P. 1
Material 1

Material 1

|Views: 1|Likes:
Published by Silvia Vrabie

More info:

Published by: Silvia Vrabie on Feb 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/06/2014

pdf

text

original

Educaţia incluzivă – dreptul la masă1

Îndepărtarea de segregare

educaţia de

De-a lungul timpului s-a observat că şcolile normale au fost întotdeauna pregătite să îi excludă sau să îi discrimineze pe copiii care nu se conformau unei anumite „norme“. Această segregare era justificată în ochii profesioniştilor din domeniul învăţămîntului de progresele timpurii realizate în domeniul testării psihologice şi a metodelor de evaluare medicală. Pe parcursul secolului al 20lea, în multe ţări s-a implementat un sistem separat, segregat de educaţie pentru copiii consideraţi „handicapaţi“. Cu toate acestea, din anul 1970, practica de a eticheta copiii şi tinerii pentru a stabili dacă sunt suficient de „normali“, pentru a primi educaţie într-o şcoală normală a început să fie pusă la îndoială. De obicei, încercările timpurii de asigurare că toţi copiii participaseră la cursurile aceleiaşi şcoli normale se realizau prin integrare. Aceste încercări au limitat succesul, pentru că depind de asimilarea cursanţilor şi de adaptarea lor la structurile educaţiei de masă în care politicile, practicile şi curriculumul unei şcoli se schimbă în timp ce şcoala însăşi rămîne în mare parte neschimbată. De-a lungul timpului, s-a recunoscut faptul că asimilarea a fost un exerciţiu fără rost şi inuman. Mulţi dintre copiii „integraţi“ care nu aveau capacitate de asimilare rămîneau izolaţi în structurile noi şi primeau chiar mai puţin sprijin decît ar fi primit în cadrul ofertei educaţionale „speciale“.

Dezvoltarea conceptului de educaţie incluzivă
Termenul de „educaţie incluzivă“ a fost mai întîi utilizat pentru a descrie structurile educaţionale în care atît copiii cît şi tinerii cu sau fără dizabilităţi învăţau împreună în cadrul ofertei educaţionale obişnuite de la nivel preşcolar, în şcoli, colegii şi universităţi cu reţele adecvate de sprijin. De-a lungul timpului, conceptul de educaţie incluzivă s-a lărgit. Specialiştii care au susţinut abordările educaţiei interculturale şi cu drepturi egale pentru toţi au considerat că abordările şi ideile expuse în resurse, precum varianta originală a indexului pentru incluziune, sunt folositoare şi adecvate pentru propriile lor structuri. Ideea de incluziune a fost de curînd aplicată situaţiilor în care copiii erau educaţi în clase separate sau în oferta educaţională segregată din cauza statutului lor etnic sau socio-economic şi din cauza dizabilităţilor lor.

Dreptul la educaţie de masă2
Iniţiativele educaţiei incluzive acordă adesea o importanţă deosebită grupurilor care, în mod tradiţional, nu s-au bucurat de oportunităţile educaţionale. În aceste grupuri sunt incluşi copiii săraci, cei care aparţin minorităţilor etnice şi lingvistice, fetele (în unele societăţi), copiii din zonele retrase şi cei cu dizabilităţi sau cu nevoi educaţionale speciale. De fapt, cercetările au demonstrat că aproape toţi copiii se descurcă mai bine din punct de vedere academic şi social în structuri incluzive. Prin urmare, din acest motiv educaţia incluzivă nu mai este percepută ca o abordare necesară pentru anumite
1

Adaptat după Maria Andruszkiewicz, Keith Prento, Educatia incluziva. Concepte, politici si activitati in scoala incluziva. Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 2007. 2 CSIE Inclusion Information Guide.

1

• Segregarea îi învaţă pe copii să fie temători şi ignoranţi şi determină apariţia prejudecăţilor. • Peste tot în lume. • Numai incluziunea poate reduce temerea şi poate construi relaţii de prietenie bazate pe respect şi înţelegere. persoanele care au fost incluse într-un proces de segregare sau într-un sistem educaţional „special“ sunt primele care solicită eliminarea segregării – ele vorbesc din proprie experienţă atunci cînd afirmă că. Educaţia incluzivă ajută şcolile normale să depăşească aceste bariere pentru a putea veni în întîmpinarea nevoilor de învăţare a tuturor copiilor. Indexul incluziunii scolare. Care sunt efectele incluziunii în cadrul educaţiei?3 3 Tony Booth. • Educaţia trebuie să îi pregătească pentru a trăi şi munci într-o societate diversificată. pentru ele. • Profesori care nu au fost formaţi pentru a lucra cu copiii care au diverse nevoi. Stabilirea sau extinderea ofertei educaţionale separate nu ajută la identificarea şi înlăturarea barierelor care împiedică copiii să înveţe în şcoli normale. De ce incluziune? Oferta educaţională segregată separă copiii de semenii lor. De obicei. mesajul de bază al educaţiei incluzive este că educaţia de bună calitate reprezintă un drept fundamental al omului şi copiii au dreptul la educaţie de masă. segregarea nu dezvoltă tinerilor calităţile de care aceştia au nevoie pentru a-şi dezvolta abilităţile personale. aceste bariere includ: • Un curriculum proiectat ineficient şi neadecvat. • Toţi copiii au nevoie de o educaţie care să îi ajute să dezvolte relaţii cu diferite categorii de persoane ce provin din diverse medii şi care au diferite abilităţi. • Toţi copiii au dreptul la educaţie de masă. oferta educaţională segregată însemnă o ofertă educaţională sub standarde. în toate contextele naţionale diferite în care se aplică. Educaţia incluzivă încurajează persoanele responsabile cu elaborarea politicilor şi pe manageri să identifice în cadrul sistemului de educaţie barierele educaţionale care exclud anumite grupuri de copii. deseori. Mel Ainscow. nevoilor speciale sau din cauza unor alte aspecte care îl deosebesc de majoritate. sociale şi profesionale necesare unei persoane adulte. • Nici un copil nu trebuie subestimat sau discriminat. Astăzi. 2 . este un tip de educaţie de calitate sporită şi are sens social. Educaţia incluzivă este un drept al omului. prin excluderea dintr-o clasă sau şcoală din cauza etniei. insuficientă a resurselor. • Clădiri inaccesibile. • Perpetuarea segregării reprezintă utilizarea inechitabilă şi. • Cercetările arată că copiii tind să se descurce mai bine din punct de vedere academic şi social în structurile incluzive. De asemenea. • Materiale media inadecvate de predare.grupuri de copii. modul lor de apariţie şi metoda de eliminare.

