You are on page 1of 9

I.N.

Sava - 2005

1

SOCIETATEA RISCULUI
SECURITATE ÎN CONDIŢII DE RISC
1. 2. 3. 4. Industrialism, democratie, modernism: riscul istoriei. Productia bunastarii versus productia riscurilor. Sub-politica. Managementul riscului. Potentialul politic al riscului. Potenţialul auto-distructiv al societăţii. Securitate în condiţii de risc

Cursul de fata ne previne asupra uneia dintre cele mai recente si, in acelasi timp, provocatoare teorii privind securitatea. Ideea principala are in vedere complicata societate contemporana care, prin gradul foarte ridicat de complexitate a sistemelor de productie si distributie, a modului de locuire, al sistemelor de transport, de comunicatii s.a., devine ea insasi generatoare de riscuri de securitate. Am putea numi acest fenomen sindromul insecuritatii dobandite. Societatea industriala moderna, prin propria sa existenta si functionare, genereaza insecuritate. Aceasta este teza principala a teoriei societatii riscului. Dezbaterea pe aceasta tema a fost deschisa inca din anii '80 de catre sociologul german Ulrich Beck. In anii '90, teoria lui Beck a fost asimilata studiilor de securitate. Modernizarea induce, asadar, insecuritate. Cu cat o societate este mai sofisticata, cu atat (poate deveni) devine mai nesigura. Aceasta teza trebuie, evident, demonstrata si argumentata in cursul nostru. Pana de curand, beneficiile modernizarii nu au fost puse la indoiala. Mai mult, teoriile modernizarii sunt, aproape fara exceptie, construite pe premisa consecintelor pozitive. Progresul este in mod irefutabil bun, pozitiv, dezirabil. De cateva decenii bune, sociologia societatii industriale pune in evidenta uriasul progres tehnologic si industrial obtinut de omenire in ultimii 200 de ani. Chestiunea este ca, in pragul secolului al XXI-lea, prin modernizare, s-a instaurat o stare de artificialitate din care rezulta fragilitatea societatilor superdezvoltate. Starea de precaritate a lumii, instituita prin industrializarea Vestului, se extinde si in celelalte parti ale lumii, prin intermediul procesului de globalizare. O buna parte a literaturii de specialitate, grupata in jurul unui nou curent in stiintele sociale - curentul postmodernist -, trateaza dintr-o perspectiva radicala transformarile din ultimii 2030 de ani şi accentuează starea de criză a lumii moderne. Industrialismul clasic a trecut in faza postindustriala, iar democratia reprezentativa parcurge o faza de erodare, spun teoriile postmoderniste. Pe acest fundal, structurile clasice ale modernitatii - statul, natiunea, familia, profesia, traditia - sunt diluate pana la a fi lipsite de continut. Aceste tendinte si transformari, la nivelul societatii industriale, al reprezentarii politice si al structurilor traditionale ale modernitatii, sunt descrise pe un ton pesimist si deconstructiv de literatura sociologica a "societatii postmoderne". In ciuda acestei dominatii (mai degraba cantitative) a literaturii postmoderne, Ulrich Beck nu considera relevanta paticula "post-" in constructia teoriei sale. Pentru teoria "societatii riscului", viziunea postmodernista nu are o insemnatate speciala. Beck crede ca avem de-a face cu aceeasi modernitate, specifica societatii industriale, dar care capata o noua forma, anume modernitate reflexiva (reflexive modernity). Modernitate, pentru Beck, inseamna industrialism si democratie. Atata timp cat putem vorbi de acestea doua, vorbim, de fapt, de aceeasi modernitate,

10). Ulrich Beck construieste teoria societatii riscului. pentru ca omenirea nu poate ramane blocata intr-un proiect. riscuri de mediu (accidente industriale." (op. despre care cu greu ne putem imagina ca ar putea fi depasita.teoria societatii riscului . 1.. cu modelele sale de munca si viata. legitimata pe cale "stiintifica". studiile de securitate. Cu alte cuvinte. asa cum a fost el elaborat in cursul secolului al XIXlea. cu sectoarele sale de productie. cu propria sa intelegere a stiintei si tehnologiei si a formelor sale de democratie este la modul generic o societate moderna. poluare). productia de riscuri. familia. "in Vestul dezvoltat. Sub-politica Pe aceasta argumentatie teoretica. modul de viata si de munca. Care este natura acestor riscuri? Riscuri politice (razboaie civile. 2. In secolul al XX-lea. Dupa 1990. coruptie. p. stiinta. o culme a modernitatii. riscuri economice (crize economice. oricat de atractiv si confortabil ar fi acesta. Ideea de sfarsit a istoriei i se pare o gluma. Sociologul german considera ca "similar modului in care modernizarea a dizolvat structura societatii feudale in cursul secolului al XIX-lea si a generat societatea industriala. Sava . daca ne este permis sa spunem acest lucru. Argumentul sociologului german este . modernism: riscul istoriei. Productia bunastarii versus productia riscurilor. Sa urmarim explicatia lui Beck privind modernizarea si sa deducem implicatiile principalei sale teorii . prezentata doar succint aici. Insa. la randul lor. fazele sau stagiile sale difera. impinge societatile in criza modernitatii. trafic. In secolul al XIX-lea. cit. siguranta cetatenilor. natiunea. isi submineaza propriile premize ca societate industriala impreuna cu principiile sale functionale" (ibidem). saracie). tehnologia. atunci. Din aceasta perspectiva. supuse procesului de "demistificare". Industrialism. conflicte etnice si religioase).I. statusul (rangul. La inceputul secolului al XXI-lea. terorism). cu gandirea sa in categorii ale cresterii economice. 11) Intrebarea lui Beck este: cum putem schimba acesta stare fara a ne pierde modernitatea? Adica a imbratisa noul fara ca nimic din ce este vechi sa se piarda. p. impactul global al modernitatii intra in conflict cu limitarile impuse de mitul societatii industriale. in care ideea de progres a devenit dominanta). Cine. obiectele sacre ale industrialismului: stiinta..2005 2 chiar daca formele. modernizarea de astazi dizolva societatea industriala pentru ca o noua modernitate sa-si faca aparitia" (op. intreaga planeta este somata sa raspunda criteriilor modernitatii: egalitate politica. Modernitatea reflexiva inseamna modernizare din interior sau. bazat pe mostenire si pe prestigiu) si religia (adica ierarhia si credinta) au fost demistificate si inlocuite de un nou tip de ierarhie sociala (bazata pe puterea politica si financiara) si de o noua religie (in fapt o ideologie. sexualitatea etc. omenirea este condamnata la istorie. Acest mit ne mentine captivi ai ideii ca "societatea industriala dezvoltata. democratie. riscuri societale (agresarea identitatii. drepturile omului. criza pe care adeptii postmodernismului ne-o descriu atat de pesimist? Din teoria lui Beck deducem ca este vorba despre atingerea limitelor de crestere a societatii moderne. istoria insasi este un risc pe care societatea trebuie sa-l gestioneze. sunt.N. anume avem de-a face cu globalizarea modernitatii.asupra a ceea ce ne intereseaza. etc. Care sunt consecintele destructurarii modernitatii? La fel de evident. Religia progresului si institutiile sale de cult (tehnologia si puterea) sunt stalpii societatii moderne. cit. in prezent. modernizarea a consumat si si-a pierdut alternativa si. democratie. modernizare a modernizarii. somaj.

Globalizarea riscurilor implica prezenta subiectului pe agenda dezbaterii publice motiv pentru care capata. Sistemele industriale slab-structurate nu pot produce decat riscuri. Managementul emisiilor de oxizi de carbon nu se mai poate face decat pe baza unor decizii politice. importanta sociala si politica. foarte probabil va produce riscuri. Pe de alta parte. Avand in vedere incidenta acestor riscuri. Asta inseamna ca. Deducem de aici ca supradezvoltarea produce indeosebi riscuri la adresa biosferei. De exemplu. chiar si o societate care nu produce bunastare. consecintele industrialismului patrund pe agenda politica nationala si internationala.a. proiectul modernizarii a esuat (care nu au reusit sa instituie o societate industriala si democratia politica) devin surse de riscuri la nivel global (saracia. Diferenta este relativ simpla: in industrialismul timpuriu. ale deceniilor de industrializare si generalizare a societatii de masa. lunga vreme un efect secundar neglijat al tututor industriilor. Sava . In acest fel. Astfel de efecte secundare puteau fi limitate in secolul al XIX-lea la dimensiunea locala. Surplusul de putere pe care societatea l-a obtinut prin "progresul" tehno-economic este anulat de productia de riscuri. Fortele productive si-au pierdut "inocenta" de odinioara. Pe de o parte. efectele secundare se globalizeaza si ele si se transforma din riscuri locale in riscuri globale. a traficului. este treptat inlocuit de un stat a carui principala functie este gestionarea productiei si distributiei riscurilor. Astazi. "logica" sociala a productiei si distributiei riscurilor este dezvoltata ca alternativa la "logica" productiei si distributiei bunastarii. activitatea industriala a generat o degradare accentuata a mediului natural. in contextul actual. logica dominanta inca in gandirea sociala si politica. transport. sustinerea sistemelor industriale moderne (productie.N. Respectiv. comunicare) genereaza riscuri suplimentare. productia de oxizi de carbon. locuire. pentru ca productia de bunuri este. aceste efecte se globalizeaza. Relevant pentru domeniul securitatii este si conceptul lui Beck despre sub-politica. In perioada de copilarie a industrailismului. identificabile sub forma unei violente latente. Lipsa locurilor de munca se regionalizeaza. Bosnia-Herzegovina. terorismul. Nu in cele din urma. Unul dintre aceste hazards se refera. migratia. in acest caz. pungi care sunt mediul cel mai propice pentru inflorirea crimei organizate. . sunt generate evenimente globale neprevazute (global hazards) de natura supra-nationala. somajul de masa devine transnational. a terorismului s. Somajul nu mai este un fenomen local si nici macar national. 'logica' productiei de bunuri domina 'logica' productiei de riscuri.a. cit. p 12). erau izolate. Aceste "evenimente sociale neprevazute" si nedorite prezinta un potential disruptiv insemnat. Pe masura ce industrailismul se globalizeaza. ca urmare a deplasarii productiei si reproductiei peste granitele locale si. sunt. in timp ce subdezvoltarea produce riscuri la adresa sociosferei. Productivitatea foarte ridicata a industriilor din aria occidentala produce un somaj acceptabil in tarile occidentale si genereaza somaj de masa in tarile din lumea a treia. bolile. efectele secundare aveau un impact local. transnationala. la somaj. Functia sa principala ar fi. de exemplu. majoritatea. asociate cu societatile non-occidentale). riscurile intrau la categoria "efectelor secundare". intre mai multe tari. s-a transformat intr-un risc serios la sfarsitul secolului al XX-lea si inceputul secolului al XXI-lea. Statul bunastarii (wellfare state) concept central in stiintele sociale occidentale. traficul s.2005 3 urmatorul: "daca in societatea industriala clasica. de pilda. statul securitatii. a carui functie principala este aceea de productie si distributie a bunastarii. astfel.I. la randul ei. Statul bunastarii devine. societatile in care. Riscurile si consecintele modernizarii. in acest fel. sunt acum manifeste sub forma unor amenintari ireversibile si difuze la adresa biosferei si sociosferei. gestionarea securitatii societatii. in societatea riscului relatia se inverseaza" (op. ca urmare. Kosovo sunt astazi exemple elocvente pentru fenomenul risc society. Apar pungi ale somajului de masa.

societatea adauga o noua sarcina activitatii umane. 3. medical. in acest caz. Economiile de sub-zistenta nu produc riscuri. Potenţialul politic al riscului. alaturi de exploatarea resurselor naturale si eliberarea de constrangerile traditionalismului. nu se depasesc limitele a ceea ce este definit ca "tolerabil" din punct de vedere ecologic. indeosebi la nivel local. Consecinta este aceea ca societatea industriala se destabilizeaza singura prin insasi natura institutiilor sale".si caracterul exclusiv al institutiilor sale. o data cu aceasta. Ulrich Beck argumenteaza ca se produce o "transformare a fundamentelor schimbarii". Ce inseamna. ne avertizeaza Beck. Pe masura ce se globalizeaza. minimizate si inlaturate. Asta presupune o localizare a politicii (important este in politica procesul local. In al doilea rand. familie. Economiile de supra-zistenta produc. Ulrich Beck ne averizeaza. egalitate. sub stratul politic de suprafata. credinta in stiinta si progres.2005 4 Societatea industriala a dezvoltat un sistem politic sub forma democratiei reprezentative. au loc o serie de procese sub-politice. metodele argumentarii si scepticism . regional). pentru ca la nivel politic situatia este "blocata" pana la urmatoarea repriza electorala. In societea postindustriala se constata o activizare a vietii politice intre ciclurile electorale. Cine are initiativa in zona sub-politica? In primul rand afacerile (business). asadar. impreuna cu o globalizare politica la nivel supranational (aparitia germenilor guvernului mondial). pierde initiativa in favoarea dimensiunii locale si a celei globale. Managementul riscului. in acelasi timp.I. Managementul riscurilor presupune ca procesul de modernizare nu este afectat si. productia de riscuri apare indeosebi in societatile in care nevoile materiale ale oamenilor sunt asigurate prin dezvoltarea productivitatii pe baza tehnologiei si prin mecanismele statului bunastarii. important este modul in care riscurile si evenimentele neprevazute (hazards). Stratul de profunzime si-a creat propriile reguli. Prin urmare. incep sa se clatine si. care nu se mai supun regulilor stratului de suprafata. Rezumand acest sub-capitol. care se dezgheata numai o data la patru ani. Politica la nivel national. stiinta si tehnologia care sunt imune la procesul democratiei reprezentative. diferentiere functionala. 14) Sistemul de coordonate prin care viata si gandirea sunt ancorate in modernitatea industriala. In acesta chestiune. In gestionarea riscului. sunt prevenite. societatea riscului. cresterea exponentiala a fortelor tehnologice ale productivitatii (prin care sa se asigure nevoile materiale ale oamenilor). mai intai ca riscul se genereaza numai ca urmare a activitatilor de productie a bunastarii (wealth). Sava . Ca cat productia bunastarii este mai extensiva. arata Beck. la nivel sub-politic. "conceptul de societate industriala se bazeaza pe contradictia dintre princiiple universale ale modernitatii drepturi civile. psihologic si social. In afara ciclurilor electorale. politica se regionalizeaza. Electoratul alege periodic un numar de reprezentanti ai intereselor sale. (op. cu atat este mai intensiva productia de riscuri. inevitabil. ocupatie. sub-politica? In primul rand intarea pe scena a unor actori non-individuali. ne previne Beck. Anume. In primul rand. cit. Avem de-a face. in care aceste principii pot fi implinite numai pe o baza partiala si selectiva.N. Cu alte cuvinte. care impun reguli noi jocului politic. referindu-se la raporturile dintre sexe. . anuntand o noua societate. ca parte a procesului de modernizare. evenimentele neprevazute si amenintarile potentiale sunt direct proportionale cu aceasta crestere. sub forma afacerilor. electoratul este amorf. forme noi de oportunitati si riscuri isi fac aparitia. riscuri. cu supra-politica la nivel global si cu sub-politica la nivel regional. p. stiintei si tehnologiei.

. p. calculatia riscurilor. stabilite pana in prezent pe cale stiintifica si legala se prabusesc. In schimb. Ulrich Beck crede ca modernizare devine. in general. crede Ulrich Beck. In secolul XX. la care se adauga toxinele si poluantii din aer. in acest fel. "in societatea riscului consecintele necunoscute si neintentionate ajung o forta dominanta in societate si in istorie" (op. Conceptul central in teoria sociala a lui Max Weber . adica devine propria sa tema. 21) In intelesul acestei lucrari si in lumina a deschiderilor pe care le propune. p. Definitia riscului la Ulrich Beck este urmatoarea : "Riscul poate fi definit ca o cale sistematica de gestionare a evenimentelor cu pericol potential si a insecuritatii induse si introduse de procesul de modernizare". indeosebi) puteau fi izolate si gestionate la nivel local. cu societatea riscului. XIX . Fiind deschisi definirii si constructiei pe cale sociala. Nu pot fi incheiate asigurari pentru astfel de accidente. iar efectele se prelungesc pe durata generatiilor: afecteaza pe cei in viata si pe cei care urmeaza sa se nasca. Modernizarea nu mai este un scop in sine. importanta sociala a profesiilor chemate sa gestioneze violenta legala in societate. O uzina atomica. Cei ce definesc riscurile capata pozitiile sociale si politice importante in societate.N. Sau. 5.saracie. Cine poate acorda o asigurare. Riscuri sociale obisnuite in sec. Cu alte cuvinte. Multiplicarea optiunilor tehnice (Zweckrationalitat). Potenţialul auto-distructiv al societăţii: Pe esafodajul teoretic pus in evidenta mai sus.rationalizare . reflexiva. cit.I. magnificati sau minimizati. reduce posibilitatea calcularii consecintelor. dintr-un mit cu valoare universala. Ulrich Beck descrie cinci teze ale ale potentialului auto-distructiv generat de societatea riscului: 1. (op. Accidentele atomice nu mai pot intra la categoria accidente. Aceste riscuri induc efecte sistematice si adesea ireversibile. de exemplu. accidente industriale locale. fara urmari deosebite. hrana si intreaga serie de consecinte si efecte pe termen mediu si lung asupra plantelor. pot fi schimbati. o noua profesie: managerul de risc. dupa cum ne avertizeaza Beck. Calificarea sa stiintifica si juridica este printre cele mai inalte. riscurile saraciei si ale sanatatii au fost eliminate prin intermediul statului bunastarii. Sava .cit. elaborata in urma cu aproape 20 de ani. animalelor si oamenilor. scade.2005 5 anume gestionarea problemelor rezultate din insasi procesul de modernizare. care nu poate fi perceput pe cale umana. este intotdeauna partiala si limitata. Se poate deduce de aici rolul important al media si al profesiilor din stiinta si din domeniul juridic chemate sa defineasca riscurile. apa.nu mai acopera modernitatea tarzie. Apare. raman in general putin vizibile. se bazeaza pe o interpretare cauzala (sunt constatate pe cale stiintifica dupa ce si-au produs efectele si sunt limitati de posibilitatile de cunoastere). accidentele industriale. are nevoie de actualizare. si-au marit exponential potentialul distructiv. Definirea riscului este importanta. rolul militarului si. sanatate. nu prezinta un risc doar la nivel local si pe o perioada limitata de timp. modernizarea devine o povara la care omenirea trebuie sa reflecteze. in vederea managementului lor. in sensul industrial clasic al termenului. Riscurile ecologice in secolul al XIX-lea (poluare fizica si chimica. 22). definitia lui Beck. pentru cineva care urmeaza sa se nasca peste 10 sau 20 de ani? Acest lucru arata ca institutiile si modalitatile de calcul ale riscului. Prin risc trebuie inteles in primul rand riscul radioactivitatii. in ciuda cresterii masurilor de siguranta in exploatare. Prin ascendenta managerului de risc.

N. Sava .2005 6 .I.

Aceasta inseamna ca exista intotdeauna castigatori si perdanti in definitia riscului.N. Prin comercializarea riscului intelegem ca orice produs capitalist comercializat pe piata poarta cu sine un anumit risc: cand cumparam un produs cumparam si riscul asociat.si aici intra riscurile accidentelor nucleare. epidemiile de gripa. cum sunt devaluarile si exproprierile ecologice. lipsa de control a riscurilor in societatea industriala genereaza evenimentele neprevazute(hazards) si creste potentialul politic al societatii riscului. Protocolul de la Kyodo. riscurile se distribuie in functie de stratul si pozitia sociala a indivizilor. Mergand mai departe. similar.I. dublarea numarului de frigidere pe plan mondial ar insemna. ca de exemplu ONU. existenta . A produce numai pentru a castiga. ar putea prelua aceasta sarcina. Unii oameni sunt expusi mai mult decat altii riscurilor. atat de importanta in anii '80-'90. la randul lor. Peste un numar de ani ar fi posibil. are in vedere tocmai astfel de situatii. Totusi. Aceste masuri intra in contradictie cu interesul economic (care exploateaza o anumita arie) si cu jurisdictia proprietatii (care trebuie anulata). sunt asociate cu zonele urbane aglomerate. din punct de vedere stiintific. modificari importante ale legislatiei internationale. consumul de droguri. violenta de strada s. In mod obisnuit. riscurile produc noi inegalitati internationale. astfel incat fiecare familie de chinezi sa detina un frigider. exista un asa-numit efect de bumerang. ar putea deveni desueta in comparatie cu o tema de peste 10-20 de ani precum refacerea stratului de ozon sau prezervarea suprafetelor forestiere. Zone considerate a fi aflate sub risc ecologic sunt devaluate si expropriate pentru a fi puse sub regim de protectie publica. Initiative internationale de acest fel produc. pe de alta parte. interzicerea defrisariii padurii amazoniene (chestiune aflata in prezent in responsabilitatea exclusiva a Braziliei) prin legislatia internationala. in afara marilor aglomerari urbane. protectia unei paduri in Bavaria depinde de reducerea emisiei de poluanti atmosferici in Ucraina. In principiu. de dexemplu. se poate intoarce impotriva acestuia sub forma actelor teroriste. nevoia social definita ca fiecare familie de chinezi sa detina un frigider si. exista riscuri la care sunt expusi toti indiviziii. Acest lucru inseamna ca societatea riscului este globala. fara deosebire de clasa sau statut social. 4. Tehnologia nucleara. pe de o parte. Incat. asadar. definit ca sistem economic de satisfacere a nevoilor umane prin intermediul pietei. Cunoasterea riscului schimba modul de existenta. catastrofele ecologice nu tin cont de frontierele civilizatiei. indeosebi intre Vest si Lumea a Treia. fara a tine seama de riscurile asociate. Protectia ecologica a Vestului presupune diminuarea productiei de riscuri in Lumea a Treia. Din punct de vedere al castigatorului (winner). bolile generate de poluare. Emisiile nucleare.a. societatea riscului ofera oportunitatea marii afaceri (big business). Avem. Sava . precautia legata de cresterea gaurii in stratul de ozon. un individ care locuieste in apropierea unei uzine atomice sau a unui mare aeroport. Difuziunea si comercializarea riscurilor schimba logica capitalista. s-a calculat ca gaura din stratul de ozon s-ar dubla. Pe acest fond. Daca de pilda s-ar dubla numarul de frigidere in China. pentru a raspunde cererilor pietei.care sunt riscuri generate de cele mai avansate forme de modernitate . In mod obisnuit. dublarea numarului celor cu afectiuni ale pielei (cancere). Distributia sociala a riscului este inegala. In termeni teoretici.2005 7 2. Capitalismul. Organisme internationale. ne avertizeaza Beck. intrat in vigoare la inceputul anului 2005. O tema ca dezarmarea. 3. In cazul riscurilor cu grad ridicat de periculozitate . ale natiunilor sau ale claselor sociale. Este perfect logic ca. apar concepte noi legate de ecosistem. aproape automat. inseamna a creste potentialul de risc. Evident ca un individ care lucreaza si locuieste intr-o zona urbana intens poluata este expus mai mult. scapata de sub controlul tehnologic al Vestului. trebuie amendat in teorie si in practica. in comparatie cu un individ (familie) care locuieste intr-o zona rezidentiala.

isi pierde din insemnatate. avand in vedere categoriile de risc asociate cu aceasta tara din Asia Centrala: stat esuat. mortalitate. terorism.2005 8 (apartenenta la o clasa sociala. lovituri de stat. Aceasta informatie este de natura stiintifica (generata de monitorizarea calitatii mediului. functionarea uzinelor nucleare si chimice. crize umanitare. prabusirea pietelor. de natura sociala (saracie. Callghan. piete de risc.cum ar fi distrugerea stratului de ozon. datorita impactului lor social din ce in ce mai insemnat. cultura. Societatea riscului schimba natura politicii. Centrul Marshall pentru Studii de Securitate Europene.I. In primul rand. viata privata (secretul corespondentei de exemplu). Riscurile cunoscute si recunoscute social . Managementul acestor riscuri foarte probabil ca va impune o reorganizare a sistemului de putere si de autoritate pe plan national si international. In urma acestor dezbateri. J.devin subiecte politice nationale si internationale. economii de risc. boli). terorismul . In societatea riscului. droguri. datorita necesitatilor de gestionare a riscurilor de catre forurile internationale. natiune) determina constiinta (sistemul de cunostinte si reprezentari despre viata). saracia. Desi a fost elaborata in urma cu mai bine de 20 de ani. sfera privata este restransa. apartinand mai degraba sferei private. 5. 2000). ne previne Ulrich Beck. informatia este suverana. de natura politica (gestionarea crizelor interne si internationale. Managementul firmei. Sava . Ceea ce se naste odata cu societatea riscului este potentialul politic al catastrofelor. atacuri teroriste s. fenomene sociale ca subdezvoltarea. monede de risc etc). Shaw constata o "sociologizare" a studiilor de securitate. inundatii. Pe plan international. boli. Societatea riscului este. pentru ca informatia si cunoasterea (knowledge) tind sa devina mai importante decat apartenenta. economice si politice ale efectelor secundare sunt de o magnitudine sporita. ca sub-produse. intelese ca efecte secundare. trafic.). neavand caracter politic (public). aplicata la domeniul securitatii. genereaza o certa dezvoltare a conceptului si a practicii securitatii. mobilizarea pentru situatii de urgenta. Riscurile. Consecintele sociale. suveranitatea nationala . o institutionalizare a exceptiei in detrimentul regulei. capata caracter politic.a. tsunami. este o societate catastrofica. conceptul de securitate a suferit transformari insemnate. Martin Shaw prezinta o evaluare la zi a teoriei societatii riscului (vezi bibliografia recomandata). accesul la tehnologie si altele devin subiecte de interes public. deschiderea de noi piete. Afganistanul este un exemplu de societate generatoare de riscuri. revolutii. Societatea riscului. Supravegherea persoanelor. Pana in timpurile recente astfel de subiecte nu erau prezente pe agenda publica.concept central in sistemul de state suverane . crizele umanitare. la o civilizatie. subdezvoltare. migratie ilegala. economice. in sensul ca dezbaterea este dominata de abordarile sociologice dupa 1990. Kuhlman si J. in fond si la urma urmei. ca reziduuri industriale. prevederea catastrofelor de tip cutremure.N. defrisarea suprafetelor forestiere. devaluarea capitalurilor. ascultarea convorbilor. pentru ca se refera la fenomene precum agravarea saraciei. poluari). procedurile legale ce trebuiesc instituite. de natura economica (tehnologii de risc. i. . supravegherea deciziilor manageriale de fabrica. Teoria societatii riscului. din exceptii. constiinta va determina existenta.e. teoria lui Ulrich Beck se afla abia la inceputuri in ceea ce priveste aplicarea ei. Simplu spus. Cu societatea riscului. sociale si politice. Evident ca societatile care pot obtine si procesa informatia despre riscuri sunt cele mai bine pregatite sa gestioneze aceste riscuri. sistemul de cunostinte determina existenta. In lucrarea "Military and Society in 21st Century Europe. reguli. Abordari ulterioare confirma cea mai mare parte a prevederilor acestei teorii. A Comparative Analysis" (ed. In societatea riscului. interceptia corespondentei devin. traficul si consumul de droguri.

I.Vezi bibliografia generala a Cursului TPS . s-au diminuat.2005 9 Ameninţările. în sensul tradiţional. Securitatea se defineşte mai mult ca securitate în condiţii de risc. Sava . BIBLIOGRAFIE .N.