CAPITOLUL I 1. NASUL SI SINUSURILE PARANAZALE 1.1.

NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR PARANAZALE Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol în respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale. 1.1.1. PIRAMIDA NAZALA Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida triunghiulara c u trei fete, trei margini si un vârf. Marginea anterioara a nasului, în mod normal este dreapta, prezentând un unghi anter ior de 30° cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea însa dife rite forme de la individ la individ sau la diferite rase. Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate între ele de marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are o structu ra osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior. Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza nazala a fr ontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar. Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilaje le alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent în portiunea inferioara fibrocarti laginoasa si mobil în portiunea superioara osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor. 1.1.2. FOSELE NAZALE Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septu l nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu r inofaringele, prin orificiile coanale. Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul nazal, de limitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal. Fosele nazale propriu-zise prezinta câte 4 pereti: Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal. Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a etmo idului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat) . Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar, osul lacrim al si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei meate în care se deschid canalul la crimo-nazal (meatul inferior), sinusul maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoid în meatul s uperior. Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bol ta palatina (apofiza orizontala a maxilarului). Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este format de oasel e proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior, din peretele anteroinferior al sfenoidului. 1.1.3. SINUSURILE MAXILARE Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în fosele nazale, având o capacitate medie de 10 12 cm3. Sinusul maxilar are forma de piramida, baza pirami dei corespunzând peretelui extern al fosei nazale. Peretele anterior corespunde fo sei canine, peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior sepa ra sinusul maxilar de orbita. Sinusul maxilar este în raport cu premolarii si prim ii doi molari superiori.

1.1.4. SINUSURILE FRONTALE Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai multi pereti anterior, po stero-superior, inferior (orbitonazal) si intern (septul intersinusal). Capacita tea sinusului este de cca 5 6 cm3. Sinusul frontal se dreneaza în fosa nazala prin c analul fronto-nazal, care se deschide în meatul mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este îngust si sinuos. 1.1.5. LABIRINTUL ETMOIDAL Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7 8 celule separate într e ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale sunt unite între ele pri n lama ciuruita a etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu insertia cornetului mijlociu pe fata interna a masei l aterale, celulele etmoidale sunt împartite în doua grupe: un grup antero-inferior, a carui celule se deschid în meatul mijlociu, si un grup postero-superior care se d eschide în meatul superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are raporturi intime cu continutul orbitei. 1.1.6. SINUSUL SFENOIDAL Este continut în masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala si rinofaring ele, contribuind la formarea tavanului acestor cavitati. 1.1.7. MUCOASA FOSELOR NAZALE Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de d renaj patrunde în sinusurile paranazale pe care le tapeteaza. Posterior, se contin ua cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio. Fiziologic, fosele nazale sunt împartite în doua etaje, inferior/respirator si super ior/olfactiv. În portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat pluristratificat. În corion se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei nazale. În structura mucoasei se mai gasesc celule caliciforme care secreta mucus, sub care se afla un strat seros fluid. Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire, de culoa re galbuie, si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei. Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat lama ciurui ta si ajung în endocraniu, la bulbii olfactivi. 1.1.8. VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE Vasele Arterele provin atât din carotida externa, cât si din carotida interna. Portiunea su perioara a foselor nazale este vascularizata de arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rândul ei, ramura din art era carotida interna. Din carotida externa provin maxilara interna si artera fac iala, care, prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine si artera septala anter ioara, vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale. La nivelul partii anter ioare a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui Kisselbach. Nervii Inervatia senzitiva este realizata de trigemen. Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei mai imp ortanti nervi ai sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul etmoid al anterior. Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza sistemul arte rial si au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea foarte bogata în toata mucoasa nazala. Intervatia parasimpatica are rol vasodilatator si secretor