curriculum-ul şi comunităţile şcolilor. • Înţelegerea educaţiei incluzive în contextul drepturilor universale ale omului. profesorii şi autorităţile din domeniul învăţămîntului sunt conştiente de aceste probleme. astfel încît aceştia să poată lua decizii bazate pe informaţii ţinînd cont. • Îmbunătăţirea şcolilor atît pentru personal. 3 . • Asigurarea că resursele şi fondurile sunt alocate. Incluziunea este văzută ca un proces continuu de depăşire a barierelor de învăţare şi participare pentru toţi copiii şi tinerii. Incluziunea implică ca toţi copiii să participe în viaţa şi activităţile şcolii. • Asigurarea că educaţia anumitor grupuri de copii este considerată o prioritate la fel ca educaţia altor grupuri de copii. astfel încît să sprijine procesul de incluziune a copiilor. • Recunoaşterea dreptului studenţilor la o educaţie de bună calitate în localitatea lor. Pe de altă parte. • Comunicarea cu părinţii. mai mult decît situaţia din prezent. • Utilizarea diferenţelor dintre cursanţi drept resurse de sprijinire a procesului de învăţare şi nu transformarea acestor diferenţe în probleme ce trebuie depăşite. Centru de Studii în Educaţia Incluzivă. publicat pentru prima dată în 2000 de Centrul de Educaţie Incluzivă şi care astăzi este utilizat peste tot în lume defineşte incluziunea drept „procesele de creştere a gradului de participare şi de 4 Ghid Informativ de Incluziune. • Aflarea părerilor copiilor. Indexul pentru incluziune. cît şi pentru cursanţi. • Învăţarea din încercările de a depăşi barierele care împiedică anumiţi cursanţi să aibă acces şi să participare la procesul de luare a deciziilor. • Reducerea barierelor de învăţare şi participare a tuturor cursanţilor. în mod radiţional. de opiniile părinţilor copiilor marginalizaţi. politicilor şi practicilor în şcoli. Sharon Rustemier. şcolar şi superior. • Sublinierea rolului şcolilor atît în cadrul procesului de construire a comunităţii şi de dezvoltare. Incluziunea ca proces4 Educaţia incluzivă înseamnă că toţi copiii şi tinerii învaţă împreună în structuri obişnuite ale învăţămîntului preşcolar. • Recunoaşterea faptului că incluziunea în educaţie reprezintă un aspect al incluziunii în societate. • Asigurarea că directorii de şcoli. Care elemente asigură o practică eficientă? • Asumarea principiului de incluziune. • Încurajarea relaţiilor de ajutorare reciprocă dintre şcoli şi comunităţi. încît acestea să răspundă diversităţii vîrstelor populaţiei şcolare. segregarea atrage bariere care pot fi utilizate pentru a înainta motive de excludere a copiilor şi tinerilor din şcolile sau clasele „obişnuite“. cît şi în procesul de îmbunătăţire a rezultatelor. • Restructurarea culturilor. prin discuţii adecvate vîrstei acestora.Incluziunea în educaţie implică: • Aprecierea tuturor cursanţilor şi a personalului în mod egal. indiferent de nevoile pe care le au. • Creşterea gradului de participare a cursanţilor şi reducerea excluderii lor din culturile.

cît şi în afara ei. Toţi aceşti factori pot contribui la dezvoltarea şcolii şi la etosul incluziv. Abordarea incluzivă Abordarea incluzivă porneşte de la ideea că nu există nici o metodă de predare sau de îngrijire dintr-un sistem segregat sau separat care să nu se poată efectua în cadrul unei şcoli „obişnuite“. Educaţia incluzivă se referă la sprijinirea şcolilor în depăşirea obstacolelor. În acest sens. 4 . facilităţile. Şcolile se îndreaptă treptat spre incluziune rezolvînd problema segregării. curriculum-ul şi comunităţile şcolilor locale“. trebuie să vedem dacă în cadrul şcolii nu există ceva care îl împiedică pe copil să înveţe. acel copil este o problemă şi el trebuie să se schimbe şi nu şcoala. spre deosebire de ceilalţi copii. mediul şcolar. Copiii cu dificultăţi de învăţare au o altă manieră şi un alt ritm de învăţare. Această abordare este diferită de abordarea tradiţională în care se presupune că. pentru ca acestea să poată progresa şi să poate veni în întîmpinarea nevoilor de învăţare a tuturor copiilor. practicile de înmatriculare şi predare. Adoptarea unei abordări incluzive necesită. În timp ce această perspectivă a fost contestată şi continuă să fie subiect de dezbatere. În momentul în care un copil întîmpină probleme în procesul de învăţare. examinarea administrării şcolii. de obicei.reducere a gradului de excludere a cursanţilor din culturile. Abordarea incluzivă cere ca şcolile să aibă atenţia concentrată asupra elevilor. dacă un copil are dificultăţi de învăţare. Toţi copiii învaţă tot timpul atît în cadrul şcolii. programa şi relaţiile sale cu părinţii. chiar şi criticii conceptului de „incluziune completă“ sprijină „incluziunea acolo unde se poate efectua“. incluziunea şi segregarea nu sunt stări fixe. să aprecieze diferenţele dintre elevi şi să adapteze aceste diferenţe. dacă există dăruire şi sprijin.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->