuri antigenice ale bacteriei şi au folosit bacteria ‘întreagă”. Ei au cultivat bacteria în recipiente mari, au “omorât-o” termic şi pentru conservare au folosit aldehidă formică, după care au injectat-o copiilor. Timp de 70 de ani nu s‑a schimbat practic nimic în ceea ce priveşte modul de sinteză a vaccinului, folosindu-se în toţi aceşti ani bacteria “întreagă”, cu ambele tipuri de antigene, “bune”, imunostimulatoare, şi “rele”, neurotoxice. Faptul că la sfârşitul anilor’20, în Tunisia, Londra şi Paris, era folosit un vaccinul periculos şi nepurificat, nu era un obstacol pentru producătorii de vaccinuri. Tusea convulsivă făcea sute de victime în rândul sugarilor şi copiilor, scopul principal fiind obţinerea cu orice preţ a unei imunităţi în faţa bolii. În felul acesta, sec. XX, urma să marcheze începutul “erei vaccinurilor”, situaţie pe deplin exploatată de către producătorii de vaccinuri. O astfel de încurajare a dus la apariţia pe piaţă a multor “mici” producători de vaccinuri, atât în SUA, cât şi în Europa68. La sfârsitul anilor’30, acest vaccin conţinea aceeaşi formulă, adică bacteria “în întregime”, sub formă “atenuată”. Nu s-au lăsat aşteptate efectele secundare care erau multe şi îngrijorătoare, precum convulsiile şi afectarea SNC. Din acest motiv, vaccinul nu a mai fost recoman‑ dat în Germania, începând cu anii’70. În această perioadă s-au efectuat mai multe studii epidemiologice în Germania, care au evidenţiat sute de cazuri cu convulsii şi afectarea sistemului nervos din cauza vaccinului folosit. Între anii 1970-1978, s-au înregistrat peste 100 de cazuri soldate cu sechele nervoase/ psihice şi 9 decese la 25.350 de copii vaccinaţi69,70.
Ibidem. Ibidem, 44-45. 69 W. Ehrengut, “Impfschäden nach Pertussis‑Schutzimpfung in der Bundesrepublick Deutschland (1970‑1978)”, Pädiatr Prax 1986, 32 (4):674-676. 70 W. Ehrengut, “Biases in evaluating CNS complications following pertussis immuni‑ zation”, in U. Fukuyama et al. (Hg), Modern perspectives of chil neurology, The Japanese Society of Child Neurology, 1991:131-135.
67 68

248

Dr. Christa Todea-Gross

În America, Harris Coulter a atras atenţia asupra unor simptome alarmante precum “febră, somnolenţa şi ţipătul ascuţit, apărute după vac‑ cin, care reprezentau debutul unei afectări cerebrale (encefalită postvacci‑ nală) şi care, după ani de zile, se va solda cu sechele nervoase/ psihice (sin‑ dromul postencefalitic): tulburări de concentrare, de comportament, etc.”71. Faptul că a avut dreptate Coulter o dovedeşte şi un studiu britanic, denumit The National Childhood Encephalopathy Study, în care s-au urmărit, timp de 10 ani, copiii vaccinaţi antipertussis. Concluzia lui Miller (1993) a fost că “s‑au găsit prea multe cazuri de decese, tulburări neurologice, tulburări de comportament şi dificultăţi la învăţat”72. Din cercetările lui D. C. Classen rezultă că, după introducerea vaccinu‑ lui Hib (Haemophillus Influenza) şi a vaccinului împotriva tusei convulsive (“P”), a crescut incidenţa diabetului zaharat tip I. la copiii din Finlanda, în perioada 1974‑1976, cu 64%73,74! Mai multe experimente pe animale au arătat că chiar şi o doză foarte mică de vaccin pertussis “întreg” poate creşte riscul pentru diabet zaharat75. Diabetul zaharat tip 1 este o boală autoimună. În anii 1920-1930, când a existat o perioadă de intensă dezvoltare a vaccinurilor, se dorea vaccinarea sugarului la o vârstă cât mai precoce cu toate vaccinurile, inclusiv cu cel anti-pertussis. Cu toate acestea, numeroşi medici erau sceptici în acestă privinţă. Dr Louis Sauer din Evanston, Illinois, care era un mare activist pro-vaccin şi chiar sintetizase propriul vaccin împotriva tusei convulsive, relata în anul 1941 că “doar 27% din 89 de sugari vaccinaţi sub vârsta de 3 luni au format anticorpi şi că nu ar trebui vaccinat împotriva tusei convulsive un sugar sub vârsta de 7 luni, deoarece s‑a observat că majorita‑ tea acestor bebeluşi nu posedă încă puterea de a‑şi dezvolta un sistem imun sănătos dacă sunt vaccinaţi atât de precoce… Sugarii care au probleme de alimentaţie nu ar trebui vaccinaţi deloc, în special cei născuţi prematuri”76.
H. L. Coulter, B Fisher, op. cit., 1996, 46 M. Hirte, op. cit., 173. 73 D. C. Classen, J. B. Classen, “The timing of pediatric immunization and the risk of insulin‑dependent diabetes mellitus”, Infectious Diseases in Clinical Practice 1997, 6:449-454. 74 J. B. Classen, D. C. Classen, “Claustering of cases of type 1 diabetes mellitus occur‑ ring 2‑4 years after vaccination is consistent with claustering after infections and progres‑ sion to type 1 diabetes mellitus in autoantibody positive individuals”, J. Pediatr. Endocri‑ nol. Metab 2003, 16 (4):495-508. 75 I. R. Vandebrie et al., “Lung pathology and immediate hypersensitivity in a mouse model after vaccination with pertussis vaccines and challenge with Bordetella pertussis”, Vaccine 2007, 25:2346-2360. 76 V. Scheibner, op. cit., 2000, 57.
71 72

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

249

Studiile falsificate a producătorilor de vaccinuri La începutul anilor’90, începe să-şi facă efectul industria vaccinurilor. Cercetările despre vaccinuri, sunt în mare parte acum întreprinse de noua “industrie”. În SUA şi Germania au apărut primele studii despre vaccinuri sponsorizate tocmai de către producătorii de vaccinuri, iar rezultatul nu putea fi altul decât unul “foarte bun”. Brusc se constată că “vaccinul împotri‑ va tusei convulsive nu provoacă nici convulsii şi nici afectarea sistemului nervos”77,78. Cu toate că au existat multe voci alarmante în ceea ce priveşte consecinţele grave ale vaccinului împotriva tusei convulsive, vaccinul a fost reintrodus în uz în Germania, începând cu iunie 1991. “Tragic este faptul că de atunci nici nu se mai pomeneşte în prospectele vaccinului nimic despre posibile reacţii secundare grave”79’80. 4. Vaccinul pertussis “acelular” (Pa) Generalităţi La mijlocul anilor ’90, datorită morbidităţii şi a mortalităţii crescute cauzate de vaccinul “întreg”, s-a sintetizat un nou vaccin împotriva tusei convulsive, folosindu-se de data aceasta doar “anumite fragmente celulare din bacterie“. Despre noul vaccin “acelular”, cei care îl produc spun că “este mult mai suportabil şi are efecte secundare rare”. Cu toate acestea, la sugari va trebui să fie administrat de 4 ori: de 3 ori, la intervale mici de timp (între 4-8 săptămâni) şi a 4-a oară la un an81. Alte studii arată cu totul altceva: noul vaccin provoacă şi el reacţii adverse severe. Motivul este cel descris anterior: “Aceleaşi structuri chimice ale bacteriei care stimulează imunitatea, au şi proprietăţi toxice, şi este foarte dificilă separarea celor două elemente şi ob‑ ţinerea unei siguranţe în ceea ce priveşte apărarea copilului şi evitarea com‑ plicaţiilor. Întâmpinăm mari greutăţi în separarea celor două proprietăţi ale
77 M. R. Griffin et al., “Risk of seizures and encephalopathy after immunization with the Diphterai –Tetanus‑Pertussis vaccine”, J. Am Med Asociation 1990, 263:1641-1645. 78 K. Stehr et al., “Rehabilitation der Pertussisimpfung”, Pädiatr Pax 1994, 47:175-183. 79 J. L. Gale et al., “Acute neurological illness and DTP. Report of a case‑control study in Washington and Oregon”, în C. R. Manclark,.(Hg):Sixth International Symposium on Pertussis, Abstracts, Bethesda, Maryland, Dpt. Health and Human Services, 1990:228-229. 80 K. R. Wentz, E. K Macruse, “Diphteria‑tetanus‑partussis vaccine and serious neurologic illness :an updated review of the epidemiologic evidence”, Pediatrics 1991, 87:287-297 81 H. L.Coulter, B. Fisher, op. cit., 1996, 43.

250

Dr. Christa Todea-Gross

bacteriei”82. Acesta a fost şi rămâne obstacolul principal în crearea oricărui vaccin antipertussis, celular (“întreg”) sau acelular (“pe bucăţi”). Efectul vaccinului asupra bolii. Prin administrarea vaccinului nu vom opri boala. În timp ce boala naturală lasă o imunitate naturală (protecţie împotriva unei noi îmbolnăviri) de maximum 10 ani, vaccinul are ca rezultat o protecţie nesigură şi pentru o perioadă de timp mai scurtă. Ultimul vaccin “acelular”, cu atât mai puţin. “Deja după 4 ani de la ultima vaccinare, creş‑ te receptivitatea la boală83’84, observă medicii pediatri. În final, se obţine doar o amânare a bolii cu câţiva ani. Statistica per global ramâne neinfluenţată, iar bacteria “circulă” în continuare fără probleme în societate. În Suedia, numărul şcolarilor care fac boala se apropie de nivelul anilor de dinainte de vaccin85! Şi în SUA cifrele celor bolnavi de tuse convulsivă cresc începând cu 1980 de 10 ori (!), iar astăzi ele sunt la nivelul anilor’5086! Ne punem atunci întrebarea: Care este atunci rostul acestui vaccin, deloc inofensiv? Efectele secundare ale vaccinului. Noul vaccin, “acelular” (notat “Pa” în loc de “P’) poate provoca reacţii secundare severe. Din primul an de la schimbarea vaccinului DTP cu DTPa, Institutul Paul Ehrlich (IPE) din Germania primea deja o serie de sesizări privind reacţii secundare după vaccin. Enumerăm pe cele înregistrate în anul 1995 (“Impfreactionen 1995”): - ţipăt ascuţit; - reacţii alergice; - trombocitopenii; - adenopatii (umflarea ganglionilor); - spasmofilie; - tulburări nervoase (pareze, paralizii); - encefalite; - meningite; - 12 decese.
Ibidem. S. Lugauer et al., op. cit., 2000, 146. 84 S. Esposito, T. Agliardi, A. Giammanco et al., “Long‑term pertussis‑specific immu‑ nity after primary vaccination with a combined diphtheria, tetanus, tricomponent acellular pertussis, and hepatitits B vaccine in comparision with that natural infection”. Infect Im‑ mun 2001, 69 (7): 4516-4520. 85 L. Gustafsson, L. Hessel, J. Storsaeter, P. Olin, “Long‑term foolow‑up of Swedish children vaccinated with acellular pertussis vaccines at 3,5 and 12 months of age indicates the need for a booster dose at 5 to 7 years of age”, Pediatrics 206, 118 (3): 978-984. 86 M. Hirte, op. cit., 175-176.
82 83

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

251

Se crede că o componentă a toxinei din vaccinul antipertussis acelular (Pa) poate inhiba semnalele pentru receptori care joacă un rol important în dezvoltarea sistemului nervos la sugari, provocând leziuni nervoase87. Un studiu suedez a fost întreprins între anii 1986-1987, cu două tipuri de vaccin pertussis acelular, sintetizate în Japonia de către Institutul de Stat pentru Sănătate al Japoniei (JNIH), vaccinurile fiind denumite JNIH-6 si JNIH-7. S-au luat în studiu 3.801 de sugari, cu vârsta cuprinsă între 6 şi 11 luni. Dintre aceştia, 1.400 au fost vaccinaţi cu unul din cele două tipuri de vaccin, iar un număr de 954 de sugari au format grupul de control la care li s-a injectat un preparat “placebo”. Acesta din urmă nu avea antigenul acelu‑ lar pertussis, dar conţinea adjuvanţii toxici din vaccin: Thiomersal (mercur), fosfat de aluminiu şi o substanţă de fixare. Cu alte cuvinte, era un placebo “fals”, deoarece conţinea substanţe neurotoxice şi alergizante. Avantajul a fost acela că, cu ajutorul lui, s-au putut compara reacţiile adverse date de vaccin, atât din cauza antigenului, cât şi din cauza adjuvanţilor toxici. Rezultatul a fost unul surprinzător: reacţiile adverse erau asemănătoare la cele trei tipuri de grupuri de copii, cu puţine variaţii: - hipotonie musculară: 0,5% la copiii vaccinaţi cu JNIH-6, 0,5% la cei vaccinati cu JNIH-7 şi 0,6% la grupul “placebo”; - convulsii/ spasme: 0,3% la cei cu vaccinul JNIH-6, 0,5% cu JHIH-7 şi 0,4% la grupul de control care a primit “placebo” ; - ţipăt strident, continuu, timp de una sau mai multe ore: 0,3% cu vaccinul JNIH-6, 0,7% cu JNIH-7 şi 0,8% la cei cu placebo (!); - anorexie: 7.1% după vaccinul JNIH-6, 6,2% cu vaccinul JNIH-7 şi 6,1 la cei cu “placebo”; - etc. Care sunt concluziile? - constatăm că reacţiile adverse apărute sunt destul de frecvente şi destul de grave, nicidecum medii sau uşoare; - reacţiile adverse sunt date nu doar de “bacteria pertussis, fragmentată, acelulară”, ci şi de adjuvanţii toxici din vaccin, mercur şi aluminiu (grupul “placebo” o dovedeşte); - cu toate acestea, autorii au considerat rezultatul un “succes”, afirmând că vaccinurile au protejat copiii vaccinaţi de tuse convulsivă, deşi în
87 ASM (American Society for Microbiology): Another reason for Whooping Cough – Induced Brain Damage :Are Acellular Vaccine Safe? 16-th general Meeting of the American Society for Microbiology Mai 2006, Orlando, Florida. http:/ / www.asm.org/ Media/ index.asp?bid=42799

252

Dr. Christa Todea-Gross

următoarele 30 de zile după vaccin s-au numărat destule cazuri de boală în rândul copiilor vaccinaţi; - ne întrebăm, de ce nu au încercat să explice şi motivul pentru care, la grupul “placebo”, sute de copii nu s-au îmbolnăvit de boală (tuse convulsivă), dar au prezentat aceleaşi reacţii adverse cu cei vaccinaţi; vaccinul nu doar că nu a prevenit boala la mulţi dintre ei, dar a provocat multe reacţii adverse grave, atât din cauza antigenului “acelular”, cât şi din cauza adjuvanţilor neurotoxici din vaccin; nu a existat nicio core‑ lare între concentraţiile de anticorpi serici şi nici nu s‑a aflat perioada în care există o eventuală protecţie pentru boală; - autorităţile sanitare au concluzionat că “mecanismele patogene prin care vaccinul poate preveni boala sunt în continuare necunoscute, iar rolul imunităţii celulare şi a anticorpilor secretori trebuie în continua‑ re studiate...”88. Reacţii şi complicaţii postvaccinale 1) Reacţii locale: roşeaţă, durere şi inflamaţie la locul injecţiei, care sunt cu atât mai frecvente, cu cât numărul vaccinurilor administrate concomitent este mai mare (la fel ca în cazul vaccinului tetanic, deoarece se acumulează substanţele toxice şi alergice în organism). 2) Febra: este o reacţie frecventă, produsă de vaccinuri. O febră foarte mare (40, 5 grade), este mai rară (1/ 15.000 cazuri), dar apare şi după noul vaccin, “acelular”89. 3) Convulsii: ele pot însoţi reacţiile febrile intense, când sunt denumite convulsii febrile. Se constată o astfel de reacţie la 16.000 de cazuri. Dacă se vor face 4 sau 5 vaccinuri concomitent, acest risc creşte de 4, respectiv de 5 ori90. 4) Ţipătul ascuţit, necontrolabil, denumit şi “ţipăt encefalitic”, este o reacţie adversă care arată o afectare a sistemului nervos. Totodată este o reacţie cunoscută la vaccinurile antipertussis cu bacterii “întregi”. S-a constatat însă că acest simptom/ reacţie adversă apare şi după noul vaccin pertussis, “acelular”, la 1 din 500 de cazuri91. În ce măsură această reacţie din partea
V Scheibner, op. cit., 2000, 66-69. M. A. Überall, K. Stehr, J. D. Cherry, U. Heininger, S. Schmitt-Grohe, S. Laussucq, T. Eckhardt, “Severe adverse events in a comparative efficacy trial in Germany I infants receiving either the Ledrele/ Takeda acellular pertussis component DTP (DTPa) vaccine, the Ledrele wholecell component DTP (DTP) or DT vaccine. The Pertussis Vaccine Study Group”. Dev Biol Stand 1997, 89:83-89. 90 V. Scheibner, op. cit., 2000, 69. 91 M. A. Überall et al., op. cit., 1997, 89.
88 89

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

253

sistemului nervos afectat va lăsa şi sechele, nu se ştie92. Ştim însă că “ţipătul encefalitic” reprezintă deseori debutul unei encefalite pstvaccinale, care se poate vindeca sau poate lăsa sechele, când vorbim de sindromul postence‑ falitic, adică sechele, dintre care Harris Coulter aminteşte “tulburările de concentrare şi de comportament”93. 5) Episoade de hipotonie, cu hiporeactivitate: este vorba de stări asemănătoare unui colaps care, în timp de 48 de ore după vaccinare, se conturează astfel: stare confuză, hipotonie musculară şi coloraţia albăstruie (cianoză) a pielii. Tulburarea cunoştinţei atestă o posibilă afectare nervoasă, care poate avea repercusiuni tardive, dar care nu sunt încă studiate suficient. Astfel de episoade s-au observat destul de frecvent după vechiul vaccin, dar apar şi la noul vaccin, după unii autori, de 3-4 ori mai puţin frecvente94,95. Ute Quast vorbeşte de o frecvenţă de 1 / 1000 – 1/ 100.000 de cazuri, în funcţie de vaccin96. 6) Encefalita postvaccinală, denumită în termini de specialitate şi “Ence‑ falită acută demielinizantă” (ADEM), este mai rară, dar cu posibile sechele nervoase severe. Această complicaţie apare şi după alte vaccinuri: antidif‑ teric, ROR (rujeolă‑ urlian‑rubeolă) şi antigripal. Simptomele pot fi foarte variate: tulburări de mers, paralizii, tulburări de vedere, convulsii, pierderea cunoştinţei. În SUA această encefalopatie este recunoscută ca fiind o “reac‑ ţie secundară postvaccinală severă”, dacă ea apare în primele 3 zile de la vaccin97. Această “încadrare” este total greşită (rigidă), având în vedere că encefalita poate apare şi la câteva săptămâni după vaccin98. 7) Reacţii alergice acute
M. Hirte, op. cit., 179. H. .L. Coulter, Review of Marie R. Griffin DTP study. Unplubished, 1990a, citat la Neustaetter, 1997. 94 D. W. Scheifele, “Marked reduction in febrile seizures and hypotonic –hy‑respon‑ sive episodes with acellular pertussis – based vaccines: results of Canada – wide surveil‑ lance 1993‑1998”, 37-th Annual Meeting of the infectious Diseases Society of America; Philadelphia, Pa; 18-21.November 1999, Session 36, Abstract 31. 95 T. S. DuVernoy, M. M. Braun, “Hypotonic – hyporensponsive episodes reported to the Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS), 1996‑1998”, Pediatrics 2000, 106 (4):E52. 96 Aventis Pasteur MSD:Hexavac Productmonographie 2000. 97 HRSA (Health Resources and Services Administration):Vaccine Injury Table March 24, 1997. http:/ / www.hrsa.dhhs.gov/ bhpr/ vicp/ table.htm 98 J. M. Murthy, “Acute disseminated encephalomyelitis”, Neurol India 2002, 50: 238-243.
92 93

254

Dr. Christa Todea-Gross

Uneori apare urticaria, ca expresie a unei alergii la vaccin99. Şocul aler‑ gic este mai rar, dar se numără între reacţiile postvaccinale severe, ce pot duce la deces100. 8) Boli alergice şi autoimune Sistemul imun al sugarului (0-1 an) poate fi afectat de vaccinul pertussis, soldându-se cu boli alergice şi autoimune. În primele 6 luni de viaţă sistemul imun al sugarului este în formare şi reacţionează în mod exagerat la vaccinuri, inclusiv la vaccinul antipertussis nou, “acelular”, prin formarea în exces de anticorpi Ig E şi alte substanţe înrudite (citokine, macrofage etc.)101. “Datele noastre arată că profilul citokinelor este modificat la un sugar de 6 luni care până atunci a fost vaccinat la 2, 3 şi 4 luni”, afirmă autorii unui studiu. Aceiaşi autori au cerut autorităţilor studii aprofundate despre noul vaccin (dar fără niciun rezultat până acum), deoarece nu există la ora actuală studii despre posibilele boli alergice provcate de vaccinul pertussis acelular la sugar, ci doar la copiii preşcolari102. Animalele pe care s-a experimentat vaccinul pentru tusea convulsivă, au reacţionat în mod exagerat când au fost infectaţi cu bacteria care provoacă boala, aflându-se în plămânii lor substanţe pro-alergene. Ar trebui luat în considerare şi acest aspect, având în vedere că şi copiii vaccinaţi vor veni în contact cu bacteria care provoacă boala. Un studiu relevant în acest sens este cel al unui grup de cercetători din Olanda, care au observat incidenţa diferită a bolilor alergice la două loturi de copii, cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12 ani, dintre care 50% au fost vaccinaţi împotriva tusei convulsive şi 50% nu. Copiii luaţi în studiu făcuseră cu toţii boala (tusea convulsivă) – atât cei vaccinaţi, cât şi cei nevaccinaţi. Rezultatul a fost că “un mare procent din copiii vacci‑ naţi sufereau de boli alergice precum astm bronşic, rinită alergică, boala «de fân» şi alergii alimentare, în timp ce la copiii nevaccinaţi nu a crescut deloc riscul unor astfel de boli alergice”103. După un alt studiu (britanic), “copiii vaccinaţi împotriva tusei convulsive au un risc de 5 ori mai mare ca să dez‑
99 M. Sakaguchi, T. S. NakayamaInouye, “Cases of systemic immediate‑type urticar‑ ia associated with acellular diphtheria‑tetanus‑pertussis vaccination”, Vaccine 1998, 16 (11-12): 1138-1140 100 HRSA (Health Resources and Services Administration): Vaccine Injury Table March 24, 1997. http:/ / www.hrsa.dhhs.gov/ bhpr/ vicp/ table.htm, 101 F. Mascart, M. Hainaut, A. Peltier, V. Verscheure et al., “Modulation of the infant im‑ mune responses by first pertussis vaccine administrations”, Vaccine 2007, 25 (2):391-398. 102 M. Hirte, op. cit., 181. 103 R. M. Bernsen, N. J. Nagelkerke, C. Thijs, J. C. Van der Wouden, “Reported pertus‑ sis infection and risk of atopy in 8‑ to 12‑yr‑old vaccinated and nonvaccinated children”, Pediatr Allergy Immunol 2008, 19 (1):46-52.

2. mai sunt 2 cauze care cresc incidenţa boli‑ lor alergice la sugari şi copii: “folosirea antibioticelor şi bolile alergice ale mamei”106. III. 105 E.. şi studiile din SUA au putut demonstra o legătură evidentă între vaccinul DTP şi creşterea exagerată a bolilor alergice până la vârsta de 16 ani105. În concluzie.. Adjuvanţii. 3.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 255 volte ulterior un astm bronşic alergic!”104. 106 M. “Pertussis vaccination and asthma:is there a link?”. în: C. Am lăsat la urmă vaccinul combinat. Alături de vaccinul DTP. 182-183. 23 (2): 81-90. Manipulative Physiol Therap Feb 2000. medicii căutau o metodă prin care să producă un vaccin antipertussis. Health and Human Services. DTP. Ceea ce s‑a adăugat vechiului vaccin antipertussis. 272 (8): 592-593. Manclark. iar vaccinurile tetanic şi pertussis le descriu în acest capitol. precum şi cazuri clinice. Farooqi et al. R Odent. sinteti‑ zat de Bordet şi Gengous. O parte a reacţiilor adverse severe ale vaccinului DTP. le-am prezentat şi în cap. JAMA 1994. a fost o substanţă numită “adjuvant”. 107 M Hirte. trivalent. 1. iar cea mai mediatizată carte aparţine autorilor Harris Coulter şi Barbara Fisher: DTP: A Shot in the Dark. Bethesda. “DTP”. La fel. “Effects of diphtheria‑tetanus‑pertussis or tetanus vaccination on allergies and allergy‑related respiratpry symptoms among children and ado‑ lescents in the United States”. Alte reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale sunt tratate împreu‑ nă cu vaccinul combinat. 1990:228-229. cit. Vaccinul diftero‑tetano‑pertussis (DTP şi DTPa) Vaccinul difteric a fost descris la cap. fiind totodată cel mai controversat vaccin la ora actuală. Hurwitz. Abstracts. precum şi posibilitatea combinării vaccinului antipertussis cu alte două: anti-tetanos şi anti-difteric. “Acute neurological illness and DTP: Report of a case‑control study in Washington and Oregon!”. deoarece a apărut ultimul pe piaţă. “nu este de mirare că numeroasele studii leagă acest vac‑ cin de incidenţa crescândă a bolilor alergice din lume”107. Maryland: Dpt. asa cum am văzut.: Morgenstern. despre care s-a scris cel mai mult. J. . sunt substanţe chimice (săruri de metale grele: fosfat de 104 M. op. Istoric Între anii 1930-1950. adecvat unei vârste cât mai mici a sugarului. R. Sixth International Symposium on Pertussis. H. L.

Coulter. hidroxid de aluminiu) care stimulează sistemul imun să producă anticorpi.gov/ eid/ article/ 16/ 8/ 10-0288_article. . cu «ajutorul» lui. Scheibner. pe considerentul că. În 1942. din New Orleans. Shapiro-Shapin. 47. În SUA. După această “constatare”. să nu poată fi puse pe seama uneia dintre cele trei componente. Dimpotrivă.. îl contrazice pe Sauer şi recomandă medicilor să înceapă vaccinarea cu DTP la vârsta de 2 luni la toţi bebeluşii.http:/ / wwwnc. ar fi normal să o facă şi vaccinul P (antipertussis). Emerging Infectious Diseases Journal. În felul acesta. în primăvara anului 1932. în urma unui studiu efectuat la John Hopkins Medical School. 79. care şi-a asumat “menirea” de a face cât mai cunoscut vaccinul antipertussis şi de a-l propune pentru vaccinarea în masă. Dr. trivaccinul DTP. aşa cum îl cunoaştem în ziua de azi109. Kendrick îi datorăm în mare parte şi combinarea vaccinului antipertussis cu alte două – tetanos şi difteric – care erau pe piaţă deja din anii ‘40. 1996. vaccinul DTP este obligatoriu pentru frecventarea instituţiilor de stat (grădiniţe şi şcoli)110.cdc. încetul cu încetul. Dr Wallace Sako. atunci când apar reacţii adverse grave sau complicaţii postvaccinale severe. op. Pearl Kendrick. ambele fiind mai active împreună. nimeni nu a ţinut cont de afirmaţiile făcute de Dr. În 1943. Tot Dr. Kendrick folosea drept “argument” pentru combinarea celor trei vaccinuri “o simplificare” a vieţii copiilor. Christa Todea-Gross aluminiu. începând cu anul 1945. Fisher. dar şi a părinţilor şi a medicilor. pentru care existaseră deja prea multe tentative de a fi scos pentru totdeauna de pe piaţă. Modul în care se produce aceasta “imunostimulare” nu este bine cunoscut nici până în ziua de azi (vezi cap.. cit. Din nefericire. Motivul real pentru care au fost combinate cele trei vaccinuri a fost acela ca. este introdus în vaccin aluminiul ca adjuvant. cit. S-a mers până acolo încât s-a afirmat că vaccinul antipertussis lucrează ca un “adjuvant” pentru vaccinul difteric. L. Din aceleaşi motive a fost adăugat şi vaccinul tetanos. în întreaga lume. Grace Eldering and the Pertussis Vaccine”. Sauer referitor la interzicerea vaccinurilor la sugarii mai mici de 7 luni. medicii din America s-au obişnuit cu efectuarea trivaccinului DTP. mai ales a vaccinului antipertussis. B. op.256 Dr. “Historical Review: Pearl Kendrick. 3). 110 V.htm 109 H. Nu s-a considerat a fi de o importanţă atât de mare vârsta la care un copil produce 108 Carolyn G. scrie despre aluminiu că este “metalul care are o astfel de capacitate şi. şi apoi a altor studii personale. August 2010. vaccinul antipertussis este mai eficient şi poate conţine un număr mai mic de bacterii”108. De atunci există pe piaţă. dacă vaccinurile DT (antidifteric şi antitetanos) pot forma anticorpi la bebeluşi.

B. Până în ziua de astăzi. 58-61.)! Nu a fost testată deloc toxicitatea vaccinului pertussis la sugarii mici. în cazul DTP. 113 M. cât a fost de importantă comoditatea medicilor care efectuează vaccinarea. Fisher. dacă se doreşte o reacţie imunologică mai bună. L. care cântăreşte aproximativ 9 livre (1 livră=453. H. cu atât doza medicamentului trebuie să fie mai mică”. atrage atenţia asupra vaccinului DTP că ar putea provoca moartea subită a sugarului. cit. încă neştiute până acum. op. iar cele două revaccinări la 18 luni şi în perioada 4-6 ani112. 4 şi 6 luni. 173. medicii pediatri efectuau şi controlul periodic al sugarului.. În România. Nimeni nu a atras atenţia asupra creşterii incidenţei reacţiilor adverse neurologice ale vacci‑ nului la o vârstă atît de fragedă sau a morţii subite la sugar (SIDS). 1996. primeşte aceeaşi doză de vaccin ca şi un copil preşcolar cu o greutate de 50 de livre (echivalentul a 23 kg aprox. Ca urmare. Ibidem. Concluzia lui a fost: “datele noastre arată că vaccinul DTP reprezintă una dintre cauzele. la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 luni. recomandările pentru vaccinul DTP sunt: primovaccinarea la 2 luni. În felul acesta. o dată cu vaccinarea. vaccinul DTP a fost acceptat şi apoi administrat sugarilor din Anglia. Singurele teste au fost cele efectuate în Marea Britanie. Hirte. un sugar de 2 luni. William C. Se uitase un principiu esenţial al Pediatriei: “cu cât greutatea unui copil este mai mică. ar trebui aprofundate studiile despre acest vaccin”113. ale morţii subite a sugarului. 62. iar a doua şi a treia doză să se facă după 4-6 luni.59 grame. Coulter. The American Public Health Service şi The American Academy of Pediatrics (AAP) recomandă ca trivaccinul DTP să se administreze sugarilor din America la vârsta de 2. Cu toate că au apărut câteva cazuri de convulsii în primele 72 de ore şi numeroase astfel de reacţii în decurs de 28 de zile de la vaccin. Cu toate acestea.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 257 anticorpi şi poate fi începută vaccinarea. una dintre “recomandările” Ministerului Sănătăţii din Anglia este aceea ca. op. În 1982. vaccinarea să se facă doar începând cu vârsta de 6 luni. de 2 luni. 9 livre fiind aproximativ 4. În total sunt 5 doze de vaccin DTP (conform Programului Naţional de Imunizare). cit.1 kg). medic neurolog şi director al secţiei de Neurologie de la Clinica Universitară din Nevada.. urmată de câte o doză la 4 şi 6 luni iar revaccinarea la 12 luni şi la 4 ani. 111 112 . Torch. Cu toate acestea. majoritatea fiind mai mari de 14 luni! Americanii s-au mulţumit mereu – aşa cum o fac şi la ora actuală – cu testele efectuate de către englezi111.

citim o valoare a temperaturii de 39. precum febra şi starea de rău general.. arată că “definirea unor reacţii adverse medii şi grave. precum şi contraindicaţiile vaccinurilor. Firma Wyeth Laboratories a dat un comunicat în 1984 prin care anunţa scoaterea componentei pertussis (P) din DTP. pe când la pag. vaccinul antipertussis este cerut ca obligatoriu. o listă lungă de reacţii adverse severe şi alta cu contraindicaţiile. iar în prospectul firmei Wyeth găsim. Întrebarea care se pune este: “Ce să facă un medic cu astfel de informaţii rău definite. 11. un comunicat periodic cu reacţiile adverse şi contraindicaţiile vaccinurilor. după vaccinul DTP. de asemenea.5 şi 40. care sunt contraindicaţii absolute pentru o altă vaccinare antipertussis. “ în primele ore de la vaccin”. Christa Todea-Gross Trei firme private au fost. în locuri diferite. Janice Cockrell în 1982.5 grade C. numit apoi şi “Cartea roşie”. Comitetul pentru Bolile Contagioase ale AAP (American Academy of Pediatrics) raporta periodic un comunicat scris. 205 scrie 40. are nevoie de un număr exact de vaccinuri (după legea “No vaccination. Lederle Laboratores (secţia companiei americane Cyanamid) şi Connaught Laboratories. două valori diferite: 39. de altfel foarte bine . În schimb. ele o fac în schimb la AAP şi la ACIP (Advisory Committee on Immunization Practices). cum s-o facă medicul care. no school”). nu erau deloc clare pentru medici.5 grade Celsius.258 Dr. de asemenea. ba chiar contradictorii?”. iar medicul ştie că un copil. La toate trei găsim în prospectul vaccinului. colaps etc. la 10 cabinete medicale pediatrice. folosit apoi de către medicii din spitale. constituie o contraindicaţie absolută pentru o nouă vaccinare. convulsii epileptice.: Centrul de Control al Bolilor/ Epidemiilor din America) emitea. O astfel de temperatură ridicată. cele mai mari producătoare de vaccinuri DTP: Wyeth Laboratories. ca să poată frecventa şcoala. la pag. la întrebarea “Cât de mare trebuie să fie febra la un copil vaccinat cu DTP?”. Un studiu efectuat de către Dr. folosit în special de către medicii pediatri privaţi şi care conţinea reacţiile adverse severe. nu va şti care sunt contraindicaţiile unui vaccin şi pe care nu le-a învăţat la Facultatea de Medicină. de cele mai multe ori. În unele state din SUA. în cazul unor afecţiuni neurologice apărute după vaccinul antipertussis. de 10 ani încoace. encefalite sau stări de colaps/ leşin. Dacă nici producătorii de vaccinuri nu ajung la un consens. Dacă aici nu se suprapun toate răspunsurile. encefalite. trad.5 grade C. răspunsurile găsite sunt variate: în “Cartea roşie” emisă de AAP . care apa‑ re în primele 24 de ore după vaccin. precum: ţipăt ascuţit. în “Cartea roşie” (1982) este descrisă doar o posibilă apariţie a unor reacţii adverse. dar nu este amintită deloc perioada în care pot apărea simptomele neurologice amintite mai sus: convulsii. Spre exemplu. Organizaţia CDC (Centers for Disease Control.

cu sechele postvaccinale tardive: ADHD. precum şi manifestarea în primele 3 zile a sindromului convulsiv.5 grade Celsius. anatoxină tetanică purificată. deoarece. Agenda Medicală 2012. ci se complică. Fisher. După cum arată numeroase studii şi cazuri relatate în acest capitol. autorii români precizează: “precauţiile vaccinării sunt reprezentate de antecedente cu apariţia în primele 48 de ore de la administrarea unei doze de DTP a reacţiei febrile de peste 40. a stării de colaps. . bordetella pertussis. eritem sau noduli la locul injecţiei. a şocu‑ lui sau a plânsului persistent (plâns continuu de peste 3 ore). L. cit.COQ: ‑ este produs de SANOFI PASTEUR. encefalopatie sau şoc (1: 100. B.T.323. autism ş. prezentat mai jos (pct. după cum reiese din cazul fetiţei Theresa. - în cartea Vaccinuri şi vaccinări în practica medicală. spe‑ cificarea este falsă. convulsii.conţine: anatoxină difterică purificată. 2). op. unul dintre multe altele. În prospect este specificat faptul că “aceste simptome dispar spontan. dar se specifică faptul că “imuni‑ zarea cu VCDTP va fi întreruptă la copiii care au prezentat encefalo‑ patie evolutivă în primele 7 zile de la vaccinare”116. specifice vârstei). în multe cazuri. Coulter. . Prezentare Vaccinul D. Or. - reacţiile adverse sunt practic aceleaşi. 860.reacţii adverse: dureri. 317. 1996.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 259 pregătiţi profesional.a. Mai grav a fost faptul că aceşti medici nici măcar nu recunoşteau o “criză convulsivă/ epileptică” la sugar (care are anumite particularităţi. Vaccinul combinat diftero‑tetano‑pertussis adsorbit (VCDTP): - produs de Institutul Cantacuzino din Bucureşti. 2. atunci când vorbim de sindromul postencefalitic. acest lucru este destul de grav având în vedere că un medic administrează în medie un vaccin/ zi”114. Prezenta unor afecţiuni neurologice necesită o decizie individualizată de continuare a vaccinării cu DTP sau renunţarea la acesta şi continuarea schemei de H. dar contraindică alte vaccinări împotriva tusei convulsive”115. Rar: febră 40 grade C. 114 115 . 884-885. 116 Ibidem. simptomele encefalitelor postvaccinale “nu dispar”. febră (38-39 grade Celsius) timp de 1-2 zile.000 vaccinări). sindromul plânsului encefalitic..

cât şi “decizia individualizată” de continuare a vaccinurilor sunt două concepte practic deloc cunoscute de părinţii copiilor şi foarte puţin cunoscute chiar de către medicii de familie din România. Reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale În cap. acesta a fost combinat la rândul său cu alte vaccinuri. Bocşan.. Observaţie: Din cauza numeroaselor complicaţii postvaccinale. Reacţiile adverse şi complica‑ ţiile care au fost recunoscute ca fiind provocate de vaccinurile antipertussis 117 118 M.. I. ceea ce dovedeşte o recunoaştere “indirectă” a posibilelor complicaţii severe ale acestuia. Lipsa informării părinţilor sau chiar dezinformarea lor legată de posibile complicaţii grave postvaccinale şi posibilitatea întreruperii acestora a dus şi în ţara noastră la apariţia bolilor cronice severe la copii. 2005. reacţii adverse grave familiale sau decesul subit al unui sugar”118. cit. Penta. Atât “precauţiile” privind antecedentele familiale. când afirmă că “vac‑ cinul nu se contraindică în caz de febră sub 40. 3. vor fi “ascunse” posibilele reacţii adverse. care este contraindicat în cazul apariţiei reacţiilor adverse “rare” (ţipăt encefalitic etc. 3.). Situaţia din ţara noastră seamănă izbitor cu cea din America. Totodată ele sunt destul de evasive iar decizia medicului sau a părintelui va fi una dificilă. şi astfel nu se va şti care dintre componente sunt responsabile pentru eventualele complicaţii apărute. Brumboiu.260 Dr. . menţionând faptul că unele dintre ele sunt recunoscute de către autorităţile sanitare din SUA şi ţările europene.. Ibidem. rezultând cunoscutele Tetra-. apărute după DTP.5 grade Celsius. altele nu.şi Hexavaccinuri. antecedente familiale de convulsii. O supraveghere foarte atentă a fiecărui copil vaccinat şi oprirea oricarei vaccinări în momentul apariţiei reacţiilor adverse sus-menţionate este datoria medicului de familie. iar pentru medicii din România ea rămâne în continuare una confuză. op. Christa Todea-Gross vaccinare cu DT”117. Pe de altă parte. după o doză anterioară de vaccin. am definit “reacţiile adverse şi complicaţiile postvaccinale”. se face mereu referire la vaccinul pertussis. S. Vaccinuri combinate: Tetravaccin. Interesant este faptul că nici specialiştii nu acordă atenţia cuvenită reacţiilor adverse severe după DTP. I. Prin combinarea DTP cu alte vaccinuri. 88. Pentavaccin şi Hexavaccin. Rămâne ca părinţii să decidă dacă-şi doresc copii sănătoşi sau nu.

pentru nevrita plexului brahial. din 1982. B. Institute of Medicine: Adverse events associated with childhood vaccines: evidence bearing on causality. fiindcă este vorba de un sugar. ca urmare. microbiologul Bobby Young spunea:”Dacă după vaccinul DTP. Lui Young însă i-a dat dreptate în mod surprinzător. nu va putea exista vreodată un vaccin cu risc “zero” pentru boli grave sau chiar decese): 119 K. National Academy Press. 84.. în emisiunea TV “DTP : Ruleta vaccinurilor”.. în funcţie de foarte mulţi factori. R. . deoarece sistemul imun al fiecărui om reacţionează diferit.encefalpatie acută după vaccinul DTP. cu condiţia ca ele să apară într-un anumit interval de timp după vaccin. copilul nu va fi condamnat neapărat la o viaţă cu un handicap grav.ţipăt prelungit după vaccinul antipertussis (Pa).C. aşa cum au dovedit-o Harris Coulter şi Barbara Fisher. într‑o formă sau alta.leziuni nervoase (nevrita plexului brahial. 1994. cit. 90-91. Pennsylvania. Stratton et al. alături de mulţi alţi autori. 120 M. 1996. 122 Ibidem. Young a fost aspru criticat de către FDA (Food and Drug Administration) şi Lumea Medicală din America.” Pentru luarea unei astfel de poziţii. Aceste intervale “impuse” sunt false.” 121 Copiii reacţionează în mod diferit la vaccinuri122 (nici nu se poate altfel. Washington D. urmat de encefalopatie. . Situaţia este aceeaşi pentru majo‑ ritatea medicamentelor şi a vaccinurilor. care nu pot fi prevăzuţi şi. 89-90. 121 H.) după vaccinul antitetanos şi DTP (diftero-tetano-pertussis). sunt119: .…. Hirte. de la Guthrie Research Institute din Sayre. imunologul Dr. Intervalul de timp necesar pentru ca să fie recunoscute complicaţiile postvaccinale este (Redbook 2000)120: ‑ 0‑3 zile de la vaccinul antipertussis (şi DTP) pentru encefalopatie. Este acest lucru îngrijorător? Poate da. op. PhD. op. Daniel Levitt. etc. care nu sunt cunoscuţi în marea lor majoritate. spunând :”Afirmaţia lui Young reflectă cel mai bine adevărul. Fisher. Noi nu cunoaştem toate efectele lor asupra sistemului imun. ‑ 2‑28 de zile de la vaccinul antitetanos. după vaccinul DTP? Ei toţi sunt vaccinaţi. . cit. Coulter.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 261 (P) şi DTP. Noi într‑adevăr nu ştim care sunt efectele acestui vaccin asu‑ pra sistemului imun decât într‑o mică măsură..câţi însă dintre sugari nu vor suferi sau vor suferi. Referitor la vaccinul DTP.

deseori cu sechele grave. nevindecabile. . mai ales neurologice: encefalopatie. În anumite limite ele sunt normale. care poate persista întreaga viaţă. - Alţii (mai puţini). constatate şi demonstrate de către autorii H. - un alt grup de copii se află între cele două “extreme” descrise anterior. după cum aflăm din exemplele de mai jos. printr-o înroşire locală. uneori. în special neurologice (epilepsie. sub forma unor noduli roşii. paralizii) şi psihice (retard psihic etc. neurologice şi psihice. Ein Schuss ins Dunkle). vaccinul antipertussis poate provoca o reacţie acută. În continuare voi prezenta toate reacţiile adverse şi complicaţiile apă‑ rute după vaccinul DTP. locală. care poate fi limitată. Un vaccin poate provoca reacţii adverse în diferite stadii. Aceşti copii vor dezvolta “boli cronice. când sunt depăşite ca dimensiune şi intensitate. imediat după injecţie. însoţită de subfebrilitate (febră sub 38 grade Celsius) şi o sensibilitate uşoară la locul injecţiei. 123 Ibidem. prin apariţia unei inflamaţii accentuate la locul injecţiei. şi când sunt etichetaţi ca fiind «hiperactivi»”123. Coulter şi B. Christa Todea-Gross - unii reacţionează cu semne şi simptome moderate. la aceştia vaccinul cauzând boli grave. abcese locale.262 Dr.a. tumefiere. durere. Fisher în cartea lor DTP: The Shoot in the Durk (germ. epilepsie etc.. a) Reacţii locale: înroşire. emoţional şi neurologic.: Drei‑ fachimpfung. Caz 1: O mamă povesteşte despre băieţelul ei care a reacţionat atât după prima cât şi după a doua doză de vaccin DTP. Nu putem neglija însă reacţiile adverse (uneori severe) date de toxina tetanică şi difterică. de atenţie şi de concentrare […]. care nu se vindecă.. reacţionează puternic/ exagerat. la care se observă o afectare. care s-au vindecat foarte încet.). dar. dar şi de alţi autori. oameni de ştiinţă şi cercetători. cu dizabilităţi grave şi care nu vor putea duce niciodată o viaţă normală. Majoritatea reacţiilor secundare sunt atribuite vaccinului antipertussis. poate duce însă şi la un handicap îndelungat. în grade diferite. din care am preluat aceste studii. care apoi au devenit necontrolabile. Spre exemplu. unele dintre ele fiind vizibile doar când încep şcoala. prevestesc de obicei complicaţii grave. fizic. a dezvoltării lor staturo-ponderale. psihic. au debutat primele crize epileptice. profesori de Medicină ş. urmată de o vindecare completă. tulburări de comportament. noduli. autorii insistă mai mult asupra reacţiilor provocate de componenta pertussis “P” din vaccinul DTP. O reacţie acută gravă. Este şi motivul pentru care. La o săptămână după cel de-al treilea vaccin DTP. la 6‑7 ani.

apariţia unui nodul roşu.5 grade Celsius). cu leziuni cerebrale importante şi apariţia crizelor epileptice necontrolabile124. legal. în contextul bolii. a primit vaccinul DTP. fie că este o bacterie vie. formând şi anticorpi (formarea de anticorpi este doar una dintre componentele de apărare a organismului). dar. 124 Ibidem. 93. indusă de vaccinul DTP (sau alte vaccinuri). pot cauza leziuni cerebrale şi epilepsie. care a persistat timp de 2 luni. de 2 mm. Caz 1: O mamă povesteşte cum băieţelului ei de 2 luni i s-a umflat şi i s-a înroşit întreg picioruşul (unde a primit injecţia) în decurs de 10 ore de la primul vaccin DTP. Mii de pagini s-au aşternut cu astfel de cazuri. la locul unde fetiţa ei.5 grade Celsius. Caz 3: O mamă observă la băieţelul ei în primele 24 de ore de la vaccin. sistemul imun al organismului este provocat să se apere. nu rezultă în mod expres că vaccinurile sunt obligatorii (d. .p. de mărimea unei nuci. b) Febra este o altă reacţie normală după vaccinul DTP. Convulsiile febrile. dată de infecţiile naturale la copii.v. cald şi tare.d. al encefalitei postvaccinale. provocată de encefalita postvaccinală. cu febră mai mare sau egal cu 45. în vârstă de trei luni. vaccinul DTP a rămas un vaccin obligatoriu (pentru a frecventa instituţiile de stat) şi în ziua de azi în SUA. Reacţia puternică locală a fost pusă pe seama afectării sistemului nervos. Baia caldă i-a provocat copilului însă un frison accentuat şi apoi şi-a dat ochii peste cap. Se ştie că febra este o reacţie naturală a organismului faţă de un corp străin. inclusiv vaccinul DTP. Febra mare. strident.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 263 Caz 2: O altă mamă descrie apariţia unui nodul roşu. În România. fie că este un vaccin care conţine bacterii “omorâte”. care i-a recomandat Tylenol şi i-a spus să-i ţină picioruşul în apă călduţă. În ambele cazuri. Totodată el scotea un ţipăt ascuţit. părinţii sunt lăsaţi să creadă că vaccinurile sunt obligatorii. aşa cum s‑a crezut până acum. cu toate acestea. Cu totul altceva se întâmplă în cazul unui stări febrile (hiperpirexie. care apoi s-a extins. nu există niciun articol care să instituie în mod expres obligativitatea vaccinurilor: vezi Anexa). Reacţia a fost asociată cu apariţia unui atac cerebral pe care fetiţa l-a suferit după acest vaccin. dar care nu afectează sistemul nervos. din analiza legilor în materie. Cu toate acsetea. iar febra îi crescuse la 40. Mama l-a sunat pe medic. pot provoca convulsii febrile.