ETIOLOGIA . în functie de sediul hemoragiei: epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach. De aici. anuntând agravarea evolutiei. la 1 cm deasupra spinei nazale (peste 90% din cazuri) . epistaxis difuz de cauza hematologica.1. Fibrele nervoase provin din ganglionul sfenopalatin care primeste marele pietr os superficial si profund. uneori. epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele mai masive si grave). epistaxisul se poate clasifica în doua grupe mari: Epistaxis primitiv. epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare. Epistaxis secundar sau simptomatic. benign. Dupa modul în care apare. Apare ca simptom unic de debut sau ca o complicatie a unor afectiuni locale sau generale. În functie de sediul sângerarii epistaxisul este cel mai frecvent unilateral dar poa te fi si bilateral. recidivant. reprezinta aproximativ 98% din totalitatea h emoragiilor nazale. la care nu se poa te depista etiologia. în general. esential al tinerilor. 2. EPISTAXISUL Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de sânge din nas. situata în zona antero-inferioar a a septului cartilaginos. fibrele urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale. chiar decompe nsând-o.. Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice. CAPITOLUL II 2.

barotraumatismele (aviatori. varicela). B.2. coma hepatica. arsenic). K. ciroza hepatica. EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA: 1. ozena. 3. tromboli tice. rinite cronice ulceratii trofice. inflamatii locale: corpi straini intranazali. aspirina). str anut. 2. Cauze tumorale: tumori benigne: polipul sângerând al septului nazal.Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de cauze: cauze locale si cauze generale. papilomul. sarcina în . Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai hemostazei): 1. factori chimici (bicromat de potasiu. Cauze cardiovasculare: 2. 2. 4.1.1. starile de inanitie. traumatismele operatorii iatrogene. 2. scorbut. dis crazii sanguine medicamentoase. Cauze carentiale: avitaminoza A. 2. Epistaxisul de cauza locala: 1. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola. 2. Trombocitopatii: trombopenii în leucoza acuta. Cauze renale: insuficienta renala decompensata. C. inhalatii de pulberi). mielom. Cauze traumatice: macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea mucopericandrului si a septului nazal. Vasculopatii: purpura reumatoida. stari toxicoseptice grav e. fracturi nazo-etmoidomaxilare.1. fibromul nazo-faringian. ulcerul Hajek.1. Cauze hepatice: insuficienta hepatica. 6. gripa. 3. tuberculoza nazala. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile mitrale). 1. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice. 2. reticu loza acuta. fibrinogemia congenitala). granulomul. Cauze inflamatorii: rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii. suflatul nasului. 7. corpi straini nazali. Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi: a) congenitale (hemofilia A. Hipertensiunea arteriala .2. glomerulonefrita cronica difu za. 1.3. b) dobândite (insuficienta hepatica. 5. fracturi nazale. tumori maligne nazosinuzale exulcerate.3. boala Willebrandt. le ptospiroza ictero-hemoragica. mercur. 8. perioada menstruala a ciclului.1. angiomul . hepatita toxica. microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital. scarlatina. complicatiile nasterii. Ateromatoza si ateroscleroza. scafandri). tratamente cu anticoagulante heparina. politrau matisme.2. fibrinoliza acuta din socul caloric. Cauze endocrine: perioada pubertara. telangiectazia ereditara Rendu-O sler. rinoliti.

