GHID

„CONSILIERE EDUCAŢIONALĂ ŞI PROFESIONALĂ”

„Centrul de Consultanţă în Afaceri”
Chisinău - 2006

1

Denumirile utilizate în aceasta publicaţie, în conformitate cu practica Naţiunilor Unite, precum şi prezentarea materialelor din aceasta publicaţie nu exprimă în nici un caz opiniile ILO-IPEC privind statutul juridic al unei ţări, al unei zone sau al unui teritoriu sau al autorităţilor care le guvernează, şi nici privind delimitarea graniţelor acestora. Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în articole, studii şi alte lucrări le revine exclusiv alcătuitorului, iar publicarea lor nu echivalează cu o susţinere a opiniilor exprimate în aceste materiale din partea ILO-IPEC. Referirile care se fac la denumirile unor firme, produse şi activităţi comerciale nu înseamnă că sunt susţinute de ILO-IPEC, iar faptul că anumite firme, produse sau activităţi comerciale nu sunt menţionate nu constituie un semn de dezaprobare din partea ILO-IPEC.

2

CUPRINS CUVÎNT ÎNAINTE ..................................................................................................................... 4 ARGUMENT ............................................................................................................................... 6 STANDARDE ETICE PENTRU PRESTĂTORUL DE SERVICII DE CONSILIERE EDUCAŢIONALĂ ŞI PROFESIONALĂ (CONSILIER)....................................................... 8 SUGESTII METODOLOGICE PENTRU DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR .......... 12 TEHNICI DE LUCRU .............................................................................................................. 14 CAPITOLUL I. CUNOAŞTEREA DE SINE ......................................................................... 20 Tema I. Cine sunt eu. Imaginea de sine .................................................................... 20 Tema 2. Tipuri de temperament şi profesia ............................................................. 26 Tema 3. Interesele mele profesionale ........................................................................ 28 Tema 4. Eu şi alţii. Roluri în echipă .......................................................................... 32 CAPITOLUL II. CONSILIERE EDUCAŢIONALĂ ŞI PROFESIONALĂ SPECIFICĂ (COPII DIN GRUPUL DE RISC, ADULŢI etc.) ................................................................... 37 Tema 1. Comunicare eficientă – componentă esenţială a consilierii................ 37

Tema 2. Comunicare şi conflict. Modalităţi de tranşare nonviolentă a conflictelor ........................................................................................................................ 40 Tema 3. Obiectivele consilierii educaţionale şi profesionale (Specificul consilierii copiilor din grupul de risc, adulţilor).................................................... 45 Tema 4. Consiliere educaţională şi profesională pentru copiii din grupuri de risc ...................................................................................................................................... 47 Tema V. Echitate în alegerea profesiei ................................................................... 48
CAPITOLUL III. PIAŢA MUNCII – DOMENIU DE POSIBILITĂŢI ŞI ŞANSE ........... 50

Tema 1. Caracteristici şi tendinţe în evoluţia pieţei muncii, care impun noi domenii de competenţă profesională ......................................................................... 50 Tema 2. Competenţa personală şi abilităţi cerute pe piaţa muncii ................... 52 Tema 3. Trei instrumente importante în marketingul personal (Prima variantă de
desfăşurare a acestei teme) .................................................................................................. 53

Tema 3 a. Autoprezentarea personală ca atu în plan profesional (varianta a doua) .................................................................................................................................. 56
CAPITOLUL IV. MUNCA - VALOARE SEMNIFICATIVĂ ÎN DEVENIREA PROFESIONALĂ ŞI EFICIENŢA PERSONALĂ................................................................ 60 Tema 1. Munca în sistemul valorilor personale. ................................................... 60 Tema 2. Oportunităţi de socializare a tinerilor în comunitate .......................... 61 CAPITOLUL V. LEGISLAŢIA INTERNAŢIONALĂ ŞI NAŢIONALĂ, PRIVIND MUNCA COPIILOR................................................................................................................. 63 Tema1. De la ce vîrstă copiii au dreptul să se încadreze în cîmpul muncii? .. 63 Tema 2.Cum munca copiilor este protejată de legislaţia internaţională? ....... 64 Tema 3: Protecţia muncii copiilor în Republica Moldova................................... 66 DICŢIONAR DE TERMENI ................................................................................................... 68 CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PIAŢA MUNCII .......................................................... 70 ANEXE ....................................................................................................................................... 71 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 87 3

CUVÎNT ÎNAINTE
Prezentul Ghid este primul instrument practic de acest gen editat în Republica Moldova in baza experientei locale si celor mai relevante practici internationale, care au fost adaptate de catre autori cu sprijinul Programul International pentru Eliminarea Muncii Copilului (IPEC) al Organizatiei Internationale a Muncii (ILO) in cadrul Programul de acţiuni pentru pilotarea serviciilor de consiliere educaţională, profesională, instruire profesională şi plasare în câmpul muncii a tinerilor din grupul de risc şi adulţilor din comunităţi marginalizate, implementat de ONG-ul „Centrul de Consultanţă în Afaceri”. Acest Ghid va susţine informaţional şi metodologic pilotarea serviciilor de consiliere educaţională şi profesională in cinci regiuni; Chisinău, Balti, Orhei, Sîngerei şi Ungheni. Ghidul de consiliere educaţională şi profesională este un instrument destinat consilierilor vocaţionali, psihologilor, educatorilor de la egal la egal, formatorilor sindicali, diriginţilor, părinţilor, asistenţilor sociali precum şi tuturor celor motivaţi să se implice în consiliere educaţională şi profesională. Ghidul este constituit din patru capitole care pretind să acopere aspectele cheie ale consilierii profesionale. Deşi capitolele reprezintă un conţinut integru, activităţile propuse, graţie unui grad avansat de autonomie, permit folosirea lor secvenţială la ore educative, cluburi pe interese, întruniri cu părinţii, în grupuri mari, mici şi individual. Conţinuturile selectate sunt însoţite de un aparat metodic întitulat „Laboratorul competenţelor”, care poate fi modificat sau completat în dependenţă de necesităţile discursului educaţional concret şi preferinţelor metodologice ale utilizatorului. Pentru a facilita acest proces, în ghid sunt incluse un set de tehnici interactive.

Autori: Lia Sclifos, Nina Uzicov Coordonare: Anatol Palade, Director Executiv, ONG-ul „Centrul de Consultanţă în Afaceri” tel. (+37322) 21 00 95; e-mail: apalade@cca.globnet.md Viorica Ghimpu, Manager Program, Biroul International al Muncii, Programul International pentru Eliminarea Muncii Copilului (ILO-IPEC) tel. (+37322) 23 74 94 e-mail: ilo.ipec@un.md web: www.ilo.org/childlabour

4

5 .

ARGUMENT O societate democratică. capacităţile. Prin intermediul unor conţinuturi riguros selectate. de investigare a ofertelor pieţii muncii. Cursul în cauză se încadrează perfect în hotarele acestor exigenţe. Generaţia precedentă poate transmite puţină experienţă la acest capitol. Tînărul/tînăra trebuie să posede instrumentele de informatizare şi automanagement a concordanţelor dintre aptitudinile. sex şi apartenenţă politică. deoarece piaţa muncii şi oportunităţile eficienţei profesionale sânt în permanentă schimbare. prin intermediul unui discurs. dar şi tuturor acelor care se află în pragul alegerii profesionale. dimensiune spre care tinde Republica Moldova. Societatea în tranziţie insistă asupra unei flexibilităţi deosebite a managementului şi automanagementului orientării profesionale. El vizează consilierea tinerilor ce finalizează ciclul gimnazial al şcolii generale. întreţinut de consilieri cu pregătire specială se presupun următoarele finalităţi: • Formarea unei personalităţi orientate spre realizare profesională. vocaţia proprie şi rigorile concrete înaintate de societate. a oportunităţilor concrete oferite de o anumită comunitate în acest domeniu. 6 . • Formarea unei mentalităţi şi comportamentului adecvat automanagementului propriului succes în domeniul profesional. religie. indiferent de rasă. De aici responsabilităţile şi exigenţele pentru cursurile opţionale ce vizează obiectivele respective. a unei didactici cu caracter interactiv. este obligată să ofere şanse egale tuturor convieţuitorilor. • Dezvoltarea abilităţilor de investigaţie a propriului potenţial şi a oportunităţilor pieţei muncii. O personalitate complet integrată în societate trebuie să aibă posibilitatea de orientare profesională.

bazat pe aptitudini deschise. panouri Eseuri Harta posibilităţilor Chestionare Prezentarea proiectelor de grup 2 Motivarea pentru implicare activă în valorificarea oportunităţilor comunitare de socializare 7 . Determinarea oportunităţilor comunitare de valorificare a potenţialului propriu Promovarea în comunitate a unui comportament participativ – cooperant.SCOPUL: Facilitarea serviciilor de consiliere educaţională şi profesională OBIECTIVE DE REFERINTA: a) Formarea abilităţilor de evaluare a potenţialului propriu. N d/o 1 Obiectivul de referinţă Formarea abilităţilor de evaluare a potenţialului propriu Activităţi de învăţare Investigaţia Teste Agenda personală Întîlniri cu persoane resursă Interviu Spot publicitar Chestionare Debate Proiect de grup Sugestii de evaluare Masă rotundă Conferinţă de presă Portofoliu CV Postere. b) Motivarea pentru implicare activă în valorificarea oportunităţilor comunitare de socializare.

cît şi abordările de tip auto-ajutorare trebuie să ducă la: 8 . Cunoştinţe specifice ale consilierului: cunoaşterea particularităţilor psiho-pedagogice de vîrstă. atunci cînd este cazul. psihologie. Consilierul va fi deschis şi flexibil în utilizarea unor noi metode şi tehnici specifice domeniului şi va fi la curent cu modul de abordare a diverselor categorii de clienţi. astfel încât toate categoriile potenţiale de clienţi să afle despre acest sprijin disponibil. 3. cunoaşterea personalităţii. respectînd şi manifestînd înţelegere pentru valorile fiecărei persoane consiliate în parte şi evitînd atitudinile partizane în şedinţele de consiliere de grup. Consilierul trebuie să aibă studii certificate în pedagogie. Oferta de servicii de informare. Specializări suplimentare ale consilierului: tehnici de lucru în grup cu persoanele consiliate. cunoaşterea pieţei muncii. management instituţional şi al resurselor umane. teorii ale consilierii. 3. El se va asigura de continuarea asistenţei profesionale a clientului prin colaborarea cu alţi specialişti. 2. 6. educaţia continuă a adulţilor etc. consiliere profesională. politicii naţionale de dezvoltare socio-economică. lucrul cu comunitatea. metode şi tehnici de cercetare.STANDARDE ETICE PENTRU PRESTĂTORUL DE SERVICII DE CONSILIERE EDUCAŢIONALĂ ŞI PROFESIONALĂ (CONSILIER) Competenţe necesare 1. înţeleagă şi să îşi deruleze activitatea de practică la un nivel calitativ înalt. Consilierul va face demersuri pentru achiziţionarea şi utilizarea eficientă a resurselor sau dotărilor în activităţile de consiliere. monitorizarea dezvoltării carierei. 8. evaluare psihologică. metode şi tehnici de consilierea carierei. 5. Consilierul va promova în relaţiile cu clientul abordările de tip auto-responsabilizare şi auto-dezvoltare. Respectarea dreptului clientului de a alege liber. legislaţia muncii. Competenţe de bază ale consilierului: consiliere şcolară. Consilierul va da dovadă de imparţialitate şi integritate. politicii europene cu privire la resursele umane. 7. 4. implementarea de proiecte. abordări inter-culturale. Consilierul are responsabilitatea să cunoască. elemente de psihoterapie. Transparenţă în prestarea serviciilor 1. consiliere şi orientare trebuie făcută publică prin orice mijloace de difuzare a informaţiilor. managementul informaţiilor. 2.

. Consilierul va stabili de comun acord cu clientul cadrul confidenţialităţii dar în interesul rezolvării problemelor clientului. Consilierul va obţine în prealabil acordul (informal sau formal) al persoanei consiliate pentru înregistrarea (atunci cînd este cazul) a şedinţelor de consiliere. el va comunica perioada de timp pentru care înregistrările sunt păstrate şi. Consilierul va cultiva un mediu de încredere reciprocă în relaţia cu persoana consiliată în vederea desfăşurării optime a şedinţelor de consiliere. verificate şi necesare dezvoltării carierei acestuia. Consilierul va furniza clientului informaţii şi surse de informare actuale. însă totdeauna cu argumentare şi fără a depăşi limitele respectului reciproc. 7. imediat şi uşor de utilizat de către acesta. 9 . Consilierul va prelucra. interpreta şi suplimenta informaţiile oferite clientului cu alte date şi explicaţii pentru a putea fi direct. corecte. . cu excepţia următoarelor situaţii: .• • • sporirea capacităţii acestuia de mobilizare a resurselor personale pentru depăşirea situaţiilor problematice. eventual. 6. De asemenea. modul lor de folosire în viitor. spiritul de solidaritate al grupului şi rolul acestuia în ameliorarea cazurilor individuale. părinţi.Persoana consiliată cere ca informaţia să fie furnizată şi terţilor. Relaţia cu persoana consiliată trebuie să permită abordări diverse în funcţie de tipul de personalitate şi situaţia clientului. conştientizarea valorii contribuţiei individuale la rezolvarea problemelor sale. Încredere şi confidenţialitate 1. profesori) atunci când se asigură de sprijinul tacit sau exprimat al acestora.Persoana consiliată este un pericol pentru sine şi / sau pentru alţii. 4.Autorităţile din sfera juridică solicită oficial informaţii despre persoanele consiliate implicate în investigaţii de natură juridică. 5. 2. 3. 4. evalua. Pentru orice dubiu cu privire la o excepţie de la regula confidenţialităţii consilierul se consultă cu alţi profesionişti în domeniu sau înştiinţează asociaţiile profesionale de profil pentru a se asigura că deciziile luate sunt în acord cu regulamentele şi codurile de conduită profesională şi nu aduc prejudicii de nici o natură clienţilor. comenta. cercetători. consilierul poate face cunoscute anumite categorii de date neutre părţilor terţe legitime (alţi practicieni în consiliere. În cazul şedinţelor de consiliere de grup se stabileşte o înţelegere de principiu cu privire la aria de circulaţie a informaţiilor. Informaţiile obţinute de la persoana consiliată rămîn confidenţiale. 5. folosirea experienţele de viaţă şi de consiliere în abordarea creativă a situaţiilor ulterioare de disconfort psihologic sau profesional.

profesori. 4. părinţii elevilor. senzorial). Fiecare client este tratat în funcţie de nevoia sa de a primi servicii de consiliere. şomeri. Centrarea pe persoana consiliată 1. 10 . despre reţeaua unităţilor speciale de educaţie şi formare profesională. consiliere şi orientare trebuie diferenţiată şi adaptată diverselor categorii de persoane consiliate: elevi (cu dificultăţi de adaptare şcolară. 3. 3. consiliere şi orientare. 2. indiferent de natura unor diferenţe specifice ale clienţilor. tulburări de comportament. • Identificarea posibilităţilor actuale şi viitoare de muncă. Consilierul îşi va asuma responsabilitatea pentru consecinţele procesului de consiliere. consumatori de droguri etc. sex. Consilierul va lua în considerare toate aspectele ce ţin de personalitatea clientului şi va promova interesele acestuia. adulţi care vor să îşi schimbe locul de muncă. rezultate slabe la învăţătură sau performanţe de excepţie. Consilierul va face demersurile necesare pentru a asigura accesul nediscrimativ al clienţilor la toate categoriile de servicii de informare. dizabilităţi fizice sau psihice. Consilierul va propune soluţii de integrare socio-profesională a persoanelor cu nevoi speciale. Utilizarea instrumentelor de consiliere 1. persoane din grupuri marginalizate / defavorizate. nivelul de educaţie. adulţi care vor să se califice pentru un alt loc de muncă. religie. • Oferirea unor soluţii adaptate şi corelate cu nivelul şi tipul deficienţei în vederea reintegrării pe piaţa muncii (participarea la programe de recuperare). persoane cu handicap (intelectual. tineri absolvenţi (indiferent nivelul de studii). Serviciile de consiliere puse la dispoziţia persoanelor defavorizate în conformitate cu nevoile lor specifice vor ţine în evidenţă următoarele: • Furnizarea de informaţii despre drepturile asigurate prin lege persoanelor cu dizabilităţi. orientarea sexuală. 5. 4. Consilierul va colabora cu persoane şi instituţii abilitate pentru a asigura şi dezvolta programe speciale de sprijin pentru clienţii cu dificultăţi de integrare. Metodele şi tehnicile de consiliere trebuie centrate pe identificarea punctelor tari şi minimalizarea vulnerabilităţii clientului în situaţii critice. 2. stereotipuri.Echitate şi discernămînt în consiliere 1. tratamente preferenţiale cu referinţă la statutul social. abandon şcolar.). Activitatea de informare. Consilierul va oferi oportunităţi egale persoanelor consiliate. convingerile politice. etnie. fie că face obiectul unei abordări individuale sau de grup. motor.

Consilierul va administra testele strict în conformitate cu instrucţiunile prevăzute în manualul de utilizare a fiecărui instrument.2. 5. personalităţii. valorilor. Consilierul va furniza rezultatele corecte clienţilor şi va evita stereotipurile şi datele neactuale atunci cînd interpretează rezultatele obţinute în urma aplicării instrumentelor şi tehnicilor de evaluare. opiniilor. etc. pentru a-l orienta spre succes personal. 7. pentru care este acreditat. aptitudinilor. 6. Comunicarea către client a rezultatelor obţinute trebuie să se facă într-un limbaj explicit şi accesibil. 11 . 4. Consilierul va construi instrumente noi de lucru urmînd procedurile şi standardele ştiinţifice stabilite. Consilierul va aplica numai acele teste psihologice şi instrumente de evaluare a intereselor. 3. Consilierul îşi proiectează activitatea de evaluare a clientului pe baza unei strategii elaborate la începutul demersului de consiliere.

Evocare Procesul de învăţare este un proces de conectare a noului la ceea ce este deja cunoscut. Există diferite strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe tineri să rămână implicaţi în procesul de instruire. Adesea se întâmplă ca tinerii să stea pasivi. precum şi formarea atitudinilor în raport cu aceste preferinţe. Ei trebuie să-şi exprime cunoştinţele scriind şi/sau vorbind. cunoştinţele fiecăruia sînt conştientizate şi este exteriorizată "schema" preexistentă în legătură cu un anumit subiect sau idee. mai durabilă. a ascultării unui discurs sau a efectuării unui experiment. confuziile şi erorile de cunoaştere. stabilite în timpul evocării. ascultându-l pe profesorul care gândeşte în locul lor. prin această activitate iniţială. Interesul şi scopul sînt esenţiale pentru menţinerea implicării active în învăţare. Cei care învaţă îşi clădesc înţelegerea pe fundamentul oferit de cunoştinţele şi convingerile anterioare. Realizare a sensului La această etapă cel care învaţă vine în contact cu noile informaţii sau idei. Un asemenea contact poate lua forma lecturii unui text. Primul scop urmărit la evocare este crearea contextului în care tânărul începe să se gândească la subiectul pe care în curând îl va examina în detalii. Este important faptul că. a vizionarii unui film. Când există un scop conştientizat. el stabileşte un punct de plecare bazat pe cunoştinţele proprii. În felul acesta. Cunoştinţe durabile sînt înţelese în contextul a ceea ce este deja cunoscut şi înţeles. ajutându-i pe tineri să reconstruiască cunoştinţe şi convingeri se identifică neînţelegerile. dar şansa de a învăţa poate trece pe lângă noi. Realizarea sensului este esenţială în procesul de învăţare. Tehnicile sunt un instrument util.SUGESTII METODOLOGICE PENTRU DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR Consilierea profesională este o activitate orientată spre susţinerea elevilor în identificarea preferinţelor profesionale. Al doilea scop al evocării este de a-l implica activ pe cel care învaţă. Astfel. al treilea scop al etapei de evocare este motivarea pentru explorarea subiectului şi stabilirea scopului propriu în această investigaţie. În acest context este oportun să aplicăm cadrul de învăţare şi gîndire ERR (Evocare/Realizare a sensului/Reflecţie) în Laboratorul competenţelor. Învăţarea este un proces activ şi nu unul pasiv. la care se pot adăuga altele noi. 12 . învăţarea devine mult mai eficientă. Scopul esenţial al realizării sensului este de a menţine implicarea şi interesul. dacă nu suntem implicaţi activ în acest proces. pentru că le permit tinerilor să-şi urmărească în mod activ înţelegerea. Fiindcă durabilitatea înţelegerii depinde de procesul de corelare a informaţiilor noi cu schemele preexistente.

neînţelegerea sau omisiunea. reflecţia este la fel de importantă ca şi celelalte. Primul scop al reflecţiei este crearea condiţiilor pentru ca tinerii să exprime în propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile atestate / asimilate. analiza comparativă şi sinteza. analiza critică. Reflecţia Adesea uitată în predare. atitudini. Al doilea scop este de a genera un schimb sănătos de idei. iar cei care învaţă în mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri în înţelegere. punând la contribuţie vocabularul şi capacitatea de exprimare. informaţiilor noi. La această etapă se crează context pentru consolidarea cunoştinţelor.Al doilea scop este de a susţine eforturile celui care învaţă în monitorizarea propriei înţelegeri. În timpul lecturii. raportat la propria persoană. Ne amintim mai bine ceea ce putem formula în limbaj personal. Aici are loc învăţarea durabilă. 13 . Cei care ascultă o prelegere pun întrebări sau notează ceea ce nu înţeleg. cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le înţeleg. Se încurajează stabilirea de scopuri. a se comporta. fără a sesiza confuzia. pentru a cere ulterior lămuriri. se restructurează activ schema iniţială cognitivă. pentru a include în ea noi concepte. Reflecţia este un moment al schimbării şi reconceptualizării în procesul de învăţare. schimbarea care se manifestă sub forma unui alt mod de a înţelege. a gândi.

se selectează. Se insistă asupra recoltării unui număr cât mai mare de idei. Gîndeşte – Perechi – Prezintă (GPP) Este o tehnică de participare la discuţii şi de formulare în pereche a unei păreri. fără cenzura polemicii. Clustering Este o modalitate de structurare grafică a informaţiei.TEHNICI DE LUCRU Brainstorming (Asalt de idei) Brainstorming-ul este o modalitate optimă de identificare a unor soluţii. îmbinări de cuvinte) în alte celule. se interpretează şi se construiesc soluţiile sau se realizează sarcina pentru care a şi fost realizată sarcina pentru care a şi fost realizată şedinţa de brainstorming. În această etapă se reiau ideile. un termen. urmează etapa evaluării pentru aprecierea şi constituirea soluţiilor. Ea oferă posibilitatea de a crea asociaţii noi şi stimulează procesul de gândire şi crearea unei viziuni de ansamblu asupra unui concept. pentru a îmbunătăţi calitatea lor. Algoritmul utilizării: • Se formulează subiectul şi se înscrie în mijlocul clurstering . Algoritmul utilizării: • Împărţiţi elevii în perechi. ce provine dintr-un brainstorming. în partea stângă se vor înscrie contrargumentele sub genericul : contra. • După sfârşitul etapei de înregistrare a ideilor. fără opinii critice. În partea dreaptă se vor înscrie argumente sub genericul pro. 14 . se fac generalizări şi se trag concluzii. • Ideile lansate de elevi se înscriu în variante scurte (cuvinte. • Se analizează asocierile şi se realizează sarcina relevantă obiectului urmărit. primele asocieri pe care le fac cu termenul dat. la cererea profesorului. forte etc. care se unesc cu linii de subiectul central. Asocieri libere Tehnica vizează lansarea asocierilor individuale în legătură cu o idee. • La epuizarea ideilor. se examinează alte posibilăţi de conexiune şi se purcede la realizarea sarcinilor în baza clustering .ului. • În timpul şedinţei. Graficul se proiectează în forma literei „T”. • Numărul asocierilor cerute nu se limitează. Graficul T Este o metodă care are drept obiectiv primordial găsirea argumentelor şi contrargumenterilor într-o problemă binară. prin reflectarea asupra ideilor deja lansate. După completarea graficului se face analiza. un fenomen. încurajându-se exprimarea spontană a ideilor. slab etc. elevii sunt rugaţi să se gândească la cât mai multe idei şi variante de soluţii. • Formularea ideilor este însoţită de înregistrarea lor pe poster. • Elevii notează. avantaje. dezavantaje.ului presupus. sau cu îmbinare de cuvinte. Metoda stimulează gândirea critică şi generează un număr considerabil de alternative. de aici şi denumirea metodei. • Profesorul explică esenţa asocierii ca procedeu logic. • Moderatorul trebuie să încurajeze auditoriul să continue lansarea de idei.