. cu produsele cunoscute din comerţ şi total ineficiente. La 24 de ore de la vaccin. frecvente tulburări digestive. fetiţa fusese perfect sănătoasă. şi numai la vârsta de 10 ani i s-a pus în mod oficial diagnosticul. iar privirea îi era aţintită la tavan. . 96-97. Trebuie menţionat faptul că niciun medic nu poate diferenţia crampele intestinale postvaccinale de “crampele fiziologice” ale sugarului. prezintă ţipete ascuţite. Până atunci.. Fetiţa a continuat să facă astfel de crize epileptice. ţipa strident. a murit la doar o zi şi jumătate după primul vaccin DTP. Christa Todea-Gross Astfel de crize se repetau des. Caz 3: Douglas.1 grade Celsius. Diareea a durat timp de 6 săptămâni. Scaunele aveau un aspect modificat. Sato şi colegii lui au descris.264 Dr. în 1954. la fel şi ţipătul ascuţit. Caz 2: O mamă îşi aminteşte cum a reacţionat fetiţa ei. au debutat crampele intestinale. Mama lui povesteşte cum bebeluşul plângea când îi schimba scutecele şi-l ridica. scaunele fiind de un galben ciudat şi foarte urât mirositoare. iar pata de pe scutec. fără să le dea însă importanţă. forma “petit mal” (crize minore). urmate de o somnolenţă accentuată. crampe intestinale. la vârsta de 2‑3 luni. format doar din mucus. dimprejurul scaunului. În timp de câteva ore. Ström aminteşte şi el în studiile sale din 1964 despre vaccinul DTP ca fiind cauza frecventă a tulburărilor digestive. apar vărsături în jet şi scaune diareice frecvente. era galbenă. pentru prevenirea crizelor 125. este în continuare sub tratament antiepileptic. la al 3-lea vaccin DTP. Caz 2: la o oră de la primul vaccin DTP. după care devenea rigidă şi îi cădea capul pe spate. Medicul le pune toate pe seama crampelor “fiziologice/ normale” pe care le tratează ca atare. Astăzi. cu un miros ciudat. Diareea a persistat timp de 2-3 săptămâni. 98-100. nu se mişca şi părea că-i inconştientă mult timp. Ibidem. alături de alte reacţii adverse după vaccinul pertussis. un sugar de 2 luni. c) Vărsături. când avea deja 5 luni. în decurs de o jumătate de zi. Caz 1: Mama unei fetiţe din Michigan îşi aminteşte că după cel de-a doilea vaccin DTP. un bebeluş de 2 luni. 125 126 Ibidem. diaree126 În 1984. care durau ore întregi. Cercetătorii de la FDA amintesc şi ei despre vărsături şi diaree ca fiind posibile reacţii adverse apărute după DTP. i-a crescut febra la 41. Se albea de tot. el este un copil “hiperactiv” şi suferă de retard fizic şi psihic. precum vărsături şi diaree. Acum.

la care se adaugă deseori si alergiile alimentare. Desigur. alţii o crampelor intestinale mari. Impfungen. cu contractura musculaturii dorsale şi sprijinirea corpului pe calcâie şi cap. luând poziţia asemănătoare cu cea de “opistotonus”. deficit staturo-ponderal. a început să ţipe şi îşi încorda întregul corp. d) Accesele de tuse. şi scaune diareice încă din primele ore de după vaccin. Un tratament cu antibiotice nu este însă indicat. 128 Autoarea: mărturii despre fiica mea. strănut frecvent.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 265 Aspectul era precum cel de lapte acru care se strânge la fierbere şi mirosea îngrozitor.Auflage. Cele mai frecvente simptome descrise de mame după vaccinul DTP sunt: febră. Alţi autori descriu numeroase astfel de cazuri. după prima doză de vaccin DTP (la 3 luni). unul dintre oamenii de ştiinţă care s-au implicat în cercetarea vaccinului pertussis. 117.) Poziţia “asemănătoare” cu cea de opistototonus apare în mod frecvent după vaccinul DTP. ţipătul prelungit. otite şi alte infecţii acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS)129 Ceea ce scria Wallace Sako. a rămas valabil: “După vaccinul antipertussis. der Grossangriff auf Gehirn und Seele. ţipăt ascuţit şi prelungit. Atunci nu-mi puteam explica aceste simptome apărute la fetiţa mea (“crampe”. Coulter şi Fisher descriu numeroase cazuri de IACRS apărute după vaccinul DTP. anemie. B.) şi mai ales cauza lor. reinfecţie. Unii autori atribuie această reacţie toxinei tetanoce. în mod greşit. în special otite şi congestia căilor aeriene superioare.: Fetiţa mea Flavia-Maria. deficit staturo-ponderal. . 100-105. dimpotrivă. durere accentuată la locul injecţiei (prezenţa unui nodul) etc.. Fisher. Coulter. în 1945. 127 Harris Coulter. apare în tetanos şi meningite sau leziuni cerebrale grave. nopţi întregi. cit. în formă de arc. op. la copiii autişti127. Autorii menţionează că toţi sugarii care au murit la doar câteva zile după vaccinul DTP au prezentat. diaree. timp de două luni etc. nu pot exclude o reacţie meningeală sau o reacţie la vaccinul tetanic sau pertussis128. Medicii de familie şi medicii pediatri consideră deseori. 129 H. iar cercul se reia: dietă. alături de complicaţiile grave care au dus la deces. respiratie dificilă. Se formează un cerc vicios: antiobiotice. anemie. Hirthammer Verlag 2004. 1996. că aceste simptome sunt debutul unei enterocolite virale sau bacteriene a suga‑ rului şi le tratează ca atare. după primul vaccin DTP. (Poziţia de opistotonus. unii dintre copii prezintă accese de tuse care seamănă cu tusea convulsivă şi care trec la un moment dat”. antibiotice etc. 5. Caz 4.

sau când îi era foame. iar copilul trebuia ţinut mereu în şezut. La început. copilul cântărea doar 7 kg şi era anemic. Diareea a cedat doar după câteva săptămâni. medicul pediatru îi spune mamei că fetiţa este grav bolnavă şi că probabil este “alergică” la vaccinul DTP. Deşi medicul era mirat de starea copilului. bebeluşul este diagnosticat cu otită bilaterală. îi adminsitrează vaccinul DTP. Când împlinise 7 luni şi mama l-a dus la medic. Când a împlinit 2 ani. asemănătoare cu cele din tusea convulsivă. cunoscut de medici. până a leşinat. el a vrut să-i administreze a treia doză de vaccin. Christa Todea-Gross Caz 1: Un sugar de 2 luni a prezentat imediat după vaccin accese de tuse. După ce îşi revenea. Cu toate că timp de trei luni sugarul se trezea de două-trei ori pe noapte şi scotea ţipete ascuţite. e) Ţipăt ascuţit şi plâns prelungit130 Aceste două simptome sunt cele mai ignorate. iar copilul a început să ţipe timp îndelungat. piciorul unde a fost vaccinat i s-a umflat şi înroşit până la şold. până la 30 de minute. medicul nu s-a arătat îngrijorat. 105-113. spune Coulter. dar prezintă şi stări de leşin.3: Un sugar de 2 luni este consultat de către medicul pediatru. Era alergic la laptele de vacă. Accesele de tuse se terminau cu vărsături. ca să nu se înece. stabilind că-i “sănătos clinic”. Explicaţia dată de medici este în general aceeaşi: este o reacţie “normală” după vaccinul DTP. ţipătul este mai atenuat şi slab iar apoi devine tot mai ascuţit şi mai puternic. În continuare a prezentat frecvent IACRS. care. Medicul s‑a convins că este contraindicată o altă 130 Ibidem. După 48 de ore. Mark avea doar puţin peste 9 kg. după cum reiese din următoarele cazuri: Caz 1: O mamă din Montana relatează despre copilul ei că. spunând că se va linişti până la urmă. La internare. Când mama l-a sunat pe medic. scaune diareice şi vărsături. Ţipătul era altfel decât cel obişnuit. când seamnănă foarte mult cu “ţipătul encefalitic”. Nu vroia să fie luat în braţe sau mângâiat. acesta i-a recomandat Tylenol. dar psihic se dezvoltase normal. dar mama nu a fost de acord. fiindcă îşi dăduse seama că toate se întâmplau din cauza vaccinului DTP. chiar şi când dormea. . pe care mama le descrie ca fiind accentuate şi prelungite. şi poate dura ore întregi. la 3 ore după cel de-al doilea vaccin DTP. o lua iar de la capăt. În cele din urmă a trebuit să i se introducă în urechi mici tuburi de dren.266 Dr. Caz 2: O mamă îşi aminteşte cum băieţelul ei a făcut otită imediat după vaccin şi care apoi s-a cronicizat. deşi apar destul de frecvent după vaccinul antipertussis sau după DTP. Caz.

care este o reacţie alergică gravă ce apare în primele momente de după vaccin). când fiul meu a început să ţipe de par‑ că avea dureri foarte mari. Caz 3: o altă mamă descrie reacţia fiului ei la vaccin în felul următor: “Noi locuim la 13 mile depărtare de medicul nostru de familie. Unele mame descriu aceste stări ca fiind urmate frecvent de leşin. asemenea ţipete apărute după vaccinul DTP s-au datorat unor dureri foarte mari de cap (după cum relatează ei). f) Colaps. De‑abia acum medicul i‑a dat dreptate. La copii de 5 ani. devenea brusc hipoton (moale). Ţipătul era atât de cumplit încât “ne îngheţa sângele în vene”. Observăm la aceşti copii încă mult timp stări de furie necontrolată. - În urma unui studiu britanic despre reacţiile adverse ale vaccinului DTP. asemănătoare cu cele din meningită sau chiar identice). observată frecvent după vaccinul DTP (nu trebuie confundată această stare de şoc cu şocul anafilactic. bebeluşul îşi schimbă brusc culoarea pielii. după aceea copilul mai rămâne ore întregi palid şi agitat. însoţite de teamă exagerată şi nemotivată. cunoscuta firmă producătoare a vaccinului DTP. De aceeaşi părere a fost şi Wyeth-Laboratories. care devine marmorată şi rece. Durerile mari.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 267 vaccinare doar când şi propriul lui copil a reacţionat la vaccin cu ţipete ascuţite. Încă nu ple‑ casem de 5 minute de la cabinetul său. asemănătoare cu “atacurile de panică” a adulţilor. care pot exprima ceea ce simt. . când Vincent Fulginiti scria: “… acest ţipăt ascuţit este un simptom specific encefalopatiei”. Dacă aceşti sugari sunt consultaţi la 131 Ibidem. copilul rămânând în această stare 15-30 de minute. aceste stări sunt descrise în felul următor: “La aproximativ 3 ore de la vaccin. 116-117. şi avea crampe intestinale”. ba unele chiar credeau că le-a murit copilul. Cauza ţipătului ascuţit este o afectare a sistemului nervos. Caz 2: O mamă relatează despre apariţia unui ţipăt ascuţit la copilul ei vaccinat cu DTP. lucru recunoscut şi de către Autorităţile americane în 1982. stare de şoc sau “stare cu hipotonie şi hiporesponsivitate”131 - Toate cele trei denumiri încearcă să definească una şi aceeaşi stare. motiv pentru care la contraindicaţii găsim: “ţipetele ascuţite. prelungite şi alte ţipete neobişnuite ale copilului. stările de temă şi halucinaţiile febrile lasă deseori o amprentă emoţională puternică asupra acestor copii. După 5 ore i‑a crescut temperatura la 40 grade C. fără ca să poată fi liniştit”. După acest ţipăt. iar după aproximativ o oră se repetau simptomele.

deşi este grea excluderea unei afectări permanente a sistemului nervos. (pseudonim) s-a născut în mai 1983. şi nu‑l mai putea mişca… Noaptea s‑a trezit şi a scos un ţipăt groaznic. Până la sosirea medicului. - Dr. E. mulţi dintre copiii care au murit după vaccinul DTP au prezentat înainte o astfel de stare de colaps. La 4 luni i s-a administrat vaccinul DTP (septembrie 1983). Este o altă victimă a vaccinului DTP. părinţii lui au observat că este foarte agitat. motiv pentru care l-au internat în aceeaşi zi la spital. o cercetătoare în domeniu: “Toate ma‑ mele care descriu aceste stări folosesc expresii asemănătoare.. «alb ca un cearşaf». Faţa ei exprima teamă. par să fie sănătoşi. începând cu a 4-a zi. precum «alb ca varul». în cele mai multe cazuri. M. după care. doar la gură era cianotică şi devenise flască. Caz 2: Alexander K. îndelungate. Hannik. “este posibil ca aceste cazuri să fie mult mai frecvente. avea tresăriri ciudate ale musculaturii feţei şi devenise “moale” (hipoton). dar părinţii nu au dorit să i se dea numele.268 Dr. o fetiţă în vârstă de 18 luni a intrat în stare de colaps. copilul este nevăzător. medicii nu‑l recunosc adeseori şi continuă vaccinarea copiilor afec‑ taţi. - Cu toate că acest sindrom este încadrat la “reacţii avderse grave” şi ar trebui să fie o contraindicaţie absolută pentru orice revaccinare. - Studiul UCLA al FDA arată că starea de şoc/ colaps. Ulterior a fost etichetată ca fiind “o encefalită postvaccinală” de către Clinica Universitară din Wűrzburg/ Germania. Diagnosticul a fost: “encefalită”. prin care îşi exprimă totodată şi teama de o moarte iminentă a copilului lor”. afirma că “nu se cunoaşte aproape nimic despre pato‑ genia acestui Sindrom de colaps/ şoc după DTP”. Charlotte A. Mortimer de la Facultatea de Medicină “Case Western Reserve University”. dar. 1967). apare după vaccinul DTP. cu te- . starea de colaps a trecut şi nu mai poate fi constatată nicio stare patologică” (Dick. - Starea sau sindromul de şoc/ colaps după DTP este decrisă în 1969 şi de către Dr. deoarece mamele nu le ob‑ servă întotdeauna” (1967). Tatăl ei a ridicat‑o din pătuţ şi am observat că era albă. Mama ei povesteşte: “La o zi după naştere. Copilul îşi “dădea ochii peste cap”. are febră şi scoate ţipete ascuţite. Astăzi. Exemple: Caz 1: După al 4-lea vaccin DTP. Credeam că va muri…”. după cum remarcă Dick. la 1 caz din 1750. A. piciorul vaccinat a devenit rigid.. Christa Todea-Gross aproximativ un an de la incident. «ca cenuşa».

cu DTP si antipolio. dar nu a reacţionat. După câteva ore.. Cu toate acestea.). s-a mai colorat puţin şi apoi. De data aceasta nu l-am internat.Hirthammer Verlag 1998. Nu am mai cerut şi căutat nicio explicaţie la medicul de familie sau pediatru. cu impotenţă funcţională... op. nimeni nu a contraindicat copiilor mei vaccinarea… Vaccinurile au fost mereu lăudate de către medici şi mai ales “obligatorii”. Greşelile însă se repetă. s-a învineţit la buze şi a leşinat.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 269 trapareză spastică şi retard psihomotor grav (grad 1). Era atins probabil plexul brahial (reacţie adversă specifică vaccinului tetanic). der unglaubliche Irrtum.7. 116-119. dar nu am fost anunţată. La un moment dat a început să respire. a fost vaccinat la varsta de 4 luni. Oricum. Ioan-Vasile. cit. 1996. extenuat a adormit şi nu s-a mai trezit ore întregi.Auflage. 132 F.. Christian-Teofil şi Ioan-Vasile. acasă (in lipsa mea. Diagnosticul a fost: “meningită”. după cum arată TC cerebral (Tomograf Computerizat)132. Caz 3: “La doar o oră de la cel de-al 3-lea vaccin DTP. . 157-158 (caz 1 şi 2). Deşi ştia că nu-i dau voie să fie vaccinat. Germany. nu a îndrăznit să se opună când. încă din 1949. Mi-am dat seama că nu mai respiră şi. Delarue. nici ca să mănânce. Mulţumesc lui Dumnezeu că şi-a revenit şi este sănătos. und S. spre seară. a prezentat vărsături “in jet” şi l-am internat de urgenţă la o Clinică de Pediatrie din Cluj. “şi-a dat ochii peste cap”. în clasa a 8-a. g) Somnolenţă accentuată134 - Acest simptom este recunoscut de literatura de specialitate ca fiind o reacţie postvaccinală după DTP. speriată. Cristian-Teofil. copilul meu. Desigur nu aş fi fost de acord.. nu am primit nicio explicaţie… Probabil că tocmai scăpase de “moartea subită”. 134 H. Eram în vizită la o prietenă care se speriase şi ea. după câteva zile de tratament. Fisher. - Laboratoarele Lederle menţionează “somnolenţa accentuată” ca fiind una dintre contraindicaţiile pentru altă vaccinare cu DTP. s-a albit brusc.. Impfungen. edem.. l-am ridicat din pat şi l-am scuturat puţin. fiindcă. 133 Autoarea: mărturie despre complicaţiile postvaccinale la cei doi fii ai mei. roşeaţă şi dureri intense la locul injecţiei (braţul stâng). a primit vaccinul DT (fără să fiu înştiinţată) şi a prezentat reacţii adverse locale şi generale: febră ridicată timp de 2 zile. B. Am încercat amândouă să-l reanimăm.. Coulter. durerile s-au redus treptat şi s-a însănătoşit133. Timp de câteva zile a fost mai somnolent. Mi-era teamă că va muri. cu distrugere cerebrală majoră. Fiul meu cel mai mic. deşi era în convalescenţă după o bronşiolită. iar soţul meu nu s-a putut impune în faţa asistentei medicale.

Linda a avut un comportament ciudat. de necontrolat uneori. nici când a încercat s-o hrănească… După 24 de ore când părinţii o duceau la spital. la o oră după vaccin a adormit şi nu a mai putut-o trezi. Linda a mai fost vaccinată de încă 4 ori. pe care mama ei nu-l mai auzise până atunci. din cauza agitaţiei. cu tulburări emoţionale şi de concentrare. scoţând un ţipăt ascuţit. Christa Todea-Gross - alţi producători de vaccinuri din America nu consemnează acest simptom la “reacţii adverse” şi nici nu apare ca o contraindicaţie a vaccinului DTP.270 Dr. dezinteresată. Medicii le-au spus că îşi fac prea multe griji şi să-şi ducă copilul sănătos acasă. provocată de componenta antipertussis. oricât ar încerca aceştia s-o facă.. dar niciun medic nu a tratat aceste “crize”. Atitudinea lor era una indiferentă. după care a adormit… Nu s-a trezit când i-a schimbat scutecele. Cea care era un copil hiperactiv. h) Crize convulsive (convulsii. neobişnuit. Cu puţin timp înainte de a adormi. 119-128. - “somnolenţa profundă” postvaccinală este o stare patologică.. A continuat să aibă stările de leşin/ somnolenţă profundă după fiecare vaccin. arată că 1 caz din 1750 de copii prezintă astfel de convulsii. - Studiul UKLA al FDA. . care seamănă cu un somn profund din care copilul nu poate fi trezit de părinţi. Cu toate că era un copil “hiperactiv”. Linda. până la vârsta de 3 ani. a reacţionat în mod ciudat. Caz 1: O mamă descrie cum fiica ei. fiind cel mai des menţionate de către literatura de specialitate. nici când a încercat s-o gâdile la picioruşe. care menţionează că sugarii care prezintă un astfel de simptom “probabil” nu ar trebui să mai primească vaccinul antipertussis. în Medicină nu ar trebui sa existe decât “da” sau “nu” când este vorba de vaccinuri. în primele 48 de ore de la vaccinul DTP. Toată ziua avea o privire fixă. şi se deplasa de parcă era în transă. s-a trezit. Sunt zile când părinţii nu o pot trimite la şcoală. Deoarece medicii nu au recunoscut un astfel de simptom ca fiind o reacţie postvaccinală.. puternic. Copilul a rămas unul “hiperactiv”. Testele alergice arătau că este alergică la polenuri şi lapte. mama şi-a dat seama că aceste injecţii sunt responsabile de stările fiicei ei. dupa vârsta de 3 ani nu s-au mai repetat aceste stări. mulţi părinţi însă 135 Ibidem. timp de 24 de ore. acum devenise un copil pasiv. asemănătoare cu un leşin. pentru a putea frecventa grădiniţa. A dormit timp de 24 de ore. este vorba de “ACIP” şi “Cartea roşie” (Redbook) a AAP. Imediat după acest ultim vaccin. epilepsie şi convulsii febrile)135 - crizele convulsive sunt reacţiile adverse severe. Când a primit şi cel de-al 5-lea vaccin DTP.

iar infecţiile s-au ţinut lanţ: otită medie acută. după primul vaccin DTP. Imediat după aceea a prezentat scaune diareice. cu gura deschi‑ să. de la simple “clipiri rapide”. părea că şi-a revenit complet. după care corpul ei a devenit rigid/ contractat. Când s-a trezit. timp de 16 ore. dar noi nu am crezut într‑o astfel de explicaţie fiindcă până la cel . Mama relatează toate aceste simptome medicului. după care debutează crizele epileptice tonico‑clonice (generalizate). Dacă ar fi refuzat următoarele doze de vaccin DTP. şi. A fost transportată la două spitale diferite până au reuşit medicii să-i oprească crizele. care le ignoră şi îi administrează şi cel de-al doilea vaccin DTP… La 12 ore de la vaccin. Exemple: Caz 1: O mamă descrie o astfel de criză apărută la fetiţa ei după vaccinul DTP. cum ar fi “ţipete ascuţite” sau “somn profund”. necontrolabile. Tstele alergologice i-au provocat o criză tonico-clonică ce a durat ore întregi. ei nu ne‑au dat dreptate. nici unii dintre medici. Doar 2 medici tineri s‑au interesat de cazul fetiţei noastre şi ne‑au sprijinit în încercarea de a face legătura bolii cu vaccinul DTP…Ceilalţi medici ne spuneau că «precis are o predispoziţie pentru con‑ vulsii». motiv pentru care nu i-au interzis vaccinarea în continuare. bronşiolite.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 271 nu recunosc o astfel de stare convulsivă la sugari. ca fiind cauza acestor crize. crizele sunt foarte variate. fetiţa nu ar fi ajuns la crize convulsive epileptice permanente. care durează 4 ore şi jumătate. - Orice convulsie postvaccinală este considerată o contraindicaţie pentru o altă vaccinare. “tresăriri ale degetelor” sau “privire în gol”. existenţa unor semne neurologice grave. partea dreaptă a corpului tremura…” Caz 2: La fetiţa Sharon. alergie la lapte de vacă… Cu toate că primeşte tratament antiepileptic. cu ochii mari. după care a căzut într-un “somn profund”. înainte de a reacţiona cu convulsii severe după un alt vaccin. având până la 12 crize/ zi… Crizele erau mai frecvente în prezenţa polenului şi când consuma lapte. medicii nu au recunoscut. - unii dintre copii au avut o serie de simptome neurologice după primele vaccinuri cu DTP. până la “contracţii ale musculaturii întregului corp”. continuă să facă crize convulsive minore. Sharon a început deja la 7 ore de la vaccin să prezinte ţipete ascuţite. în felul următor: “Ea privea fix înainte. din nefericire. încep ţipetele ascuţite. Părinţii relatează: “Cu toate că la mai mulţi medici le‑am spus de vaccinul DTP. Nu a mai prezentat nicio criză majoră/ generalizată până când a fost testată pentru alergii. apoi astm bronşic alergic. buzele ei erau albastre iar întreagul corp era contractat.

Christa Todea-Gross de‑al doilea vaccin nu a avut nici măcar o răceală… Cu toate acestea este interesant faptul că medicii au fost de acord ca fetiţa să primească doar bi‑ vaccinul DT”. Majoritatea medicilor nu vor să creadă sau să recunoască faptul că vaccinul DTP provoacă crize convulsive. pneumonii frecvente şi are un retard staturo-ponderal136. dacă ea nu apare în primele minute sau ore de la vaccin. AAP a fost de acord ca perioada în care. Starea lor se agra‑ vează de fiecare dată. dar lipsa de spaţiu nu îmi permite să le descriu. Nu se ştie câţi copii şi câţi adulţi au suferit şi suferă încă de epilepsie. postvaccinală sau posttraumatică. retard psihic. sunt citate în literatura de specialitate cazuri în care crizele convulsive au apărut şi la 14 zile de la vaccin137. unii dintre ei nici nu cred că este posibilă o asemenea reacţie. încât să poată fi considerată o reacţie adversă din cauza componentei antipertussis. Spasmul infantil a fost şi el inclus de către mulţi autori în această categorie. nici autorităţile de Sănătate Publică nu au ajuns la o concluzie clară referitoare la perioada în care poate debuta o astfel de criză după vaccinul DTP. 136 137 . fiind o formă particulară de convulsie. 122. Ibidem. când AAP şi Dissatisfied Parents Together (Asociaţia părinţilor nemulţumiţi) au dat statul în judecată din pricina complicaţiilor postvaccinale grave după DTP. Doar în 1983. cauzată de o afectare cerebrală. Ibidem. după vaccinul DTP. toate acestea sunt. 138 Ibidem. mai pot debuta crize convulsive din cauza acestuia să fie de 7 zile. doar fiindcă politica americană a fost una greşită şi nu s-a dorit recunoaşterea acestei reacţii adverse grave postvaccinale. Cu toate acestea. 128. astm bronşic alergic. Sunt multe astfel de cazuri. La ora actuală Sharon prezintă în continuare crize convulsive. nici producătorii de vaccinuri. hiperactivitate şi alte afecţiuni neurologice din cauza vaccinului antipertussis. Dacă se întâmplă ca sugarul să facă şi febră. motiv pentru care mulţi copii cu astfel de crize sunt vaccinaţi în continuare şi în România. în realitate. în ultimii 45 de ani. Cu toate că este contraindicată vaccinarea DTP la cei care prezintă convulsii postvaccinale.272 Dr. Este motivul pentru care medicii sunt lăsaţi să decidă ei! Deoarece medicii sunt învăţaţi că astfel de reacţii sunt foarte rare după vaccinul DTP. manifestări ale unor leziuni cerebrale138. Indiferent de denumirea atribuită în ultimele decenii crizelor convulsive. criza convulsivă este pusă întotdeauna pe seama ei.

observând că nu sunt diagnosticate corect aceste crize ale sugarului. Aceste crize sunt foarte scurte şi apari în reprize scurte. fiindcă a fost descris pentru prima dată de către medicul britanic Dr. caracteristic acestor crize. simptom caracteristic crizei convulsive.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 273 i) Spasmul infantil sau Sindromul West (formă atipică de epilepsie generalizată) Literatura de specialitate enumeră drept cauze ale “spasmului infantil” mai mulţi factori: “traume craniene. haotic”) de către Frederic Ibidem. unde vaccinarea antipertussis. Au avut loc multe discuţii contradictorii în legătură cu o astfel de cauzalitate. pe care le considera ca fiind necunoscute. cu aducţia şi flexia braţelor. a fost atribuită complicaţiilor date de vaccinul anti‑ pertussis. “Spasmul infantil” a fost descris şi în Buenos Aires/ Argentina. 141 Ibidem. însoţite sau nu de un strigăt puternic. cu un EEG atipic. şi se manifestă prin căderea în faţă a capului. generalizate. denumit de ei “flexie generalizată”. mâinile şi picioarele. 139 140 . Dr. când. infecţii şi vaccinuri iar o serie de cauze rămân necunoscute”139. W. în 1941. epileptice. Sunt greu sau deloc controlabile şi sunt asociate cu diverse grade de agenezie cerebrală şi retard psihic”140. Traseul electroencefalografic atipic. Ibidem. a fost denumit în 1952. ale sugarului. Douglas Buchanan. Vaquez şi Turner relatează despre apariţia unui nou sindrom epileptic. Buchanan nu descrie şi cauzele acestui sindrom. dar ea revine de mai multe ori într-o zi. Aproape orice formă de spasm a sugarului şi care seamănă cu crizele convulsive. J. “Spasmul infantil” a fost denumit iniţial “Sindrom West”. West. 129. De atunci sindromul este denumit “Spasmul infantil”141. dar cea mai controversată criză spastică a sugarului a rămas până în ziua de astăzi “spasmul infantil”. dar care nu sunt recu‑ noscute de obicei ca atare. 128. Ele sunt cu adevărat nişte «convulsii fulger» şi apar la copii mai mici de 2 ani. relatează despre spasmele sugarului următoarele: “Ele sunt un fel de crize convulsive mari. profesor de Neurologie la Universitatea de Medicină din Chicago. Criza durează foarte puţin. când boala s-a manifestat la fiul său. Nu i s-a dat o mare importantă Sindromului West până în anul 1946. hipsaritmie (din franceză: hypsarithmie = “extrem de dezordonat. traume perinatale (la naştere). “în masă”. De atunci. fusese introdusă cu câţiva ani înainte. când sugarul îşi flectează brusc capul. În 1951.

au ajuns la concluzia că nu poate fi decât vaccinul antipertussis143. Jeavons şi Bower. jumătate dintre copiii dintr-un centru de “epileptici”. Jeffrey P. politica americană nu a dorit să recunoască o posibilă legătură dintre vaccin şi bolile neurologice grave amintite144. respectiv la vârsta de 3 luni. Gastaut şi Grimaud. În acelaşi an. Ibidem. Primii cercetători care au dat “vina” pe vaccinul DTP au fost Henry Baird şi Leatrice Borofsky. Gordon T. Cei doi medici au suspectat la început o infecţie virală sau bacteriană intrauterină142. după DTP. s-a observat că una dintre carcateristicile sindromului. iar în 1967 Ström relatează despre 167 de cazuri din Suedia. care aveau sub 3 ani. În următoarele decenii. afirma: “Rata unor reacţii adverse grave constatate după vaccinul antipertussis este de 1/34. cazurile au fost foarte rare. 144 Ibidem. motiv pentru care.000 copii vaccinaţi şi constau în crize convulsive. cu reacţii adverse grave. Mama ei nu a observat nicio Ibidem. acceptată de toţi cei care l-au descris. Koplan. după care au constatat că vaccinul antipertussis este o posibilă cauză a sindromului. În 1979. a observat că 25% dintre copiii vaccinaţi antipertussis pe care i‑a consultat. după noua denumire)”. sufereau de Sindromul West (sau Spasmul infantil. sufereau de fapt de “Spasme infantile”. Christa Todea-Gross şi Erna Gibbs. iar alţi doi copii în timp de o săptămână.453 între anii 1950-1963. din Philadelphia. postvaccinale (DTP): “Doi dintre copii au prezentat Hipsaritmie în primele 3 zile de la vaccin. Caz 1: Laura. În Franţa. respectiv 62 de cazuri între anii 1941-1948. Kringelbach şi Senstius au descris 3 cazuri de boală. a primit primul ei vaccin DTP cu o lună întârziere. În 1964. ele au crescut la 1. 130-131. au consatat că “Sindromul Spas‑ mului infantil” este provocat de o Encefalită alergică postvaccinală. Ei au consultat un număr de 80 de copii cu hipsaritmie. au aflat că.274 Dr. căutând să vadă ce fel de procedură le este aplicată la această vârstă. căutând cauzele acestui sindrom. fiind un copil prematur.000 de cazuri. este aceea că el debutează în‑ totdeauna la copii mai mici de un an şi care au fost cu toţii sănătoşi înainte! Oamenii de ştiinţă au constatat că acest sindrom apare de obicei la sugari de 6 luni care fuseseră sănătoşi înainte. după consultarea a 112 de copii cu acest sindrom. 132-136. de la Universitatea de Medicină din Illinois. 142 143 . Nici în urma numeroaselor concluzii ştiinţifice din ultimii 35 de ani. de la CDC. iar în 1964 erau declarate deja mai mult de 3. Hipsaritmie şi meningite grave”. În 1966. epilepsii cronice sau encefalpatii pot fi reacţii adverse ale vaccinului DTP”. Dacă până în 1950. La fel şi AMA (despre evaluarea medicamentelor) recunoaşte că “spasmul infantil.

fetiţa fusese diagnosticată cu o infecţie acută a căilor respiratorii superioare (IACRS). Fetiţa şi-a revenit treptat şi învăţase să stea în şezut. Chiar şi sub tratament. Deşi a urmat terapie cu ACTH (Cortizon) şi antiepileptice. după doar câteva ore de la vaccin. cât şi medicul de familie insistă ca mama să aducă fetiţa la cabinet pentru a fi vaccinată. crizele nu au putut fi oprite. mâinile îi erau încleştate şi îşi ţinea respiraţia timp de câteva secunde. crizele se repetau. În aceeaşi zi.. Mama se prezintă cu fetiţa la cabinetul medicului..Mama ne relatează că s-a administrat vaccinurile DTP şi antipolio oral (Sabin) copilului. fără acordul ei. fetiţa prezintă febră mare (41 grade Celsius) şi “devine moale”. motiv pentru care nu poate sta în picioare. 5 grade C) timp de 24 de ore şi ţipa într-un mod ciudat. Mama Laurei s-a dus cu ea la medic. doar 10 secunde mai târziu. iar la ora 14 au început spasmele. nu îşi mai mişcă mâna şi piciorul stâng. Caz 2: M. până la un număr de 25”. i s-a administrat vaccinul DTP. iar vaccinurile trebuiau restituite. dar după cel de-al doilea vaccin DTP. care i s-a administrat la un interval de doar o lună (în loc de două). ca apoi să nu mai reacţioneze deloc la 145 Ibidem. La ora 11 dimineaţa. Atât asistenta. Cu toate acestea. deoarece fetiţa încă nu se vindecase. cum nu-l mai auzise până atunci. ridicându-se pe pat doar cu ajutorul mâinilor. au început reacţiile adverse. fetiţa prezenta în continuare câteva crize/ zi. A făcut o nouă criză în timpul testului. Totodată. Mama relatează: “Îşi arunca brusc mâinile în faţă şi îşi întindea în acelaşi timp picioarele. iar diagnosticul a fost: “Spasm infantil”. Medicul fetiţei nu a vrut să recunoască nicio legătură a bolii cu vaccinul DTP. tratată cu antibiotice de către medicul de familie. Nu poate să stea în genunchi. strident. EEG arăta o hipsaritmie pu‑ ternică. se dezvoltă normal până la vârsta de 4 luni. A. ea mai are o hipotonie musculară marcată (tonus muscular scăzut). .VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 275 reacţie mai deosebită. deoarece se încheia perioada de vaccinare antipolio. După încă o lună a primit şi cea de-a 3-a doză de vaccin. mama s-a prezentat din nou la medic cu fetiţa. ci doar ame‑ liorate. apoi scotea un ţipăt strident. fetiţa riscând să rămână nevaccinată. când este vaccinată simultan cu DTP şi cu vaccinul antipolio oral Sabin (VPO). La 6 zile de la vaccin. Era un ţipăt ascuţit. fetiţa a făcut febră mare (39. Deşi mama i-a dat Tylenol. cu rugămintea să nu i se facă vaccinul. Cu o săptămână înainte de vaccin. 137-140. care i-a spus că are probabil dureri de stomac… şi i-a schimbat laptele cu unul dietetic. născută în România (iniţialele au fost modificate). De aici a fost trimisă la spital pentru efectuarea unei electroencefalograme (EEG). În continuare scoate uneori sunete ascuţite145. MF insistă să se facă vaccinul.

de cauză necunoscută. Nu i se pune diagnosticul de meningoencefalită postvaccinală (nici nu era de conceput aşa ceva pe vremea comunismului). chiar dacă a rămas încadrată în grupa de handicap grav (1). dar amamei I se refuză internarea. care apare şi după vaccin. mereu zâmbitoare şi foarte sociabilă. La ora actuală. Fetiţa are sechele neurologice evidente: hemipareză stângă.. sustinută. Aici. este o domnişoară cuminte. Acesta îi spune că fetiţa are o meningoencefalită. în aceeaşi zi. la vârsta de 5 ani. Deşi mama insistă să fie internată. care a avut de aşteptat 2 ani de zile. descrisă în cap. fetiţa nu prezintă nicio ameliorare/ recuperare.. motiv pentru care este trimisă în Bucureşti pentru intervenţie (drenaj). retard psihic. că fetiţa are un debut de hidrocefalie. totuşi Dumnezeu a vrut ca acest copil să trăiască. boala fiind deja mult avansată. într-o Clinică de Pediatrie. în urma unui EEG şi a examenului clinic. şi că este în stare foarte gravă. când recurge la schimbarea medicului de salon. copilul este internat la o Clinică de Neurologie infantilă. dismorfism cranio-facial. în urma analizelor efectuate. de prima ei zi de şcoală. pacienţii erau trecuţi pe o listă de aşteptare. din alt oraş. medicul recomandă un aparat de susţinere a picioarelor. probabil virală. La fel s-a întâmplat şi cu fetiţa.. Era cadoul de ziua ei de naştere… Deşi medicul din Bucureşti nu i-a dat multe şanse de supravietuire. medicul neurolog constată în urma unei examinări. nu-şi ţine capul. părinţii se adresează unui alt neurolog. Având în vedere că în acea vreme nu existau suficiente drenuri. unde fetiţa este internată imediat. după 2 luni. 3) pentru care va fi tratată de acum înainte până la vârsta de 4 ani. cu şanse mici de supravieţuire. se văd sechelele meningoencefalitei: nu stă în şezut.276 Dr. Operaţia a reuşit. La vârsta de 5 ani (după un an de când schimbase medicul). frumoasă. când a trecut de vârsta de 20 de ani. În tot acest timp. fetiţa merge pentru prima dată. fiind înscrisă la o Şcoală ajutătoare din oraşul natal. Christa Todea-Gross stimuli. Medicul. Tot acum. Deoarece la vârsta de 4 ani. iar fetiţa se putea întoarce acasă şi să se bucure. După alte 3 luni. mama se internează frecvent în spital. îi schimbă tratamentul. i se pune diagnosticul de “Sindrom West” (o formă aparte de epilepsie. A. Deoarece tratamentul nu dă rezultate. Este externată şi urmează un tratament fizioterapic. Mama ajunge într-un timp foarte scurt la spital. Acesta îi recomandă internarea de urgenţă. mama se adresează din nou medicului de familie. iar hemiplegia stângă este evidentă. antiepileptice.). fetiţa face progrese şi va sta pentru prima dată în şezut. M. împreună cu părinţii ei. crizele fiind necontrolabile. Fetiţa supravieţuieşte şi. ca orice hemiplegic. nu i se va împlini dorinţa decât după 7 zile. care să-i permită mersul. Speriată. A primit drenul şi a fost operată în ziua în care împlinea 7 ani. După o lună de tratament susţinut. pentru analize şi tratament (Cortizon. .

H. care este ceva mai scurt decât cel drept. fetiţa a început din nou să meargă şi nu dădea semne de retard psihic. în a 4-a zi după vaccinul DTP. Griffith descrie cazul unei fetiţe care a devenit “moale. Caz 2: În 1978. Total greşit… În cele din urmă. Medicul a liniştit-o. 146 147 . pumnii strânşi. Caz 3: În 1983. dar pe picioarele ei şi care se bucură de viaţă. spunându-i că o să se facă bine în maximum o săptămână. hemiplegii). La un an după vaccin. Mama ei. fie paraplegii (paralizia picioarelor). 1996. fie doar pe o parte a corpului (hemipareze. fie tetrapareză (la ambele mâini şi ambele picioare).VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 277 care se deplasează greu (suşţinută). A. Coulter. La câteva ore după vaccin. 148 Ibidem. Mama însă. cit. Sub tratament. Medicul a fost în sfârşit de acord să nu o mai vaccineze pe Cindy148. Mama ei. Caz 1: În 1970. dar abia dimineaţa mama a observat că fetiţa ei nu se poate ridica în şezut şi nici să se întoarcă de pe o parte pe alta. prezintă o hemiplegie stângă. a amânat vaccinarea deoarece fetiţa se născuse prematur şi i-a fost teamă de o posibilă reacţie la vaccin.. s-a dus cu fetiţa la medic. op. îşi revine încet. fiind terapeută. au fost descrise în literatura de specialitate ca fiind reacţii adverse grave ale vaccinului antipertussis147. spunând că “riscul de a face tuse convulsivă este mai mare decât riscul unei reacţii adverse la vaccinul antipertussis”. j) Pareze şi paralizii musculare Parezele şi paraliziile musculare. 142-144. 141. H.5 grade C. pentru a-i arăta starea fetiţei şi pentru a fi notată starea ei în fişa medicală. cu probe şi cu acordul ei. Hannik descrie cazul unei fetiţe care. Mama povesteşte cum toată musculatura mâinilor şi a picioarelor era contractată. Fisher. Sechelele rămase sunt: hemiplegie stângă medie şi retard psihic. aşa cum este ea146. Deşi mama îl sunase pe medic ca să-i descrie starea lui Cindy. nu îşi întindea deloc mâinile. iar doi ani mai târziu. acesta a liniştit-o. Cindy a făcut febră 38. Relatare făcută de către mama fetiţei. a putut să lucreze zilnic cu fetiţa. letargică” după a 4-a zi de la vaccinul DTP… Este internată la spital unde i se pune diagnosticul de “Hemiplegie stângă totală şi Hemiplegie dreaptă parţială”. fiind foarte îngrijorată. mama a fost de acord cu vaccinul. Cindy este vaccinată pentru prima dată la vârsta de 6 luni. încă se mai observă o pareză uşoară a piciorului stâng. care era terapeută şi lucrase cu copii cu dizabilităţi. B.

op. Griffith este cel care studiază în 1978 un astfel de caz. la 24 de ore de la vaccin. vol. Coulter a remarcat şi el faptul că acest simptom. Copiii care fac encefalită se pot vindeca complet sau pot rămâne cu sechele grave: retard psihic. inclusiv după DTP. autoimune: trombocitopenie şi anemie hemolitică 1. După 3 zile de la internare. medicii Jack Jacob şi Frank Manning.105-113. Editura Medicală. 151 Ibidem. 1986. i s-a pus diagnosticul de meningoencefalită. El relatează că o parte din aceste reacţii au fost “pareze şi paralizii”149. 351. 152 H. despre cazul unui copil care. în American Journal of the Disease of Children. a murit. 153 Mircea Maiorescu. Germany. B. cauzată de o hipertensiune intracraniană (specific encefalitei). este cel mai ignorat. Impfungen. l) Boli sanguine.. H.278 Dr. Hirthammer Verlag. 146-150. alături de “somnolenţa profundă” (un alt simptom care arată o afectare a sistemului nervos)151. cit. Bucureşti. 5.000/mm3 (trombocitele au un important rol în coagularea sângelui) şi cu o erupţie caracteristică. Părinţii au recunoscut simptomele. Tratat de Pediatrie. Imediat după vaccin. lucru de altfel recunoscut şi de către Autorităţile americane în 1982. Fisher. din care redau două exemple: - În Anglia. Coulter. 5. k) Encefalitele postvaccinale Ţipătul encepalitic descris în acest capitol este cauzat de o afectare a sistemului nervos. 149 150 . la vârsta de 7 luni. i-a crescut temperatura şi a devenit foarte agitată. deşi este destul de frecvent după vaccinul pertussis. când Vincent Fulginiti scria: “Acest ţipăt ascuţit este un simptom specific unei encefalopatii”150. iar la o lună de la vaccin. - În 1979. Fetiţa era copilul unui medic pediatru şi fusese vaccinată cu a 3-a doză de DTP. El a observat simptomele unei meningite la un copil vaccinat cu DTP. Christa Todea-Gross În 1977. din America. văzând fontanela bombată şi pulsatilă. au internat-o şi au tratat-o imediat152. Coulter. Trombocitopenia Se caracterizază prin scăderea trombocitelor sub 100. Auflage 2004. Au fost descrise numeroase cazuri de meningite. epilepsie etc.Der Grossangriff auf Gehirn und Seele. encefalite şi meningoencefalite provocate de vaccinul DTP. scriau.153 Ibidem. Stewart a publicat un studiu realizat pe 170 de copii vaccinaţi cu DTP şi care au prezentat reacţii adverse. 142. prezintă o bombare a fontanelei.

352. Acelaşi lucru îl “constată” şi ACIP. Dar. Părinţilor li s-a spus că este posibil să moară. Literatura de specialitate recunoaşte că “cele mai multe cazuri de trom‑ bocitopenie la nou‑născut sunt de etiologie infecţios‑imunologică”155. op. s-au repetat simptomele… După alte 2 săptămâni de spitalizare i s-a pus din nou diagnosticul de anemie hemolitică. 2... cit. Anemia hemolitică Este o afecţiune care se caracterizează printr-o scădere drastică a numărului de hematii (globule roşii) şi imposibilitatea măduvei spinării de a produce globule roşii noi. Hotărârea s-a luat în urma unui studiu făcut în Scandinavia în 1978. Cu toate acestea.B. Era din nou sănătos. Este motivul pentru care părinţii copiior afectaţi de această boală nu au primit despăgubiri postvaccinale. după trei transfuzii de sânge. La 2 săptămâni de la vaccin. op. până la cel de-al 5-lea vaccin DTP. Coulter. 152. cit. cerute în instanţă în 1983157. căci avea o anemie extrem de severă (Hemoglobina=3. copilul a fost externat.. unde i s-au făcut timp de 7 zile analize de sânge… Medicii spuneau că nu au mai văzut un astfel de caz la un copil. Paul devenise foarte agitat. Maiorescu. Paul a supravieţuit… Medicii au pus diagnosticul de “Anemie hemolitică” şi au dat vina pe părinţi că nu îşi hrănesc bine copilul… După ce medicii i-au prescris vitamine şi un regim cu caloriile necesare. chimioterapie sau prin autoimunizare (boală autoimună)156. 157 Ibidem. deşi..VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 279 Este una dintre afecţiunile care reprezintă o contraindicaţie absolută pentru vaccinul antipertussis.. când s-a făcut legătura dintre vaccin şi această afecţiune gravă. 151. dacă citim prospectul marilor producători de vaccinuri (Lederle. cit. B. după cum putem citi în prospectul Laboratoarelor Coonaught din 1984.. şi somnolent. H Coulter. deci şi pentru DTP.. cele mai frecvente sunt citate rubeola şi herpesul congenital. M. Hematocrit=10). Anemia hemolitică este o contraindicaţie pentru vaccinul antipertussis. AAP (Academia Americană a medicilor pediatri). Fisher. nu a recunoscut legătura dintre vaccin şi apariţia trombocitopeniei. dintre infecţiile care pot provoca trombocitopenie. nu mai mânca decât foarte puţin. cauzele pot fi de natură genetică sau dobândită: în urma unor infecţii. slăbise foarte mult… Medicul s-a gândit la o leucemie sau o altă formă de cancer. Wyeth. Fisher. 154 155 . A fost internat la spital.152. Devenise foarte palid. după care a făcut febră şi prezenta vărsături. La 6 zile după vaccin. Connaught)154. op. Caz: La 6 zile după cea de-a 4-a doză de vaccin DTP. 156 H. Nu sunt specificate şi vaccinurile şi implicaţiile acestora în patologia anemiei hemolitice. adică virusuri care există şi în vaccinuri.. 1986.