TRATAMENT Oprirea hemoragiei. gra vitatea hemoragiei. generala. emotii puternice. cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon. Compresiunea se poate efectua direct sau prin intermediul unui tampon de vata introdus în fosa. Tamponamentul compresiv anterior indicat în rinoragiile mai abundente. Palparea efectuata cu delicatete pune în evidenta crepitatiile osoase. insolatie acuta. Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie. cauterizarea electrica (electrocoagularea).primele luni. Hemostaza locala repausul bolnavului în pozitie semisezânda. menopauza spontana sau provocata. 5. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne. 2. sau terenul pe care se produce ep istaxisul. Hemostaza Procedeele terapeutice de hemostaza sunt: locala. aplicarea de comprese reci pe frunte sau pi ramida. posterosuperior sau difuz) si debitul hemoragiei. Compresiunea prin balonas: sonda cu balonas. hemostaza prin compresiune digitala pe aripa nazala respectiva de partea hemorag iei contra septului. Afectiuni cronice: tuberculoza. posterioara si bucofaringoscopia dupa prealabila elimi nare a cheagurilor de sânge din fosele nazale si rinofaringe. Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe: 1. dilatatia activa vascular a: în eforturi fizice intense. evacuarea cheagurilor din fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiratie. evidentiaza sediul ( anterior. 3. mobilita tea fragmentului deviat. Rinoscopia anterioara. diabetul. Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera exact sediul rinoragiei.la persoanele cu valori tensionale normale. Simptomatologie consta în scurgerea sângelui din una sau ambele fose nazale conti nuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea de saliva sangvinole nta în proportie variabila.2. Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate evaluarea star ii generale a bolnavului si examene paraclinice hematologice. injectiile submucoase între mucoasa si pericandru poate face hemostaza prin disten sia tesuturilor care comprima arteriolele si prin vasoconstrictie produsa de sub stanta injectata. sonda cu dublu balonas introduse în f osa nazala si umflate cu aer sau ser fiziologic reprezinta o manevra mai blânda co nfortabila pentru bolnav. 6. o eventuala cauza si antecedentele. 4. regionala. aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit redus. Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice: cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni sau bilater al. si identifica cauzele locale inflamatorii sau tumorale. recurenta ei. cu sediu bine limitat si vizibil. Se efectuea . la nivelul petei vasculare timp de 5 10 minute. 10. emfizemul subcutanat în caz de fracturi nazale. hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomanda în cazurile cu rinoragie redusa cantitativ. intermitenta. neoplasmul. deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un traumatism craniofacial. 2. Tratamentul local si tratamentul general este simptomatic si etiologi c medical si chirurgical. 9. gravitatea. si au fie care indicatie în functie de sediul. criocauterizarea. posterior. colagenozele. eficienta si nedureroasa. în prealabil îmbibat în solutie vasoconstrictoare. momentul debutului. Tratament medical.

afectiuni hematologice. de specialitate. Hemostaza generala Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguina.. Se realizeaza un tamponament în armonica de s us în jos si dinapoi înainte cu buclele suprapuse orizontal. se poate fa ce o angiografie. oti te. Daca ligaturile vasculare nu dau rezultate. Regim igieno-dietetic. însa rezultatele în control ul sângerarii. Tratament chirurgical Hemostaza regionala Tratamentul chirurgical în epistaxis este utilizat cu totul exceptional. ligatura arterei carotide externe este usor de executat. urmata de embolizari selective.A. ligatura arterei maxilare interne. Acest tratament se r ecomanda în rinoragiile grave. afectiuni hepatice. revenirea si tratarea socului hemoragic si a anemiei secundare posthe moragice. pentru a preveni complicatiile locale: sinuzite acute. sub protectie de antibio tice cu spectru larg. Detamponarea se va face la 48 72 ore. cu risc vital. care nu pot fi controlate prin tratament medical sa u în cele recidivante. Tamponamentul se practica cu o mesa de tifon îmbibata în substanteuleioase sau hemostatice.za dupa o prealabila anestezie locala de contact.A. sunt slabe. având lungimea de 50 75 cm si latimea de 1 1.C. antifibrinolitice. vita mina K. rinoragie la vârstnici. hipertensiunea arter iala. cu urmarirea ulterioara a bolnavului. prin tehnica transmaxilara Caldwell-Luc. Tratament etiologic Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi local sau ge neral. tratamentul corect. majoritat ea cazurilor rezolvându-se favorabil. se r ealizeaza prin vizualizarea si ligaturarea arterei sub microscopul chirurgical. Corectarea socului hemoragic prin reechilibrarea volemica si transfuzii sanguine (sânge proaspat. adenostazin. hipertensivi cu ar terioscleroza prelungita sau recidivanta. . în traumatismele nazale. Vitaminoterapie: Vitamina C. Tratamentul hemostatic general: venostat.5 cm care se introduce în fosa nazala paralel cu planseul fosei cât mai posterior pâna în orificiul coanal. la nivelul coanelor. masa eritrocitara si înlocuitori plasmatici). prin tratament medical. Tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina. Tamponamentul anterior si posterior se mentine 48 72 ore. Tratamentul hemostatic general. calciu gluconic. incoercibile. restabilirea starii generale. ateroscleroza). Dicynone. la nivelul fosei pterigomaxilare. epistaxisul de cauza cardiovasculara ( hipertensiune arteriala. Dintre interventiile chirurgic ale cele care se practica sunt ligaturile vasculare: ligatura arterelor etmoidale anterioare si posterioare prin etmoidectomie extern a în cazurile de epistaxis superior. Tamponamentul compresiv posterior are indicatie când: tamponamentul anterior este ineficient sau în rinoragiile grave cu sediu posterior prin lezarea ramurilor arte rei sfenopalatine. E. Corticoterapia hemisuccinat de hidrocortizon 50 100 mg.

