You are on page 1of 24

Regimuri alimentare in gastrita cronica hiperacida si boala ulceroasa cronica

Afla care dintre alimentele consumate iti fac bine si de care trebuie sa te feresti. In aceste afectiuni sunt permise in urmatoarele alimente:
• • • • • • • • • • • • •

Lapte si produse lactate: lapte (1000 ml/zi), branza de vaci, urda, cas, telemea desarata, Schweitzer. Carne si peste: carne slaba tocata (de vita, vitel sau pasare) 100-150 g/zi, peste slab de rau, 200 g/zi. Oua: fierte moi, omleta dietetica, sufleuri, spuma de albus, budinci Paine alba, veche de o zi (150 g/zi) Fainoase: gris, orez, taitei (ca spume, terciuri, budinci, casa, chisel de lapte, chiseluri din sucuri de fructe) Legume, sub forma de supe-creme, piureuri, budinci, sufleuri, cartofi copti, (fara spanac si stevie) Fructe: gelatine din sucuri de fructe, fructe coapte, piureuri de fructe coapte, spume din fructe Dulciuri: lapte de pasare, ecler, tarte cu fructe, pandispan, papanasi, savarina, bezele, biscuiti Grasimi: unt, smantana, frisca, ulei, margarina Bauturi: lapte, ceaiuri de plante (tei, sunatoare, musetel, maces, gastric), ape alcaline Sodiu (sare): unsor redus, dar nu exclus Supe: creme de legume, de fainoase, de franzela, supa slaba de carne Sosuri: sos alb dietetic, sos de legume (pasate), sos de smantana

Orarul meselor: 4-5 mese pe zi, din care un mic dejun, masa principala de la pranz, cina (masa de seara) si 1-2 gustari (la ora 10 si la ora 17) In acelasi timp sunt interzise urmatoarele grupe de alimente:
• • • • • •

• • •

laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturile fermentate oua fierte tari, maioneza pestele gras (morun, nisetru, somn, cega), pestele conservat, sardele, raci, icre carnea de porc, slanina, untura, carnea conservata (mezeluri, afumaturi, carnati) supele in care carnea a fost pusa la fiert in apa rece, ciorbele grase zarzavaturile crude tari (andive, gogosari, ridichi, varza, castraveti, ardei), legumele uscate (fasolea boabe, linte, mazare), ciuperci, telina, praz, ceapa, usturoi condimentele: mustar, hrean, piper, boia, muraturi fructele crude oleaginoase (migdale, alune, nuci) ciocolata, cafeaua

• • • • • •

marmelada, dulceturile, gemurile painea neagra prajelile, rantasurile, sosurile alimentele prea fierbinti sau prea reci apele carbogazoase bauturile alcoolice, fumatul

Boală de reflux gastro-esofagian şi hernie hiatală
Important!
Recomandările de mai jos sunt orientative, ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate, contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. Dormiţi cu capul mai ridicat (prin adăugarea unei perne în plus sau prin înclinarea patului cu 15º faţă de planul orizontal. Evitaţi dormitul în decubit ventral (pe burtă). Evitaţi centurile, corsetele sau îmbrăcămintea prea strânsă pe trup. Simptomele pe care le aveţi sunt favorizate de obezitate, constipaţie şi tuse, motiv pentru care trataţi toate aceste afecţiuni. Evitaţi prânzurile abundente (sunt de preferat 5-6 mese/zi dar mai reduse cantitativ).

. Excludeţi din alimentaţie ciocolata. Sunt contraindicate şi alte băuturi carbo-gazoase (apa minerală. Evitaţi aspirina. Nu uitaţi că în cazul bolii de care suferiţi. cortizonul (prednisonul) şi alte medicamente antiinflamatoare. salicilaţii. fumatul. sucurile şi supa de roşii. antireumatice. antitermice şi antalgice (împotriva durerilor de cap. prăjelile şi rântaşiurile. etc. alături de medicamentele prescrise de medicul Dumneavoastră.Evitaţi cinele copioase şi nu vă culcaţi mai repede de 1-2 ore de la ultima masă. condimentele. Reţineţi că alcoolul. La fel şi Coca-cola sau Pepsi-cola. sucurile de citrice. fenilbutazona. articulaţii. Căutaţi să nu fiţi prea obosit sau nervos când vă aşezaţi la masă. Reduceţi cantitatea de grăsimi din alimentaţie. fără imprudenţe. cafeaua şi ceaiul veritabil sunt strict interzise. Nu mâncaţi dulciuri concentrate pe stomacul gol. Reţineţi alimentele care v-au făcut rău în trecut şi ocoliţi-le de fiecare dată. şampania. berea. cacaoa. dinţi. Mestecaţi bine hrana şi dacă este cazul trataţi-vă dantura. etc. sucurile acidulate. supele de carne. măsurile igieno-dietetice enumerate anterior reprezintă un mijloc terapeutic la fel de important.). Excludeţi (când este posibil şi doar după consultarea medicului Dumneavoastră) medicamentele care scad presiunea sfincterului esofagian inferior şi favorizează refluxul sucului gastric dinspre stomac.). Mâncaţi în linişte şi fără grabă.

Carnea permisă se prepară la începutul bolii doar prin fierbere. paste făinoase. ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. Se vor evita produsele din lapte care conţin zer precum şi dulciurile concentrate. Mâncaţi în linişte şi fără grabă. alimentaţia corectă este un mijloc terapeutic la fel de important în cazul afecţiunii de care suferiţi. zeama fiind îngroşată cu griş. Sarea poate fi folosită în cantitate moderată la pregătirea hranei. dinţi. cu condiţia să nu suferiţi de alte boli pentru care sarea este contraindicată. Legumele permise (bine fierte) se vor servi sub formă de pireuri. cortizonul (prednisonul) şi alte medicamente antireumatice. soteuri. Supele se vor prepara prin fierberea suficientă a legumelor şi zarzavaturilor care vor fi apoi strecurate.). Reţineţi alimentele care v-au făcut rău în trecut şi ocoliţi-le de fiecare dată. Mâncarea va fi preparată astfel încât să nu favorizeze stagnarea alimentelor în stomac. cartofi. Supele de carne sunt permise dacă nu sunt foarte grase. Căutaţi să nu fiţi prea obosit sau nervos când vă aşezaţi la masă. contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. fructele şi legumele. salicilaţii. tiflo-colopatii Important! Recomandările de mai jos sunt orientative. antitermice şi antalgice (împotriva durerilor de cap. adăugându-le în farfurie la masă). enteropatii funcţionale. Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate. etc. . orez. Luaţi masa la ore fixe şi evitaţi prânzurile abundente (sunt de preferat 5-6 mese/zi dar mai reduse cantitativ).Regimul de viaţă şi alimentaţia pacienţilor cu gastrite. budinci sau sufleuri (preparate la baia de apă) la care se poate adăuga unt sau ulei crud (reţineţi că grăsimile permise se vor consuma doar crude. articulaţii. pe cât posibil. Respectaţi cele 8 ore de somn în cursul nopţii şi. Mestecaţi bine hrana şi dacă este cazul trataţi-vă dantura. Reţineţi că alcoolul şi fumatul sunt strict interzise. înăbuşire sau sub formă de perişoare fierte la abur. Nu uitaţi că alături de medicamentele prescrise de medicul Dumneavoastră. fenilbutazona. După ameliorarea simptomelor se poate încerca şi prepararea la grătar (dar nu prăjirea în ulei ori grăsime!). odihniţi-vă după masa de prânz. Evitaţi aspirina. duodenite neulceroase.

de vacă. Legume şi zarzavaturi fragede. chinezesc. copţi sau pireu. vişine. pişcoturi. Băuturi: orice băutură foarte rece sau fierbinte. sărate. în cantitate de 50-60 grame/zi. mazăre uscată. cu celuloză moale: dovlecei. cu condiţia ca înainte de preparare să fie curăţată de grăsime. dar nu şi cu fructe). tei) slab îndulcite.Alimente permise Carne (proaspătă sau congelată) fără grăsime. urdă scurse bine de zer. ciocolată. linte. fascii. boia. smântână. biscuiţi. frişcă. ulei. băuturi acre. Zahărul sau mierea sunt permise în cantitate mică. varză roşie. de preferat rasol. cozonac (uscat). arpacaş. dulceaţă. ridichi. După ameliorarea simptomelor se poate consuma şi carne de porc. gem. pandişpan. murături. Făinoase: griş. compoturile. afumat. cafea. pâine prăjită. pasăre (găină). dafin. sărat. Zarzavaturi crude. gulii. cartofi (fierţi. orez. Făinoase: pâine moale. muşeţel. prăjiturile cu cremă. slănină. afumate. ardei iute). salată verde. sucuri crude de morcovi. zarzavaturi fibroase. Grăsimi: unt proaspăt. iaurt. alimente preparate cu grăsime încinsă. cârnaţi. sărată. Ouă proaspete. fierte moi (oul se pune în apa clocotită şi se ţine 3 minute) sau preparate sub formă de ochiuri româneşti ori omletă dietetică (în baie de apă). Mezeluri: şuncă slabă. mămăligă. dar nu prăjiţi). Fructe: banane. miel. conopidă. pâine albă (veche de o zi). mazăre verde. mere. aţoase sau cu celuloză dură (castraveţi. paste făinoase. fasole uscată. polonezi. dulceaţă. maioneză. piersici. afumată. pâine neagră. Dulciuri: prăjituri de casă cu aluat uscat sau aluat fiert (ecler). muştar. ceai rusesc. Grăsimi: untură. alte păsări. crenvurşti. apă minerală plată (neacidulată). aluaturile dospite proaspete. fulgi de ovăz. usturoi. Lactate: brânzeturi fermentate. citrice. Peşte gras. Fructe şi derivatele lor (compot. ardei iute. morcovi. hrean. adăugate în ceai sau desert. ştrudel (cu brânză. găluşte de făină sau griş. . oţet. tăiţei graşi. lapte dulce. vinete. varză albă. Lactate: brânză proaspătă de vaci. cacao. Băuturi: ceaiuri (de mentă. cireşe. pesmet prăjit. mezeluri (altele decât cele permise). rântaşuri. Dulciurile concentrate. iepure de casă. conserve de peşte. alcool.) Condimente iuţi şi iritante: piper. parizer. viţel. legume picante (ceapă. ciuperci. fasole verde tânără. lapte bătut. iar după ameliorarea simptomelor şi telemea proaspătă. sfeclă. spanac. oaie. Alimente interzise: Carne grasă. Peşte alb slab. caş (de vacă sau de oaie). sunătoare. kefir. miere. marmeladă. roşii (mai ales sub formă de sos sau supă de roşii). piei. etc.

tutunul şi mai ales alcoolul. în general. condimentele (piper. Alimentaţia va fi variată. grăsimea de porc. Se recomandă o grijă specială în ceea ce priveşte igiena alimentară pentru evitarea toxiinfecţiilor intestinale. etc.) cafeaua. linte. Aluaturile calde proaspete se vor evita de asemenea. Se va păstra un repaus de noapte de 8-9 ore (chiar dacă nu doarme) şi 1-2 ore pe zi repaus orizontal după masa principală. păstăioasele şi mai ales boabele uscate (fasole. usturoi. gulii. foi de dafin. Bolnavul poate urma o activitate profesională uşoară. mac. ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. cuprinzând toate felurile de alimente şi ţinând cont de experienţa. mazăre. conopidă.Indicaţii igieno-dietetice pentru bolnavii cu hepatopatii cronice Important! Recomandările de mai jos sunt orientative. la aprecierea medicilor. Interzise Gătitul cu rântaş. contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. ceapă. Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate. gusturile şi obiceiurile alimentare ale fiecărui bolnav în parte. supele de carne. boia. alune) şi. În cazuri particulare. se vor evita cantităţile mari de fructe crude. varză creaţă. . fără eforturi fizice mari şi fără deplasări. restul grăsimilor permise depăşind cantitatea zilnică de 50-60 g. nuci. prăjiturile. gutui. bolnavul va renunţa temporar la orice activitate.

smântână. gris. brânză). Sunt permise de asemenea fructele crude în cantităţi moderate (cireşe. fragi. urticarie etc. viţel. chisel din lapte sau din sosuri de fructe. caise. marmeladă. de orez). căpşuni. mere. orez. Alimente permise Băuturi: lapte dulce. cozonac. Carnea se va găti rasol şi grătar. unt. biscuiţi. lapte cu carbonat de calciu (o linguriţă la un pahar). zmeură. brânză dulce de vacă şi oaie. decoct de tărâţe. struguri. Regimul alimentar în ciroza hepatică Important! Recomandările de mai jos sunt orientative. ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. ştrudel cu brânză şi mere. macaroane (cu ou). Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate. peşte slab şi excepţional carne de porc aleasă de grăsime). cartofi. prune. lămâi. portocale. iaurt. . budincă (de gris.. piersici. urmând a cere ulterior părerea medicului. banane). lapte cu cafea de orz sau cu ceai. Notă! Dacă unul sau altul din alimentele permise determină balonări. rulade (cu rahat. miel. carne slabă 100-150 g/zi (vită. În cazuri speciale la aprecierea medicului se va reduce cantitatea de carne şi brânză. vişine. contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. diaree. oaie.Permise Lapte dulce şi iaurt proaspăt. sucuri de fructe sau de zarzavaturi (suc de sfeclă). pasăre slabă. pâine albă. tăiţei. el va fi înlăturat imediat din lista celor admise. ulei (în limita admisă a grăsimilor).

Mămăligă moale. Pâine: pâine albă prăjită. cu lapte. Se va respecta cantitatea de grăsime prescrisă de medic (în medie 50 g/zi) socotindu-se şi grăsimile pe care le conţine laptele şi brânza. având în vedere că: 500 g lapte conţin 20 g grăsimi. fulgi de ovăz. biscuiţi din albuş. foarte bine fierte şi limpezite în apă fierbinte. bezele. Cartofii se vor da de preferinţă fierţi în coajă. Făinoase: orez. făinoase cu lapte.Supe şi ciorbe: (de preferinţă câte o jumătate de porţie de supe de zarzavaturi îngroşate cu făinoase ca: griş. fasole verde. Sosuri: preparate dietetic. cu verdeţuri. rase pe răzătoare în cantitate moderată. omletă dietetică numai din albuş cu zahăr. ardei umpluţi. cremă de albuş cu lapte. spumă de albuş. Mâncăruri de carne preparate dietetic: musaca. sau pâine albă veche de o zi. caş slab nesărat şi nefermentat. Măncăruri din zarzavaturi ca dovlecei. chiftele marinate. care constituie grăsimea cea mai indicată pentru cirotici. urdă. budinci din făinoase îndulcite. Fructe coapte la cuptor fără coji şi sâmburi. chiseluri. macaroane. preparate mai ales sub formă de budinci sau albuş bătut. cu jeleuri sau fructe. Zarzavat şi legume: pireuri. Peşte: peşte alb slab. fără grăsime prăjită. găluşte de griş. budinci de zarzavaturi. telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără edeme sau ascită). morcovi raşi mărunt pe răzătoare. peltea. Dulciuri: miere de albine. Carne: Carne slabă de vacă sau viţel. roşii bine coapte. Toate legumele vor fi bine fierte şi în cantităţi moderate. salată verde bine mărunţită. Rasol de găină sau de pui. Salate: sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită. bezele. . tăiţei. tăiţei. fără coji şi sâmburi. cu zeamă de zarzavat. aluat uscat preparat cu brânză de vaci. iar untdelemnul se va fierbe în sosul mâncării sau se va adăuga crud la salate. Grătar preparat cu carne mai întâi fiartă şi friptă la cuptor fără coajă. supe cu perişoare de brânză de vaci sau de carne (acestea se vor fierbe aparte). fără coji şi sâmburi. Grăsimi: grăsimi proaspete ca unt şi untdelemn. griş. Sare: în cantitate moderată. sosuri. orez. de preferinţă servite cu garnitură lângă rasol sau friptură. Brânzeturi: brânză de vaci. Ouă: zdrenţe de albuş în supă. cremă de lapte şi albuş. 100 g telemea de primăvară conţine 20 g grăsimi. preparată rasol. preparate cu sosuri dietetice. Untul se adaugă la mâncarea pregătită fără grăsime. preparate cu albuş bătut spumă. bine fiartă. De preferinţă sucuri de fructe preparate cu gelatină. cu suc de roşii. sufleuri de fructe cu gelatină. fidea. morcovi. preparate din fructe fără coajă. Gălbenuşul e permis numai o dată sau de două ori pe săptămână în preparate. rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi. 100 g telemea de toamnă conţine 30 g grăsimi. compoturi scăzute sau date prin sită. . Perişoare sau chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Fructe: crude foarte bine coapte. gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe.

Nuci. şi raţă. baclavalele. murăturile. afumat. necurăţite de coji şi sâmburi. creier.) precum şi băuturile gazoase sau băuturile prea reci. slănină. Alimente interzise Băuturi: orice fel de băutură cu alcool (ţuică. piper. prăjiturile cu ciocolată. carne de gâscă. castraveţii. Pâine: pâine albă sau neagră necoaptă sau caldă. guliile. uger. prăjit. nemărunţite sau nerase pe răzătoare. brânza de Dorna. Conserve: se pot folosi conservele de legume din comerţ. lichior. în cantitate mare. conservat. mezeluri. carne de oaie. În cirozele cu ascită se exclude total sarea de bucătărie şi sarea de lămâie. cât şi bulionul de foarte bună calitate şi mai puţin sărat. de lămâie diluată. tari. supele sau ciorbele vor fi preparate fără sare şi vor fi socotite în cantitatea de lichide permisă de medic. Zarzavaturi şi legume: zarzavaturi cu partea lemnoasă (celuloza) grosolană. sărată. cacao. se va folosi sucul de lămâie sau sarea. Făinoasele: insuficient fierte şi nelimpezite. pentru a înlătura sarea. orice vânat sau carne afumată. Carne: carne grasă de vacă sau carne de porc. iaurtul şi chiar oţetul de fructe. De asemenea. Brânzeturi: brânzeturile sărate. necoapte. dospite. etc. iuţi. leuştean.aruncând apa în care sunt conservate şi fierbându-le din nou. fermentate ca: brânza de putină. varza şi conopida. drojdie. picante. bobul. mărar.Diverse: pentru a acri supele. care nu conţin grăsimi. Pentru cei cu ascită sau edeme. Ouă: gălbenuşul în exces. preparate cu grăsime prăjită şi gălbenuşuri multe. Se vor folosi toate condimentele aromate. Peşte gras: sărat. ardei graşi . vin sau boia iute. margarină. salatele. clătitele. Toate legumele uscate ca fasolea. în cantitate mică. alune. crude. momiţe. ochiurile prăjite. omletă de ouă prăjite. verdeţuri ca: pătrunjel. ca dovlecei. dafin şi cimbru. de asemenea borşul. Fructe: verzi. gogoşile. plăcintele cu grăsime. se poate folosi sucul de roşii crude. aluaturile proaspete. muştar. lintea. ca ridichile. orice grăsime prăjită. Grăsimi: untură. Orice legumă prăjită sau preparată cu sosuri cu rântaş. zgârciuri. sosurile. Pentru deserturi sunt indicate vanilia şi coaja de lămâie sau de portocale. fasole verde. vermut. maionezele. vin. gălbenuş în exces. varza acră de putină. grase. conservată. Orice fel de mâncăruri sărate. prăjiturile cu multe nuci. brânza de burduf. caşcavalul etc. ficat. mai ales crude. . Sosuri: toate sosurile preparate cu grăsime încinsă sau cu grăsime peste cantitatea permisă ori cu ceapă prăjită. Dulciuri: prăjiturile cu cremă de unt. tarhon.

ceapă crudă sau prăjită etc. ardei iute. În pancreatita acută de cele mai multe ori este necesară suprimarea alimentaţiei orale. Recomandări pentru pacienţii cu pancreatite Important! Recomandările de mai jos sunt orientative. oţet. Mâncaţi de 4-5 ori pe zi . ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. reluarea acesteia fiind posibilă după 3-4 zile şi numai sub supraveghere medicală. având în vedere efectul fibrelor alimentare asupra enzimelor pancreatice (adsorbţie. Nu consumaţi prea multe alimente celulozice (fructe şi legume proaspete). piper. muştar.Diverse: sare în cantitate peste 5 g pe zi. Este cu desăvârşire interzis consumul de alcool sub orice formă ar fi acesta. mese aproximativ egale ca volum. sechestrare). boia. de aceea recomandările dietetice se vor referi în special la pancreatita cronică. Trebuie reţinut că fumatul şi consumul de cafea accentuează durerea. . Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate.

ceea ce asigură un aport caloric crescut. Regimul alimentar trebuie adaptat fiecărui caz în parte. la care se adaugă brânză de vacă. pui. Fară a exagera. porumb sau soia. care conţin acizi graşi cu 8 sau 10 atomi de carbon şi care se pot absorbi independent de prezenţa lipazei. Se preferă carne slabă. ficat) fiartă sau grătar (carnea friptă are avantajul că la un volum mic aduce un aport proteic substanţial). Glucidele Se recomandă un regim hiperglucidic (în medie 400 g glucide/zi). Triferment. . laptele ecremat. brânzeturile cu mai puţin de 50% grăsimi. De o mare importanţă sunt trigliceridele cu lanţ scurt care reprezintă nişte grăsimi întâlnite în special în uleiul de cocos. Bine tolerate sunt untul proaspăt de vacă. uleiul de floarea soarelui. Proteinele Cantitatea de proteine variază între 100-150 g. Kreon etc) va evita scăderea în greutate şi va oferi o şansă suplimentară organismului de a-şi valorifica la maxim posibilităţile enzimatice. în special în asociere cu preparate enzimatice (Nutrizim. În lipsa altor afecţiuni asociate consumul de sare va fi normal.Evitaţi consumul de lichide în timpul mesei pentru a nu dilua enzimele digestive. Lipidele Clasic se recomandă un regim sărac în grăsimi (hipolipidic). viţel. ouă fierte moi. 30% lipide şi 40% glucide. iar lipidele se vor creşte cu prudenţă astfel încât starea de nutriţie să nu fie afectată. dar în linii mari va fi bogat în calorii (hipercaloric) conţinând aproximativ 2500-3000 de calorii din care 30% proteine. uşor digerabilă (peşte. Se admite însă că 40% din grăsimi se absorb totuşi chiar în condiţiile existenţei deficitului enzimatic. cu menţiunea că glucidele nu vor scădea niciodată sub 250 grame/zi. Festal. se acceptă că administrarea unor cantităţi ceva mai mari de lipide . În caz de apariţie a diabetului zaharat regimul va avea caracteristicile regimului diabetic . vacă. din care 65-75% vor fi proteine de origine animală.

în primul rând a cancerului de colon. Foarte multă lume (aproximativ 15% în România. Deşi este o afecţiune supărătoare. în ciuda regimului alimentar şi eventual administrării unor medicamente. Sfaturi practice pentru bolnavii cu intestin (colon) iritabil Important! Recomandările de mai jos sunt orientative.Se va administra pâine albă veche de o zi sau prăjită. majoritate fiind femei) suferă de aceleaşi simptome ca Dumneavoastră. Această explorare permite excluderea unor afecţiuni severe. Colonul iritabil poartă la diferite denumiri: intestin iritabil. chiar ani de zile. fructe proaspete bine coapte sau în compot. Stabilirea diagnosticului necesită efectuarea unor investigaţii esenţiale pentru eliminarea altor boli ce pot determina aceleaşi simptome. nu este o boală gravă (nimeni nu a murit . ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. Pentru persoanele în vârstă este esenţială în special efectuarea unei colonoscopii. fierturi de cereale. suc sau gelatina de fructe. Colonul iritabil este o boală în care simptomele pot persista o perioadă lungă. Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate. Ce este bine să ştiu despre boala mea? Este o boală la care cauza nu este cunoscută cu exactitate şi investigaţiile uzuale nu descoperă nimic neobişnuit. contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. legume fierte în abur (mai puţin cartofi). miere. colopatie funcţională sau mai popular colită. Este drept că numai o mică parte se adresează medicului şi solicită un tratament.

prune. Mâncaţi dimineaţa micul dejun. iaurt. banane. mere. între mese). pere. Pâine şi produse de patiserie: pâine de grâu. piersici. Consumaţi o cantitate suficientă de lichide (minim un litru. banane. grapefruit. eventual o linguriţă de miere sau gem. mirodenii: fără restricţii. evitarea sedentarismului. precedat sau nu de un pahar cu apă rece. Cazurile sau episoadele cu preponderenţa constipaţiei Mergeţi la toaletă zilnic la aceeaşi oră. struguri. Fructe: prune. pepene galben. cu mese regulate. zmeură. zaharină şi alţi îndulcitori. Se recomandă consumul de fibre vegetale din tărâţe de grâu (20-30 gr. Supe şi sosuri: fără restricţii. . Legume şi salate: fasole. smochine. sau alternanţa dintre diaree şi constipaţie. afine. Astfel. Totuşi. Dulciuri: zahăr. miere. constipaţie. morcovi. graham. carne. caise. orez. O cafea. Evitaţi alimentele care favorizează constipaţia: brânzeturi. portocale. mere. curmale. consumarea aceluiaşi aliment uneori poate determina probleme digestive iar alteori nu. porumb. echilibru între muncă şi odihnă. prăjituri de fructe. Reguli generale de dietă Ce pot şi ce nu pot mânca? Fiecare bolnav cu colon iritabil este unic în felul său. chec. se recomanda identificarea de către bolnav a alimentelor care îi provoacă în mod repetat neplăceri digestive şi evitarea consumului acestora. căpşuni. fulgi de ovăz. fructoză. tarte. chefir. pâine mixtă bine coaptă. dextroză. Ce-i prieşte unui bolnav sar putea să producă neplăceri altuia. varză. pere./zi). un pahar cu lapte sau un ceai laxativ poate fi un remediu miraculos şi în acelaşi timp simplu al constipaţiei. mazăre uscată. pâine neagră. Condimente. Regimul alimentar variază şi în funcţie de simptomatologia care predomină: diaree. Carne. portocale. mandarine. lapte bătut. pâine prăjită. De asemenea. un regim alimentar foarte strict este inutil. de preferat dimineaţa după micul dejun. Listă de alimente recomandate în constipaţie Lactate: lapte.datorită ei) şi nu este o boală care să se transmită. pâine neagră. evitarea exceselor. O ameliorare netă a simptomatologiei se poate obţine printr-un mod de viaţă echilibrat. peşte şi mezeluri: de evitat consumul excesiv.

apă minerală. strugurii dar şi alte fructe dulci (mere. sucuri naturale. pepene). lapte. cafeaua. ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. pere. prunele. piersici. coca-cola şi sucurile din aceeaşi gamă. alimentele foarte condimentate. . Este importantă auto-analiza dietei alimentare şi evitarea alimentelor ce au determinat în trecut diaree. ceai de plante (laxative). Băuturi: cafea. dar nu ceai chinezesc.Preparate de ou: fără restricţii. Alimentele ce pot favoriza apariţia diareei: Laptele. Pentru alte detalii accesează pagina cu regimul indicat în entero-colopatii funcţionale precum şi cel indicat în diareea acută Regim pentru pacienţii cu rectocolită ulcero-hemoragică Important! Recomandările de mai jos sunt orientative. Pentru alte detalii accesează pagina cu regimul indicat în constipaţie. Cazurile sau episoadele cu preponderenţa diareei De obicei diareea din intestinul iritabil nu este severă şi nu apare nocturn.

la început fierte şi/sau paserate. astfel încât vor fi evitate alimentele bogate în celuloză dură (fasole. usturoi). perelor. regimul va fi mai strict. Vor fi evitate aspirina. praz. laptelui. zarzavaturile şi în general orice aliment bogat în rezidii). dafin. termică (se evită alimentele reci sau fierbinţi) şi mecanică a intestrinului (se evită fructele. deoarece există riscul declanşării unui episod de activitate (diaree). hrean. sosurilor). laptele (doar cei care fac diaree după consumarea acestuia). Se vor introduce cantităţi mici de legume. dulciurile foarte concentrate. medicamentele antireumatice şi antifebrile. Se pot încerca de asemenea. mai puţin cele menţionate la început. conopidă. salata verde tăiată fin. smântânii. până când se normalizează scaunul. sunt reprezentate de supe de carne sau perişoare. urmărindu-se în ce măsură acestea sunt tolerate. prăjelilor. untul. . sucuri sau chiar fructe crude cu excepţia caiselor. carnea proaspătă sau congelată de animal tânăr (rasol sau grătar). Mâncarea va fi preparată prin fierbere. iar ca desert compoturi. După ameliorarea scaunului regimul se îmbogăţeşte treptat cu câte 1–2 noi produse alimentare în fiecare zi. mai ales în primele 3–5 zile. regimul alimentar este unul dintre cele mai importante mijloace de tratament ale bolii. varză. vinete. castraveţi.Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate. Alimentele sărace în rezidii şi deci indicate. contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. mai ales cele care se administrează sub formă de supozitoare. ouăle (fierte moi). brânzeturilor fermentate. la cuptor sau la cuptorul cu microunde. Este preferabil ca grăsimile să nu se încălzească prin fierbere şi mai ales prin frigere (se vor adăuga crude peste mâncarea servită în farfurie). zahărul (adăugat în diverse preparate). urmărinduse cruţarea chimică (interzicerea condimentelor şi dulciurilor concentrate. morcovi). ridichi). orezul. cartofii prăjiţi. pâinea albă. ceapă. linte. boia. piper. sucurile de legume (roşii. mazare uscată. alimentele la care pacientul este alergic şi în general orice produs pe care bolnavul nu-l tolerează din punct de vedere digestiv. aburi sub presiune. gulii. Mesele vor fi mai dese şi reduse cantitativ. În perioada cu scaune diareice şi sângerare rectală. legumele. condimentele (ardei. Chiar dacă în prezent se consideră că alimentaţia bolnavilor cu rectocolită nu trebuie să fie extrem de restrictivă.

cantitatea se poate creşte.prunelor şi citricelor (portocale. după ameliorarea scaunului. ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. Mâncaţi 4–5 mese pe zi (se recomandă mese mici şi fracţionate). Recomandări pentru pacienţii cu afecţiuni biliare Important! Recomandările de mai jos sunt orientative. eventual diluate cu apă sau ceai. Se poate încerca de asemenea. lămâi. iar dacă astfel alimentul este tolerat şi nu produce diaree. La început se introduc cantităţi mici. mai ales în timpul episoadelor diareice. se poate încerca acest aliment foarte bogat în principii nutritive.) Deşi o mare parte din pacienţi nu suportă laptele. După mesele principale staţi culcat aproximativ ½ oră. Mestecaţi bine alimentele şi nu mâncaţi în grabă. contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. etc. Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate. laptele fără lactoză care se procură din farmacii. Supele de carne se consumă cu prudenţă şi doar după îndepărtarea grăsimii de la . Grăsimile permise vor fi consumate crude prin adăugare la masă în farfurie şi în cantităţi foarte mici (40–50g/zi).

lapte bătut. smochine. iepure de casă) slabă. de orez. tapioca. sucuri de fructe. brânză dulce. limonadă. Pâine: prăjită. cu brânză de vacă ori sub formă de piure cu lapte. gemuri. miere. Paste făinoase: griş. biscuiţi. supe de fulgi de ovăz.suprafaţă. conopidă. în supe. găină. măceşe). Fructe (crude. brânză dulce de vacă. Sarea este permisă în cantitate moderată. şuncă de Praga. Lapte şi lactate: lapte dulce smântânit. Dulciuri şi prăjituri: pregătite cu puţine ouă şi foarte puţină grăsime. coapte la cuptor. pepene verde. Reduceţi fumatul până la suprimarea totală. . curcă). Grăsimi: unt. prune. tocanele. ştiucă. Cartofi copţi în coajă sau fierţi. gem. prăjituri uscate. muşeţel. gulii. roşii. orez. Alimente permise Supe: supe de legume. dovlecei. fascii şi grăsime şi de preferat albă (pui. struguri. jeleuri): mere. griş. kefir. Se consumă cu prudenţă. Ouă moi. fulgi de ovăz. untdelemn. iaurt smântânit. tarte cu fructe sau marmeladă. căpşuni. sărate moderat. pâine veche de o zi. Carne (vită. plăcintă cu mere sau brânză dulce. viţel. biban). sau fierte şi completate la masă cu unt proaspăt. fidea. aluaturi fragede. sau piureuri). miel. urdă. macaroane. Consumul de lichide este indicat la sfârşitul mesei. prăjituri cu miere. Slănic Moldova). În caz de toleranţă bună pot fi utilizate sistematic. Peşte slab (şalău. serviţi cu puţin unt sau ulei. sunătoare. ulei de măsline (proaspete). fragi. parizer. citrice. zmeură. după ameliorarea simptomelor. Sângeorz. ceaiuri de plante (mentă. fără grăsimi sau rântaş. morcovi. Călimăneşti. Băuturi: apă minerală (Olăneşti. brânză de Olanda. spanac. sub formă de salate sau pregătite fără ceapă ori rântaşuri şi cu unt sau untdelemn crud (soteuri. rântaşurile. curăţată de piele. budinci. lapte. dulceţuri. Evitaţi sosurile. lăptuci. tei. pregătită prin fierbere sau la grătar (mai târziu. crenvurşti. după ameliorarea bolii). Legume: fasole verde. sub formă de compoturi. tocăturile. salată verde. papricaşul.

alcool (bere.Alimente interzise Supe: supe grase. carnea prăjită. măsline. praz. ceapă. ficat. Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate.). ţuică. pregătite cu ouă. icre de peşte. frişcă ori grăsime. Grăsimi: untură. Lapte şi lactate: lapte nesmântânit. ciocolată. morun. roşii în cantităţi mari şi necojite. ridichi. cacao. băuturi pe bază de cola. sardele. etc. somn. mezeluri. Fructe nuci. mazăre verde. fructe de mare. pâine neagră. biscuiţi preparaţi cu grăsime sau cacao. ciuperci. vinete. organe (creier. smântână. usturoi. muştar. hrean. boia. Indicaţii pentru bolnavii cu constipaţie Important! Recomandările de mai jos sunt orientative. Condimente: piper. slănină. Ouă sub formă de omletă. heringi). brânzeturi fermentate. vin. sparanghel. cegă. ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. . alune. linte. ochiuri prăjite. şuncă grasă. vânat. gâscă. dafin. Dulciuri şi prăjituri: cu creme grase. Carne: de porc. carnea conservată prin afumare. Pâine: caldă. mazăre). murăturile. migdale. Legume: legume uscate (fasole. varză. ţelină. maioneză. Peşte gras (nisetru. rinichi. raţă. plămâni). contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. îngheţată. Băuturi: cafea. ardei iute. oţet. raci. tort.

etc. fasolea. eventual recurgând la folosirea pe termen scurt a supozitoarelor cu glicerină. fie seara după cină). . iaurt. tărâţe de grâu. Consumul de tărâţe de grâu înmuiate (îmbibate) în prealabil în apă. morcovii. Sunt permise în schimb supozitoarele cu glicerină.O persoană suferă de constipaţie dacă are scaune de consistenţă crescută la intervale de peste trei zile sau dacă are mai puţin de trei scaune/săptămână. făină de grâu integrală. (după caz: crude. Activitate fizică (mişcare) zilnică. Consumul de fructe (mere. Cortelax. minim 2-300 g/zi (de exemplu 2 mere zilnic). sfecla roşie. prune proaspete sau mai ales uscate. Evitarea orezului şi alimentelor bogate în calciu (brânzeturile) ori tanin (afine. lapte. piersici.5 l/zi): apă. mazărea. vinurile roşii). sucuri. Acestea se mai pot folosi şi amestecate cu miere sau încorporate în diverse produse de panificaţie: pâine. fulgi de porumb. varza. curmale. Evitarea unor medicamente care predispun la constipaţie. grâu fiert. etc. De multe ori apariţia scaunelor este favorizată de consumul de lichide reci. dimineaţa pe nemâncate. etc. covrigei. Tratamentul se va începe cu 1-2 linguri/zi consumate la masa de seară. balonare. miere sau dulceaţă. Tratamentul constipaţiei cu purgative (Ciocolax. De regulă. iar dacă scaunul nu se ameliorează (1 scaun la 1-2 zile) după 7-14 zile se trece la 3 linguri/zi şi după alte 1-2 săptămâni la 4 linguri/zi. soia.) sau ceaiuri laxative (ceai de cruşin) nu este de dorit deoarece folosirea acestora pe termen lung agravează constipaţia prin "lenevirea" colonului. Consumul de legume precum salata verde. smochine. supe. ridichile. inclusiv gimnastică pentru muşchii abdomenului. evitând graba şi în condiţii de maximă concentrare. de exemplu 2 morcovi/zi. pere. ovăz. Toate aceste alimente vor fi folosite până la reglementarea de durată a scaunului sau pe termen nelimitat.) acestea pot fi înlocuite cu seminţe de in (acelaşi mod de administrare) sau alte produse bogate în fibre vegetale. etc. câte un supozitor/zi pentru declanşarea reflexului de scaun (defecaţie). Deoarece unele persoane nu suportă tărâţele de grâu (uneori pot provoca discomfort abdominal. alune. sub formă de salată de crudităţi sau fierte). ceai. sucuri de fructe. Consumul unei cantităţi suficiente de lichide (cel puţin 1. coacăze. pogăcele. eficacitatea acestor produse descreşte în următoarea ordine: seminţe de in. Rezultatele cele mai bune apar prin respectarea pe termen lung a următoarelor măsuri igieno-dietetice: Crearea reflexului de scaun (defecaţie) la oră fixă (fie dimineaţa după micul dejun. ceaiuri. etc. struguri. nuci).

pâine albă prăjită sau veche de o zi. Cantitatea de lichide administrată trebuie să ajungă la 2-3 litri/zi în vederea refacerii pierderilor de apă. dulceaţă. se adaugă legume fierte trecute prin sită (cartofi. Treptat regimul se lărgeşte cu supe de carne. Alimentaţia pacienţilor cu diaree acută Important! Recomandările de mai jos sunt orientative. apoi legume fierte nepaserate şi carne slabă fiartă. carne slabă tocată (perişoare sau chiftele fierte în apă). brânză proaspătă de vaci. lactoză). suc de fructe. supe de zarzavat paserate. gem. paste făinoase bine fierte. . zeama de varză. supe de morcovi sau zarzavat strecurate şi normal sărate. morcovi.Se mai recomandă şi dulciurile concentrate (miere. muşeţel. dovlecei). spanac. sunătoare. Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate.. Dacă evoluţia este bună şi se înregistrează o normalizare a scaunelor. În primele 24-48 de ore regimul alimentar trebuie alcătuit doar din lichide: ceaiuri neîndulcite (sau îndulcite cu zaharină ori foarte puţin zahăr) de mentă. zeamă de orez. Se va respecta un orar regulat al meselor. sucul de mere. supă de orez pasată. laptele bătut. chefirul. contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. etc.

Luaţi masa la ore fixe.Mai târziu se introduc laptele (dacă nu există intoleranţă la lapte) şi ouăle. Respectaţi cele 8 ore de somn în cursul nopţii şi. ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte. . fasolea. Evitaţi prânzurile abundente (sunt de preferat 5-6 mese/zi dar mai reduse cantitativ). fără imprudenţe. ridichile. Reţineţi că alcoolul şi fumatul sunt strict interzise. Evitaţi. de asemenea. Laptele se serveşte îndoit cu ceai sau fiert cu făinoase. contactaţine informându-ne despre afecţiunile de care suferiţi şi unde să vă trimitem recomandările. laptele simplu. odihniţi-vă după masa de prânz. Reţineţi alimentele care v-au făcut rău în trecut şi ocoliţi-le de fiecare dată. Ouăle se folosesc iniţial în preparate dietetice (de exemplu budinci) şi mai târziu sub formă de ouă fierte moi. Se vor evita totuşi pentru perioade variabile de timp dulciurile în exces. varza. pe cât posibil. alimentele bogate în celuloză (mazărea. Mâncaţi în linişte şi fără grabă. castraveţii) precum şi fructele crude. cafeaua mai ales pe stomacul gol. După câteva zile până la o săptămână se trece la o alimentaţie normală în care regimul alimentar se alcătuieşte după dorinţa şi mai ales după toleranţa bolnavului. Mâncaţi ori de câte ori apare durerea. Reguli de viaţă şi alimentaţia pacienţilor cu ulcer gastroduodenal Important! Recomandările de mai jos sunt orientative. Dacă doriţi un regim individualizat stării Dumneavoastră de sănătate. Evitaţi medicamentele care cresc aciditatea gastrică. sunt agresive pentru mucoasă sau scad mecanismele de apărare ale stomacului. Căutaţi să nu fiţi prea obosit sau nervos când vă aşezaţi la masă. Mestecaţi bine hrana şi dacă este cazul trataţi-vă dantura.

preparat numai rasol. zeama fiind îngroşată cu griş. alte păsări. cu condiţia ca înainte de preparare să fie curăţată de grăsime. Alimentele nu se vor servi prea reci sau prea fierbinţi. Peşte alb slab. pasăre (găină). După ameliorarea simptomelor se poate încerca şi prepararea la grătar (dar nu prăjirea în ulei ori grăsime!). cu condiţia să nu suferiţi de alte boli pentru care sarea este contraindicată.Nu uitaţi că alături de medicamentele prescrise de medicul Dumneavoastră. parizer. Carnea permisă se prepară la începutul bolii doar prin fierbere. înăbuşire sau sub formă de perişoare fierte la abur. pe lângă regulile enunţate înainte. budinci sau sufleuri (preparate la baia de apă) la care se poate adauga unt sau ulei crud (reţineţi că grăsimile permise se vor consuma doar crude. Legumele (bine fierte) se vor servi sub formă de pireuri. soteuri. orez. astfel încât. Sarea poate fi folosită în cantitate moderată la pregătirea hranei. viţel. fascii. iepure de casă. . oaie. Mâncarea va fi preparată astfel încât să nu sporească secreţia de suc gastric şi să nu favorizeze stagnarea alimentelor în stomac. Supele se vor prepara prin fierberea suficientă a legumelor şi zarzavaturilor. adăugându-le în farfurie la masă). Alimentul de bază pentru obţinerea efectului de "cruţare" şi "pansare" gastrică este laptele. În cazurile în care nu suportaţi laptele din diverse motive (când provoacă balonare şi diaree) puteţi încerca să beţi lapte înjumătăţit (tăiat) cu apă sau ceai ori puteţi adăuga o linguriţă de bicarbonat de calciu (sau câteva picături de suc de lămâie) la o cană de lapte. Mezeluri: şuncă slabă. alimentaţia corectă este un mijloc terapeutic la fel de important în cazul ulcerului gastro-duodenal. Regimul alimentar urmăreşte cruţarea gastrică şi dacă este prescris corect poate acţiona ca un veritabil "pansament" pentru stomac. După ameliorarea simptomelor se poate consuma şi carne de porc. crenvurşti. polonezi. de vacă. paste făinoase. Alimente permise Carne (proaspătă sau congelată) fără grăsime. în cursul episoadelor dureroase respectaţi şi indicaţiile de mai jos. miel. piei. cartofi sau zarzavaturi trecute prin sită.

mezeluri (altele decât cele permise). Băuturi: ceaiuri (de mentă. arpacaş. smântână. rântaşuri. găluşte de făină sau griş. fulgi de ovăz. Grăsimi: untură. urdă. pandişpan. dovlecei. mere. afumat. sărate. Dulciuri: lapte de pasăre. sărată. iar după ameliorarea simptomelor şi telemea proaspătă. struguri. piersici. sărat. brânză proaspătă de vaci. Lactate: brânzeturi fermentate. smântână. caş (de vacă sau de oaie). banane. piersici. afumate. creme de vanilie. adăugate în ceai sau desert. supele de carne sau zeama în care fierbe carnea adăugată la alte mâncăruri. ulei. Zahărul sau mierea sunt permise în cantitate mică. cârnaţi. pâine (veche de o zi). frişcă.Lactate: lapte dulce consumat simplu sau cu făinoase. paste făinoase. fasole verde tânără. spanac. fierte moi (oul se pune în apa clocotită şi se ţine 3 minute) sau preparate sub formă de ochiuri româneşti ori omletă dietetică (în baie de apă). budinci de griş sau de orez. apă minerală plată (neacidulată). alimente preparate cu grăsime încinsă. gelatină de fructe. muşeţel. mazăre verde. sunătoare. biscuiţi. Făinoase: pâine moale. cartofi (fierţi. pâine neagră. maioneză. cozonac uscat. prăjituri de casă cu aluat uscat sau aluat fiert (ecler). prune. Grăsimi: unt proaspăt. Peşte gras. lapte bătut. vânat. frişcă. iaurt. pesmet prăjit. spumă de fructe. afumată. orez. copţi sau pireu. cu celuloză moale: morcovi. kefir. slănină. tăieţei graşi. Făinoase: griş. . Ouă proaspete. Legume şi zarzavaturi fragede. sucuri crude de morcovi. pâine prăjită. tei). Fructe dulci bine coapte şi fără sâmburi sau coaje: mere. dar nu prăjiţi). pişcoturi. salată verde. conserve de peşte. Alimente interzise Carne grasă.

ciocolată. cafea. marmeladă. ridichi. muştar. compoturile preparate cu conservant de iarnă. varză roşie. cacao. vinete. chinezesc. ardei iute. alcool. fasole uscată. prăjiturile cu cremă. băuturi acre. ardei iute). miere. varză albă. aluaturile fragede şi foietajele (ştrudel). migdalele. Condimente iuţi şi iritante: piper. dulceaţă. Fructe crude sau acre. . zarzavaturi fibroase. aţoase sau cu celuloză dură (castraveţi. ceai rusesc. hrean. usturoi. fructele cu sâmburi (nucile.Dulciurile concentrate. linte. mazăre uscată. dafin. Zarzavaturi crude. boia. macul). Băuturi: orice băutură foarte rece sau fierbinte. roşii (mai ales sub formă de sos sau supă de roşii). aluaturile dospite proaspete. oţet. alunele. ciuperci. murături. gulii. legume picante (ceapă. sfeclă.