152-154..280 Dr. suferă de in‑ capacitatea de a menţine un nivel glicemic constant”. care suferea de o infecţie virală ce-i ataca pancreasul. Fără vaccin. Christa Todea-Gross Cu toate că era din nou foarte grav. Ibidem. cea mai gravă – luată în discuţie. Ibidem. Se ştie că insulina este responsabilă de menţinerea unei glicemii normale.. Quast şi Hennessen au găsit nivele crescute ale glicemiei la 59 din cele 149 de cazuri cu reacţii adverse la vaccinul antipertussis160. În 1978. ei nu‑l ascultau158. În Germania. cu şi fără predispoziţii genetice la diabet. medicul copilului nu a recunoscut nicio astfel de cauzalitate. poate provoca o hiperglicemie. mai mult ca oricare alt vaccin. Este un alt motiv pentru care este nevoie de studii comparative între copiii vaccinaţi şi nevaccinaţi. valorile sanguine nu mai erau atât de mici. 157. 161 Ibidem. probabil nu ar fi făcut diabet. prin scăderea secreţiei acesteia de către celulele B din pancreas. Au descris cazul unei fetiţe de 16 luni. Patru oameni de ştiinţă din Germania. 156. m) Diabetul zaharat tip I (insulinodependent) şi hiperglicemia Tusea convulsivă este o boală care afectează secreţia de insulină. 160 Ibidem. Hannik şi Cohen ajung la aceeaşi concluzie: “Sugarii care dezvoltă reacţii adverse puternice după vaccinul antipertussis. În 1977. cu predispoziţie la diabet. Stewart observă că “vaccinul antipertussis. O cantitate insuficientă de insulină va duce la creşterea glicemiei (hiperglicemie)159. predispoziţia genetică şi vaccinul DTP161. însă nu există un asemenea interes din partea lumii medicale şi a Big Pharma. Ei au tras concluzia că la dereglarea insulinei au contribuit mai mulţi factori: un virus insulinotrop (care atacă insulina). Decesul provocat de DTP (vaccinul vechi) şi de DTPa (vaccinul actual) a fost prima complicaţie postvaccinală – şi. 158 159 . n) “Sindromul morţii subite a sugarului”: SIDS (SIDS = Sudden In‑ fant deat Syndrom). legată de vaccinul DTP… De câte ori tatăl încerca să le vorbească medicilor despre acest subiect. Vaccinul antipertussis are aceleasi proprietăţi. De data aceasta a făcut doar două transfuzii de sânge pentru a-şi reveni… Din acel moment părinţii s-au documentat şi au aflat că există o legătură între boală şi vaccinul antipertussis… Cu toate acestea. Franţa şi Anglia au scris în 1982 un articol în care au arătat rolul pe care-l joacă vaccinul DTP în producerea diabetului zaharat la copil. desigur. putând duce la o scădere a secreţiei de insulină. datorită scăderii sintezei de insu‑ lină”.

când copilul nu moare de SIDS. 162 163 . în încercarea de a găsi cauza acestor decese. copilul devine cianotic sau se albeşte. la început de viaţă. Cauza morţii nu a fost precizată. Mulţi cercetători cred că deseori la baza SIDS stă un posibil stop respirator. criza a fost denumită “SIDS întrerupt”. unul din copii a prezentat o cianoză uşoară. numit apnee. numit şi “moartea în faşă”. de cauză necunoscută. în ziua de azi. Unii producători de vaccinuri amintesc în prospectele lor despre vaccinul antipertussis. atingând apogeul la 2-4 luni. că le va muri copilul165. inexplicabile. adică se opreşte din respiraţie. care a scris un articol în care relatează două cazuri de decese intervenite la sugari. Făcând un calcul. iar cel de-al doilea sughiţuri şi spasme. din Danemarca. la doar câteva ore de la vaccinul DTP. sunt descrise de către aceştia ca fiind asemănătoare cu un colaps. este cel mai controversat “sindrom.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 281 Pentru prima dată. Toţi părinţii au avut senzaţia. fiind reanimat de către părinţi. Mulţi alţi medici relatează apoi şi alte cazuri asemănătoare. după care nu mai respiră. care scriau despre această posibilitate încă din anul 1984: “Ar trebui să ne atragă aten‑ ţia faptul că trei doze de vaccin DTP se fac între 2 şi 6 luni. “Sindromul morţii subite la sugari” (SIDS). au observat că ele au loc în perioada când începe vaccinarea cu DTP. Mai mulţi cercetători. adică o moarte subită a sugarului. Cei care au făcut legătura dintre SIDS şi vacinul DTP spun că vaccinul este “ultima picătură” dintr-un lanţ de fenomene care-l afectează pe un sugar. şi apoi descreşte. unul din 500 de sugari moare de SIDS!163. de la Thorwald Madsen. Ei consideră că sistemul cardiovascular al sugarului este suprasolicitat iar acesta intră în şoc. 165 Ibidem. apărute după vaccinul antipertussis162. descris în acest capitol. Ibidem. de cauză necunoscută”. Ibidem. cum ar fi Wyeth Laboratoires. în astfel de momente. cu un vârf între 2 şi 4 luni”164. şi insuficient dezvoltat. şi este cauzat de vaccinul pertussis. devine “moale/ hipoton” şi leşină. Astfel de cazuri. Înainte de deces. 158. despre SIDS. când părinţii sau medicii sunt la faţa locului şi reuşesc să-l reanimeze pe copil. Conform FDA. aprox. mor de cauze “necunoscute”. În cazurile fericite. aflăm despre astfel de cazuri în 1933. iar 85% dintre cazurile de SIDS apar în această perioadă. ci încadrată în sindromul SIDS. Numărul lor creşte imediat după prima lună de viaţă. care seamănă cu Sindromul de colaps/ şoc. 164 Ibidem. 7000 de sugari din cei 3. când brusc.5 milioane de nou-născuţi din America.

directorul secţiei de Neurologie al Universităţii “Medical Center” Vanderbildt. Leziunile tipice pentru SIDS. pe care apoi l-a prezentat cu ocazia Adunării Anuale. 161. apărute la sugari în primele 18 ore de la administrarea vaccinului DTP. au fost: “edem pulmonar. de la aproximativ 200 de sugari pe care i‑am consultat”166. pneumonie şi edem cerebral”. William C. după care. au avut un nou de episod de apnee. mo‑ ment în care suna alarma «monitorului» şi uneori era nevoie ca părinţii să‑i reanimeze. Director al secţiei de Neurologie Pediatrică de la Universitatea de Medicină din Nevada. că oricum aceştia nu mai sunt de acord cu noi. la cea de-a 34-a Adunarea Anuală a Academiei Americane de Neurologie din 1982 (American Academy of Neu‑ rology). Părinţii nu îşi mai doresc să vadă vreun medic pediatru. care şi-a exprimat dorinţa “să nu fie luat în seamă un astfel de studiu”167. Christa Todea-Gross Aşa cum am amintit anterior. Gerald M. 162-164. când copiii lor sunt în afara oricărui pericol… Avem suficiente date. Unul dintre cei mai aprigi critici a fost un alt neurolog. 166 167 Ibidem. La scurt timp însă. Torch a început un studiu despre legătura dintre vaccin şi cazurile de SIDS din Nevada (peste 200 de cazuri!). Ibidem. uneori chiar simultan. Dr. . eu personal l-am reanimat pe unul din băieţii mei (Christian-Teofil) când a făcut o criză de apnee după vaccinul DTP. FDA a ţinut o şedinţă extraordinară. a făcut un studiu în care a arătat legătura dintre vaccinul DTP şi cazurile de SIDS. dar o fac doar din motivul ca să afle de la noi. criză pe care aş îndrăzni s-o numesc un “SIDS întrerupt”.282 Dr. Fie că recomandăm părinţilor întrerupe‑ rea vaccinului sau nu. ceea ce nu se mai întâmplase de la utlimul episod pe care l‑au avut în urmă cu aproximativ o lună. relatează despre astfel de cazuri: “Avem părinţi a căror copii şi‑au revenit bine după un prim episod de «SIDS întrerupt». La o conferinţă de presă. Daniel Shannon. Torch a fost aspru criticat din cauza acestui studiu. în decurs de 24 de ore. Torch. Director al Spitalului General de Pneumologie Pediatrică din Massachusetts. Dr. medicul lor le‑a administrat un nou vaccin DTP sau antipolio. După ce a avut 4 cazuri de SIDS. despre care spuneau criticii că prezintă date “anecdotice” şi concluzii nerealiste. Studii: În 1979. în care s-a pus problema existenţei unei legături între SIDS şi vaccinul DTP. nu mai are acum nicio importanţă. Dr. Fenichel. observate la autopsie.

după 24 de luni de viaţă!170. dar şi ale lui Viera Scheibner. Scheibner. op. coordonatorul studiilor UKLA al FDA. care au murit de acest sindrom în perioada ianuarie 1979 – august 1980. adică după ce împlineşte 6 luni”168. Relaţia dintre vaccinul DTP/ DTPa şi apariţia SIDS/ SIBP a fost demonstrată şi prin monitorizarea respiraţiei copiilor vaccinaţi. 168 169 . Apoi. Aceeaşi idee o obeservăm la Cherry şi colaboratorii săi (1988). din acelaşi an. cit. Concluzia a fost: “Numărul cazurilor cu SIDS a fost mai mare decât ne‑am aşteptat. a luat legătura cu părinţii a 145 de sugari. 53 au fost vaccinaţi cu DTP. cu oricare dintre cele două variante. După rezultatele lui Karlsson şi Scheibnerova din 1991. care afirmă că SIDS este provocat. Das Impfschaden‑Syndrom. cât şi de vaccinul DTPa. la care este conectat copilul în timpul somnului. în Japonia “sindromul morţii subite al sugarului” practic nu mai există169. Dintre aceştia. unde vaccinarea contra tusei convulsive (cu DTP). ar fi de dorit ca vaccinul DTP să fie amânat până după ce sugarul depăşeşte perioada cea mai expusă riscului pentru SIDS. forma actuală. face oficial un studiu în 1983. 170 V. varianta folosită în trecut cu pertussis celular. SIDS apare la copii în urma unui “Sindrom de Stress Nespecific”. 171 Ibidem.”171. 92. dintre care 6 au murit în primele 24 de ore de la vaccin. Pentru studiu au fost monitorizaţi respirator. atât de vaccinul DTP. Împreună cu echipa lui. iar alarma ataşată. care au primit vaccinul DTP: Baby nr. 91. cele două grafice au fost corelate cu graficele altor 41 de copii care au murit la un anumit interval de timp Ibidem. 2.Auflage 2007. vaccinuri. El a observat că decesul (SIDS) nu mai apare la copii când aceştia sunt vaccinaţi. Conform acestori autori. 36. Narayana Verlag. SIDS sau SIBP poate fi provocat de mai mulţi factori: “injecţii. Un exemplu grăitor în acest sens îl vedem în Japonia. A fost creat un “Monitor al respiraţiei”.. infecţii ale căilor respiratorii etc. iar alţi 11 au murit în decurs de o săptămână. doi sugari. Oamenii de ştiinţă au constatat la copiii cu o tendinţă spre SIDS. legat de cazurile de SIDS din Los Angeles. dacă am lua în considerare că nu ar exista nicio legătură între vaccin şi SIDS. Tinus Smits.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 283 Dr. Larry Baraff. la prima doză (primovaccinare). Dacă alte studii vor ajunge la aceeaşi concluzie. cu pertussis ace‑ lular. se declanşează când frecvenţa cardiacă scade sub 80/ minut sau pauza respiratorie creşte peste 10 secunde. denumită apoi în Germania “Moarte prin stress nespeci‑ fic” sau SIBP. 1 era după cel de-al 3-lea vaccin DTP. 2. iar Baby nr. probleme respiratorii în timpul somnului. se face doar după vârsta de 2 ani iar de atunci.

deşi înainte fusese sănătos. Nu a putut-o linişti cu nimic şi doar după 5-10 minute a încetat”. este posibilă reacţia pe care a avut-o fiica ei. Graficele obţinute prin monitorizarea celor doi bebeluşi. deşi avea o rinofaringită. a murit de SIDS. Acel Babysitter ne-a explicat că bebeluşul striga ca şi cum ar fi avut dureri foarte mari. . iar la aproximativ 30 de minute. Christa Todea-Gross după vaccinul DTP. gângurea şi nu plângea când era sătul. fiind cel de-al doilea copil din familie. dar tonul era ciudat. după vaccinul DTP. i s-a făcut totuşi vaccinul. ea a primit primul ei vaccin DTP la vârsta de aproape 3 luni. când. dar plângea mereu seara înainte de culcare. Fisher. unul din doi gemeni. era sănătos. Dar cum poţi convinge pe toţi acei părinţi cărora le moare copilul la câteva ore după vaccin.284 Dr. într-o Clinică. Walker ş. iar aceştia au chemat salvarea. Coulter şi B. după ce îşi terminase sticluţa cu lapte. Mama a chemat în ajutor vecinii. foarte înalt. Caz 2: Douglas. I se dădea lapte 172 173 Ibidem. Părinţii nu ştiau atunci că fetiţa lor suferea probabil de alergie la lapte de vacă. că vaccinul nu are nicio legătură cu decesul lor? Caz 1: Tami a murit de SIDS. Informaţiile legate de cele 41 de decese au fost obţinute din articolele autorilor: Von Bernier ş. B. acel copil reacţiona şi la vaccinul DTP. cu ochii închişi. cum nu mai auzise niciodată la un sugar. La un an după moartea lui Tami. La naştere. Tami era moale. acesta era în colaps. 95.a. zâmbea.166-168. şi nu mai respira. care ar fi trebuit să fie o contraindicaţie pentru vaccin. când s-a dus să-l vadă. La vârsta de 2 luni. Tami s-a trezit din somn cu un ţipăt puternic şi ciudat. deşi ei aveau în familie un astfel de caz. Coulter. S-a dezvoltat normal. cit. Revenind la Tami. Fisher (1991)172. aveau modificări similare cu cele ale copiilor care au decedat… Tipul de respiraţie era cel al unui sindrom de stress nespecific şi se instalase imediat după vaccin. Cu toate acestea. Între timp părinţii au început s-o resusciteze prin respiraţie gură la gură. leşinată. a fost nevoit să bea lapte de capră până la vârsta de 2 ani. urmată de moarte prin SIDS173. părinţii ei au auzit la o emsiune TV că. op. Cu toate că asistenta i-a atras atenţia medicului asupra rinitei. Mama a culcat bebeluşul imediat după masa de la prânz. mulţi medici ignorau orice studiu şi le explicau părinţilor că nu există nicio legătură dintre vaccinul DTP/ DTPa şi decesul copiilor care intervenise la câteva ore sau zile după vaccin. dar 10 minute mai târziu a fost declarat decesul. Tami a fost dusă la spital. Era foarte palidă. copilul fiind alergic la lapte de vacă. H.. (1987) şi H. La 3 ore de la vaccin. (1982). Mama povesteşte: “După masă. fetiţa era sănătoasă. prin crize astmatice. mânca foarte bine. am lăsat-o pe Tami doar 15 minute cu un Babysitter.a.

Un membru al CDC a spus mamei la telefon că a murit de o reacţie provocată de vaccinul DTP. au primit primul lor vaccin DTP. după ce medicul i-a consultat şi a declarat că sunt “sănătoşi clinic”. iar în ambulanţă a mai avut un stop cardiac. de la ora 4. încât a crezut că se va îneca. ceea ce a nemulţumit-o pe mamă. A fost transportat în alt spital. paralizie cerebrală. în mod definitiv. autism. ştiind că vaccinul a avut o legătură sigură cu moartea copilului. medicii au constatat semnele unui posibil atac cerebral. după care a făcut hemiplegie dreaptă (paralizia părţii drepte a corpului).VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 285 de soia. A făcut însă un stop cardio-respirator. Rezultatul autopsiei a fost “Bronhopneumonie bilaterală”. Medicul din spital i-a mai spus că a avut în final meningită spinală. Scaunele diareice au speriat-o şi mai mult pe mamă. după ce a început din nou să respire. Se ştie la ora actuală că vaccinul antipertussis are o mare afinitatea pen‑ tru sistemul nervos central. spre deosebire de o complicaţie postvaccinală. pareze şi paralizii.a. toţi le-au spus că în cazul unui deces sunt limitate despăgubirile. tulburări de atenţie şi memorie. crezând că a înghiţit ceva periculos. Împreună cu sora lui geamănă. Deşi părinţii lui Douglas au căutat un avocat pentru a-şi cere drepturile în instanţă. a înghiţit laptele atât de repede. În spital a făcut un nou stop cardiac. organe importante. Nici la masa de noapte. nu a vrut să mănânce. când are apoi nevoie de o îngrijire permanentă174. Bacteria care provoacă tusea convulsivă a fost folosită în diverse experimente pe animale pentru a provoca o encefalită acu174 Ibidem. care a fugit cu el la spital. mama a observat că Douglas nu-şi deschide gura pentru a bea laptele. . Sechele neurologice: Hiperactivitatea (ADHD). care apoi vor afecta. 3). când l-a trezit. 171-173. cum ar fi o encefalopatie. surditate ş. A fost resuscitat şi. deoarece era alergic la lapte de vacă. ceea ce nu era consemnat în certificatul autopsiei. A murit la aproximativ 28 de ore de la vaccin. sunt doar câteva dintre complicaţiile grave ale vaccinului DTP (vezi cap. Sindromul cu leziuni cerebrale minime (MBD). epilepsie. A intrat în comă şi de atunci nu şi-a mai revenit. mama observă că Douglas este foarte palid. apatică şi după ce i-a deschis guriţa. cu sechele. La 5 ore după vaccin. Aici i-au făcut spălătură gastrică. La ora 9 dimineaţa. la fel ca şi sora lui geamănă şi sora lor mai mare. când copilul rămâne în viaţă. o) Sechele postvaccinale Un număr necunoscut de copii dezvoltă reacţii adverse grave după vaccinul DTP. are o privire ciudată. 1.

eczema atopică. IV.286 Dr. ceea ce înseamnă că reacţia la histamină a organismului creşte. cit. - statistica din 1964 arată că 80% din cazurile de rujeolă se numărau la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 9 ani şi numai 1% din cazuri la cei trecuţi de 15 ani. 220. Reacţii şi boli alergice. în speţă la antibiotice etc. la toţi cei care suferă de alergie. 179 Ibidem. 178 Gh. El va reacţiona imediat la o substanţă alergizantă. În trecut. provocată de virusul rujeolic. Ibidem. M Voiculescu. fie adulţi176. făceau boala până la vârsta adultă. Rujeola Rujeola este o boală acută. alergie la lapte de vacă. rujeola era foarte răspândită179: - peste 90% dintr-o populaţie nevaccinată. bronhoconconstricţie şi creşterea evacuării gastrice. foarte contagioasă. toate fiind elementele unei reacţii alergice sau de hipersensibilitate. fie ea un aliment. 221. fie copii. Toxina pertussis este responsabilă de o serie de reacţii şi boli alergice. Acesta este şi motivul pentru care sunt prescrise medicamente antihistaminice. 175 176 . Este cunoscut faptul că vaccinul pertussis provoacă formarea de anticorpi IgE sau reagine care sunt responsabile pentru reacţia alergică. care a fost izolat pentru prima dată în 1954 şi face parte din familia Paramixoviridae178. înainte de introducerea vaccinului. 45. alergie la fructe (portocale). Rujeola şi vaccinul rujeolic (“R”) 1. urticarie. 177 Ibidem.”177.. o plantă sau poluanţi din mediul înconjurător. Nu este deloc surprinzător faptul că vaccinul antipertussis poate provoca şi el encefalopatii175. Ibidem. are un sistem imun foarte sensibil. Un copil care este foarte alergic. Christa Todea-Gross tă. Ea mai fost denumită “Factor de sensibilizare histaminică (HSF)”. Alergiile şi bolile alergice induse de vaccinul pertussis sunt: “rinita alergică. infecţioasă. în România. alergie medicamentoasă. Histamina provoacă dilatarea capilarelor sanguine. 223-227. 2. op.

- eradicarea este imposibilă. şi fenomene catarale.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 287 - în populaţia urbană. acelaşi lucru se întâmplă în cazul femeilor însărcinate. aşezate pe o zonă roşie. - incidenţa rujeolei arăta un maxim în lunile de primăvară (aprilie-mai) şi un minim în august şi septembrie. motiv pentru care femeile însărcinate riscă să facă boala şi. cefalee. lângă ultimii molari de obicei. 50. boala apărea endemo-epidemic. respiratorii şi conjunctivale. pe de altă parte. a mucoasei bucale. uneori vărsături. - semnul Koplik este un semn caracteristic rujeolei şi constă în micropapule albe. din lipsa anticorpilor.). la fel ca în toate ţările europene. s‑a amânat rujeola la vârsta de adolescent (peste 15 ani) sau cea de adult. - imunitatea obţinută în mod artificial. - tulburări digestive: dureri abdominale moderate. 180 Ibidem. diaree. nu este nici necesară. după zeci de ani de vaccinare în masă a copiilor. Tablou clinic:180 Incubaţia este în medie de 10 zile. . deoarece rujeola previne la copii o serie de boli cronice (renale etc. la adult. - adenopatie cervicală (ganglioni măriţi). când simptomele pot fi mai accentuate. cefalee. lucru de care şi-au dat seama cei care au folosit-o drept argument pentru vaccinarea în masa a copiilor din întreaga lume. după vaccinare. iar prin vaccinare ei vor fi lipsiţi de această protecţie. - simptome nervoase: iritabilitate. - debutul este gradat. nu este durabilă şi eficientă. Perioada de invazie: - stadiul preeruptiv durează 3-4 zile. cu urmări grave. cu valuri epidemice la 2-3 ani. La ora actuală. statistica s-a schimbat mult. nu mai oferă protecţie pentru nou-născuţii lor. observăm la ora actuală o creştere a cazurilor de rujeolă la sugari. el apare în a 2-a zi de la debut şi dispare la 1-2 zile după erupţie. sistemul imun este mai puţin flexibil şi pot să apară complicaţii. şi în România. cu febră. dar nu în mod favorabil: - prin vaccinare.

F. la o populatie subnutrită. 182 I. 1992. petele pălesc şi dispari.reacţii meningiene. Der Merkurstab.apar de obicei în epidemii. mai ales la sugari: este o complicaţie foarte rară. la distrofici. .sunt mai frecvente la sugari. F. 181 K. Complicaţii: . Christa Todea-Gross Perioada eruptivă: - febra creşte din nou. 2. să cuprindă tot trunchiul şi extremităţile mâinilor şi picioarelor. Perioada posteruptivă (convalescenţă): - temperatura revine la normal. Kummer. la cei cu focare infecţioase preexistente. H. Rosenlund. miocardită. ca apoi.288 Dr. Pekun. rujeola lasă o imunitate îndelungată şi faţă de malarie182.Panencefalita subacută sclerozantă (PESS) este o afecţiune foarte rară. “Supression of plasmodium falciparum infections during measles or influenza”. ca o complicaţie a rujeolei. A. . - Copiii care au avut rujeolă în copilărie. Masernverlauf in einer Kinderarztpraxis. - erupţia rujeolică: apare la început la ceafă şi în spatele urechilor. fără expresie clinică şi în absenţa unei encefalite. uneori fiind letală. 183 E. cu rezistenţă scăzută.encefalita rujeolică. H. Complicaţii ale sistemului nervos: . 3: 180-189. Aspectul pozitiv al rujeolei la copiii nevaccinaţi Rujeola este o boală infectocontagioasă care are un efect pozitiv asupra sistemului imun al copilului: - S-a observat o scădere a îmbolnăvirilor copilului după ce a trecut prin această boală181. B. - În lumea a treia. cum ar fi alergia la praful din casă183. după 2 zile. în obraji. Alte complicaţii: otită medie supurată. după o zi. iar bolnavul se însănătoşeşte. în ordinea în care au apărut. F. cu evoluţie severă. există variaţii ale erupţiei. Rooth. . la copii cu rahitism. Akcay. “Frequency of allergic dis‑ eases foolowing measles”. 47 (5):675-681. ce apare tardiv. Am J Trop Med Hyg 1992.este de obicei benignă. la frunte. . care lasă sechele neuropsihice. Evoluţia rujeolei . Kucukosmanoglu. 34(4):146-9. nu suferă decât foarte rar de boli alergice. gastroenterite etc. Cetinkaia. Allergol Immunopathol 2006.

189 M.. Yamanouchi. Nijima. Alm et al. 188 S. Montella. Clarke. 26 (6): 377-9. Maso. O. “Improvement of food-sensitive atopic dermatitis accompanied by reduced lymphocyte responses to food antigen following natural measles virus infection”. Studiul “Parsifal” cu peste 4000 de copii de la şcolile Waldorf şi peste 2000 de elevi de la şcolile de stat din Suedia. Yamano. L. S. H. denumite pe bună dreptate “bolile copilăriei”.. Rezultatul va fi o “diminuare a riscului pentru cancer. Pediatrics 2009. Talaminim et al. S. Bergstrom. . Agata et al . 51 (4) : 315-320. 184 V. Yamamoto. T. H. “Febrile infections childhood diseases in the history of cancer patients and matched controls”.. Kohyama. “Do childhood diseases affect NHL and HL risk?A case – control study from northern and southern Italy”. cancerul de sân şi limfomul malign”187. J. S. “Zur Pathogenese der Multiplen Sklerose”.189. Brain dec. “Chiar şi scleroza multiplă este mai rară la oamenii care au avut rujeolă în copilărie”190. Fukuromi. Lancet 1996.. 123(3): 771-8. Kesselring. Trinh et al.. 185 H. 30 (8): 227-229. Schweiz Med Wochen‑ schrift 1990. Clin Exp Allergy 1993. - Este indicat ca toţi copiii să treacă prin aceste boli infectocontagioase. Shaheen et al. “Spontaeous improvement of intractable epileptic seizures following acute viral infections”. Crispo. Annals of Tropical Pediatrics 1986. iar copiii care au fost vaccinaţi împotriva rujeolei (ROR) suferă frecvent de rinită alergică. 190 J. J.188. “Measles induced remission of psoriasis”. J. 187 H. A. “Allergic diseases and atopic sensitization in children in relation to measles vaccination and measles infections”. “Exposure to childhood infections and risk of Epstein-Barr virus-defined Hodkin’s lymphoma in women”. Chiar şi epilepsia se poate vindeca uneori după rujeolă. 186 N. Glaser. T. A. Kondo. 347: 1792-1796. T. Leuk Res 2006 . Med hypotheses 1998. J. Ozawa. “Measles and atopy in Guineea-Bissau”. M. 192 Un studiu mai Bergström. J Allergy Clin Immunol 2006:117(1): 50-66. 191 S.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 289 - Un alt efect pozitiv al rujeolei este acela de vindecare al unor afecţi‑ uni cronice grave precum Sindromul nefrotic (o boală cronică gravă de rinichi) şi Psoriazis184. H. 23 (1): 44-50. fără ca ei să fie vaccinaţi. A. 6: 293-294. 2004. S. Albonico et al . 120: 1083-1090.. Keegan. Flöistrup. Chakravati et al. L. “Allergic disease and sensiti‑ zation in Steiner school Children”. 115 (4): 599-605. Swartz. J. Alm.185la fel şi Eczema atopică care a fost provocată de alergie alimentară186. inclusiv boala Hodkin. Swartz et al. arată că Neurodermatita (dermatita atopică/ alergică) este mai rară la copiii care au avut rujeolă. Int J Can‑ cer 2005. R. Vaccinul antirujeolic nu oferă o asemenea protecţie191. C. D. Jan. 192 H. O.

nu putem decât să ne dorim ca toţi copiii să facă boala naturală. Achtzehn. se doreşte în continuare erdicarea ei. luată de OMS. sunt cu mult mai mari şi mai importante decât infecţia în sine. “Measles infection. ei nu vor mai fi feriţi de malarie. S. obţine profituri de miliarde”197. de asemenea vaccinat!”196. 193 S. Lewis. cu ocazia “Conferinţei Consens”. Huiss et al. Un alt obstacol în eradicarea rujeolei este faptul că. “Se pare că în curând întreaga lume atârnă ca şi un «cobai» în laţul Indus‑ triei Farmaceutice care. 195 WHO (World Health Organization): Measles. nu au la dispoziţie resursele financiare necesare. 28 (12). Clin Exp Allergy 1998. chiar şi după efectuarea vaccinurilor. unde frecvenţa acestor boli este mai mare. 286. 194 EB (Epidemiologisches Bulletin) 1998/ 11. 56 (1):85-90. Acest lucru nu va putea fi posibil decât dacă se vor face presiuni extreme asupra medicilor şi părinţilor. Christa Todea-Gross vechi arată rezultate asemănătoare: copiii vaccinaţi împotriva rujeolei suferă mai des de “alergia la fân” decât copiii nevaccinaţi193. A. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) doreşte cu orice preţ eradicarea rujeolei. R.int/ mediacentre/ factsheets/ fs286/ en/ index. iar vaccinarea în masă continuă şi la noi. “Estimated susceptibility to asymptomatic secondary im‑ mune response against measles in late convalescent and vaccinated persons”. J. Tocmai ţările sărace. Cu toate acestea. Homöopathische Ein‑ blicke. deşi preţul este relativ mic: 33 cenţi americani/ vaccin de la Unicef195. organizată de către Producătorul de vaccinuri Chiron Behring194. fără ca aceştia să aibă un cuvânt de spus. Damien.. pe această cale. pentru a-şi întări sistemul imun şi pentru a fi feriţi de alte boli.who. http:/ / www. Britton. 197 H. Fact Sheet N. 3. afirmă cu sarcasm medicul hoemeopat Hans-Jűrgen Achtzehn. 33:19-24. Atingerea acestui scop este puţin probabilă. Politica fenomenului de “eradicare (dispariţie) a rujeolei” După ce am văzut că beneficiile rujeolei. România nu a făcut excepţie. Una din condiţiile grele de obţinut este şi păstrarea vaccinului la rece. Pe de altă parte. . measles vaccination and the effect of birth order in the aetiology of hay fever”. Chiar şi Germania a fost de acord cu această “măsură” extremă. Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca cel puţin 95% din populaţia globului să fie vaccinată.: 1493-1500. dacă sunt vaccinaţi copiii din ţările sărace. Januar 2007. “Impfschäden aus homöopathischer Sicht”.html 196 B.290 Dr. 1998. inutilă şi deloc indicată. “virusul rujeolei circulă în continuare în mediul înconjură‑ tor şi poate fi transimis de la cel vaccinat la altul. J Med Virol 1998. J.

pe viaţă200. Chiar dacă s-ar vaccina 90% din populaţie cu două doze de vaccin antirujeolic. 99% dintre adolescenţii de 15 ani făcuseră rujeolă şi aveau o imunitate durabilă. Este vorba de un 198 D. 31.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 291 CDC (Centrul de Control al Bolilor din SUA) are datoria (prin definiţie) de a cere producerea de vaccinuri. nationalautismassociation. deci la ratarea scopului propus. va crea o nouă problemă: cei vaccinaţi au o şansă foarte mică la o nouă rememorare (booster effekts) de către sistemul imun şi în consecinţă lipsa formării de noi anticorpi. Ann Med 1998. Este doar unul dintre motive pentru care ar trebui sistată vaccinarea antirujeolică. adică eşecul secundar”201. Aceş‑ tia. 201 O.10. nici ei nu se vor îmbolnavi şi. se pot reîmbolnăvi. În aceste condiţii a devenit o realitate lipsa imunităţii pe durată lungă a celor vaccinaţi. De aceea s‑au creat relaţii tot mai strânse în ultimii ani între CDC şi produ‑ cătorii de vaccinuri”198. P.000 de oameni care se pot îmbolnăvi oricând de rujeolă199. Weldon. 4. Dacă ar trebui să facă legătura dintre vaccinuri şi toţi copiii care suferă de autism (un adevăr de necontestat).pdf 199 M. 200 Ibidem.2003. Hirte. în consecinţă. de a emite programe de vaccinări şi de a supraveghea siguranţa acestor vaccinuri.org/ pdf/ Weldon.:Letter to July Gerberding . tot ar rămâne anual 10% din copii fără imunitate care ajung apoi la vârsta de adolescent sau adult când se pot îmbolnăvi. Asta ar însemna că în Germania în fiecare an vor fi 70. “Pentru CDC însă. Situaţia nu este cu mult diferită pentru cei nevaccinaţi: dacă nu vin în contact cu virusul natural în copilărie. iar în 1963 se introduce vaccinul rujeolic pentru prima dată în SUA.. la un nou contact cu virusul. Peltola. 30 (2): 131-3. nu sunt binevenite. Director of the CDC. . H. nu vor avea o imunitate naturală. Vaccinul rujeolic a) Generalităţi În 1918 se foloseşte penru prima dată serul de convalescent. Acest lucru ar duce la prea puţine vaccinări (!). Paunio. cit. Cui i‑ar place să recunoască o asemenea catastrofă? Dar tocmai asta se cere în mod normal de la CDC. op. “Total elimination of measles in Finland”. studiile care nu sunt favorabile vaccinurilor. 257. http:/ / www. Heinonen. nu s‑ar simţi deloc în largul lor. Înainte de a se introduce vaccinul rujeolic. M. Imunologul finlandez Heinonen afirmă că “întreruperea aproape com‑ pletă a circulaţiei virusului datorată vaccinărilor.

292

Dr. Christa Todea-Gross

vaccin cu virus viu atenuat, cultivat pe ou embrionat sau celule renale de la câine sau cobai. În România, în trecut se utiliza un vaccin viu supraatenuat, liofilizat, preparat cu tulpina Schwartz, produs de Institutul Dr. I. Cantacuzino din Bucureşti şi era administrat sugarilor începând cu vârsta de 9 luni202. La ora actuală se foloseşte trivaccinul ROR, începând cu vârsta de 1 an, conform Programului naţional de vaccinare. În Germania, vaccinul antirujeolic a apărut pe piaţă doar în 1974, iar trivaccinul MMR (echivalent cu ROR), în 1980, când STIKO din Germania îl administrează sugarilor în vârstă de 11-13 luni. La sugarii din creşe este administrat deja de la 9 luni. Vaccinul se administrează de două ori, cea de-a doua doză cel devreme la 4 săptămâni după prima doză203. Vaccinul antirujeolic conţine, în funcţie de preparat, urme de gelatină, antibiotice (de obicei Neomicină), precum şi alte substanţe: polisorbat, fenilsulfonftaleină, Dextran, albumină umană204. Se vorbeşte despre anticorpi protectori (faţă de boală), de tip IgG, la un titru al acestora de peste 200 mIU/ ml de sânge. Dar, concentraţia de anticorpi nu este o dovadă clară de protecţie în faţa rujeolei: 10% din cei care au după vaccin anticorpii necesari în sânge se pot îmbolnăvi de rujeolă. Este denumit “eşecul primar “, când copilul nu devine imun după prima doză de vaccin. Cea care dovedeşte o imunitate după vaccin este imunitatea celulară (Th1), care nu poate fi măsurată prin metodele obişnuite. Se consideră că a doua doză de vaccin ar putea oferi o siguranţă mai mare205. Practica medicală arată că nu este tocmai aşa: un studiu efectuat la studenţi din Belgia arată că, după 15 ani de la a doua doză de vaccin, 22% din adolescenţi nu mai aveau nicio protecţie faţă de rujeolă. Este denumit “eşecul secundar”206. Dar tocmai aceste “eşecuri” împiedică eradicarea rujeolei. În viitor, ne putem astepta la tot mai multe “eşecuri secundare” , fiindcă cei vaccinaţi vin tot mai rar în contact cu virusul natural al rujeolei (scade incidenţa ei), lucru care în mod normal ar ajuta sistemul imun la o “rememorare”, prin formare de noi anticorpi. Acesta este şi motivul pentru care, chiar şi mamele care au fost
Gh. M. Voiculescu, op. cit., 45, 61, 63. STIKO: Impfempfehlungen der Ständigen Impfkommissionam Robert-Koch-Institut, Stand März 1997; Deutsches Ärzteblatt 1997, 94 (26) suppl:4-19. 204 M. Hirte, op. cit., 253. 205 Ibidem, 253-254 206 C. Vandermeulen, M. Rölands, G. Leroux-Röls, P. Van Damme, K. Hoppen-Brouwers, “Long‑Term persistence of antibodies after one or two doses of MMR‑vaccine”, Vac‑ cine 2007.doi:10.1016/ J. Vaccine 2007.07.008 2007).
202 203

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

293

vaccinate în copilărie, nu mai pot oferi copilului protecţie împotriva bolii, pierzănd imunitatea din pricina lipsei rememorării sus menţionate207. Imunitatea dată de boala naturală este de lungă durată, de obicei pentru întreaga viaţă. Imunitatea dată de vaccin este de scurtă durată şi incertă. Vaccinarea înlătură efectul pozitiv al bolii naturale şi provoacă o serie de reacţii adverse nedorite, uneori foarte grave. b) Prezentare VVR (Vaccinul rujeolic monovalent)208 - este un vaccin antirujeolic, monovalent (necombinat cu alte vaccinuri), sintetizat de către Institutul Cantacuzino; - o doză de vaccin conţine virusul rujeolic atenuat, tulpina Schwarz, cultivată pe fibroblaşti de embrioni de găină209; - este folosit pentru vaccinarea copiilor. c) Reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale Sunt descrise împreună cu cele ale vaccinului combinat ROR/ MMR (pct. VII).

V. Parotidita epidemică (oreion) şi vaccinul urlian
1. Parotidita epidemică sau oreionul este o boală infecţioasă acută şi contagioasă, determinată de virusul urlian, caracterizată clinic prin afectarea glandelor salivare, precum şi a altor glande şi ţesuturi: pancreas, sistem nervos, testicul210. Este mult mai benignă decât rujeola. În trecut, înaintea introducerii vaccinului, cei mai afectaţi erau copiii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 6 ani. În Germania spre exemplu, 90% dintre copiii sub 15 ani, aveau anticorpi protectori, ceea ce înseamnă că făcuseră cu toţii boala, fie clinic, fie subclinic. La un procent de 20%, infecţia este subclinică (fără simptome clinice), alţi 40-50% fac o formă uşoară de boală, asemenea unei viroze uşoare. Doar 30-40% fac forma clasică de boală, cu inflamaţia
M. Hirte, op. cit., 256. Agenda Medicală 2012, Ediţia de buzunar, 890. 209 M. I. Brumboiu, I. S. Bocşan, op. cit., 103. 210 Gh. M. Voiculescu, op. cit., 204.
207 208

294

Dr. Christa Todea-Gross

glandelor salivare, maxilare211. În România, ca şi pe întregul glob, boala se transmite endemic sau epidemic. După vaccinarea în masă a copiilor cu vaccinul combinat ROR, la fel ca în cazul rujeolei, s‑a amânat oreionul la vârsta adultă, când boala este mai gravă. Imunitatea lăsată de boala naturală este permanentă. Este motivul pentru care sugarii născuţi din mame care au avut boala, vor fi protejaţi în primele luni de viaţă, prin anticorpii primiţi transplacentar. Transmiterea bolii: se face prin saliva infectată (strănut, tuse), fiind mult mai puţin contagioasă decât rujeola sau rubeola. Tabloul clinic212: Incubaţia bolii: durează 2-3 săptămâni. Debutul: este relativ brusc, cu febră, cefalee, mialgii, senzaţie de tensiune dureroasă a lojii parotidiene, de obicei bilateral, lipsa poftei de mâncare, stare generală uşor alterată. Tumefierea parotidei dă un aspect caracteristic de “pară”, al feţei, deoarece îmbracă unghiul mandibulei şi ramura ei ascendentă. Pielea este destinsă, lucioasă, iar, la palpare, glanda are o consistenţă păstoasă şi este uşor dureroasă. Simptomele durează în medie 7-10 zile, când cedează şi tumefacţia, fără să supureze. Pot fi afectate concomitent şi alte glande salivare: glanda submaxilară şi sublinguală. Evoluţia este mai uşoară la copil. După pubertate şi la vârsta adultă, evoluţia este de obicei mai severă, cu febră înaltă, stare generală alterată (seamănă cu starea tifică), şi cu afectarea altor glande: pancreas şi testicul. Complicaţii: - Orhita urliană, uni- sau bilaterală, apare începând de la pubertate. Ea este extrem de rară sub 14 ani (nu se cunosc decât 5 cazuri sub 12 ani). Testiculul este tumefiat şi dureros, iar scrotul este edemaţiat şi roşiatic. Regresiunea survine în circa 10 zile cu restitutio ad integrum, în peste 50% din cazuri; în restul cazurilor rămâne un grad variat de atrofie testiculară, azoospermia fiind rară (1-2%), iar sterilitatea numai în caz de orhită bilaterală, cu azoospermie. - Ooforita: este o inflamaţie a ovarului şi nu este o complicaţie severă, fiind mult mai rară decât orhita.
211 CDC (Centers for Disease Control):Mumps, 2000. www.cdc.gov/ nip/ publication/ pink/ mumps.pdf 212 Gh.M. Voiculescu, op. cit., 206-211.

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

295

- Mastita: este o inflamaţie a sânilor, care poate să apară atât la femei, cât şi la bărbaţi. - Pancreatita: se manifestă cu dureri în abdomenul superior şi sensibilitate la presiune. Poate fi afectat şi pancreasul endocrin, cu apariţia unei toleranţe scăzute la glucide. Este o complicaţie comună în orhită, dar trecătoare şi nu lasă sechele. Rolul ei diabetogen, incriminată în diabetul juvenil, a fost mult discutată, dar nu s-a putut dovedi acest lucru. - Afectarea sistemului nervos: este frecventă, dar trecătoare, deseori fără manifestări clinice. Formele clinice sunt : meningita, encefalita şi mielita urliană. Evoluţia lor, spre vindecare, este o regulă. Diagnosticul pozitiv se poate pune prin detectarea anticorpilor în primele zile de boală. Virusul este detectat în urină deja cu 6 zile înainte de tumefierea glandei salivare. Tratament: izolarea pacientului timp de 14 zile, la domiciliu sau la spital (în formele severe), repaus la pat, dietă nutritivă şi fără restricţii deosebite; dietă lichidă şi semisolidă în perioada de tumefacţie, iar în caz de pancreatită, un regim fără multe glucide, grăsimi şi făinoase. 2. Vaccinul urlian Pretextul pentru ca vaccinul să fie administrat copilului în vârstă de 1 an sau peste un an, singur, sau în asociere (ROR), este acela de a preveni o complicaţie a oreionului, şi anume orhita (inflamaţie a testicolelor), care ar fi urmată uneori de sterilitate. Cu timpul, acest pretext a fost abandonat, deoarece pe de o parte, orhita devine periculoasă doar după pubertate, iar pe de altă parte, afecţiunea este de obicei unilaterală. Noul argument folosit este acela că boala ar provoca otite medii cu posibilă afectare a auzului, lucru care nu fost dovedit. Un alt argument este acela că virusul parotiditei epidemice afectează pancreasul şi poate induce un diabet zaharat tip I (insulinodependent), prin afectarea sistemului imun. “Adevărul este că, vaccinul o face cu o mai mare probabili‑ tate, deoarece, virusul vaccinal este introdus în organism în mod artificial şi rămâne aici, în comparaţie cu boala naturală, când oreionul lasă o imunitate permanentă, cu vindecare completă şi eliminarea virusului213. Vaccinul urlian monovalent, singur, este un vaccin cu virus viu atenuat, introdus din 1967214. La ora actuală, se administrează în combinaţie cu vaccinul rujeolic şi rubeolic: ROR. Reacţiile adverse şi complicaţiile postvaccinale sunt descrise la vac‑ cinul ROR.
213 214

F. P. Graf, op. cit., 2000, 99. Gh. M. Voiculescu, op. cit., 212.

296

Dr. Christa Todea-Gross

VI. Rubeola şi vaccinul rubeolic
1. Rubeola215

Este o boală infecţioasă, foarte contagioasă, provocată de virusul rubeolic, caracterizată clinic prin manifestări catarale respiratorii uşoare, adenopatii, erupţie micromaculoasă şi cu o evoluţie benignă. Virusul rubeolic a fost izolat în 1962, fiind un virus ARN, din familia Togaviridae. Se cultivă pe celule renale provenite de la maimuţa africană. Are o răspândire universală, care apare sporadic sau în epidemii. Cu toate acestea, cazurile epidemice nu pot fi sesizate toate, multe fiind forme atipice, fără erupţie; nu este o boală declarabilă, motiv pentru care nu este bine cunoscută morbiditatea ei. Nu s-au înregistrat cazuri de deces din cauza rubeolei. Boala este puţin mai severă la adult. Sursa de infecţie este omul bolnav, cu infecţie clinică şi subclinică. Transmiterea este prin aer, prin secreţii nazofaringiene. Imunitatea dată de boală este de lungă durată; se cunosc rare cazuri cu reîmbolnăviri, de obicei sunt subclinice; reinfecţiile sunt mai frecvente la persoanele cu imunitate artificială, postvaccinală. Tabloul clinic Incubaţia variază între 14 şi 21 de zile. Perioada preeruptivă: debutul este insidios, cu febră uşoară, fenomene catarale nazale, conjunctivale, cefalee uşoară şi inidispoziţie. “Primul şi ultimul semn al rubeolei” este tumefierea ganglionilor limfatici occipitali (cea mai frecventă), laterocervicali, submaxilari etc.Splina este uşor mărită. Perioada eruptivă: - erupţia este asemănătoare cu cea rujeolică: macule de culoare roz, care nu confluează, lăsând între ele portiuni de piele sănătoasă; erupţia apare iniţial după ureche şi pe frunte, apoi, în timp de o zi, cuprinde faţa, trunchiul şi membrele; mâncărimea (prurit) este uşoară la copil şi mai accentuată la adult, la care erupţia este mai intensă; - tumefierea ganglionilor persistă şi în această perioadă. Evoluţia ‑ la copii: boala este foarte uşoară, erupţia lipsind deseori; - la adult: boala este uneori mai severă, cu artralgii (dureri articulare) şi erupţie mai intensă;
215

Ibidem, 65-69.