". • Timp de 3-5 minute partenerii îşi prezintă reciproc informaţia şi discută opiniile.. De exemplu: „Ce credeţi că ar fi putut întreprinde aceşti oameni. Întrebări sintetice Încurajează rezolvarea problemelor în mod creativ.. 15 . dacă a fost înţeles corect mesajul. „Sunt convingătoare argumentele . dar oferă posibilitatea să ne clarificăm. fapte. o restructurare a ei sau transpunerea celor exprimate prin cuvînt în imagine. urmînd paşii taxonomiei lui Bloom.• Fiecare elev este rugat să reflecteze 3-5 minute asupra sarcinii şi să-şi formuleze în scris opinia. pe baza unei gîndiri originale. Interogarea multiprocesuală apare ca o eşalonare firească a întrebărilor de diferite tipuri: Întrebări literale Necesită informaţii exacte care pot fi găsite în sursă. • În final se prezintă opinia comună. simboluri... în consecutivitate logică de la simplu la compus. Abordarea unor astfel de întrebări îi oferă elevului posibilitatea să-şi personalizeze procesul de învăţare şi să însuşească cu adevărat noile idei şi concepte." etc...". explicarea unor cuvinte. Elevul trebuie doar să identifice în text sau imagine răspunsul. Aceste întrebări pot începe cu „Există şi alte opinii . aşa ca elevul să înţeleagă sensul acestei conexiuni. Întrebări interpretative Necesită descoperirea legăturii reciproce dintre idei. Întrebări aplicative Oferă posibilitateă de a rezolva sau a dezvolta mai departe diverse probleme sau raţionamente. Prin aceste întrebări elevii pot fi puşi în situaţii.. Aceste întrebări vor solicita necesitatea de a argumenta enunţurile. Tot aici se includ şi întrebările care cer ilucidarea semnificaţiei unor detalii. Întrebările interpretative pot începe cu: „"De ce credeţi că . De a expune logic argumente şi contraargumente. racordate la situaţiile şi experienţa din viaţa cotidiană.. „Care este motivul .. în funcţie de criteriile definite de elevul însuşi cu referire la subiectul studiat. Interogare multiprocesuală Este o tehnică ce poate fi utilizată atît racordată la un text cît şi la o imgine. „Care sunt cauzele . valori. definiţii. pentru a evita problemele?" Întrebări evaluative Solicită din partea elevilor aprecieri a evenimentelor. Întrebări de traducere Sunt întrebările care necesită o modificare a informaţiei. semne.?".?". Cer elevilor să creeze scenarii alternative cu o implicare personală în propunerea soluţiei pe care trebuie s-o elaboreze.. Asemenea întrebări stimulează meditaţii interesante. Aceste întrebări implică un efort minim din partea elevului. Întrebări analitice Se formulează pentru a cerceta în profunzime subiectul şi a-l aborda din diferite perspective. sau a imaginii în expresie verbală. Ea permite analiza. în care vor fi nevoiţi să motiveze acţiunile personajelor sau să combată validitatea raţionamentelor. adoptată de Sanders.

v + ? Cadrele graficului sînt îndeplinite conform rezultatelor lecturii. elevii trebuie să stabilească concluziile şi să prezinte valorificarea proprie a problemei. profesorul poate cere elevilor să lucreze în perechi: un elev prezintă rezumatul cazului. După completarea graficului. a. Etape de desfăşurare: • Prezentaţi subiectul lecţiei şi tot setul de informaţii despre care va fi abordat.Algoritmul utilizării: • Profesorul distribuie textul sau imaginile. • Profesorul enunţă cîte o întrebare şi aşteaptă răspunsul elevilor. • Elevilor li se oferă timp pentru contemplare sau gîndire. a atitudinii civice a elevului. comentînd opiniile. • Elevii pot lucra asupra răspunsurilor în perechi sau în grupuri. 16 . • Declanşaţi o dezbatere asupra informaţiei culese. • Profesorul pregăteşte lista de întrebări sau oferă tipologia întrebărilor elevilor pentru ca ei singuri să formuleze întrebări. se pot realiza lucrări scrise în baza imaginii/textului. se face analiza lui pentru a explica neclarităţile şi întrebările. SINELG Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gîndirii este o metodă de lectură interactivă a unui text cu completarea ulterioară a unui grafic. sau vine în contradicţie cu cunoştinţele anterioare „+” – o informaţie nouă. celălalt pune întrebări de clarificare. se purcede la îndeplinirea tabelului/graficului SINELG. • În loc de întrebări. urmează să realizeze un progres în cunoaşterea şi în dezvoltarea gîndirii critice. interpretare. • După ce au fost ascultate toate argumentele. • Cereţi elevilor să clarifice faptele care constituie cazul • Folosiţi întrebări de genul: • Ce s-a întîmplat? • Care sînt părţile implicate în caz? • De ce s-a acţionat astfel? • Care fapte sînt importante? ş. • Cereţi elevilor să citească cazul fără a-l analiza. care poate avea loc prin diverse metode. Studiu de caz Este o metodă ce constă în confruntarea elevului cu o situaţie reală de viaţă. prezentînd argumente pro sau contra. înţelegere. Unele întrebări pot fi trecute în extindere ca temă pentru acasă. Lectura conform metodei SINELG se efectuiază individual cu plasarea pe marginea paginii a următoarelor semne: „v” – o informaţie cunoscută „-” – o informaţie pe care o credeţi incorectă. primită constructiv „?” – o informaţie confuză şi cere o documentaţie suplimentară După lectura respectivă a textului. prin a cărei observare. • După ce s-au oferit răspuns la toate întrebările.

fără a face notiţe deosebite pe pagini. Textul se împarte în fragmentejdentice cu numărul de persoane în grupuri şi vor fi numerotate. fără a urmări logica expunerii şi corectitudinea de limbă. artistic sau publicistic. de formare a abilităţii de ordonare gîndurilor şi de orientare a imaginaţiei. sau în perechi. renunţînd la ideea de a-şi impune întrebările şi de a cere răspunsuri la ele. care se vor numi convenţional iniţiale. Acest tip de eseu este utilizat la sfîrşitul orei. iar profesorul sa-şi dea seama ce a realizat elevul în urma activităţii. de aceea e bine să cultivăm obişnuinţa de a întreba nestandard. pentu ca elevul sa-şi adune gîndurile asupra subiectului. persoanele vor primi de asemenea un număr. Algoritmul utilizării • Profesorul formulează sarcina. Clasa se împarte în grupuri numeric omogene. După studierea independentă a fragmentului propriu. Zig-Zag/mozaic/gig-saw Metodă eficientă bazată pe instruirea reciprocă. Nici evaluarea participării la discuţie nu e în obiectivul tehnicii date. solicităm lectura unor scrieri libere în faţa clasei. Tehnica este binevenită pentru etapa reflecţiei şi este important ca textul să invite la discuţie. fără a se opri. Algoritmul utilizării: • Selectăm un citat sau un enunţ adecvat pentru declanşarea imaginaţiei • Profesorul solicită ca elevii să scrie timp de cinci minute. sunt numai trei şi lectura se face obişnuit. Întrebările pe care le abordează se discută cu mai mult entuziasm. Discuţia ghidată Discuţia pe marginea unui text citit (preponderent. • La expirarea timpului. Ştiu/Vreau să ştiu/am învăţat Metodă similară SINELG-ului unde în loc de patru cadrane. fără a discuta cu cineva pe parcurs. Orice elev. şi nu persoana care interoghează. care a fost studiat independent de fiecare şi explicarea neclarităţilor. dar şi profesor. • Se citesc reciproc eseurile şi se stabilesc nişte concluzii comune pentru tot auditoriul. toţi participanţii se vor uni în grupuri de experţi. • Se oferă cinci minute pentru elevi ca ei să scrie. Scriere reflexivă Scrierea reflexivă se mai numeşte eseu de cinci minute. mai rar ştiinţific) poate fi organizată astfel ca profesorul/consilierul să fie doar facilitatorul. Metoda respectivă poate fi folosită şi la o lecţie unde nu se lecturează obligatoriu un text nou. In acest caz în cadrane se notează ceea ce se cunoaşte şi se acumulează în urma diverselor activităţii. După consumarea acestei etape toţi participanţii revin în grupurile iniţiale şi aici se lucrează conform procedeului învăţare reciprocă (vezi mai sus). 17 . orice le vine în gînd privitor la subiectul respectiv. Ea poate reprezenta o concluzie asupra activităţii sau un şir de întrebări care au apărut în urma abordării subiectului. care va coincide cu numărul fragmentului de text.Scriere liberă/freewriting Este o tehnică de declanşare a creativităţii. toţi posesorii unui anumit fragment se vor aduna împreună. are dreptul să adreseze întrebări celui care a avut o intervenţie verbală sau auditoriului în general. Obiectivul acestei etape este analiza fragmentului de text. consilier. Sarcina profesorului este de a ghida discuţia. în grupurile inţiale.

Fiecare pereche primeşte un număr de ordine. iar pe orizontală – trăsăturile care se compară. Grafic. iar C înregistrează în scris aspectele principale ale discuţiei. În a treia treaptă a interviului. în pregătirea pentru discutarea unor subiecte care necesită lectura unui volum mare de texte. iar C pune întrebări. Profesorul pregăteşte un text pe care îl împarte în 4 fragmente. Se recomandă ca întrebările să-l facă pe elev să gîndească. el devine suport pentru discuţii. să pună întrebări şi să răspundă la ele.Ghidul pentru învăţare Esenţa tehnicii constă în confruntarea unui şir de întrebări elaborate anterior cu textul care conţine răspunsul la aceste întrebări. un al treilea membru al echipei îndeplineşte funcţia de secretar şi înregistrează toate informaţiile. După completarea graficului. În timpul interviului (unul întreabă. A (reporterul) îl intervievează pe B. B va intervieva. Profesorul trebuie să fie sigur de rubricile enunţate: ce trăsături anume vor fi puse în relief şi ce concepte vor fi examinate în raport cu ele. scriere despre problema abordată. Se citeşte fiecare secvenţă pe rînd şi prin rotaţie. B este secretar. Profesorul pregăteşte un text ştiinţific pentru lectură independentă şi un set de întrebări asupra lui. Graficul conceptual Aplicarea acestei tehnici este o cale de a organiza informaţia de după o discuţie atunci cînd pot fi comparate trei sau mai multe concepte / idei. de la 1 la 4. cel cu rol de reporter relatează în propriile lui cuvinte despre ce 18 . devenind un stimulent pentru discuţii şi dezbateri. La sfîrşit. Este o tehnică eficientă de promovare a gîndirii critice. Profesorul va încuraja formularea întrebărilor diferite. În continuare. Rezumate în perechi Tehnică se aplică pentru lectura unui text ştiinţific ce conţine informaţii complicate sau numeroase. uneori îi va pune secretarului sarcina de a înscrie toate întrebările adresate. dar nu pentru detectarea adevărului în ultimă instanţă. Lectură în perechi. Acum rolurile se schimbă şi A va fi secretar. într-o ordine arbitrară. Profesorul creează echipe de cîte 3 persoane şi urmăreşte să se distribuie rolurile. Fiecare pereche cu numărul 1 va colabora ulterior cu o pereche cu numărul 2. Elevii formează perechi şi aceste perechi sînt constante pe tot parcursul orei. Fiecare pereche va lucra doar pe un fragment. Este aplicabilă şi în afara orelor de curs. Textul este împărţit în mai multe secvenţe. pe verticală scriindu-se conceptele. A răspunde la întrebări. în cadrul căreia partenerii se intervievează reciproc în legătură cu un anumit subiect. fiecare dintre participanţi este şi intervievat. Graficul-tabel se constituie din coloane şi linii. Trăsăturile Trăsătura 1 Trăsătura 2 Trăsătura 3 Conceptul 1 Conceptul 2 Conceptul 3 Interviul în trei trepte Este o tehnică de învăţare prin colaborare. Setul de întrebări va conţine diverse formule interogative. tehnica se prezintă astfel: La primul pas. altul răspunde). şi persoană care intervievează. în cadrul realizării sensului. iar C va răspunde la întrebări. este bine să se discute în plen întrebările cele mai interesante din 3 interviuri ale unei echipe sau să se facă o generalizare a celor învăţate. şi secretar. Elevii citesc fragmentul care le revine şi se pregătesc să rezume informaţia. nu doar să găsească răspunsul literal la o întrebare standard. În fiecare pereche se distribuie două roluri: cel de reporter şi cel de interlocutor. cu o pereche cu numărul 3 şi una cu numărul 4.

Predarea complementară Tehnica de predare complementară este una de realizare a sensului. Revizuirea circulară Pentru definitivarea unui text scris. Se discută asupra unor observaţii concrete. Elevii citesc în linişte primul pasaj. care vor modifica opţiunile iniţiale ale elevilor. dacă există incertitudini şi neclarităţi pentru cineva. este binevenită pentru concluzionări asupra subiectului discutat. care reclamă o parcurgere minuţioasă şi atentă a textului ştiinţific dat. aranjîndu-se într-un rind în dependenţă de argumentele prezentate. pentru a extrage cît mai multe informaţii. pentru a prioretiza ceva. se detalizează. se poate urmări educarea toleranţei şi a flexibilităţii în exprimarea opiniilor faţă de o problemă controversată. Cel care devine profesor pentru o etapă primeşte o schemă de reper de la profesor. Linia se poate modifica pe parcursul discuţiei pentru că fiecare elev trebuie să prezinte argumentele colegilor din dreapta şi din stînga pentru a identifica dacă poziţia luată este corectă. Discuţia continuă pînă toţi sunt siguri de locul pe care-l au. Alege o altă persoană pentru rolul de profesor. Este adecvată atît pentru evocare. se acordă timp pentru ca autorii să ia cunoştinţă de sugestiile şi aprecierile colegilor. Apoi se schimbă rolurile şi activitatea se reia.a fost vorba în fragment iar cel cu rol de interlocutor. prinde clama şi transmite lucrarea şi foaia mai departe. îndoaie foaia ca să nu se vadă ce a scris. Lansează cîteva întrebări. se recurge la revizuirea circulară. Foile cu textul lucrărilor produse de fiecare membru al echipei circulă într-un sens (sens orar) de la autor la ceilalţi. la care trebuie să răspundă colegii din echipă. fiecare elev. Face precizările necesare. Profesorul pregăteşte un text în număr suficient de exemplare şi îl împarte în fragmente (care pot cuprinde mai multe alineate) Ulterior. 19 . Utilizarea tehnicii pentru reflecţie. Procedura se reia şi se repetă similar pentru fiecare fragment. Procedura se repetă pînă cînd lucrarea şi anexa ajung la autor. se caută împreună cu echipa expresia / formula optimă. cît şi pentru reflecţie. Studentul care primeşte o lucrare din dreapta o citeşte şi – fără a interveni în text – îşi scrie sugestiile şi observaţiile pe foaia cu clamă. Linia valorii Tehnica se aplică pentru aprecierea individuală. Elevii discută pentru a lua o decizie. Urmează ca fiecare pereche să prezinte celorlalte perechi din grup despre ce a fost vorba în secţiunea ei şi să răspundă la întrebările colegilor. pe rînd. cînd studenţilor li se creează condiţiile necesare pentru a învăţa. Cînd lucrarea revine la autor. Se poate utiliza pentru studierea unor materiale. personalizată a unui subiect luat în discuţie. Atitudinal. Este o tehnică prin care se dezvoltă abilităţile de redactare a textului brut şi de perfecţionare a lui. Cel cu rol de profesor: Generalizează ce a fost citit. care tot a citit acest fragment. După ce a scris. Face nişte predicţiuni asupra pasajului următor. după discutarea unor probleme. îl ascultă cu atenţie pe partenerul său şi îi pune întrebări. rolul de profesor îl va avea. aceasta îi va facilita activitatea. Utilizarea tehnicii pentru evocare ar putea să fie urmată de analiza unui material ce conţine informaţii şi argumente ştiinţifice.

20 . se simte nevaloroasă. accepta critica constructivă. În cazul copiilor mai mari din familii dezintegrate există pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice. Imaginea de sine Obiective: • Să identifice specificul imaginii de sine • Să analizeze factorii care influenţează imaginea de sine • Să aprecieze rolul imaginii de sine în dezvoltarea personalităţii Cel mai important factor care afectează oamenii este imaginea de sine. Este ecranul prin care ea vede. aude. e retrasă şi îşi neagă propriile idei. CUNOAŞTEREA DE SINE Tema I. Pentru familiile contemporane valoarea primordială este un trai decent. Fiecare are mii de concepte despre sine: cine este. Un respect de sine pozitiv. ca pilon pe care aceasta se sprijină. Cercetările efectuate asupra copiilor din diferite tipuri de familii arată că disfuncţiile familiale îi afectează pe copiii de toate vîrstele. O astfel de persoană este nesigură. o reprezentare mintală a propriei persoane. afectiv şi motivaţional individual dar suportă influenţe puternice din mediu adică.9% au o imagine de sine lacunară. Dacă lipseşte o perioadă îndelungată părintele. Aceste percepţii de sine variază în claritate. Conceptul de sine al unei persoane afectează modul în care ea interacţionează cu alţii. atitudinile şi comportamentele personale. înţelege. nu poate da glas ideilor sale diferite de a celorlalţi. este propriul filtru pentru lumea din jurul său. credinţele oamenilor despre ei înşişi rămân factori determinanţi de personalitate care determină imaginea de sine. Imaginea de sine a unei persoane este centrul universului său. Un concept de sine puternic generează o interacţiune sănătoasă iar unul slab distorsionează adesea percepţia individului despre cum îl văd alţii. cadrul său de referinţă. realitatea sa ca persoană. Astfel mulţi dintre părinţi sau pleacă peste hotare pentru a-şi asigura familia. Dacă pe parcurs situaţiile se schimbă. unde trăieşte. realist dezvoltă capacitatea de a lua decizii responsabile şi abilitatea de a face faţă presiunii grupului.CAPITOLUL I. ce reprezintă. imaginea de sine afectează comunicarea şi în acelaşi timp este modelată de comunicarea cu alţii. adică abilitatea de a te simţi şi a gîndi in mod pozitiv despre sine. ce crede. diverse forme de conduită deviantă. sau găsesc linişte personală în băutură. îi lipseşte încrederea în sine. Cunoaşterea de sine este un proces cognitiv. inadecvată şi inferioară.3% din intervievaţi au o imagine de sine favorabilă. Imaginea de sine influenţează respectul de sine. care la rîndul lor influienţează formarea personalităţii şi imaginea de sine. Prin urmare imaginea de sine se referă la totalitatea percepţiilor privind abilităţile. Copiii învaţă cine sunt din felul în care sunt trataţi de către oamenii importanţi pentru ei. poziţia sa dominantă. Pentru a avea o imagine puternică de sine omul are nevoie de dragoste. Imaginea de sine se dezvoltă pe parcursul vieţii din experienţele şi acţiunile pe care le realizează sau la care participă oamenii. ce face şi ce nu face. Prin urmare o importanţă deosebită în constituirea imaginii de sine o are familia. respect şi acceptare de la cei cu semnificaţie în viaţa sa. Aceşti factori influenţează dezvoltarea imaginii de sine la copiii lor. Imaginea de sine este unul dintre factorii decisivi ai asigurării confortului intern şi adaptării sociale. O cercetare recentă în Republica Moldova în acest domenii ne oferă nişte cifre îngrijorătoare: • 20. Cine sunt eu. droguri etc. ce consideră ca fiind valoros. precizie şi importanţă de la persoană la persoană. generând sentimente de insecuritate în relaţii cu oamenii. atunci chiar şi copilul mare poate dezvolta unele deficienţe în sfera afectivă şi comportamentală: agresivitate. • 32. evaluează. Persoana cu o imagine de sine defavorabilă poate avea dificultăţi de comunicare cu alţii pentru că nu-şi poate exprima sigur sentimentele.

fapt de care suntem conştienţi şi de care avem nevoie. cu capacitatea de a manifesta tărie de caracter. uneori au dificultăţi de autocontrol şi autodirijare. • Să ştii că vom face multe pentru tine. sunt orientaţi spre rezolvarea de situaţii. se indispun uşor. sunt labili emoţional. singur şi nenorocit. calmi.Dezvoltarea valorilor. responsabilitate. . Respectul de sine poate fi dezvoltat prin: . . • „Noi” – motiv de mândrie. capacităţi de lider şi un super-eu dezvoltat etc. 2004 21 . ingeniozitate.Educarea valorilor general umane: orice om este o valoare. Adolescenţii cu o imagine de sine favorabilă se remarcă prin: inteligenţă înaltă. ceilalţi.45. contăm pe tine. gîndire abstractă. • Trebuie să-ţi dai seama că cel puţin 4-5 oameni – apropiaţii tăi – depind completamente de tine. sunt mai puţin creativi şi deschişi spre nou.8% au o imagine de sine defavorabilă. afectiv maturi. • Să ştii că viaţa ta şi existenţa societăţii noastre depind în mare măsură de eforturile tale. să se simtă utili. Un îndemn bun în acest sens sunt Principiile de educaţie comunitară ale danezului Jante1 • Să ştii că noi.Dezvoltarea unor pasiuni. . • Noi putem rezolva problemele împreună. • Să ştii că locul tău e lângă noi. buni. Tartler. manifestă un oarecare conservatorism. Participarea la activităţi de autocunoaştere: fiecare este unic în modul de manifestare personală. „Naţiuni pragmatice: identitatea daneză”. • Să ştii că ai unele însuşiri la care ţinem. • Să ştii că în tine e ceva bun şi valoros. în România literară. a intereselor personale: cunoaşterea propriilor valori şi interese.Evitarea etichetărilor: eşti un om rău. Cu totul altfel decât în lumea latină. nu posedă capacităţi de lider. nr. .Focalizarea pe progres: fiecare merită să fie lăudat şi apreciat pentru ceva. unde fiecare individ se crede geniu. hobbyuri: implicarea în activităţi extraşcolare. 2001 şi „Dezvoltarea psihosocială a copiilor din familiile dezintegrate din Republica Moldova”. După cum observaţi este foarte important ca tinerii să se respecte. interesaţi de tot ce este nou. Chişinău. nu eşti bun de nimic etc.Stabilirea unor scopuri realiste: dezvoltarea sentimentului de competenţă prin scopuri realiste şi măsurabile. necesari. Adolescenţii cu o imagine de sine nefavorabilă se remarcă prin: inteligenţă mai sus de normă. realişti. 1 Text elaborat în baza surselor: G.• 46. eul –nimic fără „noi”. posedă un eu relativ slab. nu agrează situaţiile care cer responsabilitate înaltă.. . • Să ştii că înţelegem ce înseamnă să te simţi lipsit de importanţă. iar comunitatea poate fi adesea uitată.

Reflectaţi în scris asupra subiectului „Ce pot face eu pentru a mă ajuta să fiu împăcat cu sine”. La şcoală mă descurc uşor  Da Nu  4. 2004 2 22 . Aspectul fizic mă face repede plăcut  Da Nu  5. Realizarea sensului Lecturaţi textul „Imaginea de sine”2 prin tehnica SINELG Reflecţia Pasul I. Discutaţi în perechi reflecţiile personale. Completaţi scala de evaluare a stimei de sine „Aveţi încredere în voi înşivă?”(se recomandă adolescenţilor) sau testul “Imaginea de sine”(se recomandă maturilor) Aveţi încredere în voi înşivă? Scală de evaluare a stimei de sine pentru adolescenţi Dacă v-aţi decis să aruncaţi o privire în culisele propriului eu şi să vă analizaţi stima de sine. 1. Chişinău. Citiţi atent afirmaţia şi bifaţi cu “Da” cînd ea corespunde conduitei voastre obişnuite şi “Nu” cînd afirmaţia indică un comportament impropriu felului vostru de a fi. Completaţi tabelul ce urmează: Cum mă văd eu Puncte forte Puncte slabe Cum mă văd alţii Puncte forte Puncte slabe Cum mă vreau în viitor Pasul II. A mă realiza înseamnă a face ceea ce îmi place Adaptat după Victoria Gonţa “Aspectele psihologice ale imaginii de sine şi personalităţii adolescenţilor educaţi în familie temporar dezintegrate” din “Dezvoltarea psohologică a copiilor din familiile dezintegrate din Republica Moldova”. Scriere reflexivă. În general părinţii mă înţeleg atunci cînd discut cu ei  Da Nu  3. Pasul II. răspundeţi cît mai spontan şi sincer la următoarele 60 de întrebări.Laboratorul competenţelor: Evocarea Pasul I. Mă înfurii uşor  Da Nu  2.

 Da Nu  6. Nu voi fi mulţumit de sine decît dacă voi face lucruri mari în viaţă  Da Nu  9. Profesorii sunt mulţumiţi de mine  Da Nu  11. Consider că am corpul bine proporţionat  Da Nu  20. Mă simt bine în propria-mi piele  Da Nu  7. Mi-ar plăcea să fiu printre cei mai puternici şi mai apreciaţi  Da Nu  26. am încredere în mine  Da Nu  22. Mă consider prea gras (prea slab)  Da Nu  28. Îmi plac activităţile în grup  Da Nu  29. ţinutei mele  Da Nu  31. Mă simt neîndemînatic. în general. De obicei nu mi se fac confidenţe  Da Nu  8. Singurul lucru care contează în viaţă este să cîştigi mulţi bani  Da Nu  16. Înţeleg repede explicaţiile profesorului  Da Nu  25. La şcoală îmi place să fiu ascultat (întrebat)  Da Nu  27. Mă simt mai în formă atunci cînd utilizez stimulente cum ar fi: cafeaua. tutunul. Mă simt agitat şi tensionat  Da Nu  12. Rezultatele şcolare slabe mă descurajează repede  Da Nu  30. Acord importanţă vestimentaţie şi. Sunt mîndru de corpul meu  Da Nu  15. Am o bună părere despre mine 23 . Sunt adesea neliniştit  Da Nu  19. Nu-mi fac nici odată proiecte de viitor  Da Nu  18. Sunt fidel prietenilor mei  Da Nu  13. În general. Performanţele mele şcolare sunt slabe pentru că nu învăţ suficient  Da Nu  21. inabil. nu ştiu ce să fac cu mîinile  Da Nu  10. alcoolul  Da Nu  24. Ţin seama de complimentele şi criticile pe care ceilalţi mi le fac  Da Nu  23. Nu ştiu să-mi organizez activitatea  Da Nu  14. Mă simt rareori intimidat  Da Nu  17.

Trec cu uşurinţă de la veselie la tristeţe  Da Nu  41. Cred că în ceea ce fac am rezultate mai slabe decît ceilalţi  Da Nu  50. Da Nu  32. Consider că fiecare om ar trebui să fie de folos societăţii  Da Nu  38. Compania mea este plictisitoare  Da Nu  33. Îmi place să mă fac remarcat şi să fiu apreciat în cadrul unui grup  Da Nu  51. Sunt o persoană optimistă  Da Nu  45. La şcoală. Sunt încîntat de dezvoltarea corpului meu 24 . Mă simt bine doar atunci cînd sunt singur  Da Nu  46. cînd nu înţeleg explicaţiile. Sunt stînjenit dacă sunt privit în timp ce dansez sau fac sport  Da Nu  42. Îmi pierd cu uşurinţă calmul cînd mi se fac reproşuri  Da Nu  55. nu îndrăznesc să cer lămuriri  Da Nu  39. Am influienţă asupra celorlalţi  Da Nu  54. reflectez înainte de a acţiona  Da Nu  36. Cînd mă aflu într-un grup nu-mi place să iau iniţiativa  Da Nu  57. Aş dori sămi asum responsabilităţi cît mai tîrziu cu putinţă  Da Nu  35. Mă preocupă frecvent starea sănătăţii mele  Da Nu  48. Nu fac eforturi pentru a munci mai bine  Da Nu  52. Am încredere în viitorul meu  Da Nu  47. Memorez uşor cînd învăţ  Da Nu  43. Scopul meu prioritar este de a avea o profesie care să-mi placă  Da Nu  56. În clasă. colegii îmi caută compania  Da Nu  49. Nu mă consider o persoană atrăgătoare  Da Nu  53. Adesea intru în contradicţie cu ceilalţi  Da Nu  37. Nu mai cred în nimic  Da Nu  44. Am calităţile fizice necesare pentru a mă adapta cu uşurinţă la orice sport  Da Nu  34. Aş dori să particip la acţiuni de binefacere  Da Nu  40. În general.

Sunt un conducător auto excelent. Reuşesc în tot ceea ce întreprind. 29. aş ajuta persoanele în pericol. Dacă cineva încearcă să se bage în faţă. 47. 56. 35. aş anunţa imediat personalul de pază. 44 10. □ Da □ Nu 5. 33. 40. 60 2. 15. Pot ţine o cuvântare în faţa unui public numeros. 30. Dincolo de aparenţe. îi atrag atenţia să stea la rând. 50. 28. Suma cotelor parţiale constituie valoarea globală a stimei de sine. □ Da □ Nu 9. Cînd sunt într-un grup încerc un sentiment de izolare  Da Nu  59. 18. Dacă şeful direct mi-ar cere să-l înlocuiesc temporar. În cazul unui incendiu. 25. Aş putea practica orice profesie cu succes. • Între 22 şi 48 de puncte – nivel mediu al stimei de sine (apreciere obiectivă). 55. 23. Dacă aş fi în situaţia de a ajuta poliţia să prindă un infractor. □ Da □ Nu 4. Dacă aş observa că cineva încearcă să comită o infracţiune. 36. 12. Nr. 42. 34. în prezenţa mea. 53 8. 38. 24. • Peste 49 de puncte – supraestimare Imaginea de sine Câte din enunţurile de mai jos vă caracterizează modul de a gândi şi de a acţiona? 1. □ Da □ Nu 7. 27. □ Da □ Nu 10. 26. 46. 45. aş face-o fără nici o ezitare. aş fi gata s-o fac. A întemeia o familie reprezintă un scop pentru mine  Da Nu  60. 22. 20. □ Da □ Nu 6. Componente 1 2 3 4 5 6 Sinele fizic Sinele emoţional Sinele şcolar Sinele social Sinele prospectiv Stima de sine Da 4. 59 Suma cotelor Nu 9. Când. 37. 41. 43 parţiale Cota parţială Interpretarea rezultatelor • Sub 21 de puncte – subestimare. 52 1. 49. 54 3. oamenii se ceartă. 19. Sunt mîndru de rezultatele mele şcolare  Da Nu  Cotarea răspunsurilor Pentru calcularea cotelor acordaţi cîte un punct răspunsurilor afirmative şi nagative la întrebările înscrise în tabelul de mai jos. 21. Impresionez pozitiv orice persoană căreia îi sunt 25 . □ Da □ Nu 12. 57 6. 17. □ Da □ Nu 11. 11. 13. 31. 32. 58 5. □ Da □ Nu 3. □ Da □ Nu 8. Da Nu  58. 14. 48. toţi oamenii au 2. 51 7. 16. 39. încerc să-i liniştesc.

