You are on page 1of 5

Aspecte ale intervenfiei timpurii in terapia recuperativ[ a tulburlrilor auditiv-verbale Ia copiii cu deficien(e de auz

Prof. psihopedagog Theodor Strbulelu Grup $colar,,Vasile Pavelcu" Iaqi Asistent univ.drd. Cornel Celmqre Universitatea ,,A1. I. Cuza" IaSi
Este binecunoscut faptul cd societatea umand sufer[ modific[ri gi evolueazil de-a lungul trmpului, aceste modificdri gi evolulii implicdnd gi atitudinea generald fald de persoanele cu diverse dizabllitd\i. Astfel de la percep{ia acestor persoane atdt de negativ[ incdt se prefera uciderea lor ca in cazul spartanilor sau a regimului hitlerist din al Il-lea rdzboi mondial, la ;ategorisirea ca,,vrdjitori" a unor deficienfi mintal sau persoane cu tulbur[ri psihice in er,ului mediu gi tratarea lor ca atare, la inceputul generalizdrii interesului fa15 de problematica diverselor deficienle gi atitudinii de sprijin specifice secolului XIX7, astdzi societatea pare a se

it

mattrizat gi incearcd abordiri pe linie umanist[, integrativ[ gi suporlivd (9). Tehnologia actuald gi ultimele dezvoltdri in planul educafiei vin in intAmpinarea acestei tendinle pozitive oferind, de exemplu, proteze diverse adaptate gi programe recuperativ-educalionale
:ersonalizate.

Generaliti{i Tulburirile de auz la copii constituie o problemd fiecventb qi importantd. Hipoacuzia congenitald are o incidenld de l-2 cantri la 1000 de nagteri; hipoacuzia secundard este mai frecventd, avdnd in vedere cd otita medie supuratd afecteazd l0o/o din copii sub 7 am. Depistarea precoce qi managementul hipoacuziei la copiii mici sunt esenliale pentru dezvoltarea normal[ a vorbirii, limbajului, abilitAlilor de citire gi scriere qi a capacit[1ii ;ognitive (3). S-a demonstrat cd tratamentul precoce amehoreazd vorbirea, limbajul gi perfotmanlele intelectuale ale copiilor, indiferent de gradul inilial de hipoacuzie. Auzul poate fi evaluat prin metode obiective, mdsurdnd anumifi parametri fiziologici sau prin metode subiective, comportamentale. Din p6cate pentru copii, hipoacuzia este un defect invizibil la nagtere, astfel incdt copiii hipoacuzici aratd qi se comportd la fel ca nou-ndsculri cu auz normal. Astfel in lipsa unei detecfii active a hipoacuziei, aceasta va fi depistatd de-abiala 12-24luni, cAnd pdrinfii observd lipsa de dezvoltare a limbajului la copil. De aceea JCIH8 recomandd screening-ul audiologic eeneralizat la tofi nou-ndscufii, inainte de vdrsta de o lund.
la Paris cea dintdi $coa15 pentru educarea deficienlilor mintali secolul XIX la noi in lard M. Kog6lniceanu a iniliat elaborarea primei legislalii privind pe infractorii .:ravi. levdrstnici, precum gi infiinlarea primelor case de reeducare, menite sd ofere acestora qcoald in loc de ocnd qi :neqteguguri in loc de lanfuri (10).

7 in 1837 Eduard Seguin intemeiaza

in

B The Joint Cornmittee on Infant Hearing A fost fondat in 1969 qi compus din reprezentan{i ai Jomeniilor: audiologie, otolaringologie, pediatrie gi asistenld medical5. Inilial s-au reunit sub acest nume .\merican Speech Language Hearing Association, Arnerican Academy of Ophthalmology and Otolaryngology f i \nerican Academy of Pediatrics. Comitetul avea doud mari responsabilitdji: sd facd recomanddrile legat de .dentificarea timpurie a copiilor ce prezintd deficienle de auz sau cu risc de pierdere de auz qi screeningul de auzla
rou ndscuti.

37

copilul rdspunde la nume gi reproduce unele sunete din mediu .Disfunc{iile analizatorului auditivcentral Disfuncliille anahzatorului auditiv central sunt deseori semnalate de plrinli gi profesori. Dragnosticul se stabilegte in urma efectudrii otoscopiei pneumatice gi a timpanometrieie.hipoacuzta artazd intre 3 gi 4 ani. a mobilitdlii timpanului qi a ltirnpanornetria). . este capabil s5 r[spundd rapid la se depisteazd. Leigh. la copii ce invafd o singura 1imb5. encefalita si meningita.'- -. :'Is :: - : Ot -:-. Ser Tipuri Si cauze ule ltipoacuziei . Nu ne vom opri aici asupra disputelor existente cu privire la necesitatea utllizdrii limbajului mimico. Otita medie supuratd este cea mai frecventd cauzd de hipoacuzie dar qi cea mai frecvent[ afec]iune a copilSriei. atunci ar trebui sd ii oferim aceastd gansd. traumatismelor craniene sau utilizarii unor medicamente ototoxice (aminoglicozidele. cu excep]ia infecfiilor acute de cdi respiratorii superioare 50oh dintre copii au avut cel pulin 3 episoade de otit6 medie acutd pdnd la v6rsta de 3 ani. I. precum oreionul.rdspunde la comenzi qi reahzeazd sarcini simple. nu trebuie omisd eventualitatea unui defect congenital.. sunetul .24luni - vocabularul cuprinde 20 de cuvinte. un screening pentru hipoacuzie fiind absolut necesar la nou-ndscufi.primele cuvinte cu sens . antimalaricele si cisplatina). Raportat la atitudinea fald de implant pdrerile sunt impdrlite gi aici.- sunetele din orice direclie . rubeola. dac[ existd o qans[ ca acel copil sd aud[ la un nivel aproape normal prin implant.Hipoacuziapostneonatali Chiar dacd hipoacuzia diagnosticat[ in perioada postneonatalS este adesea dobdnditd.9 luni . Putem vorbi despre faze ale intervenjiei. retinoizii. !:- ::: :. faza preterapeutici (depistare. - :. existdnd suslindtori gi critici (L. examinare. vdrsta la care : :.12luni . iar prevalenta in populalia generald este estimatd la 10 oh.6 luni . e gi la examinarea urechii medii. .copilul este surprins de sunetele putemice . Asigurarea arztlui in limite normale ar fi ideal[ gi evident c5 invdlarea limbajului semnelor nu qi-ar avea locul. dar trebuie sd avem permanent in vedere interesul copilului. etapele dezvoltarii auzului la copil se prezintd astfel: .18 luni . este prea tdrziu pentru a asigura o dezvoltare optimd a in Romdnia. Christonsen. (otoscopia) Otoscopia gi timpanometria se referd la examenul vizual al canalului auditiv gi membranei timpanice osicioarelor de transmitere 3B -. dar sunt pujin inlelese qi recunoscute.copilul localizeazd. Ungureanu (1998).sub 3 luni . iar pentru o optimd recuperare pe lAngd intervenfia medicald timpurie la fel de importantd este intervenlia timpurie a terapeutului psihopedagog/logoped pentru recuperarea vorbirii gi a auzului tonal gi fonematic. 1993) (6). pojarul. fistulelor periganglionare. Hipoacuzia neurosenzoriald poate fi secundard unor infecfii postnatale. diagnosticare) (11) conform lui D.La 3 ani deja vorbirii.gestual sau doar a celui verbal de cdtre copiii implantali (l) sau la utilitatea gi riscurlle utrlizdrii implanturilor spundnd doar c[ inv[tarea limbajului mimico-gestual trebuie avut[ in vedere in cazurtle in care implantul nu poate asigura dintr-un motiv sau altul nfl avz suficient de apropiat de normal. Orientativ. ulterior urmdnd faza de interventie (terapeuticd). diureticele de ansa.

poate fi neurosenzortald. care necesitd prelucrare cofticald este slaba. Nu existd nici o baterie de teste standardizatd. educatori din gr6dinilele de masS. invitarea unor specilaliqti din diferite domenii cum ar fi specialigti ORL. realizarea terapiilor specifice de recuperare qi compensare individualizate in funcfie de gradul pierderii de auz. dezvoltarea auzului fonematic ai formarea competenlelor de comunicare. pediatrii. in Iagi la ora actuala exista un singur spital de obstetrici gi ginecologie care are implementati o examinare a auzului in cadrul screeningului la nou-n[scut. . sau rareori de transmisie.sindromul Alport (cu insuficienjd renal[) .o o ii u a e a [. dar existd si unele afectiuni notabile cu transmitere dominantd: . ') a . evalurea nivelului de dezvoltare a auzului gi limbajului in vederea intocmirii programului de intervenfie terapeuticd. Aspecte ale intervenliei terupeutice timpurii Interven{ia timpurie pentru recuperarea auditiv-verbald a copiilor cu implanturi cohleare este un serviciu de datd recentd la noi in[ard. nonverbald gi verbald. desfr$urarea de activitdli comune plrinfi-copii gi implicarea pdrin{ilor in procesul de . 1 r ) Servicii terapeutic recuperatorii: . precum gi alte anomalii ale globului ocular) .Hipoacuziacongenitali Hipoacuzia poate fi o componentd a unui sindrom. Un serviciu de intervenfie timpurie pentru recuperarea auditiv-verbald a copiilor cu implant cohlear. . tipul protezdrii (proteze auditive sau implant cohlear) qi nivelul general de dezvoltarc al copilului. fiind la inceputul dezvoltirii salel0. iar psihologii gi audiologii continud sd cerceteze acest domeniu (7). consilierea familiilor in vederea alegerii tipului de protezare si a tipului de comunicare in funclie de particulaitagile individuale ale copilului. Acest serviciu este str6ns legat de implementarea unor p{ograme specifice de depistare timpurie a hipoacuziei ce ar trebui sE fie parte a screeningului la nou-nisculi(12).r Aparatul auditiv periferic evaluat prin audiometria tonald pur[ pare normal. ale conducfului auditiv extern. incipient6) cuprinde in mare urmdtoarele elemente: Obiective generale: Dezvoltarea limbajului verbal. Cele mai multe sindroame ereditare se transmit recesiv. 10 39 . ?rr cazul copiilor cu implant cohlear.sindromul Treacher-Collin (cu anomalii ale pavilionului urechii. exist[ malformalii craniofaciale asociate. asistenli socilali. . . specialigti in protezare. ale globului ocular gi ale oaselor zigomatice). dar receptarea vorbirii.sindromul Waardenburg (cu modificdri de pigmentare gi de culoare a irisului. aga cum este cel oferit de Grupul $colar "Vasile Pavelcu" Iaqi (aflat in fazd. informarea p[rinfilor privind specificul copilului deficient de avz gi dezvoltarea limbajului acestuia. . r p&rcurgerea etapelor de testare auditivi. recuperare. Implicarea activ-participativd a pdrinfilor in activitdlile de recuperare auditiv-verbal[ a copiilor prin informarea gi formarea lor ca factor educativ esenfial in viafa copilului. . Frecvent.

o Activitatea de demutizare Formarea gi dezvoltarea limbajului verbal reprezintd una din principalele preocupdri ale specialigtilor implicali in intervenlia timpurie dar gi in cea obignuitd. aceasta constituind baza pentru alegerea unui mijloc de amplificare potrivit copilului: proteze auditive sau implant cohlear. formarea gi dezvoltarea limbajului. o Antrenamentulauditiv Acesta vizeazd dezvoltarea funcliei auditive. De aceea. prezenla unor tulburdri asociate gi vdrsta la care s-arealizat implantul. Reugita unui astfel de program depinde in mare parte qi de buna colaborare intre profesorul psihopedagog sau logoped. Aceastd activitate incepe imediat dupd diagnosticarea copilului. De Filipps (2002)(2) aceastd recuperare se realizeazd difeit in funcjie de urm[torii patru factori : vdrsta la care incepe intervenfia. B .I Antrenamentul motor Cuprinde dezvoltarea abilit5lilor motrice ale organelor fono-arliculatorii implicate in actul pronunliei pi vorbirii.informarea cadrelor didactice din invdldm6ntul de masf. o 40 .. iar confotm lui A. dezvoltarea auzuhti tonal gi/sau fonematic. contribuind la identificarea cazurilor cu dub15 deficienfE. Se intentroneazd ca fiecare copil sd devin[ apt sd asculte gi sd interpreteze ceea ce aude pentru a putea utrliza perceplia auditiv[ in comunicarea verbald gi in controlul propriei pronunlii. Examinarea psihologicd a copiilor cu deficienfe de auz este gi ea important[. in unna examin[rii se realizeazd audiograma stabilindu-se gradul qi tipul pierderii auditive. la selectarea tipului de examinare auditivd ce poate fr utrhzat. intrucat intervenfia timpurie este esenliald in formarea limbajului verbal. precum gi la adoptarea mdsurilor educative ulterioare. probe gi materiale necesare testlrii auzului qi diagnosticdrii pierderii auditive. dar gi educarea respiraliei gi a capacit[fii de imitare care implic[ coordonarea mugcilor corespunzitori(8).. Activitatea terapeutici o Examinarea auditivi Se realizeazd in cabinetele de audiologie/audiometrie cu audiometrul qi cu alte dispozitive. stimularea aptitudinilor de ascultare gi constituie un important suport pentru achizilionarea limbajului verbal. in cadrul centrelor de intervenlie timpurie intervenlia trebuie sd inceap[ chiar gi de la vArsta de 6 luni. intervenfia pre-implant axatl pe limbajul verbal sau pe cel mimico-gestual. . in cazul implantului cohlear de exemplu este necesar ca dupd realizarea intervenfiei chirurgicale s[ se urrneze un program de recuperare auditiv-verbald. De asemenea. program ce presupune stimularea auditivd gi cognitivd.realizeze planificare a activitdlri ulterioare Si realizarea planului de interventie personalizat drn cadrul programului de recuperare auditiv-verbald(4). insugirea de c[tre copii a limbajului verbal qi dezvoltarea abilitSlilor de comunicare verbal[ constituie achrzilIi importante in procesul integrdrii socio-profesionale a deficienfilor de artz. gi a altor factori ce pot fr implicali (de exemplu responsabili ai firmelor implicate in profesionahzarea elevilor/ absolvenlilor) despre particularit6file comunicdrii cu elevii deficienli de auz. Astfel o altS laturd a examindrii o reprezintd evaluarea logopedicd sau psihopedagogicf. medicul ORL gi pdrinfi. pentru a se stabili abilitdlile fono-articulatorii gi vocabularul existent inilial gi astfel s[ se . in cazul copiilor cu dificultAfi de adaptare gcolar[ sau cu tulbur[ri comportamentale se poate recurge la activitdfi terapeutice specifice.

crea(ie plasticd (abilitare manuald).Dezvoltarea abiHtnfilor de labiolecturare Pentru copiii deficienfi de auz formarea deprinderilor de labiolecturare sau . Willems. Iagi. S. (2000). Ghergut. P. Calais C. Manuel pratique des tests de l'audition.. Cultura surzilor Si viitorul comunitdlii lor. Ferri-Launai. I. Ed. Posesia unor dispozitive de amplificare a sunetului. Int J Pediatrics Otorhinolaryngology. Compediu logopedic Scolar. Bordure....php..scritube. Cluj. 4. D. Manuale operative. P s ih op eda go gie sp e c i al d.. C. ML. 12. pantomimd. 6.. Polirom. alte gcoli speciale... firme. Gufu. 1 0. 11. 9.Reprezentdri sociale Ei atitudini fald de persoanele cu dizabilitdyi/ deficien{e" http://www. cu gcoli de masd. se desfrgoard diverse activitdli de psihodram6.Napoca. Psihopedagogie speciald. in acest scop se realizeazd activitdli specific individuale gi frontale ce sunt adaptate fiecdrui cazinparte. dar importanfa acestei activitdli se constifuie intr-un motiv suficient de serios pentru a g6si toate resursele necesare gi a asigura $anse reale de integrare socio-profesionald pentru tofi. Ed. C. (19 9 4). Ed. Notions de psycho-acoustique. Yelhaer.Lane. Eurostampa. L'implanto cohleare. Barbu. Jurcdu. Cohlear Implants: Boon by Some.. Belgium. Ghid practic pentru IDD. De Fillips.. Detection and Assessment of Hearing Loss in Infants and Children. M. 2.. Cum vorbesc copiii noqtri 2 Editura Dacia. M. F.. Banefor Others. (1974). Handbook of Clinical Audiology. 3. Iagi. 7. T rinitas. a resurselor financiare necesare) a unui personal specializat carc sd desfEgoare activitAflle mai sus menlionate. Desloovere... (1998).H. Febr/Mai. Jurc[u.. Cluj. 41 . Curs de logopedie. Ungureanu... Masson. Masson Paris 1998 : 3-19. E. Editura Pim. Ed. Diefendorf. 5... N. Ad-Studium. Timigoara.Napoca.. in: Hearing Health. . A.(2008).com / profesor-scoala/RspRrzBxrAzu-socIALE-sI-ATITuo85579. menlinerea cooper[rii cu tofi factorii implica]i se pot constitui in tot atdtea probleme care sd pericliteze atingerea obiectivelor amintite. a tehnicii informatice gi softurilor speciale. 8. Strdchinaru. nafional gi internalional cu alte clase din qcoald. sportive gi dansuri.Edrtura Universitdlii Babeq-Bolyai. o Bibliografie: 1. (1989). 7 2(5) : 5 99-60 8. Milano. sub redaclia Katz J. Neamfu. Van Kerschaver. fundalii. Lippincott Williams & Wilkins Baltimore 2002: 469-480. t993. F..Legent. Iagi. N. Impact of early hearing screening and treatment on language development and education level: Evaluation of 6 years of universal newborn hearing screening (ALGO@) in Flanders. o Artterapia qi terapia ocupafionali In colaborare la nivel local.citire de pe buze" este indispensabil6 pentru a recepta mesajul interlocutorului(5). asociafii qi ONG-uri. E. (2010). (2002). AO.