cel putin 10 minute . Evaluarea Sursele utilizate în culegerea datelor despre pacienti au fost reprezentate de apa rtinatori. copii persoane cu inflamatii sau tumori nazale persoane cu leucemie. Planificarea îngrijirilor (obiective) 4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. de obicei unilaterala neliniste tahicardie. recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei. Analiza si interpretarea lor (probleme si diagnostic de îngrijire) 3. fiole de observatie. Material si metoda Procesul de îngrijire comporta 5 etape: 1. medici. Culegerea datelor 2. asistente. hematocritului asigura repausul la pat pe partea care sângereaza pentru pacientii cu tendinta la lipotimii .prin tampon compresiv îmbibat în solutie hemostatica ajuta medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau dupa caz posterior în vede rea hemostazei evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si a tensiunii arteriale .CAPITOLUL III PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU EPISTAXIS 3.1. hemofilie sau tumori nazale traumatisme În functie de culegerea datelor am stabilit problemele bolnavului: scurgerea sîângelui prin fosa nazala. hipotensiune arteriale paliditate Pe baza problemelor bolnavului am stabilit obiectivele de nursing oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator pacientul sa fie linistit sa se înlocuiasca masa de sânge pierduta (daca este cazul) Interventiile asistentei: aplica masurile de prim ajutor prin compresiune digitala asupra narinei care sânge reaza. În culegerea datelor am tinut cont de: circustantele de aparitie: persoane tinere.

R.A.administreaza medicatia hemostatica recomandata de medic si înlocuieste pierderile d esânge cu sânge integral sau masa eritrocitara aplica îngrijiri specifice în cazul epistaxisului cauzat de boli generale HTA. cefalee. stranut. I. sinusita. Date generale Nume. frisoane 4. Istoricul bolii: în urma cu doua zile prezinta dese sângerari nazale. hemo ilie. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. sângerânda . rinita acuta. avitaminoze 3. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. frisoane. tuse. Conditii de viata: corespunzatoare 6. Se interneaza în serviciul ORL pentru tratament de specialitate 9. rinoree. prenume: C.C.pata vasculara stânga. asociate cu febra. Motivele internarii: . Sexul: feminin Vârsta: 22 ani Mediul: urban Ocupatie: somer Perioada internarii: 2 zile 2.1. Diagnostic la internare: Epistaxis.. febril . CAZUL 1 1. febra.1. viroza respirat orie cu alterarea starii generale.S.C. cefalee. faringita acuta edematoasa 3.rinoree.

elastic.00 kg Talie: 1. tuse. ficat splina în limite normale. Nevoia de a se îmbraca. Sursa de dificultate: sângerarea.. Nevoia de a fi curat.c. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . Sursa de dificultate: epistaxis 2. AMC în limite normale. febra. 4. egale.30C. Aparatul respirator tuse. zgo mote cardiace clare. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. cutanate.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 11. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. 7. bine batute. cu tegumente. dezbraca: Fara manifestari de dependenta.70 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a dormi. sângerarea 6. probleme de deglutitie 3. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. ROT prezen te normale. lojii renale libere organe genitale norma le. 5.Greutate: 75. Organe de simt prezente normale 10. rinoree. AV 120p/min. stâng. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. articulatii mobile ned ureroase. Aparat digestiv: abdomen suplu.