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

297

- în mod normal, erupţia trece în 2-3 zile, la fel şi febra care deseori lipseşte. Complicaţii ‑ sunt foarte rare: otite, angine, pneumonii, suprainfecţii bacteriene; ‑ artrita rubeolică: apare îndeosebi la adolescenţi şi adulţi; este mai frecventă în epidemii şi se manifestă prin dureri articulare şi periarticulare; apare o dată cu erupţia sau imediat după aceea şi poate dura 2-3 săptămâni216. Rubeola la gravide şi rubeola congenitală Rubeola nu prezintă un pericol pentru sănătatea mamei, după cum s‑a văzut. Singurul pericol există atunci când, femeia însărcinată face rubeolă în primele 3 luni de sarcină, putând afecta fătul. Este indicat ca toate fetele să facă rubeolă în copilărie, care le lasă o imunitate îndelungată, de cele mai multe ori pe viaţă, inclusiv pe timpul sarcinii, şi să nu se vaccineze împotriva rujeolei, deoarece nu lasă o imunitate îndelungată. Dimpotrivă, există şanse mari să facă boala la vârsta adultă, inclusiv în timpul sarcinii; vaccinul ROR nu este doar ineficient, ci comportă şi multe riscuri: - apariţia rubeolei congenitale depinde de starea de receptivitate a populaţiei feminine aflate la vârsta fertilă; în trecut, 10-30% dintre adolescente erau susceptibile la rubeolă217; ‑ nu am găsit nicio statistică care să arate la ora actuală, starea de receptivitate la adolescente şi nici la femeile aflate la vârsta fertilă, din România; este posibil ca procentul să se fi schimbat foarte mult datorită vaccinurilor din copilărie, care nu lasă o imunitate îndelungată; la noi, vaccinului ROR se administrează la vârsta de 1 an la toţi sugarii (indiferent de sex, ceea ce nu este explicabil, ştiind că rubeola este cea mai benignă infecţie contagioasă, iar la băieţi nu-şi are rostul...); - reinfecţiile de rubeolă în graviditate, deşi posibile, nu afectează fătul218, afirmă Dr. Voiculescu; ‑ copiii ale căror mame au contractat rubeola înainte de cea de‑a a 11‑a săptămână de sarcină, fără ca acestea să aibă imunitate pentru rubeolă (se dozează anticorpii), vor putea fi afectaţi, prezentând malfor‑ maţii; la copiii născuţi din mame care au făcut rubeolă după a 16‑a săptă‑ mână de sarcină, nu se constată nicio malformaţie; între săptămâna a 11-a
Ibidem. Ibidem, 70. 218 Ibidem.
216 217

298

Dr. Christa Todea-Gross

şi a 16-a, rubeola poate provoca la făt defecte congenitale în 35% din cazuri; rubeola la gravide mai poate provoca avort spontan şi naşteri premature219; Manifestările cele mai frecvente ale rubeolei congenitale sunt:220 ‑ oculare: cataracta, iridociclită, glaucom, retinopatie etc.; ‑ auditive: surditatea; ‑ cardio‑vasculare, neuro‑psihice etc. 2. Vaccinul rubeolic a) Generalităţi. Studii - Primul vaccin rubeolic a fost sintetizat în 1969 în SUA, cu tulpina “Ce‑ mdehi PP”, dar au fost puse sub semnul întrebării, atât eficienţa, cât şi siguranţa acestuia. Cu toate acestea, s-au administrat peste 80 milioane de doze de vaccin în SUA. Începând cu anul în care a fost introdus vaccinul, s-a înregistrat o creştere a cazurilor de rubeolă, la adolsecenţi şi adulţi, deoarece, aşa cum remarca Cherryl, în 1980, “are loc o amâ‑ nare a bolii, de la vârsta copilăriei (sub 14 ani) la vârsta de adolescent (peste 15 ani)… Se ştie că, de fapt, nu se are în vedere o prevenire a rubeolei în copilărie, ci o prevenire a rubeolei congenitale”. Nu s-a putut realiza acest obiectiv, fiind unul utopic. Rubeola congenitală a scăzut în SUA, datorită scăderii numărului de naşteri, nu datorită vaccinului. Cherryl a reuşit în final să accentueze unele probleme importante legate de acest vaccin: “Rubeola nu poate fi eradicată prin vaccinare, aşa cum s‑a dorit iniţial, deoarece reinfecţia poate avea loc atât după boala naturală, cât şi după vaccin… rubeola este amânată, prin inter‑ mediul vaccinurilor, la o vârstă când nu este deloc dorită o astfel de infecţie… Cazurile de rubeolă congenitală au scăzut datorită creşterii numărului de avorturi provocate!”221. - Despre vaccinarea antirubeolică,Viera Scheibner afirmă că este “un ex‑ periment inutil şi periculos care continuă şi în ziua de azi”222. - Un studiu important despre vaccinul antirubeolic s-a efectuat în Australia, de către Dr. Beverly Allan, în 1973. Acesta a administrat unor recruţi din armată, la care nu s-au evidenţiat anticorpi faţă de boală (deci nu aveau imunitate..), vaccinul anti-rubeolic. El a observat că “după
Ibidem. Ibidem. 221 V. Scheibner, op. cit., 2000, 138. 222 Ibidem.
219 220

VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ

299

ce soldaţii au fost vaccinaţi cu Cendvax (vaccin cu virus rubeolic viu, atenuat) şi trimişi într‑un lagăr unde era o epidemie de rubeolă, în de‑ curs de 3‑4 luni, 80% dintre soldaţii vaccinati s‑au îmbolnăvit de rube‑ olă. În urma altui experiment, făcut pe copii cu dizabilităţi din diverse Centre speciale, a demonstrat acelaşi lucru: ineficienţa vaccinului”223. - În Londra, Sir Henry Yellowlees, a trimis o scrisoare către toţi medicii din Londra, iar apoi a scris şi în ziarul London Daily Telegraph, din 26 februarie 1976, despre ineficienţa vaccinului antorubeolic: cu toate că se face o campanie intensă de vaccinare în masă, cazurile de rubeolă congenitală nu au scăzut deloc. Alţi autori arată că un procent de 5% dintre cei vaccinaţi, nu prezintă seroconversie, adică nu formează anticorpi, deci nu au nici imunitate faţă de boală (după cum ne arată Literatura de specialitate), lucru deloc surprinzător224. - Campaniile de vaccinare în masă au declanşat deseori epidemii de rubeolă: în 1973, Klock şi Rachelefsky descriu o astfel de epidemie (peste 1000 de cazuri), care a izbucnit în Caspar/ Wyoming, în perioada ianuarie – mai 1971, la doar 9 luni după o campanie de vaccinare în masă, antirubeolică, când au fos vaccinati 83% din elevii şcolilor primare şi 52% din copiii preşcolari. A fost greşită ipoteza conform căre‑ ia, prin vaccinarea copiilor preşcolari şi pre‑pubertari, şi dobândirea unei imunităţi înalte la această vârstă, se va putea evita răspândirea rubeolei la restul populaţiei225. Acelaşi lucru se întâmplă şi în ziua de azi, când observăm apariţia unor focare epidemice la adolescenţi şi adulţi (inclusiv femei însărcinate), după vaccinarea copiilor şi elevilor mai mici. În Cluj-Napoca, a izbucnit o epidemie de rubeolă iarna trecuta (2011-2012), la doar 2-3 luni de la vaccinarea elevilor din clasa I şi a II-a, cu vaccinul ROR. Epidemia a atins în special studenţi şi adulţi tineri, inclusiv studente însărcinate, pe care i-am tratat, fiind medic de familie pentru studenţii de la Facultatea UTC din Cluj-Napoca. Unii dintre ei prezentau complicaţii (pneumonii, artrite), iar studentele însărcinate au avut nevoie de consiliere. - În Canada, în 1983, recomandarea din partea Oficialităţilor era următoarea: “Vaccinul rubeolic ar trebui să fie administrat în mod sistematic
Ibidem, 140. M. A. Menser, J. M. Forrest, “Maternal infections and the developing foetus”, Med J Aust 1973, Mar 3,1(9):445-452. http:/ / www.ncbi.nlm.nih.gov/ pubmed/ 4350773 225 L. E. Klock und G. S. Rachelefsky, “Failure of rubella herd immunity dur‑ ing an epidemic”, N Engl J Med 1973.Jan 11;288 (2):69-72. .http:/ / www.ncbi.nlm.nih. gov/ pubmed/ 4681979
223 224

Am med Ass. Kilroy. Duemas. “Two Syndromes Following Rubella Immunization Clinical Observations and Ep‑ idemiological Studies”. V. A. P.nih.jamanetwork. în combinaţie cu vaccinul rujeolic şi urlian (un trivaccin ROR/ MMR)…Vaccinul rubeolic ar trebui administrat tuturor tinerelor şi femeilor tinere… exceptând cazurile care dispun de imuni‑ tate…Nu sunt cunoscute reacţii adverse ale vaccinului la femei”. este folosit vaccinul combinat ROR. precum deformări ale acestora.229 descriu în 1970 dureri accentuate apărute la nivelul mâinilor şi a genunchilor. sintetizat de SANOFI PASTEUR şi conţine virus viu atenuat. T. la alţii mai târziu.nih. 228 L. vaccinul antirubeolic a fost contraindicat la femeile gravide… Viera Scheibner critică în mod vehement o astfel de “politică” specific unui regim totalitarist226. în 1969228. b) Prezentare RUDIVAX227: este un vaccin rubeolic monovalent. au apărut cazuri de mieloradiculonevrite şi la copiii vaccinaţi cu HPV (virus papiloma uman). au relatat despre 36 de cazuri cu acest sindrom după o campanie de vaccinare în masă cu vaccinul antirubeolic..nlm. gov/ pubmed/ 5794817 229 A. 876. R. Z.1969 Aug.214 (13):2287-2292. Am J Dis Child.http:/ / www. începând cu vârsta de un an sau imediat după aceea. Karzon und G. Cei mai afectaţi au fost copiii preşcolari. Editura Medicală. J. B. uneori soldate cu sechele. - În România. Christa Todea-Gross tuturor copiilor. D.a.. 80 (3):406-412. 143..ncbi. Cu aceeaşi intensitate. Lebkowitz Jr. C Gilmartin. J. tulpina WISTAR RA27/ 3M. a copiilor. http:/ / jama. cit.gov/ pubmed/ 4334176 226 227 . Agenda Medicală 2012..a.nlm. “Rubella vaccine myeloradiculoneuritis”. tipurile HPV-77-DK12 şi HPV-77-DE5. http:/ / www.a.. com/ article. op. la copii. Cu toate acestea. W. Ediţia de buzunar.300 Dr. Ziring. c) Reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale: ‑ Adenopatie: inflamaţia ganglionilor ‑ Artrite (inflamaţia articulaţiilor): au fost descrise artrite de Cooper ş. F. Scheffner. ‑ Mieloradiculonevrite: în 1972. 1972.ncbi. Fleet. Kilroy ş. Cooper. H. Weiss u. Reacţiile adverse la ambele tipuri de vaccin (rubeolic şi HPV) au apărut la majoritatea copiilor în primele 2‑7 săptămâni de la vaccin. Jabbour und D. M Fenichel.118:218-225. W. Scheibner. 1970. indiferent de sex.aspx?articleid=358853 230 R. T. “Transient arthritis after rubel‑ la vaccination”. Gilmartin 230 ş. L.a. J Pediatr. W. .

prin schimbări de gene între ele. Spitzer. Kawashima et al . cit. 141 (5): 877-884. Daily Mail 18. datorită existenţei unor virusuri restante (virusuri latente)”231. La pacienţii cu o afecţiune hepatică autoi‑ mună s-au putut detecta în ficat virusuri din vaccin încă mulţi ani după ce au fost vaccinaţi împotriva rujeolei233. “Polymerase chain reaction detection of the hemaglutinin gene from an attenuated measles vaccine strain in the peripheral mononuclear cells of chil‑ dren with autoimmune hepatitis”. deoarece viremia postvaccinală (virusul din sânge) poate fi dovedită doar în a doua săptămână de la vaccin. celelalte două virusuri existente pot provoca o infecţie latentă sau o reacţie autoimună.htm 233 H. M. http:/ / www.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 301 Ineficienţa vaccinului antirubeolic a devenit destul de repede una din temele cele mai discutate în acea perioadă. În timp ce multe studii arată efectele favorabile ale vaccinului.vaccinationnews. Hirte. op. VII.com/ DailyNews/ March2002?RealScandalMMR. Legat de această problemă. se întind pe 3 săptămâni după vaccinul antirujeolic. Arch Virol 1996. nu cu trivaccinul ROR/ MMR. Generalităţi Studiile care se fac la ora actuală (în mod oficial). “The Real scandal of the MMR debate”. 259.2001. nu am putut găsi niciun studiu care să ateste siguranţa lui privind efectele secundare şi bolile post‑vaccinale”232. Nu s‑a făcut niciun studiu comparativ cu cei nevaccinaţi. renumitul epidemiolog canadian Spitzer se arată îngrijorat de faptul că “nu se face nimic pentru a demonstra siguranţa vaccinului MMR/ ROR. la modificări ale proprietăţilor virale. pot duce. Se ştie că virusurile vii. rezultând vaccinul trivalent ROR/ MMR. În cele din urmă.12. combinate. afirma el. Vaccinul ROR (rujeolic‑urlian‑rubeolic) 1. Majoritatea studiilor s-au făcut cu vaccinul antirujeolic simplu. Perioada de 3 săptămâni este cu totul insuficientă.. “s-a convenit” la combinarea lui cu vaccinul rujeolic şi vaccinul urlian. Studiile făcute până acum nu arată deloc siguranţa acestui trivaccin. iar un timp mai lung este considerat inutil. Dacă are loc o scădere a imunităţii prin unul dintre virusurile din vaccin. 231 232 . W. deoarece “ne putem aştepta la reacţii secundare de la vaccin după luni sau ani de zile.

netlink. autorităţile din domeniu au raportat 530 de cazuri grave în urma vaccinării a 7 milioane de copii cu trivaccinul MMR (ROR). s-au raportat mai mult de 40 000 de plângeri legate de efectele secundare ale vaccinului MMR (ROR). Dimpotrivă. boli renale. Neussuset et al.nz/ ias/ measles.nationalautismassociation. 9. 2:22. a fost tratată la vaccinul rujeolic. “Pentru oamenii sănătoşi acest lucru este lipsit de pericol. Combinarea celor trei vaccinuri s-a făcut din mai multe motive: OMS “declară” că scopul este eradicarea celor trei boli. Orice boală naturală. 262. între anii 1990-2000. În 1994. Puppe. Vol. Trebuie remarcat faptul că. Fletcher.). Miller. 217(5): 259-267.a. ş. Problema unei false eradicări. Weigl. s-a putut dovedi existenţa virusului vaccinal în leucocite. Hirte. erau etichetate drept boli benigne ale copilăriei. “Biological evidence of significant vaccine related side‑effects result‑ ing in neurodevelopmental disorders”. AT 1996. “Live measles vaccine: a 21 year follow up”. O ştiu şi cei de la OMS. Se ştie la ora actuală că acest obiectiv nu poate fi atins şi nici nu este necesar. “The descriptive epidemiology of severe lower respiratory tract infections in children in Kiel. 237 J. Belke. înainte de a exista vaccinurile.pdf 235 J. W. BMJ (Clin Res Ed) 1987. Sugarii mamelor vaccinate cu ROR nu prezintă doar o apărare scăzută faţă de rujeolă.2004. 238 C. Bradstreet. op. Klin Pädiatr 2005. Health visitor 1996. lasă în urmă o imunitate naturală îndelungată.302 Dr. în timp ce în ţările cu vaccinări puţine rata infecţiilor respiratorii cu VRS este scăzută237.000 de vaccinaţi235. A. responsabil de numeroase infecţii respiratorii grave la sugari. Raportul este de 1 caz grav la 13.69.org/ pdf/ IOM-Bradstreet. Germany”. cele trei boli nu erau considerate ca fiind periculoase. http:/ / webpages. .. Cu 234 J. O. 236 AT (Arznei – Telegramm):zur Verträglichkeit der Masernimpfung. The National Academics of Science .co. dar pentru cei cu un sistem imun deficitar poate deveni o problemă”239.5:200. În ţările industrializate a crescut îngrijorător de mult frecvenţa şi gravitatea bronşitelor cu acest virus. Presentation to the Vaccine Safety Committee of the Institute of Medicine.236. cit.htm 239 M. http:/ / www. care va proteja organismul în viitor şi de alte boli. Christa Todea-Gross La copiii cu autism. “Safe or Sorry?”. No. J. în Marea Britanie. ci şi faţă de un alt virus care este înrudit cu cel rujeolic: viru‑ sul respirator sinciţial (VRS). În SUA.2. inclusiv cele trei descrise aici. dintre care multe cazuri de meningoencefalite şi artrite cornice. Eliminarea virusului: “Virusul poate fi eliminat de către cei vaccinaţi încă timp de 2 săptămâni”238. mucoasa intestinală şi lichidul cefalorahidian (LCR) încă după ani de zile de la vaccin234. în special de boli cronice grave (leucemie. 295 (6589) : 22-24.

între zilele 7-14. Acelaşi lucru îl spun şi colegii lui. “vina” era pusă mereu pe seama refuzului vaccinului240. Rarele complicaţii ale bolilor contagioase nu se pot compara cu actualele complicaţii postvaccinale. Reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale a) Boala postvaccinală subclinică O febră care persistă mai multe zile. 869. În acest interval de timp. 2007. fie din cauza unei supravegheri neatente a bolii. 3. care sunt mult mai grave şi mult mai numeroase. că cele trei boli ar putea provoca boli grave şi chiar moartea copilului nevaccinat a dus la o vânzare fără precedent a vaccinurilor. 873. Prezentare241 a) PRIORIX (a înlocuit vaccinul ROR) - Este sintetizat de GLAXO SMITHKLINE - Este un vaccin folosit pentru imunizare activă faţă de rujeolă. ştiind că nu erau periculoase. Editura Medicală. oreion şi rubeolă. copilul prezintă deseori 240 241 Friedrich P. - Este utilizat cu precădere în SUA şi în alte ţări europene. fie o tratare inadecvată a febrei. Ediţia de buzunar.Graf relatează că a văzut foarte multe epidemii de rujeolă. Agenda Medicală 2012. avand în plus tulpina varicelo-zosteriană OKA. aveau în antecedente fie o evoluţie dificilă după alte vaccinuri. urlian şi rubeolic. op. tulpina urliana RIT şi tulpina rubeolică Wistar RA. Graf. publicitatea făcută vaccinurilor şi mai ales teama indusă populaţiei. c) MMR‑II - Sintetizat de MERCK-SHARP& DOHME. În toate aceste cazuri mai grave.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 303 toate acestea. 96-97. căci dovadă stau părinţii şi bunicii noştrii care nu se temeau de bolile copilăriei. Dr.. b) PRIORIX TETRA - Are aceeaşi compoziţie ca şi PRIORIX. - Conţine tulpina rujeolică Schwarz. medici pediatri. Nu este nevoie de o dovadă scrisă sau verbală a medicilor despre adevăr. Dr. apare la un procent de 5-15% dintre vaccinaţi. Friedrich Graf arată că în cei 25 de ani de practică medicală nu a avut nici măcar un singur caz de deces cauzat de una dintre cele trei boli. cit. 2. . iar puţinele cazuri severe. - Este un vaccin cu virusuri vii: rujeolic.

Ele nu au repercusiuni ulterioare la copiii sănătoşi. b) Crize convulsive febrile La 6-14 zile după vaccin. D. AT 1996. c) Reacţii alergice şi anafilaxie La 1 din 65 000 de cazuri. XVI (1-5):311-313. lapte de vacă sau 242 M. Rowe. 262. Miller. “Surveillance of symp‑ toms following MMR vaccine in children”. R. 233:69-73 244 M. International Pedi‑ atrics 2003. Archiv ges Virusforsch 1965. cit. provoacă alergii încrucişate cu alimente precum ou. cit. “Pediatric MMR vaccination safety”. Christa Todea-Gross “o formă «trunchiată» de boală (rujeolă): febră. decât după vaccinul antirujeolic simplu”242. în toate cabinetele medicale”247. datorită conţinutului în gela‑ tină. este crescut riscul de a avea consecinţe. Având în vedere că ambele vaccinuri (antirujeolic şi ROR). Între timp se ştie că “vaccinul antirujeolic. Impfreaktionen. 263. Hippokrates. C. “Measles Encephalitis: Age disposition and vaccination”. op. Cu alte cuvinte. s-au observat cazuri grave de alergii246. 18. 2:22. E. Simptomele apari mai frecvent după trivaccinul MMR (ROR. A.304 Dr. op. convulsiile febrile apărute după vaccin. pot fi primul simptom al unei encefalite postvaccinale245. M. Judd. sau au rude care le-au avut în antecedente. . inclusiv ROR. alergiile pot fi provocate de oricare dintre aceste componente. Geier. Walker. D. stare generală uşor alterată şi uneori erupţie cutanată. motiv pentru care este necesar ca medicul de familie să informeze părinţii copilului în legătură cu aceste probleme244.. 247 M. 245 W. 246 AT (Arznei – Telegramm):zur Verträglichkeit der Masernimpfung. 2 Auflage. Aceste reacţii grave “sunt pur şi simplu ignorate de către Ute Quast în cartea ei “Reacţii postvaccinale” (Ute Quast et al. în schimb la cei care au avut şi în alte situaţii convulsii febrile. B. conţin Neomicină.. Encefalita postvaccinală este o afectare a sistemului nervos şi poate fi provocată de orice vaccin. Hirte.. Geier. Uneori. Miller.203-208 243 C. Se observă apariţia diverselor forme de alergii: rinite alergice. crize de astm bronşic sau chiar şoc alergic. The Practitioner 1989. Bowie. Stuttgart 1997) şi care a fost distribuită gratuit de către producăto‑ rul de vaccinuri Chiron Behring. un procent destul de mare dintre copiii vaccinaţi (nu şi imunizaţi!) fac o formă subclinică de rujeolă. gelatină ca rol de stabilizator şi celule embrionare de pui. pot apare convulsii febrile cu o frecvenţă de 2:1 000 de cazuri243. Hirte. Ehrengut.

B. evoluţia a fost cu complicaţii252. Epub 2004 Mar 01.000/ mm cub. Med Sci Monit 2004. Reacţiile alergice. 251 E. Juul. “Infection of human B lymphocites with MMR vaccine in‑ duces IgE class switching”. Arch Dis Child 2001. P. Waight. Olesen. Patja. apare o purpură trombocitopenică (boală datorată trombocitopeniei. Imani. “Atopic dermatitis is increased follow‑ ing vaccination for measles. d) Trombocitopenie. dar nu le este oferită.. Acta Derm Venereol 2003. C. iar la peste 10% din cazuri. care durează de obicei câteva 248 A. Simptomele tipice constau în “tulburări de mers. Makinen-Kiljunen. numărul trombocitelor era sub 10.a. R. S. 84 (3): 227-229 252 D. ci se pune accent doar pe tratament. Kehoe. e) Ataxie În a doua săptămână după vaccin s-a observat la unii dintre copii o disfuncţie a creierului mic (cerebel). La 58% din cazuri cu trombocitopenie postvaccinală înregistrate în Franţa. 107 (2): E27. se poate ajunge la hemoragii interne. Thestrup-Pedersen. . “Allergic reactions to mea‑ sles‑mumps‑rubella vaccination”. 249 F. Mulţi părinţi nu-şi pot explica de ce copiii lor nu mănâncă carne în primii ani de viaţă sau până merg la şcoală. de coordonare a mişcărilor. P. Farrington et al. După un studiu efectuat în Danemarca. “A comparative evaluation of the effects of MMR immuni‑ zation and mercury doses from thiomersal‑containing childhood vaccines on the population prevalence of autism”. după cum am văzut. Purpura trombocitopenică La 1 din 22 000 de cazuri. I. 10 (3): PI33-9. Explicaţia există. “vaccinul ROR creşte de două ori riscul pentru Neurodermatita (dermatita sau eczema atopică/ alergică) până la vârsta de 15 ani!”250. Miller. fiindcă deseori nici medicii nu o ştiu. Geier. În practica mea medicală.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 305 carne de pui”248. care duce la scăderea coagulării sângelui cu apariţia hemoragiilor). S. K. E. Geier. mumps and rubella or measles infection”. sunt induse de IgE (anticorpi/ reagine). M. Davidkin et al.251 Primele simptome sunt nişte puncte cutanate hemoragice sau la nivelul mucoaselor şi în cel mai rău caz. A. Se vorbeşte doar despre alergia la ou. “Idiopathic thrombocytopenic purpura and MMR vaccine”. K. Clin Immunol 2001 (3):355-361. a mâinilor. Pediatrics 2001.. Virusurile din vaccinul MMR (ROR) pot modifica “in vitro” limfocitele umane în aşa măsură încât să formeze anticorpi alergici (Ig E)249. 250 A. 83 (6): 445-450. la lapte de vacă ş. am văzut deseori cazuri de trombocitopenie apărute la scurt timp după vaccinul ROR. dar nu se caută cauza bolii. după 6 săptămâni de la vaccinul ROR.

care a înre‑ gistrat o creştere spectaculoasă în ultimii zeci de ani254.000 de vaccinaţi”253. Dig Dis Sci 2000 . Acta Paediatr 2000. K. Dev Biol Stand 1979. Allerdist arată în 1979. 254 ESPED (Erhebungseinheit fűr seltene pädiatrische Erkrankungen in Deutschland)-Jahresbericht 1998.htm 255 H. cit.. - Mielite transverse. Această afecţiune este pusă în legătură cu vaccinul antirujeolic. 256 M. “Neurologicalcomplications following measles vaccination”. 89 (1): 58-63.500 de copii vaccinaţi”257. Kawashima. Kashiwagi et al. Hirte. 257 H. Larsen.. H.uni-duesseldorf. 3) este o boală autoimună a intestinului gros. se constată o creştere îngrijorătoare a bolii Crohn în rândul adolescenţilor şi adulţilor tineri. decât o posibilă infecţie a creierului. Nu s-a dat o altă explicaţie acestei afecţiuni. Christa Todea-Gross zile.public. 45 (4): 723-729. paralizii etc. “Detection and sequencing of measles virus from peripheral mononuclear cells from patients with inflammatory bowel disease and autism”. creşte riscul bolilor neurologice256: - Encefalite. - Autism. Allerdist. Y. În Scandinavia. J. . 265. B. La copiii cu boala Crohn s-au găsit virusul vaccinal în intestinul acestora255. E. “Gait disturbance interpreted as cerebellar ataxia after MMR vaccination at 15 months of aige: a follow‑up study”.. dureri abdominale şi scădere în greutate. Mori. afecţiunea are acelaşi mecanism patogenic ca şi encefalita postvaccinală. între anii 1990-2001. Raportul este de 8 cazuri la 100. Nielsen. M. F. Mai probabil. L. o statistică total diferită de cea oficială: “1 caz cu complicaţii neurologice grave la 2. Pedersen. - Sindromul Guillain‑Barre. Taudorf.rz. frecvenţa bolii a fost de 5 ori mai mare. Hansen. Plesner. fără ca să fie implicate în etiologia lor vaccinurile. 253 A.. op. C.de/-esped/jabe1998. cu diaree cronică. g) Boli neurologice În primele 4 săptămâni de la vaccinul ROR. http://www. În România. f) Boala Crohn Boala Crohn (descrisă în cap. vor avea un risc crescut de a dezvolta ulterior boala Crohn.306 Dr. 43:259-264. - Pareze. Copiii care sunt infectaţi cu virusul rujeolic de la mamă în viaţa intra‑ uterină sau în primele luni de viaţă. T.

normal dezvoltat psihic şi conştientizează handicapul ei260. cit. Caz: Maria B. Pediatrics 1985. Starea de sănătate nu s-a îmbunătăţit nici anul următor. o complicaţie neurologică severă.. care apare după vaccin şi constă în demielinizarea acută (distrugerea învelişului nervilor) provocată de o reacţie 258 G. 76 (6) : 989-991. fiindu-i vizibile oasele bazinului. Este un copil inteligent. părinţii observă o poziţie ciudată a picioruşului drept. cu o importantă atrofie musculară. La 5 zile după vaccin. cu atrofie musculară importantă. deşi. La 4 zile după ziua ei de naştere (în 14 mai). 260 F.. i s-a administrat vaccinul ROR. după 3 ani de la vaccin. Situaţia s-a agravat (deşi a fost internată şi tratată). “Optic neuritis following measles/rubella vaccination in two 13-year-old children”. h) Sindromul Guillain‑Barre (SGB) SGB este. mumps and rubella vacci‑ nation”. Marshall et al. Stevenson et al. 80 (12): 1110 f. încetul cu încetul. a fost “Sindrom Guillain‑Barre”. Se ştie că acest sindrom este unul din complicaţiile neurologice postvaccinale severe. 259 M. unele soldându-se cu grave tulburări de vedere258. este o victimă a vaccinului MMR (ROR).. nu poate merge şi se joacă din poziţie culcată (lateral) pe covor. S. În octombrie 1987 cânărea doar 13. 266. Maria B.) În 1984.5 kg. Delarue.. V. “Diffuse retinopathy following measles. i) Encefalita postvaccinală Este o afecţiune acută a creierului. în 1987. Br J Ophthalmol 1996. Cu mult efort. este o fetiţă mică şi slăbuţă. L. 159. fetiţa era sănătoasă şi tocmai împlinise vârsta de 4 ani. când trebuia să fie vaccinată. se târăşte prin cameră. alături de mielitele transverse ale măduvei (afecţiuni inflamatorii ale măduvei). născută la 10 mai 1981. La ora actuală.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 307 Mai multe cazuri de inflamaţie a nervului optic sunt descrise în literatura de specialitate. Apoi. ale mâinilor şi ale picioarelor. atât la mâini cât şi la picioare (tetraplegică). La toaletă. op. cit. La înstitutul Paul-Ehrlich din Germania au fost raportate 5 cazuri în perioada 2001-2006259. Ziua următoare nu mai avea deloc putere în picior. Diagnosticul pus. are nevoie de ajutor. und S. iar membrele i s-au atrofiat. încă nu putea sta singură în şezut şi nu îşi ţinea capul.. fiind necesară o îngrijire permanentă. la dorinţa părinţilor. op. astfel încât dă impresia unui schelet acoperit cu piele. . fetiţa era paralizată. Articulaţia genunchilor este blocată complet. a început să prezinte o uşoară revenire. (Autorii au modificat numele fetiţei. Hirte. dar este singura modalitate de a se deplasa cât de puţin prin casă. iar la finele anului. soldată uneori cu deces.

co. cit. în SUA s-au înregistrat 166 cazuri de encefalită după vaccinul antirujeolic263. V.uk/ article/ 0. “Acute encephalopathy followed by per‑ manent brain injury or death associated with further attenuated measles vaccines: a review of claims submitted to the National Vaccine Injury Compensation Program”.. 30:10 f. Prognoza encefalitei postvaccinale nu este favorabilă. op. Mumps. Weibel. 2008. 14.timesonline. Afecţiunea apare între ziua a 6-a şi a 15-a de la vaccin şi mai este denumită “Encefalită demielinizantă”261. Se pare că nu sunt raportate decât 5-10% din cazuri. Asta înseamnă că riscul unei encefalite postvaccinale nu este mai mic decât cel al encefalitei din cadrul rujeolei (ca şi complicaţie a bolii) la copiii mici. 101 (3. Pilkington et al. L.. postrujeolică. dar.266. 266. creşte şi riscul unei encefali‑ te postvaccinale”264. E. Este rezultatul unei reacţii exagerate a sistemului imun faţă de vaccin (vezi cap. Un studiu arată că “din 48 de copii care au făcut encefalită în primele 15 zile de la vaccin. M Marin. 265 V.00. Hirte. M. dar chiar şi atunci riscul unei encefalite rămâne de 1: 35. MMR-Impfung:Vorurteile-Fakten .html 261 262 . Pediatrics 1998. Kinderarzt 1999. R. j) PESS postvaccinal Panencefalita subacută sclerozantă (PESS) este o afecţiune foarte rară ce apare tardiv. iar toţi ceilalţi au rămas cu sechele neurologice sau psi‑ hice definitive”262. J Clin Pathol 2002. O. ca o complicaţie a rujeolei.Gritz.000 şi 1: 50 000. “Potential viral pathogenic mechanism for new variant inflammatory bowel disease”. s-au înregistrat doar 16 cazuri.308 Dr. 3). Sheils. D. în aceeaşi perioadă. Tocmai această statistică arată pe ce “bază nesigură” se sprijină indicaţiile vaccinării antirujeolice. Până în ziua de azi “nu există nicio dovadă că vaccinarea poate preveni PESS”265. Rubella and Congenital Rubella Syndrome and Control of Mumps:Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). 55:0-6. În Germania. 1-57. conform Centrului de cercetare pentru sănătatea copilului din Germania. C. MMWR 1998. and Rubella-Vaccine Use and Strategies for Elimination of Measles. 266 R. în literatura de specialitate PESS este considerată o complicaţie rară. MMR rip ? Times Online. http:/ / www. dar nu şi postvaccinală. 264 K. cifrele oficiale sunt subestimate. Benor et al. Caserta. “o dată cu creşterea copilului. Între anii 1991-1996. Dezember 2003. S-a observat însă că la unii dintre sugari PESS apare la foarte scurt timp după vaccin. Uhlmann .1): 383-387 263 CDC (Centers for Disease Control): Measles.100009‑941849_1. 47 (RR-8). Cu toate acestea. E. Christa Todea-Gross autoimună. Sandall. În schimb. 8 dintre ei au murit..

4 rămân cu retard psihic şi 0. Murch. R. S. După teoria lui Wakefield. A. urlian şi rubeolic (ROR/ MMR). chiar dezastroasă. Jpn J Infect Dis 2003. “Ileal‑lymphoid –nodular hyperplasia . op. 268. În cele mai multe cazuri simptomele apar după vaccinul MMR (ROR). Geier. J. care apare în primii 3 ani de viaţă. conform unui studiu făcut de Sistemul VAERS al SUA. Anthony. Wakefield relata: “Am descoperit la copii o enterocolită cronică aso‑ ciată cu tulburări neuro‑psihice. and pervasive developmental disorder in children”. Takahashi. A. non‑specific colitis. Copiii se retrag şi se izolează în “lumea lor” şi dezvoltă un comportament bizar (boala este tratată pe larg în cap. F. inclusiv autismul. “An epidemiological study on Japonese autism concerning routine childhood immunization history”. nevindecabilă. “Enterocolitis in chil‑ dren with developmental disorders”. 351 (9103):637-641. Geier. Este nevoie în continuare de studii pentru a demonstra legătura dintre acest sindrom şi vaccinul MMR (ROR)”269. De aceea în unele familii autismul afectează M. 267 268 . 10 (3): PI33-9. Suzumura. 56 (3):114-7. H. Med Sci Monit 2004. combinată cu autism. o posibilă cauză a autismului fiind vaccinul ROR268. 271 H.. provocând în final boli autoimune. Shirakizawa. “A comparative evaluation of the effects of MMR immuni‑ zation and mercury doses from thiomersal‑containing childhood vaccines on the population prevalence of autism”. Se pare că unii oameni au un sistem imun particular (cu o predispoziţie genetică) care reacţionează greşit la vaccinuri şi alţi factori externi. În Japonia sunt relatate rezultate asemănătoare271.5 cazuri la 1 milion de vaccinaţi cu ROR.. Epub 2004 Mar 01. Hirte. 95 (9):2285-2295. Am J Gastroenterol 2000. Lancet 1998. care induc boli autoimune cronice cu o evoluţie nefavorabilă. M. 1. A. 3).. Riscul pentru autism este de 1. cit. El descrie boala ca fiind o “enterocolită autistă”. J. Din analiza “VAERS” (Sistemului American de Statistică al SUA) reiese faptul că există un risc crescut pentru autism la copiii care sunt vaccinaţi cu toate cele trei vaccinuri simultan: rujeolic.7 cu leziuni cerebrale270. medicul gastroenterolog Wakefield scria în revista medicală Lancet despre 11 cazuri de autism la copiii care sufereau în acelaşi timp şi de infecţii intestinale cronice. 270 D. vaccinul ROR produce reacţii încrucişate între tipurile variate de virusuri vaccinale şi sistemul imun al copilului. Din acest procent. În anul 1998. 269 A. Wakefield. N. S. adică o infecţie intestinală cronică (cu evoluţie spre boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragică). Wakefield et al. Thomson et al. M. în Marea Britanie. Wada et al. La mijlocul anilor’90. părinţii copiilor autişti au bănuit că există o legătură dinre vaccinul ROR/ MMR şi boală267.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 309 k) Autismul Autismul este o tulburare psihică şi emoţională..

Bradstreet. Concluzia este că nu există o predispoziţie la autism (!). 104 (4):A-166. 275 V.310 Dr. Pediatr Neurol 2003. M.timesonline.. L. Sheils . 2004 ş. Freye. V. MMR rip? Times Online. 14. la nivelul peretelui intestinal.). - material genetic viral rujeolic în LCR (lichid cefalorahidian). 28 (4): 292-4. A. O. 276 R. T. Kaulen. Zimmermann. NEJM 2002. După ce Wakefield îşi enunţă teoria conform căreia vaccinul MMR este în strânsă legătură cu debutul autismului la copii. Mori.276: - anticorpi anti-ROR atipici (anormali). Jensen. Kashiwagi et al. mumps. Dtsch Ärztebl 2007. total ineficienţi. - titru (concentraţie) foarte mare de anticorpi antirujeolici atipici în sânge. cu formarea unor anticorpi atipici. “Potential viral pathoge‑ netic mechanism for new variant inflammatory bowel disease”. Hviid. Christa Todea-Gross mai mulţi membrii272.a. couk/ article/ O. Kawashima. Madsen. W. N. C. folosindu-se actele medicale a 500. Verstergaard. Singh. L. 14 (6): 388-394 273 V. 45 (5):773-729. A. D.274. J Clin Pathol 2002. Law. se distanţează de el şi îşi retrag afirmaţiile.. P.275. Wakefield a fost atacat în mod vehement de către unii dintre colegii săi. . A. Wakefield îşi pierde serviciul de gastroenterolog de la Royal Free Hospital din Londra şi se vede nevoit să emigreze în SUA..10009-941849_1. “Masern‑Mumps‑Röteln‑Impfung:Wie ein Impstoff zu Unrecht in Misskredit gebracht wurde”. dar mai ales de către autorităţile sanitare din Anglia. Pilkington et al. Unii dintre colegii săi care au fost coautori la revista Lancet. Marin. Analizele arată următoarele modificări patologice273. 347 (19):1477-1482. Rezultatele analizelor efectuate la copiii cu autism arată o înmulţire dramatică a virusurilor în organism. and rubella vaccination and autism”. ci la o reacţie imună exagerată sau particulară la vaccin. O serie de studii au fost făcute pentru ca teoria lui Wakefield să fie combătută. J. printre care şi un studiu danez. M. Sandall. Ei spuneau că Wakefield ar fi primit aceste sume drept recompensă pentru activităţi de consiliere şi alte binefaceri277. “Elevated levels of measles antibiodies in children with autism”. Peeden. Între timp s-au “găsit” împotriva lui şi alte “dovezi” conform cărora el ar fi primit sume mari de bani de la un Birou de avocaţi care coordonează şi despăgubeşte părinţii afectaţi şi păgubiţi. “Familial clustering of autoimmune disorders and evaluation of medical risk factors in autism”.. La aceeaşi concluzie au ajuns mulţi alti autori (J. - etc. Uhlmann. K. În final. M. Y. “Detection and Sequencing of measles virus from peripheral mononuclear cells from patients with inflammatory bowel disease and autism”. dar rezultatele ob272 A. H. 55:0-6.00. http:/ / www.Dezember 2003. R. a scăzut dramatic vaccinarea la copiii din Anglia. Dig Dis Sci 2000.. “A population-based study of measles. în special cu MMR. 278 K.000 de copii278.html 277 H. M. 274 H. Comi. J Chid Neurol 1999. Schendel et al. Drept urmare..

Dietrich Klinghardt . D. fostul director al secţiei pentru cercetare al Ministerului Sănătăţii şi membru al Comitetului pentru vaccinuri.. Un alt studiu a fost făcut şi finanţat de către conducerea Marii Britanii279. Jefferson. autism etc. The Cochrane Database of Systematic Reviews 2005 Issue 4 280 The Mail:Former science chief: MMR fears coming true. April 2003. este total depăşit prin prezenţa a trei virusuri vii.html 281 Vortrag 2: Schwermetalle und ihre Wirkung auf unsere Gesundheit. T. reacţiile secundare foarte rare rămân necunoscute.). “Vaccines for measles. Mail on Sunday 22.power-for-life. caracterizează conducerea Marii Britanii în legătură cu descrierea vaccinului ROR. Germany. Fiind lipsite de o bază ştiinţifică. Rivetti.3). al organelor limfatice) care se cronicizează şi.couk/ pages/ live/ articles/ health/ healthmain.com/ Schwermetall-Ausleitung/ vortrag2. Patricia Kane. 2006. ele nu pot fi nici dovedite… În schimb. tot mai multe date clinice şi ştiinţifice arată că “virusurile vii din vaccinul ROR pot produce. copiii pot rămâne cu sechele nervoase (ADHD. Auszüge aus der Vorlesung an der ETH Zürich (Fachpublikum). D. Demicheli. http:/ / www. A. Price. în Mail on Sunday din 5 februarie 2006. la care se adaugă vaccinurile tot mai multe din ultimii ani”280. Vortrag von Dr. Toate împreună alergizează sugarul şi afectează în mod grav sistemul imun al acestuia. Am văzut că şi Harris Coulter face legătura între autism şi vaccinul DTP. grave modificări la nivelul creierului. Ph.mailonsunday. ca fiind de o “indiferenţă absolută şi de neînţe‑ les”. la o anumită categorie de copii. http:/ / www. mumps and rubella in children”. D. la o anumită categorie de copii. în final.html .3. iar apoi şi cu ROR (vezi cap. El afirmă că modificările produse de virusuri la nivelul creierului produc o “encefalită autoimună” în urma căreia. duc la boli alergice (astm bronşic) sau boli autoimune: digestive (boala Crohn. Peter Fletcher. Ca întotdeauna. Concluziile la care s-a ajuns sunt lesne de înţeles: nu există nicio cauzalitate între autism şi vaccinul ROR. încadrate în Sindromul postencefalitic.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 311 ţinute au fost refuzate categoric spre publicare de către cele două mari reviste medicale: JAMA şi Lancet. provocând reacţii alergice (la nivelul creierului. Este uşor de înţe‑ les că sistemul imun. al intestinului. După studiile lui Harris Coulter au urmat multe alte studii (mai ales în ultimii 8-10 ani) ai căror autori au demonstrat că la baza acestei “encefalite autoimune postvaccinale” stau atât modificările produse de către virusurile vii (cum s-a crezut şi până atunci). de metale (aluminiu şi mercur) şi de substanţele alergizante din vaccinuri281. colita ulcero-hemoragică etc. med. celiachia.D. a intestinului şi a sistemului imun. und Dr. neurologice 279 V. M.). Ph. fără studii medicale.

Judecătorul Lucio Ardigo a conclu‑ zionat că autismul este direct legat de administrarea acestui vaccin282. şi mai ales cu o explozie a cazurilor de boli rare şi cronice.uk/ news/ article-2160054/ MMR-A-mothers-victory-The-vast-majority-doctors-say-link-triple-jab-autism-Italian-court-case-reignite-controversial-debate. După aceea a prezentat scaune diareice. Ele se pot pro‑ duce şi la copiii cu un sistem imun sănătos.a. dar nu vindecă) şi mai ales pentru noi vaccinuri.). a devenit alergic la alimente (specific copiilor cu autism) şi în final i s‑a pus diagnosticul de autism. html#ixzz23J2LnAf6. La ora actuală are 9 ani şi nu comunică verbal. se fac eforturi mari în continuare pentru obţinerea de medicamente paliative (care tratează. pentavaccin. ne confruntăm cu boli noi. Simptomele s‑au agravat. iar faptul că există părinţi care au câştigat în instanţă este o dovadă în plus. 282 “MMR: A mother’s victory.. l) Decesul postvaccinal Sunt descrise mereu cazuri de decese după vaccinul ROR. agitaţie. În schimb. The vast majority of doctors say there is no link between the triple jab and autism.312 Dr. Doar o dată cu înmulţirea vaccinurilor şi combinarea acestora (trivaccin. după criteriile SUA. tetravac‑ cin. autism.dailymail. anorexie. Cazul a avut martori experţi care au aprobat faptul că există o probabilitate ştiintifică mare ca vaccinul ROR să fi declanşat boala lui Valentino. Bolile acute sunt tratate cu mult “succes” cu ajutorul antibioticelor tot mai numeroase şi mai variate (nelipsite şi ele de atâtea efecte secundare).. reumatice (ARJ la copii şi poliartrita reumatoidă la adult) ş. . Ele sunt. Nu este nevoie întotdeauna de o reacţie “particulară” la vaccinuri din partea sistemului imun a copilului ca să se producă aceste boli. o reacţie secundară a vaccinului. but could an Italian court case reignite this controversial debate?” http:/ / www. în Italia pentru prima dată o familie a câştigat un asemenea proces: de curând.co. Aceştia pot deveni alergici din pricina dezechilibrului sistemului imun care este suprasolicitat de atâtea virusuri. dar pentru bolile cronice nu este vindecare. dar este şi intoxicat de metalele grele şi alte substanţe chimice din vaccin. când i s‑a administrat vaccinul MMR(ROR). judecătorul Lucio Ardigo a concluzionat că boala de autism a micuţului Va‑ lentino este direct legată de administrarea vaccinului MMR (ROR): Valen‑ tino s‑a dezvoltat normal până la vârsta de 14 luni. hexavaccin) din ultimii 40‑50 de ani. Dacă în America există astfel de cazuri deja de câţiva ani. plâns etc. ADHD etc. Este o realitate de necontestat că există o legatură între vaccinul MMR (ROR) şi autism. Christa Todea-Gross (scleroză multiplă. “de viitor”. apărute la copii şi adulţi.

- Relaţia infecţie‑îmbolnăvire este decalată în timp.. înnăscute sau dobândite”284. familia Mycobacteriaceae. Awareness and Basic Support) ca fiind cauzate de vaccinul ROR” 283. and precautions. 283 A. contraindications. doar două au fost recunos‑ cute de către JABS (Justice. Medicină Internă. Bolile aparatului respirator şi locomotor. Recommandations of the Advisory Committee on Immunization Practices . Tuberculoza (TBC) şi vaccinul antituberculos (BCG) 1. I. Pediatrics 2001. 263. alături de alte specii patogene şi nepatogene (oportuniste şi saprofite).VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 313 Cu toate acestea. numai aproximativ 50% din infecţii trec în boală în primul an. VIII. Tuberculoza (TBC) Generalităţi285: - Tuberculoza este o boală infecto‑contagioasă. cu manifestări clinice şi/ sau radiologice. aflăm de la CDC. “Decesul se datorează uneori reacţiilor alergice grave (şoc anafilactic) sau a unei viremii severe la persoanele cu deficienţe imune grave. - Bacilul Koch a fost descoperit în 1882 de către medicul german Robert Koch. adică o formă subclinică. S. “Alergic reactions to mea‑ sles‑mumps‑rubella vaccination”. restul necesitând interval de până la zeci de ani. Editura Medicală. vol. Davidkin et al. dar nu există niciun interes ca ele să fie recunoscute. produsă de bacilul bacilul Koch. dintre care un caz de status epilepticus şi un caz de sindrom Guillain‑Barre. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 1996.a. cum este SIDS (Sindromul morţii subite la sugar) ş.1. radiologice sau bacteriologice. Cauzele deceselor postvaccinale sunt mult mai multe. Patja. 285 L. - Infecţia tuberculoasă este o infecţie latentă. fără manifestări clinice. “când în Marea Britanie s‑au înre‑ gistrat 7 decese la scurt timp după vaccinul ROR. la ora actuală bK este numit Mycobacterium tuberculosis şi face parte din genul Micobacteria. 45 (RR-12):1-35. Spre exemplu. 1998. cu atât mai mult în cazul unui deces. cazurile de deces sunt rareori recunoscute ca fiind provocate de vaccinul ROR. Gherasim. 107 (2):E27 284 CDC (Centers for Disease Control): Vaccine side effects . Makinen-Kiljunen. adverse reactions . cu evoluţie cronică. Bucureşti. .

b) Tuberculoza extrapulmonară: . - Imunitatea determinată de infecţie nu este absolută. manifestă. omul se poate reîmbolnăvi - Mijloacele de combatere a infecţiozităţii spaţiilor locuite de bolnavii contagioşi sunt expunerea la radiaţii ultraviolete şi ventilaţia amplă şi frecventă. Există simultan şi un răspuns imun de tip umoral. Forme clinice: a) Tuberculoza pulmonară: reprezintă 90% din totalul îmbolnăvirilor de TBC. dar rolul ei este considerat în prezent ca fiind nesemnificativ. . - Răspunsul imun are două componente (vor fi descrise la “vaccinul BCG”): a. cu condiţia ca boala să fie depistată la timp. Se cunosc două forme: ‑ Primară: caracteristică copiilor (primoinfecţia ocultă. cu formare de anticorpi (Th2). tuberculoza a înregistrat un declin relativ constant în peri‑ oada 1950‑1980. Transmiterea tuberculozei pulmonare se face de obicei pe cale aeriană. ‑ Secundară: caracteristică tinerilor şi omului adult. Important de reţinut este faptul că la ora actuală există un tratament eficace pentru tuberculoză (cu antibiotice).TBC ganglionară (periferică). Christa Todea-Gross - În România. . me‑ diat de limfocite T (Th1). faţă de care organismul reacţionează prin răspuns imun de tip celular. . rareori poarta de intrare este cea digestivă (era mai frecventă în trecut). cu complicaţii benigne sau severe). prin picături infectante inhalate (picăturile lui Pflűgge). după care se înregistrează o creştere marcată în fiecare an. - Boala are o infecţiozitate redusă: nu se răspândeşte într-un interval scurt la populaţia receptivă. Imunitatea bolii: - Tuberculoza este cauzată de un agent patogen.) Hipersensibilitatea.314 Dr. parazit intracelular. Tablou clinic: nu va fi expus aici. cu evoluţie favorabilă.Tuberculoza sistemului nervos cerebral (SNC).) Rezistenţa imună şi b.TBC osteo-articulară. . A urmat o perioadă de stagnare între anii 1981‑1988. fiind unul foarte vast. iar plămânul este primul organ afectat.TBC uro-genitală.

decât tusea însoţită de expectoraţie. Sursa infecţiei sunt bolnavii cu TBC pulmonar: tusea “seacă”. 173.1910). la aproape 50% dintre oameni. Evoluţia bolii - indiferent de poarta de intrare a microbului (aeriană sau digestivă). Impfen. Tuberculina şi vaccinul BCG a) Tuberculina – primul “vaccin” antituberculos Medicul german Robert Koch (1843. 78. 286 287 . Koch observase apariţia unei reacţii alergice. la cobaii infestaţi în mod repetat cu bacilul tuberculos. - evoluţia bolii depinde de mai mulţi factori: virulenţa microbului / rezistenţa (imunitatea) organismului / anumiţi factori sociali: condiţii de trai (o subnutriţie sau/ şi aerul poluat favorizează o evoluţie nefavorabilă). - o dată cu îmbunătăţirea condiţiilor de trai în ţările occidentale. hipersensibilitatea întârziată trebuia să consti‑ Ibidem. va provoca o reacţie alergică asemănătoare la om (cu necroză şi cazeificare solidă) şi cu o evoluţie favorabilă în cazul unei noi infestări cu bacilul tuberculos”288. “El a folosit tuberculina în ideea că. G. janvier 1996. 288 Docteur Louis De Brouwer.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 315 - TBC a aparatului digestiv. de aerosoli. de hipersensibilitate întârziată.Auflage 2008. Les Dangers des Vaccinations et leurs consequences. Tuberculoza este o boală puţin infectantă: “Probabilitatea ca o par‑ ticulă infectantă să ajungă într‑un loc şi într‑u context în care să fie po‑ sibilă multiplicarea eficace a bacilului transportat de către ea este mai redusă decât probabilitatea de a ventila aer conţinând cel puţin o astfel de particulă”286. produce mai mult particule infectante. 2. de afectare a ganglionilor limfatici (adenopatii). Vaccinations: erreur médicale du siècle. chinuitoare şi în accese. Emu-verlag. 4. tuberculoza rămâne într‑un stadiu primar. Tuberculina lui Koch nu conţine altceva decât compuşi de degradare şi substanţe toxice ale bacilului tuberculos287. reuşeşte să sintetizeze tuberculina. Buchwald. prin care se încearcă eliminarea unei serceţii reduse şi vâscoase. ATRA-AG STG. TBC cutanată. primul “vaccin” antituber‑ culos. după ce descoperă bacilul tuberculos. boala devine tot mai rară. Das Geschäft mit der Angst. la fel şi decesele. conform căruia. Ra‑ ţionamentul. fine.

obţinută prin suspendarea într-un amestec de apă-glicerină a majoratului fin de corpi bacilari. Sunt specificate în Literatura de specialitate cele două forme de tuberculină sintetizate de Koch:“old‑tuberculin” (1891). 1998. Se consideră ca fiind pozitive. motiv pentru care s-a sistat noua formă de imunizare. vol. au fost sintetizate noi forme de tuberculină290: - Tuberculina PPD‑S. derivatul proteic purificat SEIBERT.316 Dr. dar este cunoscut şi în ziua de azi “fenomenul Koch”. fiind perturbate de mai mulţi factori. echivalentul a 5 UI PPD-S. Sunt utilizate în cercetări epidemiologice. printre care şi de vaccinarea BCG. Christa Todea-Gross tuie un element sigur de protecţie împotriva bacililor tuberculoşi s‑a dovedit a fi greşit. În România. la testul tuberculinic. este o altă tuberculină purificată în 1958 şi se utilizează curent 2 UI/ doză. care nu este altceva decât experimentul pe cobai descris mai sus. al zonei inflamate. 279. - Tuberculina PPD‑RT 23. După Koch. în pozitivi şi negativi. Nu este specificat de ce s-a sistat folosirea lor. a unei persoane. aminitită mai sus. - Sensitine. mulţi dintre cei “vaccinaţi” îmbolnăvindu-se de forme grave de TBC. care a fost preparat de autorul cu acelaşi nume în 1941. Clasificarea indivizilor. rezultatele sunt inexacte. larg disponibil. măsurând diametrul pe direcţie transversală faţă de axul antebraţului. a cărei “preţ” a fost creşterea rezistenţei faţă de o infecţie naturală 289 290 L. utilizat curent pentru decelarea infecţiei tuberculoase.. Rezultatul se citeşte după 72 de ore. Cu toate acestea. individual (diagnostic) sau populaţional (stabilirea incidenţei şi prevalenţei infecţiei)”. care conţine. 279. un preparat de tip antigenic obţinut din culturi de micobacterii “atipice” (oportuniste sau saprofite). op. cit. Literatura de specialitate defineşte tuberculina ca fiind “un amestec complex şi relativ bine standardizat de antigene micobacteriene (so‑ lubile şi insolubile). uscaţi în vid289. a soluţiei PPD IC‑65. pe lângă multe componente antigenice specific bacilare şi antigene străine. pentru a stabili existenţa şi amploarea reacţiei de hipersensibilitate la antigenele tuerculinice. se foloseşte tehnica injectării intradermice (Mantoux). . Ibidem. Gherasim. şi “new‑tuberculin” (1901). Tuberculina a fost apoi folosită (la fel ca în ziua de azi) la decelarea infecţiei tuberculoase. deci în scop de diagnostic. Testul la tuberculină: este metoda cea mai des folosită la ora actuală. ajută la stabilirea extinderii infecţiei în populaţie (prevalenţa infecţiei). responsabile de reacţii nespecifice. reacţiile cu diametrul mai mare sau egal cu 10 mm. 1.

Calmette şi Guerin au sintetizat vaccinul BCG care conţine bac‑ terii vii. cit. un test tuberculinic negativ poate fi întâlnit şi la bolnavi cu tuberculoză. manualele şi tratatele medicale care folosesc drept bibliografie pentru studenţi şi medici rămân practic aceleaşi. Rolul acestui vaccin cu bacili vii era să inoculeze o adevărată tuberculoză. micotice severe. sunt contrazise. la copii cu deficit ponderal etc.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 317 virulentă în populaţie şi instalarea unei sensibilităţi tuberculinice. Un test pozitiv. Ibidem.. În tuberculoză are loc o reacţie de hipersensibili‑ tate foarte accentuată care poate fi favorabilă (când are loc o cazeificare solidă a ţesuturilor la contactul cu bacteriile. la malnutriţi etc.. Buchwald. medici şi oameni de ştiinţă. când se numeşte “salt tuberculinic”291. dar aceasta nu reprezintă o protecţie faţă de boală. de zeci de ani. are loc aşa-zisa “dermoreacţie la tuberculină”. producând un mediu slab sau deloc oxigenat şi care nu lasă să se înmulţească bacilii tuberculoşi). 291 292 . Este adevărat că. I. op. dar şi date importante despre boală. cit. Protecţia pe care vaccinul trebuie s-o asigure se bazează pe reacţia de hipersensibilitate întârziată. 65. a unor tratamente medicamentoase cu corticosteroizi. 174. b) Vaccinul BCG (cu bacteria Calmette‑Guerin) În 1921. recentă şi virulen‑ tă. dar. Pe plan individual. mai ales la vârsta mică. mai ales într‑o populaţie supusă unei vaccinări generalizate. În concluzie. diagnostic şi vaccinul BCG. 1996. boli cronice etc. Cu toate acestea. dar “atenuată”. de tuberculoză bovină292. bacteriene. în tuberculoză. op. de cele mai multe ori. 293 Louis De Brouwer. este nefavorabilă (când are loc o cazeificare lichidă. ce accentuează diseminarea bacteriană. El nu infirmă tuberculoza primară.). pentru a evita ulterior o formă gravă de tuberculoză. G. care înainte fusese negativ. dar poate fi şi rezultatul unei vaccinări BCG. se mai numeşte “vi‑ raj tuberculinic” şi poate arăta o primoinfecţie naturală. Datele epidemilogice. se creează o stare foarte accentuată de hipersensibilitate. G. de numeroşi autori. După vaccinare. inclusiv în ţesuturile sănătoase ale organismului)”293. după cum ne relatează în cursul său de Imunologie. pe care le aflăm din literatura de specialitate. testul poate fi negativ în urma unor vaccinări recente sau a unor boli (infecţii virale. Cordelier: “Hipersen‑ sibilitatea întârziată nu pare să fie un element de protecţie împotriva marii majorităţi a bacteriilor.

Le BCG.5%. 294 295 . Calmette.1% în 1926. 177. - Statistica legată de cei 3607 nou-născuţi din Franţa. Greenwood. Ascoli. 1929)295. Paris. concluzia lui fiind următoarea: “Este evident că vaccinarea reduce cu 2/ 3 morta‑ litatea prin tuberculoză. precum şi pe alţi specialişti. prof. directorul Institutului de Vaccinare BCG. 296 Ibidem. fiind obligaţi de lege”294. care declară toţi că “profesorul Calmette folosise atât de Ibidem. Calmette.5% pentru întreaga ţară (Franţa). procentul era de 8. dr. când el relata despre o rată foarte scăzută a mortalităţii. timp de 2 ani la Leagănul de copii din zona minieră Bethune. vaccinaţi în perioada 1 iulie 1924-1 iulie 1928. intitulată “Valoarea protecţiei în tuberculoză şi insuficienţa sa în profilaxia acestei maladii”. de 3. nu vor ţine cont de ele când. înaintea vaccinării”296. astfel încât mortalitatea infantilă aproa‑ pe dispăruse cu mult timp înaintea introducerii vaccinării cu BCG. şi pe prof. în cadrul conferinţei din data de 18 decembrie 1928.318 Dr. dar şi pe prof. Calmette a raportat o mortalitate de 12. în urma mai multor incidente neplăcute ce au avut loc după vaccinarea cu BCG. În noiembrie 1928. a fost obligat să prezinte două statistici: - Statistica legată de cei 845 de nou-născuţi vaccinaţi şi ţinuţi sub control. Rata mortalităţii infantile scăzuse cu 17% în 1922 şi se limita la 5. Copiii vaccinaţi cu BCG rezistă mai bine decât cei nevaccinaţi la bolile copi‑ lăriei” (A. cu doar 2 ani înainte. Aceste statistici au fost aspru criticate de către prof. La această Conferinţă. că‑ rora le stau la dispoziţie aceste cursuri. 5% la copiii vaccinaţi faţă de 21% la cei nevaccinaţi. “studenţii din Franţa. vor fi nevoiţi să vaccineze populaţia. spune Dr Louis De Brouwer. dată de TBC. în timp ce. în care afirma: “Ce comparaţie serioasă se poate face între cazurile de mortalitate provoca‑ te de TBC la minerii din Bethune şi cele care au avut loc în urmă cu doi ani în întreaga ţară? Ca să nu mai socotim că statistica profesorului Calmette nu ţine deloc seama de un factor determinant: la începutul anilor’20 s‑au creat condiţii de igienă mult mai bune pentru mineri. expert în Epidemiologie şi în statistici demografice de la Universitatea din Londra. Vigot. precum şi o calitate mai bună a îngrijirilor medicale. Wallgreen. când Dr. Ibidem. iar mortalitatea generală la jumătate. Christa Todea-Gross Cu toate acestea. Lignieres. medici fiind. Lignieres îi citează pe prof. medic pediatru din Suedia.

cecitate (orbire) etc. unele din ele fiind complicate cu osteită locală purulentă. profesorul Calmette a recomandat în continuare folosirea vaccinului BCG în primele 10 zile de după naştere. 72 de nou‑năs‑ cuţi mor în urma vaccinării cu BCG. 7 ani şi 15 ani. Autoarea cărţii arată că “efectul cel mai frecvent al BCG este cu certitudine acela de a declanşa tuberculoza. astfel că tribunalul a atribuit decesul acestor nou-născuţi unor erori comise de persoane necunoscute… Cu toate acestea. În 1930 (după doar 2 ani). Profesorul de Microbiologie Jean Basset accentuează Ibidem. fiindcă atunci nu ar mai fi fost nevoie de rapeluri (revaccinări cu BCG) la 1 an. 178 299 Ibidem. profesorul Stephani. despre daunele produse de BCG. autoarea cărţii Inutilitatea vaccinurilor (ATRA. el se contrazicea singur. 3 ani. la aproape 50 de ani de la descoperirea lui. Este vorba de o tuberculoză generalizată prin intermediul limfei. osteomielită. Acest non‑sens al vaccinării cu BCG este aspru criticat şi de către D-na Schnär-Manzoli. Tulpina pentru vaccin a fost furnizată de către Institutul francez Pasteur. iar apoi tot la 5 ani. în loc să o prevină”. putând provoca meningită. cu motivaţia că “doar în aceste zile bacilul tuberculos bovin este absorbit corect de către intestin”. ianuarie 1995): “Vaccinările repetate cu BCG.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 319 prost metoda statistică încât nu se putea acorda credibilitate nici datelor şi nici concluziilor sale”297. Cauza tuberculozei limfatice generalizate este încă necunoscută”299. recomandate de către Calmette. 297 298 . au provocat adenopatii cervicale purulente şi uneori soldate cu septicemie şi deces”. unde se instalează conform obiceiului strămoşu‑ lui său (bacilul tuberculozei bovine). la 24 octombrie 1967. De asemenea. 177-178. în care scrie: “Acest bacil viu invadează sistemul limfatic. de la Universitatea de Medicină din Geneva. leziuni renale grave. care. scrise de 82 de autori. Dar. otite purulente. până la vârsta adultă. a reunit 104 de lucrări. un eveniment tragic avea să confirme afirmaţiile profesorului Lignieres: la Spitalul din Lűbeck (Germania). dar ancheta efectuată imediat nu a mai putut constata cauzele dezastrului. au fost diagnosticate 104 cazuri de otită pu‑ rulentă.298. D-na Schnär-Manzoli îl citează pe profesorul Mande. Nimeni nu poate spune astăzi care va fi evoluţia sa în următoarele decenii. deoarece personalul medical distrusese toate flacoanele de BCG. Ibidem. În cartea ei. denunţă deschis neajunsurile vaccinului BCG. În urma vaccinării BCG. cauză frecventă a surdităţii.

afirma în aprilie 1996. - La scăderea cazurilor de TBC a dus. şi încetarea vaccinării antivariolice. Leon Grigoraki. că “până în 2005.). 179. director general al OMS. o scădere cu 21% a TBC şi cu 25% a numărului de cazuri de chimio‑rezistenţi”.320 Dr. ultima vaccinare antivariolică din Franţa a agravat evoluţia cazurilor latente. Germania. vor fi anunţate 4 milioane de decese anuale şi vor fi infectate cu TBC mai mult de 2 miliarde de persoa‑ ne. la New York. Renunţarea la vaccinul contra variolei a coincis cu regresia tuberculozei din ţările respective (Marea Britanie. După afirmatiile DR. Acest «Tsd» constă în a obliga bolnavii să ia medicamentele antituber‑ culoase în prezenţa unui îngrijitor. Hiroshi Nakajima. . Christa Todea-Gross şi el. - Tuberculoza a fost una dintre primele boli provocate de vaccinarea contra variolei. 300 301 Ibidem. complicaţiile frecvente şi grave ale vaccinului BCG. dacă nu se va aplica un program de tratament sub supraveghere strictă (Tsd). - Asistăm în ultimul timp la o creştere a cazurilor de TBC din cauza deficienţelor sistemului imun al copilului şi apoi al adultului. Joquelin de la Spitalul Necker. 180. în revista Impact Medecin. din cauza vaccinurilor în masă la care nu mai face faţă. Prof. Lignieres concluzionează:300 - Tuberculoza este cel mai des provocată de însuşi vaccinul BCG. afirmă că “în Grecia numărul cazurilor de tuberculoza s‑a dublat între anii 1950‑1962. Existenţa unei faze latente şi inactive este o caracteristică binecunoscută a tuberculozei. dar şi a tratamentelor abuzive cu antibiotice. Din 1992. alături de mulţi alţi oameni de ştiinţă. Ibidem. profesor la Universitatea de Medicină din Atena şi Director al Centrului de Cercetări din Clinica Sotiria. Medicul grec. Franţa etc. Dr. Declaraţiile acestui medic demonstrează ineficacitatea acestui vac‑ cin presupus că va eradica tuberculoza”301. motiv pentru care vaccinarea cu BCG la acesti bolnavi nu face altceva decât să provoace o suprainfecţie şi implicit o agravare a bolii. alături de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă (a măsurilor de igienă şi sociale). inactive de TBC. Se pune întrebarea: “Cum este posibil ca directorul gene‑ ral al OMS să poată prezenta asemenea cifre pentru TBC? Ample campanii de vaccinare cu BCG au fost organizate de mulţi ani pentru toate naţiunile planetei. acest program a făcut posibilă. adică în perioada în care 3 milioane de doze de BCG au fost administrate populaţiei”. Elveţia.

aceste infecţii ar putea fi vindecate cu antibiotice. În Franţa. se observă o predispoziţie la diverse infecţii acute: rinofaringite. ci doar într‑o fază tardivă. La ora actuală există tratamente eficace pentru TBC şi. Scohy se opune nu doar vaccinului BCG. Se ştie că tuberculoza. fie că este dată de vaccin sau nu. automat. la majoritatea dintre copiii vaccinaţi la naştere sau cât mai devreme după naştere cu BCG. Doi dintre aceşti medici sunt: profesorul J. fără alte complicaţii. - Vaccinarea sistematică din Franţa nu a dus la eradicarea acestei boli. pneumolog la Spitalul Saint-Antoine. care diseminează în întregul organism. În Ţările de Jos. profesori de Medicină cer renunţarea la vaccinul BCG. otite. P. existau numeroase cazuri de tuberculoză. Este motivul pentru care. Paris. manifestându‑se cu o stare de subfebrilitate şi o scădere importantă a imunităţii organismului”. cu o cazeificare sub formă lichidă. care evoluează timp de 6‑9 luni. fiind condiţii precare de viaţă. 175. Chrétien. după cel de-al doilea război mondial. din cauză că acest vaccin provoacă o reacţie de hipersensibilitate întârziată defavorabilă. În tot acest timp. la care se adaugă şi infecţia TBC. ci dimpotrivă. Cu toate că nu 302 303 Ibidem. laringite sau bronşite repetate. - Infecţiile tuberculoase depistate la cei vaccinaţi cu BCG. Paris.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 321 Dr. Ibidem. şi profesorul J. . deschide calea afecţiunilor reumatice. de mulţi ani. pneumoftiziolog la Spitalul Laennec. Derenne. majoritatea fiind grave. Mulţi se nasc în zilele noastre cu o predispoziţie genetică la afecţiuni reumatice. - Un alt pericol este acela că “antrenează la sugari. mult mai gravă. o formă atenuată de tuberculoză cutanată. nu mai este posibilă depistarea precoce a infecţiilor tuberculoase (!). dacă ar fi depistate de la început. în mod frecvent cazuri de tuberculoză. dar şi principiului vaccină‑ rii (ceea ce i-a adus multe necazuri…). motivele fiind expuse în revista Des clefs pour vivre (nr 4. august 1994)302: - Primul pericol al vaccinului BCG constă în capacitatea sa de provoca ulterior. ambii exprimându-şi dorinţa de mai multe ori în revista medicală Le Concours Médical303. sugarul mai suportă şi alte vaccinuri. - După vaccinarea cu BCG. sunt mult mai grave şi mai contagioase decât la cei nevaccinaţi. agravându-le. de cele mai multe ori. la o creştere a cazurilor de TBC. care pot dezechilibra şi mai mult sistemul lui imun.

176-177. între anii 1968-1971. Toate persoanele au fost testate la tuberculină iar cele cu o reacţie negativă (nevacinaţi) au fost împărţite în două grupe: una a fost vaccinată şi alta nu. Diverse studii recente au lansat o îndoilă în ceea ce priveşte unele teste folosite în prevenirea sau depistarea tubercu‑ lozei. […] Testele la tuberculină nu sunt perfecte iar medicii trebuie să ţină seama de posibilitatea unor reacţii fals pozitive sau fals negative. acelaşi lucru se întâmplă şi în Franţa305. România nu face excepţie: deşi se face vaccinarea în masă “obligatorie” cu BCG încă de la naştere. medic pediatru şi profesor la Universitatea de Medicină din Illinois. copilul poate avea TBC deşi reacţia la tuberculină este negativă şi poate să fie sănătos. Studiul OMS - certurile repetate legate de vaccinul BCG au determinat Organzaţia Mondială a Sănătăţii să facă un studiu în India. Cehoslovacia. Pe plan mondial. În SUA. Rapport du groupe scientifique ICMR/ OMS. cazurile de TBC sunt în creştere.322 Dr. afirmă. 304 305 . deoarece copilul poate fi iradiat în repetate rânduri în vederea exa‑ minării plămânilor sau poate fi supus unor tratamente destul de periculoase timp îndelungat. În Buletinul nr. cunoscut ca fiind unul dintre primii critici ai Medicinei moderne. Interesant este faptul că aceste ţări prezintă cel mai mic procent de îmbolnăviri cu TBC. tuberculoza a fost eradicată304. Cazurile de TBC din Europa sunt cele mai numeroase în ţările în care se practică vaccinarea BCG obligatorie.1 din 1974 al Ministerului Sănătăţii Publice şi Asigurărilor Sociale se observă că acolo unde se practică vaccinarea BCG obligatorie. Polonia şi Portugalia. care numai rareori dezaprobă actele medicale. Consecinţele sunt grave. de luni sau ani de zile”306. […] Acest lucru însemnă că. ceea ce nu corespunde adevărului în cazul testului cutanat la tuberculină. ca apoi să fie urmărite timp de 7 ani şi jumătate. De 5 ani. Dr. numero Ibidem. după cei 30 de ani de experienţă. 306 Ibidem. observăm o creştere marcată a cazurilor de TBC (inclusiv la tineri). însumând 360. fără niciun dubiu. că “Părinţii copiilor vac‑ cinaţi au dreptul să ceară dovezile legate de eficienţa vaccinurilor.000 de persoane. deşi reacţia este pozitivă. Dovezile trebuie să fie clare. în ţări ca Bulgaria. OMS a ales un număr de 209 de localităţi. Christa Todea-Gross s‑a practicat deloc vaccinarea în aceste ţări. Ibidem. Raportul OMS. Academia Americană de Pediatrie (AAP). a publicat un articol în care critică testul la tuberculină. Mendelssohn.

65. 307 308 . Nu acelaşi lucru îl vor face Franţa. 310 Ibidem. Nu s-a găsit nicio explicaţie pentru rărirea cazurilor de boală.Koch). - După introducerea vaccinului BCG – printr-o campanie de vaccinare în masă desfăşurată între anii 1920‑1925 – se observă din nou o uşoară creştere a cazurilor de TBC. dintre care 71 de cazuri din cauza tuberculozei. 1980. cit.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 323 651‑ Geneve. populaţia: dacă în anul 1750 se înregistrau 10. În Germania s-au alocat 280 milioane de mărci germane pentru vaccinarea în masă a populaţiei cu BCG310. 175-176. Acest lucru ne arată că vaccinul BCG administrat în masă. 64. decât pe cei care nu prezentaseră ni‑ cio reacţie”307. în anul 1955 se mai numărau doar 5 cazuri. Ibidem. nu a influenţat deloc incidenţa tuberculozei în rândul populaţiei. cei care aveau reacţia la tuberculină pozitivă prezentau o reacţie de hipersensibilitate întârziată care nu-i proteja de TBC. Cu alte cuvinte. După aceea începe să scadă uşor numărul cazurilor de boală309. Nu se observă nici în anii următori o modificare în acest sens. România şi alte ţări. fie că s-a vaccinat sau nu. suspendase practica vaccinării cu BCG”308. op. ştiind că încă nu se descoperise vaccinul. după vaccinare. - Decesele provocate de TBC au scăzut sistematic. iar tuberculoza a atins mult mai des persoanele care reacţionaseră iniţial la tuberculină. 309 G. deşi după descoperirea agentului etiologic al tuberculozei (b.000 de decese datorate diferitelor boli. cazurile de deces datorate tuberculozei au cunoscut o creştere importantă. Buchwald. dar se constată un lucru evident: costurile acestor vaccinuri. în Ibidem. a fost următorul: “Vaccinul BCG nu conferă ni‑ cio protecţie în termenul celor 7 ani şi jumătate de supraveghere. cu un apogeu în timpul primului război mondial. 176. Statistica a fost efectuată de către prof. În Germania (perioada când încă se practica vaccinarea BCG): - În perioada 1906‑1934. după care scăderea lor continuă să fie ca înainte. din 1971. Louis De Brouwer remarcă faptul că “Republica Federală Ger‑ mană nu se aşteptase la un astfel de raport şi. Weise de la Ministerul Sănătăţii din Berlin care remarca faptul că. - Dr. pe când cei care nu reacţionaseră la tuberculină nu prezentau această alergie întârziată şi erau mult mai apăraţi împotriva tubercuozei.

a cazurilor de TBC în Germania316. 316 Ibidem.324 Dr. 313 Ibidem. spune Dr. nici de data aceasta. 317 Ibidem. constantă. 72. statistica arată – fără vaccinare – o scădere continuă. - Până în anul 1995. nu a putut fi influenţată epidemia de tuberculoză. 305. 66. după rezultatele dezastruoase datorate vaccinului contra variolei. folosindu-se de practicieni şi medicii pediatri. astăzi am fi avut aceeasi situaţie epidemică311. se încerca acum o evitare a unei vaccinări «obligatorii»” 312. vaccinul BCG aparţine trecutului317. ci medicul care a administrat personal vaccinul BCG315. Ibidem. graficele efectuate arată o stagnare a curbei. Ibidem. - Deşi în urma studiului OMS din India. nu a influenţat în niciun fel evoluţia bolii. în cazul unor complicaţii postvaccinale. Germania a renunţat. Asta înseamnă că chiar dacă nu se făcea nimic împotriva tuberculozei. Statistica arată în mod evident că. 315 Ibidem. ceea ce demonstrează un efect negativ al vaccinărilor împotriva tuberculozei313. medicii pediatri au continuat vaccinarea copiilor din Germania până în anul 1998. în Germania. după care devine uşor ondulantă. fiindcă am putea trage o concluzie importantă pentru ţara noastră şi să oprim vaccinarea BCG. - Înainte de 1970. 311 312 . a incidenţei TBC. De aici rezultă faptul că. - Din anul 1998. vaccinurile s-au efectuat de către Direcţiile de Sănătate. vaccinul BCG. începând cu anul 1971. Buchwald. 66-67. 314 Ibidem. Decesele provocate de TBC în această perioadă nu arată o modificare. timp în care ei au făcut un lobby eficient. 69. Am prezentat acest scurt istoric al evoluţiei tuberculozei din Germania. - În perioada 1970‑1980 s-a făcut un nou compromis şi s-a efectuat a doua vaccinare în masă. comparativ cu situaţia de dinainte şi de după vaccinare314. a populaţiei din Germania. la obligativitatea vaccinării BCG. nu statul se face răspunzător de ele. 65. Christa Todea-Gross anul 1875 s-au introdus diverse tratamente balneare (sanatoriile TBC) şi preventive (vaccinul BCG). “Dar. Dimpotrivă.

176. op. cit. care pot apare între 6 luni şi 4 ani de la vaccinare (în medie 12 luni). op.Scăderea imunităţii322. ‑ Adenopatii: la 13 săptămâni de la vaccin. motivele fiind concludente. se constată o inflamaţie a ganglionilor regionali.Decesul323. ‑ Otite purulente. formându-se abcese. encefalite etc. . bronşite320. care deseori se infectează. 318 319 . soldate uneori cu surditate319. dacă diametrul leziunii măsoară peste 0. Hirte. De Brouwer. România este singura ţară din UE unde se mai efectuează vaccinarea BCG la naştere! (vezi Anexa). la aproximativ 6 săptămâni de la vaccinare şi sunt considerate ca fiind o complicaţie.).VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 325 c) Reacţiile adverse şi complicaţiile vaccinului BCG: . otite. ‑ Osteite şi osteomielite: inflamaţia şi infecţia oaselor. în special a oaselor lungi. rinofaringite.Afecţiuni reumatice321. 324 M. diseminate. 323 Ibidem.Infecţii frecvente ale căilor aeriene superioare şi inferioare: laringite. 320 Ibidem. L. 177. nu este deloc recomandată vaccinarea BCG a sugarilor. .6 cm. uneori complicate cu menigită tubercu‑ loasă şi deces318. Un procent de 2-5% din populaţie sunt purtători sănătoşi cu Hib324. Infecţiile cu Haemophilus Influenzae tip b şi vaccinul Hib 1. ‑ TBC: forme grave. Infecţiile cu Hib Haemophilus Influenzae tip b (Hib) este o bacterie care se găseşte şi la oameni sănătoşi. 322 Ibidem. uneori foarte grave (meningite. 321 Ibidem.. IX. cit.Abcese locale: apar la locul inoculării. 187. provocând infecţii. . şi doar în condiţii specia‑ le (sistem imun scăzut) devine patogenă. la nivelul nasului şi al gâtului. În concluzie. Tipul “b” se deosebeşte de celelalte tipuri de HaIbidem. .

licenţiat de către FDA. cu un vârf în lunile 6-7 de viaţă. şi nu în urma studiilor americane. din 1977. 2. iar un procent de 60%. ceea nu echivalează şi cu o imunitate certă. scade riscul la aceste infecţii şi se menţine scăzut şi după oprirea alăptării. legat de eficienţa vaccinului. 151. în urma unui alt “experiment finlandez”. 317 (12):717-722. în 1987. cu denumirea de “PRP” (Haemophilus B Polysaccharid. s-a efectuat la doar 99 de copii. op.”.nlm.nih. septicemie. apărute ulterior şi care nu erau specificate în prospect. cu vârsta cuprinsă între 2 luni şi 5 ani. raportat la un lot atât de mare. În SUA. Christa Todea-Gross emophilus Influenzae (tip c etc.26(2):443-450.gov/ pubmed/ 3306379 . Cu toate acestea. Cu alte cuvinte. “eficienţa” afişată a fost de 83%. Scheibner. Ineficienţa vaccinului Primul vaccin a apărut pe piaţă în 1985. K Takala et al.. pe un lot de 16. Vaccinul Hib Generalităţi. 326 V. Experimentul finlandez327 s-a făcut pe un lot de 30. 1992). Silfverdal. până la vârsta şcolară… De asemenea. 325 S. Peltola. encefalite. Infecţiile cu Hib sunt: laringite acute. S-a constatat că eficienţa lui este de doar 69%326. fiind vorba de un “vaccin conjugat”: PRP-D. 327 J. H. cit. Licenţa a fost obţinută în urma “experimentului din Finlanda”. Polyribosylribitol-Phosphat). http:/ / www. A. Int J Epidemiol 1997. s-a făcut doar un studiu clinic.326 Dr. Un procent de 90% dintre infecţiile cu Hib se produc la copiii sub 5 ani. dar dozarea anticorpilor rezultaţi în urma vaccinării. vaccinul a fost “îmbună‑ tăţit”. la copiii dintr‑un mediu unde se fumează (fumători pasivi) riscul infecţiilor creşte de 6 ori” (Nordheim.000 de copii. la sugari (copii sub un an). în SUA. De data aceasta. în SUA s-a sintetizat un nou vaccin. Au fost descrise şi multe reacţii adverse. Oamenii de ştiinţă suedezi au observat “un procent foarte redus al acestor infecţii la copiii alăptaţi la sân”325. A.) prin faptul că deţine o capsulă care este greu de recunoscut şi de atacat de către sistemul imun al sugarului. la doar 69 din 100 de copii se formează anticorpi. Din cauza unei reacţii imune insuficiente (recunoscută în cele din urmă) şi a multor reacţii adverse noi. “Efficacy of Haemophilus influenzae type b polysaccharide‑diphtheria toxoid conjugate vaccine in infancy. postvaccinale.. “Protective effect of breastfeeding on invasive Haemophilus in‑ fluenza infection: a case‑control‑study in Swedish preschool children”.ncbi. N Engl J Med 1987 Sep 17.000 de copii. ceea ce este cu totul insuficient. osteomielite. Eskola. “Cu fiecare săptămână în plus de alăptare. meningite.

cit. E Hiner. fie difterică (vaccinul PRP-D. Drept scuză pentru primele eşecuri. J Pediatr. Doar în acest fel sistemul imun poate fi “păcălit”. 113(5):814-919 http:/ / www.nlm. Scheiber. cit. timp în care nu se formează anticorpi. a fost existenţa unei “ferestre” de 7‑14 zile de la vaccin. folosit pentru studiu. producătorii de vaccinuri au spus că a fost dificilă crearea vaccinului Hib. Black ş. M. aşa cum 328 S. fie din toxina tetanică. spun ei. G.330.332. T. . Hirte. au scris despre un procent de 69%. Scheibner. 1989 May. Osterholm et al. fiind vorba de copii de peste 24 de luni care au prezentat infecţii severe Hib.ncbi. spun ei. pe care să se fixeze aceste particule din capsula bacteriană. R. Frasch. 228 de reclamaţii. Daum. dar şi cel de animale. K. O altă problemă pe care a pus-o vaccinul şi pe care au observat-o mulţi alţi cercetători. de către Black. op. S. 114(5):742–747 330 E. 1988 Aug. deşi au fost vaccinaţi şi ar fi trebuit să fie imuni la această vârstă. “Decline in serum antibody to the capsule of Haemophilus influenzae type b in the immediate postimmunization period”.. 158(2): 343-348. Sood. este nevoie de un adaus de proteine străine. ce conţine particule din capsula bacteriei).. R. Siber et al. J Infect Disorder. au descris 35 de cazuri cu infecţii Hib. Vaccinul rezultat se numeşte “vaccin conjugat”.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 327 printre care 3 cazuri de infecţii Hib severe. Trei studii americane întreprinse în 1988.189. Harri‑ son şi Shapiro. “Postvaccination susceptibility to invasive Haemophilus influenzae type b disease in infant rats”. motiv pentru care vaccinul Hib a fost combinat cu alte vaccinuri care conţin proteine animale şi de care se va lega antigenul Hib: vaccinul antitetanos care conţine toxina tetanică / vaccinul antidifteric care conţine toxina difterică / bacterii meningococicice etc. Sood. Cauza o constituie lipsa proteinelor din vaccin. în urma vacci‑ nării cu PRP‑D. Astfel de vaccinuri se folosesc tot mai des la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 luni şi 2 ani. E. De aceea. 152-154. amintit anterior).a.gov/ pubmed/ 3263486 329 R.329. iar lotul de sugari. 331 V. au evidenţiat o stimulare scăzută a imunităţii. Au fost analizate de către FDA. Cu toate acestea. 1998 Nov. animale. la 3 copii care au primit trei doze de vaccin. apărute în primele 4 săptămâni de la vaccin.. care în mod normal stimulează sistemul imun ca să formeze anticorpi. “Spectrum of Disease Due to Haemophilus Influenza Type B Occurring in Vaccinated Children”. J Pediatr. J. Majoritatea îmbolnăvirilor s‑au observant în primele 2 luni de la vaccin331. pentru ca un copil de 2-3 luni să răspundă la vaccin. und C. op. K.nih. stimulând astfel răspunsul imun al copilului. era foarte receptiv la infecţii Hib328. iar la reacţii adverse. 332 M. S. deoarece copiii cu vârsta de 0-18 luni nu răspund la vaccinuri ce conţin particule din capsula virală sau bacteriană (Hib este un vaccin inactivat..

Acelaşi lucru se observă în Olanda. 338 G. 336 Ibidem. A. L. folosind vaccinul PRP-D la 2.1990.328 Dr. Singleton. Rijkers. Galil. “Return of Haemophilus influenza type b infections”.339. Levine et al. S. 156. care conţine alături de Hib. W. O. un sugar este vaccinat de 4 ori împotriva infecţiei cu Hib: la 2. 335 V. G. encefalite). L. Infect Dis 1999. 4...4 şi 12 luni335! Multe alte studii au fost făcute cu Pentavaccinul. P. cit. Limited efficacy of a Haemophilus influenzae type b conjugate vaccine in Alaska native infants”. influenzae Vaccine Study Group. R. pe care vaccinul nu le pre‑ vine… Doar în provincia canadiană Manitoba. au fost mai multe cazuri de meningite aseptice şi de moarte subită la sugar (SIDS) în grupul celor vacci‑ naţi decât în grupul de control”334.A. Britto. meningite. iar România nu va face excepţie. a cazurilor cu infecţii Hib. J.323:1393–1401. “Reemergence of invasive Haemophilus influenza type b disease in a well‑vaccinated population in remote Alaska”. După un studiu făcut în Alaska de către Ward şi colaboratorii săi. denumite «Haemophilus non‑B».. cit. 154. G. Vermeer-de Bondt. P. Lancet 2003. Ward. M. 154. A. La noi. R.K. Apariţia de noi tulpini patogene Cu toate că acest vaccin urma să prevină infecţiile grave la copii cu bacteria Haemophilis Influenze tip B (laringite. încă 4 vaccinuri: DTP (trivalent) şi antipolio. 6 si 12 luni! Eşecul vaccinului a fost total. multe dintre ele fiind severe: în Alaska s-au înmulţit infecţiile cu acest tip de bacterii începând cu anul 1996337. op. “Continued threat of Haemophilus influenza type B disease in the U.338. 337 K. Viera Scheibner afirmă că “toate studiile efectuate în vederea cunoaşterii eficienţei vacinului Hib au evidenţiat faptul că el nu oferă imunitate copiilor sub 18 luni”333.102 copii. 31:1563-4 339 K. iar în Marea Britanie s-au triplat infecţiile cu Hib între anii 1996-2000. J. 361:90 333 334 . s‑a constatat eşecul total al acestuia: “Copiii care nu au luat parte la studiu au prezentat mai puţine infecţii Hib. Ramnarayan. rata infecţiilor fiind asemănătoare cu cea din grupa «placebo». Brenneman. “s‑a observat în ultimii ani că s‑au înmulţit foarte mult infecţiile cu alte tipuri de bacterii. Letson and W.T. Pushparajah. sistemul imun al sugarului nu s-a lăsat “păcălit” nici cu o asemenea metodă. de la an la an. Maniyar. op. Christa Todea-Gross o dovedesc studiile întreprinse cu noul vaccin. Breukels.M. Cu toate acestea. Hayward. J.). Spanjaard. Rezultatul a fost acelaşi: “Vaccinul era ineficient şi cu multe reacţii adverse”336. Scheibner. N Engl J Med. constatându‑se o creşte‑ re. s‑au găsit 60 de astfel de V. Ineficienţa vaccinului Hib actual este evidentă. vaccinul PRP-D.”. Lancet 2003. “The Alaska H. 179 (1): 101-106. a fost licenţiat în SUA şi este folosit la sugarii de 2. Paget. Exemplele pot continua (SUA etc. Sanders. E. Scheibner.

adolescenţii şi adulţii. Wylie et al. http:/ / www.. Tetravaccinul folosit este TETRACT-HIB (DTP+Hib. E. “Prevention of Haemophilus influenza type b (Hib) meningitis and emergence of serotype replacement with type a strains after introduction of Hib immu‑ nization in Brazil”. produs de Sanofi Pasteur) şi HIBERIX (conjugat cu toxina tetanică. E.342. fie combinat cu mai multe vaccinuri: Tetravaccin. J. J Clin Microbiol 2006. Pentru hexavaccin există HEXAVAC (DTP+polio+Hib+hepatitic B. J Clin Microbiol 2004.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 329 infecţii”340. produs de GLAXOSMITHKLINE BIOLOGICALS SA – BELGIA). Mubareka. Trottel. “Invasive Haemophilus influ‑ enzae in Manitola. folosit de curând şi în România (mai 2012). J. M. s-au dublat infecţiile cu tulpini Hib patogene noi între anii 1998-2002343. Pentru Pentavaccin. 44 (4): 1530-5. Clin Infect Dis 2006. K. “Emergence of nonencap‑ sulated non‑b‑type invasive Haemophilus influenza isolates in Portugal (1989‑2001)”. in the postvaccination era”. L. Canica and the Multicenter Study Group. numit ACT-HIB (conjugat cu toxina tetanică. 329:655-658. S.de/ jabe2004. Ramsay. “Nature abhors a vacuum. produs de Aventis Pasteur) şi INFANRIX HEXA (DTPA-HBV-IPV+HIB. C. Slack. Canada. Tsang. datorită vaccinării în masă. Sill. de Sanofi Pasteur) sau PENTActHib (DTP+polio+Hib. but the public health is loving it: the sus‑ tained decease in the rate of invasive Haemophilus influenza disease”. 40:831-833. McVernon. Butler. C. 340 G. la sugarii de 2 şi 6 luni. de Sanofi Pasteur). S. Copiii mai mari. în Anglia şi Wales345. motiv pentru care îşi pierd în timp imunitatea (care nu mai este reactualizată prin formare de anticorpi).pdf 344 J. Prezentare: a) Actualul vaccin Hib se găseşte în comerţ fie sub formă monovalen‑ tă. au mai rar contact cu bacteria Hib. la adolescenţi de peste 15 ani. Ribeiro et al. 42:807-810 342 R.uni-duesseldorf. ei riscă să facă infecţii grave. Bajanca. S-au relatat astfel de infecţii. 345 J.esped.341. P. S. 343 ESPED (Erhebungseinheit fűr seltene pädiatrische Erkrankungen in Deutschland): Jahresbericht 2004. PENTAXIM (DTP+polio+Hib.. . Infect Dis 2003. M. produs de GLAXO SMITHKLINE). M. Acest lucru schimbă radical epidemiologia acestor bacterii şi pune sub semnul întrebării rostul vaccinului Hib344. “Trends in Haemophilus influenza type b infections in adults in England and Wales:surveillance study”. 187:109-116. Pentavac‑ cin şi Hexavaccin. De aceea. BMJ 2004. de Aventis Pasteur). În Germania. 341 P. există 3 produse: INFANRIX+HIB (DTP+antipolio+Hib).

durere şi inflamaţie. c) În România vaccinarea începe de la 2 luni şi se administrează tot 4 doze: la 2. 349 CDC 1999 a:FAQs about Hib. La cei afectaţi de Sindrom Guillain-Barre s-a M. Christa Todea-Gross b) În Germania.330 Dr. CDC (Centru de Control al Bolilor din SUA) dă următoarele date despre reacţiile adverse postvaccinale: la unul din 4 au loc reacţii locale cu înroşirea pielii.10. vaccinarea Hib.ro 348 M. antipolio sau antidifteric348. Reacţiile secundare ale vaccinului monovalent (ACT-Hib) nu au fost studiate în mod sistematic. din punct de vedere juridic. Hirte. A.htm 350 M. el rămâne la fel ca toate vaccinurile: unul opţional. deoarece vaccinul monovalent tinde să dispară din comerţ. H.4. Vaccinul este adminisrat copiilor sub 5 ani346. meningite. la unul din 100 se produc simptome precum: febră. M. diaree sau ţipăt prelungit 349(“ţipătul prelungit” ne duce cu gândul la “ţipătul encefalitic”. lucru ce nu se va mai întâmpla nici de acum încolo. Ochiai.gov. frecvenţa lui fiind destul de mare).318 DIN 19. Când vor apărea reacţii adverse după pentavaccin sau hexavaccin nu vom şti care dintre componente le-a provocat350. de când a devenit un vaccin “obligatoriu”. Yamamoto. Reacţii adverse şi complicaţiile postvaccinale Concentraţia mare de endotoxine din vaccin face ca acesta să fie mult mai greu suportabil decât vaccinurile antitetanos. care acum nu se mai găseşte decât în combinaţiile cu alte vaccinuri. 189-190. “Endotoxin content in Hae‑ mophilus influenae type b vaccine”.2009347. Meningitis Foundation of America. tul‑ burări de coagulare a sângelui (trombocitopenie). cit.1.ms.. 1997. după ORDINUL NR. complicaţii neurologice (convulsii. Hirte. fiind “opţional” până în 2010.192.org/ Hib2. se face începând cu vârsta de 3 luni şi se administrează 4 doze. sindromul Guillain‑Barre) şi de‑ cese (“Impfreaktionen”. op. Toyoizumi. Cu toate acestea. http:/ / www. Vaccinul Hib a fost introdus în România în 1999. Jpn J Infect Dis 2004. musa. 57 (2):58 f.6 şi 12 luni. encefalite. vărsături. paralizii. 346 347 . de aceea nici nu se va mai afla vreodată ce reacţii secundare ar putea provoca componentele vaccinului Hib. 3. cit. conform noului Program Naţional de Vaccinări din România. În anii’90 au fost raportate la Institutul Paul-Ehrlich din Germania o serie de reacţii adverse după vaccinul monovalent ACT-Hib: reacţii alergice. 1995). op. Kataoka. http:/ / www.

Pediatric infectiol Dis J. În lipsa insulinei. “Therapy of bacterial sepsis. Conse‑ quence or coincidence”. 3 (4):342-344.gov/ bhpr/ vicp/ table. 21 (6):498-504. 355 T. O. Diabet zaharat tip I (insulinodependent) ‑ vaccinul anti-Hib. 1997. glicemia creşte necontrolat şi copilul poate intra în comă diabetică. se observă în mod frecvent formarea a două tipuri de anticorpi îndreptaţi împotriva ce‑ lulelor pancreatice (IA‑2A. E. Acest tip de diabet este o boală autoimună prin care sunt distruse celulele pancreatice care secretă insulină. Infecţii grave cu Hib au fost observate deseori la copiii vaccinaţi. C. “The timing of pediatric immunization and the risk of insulin‑dependent diabetes mellitus”..353.GADA) secretoare de insulină”358. 356 S. Diabetul zaharat tip I este o boală cronică. 315: 713-716. DeStefano et al. riscul de a face un astm bronşic până la vârsta de 6 ani. Inf Dis Clin Pract 1997. B. creşte cu 7%. 16:1606-1611. Classen. Ludvigsson et al. Vaarala. Dacă un copil primeşte vaccinul Hib într-un moment în care el este infectat cu acest microb (lucru pe care nu-l ştim). potrivit unui studiu354. “Vaccinations May In‑ duce Diabetes‑Related Autoantibodies in One‑Year‑Old Children”. “Childhood vaccinations and risk of asthma”. administrat copiilor la vârsta de 1 an. 357 D. 11: 7-2-705. În SUA o astfel de infecţie gravă este recunoscută în mod oficial ca o complicaţie postvaccinală352.“După vaccinul Hib. Wahlberg. Fredriksson.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 331 constatat un titru foarte mare de anticorpi îndreptaţi împotriva proteinelor din vaccin351… Este vorba de “hiperimunizarea” de care am mai amintit. Astm bronşic ‑ după vaccinarea anti-Hib.357. . www. Pediatr Infect Dis J 2002. 353 HRSA (Health Respurces and Services Administration):Vaccine Injury Table March 24. “Haemophilus influenza meningitis foolowing vaccantion. Tratamentul constă în administrarea de insulină zilnic.dhhs..htm 354 F. Klass et al. creşte riscul la copii de a face diabet zaharat tip I355. “Rising incidence of insulin dependent diabetes in children under 5 years in Oxford region:time trend analysis”. Arch Pediatr 1996.356. 1992. 6:449-454. cu febră ridicată după vaccinare trebuie întotdeauna să ne dea de gândit. J. 1005:404-408 ..hrsa. BMJ 1997.. Basson et al. J. O stare generală alterată. Gardner et al. “An epidemic of childhood diabetes in the United States”. conform unor studii epidemiologice. nivelul anticorpilor poate să scadă dramatic în zilele sau orele de după vaccinare şi infecţia cu Hib poate avea o evoluţie foarte gravă. Classen. meningitis and otitis media in infants and children: 1992 poll of directors of programs in pediatric infectious disease”. sub formă injectabilă.. 358 J. nevindecabilă. M. Ann NY Acad Sci 2003. J. 352 E. “Tot al doilea 351 P. Diabetes Care 1993. Dokheel. pe tot parcursul vieţii.

cit. . 2:7-10 366 M. 368 J. vac‑ cinul pertussis «întreg» a fost retras.În SUA şi multe alte ţări din Europa de Vest. când în familie sau la rudele apropiate mai există un caz de DZ tip I365. “Diabetes mellitus typ 1: Gezielte Vorhersage”. 360 ESPED. La cei nevaccinaţi.364 şi riscul este de 1 : 1700. Christa Todea-Gross copil care prezintă aceste tipuri de anticorpi se va îmbolnăvi de diabet zaha‑ rat în următorii 6 ani”359.esped. 359 N. inclusiv encefalite367.a. 1988: “Sterblchkeits-und Krankheitshäufigkeit bei invasiven bakteriellen Infektionen während einer klinischen Untersuchung axellulärer Keuchhusten-Impfstoffe in Schweden”.332 Dr.de/ jabe2002_r. P. Strom.:Classen. crescând la 1:50. ele îl sensibilizează şi cresc re‑ ceptivitatea la infecţii…Este timpul să se retragă toate vaccinurile Hib. deoarece nu prevenea tusea convulsi‑ vă. în Finlanda cu 60%. din aceleaşi motive s‑a cerut şi retragerea vaccinului pertussis actual. D Ärzteb‑ latt 2007. 193.368. «acelular»…Una dintre caracteristicile vacci‑ nurilor este aceea că ele cresc foarte mult receptivitatea la infecţii grave. The Open Pediatric Medicine Journal 2008. J. “Association between type 1 diabetes and Hib vaccine:causal relation is likely”. http:/ / www. C. Classen. Hirte. cit. fiindcă ele nu arată o legătură dintre acest vaccin şi boli autoimune. “Rezultatele arată că studiile din trecut privind vaccinul Hib sunt greşite. op. riscul de a face diabet tip I este de 1: 100. despre care s‑a dovedit că nu previn nicio infecţie…Aşa cum în 1979.B:Risk of vaccine-induced diabetes in children with a family history of type 1 diabetes. a crescut foarte mult incidenţa diabetului zaharat tip I la copii: în Germania cu 40% între anii 1993-2001360... . în loc să imunizeze organismul. 104.000-27. Storsaeter. Olin. C...uni-duesseldorf. Brit Med J. Jahresbericht 2002. 364 D. 1960: “Ist Allgemeinimpfung gegen Keuchhusten immer gerechtfertigt?”.. BMJ. 1999b. Classen. (11):a-706. D. 22. BMJ 1999a. Siegmund-Schultze. 362 Classen. htm#hii 361 M. B. Renemar u. 367 J. dar provoca cazuri grave de boală şi avea o serie de efecte secundare grave. 365 Classen..Oktober: 1184-1186. cit. 194. 318:193. Classen afirmă că boala debutează la 24-36 de luni după vaccinare363. 319:1133. op. 363 J. după introducerea vaccinului Hib. “Letters:Public should be told that vaccines may heva long term ad‑ verse effects”. precum diabetul zaharat tip I”362.000 de cazuri în decurs de 10 ani361. oferindu‑i protecţie împotriva infecţiilor. 1997. iar în SUA cu 20. Hirte.000366… O concluzie importantă la care au ajuns oamenii de ştiinţă (dar se lovesc în continuare de o lipsă totală de reacţie din partea Autorităţilor) este aceea că “proteinele străine din vaccin. op.. B.

Acesta a mai adăugat că “au fost depistaţi cu diabetul de tip 2 şi copii în vârstă de 5 ani. Scheibner. preşedintele Asociaţiei Medicale Române. În viitor ne vom confrunta cu o adevarată epidemie”.. dr. 30% dintre persoanele care suferă de diabet nu sunt diagnosticate. inclusiv din România.com/ articole/ imbolnaviri+diabet+copii 371 “Epidemie de diabet în douăzeci de ani”: http:/ / www. în colaborare cu medicii de familie. 2010). sunt îngrijorătoare: . Sibiu. În plus. iar 58 la sută au între 6 şi 18 ani”.“În 1988 erau trei cazuri noi de diabet anual la o sută de mii de copii. Nutriţie şi Boli Metabolice. a declarat prof. preşedintele Societăţii Române de Diabet. medicii şcolari şi medicii pentru studenţi. V. tip 1 şi 2. op. alimentaţie incorectă. hepatitic B si DTP (componenta pertussis). aproximativ 1. diabetul afectează un număr estimat la 246 milioane de oameni din toată lumea.000 de copii diabetici”370. .ziare. afirmă Viera Scheibner. precum vaccinurile Hib.500 de copii sunt dependenţi de insulină. Aproape 2. dintre care aproximativ 48 de milioane în Europa... Centrele de Diabet şi Clinicile de Pediatrie ar fi în măsură să efectueze asemenea studii.25 de milioane de oameni suferă de di‑ abet.ro/ stil-de-viata/ sanatate/ epidemie-de-diabet-in-20-de-ani-188096. dar doar 481.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 333 invazive…Obligarea populaţiei de a‑şi vaccina în mod sistematic sugarii şi copiii nu trebuie să influenţeze alte ţări să ia o decizie corectă şi sănă‑ toasă. Statisticile din întreaga lume. Constantin Ionescu-Târgovişte.html 369 370 . 162.000 sunt luaţi în evidenţă de Casa naţională a asigurărilor de sănătate. explică doctorul Lichiardopol371 (Congresul Naţional de Diabet. potrivit datelor CNAS. privind frecvenţa cazurilor de diabet. dar nu există studii legate de vaccinul Hib şi apariţia cazurilor de diabet. În România sunt aproape 3. “Numărul de copii bolnavi de diabet s‑a triplat în ultimii douăzeci de ani” http:/ / www. În România. spune doctorul Radu Lichiardopol.romanialibera. Accentul se pune doar pe obezitate. când boala este deja cronică”. cit. “Creşterea glicemiei nu doare şi de aceea foarte mulţi pacienţi cu diabet sunt diagnosticaţi târziu. Aproape 42 la sută dintre diabetici au între 0 şi 5 ani. Este vorba de viaţa şi sănătatea copiilor noştri!”369. dar nu se caută şi alte motive. nu doar la copii. 500 au diabet de tip 2 şi obezitate. iar în 2008 sunt nouă cazuri noi la o suta de mii de copii.“În prezent. Am observat că în România cresc cazurile de diabet zaharat tip 1 şi la studenţi.

op. perioadă în care pacientul este contagios. clasificare ce va fi acceptată apoi pe plan mondial373. salivă. 374 Ibidem. ‑ Sursa de infecţie: omul bolnav de hepatită B. 375. cit. droguri administrate intravenos etc. purtătorii aparent sănătoşi de Ag Hbs. cu astenie.334 Dr. Hepatita B şi vaccinul hepatitic B 1. dureri aticulare.Modul de transmitere: calea percutană (injecţii. Hepatita B Generalităţi372 . Voiculescu. Christa Todea-Gross X. de 2-3 săptămâni. bolnavi cu alte hepatopatii cronice care sunt şi purtători de Ag Hbs374. Tablou clinic375: ‑ Incubaţia (perioada dintre infecţie şi apariţia primelor simptome) variază între 60-90 de zile. acupunctură. Ibidem.Perioada preicterică: debut insidios.). 372 373 . Mac Callum va clasifica virusurile hepatitice în tipul A pentru hepatita epidemică şi tipul B pentru agentul etiologic al hepatitei serice (B). apărute în amata engleză şi cea americană. durează câteva săptămâni. de la mamă la făt. ca urmare a unei epidemii de icter.). recoltat de la persoane aparent sănătoase. piercing. cu limite între 45 şi 160 de zile. în urma vaccinării trupelor cu un vaccin antiamaril (împotriva febrei galbene. în timpul naşterii şi prin intermediul fluidelor (secreţii. prin sânge şi derivate de sânge (transfuzii etc. cu AgHbs pozitiv.Hepatita B este o boală infecţioasă determinată de virusul hepatititc B (HBV). spermă. 370. În 1947. Infecţia la gravide: ‑ Riscul de infecţie a fătului variază după vârsta sarcinii: este foarte mic dacă femeia face hepatită în primele 6 luni de sarcină. tatuaj. forma aută şi forma cronică. .a fost identificată pentru prima dată în 1944. o boală endemică din Africa) care folosise ser uman. 375 Ibidem. stomatologie.Perioada icterică: icterul se instalează lent. lichid vaginal). .. . riscul creşte Gh. 260. . M. tulburări digestive. şi se asociază uneori cu manifestări extrahepatice variate: digestive/ pleurale/ cardiace/ vasculare etc. Serul fusese infectat cu un virus hepatitic necunoscut.

‑ La copil. Studiu: ‑ Dienstag şi Ryan (1982).. Incidenţa bolii ar trebui să fie foarte mare dacă infecţia ar fi atât de contagioasă380. 380 V. copii şi adulţi din cămine. în funcţie de anumite criterii: contact frecvent cu sânge infectat. 376 377 . . ‑ Literatura de specialitate descrie următoarele grupe de risc pentru he‑ patita B: prostituate. nu a crescut incidenţa după contactul cu bolnavii de hepatită B! Concluzia la care au ajuns autorii a fost aceea că aparţinătorii celor care lucrează în asemenea laboratoare sunt imunizaţi faţă de hepatita B.Boala se vindecă complet la un procent de 85-90% din cazuri (90-95% după alţi autori) iar imunitatea este pe viaţă. . op. vârsta mai înaintată. Ibidem. op. în mod surprinzător. bărbaţi homosexuali. Riscul real al hepatitei B pentru sugari şi pentru adulţi ‑ Auzim destul de des pe medici spunând: “Dacă nu îţi vaccinezi copilul. cadrele medi‑ cale. infecţia se face mai frecvent în cursul naşterii şi în perioada postnatală376. anii de serviciu.La 11-15% din cazuri (5-10% după alţi autori) boala se cronicizează. M. antecedente patologice cu alte afecţiuni hepatice. Scheibner. Atunci nu ne mirăm de ce şi hepatita B a devenit peste noapte o boală cu un “potenţial letal” pentru bebeluşi. op. Prognostic: . Ibidem. 379 Gh. “letal” (ceea ce nu-i adevărat)378. 372.. evoluţia este mai favorabilă decât la adult datorită puterii mari de regenerare a ficatului377. cit. 34. acesta poate muri!”. 33. fără a face boala. printr‑o infecţie uşoară. Scheibner. dar şi pentru adulţi… S-a mers până acolo încât la toate mamele li s-au făcut analize sanguine pentru depistarea virusului HBV. pacienţii dializaţi. oameni dependenţi de droguri pe care şi le administrează intravenos. 2. 378 V. soldaţii. cit.. tran‑ zitorie (cu o pozitivare tranzitorie cu AgHbs).VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 335 când infecţia apare în ultimele 3 luni de sarcină. La restul oamenilor există un risc minim de a contracta boala379. Voiculescu. cit. au analizat 624 de aparţinători ai cadrelor medicale care lucrau în laboratoare sero-epidemiologice şi au constatat o creştere a markerilor serologici pentru HBV (Ag HBs+).

afirmând că s-au înregistrat anual 4500 de boli noi de hepatită B şi 160 de decese datorate bolii. Vaccinul se administrea‑ ză în maternitate. nu s‑a remarcat nicio reuşită. De aceea este recomandată şi vaccinarea acestor grupe de vârstă. 2008. care evoluează timp de 6-9 luni. care atacă organismul. p. se caută în continuare cauzele nereuşitei. Dacă mai adăugăm şi hexavaccinul (DTP+polio+Hib+Heptatitic B). Buchwald. nr. La fel se întâmplă şi în cazul vaccinului hepatitic B. “Din fericire există un «coş de gunoi» pentru Sistemul medical. deoarece. explică acest lucru. după mai mult de 20 de ani de vaccinare împotriva hepatitei B. 33. 383 G. Johannes F. 2. în revista Medicul clinician (54. 153-156. li se adminsitrează nou-născuţilor încă din maternitate. şi vaccinul BCG.. Christa Todea-Gross 3. 381 382 . Vaccinul hepatitic B Generalităţi. Ibidem. intitulat “Impf‑ programme fűr Hochrisikogruppen haben versagt” (Programele de vaccina‑ re pentru grupele cu risc crescut au dat greş). op. Hallauer de la Ministerul Sănătăţii. alături de vaccinul hepatitic B. Dr. în primele 24 de ore (!). manifestându-se cu o stare de subfebrilitate şi o scădere importantă a imunităţii organismului. Ineficienţa vaccinului Ceea ce afirmă Viera Scheibner este valabil şi pentru sugarii din România (care sunt vaccinaţi în primele 24 de ore de la naştere): “Toate vaccinurile conţin antigene străine. În loc să se renunţe la vaccin. iar în următoarele 14 zile (sau mai mult) funcţiile ficatului sunt perturbate”381. numit «Sindromul morţii subite al sugaru‑ lui». în zilele 2-7 de la naştere. care antrenează la aceştia o formă atenuată de tuberculoză cutanată.336 Dr. considerate ca fiind “grupe de risc”. spune Viera Scheibner382. când este atacat ficatul nou‑născutului. Nu mai este demult acceptată ideea că hepatita B se transmite în mod frecvent prin contact sexual. Ibidem. Atunci ar trebui să fie foarte frecventă la adolescenţi şi tineri… Chiar şi în aceste condiţii. În articol se recunoaşte faptul că. Ineficienţa vaccinului hepatitic B este pe larg relatată într-un articol publicat în 1992. administrat la 2 luni de viaţă. deci 450 DM toate cele 3 vaccinuri (fosta RFG)… Vom constata că este o adevărată afacere383. cit. aşa cum am văzut. care va rezolva mereu asemenea incidente”. La sugarii din România agresiunea este mult mai mare. experţii OMS au recomandat vaccinarea tu‑ turor copiilor! În Germania. 21). agresiunea sistemului imun pentru unii sugari este mult prea mare. Pe atunci un vaccin costa 150 DM în Germania.

când este din nou agresat cu alte vaccinuri (hexavaccin). pe un lot de peste 500 de persoane vaccinate. ar fi sortită eşecului de la început. România. referitor la expunerea motivelor vaccinării sugarilor împotriva hepatitei B. ‑ etc. Însuşi producătorii de vaccinuri pun la îndoială eficienţa vaccinului heptatitic B când afirmă că “costu‑ rile celor trei doze este de aproximativ 100 $. George Peter. iar peroada de imunizare este în jur de 5 ani.C. şi care sunt grupul cel mai expus. Din cauza unei “hiperimunizări” a nou-născutului. 39. probabil. Acelaşi Comitet recunoaşte că “nu se ştie pentru cât timp. astm bronşic. Este aceeaşi poveste veche. de către Dr. asemenea “motive” ar trebuie să ridice un mare semn de întrebare. Comitetul pentru Bolile Infecţioase din America a recunoscut faptul că o încercare de a imuniza tinerii de 25 de ani şi mai în vârstă.. 385 Ibidem. dar nu suntem absolut siguri”. ‑ costurile vaccinurilor pentru copii sunt mai mici decât cele pentru adulţi. 387 Ibidem. 386 Ibidem. prin vaccinarea “obligatorie” împotriva hepatitei B. după cum se constată deja în SUA şi Australia. Washington D. 384 V. Se spune că la adult este nevoie de o revacci‑ nare după 5‑9 ani”386. vor exista şi cele tardive. ‑ copiii sunt întotdeauna accesibili. cit.Grupurile de oameni cu risc mare nu au acceptat vaccinul sau sunt foarte greu accesibili. nu va face excepţie. Alături de reacţiile adverse. diverse forme de cancer etc. la Conferinţa de Boli Infecţioase a medicilor pediatri. a arătat că “nivelul anticorpilor scade în mod constant după 3 ani. imediate ale vaccinurile. preşedintele AAP (Academia Americană de Pediatrie). iar riscul unei infecţii creşte în aceeaşi proporţie… dar o infecţie cu HBV va fi una mai uşoară”387. ci doar intimidaţi. august 1992.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 337 Motivele pentru care în SUA sunt vaccinaţi sugarii împotriva hepatitei B sunt pur şi simplu absurde:384 . Scheibner. leucemie.. 38 (Citat din revista NVIC. cele trei doze de vaccin oferă imu‑ nitate copiilor…Unul din motive este de fapt necunoaşterea particularităţii sistemului imun al sugarilor. Atunci se pune întrebarea: “Se teme sistemul medical să impună vaccinarea unor oameni adulţi care pot vorbi şi pot descrie reacţiile adverse postvaccinale?”385. din 12 iunie 1992). Un studiu al CDC. datorate hiperimunizării: diabet zaharat. Pentru părinţi. op. dar ei nu sunt de obicei informaţi. va creşte numărul de cazuri cu “Sindromul morţii subite la sugari”. . Probele hepatice ale sugarului nu au timp să revină la normal până la 2-3 luni.

Actualmente se foloseşte antigen recombinat. dureri abdominale. cefalee. Virusul se cultivă pe rinichi de câine. artrită. a fost infestat cu virusul HIV/ SIDA390. Din 1983. encefalopatie. 1. 390 M. 407. nevrită optică. vărsături. 40. astenie. boala serului. op. preparat prin inginerie genetică. vărsături. vasculită391. diaree. Niciun vaccin nu oferă imunitate pentru toată viaţa. paralizie. 91 (4): 699-702). Sistem musculo‑scheletic: dureri articulare. 862.5 ml). Este un vaccin obţinut prin tehnologia ADN recombinat. meningită. tumefiere. op. 391 Agenda Medicală 2012. 392 http:/ / www. Ibidem. scleroză multiplă. Vaccinul hepatitic ADN recombinat (Recombivax HB). Ficat şi vezicula bili‑ ară: testele funcţionale hepatice modificate. aşa cum arată atâtea dovezi”388. ameţeli.ENGERIX B. obţinute din plasma purtătorilor de AgHbs. adsorbit pe hidroxid de aluminiu392. urticarie.5 ml) şi adulţi (20 micrograme/0..5 grade C). fabricat de GlaxoSmithKline. Una din aceste dovezi este faptul că.338 Dr. febră uşoară. cum ar fi vaccinul DTP…. spune Viera Scheibner. erupţii cutanate. folosit şi la hemofilici. Reacţii adverse rare: febră.php?id=1201 388 389 . fabricate de LG Life Science. deşi se face o vaccinare în masă împotriva hepatitei B de atâţia ani. angioedem. La ora actuală sunt folosite următoarele vaccinuri cu antigen recombinat. sindrom Guillain-Barre. 2 şi 12 luni. simptome pseudogripale. cu schema de 4 doze: 0. Polonia. iar dacă se face boala. artrite. induraţie. Piele şi anexe: erupţie. Reacţii adverse: eritem. pentru copii (10 micrograme/0. eritem. transaminaze crescute tranzitor. hipotensiune arterială. cefalee.ro/ prospect. Ele au fost introduse după 1975 şi s-au făcut milioane de vaccinări. Gh. Hirte. la locul inoculării: durere tranzitorie. ‑ EUVAX‑B pediatric şi EUVAX‑B adult. Rare: hipertermie (peste 38. 157. Reacţiile adverse comune. M Voiculescu. Aparat digestiv: greţuri. parestezii. incidenţa bolii a crescut cu 37% în SUA (1993: Pediatrics. deoarece s-a constatat că factorul VIII. Foarte rare: şoc anafilactic.Tipuri de vaccin hepatitic B. vechi şi noi: Vaccinuri preparate cu AgHbs (de suprafaţă). SNC: ameţeli. durere. ea nu va fi o «formă uşoară». reacţiile adverse amintite fiind cele din prospect: .pcfarm. Germania a refuzat vaccinul HEVAC B “ Pasteur” din Franţa. cu vaccinul HEVAC B (HEVAC‑B Pasteur)389. astenie. mialgii. sincopă. dureri musculare. cit. encefalită. neuropatie. s-a introdus în 1986. Până în 1983 s-a folosit şi plasmă umană de la voluntari (în SUA) sau diferiţi factori plasmatici: factorul VIII – concentrat sau combinat cu albumină. cit. Christa Todea-Gross pe care o ştim şi cu alte vaccinuri. prurit. reacţii sistemice.

Reacţii adverse: reacţii locale: inflamaţie tranzitorie.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 339 Foarte rare: nevrita optică..HEPAVAX GENE şi HEPAVAX GENE TF (Berna Biotech SRL. induraţie395. sugari şi copii cu vârsta < 15 ani) doza recomandată este de 0. Euvax B Pediatric “conţine antigen de suprafaţă al virusului hepatitic B (AgHBs) purificat 10 micrograme şi excipienţi: hidroxid de aluminiu gel. . fiind dat doar la cererea părinţilor. În România.FENDRIX. 393 394 . 864. Euvax B se injectează numai intramuscular. Italia): conţin antigen recombinant de suprafaţă a virusului hepatitic B396.. 15. Este un vaccin obţinut prin tehnologie ADN recombinantă din culturi celulare pe levuri de Saccharomyces cerevisiae. adsorbit pe aluminiu (sub formă de sulfat hidroxifosfat amorf de aluminiu). pot să apară reacţii alergice…La copii (nou născuţi.. hexavaccin). s‑a dovedit a fi unul dintre cele mai periculoase vaccinuri administrate sugarului! Este motivul pentru care în unele ţări s-a renunţat la el.. obţinut din plasmă etc.Acest vaccin conţine tiomersal ca şi conservant şi. 397 Ibidem. fabricat de GlaxoSmithKline397. Editura Minesan. fabricat de GlaxoSmithKline(Belgia). fabricat de SANOFI PASTEUR.HB‑VAXPRO. de aceea.. Combinaţii cu alte vaccinuri: .aspx 395 Ibidem.. 862.. au fost prezentate la vaccinul Hib. eritem. după schema: 0-2-6 luni. fabricat de Merck Sharp Dohme (Elveţia).Celelalte combinaţii (pentavacin. pareze faciale. 4. Ed. . 7018/ 2006/ 01‑02‑03)”394. este un tetravaccin care conţine DTP+HEP B. este primul vaccin cu care “face cunostinţă” sugarul Agenda Medicală 2012. . http:/ / www. clorură de sodiu.). conţine suspensie de antigen hepatită B.medipedia. ‑ HBVAXPRO pentru copil şi adult (de 5 şi 10 micrograme/ ml). tiomersal. sindrom Guillain-Barre393. Vaccinul conţine antigen hepatitic B de suprafaţă. 619. fosfat de sodiu dibazic.. fosfat de potasiu monobazic. apă pentru preparate injectabile. Din toate tipurile noi de vaccinuri se administrează câte 3 doze.ro/ Dictionarmedical/ Medicamente/ tabid/ 59/ prospect/ W13367001/ EUVAX-B-PEDIATRIC-vaccin-hepatic-B-recombinat. 396 Memo Med 2009.TRITANRIX HEP B.5 ml şi conţine 10 micrograme Ag Hbs (AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. . Reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale Vaccinul hepatitic B (recombinat.

greţuri.6.10 pareze faciale. Milstien. E.nlm.3 cazuri cu neuropatie a plexului brachial. op. b) Un studiu realizat de Shaw şi colaboratorii săi399 arată că “noul vaccin hepatitic B. Dacă vaccinul ENGERIX-B conţine aluminiu. G. obţinut din plasmă.. Autorii sunt convinşi că nu au fost relatate toate reacţiile adverse. riscul postvaccinal pentru boli grave.127(2):337–352. Shaw. . Metalele grele din aceste vaccinuri sunt (vezi cap. erupţie.000 de persoane.5 cazuri cu crize convulsive. Reacţii adverse severe s‑au observat şi după vaccinul hepatitic B recom‑ binat. inclusiv mortale. ADRAC . alături de aluminiu. EUVAX – B pediatric conţine.5 cazuri cu neuropatie oculară . Experience of the first three years”. S. Schatz. Kuritsky.ncbi. D. 3) motivul principal al complicaţiilor neurologice grave şi al bolilor autoimune postvaccinale la copil.org/ testimony/ hepbcom. gov/ pubmed/ 2962488 400 V.1999.4 cazuri de mielită transversă. E. J. 36. Studii: a) Conform studiilor. din Australia. Am J Epidemiol. cu metale grele.5 cazuri cu reticulopatie. Christa Todea-Gross când se naşte. Jumătate din cazuri au apărut după prima doză de vaccin”400. D. “Postmarketing surveil‑ lance for neurologic adverse events reported after hepatitis B vaccination. ADRAC (Adverse Drug Reactions Bulletin). http:/ / www. .nih. M. C. Hadler. dureri musculare etc. a primit în august 1990.htm 399 F. . cit. Scheibner. dat de vaccinul hepatitic B. au fost relatate. Johnson. J.S. 1988 Feb. este de 3 ori mai mare decât riscul de a face boala care trebuie prevenită398. în prima lui zi de viaţă.) până la complicaţii grave: 2 cazuri de ne‑ vrită optică şi un caz cu Sindrom Guillain‑Barre. and Human Resources of the Committee on Government Reform U. C. .9 cazuri cu Sindrom Guillain-Barre. dureri articulare. provoacă o serie de complicaţii grave… După vaccinarea a 850. Sugarii noştri sunt intoxicaţi deja. 398 . J Bregman et al. din prima zi de naştere. fiindu-i administrat deja în maternitate.J. un număr de 41 de reacţii adverse: . de la reacţii uşoare şi medii (febră.aapsonline. House of Representatives : Hepatitis B Vaccine. postvaccinale. Guess. într-un timp scurt.340 Dr. B. şi mercur (Tiomersal). Orient: Statement of the Association of American Physicians Surgeons to the Subcommittee on Criminal Justice . postvaccinale. E.. dureri abdominale. Graham. N. J. Hiner. 203 reclamaţii legate de reacţii adverse. http:/ / www. J. Drug Policy. În acest Buletin. 14. . A. H.

op. L.scleroza multiplă412. K. Herroelen. Am J Epidemiology 1998. Presse Med 1999. 407 N. J. H. 338:1174. “Central nervous system disease in patients with macrophagic myofasciitis. “Lessons from macrophagic myofasciitis: towards definition of a vaccine adjuvant‑related syndrome”.410.. 127 (2): 337-352. Souayah. musculare şi articulare. “Acute myelitis after immunization against hepatitis B with recom‑ binant vaccine (letter)”. De Keyser. postvaccinale. 1994. 1994. legată de reacţia de demielinizare postvaccinală”401. 20 (4): 401-402. “My‑ elite transverse aigue cervical après vaccination contre le virus de l’hepatite B. Bonnotte. dureri de cap şi dureri articulare. 16:581 f. G. “Postmarketing surveillance for neurologic adverse events report‑ ed after hepatitis B vaccination”. Miofascita poate dezvolta la rândul ei. Renard . Rev Neurol (Paris) 159: 162-164. cit. Gastroenterologie Clinique et Biologique 1996.mielite transverse 408.411. Taillia. Am J Neuroradiol 1995. Exemple: a) Reacţii acute în primele 4-5 zile după vaccin: în 10-15% din cazuri. Y Buisson. 28 (24):1290-1292. b) Miofascita macrofagică: poate fi provocată de o reacţie locală mai puternică. 410 L. . după câteva luni. Mai 2007. caracterizată prin dureri intense. S. Lancet 1991. oboseală402. roşeaţă. afirmând că “şi‑ar dori să primească de la fiecare cititor orice informaţie.. 124:974-983. “Transverse myeilitis following hepatitis B vaccination”. R. febră. se dezvoltă reacţii locale (durere.. Souayah 2007. Authier.. Shaw et al. A. D. . 404 F. J. E. 403 R. Stratton et al. National Academy Press. Vaccine 22. Herroelen 1991. prin intermediul unei «cărţi poştale». scleroză multiplă403.407. Ibidem. Ramirez. Cherin. 411 J. 401 402 .. Creange. 19:317f. inflamaţie). A. 412 F. K.”. Gherardi. “Guillain‑Barre syndrome after vaccination in United States‑a report from the CDC/ FDA vaccine adverse event reporting system”. oboseală accentuată. Trevisani et al.405.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 341 se arată îngrijorat de apariţia reacţiilor negative neurologice. Farred. D. 2003. 406 Stratton.. Epub 408 A. J. M. M. P. “Central‑nervous system demyielination after immunization with recombinant hepatitis B vaccine”. Ebinger. 405 L. Felten. “MR imaging in a case of postvaccination myelitis”. Nasar.Sindromul Guillain-Barre 404. K. Institute of Medicine: Adverse events associated with child‑ hood vaccines: evidence bearing on causality. B.. M. Guillamo. c) Boli neurologice: .409..C. Tartaglino et al. J. Stratton 1994. Washington .. Evolution serologique des anticorps anti‑HBs”. Suri et al. J Hepa‑ tol 1993. Brain 2001 . 409 F. Senejoux et al.406.

418 B.. 420 H. . d) Boli autoimune: neuropatii. Van de Gijn et al. 425 K. Iba-Zizen.nevrita optică413. Acta neur Scand 1989. J.425. Gohier.C.. 1994. “Bilateral retrobulbar neuritis with hepatitis B vaccination”. “Rekombinate Hepatitis‑B‑Impfstoffe und Verdachtsfälle unerwűnschter Reaktionen”. 416 N. Hamard. 417 S. “«Id‑ iopathic» acute optic neuropathies in children”. Nephrol Dial Transplant 1997. Geier. Zealand Med J 1996. între anii 1995-2000. National Academy Press. Expert Opin Drug Saf 2003. În SUA s‑a vorbit chiar de o epidemie de artrită reumatoidă (ARJ) la copii422. S..417. Vaccine 1998. o dată cu introducerea vaccinului hepatititic B. 16:329-334.99. I): În perioada 1989-1991. Institutul Paul-Ehrlich din Germania relatează peste 1000 de reacţii secundare apărute după acest vaccin. B. 422 J. Christa Todea-Gross . Pediatr Infect Dis J 2004. Roussat. “An epidemic of rheumatoid arthritis linked to hepatitis B Vaccina‑ tions From Birth”.342 Dr. trombocitopenii. “Immunization and diabetes”. mielite. Pope et al. A. D.118/ vran/ vaccines/ hepatitis/ dunbar.41. orbire) şi 16 cazuri de moarte subită a sugarului (SIDS)426. D. 426 K. afecţiuni musculare şi articulare (artrite.415. 45:355-363. 6 (suppl 2):60. “A review of hepatitis B vaccination”.418.http:/ / 64. Hartmann. “Major adverse reactions to yeast‑derived hepatitis B vaccinatine – a review”. D. M. Bundesgesundheitsblatt‑Gesundheitsforsch – Gesundheitsschutz 2002. A.(2):113-122. s-a observat o creştere a frecvenţei DZ tip I cu 60%423! Alt studiu arată că la 2 luni de la vaccinare are loc o dublare a cazurilor de diabet zaharat tip I424. Keller-Stanislawski. Grotto et al. 109-195. 184 (7):1511-9. “The role of infection and vaccination in the genesis of optic neuritis and Multiple sclerosis in children”. “Bilateral optic neuritis with branch retinal artery occlusion associated with vaccination”. Poutasi. Zahalsky. Rede bei der Second International Public Conference on Vaccination in Arlington.. B. nevrite. T. C. 413 R.420. Presse Medicale 1996. tulburări în coagularea sângelui. 109 :283. e) Diabet zaharat insulinodependent (DZ tip. boli digestive. Virginia. Dunbar. 421 M. E. Washington. Au fost reclamate la Institut cazuri grave precum: reacţii alergice grave. Berkman et al. R. la 6 luni de la naştere. Doummar. 86:403-408 415 IOM (Institute of Medicine): Adverse effects associated with childhood vaccines: evidence bearing on causality. Classen. 2. Hamard . Geier. artrita reumatoidă421. 25 (28): 1301. Statistic.419. B. New Zealand Medical Journal 1996. vasculite. 423 J. 424 CDC :Pharmacoepidemiology and Drug Safety 1998. “Diabetes epidemic foolows hepatitis B immunization program”.416. P. Bull Acad Natl Med 2000. N. Albitar et al. Documenta ophth 1994. “Bilateral neuro‑papillitis after hepatitis B vaccination”. Riikonen. scleroza multiplă. htm 419 I.414. afecţiuni ale ochiului (nevrită optică. September 2000. P. 80:425-431 414 E.. 71:53-56. miozite).. 23 (7):650-655.

printr-un Ordin Ministerial (nu o lege!) pentru 2 grupe de vârstă: sugari şi copii de 11 ani. începând cu anul 1991. deşi se ştie că în 1978. Dimpotrivă. A fost “scuza” producătorilor. 160. Italia şi România sunt singurele ţări din Europa unde acest vac‑ cin este considerat “obligatoriu”. 162. op. inclusiv în România. incidenţa ei este în creştere.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 343 Aceste cifre nu reprezintă decât vârful “Eisberg-ului” în ceea ce priveşte complicaţiile postvaccinale severe. 430 Ibidem. G. împotriva hepatitei B şi încearcă cu aju‑ torul OMS‑ului să‑l răspândească în populaţie…Este adevărat faptul că primii 6500 de bărbaţi homosexuali din San Francisco. Buchwald. încă nu era cunoscută boala SIDA427! În iulie 1983. Cu toate acestea. cu speranţa să fie eradicată boala până în 2010430! Ne aflăm în anul 2012 şi constatăm că nu s-a eradicat boala. la care s‑a făcut prima doză de vaccin. dintr-un articol publicat de Elisabeth Schellenberg la Roma. în 1993. când s-au făcut aceste teste. vaccinul poate fi refuzat în maternitate (vezi Anexa). În februarie 1992. Brazilia şi alte ţări. din ce ar mai trăi companiile farmaceutice. Scandalul infestării vaccinului hepatititc B cu virusul HIV/ SIDA Aflăm că scandalul legat de infestarea vaccinului hepatitic B “a început în Italia”. deloc inofensiv. 2008. nu au supravieţuit testului. nu există nicio lege în Italia care să-i oblige pe părinţi să-şi vaccineze copiii minori”429. fără ca CDC (Centrul de Control al Bolilor din SUA) să verifice suficient aceste produse de sânge.Vaccinurile de la Institutul Pasteur au ajuns şi în alte ţări din Europa. cit. OMS vaccinează copiii din Africa. Compania americană Multi Merck Sharp and Dhome din SUA a creat un vaccin. 427 428 . dar ei oricum sufereau de SIDA”. 5. 160-161. Ibidem. în revista Raum & Zeit: “Industria Farmaceutică trece printr‑un nou scandal. pe care apoi l-a folosit la vaccinul HEVAC-B. 159. vaccinul devine obligatoriu în Italia .? Da.Conform legilor noastre. o revistă italiană contestă obligativitatea vaccinării şi o publică într-un articol intitulat “Virusuri destinate sănătăţii”428 (trad). epidemiologii etc. medicii. 429 Ibidem. a fost învinuit Institutul Louis Pasteur din Franţa că a importat din SUA sânge infectat cu HIV. Ei fac aici o remarcă sinistră: “dacă toţi oamenii ar fi sănătoşi.

M Voiculescu. (serotipuri A.. se declanşează epidemii. iar tipul C nu prezintă variaţii antigenice. compus din 8 fragmente care codifică 10 proteine virale (ce constituie materialul genetic al virusului). La exterior se află o mem‑ brană lipidică iar la suprafaţa virusului se găsesc antigenele de suprafaţă: 2 glicoproteine: hemaglutinina (H) şi neuraminidaza (N).. Primele epidemii de gripă s-au descris în secolul al XIV-lea 431.H2. C). De exemplu.H15). N9). populaţia nefiind imună432. la porc 3: H1. Combinaţiile posibile dintre aceste subtipuri sunt în număr de 144 (!).. în număr de 15 (H1. Gripa şi vaccinul gripal 1. iar în 1951. Până la ora actuală se cunosc 16 subtipuri anti‑ genice ale hemaglutininei (H1. fiind unic prin variabilitatea lui antigenică. 161. tipul C.H16) şi 9 subtipuri ale neuraminidazei (N1. Laidlaw) a fost identificat ca fiind tipul A. cit. în epidemii sau pandemii. La păsări sunt cele mai multe subtipuri de H. caracterizată clinic prin manifestări respiratorii şi generale. cu ocazia conferinţei cu tema “Gripa porcina şi vaccinul antigripal”(“Die Schweinegrippeimpfung”) din Stuttgart/ Germania: “Virusul gripal tip A (comun omului şi animalelor) conţine un lanţ unic.H3. H5. virusul gripal este foarte bine adaptat. izolat pentru prima dată în 1933 (Smith Andrewes. La fie‑ care om se manifestă altfel. deseori severe. Virusul gripal tip A afectează atât omul.H3 iar la cal doar 2: H3. determinată de virusul gripal. Tipul B a fost izolat în 1940 (Francis. H7. Pentru a supravieţui. Gripa (Influenza) Gripa este o boală infecţioasă acută. . Deci avem în total 144 de subtipuri de virusuri gripale tipA […]. Gripa de tip A este cea mai frecventă şi mai gravă formă de boală. Virusul gripal. Paricularităţile “adaptării” perfecte a virusului gripal sunt foarte bine punctate de către Hans Tolzin. Este motivul pentru care. foarte contagioasă. Christa Todea-Gross XI. B.H2. ARN (acid ribonucleic) cu polaritate negativă. op. Ibidem. în special a antigenelor de suprafaţă (H. care oferă virusului specificitatea de subgrup.344 Dr. în mod periodic. Fragmentele de ARN au un înveliş proteic comun. Magill).. cât şi animalele. 161-162..H7. Tipurile B şi C afectează doar omul: tipul B determină numai variante antigenice minore. dacă la mine se întâlneşte un virus gripal tip AH1N1 (agentul etiologic al 431 432 Gh. diferit de alt virus. N).H9. Au loc mereu mutaţii ale virusului. La om sunt 6 tipuri de H :H1. Apare sporadic. Fiecare virus este în sine un «individ».

vezi articolul:”Epidemii şi Pandemii fal‑ se”. cu atât mai puţin o pandemie… 433 Hans Tolzin. . referierte am 1. lipsa de mişcare. zum Thema “Impfentscheidung”. rezultând şi mutaţii. deci sunt acum contagios. Atunci.. După cum ne explică Tolzin.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 345 «gripei porcine») cu tipul AH5N1 (agentul etiologic al «gripei aviare»). vaccinul gripal.09. Referitor la “eficienţa” vaccinurilor antigripale în caz de epidemie. Dacă doar virusul este de vină şi nu stressul meu la servici sau hrana mea insuficientă sau săracă în principii nutritive. se realizaeză mereu alte combinaţii. sunt cele din anul precedent. dar este convenabil şi pentru şe‑ fii mei. însă.youtube.10. Noi nu putem cunoaşte toate mutaţiile care se produc cu fiecare subtip de virus… Cu toate că medicii recomandă la început de fiecare iarnă. unde s‑au combinat 4 tipuri de virus la un om. dar mai ales pentru medicii care urmăresc doar combaterea bolii”433 (despre gripa “porcină” şi “aviară”. cit. se cultivă virusul şi astfel se obţine un nou tip de virus! Pentru acest nou tip poate va fi nevoie de un nou vaccin.pentruviatacluj. op.. auf Einladung des Stuttgarter Stammtisches. Dificultăţi mari persistă din cauza variabilităţii antigenice a virusului gripal…. ei se combină şi schimbă între ei fragmente din genom. este în sine foarte comodă şi preferă să dea vina doar pe un virus decât să propună o schimbare a stilului de viaţă. mi se face un test de sânge şi sunt găsit cu un nou virus. asta este foarte convenabil pentru mine dacă nu trebuie să îmi schimb stilul meu de viaţă. gripele virale cu tipul A nu vor putea fi oprite cu vaccinuri.. ceea ce necesită timp…Din această cauză. şi se pare că asta s‑a şi întâmplat în Mexic (de unde a pornit aşa‑zisa «Pandemie de gripă porcină»). pentru prevenirea gripei “sezoniere”. 176. găsim scris în literatura de specialitate: “Trebuie subli‑ niat faptul că nu s‑a descoperit până acum soluţia ideală. ceea ce este imposibil. până acum nu s‑a reuşit încă oprirea unei epidemii de gripă prin vaccinare”434. etc. M. tulpinile virale pentru vaccinul folosit.ro). fiindcă asta ar însemna să sintetizăm anual zeci sau sute de vaccinuri.. Virusul nou se poate răspândi fără a pro‑ voca neapărat o infecţie. la adresa: www. Mi se ia o probă care este notată cu nu‑ mele meu şi oraşul unde locuiesc etc. Să zi‑ cem că eu încep acum să tuşesc.Vaccinurile gripale pentru a fi eficace. com/ watch?v=fz2kbIV6y9Q 434 Gh. Acest lucru se poate întâmpla mereu. Poate exista oare un test de laborator pentru miliarde de astfel de combinaţii virale? Medicina. trebuie preparate cu tulpinile de virus implicate în epidemia respectivă. http:/ / www.: virus AH1N1 Tolzin / Stuttgart. (ex. Dar mutaţii virale au loc mereu.).Die Schweinegrippeimpfung. Voiculescu.

în formele severe. miocardită acută virală. mialgii. Vaccinul gripal a) Generalităţi. Christa Todea-Gross Tabloul clinic435 - Incubaţia: 1-3 zile. în condiţii de izolare şi repaus şi nu se folosesc antibiotice! Ele vor fi administrate doar în gripa complicată. astenie marcată. tuse seacă.).346 Dr. poate provoca decesul. proteine străine etc. cardiovasculare (tendinţă la bradicardie şi hipotensiune). encefalită. - Debut: brusc. ”otite” etc. tulburări digestive (inapetentă.).). Vaccinurile actuale. “gastroenterite virale”. 435 Ibidem. mai ales la vârstnici şi alte grupe cu risc (imunitatea scăzută etc. inactivat prin formol. Ea este diagnosticată în functie de simptome (diagnostic de probabilitate): “viroză respiratorie”. - Evoluţie: favorabilă în gripa simplă. meningită. etc. “ IACRS”. frisoane. - Perioada de stare: durează 3-5-7 zile şi domină semnele şi simptomele generale toxice. Diagnosticul pozitiv: Nu există date clinice specifice gripei (patognomo‑ nice). conţin virus gripal. 2. toxice. . nevralgii. Gripa simplă se tratează la domiciliu. Este şi motivul pentru care diagnosticul clinic al gripei sporadice este dificil. Complicaţii: pneumonie. Tratament: Nu există un tratament etiologic al gripei. cefalee. uneori vărsături. Un diagnostic cert se pune doar pe analizele de laborator (virusologice şi serologice) şi care nu se fac de rutină. Ineficienţa vaccinului gripal Primul vaccin gripal a fost sintetizat în 1940. - Convalescenţă: persistă câteva zile o stare de astenie. limbă uscată etc. bronşite etc. iar bolnavul este receptiv la suprainfecţii bacteriene. otite. care necesită internare. folosind un virus gripal cultivat pe ou embrionat de pui. cu scăderea febrei în 3-5 zile şi dispariţia simptomelor în perioada de stare. dar conţin adjuvanţi toxici (aluminiu sau mercur) şi substanţe alergizante (antibiotice. la care se adaugă manifestări respiratorii (catar. 169-175.). menţionate anterior. chiar imposibil. greaţă. cu febră ridicată (39-40 grade). cu medicamente simptomatice.

‑ lucrătorii din serviciile comunitare esenţiale: vameşi. adulţi vârstnici) cu afecţiuni medicale cronice (pulmonare şi cardiovasculare). dar poate curma o viaţă. Claus Köhnlein. Afirmaţia lui Van der Wouden seamănă izbitor cu cea a lui Tolzin… OMS recomandă vaccinul gripal la următoarele grupe de oameni.Auflage.Auflage 2010.gravidele din trim. pompieri. Se ştie că un virus cu adevărat agresiv ar distruge imediat aceste organisme vii şi foarte mici. fiind considerate “persoane cu risc”: . experţii “se pun imediat pe treabă” pentru a afla cât de periculoasă este. Dacă în pandemia de gripă porcină a dat greş Tamiflu. 229-236. El se referă la faptul că la ora actuală se foloseşte acelaşi mod de preparare a vaccinului antigripal ca şi în trecut: virusul gripal este cultivat pe embrioni vii. e posibil ca oamenii angajaţi. Bastei 1. s-a încercat cu vaccinul antigripal. . poliţişti.. imunosupresii).VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 347 Tamiflu (un medicament antigripal) a fost un experiment nereuşit. adulţi. în rândul adolescenţilor din Japonia a crescut mult numărul de sinucideri. tineri. 6. Warum es gesund is tab und zu krank zu sein. precum şi elevi. 437 Bert Ehgartner. Se ştie că acest medicament scurtează doar cu o zi boala (!)436.persoanele în vârstă de peste 65 ani.familiile celor afectaţi. . II şi III de sarcină. să nu mai ajungă la servici a doua zi”. Februar 2010. hemoglobinopatii. ne spune Johannes van der Wouden. de găină. vârstnici) cu boli metabolice cronice (diabet zaharat. Virus‑Wahn. . militari etc. Emuverlag. folosindu-se de 112 regulamente în 83 de ţări! De îndată ce apar primele cazuri de gripă sezonieră. dacă sunt aceleaşi tipuri de virusuri ca în anul precedent sau sunt altele. expert în Epidemiologia gripei de la Universitatea Erasmus (Rotterdam).personalul medical. . Din probele luate se va face un nou vaccin antigripal. disfuncţii renale. După administrarea de Tamiflu. 277. . .persoanele (copii. Dar “în cazul unei pandemii adevărate.persoanele (copii. nu o să avem nicio şansă”. 436 Torsten Engelbrecht. studenţi şi alte persoane ce locuiesc în dormitoare comune. tineri. Van der Wouden critică şi modul în care OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) controlează şi supraveghează evoluţia şi prevenirea gripei. Lob der Krankheit. “Dacă virusul ar fi chiar atât de agresiv şi le‑ar omorî. afirmă Van der Wouden437.

Carlo Di Pietrantoj. nu însă şi de gripă.348 Dr. Lancet Infect Dis 2007. Ajung şi ei la aceleaşi rezultate ca şi Jefferson. “Mortality benefits of influenza vaccination in elderly people: an ongoing controversy”. 438 439 . Deci nu este de mirare că decesele sunt multe la acest grup de oameO publicaţie din octombrie 2007. Dacă ar fi să existe o eficienţă a vaccinului antigripal la vârstnici. a unui grup de oameni de ştiinţă aparţinând Institutului Naţional de Sanătate din SUA.. Lancet 2007. Ibidem. Jefferson spune lucrurilor “pe fată”: “Ar fi momentul ca cei care fac Lobby în cadrul OMS‑ului şi a Ministerului Sănătăţii din SUA să fie îndepărtaţi.. 441 L Simonsen et al. 279. dar în acelaşi timp se vorbeşte de o prevenire cu 50% a mortalităţii… deci un nonsens. în special la oamenii trecuţi de 65 de ani. “Inactivated influenza vaccines in the elder‑ ly‑are you sure?”. Christa Todea-Gross Studiile care există la ora actuală arată cu totul altceva. vaccinarea ar scade riscul de deces. ceea ce este un nonsens!”440.442 Statisticile din SUA din ultimii 20 de ani Ibidem. 278. op. iar grupa de control (cei nevaccinaţi) o reprezintă în majoritatea cazurilor. AVC. Tom Jefferson. coordonatorul grupului. şi lipsa unor studii de calitate. rezumă astfel: “Pen‑ tru copiii de sub 2 ani vaccinurile au efect de placebo (efect zero) iar pentru oamenii vârstnici este mai indicat să se spele cât mai des pe mâini şi să aibă un stil de viaţă sănătos decât să meargă la medic ca să se vaccineze”438. Ehgartner. prin această declaraţie dură pe care o face. Studiile pe care le avem arată că doar un procent de 5% din decese la vârstnici sunt provocate de gripă. care a publicat rezultatele în jurnalul de specialitate The Lancet. 7:658-666 442 B. studii pe care le-a folosit la analizele sale. dar la ora actuală nu există niciun studiu pe care să ne putem baza cu adevărat. cit. Dar asta ar însemna că vaccinul de fapt îi apără pe bătrâni de alte boli precum diabet zaharat. ea ar trebui dovedită. arată că “eficienţa vaccinului antigripal la vârstnici este mult exa‑ gerată” 441. S-au efectuat o serie de studii pe grupele de vârsta “cu risc” (copii mici şi vârstnici) de către renumitul grup Cochrane. Jefferson vrea să accentueze. etc. Rezultatele arată două lucruri care se contrazic: “Pe de o par‑ te la cei vaccinaţi protecţia faţă de gripă este practic zero (!) iar pe de altă parte. 2004. fiindcă experţii din domeniul gripei (Influenza) recomandă populaţiei pro‑ dusele lor – aşa cum o fac şi cei care îşi vând aspiratoarele pentru a scăpa de marfă – de parcă am fi cu toţii o gloată de idioţi” 439. 440 Tom Jefferson. Jefferson mai spune că studiile sunt făcute într-un mod cu totul disproporţionat: “Cei vaccinaţi sunt în ma‑ joritatea cazurilor oameni sănătoşi. 370:1199-1200. bătrâni bolnavi de gripă care se simt prea slăbiţi şi bolnavi pentru a se deplasa la medic.

. “Safety of influenza vaccines in children”. la copii mai mici de 5 ani. Din acest motiv. ci apare în toate ţările unde se foloseşte vaccinul antigripal. foarte rare la copii. Lancet 2005. Rizzo et al. În Germania statistica arată că. France. Simonsen et al. de către grupul Cochrane. Studiul făcut pe copiii mai mici de 2 ani. şi asta fără a avea publicat un studiu de siguranţă pentru această grupă de vârstă. 366:803-804. “De aici rezultă că există pericolul ca unele reacţii secundare rare ale vaccinului să nu fie încă bine studiate”. din fericire. “Influenza‑related mortality in the Italian elderly: no decline associ‑ ated with increasing vaccination coverage”. Arch Intern Med 2005. au scris tuturor celor 30 de grupuri de studii şi au cerut eventualele reacţii secundare ale vaccinului la copii. Vaccine 2006. Smith-Ray. critică Jefferson atitudinea producătorilor de vaccinuri446. R. Nu există niciun indiciu în acest sens… Deşi oamenii bătrâni se lasă mult mai des vaccinaţi în ziua de azi şi procentul celor vaccinaţi împotriva gripei a crescut de la 15% în 1980. 365: 773-780. a fost un singur deces în 2005 iar în 2004 au fost 2 cazuri.. cu vârsta cuprinsă între 6 şi 23 de luni. acesta având doar un efect placebo445. nu a dorit să facă public niciun astfel de studiu.. Jefferson et al. Unii dintre oamenii de ştiinţă le-au răspuns că într-adevăr există astfel de studii dar firma producătoare de vaccinuri. “Impact of maternal influenza vaccination during pregnancy on the incidence of acute respiratory illness visits among infants”. După datele oficiale din SUA. 443 L. la 65% în anul 2000. nu s-a constatat niciun efect pozitiv444. 445 T. arată ineficienţa vaccinului antigripal. Hambidge et al.. Găsim şi la această grupă de vârstă o totală ineficienţă a vaccinului antigripal. 160 (12):1277-1283 . fiind o “grupă cu risc” în ceea ce priveşte complicaţiile şi cazuri grave de boală. Spre exemplu în Italia. La femeile gravide vaccinate antigripal: ‑ “nu s-a putut dovedi niciodată o protecţie a copilului447. Există doar câteva date legate de copiii de peste 3 ani. ea a crescut uşor”443. 444 C. Jefferson et al. Să fie oare aşa? Decesele provocate de gripă sunt. o echipă de experţi de la Universitatea din Bari arată că. Jefferson şi colab. Dimpotrivă. McClure. D. deşi procentul vârstnicilor vaccinaţi a crescut de la 5% în anii’70. în vârstă de 6 luni. 446 T. “Assessment of the fficacy and effectiveness og influenza vaccine in healthy children:systematic review”. vaccinarea este indicată la toţi copiii. Arch Pediatr Adolesc Med 2006.165 (3): 265-272. S. la 65% în 2001. 447 E. Pentru Oficialităţile din SUA acest lucru nu a constituit un obstacol în recomandarea vaccinului antigripal tuturor sugarilor sănătoşi.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 349 arată că “vaccinul antigripal nu a influenţat deloc mortalitatea la vârstnici. 24. nu s‑a observat o scădere a cazurilor de boală. Lancet 2005. Acest lucru nu este un “fenomen american”.K. “Impact of Influenza vaccination on seasonal mortality in the US elderly population”.. 6468-6475.

este sub 3000. Pipitone. În anul 1976. F. op.la femeia însărcinată. iar la vârstnici există 5 studii date publicităţii care se întind doar pe o săptămână după vaccinare şi numărul celor vaccinaţi. au murit mai mulţi oameni vârstnici după vaccinul antigripal din anul respectiv. 448 449 . 862-863.iht. aceşti adjuvanţi. P. pentru adulţi şi copii de peste trei ani.“statistic. sunt afectaţi mai grav 14% dintre oamenii de peste 65 de ani şi 30% din cei trecuţi de 75 de ani. adjuvanţii din vaccinul gripal.com/articles/ap/2006/10/22/africa/ME_GEN_Israel_Flu_Vaccines. Reccenti Prog Med 1996. Rosi. cu specificarea că “datele clinice pentru copii de până la 6 luni şi 3 ani sunt limitate”. C. nu există studii care să ne afirme siguranţa acestui vaccin: pentru copii există un singur studiu oficial.Oktober 2006. efectuat la 35 de copii. N. stimulează imuni‑ tatea celulară TH1. cit. Fioravanti. fie Tiomersal. având în vedere că anual este nevoie de schimbarea tipurilor de virus din vaccin. . Sqa‑ lena sau altele. în 2006. atât pentru mamă. Având în vedere că anual sunt vaccinaţi milioane de oameni. provocând boli neurologice şi boli autoimune. b) Prezentare FLUARIX. Megale. Francioni. uşoare. luaţi în studiu. fiind o epidemie de gripă în SUA. inactivat451. Vaccinul conţine virus fragmentat. apar şi reacţii secundare noi. R. ‑ Efectele secundare ale vaccinului sunt numeroase şi ele se înmulţesc odată cu vârsta şi mai ales cu repetarea lor anuală. http://www. M. Voiculescu. Marcalongo. Cât de sigur este vaccinaul antigripal? ‑ Siguranţa vaccinului antigripal este practic nulă. motiv pentru care s-a oprit vaccinarea450. A. cât şi pentru făt. nu s-a constatat o diferenţă între gravidele care au făcut gripă în primul trimestru de sarcină şi celelalte gravide”448. Christa Todea-Gross .350 Dr.. Spre exemplu în Israel. 450 Herald Tribune:Israeli Health Ministry halts flu vaccinethree people die. “La vaccinazione antiinfluenzale in soggetti affetti da artrite reumatoide:rispota clinica ed anti‑ corpale”. inclusiv cazuri de deces. sunt neurotoxice. 87 (4): 145-149. Reacţiile adverse amintite sunt cele obişnuite. locale. au fost vaccinaţi 50 de milioane de oameni antigripal şi s-au constatat mii de cazuri de Sindrom Guillain-Barre (pareze şi paralizii nervoase postvaccinale). fabricat de GlaxoSmithKline. acest “gol imens al unor studii de specialitate este pur şi simplu imposibil de acceptat”449. motiv pentru care s-a sistat vaccinarea.22. prin care poate fi respins fătul şi avortat. mai vechi. astfel încât. Gh. 173.php 451 Agenda Medicală 2012.

ce conţine tulpini inactivate de virusuri gripale. are aldehida formică. Neuzil. php?id=3010 455 Agenda Medicală 2012. iar ca şi stabilizator. febră456. Br J Rheumatol 1997. “Influenza vaccines in children”. 889. Situnayake. pentru adulţi şi copii sub 36 luni. Vaccinul conţine 2 tulpini de virus gripal tip A (subtipurile H1N1 şi H3N2) şi o tulpină de virus gripal tip B. purificat şi inactivat. W. orbital myositis and posterior scleritis:an unusual adverse reaction to influenza vac‑ cine”. M.04 mg/ 0. Vaccinul conţine drept conservant Tiomersal 1/ 10 000. pentru copii de 6-35 luni şi copii mai mari. convulsii. P. fabricat de Solvay Pharmaceuticals. datele clinice sunt limitate452. Deşi copiii sănătoşi nu sunt consideraţi o grupă de risc. . .ro/ prospect. parestezii. începând cu luna a 7-a de viaţă.aceste simptome afectează un procent de 14% la copiii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 15 ani457. în 1-2 zile”455. decât că ei sunt pe post de cobai… Cât despre efectele toxice ale mercurului asupra sistemului nervos ale sugarului. Reacţiile adverse amintite sunt doare cele uşoare care “dispar în general fără tratament. pentru adult şi copii de peste 35 luni şi respectiv pentru copii de 6-35 luni. 457 K.simptome asemănătoare gripei: dureri musculare şi articulare. c) Reacţiile adverse şi complicaţiile postvaccinale Simptome locale şi generale postvaccinale: .. VAXIGRIP “adult şi pediatric” sunt fabricate de Sanofi Pasteur. K. http:/ / www. Hope-Ross. I. 452 453 . “Polyarthropa‑ thy. conform reco‑ manărilor OMS. 456 G.454 La “Modul de actiune” se specifică: “…Protecţia conferită de vaccinul gripal poate să nu fie suficientă pentru a preveni îmbolnăvirea dacă tulpinile circulante de vi‑ rus gripal sunt diferite antigenic de cele existente în formula vaccinului”. R. trombocitopenie tranzitorie453. Reacţiile adverse rare sunt: nevral‑ gii. La copiii între 6‑36 luni. simptomele se înmulţesc o dată cu vârsta şi scad toto‑ Ibidem. fabricat de Institutul Cantacuzino. Ce altceva înseamnă această “adaptare” la copii. nu se aminteşte nimic. 13 (3): 174-181. 36 (1): 120-123. VACCINUL GRIPAL TRIVALENT. M Edwards. Murray. Ibidem. 454 VACCIN GRIPAL TRIVALENT purificat inactivat. dozele fiind adaptate vârstei.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 351 INFLUVAC. Thurairajan. Semin Pediatr Infect Dis 2002. oboseală accentuată (astenie). cefalee. M. 0.5 ml. D. pot fi şi ei vaccinaţi.dureri locale. max.pcfarm. Găsim această menţiune la toate vaccinurile. 869. 885-886.

F. J. T.sindromul “oculorespirator” este o altă formă de alergie la vaccin. în special la proteinele din oul de găină pe care se cultivă virusul vaccinal. A. P. Gree. Yamane-Berar. O. B.deşi nu este dovedit efectul benefic al vaccinului antigripal la bolnavii astmatici. Paradise. Arch Dis Child 2004. Weitzman. . 89 (8):734-5 463 T. 45 (2):26-29. arată o creştere a frecvenţei cazurilor de astm iar la unul din studii chiar o dublare a bolii comparativ cu lotul de copii nevaccinaţi”461. J. 459 N. Yamaguichi. Jefferson. 460 C. dar pot să şi inducă o astfel de alergie pentru prima dată459. după vaccinare a crescut frecvenţa cazurilor de astm: “2 studii făcute pe 1300 de copii vaccinaţi. 362: 91. cit. Naikhin. edem al feţei şi tulburări respiratorii. N.. I. Hobermann. T. “Effectiveness of inactivated influ‑ enza vaccine in preventing acute otitis media in young children :a randomized controlled trial”. 464 L. Hirte. 458 D. Bara. A. La copii. Clin Nephrol 2002. A. care constă în apariţia unei forme de conjunctivită. 462 C. Rowe. aceştia reprezintă grupul “cu risc” la care este recomandată vaccinarea antigripală. N. Cates. 290(12):1608-1616. Rockette. 58 (3): 220-3.352 Dr. A. Christy. după STIKO şi celelate Instituţii Sanitare din lume. “Influenza vaccination in‑ duced leukocytoclastic vasculitis and pauci‑immune crescentic glomerulonephritis”. Auinger. M. A. S. Bichurina. J. Stepanova. M. Oare aşa să fie? Studiile arată că la adulţi are loc agravarea astmului la cei vaccinaţi460. L. 356 (11): 1172-3. P. H.462. Christa Todea-Gross dată imunitatea faţă de alte infecţii respiratorii şi alte boli. Nakhoul. JAMA 2003. Aligne. “Specific immune response to vaccination with an inactivated flue vaccine depending on prevaccine status and age of the person vaccinated”. Reacţii alergice şi tulburări circulatorii: . C. Astmul bronşic . E. ele apar la cei alerigici la ou. .vaccinul poate provoca reacţii alergice uşoare până la şoc alergic. Voppr Virusol 2000. Boli autoimune şi boli neurologice: ‑ s-a observat că după vaccinare apare uneori o reacţie autoimună prin formare de anticorpi împotriva propriilor celule464. O. ‑ cazurile de astm bronşic alergic apar şi după mai mulţi ani de la vaccinare463. N Engl J Med 2007. 461 M. M. Cochrane Database Sust Rev 2000 (4):CD0000364. Paramonova. A. “Effectiveness of influ‑ enza vaccine for the prevention of asthma exacerbations”. op. Linde. Ben-Itzhak. “Vaccines for preventing in‑ fluenza in people with athma (Cochrane Review)”. “Influenza vaccines”. Takahashi. consultaţiile copiilor la medici de familie înmulţindu-se mult după vaccinul antigripal458. Pulcino. H.

R. . Hennessen. o reacţie autoimună împotrivă ţesutului nervos. D. K. Gree.vaccinul antigripal poate provoca la oamenii cu o predispoziţie geneti‑ că (sau o reacţie particulară la vaccin).. Clin Nephrol 2002. această encefalită autoimună demielinizantă stă la baza tuturor bolilor neurologice autoimune provocate de vaccin şi de metalele neurotoxice (mercur) din vaccin. an de an. Zettsu. Intern Infect Dis 2002.s-au descris infecţii ale nervilor. J. Nokura. Satoh. Koga et al. Y. T. F elix. Prin afectarea nervului 465 N. 119: 705-710. 6%!).472. prin acumularea mercurului în ce‑ lula nervoasă. K. puse pe seama unor componente din vaccinul antigripal465. în special la nivelul mâinilor sau a feţei469. iar la copii hiperactivitate. A. N. în consecinţă are loc o lezare mai mult sau mai puţin importantă a nervilor sau a neuronilor (celule nervoase) sau a măduvei spinării. 471 T. J. “Neuropathy after Influenza Vaccination”. U. Wainwright. Der Nervenarzt 1978. Nakhoul. Yoshida. 1: 253-4. “Leucocytoclastic vascu‑ litis and influenza vaccination”. Myers. Tavadia 2003. Yanau-Berar. 467 M. J. Allerdist.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 353 . 90-96.470. la baza acestor boli stă o intoxicaţie cu mercur. este o adevărată intoxicaţie pentru sistemul nervos. “Influenza vaccination in‑ duced leukocytoclastic vasculitis and pauci‑immune crescentic glomerulonepyhritis”. J. 13 (3):174-181. Dummond. Amer J Dis Child 1976. autism etc. adjuvantul MF 59 poate induce un lupus eritematos 467. la cei vaccinaţi (în special la vârstnici) poate induce boala Alzheimer. 472 W. Kuroda. K. ceea ce duce la demielinizarea acestuia. H. “Neurologische Affektionen nach Influenza‑Imp‑ fung”. . Ben-Itzhak. 58(3):220-3. Ehrengut. “Isolated Hypoglossal Nerve Paralysis Following Influenza Vaccination”. Furlow. F. H.prezenţa de Thiomersal în vaccin. Tavadia. 130 (1):82 f. 468 N. drept conservant (Thiomersal conţine mercur organic. Behney. H.în literatura medicală găsim numeroase cazuri de boli autoimune care afectează vasele sanguine (vasculite) şi rinichii. Lancet 1977. neurotoxic. Evans. Schwartz. Jacob. H.Autoimmun 2003. 21 (1):1-9. dar şi numeroase complicaţii nervoase sunt puse pe seama vaccinului antigripal. Quast. M. H. 3. 470 W. G. Műnch med Wschr 1977. “Neurologic complications asso‑ ciated with influenza vaccination :two adult cases”. W. O.466.471. 469 J. în procent de 49. Nakamura. “Über neurologische Komplikationen nach der Influenza‑ schutzimpfung”. “Induction of lupus autoantibodies by adjuvants”. Dermatol 2003. . . C. o afecţiune gravă o reprezintă encefalomielita acută demielinizantă468(ADEM). chiar şi fără să existe o predispoziţie genetică sau o reacţie particulară la vaccin. Aşa cum am vazut în cap. cu dureri şi tulburări funcţionale. 466 S. 28 (2):154-6.

A. G. 474 J. Allerdist. 475 D. Br Med J 191. dar cu o evoluţie favorabilă. Poser. Bryan. Bakshi. vedere dublă (diplopie) sau strabism473. A. Juurlink. vaccinul are efecte secundare în timp. 166 (20):2217-2221. Kopp et al. J Neuroimaging 1996. Geier. C. care nu sunt dezvăluite populaţiei. precum disfuncţii ale vezicii urinare. E. Genf:Ref:IABS Symposium on Influenza Immunization. . a complicaţiilor acesteia sau a mortalităţii. J. 18:56-9. Suri. 119: 705-710. C. Legătura între această afecţiune şi vaccin a fost dovedită şi recunoscută474. A. Tanq. Souayah. Kawasaki. M. 479 W. C. de temut.nu s-a dovedit faptul că vaccinul scade frecvenţa bolii.6. Zahalsky. Acta Neurol Scand 1982. 481 R. 473 A. când în SUA au fost relatate 382 de cazuri. “A neurological note on vaccination against influenza”.481. Nasar. . Clin Immunol 2003. V. . a vaccinului antigripal. M. Vaccine 2007. 478 C. 66 (4): 413-431. Câteva concluzii: ‑ gripa este o boală neplăcută. 25 (29): 5253-5 2007. R. Kwong. . R.. J. Noble. Qureshi.6.480. 107 (2):116-121. între anii 1991-1999.au fost relatate şi alte afecţiuni nervoase.Sindromul Guillain–Barre este o reacţie adversă gravă. tulburări în dinamica sexuală.”.Neuroophtalmol 1998. ameţeli şi tulburări de mers478. Frecvenţa acestui sindrom este de 4 ori mai mare după vaccinul antigripal decât după DTP477. Christa Todea-Gross optic. I. Arch Intern Med 2006. folosirea lui în masă demonstrează un interes pur financiar. N. D. dimpotrivă. A. Mazziotta. A report from the CDC/ FDA Vaccine Adverse Event Reporting System”. în majoritatea cazurilor. R. “Guillain‑Barre Syndrome After Influenza Vaccination in Adults: A Population‑Based Study”. spre vindecare în 1-2 săptămâni. majoritatea debutând în primele 2 săptămâni de la vaccinare În 2004 au fost anunţate 31 de cazuri. Stukel.479. H. 477 M. “Über neurologische Komplicationen nach der Influenza‑ schutzimpfung. “Guillain‑Barre syndrome after vaccination in United Staes. “Acute tranvesre myelitis after influenza vaccination :magnetic resonance imaging findings”. J.-4. 3 (777):55 f.354 Dr. “Guillain‑Barre Syndrome after administration of killed vac‑ cines”.1977.studiile cunoscute la ora actuală nu arată nicio eficienţă a vaccinului antigripal. “Neurol complications of swine influenza vaccination”. F. Wells. Műnch med Wschr 1977. A. “Bilateral anerior ischemic optic neuropathy following influenza vaccination”. Purvin. A. Geier. apar tulburări de vedere prin paralizia muşchilor oculari. care au debutat în primele 6 săptămâni de la vaccin476. Ehrengut. A. 6 (4): 248-250 .475. “Influenza vaccination and Guillain‑Barre syndrome”. 480 C. 476 N. T. 1.

237. pentru care există mai multe tipuri de vaccin483. Fiecare grup cuprinde mai multe tipuri de meningococ. XII. printr-o imunizare eficientă. De obicei sunt bacterii inofensive şi nu provoacă boli grave.. Cehia sau Grecia. . Impfen. iar în caz de boală.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 355 . Majoritatea infecţiilor din Africa. sunt date de grupul A.. La 32 482 483 Martin Hirte.Pro&Contra.. există şi suficiente medicamente.există suficiente tratamente naturiste care pot preveni gripa. . deseori mai grave. În România: “În anul 2011.copiii şi astmaticii au de suferit în urma vaccinării. precum meningite sau septicemie. MensSana 2008.virusurile gripale din vaccin scad imunitatea şi predispun spre alte boli. ele se transmit doar printr-un contact direct şi intim cu omul bolnav. La nevoie. au fost raportate 95 de cazuri suspecte de boală. în special prin intermediul sărutului. care au la rândul lor fiecare propriul lor antigen.. B şi C. 235-236. meningococii prezintă în exterior o capsulă care este foarte greu de distrus. La fel ca şi pneumococii sau bacteriile Hib. în special la copii şi vârstnici. Infecţiile cu menigococi şi vaccinul meningococic 1. De aceea. bacteriile nu supravieţuiesc. iar grupul C este responsabil de doar 20% din infecţii. cele mai frecvente fiind grupurile A.5%). Sunt cunoscute 12 familii de meningococ. Cele mai multe cazuri (confirmate şi probabile) s-au înregistrat în judeţul Iaşi (8 cazuri – 10. În alte ţări europene.prezenţa unor substanţe toxice în vaccinul antigripal precum mercur (din Thiomersal) sau aldehida formică. Boala meningococică a evoluat sub formă de cazuri sporadice. S-au infirmat 19 cazuri suspecte de boală meningococică. predomină tipurile de meningococ din grupul C. Din totalul de 95 cazuri suspecte s-au confirmat 76 (80%).. provoacă în timp boli grave. În afara organismului uman. prin saliva infectată482. În Germania predomină cele din grupul B pentru care nu există vaccin. ele pot preveni complicaţiile şi grăbi vindecarea. Infecţiile cu meningococi Meningococii sunt bacterii care se găsesc la aproximativ 20% dintre oamenii sănătoşi. Ibidem. precum Spania. . notate cu litere. . la nivelul tractului respirator. neurologice. Sunt însă şi tulpini patogene care pot provoca boli grave..

www. Christa Todea-Gross dintre cazurile confirmate (42. Hirte.059%ooo loc. prin presiune nu se decolorează.. sau în curtea şcolii (la elevi)486. durează în medie 4 zile. Cei 484 Evolutia bolii meningococice in teritoriul ISP Bucuresti. pe teritoriul CRSP Bucureşti. pe teritoriul CRSP Iaşi şi 0. . 241. nu sunt influenţate de vaccin la copiii mici.febră mare. care este cel mai frecvent în România. se face profilaxia cu Rifampicină (antibiotic). Forma de boală a fost: severă în 39..1%) s-a determinat serotipul de meningococ: serotip A – 1 caz. uneori cu deces. Nu este pericol de contaminare la cei care vin în contact cu bolnavul aflat în aceeaşi piscină.064%ooo loc. decât vaccinarea.ro/ cnscbt/ index. a evidenţiat predominanţa cazurilor la grupa de vârstă de 1-4 ani: 28 cazuri (36.. care nu oferă nicio protecţie faţă de boală (vezi vaccinul antimeningococic.erupţie tegumentară: pete roşii care.stare generală alterată.task 485 M. mai importantă este recunoaşterea la timp a bolii şi instituirea unui tratament precoce.insp. Distributia cazurilor de boală meningococică pe grupe de vârstă. La persoanele care vin în contact intim cu bolnavul.061%ooo loc. Rata mortalităţii specifice prin boala meningococică pe teritoriul României în anul 2011 a fost de 0. nu există vaccin! Pentru tipul C. medie in 59.. 0.php?option=com. pct. cu complicaţii. 237-238. . 486 Ibidem.3%. . . serotip B – 25 cazuri.8%). Evoluţia: este favorabilă la 90-93% din cazuri.086%ooo loc. pe teritoriul CRSP Cluj. op. cit.rigiditatea cefei (semn de iritare a meningelui).356 Dr.gov. . Debutul este relativ brusc.dureri mari de cap (cefalee intensă). la un procent de 7-10% din cazuri. în timp ce în mediul urban s-au înregistrat numai 20 de cazuri (28%). Tablou clinic: Incubaţia. maxim 10 zile.5% din cazuri. 0. cu posibilitatea de a se fi infectat prin intermediul salivei. Distribuţia cazurilor pe medii de rezidenţă a evidenţiat că majoritatea cazurilor provin din mediul rural – 52 cazuri (72%). serotip C – 5 cazuri şi serotip AYW135 – 1 caz. Rata mortalităţii prin boala meningococică în România a fost de 0. evoluţia este nefavorabilă. sau la toaletă. “marea majoritate a infecţiilor date de me‑ ningococii din gr C. respectiv perioada de la infecţie şi până la apariţia primelor simptome. motiv pentru care se recomandă o revaccinare la vârsta adolescentă”485 Deci. cu : .. 2).2% şi uşoară în 1. pentru tipul B.” 484 Aşa cum am văzut.

pot rămâne cu sechele grave de auz. A. în Germania este recomandată de către STIKO vaccinarea copiilor la vârsta de 2 ani. . . este nevoie de două-trei doze de vaccin (în funcţie de vaccin). deficitele imune.tratament cu antibiotice. E. Factorii favorizanţi ai infecţiei meningococice sunt488: . N. văz şi la nivelul organelor interne487.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 357 care supravieţuiesc.Începând cu vara anului 2006. responsabil de multiplele efecte secundare. Theodoroiu. 239.Până în anul 1999 au existat 2 tipuri de vaccin. 50:415-418. Aceste vaccinuri noi nu conţin Thiomersal (mercur) dar conţin aluminiu. 489 M. Un tratament corect şi precoce duce la vindecare în majoritatea cazurilor. Vasilopoulou. .consum de alcool. este suficientă o singură doză de vaccin490. op. Hirte.C. Dacă nu este respectat acest calendar. Vaccinul meningococic a) Generalităţi . BMC Infect Dis 2007. 488 EB 2003: Invasive Meningokocken‑Erkrankungen im Jahr 2002. Menjugate (firma Chiron Behring) şi Ne‑ isVac‑C (firma Baxter).Începând cu anul 2000. etc. precum cel al sugarului. A. iar dacă se începe în al doilea an de viaţă.infecţie virală. 490 Ibidem. EB 2003. fiindcă înainte de această vârstă nu este posibil un răspuns imunologic489. Mecanismul de acţiune al vaccinului este asemănător celui anti-Hib: antigenul din vaccin (meningococul) este conjugat cu toxina difterică. Vaccinarea sugarilor 487 M. cu meningococi inac‑ tivaţi din grupurile A. se recomandă vaccinarea până la vârsta de 18 ani. Aceste vaccinuri sunt administrate copiilor mici doar de la 18 luni. . E. cit. s-au sintetizat noi vaccinuri (conjugate) antime‑ ningococice care sunt administrate sugarilor începând de la vârsta de 2 luni: Meningitec (firma Wyeth-Lederle). .. M Pangalis. N. 2. . 7: 101. Atsali. pentru a induce formarea de anticorpi la un sistem imun încă imatur. Dacă vaccinarea antimeningococică începe în primul an de viaţă (la sugar). “Meninigitis registry of hospitalized cases in children:epidemiological patterns of acute bacterial menin‑ gitis troughout a 32‑year period”.anotimpurile reci (iarna şi primăvara) La acestea se adaugă vârsta (copii şi vârstnici).fumat. .W 135 şi Y: Mencevac ACWY şi Merieux.

nu va putea opri boala”496. D. MMWR 2008. o tendinţă de creştere la toate gru‑ pele de vârstă491. Hirte. 4:38. Spoulou. deoarece va necesita costuri ridicate). “Conjugate vaccineinduced immu‑ nological priming is not protective against acute meningococcal C infection . Green. acesta este în continuare controversat (eficientă. Moxon et al. Tzanaki. 494 AT (Arznei-Telegramm). B. vaccinarea copiilor sub 10 ani nu se face decât în cazuri speciale. “Un alt aspect îl reprezintă imunitatea specifică a copiilor mici la care nivelul anticorpilor scade rapid şi deja după un an de la vac‑ cinare protecţia faţă de infecţie devine nesigură”495.pe termen mediu şi lung. 497 MMWR. Grupul C arată. Pediatr Infect Dis J 2005. din următoarele motive: “Eficienţa este mult prea mică şi pentru un timp prea scurt. . M. C. Marea majoritate a infecţiilor date de meningococii din gr C nu sunt influen‑ ţate de vaccin la copiii mici. 24:128-31. Aici vaccinarea se face doar la vârsta de 11-12 ani498. cit. motiv pentru care se recomandă o revaccinare la vârsta adolescentă (lucru încă discutabil. În SUA.. F. I. 493 AT (Arznei-Telegramm):Neue Konjugat-Impfstoffe Prevenar und Meningitec . iar costurile sunt foarte mari”497. unde predomină tipul C. la ora actuală. 496 V. 491 492 . Decision not to recommend routine vaccination of all children aged 2-10 years with quadrivalent meningococcal conjugate vaccine (MCV4). 2001:124.462-465.. eficienţa vaccinului este îndoielnică. deoarece meningococii prezintă o mare variabilitate antigenică şi schimbă frecvent grupul din care fac parte493. AT 2001. Ibidem. În Germania.. 240. Ibidem. op. 25 (41):7012-3. G. începând cu anul 2002. “Lack of serum bactericidal activity in preschool children two years after a single dose of serogroup C meningococcal polysaccharide‑protein conjugate vaccine”. D. 241. nu s-a observat ninio eficienţă a vaccinului492.358 Dr. “În cazul unei infecţii menigococice. titrul mic al anticorpilor rămaşi. unde predomină tipul B. b) Ineficienţa vaccinului antimeningococic ‑ În Anglia. 57 (17). Acest lucru s-a observat în Anglia deja din primul an de vaccinare494. Vaccine 2007. Theodoroiu. Christa Todea-Gross (sub un an) îi protejează doar de un grup restrâns de infecţii meningococice. În România vaccinul este opţional. 498 M. 495 M. E. cu toate că unii vorbesc de eficienţa “pe termen scurt” al vaccinului.Snape. Letter to the Editor”. R. Kelly. prin definiţie înseamnă un timp mai lung…).

Deeks. McIntyre.francezul Marc Girard. 506 M. Pediatrics 2-3. după introducerea vaccinului. J. A. Isaas. R. Boyd. cit. 112 (6 Pt 1): e491. . op. A.în Marea Britanie. făcând apel doar la măsuri de precauţie privind asocierea cu alt vaccin. Hirte. colaps.505. “Surveillance of adverse events follow‑ ing immunization: Australia 2002 to 2003”. “Effect of needle size on immunogenicity and reactogenicity of vaccines in infants:randomized controlled trial”.în Australia. Glusac. Pollard. BMJ. 242. J. simptome mai rare: convulsii. Andre.2006. “Acute disseminated encephalomyelitis and meningococcal A and C vaccine:case report”.2001 despre alarma provocată de vaccinul antimeningococic la copii (“Children in Meningitis Jabs Aert”). aproape toate ziarele britanice scriind despre efectele secundare foarte frecvente ale vaccinului antimeningococic: ziarul Daily Express scria în 12. . Sindromul Stevens-Johnson. iar 2% au fost excluşi din studiu datorită unor reacţii locale sau generale foarte severe501. http:/ / bmj. tulburări de somn.gov. Commun Dis Intell 2004. sângerări tegumentare sau reacţii alergice. I. Ministerul Sănătăţii din Marea Britanie consideră că vaccinul este “foarte sigur” şi că doar la unul din 100. convulsii epileptice şi encefalite503. E. având în vedere că mii de copii vaccinaţi suferă de reacţii locale severe iar 12 au murit de complicaţii grave506. 2000. expert în vaccinuri.la unul din 20 de copii vaccinaţi apare o cefalee intensă502. inclusiv şocul anafilactic. . Girard. purpura Hennoch-Schönlein). O.06. 124 505 E. aceasta fiind contraindicată 499 G.tot al 2-lea sugar (0-1 an) şi tot la 5-lea copil mic (1-3 ani). M. “Reliability of drug safety data”. a izbucnit un scandal legat de complicaţiile postvaccinale..htm 503 M. D.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 359 c) Reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale Vaccinul antimeningococic este unul din vaccinurile cele mai greu tolerabile: . www. . P.com/ cgi/ eletters/ 333/ 7568/ 571 501 L. 55 (3B):632-5 504 AT 2001.doh. J. . 502 DH (Department oh Health of the United Kingdom):Meningitis C vaccine. “Henoch‑Schönlein purpura following a meningococcal vaccine”. apar efecte secundare tot la al 3-lea vaccin499. au fost descrise sindroame alergice grave (angioedem.504. D. Arq Neuropsiquitatr 1997. cu toate acestea. 333:571. Lambert. atrage atenţia asupra ratei foarte crescute de reacţii adverse locale ale vaccinului500. . dureri articulare. vărsături şi diaree.000 de copii vaccinaţi poate apărea o complicaţie severă.42% dintre copiii vaccinaţi au avut reacţii locale. Liebling.sunt frecvente simptomele: febră.bmjjournals.uk/ meningitis-vaccine/ keypharm.com4. Antaya. scăderea poftei de mâncare. Lawrence.10. J. devine foar‑ te agitat după vaccin. BMJ 2006. 28 (3): 324-338 500 M. . Diggle. Py.

Slovacia. fără a migra vreodată de aici: Rusia. 507 M. căpuşa nu supravieţuieşte511. R. 511 Ibidem. cu sechele grave.în SUA au fost descrise numeroase cazuri de Sindrom Guillain‑Barre după vaccinarea tinerilor cu Menactra (un vaccin îndreptat împotriva mai multor tipuri de meningococ)509. Austria şi unele zone din Elveţia. 16. Goldblatt. în Germania există un posibil risc în Baden-Wűrttemberg şi Bavaria. .este o infecţie virală.căpuşele care transmit această infecţie virală se găsesc doar în anumite zone geografice. transmisă la om prin înţepătura de căpuşă. care este o infecţie bacteriană. T. S. 1998-2003. Andrews. 362 (9382):449 f. Bright. este tratat în următorul subcapitol (XIII).: “meningoencefalită de vară”). September 2005/ 54 (36):893-897 510 M. Abeyagunawardena. 336. Ţările Baltice.360 Dr.S. Hirte. McVeight. XIII. Lancet 2003. Christa Todea-Gross (ulterior s-a aflat că expertul în vaccinuri al Ministerului Sănătăţii era în relaţii foarte bune şi avantajoase cu cel puţin una dintre companiile producătoare de vaccin antimeningococic)507. virusul trece din saliva acesteia în leziunea tegumentară (nu se simte înţepătura. 509 MMWR:Direct and indirect effects of routine vaccination of children with 7-valent pneumococcal conjugate vaccine on incidence of invasive pneumococcal disease. Caz clinic: cazul fetiţei Cynthia. Cehia. determinată de virusul FSME. 1. Ungaria.United States. . La o altitudine mai mare de 1000 m. op. Boala FSME: . “Fresh controversy surrounding Britain’s Meningitis C vaccination programme”.9. “Meningoencefalita de vară” şi vaccinul FSME Denumirea FSME provine din limba germană: Frűhsommer‑Meningo‑ enzephalitis (trad.. . N. transmisă tot de căpuşă510. ‑ prin înţepătura căpuşei.2000 508 A. cu “Menigoencefalită postvaccinală”. sud-estul Suediei. D. fiindcă saliva căpuşei conţine un anestezic). Trompeter. . Nu trebuie confundată infecţia virală FSME cu Borelioza (sau Boala Lyme). dar survine rar. cit. “Risk of relapse af‑ ter meningococcal C conjugate vaccine in nephritic syndrome”. Observer 3.sindromul nefrotic (boală renală gravă) este o altă complicaţie a vaccinului508. MMWR Weekly.

“Pediatric tick‑borne encephalitis in 371 cases from an endemic region in Slovenia. cu simptomatologia cunoscută: somnolenţă până la pierderea cunoştinţei. J. deoarece boala se manifestă ca şi o viroză. M. 515 U. se vin‑ decă deseori şi cazurile grave518. Graf. 4:182-186. Complicaţii neurolo‑ gice la copii practic nu există”514. 512 513 . dureri articulare. 520 AT (Arznei-Telegramm) 2001.. “Durch Zecken űbertragene Krankheiten : FSME und Lyme-Borreliose”. . Lesnicar.nu există un tratament specific pentru FSME.în medie. fără simptome. Impfreakyionen. Vaccinul FSME ‑ Conţine virusul FSME “omorât”.. dar cu prezenţa anticorpilor pe tot parcursul vieţii. Poljak. la 1-2% din aceste cazuri. P. Friedrich. 518 AT (Arznei-Telegramm): Prophylaxversagen und deletäre Verläufe nach FSME-Immunglobulin.516. rămân sechele: tulburări de atenţie şi concentrare. .VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 361 .la 10-30% dintre cazuri.“Oamenii nevaccinaţi nu trebuie să se teamă de posibile complicaţii ale FSME. apari simptomele unei “viroze de vară”. nu s-a relatat niciun caz cu sechele519. . 514 Ibidem. cu febră. conţine şi aldehidă formică şi urme de antibiotice (Gentamicină.incubaţia bolii: 7-14 zile. 178. convulsii sau paralizii. este posibil decesul.Auflage. . hidroxidul de aluminiu.: la 371 de copii din Slovacia. 22 (7):612-7. Ex. cu evoluţie favorabilă513. 2. cu vârsta de 0-15 ani. cefalee. . Lesnicar. Ibidem. 6:62.majoritatea infecţiilor sunt subclinice. Bössenecker. 516 EB 1999: Ratg Infektionskrankheiten-Frűhsommer-Meningoenzephalitis. În Germania a fost relatat un singur caz în care un copil de 12 ani cu FSME a rămas cu sechele520. Bayr Ärzteblatt 2007. dar numai în anumite zone geografice (amintite anterior)512. cu FSME. cu toate acestea. AT 1996. . evoluţia este spre o meningoencefalită. Nicht impfen‑was dann?. rar pacienţii rămân cu paralizii 515. rar 28 zile.la 5% din cazuri. oboseală şi cefalee cronică.11%. Neomicină). una din 300-500 dintre căpuşe este purtătoare de virus. sprangsrade verlag. 1959 to 2000”. 2010. Pediatr Infect Dis J 2003. 2. riscul de a face complicaţii grave creşte o dată cu vârsta (peste 50 ani)517.Hippokrates (2. confirmat serologic.Auflage). iar la un procent de 3. cultivat pe celule primare de pui embrionat şi având ca adjuvant. Stuttgart 1997. Seme. Quast et al. 517 W. Vaccinul este mult mai greu suportabil decât o eventuală complicaţie a bolii. K. 519 G.

525 Ibidem. tulburări de vedere. în perioada 2001-2008: 5 cazuri după vaccinul FSME Immun şi 2 cazuri după vaccinul ENCEPUR. . S-au relatat însă şi cazuri după vaccinul ENCEPUR Junior523. tulburări de mers. cefalee. vărsături. psihoze. Hilbert et al.Boli neurologice (sunt frecvente!): tulburări de vedere.. Ultimul vaccin retras în Germania a fost TicoVac. astm bronşic şi şoc alergic. scleroză multiplă525. “Pediatric tick-borne encephalitis (TBE) vaccines:schedules to optimize protection”. 523 M. lupus eritematos.Reacţii alergice: hidroxidul de aluminiu şi antibioticele pot provoca urticarie.524. 347 526 Ibidem. miocardite. tulburări senzitive. convulsii. edeme. cit. . . AT 2001. artrite. 4:41-43.Denumirea comercială: 1) ENCEPUR – copii şi ENCEPUR – adulţi. diaree. 348 . în martie 2001. Firma Baxter. A. Institutul Paul-Ehrlich din Germania şi EMEA au reacţionat cu mare întârziere la numeroasele reclamaţii făcute de părinţii copiilor vaccinaţi522. tulburări de somn. care a fost retras apoi de pe piaţă. boli reumatice sistemice. Int J Med Microbiol 2008. Proteinele de pui embrionat pot provoca de asemenea reacţii alergice.Vaccinurile FSME au fost retrase de pe piaţă de mai multe ori datorită faptului că sunt foarte greu suportabile.. 3. Christa Todea-Gross . Nicolay. în patogeneza cărora un rol important îl are aluminiul. . cu protecţie de 3-5 ani. ‑ Boli autoimune: vasculite. 298 (suppl 1):301-4. dureri articulare şi musculare. Firma Chiron-Behring. . greţuri.Administrare: 3 vaccinuri în decurs de 12 luni. 346. op. Sindrom Guillain‑Barre. K.Decese: au fost relatate 7 cazuri la Institutul Paul-Ehrlich din Germania. Cele mai multe cazuri au fost la copiii vaccinaţi cu ENCEPUR K. ameţeli. diabet zaharat. 2) FSME Immun Junior şi FSME pentru adulţi. Wittermann. Reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale: . Hirte. encefalite.Reacţii locale şi generale: dureri şi inflamaţie locală. 524 Ibidem. Sindromul Guillain-Barre. U. 522 AT (Arznei-Telegramm): 14 Monate Tico-Vac-eine Chronik.362 Dr. 521 C. boli oftalmologice etc. după care trebuie revaccinaţi (rapeluri)521. miocardite şi boli de sânge526. în urma unor complicaţii postvaccinale grave: en‑ cefalite.

24. Dietrich Klinghardt. 1. suferind de sechele severe postvaccinale. după ce au fost reclamate cel puţin 170 de cazuri cu complicaţii reumatice postvaccinale. La câteva luni după cele 2 vaccinuri.005 procente. posibilitatea ca un cetăţean american să facă boala Lyme este de 0. s-a pus pe piaţă un vaccin care a fost recomandat oamenilor din zone cu risc crescut.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 363 Caz clinic: Cazul fetiţei Cynthia cu Meningoencefalită postvaccinală527 a fost larg mediatizat în Germania şi poate fi urmărit pe “youtube”. Concepţii noi. În anul 2003. despre Borelioză a) Ce nu se spune despre boala Lyme. miocardite şi boli neurologice.000. fiind de un real interes pentru toţi. dar. Meningococic. Bellevue. FSME. după doar 4 ani. 33:27. fără tratament. în majoritatea cazurilor. în SUA. poate duce uneori.5. Washington. 529 Dr. A fost vaccinată apoi cu cele două vaccinuri : 1. şi 2. când Cynthia încă era o fetiţă sănătoasă şi veselă.”O privire dincolo de 527 528 . se vindecă spontan. ‑ doar una din 750-1000 de înţepături de căpuşă poate provoca infecţia. bolile cronice nu sunt boli idiopatice sau doar psihosomatice. şi o infecţie foarte răspândită la ora actuală. la artrite. familia a făcut 2 înregistrări video cu fetiţa: în 2 septembrie şi în 24 decembrie. XIV. în 2002. am ales s-o descriu în acest capitol.youtube. vizibilă pe tegument sub forma unui eritem: Erytema chronicum migrans. fără tratament. ‑ riscul unor eventuale complicaţii este mult exagerat de către experţi. în 1998. o vedem pe fetiţă grav bolnavă.”Die Lyme‑Bor‑ reliose: Ein Blick jenseits der Behandlung mit Antibiotica. vaccinul a fost retras de pe piaţă. borelioza se tratează uneori cu antibiotic (Penicilină G). actuale. încetul cu încetul să recunoască că. cu diagnosticul: “Me‑ ningoencefalită cu sechele severe”.com/ watch?v=L1f8XTTsrpU ÄZ (Ärztezeitung): Die einzige Borreliose-Vakzine ist in den USA gescheitert-awren unerwűnschte Wirkungen die Ursache? Ärzte –Zeitung Online. Borelioza sau boala Lyme Deşi borelioza nu intră în categoria “bolilor copilăriei”.”(trad..529 Medicina începe. Generalităţi528 ‑ Boala Lyme este răspândită în întreaga Europă. dar prea puţin cunoscută. descris anterior. Mӓrz 2005.2002. 2.. ci sunt provocate de o continuă http:/ / www. med. adică 5 cazuri din 100. la adresa de la subsolul paginii.

arată că B. răspunzător pentru diverse boli cronice. Sunt cunoscute la ora actuală peste 300 de tipuri de Borrelii. Cele mai frecvente tipuri de Borrelii. fiind numit polimorfism. burgdorferi este un microb crescut în laborator în 1945. cuprinde: Mycoplas‑ mele. sunt: - Borrelia burgdorferi. nu putem spune sigur că. Microbiologul german Taub a condus un laborator biologic în tratamentul cu antibiotic a bolii Lyme”). garinii. sub influenţa mediului înconjurător. Lista agenţilor microbieni. odată ce înaintăm în vârstă. astfel încât. ci se transformă mereu. în prezenţa unor infecţii oportuniste (Candida). Shigelle. Toxoplasmoze.Klinghardt a primit premiul “The Physicians Excellence Award for the Treatment of Lyme‑Induced Autism”. dar nu toate sunt patogene pentru om. care sunt cauza unor boli cronice la om şi sunt recunoscute de literatura de specialitate. ADN-ul nostru conţine tot mai multe fragmente ce provin de la aceste bacterii şi virusuri. care reacţionează faţă de aceşti microbi. Trichomonas. care. la moarte (la o varsta mai inaintata). dar şi a unor infecţii gripale repetate. infecţiile secundare sunt recunoscute şi tratate. ADN-ul nostru este aproape dublu de lung. Christa Todea-Gross creştere a toxinelor din organism şi a prezenţei unor infecţii cronice… S-au schimbat în ultimul timp denumirile acestor infecţii cronice despre care se credea până de curând (conform literaturii de specialitate) că unele din aceste infecţii provoacă bolile cronice autoimune… S-au detectat pană la ora actuală peste 12 tipuri de microbi la nivelul articulaţiilor afectate de poliartrita reumatoidă (PR). Date despre B. răspunzători pentru o serie de boli cronice.a… Un nou agent microbian. - Borrelia garinii. se înmulţesc şi se extind în întregul organism. zona zoster ş. boala respectivă a fost borelioză. apărută în 2003 în America. Cartea Lab 257. lamblii ş. (În Amerika Dr. Deja din anul 2007. bacilul tuberculos. găsim mereu un sistem imun hiperreactiv.a. Rickettsi. există deja din anul 1966. virus herpetic tip 6 (HHV 6). Acelaşi fenomen se întamplă şi în cazul Borreliei. este Borrelia burgdorferi (BB). dar prezenţa boreliozei este trecută cu vederea. Leptospiroze. Dietrich Klinghardt a fost ales de către Organizaţia cunoscută în toată lumea“Global Foundation of Integrative Medicine2”drept “Integrative Physician of the Year”) . Deseori.. - Borrelia afzelli. La debutul poliartritei reumatoide.364 Dr. Microbiologul Gitte Jensen a putut dovedi faptul că. Chlamydia pneumonia. Microbii nu există într-o formă fixă. atunci când cineva s-a vindecat după un tratament cu antibiotice. forme mutante ale Streptococului. decât a fost la naştere… Deoarece tratamentul boreliozei este unul nespecific.

se află la doar 9 mile depărtare de Plum Island. Dr. deoarece un or‑ ganism infectat (cu limfocitele infectate) nu mai produce anticorpi pentru Borrelii (!). ELISA şi Western–Blot. fără ca să‑l mai întrebe. responsabile de formarea de anticorpi. Unele forme pot trăi şi în afara ei. diverse carcinoame etc. Aici se făceau experimente cu mai mulţi microbi. unde a fost angajat la Universitatea de la Tűbingen… Localitatea Lyme. autism. 12% dintre muştele sunt infectate . boala Parkinson. pe care le infectează. Un studiu din Cehoslovacia. testele folosite pentru identificarea Borreliei. Rickettsii etc. arăta că în Europa. cu Prof. Am sintetizat concluziile la care ajunge Dr. anumite simptome. forme chistice. făcând experimente cu Borrelia… După război. unde în 1975 a avut loc prima epidemie de borelioză. 2. specific bolii dintr‑o zonă sau alta”.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 365 timpul celui de-al doilea război mondial. - Dovada unei muşcături de căpuşă nu mai este un criteriu pentru dia‑ gnosticul de Borrelia. - Borreliile trăiesc în mod obişnuit în celule. artrita reumatoidă. respectiv. în funcţie de simptomele neurologi‑ ce ale pacientului. scleroză multiplă (SM). După acest nou succes. acest microbiolog a fost chemat în SUA pentru a crea şi aici un astfel de laborator biologic. Dr. Klinghardt relatează despre practica sa medicală din Germania. Faust:”Acest profesor. forme lipsite de membrana celulară. Se ştie încă din anul 1986 că în ţinuturile endemice din SUA. Taub s-a întors în Germania. 3. din 1976. efectuată la Universitatea din Freiburg. nu vor putea detecta anticorpii pentru a pune un diagnostic pozitiv. - Borrelia infectează limfocitele B şi alte componente ale sistemului imun.). Borreliile din Schwarzwald au o mare posibilitate de a produce mutaţii şi de a se adapta la condiţiile noi de mediu. Klinghardt. Conneticut/ SUA. spirochete mature. un procent de 22% dintre muşte sunt infectate cu Bor‑ relii şi cunoscutele co‑infecţii (Mycoplasme. în funcţie de schimbă‑ rile lor structurale. producând. o mică peninsulă. inclusiv Borrelia. putea să spună cu exactitate din ce localitate sau regiune din Schwarzwald (Pădurea Neagră) era pacientul. după 30 de ani de practică medicală: - Borrelia există în organism sub 3 forme: 1. fibromialgie. scleroză amiotrofică laterală (ALS). Legat de polimorfismul Borreliei. nu departe de New York. şi anume la Plum Island. Găsim la ora actuală borrelii în mai multe afecţiuni cronice: sarcoidoză.

cadmiu. infecţii bacteriene cronice cunoscute (co-infecţiile boreliozei. dar şi o sensibilitate crescută la chimicale. De asemenea. Dacă există mai multe limfocite Th decât Ts. pentru a învinge sistemul imun este acela de produce o hipercoagulare. (vezi cap. alergie şi reacţie autoimună): ‑ Anergie (scăderea imunităţii) Unul din mecanismele cele mai cunoscute ale microbilor.. purici. Testul de laborator obţinut va fi cel de “monomeri solubili de fibrină”. se ştie că multe alte insecte. are în acelaşi timp o intoxicaţie cronică cu metale grele. a co-infecţiilor şi a infecţiilor oportuniste. când se face o dezintoxicare şi se dozează tipul şi cantitatea de metale grele din eritrocite şi eliminate prin păr. infecţii oportuniste). reacţia imună este una exagerată. boli provocate de substanţe chimice şi toxice din locuinţe (podele. care va “înveli” microbii din sânge. datorită unui dezechilibru dintre limfocitele Th (Thelper. Prezenţa agentului microbian Borrelia. 2. iar sistemul imun . Cele trei componente ale boreliozei sunt: 1. 3). Statistic vorbind. un cetăţean american este infectat 100% cu Borrelia dacă va fi înţepat de 5 ori de o muscă. care-l suprimă). deci o alergie. având o reacţie imună exagerată. plumb). Christa Todea-Gross cu Borrelii. Endotoxinele produse de microbi. ‑ Alergie (exagerarea reacţiei imune) Alergia este o reacţie imună exagerată. fiind cunoscute 4 categorii de boli cu acelaşi tip de simptome: intoxica‑ ţii cu metale grele (mercur. Modificarea sistemului imun (anergie. putem observa oricare din cele două situaţii… majoritatea (80%). Acelaşi pacient care suferă de borelioză. În felul acesta rezultă prea multă fibrină. Majoritatea sunt neurotoxine. precum păian‑ jeni. are loc o diminuare a reacţiei imune. infecţii micoti‑ ce: Aspergillus. păduchi etc. sunt infectate cu Borrelii. Dacă există mai multe limfocite Ts decât Th. care stimulează sistemul imun) şi Ts (Tsupresoare. - Diagnosticul diferenţial se face cu alte boli provocate de neurotoxine. ‑ Reacţia autoimună Toxinele şi microbii acţionează asemenea unor “haptene” (când se ataşează de celulele proprii organismului. etc. La pacienţii cu borelioză.366 Dr. aluminiu. mobilă etc. spori de mucegai. 3.). iar aceştia nu vor mai putea fi recunoscuţi de către sistemul imun.

dar trebuie ajutat la detoxifiere. produc cantităţi anormale de vitamina D. tratamentul cel mai indicat este dezintoxicarea de metale grele (descrisă în cap. Toate aceste minerale trebui administrate pacientului. Tinni‑ tus. Ganglionii limfatici infectaţi cu Borrelia. 22% dintre muşte sunt infectate cu Borrelia. le atacă şi le distruge). Atunci tratamentul cu antibiotice. Aceşti pacienţi dezvoltă . a simptomelor neurologice la pacienţii cu boala Lyme. va dura doar câteva săptămâni până se reinfectează pacientul. nu-şi are rostul… Este indicat un alt fel de tratament. Litiul este un alt metal care trebuie administrat în vederea stabilizării sistemului nervos central şi a dispariţiei. văzând că tratează Borelioza cu antibiotice. precum magneziu. Metalele grele sau toxinele bacteriene se pot ataşa şi ele de membranele celulare. care acţionează doar pentru un timp scurt şi deseori fără efect asupra evoluţiei cronice a bolii Lyme. când analizele arată prezenţa cuprului în păr. mangan şi litiu. Se ştie că este nevoie de un tratament îndelungat cu antibiotice. tocmai vindecat. spune Dr. Un deficit de cobalt este deseori remarcat la aceşti pacienţi. În aceste cazuri. dereglări ale imunităţii etc. Dacă este să calculăm că în Pădurea Neagră. medicii din Europa au recurs la noile tratamente alternative ale boreliozei. se interpretează în mod greşit ca fiind o intoxicaţie cu cupru. Or. în decurs de câteva zile. dar există la acest capitol mari lacune. acest pacient are nevoie de cupru. metalele oxidate vor fi depozitate în organism şi le depistăm în păr şi în ţesuturi. folosindu-se de cărţile americane şi “Homepage-ul lui Joe Burrescano MD”. în Germania încă nu se ştia în 2005 că Morbus Boeck este o afecţiune specific boreliozei. Klinghardt. mult mai eficace şi fără efecte secundare. iar sistemul imun le va ataca. pe care le copiază. Pacienţii cu borelioză au un deficit în minerale şi electroliţi. Macrofagele necesită cupru. Din păcate. în felul acesta. timp de un an şi jumătate. pentru a se ajunge la vindecare. 3) Doar de câţiva ani. Iodul este şi el deseori scăzut. Aceste metale sunt oxidate în timpul procesului de fagocitoză iar când canalele de dezintoxicare sunt depăşite. Mulţi pacienţi cu borelioză dezvoltă o afecţiune numită Sarcoidoză sau Morbus Boeck. de minim 18 luni. vor deveni alergene. cupru. Novicele se recunoaşte uşor. mangan şi fier pentru a distruge microbii fagocitaţi (“înghiţiţi”).VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 367 nu le mai recunoaşte. prin folosirea antioxidanţilor. Din păcate. Acest fenomen stă la baza mecanismului principal al bolilor autoimune. Se constată însă reacţii adverse grave după un asemenea tratament agresiv: insuficienţă renală. Adausul de magneziu este de asemenea necesar. Iodul este poate cel mai important element care trebuie suplinit în Borelioză.

cum este boala Lyme sau borelioza. Klinghardt recunoaşte că. fiind o boală cu o simptomatologie foarte complexă şi prea puţin cunoscută. motiv pentru care ea se răspândeşte mult mai uşor în ţările cu climă caldă. în detrimentul organismelor aerobe. pentru Dr. ale organismelor primitive. se înmulţesc şi vectorii care transmit boala. med. Das Selbsthilfe‑Programm. Dr. Medicii stomatologi cunosc aceste afecţiuni. borelioza a devenit o boală “a civilizaţiei”. 532 Ibidem. mai spune Dr. 5. vizibil radiologic. Klinghardt diagnosticarea şi tratarea boreliozei rămâne în continuare cea mai importantă problemă de rezolvat. Antibioticele au fost un eşec în tratamentul unei boli cronice. în urma căruia mulţi se vindecă şi află doar atunci că. psiho‑kinesiologia şi terapia cu substanţe ortomoleculare –.În ultimii ani. este mult stimulată dezvoltarea mecanismelor anaerobe. Borreliose. de fapt. mai evoluate. Antibioticele nu ne vor ajuta în lupta cu epidemiile care ne aşteaptă. căpuşele s-au înmulţit foarte mult din cauza schimbărilor climatice din întreaga lume532. Pe de altă par‑ te. Eva Dimmendaal. ci şi al unor insecte. afecţiunea rămâne încă un mister pentru el. Tratamentul este unul specific. München. Christa Todea-Gross forme grave de osteoporoză. Având în vedere că trăim de 150 de ani încoace într-o atmosferă tot mai poluată şi mai săracă în oxigen. căci ne putem aştepta la epidemii noi. 530 531 . ei sufereau de borelioză. Borelioza şi intoxicaţia cu mercur reprezintă doar două cauze ale unor astfel de “epidemii”. după 15 ani de experienţă în diagnosti‑ carea şi tratarea boreliozei.Auflage. Este un alt motiv de îngrijorare. cu depunere de calciu în canale. Dr. Prin creşterea temperaturii globale. mai ales la nivelul coloanei vertebrale. necunoscute până acum”. Cu toate că a pus bazele a trei mari şi importante metode terapeutice moder‑ ne – dezintoxicarea de metale grele (tratată în cap. La întrebarea “De ce cazurile de Borelioză iau o asemenea amploare?” nu s-a aflat încă niciun răspuns.368 Dr. 2. un test de laborator care să evidenţieze cu o precizie de 100% borelioza Ibidem. Gräfe und unser Verlag GmbH. Klinghardt crede că “insectele sunt vec‑ torii boreliozei. 2011.3). care este răspândită nu doar prin intermediul căpuşelor. având în acelaşi timp simptome tipice de Borelioză. la care Medicina de azi nu mai face faţă! b) Alte noutăţi despre boala Lyme 531 . ‑ Borelioza nu este diagnosticată de cele mai multe ori. Klinghardt530. Dr. deoarece ei observă o calcifiere internă a dinţilor.

aşa-zisa Erythema migrans. cât şi fals negativ.Stadiul II de boală: dacă infecţia nu este remarcată din timp. Tipice sunt şi afecţiunile articulaţiilor şi ale musculaturii: parestezii. alternând cu senza‑ ţia de frig etc. neurologice şi vegetative: Sindromul Bannwarth. Toate aceste simptome pot dispărea fără niciun tratament535. sub forma unor chis‑ te sau sferoblaşti. Se poate extinde şi cuprinde părţi întregi ale corpului. atât fals pozitiv. infecţia nervului oculomotor va afecta vederea etc. Rezultatul poate fi fals pozitiv în afecţiuni precum infecţii cu Citomegalovirus. cu caracter migrator etc. dar şi în organele interne. ‑ Stadiul I de boală (faza precoce): între zilele 2 si 28 de la infecţie. uneori chiar luni. Pacientul va prezenta simptome tipice. dureri. după câteva zile. de culoare roşie-albăstruie. Borreliile sunt în măsură să blocheze sistemul imun. . muşchi şi ligamente. caracterizat prin infecţia nervilor periferici şi a rădăcinilor nervilor cranieni. 535 Ibidem. se poate forma unui eritem local. mai decolorată în centru. Ele pot rămâne timp îndelungat în celulele sau ţesuturile slab oxigenate ale organismului. în funcţie de temperatura şi mediul în care trăiesc (în organism). nefiind recunoscute de către sistemul imun. dar se poate forma şi la sâni sau la testicole534. iar apoi se retrage şi în lipsa oricărui tratament. subcutană. De asemenea. Simptomele sunt în funcţie de nervul afectat: infecţia nervului facial poate provoca pareze sau paralizii faciale. Orice test poate fi. care este o colecţie lichidă. prin intermediul vaselor sanguine şi limfatice. de formă inelară şi culoare roşie. 28. Ibidem. Ibidem. 32-34. Borreliile se răspândesc în întregul organism. Boreliile. Dispariţia erupţiei nu are nicio legătură cu evoluţia bolii. îşi pot modifica mereu antigenele de la suprafaţă. ale pulsului. Nu este dureroasă. 533 534 . virus Epstein‑Barr. senzaţie de amorţeală sau arsură. în aproximativ 50% din cazuri. şi se depun în articulaţii.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 369 nu există. infecţii date de diverse spirochete şi în bolile autoimune. Tulburările vegetative constau în vari‑ aţii ale tensiunii arteriale. senzaţia de cald. în aşa fel încât să nu fie recunoscute de către anticorpii existenţi533. dar uneori este însoţită de prurit sau usturime. şi este localizat de obicei la nivelul urechii. Din acest moment. Re‑ zultate fals negative se obţin uneori în urma reacţiilor serologice care au fost efectuate prea devreme pentru depistarea anticorpilor. Singurul simptom care arată o trecere din stadiul 1 al bolii în stadiul doi este “limfocitomul”. La toate acestea se adaugă marea variabilitate a Borreliilor. 34-35. moale. ţesut nervos şi creier.

îndreptată doar împotriva bacteriilor. şi Dr. ca orice boală cronică. Din acest moment. este situaţia ţărilor dezvoltate. când vorbim de stadiul tardiv. eliminarea radicalilor liberi. cu Yersinia enterocolitica. dar nu şi a neurotoxinelor. o dată ce sug sângele de la un individ. preiau şi o serie de bacterii. se poate croniciza. având totodată o serie de co-infecţii. iar riscul creşte o dată cu înmulţirea tratamentelor cu antibiotice. scădarea acidozei.. ea va avea perioade de acutizare şi de remisie. 43-45.Este un virus care provoacă infecţii intestinale. Vaccinul împotriva rotavirusului 1. după cum am văzut. Dr.a. Tratamentul cu antibiotice este o terapie unilaterală. afectând întregul organism.370 Dr. Infecţiile intestinale cu rotavirus. nu doar a simptomelor: detoxifierea organismului. S‑a constatat că majoritatea pacienţilor. fungi etc. cu virusul FSME (descris anterior). iar România nu face excepţie. Alteori. cu Coxiella burnetti (care provoaca febra Q). .536. pe care apoi le “transferă” celorlalţi indivizi pe care‑i “muşcă”. borelioza se poate agrava şi poate evolua spre o boală sistemică. adică a întregului organism. etc. Klinghardt. cu Mycoplasme (pneumonie şi genitalium) etc. La acest rezultat a ajuns. 36-39. Infecţiile cu rotavirus. XV. au ajuns în faza cronică a boreliozei şi la co‑infecţii537. Este motivul pentru care. cu Ricketsii. Eva Dimmendaal recurge la o terapie integrativă. Christa Todea-Gross ‑ Stadiul III sau stadiul tardiv: dacă borelioza evoluează. care nu sunt eliminate. virusuri. ci mai ales fiindcă pot produce neurotoxine care eliberează ci‑ tokine. Co-infecţiile pot fi: cu Chlamydii (Chlamydia pneumonie. Acestea la rândul lor vor provoca acidoză şi boli autoimune: tiroidita Hashimoto ş. Se constată şi la noi o intensificare 536 537 Ibidem. cu Babesii. La ora actuală încă nici nu este dovedită eficienţa terapiei antibacteriene cu antibiotice. Ibidem. indiferent cât de repede a fost începută terapia după înţepătura de căpuşe. care pot provoca infecţii grave ale organismului. Din nefericire. Ce sunt aceste co-infecţii? Boreliile. S‑a constatat ca Borreliile sunt periculoase nu doar fiindcă eliberează ra‑ dicali liberi. Me‑ dicina clasică nu poate doza neurotoxinele şi nici nu are metode terapeutice adecvate pentru eliminarea acestora. deşi au fost trataţi cu antibiotice. Chlamydia trachomatis). Perioadele de remisie (asimptomatice) pot dura ani de zile. după luni sau chiar ani de zile. Generalităţi .

atunci când acesta a vândut licenţa pe care o avea împreună cu Merck pentru sinteza vaccinului Rotateq541. Ibidem. 117. Germany. .Eliminarea riscului de infecţii cu rotavirus nu trebuie să se facă prin intensificarea vaccinărilor. Vaccinul pentru rotavi‑ rus Rotateq de la Merck a adus un profit financiar de 29 milioane de dolari.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 371 fără precedent a tratamentelor cu antibiotice.”538. inclusiv cu rotavirus. creşte riscul infecţiilor cu virusuri. 540 Ibidem. este motivul (alături de eficienţa lui îndoielnică). copilul fiind mai predispus deshidratărilor. Din nou. Friedrich P. şi folosit în ţările africane şi în America de Sud. Este cunoscut faptul că antibio‑ ticele modifică flora microbiană normală. sprangsrade verlag 2007. au apărut pe piaţă alte 2 tipuri de vaccin. CDC a aprobat vaccinul şi l-a recomandat ca fiind eficient. este alăptarea şi nevaccinarea: laptele matern oferă imunitate pentru infecţiile cu virusuri. în special “invaginaţie intestinală”. inclusiv cu rotavirus. în primii doi ani de viaţă. atenuat şi modificat genetic. lui Paul A. Vaccinul împotriva infecţiilor cu rotavirus ‑ Primul vaccin. . erau finanţaţi de toate firmele care produceau acest vaccin împotriva rotavirusului. 538 539 .În România vaccinul este opţional. s-a sistat producerea lui540. un sugar nevac‑ cinat va suferi mai rar de infecţii. Graf. din intestin. . cu lapte praf. stimulând infecţiile cu virusuri. care au dat “undă verde” pentru producerea vaccinului Rotateq. va avea rar nevoie de antibiotice şi nu va avea probleme din cauza rotavirusului… Alimentaţia artificală a sugarului. Die Impfentscheidung. ‑ “Pentru sugari.. Offit. carenţelor de săruri etc. protecţia cea mai bună în faţa acestor enteroviroze. s-a constatat că. 286. a provocat numeroase complicaţii postvaccinale grave. Unul dintre membrii CDC este beneficiar la una din firmele producătoare de vaccinuri542. directorul Spitalului de Pediatrie din Philadelphia. fiziologică. în 1998.Începând cu anul 2006. care conţin virus viu. când s-a efectuat un control celor de la FDA. ci printr-o stimulare şi conştientizare a mamelor de a-şi alăpta sugarii539. 2. 3 dintre membri. sintetizat în 1998. în 1999. 542 Ibidem. pentru care. 541 Ibidem.

candidoză. Boli transmisibile pe cale sexuală. în SUA. fără ca lista să fie epuizată. dar există şi factori favorizanţi care scad imunitatea organismului şi predispun la această infecţie: diabetul zaharat. afecţiuni ale sângelui.pulsmedia. − în 2003. 15-20 tipuri sunt oncogenice (pot provoca cancer). fiind considerată o “maladie a viitorului”. o boală cu transmitere sexuală (BTS). Infecţia cu HPV Infecţia cu HPV este. Editura Renaşterea.ro/ article--x-Ginecologie Cancerul_de_col_uterin__epidemiologie. descoperit în 1954. În România546: − infecţia apare mai frecvent la femei care au şi alte boli cu transmitere sexuală: gonoree. . in principal. frecvenţa infecţiei cu HPV a crescut în ultimii 15 ani cu 500%545. Editura Ştiinţifică. − frecvenţa bolii este de 6% din totalul bolilor cu transmitere sexuală. dintre care aprox. iar restul sunt tipuri non‑oncogenice. 1993. trichomoniază. 322. Ilie Moldovan. Bucureşti. 545 M.sunt cunoscute 30-40 de tipuri cu afectare ano-genitală. transmiterea sexuală a fost constatată la 42% din cazuri. HPV 16 şi 18 fiind cele mai implicate. Hirte. 59._screening_%C5%9Fi_tratament--5539. Cluj-Napoca.. au fost înregistrate 3. Vaccinurile Gardasil şi Cervirax 1.sunt peste 100 tipuri de papilomavirus identificate până la ora actuală.372 Dr. cit. tratament cu cortizon. în România.268 de noi cazuri de cancer de col uterin. sarcina. 2008.este un virus ADN dublu catenar. Infecţia cu papilomavirusul uman (HPV) Papilomavirusul uman (HPV) . − din 79 de cazuri internate în Cluj. Infecţia cu papilomavirusul uman (HPV). op. 330. .544. Christa Todea-Gross XVI. Infecţia este foarte frecventă. Cancerul de col uterin. 543 http:/ / gineco. tipurile HPV 6 şi 11 fiind cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe (tumori necanceroase)543.html 544 Traian Ciucă. . Îndrumarul medical şi creştin despre viaţă al Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe Pro‑Vita din România. lipsa igienei etc. 546 Christa Todea-Gross.

cu atât vindecarea naturală este mai frecventă. “Zervikale intraepitheliale Neoplasien”. Kind. este al doilea cancer ca freceventă. gradele I-III. Basel. În România statistica nu este cu mult diferită faţă de cea din Germania. în Deutschland‑Häufigkeit und Trends. Deci. Saarbrűcken 2006 http:/ / www. În continuare. 549 GEKID (Gesellschaft der epidemiologischen Krebsregister in Deutschland e. În 40% de cazuri cu CIN gr. modificările celulare continuă şi în decurs de 8 ani ajung în stadiul CIN III. există statistic o protecţie de peste 99%! Chiar dacă. Cancerul de col uterin a) Factorii de risc Pentru ca infecţia cu HPV a colului uterin să evolueze spre stadii cronice şi mai ales agresive.pdf 547 548 . dar există şi la noi tendinţe spre exagerări. Kuhlmann. 2. 8% din cazurile de decese la femeile cu cancer. Sunt două perioade de “vârf” pentru acest tip de cancer: între 35 şi 55 de ani şi după 60 de ani.de/ GEKID/ Doc/ kid2006.. deoarece în majoritatea cazurilor sistemul imun o face inofensivă. Hirte.2% din totalul îmbolnăvirilor de cancer şi doar 1. În anul 2002 s-au îmbolnăvit de cancer de col uterin 6700 de femei şi una din 4 (1700 de cazuri) a murit de această boală549 (statistica este din Germania).Perl. Mai puţin de 1% dintre femei‑ le care s‑au infectat cu un tip de HPV cu “grad înalt cancerigen” vor face în final cancer de col uterin. el reprezintă doar 3.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 373 Infecţia cu HPV a organelor genitale nu provoacă de obicei simptome. F.uni-erlangen. cu vaccinurile Gardasil sau Cervirax. este nevoie de încă 8-12 ani până când se trece din CIN gr III (cu grad înalt cancerigen) la cancer. la femeile de până la 45 de ani. Circa 80% dintre oameni fac în timpul vieţii cel puţin o infecţie cu HPV. cu condiţia să nu existe factorii favorizanţi. Frauen‑Heilkunde und Geburts‑Hilfe. med.ekr.5. în 33% din cazuri548. fără să o observe. Cu cât femeia este mai tânără. E. iar în peste 90% din cazuri se vindecă spontan. fiind o etapă precanceroasă. La 10% din infecţiile cronice. Beckmann. op. 322. în M. cit. II. este nevoie de un “col uterin receptiv”. canceroase.): Krebs. infecţia cu HPV va provoca modificări de diferite grade la nivelul celulelor colului uterin.V. 2004. Dar chiar şi aceste modificări celulare se vindecă în timp. Cu toate acestea există o rată mare de vindecare spontană.Aufl. numite “neoplazii cervicale intraepiteleale” (CIN). infecţia se vindecă fără nicio intervenţie. Când se cronicizează. care a fost “pregătit” înainte de anumiţi factori determinanţi: M. în vederea vaccinării fetelor antiHPV. M. care cronicizează boala547. şi fără vaccin. în mod natural.

op. conform unui studiu din SUA553. tabagism şi alţi factori mai puţin cunoscuţi557”.. Traian Ciucă. 555 http:/ / gineco. 553 Traian Ciucă. iar reducerea incidenţei infecţiei cu HPV la femeile vârstnice se datorează probabil modificării comportamentului sexual552. la prostituate tipul prevalent este HPV-16 care are risc oncogenic înalt. prin efectul nicotinei din sperma fumătorilor asupra colului uterin551. cit.pulsmedia. la femeile căsătorite tipul prevalent este HPV-6 care se asociază cu risc scăzut de cancer cervical.ro/ article--x-Ginecologie Cancerul_de_col_uterin__epidemiologie.. 66. 59-66.anumite obiceiuri sexuale: s-a identificat o frecvenţă relativ înaltă a infecţiei cu HPV la prostituate (39%) faţă de femeile căsătorite (14%).html 556 Ibidem. 6% dintre gravide554. candidoză. ._screening_%C5%9Fi_tratament--5539.vârsta mică la primul contact sexual: colul uterin încă nu este matur şi infecţia se realizează mai uşor555.consumul de contraceptive: contracepţia hormonală favorizează apariţia de boli venerice precum infecţiile cu Chlamidia şi Trichomonas (care afectează colul uterin).. poate sub influenţa unor co-factori ca administrarea de contraceptive orale. 2005. “Evoluţia spre cancer a leziunilor date de HPV comportă probabil activarea sau inactivarea unor gene necunoscute. iar steriletul (spirala avortivă) creşte frecvenţa BTS de 4 ori. 66.Traian Ciucă. cit. 550 551 . trichomoniază550.L a noi în ţară. ‑ fumat: autorii germani au ajuns la concluzia că femeile care fumează fac mai frecvent cancer de col uterin. Christa Todea-Gross . Bucureşti. inclusiv în celulele de la nivelul colului uterin care devin mai receptive la virusurile oncogene (herpesvirusuri. afirmă Dr. . cit.). 102-103. Editura Christiana.parteneri multipli556. 554 Ibidem. Bolile homosexualilor – un documentar medical la zi.. op. Genoveva Tudor. tabagismul partenerului mutiplică de 1. transmise pe cale sexuală. 557 Traian Ciucă. . Atanasiu şi colaboratorii săi (1984) constată Chlamidii la 20. papilomavirusuri etc.5 până la 12 ori riscul neoplasmului de col. cit. deoarece la ele se produc modificări în celulele întregului organism.374 Dr. . op. infecţia este mai frecventă la femeile tinere.. 552 Dr. 329-333. 127. op. Christa Todea-Gross.prezenţa unor boli cu transmitere sexuală (BTS): gonoree. Ilie Moldovan.

California. el fiind apanajul vârstei înaintate”558. 558 http:/ / www. “pre‑ gătesc” colul uterin pentru apariţia unui cancer. tipice atât în cazurile HPV‑pozitive cât şi în cele HPV‑negative. Ei au observat că. totuşi tumorile canceroase nu conţineau decât rareori şi foarte puţine secvenţe ADN–HPV şi gene HPV”. doi specialişti în Biologie Moleculară la Facultatea din Berkeley. obiceiuri alimentare. deşi femeile erau HPV pozitive. în majorita‑ tea cazurilor datorită unor vicii şi a unui comportament iresponsabil. sunt mult mai sensibile la infecţii decât ce‑ lulele sănătoase. dar nu se spune faptul că la această vârsta cancerul (în general) are o frecvenţă foarte scăzută.de/ zeitschrift/ bisherige/ impf-report046.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 375 În concluzie: modificările produse la nivelul colului uterin. Ei mai afirmă că “se exagerează în mod intenţionat când se vorbeşte de «locul doi al cancerului de col uterin la fe‑ meile tinere» (15‑44 ani) – ceea ce este corect.htm . au observat că. Argumentul central este următorul: “Deoarece celulele can‑ ceroase care se dezvoltă haotic. În schimb. Dimpotrivă. Se pare că nu infecţia cu HPV este factorul care declanşează cancerul de col uterin. un procent de 67% s-au îmbolnăvit de cancer de col uterin şi un procent de 43% nu s-au îmbolnăvit. şi‑au pus şi ei aceeaşi problemă. virusurile constituie doar un indicator pentru o dezvoltare anormală şi nu cauza acesteia!”. rareori cancerul poate fi declanşat de către anormalităţi cromozomiale spontane sau induse chimic. Se pune întrebarea: de ce? Nicholas Regush scria în Vaccine Madness: “Deja în 1992 se punea în‑ trebarea dacă HPV provoacă cancerul de col uterin. Concluzia este că alţi factori declanşează cancerul de col uterin.impf-report. Duesberg şi Schwartz au arătat posibilitatea că “mai degrabă este declanşat cancerul de către alte carcinogene decât de către virus!”. stu‑ diile arată că de fapt cancerul de col uterin este cel care favorizează infecţia cu HPV. Într-un studiu pe un lot de femei de aceeaşi vârstă şi HPV pozitive. În final. Specialiştii consideră că în peste 80% din cazuri cu leziuni canceroa‑ se apariţia lor este legată de consumul de nicotină. Peter Duesberg şi Jody Schwartz. b) Lipsesc studii despre o relaţie directă între HPV şi cancerul de col uterin Se ştie că Institutul Naţional de Cancer din SUA nu a putut demonstra faptul că există o relaţie directă între HPV şi cancerul de col uterin.

periculos. denumite în mod eronat “vaccinuri împotriva cancerului de col uterin”. 11. ridică multe suspiciuni la care am încercat să răspund în acest capitol.de/ ia-gebaermutterhalskrebs. prima ţară care refuză orice comercializare a vaccinului este Franţa. cu toate acestea. în vaccin nu sunt conţinute virusurile întregi.c).html Christa Todea-Gross. . ci capsulele proteice ale acestora (învelişul). mai ales. ba chiar “ordonată” la un moment dat vaccinarea pentru prevenirea unei boli.dacă în Germania s-a recomandat vaccinarea tuturor fetelor cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani. cit. 16 şi 18. http:/ / www. “Adevărul este că aceste cancerigene pot provoca un cancer şi nu virusurile”559. deci 3 doze costă 465 Euro.a fost nevoie să apară primele cazuri de deces după vaccin pentru ca să se descopere că el este cu adevărat ineficient şi.376 Dr. care reprezintă antigenul. Vaccinurile Gardasil/ Silgard şi Cervirax ‑ la noi în ţară există la ora actuală 2 tipuri de vaccinuri cu virusul HPV-Gardasil şi Cervirax-. în realitate ele sunt foarte numeroase (sunt descrise la pct. Christa Todea-Gross iradiaţii sau substanţe cancerigene.efectele secundare. sunt minimalizate de către producătorii de vaccinuri:”febră şi reacţii locale de la locul injecţiei:roşeaţă.pcfarm. 3. 561 http:/ / www. durere. pentru cei pentru care nu este gratuit. . adică substanţa care ar trebui să inducă formarea de anticorpi.în 2010. după care au urmat şi altele. Vaccinul Gardasil/ Silgard ‑ este produs de către compania farmaceutică Merck. după apariţia de reacţii adverse grave şi complicaţii postvaccinale severe. la noi în ţară s-a administrat gratuit acest vaccin grupului de vârstă sus-menţionat. op. la noi în România a fost recomandată vaccinarea tuturor fetelor sub 13 ani începAnd cu toamna anului 2008560.ro/ prospect. Ilie Moldovan.o doză de vaccin costă 155 Euro. űmflătură”561.php?id=3734 559 560 .. vaccinul poate fi cumpărat în continuare în farmacii. . începând cu anul 2007. 333-334. trecute în prospect. . felul în care a fost “recomandată”.zentrum-der-gesundheit. ‑conţine 4 tipuri de virus HPV: 6. care nu este deloc contagioasă şi nu reprezintă niciun pericol public.

htm . Un premiu Nobel controversat Vaccinul a fost introdus la noi în ţară mult mai târziu decât în celelate ţări din UE. virus “care poate provoca un cancer de col uterin”. fără aceste substanţe.conţine adjuvanţi.Tolzin.2 şi 6 luni. ne informează Institutul Karolinska din Stockholm. căci am aflat din timp de multiplele complicaţii date de acest vaccin. 4. premiul Nobel cercetătorului german Harald zur Hausen. este posibil să fie “eliminată” datorită prezenţei acestui premiu. Acest fapt poate constitui un pericol. rolul lui este acela de a stimula activitatea imună a vaccinului şi de a o prelungi. de la o posibilă “deraiere”.de/ zeitschrift/ bisherige/ impf-report046.se administrează 3 doze: la 0. După complicaţiile frecvente. ‑ se administrează 3 doze: la 0. orice critică adusă vaccinului. motiv pentru care majoritatea românilor au refuzat să‑şi vaccineze fetele. deoarece în viitor. aflată sub semnul întrebării. Harald zur Hausen i s-a oferit Premiul Nobel pentru Medicină. Reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale. inclusiv două cazuri de deces. von Hans U.1 şi 6 luni. . a fost oferit cu mare grabă. Sept.P. cel care a descoperit faptul că “HPV este un declanşator ipotetic al cancerului de col uterin”. Cu toate că acest premiu nu este legat direct de vaccin. . care nu a făcut altcvea decât să dea o explicaţie ipotetică.impf-report. Pentru a “salva trenul care transporta vaccinul”. care au scopul de a creşte şi prelungi răspunsul imun faţă de virusul HPV (să formeze anticorpii necesari): fosfat de aluminiu. apărute în urma administrării vaccinului Gardasil/ Silgard (iar apoi Cervarix). unei dogme medicale562.46/ 47. vaccinul practic nu are niciun efect. lucru care a fost un mare avantaj pentru noi. el a devenit în cele din urmă legitim. la data de 6 octombrie 2008.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 377 . polisorbat 80 şi L‑histidină. borat de sodiu. Harald zur Hausen primeşte Premiul Nobel pentru descoperirea virusului papiloma uman (HPV). http:/ / www.2008./ Oct. nu mai era exclus faptul că putea fi retras vaccinul de pe piaţă. Cercetătorului german şi medicului oncolog prof.conţine un adjuvant nou: AS04. Cealaltă “jumătate” a Premiului 562 “impf-report”-nr. Vaccinul Cervirax ‑ este produs de către compania farmaceutică GlaxoSmithKline ‑ conţine capsulele proteice a 2 tipuri de virus HPV: 16 şi 18. 4-6.

Următorii 13 experţi din Germania (de la 6 Universităţi. cu proprietăţi îndoielnice. afirma pe bună dreptate Michael Leitner. op. ei au cerut Comisiei Permanente pentru Vaccinare din Germania (STIKO – die Ständige Impfkommis‑ sion) o reevaluare a vaccinului şi un sfârşit cât mai rapid al erorilor constatate la acest vaccin... respectiv Institutul Sanofi – Pas‑ teur MSD. i s‑a acordat un trofeu medical”564. Aceştia au reuşit – se spune – la începutul anilor 1980 să izoleze virusul de la pacienţi grav bolnavi. un Centru de Cercetare şi un Centru Medical pentru Drepturile Pacientului) au cerut o reevaluare a vaccinării împotriva HPV: 1. Multe întrebări rămân în continuare fără răspuns. Un număr de 13 cercetători de la diferite Centre de Cercetare din Germania spun că eficienţa vaccinului împotriva virusului papiloma uman (HPV) nu a fost suficient de bine studiată.378 Dr.“Multă vreme Comitetul Premiilor Nobel s‑a arătat «imun». el totuşi nu a fost acceptat pe piaţă în SUA!”566.) Prof.) Dr. Christa Todea-Gross Nobel a revenit medicilor francezi Françoise Barre‑Sinoussi şi Luc Montag‑ nier. În cele din urmă însă «s‑a prăbuşit siste‑ mul său imun». http:/ / embedr.psychophysik. Experţii mai spun că “despre Cervirax sunt şi mai puţine date disponibile. Martina Dören. Deşi acest vaccin este utilizat în Germania. împo‑ triva unui Premiu Nobel pentru descoperirea HPV‑ului. 2. care au primit aceste premii…«Titrurile de anticorpi» ai Comitetului. În Manifestul înaintat de către 13 specialişti din Germania se cere ca STIKO să pună la dispoziţia medicilor şi populaţiei datele lipsă de la Producătorii vaccinului.) Prof. respectiv puterea lui de apărare împotriva unor «virusuri».com/ playlist/ 5-6-stuttgarter-impfsymposium 565 Wissenschaftler/ innen fordern Neubewertung der HPV-Impfung und ein Ende der irreführenden Informationen« 566 http:/ / www.) Prof. Amândouă Premiile Nobel sunt o mare farsă. a dat următorul răspuns: “Cifrele şi tabelele care nu au fost date publicităţii se află doar la dispoziţia colegilor care au participat la obţinerea rezultatelor. Din acest motiv. 7-11. Rolf Rosenbrock (WZB. au fost atât de mici încât unui virus HPV. care se bazează pe ipoteze fără o bază solidă563. Wolf-Dieter Ludwig (Charite. Berlin) 3. aşa‑zise «cancerigene». Unul dintre producătorii acestui vaccin. Aceste cifre nu ne‑au fost puse la dispoziţie şi este mai mult ca sigur că nici nu se va întâmpla acest lucru”565. Berlin) 4. asta însemnând Producătorul din America. cit. Ansgar Gerhardus Torsten Engelbrecht et al.com/ h-blog/ ?p=2795 563 564 .

tulburări sensitive: 10% . Oliver Razum (Universität Bielefeld) 7. Essen) 11.) Prof. O parte din procentele nu sunt evidente şi nu pot fi dovedite. se constată că “informaţiile false despre vaccin generează la tinere şi femei sentimente de teamă şi vinovăţie”567. Pressemitteilung. Se constată că ele apar la un procent de 83% din cazuri. Norbert Schmacke (Universität Bremen) 10. care au anunţat Instituţiile din Germania. După câteva cercetări.de/ gesundhw/ ag3/ downloads. Unii dintre experţi spun că până acum nu a existat niciun vaccin pe piaţă care să manifeste atât de multe reacţii adverse şi de o variabilitate atât de mare. experţii sus-numiţi au ajuns la un rezultat care arată că “eficienţa” vaccinului este mult mai mică decât s-a afirmat la început. Informationsdienst Wissenschaft.html.2008. simptomatice. Claudia Hornberg 6. nu au apărut reacţii adverse evidente. Care sunt acestea? .cefalee: 20% . Ferdinand M.lipsa poftei de mâncare/ lipotimii (leşin)/ depresii/ febră/ dureri articulare/ tahicardie/ adenopatii (umflarea ganglionilor)/ dureri de stomac/ dureri musculare/ tremurături/ tulburări menstruale: 2% . 26.somnolenţă/ dureri abdominale/ tulburări circulatorii: 7% .) Prof.) Prof.căderea părului/ diaree/ erupţii cutanate/ tulburări de concentrare/ dureri de spate/ tulburări de vedere/ dureri pelviene: 3% . Jűrgen Windeler (MDS.) Prof.VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 379 5. Torsten Schaletzke. putând fi afectate aproape toate aparatele şi sistemele organismului uman. .11.greţuri : 26% . Complicaţiile numeroase apărute după cele două vaccinuri au atras atenţia părinţilor în primul rând. Michael M.ameţeli: 18% . Ei spun că nici până la ora actuală încă nu s-au aflat multe date despre acest vaccin.astenie: 16% . Universität Bielefeld. Doar la un procent de 17%. De asemenea.reacţii alergice/ amenoree/ crize de astm/ hipertensiune arterială / balonări/ exanteme/ gastrite/ condiloame/ crize epileptice/ edem ale feţei (alergic)/ tulburări de echilibru / convulsii/ tulburări de auz/ 567 http:/ / www.) Corinna Schach 9.) Prof. Ingrid Műhlhausen (Universität Hamburg).dureri: 13% .uni-bielefeld.) Prof. Gerlach (Universität Frankfurt) 12. Petra Kolip 8.) Prof.) Prof.infecţii: 11% .crampe abdominale/ vărsături: 4% . Kochen (Universität Göttingen) 13.

în 15% din cazuri au fost reacţii secundare grave.P. Impf‑ Symposium: “Macht im‑ pfen Sinn?”)“570.. Nu s-a putut face o legătură directă (sau nu s-a dorit.de/ zeitschrift/ bisherige/ impf-report046. Jenö Ebert (medic internist din Germania). ‑ Adjuvanţii din cele două vaccinuri sunt substanţe chimice. Christa Todea-Gross modificări ale probelor hepatice/ fotofobie/ tuse/ paralizii/ migrene/ prurit (mâncărimi ale pielii)/ acufene (zgomote în urechi)/ tulburări de personalitate/ atacuri de panică/ hipotiroidism/ şoc anafilactic/ tinnitus/ tromboze/ metroragii/ bufeuri/ tulburari de deglutiţie/ tulburări de orientare/ transpiraţii/ tulburări de ritm cardiac/ crampe musculare: 1%. 5. care. paralizii şi sin‑ dromul Guillain‑Barre. Au fost şi trei cazuri de deces: în urma autopsiilor s-a evidenţiat că trombembolismul ar fi cauza a două decese.568. dar nici nu a fost exclusă o asemenea posibilitate569.422 de copii vacccinaţi împotriva HPV.Tolzin.de/ Medikament_Gardasil “impf-report”-nr. cauzând infertilitate. 4-6 http:/ / www../ Oct.impf-report.380 Dr. respctiv: tulburări grave de vedere. . iar miocardita. folosiţi în aceste vaccinuri sunt una din cauzele reacţiilor adverse.46/ 47. Aflăm de la Dr. statisticile arată că bolile autoimune apar de 3 ori mai frecvente (în comparaţie cu cei nevaccinaţi). din 7 iunie 2008.com/ playlist/ 5-6-stuttgarter-impfsymposium 568 569 .sanego. din vaccinul Gardasil a fost testat pe femele de şoareci în laborator şi s-a constatat că produce o maturizarea anormală a organelor sexuale şi sterilitate. iar din 42 de gravide vaccinate din greşeală (!) au avortat 18! Tot acest studiu VAERS arată că au avut loc decese care s‑au datorat acestui vaccin: 22 decese în 2007. Sept. injectate direct în sânge. cancer şi alte boli.Adjuvantul “polysorbate 80” (50 mg). sunt dovedite a fi substanţe toxice. von Hans U. De asemenea. pe un lot de 13.2008. De ce vaccinul provoacă o serie de reacţii adverse? Complicaţii posibile în viitor Adjuvanţii noi.) între deces şi vaccin. cu ocazia celui de-al 5-lea Simpozion despre vaccinuri din Stuttgart. următoarele: “Un studiu din SUA efectuat de către VAERS (Vaccine Adverse Event Reporting System) în legătură cu efectele secundare ale vaccinului creat împotriva HPV arată că în perioada iulie 2006 – aprilie 2009. 16 în 2008 şi 3 în 2009! (Stuttgarter 5.htm 570 http:/ / embedr. Se va dovedi oare peste 10‑15 ani că vaccinul Gardasil a fost un agent de sterilizare şi o întreagă generaţie http:/ / www. referitor la reacţiile secundare ale vaccinurilor îndreptate împotriva HPV. cauza celui de-al treilea deces.

“Infection. Prin administrarea celor trei vaccinuri se acumulează în corpul femeii o cantitate de 675 mcg de aluminiu.).VACCINURILE: PREVENŢIE SAU BOALĂ 381 de fete au fost afectate? – se întreabă cu îngrijorare cercetătorii occidentali.5 ml de vaccin pandemic Pandemrix. cu leziuni neuro‑musculare importante (ex.574. vaccines and other environmental triggers of autoimmunity”.6:430-432.htm 303.chiroweb. “Sindromul Războiului din Golf” este direct legat de actiunea neurotoxică a aluminiului asupra sistemului nervos: “Cele mai grave simptome au fost cele nervoase.86 mg emulgator Polisorbat (Tween 80)571.Vaccinul conţine 225 mcg aluminiu. Boli autoimune: .info/ impfen/ hpv-impfung. inclusiv demenţa Alzheimer575.Vaccinurile care conţin virusul uman papiloma (HPV) tipul 16 (ex. http:/ / www. com. 38(3):235-245. 577 D. June 12.impfschaden. 69 mg Sqalena.us/ %E2%80%9Cswine-flu%E2%80%9D-vaccine-hasadjuvants-that-impair-fertility.8(1):65-76. cit. prin producerea de mutaţii genetice. J Exp Ther Oncol. afectând mai ales sistemul nervos central. 40-42. Torsten Engelbrecht. 11. . În experienţele pe şoareci s-a constatat. Se ştie că.impfkritik. Claus Köhnlein. şi “Vaccines may be linked to Gulf War Syndrome”. “Vaccination may be associated with autoim‑ mune diseases”. conţine 10.de/ zusatzstoffe/ squalen. de asemenea.com/ mpacms/ dc/ article.cfm/ polysorbate_80_causes_infertility 574 Michael Leitner: HPV Impfung: denn sie wissen nicht was sie tun! http:/ / www. http:/ / www. 2009. Kanduc. nu au suferit de Sindromul R