You are on page 1of 3

Aspecte ale

integr[rii socio-profesionale

a deficientului de

tuz

Prof. psihopedagogie speciald Danielu Leuhu Grup $colar,,Vasile Pavelcu" Iagi
lel
$1

{,

Deficienfa de atz face parte din categoria deficienlelor senzoriale. Preocup[ri pentru deficien{ii de auz au existat incd de pe vremea lui Aristotel, care vorbegte despre aceqtia in lucrarea sa ,,Despre simfurile celor care simt". Codicele lui Iustinian conline reflectatl atitudinea societilii fald de deficien{ii de auz gi despre drepturile pe care acegtia le aveau. In secolul al XVI-lea, medicul, filosoful gi matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instruclia gi educalia surdomufilor, bazate pe demutizare Si comunicare verba16. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca form[ a demutizdrli. Au existat de-a lungul timpului diferite pozrlri fa!5 de metoda folositi pentru invdlarea limbii de cStre deficienlii de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: - metode care folosesc preponderent limbajul oral (metode orale); - metode care folosesc in principal limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care fillizeazd gi mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura qi mimico-gesticulalia. in func1ie de zona de dezvoltare a metodelor, sunt cunoscute metodele: italianl fr anc ezd, g erman[, austriac 5, b e lgiand, romdnS. ir,luru noastrd au existat preocup[ri fald de deficien]ii de auz de peste 100 de ani. ln 1863 se infiinleazd, o gcoal[ pe 16ngd locuin{a Dr. Carol Davila, care devine apoi o seclie a azilului ,,Elena Doamna" qi, ulterior, o seclie^a Institutului pentru surdomuli de la Focqani (1865). incd din 1924 se stipuleaz[ in Legea invSldm6ntului cd in unele gcoli vor func]iona clase speciale pentru handicapali. La noi in lard func{ioneazd in prezent grSdinile, gcoli generale, profesionale gi tehnice pentru deficienfii de auz. Datele statistice estimeazd cd la vArsta copil[riei exist[ I la 1000 de locuitori, iar odatd cu inaintarea in vdrst[ inciden]a cazurllor creqte, astfel cd,la maturitate, procentul este de peste l0 oh, iar la adullii de v6rsta atreia, de peste 50%. in caztl deficienfilor senzoriali, la baza reabilitarii comunic6rii verbale, a dezvoltdrli structurilor psihice gi a personalitdtii std actul complex al compensaiiei. Contactul intre "eu-ri" (personalitdti) se stabilegte, in primul rdnd, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma c[ "demutizarea" realizatdpebaza compenslrii auzului deficitar constituie elementul principal in formarea qi structurarea tuturor componentelor personalit[]ii deficienlilor de auz. Trebuie subliniat faptul cd limbajul joacd un rol important in dezvoltarea gi formarea personaht5lii ca instrument principal de interrelalie, de acces Ia via[a social5, la informalh,la organizarea conduitei,la analiza gi exprimarea tr[irilor gi a universului propriu interior. Procesul complex al demutiz[rii se realizeazd pe baza legilor generale gi speciale ale compens[rii, dar atdt demutizarea, cdt gi compensarea nu pot fi realizate decdt prin exerciliu, prin antrenament gi invdlare. Compensarea presupune o substifuire a func[iei lezate (pierdute) prin crearea unui nou mod de acliune pe baza legii unitd{ii gi interacfiunii unui sistem in vederea echilibrdrii funclionale a organismului gi adaptdrlila cerinlele mediului natural qi social. J. Piaget remarcd faptul cd dezvoltarea fiinlelor a dus la aparilia unor organe specializate avAnd funcfia de reglare gi autoreglare - cel mai important fiind sistemul nervos
29

z8

Pavlov. Folosirea exageratd alimbajului gesturilor poate deveni un obstacol in inv[farea limbajului oral. Existd insi o diferen![ intre . Funclia de autoreglare a unui sistem determina gi este detnninatd de heterostazie. 3. Janet. Memoria are aproximativ aceleagi caracteristici ca la normalul auzitor. in caztl surditalii par[iale prin mdrirea eficienlei percep{iei auditive. poate fi ajutatd. chiar in educa{ia timpurie.starea de echilibru. perc epliil or acumulate anterior. s enzafiilor. C. Pufan. Fulton etc. P. Relaliliile intersistemice conduc la integrarea bipolard. in acest caz.Yerzaetc. Luria. or ganic o -fun c! i o n 1. in compensarea organic[ nu se pune problema perfectdrii parfii distruse din organul auditiv. 30 . a deficientului de auz in societate. Prin demutizarea qi dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se imbog[legte qi perfec[ioneazd. o contribujie important6 in elucidarea fenomenului compensator in cantl deficienlelor senzoriale pi mintale au adus A. E.. pentru o mai bunl func{ionare. A.central. auztl deficitar este compensat de v[z (prin labiolecturd). Fenomenul complex al compensdrii a constituit obiectul cercetdrilor a numerogi oameni de gtiinld: L P. A. Damaschin . de mijloace tehnice (proteze de diferite tipuri) gi medicale (timpanoplastii). procesul de echilibrare "homeorezis"conduce prin compensare Ia "homeostazie" . atdtatimp cat limbajul nu este bine instalat. Din observalii gi prin aplicarea teoriei sistemelor la fenomenul compens[rii se disting trei tipuri de compensare : Compensareala nivel de bloc (sau organ de sim!).echilibru" gi . Astfel. Ruch gi J. Compensarea. B. in mod practic.. cea cognitivverbald se dezvoltd mai lent in procesul demutizdrii. Golu. deoarece presupune restructurarea schemei funclionale prin preluarea de cdtre analrzatorrivalizi a funcfiei pierdute. ca o consecinf[ a destructurdrii raportului dintre gdndire gi limbaj. numitd qi compensarea organicd. abstractizarea fiind mai pufin accesibil[. cdt mai ales exersarea gi mdrirea eficienlei auditive pebaza reziduurilor existente. Astratian.fenomenul echilibrarii". Demutizarea constituie astfel elementul principal atAt pentru stabilirea legdturii cu membrii societdfli. Compensarea intrasistemic[ este funcfionald. Br al d.Imagnalia constd in capacitatea de a crea reprezentdri noi pe b aza tdellor. Comparativ cu gAndirea auzitorului. organicd sau funcfionali. Adler. dar gi folosirea metodei orale pure. D. La noi in[ard. T. C. Compensarea intrasistemicd se realizeazd in caztl pierderii totale a organului de sim! (in cofozd) la nivelul intregului sistem psiho-fizic. vocabularul qi pronunlia. de simful vibrotactil (inilial pentru percepfia migc[rilor nevizibile prezente in articulare) qi mai ales de suplinirea mintald (pentru interpretarea corectd a informaliilor primite pe cale viz:uald gi vizual-motricd). cea a deficientului de aDZ are un conlinut concret neevoluat. M. 2. in timp ce memorta vizual-motricd gi afectivd este mai bine dezvoltati. A. Pdunescu. Unele forme ale deficientei de atz pot deterrnina o intdrziere intelectuald. inseamnd a lipsi copilul de o comunicare reald. E. Freud. Kreidler. S. in anumite cazuri (hipoacuzie) poate fr realizatd o compensare de tip mixt Contactul dintre " eu-ri" se stabilegte prin intermediul limbajului. cdt gi pentru dezvoltarea psihicd specifi c uman[. se realizeazd.

I. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficientii de auz sunt: tehnician dentar. dezvoltarea percepliilor auditive. Editura Fundaliei Humanitas. (2002). Editura Didacticd gi Pedagogic[. cu vibrafiile aparatului fonoarticulator. C. Psihopedagogie speciald. Bucuregti. M. dar pot urrna pi forme ale invdl5mdntului tehnic ai liceal sau unele forme ale invf. Surdomutitatea. prin mrjloace verbale gi - auxiliare.tri de comunicare a copiilor. dezvoltarea capacitalilor de imitare a migcdrilor corpului. Bucuregti. ajungdnd la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. dezvoltarea unor caracteristici ale percepliei kinestezice. Ghergut (2000). Probleme de surdopsihologie (1982). M. Timigoara. Manolache (1980). Elemente de surdodidacticd. Psihopedagogie speciald . I.dinra Polirom.. prin antrenamente qi exercilii sau prin amplificarea cu ajutorul protezelor. instalator tehnico-sanitar. Rdzoare. in condiliile unei educalii deficitare. de reproducere. zrrgray..V. o 3r .invdtarea copilului sd coreleze complexul sonor cu pip[itul. Psihopedagogie speciald . ale guri tr. Edifiira Pro Humanitate. bucdtar. tinichigiu-vopsitor. - - - - Bibliografie: c L. croitor. D. Popovici (2001). ale fefei.in ceea ce privegte integrarea socio-profesionald la deficientul de auz trebuie avute in vedere anumite caracteristici inc[ din copil6ria micS: stimularea qi formarea capacitd. strungar. Bucuregti. patiser. Psihologie Scolard pentru invdldmdntul special. a capacit5jilor de memorare. deficientul devine singuratic. se izoleazd. Editura Prohumanitate. electrician.deficienle de auz. A. Bucuregti. Integrarea sociald trebuie inceputd de la cele mai mici vdrste. Editura Orizonturi C. . Majoritatea deficienlilor de auz reugesc sd se integreze bine qi eficient in viala sociald gi profesionalS.Vdcdrescu Universitare. tdmplar. Ei nu vor fi orientafi spre profesii ce solicitd auzul. Stdnice. Popovici. Neamfu. Drigan. de motivalie gi activism prin joc gi alte activrtdli. Mupu (1997). dezvoltarea atenfiei. F. Stdnic6.deficienle senzoriale. cu particularit5lile suflului de aer in emisia vocalS. Radu (2002). C. Editura Medicald. A.a. lIcdfuq. A. formarea increderii in sine etc. Pufan. Bucureqti. Iaqi. o o o . Gh.fdm6ntului superior. prin forme specifice. Popa.