aplica masurile de pri m ajutor. tuse. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . cel putin 10 m inute.starea pacientei este ameliorata 3.pacienta respira mai usor. rinoree.dificultatea de a se alimenta .obstructia nazala. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10.somnul este alterat .O.Sursa de dificultate: sângerarea 9. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. Nevoia de a dormi si a se odihni . mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. cu tegumente.administreaza medicatia prescrisa de medic: Penicilina 1 ml la 12h Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. sângerare . La 12 ore .ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei .recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . 13. hematocritului . Nevoia de a respira .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. 11. 12.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .. dup a 3 zile sângerarile s-au oprit 2. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza.Pacienta sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie co mpleta . În urma datelor culese din F. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . Nevoia de a bea si mânca .

1. cu tegumente.masor temperatura si notez în FO .prevenirea complicatiilor . febril Greutate: 92. pneumonie.00 kg . disfagie.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .monitorizarea functiilor vitale . dispnee. 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . discopatie lombara 3. febra. Nevoia de a fi curat. 3.imposibilitatea de a-si mentine mocuasele curate .schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .supravegherea starii generale. transpiratii . CAZUL 2 1. tulburari paroxistice de ritm . dislipidemie.pacienta are u n somn linistit 7 ore pe noapte 4.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37. coloratie tegumente.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale . diureza . Motivele internarii: . mucoase si fanere integre . ameteli.cardiopatie ischemica . amigdalita acuta..cefalee.aerisesc încaperea.schimb pansamentul la nevoie.pata vasculara stânga. Conditii de viata: corespunzatoare 7.execut toaleta narilor . ame teli si prezinta dese sângerari nazale.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . sângerânda . .steatoza hepatica 6. Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuza dispnee. HTA în puseu.dislipidemie .A Sexul: masculin Vârsta: 64 ani Mediul: urban Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. Se interneaza în compartimentul ORL pentru t ratament de specialitate 8. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. si asigur o temperatura optima . .2.asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie . Diagnostic la internare: Epistaxis. steatoza hepatica.febra 38. adenom de prosta ta. Date generale Nume. prenume: P.aerisesc salonul. pacienta devenind afebrila. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . disfagie.servesc pacienta cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .HTA în puseu .pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitat iv .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul .30C. Antecedente personale . febra.încalzesc pacientul în caz de frisoane . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .bolnava prezin ta tegumente curate si ingrijite 6. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. tuse 4. tuse. temperatura. 5.

72 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. cu tegumente. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. 11. 5. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. Rinichi stâng de aspect norma l..TA 180/120 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta.c. articulatii mobile ned ureroase. elastic. AV 100p/min.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 Eco abdominal ficat cu aspect steatozic cu o calcificare de 7 mm în regiunea N hep atic care lasa con de umbra posterior. Splina omogena de dimensiune normala. Nevoia de a dormi. Prostata 138/37/32 mm. stâng. Nevoia de a fi curat. lojii renale libere organe genitale norma le. rinoree. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. Rinichi drept de aspect normal. Pancreas de aspect normal. ROT prezen te normale. probleme de deglutitie 3.30C. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. 7. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Colecist fara calcului. cutanate. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. Organe de simt prezente normale 9. Aparatul respirator tuse. febra. Nevoia de a se îmbraca. ficat steanotic. Sursa de dificultate: sângerarea. mucoase si fanere integre: . diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. HTA 2. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. AMC în limite normale. bine batute. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. egale. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. 4. tuse.Talie: 1. zgo mote cardiace clare. sângerarea 6. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane.

administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. 11.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp .alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. Nevoia de a respira .O.Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. 12.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .aplica masurile de prim ajutor. hematocritului .recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta.. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare . tuse.obstructia nazala. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . cel putin 10 minute. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza . În urma datelor culese din F. rinoree.. sângerare . cu tegumente. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. 13.

-alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog .prevenirea complicatiilor .aerisesc încaperea.starea pacientului este ameliorata 3.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .febra 38.monitorizarea functiilor vitale .pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv . .schimb pansamentul la nevoie.somnul este alterat . Creatina 2. LDL.încalzesc pacientul în caz de frisoane . si asigur o temperatura optima .imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate .30C. cu tegumente.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.evaluarea: TA. coloratie tegumente. HDL. 5.bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6. Lipide.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . -Transaminaze -Uree. Nevoia de a bea si mânca . diureza .pacienta respira mai u sor. mucoase si fanere integre .urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii .respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale . -Trigliceride.pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4. pacientul devenind afebril. Nevoia de a fi curat.masor temperatura si notez în FO . temperatura. 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore.supravegherea starii generale.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . Nevoia de a dormi si a se odihni .Pacientul sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie c ompleta . transpiratii .servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .dificultatea de a se alimenta .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. AV.aerisesc salonul. FR -Glicemiei -Colesterol.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . dupa 3 zile sângerarile s-au oprit .execut toaleta narilor .

3. egale. stâng.3 Ureea: 80. bine batute. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. AMC în limite normale.HTA . Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 25. Organe de simt prezente normale 9. Date generale Nume.cefalee. AV 100p/min.. Antecedente personale .G.BPOC . ROT prezen te normale.29 PTL: 256 11. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. prenume: S. Sexul: masculin Vârsta: 74 ani Mediul: rural Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2.6 L: 12150 VSH: 21 Glicemie: 180 TGO: 42 TGP: 14 Creatinina: 1 TQ: 19. CAZUL 3 1. 8. Istoricul bolii: debutul bolii în urma cu 12 ore cu o hemoragie nazala. febril Greutate: 105.2 INR: 1. zgo mote cardiace clare. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. oprita ulterior. disfagie. HTA st. diabet za harat 3.c. ameteli. sângerânda . Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. ficat normal. articulatii mobile ned ureroase.1. I. cutanate. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. elastic. dispnee. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. Aparatul respirator tuse. febra.pata vasculara stânga. anemie. Conditii de viata: corespunzatoare 7.8 Hb: 9. în urma cu 2 ore hemoragia sa repetat.GASTRITA 6. tuse 4. Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate.69 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem.3.00 kg Talie: 1.TA 170/110 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. Motivele internarii: . lojii renale libere organe genitale norma le. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: . motiv pentru care se prezinta în se rviciul ORL pentru investigatii si tratament de specialitate.

de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare . mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. probleme de deglutitie 3. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. Nevoia de a fi curat.O. sângerarea 6. febra. cu tegumente. 4. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. Nevoia de a dormi. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. rinoree. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. 11. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat.30C. HTA 2.Manifestari de dependenta: obstructia nazala. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. cu tegumente. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. 5. 13. Sursa de dificultate: sângerarea. tuse. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. Nevoia de a se îmbraca. 7. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. În urma datelor culese din F. 12..

oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . -Trigliceride.alterneaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile . LDL.tratamentul substitutiv cu insulina (initial în perfuzie continua). tine seama ca alcoolul inactiveaza produsul) . Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu.dificultatea de a se alimenta Alimentatie inadecvata Cauza dezechilibrul metabolismului glucidelor Manifestari polifagie. tuse.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile . Creatina 2. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .recolteaza produsele pentru examenul de laborator (sânge. regiunea subclaviculara. Nevoia de a respira . cutanat (foloseste seringa speciala gradata în unitati de i nsulina.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . Lipide.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . -Transaminaze -Uree.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei .alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) .administreaza medicatia prescrisa de medic la orele indicate .loc de injectare fata externa a bratului. cel putin 10 minute. La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg. 1/3 mijlocie. ulterior în 4 injectii/zi.1. hematocritului .. fata anteroexterna a c oapsei. supero-externa . cu 15-30 minute înainte de masa (Actrapid la mesele principale) si In sulatard la culcare s.administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. rinoree. HDL.pacienta respira mai u sor.instituirea de perfuzie endovenoasa pentru reechilibrarea hidro-electrolitica .obstructia nazala. care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. sângerare . surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare -alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . urina) . Nevoia de a bea si mânca .evaluarea: TA. flancurile peretelui abdominal. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza . 1/3 mijlocie.respecta cu strictete masurile de asepsie .urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . dupa 3 zile sângerarile s-au oprit .alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . AV. FR -Glicemiei -Colesterol. r egiunea fesiera.aplica masurile de prim ajutor. polidipsie Sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic Pacientul sa se alimenteze în raport cu nevoile sale calitative si cantitative pe 24 ore .