S-ar impune „să staţi de vorbă” cu dvs. dacă aţi obţinut între 20 şi 24 de puncte. vă plasaţi în rând cu marea majoritate. care nu corespunde felului dvs . Sangvinicul are o mare capacitate de muncă dar atenţia este cam instabilă Temperamentul coleric Poate ajunge uşor la stare de excitaţie-limită. se numără în primul rînd. Interpretarea rezultatelor Dacă aţi totalizat între 12 şi 15 puncte. deci are o excitabilitate emotivă înaltă. Puteţi deci totaliza între 12 şi 24 de puncte. de a vă implica? De ce să nu vă stimaţi mai mult? Sunteţi o personalitate! În fine. de până acum nu se datorează şi modului dvs. Vorbeşte repede şi tare. înşivă. activism sporit. Temperamentul sangvin Interesele şă pasiunile sunt instabile. Coleric 3. obţineţi câte un punct. îşi ese uşor din fire. dar nici nu ne imaginăm că. la necazuri se enervează. □ Da □ Nu un dram de lăcomie. De ce? Merită să meditaţi asupra acestui aspect. dar nici bine nu este: aveţi o încredere moderată în dvs. e gata să se bată. Oare succesele dvs. sunteţi un bun căpitan pe nava succesului. însuşirile temperamentului. acordându-ne singuri foarte puţină încredere. primiţi câte două puncte şi pentru fiecare enunţ fals. Flegmatic 4. persoană. Pe sangvinic îl caracterizează o înaltă receptivitate. srie grăbit şi neuniform. alţii vor fi mai generoşi! Cu un scor de 16-19 puncte. Nu e rău. Nu suntem de acord cu acel vechi proverb care spune că: „Este un mare prost cel care nu crede despre sine că este mare deştept”. Melancolic Fiecare tip are ceva specific dar trebuie de menţionat că de fapt temperamente pure nu există. plasticitate. nu s-ar putea spune că vă autoevaluaţi pozitiv: aveţi o slabă încredere în propria dvs. □ Da □ Nu Răspuns Pentru fiecare enunţ adevărat în ceea ce vă priveşte. cu oameni necunoscuţi şi este extrovert. Tipuri de temperament şi profesia Obiective: • Să descrie specificul tipurilor de temperament • Să identifice corelaţia dintre temperament şi activitatea de muncă • Să aprecieze rolul formării unui stil individual de muncă Printre trăsăturile psihice stabile.prezentat. proprii omului de la naştere. Sangvinicul se distinge printr-o înaltă plasticitate a comportării. Se cunosc patru tipuri de temperament: 1. Ce să vă spunem mai mult? Felicitări! Tema 2. mişcările bruşte. se deprinde uşor cu noile circumstanţe. Sentimentele şi dispoziţiile la fel. vorbirea grăbită. Sangvin 2. Tempoul reacţiilor este destul de înalt. de a fi. Interesele şi pasiunile sunt destul de 26 .

necesită reacţia oportună şi rapidă la schimbări. Melancolicul are o capacitate de muncă mai mică. Determinaţi prin intermediul testului tipul propriu de temperament. unele însuşiri de temperament nu pot fi compensate cu altele. un stil individual de lucru ce include un sistem cît mai rezultativ al mijloacelor şi procedeelor de acţiune. inginer etc. responsabilitate. rigid. E foarte reţinut în manifestarea sentimentelor. Tehnica Asociaţii libere Realizarea sensului Pasul I. luarea deciziilor promte şi corecte. Reflecţie Pasul I.stabile şi ferme. dar activism înalt. Îşi subapreciază capacităţile şi cunoştinţele. El oboseşte mai repede. Orice activitate înaintează faţă de psihicul omului şi faţă de natura lui energetico-dinamică anumite cerinţe. sensibilitate fină. În cazul acestor profesii însuşirile temperamentului determină corespunderea profesională a omului. evidenţa însuşirilor de temperament. Nu există temperamente bune sau rele. Temperamentul nu determină nici valoarea personală nici cea socială a omului. a căror activitate este legată mereu de risc. melancolic Pasul II. dispoziţie schimbătoare. Completaţi ideile privind corelaţia dintre temperament şi profesie. flegmatic. Influienţînd asupra activităţii. pierde repede încrederea în sine. cosmonaut. Cea mai universală cale de adaptare a temperamentului la necesităţile activităţii este formarea stilului individual de muncă. pericol. foarte precaut şi prudent. se pierde uşor cu firea. Prezentaţi ideile în grupul mare. rigiditate excesivă şi introversiune mărită. Fiecare e bun în unele condiţii şi mai puţin bun în altele. medic. tăcut. vînzătoare.. sportiv. nu se pierde cu firea în faţa dificultăţilor şi le învinge cu multă energie. îndeplinesc bine sarcini individuale cînd nu sunt limitaţi în timp. În asemenea profesii cum sunt pilot. excitabilitate emoţională moderată. salvator montan. 27 .) şi a activităţilor instructive deoarece unele însuşiri pot fi compensate pe contul altora. Temperamentul melancolic Sensibilitate bolnăvicioasă. Alcătuiţi îmbinări de cuvinte din aceste asociaţii apoi cu ajutorul lor realizaţi o scriere în care încercaţi să determinaţi corelaţia dintre temperament şi viitoarea profesie. coleric. tensiune. Una din condiţiile necesare formării stilului personal de lucru este cunoaşterea. Are o reactivitate redusă. temperamentul poate influienţa şi asupra productivităţii ei. Temperamentul flegmatic Liniştit. cu excepţia profesiilor de masă (strungar. nu se grăbeşte. militar etc. profesoară. Se împrieteneşte greu dar apoi dă dovadă de multă afectivitate şi ataşament. Emoţiile au caracter depresiv. Tehnica GPP Pasul III. e rigid. Pasul II. Discutaţi rezultatele cu colegul din preajmă şi completaţi lista. Pasul II. Laboratorul competenţelor Evocarea Pasul I. lăcătuş. cu reactivitate şi activism scăzut. ţesătoare. Scrieţi asociaţii pentru cuvîntul „temperament” apoi „profesie”. Citiţi şi analizaţi textul „Tipuri de temperament şi profesia” prin tehnica Predare complementară. Are o reactivitate înaltă şi un activism constant. un caracter alarmant. deaceea au nevoie de întreruperi mai dese. caracteristic doar persoanei date. În baza punctelor forte şi a punctelor slabe din tabelul „Imaginea de sine” identificaţi tipul propriu de temperament: sangvin. Introvert. Determinaţi profesiile care s-ar potrivi tipului dominant de temperament prin tehnica Clustering. Au capacitate de muncă normală.

reguli morale (codul deontologic al profesiei. principii. trebuie să respecte un set de valori. începând cu cel individual. pe care să le folosească în funcţie de 1/ situaţiile concrete care apar. de relaţionale. medicină internă. Asistent social/asistentă socială Persoana care ajută grupuri. mobilizarea energiilor individuale şi comune pentru rezolvarea problemelor). de deprinderi. program de acţiuni viitoare). de regulă. Managementul celorlalte categorii de resurse. Are nevoie. norme. Designer de publicaţii 28 . care asigură respectarea drepturilor omului. Rolurile existente în orice echipă de proiect sunt: executant. continuând cu tensiunile interpersonale (terapie de familie. părinţi şi copii etc). drept etc. El foloseşte mijloace complexe de socio. antropologie. Prin urmare. Principalele arii de interes din cadrul managementului proiectului sunt: Managementul timpului. responsabil cu analiza finală. comunităţi. Asistentul social abordează problemele la diferite niveluri. nevoile individuale şi de grup ale celor implicaţi şi nevoile instituţiilor şi organizaţiilor partenere. Formarea profesională a asistenţilor sociali se face la Universitatea de Stat din Moldova. a relaţiilor dintre soţi. religie. Managementul resurselor umane. organizator. 3/abilitatea de a face faţă situaţiilor neprevăzute şi de a lucra în condiţii de risc şi incertitudine. indivizi să identifice problemele. să proiecteze strategii de rezolvare a situaţiilor de criză. fără deosebire de rasă. Manager de proiect Managerul. pedagogie. prin contract. resursele materiale şi umane disponibile. el trebuie să posede cunoştinţe de psihologie. De aceea. căutător de resurse. utilizate temporar. directorul sau liderul de proiect este persoana care răspunde pentru conducerea. cu problemele de orientare şi inserţie profesională (consilierea persoanelor cu dificultăţi de integrare în muncă şi a şomerilor) şi sfârşind cu nivelul comunitar (rezolvarea conflictelor grupale. rolul managerului de proiect este de a asigura un echilibru între nevoile proiectului şi nevoile beneficiarilor lui. Acestea pot juca diferite roluri în diferite momente ale derulării proiectului.Tema 3. de negociere.şi psihoterapie. Managementul financiar. flexibilitate. limbă etc). responsabil cu monitorizarea. sociologie. membru al echipei. 2/ competenţe de comunicare şi de formare şi conducere a echipelor. psihopatologie. economie. abilităţi de comunicare. Persoanele implicate în realizarea unui proiect sunt. Managerul de proiect trebuie să deţină şi să stăpânească: un portofoliu adecvat de metode şi instrumente manageriale. psihologie socială. Facultatea de Asistenţă Socială. Interesele mele profesionale Obiective: • Să descrie profesii la modă şi profesii uitate • Să analizeze exigenţele impuse de diferite profesii • Să compare avantajele şi limitele profesiilor • Să estimeze rolul deciziei de carieră în realizarea personală şi profesională Profesii mai noi şi mai vechi. organizarea şi gestionarea unui proiect (plan. pe de o parte. evaluator. vârstă. culoare. 4/capacitatea de a lucra cu diferitele grupuri de interes care pot influenţa pozitiv desfăşurarea şi rezultatele proiectului.

testează şi dezvoltă sisteme informatice. Analiştii pot fi absolvenţi ai facultăţilor de informatică. Instrumentele de lucru ale analistului sunt sistemele de calcul (echipamente şi programe). El trebuie să stăpânească tehnicile şi instrumentele de lucru specifice design-ului de presă: programe de editare de grafică şi fonturi. Specialitatea poate fi obţinută la Colegiul de Construcţii. alcătuieşte seturi de tipuri de literă.Munca unui designer de publicaţii este asemănătoare celei de director artistic. proiectează. cibernetică economică sau calculatoare electronice. să evalueze posibilităţile reale de amenajare. Profesiile înrudite cu cea de analist sunt cele de proiectant de sisteme informatice. 29 . de supraveghere şi coordonare a muncii unei echipe. Analistul trebuie să aibă capacitate de analiză şi sinteză. consultant în informatică. care au rolul de a studia piaţa. Analist programator Analistul programator concepe. programe şi documentaţia tehnică aferentă. deschiderea către nou şi insolit. cercetător în informatică. de prelucrare de imagini şi de tehnoredactare computerizată. De cele mai multe ori. designerul vestimentar lucrează în colaborare cu un asistent sau cu un grup de creaţie. Designer Designerul de spaţii interioare este cel care concepe amenajarea spaţiilor unei clădiri noi sau mai vechi. Simţul artistic. cursuri postuniversitare. care permit exprimarea creativităţii lui. Domeniul său de activitate este legat de amenajarea interiorului. competenţele tehnice. să răspundă exigenţelor clientului. de comunicare. capacitatea de a evalua şi de a lua decizii. concepe şi implementează reţele de calculatoare. Universitatea Tehnică din Moldova. Designerul de publicaţii realizează machete grafice. Designer vestimentar Creatorul de modă/designerul vestimentar concepe şi realizează prototipuri vestimentare. programator. propune propria arhivă de imagini şi ilustrează cu elemente fixe un mijloc de informare în masă sau un set de afişe. broşuri şi autocolante publicitare. El trebuie să analizeze proiectul. un director artistic are grijă ca standardele stabilite la început să fie respectate de-a lungul întregii existenţe a publicaţiei. . pentru a face din acestea locuri estetice şi funcţionale. prin metode manuale sau apelând la mijloace informatizate. de a dialoga şi argumenta înlesnesc conducerea şi supravegherea echipei. stabileşte materialele şi desemnează grupul ţintă pe care noile producţii îl au în vedere. Există totuşi o importantă diferenţă între aceste două ocupaţii: în timp ce designer-ul iniţiază şi lansează ilitar grafica unei publicaţii. elaborează. noutăţile şi tendinţele apărute în domeniu. oferă consultaţii de specialitate utilizatorilor de tehnică de calcul. ea desfăşurându-se atunci când există comenzi în acest sens. proiectează structura bazelor de date. talentul pentru desen. de organizare şi planificare. după care rolul său se poate încheia. Din acest punct de vedere. elaborare şi definire a mijloacelor de realizare. Designerul de spaţii interioare efectuează ansamblul activităţilor de concepere. prestaţia unui designer de publicaţii este atipică. capacitatea de analiză şi de sinteză sunt calităţi indispensabile. Capacitatea de a comunica. la care se adaugă metode şi tehnici specifice activităţii de analiză a sistemelor informatice. de a se adapta uşor unor situaţii dificile.

Printre trăsăturile de bază se găsesc atenţia. prevenind furturile. Designerul web este cel care concepe şi realizează partea grafică a unui site pe Internet. pentru succesul în domeniu sunt esenţiale: simţul artistic. Web designer Site-urile web reprezintă „locul” unde se va desfăşura o parte însemnată din economia viitorului. aeroporturi etc. Profesia poate fi însuşită la Colegiul Tehnologic. croieşte materialul conform şabloanelor. din acest motiv. riglă gradată. bănci. În funcţie de operaţiile pe care trebuie să le execute. distrugerile de bunuri şi vieţi omeneşti. şubler. maşini de etichetat şi asamblat. Strungăria se învaţă prin toate formele de calificare existente: şcoală profesională. controlează. burghiile. actele antisociale de orice natură. sortează şi depozitează produsele. Universitatea de Stat din Moldova. materialelor şi altor bunuri. Recepţionează şi depozitează materialele textile. loc de muncă sau prin cursuri scurte fără scoatere din producţie. maşina de croit. Cuţitele. tarozii şi seturile de chei sunt sculele care completează dotarea strungului. În general prelucrarea se face în 2 faze: degroşare şi finisare. imaginaţia. Pregătirea se efectuează în şcoli profesionale. a învăţământului la distanţă. maşinile de cusut simple sau speciale. Dezvoltarea comerţului on-line. cea de strungar ocupă una din cele mai prestigioase locuri. Strunjirea se efectuează la strung. capacitatea de a „traduce” în imagini cerinţele clienţilor. Profesia poate fi însuşită la Academia de Studii Economice. cursuri de zi. îndeosebi a programelor de calculator specializate în realizarea prototipurilor. Muncitorul foloseşte de asemenea şi instrumente de control: şabloane. foloseşte ace de cusut şi de reparat. perceperea formelor. efectuează controlul la intrarea şi ieşirea din incinta unităţii a persoanelor.Calităţile imaginative şi artistice ale designerului vestimentar trebuie să fie dublate de buna cunoaştere a instrumentelor cu care lucrează. creativitatea. deschiderea faţă de nou şi curiozitatea sunt condiţii esenţiale ale muncii unui designer vestimentar. ilitar. maşini de tratare umdo-temrică. Agent de pază Agenţii de pază îşi desfăşoară activitatea într-un cadru bine delimitat – în obiective care pot fi magazine. micrometru. utilaje de ridicare şi de transport. Universitatea Tehnică din Moldova. dimensiune şi netezire a suprafeţei. Ei asigură paza obiectivului. instituţii. Ea are ca obiect confecţionarea prin aşchiere a unei piese de o anumită formă. Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”. confecţionează produsul prin asamblarea detaliilor componente şi îl finisează prin tratamente mecanice şi umido-termice. maşina de curăţat scame. o maşină-unealtă servind la prelucrarea metalului. Strungar Dintre meseriile din industria metalului. au dus la o creştere serioasă a ofertelor de muncă pentru acest gen de specialişti. a bazelor de date aflate pe Internet care oferă informaţii despre orice domeniu. foarfecele manual. hoteluri. Creativitatea. 30 . Supraveghează accesul în obiectiv în conformitate cu reglementările legale şi dispoziţiile interne. Confecţioner articole textile Confecţionerul croieşte şi asamblează articole textile şi materiale similare pentru realizarea diferitelor produse textile finite. maşina de şpănuit. incendiile. conform planului de pază. Un site trebuie să atragă cât mai mulţi vizitatori şi. metrul.

Cariera este ca o umbrelă care cuprinde profesia şi ocupaţia/ocupaţiile persoanei respective. Adesea termenii ca profesie.Ei trebuie să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat sau cel puţin de şcoală profesională. Analiza factorilor care pot influenţa decizia de carieră • Ce oportunităţi există? • Cum le pot valorifica? • La ce competenţe (cunoştinţe. cum să luăm o decizie. Decizia de carieră Pe parcursul vieţii. aptitudini. abilităţi. Pentru a lua o decizie responsabilă şi corectă trebuie să luăm în calcul paşii luării unei decizii. de multe ori ne aflăm la răscruce: cum să procedăm pentru a face o alegere corectă în cazuri semnificaive pentru viaţă. Bucureşti 2004. Revizuiţi listele colegilor. Luarea deciziei • Care este obiectivul meu profesional? • Ce aş putea să fac pentru a-l realiza? • Cine mă poate consulta. Reflecţie Pasul I. pag 20-34 31 . Tehnica revizuire circulară. Pasul III. profesia se obţine în urma încheierii unei perioade de şcolarizare atestată printr-o diplomă iar ocupaţia este o sursă de venit. Determinaţi avantaje pentru profesiile care nu-s în vogă. Realizarea sensului Citiţi textul „Profesii mai vechi şi mai noi”3 prin tehnica Predare complementară. ocupaţie şi carieră sînt priviţi ca sinonime. este decizia privind cariera. Completaţi testul de interese „Asta este profesia care-mi place” pentru a vedea mai clar domeniile care vi se potrivesc. Laboratorul competenţelor Evocarea Pasul I. Ghid de consiliere şi orientare. Pasul II. calităţi. cunoştinţe) care mă pot ajuta? B. susţine? • Ce obstacole pot întîmpina? • Ce aş putea să fac pentru a le diminua? • Care sînt paşii pe care trebuie să-i parcurg? • Ce oportunităţi pot valorifica în caz de eşec? (Să privim eşecul ca experienţă) 3 Adaptat dupa “Pas cu pas catre cariera ta”. Una din deciziile importante pentru orice persoană. completîndu-le. Pasul III. Autoevaluarea • Cine sînt eu? • Unde mă aflu? • Unde doresc să ajung? • Care sînt resursele personale (abilităţi. însă realitatea e alta. Citiţi textul „Decizia de carieră” ce urmează şi luaţi o decizie responsabilă privind profesiile preferenţiale. Listaţi în grupuri timp de 3 minute profesiile cunoscute. Identificaţi profesii la modă şi profesii uitate. cu un anumit stagiu de muncă. Discutaţi rezultatele. Ca să putem lua o decizie corectă şi responsabilă privind cariera trebuie să parcurgem următoarele etape: A. Prezentaţi rezultatele. Pasul II. atitudini) apelez? • Ce riscuri/obstacole există? • La ce resurse apelez? • Care este decizia mea? C.

Nu este suficient să fii bun într-un domeniu. entuziast. să comunice eficient. Abilitatea mentală şi creativitatea sunt în general la nivel mediu. totuşi abilitatea coordonatorului de a rămâne obiectiv este foarte valoroasă cînd trebuie direcţionate eforturile şi activităţile celorlalţi spre un ţel sau obiectiv global al echipei. leneş. fiecare învaţă ceva nou despre sine şi colegi. amatorism. Este democratic şi încurajează participarea.Pasul 5. Slăbiciunile indivizilor pot fi atît tolerate cît şi completate atît timp cît există altcineva în echipă cu punctele tari corespunzătoare. conciliază. rezultatele lui Belbin demonstrează absurditatea acestei abordări. învaţă să ceară sprijin şi să ofere ajutor. Arareori astfel de echipe aveau tot atât succes ca şi cele formate din oameni diverşi în gândire. ne-ambiţios. Puncte slabe: Ne-competitiv. Ca parte a echipei. alături de ei. Prezentaţi argumentat decizia luată. nu oscilează. trebuie să poţi lucra împreună cu alţii pentru interesul comun. De ce stau lucrurile altfel? Care e „efectul sinergic” care va produce o echipă cîştigătoare? Răspunsul este încercarea de a forma o echipă echilibrată în care punctele tari (puterile) indivizilor se completează şi complementează reciproc. dar în acelaşi timp îl ajută să lucreze împreună. COORDONATORUL . specific. prin interacţiunea cu ceilalţi. al unicităţii personale. de încredere. Eu şi alţii. sprijină colegii. explorînd noi modele relaţionale. Pune laolaltă câţiva oameni creativi şi inteligenţi şi în mod sigur vor funcţiona optim. imparţial. calm. Aceasta nu este o caracteristică neobişnuită a selecţiilor de personal în organizaţii. O persoană destul de extravertită şi neanxioasă. Formarea echipei eficiente presupune că fiecare individ trebuie să aibă un rol precis. sigur pe sine. atingînd împreună un scop comun şi treptat sentimentul propriei valori. nu forţează 32 . Este capabil să rămînă deschis la minte şi să aprecieze contribuţii venind de la orice sursă. al încrederii în sine. Perceput adesea ca rezervat şi detaşat. împacă. abordare care eşuează în mod repetat. Puncte tari: Hotărît. Tema 4. Roluri în echipă Obiective: • Să prezinte diferite roluri exercitate în echipă • Să compare specificul rolurilor în echipă • Să-şi autoevalueze rolul propriu în echipă Abilităţile de cooperare. de lucru în echipă sunt o exigenţă a timpului. Lucrînd împreună cu alţii. Meredith Belbin a identificat 8 roluri de bază. o anumită responsabilitate care-l deosebeşte de ceilalţi. El a constatat că multe din echipe erau formate din oameni care se asemănau în felul de a gândi. dar doreşte să-şi asume responsabilităţi pentru decizii. În căutarea „ingredientelor magice” care fac echipa câştigătoare Belbin a supus observaţiei sute de echipe în activitatea lor reală sau simulată. Deşi la prima vedere această teorie pare rezonabilă. Care sunt deci cele 8 roluri într-o echipă şi care sunt caracteristicile lor? Rezumatul principalelor caracteristici ale rolurilor în echipă 1. Un suport considerabil în acest sens este cunoaşterea rolurilor care pot determina eficienţa unei echipe şi rolurile specifice personalităţii tale. Are o viziune clară asupra obiectivelor globale.

inovator. lider talentat Puncte slabe: Autoritar. imparţial. Totuşi. Puncte slabe: Capricios. iritare şi nerăbdare. Exploratorul este ambasadorul echipei cînd aceasta are de tratat cu lumea din exteriorul ei. comunicativ. Are înclinaţia de a-i lipsi abilitatea de a stîrni entuziasm şi de a motiva pe ceilalţi şi rareori e o sursă de idei noi. Puncte tari: Plin de resurse. posedă spirit spontan. Nevoia de stimuli noi poate duce la o minte "săltăreaţă" care sare repede de la un lucru la altul şi care poate duce la o lipsă de disciplină iar persoana poate avea probleme în ceea ce priveşte urmărirea constantă a unor sarcini. Evaluatorul. neajutorarea şi lipsa generală de progres. EXPLORATORUL. Poate fi de-a dreptul agresiv şi vrea să-şi vadă propriile idei realizate repede. individualist. Gata să conteste (să cheme la provocare) inerţia. capricios. cunoştinţe Puncte slabe: Solitar. Va reacţiona la situaţiile noi ca la nişte provocări incitante. 3. poate fi prins în valul de entuziasm şi euforie al echipei (în special pentru propriile idei. Posedă o judecată bună şi demonstrează hotărîre şi agerime în abordarea problemelor. încordat. 4. O persoană extravertită. oportunist. Este probabil să fie singura persoană care să observe o eroare fatală care Ie-a scăpat tuturor celorlalţi. intuitiv. Urăşte regulamentele şi regulile.puncte tari: Creativ. Simte nevoia să controleze personal deciziile şi acţiunile atunci cînd conduce. Este capabil să stabilească contacte cu oamenii şi să exploreze ce este nou într-o manieră atît eficientă cit şi eficace (cu rezultate concrete). Generatorul de idei nu va avea timp pentru procedurile stabilite. prea entuziast. Puteri . destul de stabilă. mintea inteligentă şi fertilă cu foarte multe perspective cu totul originale asupra lucrurilor. Generatorul de idei e obsedat de provocarea pe care o aduce noul. Deşi adesea e văzut ca prea critic şi negativist rolul său râmîne de o importanţă critică pentru succesul şi rezultatele echipei. Tinde să considere că nu are nevoie de ceilalţi şi poate deveni un coleg dificil şi incomod.2. Simţ al urgenţei. Puncte tari: Creativ. Poate fi văzut ca un terorist şi poate deveni ursuz dacă lucrurile nu merg cum vrea el. entuziast. complacerea. impunând respect şi generând entuziasm şi energie în ceilalţi. ne-emotiv. O persoană dominantă şi totuşi introvertită. Predispus spre provocare. nu are răbdare. poate fi inconştient de sensibilitatea celor din jur. sclipiri de genialitate. inteligenţă. dar poate pierde repede intreresul imediat ce nu observă nici un progres sau pierde fascinaţia iniţială. curios. spirit practic redus. Puncte tari: Analitic. prea critic. Poate fi sceptic cu ceilalţi şi în acelaşi timp suprasensibil la criticile aduse propriilor idei. O persoană foarte neliniştită şi cu o personalitate extravertită. sobru Puncte slabe: Lipsit de imaginaţie. nici pentru "modurile normale de a face lucrurile" şi nici nu va fi teribil de preocupat de implicaţiile legate de practică. imaginaţie. STIMULATORUL. Oamenii şi varietatea sunt ingredientele esenţiale pentru Explorator care are însă. ineficienţa. destul de stabilă. O persoană introvertită. într-un fel e un lider înnăscut. prudent. abilitatea de a stimula şi motiva pe alţii. reflexiv. dar şi pentru ale celorlalţi dacă îi captează imaginaţia ). Ca urmare. Generatorul de idei este sursa de creativitate a echipei. sec 5. EVALUATORUL. Adesea perceput ca unul cu capul în nori. Este precaut şi foarte critic faţă de gîndirea superficială (cu scăpări) a celorlalţi. Se spune că Exploratorul este sau la telefon sau plecat să întîlnească oameni şi de fapt urăşte să facă orice altceva. Este scînteia echipei. Există un element de copilărie prezent în Generatorul de idei sau "scânteia" îi place să fie flatat şi nu îi place să fie criticate propriile idei. GENERATORUL DE IDEI. dintre care multe ar putea duce la succes şi multe nu. la rândul lui. neliniştit. Are abilitatea de a împrăştia o grămadă de idei (scîntei). este un membru de echipă foarte inteligent al cărui atu principal este abilitatea de a prelucra mari cantităţi de informaţie într-o manieră obiectivă şi analitică. dorinţă de a face ceva. evaluatorul poate fi văzut de ceilalţi ca persoana care temperează elanul şi entuziasmul. sociabil. 33 .

împăciuitor. abil. disciplinat. Poate fi indecis într-o situaţie de criză şi îi poate lipsi determinarea în anumite situaţii. Puncte slabe: Îşi face griji. sociabil. rigid. Are reale abilităţi de organizator şi mult simţ practic. 7. încăpăţinat. Promovează spiritul de echipă. sec. Pentru acest motiv este adesea lider al echipei. Aceasta. are încredere în ceilalţi. căci va accepta o idee pentru că ea merită introdusă nu doar pentru că este o idee nouă. preocupat de detalii. Finalizatorul este membrul echipei care pune barele la literele "T" şi punctele deasupra "I"-urilor. FINALIZATORUL. Organizatorul este membrul echipei care. Puncte tari: Meticulos. lipsit de imaginaţie. Puteţi explica de ce ? 34 . este sensibil la ceea ce simt ceilalţi oameni ca şi la starea generală de spirit a echipei. Îşi va face griji pentru lucruri neînsemnate. Este conştient de punctele tari şi slăbiciunile celorlalţi şi reacţionează potrivit la nevoile diferite ale oamenilor. În orice caz finalizatorul este dîrz şi persistă în acţiunile lui şi nu se lasă pînă nu este satisfăcut de standardele înalte de calitate impuse de el. 8. ci dintr-o autentică preocupare. ORGANIZATORUL (LUCRĂTORUL). combinată cu pornirea spre perfecţionism îl fac să fie foarte neliniştit (anxios ). ascultător. Puncte slabe: Ne-competitiv. sensibil. ne-ambiţios. conştiincios. comunicativ. LIANTUL ECHIPEI. Puncte tari: Gata de a sprijini. O persoană extravertită. O persoană introvertită. CONCLUZII: Echipe fără succes Exemplele următoare vorbesc despre posibile echipe fără succes. Muncitor conştiincios şi cu puterea de a se autodisciplina. disciplinat. Este foarte capabil cînd trebuie să finalizeze ceva. destul de stabilă. dar tinde să fie mai puţin eficient cînd procedurile şi obiectivele sunt mai puţin clare. Este cel mai probabil ca el să fie membrul echipei care ştie despre problemele personale şi crizele celorlalţi membri şi asta nu din indiscreţie. Liantul echipei este urzeala care ţine echipa unită. nu forţează lucrurile. Înclinaţia finalizatorului este de a nu fi un lider bun. Face oamenii să rîdă. scaipulos. pragmati. ordonat. Are toane şi se poate înfunda în detalii scăzând moralul echipei. conştiincios. Organizatorul are abilitatea de a aduce lucrurile si oamenii cu picioarele pe pămînt.6. Puncte tari: Stabil. Este fericit cînd este implicat sau chiar concepe reguli şi proceduri pentru a se implementa ideile. Energia nervoasă investită în produsul final al echipei are ca rezultat un standard de calitate. dar abilitatea de a-i "citi" pe ceilalţi şi de a-şi recunoaşte diferenţele în ceea ce priveşte propriile abilităţi promovează un moral bun şi o atmosferă de cooperare bună. mai presus de toate va fi capabil să vadă cum vor merge puse în practică ideile şi planurile firmei. uneori cu o bufnitură neplăcută. dar pe ansamblu îşi terimină sarcinile bine şi la timp. blînd. O persoană esenţialmente stabilă. neliniştită. Puncte slabe: Inflexibil. entuziast. poate uneori să fie inflexibil. Mai presus de toate este sistematic şi meticulos şi rezultatele tangibile sunt unitatea de măsură a eficienţei pentru "organizator". Organizatorul este în mod natural un conservator şi este nevoie de multă convingere. Organizatorul tinde să se identifice puternic cu organizaţia şi are o isteţime în identificarea lucrurilor practice necesare în diferite situaţii. realist.

sau să găsească abordări originale ale problemelor cu care se confruntă. Finalizator. Realizare a sensului. 4.poate în aceasta constă diferenţa cheie între rolul de coordonator şi funcţia de preşedinte la care face oricine referire. Pasul I. Completaţi graficul conceptual Nr. sau nu se poate entuziasma de ce e la ordinea zilei în echipă. 2. 2. această persoană nu va încerca să domine şedinţele grupului . 1 metru de scotch. Generator de idei sau Stimulator. Includerea unui Generator de idei într-o echipă nu asigură neapărat succesul. Faceţi cunoştinţă cu textul „Roluri în echipă” prin tehnica Mozaic. Adesea într-o echipă rolurile în ceea ce priveşte funcţiile echipei sunt atribuite celor cu cea mai mare experienţă în acea funcţie. mai ales dacă Generatorul de idei e creativ în direcţii greşite. Cele mai bune echipe au atît abilităţi mentale deosebit de bune. Mai presus de orice. Evaluatori şi Organizatori. El / ea ştie să influenţeze mersul lucrurilor spre decizii bune. Coordonator sau Explorator. Pasul I. dar fără Generator de idei. Liderul grupului trebuie să aibă un bun profil de coordonator. Organizatori. Generatori de idei şi Exploratori. 5 fişe color. Pasul II. O acoperire mare cu roluri de echipă este o caracteristică a echipelor cîştigătoare. cuscopul de a îndeplini roluri mai pozitive spre binele general al echipei. dar o echipă fără Generator de idei se vede imediat pusă în dificultate dacă nu reuşeşte să genereze suficiente idei noi. Laboratorul competenţelor: Evocare. 4. 10 clame. Prezentaţi şi analizaţi activitatea din perspectiva rolurilor exercitate. dar Belbin sugerează că aceasta s-ar putea datora faptului că cei cu abilităţi mentale medii "concurează" cu membrii mai dotaţi. Creativitatea este un indicator cheie. Organizatori şi Finalizatori. cît şi abilităţi mentale medii între membrii lor.1. Liant de echipă (mai mulţi). Doar Generatori de idei şi nimic altceva. Coordonatori. Echipe cu succes 1. Confecţionaţi timp de 15 minute un turn din următoarele materiale: 10 foi. El / ea va genera încredere şi va şti cum să pună în valoare tot ce e mai bun la colegii de echipă. Roluri 1 2 3 4 5 6 7 8 35 Caracteristici principale Importanţa rolului succesul echipei pentru . 5. Stimulatori. pentru că pot valorifica o paletă mai completă de puncte tari sau puteri ale echipei. Acest fapt ar putea părea straniu. Stimulator. 5. Oamenii cu roluri specifice trebuie direcţionaţi către acele responsabilităţi în echipă care li se potrivesc cel mai bine. 3. Trebuie să existe o "împărţire" (distribuţie) ale abilităţilor mentale dintr-o echipă. 3. dar fără Explorator. Pasul II.

36 .Reflecţie. Pasul III. Completaţi un chestionar de autopercepere ( pe baza lucrărilor lui Meredith Belbin) pentru a determina roluri preferenţiale. Reveniţi la ideile iniţiale despre rolurile exercitate în timpul construcţiei turnului pentru a clarifica rolurile care s-au evidenţiat mai mult. Discutaţi despre echipe de succes. Vezi anexa 3 Pasul II. Pasul I.

Copilul din grupul de risc întîmpănă obstacole în comunicare deoarece este foarte anxios. muzică etc. capacitatea de a ajuta în rezolvarea problemelor sau gestionarea crizei. Comunicarea este o condiţie primordială de socializare a fiinţelor umane. Zonă de panică (vezi schema ce urmează) Extinderea zonei de confort depinde de gradul de activism social şi capacitatea de comunicare cu alte persoane. Strategii generale utile pentru o interacţiune eficace: 1. care ar elimina riscul de a evalua pripit. proces complex de vorbire. interesele. de a ataca persoana şi nu problema. identificare a intereselor etc. Este evident că schema prezentată mai sus este universală şi relevantă pentru toate categoriile umane. nesigur. ascultare activă. ceea ce ar contribui la extinderea zonei de confort. paraverbal etc. 37 . Comunicare eficientă – componentă esenţială a consilierii Obiective: • Să identtifice corelaţia dintre comunicare şi imaginea de sine. exprimare a emoţiilor. timid.CAPITOLUL II. dorinţele lui. prejudecăţilor. ascultare. de a acţiona conform stereotipurilor. • Să compare imaginea de sine a unui copil obişnuit şi a unuia din grupul de risc • Să aprecieze rolul unei comunicări constructive în consiliere Comunicarea este un proces psihopedagogic în cadrul căruia are loc transmiterea şi primirea unui mesaj (verbal. istorioare. Ocupaţi o poziţie pentru a fi la acelaşi nivel cu copilul (aşezaţi-vă pe covor sau pe un scaun mic). CONSILIERE EDUCAŢIONALĂ ŞI PROFESIONALĂ SPECIFICĂ (COPII DIN GRUPUL DE RISC. 2. cât mai potrivită (recepţionaţi prompt la necesităţile lui. 3. Există o interacţiune directă dintre capacitatea de a comunica eficient (exprimarea concisă şi consistentă a gîndurilor. Cu referinţă la copiii din grupurile de risc este evident că zona de confort este mult mai mică decît a unui copil educat în alte condiţii. avînd inevitabil particularităţi pentru categorii aparte. soluţionare a conflictelor. Capacităţile şi atitudinile care facilitează interacţiunea dintre adult şi copil sînt următoarele: 1. nonverbal. oferirea feedback-ului constructiv) şi spaţiile emoţionale interioare. Trataţi copilul într-o manieră individuală. fiţi atenţi la gândurile.). acceptarea pozitivă necondiţionată. Zonă de risc 3. ascultarea activă. Zonă de confort 2. Fiecăruia îi este caracteristică o imagine de sine care are ca elemente de bază: 1. Folosiţi un limbaj adecvat vârstei copilului (joc. faceţi mici cadouri). Iată de ce interacţiunea cu copii din grupurile de risc solicită un set special de strategii bazate pe cunoştinţe privind dezvoltarea acestora şi a abilităţilor interpersonale. 5. răspunsul empatic. autenticitatea 4. neîncrezător etc.) Tema 1. Pentru a obţine o încredere în sine trebuie să exercităm acţiuni de regim.). 3. 2. Luînd în consideraţie experienţele dramatice frecvente ale copiilor din grupurile de risc este evident că zona lor de confort este preponderent limitată ce condiţionează dificultăţi în comunicare. ADULŢI etc. de a categorisi.

7. 5. Fiţi demn de încredere (spuneţi lucruri adevărate.4. Menţineţi mereu o atitudine pozitivă şi o expresie neutră în timpul discuţiei cu copilul. Exteriorizarea emoţiilor şi sentimentelor. dezvoltarea mecanismelor adaptive pentru prezent şi viitor – sunt obiective de lucru cu categoria de copii din grupul de risc. nu faceţi promisiuni. acceptarea situaţiei. cea mai indicată abordare în cazul lor este autenticitatea şi onestitatea. asiguraţi confidenţialitatea). nu expert). drepturile căruia sunt respectate. Trataţi fiecare copil ca pe un individ. de disponibilitatea lor de a înfrunta problemele. 38 . Strategiile de interacţiune cu copii variază în funcţie de nivelul de dezvoltare şi necesităţile acestora. Adolescenţii posedă capacităţi cognitive de a înţelege lumea. Interacţiunea este facilitată de bunăvoinţa adultului de a se transpune în lumea adolescentului (de a fi elev. de asemenea păstrarea confidenţialităţii. 6. La adolescenţi nu este încă dezvoltată abilitatea de a construi viitorul. de aceea psihologul nu trebuie să respingă ideile lansate de ei. de experienţa traumatizantă. Creaţi un mediu securizat atât fizic cât şi psihologic.

Prezentaţi istorioarele Realizarea sensului 39 .Laboratorul competenţelor: Evocare Pasul I. Amintiţi-vă şi să descrieţi prin tehnica Scriere liberă o istorioară din viaţa proprie care ar fi relevantă pentru fraza „ Nu m-am simţit în apele mele...” Pasul II.

După “Drama psihologică a copiilor din familiile dezintegrate. • lipsa de încredere în obiectivele acţiunii. Nu trebuie să evităm conflictele cu orice preţ. de pierderea încrederii faţă de oamenii maturi. însuşirilor coordonatorului activităţii etc. Discuţie ghidată asupra schemei comunicarea eficientă. Ele sunt condiţionate de experienţa de viaţă de multe ori dramatică. Comunicare şi conflict. N 2. Reflecţie: Pasul IV.consilierul. Analiza imaginii/conceptului despre sine al unui copil din grupul de risc. • modalităţi de adoptare a deciziilor neadecvate plajei mari de opinii. care este obişnuit cu un comportament violent în familie. ci doar să fim conştient de blocajele care pot să apară în echipa de lucru (colectivul de cadre didactice din şcoală. grupul de elevi etc. Tema discuţiei: la discreţia „actorilor”. Pasul III. • teama de angajament (determinată de teama de succes sau de eşec).). Dezvoltarea psiho-socială a copiilor din familiile dezintegrate. creative dacă cei implicaţi doresc să le tranşeze sau valorifice în acest sens.. Comparaţi imaginea de sine a unui copil obişnuit şi a unui copil din grupul de risc prin tehnica Graficul T şi reflectaţi asupra căilor de recuperare a ultimului prin intermediul comunicării eficiente. De aici importanţa majoră pentru un consilier a cunoaşterii esenţei conflictului şi instrumentelor de soluţionare a lui. • comportament opresiv sau discriminatoriu (nevoile specifice ale unora dintre membri prevalează nevoile grupului).Pasul I. • lipsa de motivaţie sau de aptitudini a celor implicaţi. nerealiste etc. pag. pentru că ele ne conduc de fapt. la schimbare. Jucaţi „pe viu” o comunicare constructivă între N 1. Tema 2. Posibilităţi de recuperare”/Tatiana Turcină. • lipsa de perspectivă sau de continuitate (oamenii au văzut că deciziile nu se pun în aplicare. marginalizare din partea colegilor. • informare defectuoasă (nu se cunosc priorităţile şi nu se recunosc competenţele). 18-19 4 40 . • dominare din partea unor membri (pe motiv de vechime în muncă mai mare. în sine.copilul din grupul de risc. Conflictele pot fi însă pozitive. inexistenţa planurilor de rezervă). • planificare slabă (timp insuficient. în competenţa colegilor. • proces consultativ inadecvat (sarcini individuale neclare. • obiective şi responsabilităţi neclare. implicare mai serioasă în activitate). Analizaţi textul „Comunicare eficientă ” 4 Pasul II. comitetul de părinţi. Modalităţi de tranşare nonviolentă a conflictelor Obiective: • Să definească conflictul şi cauzele lui • Să analizeze modalităţi nonviolente de tranşare a conflictelor • Să soluţioneze conflicte prin formula cîştig – cîştig Conflictele sunt inevitabile în cazul comunicării cu copiii din grupurile de risc. Strategii generale utile pentru o interacţiune eficientă cu un copil/adolescent din grupul de risc.): • definire neclară a problemei studiate. nu se face o apreciere care să aibă drept consecinţă îmbunătăţirea stării de lucruri).

cîştig In cazul lucrului în echipă este de dorit ca toate persoanele implicate să aibă sentimentul obţinerii unui câştig din activitatea în comun. Atunci când nu se poate ca A şi B să obţină integral (cazul fericit al consensului) ce doresc. Principalele modalităţi de tranşare nonviolentă a conflictelor sunt negocierea. medierea şi arbitrajul. scopuri comune. participanţii au cunoştinţe şi deprinderi de tranşare a conflictului sau cineva calificat îi ajută să-1 depăşească. • absenţa capacităţii de soluţionare a diferendelor. • se identifică interese comune şi. • se evidenţiază motivele din care este posibilă apropierea dintre părţi. dacă este posibil. • se adoptă o soluţie şi se aplică în mod progresiv.pierdere pierdere . nemulţumirile personale vor alimenta tensiunea şi conflictul s-ar putea să izbucnească într-un moment şi mai nepotrivit pentru derularea activităţii grupului. Există şi o a cincea posibilitate de finalizare a conflictului: abandonarea sau amânarea abordării problemei controversate. • exprimarea exaltată. o reevaluare a cerinţelor şi implicării fiecăruia. altfel echipa se va dezmembra înainte de a-şi finaliza sarcinile. Prin urmare. căutarea unei a treia soluţii (aflată între poziţiile iniţiale ale celor doi) poate conduce la soluţia câştig . • atmosfera de intoleranţă. 41 . • manifestarea exagerată a autorităţii profesorului. • se dau sugestii pentru soluţionarea diferendului.câştig (mulţumirea ambelor părţi). • se lămureşte dacă părţile doresc să aplice soluţia chiar dacă nu sunt total de acord cu ea. O "reţetă" generală de soluţionare a conflictelor ar trebui să aibă următoarele ingrediente: • fiecare parte are posibilitate să-şi expună poziţia şi soluţia. emoţia şi teama sunt controlate.In clasă conflictele pot izbucni din următoarele cauze: • exacerbarea spiritului competitiv. compromisul este cea mai viabilă modalitate de depăşire a situaţiilor conflictuale. Acest lucru este bine să fie hotărât explicit de părţi pentru că altfel frustrările. Dacă două părţi au ajuns în conflict. violentă a emoţiilor. Conflictul are mai multe şanse de soluţionare dacă: atenţia se concentrează pe problemă şi nu pe persoanele implicate. • comunicare insuficienţă la nivel de elev-elev şi elev-profesor. relaţia dintre ele poate evolua în următoarele sensuri: Părţile implicate: A obţine ceea ce doreşte câştig – câştig B obţine ce doreşte A nu obţine ceea ce doreşte B nu obţine ce doreşte A obţine ce doreşte B nu obţine ce doreşte A nu obţine ce doreşte B obţine ce doreşte pierdere – pierdere cîştig . între părţi au existat relaţii de prietenie înaintea izbucnirii diferendului. • se adoptă o procedură de urmărire a aplicării soluţiei şi de sancţionare a celor care o încalcă.

Ghidul medierii: 1. • mediatorul rezumă prezentările.A. 2. Realizarea şi aplicarea unei înţelegeri una din părţi trebuie să arate că este dispusă să-şi modifice puţin poziţia. • este foarte important să se încerce să se judece problema din punctul de vedere al părţii adverse.. să se găsească aspectele cele mai sensibile pentru partea cealaltă. 3. înţelegerea trebuie să fie acceptabilă pentru ambele părţi. MEDIEREA . Ghidul negocierii: 1. Folosiţi expresii ca "După părerea mea. Prezentarea faptelor • fiecare parte îşi prezintă viziunea asupra faptelor (începând cu cea afectată).. ştiinţifică sau cel puţin obiectivă. deschisă. NEGOCIEREA . să discute şi să ajungă singure la o soluţie. • fiecare parte îşi notează întrebările pentru oponenţi. să accepte un compromis. ARBITRAJUL . echilibrată." ascultaţi dacă vreţi să fiţi ascultaţi. Pregătirea (este cheia succesului procesului) • părţile îşi ordonează argumentele. poate folosi timpul drept un argument pentru pretenţii mai mari. B. 3. gândiţi-vă şi exprimaţi-vă folosind condiţionalul ("Dacă eu îţi dau . 4. Listarea soluţiilor potenţiale • toţi se gândesc la soluţii posibile.. "Aş prefera să. le pun într-o formă juridică. în funcţie de natura conflictului. • se stabilesc elementele care pot fi negociate şi cele de nemodificat în concepţia fiecărei părţi.". Introducerea (mediatorul expune regulile procesului) 2.. Negocierea propriu-zisă discuţia trebuie să fie cordială. Partea reclamantă îşi exprimă poziţia (printr-un reprezentant) • arbitrul pune întrebări de clarificare. Partea reclamată îşi exprimă poziţia (printr-un reprezentant) 42 ... identifică punctele posibele de acord şi verifică dacă părţile şi-au înţeles reciproc poziţiile.. dacă trece foarte mult timp până la atingerea compromisului.. • mediatorul recapitulează soluţiile enunţate de către părţi şi le accentuează pe cele pe care le-au preferat părţile. astfel încât să nu fim foarte surprinşi de argumentele acesteia. 2. fiecare trebuie să simtă că va câştiga ceva prin aplicarea ei. ce primesc în schimb?") 3.este rezolvarea unui conflict cu ajutorul unei persoane neutre care încurajează părţile. • arbitrul invită cealaltă parte să pună întrebări. adunaţi prin tehnica brainstorming soluţii pentru depăşirea conflictului (în acest caz trebuie însă ca propunerile să fie realiste pentru a nu compromite soluţionarea paşnică a diferendului).este un proces de mediere în care persoana neimplicată în conflict decide asupra soluţiei. C.este procedeul prin care părţile implicate într-un conflict discută şi încearcă să ajungă la o soluţie amiabilă fără intervenţia unei terţe părţi. • mediatorul face o listă şi cere fiecărei părţi să-şi exprime poziţia faţă de fiecare soluţie. Pregătirea • reprezentanţi ai fiecărei părţi alcătuiesc prezentarea faptelor din punctul de vedere a grupului respectiv.. Ghidul arbitrajului: 1. partea care s-a arătat mai flexibilă din start. Înţelegerea (mediatorul ajută părţile să redacteze înţelegerea care trebuie să conţină şi măsurile ce vor fi luate în caz de încălcare a acesteia). " în loc de " Tu ai făcut asta deci trebuie să.

43 . axarea pe sine şi propriile valori. îşi impun propriile experienţe.curatorii – nu mă iubesc.. • se repetă procedura de la pct. îmi lipseşte curajul de a vorbi cu persoanele care îmi plac. să-i dăm o apreciere justă. nu se poate lipsi de prieteni. 2 Enunţarea soluţiei arbitrul recapitulează faptele şi îşi expune argumentat hotărârea. mediere. pentru a face concluzia: trebuie să purcedem la soluţionarea conflictului. Cînd vorbim despre soluţionarea conflictului trebuie să avem în vedere două lucruri principiale: a) soluţionarea conflictului în formula cîştig-cîştig (ambele parţi vor obţine ceva ce doresc). Egocentrismul. Să găsească căi concrete de soluţionare a unui conflict. b) soluţionarea conflictului pe cale nonviolenţă (negociere. îmi detestă vestimentaţia şi coafura. sunt timid(ă). Pasul II. Pubertatea şi adolescenţa este perioada.Pe de altă parte omul este fiinţă socială. apropiaţi.Dacă suntem conştienţi de faptul că în viaţa cotidiană interesele noastre interacţionează permanent cu interesele altor persoane. Să aprecieze conştient propria contribuţie în soluţionarea unui conflict. violenţa poate provoca doar exaladarea conflictului sau inhibarea lui pentru un moment. pentru ca mai apoi el să izbucnească cu forţă şi ampluare mai mare. se implică în viaţa mea. Pasul II. Reprezentaţi printr-un simbol conflictul. îmi subapreciază potenţialul. Această contradicţie dintre egocentrism şi caracterul social al omului reprezintă bază conflictului intern în care exteriorizează şi rezidă în multiple conflicte cu celelalte fiinţe umane. Schimbările figiologice şi cele mentale sunt vertiginoase. îşi depăşesc prerogativele etc. pentru a nu-i deranja pe vecini etc. cînd se consolidează propria identitate. în cazurile cele mai fericite îi transformă pe inamici în prieteni. sunt prioritatare. Adolescenţii deseori sunt în conflict permanent: a) cu sine însuşi: nu-mi place cum arăt. Dacă însă considerăm că soluţionarea conflictului nu depinde numai de noi. îmi îngrădesc libertatea. sau îl aplanăm. ne vom trezi mai devreme pentru a nu întîrzia la lecţii. Conflictul intervine acolo unde este intersecţia de interese . nu vom fi gălăgioşi în scara de la bloc. Să fim constructivi! Obiective: Să identifice laturile pozitive ale conflictului.. Astfel pentru deduce. Laboratorul competenţelor Evocare Pasul I. dar şi de partea oponentă atunci trebuie să purcedăm la soluţionarea conflictului. Aceste doua lucruri sunt interdependente: calea violentă de soluţionarea a conflictului nu există. sunt veşnic în vizorul lor. Este binevenit ca la faza iniţială a conflictului. neobiectivi. impun reguli depăşite etc.. Tema 2b :Adolescentul şi conflictele. de rude. clarifică neînţelegerile.sunt cicălitori. În grupuri de 3 persoane jucaţi „pe viu” o situaţie de conflict. făcînd un mic efort personal: vom avea mai multă răbdare. Soluţionaţi conflictul în formula „câştig . deoarece el înlătură contradicţiile dintre părţi. că un conflict soluţionat este o binefacere. c) cu profesorii – sunt rigizi. îmi critică prietenii.• 4. atunci trebuie să înţelegem că conflictele sunt inevitabile.câştig”. arbitraj). Afişaţi şi prezentaţi produsele. atunci cînd el încă nu s-a exteriorizat. d) cu tutorii. atunci cînd părintii ne fac observaţie despre dezordinea din odaie. nu-mi permit să ascult muzică la volum mare etc. Reflecţie Pasul I. b) cu părinţii . Realizare a sensului Citiţi textul „Soluţionarea conflictelor” prin metoda „Lectură în perechi / rezumate în perechi”.

fără a le consolida prin responsabilităţi.Să vii cu propuneri constuctive. 7.Să clarifici în ce rezidă divergenţe.Să ameninţi. neapărat va trebui să comunicăm cu partea aponentă. Se lecturează textul. deoarece ele sunt multe variate.fără a vă identifica numele cu cine şi de ce aveţi cele mai multe conflicte? II pas. Evocare: I pas.care n-au legătură cu discuţia. Laboratorul competenţelor. cum este însăşi viaţa. 6.Să ai răbdare pînă trece furia celuilalt. discuţie.Adolescenţii „se grăbesc”să devină maturi.utilizînd informaţia din text. 44 . 5. răspunsuri clare la ele. 1. Vom spune nu: strigatului.Să critici valori şi persoane la care ţine celălalt. pozitive. Realizare a sensului. altfel ele vor duce la o permanentă luptă cu lumea din jur. nu trebuie să ne ambiţionăm să le ivităm.Să taci cu încăpăţînare. De aici multiplele conflicte. să-l auzim pe celălalt.pozitive. să găsim argumente plauzibile.Se fac unele prezentări la dorinţă. Trebuie Nu trebuie 1.Să te recunoşti vinovat şi să-ţi ceri scuze. 8. pentru a primi Să-i explici celuilalt ce simte el. indiferent ce cale va fi aleasă. Nu putem propune modele concrete de soluţionarea a fiecărui conflict. Ei uşor îşi conferă numeroase drepturi şi libertaţi. uneltirilor şi bîrfelor.dar să rămîi supărat.Scrieţi pe o fişuţă cu lipici. Vom avea curajul să negociem. vom încerca să-i transformăm pe oponenţi în prieteni. cuvintelor brutale şi necenzurate.Să treci la subiecte.scriu o soluţie concretă cu referinţă la un caz concret.Elevii. fiindcă această nu este o soluţie adecvată. 7. Dar vom învăţa să le soluţionăm pe cale civilizată.Elevii îşi sustrag propriile fişuţe de pe posterul realizat la evocare.Să formulezi întrebări. II pas. III pas. Reflecţie. se comportă şi vor să fie trataţi ca maturii. 3 Să-ţi exprimi sentimentele negative şi 3.Să formulezi problema şi să repeţi 2. Nu trebuie să ne temem de conflicte. 4. III pas. să discutăm discret şi constructiv.să nu participi la argumentele celuilalt. Ei chiar se simt maturi.Să-ţi baţi joc de celălalt. 8. Dar dacă primim ca postulat faptul că soluţionarea cu succes a unui conflict poate fi doar nonviolenţă. 2.Să dai din cap în semn de afirmaţie.Să asculţi ce ţi se spune. sa luăm în consideraţie spusele oponentului. În tabelul de mai jos propunem cum trebuie şi cum nu trebuie să discuţi în cazul soluţionarii unui conflict. deseori exagerate. 5. atunci.Profesorul strînge toate fişuţele completate într-un bol.să primim sfaturi înţelepte. utilizarea forţei fizice.Să discuţi fără martori.reprezentat pe un poster. I pas.Un elev citeşte cele scrise. care se cer soluţionate.conform metodei Mozaic.înainte de a discuta. 4. şi lipeşte fişuţele în spaţiul unui rug mare.

Consilierea individuală este o interacţiune personală între consilier şi client. iar autorealizarea pozitivă a fiecărui membru este raportată la dinamica grupului. Consilierea trebuie să realizeze cinci obiective importante: 1) Sprijinirea copiilor. să cîntărească opţiuni. să analizeze informaţii. Procesul de consiliere valorifică experienţa şi cunoştinţele fiecărei persoane asistate. de a-şi forma atitudini constructive. intervenţia ameliorativă.formare a identităţii . În consilierea de grup se cristalizează un sentiment de comunitate avînd la bază nevoia de afiliere. să identifice alternative. emoţionale sau sociale. sprijin în procesul de căutare. Consilierul şi persoana consiliată formează împreună o echipă. de interacţiune cu ceilalţi .sprijinirea persoanei consiliate în dezvoltarea propriei individualităţi . Scopurile consilierii au în vedere: . pentru fiecare individ în parte.Tema 3.dezvoltarea unei imagini de sine pozitive şi autoacceptare .sprijinirea în formularea de scopuri specifice şi măsurabile care pot fi observate din punct de vedere comportamental În procesul consilierii este important de a-i ajuta pe elevi şi părinţi să gîndească critic. Acest tip de interacţiune contribuie nu numai la dezvoltarea individului dar şi a grupului ca întreg. Consilierea individuală se desfăşoară în şedinţe care oferă clientului maximă confidenţialitate ceea ce permite explorarea ideilor. Consilierea de grup presupune o relaţionare a consilierului cu un grup ai căror membri au o problemă comună. adulţilor) Obiective: • Să identifice obiectivele consilierii educaţionale şi profesionale a părinţilor şi copiilor din grupul de risc • Să determine specificul tinerilor din grupuri de risc • Să elaboreze modele concrete de consiliere educaţională şi profesională Consilierea asigură asistenţa individului în explorarea şi înţelegerea propriei identităţi. contribuind astfel la securitatea şi calitatea vieţii lor. în cadrul căreia consilierul asistă clientul în rezolvarea problemelor mentale. ajungîndu-se la individualizarea problemei.formarea abilităţilor de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor . Obiectivele consilierii educaţionale şi profesionale (Specificul consilierii copiilor din grupul de risc. se clarifică dorinţe. La nivelul grupului se stabileşte o reţea socială prin care sunt dezvoltate. prevenţia. părinţilor în conştientizarea diversităţii profesiilor şi oportunităţilor oferite de comunitate. nevoi şi opţiuni. să fie proactivi în decizii.asistarea în procesul de autocunoaştere. apartenenţă. metodele şi planurile de clarificare a situaţiei existente. Obiectivele consilierii de grup vizează crearea unui mediu care să dezvolte participanţilor capacitatea de a obţine informaţii şi abilităţi. dezvoltarea capacităţii de a observa şi a alege stimulii pentru alegerea 45 .dezvoltarea abilităţilor sociale. În consiliere s-au conturat patru direcţii de abordare a problemelor cu care se poate confrunta individul pe parcursul evoluţiei sale: intervenţia în situaţii de criză. îl sprijină în dezvoltarea unor strategii de rezolvare a problemelor şi luare a deciziei. intervenţia formativă şi de dezvoltare . sentimentelor sau atitudinilor problematice. să comunice.

( Abilităţi) 5. 5. precum şi folosirea acestor calităţi noi într-o varietate de cazuri. modul de a le alege şi problemele care pot apare în legătură cu aceasta. Conceptul de sine al persoanelor implicate în comunicare 2.72 46 . ei învaţă să fie încrezuţi Dacă copiii trăiesc în laudă. în timpul discuţiilor 6. părinţilor pentru a ajunge la o imagine clară privind profesiile. (Participare) Realizarea acestor obiective necesită comunicare eficientă. Nolte “Exploatarea stimei de sine”. Pag. (Conştientizare) 2) Documentarea relevantă a copiilor. Consilierii trebuie să fie conştienţi de faptul că succsesul acţiunilor întreprinse depinde de conjugarea eforturilor educaţionale. ei învaţă să fie vinovaţi Dacă copiii trăiesc în toleranţă. Abilităţile de ascultare a celor ce comunică 3. părinţilor în însuşirea unui set de valori. Doroty L. Laboratorul competenţelor Evocare. Chişinău 2004. ei învaţă să fie răbdători Dacă copiii trăiesc în încurajare. Iată de ce procesul de consiliere va începe de la părinţi. ei învaţă să lupte Dacă copiii trăiesc în frică. • Informatizarea părinţilor privind oportunităţile de socializare a copiilor. prelucrarea şi extinderea acestor percepţii. ei învaţă să fie bănuitori Dacă copiii trăiesc în ruşine. Claritatea expresiei mesajului transmis. părinţilor pentru însuşirea unor experienţe de aplicare a cunoştinţelor şi abilităţilor căpătate în luarea unor decizii bine gîndite pentru rezolvarea problemelor. O comunicare eficientă va fi influeiţată de: 1. ei învaţă să iubească Dacă copiii trăiesc în acceptare.profesiei. perfecţionarea. Modul în care se face faţă sentimentelor de mînie. (Cunoştinţe) 3) Susţinerea copiilor. Pentru un impact pozitiv sunt necesare următoarele condiţii: • Stabilirea unor relaţii de încredere cu părinţii pentru identificarea beneficiilor consilierii. • Pregătirea părinţilor pentru acţiuni sistematice de susţinere a copiilor în alegerea profesiei şi menţinerea interesului pentru ea. ei învaţă să condamne Dacă copiii trăiesc în ostilitate. ei învaţă să aprecieze Dacă copiii trăiesc în aprobare. ei învaţă să găsească dragoste în lume. bucurie etc. Ghidul Lucrătorului de Tineret. motivaţie şi dorinţa de a munci. părinţilor în însuşirea abilităţilor pentru identificarea şi investigarea problemelor legate de încadrarea în cîmpul muncii şi alegerea profesiei. Evocarea copiilor. Nolte în poezia „Explorarea stimei de sine”5 spune că: Dacă copiii trăiesc în criticism. Gradul de corectitudine în recepţionarea mesajului. (Atitudini) 4) Acordarea suportului necesar copiilor. 5 Doroty L. 4. Dezvăluirea de sine în comunicare Complexitatea temei date relevă din faptul că consilierea profesională a copiilor din grupul de risc poate fi realizată doar prin implicarea responsabilă a părinţilor.

Pasul I. Consiliere educaţională şi profesională pentru copiii din grupuri de risc Obiective: • Să identifice copiii cu risc de a fi exploataţi prin muncă • Să descrie etapele consilierii educaţionale şi profesionale a copiilor din grupul de risc • Să proiecteze un plan de consiliere a copiilor din acest grup de risc Consilierea este ca “un serviciu social care iniţiază o abordare globală a individului. evaluare psihologică. a modului în care se vor structura întâlnirile. Evaluarea. 2. În baza poeziei lui Dorothy L. a consecinţelor produse în termeni biologici. Se bazează pe empatie. nereprezentând pentru el o situaţie care să îl motiveze să facă unele schimbări sau poate să nu fie deloc percepută ca atare de copil.Pasul I. Încercaţi să le prioritizaţi din perspectiva eficienţei consilierii. Include explicarea tipului specific de relaţie. Citiţi textul „Obiectivele consilierii educaţionale şi profesionale” Pasul II. sub toate aspectele semnificative ale vieţii şi rolurilor asumate în şcoală. Rezolvarea sa semnificând o mai bună adaptare la mediu. Identificare antecendentelor şi consecinţelor produse de comportamentul care se doreşte a fi schimbat. Discutaţi acest lucru cu alţi colegi profesori. a modului în care aceştia sunt procesaţi la nivel cognitiv. Problema este de asemenea descrisă ca un mecanism de adaptare. se întâmplă în practică deseori ca ceea ce ni se pare nouă o problemă importantă a copilului să nu fie percepută în acest mod de copil. Tema 4. 47 . 4. cunoştinţe. profesie. care se stabileşte între consilier şi copil. atitudine. consiliere şi orientare oferite solicitanţilor de către consilieri”. evaluare educaţională. Realizarea sensului. Stabilirea setului de probleme cu care se confruntă copilul prin diferite metode – discuţii. timp liber etc. Pasul I.cuvintele cheie în consilierea educaţională. Conştientizare. 3. Încercaţi să le transformaţi în obiective clare. De obicei consilierea copiilor cu risc de a fi exploataţi presupune o intervenţie complexă şi nu rezolvarea unei singure probleme. Stabilirea unei relaţii de încredere cu copilul. viaţă socială şi comunitară. abilităţi. familie. Pentru fiecare problemă identificată se face evaluarea stresorilor psihosociali şi biologici. Tehnica Studiu de caz. comportamental şi biologic. permiţîndu-i copilului să aibă o mai bună înţelegere a modalităţii în care experienţele de viaţă îi pot influenţa convingerile şi comportamentele şi îl va ajuta în definirea cauzelor problemei. Pasul II. Notle determinaţi specificul copiilor din grupurile de risc Pasul II. Alegerea problemei care va fi abordată în consiliere este realizată prin consultare cu copilul. psihologi. acceptare necondiţionată şi colaborare. Etapele consilierii: 1. Definirea setului de probleme şi prioritizarea problemelor în funcţie de nevoile copilului. şi se materializează prin toate categoriile de servicii de informare. Această descriere a problemei este realizată în colaborare cu copilul şi ghidează intervenţia. construind o Linie a valorii Reflecţie. a rolului şi responsabilităţilor fiecăruia în cadrul parteneriatului care se dezvoltă. Elaboraţi modele de consiliere educaţională pentru cazuri concrete din experienţa Dvs. participare . comportamentali şi emoţionali. a mecanismelor de coping pe care copilul le foloseşte la nivel cognitiv.

Sub paravanul falsei protecţii a sexului „slab” femeile au fost îndepărtate de la exercitarea aşa numitor profesii grele sau nocive.recunoaşterea valorii şi a demnităţii beneficiarului.furnizarea de informaţii obiective şi de actualitate. Nr.5. lăcătuş şi nu lăcătuşă. declarînd egalitatea formală a bărbaţilor şi femeilor. aceasta materializîndu-se în deţinerea posturilor de conducere în stat. Citiţi textul „Consiliere educaţională şi profesională” prin metoda SINELG Pasul II. Realizaţi printr-o scriere liberă un scurt mesaj pentru un adolescent/ă. Câteva dintre elementele importante ale consilierii în carieră: . 6. 1 2 3 Ocupaţii/domenii Educaţie preşcolară Activităţile casnice Deservirea populaţiei Activitate feminină 67% 65% 58% Activitate masculină 33% 35% 42% 48 . Identificaţi copiii cu risc sporit de a fi exploataţi prin muncă. . Pasul II. Reflecţie Pasul I. care consideră că din cauza situaţiei precare din familie unica soluţie pentru a-şi asigura o condiţie de trai este plecarea peste hotare pentru muncă la negru. Follow up. • Să compare ideile lor cu rezultatele unui sondaj de opinie. Denumirea de profesii atestează foarte clar această stare de lucruri: miner şi nu mineră. Perioada sovietică. cosmonaut şi nu cosmonaută. .informarea beneficiarului cu privire la conţinuturile şi limitele serviciilor oferite.protejarea stării de bine a beneficiarului şi acţionarea în interesul acestuia. În formularea planului de intervenţie sunt luate în considerare atât obiectivele fixate de copil cât şi diagnosticul realizat de specialist care sunt elemente esenţiale în alegerea metodelor de intervenţie şi fixarea obiectivelor specifice. . Modificarea comportamentului prin tehnici specifice. inginer şi nu ingineră. realizat de Institutul de Politici Publice din Moldova. autor şi nu autoare dar servitoare şi nu servitor. O confirmare a celor expuse este rezultatul unui sondaj de opinie despre activităţile specifice pentru femei şi bărbaţi (în %). Stereotipurile constituite de-a lungul veacurilor au certificat rolul dominant al bărbatului în societate. Tema V. dădacă şi nu dădac. Proiectaţi un plan de consiliere pentru adolescenţii din acest grup de risc. • Să estimeze factorii de bază în decizia privind viitoarea profesie. 7. Laboratorul competenţelor Evocare Pasul I. . Realizare a sensului Pasul I. Echitate în alegerea profesiei Obiective: • Să determine influenţa stereotipurilor asupra alegerii profesiei.ascultarea şi respectarea beneficiarului. de fapt a consolidat discriminarea de gen a ultimelor. Centrarea pe o altă problemă din setul de probleme identificate de specialist în parteneriat cu copilul. Prezentări la dorinţă. a locurilor bine plătite în sfera productivă şi rol de „cap al familiei”. mulgătoare şi nu mulgător etc. educatoare şi nu educator.

b) Argumentează cauza ei. Realizare a sensului Pasul I. Femeile şi bărbaţii trebuie să se realizeze în plan profesional în dependenţă de aptitudinile şi preferinţele individuale. Tinerii şi tinerele trebuie să-şi realizeze orientarea profesională reieşind din vocaţie şi decizie individuală conştientă. Reflecţie Participanţii pregătesc şi prezintă un discurs argumentat „Profesii feminine şi profesii masculine” după următorul algoritm: a) Descrie problema depistată. Lectura textului Pasul II. Semnificaţia socială a egalităţii de gen în alegerea profesiei este enormă deoarece este o dimensiune de bază a societăţii deschise. Statul trebuie să ofere şanse egale în orientarea profesională pentru tineri şi tinere. să orienteze societatea spre anihilarea stereotipurilor în această sferă. Laboratorul competenţelor Evocare Participanţilor li se propune să determine profesiile preponderent masculine sau feminine în baza listei afişate la tablă.4 5 6 7 8 9 10 11 Medicina Pedagogia şcolară Pedagogia universitară Ştiinţa Agricultura Industria Administraţia publică Politica 57% 53% 48% 44% 42% 38% 32% 30% 43% 47% 52% 56% 58% 62% 68% 70% Democratizarea societăţii este imposibilă fără realizarea unei egalităţi autentice de gen şi echitate în orientarea profesională. 49 . trebuie stimulate tinerele care-şi aleg conştient o profesie căreia i se atribuie caracter masculin şi tinerii care preferă profesii considerate feminine. Participanţii compară opiniile lor cu rezultatele unui sondaj de opinie în domeniu. făcînd concluzii cu referinţă la impactul stereotipurilor în alegerea profesiei. c) Propune un plan pentru schimbare. În această ordine de idei consilierii în orientare profesională îşi vor proiecta discursul educaţional în concordanţă cu egalitatea de gen. d) Explică avantajele implementării lui.

învechirea) tehnologiilor.) solicitate de munca la un strungar sint mai coplexe şi mai bogate. gîndirea tehnică. • aptitudini de organizare. Deplasarea centrului de greutate pe interprinderile mici şi mijlocii.CAPITOLUL III. • Responsabilitate individuală. • capacitate de decizie înt-un mediu instabil. 50 . Caracteristici şi tendinţe în evoluţia pieţei muncii. implicit pe dezvoltarea propriei afaceri. • Competenţe de rezolvare de probleme. În schimb. În ultimul timp în evoluţia pieţei se observă următoarele caracteristici şi tendinţe: 1. • Capacitatea de lucru în echipă 2. Integrarea în viaţa unei societăţi democratice pluraliste. controlul operaţiilor etc. care cere: • un spectru mai larg de competenţe profesionale. dar şi cu gestionarea timpului liber. • atitudine de încredere în sine şi responsabilitate pentru propria situaţie. pentru înţelegerea proceselor de schimbare economcă. care impun noi domenii de competenţă profesională Obiective: • Să descrie caracteristicile şi tendinţele pieţei muncii în prezent • Să-şi estimeze potenţialul propriu după algoritmul propus Pentru evaluarea pieţei muncii este necesar să cunoaştem schimbările specifice ei. care solicită din partea angajaţilor: • capacitatea de a lucra într-un mediu cu un anume grad de nesiguranşă. 3. percepera formelor. cerinţele faţă de aceasta sau schimbat. 5. Nivelul înalt al tehnologiilor care necesită: • cunoştinţe tot mai aprofundate în domenii tot mai înguste (de exemplu specificul meseriei de strungar sau frezor a rămas aceeaşi ca acum 30 de ani. • dorinţa de perfecţionare continuă. Perisabilitatea (degradarea. Caracterul repetitiv – algoritmic al muncii corelat cu creşterea concurenţei pe piaţa forţei de muncă. PIAŢA MUNCII – DOMENIU DE POSIBILITĂŢI ŞI ŞANSE Tema 1. care implică: • cote înalte ale competenţelor profesionale. 4. au devenit mai complexe datorită perfecţionării utilajului. d) demnitate personală. • Un orizont larg de cunoştinţe generale. • capacităţi novatoare. b) toleranţă. • cunoştinţe de legislaţie şi contabilitate. • capacităţi de planificare a carierei proprii • abilităţi de negociere. comparativ cu cele implicate în mînuirea unui strung simplu). prudenţă. diviziunea muncii nemaifiind atît de accentuată. c) respect. • adaptarea rapidă la schimbare. care presupune: a) auto şi intercunoaşterea. permiţînd flexibilitatea profesională. • spirit de iniţiativă. Însuşirile psihice (memoria.

În ce priveşte piaţa muncii sunt avantajate acele persoane care se adapteză mai uşor la schimbările repetate. Încearcă să redactezi un mic mesaj în care să se regăsească competenţele tale personale. bucătar/bucătăreasă. mecanic. agent publicitar. Ce sentimente. Numiţi cele 4 caracteristici esenţiale ale evoluţiei pieţei muncii. Ce pot face? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 4. bio-chimist. Bucureşti 2004. coafeză.Schimbarea este singura trăsătură constantă a unei societăţi aflate în tranziţie. economist/economistă. informatician. miner. confecţioner îmbrăcăminte/încălţăminte. Profesiile clasice (tradiţionale). medic. Laboratorul competenţelor Evocare Autoevaluaţi-vă potenţialul propriu după algoritmul ce urmează: 1. 5. inginer electronist. Practica a demonstrat că un produs (un bun material rezlutat dintr-un proces de muncă) modern nu poate fi conceput fără oameni bine adaptaţi tehnologiilor noi. Legea şi reforma învăţămîntului conturează alternative de predare. croitor/croitoreasă. psihoterapeut. ziarist/ziaristă. designer. Explicaţi prin cuvinte proprii noţiunea de „perisabilitate” 3. 2. aviator. Spre ce tind? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ Realizare a sensului Lectura textului „Caracteristici şi tendinţe în evoluţia pieţei”6 după ghidul de învăţare: 1. etc. scriitor/scriitoare. strungar frezor. se constituie ca bază a unui sistem valoric validat al meseriilor în raport cu noile profesii reclamate de realitate economică şi socială. formare şi orientare profesională care sporesc şansele de angajare ale persoanelor care caută un loc de muncă. Analizează importanţa schimbării ca trăsătură constantă a pieţii muncii aflate în tranziţie 6 “Pas cu pas către cariera ta” Ghid de consiliere şi orientare. etc. electronist. dacă ai fi un adolescent/ă dintr-o familie vulnerabilă în prag de carieră? 4. şofer. cercetător. inginer. manager. Cine sunt? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 2. cofetar. Ce ştiu? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 3. îşi perfecţionează permanent deprinderile şi învaţă într-un timp scurt să lucreze cu noi tehnologii. cum ar fi cele de agricultor. cercetător în fizică nucleară. specialist în relaţii publice sau marketing. Pag.40 51 . inginer silvic. Ele se adaugă profesiilor actuale: fermier. bio-medicină. silvicultor. genetician. emoţii ai trăi. fizică plasmei. profesor/profesoară. lărgind paleta posibilităţilor de opţiune. care îţi vor asigura competitivitatea pe piaţa actuală a muncii.

• scriu uşor şi eficient în limbile solicitate de ocupaţie. Dacă ai fi să dai sfaturi propriului copil în vederea orientării spre viitoarea profesie. La tablă se face o listă comună Tema 2. • ascultă. Conţinutul ghidul de învăţare este afişat pe un poster. • citesc.6. • se consideră persoane sănătoase. De gîndire: • gândesc critic şi acţionează logic pentru evaluarea situaţiilor. • au o atitudine pozitivă faţă de învăţare şi de evoluţia personală. hărţi şi alte modalităţi de a expune date. De învaţare: • învaţă permanent din experienţa de viaţă. • au cunoştinţe variate în diferite domenii şi le pot aplica în situaţii concrete. instrumente. Pasul II. 52 .Abilităţi academice De comunicare: • înţeleg şi vorbesc „limba" ocupaţiei pe care o solicită. unelte şi sisteme de informaţii.Atitudini şi comportamente pozitive: • au încredere în sine. Competenţa personală şi abilităţi cerute pe piaţa muncii Obiective: • Să determine abilităţi solicitate pe piaţa muncii • Să-şi autoevalueze abilităţile personale • Să elaboreze un plan de acţiune privind dezvoltarea abilităţilor necesare profesiei alese Piaţa muncii este în permanentă schimbare. care ar fi ele? 7. Abilităţi manageriale Sunt o combinaţie între abilităţi. În acest context devin semnificative următoarele abilităţi: a. Cei care angajează au nevoie de o persoană care demonstrează: . Realităţile actuale impun noi exigenţe şi provocări la care tinerii trebuie să facă faţă. b. rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor. atitudini şi comportamente necesare pentru a progresa în profesie şi a obţine cele mai bune rezultate. Utilizînd schema completată la evocare fiecare determină posibile abilităţi cerute pe piaţa muncii care le-ar asigura un viitor decent Pasul III. • au un comportament onest şi etic. • înţeleg şi rezolvă probleme care presupun cunoştinţe matematice şi ştiu să folosească rezultatele obţinute. Se lucreză frontal cu răspunsurile la întrebări. Cum apreciezi perspectivele evoluţiei pieţei muncii în direcţia oferirii şanselor adolescenţilor? Reflecţie Pasul I. înţeleg şi folosesc adecvat materiale scrise: grafice. înţeleg şi învaţă. • folosesc tehnologii.

• recunosc şi respectă diversitatea şi diferenţele dintre oameni. Participaţi la discuţia: • De ce abilităţi este nevoie pentru a lucra în domeniul identificat? • De ce abilităţi este nevoie în general pentru a te angaja la un serviciu? Realizare a sensului Lectura textului „Abilităţi cerute pe piaţa muncii” prin tehnica Interviu în trei trepte. Autoevaluaţi-vă deprinderile pe care le aveţi şi cele care credeţi că trebuie dezvoltate. • au justificare pentru acţiunile lor. pentru a obţine performanţe Laboratorul competenţelor Evocare Pasul I. Abilităţi de colaborare şi cooperare Este vorba despre acele abilităţi care permit munca în cadrul unui grup. • înţelege scopurile echipei şi contribuie la realizarea lor. . • poate influenţa şi mobiliza grupul de lucru. • sunt capabile să-şi planifice timpul.Responsabilitate: • au abilitatea de a stabili scopuri şi priorităţi clare în muncă şi în viaţa personală.• au iniţiativă. • poate lucra eficient în condiţiile nivelului cultural al grupului. • respectă opiniile celorlalte persoane din grup. . banii şi alte resurse pentru a-şi atinge scopurile. creatoare. Trei instrumente importante în marketingul personal (Prima variantă de desfăşurare a acestei teme) Obiective: • Să explice specificul CV-ului. • sunt capabili să sugereze idei noi. • planifică şi ia decizii împreună cu membrii echipei şi suportă consecinţele. c. Elaboraţi un plan de acţiune „Cinci paşi pentru asigurarea succesului în devenirea profesională” Tema 3. energie şi constanţă în ceea ce întreprind. Anexa 4 Pasul II.Adaptabilitate şi creativitate: • au o atitudine pozitivă faţă de schimbare. atunci când este nevoie. Reflecţie Pasul I. scrisorii de intenţie şi a interviului • Să elaboreze CV-ul propriu • Să redacteze o scrisoare de intenţie • Să susţină un interviu imaginar • Să aprecieze rolul acestor instrumente în cariera profesională 53 . Cei care angajează doresc o persoană care: • lucrează bine în echipă.

Abilităţi practice . ce trebuie să conţină toate treptele de şcolarizare urmate şi absolvite. Ce trebuie sa conţină un C. utilizarea cît mai completă a calculatorului. editare de reviste şcolare. incearcă să le grupezi intr-o oarecare ordine. care te fac compatibil cu acel post. Acest punct este opţional.Lista trebuie sa fie relevantă şi neapărat în conformitate cu necesităţile impuse de angajator. Dacă ai prestat mai multe activităţi lucrative pe termen scurt.limbi străine cunoscute. Studiile . Alte activităţi . Se începe cu forma de şcolarizare cel mai recent absolvită. Interviul de angajare şi pregătirea psihologică pentru interviu În căutarea unei slujbe te vei confrunta cu situaţia de a prezenta pe piaţa muncii cel mai valoros produs: propria ta imagine. de specializare. Cînd este bine alcatuită dovedeşte abilităţile tale de comunicare. de desen tehnicNeorie etc. Conţinutu/ scrisorii Primul paragraf trebuie să capteze atenţia cititorului şi să menţioneze poziţia de care eşti interesat. posesia unui carnet de conducere. capacitatea de organizare şi faptul că faci parte dintre acele persoane dispuse sa parcurgă kilometrul în plus necesar atingerii scopului propus. Educaţia nonformală – toate cursurile de calificare profesională. Spre exemplu. următoarele fiind trecute în ordine cronologică descrescătoare. poate contribui în mare masură la obţinerea unui interviu. Hobby-uri şi interese . medii relevante de absolvire. experienţă. Abilităţi lingvistice . menţionînd cum poţi fi contactat şi mulţumeşte pentru timpul acordat parcurgerii scrisorii şi CV-ului. Experimentează arta vînzării de sine prin tehnici de marketing personal. şi se va concentra asupra aspectelor legate de pregătire. orice te poate promova pentru postul respectiv.Scrisoarea de intentie/motivaţie Scrisoarea de intenţie joaca un rol important şi.V pot fi incluse şi cursurile artistice urmate (ex: cursuri de pictură. Regulile principale ale realizarii unei astfel de scrisori urmaresc conceperea acesteia astfel încat imaginea pe care o prezinţi să corespundă cerinţelor postului.pregătirea scolară. 54 . în masura în care este realizată corect. Este o listă în ordine invers cronologică. Experienta profesionala . Curriculum Vitae Scopul unui CV este acela de a convinge angajatorul că tu eşti persoana potrivită să ocupi locul de munca vacant. Ea adaugă o notă de personalitate candidaturii tale şi demonstrează că eşti o persoană serioasă şi profesionistă. În încheierea scrisorii solicită o întrevedere. e-mail-ul.locurile de munca şi posturile ocupate. Poţi da un exemplu de rezultate cuantificabile. premii şi participări la concursuri şi olimpiade şcolare. alte forme de pregatire.N. cunoaşterea aplicării marketingului direct pot constitui aptitudini complementare. spre exemplu: pornind de la criteriul anului în care le-ai desfăşurat sau al locului (localităţii) unde ai fost angajat.V. adresa la care poţi fi contactat şi numerele de telefon la care poţi fi găsit. abilităţi specifice şi responsabilităţile avute anterior.colaborări. activităţi de voluntariat în cadrul O.? Datele personale -numele complet.-urilor. absolvirea unui curs de limbă străină.G.) sau activităţile sportive organizate la care participi şi care sînt relevante pentru angajator în ideea formării unei imagini de ansamblu cît mai complete despre candidat. Abilităţi complementare . Cel de-al doilea paragraf va evidenţia calificativele tale.In această parte din C.în această categorie sînt incluse calităţile pe care tu le vezi în completarea minimului de aptitudini necesare ocupării postului. Daca lucrezi într-un anumit domeniu poţi aminti care au fost cele mai bune rezultate pe care le-ai obţinut. cunoaşterea tehnicilor informatice.

Acordă-ţi o mică pauză înainte de a răspunde. calităţile. Fii atent. Îmbracă-te potrivit cu funcţia solicitată şi cu ora la care are loc interviul. informîndu-te continuu. Fă o lista cu rezultatele acestei introspecţii.V. entuziast şi priveşte-l pe interlocutor în ochi. interviu de angajare. Pasul IV. Uneori poţi trece printr-o perioadă de depresie înainte de a crea piramida. Nu ezita să ceri clarificări înainte de a răspunde la o întrebare. 11. 8. Procedează în mai multe feluri: aminteşte-ţi. 5. Se dă citire celor realizate şi se face o mică analiză. Pasul III. Realizare a sensului Pasul I.Trebuie să alegi şi să menţii un anumit curs în dezvoltarea profesională. Fii pregătit să exemplifici clar ce calităţi ai. Citiţi textele elaborate: scrisoarea de intenţie. Nu-ţi ocoli privirea. cei care îşi caută de lucru încearcă să-şi adapteze prezentarea propriei persoane pentru orice poziţie disponibilă. CV. Să ştii exact de ce vrei locul de muncă pentru care candidezi. Salută-l pe interlocuitorul tău şi prezintă-te. prietenii. Laboratorul competenţelor Evocare Pasul I. Toata lumea de acolo contează. 4.-uri. experienţa. 55 . Pasul II. Revizuiţi produsele proprii Pasul V. bluză transparentă etc. 6. 10. Încearcă să te cunoşti mai bine. Tinerii sunt repartizaţi în 3 grupe. Unul din secretele susţinerii cu succes a interviului de angajare este sa fii pregătit Pregătirea 1. Ele reprezintă limbajul nonverbal şi paraverbal. 6. Strînge-i mîina dacă simţi nevoia. dar păstrează aerul profesional. Prezentarea 1. pentru a-ţi pune ideile în ordine. Evită extravagantele vestimentare: fustă mini. cum vorbeşti. Fii atent la tot ce faci. Ia cu tine cîteva C. pantaloni scurţi. 3. Fii pregătit să pui întrebari. nu fuma. Prezentaţi produsele perfectate Reflecţie Exprimaţi-vă opinia vis-a-vis de fraza „Angajarea la muncă este în mîinile celui care caută un loc de muncă”. Pasul II. 4. Informează-te asupra celui cu care vei sta de vorbă. Scrieţi succint un îndemn pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă. 3. Mergi mai devreme. cum te mişti. o mapă de scris. fă-ţi cîteva teste de personalitate. Fiecare grupă primeşte o sarcină: • să scrie o scrisoare de intenţie • să elaboreze un CV • să joace pe viu un interviu Pasul III. Fii politicos cu oricine. Nu mesteca gumă. dacă este posibil. 7. Fii destins. Caută cît mai multe informaţii despre organizaţia unde vrei să lucrezi. consultă-te cu rudele. cum reacţionezi (mimica. stilou. 9. 2. trăsăturile de caracter. 5. Descoperă-ţi propriile interese profesionale şi atuuri şi nu te repezi neapărat spre prima oportunitate oferită. 2. gestica şi pantomimă). Deseori. Apoi pe tablă (sau pe un perete) unde în centru este afişată îmbinarea de cuvinte „loc de muncă” se lipesc toate lucrările. trecînd în revista aptitudinile de orice fel pe care le ai.

mediile de absolvire etc. Redactarea unei scrisori de intenţie. sunt relevante informaţii precum: forme alternative – extracurriculare de educaţie urmate. în general.. Autoprezentarea personală ca atu în plan profesional (varianta a doua) • • • • • Să explice specificul CV-ului. este util să fie incluse şi rubricile referitoare la limbi străine şi alte abilităţi profesionale (de exemplu. creativitatea. spiritul de echipă etc. companii. deoarece acestea comunică date importante despre personalitatea subiectului. o persoană poate fi calificată ca agent de pază. firme. 3. actul comunicării devine – mai mult decît un element inseparabil de existenţa noastră – un instrument de promovare a propriilor calităţi. Prezentarea la un interviu. publicaţii. În alcătuirea unui CV trebuie luate în considerare cîteva aspecte importante: 1.Tema 3 a. unde este cazul. folosit. comunicarea apare în două arii importante: • dezvoltarea personalităţii. calificativele folosite sunt de genul: foarte bine. capitolul referitor la educaţie se va limita la simpla enumerare a formelor de studiu şi formare urmate. citit şi vorbit. detaliază activităţile şi pregătirea educaţională a subiectului (de exemplu: cursurile urmate. autoprezentarea. atunci cînd se depune pentru o bursă de studiu. în funcţie de: scris. Alcătuirea unui Curriculum Vitae (CV). Primul dintre acestea este scopul căruia va servi CV-ul respectiv. actul educaţional avînd un rol determinant în învăţarea modalităţilor de utilizare a prezentării şi în transformarea ei într-un atu profesional. urmînd ca partea de conţinut să fie dată de prezentarea detaliată a experienţei profesionale a subiectului. în general. De asemenea. a sarcinilor speciale pe care le-a presupus. abilităţi şi cunoştinţe. În acest context. astfel încît să evidenţieze (indirect) caracteristici personale precum: abilitatea de a lucra în condiţii de stres. lucrări elaborate pe parcursul perioadei de studii. organizaţii. • achiziţionarea de cunoştinţe. Astfel. este bine ca în CV-ul profesional să fie menţionate şi hobby-urile. scrisorii de intenţie şi a interviului Să elaboreze CV-ul pentru o situaţie definită Să redacteze o scrisoare de intenţie pentru aceeaşi situaţie Să susţină un interviu imaginar Să aprecieze rolul acestor instrumente în cariera profesională În plan profesional. În şcoală. limbi străine cunoscute (şi gradul de excelenţă în cunoaşterea lor. În plan profesional. În cazul acestui tip de CV se accentuează calităţile care recomandă subiectul pentru o anumită slujbă / o anumită poziţie în cadrul unei instituţii. capacitatea de a lucra cu termene fixe. cunoştinţele de utilizare a tehnologiilor informaţionale. Alături de acestea. bine şi satisfăcător) şi. În unele situaţii. pentru admiterea într-o treaptă a sistemului de educaţie etc. dar poate avea şi abilităţi/cunoştinţe de 56 . Astfel. premii şi distincţii obţinute. autoprezentarea constituie un element decisiv al reuşitei personale. autoprezentarea este o componentă indispensabilă a reuşitei în carieră. Fiecare loc de muncă menţionat va trebui însoţit de o descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor avute. se diferenţiază trei tipuri de CV-uri: • Academic. • Profesional. Procesul prezentării se manifestă în această direcţie în timpul studiilor. seriozitatea. fiind reprezentată şi relevantă în trei situaţii specifice: 1. 2. capacitatea de a rezolva situaţii de criză. participarea la seminarii şi conferinţe de specialitate. spiritul organizatoric.).

obiectiv şi încrezător în şansele şi în capacităţile subiectului (modestia exagerată poate constitui un semn de nesiguranţă sau de neconştientizare a propriei valori. b) De dominanţa uneia dintre părţile care interacţionează în cadrul interviului: o directiv (dominat de intervievator).). se va urmări o balansare a aspectelor profesionale şi academic-educaţionale. pe cît posibil. e-mail). o structurat (urmând o grilă de interviu). pe anumite aspecte). Elementul lor comun este dat de cele cîteva rubrici standard pe care trebuie să le conţină fiecare: .date personale (nume. nu mai mare de două pagini (CV-ul combinat nu constă în simpla alăturare a tipurilor anterioare. Tonul trebuie să fie. de regulă. concentrat într-o anumită direcţie. funcţia/poziţia şi datele de contact a două persoane care cunosc activitatea subiectului şi care pot da referinţe despre acesta). Scrisoarea de intenţie trebuie redactată îngrijit (dacă se poate să fie tipărită). ci în combinarea lor în funcţie de scopul pentru care este redactat) şi relevant pentru crearea unei imagini de ansamblu. Scopul unui interviu poate fi obţinerea. ceea ce duce la scăderea şanselor aplicantului).experienţă profesională. 57 . . fapt care se poate dovedi util în procesul de căutare a unui loc de muncă). • Combinat. . şef departament etc. scrisoarea de intenţie nu se adresează nominal (excepţie fac cazurile în care se ştie poziţia evaluatorului – responsabil resurse umane. Deşi permite o mai mare libertate de exprimare şi subliniere a calităţilor şi atu-urilor personale decît CV-ul. o Partea de final va cuprinde enumerarea succintă a motivelor pentru care subiectul se consideră un candidat potrivit şi identificarea posibilelor avantaje pe care le-ar putea avea partea decidentă în cazul selecţionării sale. Dimensiunea optimă a unui CV este. Interviul reprezintă etapa ultimă a acestui proces de autoprezentare profesională. data şi locul naşterii. personalizate a subiectului în cauză. astfel încît să rezulte un CV echilibrat. o mixt. date de contact: adresă poştală. de două pagini. Interviurile se diferenţiază în funcţie de: a) Gradul de structurare: o nestructurat (conversaţia liberă). o nondirectiv (la iniţiativa intervievatului). unde se trec numele. fax. telefon. Scrisoarea de intenţie este un element mai puţin standardizat de autoprezentare şi comunicare profesională. o Partea de conţinut propriu-zis este dată de prezentarea motivelor care justifică aplicaţia în cauză (justificată de experienţa anterioară a solicitantului postului). din perspectiva experienţei sale personale.tîmplărie. În cazul CV-ului combinat. care face trecerea către interviu. director. de autocaracterizarea autorului şi de dovedirea faptului că subiectul este familiar cu cerinţele situaţiei profesionale pentru care aplică şi este capabil să facă o evaluare realistă a acestora. prenume.educaţie/pregătire profesională. . c) De numărul persoanelor participante la interviu: o „panel”(intervievat versus grup de intervievatori). într-un limbaj profesional şi fără greşeli de limbă şi ortografie. la rîndul ei se redactează în funcţie de anumite reguli: o Tendinţa generală este ca partea introductivă să menţioneze scopul în care este redactată şi modul în care s-a aflat de oportunitatea respectivă. transmiterea sau clarificarea de informaţii în vederea încheierii procesului de evaluare profesională în cauză.o rubrică de recomandări (nu totdeauna cerute de angajatori. În general. o centrat („focalizat”.

Fiecare grup primeşte un material pentru lectură. Pasul I. mijloace de promovare a imaginii şi calităţilor personale. Pasul II. • bază de date. Pasul IV. Un alt aspect important al reuşitei profesionale moderne îl constituie folosirea eficientă a mijloacelor de comunicare şi fenomenul mass-media. considerat concomitent: • mijloc de comunicare. comunicarea şi informarea se desfăşoară într-o manieră mult mai directă şi cu o eficienţă mărită. scrisoarea de intenţie şi interviul sunt forme de comunicare şi. materiale publicate etc. Facilităţi precum faxul. • instrument interactiv de orientare profesională. trebuie telefonat şi reprogramat interviul. Pasul III. Împărţiţi elevii în trei grupuri şi rugaţi-i să prezinte de la grup ce ştiu despre CV. înaintea interviului). Reflecţie. o tonul discuţiei trebuie să fie echilibrat. dar în concordanţă cu personalitatea purtătorului şi să reflecte consideraţia care se acordă acestui gen de întrevedere. Laboratorul competenţelor Evocare. să reflecte interesul şi entuziasmul pentru deschiderea profesională creată.). După lectura textului ei vor reveni la cele notate la etapa de evocare şi vor completa produsul.o de grup (un grup intervievat de o singură persoană).) care să ateste seriozitatea candidatului. • sursă de informare. Fiecare elev îşi va citi scrisoarea de intenţie în faţa clasei. Prezentări. Dintre acestea. colegii vor acorda un punctaj şi. iar dacă apar situaţii neprevăzute care să cauzeze o oarecare întîrziere sau imposibilitatea de prezentare. Cereţi elevilor să redacteze un CV. prin natura lor. 58 . o întocmirea unei liste cu posibile întrebări şi pregătirea unor răspunsuri adecvate. însă modul în care facilitează crearea imaginii profesionale a unui individ depinde nu numai de buna stăpânire a „regulilor”. contribuţia cea mai semnificativă o are Internetul. Astfel. o pregătirea unor documente ajutătoare (referinţe. iar scurtarea perioadelor de timp necesare găsirii şi valorificării unei oportunităţi profesionale creează premisele unui mai bun management al carierei. apoi o scrisoare de intenţie. vor alege cîştigătorii. CV-ul. vîrfuri de succes etc. Prin intermediul acestora. Un aspect important al interviului este reprezentat de pregătirea acestuia de către intervievat. trebuie evitat stilul excesiv formal. o punctualitatea – candidatul trebuie să ajungă întotdeauna la timp (recomandabil cu 10-15 min. fără a părea nerealist şi exagerat. o ţinuta trebuie să fie formală. aplicarea lor. ci şi de înţelegerea. Realizarea sensului. există cîteva „trucuri” care contribuie la susţinerea unui interviu reuşit (din perspectiva celui intervievat): o pregătirea interviului – constă în aflarea cît mai multor informaţii despre instituţia care organizează interviul (domeniu de activitate. telefonia mobilă şi Internetul au contribuţii majore la configurarea şi atingerea unui plan de reuşită profesională. în funcţie de acesta. Pasul I. Scrisoare de intenţie şi Interviu. Selectaţi cîteva anunţuri cu locuri de muncă şi burse de şcolarizare din ziarele locale (vor fi de cel puţin două ori mai puţine oferte decît elevi). dar nu monoton. Pasul II. Afişaţi-le în clasă şi rugaţi elevii să opteze pentru una dintre acestea. Pasul II. Tipul de comunicare profesională presupus de acestea este de natură formală. Pasul I.

Pasul V. punctele tari şi punctele slabe ale aplicaţiilor selectate. 59 . În final. discutaţi criteriile de selecţie.

. Munca în sistemul valorilor personale. cumpătată şi înţeleaptă — pentru asta e puţin să tot aduni şi să cari la casă. avea şi faima meseriaşilor încă de prin secolul zece. din generaţie în generaţie. pentru a te salva pe tine însuţi şi tot neamul tău. Pasul II. Şapte sute de ani la rînd. Li se propune în grup să renunţe la trei valori. avută. ŢARA BĂRBAŢILOR FRUMOŞI (fragment) Fireşte. a avut o Cartă care recunoştea pentru căpeteniile de bresle chiar şi un dram de independenţă civică. 60 . faţă de muncă • Să aprecieze munca în sistemul valorilor personale Ion Druţă. Munca poate fi un chin. estonul o lasă baltă şi se duce să petreacă. nu trebuie să uităm că meseriile au o tradiţie cît se poate de veche pe acest pămînt. Necesitatea de a şti să faci ceva cu mîinile tale. Participanţii scriu pe fiecare fişă cîte o valoare importantă pentru ei. pînă a ajuns a fi un element de bază în caracterul naţional al estonului. dar munca poate fi şi o sărbătoare. dar se poate reuşi. Laboratorul competenţelor Evocare Pasul I. Se citesc valorile la care s-a renunţat. MUNCA . dar cert este că secole la rînd în Estonia meşteşugul era nu numai un fel de a cîştiga pîinea cea de toate zilele. Pasul V. se scoală într-o dimineaţă pentru a le lua pe toate de la început. Atunci însă cînd munca nu-i mai produce satisfacţie. s-a tot transmis din tată-n fiu. perfecţionînd-o. Pasul IV. ştiu a găsi anumite posibilităţi de a perfecţiona orice îndeletnicire şi.VALOARE SEMNIFICATIVĂ ÎN DEVENIREA PROFESIONALĂ ŞI EFICIENŢA PERSONALĂ Tema 1. în scopuri economice. Reflecţie Pasul I. cum ar fi estonienii.CAPITOLUL IV. După ce-şi revin. arta meseriaşilor şi-a avut un zeu ocrotitor. se înnobilează. Nu este o mare taină că se făceau toate astea pentru încurajarea comerţului.. Participanţii scriu un eseu pe tema „Orice muncă-i o comoară dac-o punem în valoare” Pasul II. Tallinnul. ci şi o zare de lumină spirituală în nesfîrşita împărăţie a întunericului. apoi se citesc valorile comune ale grupului mare. Pasul III. cît a durat calvarul ocupaţiilor străine.. arunci cînd munca începe a deveni chin. A duce o viaţă frumoasă. A duce o viaţă bogată chiar şi în vremea noastră nu e atît de simplu. în marea lor majoritate. Eseurile se prezintă în perechi apoi în grupul mare. Mai e nevoie de un anumit dar ceresc. Pasul VI. Se analizează rezultatul din perspectiva muncii ca valoare Realizare a sensului Se citeşte textul „Ţara bărbaţilor frumoşi” prin tehnica Agenda cu notiţe paralele. înnobilînd-o. Estonienii. port cunoscut de navele lumii cu o mie de ani în urmă. Se unesc în grupuri de cinci şi fac o listă comună cu valori pe care o prezintă. Obiective: • Să identifice valorile personale şi ale grupului • Să analizeze atitudinea altor popoare. vorbind de patima estonienilor pentru meserii. Estonienii ştiu a transforma cea mai banală preocupare într-o artă. Se repetă exerciţiul de trei ori. tind nu atît spre o viaţă bogată. se perfecţionează pe ei înşişi. cît spre o viaţă frumoasă şi cumpănită.

dar nimeni nu ne oferă pe tavă aşa ceva. Ialoveni. Căuşeni – covoare. Dacă simţiţi vre-o înclinare spre o meserie tradiţională nu vă lăsaţi induşi în eroare de prejudecăţile altora. Ialoveni. să se informeze. originale. 61 .program de lucru mai flexibil.ieşirea de sub rigiditatea autorităţii industriale. Hînceşti. Este bine cunoscut că Bill Clinton şi-a dorit de tînăr să fie preşedinte al Statelor Unite şi a ajuns. Cosăuţi (Soroca) şi Branişte (Rîşcani) – prelucrarea artistică a pietrei. 2.Tema 2. Plus la toate pentru un meşteşugar bun uşile sunt deschise în toată lumea. Cu toate că meşteşugurile prezintă avantaje specifice: . pentru înfrumuseţarea locuinţelor. să se autoevalueze. O oportunitate este realizarea profesională în domeniul artizanatului. Oportunităţi de socializare a tinerilor în comunitate Obiective: • Să identifice perspectivele profesării unui meşteşug popular • Să analizeze modele de succes a unor meşteri populari din localitate sau republică • Să aprecieze situaţia la zi privind şansele tinerilor de a duce o viaţă decentă „Meseria mea” O vorbă înţeleaptă din bătrîni spune că „Meseria este brăţara de aur. Stabiliţi singuri care vă va fi raţiunea de a trăi. ritualuri şi ceremonii. 5. Nisporeni – prelucrarea pielii. A fi meseriaş este genul de activitate potrivit firilor puternice. Cimişlia. Mulţi dintre noi visăm la o activitate bine plătită şi plină de satisfacţii. Orhei – prosoape şi horboţele. independente. . cu spirit practic. 6. devenind propriul său stăpîn. Abundenţa materiei prime.mobilitate. Cel care doreşte să se afirme trebuie din timp să-şi pregătească perspectivele. Abordaţi cu curaj acest mod de a gîndi. Articolele de artizanat sunt inedite. Ţigăneşti (Călăraşi)– olăritul etc. tradiţia populară. baza profesională practic în toate raioanele republicii. .” Din păcate în prezent tinerii nu-s prea atraşi de învăţarea meşteşugurilor. tehnologiile perfecţionate dea lungul veacurilor. nu-l putem atinge şi asta ne marchează din subconştient. . Iurceni. creator. În perioada premergătoare majoritatea zonelor administrative ale Republicii Moldova şi-au constituit baze solide pentru dezvoltarea anumitor meşteşuguri cum ar fi : 1. Artizanatul este totalitatea meşteşugurilor artistice care constă în confecţionarea manuală a unor piese vestimentare de uz casnic. Cimişlia – prelucrarea artistică a lemnului. Gogineşti. Nisporeni. Soroca. Orhei – obiecte împletite din lozie. El va putea lucra independent. revigorarea interesului vădit faţă de obiectele de artizanat – iată oportunităţi reale care fac accesibile şi atractive meseriile populare pentru tineri şi tinere. 3. de origine naturală. Fiecare trebuie să-şi găsească singur locul în viaţa profesională. Cinişeuţi (Rezina). Donduşeni.uneori şi cîştiguri mult mai ridicate etc. Soroca. 4. Fiecare avem un ţel în viaţă dar nu suntem capabili întotdeauna de a-l conştientiza. pentru anumite sărbători. Cahul. 7. Tehnologia artizanatului are la bază tradiţiile populare. Nisporeni. Călăraşi. Obiectele de artizanat reprezintă o simbioză a utilului şi esteticului. se realizează din materie primă locală. Dacă nu-l conştientizăm. Orhei.

4.Laboratorul competenţelor Evocare Pasul I. Dacă tînărul o va considera falsă el va pune pe cap pălărioara roşie. 7. Pentru a fi accesibile şcolile pentru instruire profesională sunt amplasate fie în comunitate. Organizarea unei licitaţii imitate cu meşteşuguri care pot fi îmbrăţişate în comunitatea lor sau în vecinate. Dacă este necesar mai completează lista iniţială. Piaţa muncii în Republica Moldova oferă oportunităţi variate şi atractive. Tinerilor din RM li se oferă şansă sa-şi facă studiile în instituţii de învăţământ superior de prestigiu. 3. Frazele: 1. Tinerilor li se vor repartiza 2 foi de hârtie colorată (galbenă şi roşie). Tinerii trebuie să fie monitorizaţi în alegerea unor profesii reale şi accesibile. Cu ajutorul clamelor ei vor confecţiona 2 pălărioare. tinerii vor putea face carieră performantă. Extinderea posibilităţilor pieţei muncii este invers proporţională cu exodul tinerilor peste hotarele ţării. După fiecare frază ei vor primi facultativ posibilitatea să-şi argumenteze propria opinie. 6. Pasul II. Reflecţie Pasul I. Tinerii determină care din ele pot fi executate în comunitatea lor. Unica variantă pentru tinerii din grupurile de risc este plecarea peste hotare pentru munca „ la negru ”. iar dacă o va considera adevărată va pune pe cap pălărioara galbenă. Pasul II. 8. fie într-o localitate din apropiere. Tinerii numesc meşteşuguri. Lectura textului „Meseria mea” Pasul II. În baza textului lecturat şi a listei „Şcoli Profesional Tehnice din Republica Moldova” participanţii vor fixa cu bold color localităţile unde se află şcolile polivalente accesibile care pregătesc specialişti în domeniu. Realizare a sensului Pasul I. mărimea A4. meşteri populari cunoscuţi şi consilierul notează la tablă. 62 . Condiţia jocului didactic: Consilierul va da citire câtorva fraze. Pe tablă este afişată harta administrativ – teritorială a Moldovei. Prin politica „paşilor mărunţi”. 5. Cursurile de scurtă durată din şcolile polivalente sunt accesibile pentru tineri cu condiţia ca taxele să fie achitate de stat sau de sponsori particulari. 2.

ai Convenţiei asupra vârstei minime (pescari). LEGISLAŢIA INTERNAŢIONALĂ ŞI NAŢIONALĂ. ai Convenţiei asupra vârstei minime (cărbunari şi fochişti). ai Convenţiei (revizuite) asupra vârstei minime (munci neindustriale). la 6 iunie 1973.privind vîrsta minimă de încadrare în cîmpul muncii. • Să aprecieze adecvat semnificaţia cunoaşterii legislaţiei în vigoare pentru protejarea drepturilor salariaţilor. în vederea abolirii totale a muncii copiilor. De la ce vîrstă copiii au dreptul să se încadreze în cîmpul muncii? Obiective: • Să numească principalele clauze legislative. aici. 1973”: Articolul 1 Orice stat membru. 1932. Vârsta minimă de încadrare în orice fel de funcţie sau de folosire în orice fel de muncă ce. • Să explice condiţiile. care se va numi „Convenţie privind vârsta minimă. se angajează să urmeze o politică naţională care să asigure abolirea efectivă a muncii copiilor şi să ridice în mod progresiv vârsta minimă de încadrare în funcţie sau de folosire la muncă la un nivel care să permită adolescenţilor cea mai completă dezvoltare fizică şi mintală. 1921. care aplică prezenta convenţie. 1919. securităţii sau moralităţii adolescenţilor. 1921. considerând că a sosit momentul să se adopte un instrument general asupra acestui subiect care va trebui să înlocuiască treptat instrumentele existente ce se aplică unor sectoare economice limitate. ai Convenţiei (revizuite) asupra vârstei minime (industrie). PRIVIND MUNCA COPIILOR Tema1. ai Convenţiei asupra vârstei minime (agricultură). şi reunită. 1936. Articolul 3 1. convocată la Geneva de către Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii. la 26 iunie 1973. ai Convenţiei asupra vârstei minime (munci neindustriale). ai Convenţiei asupra vârstei minime (muncă maritimă). 1959 şi ai Convenţiei asupra vârstei minime (munci subterane). 1973 Organizaţia Internaţională a Muncii Convenţia nr. după ce a hotărât să adopte diferite propuneri relative la vârsta minimă de încadrare în muncă. Convenţia 138 privind vârsta minimă. este susceptibilă de a dăuna sănătăţii. nu trebuie să fie sub 18 ani. următoarea convenţie. după ce a hotărât că acest instrument va lua forma unei convenţii internaţionale. problema care constituie cel de-al patrulea punct al ordinii de zi a sesiunii. 1937. 63 . adoptă.138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. ai Convenţiei (revizuite) asupra vârstei minime (muncă maritimă).CAPITOLUL V. 1965. prin natura sa sau prin condiţiile în care se exercită. 1937.conform cărora copiii se pot încadra în cîmpul muncii înainte de 18 ani. luând notă de termenii convenţiei asupra vârstei minime (industrie). în cea de-a cincizeci şi opta sesiune a sa. 1920.

Orice stat membru care ratifică prezenta convenţie trebuie ca. 3. Prezentul articol nu exceptează de la aplicarea prevederilor prezentei convenţii funcţiile sau muncile arătate la art.Citiţi cu atenţie articolele de mai sus. dacă astfel de organizaţii există. 182 din 17 iulie 1999 64 . după consultarea organizaţiilor celor care angajează şi a organizaţiilor lucrătorilor. în primul său raport asupra aplicării acesteia. legislaţia naţională sau autoritatea competentă poate. • Să analizeze unele mecanisme de protecţie împotriva discriminării muncii copiilor. autoritatea competentă poate excepta de la aplicarea prezentei convenţii anumite categorii de funcţii sau de munci dacă aplicarea dispoziţiilor convenţiei la aceste categorii ridică dificultăţi de executare deosebite şi importante. Tema 2.de la ce vîrstă.2. cu condiţia că sănătatea. după consultarea organizaţiilor interesate ale patronilor şi lucrătorilor. CONVENŢIA 182 PRIVIND INTERZICEREA CELOR MAI GRAVE FORME ALE MUNCII COPIILOR. securitatea şi moralitatea lor să fie pe deplin garantate şi să primească. precizându-se în ce măsură s-a aplicat sau s-a propus să se aplice prezenta convenţie în ce priveşte numitele categorii. În măsura în care este necesar. dacă ele există.în opinia ta. Cum consideri. dacă ele există. Articolul 4 1. o instruire corespunzătoare sau o şcolarizare profesională. • Să evalueze importanţa protecţiei muncii copiilor. Funcţiile sau muncile prevăzute la paragraful 1 de mai sus vor fi determinate de către legislaţia naţională sau autoritatea competentă. 2.să reglementeze vîrsta minimă de încadrare în cîmrul muncii?Argumentează-ţi opinia. să indice motivat categoriile de funcţii sau munci care au fost exceptate.pentru viitorul de succes a acestora. 1999 Organizaţia Internaţională a Muncii Convenţia nr. interesate. Realizare a sensului. pe care este obligat să-l prezinte conform art.copiii au dreptul să se încadreze în cîmpul muncii?Trebuie legea.privind limitele de vîrstă pentru încadrarea în cîmpul muncii. în baza paragrafului 1 al prezentului articol: în rapoartele ulterioare se va arăta starea legislaţiei şi practicii proprii în ce priveşte aceste categorii.Numiţi prevederile legislative.Cum munca copiilor este protejată de legislaţia internaţională? Obiective: • Să determine cele mai grave forme ale muncii copiilor. şi după consultarea organizaţiilor interesate ale patronilor şi lucrătorilor. IIpas. să permită încadrarea în funcţie sau folosirea în muncă a adolescenţilor începând cu vârsta de 16 ani. 3. I pas. Evocare. pentru ramura respectivă de activitate. 22 al Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii.. Realizează o scriere liberă cu genericul:Consider că legislaţia protejează/nu prorejează munca copiilor deoarece. Reflecţie.. Laboratorul competenţelor. 3. Fără a mai ţine seama de dispoziţiile paragrafului 1 de mai sus.

luându-se în considerare normele internaţionale pertinente şi. b) utilizarea. de Convenţia asupra muncii forţate.privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor Conferinţa Generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. 65 . luând în considerare şi nevoile propriilor familii. ca de exemplu: vânzarea de sau comerţul cu copii. convocată la Geneva de Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii. amintind Convenţia drepturilor copilului. şi de Convenţia suplimentară a Naţiunilor Unite privind abolirea sclaviei. sunt susceptibile să dăuneze sănătăţii. 1999. mai ales pentru producţia şi traficul de stupefiante. d) muncile care. termenul copil se aplică tuturor persoanelor în vârsta de până la 18 ani. problemă care constituie punctul 4 al ordinii de zi a sesiunii. pentru a completa Convenţia şi Recomandarea privind vârsta minimă de încadrare în muncă. prin natura lor sau prin condiţiile în care se exercită. adoptată la Conferinţa Internaţională a Muncii la cea de-a 86-a sesiune în 1998. la atenuarea sărăciei şi la educaţie universală. după consultări cu organizaţiile patronilor şi lucrătorilor interesate. după ce a decis că aceste propuneri vor lua forma unei convenţii internaţionale. 1930. c) utilizarea. care să ţină seama de importanţa unei educaţii de bază gratuite şi de necesitatea de a-i sustrage pe copiii în cauză de la toate aceste forme de muncă şi de a asigura readaptarea lor şi integrarea lor socială. 1956. 3 lit. 1973. producţiei de material pornografic sau de spectacole pornografice. trebuie să localizeze tipurile de muncă astfel determinate. adoptată la 20 noiembrie 1989 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. adoptată la Conferinţa Internaţională a Muncii la cea de-a 46-a sesiune a sa. reamintind Rezoluţia privind eliminarea muncii copiilor. considerând necesitatea de a adopta noi instrumente în privinţa interzicerii şi eliminării celor mai grave forme ale muncii copiilor. d) trebuie să fie stabilite de legislaţia naţională sau de autoritatea competentă. recrutarea sau oferirea unui copil în scopul prostituării. amintind Declaraţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii referitoare la principiile şi drepturile fundamentale în muncă şi mecanismul său de aplicare. aşa cum le definesc convenţiile internaţionale pertinente. în particular. Articolul 2 În sensul prezentei convenţii. în 1996. inclusiv recrutarea forţată sau obligatorie a copiilor în vederea utilizării lor în conflictele armate. după ce a decis să adopte diverse propuneri referitoare la munca copiilor. paragrafele 3 şi 4 ale Recomandării privind cele mai grave forme ale muncii copiilor. a comerţului cu sclavi şi a instituţiilor şi practicilor similare sclaviei. mai ales a cooperării şi asistenţei internaţionale. după consultări cu organizaţiile interesate ale patronilor şi lucrătorilor. servitutea pentru datorii sau munca de servitor. Articolul 4 1. Tipurile de muncă vizate la art. Articolul 3 În sensul prezentei convenţii. securităţii şi moralităţii copilului. care rămân instrumente fundamentale în ceea ce priveşte munca copiilor. care va fi denumită Convenţia privind cele mai grave forme ale muncii copiilor. recrutarea sau oferirea unui copil în scopul unor activităţi ilicite. considerând că eliminarea efectivă a celor mai grave forme ale muncii copiilor necesită o acţiune imediată de ansamblu. care s-a reunit la 1 iunie 1999 în cea de-a 87 sesiune. ca prioritate majoră a acţiunii naţionale şi internaţionale. în particular. Autoritatea competentă. recunoscând că munca copiilor este determinată într-o mare măsură de sărăcie şi că soluţia pe termen lung rezidă într-o creştere economică susţinută care să conducă la progres social şi. 2. adoptă la 17 iunie 1999 convenţia următoare. 1999. în particular. expresia celor mai grave forme ale muncii copiilor include: a) toate formele de sclavie sau practicile similare. precum şi munca forţată sau obligatorie. amintind că unele din cele mai grave forme ale muncii copiilor sunt acoperite de alte instrumente internaţionale şi.

şcoli de meserii. indiferent de faptul. Se stabileşte că la practica de producţie (instruirea de producţie) persoanele. proscrise persoanelor mai tinere de optsprezece ani XVII Agricultura Crescător de cai.pentru prevenirea propriei exploatări prin muncă. ocrotirea mamei şi copilului. Se stabileşte că angajarea persoanelor mai tinere de optsprezece ani la sectoarele de producere.conform cărora copiii pot presta munci de producţie grele şi nocive. Citiţi conţinuturile de mai sus conform metodei Lectură în perechi-Rezumate în perechi. Lista cuprinzând tipurile de muncă determinate conform paragrafului 1 al prezentului articol trebuie să fie periodic examinată şi. este interzisă. revizuită după consultări cu organizaţiile interesate ale patronilor şi lucrătorilor.Aminteşte-ţi ce munci ai realizat pînă acum.Raţionalizează despre munca ta conform următorului algoritm: a)Care sunt satisfacţiile în urma muncii prestate? b)Dar prejudiciile? c)Ce sacrificii în timp şi ca efort au fost necesare pentu a efectua anumite munci? d)Cum s-a reflectat prestarea muncii asupra învăţăturii şi a altor activităţi extraşcolare? Realizare a sensului. Moldova din 5 decembrie 1990 nr. Laboratorul comprtenţelor. conform anexei. 562 DIN 7 SEPTEMBRIE 1993 “PRIVIND APROBAREA NOMENCLATORULUI DE INDUSTRII. proscrise persoanelor mai tinere de optsprezece ani.3. I pas. PROFESII ŞI LUCRĂRI CU CONDIŢII GRELE ŞI NOCIVE. în profesii şi lucrări incluse în Nomenclatorul aprobat prin prezenta hotărîre pe un interval de cel mult 4 ore pe zi. incluse în Nomenclatorul aprobat prin prezenta hotărîre. întreţinerea armăsarilor de reproducţie. III pas. întărirea familiei” Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. care întreprinderi din ramurile economiei naţionale cuprind astfel de sectoare de producere. care n-au împlinit vîrsta de optsprezece ani. 2.b)munci prestate pentru anumite organizaţii de stat sau private. 66 .Încearcă să le clasifici în felul următor:a)munci efectuate în cadrul familiei. • Să analizeze prevederile legale. profesii şi lucrări. care îşi fac studiile în şcolile profesionale tehnice. 392 “Cu privire la măsurile de neamînat pentru îmbunătăţirea situaţiei femeilor. 3. II pas. Obiective: • Să determine profesiile şi lucrările proscrise copiilor. precum şi elevi din clasele superioare ale şcolilor de cultură generală pot presta munci de producţie. la nevoie. Reflecţie:Extrage-ţi în caietele de lucru secvenţa cu referinţă la obligativitatea legislaţiei naţionale de a se racorda la prevederile internaţionale în privinţa interzicerii celor mai grave forme ale muncii copiilor.S. • Să evalueze importanţa cunoaşterii prevederilor legale. Muncitori dezinsectarea cerealelor. colegii. PROSCRISE PERSOANELOR MAI TINERE DE OPTSPREZECE ANI” În scopul realizării hotărîrii Sovietului Suprem al R. HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA NR. profesii şi lucrări cu condiţii grele şi nocive. Se aprobă Nomenclatorul de industrii. NOMENCLATORUL de industrii.S. numai în cazul cînd la locurile respective de muncă sînt respectate cu stricteţe normele sanitare şi igienice în vigoare. profesii şi lucrări cu condiţii grele şi nocive. Tema 3: Protecţia muncii copiilor în Republica Moldova. profesii şi lucrări cu condiţii grele şi nocive. Evocare.

Reflecţie.pentru a preveni exploatarea prin muncă a copiilor. Persoanelor mai tinere de 18 ani le sînt proscrise profesiile şi lucrările: . 4. încărcarea şi descărcarea substanţelor toxice. pentru persoanele ambelor sexe în vîrstă de la 16 pînă la 18 ani – mai mult de 4 kg.care ţin de ridicarea şi mutarea manuală a greutăţilor. printr-un simbol.Muncitori lucrări în sere. Citiţi conţinuturile de mai sus conform următorului ghid de învăţare: 1. radioactivă şi altele) depăşeşte limita de concentrare sau nivelul – limită.Relatează cazul colegilor. pentru persoanele de ambele sexe de la 15 pînă la 16 ani – greutăţi mai mar de 2 kg.Numiţi industriile. Evocare: Ipas.profesiile şi lucrările proscrise coriilor.pentru tine ca potenţial salariat.ce prevederi ai mai include.Analizează. la executarea cărora.care ar contrazice zicala populară:”De muncă încă nimeni n-a murit. 67 . .de ce guvernul se îngrijeşte de faptul ca persoanele mai tinere de optăsprezece ani.Incearcă să evaluezi semnificaţia materialului respectiv.la executarea cărora conţinutul de substanţe nocive (chimice şi biologice) în aerul zonei de lucru.Care sunt cele două categorii de lucrări. ultravioletă.exploarîndu-se achiziţiile elevilor de la etapa realizării sensului. transportarea şi prelucrarea preliminară a tutunului. precum şi existenţa unor factori de producţie fizici periculoşi şi nocivi (zgomotul. radiaţia electromagnetică. 6. de rînd cu lucrul de bază sînt ridicate şi mutate manual greutăţi. infraroşie. Realizare a sensului. pentru persoanele de ambele sexe de la 16 pînă la 18 ani – greutăţi de 2 kg (masa totală a greutăţilor mutate în timpul unui schimb de lucru nu trebuie să depăşească 700 kg).Încearcă să reprezinţi resrectivul nomeclator.să nu fie implicate în munci grele şi nocive.care sunt proscrise copiilor. vibraţia. Operator la complexurile şi fermele mecanizate zootehnice. 5. 2.” IIpas. Muncitori la transportarea.Dacă ai deţine puterea de decizie. 3. Laboratorul competenţelor. Muncitori recoltarea. Se realizează o discuţie dirijată . Se utilizează algoritmul aceluiaşi ghid de învăţare. pentru persoanele de ambele sexe în vîrstă de la 15 pînă la 16 ani – orice greutate.Aminteşte-ţi vre-un caz.

68 . Marketingul reprezintă mecanismul economic şi social prin care indivizii şi grupurile obţin ceea ce le trebuie şi ceea ce doresc prin mijlocirea producerii şi schimbului de bunuri şi servicii. prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate. de contractul colectiv de muncă. Angajator – persoană juridică (unitate) sau persoana fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă încheiat conform Codul Muncii al Republicii Moldova (Codul Muncii al RM din 1 octombrie 2003. să respecte regulamentul intern al unităţii. precum şi să achite la timp şi integral salariul (articol 45 CM al RM). 29 iulie 2003). Consilierea de grup presupune o relaţionare a consilierului cu un grup ai căror membri au o problemă comună. în baza contractului individual de muncă. incertitudine în orientarea educaţională şi profesională. Respectul de sine este abilitatea de a te simţi şi a gîndi în mod pozitiv despre sine. imposibilitate de evaluare autentică a realităţilor. Copiii. emoţionale sau sociale. atitudinile şi comportamentele personale. Monitorul Oficial al RM nr. Consiliere educaţională – reprezintă asamblul acţiunilor organizaţionale şi consultative de ordin general realizate prin modalităţi pedagogice direcţionate spre redefinirea psihopedagogică a copiilor şi părinţilor în cazul unor circumstanţe specifice sau cu caracter de criză multidimensională. sociologică care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrelor. Contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi angajator. în cadrul căreia consilierul asistă clientul în rezolvarea problemelor mentale. Imaginea de sine nu este altceva decît totalitatea percepţiilor privind abilităţile. cabinetelor sau proiectelor speciale care au drept obiectiv acţiune pedagogica generală.DICŢIONAR DE TERMENI Consilier educaţional este un specialist cu pregătire pedagogică. iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de Codul Muncii al RM. în schimbul unui salariu. de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii. tinerii în situaţii de risc – categorie sociologică amplă şi multidimensională fără rame sociale stricte care se caracterizează prin atitudine confuză faţă de valorile general umane. o reprezentare mintală a propriei persoane. Un respect de sine pozitiv. psihologică. valorificînd în acelaşi timp experienţa şi cunoştinţele fiecărei persoane asistate. calificare sau funcţie. 159 – 162. Salariat – persoana fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi. realist dezvoltă capacitatea de a lua decizii responsabile şi abilitatea de a face faţă presiunii grupului. calificări sau într-o anumită funcţie. Consiliere profesională – reprezintă asamblul acţiunilor organizaţionale şi consultative de ordin specific realizate prin modalităţi pedagogice orientate spre pregătirea copiilor. tinerilor şi adulţilor pentru alegere conştientă a profesiei şi pentru muncă. Consilierea individuală este o interacţiune personală între consilier şi client.

cu alte acte normative. necalificată. precum şi cu actele normative la nivel de unitate inclusiv cu regulamentul intern al unităţii. cu contractele colective şi cu cele individuale de muncă. Salariul minim reprezintă mărimea minimă a retribuţiei evaluată în monedă naţională.Salariul reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani. cu convenţiile colective. 69 . mărime stabilită de către stat pentru o muncă simplă. sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră îndeplinită de salariat. Disciplina muncii reprezintă obligaţia tuturor salariaţilor de a se subordona unor reguli de comportare stabilite în conformitate cu CM al RM. plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă. pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.

Hotărîrea Guvernului nr.243 din 2 martie 2005 pentru aprobarea procedurii de stimulare a mobilităţii forţei de muncă.org/ilolex/russian/docs/convdisp1. Legea privind fondul de şomaj.138 cu privire la vîrsta minimă de angajare7 şi Recomandarea nr.CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PIAŢA MUNCII • • • • • • • • • • • • • • • • • Constituţia Republicii Moldova Convenţia nr. 182 a fost ratificată de Republica Moldova la 14 februarie 2002. profesii şi lucrări cu condiţii grele şi nocive. Hotărîrea Guvernului nr. Hotărîrea Guvernului nr. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. pregătirea şi instruirea profesională a resurselor umane. 7 8 C138 adoptata de ILO in 1973 si ratificata de Republica Moldova la 21 septembrie. 1999.182 despre eliminarea celor mai grave forme de exploatare a muncii copiilor8 şi Recomandarea nr.253-XV din 19 iunie 2003 Cu privire la adoptarea Concepţiei privind orientarea.888 din 2 august 2004 pentru aprobarea procedurii de acordare a alocaţiei de integrare sau reintegrare.ilo. Hotărîrea Guvernului nr.862 din 14 iulie 2003 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forţei de muncă.htm) CODUL MUNCII Codul penal Legea cu privire la protecţia muncii Legea nr. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. proscrise persoanelor mai tinere de optsprezece ani.1121 din 14 octombrie 2004 pentru aprobarea procedurii de antrenare a şomerilor la lucrări publice.562 din 7 septembrie 1993 privind aprobarea nomenclatorului de industrii.1080 din 14 septembrie 2003 despre aprobarea Regulamentului privind modul de organizare a formării profesionale a şomerilor. Hotărîrea Guvernului nr.594 din 20 iunie 2005 pentru aprobarea procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat.146 Convenţia nr. Conventia ILO nr. 70 . 102-XV din 13 martie 2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.190 la această convenţie (www.450 din 29 aprilie 2004 despre aprobarea Regulemntului privind orientarea profesională şi susţinerea psihologică a populaţiei în problemele ce ţin de carieră. Hotărîrea Guvernului nr. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.

18.ANEXE Anexa 1 Tipul de temperament Test pentru stabilirea tipului de temperament Răspundeţi cu DA sau NU la întrebările de mai jos.3. F . Îmi place să controlez situaţiile şi evenimentele.16. C . S . Mi se spune adesea că vorbesc prea tare.9.31.29. S .25. Am numai câţiva prieteni.40. F .12. Sunt darnic. Îmi place viaţa! M . F .20. Nu-mi fac uşor prieteni. Nu sunt prea motivat şi entuziast. Sunt cam nehotărât şi pesimist. Nu-mi prea plac petrecerile mari.8.13.34.36. Sunt foarte disciplinat. mai degrabă aş vrea să fiu cu câţiva prieteni apropiaţi. S . Nu ezitaţi mult. Îmi place să dorm. dar suntem foarte apropiaţi! C . Îmi place arta foarte mult.28.30. Sunt o persoană entuziastă. S .15.1. Am un umor sec. Înclin să fiu rece şi fără sentimente. Sunt foarte răbdător. F . C . C . Am păreri clare despre lucruri. Rareori mă supăr sau mă mânii.27.21.26.14. Sunt critic faţă de oameni sau de anumite decizii. Nu te poţi baza pe mine prea mult.33. M . Îmi este greu să iau decizii. Îmi vine foarte greu să iert.37. S .35.19. C . F . M .2. S . Mă simt obosit tot timpul. S .24. Sunt foarte eficient.32. lăsaţi-vă condus de primul impuls! S .22. C .39. M . Iubesc aproape pe toată lumea. Tind să exagerez. mă emoţionează.11.6. M . Îmi place mai mult să fiu spectator decât participant activ. Deseori mă gândesc că oamenilor nu le place de mine. F . M .38. C .10.5. Sunt foarte încrezător. Mă supăr cu uşurinţă. S .17. Sunt dezorganizat. Oamenii îmi spun că sunt foarte curajos. C . S . M . Sunt un perfecţionist. C .4. F .7. S C M F 71 . F . F . Sunt hotărât. C . Sunt capricios. M . Sunt cam leneş. M . M . Mai degrabă strâng bani decât să-i cheltuiesc. Sunt un lider înnăscut.23. Îmi place să vorbesc. Oamenii spun că sunt foarte prietenoşi. F .

Calcularea scorului de personalitate Cele patru tipuri dominante de personalitate se calculează prin sumarea răspunsurilor afirmative la fiecare tip. Tipuri extrovertite: Sangvin. Coleric Tipuri introvertite: Melancolic. Flegmatic Puncte forte Sangvinicul popular 1 _animat 2 _voios 3 _sociabil 4 _Convingător 5 _stimulator 6 _vivace 7 _iniţiator 8 _spontan 9 _optimist 10 _amuzant 11 _încântător 12 _vesel 13 _antrenant 14 _expansiv 15 _ataşabil 16 _volubil 17 _energic 18 _agreabil 19 _popular 20 _entuziast 21 _inexpresiv 22 _indisciplinat 23 _reticent 24 _scabros 25 _intolerant 26 _tipicar 27 _încăpăţânat 28 _anost 29 _necumpătat 30 _naiv 31 _neliniştit 32 _susceptibil 33 _sceptic 34 _capricios 35 _dezordonat 36 _mocăit 37 _singuratic 38 _trândav 39 _răzbunător 40 _împăciuitorist Colericul puternic _cutezător _răbdător _dârz _combatant _capabil _sigur pe sine _pozitiv _ferm _sincer _puternic _temerar _încrezător _independent _decis _activ _tenace _lider _conducător _productiv _îndrăzneţ Puncte slabe _sfios _nepăsător _ranchiunos _fricos _temător _neimplicat _imprudent _pesimist _placid _negativist _închistat _lipsit de tact _dezorganizat _introvertit _irascibil _încăpăţânat _dominator _neîncrezător _nestatornic _critic Melancolicul perfect _analitic _perseverent _altruist _amabil _respectuos _sensibil _prevăzător _organizat _ordonat _statornic _meticulos _cultivat _idealist _profund _iubitor de muzică _manierat _loial _riguros _perfecţionist _decent _obraznic _apatic _potrivnic _neatent _nehotărât _imprevizibil _pretenţios _trufaş _certăreţ _înfipt _dependent de _laş _poruncitor _inflexibil _bombănitor _încrezut _leneş _arţăgos _impasibil _viclean Flegmaticul liniştit _adaptabil _paşnic _docil _autocontrolat _rezervat _nepretenţios _răbdător _timid _flexibil _prietenos _diplomat _consecvent _inofensiv _spiritual _pacificator _tolerant _bun ascultător _mulţumit _plăcut _echilibrat _despotic _neînduplecat _obositor _franc _care întrerupe _interiorizat _ezitant _indulgent _stingher _nonşalant _doreşte încredere _flecar _depresiv _indiferent _manipulator _suspicios _gălăgios _absent _pripit _instabil 72 .

.4..5.........2....2.2.3.4.3...5...3..2. Mi-ar place să calculez costuri planificate şi alte date financiare 1..5. Îmi este uşor să realizez ori să interpretez imagini sau forme artistice 1......5.5...2. Mi-ar place să desenez proiecte 1...2.2.2.4.5.... Îmi face plăcere să dau sfaturi celor care fac cumpărături 1.. M-ar interesa să lucrez cu cei nevoiaşi sau cu handicap 1....2........6 10.5. Mă interesează mult particulele chimice din care e făcută materia 1. Mi-ar place să organizez şi să optimizez fluxurile tehnologice 1......3.3.6 12...5.6 2....4.2.4..2..6 7...4....5..3... Mi-ar place o profesie legată de protecţia mediului 1..2..3...3.3... Mi-ar place să construiesc case sau poduri 1.6 17.6 22. Mă interesează politica şi ştiinţele sociale 1....4.2.3.5....6 5......5.........6 23...5....4..6 15.4..6 32.3. 2000 73 ....2. Mi-ar place să vând altora tot felul de lucruri 1.6 3...... Mi-ar place să calculez felurite caracteristici ale curentului electric 1.4. Îmi face plăcere să ordonez şi să arhivez sistematic tot felul de date 1.2....3....4.4.2......4.5...5.. Pentru domeniile despre care nu ştiţi nimic limitaţi-vă a bifa indicele (dacă totuşi simţiţi că argumentul v-ar putea interesa..3...... Mi-ar place să creez şi să experimentez programe de softuri 1.5..4...5. Bucureşti....3..4.......3..4...2.4...4.3...... Gemma Pres.2..4.... Mă pricep la meşteşugărit şi-mi place să-mi construiesc singur lucrurile necesare 1.3...4.2...5.4...3..5...... Deja ma descurc în problemele legale şi de impozitare.5.6 34.... gândiţi-vă puţin la diferenţele dintre atitudinile indicate de introducerea fiecărui item: mi-ar place.4.4....4....6 29..4..3.6 25..5.4..... Chestionar Asta este profesia care-mi place.5.3....5..5.....5..6 35. Mă interesează problemele privind protecţia mediului 1.6 33...5........5.3.4.......6 13...5........ Siewert „Teste de aptitudini profesionale şi rezolvarea lor”.......3.. Mă interesează elaborarea şi distribuirea de prospecte 1.2...2.. Îmi face plăcere să fac tot felul de măsurători şi să le analizez rezultatele interpretăndu-le 1.... Mi-ar place să lucrez în agricultură sau silvicultură 1....6 11..6 9 Horst H.6 36...6 16..6 6...6 18. Mi-ar place să proiectez şi să construiesc maşini / mecanisme 1.... Mi-ar place să ii ajut din punct de vedere medical pe cei bolnavi 1..6 14...5...5.....4.............4.6 8.2..6 9..6 31.....5. documentaţi-vă bine şi puteţi apoi reface testul).6 4.3.6 27.3. Mi-ar place să pot reprezenta interesele ţării mele în străinătate 1.2.......Testul de afinitate profesională9 Anexa 2 Înainte de a începe..3.2.3.5....3.6 20.. Vreau să meşteresc....4. Îmi face plăcere să montez maşini sau aparatură tehnică 1.6 37.. Cred că cercetarea corelaţiilor dintre fenomenele ştiinţifice este o activitate importantă 1..2. Ştiu că pot face diverse calcule tehnice fără dificultate 1.6 21... aş dori. Îmi face plăcere să lucrez experimental cu substanţe chimice 1.3.5..4.. să pot arăta ce pot face cu mâinile mele 1...3.....3...2..........4...2.2.. 1.6 19........2... Mi-ar place să lucrez ca jurnalist sau să culeg informaţii 1.6 30....4......... Îmi place să construiesc aparate de radio 1....2.. Pag.. aşa că mi-ar place sa ajut cu aceasta pe alţii 1.4...3.6 28.6 24..3.. Mi se pare important să ştiu care sunt perspectivele societăţii noastre 1.5.6 26...2...... Mă preocupă în special fenomenul literar 1. Mi-ar place să prelucrez metale 1..5.2..5..5.. mă simt în stare etc.......3..3......2.3..3.4. Mi-ar place să planific strategia unor campanii publicitare 1.... Îmi place să lucrez cu computerul 1.... Mi-ar place să învăţ limbi străine şi să lucrez cu ele 1. mă interesează..2.2. Mi-ar place să traduc şi să elaborez documente în limbi străine 1..4..3.. 45...2.4.2....5.

...3.4..3.....4.4....5.4.3.6 48.. Mi-ar place să explic altora avantajele unor anumite produse 1..4.3... Mi-ar place mult să lupt împotriva bolilor şl să le cercetez 1..3....3....6 47.6 64.2.6 69.4..6 65..6 70.5.2..4.6 73. Mi-ar place să elaborez propriile planuri de construcţie 1.6 58. Ştiu că pot calcula cu succes preţuri şl diverse oferte 1... Mi-ar place să îl ajut pe aljil în rezolvarea problemelor zilnice 1.. Mi-ar place să construiesc nave 1.. Vreau să lucrez în vânzări 1....6 63.5... Mă interesează mult desenul animat şi efectele speciale 1.2.2...2..2..3. Mi-ar place mult să am de-a face cu acţiuni şi alte efecte bursiere 1....4...2.... Mă interesează mult studierea relaţiilor interumane 1..4....5.. Mă văd perfect ca instructor de fitness sau de recuperare fizică 1... Mi-ar place mult să pot proiecta drumuri şi parcări care să se armonizeze cu mediul fără a-i dăuna 1....2.2.2...4..6 67..4....4.4.2...2.6 39.3...3..... Mi-ar place să îi educ pe cei mici 1.3.4.5.5...5.5..5.6 43...5......3.2...4.................5...2....3..6 78.3...4..3.6 Evaluarea afinităţilor profesionale pe diverse domenii de activitate 74 ..5...2.6 44.2......4.4........4.2..5..5....3.2..5.6 46....3..... Mi-ar place sa pot ajuta omenirea 1......6 61.6 52.....4.4..5..5. Mi-ar place să acord consultanţă în probleme financiare sau bancare 1.....5.5..6 75...4....6 80.2.........3..4.6 66. Mi-ar place mult să lucrez cu pădurea..... Ma interesează sportul profesionist 1..5........5.5.2. Mi-ar place mult să lucrez cu cel tineri 1. Mi-ar place să lucrez în sticlă ori ceramică 1... Mă simt capabil să elaborez formulare şi să le verific 1...2.... Mi-ar place să lucrez în educaţia adulţilor 1.....4.......4..3...4.5..6 74..2....4.2... Mi-ar place să conduc campanii de publicitate comercială 1.......6 53....2. Mă interesează problemele filozofice 1..6 51......3.6 55...2..3..6 41..5.5.... Mi-ar place mult să pot elabora aspectul exterior al clădirilor 1............3.2..2...5.5. Mi-ar place să elaborez scheme electrotehnice 1. Mi-ar place să îi ajut şi să îi îngrijesc pe cei cu handicap 1..........3.3.. Mi-ar place să lucrez cu culori proaspete pentru decoraţii interioare 1.4.4....5..6 56.5.. Mi-ar place să lucrez în mod ştiinţific 1..3..6 42..5...4.....3..4..................2.......4.vechi sau contemporane 1.2.6 68.5........6 54.3..5.....2.....3...5. Mi-ar place să elaborez softuri sau tehnici de hard 1.6 60.4.5.....4......3.3..2.. M-au interesat din totdeauna diferitele sisteme politice 1.... să plantez arbori şi să pot reface zonele despădurite 1.........4.....2.. Cel mal mult ml-ar place să dau consultantă de taxe şi Impozite 1.......4.38..2..4.2....2...6 72.. Mi-ar place să asamblez şi să verific linii de producţie 1...4......6 79.3...2..4.4..2..2.6 50.....5.3.3.5....3. Mi-ar place să îi îngrijesc pe cel bătrâni şl suferinzi 1.5.6 77.. Mi-ar place să tipăresc Jurnale 1.3. Mi-ar place să lucrez într-o centrală electrică 1.3..4.......3....5... Mă văd perfect ca autor de cărţi ori publicist 1......2.5.2... Mă atrag operele de arta ....6 45..3.5.3... Mi-ar place să îmi construiesc singur diverse aparate electrice 1.3.6 57. Mi-ar place să pot oferi consultanţă juridică 1....2.3..5.4.. Mă interesează în primul rând activitatea diplomatica 1...5.6 62.......3....6 49....6 59..4... Mi-ar face plâcere sa construiesc case sau strâzi 1. Mi-ar place să traduc texte din limbi străine 1...6 71.5.2.6 76.6 40........3...3.... Pentru mine cercetarea relaţiilor interumane este importantă 1.2.

sociologice. Arhitecţii şi inginerii constructori au o pregătire asemănătoare în multe privinţe. nu numai de la o întreprindere la alta. Ea cercetează esenţa procedurilor de procesare prin aplicarea de modele şi de abstracţiuni. logică şi teoria informaticii. ecologice şi legal-juridice (de drept). proiectarea şi executarea (sau construirea) clădirilor publice. mai nou avem o ecochimie şi o thalasso-chimie (chimia mărilor şl oceanelor . în cel al elaborării şi înţelegerii planurilor şi etapelor de execuţie precum şi în cel al conducerii (managementului) unor asemenea lucrări. dar chiar şi în cadrul aceluiaşi Institut sau întreprindere.36 p.de la grecescul „thalassa" = mare. inginer chimist sau proiectant chimist. subterane sau plutitoare. a drumurilor şi podurilor.posibilităţile de câştig diferă de la o calificare la alta şi de la o specialitate la alta. toate fac parte din aceeaşi familie. Mi-ar place să fiu: „Informatician . Există un număr de domenii strâns înrudite. cît şi demolarea tuturor acestora. Avem o chimie a agriculturii. de construcţie. datelor. economice. să lucrez într-un laborator" Item (5) _____ Item(31) _____ Item (32) _____ Item (33) _____ Item (63) _____ Item (76) _____ _____ Total (punctaj maxim 24 . una a produselor farmaceutice. Item (25) Item (29) Item (35) Item (41) Item (48) Item (60) 2. Mi-ar place să fiu: „Arhitect" _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte Total (punctaj maxim 24 .36 p.) puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte A fi chimist poate însemna multe lucruri.Specialist în Cibernetică" _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte Item(1) Item (10) Item (16) Item (20) Item (27) Item (68) Total (punctaj maxim 24 .Mi-ar place să fiu: „Chimist. Aceste activităţi trebuie desfăşurate cu respectarea unor bine determinate condiţii tehnice." 3. alta a produselor alimentare. a construcţiilor suspendate. Desigur . textelor şi imaginilor.) Informatica se ocupă în general cu procesarea informaţiilor. antreprize sau birouri.) Arhitectura presupune planificarea.1. 75 . sociale sau industriale. dar în special în domeniul calculelor matematice şi statistice. ocean). ca şi cele de matematică.36 p. Cu pregătire suplimentară sau superioară puteţi decide sa deveniţi chimist. Pentru studierea informaticii de mare ajutor sunt înclinarea spre analiză şi cunoştinţe temeinice despre metodele de programare cele mai performante.

36 p. electrotehnicii sau electronicii. Obiectul preocupărilor lor pot fi instalaţiile de încălzire. supraveghează. aparatelor şi utilajelor. mecanicei. roboţii industriali. plăcerea de a gândi şi a realiza cu propriile mâini tot felul de obiecte. O specializare superioară poate fi obţinută prin aprofundarea aspectelor ridicate de domeniile de utilizare a calculatoarelor şi de problemele de utilizare a acestora în practica viitorului. Meşteşugar” Item (3) ltem(19) Item (22) Item (30) Item (47) Item (58) Total (punctaj maxim 24 . maşinile de calculat şi imprimat. Mi-ar place să fiu: „Sociolog.) Meşteşugarii planifică. precum şi asupra tuturor terminalelor posibile. fantezie şi spirit creator. Politician. instrumentele. schiţează. 4. construiesc. pentru bricolai. automatele. Constructorii de maşini îşi sprijină activitatea nu numai pe cunoştinţele tehnice şi pe o solidă instruire în ştiinţele naturale. 6. dar şi pe propria creativitate şi inventivitate.36 p. aparatele şi instrumentele de tot felul. materialele rulante. aparatele. să îi ajut pe cei din jur" Item (9) Item (37) Item (49) Item (53) Item (57) Item (67) _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte 76 _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte . echipamentele şi construcţiile de tot felul. răcire sau condiţionare.Cei cu aptitudinile compatibile acestui domeniu vor putea deveni ingineri informaticieni numai după acumularea unui serios bagaj de cunoştinţe despre arhitectura calculatoarelor si a reţelelor de calculatoare. maşinile. Aptitudinea pentru lucrul manual este caracteristică inovatorilor şi inventatorilor care.) Inginerii din domeniul construcţiilor de maşini proiectează şi se implică în construcţia instalaţiilor tehnice. maşinile unelte. ca şi restul meşteşugarilor. Practicarea profesiilor din acest domeniu presupune aptitudinea pentru lucru manual. au cunoştinţe generale şi din alte domenii cum ar fi cel al construcţiilor. 5. a liniilor de producţie şi procesare dezvoltându-le până la obţinerea soluţiei optime. Mi-ar place să fiu: „Artist. toţi aceştia sunt indivizi cu multă intuiţie. Ei sunt creatori de unicate şi de serii mici. mecanismele de ceasornic. asamblează şi repară instalaţiile tehnice. Mi-ar place să fiu: „Constructor de Maşini” Item (2) ltem(15) Item (20) Item (22) Item (44) Item (66) Total (punctaj maxim 24 . a maşinilor. Capacitatea de a meşteşugi stă ca principiu la baza oricărei activităţi. instrumentele de producţie.

Electrotehnician" Item (8) Item (15) Item (28) Item (40) Item (42) Item (43) Total (punctai maxim 24 . şi tot ei sunt cei care contribuie .) puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte Experţii în oricare sector al relaţiilor externe sunt utili într-o foarte largă gamă de domenii de activitate.de stat sau non-guvernamentală .) Sarcina sociologilor. o condiţie fizică şl morală dincolo de medie.36 p. inundaţii etc. Cerinţele privind ocuparea funcţiilor auxiliare nu sunt chiar atât de severe şi pretenţioase. Bazele sale teoretic-filozofice se regăsesc atât în prezent cât şi în trecut. araba. chineza ori japoneza) este un atu de importanţa covârşitoare pentru orice intenţie sau pretenţie de promovare. Mi-ar place să fiu: „Electrician. tifos etc). precum şi cunoaşterea principalelor limbi europene: germana. râie. precum şi cunoaşterea limbii utilizate cu precădere la locul detaşării. 8. Ca diplomaţi ei pot reprezenta guvernul ori societăţile sau Instituţiile cu Interese dincolo de graniţe.) sau de criză (foamete. Mi-ar place să lucrez în: „Diplomaţie. engleza şi franceza.pe lângă o solida educaţie generala .în situaţii extreme cum ar fi cataclismele naturale (cutremure. portugheza. rusa. asistenţilor şi pedagogiilor din sistemul de asistenţă socială . atribuţiilor sau competenţelor respective.Total (punctaj maxim 24 . Orice alta llmbă internaţională (spaniola. Prin măsurile educaţionale ei contribuie la eradicarea unor fenomene cum ar fi dezechilibrul demografic sau bolile ce apar pe fondul lipsei de educaţie (venerice.36 p. Serviciul diplomatic impune . Servicii internaţionale" _____ _____ Item (7) _____ ltem(17) _____ Item (24) _____ Item (61) _____ Item (67) _____ Item (80) Total (puncta) maxim 24 . Politologia se ocupă cu instituţiile statului şi ale societăţii. 7. Ei distribuie ajutoarele personale sau materiale handicapaţilor şi celor nevoiaşi. război.o permanenta observare a fenomenelor şl evenimentelor internaţionale.decisiv în majoritatea cazurilor .este de a asista capacitatea de auto-ajutorare a semenilor lor. Cunoştinţele din domenii sensibil apropiate cum ar fi educaţia şi medicina vin în sprijinul activităţilor de asistenţă socială.) Profesiile specifice acestui domeniu au drept numitor comun transmiterea Impulsurilor şi undelor electromagnetice: constructor de echipamente electrice constructor de echipamente electronice electroinstaiator electronist 77 _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte . iar pe de altă parte de dezvoltarea societăţii contemporane. Cercetătorii de specialitate studiază modalităţile de rezolvare a problemelor ridicate pe de o parte de actul guvernării.36 p. molime şi altele asemenea). dar se impune totuşi o bună cunoaştere a sarcinilor.

funcţionar economic: casier. în orice instituţie sau întreprindere industrială. din construcţii şi mecanica fină. Electricienii sunt prezenţi pe orice şantier. comerţul cu bunuri industriale. de semnalizare. Publicitate. evoluţia tehnologiilor au impus însă practicanţilor acestor profesii stăpânirea unor deprinderi specifice altor domenii: sunt necesare astăzi cunoştinţe din matematică. Progresul tehnic. aparatură de pornire / oprire sau de comutare. auto etc). Finanţist" _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ Total (punctaj maxim 24 . transporturi maritime. poligrafie. transporturi terestre. 9. la cele specifice unei anumite industrii (frigotehnica.) Item (11) Item (26) ltem(63) Item (71) Item (72) Item (79) puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte Experienţa ultimilor ani arată o creştere semnificativă a interesului absolvenţilor de şcoală generală pentru profesiile domeniului economic comercial respectiv a calificărilor care se pot obţine prin urmarea unor cursuri post-liceale în: comerţul cu amănuntul. de încălzire electrică. comerţul cu ridicata. 10. de instalaţiile de antenă.) 78 . turism intern. comerţul direct la cumpărător. Mi-ar place să fiu: „Economist. Mi-ar place să lucrez în: „Relaţii cu publicul. turism internaţional. de iluminare.36 p. vânzarea de carte şi spaţiu editorial. În urmă cu doar câteva decenii. electricienii.48 p. comerţul prin poştă. Ei se pot specializa de asemenea în sfera serviciilor de tot felul . asigurări.de la cele pentru echipamentele casnice. Comerciant. precum şl orice fel de panou de comandă electrică a utilajelor şl liniilor de producţie industrială. de protecţie. comerţul cu bunuri imobiliare. contabil etc. Ei instalează linii de forţă sau de alimentare curentă. Arte Vizuale" _____puncte Item (4) _____puncte Item (23) _____puncte Item (26) _____puncte Item (34) _____puncte Item (54) _____puncte Item (56) _____puncte Item (57) _____puncte Item (77) _____puncte Total (punctaj maxim 24 . Majoritatea electroniştilor sunt în primul rând electricieni cu pregătire similară informaticienilor. comerţul electronic. trafic aerian de pasageri. din structura materialelor. publicitate / reclamă. montează corpuri de iluminat. de supraveghere. (tehnicieni sau ingineri) erau cuprinşi în mai marea familie a tehnicienilor constructori de maşini.electricieni de întreţinere şi service electronist de întreţinere şi service lucrători în telecomunicaţii tehnicieni radio şi TV Instalatorii electricieni se pot ocupa de instalaţii de furnizare şi distribuire a energiei electrice. a schemelor şl planurilor electrice. Agenţii Imobiliare. trafic aerian de mărfuri. Pregătirea lor teoretică presupune întotdeauna şi aplicaţia spre meşteşug ca şi capacitatea de înţelegere a fenomenului electric.

36 p.) În domeniul ştiinţelor juridice intră profesii care se bazează pe Dreptul curent . Sunt foarte multe activităţile specifice acestui domeniu care presupun din ce în ce mai mult obţinerea unei diplome de tehnician. Consultant general. operatori TV sau de cinema. asanarea sau irigarea terenurilor. Silvicultură. Practicanţii artelor vizuale acoperă şi ei o gamă suficient de largă de preocupări. al structurilor sociale (poliţie. care ordonează activitatea de zi cu zi a majorităţii componentelor vieţii economice şi sociale. expert în taxe şi impozite sau în domenii bine determinate ale dreptului (internaţional. presupune de asemenea abilităţi din aceeaşi categorie. Mi-ar place să fiu: „Jurist. maritim etc). 12. al economiei. radio. 11. creşterea şi îngrijirea 79 . Protecţia Mediului" _____ puncte ltem(12) _____ puncte ltem(13) _____ puncte Item (34) _____ puncte Item (59) _____ puncte Item (73) _____ puncte Item (74) _____ puncte Total (punctaj maxim 24 . dar şi din cele pedagogice sau din comerţ şi economie.Agentul de relaţii cu publicul (PR) este persoana care reprezintă o firmă. uniune profesională. iar cu 12 . Cei mai mulţi vor avea căutare în agenţiile de relaţii şi de publicitate. de care va depinde nu numai evoluţia carierei în domeniu dar şi cea a recompenselor materiale în sectoare cum ar fi agenţiile de reprezentare comercială sau cele imobiliare. Cariera militară.) se desfăşoară astăzi cu ajutorul unora dintre cele mai moderne procedee. TV). notar ori consilier juridic. avocaţi sau magistraţi) pot intra în relaţii cu alte domenii cum ar fi cel politic.18 puncte la capitolul 13 opţiunea pentru o carieră de moderator sau actor este justificabilă.) Agricultura şi industria bunurilor obţinute din produsele agriculturii şi sub-domeniilor sale (piscicultură. Expert. sau oricare alt gen de instituţie. Ei sînt în permanent contact cu evoluţia sistemului juridic. managementului etc. cu condiţia obţinerii unei calificări suplimentare. asistenţă socială. sisteme sau utilaje. Mi-ar place să lucrez în: „Agricultură. vizând gradele înalte. filozofiei. cu ajutorul celor mai moderne principii de planificare şi organizare. Specialiştii în relaţiile cu publicul provin în mare parte din mediile gazetăreşti de toate genurile (presă. Militar de carieră" _____ puncte _____ puncte Item (6) _____ puncte Item (10) _____ puncte Item (39) _____ puncte Item (55) _____ puncte Item (65) _____ puncte Item (69) Total (punctaj maxim 24 . îngrăşarea şi ameliorarea solului.36 p. companie. armată. silvicultură etc.civil. însămânţatul şi recoltatul. Cu punctaj bun la domeniul artelor meşteşugăreşti ei pot fi fotografi. marketingului. Absolvirea studiilor de drept este necesară nu numai pentru practicarea profesiilor legate strict de magistratură (judecător sau procuror) dar şi pentru cea de avocat. dar mai cu seamă opiniei publice. funcţionarii de stat de toate gradele). o întreprindere. avînd obligaţia de a le prezenta în lumina cea mai favorabilă posibil celor cu care acestea sunt în relaţii. administrativ. Prelucrarea şi protecţia solului. comercial şi penal. Juriştii-indiferent de specializarea lor (jurisconsulţi.

piscicultură.) dar în multe cazuri afirmarea se poate face încă prin activitatea depusă în alte domenii sau experienţa acumulată sunt criterii pentru angajare sau pentru Iniţierea unei activităţi ca liber profesionist. va fi întotdeauna preţuit la adevărata sa valoare. Investigator documentarist+. achiziţionarea.sunt profesii la baza cărora trebuie să se afle nu numai aplicaţia. dar şi un bagaj serios de cunoştinţe privind natura.pentru a nu le cita decît pe cele mai cunoscute . procesarea şi răspândirea informaţiilor prin .a. precum şi uşurinţa exprimării în scris.36 p.presă. precum şl a cel puţin uneia de circulaţie internaţională. combaterea.36 p. regie sau operatorie d. cercetător (informatică. Publicist" _____ puncte Item (9) _____ puncte ltem(14) _____ puncte Item (36) _____ puncte Item (52) _____ puncte Item (62) _____ puncte Item (78) _____ puncte Total (punctai maxim 24 . fie celui mal restrâns (cinematografie. Activitatea este determinată de cele mai multe ori de mersul vremii şi are un caracter profund individual. verbale ori imagistice (punctajul ridicat la domeniul „servicii internaţionale poate constitui confirmarea acestei aptitudini). radio şi televiziune. canale de radio sau televiziune). legumicultură. fie ele destinate uzului comun (ziare. Reporter. case de editură de tot felul ş. ştiinţele naturii şi ale protecţiei mediului . păsărilor şi culturilor diverse. Un bun tehnician în zootehnie. 10). Aproape toate cer implicit o bună cunoaştere a limbii în care sunt exersate. producţia de discuri şi benzi magnetice ori video. economie etc). Tendinţa personală spre unele specializări poate fi confirmată de punctajul ridicat obţinut în alte domenii: peisagist (arhitectură). Mi-ar place să fiu: „Medic" Item (18) Item (21) Item (46) Item (59) Item (64) Item (70) Total (punctaj maxim 24 . vindecarea şi eradicarea acestora. horticultură. Este adevărat că în ultima vreme apar forme particulare de calificare specializată (jurnalistică. Mi-ar place să fiu: „Jurnalist.animalelor. fie că este vorba de îngrijitori de bolnavi şi de asistenţi sanitari (felceri) care obţin certificatul de absolvire a unor studii post-liceale. autorităţi.) pentru firme.) _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte Profesiile domeniului se ocupă cu studierea cauzelor apariţiei bolilor.ex. instituţii de stat sau particulare/uniuni profesionale.) Domeniul activităţilor legate de Jurnalistică şl publicistică cuprinde totalitatea profesiilor legate în vreun fel de obţinerea. fie că este vorba de absolvenţii unor studii universitare sau 80 . agenţii de ştiri sau Informare etc. arte fotografice. 13. interesul pentru ele. depozitarea şi vânzarea diferitelor produse ale solului . atât în teorie sau cercetare cât şi în practică. reviste. 14. Familiaritatea cu evoluţia evenimentelor politice şi sociale pe plan internaţional este de asemenea o cerinţă majoră. medic veterinar (medicină) etc.de la practica la implicaţiile economice şi chiar juridice. ca şi abilitatea utilizării tehnicilor de procesare a textelor şi/ sau imaginilor pe computer (cu punctaj bun la cap. recunoaşterea. viticultură etc.

artist 6. Militar sau Poliţist de profesie" _____ puncte Item (38) _____ puncte Item (45) _____ puncte Item (50) _____ puncte Item (51) _____ puncte Item (65) _____ puncte Item (75) _____ puncte Total (punctaj maxim 24 . inginer. este nevoie însă de aptitudini mai degrabă de tipul celor cerute de domeniul justiţiei. dar şi în afara lor.reprezentare grafică Profesia afinitate nulă 1. meşteşugar. Ultima parte a acestui capitol vă dă posibilitatea de a vizualiza per ansamblu felul în care aptitudinile personale se proiectează pe perspectivele profesionale. în unităţi economice. chimist. însă. Practicarea acestor profesii poate avea loc în institute şi instituţii de stat ori administrative. calificarea pentru acestea fiind oferită de o paletă de instituţii de învăţământ post-liceal. universitar sau post universitar.poliţie. Antrenor. Profilul psihologic al afinităţii profesionale şi reprezentarea sa grafică Sper că încadrarea punctajului pentru compatibilitatea de aptitudine cu diferite domenii de activitate v-a oferit şi momentele de bună dispoziţie menite a răscumpăra efortul de concentrare depus cu atâta răbdare. funcţionar public afinitate extremă 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 81 . sociolog. laborant. arhitect. informatlclan. Aveţi mai departe un exemplu de completare a profilului psihologic de aptitudini profesionale. matematician 5. aparent mai largă decât oferta pieţei de muncă. Sportiv.postuniversitare care le permit să practice profesia de medici de familie. că am terminat. specialist în cibernetica 4. în companii sau firme particulare dar şl în libertatea propriului cabinet.36 p. Practica profesiilor pedagogic-educaţionale poate avea loc nu numai în unităţi de învăţământ propriu-zise. militarii profesionişti activi. Pentru cei care în aceste din urmă domenii şi-ar dori atingerea unor poziţii în eşaloanele superioare. de unitate militară sau navală ori de doctori cu o specializare anumită (pediatri. tehnician. politician. jandarmerie. Să nu credeţi. 2. nutriţionişti etc). 15. Mi-ar place să fiu: „Pedagog. chirurgi. Inginer constructor 3. industriale sau comunităţi. constructor de maşini. Profilul psihologic al afinităţii profesionale .) Înclinaţia spre disciplină a pedagogilor de toate gradele apropie domeniul de cel al celor activi în structurile de tip militar . urmat de o pagină pe care o veţi putea completa înşivă cu punctajele obţinute la evaluările precedente. mecanic.

7. relaţii externe, diplomat, expert în dezvoitare 8. electrician, electrotehnician, electronist 9. comerciant, economist, organizarea producţiei 10. relaţii cu publicul, publicitate, arte vizuale, Imobiliare 11. consilier, jurist, magistrat, avocat, notar, militar de carieră 12. protecţia mediului, agricultură, silvicultură, piscicultura, zootehnie 13. jurnalist, redactor, documentare, publicistică, editură 14. asistenţă medicală, medic, doctor, chirurg 15. învăţător, profesor, antrenor, structuri militare

6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36 6 12 18 24 30 36

82

Anexa 3 Testul Belbin privind roluri în echipă Instrucţiuni: Fiecare clin cele 8 secţiuni trebuie să aibă un total de 10 puncte, distribuit pe propoziţiile care credeţi că descriu cel mai bine comportamentul dumneavoastră. Aceste 10 puncte pot fi distribuite pe diverse propoziţii, în cazuri extreme, ele pot fi distribuite pe toate propoziţiile sau se pot da 10 puncte unei singure propoziţii. Scrieţi punctele în tabela anexată. /. Cu ce cred eu că pot contribui la o echipă: (a)Eu cred că pot repede observa oportunităţi noi şi pot repede profita de ele. (b)Pot lucra bine cu oameni diferiţi. (c) Generarea de idei, este unul din darurile mele naturale. (d)Priceperea mea, este de a-i face pe oameni să vorbească, ori de cîte ori observ că au de contribuit cu ceva de valoare la obiectivele grupului (e)Capacitatea mea de a urma întocmai (regulile sau procedurile de ex.), este legată de eficacitatea mea personală. (f) Sunt gata să accept o situaţie temporară în care sunt nepopular, dacă în final duce la rezultate care să merite. (g)îmi dau seama de obicei, ce e probabil şi realist să meargă (funcţioneze). (h)Pot oferi un caz raţional ca alternativă la un curs de acţiune, fără a introduce preferinţe sau prejudecăţi. // Dacă am neajunsuri in munca de echipă, ele se pot datora faptului că: (a)Nu sunt în largul meu atît timp cît şedinţele nu sunt bine structurate, controlate şi bine conduse în general. (b)înclin să fiu prea generos cu cei care au un punct de vedere bun, dar care nu a fost luat în considerare cum trebuie. (c)Am tendinţa să vorbesc prea mult cînd grupul ajunge să investigheze idei noi. (d)Privirea obiectivă asupra lucrurilor mă împiedică să fiu entuziast şi gata de a mă alătura colegilor. (e)Sunt uneori privit ca violent şi autoritar, dacă e nevoie să se ducă ceva la un bun sfîrşit. (f) îmi vine greu să conduc aflîndu-mă tot timpul între subordonaţi, poate pentru că sunt suprasensibil la atmosfera creată de grup. (g)Pot fi prea prins cu ideile ce îmi vin şi pierd astfel contactul cu realitatea. (h)Colegii au tendiţa să mă perceapă ca îngrijorîndu-mă fără sens, din cauza detaliilor şi la gândul că lucrurile ar putea ieşi rău. ///. Cînd sunt implicat intr-un proiect cu alţi oameni: (a) Am o aptitudine în a influenţa oamenii, fără să-i supun la presiuni. (b) Prin vigilenţa mea pot preveni omisiuni sau greşeli din nepăsare. (c) Sunt gata să fac presiuni pentru a trece la acţiune pentru a asigura ca şedinţele nu irosesc timp sau nu deviază de la obiective. (d) Se poate conta pe mine că voi contribui cu ceva original. (e) Sunt întotdeauna gata să apăr o sugestie buna, de interes comun. (f) Sunt foarte interesat în căutarea ultimelor noutăţi. (g) Cred că judecata mea poate ajuta în ajungerea la deciziile corecte. (h) Colegii se pot baza pe mine că voi avea grijă ca toată munca importantă să fie organizată. IV. Ceea ce mă caracterizează cînd muncesc în grup, este: (a) Mă interesează, într-un mod neagresiv, să-mi cunosc mai bine colegii. (b) Nu am reţineri în ceea ce priveşte contestarea vederilor celorlalţi sau susţinerea ideilor proprii cînd sînt în minoritate. (c) De obicei, găsesc argumente pentru a combate propuneri şubrede. (d) Cred că sînt talentat în a face lucrurile să meargă, atunci cînd trebuie pus în aplicare un plan. 83

(e) Am tendinţa să evit ceea ce este evident în dorinţa de a găsi ceea ce este neaşteptat. (f) Aduc o notă de perfecţionism la orice lucru de care mă apuc. (g) Sînt gata să mă folosesc de contacte din afara grupului. (h) Deşi mă interesează toate părerile, nu ezit (sunt hotărât) atunci când trebuie luată o decizie. V. Găsesc satisfacţie în lucru pentru că: (a)Îmi place să analizez situaţiile şi să cîntăresc toate alternativele posibile. (b)Mă interesează găsirea de soluţii practice problemelor. (c) îmi place să simt că întreţin relaţii bune de lucru. (d)Pot avea o influenţă puternică asupra deciziilor. (e)Pot întîlni oameni care ar putea avea ceva nou de oferit. (f) Pot aduce oamenii să cadă de acord asupra unui curs de acţiune necesar. (g) Mă simt în elementul meu cînd mă pot dedica deplin unei sarcini (h) Îmi place să găsesc un domeniu care să-mi solicite imaginaţia. VI. Daca dintr-o dată mi se dă o sarcină dificilă, cu o limită de timp şi oameni ce nu-mi sînt familiari: (a)înainte de a dezvolta o direcţie într-un plan, îmi vine să mă retrag într-un colţ ca să gândesc o ieşire din impas. (b)As fi gata să lucrez cu persoana ce mi-a arătat purtarea cea mai caldă. (c) As găsi o cale de a reduce sarcina, stabilind cu ce ar putea contribui cel mai bine diferiţi oameni. (d)Simţul meu de urgenţă ne ajută să ne asigurăm că ne încadrăm in limitele de timp. (e)Cred că aş rămâne rece şi mi-aş menţine capacitatea de a raţiona corect. (f) În ciuda presiunilor, as rămâne statornic în scopurile mele. (g)As fi pregătit să preiau conducerea în sens pozitiv, dacă aş simţi că grupul nu face nici un progres. (h)As deschide discuţii în vederea stimulării ideilor noi şi pentru a face lucrurile să se mişte. VIL Referitor la problemele care mă privesc în lucrul în grup: (a) Sunt apt să-mi arăt nerăbdarea cu cei ce obstrucţioneză progresul. (b) Alţii m-ar putea critica pentru că sunt prea analitic şi insuficient de intuitiv. (c) Dorinţa mea de a fi sigur că lucrurile sunt făcute ca lumea poate opri derularea activităţilor. (d) Am tendinţa să mă plictisesc destul de repede şi atunci mă bazez pe unul sau doi colegi care să mă învioreze. (e) îmi vine greu să pornesc dacă ţelurile nu sunt clare. (f) Uneori explicaţiile şi clarificările mele referitoare la idei sau situaţii complexe sînt slabe. (g) Sînt conştient că trebuie să cer de la alţii lucrurile pe care eu însumi nu le pot face. (h) Ezit să-mi impun punctele de vedere atunci cînd întâmpin o opoziţie reală.

84

Foaie de analiză şi calcul a chestionarului de autopercepere Tabela cu punctaje asociată chestionarului de autopercepere Secţiune I II III IV V VI VII TOTAL OR g a h d b f e CO d b a h f c g ST f e c b d g a GE c g d e h a f EX a c f g e h d EV h d g c a e b LE b f e a c b h FI e h b f g d c

85

CELE MAI CĂUTATE DEPRINDERI DE LUCRU Ai aceste deprinderi? Verifică! Foloseşte următorul chestionar pentru a-ţi evalua deprinderile de lucru. 10 „Pas cu pas către cariera ta”. Bucureşti 2004. rezolvare de probleme. organizare a timpului. □ □ deprinderi de a conduce Ştiu să-i motivez pe ceilalţi să-şi atingă scopurile. Îmi organizez viaţa personală şi profesională şi întotdeauna îmi planific ce am de făcut. când vreau să aflu ceva. Autoevaluaţi-vă abilităţile proprii după testul ce urmează. Afirmaţiile de mai jos te caracterizează? Bifează răspunsul potrivit. □ □ □ deprinderi de învăţare Sunt o persoană curioasă şi. apreciez ideile altora şi ştiu cum să lucrez pentru a realiza un proiect comun. utilizare a calculatorului. □ □ □ deprinderi de organizare Sunt o persoană ordonată. □ □ □ deprinderi de organizare a timpului Îmi planific bine activitatea. Cele mai căutate deprinderi de muncă sunt: deprinderile de comunicare. Ştiu să stabilesc şi să coordonez proiectele. AM DEJA TREBUIE SĂ-MI DEZVOLT □ □ deprinderi de comunicare Prezint informaţiile bine atunci când scriu sau vorbesc □ □ deprinderi de a lucra în echipă Sunt cooperant. ştiu să găsesc modalitatea de a căuta nformaţii. creativitate. □ □ deprinderi de ascultare Înţeleg ceea ce gândesc sau spun ceilalţi oameni. Ghid de consiliere şi orientare. □ □ deprinderi de creativitate Îmi place să găsesc idei şi modalităţi noi de a-mi realiza proiectele. Îmi realizez proiectele la momentul fixat. Pag 40 86 . ascultare. Ştiu să utilizez diferite programe. □ □ □ deprinderi de a rezolva probleme Îmi place să definesc problemele şi să găsesc soluţii la ele.Anexa 4 CELE MAI CĂUTATE DEPRINDERI DE LUCRU10 În baza trăsăturilor specifice ne dezvoltăm anumite abilităţi/deprinderi. Sunt prietenos şi gândesc pozitiv. deprinderi de lucru în echipă. □ □ □ deprinderi de a utiliza calculatorul Ştiu să lucrez pe un calculator. Îndeplinesc bine cerinţele profesorilor/şefilor.

Polirom . Chişinău. Epigraf. 2003 2. Chişinău. Dezvoltarea psihosocială a copiilor din familiile dezintegrate din Republica Moldova. Expert. Выбор профессии. Societatea Ştiinţă şi Tehnica. Centrul parteneriat pentru egalitate. 2003 9. Kurtis S. Naţiuni pragmatice: identitatea daneză. Ştiinţa. Horst H. 2003 10. Ghid de consiliere şi orientare. 45. 1992 3. 2 (8). Combinatul poligrafic. 2004 7. Identificarea şi dezvoltarea psiho-socială şi a carierei copiilor aflaţi în medii care-i determină să muncească sau să ajungă în situaţii de risc. Pas cu pas către cariera ta. Atelier de lectură în demersul educaţional. Bucureşti. Bucureşti. 2005 8. 2004 15. Dan Cândea. Humanitas Educaţional. Cartier 1999 18. Combinatul poligrafic. Developing Youth Work. Olga Cosovan. orientare şi formare profesională. Centrul OCUP pentru informare. Iaşi.BIBLIOGRAFIE 1. 2004 17. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndirii critice. Jeannie L. Chişinău. Tartler. Chişinău. G. Ghidul lucrătorului de tineret. 1998 6. Auxiliar didactic în ajutorul dirigintelui. Teste de aptitudini profesionale şi realizarea lor. Dicţionar Enciclopedic Ilustrat. GEMMA PRES. Carolina Platon. (DRAFT) 13.2001 4. Nr. Tatiana Cartaleanu. Chişinău. Comunicarea managerială aplicată. Meredith. Bucureşti. Cunoaşte-te pe tine însuţi. Steele. România literară. Nr. Educaţie pentru toleranţă. Siewert. Model practic de intervenţie pentru prevenirea implicării în forme grave de muncă a fetelor şi băieţilor cu risc crescut de a fi exploataţi prin muncă. Chişinău. Ghidul IV. Rodica M. Питер 2006 20.infed. Formarea calităţilor omeneşti. 1996 16. Chişinău 1998 14. 2005.org/arhives/developing_youth_work 87 . Ghidul carierei mele. Chişinău 2004 19. Bucureşti. Adrian Nicolau (coordonator). http://www. Chişinău. Ю. 2001 11. Responsabilitatea ca dimensiune a personalităţii. Serviciul psihologic şcolar. Тюшев. Colecţia Educaţia 2000+. Boris Melnic. Mark Smith. Charles Temple. 2000 12. Includerea socială a tinerilor. Ghid de orientare în cariera profesională. Тренинг для подростков. Larisa Stog. Supliment al revistei Didactica Pro. Combinatul poligrafic. Strategii de dezvoltare a gîndirii critice. 2003 5. Cândea. Bucureşti. Psihoteste.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful