You are on page 1of 5

Perceperea muzicii de

citre deficien{ii de auz cu implant cohlear
Prof. Dorinu Elena Chira Liceul pentru Deficienli de Auz Cluj-Napoca

Definirea sunetului Sunetul poate fi definit ca orice perturbalie (energie mecanicd) propagatd printr-un mediu material sub forma unei unde (Anca, M., Hafegafl, C., 2008). Sunetul reprezintd vibralia unui corp sonor. Se obline intotdeauna in urma unui impact intre doud sau mai multe corpuri gi se manifestd sub forma de vibrafii. Sunetele care alcltuiesc universul nostru sonor au o gaml foarte variatd: vocea omeneascd, acordurile unui pian, sunetele unei viori, zgomotele produse de magini, avion, quieratul vdntului. Potrivit compozi{iei spectrale, sunetele se pot clasifica in: - sunete simple (pure) - sunt produse de o oscilalie armonic[ (sinusoidalA) gi au in spectrul acustic o singurd linie; - sunete complexe (compuse) - sunt produse de oscilalii complexe gi conlin un num[r de sunete simple. Spectrul armonic respectiv este caracterrzat de un numdr de linii care corespund
frecventei fu ndamentale gi armonicelor respective. Sunetele muzicale nu sunt sunete pure. Sunt sunete complexe, un amestec complex de frecvenle similare: frecvenla fundamentalS gi frecvenlele sale atmonice. Oamenii pot distinge aproximativ 400000 de sunete.
qi sunetele muzicale De;i sunt variate, sunetele au unele caracteristici comune: . Una dintre ele o reprezintd, modul de producere: sunetele constituie rezultatul vibraliilor unui mediu elastic (corzile viorii, membrana intinsd a unei tobe, o lameld de olel sunt medii elastice producdtoare de sunete, iar in cazal vorbirii mediile elastice sunt reprezentate de laringele cu coardele vocale, cavitdgile supraglotice). . in ambele, sunetele variate ca frecventd, duratd, qi timbru sunt utilizate pentru a comunica un mesaj, fie concret (in vorbire), fie abstract (in muzic[). o Perceperea timbrului este implicat6 in ambele tipuri in recunoaqterea unei voci

1.

2. Sunetele vorbirii

familiare sau recunoaqterea unui instrument muzical. o Ca gi vorbirea, muzica transmite, comunic[ exprimAnd mesaje afective qi expresive. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstract[, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzdnd de factori ca: antrenamentul m.uzical, deprinderea de a asculta muzicd, mediul cultural. intre vorbire gi muzicd existd gi o serie de diferenle: . in muzicd registrul frecvenlelor este mai larg decdt in vorbire. . Spre deosebire de vorbire , muzica este mai abstractd, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzAnd de factori ca: antrenamenful muzical, deprinderea de a ascultam:uzicd, mediul culfural. o Una dintre diferentele majore dintre vorbire gi muzic[ este distribu{ia energiei spectrale. in vorbire aceasta este distribritA ud.r.a pe mai multe frecven{e qi pe armonicele parliale ale acestora. in muzicd energia spectrald a unei note muzicale de o anumitd in[llime subliniaz[ frecvenla fundamentald gi armonicele parfiale ale acesteia.
32

In funclie de intensitatea la care o persoand poate percepe un sunet de o anumitd frecven{d se stabilesc Ai gradele pierderii auditive. cele mai importante sunt conlinuful armonic. intensitatea acestor atmonice. Caracteristicile ii corespunde nivelul de intensitate sonord Intensitatea se refer[ la tdria sunetului.muzical 3. 33 . Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt confinutul armonic al sunetului. duratd qi intensitate. Calitatea acestuia depinde de mai multe elemente frzice sunetul fundamental. depinde de trdsf. extinclia gi vibrato. piind la 20000 Hz 3. Un instrument pe 16ng[ nota de bazd (numitd prima armonicd) genereazd sunete cu frecventele multiple notei de baza. etc). armonice. de distan{a gi posibilit[file de transmitere sau multiplicare. armonica a doua. Se mdsoard in funcfie de numdrul de vibralii pe secundd. Organul auditiv al omului poate percepe sunete cuprinse intre 16 Hz gi 20000 Hz. In funclie de frecvenfa lor. dac[ amplifudinea este mai mic[.3 Timbrul sau culoarea/calitatea sunetului reprezintd acea caracteristic[ a unui sunet de a se deosebi de alte sunete de aceeagi indlfime.zgomotele sau obertonuri ( tonuri sunetului: 3.1.2007). Depinde de amplitudinea migcdrilor vibratorii: cu cdt amplitudinea este mai mare.Sunetele sunt de doud feluri: a) b) muzicale. unde armonice secundare) amuzicale (afonetice) . S-a admis cI valoarea de 80 pe scara de decibeli sau pe scara de foni reprezintd pragul la care intensitatea sunetului devine nociv6. atacul. particularitatea de a fi perceput mai slab sau mai puternic. distribulia armonicelor. Permite diferenlierea unor surse sonore mai mult sau mai pulin asemdndtoare. care se combin[ cu nota debazd.turile sursei. fonetice ( fundamentale). Sunetele muzicale sunt limitate intre 27 gi aproximativ 9000 vibralii simple pe secundd. numite armonici (armonica int6i. Cu cit num6ru1 de vibralii pe secundd este mai mare cu atit sunetul este mai acut. Frecvenfa sau tonul .2 Intensitatea sau amplitudinea. sunetul este rostit mai slab. atunci c6nd numdrul vibraliilor se micgoreazd sunetele devin grave. Frecvenla vibraliilor se mbsoard in hefizi (Hz).. intensitatea total[ a sunetului. precum vocile umane sau instrumentele muzicale.rcruzical ii corespunde inllnimea. num[ru] gi intensitatea relativd a armonicelor prezente in sunet. 3. sunetele se impart in: -grave intre 20-2000H2 -medii intre 500-1 0000H2 -acute. cu atit sunetul este pronunlat mai puternic. Intensitatea se mdsoard in decibeli (dB). Timbrul se determin[ in funclie de frecvenla fundamental[ gi de atmonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesarog A. Decibelul este o mdrime fizicd gi reprezintd unitatea logaritmicd caloulatd pomind de la pragul absolut de audibilitate 0 dB pentru un sunet de 1000H2. Pentru tonurile suslinute.

Utilizatorli de implant cohlear intimpind multe dificultdli in a percepe muzica. exist5 inc[ limite in transmiterea in[lJimii gi a timbrului. timpul cdt excitantul sonor (zgomotul) ac[ioneazd. Pdn[ nu de mult. Pentru multe persoane perceperea muzicii se rezum[ la recunoagterea unei melodii familiare sau a unui cdntec familiar. un sunet de 50 Hz necesitl 3 vibra{ii pentru a fr auzit.- or:il rezu lr rn -- a:ini mof( Prin dez. perceperea 1or. Astfel. durata unui sunet este o caracteristicd importantd. Subieclii au ardtat dificult[1i in a identificamuzica comparativ cu grupul de control de auzitori. rar rezultatele au relevat faptul cd deficienlii de auz an identificat mai exact muzica pop $i country gi au avut cele mai mari dificultdli in a identifica muzica clasicS. Durata minimd necesar[ percepliei este mai micd pentru sunetele de frecven![ mai inaltS: un sunet de 100 Hz trebuie s[ ajung6 pe suprafa{a timpanului timp de minim 0. chiar dacd toate celelalte calitdli rdmdn neschimbate. \3 \1. 'dttz 4.025 secunde. incluzdnd anumite durate relative ale notelor gi accentu[ri. O secvent[ de sunete devine melodie numai printr-o organizare ritmic6.0.002 secunde. (Stan. Acest fapt se datoreazd. numeroase studii au relevat varialli mari in abilitatea subiecfilor cu implant cohlear de a percepe modificarea frecvenfei. ritmul este^cel mai bine perceput de cltre deficienlii de atz. 1996) in muzic6.Durata reprezintd. Noile strategii de codificare dezvoltate cu noile forrne de puls qi extinderea frecventelor joase pot codifica indici de structur[ finE qi pot oferi mai multe informalii in ceea ce privegte 34 -. asupra anahzatorului auditiv.4. copir timb: actir nenu \Ie. pe de o parte experienjei limitate in perceperea sunetelor muzicale anterior implant6rii.1. Olszewscki (2005) at realizat o cercetare cu scopul examin6rii abilitSlii de a recunogate melodii din c6teva genuri muzicale. sau sunete cu durat6 normal[. pornind de la cei care pot discrimina schimbdri a 4 semitonuri.010 secunde. unul de 3000 Hz . De aceea abrhtatea de a identifica melodii familiare este cea mai comun5 metodi de evaluare a percepfiei muzicii de cdtre copiii cu implant cohlear. unul de 522H2-5 vibralii. pdnd la cei care nu pot identifica modific[ri ale unei octave.0. Particularitlfi ale percepfiei sunetelor muzicale de cltre persoanele cu implant cohlear in ultima perioadd s-au inregistrat imbundt5liri in tehnologia implantului cohle ar. In ceea ce privegte discriminarea frecvenfei. La deficienlii de auz congenital perceperea melodiilor cu text este mai uqoar5 decdt perceperea variantei instrumentale a unei melodii.3. Se pot distinge intre sunete cu durat[ redusf. Dintre toate calit6tile sunetelor muzicale. 1999).. tehnologia utllizatd in implantul cohlear permitea transmiterea acelei pirfi ale vorbirii care era esenfiald in infelegere. Aceeagi succesiune de sunete are un caracter total diferit daci ii sunt modificate lungimile relative ale sunetelor componente. Durata sunetelor este determinat[ de migcdrile vibratorii. (Fujita and Ito. Gfeller. ceea ce duce la dificult[fi mai mari in discriminarea notelor muzicale qi a melodiei decdt in discriminarea cuvintelor gi frazelor. precum gi bdtaia qi ritmul in timpul perceperii muzicii. sd distingd intre modele ritmice. sd identifice durata tonurilor. Este ugor pentru persoanele cu implant cohlear sd percep[ ritmul. atenlia specialigtilor s-a indreptat spre perceperea sunetelor ambientale gi a muzicii. in func{ie qi de frecvenfa lor fiind mlsuratl inHz. unul de 1000 Hz-10 vibralii. Cu toate evolufiile tehnologice.j rCCUI imiia instnr muzi e\ eil] satist speci . Dacd in perceperea vorbirii deficienfii de auz cu implant cohlear au inregistrat evolulii apreciabile. dar s-a constatat c[ gi dupd implant expunerealamuzicd este minimal5. unul de 400H2 .

antrenameful auditiv in perceperea sunetelor muzicale imbundt5lesc abilita1ile de a percepe muzica. desfEqurat sub coordonarea unui specialist gi impreun[ cu pdrin]ii pentru a putea fr realizate gi acas6. a versurilor. dansul pe mrzicd. imitarea gi reproducerea ritmului. sd imite ac{iunile adulfului. oferd nenum[rate oportunitdli de a dezvolta abilita1ile. cdntatul la instrumente cu percufie. Antrenamentul auditiv pentru perceperea muzicii confotm Musical Ears. c6ntatul la instrumente de percufie. 2tr 5. 1994). . miqc[rile pe muzic6. Galicia ( 2006) a evidenliat in cercet[rile sale o cregtere a vocabularului receptiv la copiii implica{i in activitdfi muzicale care includeau: discriminarea ritmului. melodiei qi timbrului comparativ cu copiii care nu erau implicali in activitdli mtzicale. in timp ce un grup de control nu a primit nicio instruire. copiii cu implant cohlear igi dezvoltd abilitdfile comunicative. Pe parcursul acestei interacliuni cu pdrinlii gi profesorii. condilie esenlial[ in dezvoltarea limbajului. pozitiv dezvoltarea sociald qi emofional[ a copiilor ( Weiberger. Intr-un sudiu privind efectele antrenamentului asupra recunoagterii timbrului. Pentru oblinerea unor rezultate satisfrcdtoare este necesar un timp indelungat de antrenament. Prin muzic5. F. reproducerea ritmului folosind p[4ile corpului. cdntaful cu voce. recunoagterea instrumentelor cu perculie. reproducerea ritmului. dar nivelul acesteia era superior celui anterior antrenamentului ( Galvin. De asemenea. Degi inainte de perioada antrenamentului cele 2 grupuri au avtrt rispunsuri similare.uzicale. activit5lile m:uzicale precum cdntatul. copiii inva!6: sd stabileascd contactviztal. dar au efect qi asupra dezvoltdrii lingvistice. realizdndu-se o noui evaluare. influen{eazd. s[ se concentreze. ceea ce ar trebui s[ permitd o mai bunl acurate{e in perceperea muzicii. Toji pacienfii au inregistrat o imbun6t[fire in abthtatea de a recunoaqte distanla de un semiton gi aceastd imbundtdtire a crescut cu cdt perioada de antrenament a fost mai indelungatd. de a asculta. mai multe studii au demonstrat cd antrenamentul poate imbundtd{i percepfia muzicii dupd implantare. realizat de Med EL presupune parcurgerea mai multor etape: ascultarea gi r[spunsul la muzic6. recunoaqterea tempoului. in uma experimentului grupul care a participat 7a antrenament a oblinut performanfe superioare grupului de control qi au a'uut mai pu{ine erori comparativ cu r ezultatele proprii ob{inute anterior exp erimentului.modificarearaprdd a indllimii. recunoaqterea instrumentelor m. s-a obseruat o uqoard scddere a performanfei in comparatie cu performanla oblinutd imediat dupd perioada de antrenament. La 2 luni dup[ incetarea antrenamentului. Rezultatele acestor studii demonstrazd efectele benefice ale antrenamenfului pe termen lung asupra percep{iei muzicii de cdtre persoanele cu implant cohlear. Antrenamentul muzical dezvoltA abilitdtile auditive ale copiilor cu implant cohlear. 12 persoane cu implant cohlear au participat la qedinle de antrenament specific. asocierea de obiecte sau evenimente cu muzica gi migcarea qi povegti muzicale. recunoagterea cAntecelor. Un astfel de studiu a investigat efectele antrenamentului la utllizatorii de implant avdnd ca sarcin6 identificarea conturului melodic intr-o perioad[ care varia de la o sdptdmdnd la 2luni. in gedin(e individuale ce variau intre 30 minute gi 3 ore pe zi. cognitive gi motorii. 2007). Efectele antrenamentului auditiv in perceperea sunetelor muzicale la deficien{ii de auz cu implant cohlear in timp ce abilitatea persoanelor cu implant cohlear de a percepe muzica este adesea corelatl cu nivelul expunerii la muzicd inainte de implantare.

Hategan. Ear Hear. Ed. F . Acoust.Music Ears o Cer aa. K. Degi implanturile cohleare au fost inilial proiectate pentru perceplia limbajului.medel. A cochlearfrequency-positionfunctionfor several species 29 years later.. A..cochlear. C. (1990). I. Rhythmic. S. C. capacitatea de a pdstra auzul rezidual in urechea implantatd asociate cu activitdli de antrenament auditiv specific ar trebui sd conducd la imbundtd[iri majore in capacitatea implanturilor cohleare de a transmite informafii muzicale pentru ca gi persoanele cu deficienfd de auz s[ poatd percepe sunetele muzicale gi sd se poatd bucura de muzic[. Cercetdri privind elaborarea unui model pentru caracterizarea timbrului semnalelor musicale . Cluj-Napoca o Everest . A. 87 (6) o Mesaro$. S. ca o posibilitate viabil5 fiind unul dintre obiectivele importante al companiilor produc[toare de implanturi cohleare. (2001) . j-o. Melodic. (1997). (2008) . J. Presa Universitard ClujeanS. Res. 18 o Stan.Terapia limbajului : o abordare interdisciplinard.Concluzii: Perceperea muzicii rdmdne o provocare pentru persoanele cu implant cohlear. 36 . Fonetica. Gfeller.The Master Handbook of Acoustics . and Timbral Perception of Adult Cochlear Implant Users. Bibliografie: Anca . 34 o Gfeller. D..com . M. imbundt[firile continue in strategiile de prelucrare a frecvenlelor.Music and Cochlear Implants . Perception of Rhythmic and Sequential Pitch Patterns by Normally Hearing Adults and Adult Cochlear Implant Users... Woodworth. Presa Universitari Clujeand. K. (1997). Prjl. J. Robin. Cluj-Napoca o www. ( 2007). F.com . Soc. J. Knutson. G. A. R. D. Cluj-Napoca . Labeling of Musical Interval Size by Cochlear Implant Patients and Normally Hearing Sub. D. Speech Hear. perceptia muzicii este vdzutd. (1991). ( 1996). www. Ear & Hearing 18 o Greenwood. Am..jects. and Lansing..tezd de doctoraf.T. Witt.