.administreaza medicatia adjuvanta vitaminoterapia. forma bolii: glucide 55% 200 gr din ratia calorica zilnica de 160 0 calorii/zi. legumele cu 5% glucide (varza. diureza . pastele fa inoase.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv . cartofi (20% glucide). adult) sex. produse zaharoase.supravegherea starii generale.servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .alimente permise cântarite: pâine (50% glucide). pestele preparea alimentelor: se va folosi pentru îndulcirea ceaiului. brânza de vaca. mucoase si fanere integre . se foloseste firberea si coacerea. Nevoia de a dormi si a se odihni . 5.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . ouale. mamaliga . siropuri. fructe uscate.aerisesc salonul.alimente interzise: zahar.execut toaleta narilor . pacientul devenind afebril. KCl . pastele fainoase se cântaresc înainte de fierb ere.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile .schimb pansamentul la nevoie. temperatura.monitorizarea functiilor vitale . brân zeturile.asigura alimentatia pacientului .febra 38.încalzesc pacientul în caz de frisoane .(3 mese principale si 2-3 gustari) . untul. . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .30C.numarul meselor/24 ore 4-5-6. ci cu legume pasate. patlagele rosii. Nevoia de a fi curat. 55 g proteine/zi (2. lapte.asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie ..alimente premise necântarite: carnea si derivatele din carne.pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4.prevenirea complicatiilor . oul. conopida.bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6. coloratie tegumente.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.somnul este alterat .evalueaza nevoile cantitative si calitative în functie de vârsta (copil. compotului.alegerea alimentelor se face în functie de continutul de glucide . prajituri. cu tegumente.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . pâinea se cântareste înainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza în glucide). smântâna. si asigur o temperatura optima .imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . legume (cu peste 5% glucide). adolescen t.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. fasolea verde). ciclama t de sodiu sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor). transpiratii . sosurile nu se în groasa cu faina. legumi noase uscate. struguri. pestele.starea pacientului este ameliorata 3. . fructe. prune .aerisesc încaperea.5 g/kg/zi) si 64 g lipide/zi. din alimentatia zilnica sa nu lipseasca carnea. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . . repartizate în 3 m ese principale si gustari .masor temperatura si notez în FO . ca tehnici de preparare a alimentel or.

presiunea sângelui crest e foarte mult în interiorul sistemului circulator. Orice trauma care are loc la nivel facial include nasul. Cea mai reprezentativa afectiune este hipertensiunea. cât si dobândite prin factorul infectios. Este bine ca în camera celor mici sa se folosea sca vaporizatoare. La acesti oameni apare deficitul de sinteza a factorilor de coagu lare si se întâmpla acelasi lucru ca la cei care sufera de boli hematologice. spargerea capilarelor. . ele sunt primele care se sparg si se produce hemoragia nazala. Daca sângerarea este serioasa si se produce destul de frecve nt. Ele pot fi atât genetice. de obicei. si bolile hematologice pot provoca sângerar i la nivelul nasului. pot f i oprite si de acasa. De asemenea. camera nu trebuie încalzita în exces. Din categoria cauzelor generale fac parte si bolile endocrine ca diabetul sau ci roza hepatica. În cazul acestor boli. cel mai bine este sa te prezinti la un consult pentru a cerceta daca aceste hemoragii nu constituie de fapt simptomele unei boli grave. În cazu l acestor boli. ca rujeola. În caz contrar. Cauze le responsabile pentru epistaxisuri fac parte din sfera cauzelor general e. Adultilor le este recomandat. putând declansa hemoragiile nazale. este un organ irigat de multe vase de sânge. Mai mu lt. pacientii care sufera de boli endocrine se învinetesc mai repede si prezinta sân gerari la nivelul gingiilor. Ultima cauza a sângerarilor nazale este tratamentul cu medicamente anticoagulante. iar pentru aducerea la normal a presiunii. pentru ca vasele de la nivelu l nasului sunt cele mai sensibile. CONCLUZII Proeminenta mediana a fetei prin care se deschid caile respiratorii. Hipertensiunea . gripa sau viro zele respiratorii. O cauza importanta a hemoragiilor sunt infectiile. Acestea pot fi usoare sau seri oase. De asemenea. aerul nu trebuie sa fie usc at si este bine ca. procesul de coagulare al sângelui este alterat . si carenta de vitamine duce la hemoragii nazale. pacientii prezinta o fragilitate puternica a peretelui vascular. ca în cazul unor sângerari foarte frecvente si p uternice ca intensitate. nasul. înainte de culcare. implici t.cauza majora O alta cauza generala a epistaxisurilor sunt bolil e vasculare. Acestea au ca urmare fragilizarea mucoasei nazale si. corpul trebuie sa reactioneze. în special lipsa vit aminei C si a vitaminei K. Astfel. În cazul acestei afectiuni. mama sa-i umezeasca mucoasa nazala a copil ului. Alaturi de aceste cauze stau si bolile cardio-vasculare. Acestea sunt prescrise în cazul unor afectiuni si cresc riscul producerii hemorag iilor . Este important ca pacientul sa-si mentina calmul.4. ritmul cardiac creste si sângerarea se accentueaza. sa mearga se fie consultat de un medic . Gripa sau virozel e pot provoca sângerari nazale Majoritatea hemoragiilor nazale creeaza un disconfort minor si.

1998 14. 1983 5. vol . Casa Cartii de St iinta. GRIGORESCU-SIDO PAULA Tratat elementar de pediatrie. 1996 8. Medicala A maltea. Ed. 1982 10. Bucuresti. TITIRCA LUCRETIA Ghid de nursing. Didactica si Pedagogica. 1999 11. 1993 3. PAUNESCU CORNELIA Oto-rino-laringologie pediatrica. All. MUSTATEA NICULAE Curs de faringo-laringologie pediatrica. Ed.6.M. Didactica si Pedagogica. MARIA IVANOVICI. Medicala. Viata Medicala Româneasca. KYOVSKI AGLAIA Tehnici de îngrijire genera la a bolnavilor. Ed. Ed. BUBUIANA MIHAI. Ed. Bucuresti. Teora. 1986 2. Didactica si Pedagogica. ARION CONSTANTIN.I. I. DIMITRIE DRAGOMIR Urgente în pediatrie (cur s litografiat). 1981 9. ANTOANETA METAXATOR. Ed. Bucuresti. Ed. Ed.F. PAUNESCU VALERIU. 1998 7. BIBLIOGRAFIE 1. BURUIANA MIHAI. CARMEN VETTONI. Ed. 1996 6. 1998 4. Ed . Bucuresti. BALTA GEORGETA. vol. Ed. 1996 13. Bucuresti. POPESCU VALERIU Patologia aparatului respirator. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. Bucuresti. Bucuresti 2003 12. Mirt on Timisoara. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. Viata Medicala Româneasca. NANULESCU MIRCEA Pneumologie pediatrica. Dacia. TITIRCA LUCRETIA Breviar de explorari functionale si de îngrijiri speciale aco rdate bolnavilor.I. Patologia aparatului reno-urinar. POPA IOAN. 1994 . MUSTATEA NICULAE Otorinolaringologie pediatr ica. POPESCU VALERIU Algoritm diagnostic si terapeutic în pediatrie. LIVIU POP Pediatrie practica de urgenta.

Ed.15. 1993 . Medicala. Bucuresti. TITIRCA LUCRETIA Urgente medico-chirurgicale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful