You are on page 1of 62

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale

Cuprins
Prezentare proiect .........................................................................................................................3 Sumar executiv ..............................................................................................................................4 I. Cadru conceptual ......................................................................................................................8 I.1 Întreprinderile sociale ...................................................................................................... 12 I.2. Antreprenoriatul social ................................................................................................... 14 I.3. Diferenţa dintre întreprinderile sociale şi cele tradiţionale ................................... 15 I.4. Multiple forme de organizare apropiate întreprinderilor sociale .......................... 20 I.5. Exemple de întreprinderi sociale.................................................................................. 22 II. Caracteristici comune ale întreprinderilor de economie socială ................................ 27 II.1. Etapele evoluţiei întreprinderii sociale de la idee la realitate .............................. 29 II.1. a) Evaluarea capacităţii organizaţionale ............................................................... 29 II.1.b) Studiul de prefezabilitate ...................................................................................... 30 III.1.c) Studiul de fezabilitate ........................................................................................... 30 II.1.d) Stabilirea planului de afaceri ............................................................................... 31 II.2. Evaluarea impactului social ........................................................................................ 33 III. Economia socială la nivel european ................................................................................. 36 III.1. Economia socială în România .................................................................................... 38 IV. Economia socială pe Agenda Uniunii Europene ........................................................... 40 V. Evenimente, proiecte şi studii ............................................................................................ 45 V. 1. Evenimente ..................................................................................................................... 46 V.2. Proiecte relevante............................................................................................................ 47 V.3. Studii ................................................................................................................................. 47 V.4. Fonduri de investiţii pentru întreprinderile sociale ........................................... 48 VI. Anexe ....................................................................................................................................... 51

2

Axa prioritară nr 6. Sud Muntenia şi Bucureşti Ilfov între actorii regionali şi transnaţionali. tineri şi adulţi cu dizabilităţi sau aflaţi în situaţii de risc social. dezvoltarea unei reţele integrate de servicii sociale şi crearea de întreprinderi sociale funcţionale contribuind în mod direct la îmbunătăţirea semnificativă a oportunităţilor de ocupare adaptate nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi şi a celor vulnerabile. Sud Muntenia şi Bucuresti Ilfov pe fondul promovării eficiente la nivel multiregional a conceptului de economie socială. „Promovarea incluziunii sociale”. Nord-Vest. sociale.1 urmăreşte susţinerea dezvoltării mecanismelor Economiei Sociale (ES) în folosul comunităţilor aferente fiecărui partener. Printre obiectivele specifice se numără:  transferul de cunoştinţe şi promovarea conceptelor de economie socială la nivelul regiunilor Centru. Proiectul îşi propune promovarea unor modele funcţionale de economie socială. 3 .Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Prezentare proiect Proiectul “Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale” finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea „Dezvoltarea Resurselor economiei Umane 2007 – 2013.  înfiinţarea şi punerea în funcţune a patru servicii suport în cinci centre comunitare resursă prin care se asigură suport pentru participare socială şi acces pe piaţa muncii pentru copii. Obiectivul general al proiectului constă în crearea unui model funcţional integrat de economie socială şi incluziune socială destinat sprijinirii persoanelor cu dizabilităţi şi a celor vulnerabile. specialişti şi personal suport implicaţi în sistemul serviciilor sociale.  formarea unui număr de 127 furnizori. Domeniul major de intervenţie 6. Proiectul îşi propune să susţină şi să dezvolte un model integrat şi structuri specifice cu profil de întreprinderi sociale în regiunea Centru precum şi să susţină iniţierea unor astfel de structuri în cadrul regiunilor Nord-Vest.

primul capitol prezintă cadrul conceptual al întreprinderii sociale şi al antreprenoriatului social. Primul capitol oferă cadrul conceptual pentru înţelegerea noţiunilor de economie socială (ES).  realizarea unui portal integrat de promovare şi informare asupra serviciilor sociale şi a oportunităţilor şi bunelor practici de tip economie socială (ES). proiecte şi studii existente în literatura de specialitate legate de economia socială. 4 .L. precum şi o perspectivă comparativă între ceea ce însemnă o întreprinedere socială şi o întreprindere tradiţională. antreprenoriat social (AS). al patrulea capitol se axează pe o abordare a economiei sociale din perspectiva Agendei Europeane. iar ultimul capitol punctează o serie de evenimente. S. al treilea capitol surprinde principalele aspecte legate de economia socială la nivel european. Sumar executiv Prezentul studiu este parte a Proiectului “Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale” având drept solicitant Consiliul Judeţean Alba şi parteneri Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă. Economia socială este percepută în majoritatea definiţiilor drept sectorul complementar celui privat şi celui public. Centrul de Formare Continuă şi Evaluarea Competenţelor în Asistenţa Socială (CFCECAS) şi Die Querdenker (partener transnaţional). Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare DCG S.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale  implicarea angajatorilor în dezvoltarea de întreprinderi sociale şi susţinerea creării şi funcţionării a minimum două întreprinderi sociale şi a unei ferme ecologice de tip economie socială. întreprindere socială (ÎS).C. abordând probleme socio-economice cărora ultimele două nu le găsesc rezolvări propice.R. al doilea capitol are în vedere caracteristicile comune ale întreprinderilor de economie socială. Studiul este structurat pe cinci capitole.

Antreprenoriatul social înseamnă folosirea abilităţilor antreprenoriale tradiţionale pentru depistarea şi punerea în practică a unor soluţii la problemele sociale. mecanismele economiei sociale s-au implicat şi în activităţi culturale şi de relaxare. Italia şi Portugalia. performanţa economică şi operarea democratică şi percepe succesul în impactul social deţinut. Franţa. cunoscute pentru atenţia acordată cheltuielilor sociale. iar în statele nordice. Intensitatea acestui sector a fost strâns legată de tradiţia socio-politică a fiecărui stat. utilă viitorilor practicieni. Studiu de fezabilitate. Concludente pentru analiză sunt statele în care Biserica s-a implicat în susţinerea iniţiativelor îndreptate în folosul comunităţii precum Spania. Stabilirea planului de afaceri Evoluţia economiei sociale la nivel european şi analiza practicilor existente face subiectul Capitolului al III-lea. Capitolul continuă cu prezentarea. în ordine cronologică. urmărirea solidarităţii şi coeziunii. Al doilea capitol oferă o perspectivă aplicativă. Germania sau Irlanda complementaritatea dintre sectorul privat şi cel asociativ a contribuit la succesul acestora în asigurarea sprijinului societăţii civile. Studiu de prefezabilitate. În state precum Belgia. precum generarea de proiecte de afaceri colective şi democratice. în care noile forme ale economiei sociale au 5 . suplinirea deficienţelor de servicii în zone cu resurse slabe. a paşilor ce trebuie parcurşi în vederea transformării unei idei într-o afacere de succes: Evaluarea capacităţii organizaţionale. determinarea unui efect de răspândire a impactului şi sincronizarea cu nevoile specifice comunitătii. entităţile economiei sociale au existat în vestul continentului încă de la începutul secolului al XX-lea. furnizarea de locuri de muncă stabile şi de calitate. În urma enunţării unei serii de linii directoare după care funcţionează întreprinderile sociale.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Întreprinderea socială reprezintă o manieră diferită de a face afaceri ce asociază interesul general. Sub diverse forme. asupra etapelor de înfiinţare a întreprinderii sociale.

iniţiativele locale. Recunoaşterea necesităţii unor politici care să încurajeze coeziunea socială. Întreprinderi din sectorul economiei sociale şi realizarea pieţei interne fără frontiere (1989). prin politici învecinate. Comitetului Regiunilor şi într-o manieră directă a CEP-CMAF (Conferinţa Europeană Permanentă a Cooperativelor. mai ales sub aspectul suportului financiar.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale deţinut un fundament solid pe fondul unei internalizări reale din partea societăţii a acestor forme de organizare. ale Parlamentului European . Tabelul care încheie capitolul oferă o perspectivă istorică asupra evoluţiei conceptului de economie socială cu o centrare deosebită pe Întreprinderi Sociale. Capitolul al IV-lea prezintă poziţiile principalilor actori instituţionali europeni faţă de economia socială şi faţă de subsectorul Întreprinderilor Sociale. Ultimul capitol expune o serie de evenimente.Crearea unui intergrup special dedicat economiei sociale care a emis “Raportul Toia”. ale Consiliului care a sprijinit. La fel de importante au fost şi contribuţiile Comitetului Economic şi Social. Un alt aspect important dezvoltat în cadrul acestui capitol se referă la analiza unor iniţiative cu impact social de anvergură. în unele cazuri echivoce şi lipsite de armonizare la nivelul continentului. dezvoltarea regională. Cristalizarea politicilor s-a putut constata în special după anii 80. chiar şi indirect. sectorul economiei sociale. au constituit principalul aspect problematic în consolidarea entităţilor economiei sociale. Asociaţiilor şi Fundaţiilor) instituţie reprezentativă la nivelul Uniunii Europene pentru Economia Socială. Studiile efectuate atât de organisme 6 . proiecte şi studii care ar putea constitui resurse suplimentare pentru cei care doresc mai multe informaţii despre economia socială. confirmând astfel direcţia ascendentă în sectorul economiei sociale. dezvoltarea şi susţinerea entităţilor economiei sociale. geneza constructului european cunoscut astăzi drept Uniunea Europeană. Cadrele legislative naţionale. Acest capitol are în vedere prezentarea implicării Uniunii Europene în promovarea. Mutualităţilor. care s-au materializat. susţinerea grupurilor sociale vulnerabile se regăseşte încă din Tratatul de la Roma. notabile fiind iniţiativele Comisiei Europene.

Anexele studiului detaliază exemplele enunţate în Capitolul al III-lea. un bun punct de plecare pentru viitori manageri de întreprinderi sociale. fiind astfel utilizabile ca şi modele pentru viitori antreprenori sociali.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale străine. cât şi de entităţi naţionale sunt recenzate şi însoţite de repere pentru a putea fi accesate on-line în întregime. util tuturor celor care doresc să îşi însuşească un minim de cunoştinţe de bază în domeniul ES şi IS dar totodata. 7 . Studiul se doreşte unul suport.

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Economia Socială Mecanisme funcţionale ale economiei sociale la nivel european Definirea economiei sociale s-a îndreptat în ultimele decenii spre clarificare şi delimitare. “solidaritate”. Muhammad Yunus. Conceptul de “reciprocitate” este unul esenţial. menită să răspundă celor mai presante nevoi ale umanităţii”. “implicare civică” şi “impact social”. iar pentru sectorul public al economiei “redistribuirea avuţiei”. a păstrat. în ciuda transformărilor existente de-a lungul istoriei. “autonomie”. Perceperea economiei sociale drept un mijloc de a îndrepta erorile economiei de piaţă şi astfel de a plasa omul în centrul acesteia. Rădăcinile istorice ale economiei sociale au dus la o percepere a acesteia drept alternativă la economia capitalistă. o serie de termeni comuni precum “reciprocitate”. deşi există suficiente probe empirice care argumentează că poate exista o relaţie de complementaritate între cele două. pentru economia 8 . a determinat lungi controverse şi receptări parţiale a ceea ce înseamnă economia socială. prin întreprinderile sociale: “Noua formă a capitalismului. I. “control social”. încă de la primele tentative de clarificare. încercându-se astfel să se răspundă criticilor ce catalogau acest domeniu drept unul cu limite volatile şi lipsit de repere clare. câştigătorul premiului Nobel pentru pace în 2006 şi unul dintre cei mai reprezentativi antreprenori sociali. “efort colectiv”. Dacă pentru sectorul privat pilonul definirii este “schimbul de bunuri şi servicii echivalente pentru câştigul comercial. găseşte economia socială. Cadru conceptual Definirea ES. fiind alături de “control social” reperele definitorii ale economiei sociale.

http://www.socialeconomy. reguli ferme în ceea ce priveşte redistribuirea veniturilor.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale socială principiul definitoriu este “reciprocitatea”(în sensul de împărtăşire a contribuţiei şi de împărţire a beneficiilor)1. sport.2010) 2 Economia Socială în Uniunea Europeană.pdf (accesat 14. asociaţii şi fundaţii […] care sunt active într-un mod particular în arii precum protecţia socială. 2010) 9 . British Columbia Co-operative Asociation. timp liber. munca asociativă.coop/socialeconomy/files/DefiningSocialEconomy_FnlJan1906. al societăţilor mutuale. servicii de aprovizionare.eu. bunurile de consum.”3 În ultimele decenii economia socială şi-a afirmat tot mai vizibil capacitatea de a contribui la rezolvarea problemelor sociale (prin numeroasele transformări pozitive determinate la nivelul comunităţilor din întreaga lume) consolidându-şi poziţia de instituţie indispensabilă pentru o dezvoltare economică durabilă şi stabilă. economia socială este legată de asociaţiile populare şi de cooperative. ianuarie 2006. sănătate. Rezumatul raportului întocmit pentru Comitetul Economic şi Social European de Centrul Internaţional de Cercetare și Informare privind Economia Publică. există o serie de caracteristici comune ale entităţilor componente. comert cu ambarcaţiuni. Socială şi Cooperatistă (CIRIEC) 2007 3 Social Economy Europe. cultură. producţia agricolă. sectorul bancar. p 7.usaskstudies. educaţie şi formare. 11. al asociaţiilor şi al fundaţiilor. 1 Defining the social economy – The BC Context. societăţile mutuale. Conform definiţiei CEP – CMAF: “Economia Socială include organizaţii precum cooperativele.php?article263&lang=en (accesat la 23. http://www. Ca activitate. autonomie faţă de sectorul public şi cel privat. serviciile sociale.org/spip. John Restakis.12. servicii casnice sau de cartier. sectorul de asigurări.2 deoarece o mare parte din principiile de conduită ale acelor forme de organizare au servit la formularea conceptului modern de economie socială structurat în jurul cooperativelor. precum un grad relativ de instituţionalizare. În ciuda unei lipse de consens în ceea ce priveşte definirea “celui de-al treilea sector”.

Chicago. Anglia . Jane Addams Hull House (şcoală 1895 Boston.o cooperativă de renume. sprijinirea reduse). Rochdale. 1938 Washington. 1945 Mişcările Friendly Society Legea Wagner-O’Day cu şanse (acţiune legislativă îndreptată spre persoanelor “Anale ale Economiei acestora în săraci vederea câtorva sute de 10 . 1891 Enciclica Rerum Novarum.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Repere importante în evoluţia economiei sociale – An 1761 1830 1844 1884 Eveniment Prima cooperativă de consum Fenwick Weavers' Society. care a sprijinit 1908 economia socială prin încurajarea “micilor organisme”. Edgard Milhaud a fondat jurnalul denumit: Colective”. serală pentru adulţi. grădiniţe. Carnegie (filantropie ştiinţifică după principiul “Ajută să se poată ajuta singuri”. Existenţa cooperative. activităţi culturale) Industria Bunăvoinţei de către (colectarea bunurilor nefolositoare şi recondiţionarea imigranţi 1890 Modelul comercializării).

de exmplu “Noi Frontiere pentru Leadership în Afaceri” a lui William Norris). conceptelor de 1983 Lucrări despre antreprenoriatul social (ce aveau să devină tot mai populare şi numeroase. 2001 2006 2008 Coaliţia Întreprinderilor Sociale Premiul Nobel M. 1980 Ashoka (prima companie ce a început popularizarea economie socială). primele forme de activism social în domeniul bancar (Shore Bank). 1973 Chicago.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale 1956 Mondragon. Yunus şi Grameen Bank (microcredit) Forumul Mondial al Întreprinderilor sociale. 1990 Apariţia fundaţiilor ce susţineau (Roberts întreprinderile Fundation) . 1993 1997 Iniţiativa pentru Afaceri Sociale a Şcolii de Afaceri de la Harvard NESsT: NON-PROFIT ENTERPRISE SELF-SUSTAINABILITY TEAM (Anii 90 au fost abundenţi în lucrări de specialitate şi apariţia de ONG-uri în întreaga lume ce susţineau acest concept al economiei sociale). Spania (cea mai mare întreprindere socială după numărul de vânzări anuale). sociale: 11 .

fiind în competiţie cu firmele private. 12 . Acest mod diferit de a purta afaceri ce asociază continuu interesul general. întreprinderilor private şi consumatorilor individuali. acordarea de salarii echitabile angajaţilor. Întreprinderile sociale operează în toate sectoarele pieţei. tocmai această focalizare pe câştigurile sociale.1 Întreprinderile sociale Organizaţiile economiei sociale precum întreprinderile şi cooperativele. persoane cu diferite adicţii) la cerinţele rural. îndeosebi a categoriilor umane vulnerabile. Într-o măsură considerabilă întreprinderile sociale deţin ca şi obiectiv primar angajarea indivizilor ce aparţin categoriilor dezavantajate. zone lipsite de potenţial intern). aşadar. slab Totodată la întreprinderile sociale acoperă zonele considerate lipsite de potenţial de către investitori (mediul arii au neconectate în vedere sau conectate infrastructură. persoane lipsite de adăpost. persoane cu afecţiuni mentale. Aceste aspecte delimitează întreprinderile sociale de cele responsabile social (CSR – Corporate Social Resposability) care produc schimbări la nivel social într-o manieră indirectă si neprioritară prin practici precum activităţi filantropice. vânzând bunuri şi servicii autorităţilor locale. guvernului central.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale I. în oferirea de locuri de muncă şi implicit în securitate socială. Întreprinderile dezvoltarea sustenabilă (responsabilă faţă de generaţiile viitoare) printr-o colaborare constantă şi activă cu alţi actori socio-economici. furnizează un model de întreprindere care fundamental leagă scopurile sociale cu cele economice. sociale impuse de locul de muncă. dotate cu autonomie decizională şi libertate de asociere. greu integrabile pe piaţa muncii datorită inadaptării (persoane cu deficienţe fizice. performanţa economică şi operarea democratică percepe succesul în impactul social deţinut. Diferenţa dintre întreprinderile sociale şi întreprinderile clasice este. întreprinderile sociale (ÎS) sunt organizate formal. furnizarea de voluntari pentru proiectele comunitare. pe rezolvarea nevoilor prin oferirea de locuri de muncă. dar şi prin furnizare de bunuri şi servicii. Totodată.

Surplusul (plusvaloarea. ajunge să complementeze inerenta incapacitate a economiei de 4 între interesele membrilor/beneficiarilor şi interesul Ibidem. Apartenenţa voluntară şi deschisă. plasează economia socială între cele două mari sectoare ale economiei de stat şi economiei private. de cele mai multe ori. ci trebuie să menţină scopul primar de a genera soluţii la nivel social sau de mediu. Controlul democratic asupra societăţii. Compatibilizarea general. deoarece misiunea ei sociala nu poate exista fără componenta financiară. profitul) este folosit pentru a atinge obiective ale dezvoltării sustenabile. unica sursă de venit a acestora. Apărarea şi aplicarea principiului solidarităţii şi a celui al responsabilităţii. dar şi în interdependenţă cu acestea (economia socială. servicii în interesul membrilor sau în interes general.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Întreprinderile sociale utilizează veniturile obţinute din cadrul afacerii desfăşurate pentru diferite activităţi cu impact social pozitiv. Întreprinderea socială nu trebuie să fie doar o alternativă de fundraising pentru organizaţiile nonprofit sau. acest tip de companii se diferenţiază de companiile bazate pe capital prin următoarele caracteristici4: Supremaţia individului şi a obiectivelor sociale în faţa capitalului. cu atât mai mult în cel al economiei sociale. Aceste delimitări nu trebuie să fie văzute drept imuabile. mai greşit. având mereu în vedere sustenabilitatea ei financiară. Management autonom şi independenţa faţă de autorităţile publice. Aceste caracteristici ale întreprinderii sociale. caracteristică ce le diferenţiază de entităţile non-profit care îşi obţin fondurile din finanţări guvernamentale sau din contribuţii filantropice. În perceperea întreprinderii sociale se impune o abordare pragmatică. deoarece complexitatea problemelor socio-economice contemporane îndeamnă deseori la o abordare contextualizată în toate domeniile. Deşi forma legală sub care o entitate funcţionează conform economiei sociale variaza de la stat la stat. 13 .

2010) 14 . fie prin implicare directă în organizarea 5 J.2.atlascorps. Gregory Dees. Original Draft: October 31.org/what. http://www.Social Entrepreneurship. în detrimentul simplei urmăriri a profitului.org/documents/dees_sedef. obiectivul principal al întreprinderii sociale este să servească membrilor săi sau comunităţii. oferirea posibilităţii indivizilor şi comunităţilor de a lucra împreună pentru dezvoltarea regiunii. Liniile directoare care reies din definiţiile existente în literatura de specialitate înglobează trei expresii cheie: problema socială. companie socială ce abordează noi maniere pentru facilitarea cooperării internaţionale.pdf (accesat 25.html (accesat la 27. Când aceste atribute sunt însoţite şi de dorinţa de a produce schimbări la nivel social. curaj. fenomenul antreprenoriatului social este regăsit adânc în istorie5. o regândire a identităţii întreprinderii (firmei) a cărei activităţi urmau să fie bazate pe principiile participării. sugerarea de alternative în furnizarea serviciilor publice. antreprenoriatul social înseamnă: inovaţie (în soluţiile sociale propuse) sustenabilitate (a iniţiativelor) şi perspectivă cu potenţial de multiplicare6. Conform definiţiei dată de Atlas Service Corps. contribuţia la creşterea incluziunii sociale.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale stat. folosirea abilităţilor antreprenoriale şi depistarea soluţiei cu cel mai bun impact social (potrivită şi sustenabilă). începând cu secolul al XIX-lea. sprijinirea dezvoltării unei societăţi incluzive şi a cetăţeniei active). The Meaning of . Prin urmare. Principiile economiei sociale au produs în rândul societăţii. Antreprenorii sociali sunt indivizi care urmăresc să creeze schimbare în sistemele sociale inechitabile. I. Deşi expresia este relativ nouă. Antreprenoriatul social Antreprenoriatul înseamnă inovaţie.2010) 6 Atlas Service Corps. 1998 Reformatted and revised: May 30.11.11. combinaţia rezultată este definită ca şi antreprenoriat social. disciplină şi spirit critic. împuternicirii (capacitării) şi ale resposabilităţii individuale şi colective. dar şi a economiei private de a răspunde unor serii de nevoi ale individului ce graviteaza în afara sferelor celor două (sprijinirea creşterii productivităţii şi competitivităţii. 2001http://www.caseatduke.

Antreprenorii sociali se află suspendaţi între sectorul business şi cel social. scop: generarea de profit. Astfel. fie prin alte mijloace. urmăresc inserţia pe piaţa muncii  a persoanelor din marginalizate grupuri în  politicile responsabile faţă de (provenind vulnerabile). reinvestirea venitului excedent în  activităţi cu impact social.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale întreprinderii sociale. antreprenoriatul social reuneşte indivizi ce îşi asumă o bună parte din rolul guvernelor sau rolul sectorului privat reuşind prin acţiunile lor să genereze soluţii. aşa cum reiese deja din exemplificările de mai sus şi din definiţiile prezentate.  îşi desfăşoară activităţile cu concordanţă principiul 15 Întreprinderi private  control privat. urmăresc atragerea de forţa de muncă competitivă. misiunea socială este explicită şi centrală. deţin atât caracteristici diferite faţă de întreprinderile private dar şi o serie de asemănări. Diferenţa dintre întreprinderile sociale şi cele tradiţionale Întreprinderile sociale. Pentru antreprenorii sociali. scop: generarea de efecte sociale  mediu sunt limitate la respectarea . pozitive.3. Această tendinţă este una generatoare de efecte de răspândire. fiecare antreprenor social fiind un multiplicator în comunitatea/grupul în care activează. iar componenta financiară nu este decât un mijloc în vederea atingerii scopurilor lor. fie că sunt oameni de afaceri ce îşi pun competenţele în slujba unui scop social fie că sunt persoane ce activează în mediul nonprofit şi desfăşoară activităţi generatoare de venit pentru grupurile ţintă. I. Deosebiri: Întreprinderi sociale     control comun. utilizarea profitului depinde de intenţia conducerii (patronatelor).

Această afirmaţie pleacă de la premisa că inovaţia. slab conectate infrastructural. funcţionează după aceeaşi regulă primară. înainte de toate. se orientează cu către resursă regiuni umană favorizate pregătită (ex: apropierea centrelor universitare).Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale sustenabilităţii mediului. deţin strategii de afaceri.  urmăresc să furnizeze locuri de  muncă în regiuni dezavantajate. văzută separat de valoarea economică şi financiară. aceea a cererii şi ofertei. Asemănări:      se adresează aceloraşi consumatori/clienţi. Economia socială poate fi catalogată drept parte a inovaţiei la nivel social. inatractive. regiuni conectate la infrastructura de trasport şi cea tehnologică. cadrului legislativ in domeniu. lipsite de un potenţial mare. cât şi cea de satisfacere a nevoilor comunităţii (noile tehnologii) stă la baza dezvoltării economiei sociale. acest proces al inovaţiei organizatorice. Valoarea socială inseamnă crearea de beneficii sau reducerea costurilor societăţii – prin eforturile de a adresa problemele sociale – prin modalităţi care depăşesc câştigurile proprii şi beneficiile generale ale activităţii din piaţă Acceptarea măsurilor conform economiei sociale la nivelul unei comunităţi nu poate decurge firesc fără ca. Internalizarea valorilor (liniilor de acţiune) ale economiei sociale ţine de noua manieră de organizare 16 . atât instituţională (noi relaţii sociale. desfăşoară activităţi identice. răspuns la noile presiuni socio-economice contemporane. noi tehnici de guvernanţă). Utilizarea termenului „social” în acest context face referire la valoarea socială determinată. să aibă loc. deţin strategii de marketing. sistemice. regiuni cu resurse naturale bogate.

Înţelegerea contextului local. ci defineşte un comportament fundamental uman. cât şi din perspectivă locală (a organizării comunităţii după un set nou de reguli) este cea mai utilă în construirea imaginii de ansamblu. cunoaşterea instituţiilor şi a culturii locale organizatorice. de o guvernanţă adaptată şi chiar de o emancipare socioculturală. Perspectiva locală este influenţată de particularităţile toposului la care ne referim. Acest postulat nu rezultă doar dintr-o tendinţă de apel la etică.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale la nivel local. dar mai ales de practicienii economiei contemporane conform căruia la baza progresului uman stă nu doar competiţia. stăpânirea particularităţilor principalelor repere ale economiei sociale locale. Înţelegerea economiei sociale atât din perspectivă macro (enunţată mai sus ca fiind o nouă abordare asupra economiei. ci şi cooperarea. Toate aceste consideraţii despre economia socială ridică următoarea întrebare: De ce apare această abordare nouă a economiei sociale? Cum sunt diferiţi factorii economiei sociale? Cum se poate dezvolta într-o comunitate o întreprindere socială? 17 . Această abordare confirmă un principiu refuzat în dese rânduri de specialişti. dar şi perceperea spaţiului geografic raportat la alte spaţii sunt etape importante în descoperirea stadiului actual şi a potenţialului latent al unei comunităţi de a se organiza după principiile economiei sociale. garantând un înalt nivel al echităţii şi distribuţiei egale pentru a satisface nevoile umane într-un mod sustenabil). o parte a economiei care organizează funcţiile economice după principii ale cooperării democratice şi reciprocităţii.

au reprezentat o alternativă de angajare şi reangajare în contextul mutaţiilor în sectorul industrial. 2010 Întreprinderile sociale. sectoarele IT. lipsa alfabetizării la nivel de mase şi altele. Aşa cum s-a precizat anterior. în statele subdezvoltate. noile tehnologii de informaţii şi comunicaţii. cu referire îndeosebi la statele africane. servicii de proximitate (turism. Întreprinderea socială (componente distincte şi componente comune cu întreprinderile tradiţionale) Sursa: schema conform informaţiilor din lucrarea: Succeeding at Social Enterprise. lipsa totală a serviciilor de sănătate. aceste regiuni au putut fi vitalizate economic doar prin intervenţii ce abia atingeau nivelul auto-sustenabilităţii finaciare. Totodată. Principiul clasic al dezvoltării impulsionate prin ajutor extern a funcţionat în acest areal unde. Reconversia angajaţilor de la ocupaţii nesolicitate pe piaţă. pe lângă problemele de inegalitate de şanse sau obstrucţionări ale accesului la formare profesională. sănătate) au reprezentat contribuţii importante la revitalizarea economiilor naţionale/regionale. întrepinderile sociale şi-au asumat rolul de catalizator al dezvoltării şi de furnizor de alternative în comunităţile ce vieţuiau sub pragul sărăciei. Social Enterprise Alliance. la sectoare precum servicii. Joossey –Bass. existau şi încă mai pot fi semnalate probleme grave legate de lipsa hranei. 18 . îndeosebi în statele fost comuniste. datorită inatractivităţii lor pentru investitorii străini. San Francisco .Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Figura 1.

prin misiunea lor. Formarea şi angajarea. de răspuns la presiunile asupra mediului. au făcut parte şi iniţiativele de inovare. Întreprinderile sociale au fost însă primele care şi-au asumat strategiile ce stăteau de multă vreme pe birourile oficialilor. aparent lipsite de perspective dar necesare la nivel social. fie angajaţi în întreprinderile sociale. Solidaritatea. ajungând să sprijine iniţiativele acestora sau să le ofere servicii de colaborare. altfel prea costisitoare pentru acestea. actorii economici ce vor răspunde cel mai prompt acestui tip de probleme. de cele mai multe ori. patronatele dar se şi de sindicate cu (la nivelul întreprinderilor sociale suprapun sindicatele) întreprinderile sociale prin natura lor de a răspunde prioritar problemelor sociale sunt promotorii soluţiilor echitabile. sustenabile şi orientate spre binele comun. La nivelul problemelor ridicate de patronate. În sistemul economiei de piaţă. fie facilitatori. a modalităţilor de promovare şi relaţionare cu clienţii reprezintă o parte din măsurile prin care se intenţionează abordarea diferită a vechilor probleme. promotorii platformelor de cooperare între IMM-uri. O altă caracteristică ce diferenţiază întreprinderile sociale de întreprinderile clasice este abordarea originală pentru a determina impactul social vizibil. inovaţia produselor şi serviciilor. Totodată acest sector oferă pentru numeroase persoane oportunitatea de a lucra pentru beneficiul public şi astfel de a 19 . ci reprezintă un atribut al comportamentului acestora în scena economică naţională sau chiar internaţională. ca şi valoare reper în societate. aceste contribuţii au determinat dinamism suplimentar sau chiar au dus la dislocarea unor sectoare imobile. dar nu erau agreate de sectorul privat şi reprezintă.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale De multe ori. din categoria măsurilor neaducătoare de profit pe termen scurt. a celor ce sunt fie manageri. de recalificare profesională. este nu doar o caracteristică internă a întreprinderilor sociale sau adresată la nivelul comunităţii beneficiare. Activarea într-o întreprindere socială este o alternativă la activarea în mediul privat sau public combinând ethosul sectorului public cu independenţa şi eficienţa unei afaceri. Întrepinderile sociale sunt. Acest climat promovat în cadrul şi în rândul întreprinderilor sociale are un impact vizibil şi în rândul fiecărui individ în parte.

asociaţii şi fundaţii. Social Economy Europe. Tipuri de organizaţii ale economiei sociale Societăţi în beneficiul comunităţii Societăţi amicale Societăţi reciproce comune Societăţi de consum pentru vânzare cu amănuntul Cooperative de producţie Cooperative industriale de producţie Workers co-operative Industrial productive co-opeerative Society for the benefit of the community Friendly society Mutual Society Consumer retail society 20 . Percepute din această perspectivă. de primele forme tradiţionale existente). (în funcţie de legislaţie. De pildă. dar cu o mai mare libertate şi independenţă. societăţi mutuale.4. clasează mecanismele ES în patru categorii: cooperative. ci şi prin contribuţia lor la dezvoltarea solidarităţii. I. de la un finanţator la altul (cu referire la cei ce susţin financiar iniţiativele ES şi chiar la nivel naţional). Există numeroase tipuri de organizaţii care se consideră făcând parte din economia socială (în multiple cazuri fiind vorba doar de o diferenţă de termeni utilizaţi) dintre acestea putem enumera: Figura 2. a coeziunii sociale şi a interacţiunilor teritoriale. Multiple forme de organizare apropiate întreprinderilor sociale Succesul întreprinderilor din economia socială nu poate fi măsurat numai prin performanţa economică. Diferenţele de perceptie se observă de la stat la stat.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale contribui la regenerarea unor comunităţi. întreprinderile sociale pot lua diferite forme gravitând mai departe sau mai aproape de scopul mai sus amintit (urmărirea impactului social).

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Cooperative comunitare Întreprinderi comunitare Cooperative de vecinătate Afaceri comunitare Trusturi comunitare Afaceri sociale Asociaţii comunitară Companii comunitare Corporaţii comunităţii Uniuni de credit Fundaţii Credit union Fundations în Community company beneficiul Community benefit corporation pentru Community co-operative Community enterprise Neighbourhood co-operative Community business Comunity trust Social business dezvoltarea Community development association

Sursa: Site CEP-CMAF http://www.socialeconomy.eu.org/spip.php?article710&lang=en

21

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale

I.5. Exemple de întreprinderi sociale Atât în opinia specialiştilor cât şi în perceperea generală există o serie de confuzii în privinţa definirii întreprinderii sociale, a localizării acesteia în cadrul economiei sociale. Exmplele următoare au scopul de a prezenta diferite forme de IS, şi astfel de a sublinia diversitatea de abordări. The Hub Viena, Austria The Hub Viena (Centrul Viena) este o întreprindere socială (social business) care are ambiţia de a susţine şi inspira iniţiative inovative dedicate unei lumi mai bune. The Hub Viena oferă membrilor săi acces flexibil la spaţii echipate unde îşi pot desfăşura activitatea, se pot întâlni cu alte iniţiative de acest gen şi pot participa la activităţi suport. Acest centru aduce împreună oameni de toate profesiile si culturile, inovatori şi practicieni, lideri locali, politicieni, investitori, studenţi şi mulţi alţii. http://vienna.the-hub.net/public/experience2.html (detalii în anexa 1). Cyrenians Farm "Sowing Dreams", Scoţia Cyrenians Farm este o mică întreprindere socială, dar în dezvoltare situată la 7 km de Edinburgh. Scopul principal este să furnizeze locuri de muncă tinerilor ce provin din categorii vulnerabile. Aceştia lucrează într-o fermă ce înglobează activităţi mixte de la grădinărit, îngrijirea unei pepiniere de puieţi şi a unor stupi de albine, până la creşterea oilor. Cu o tradiţie de peste 40 de ani în a furniza servicii interconectate cu scopul de a rezolva problemele legate de lipsa căminului, ferma Cyrenians sprijină angajaţii să progreseze spre o viaţă mai bună prin implicarea lor în activităţi specifice de la creşterea animalelor şi cultivarea plantelor până la comercializarea acestora. http://www.cyreniansfarm.org.uk/index.html (detalii în anexa 2). Life Farm, Więckowice, Polonia Fundaţia Comunitatea Speranţei a pus bazele unei întreprinderi sociale care oferă locuri de muncă persoanelor diagnosticate cu autism
22

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale

în sectorul legumicol în cadrul unei ferme ecologice. Angajaţii participă la culegerea legumelor, la comercializarea acestora şi la pregătirea ambalajelor www.farma.org.pl. (detalii în anexa 3). Pegasus GmbH, Berlin, Germania Pegasus GmbH este un furnizor de diverse servicii precum construcţii, vopsitorie, suport IT, gastronomie şi catering. Angajaţii sunt persoane cu dizabilităţi mentale care reuşesc în numeroase cazuri să-şi construiască o adevărată carieră cu suportul celorlalţi angajaţi. Întreprinderea socială a fost fondată în anul 1998, iniţial producând diverse obiecte confecţionate manual. Odată cu dezvoltarea afacerii, strategia a urmărit o adaptare a produselor şi serviciilor la cerinţele pieţei. Pegasus GmbH promovează reintegrarea socială şi profesională a persoanelor dezavantajate social, în special cei bolnavi mental, cei cu diverse handicapuri fizice, dar şi cei ce provin din alte grupuri detavantajate. Întreprinderea a ajuns astăzi să aibă peste 100 de angajaţi http://www.pegasusgmbh.de/unternehmen/das-unternehmen/ (detalii în anexa 4). Dialogue in the Dark (Dialog în întuneric) Dialogue in the Dark este una din întreprinderile sociale cu cel mai mare impact la nivel mondial. Aceasta organizează expoziţii şi workshopuri de afaceri pentru a-i apropia mai mult pe cei care se preocupă de nevăzători. În timpul expoziţiilor, nevăzătorii sunt ghizii oaspeţilor conducându-i în camere neiluminate şi învăţându-i cum săşi utilizeze simţurile. Începând cu anul 1988 mai mult de 6 milioane de vizitatori au trecut pragul expoziţiilor organizate de Dialogue in the Dark. Proiectul a fost multiplicat în peste 30 de state ajungând să angajeze aproximativ 6.000 de persoane nevazătoare. http://www.dialogue-in-the-dark.com/ (mai multe detalii în anexa 5). Fordhall Farm, West Midlands, Anglia Situată în West Midlands, ferma reprezintă în primul rând o “fermă şcoală”, oferind voluntar cursuri utile oricărei persone care vrea să lucreze într-o fermă. Cursurile sunt practice fiind suţinute de
23

neintervenindu-se cu aditivi chimicali. iar profitul înregistrat e pus la dispoziţia comunităţii prin investiţii în localitate. deţinând aproximativ 1500 de angajaţi.php (detalii în anexa 6). creând şi un serviciu de catering. Tipografia are ca activitate socială principală reintegrarea profesională a persoanelor cu dizabilităti psihice şi a somerilor cu probleme speciale. în paralel. Restaurantul este un centru de formare specific economiei sociale care aparţine de organizaţia Promente.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale voluntari. birou de finisare. atelier de printare. alta socială): activitatea specifica unui restaurant (producerea de alimente. ce activează în domeniul economiei sociale în Austria de peste 40 de ani. ambalare. cum ar fi paranoia. http://www. servirea clienţilor) şi activitatea de reintegrare profesională pentru persoane adulte cu dizabilităţi psihice. Produsele fermei sunt în exclusivitate organice de peste 65 de ani. Ca formă juridică de organizare este organizaţie non guvernamentală şi aparţine de organizaţia Promente. Ferma stă la dispoziţia comunităţii fiind în proprietatea acesteia începând cu 2006. 24 . Are 3 componente:    atelier de grafică computerizată. pot fi enumerate şi exemplele de bune practici identificate în cadrul vizitei de studiu în Austria din cadrul proiectului ”Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”.com/index. Tipografia Steyr. depresie cronica etc. În cadrul Seidlbrau se desfasoară.fordhallfarm. În continuarea şi întărirea acestor exemple de întreprinderi sociale. Restaurantul Seidlbrau. În vederea asigurării sustenabilităţii financiare a organizaţiei. legătorie. Steyr. prin intermediul căruia produce şi livreaza mâncare pentru firmele locale şi pentru evenimente culturale organizate în oraş. aceasta şi-a diversificat activitatea. două activităţi (una economică. tipărire.

Filino. de dimensiuni mici (firme şi ONG-uri). postere. în zonele rezidenţiale ale Linz-ului au fost instalate containere speciale în care populaţia poate să depuna haine. Aceste containere sunt golite de maşinile Basar Ges o data pe săptămână. carţi de vizită. organizată din punct de vedere juridic ca societate cu răspundere limitată (S. sortarea şi vânzarea hainelor ”second hand”. acestea sunt: . Filino deţine trei filiale: Linz (17 angajate). pliante. Linz. iar preţurile sunt aliniate cu cele de pe piaţă. Principalii clienţi sunt organizaţii private.R. Steyr 25 Instructorii asistenţii angajaţi . În acest moment există peste 150 de astfel de containere în Linz. Organizatia Volkshilfe acordă sprijin pentru reintegrarea profesională a persoanelor şomere. Linz. În 2010 au fost colectate circa 1100 de tone de haine şi alte articole. În cadrul organizaţiei sunt angajaţi 3 instructori şi 3 asistenţi sociali care acordă sprijin în vederea şi reintegrării sociali profesionale sunt a beneficiarilor.promovarea pe care clienţii o fac către alţi potenţiali clienţi. Basar Ges şi Volkshilfe.L) care aparţine de un ONG Volkshilfe şi are ca obiect de activitate „reciclarea deşeurilor” dar şi colectarea.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Tipografia oferă o gamă largă de produse: calendare. În prezent. În ceea ce priveşte instrumentele de marketing folosite pentru a se face cunoscuţi pe piaţă. Basar Ges este o întreprindere sociala. în cadrul organizaţiei lucrează cu contract de munca pe termen nelimitat 17 femei cu un istoric de abuzuri fizice şi psihice şi violenţă în familie. Filino este o întreprindere socială din domeniul confecţiilor care oferă locuri de muncă pentru persoanele care nu se mai pot adapta la condiţiile impuse pe piaţa liberă a muncii. iar articolele sunt aduse la depozit. Pentru ca procesul „de producţie” să se desfaşoare fără întreruperi. fie en-detail. reviste etc. Aici ele sunt sortate în funcţie de calitate şi sunt ulterior vândute ca articole „second hand” fie în sistem en-gros.pagina web a organizaţiei . pantofi şi alte articole vechi. permanenţi.

cât şi de asistenţă socio-pedagogica – discuţii individuale privind dificultăţile personale şi discuţii de grup (traininguri pe teme ca managementul conflictelor.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale (17 angajate) şi Braunar (10 angajate). pregătirea CV-urilor şi a interviurilor. pot fi mame singure sau femei care nu îşi mai pot găsi un loc de muncă pe piaţă. 26 . Tinerele beneficiaza atât de cursuri practice de calificare în domeniul sticlăriei. Traun. compania mizează pe tehnica „learning by doing”. au probleme de a se integra pe piaţa muncii. de birou. Astfel. Traun. cu activitate de peste 20 de ani. În ceea ce priveste formarea profesionala a angajatelor.center. vânzarea de servicii (activităţi de tip call . Fiecare angajată începe cu lucrări şi produse simple şi ulterior se trece la lucrări mai complexe. Grupul ţintă este format din femei cu vârste cuprinse între 22 şi 56 de ani. Contigo Buro-Service aparţine tot de VFQ („Asociaţia pentru femei şi calificare”) şi se axează pe oferirea de servicii administrative. iar când acestea sunt pregătite se trece la munca în serie. contabilitate). Contigo Buro-Service. Via Vista este un atelier de formare pentru tinere cu vârsta între 16 si 26 de ani care provin din familii cu probleme (violenţă. marketing direct. fiecare angajată învăţând în ritmul sau. curierat. Nu există o perioadă de training prestabilită. fiecare angajată învăţând în funcţie de capacităţile personale. norma de lucru în cadrul Filino este de 30-38 de ore pe saptamana. sub îndrumarea instructoarelor. Activităţile organizaţiei sunt: cursuri de formare profesională. care nu au mai activat pe piaţa muncii de mai mult de 12 luni. reprezentând singurul proiect de acest tip din Austria Superioara. alcoolism) şi. Via Vista. Via Vista reprezintă un atelier de prelucrare a sticlei ce aparţine de VFQ („Asociatia pentru femei si calificare”). o companie non-profit. cu program flexibil. dezvoltare personala etc). de aceea.

es/TRESMED/docum/S_E_Mediterranean. dar şi a unui spirit de 7 The role of social economy in the Barcelorna Porcess (ESMED http://www. economia socială este un factor fundamental pentru dezvoltarea unei societăţi drepte şi omogene.pdf (accesat la 28. cu un interes social şi scop colectiv. Economia socială este un factor fundamental în articularea şi organizarea teritoriului. în incluziunea categoriilor vulnerabile.ces. ÎS lucrează în favoarea solidarităţii şi coeziunii sociale. Caracteristici comune ale întreprinderilor de economie socială Dezvoltarea economiei sociale. Întreprinderile economiei sociale reprezintă un pilon important în dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor unde activează. ÎS furnizează locuri de muncă stabile şi cu un înalt grad de calitate.11. acţionând la nivel local în concordanţă cu nevoile şi interesele comunităţilor de apartenenţă7. prin întreprinderile şi instituţiile ce funcţionează după principiile acesteia. oferirea de locuri de muncă şi combaterea altor anomalii socio-economice specifice fiecărei comunităţi în parte. viabile economic şi competitive. are un rol foarte important în eradicarea sărăciei. ÎS sunt responsabile social şi susţin dezvoltarea sustenabilă a spaţiilor unde sunt localizate determinând astfel bogăţia (bunăstarea) în acele regiuni lispite de resurse şi acordând un punct de plecare comunităţilor învecinate. Totodată.2010) 27 .Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale II. de cele mai multe ori. deoarece: ÎS sunt alternative la întreprinderile tradiţionale luând naştere din iniţiativele indivizilor cu scopul de a genera proiecte de afaceri colective şi democratice. singurele posibilităţi economice pentru determinarea dezvoltării şi pentru păstrarea serviciilor sociale în arii slab industrializate sau fără alte resurse. ÎS sunt.

O formă de întreprindere ce graviteaza la graniţa dintre ÎS şi întreprindere tradiţională este cooperativa. Comparaţia dintre impactul social al cooperativei şi cel al ÎS trebuie efectuată contextual. poate fi identificat şi în reorientarea afinităţilor consumatorilor spre produse ecologice sau ce provin din întreprinderi sociale. Această diferenţiere nu trebuie aşadar să determine o abordare separată. La nivel mondial foarte răspândite sunt instituţiile de microcreditare de forma întreprinderii sociale. Deşi sub aspectul proprietăţii. pentru acordarea de credite sau prestarea unor servicii. consumatori) pentru producerea. forma de cooperativă poate fi calificată ÎS. a doua formă. cunosc multiple configuraţii. sumele finanţate prin acest sistem merg spre mici afaceri din domeniul serviciilor agricole. Atunci când proprietarii se suprapun cu categoriile sociale vulnerabile sprijinite prin acest demers. spălătorii auto. meseriaşi. cu limitare doar la cele care au o orientare socială prioritară pe lângă cea comercială. Acest aspect. brutarii. din punct de vedere juridic sau al titulaturii. În general. Formele ÎS . panotaj. ÎS doreşte sprijinul categoriilor vulnerabile implicate în afacere (angajaţi – proprietari). Această traiectorie poate să producă o creştere a sectorului economiei sociale şi o internalizare tot mai răspândită în cadrul societăţii civile a acestui concept.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale participare din partea cetăţenilor (ce deţin în acest context un rol proactiv esenţial). cumpărarea. Dezbaterea primara este strict legată de gradul în care întreprinderea seveşte scopurilor sociale înainte de a le onora pe cele economice. producţie publicitară. agroturism 28 . În multe state cooperativele au stat la baza apariţiei ÎS fiind forme ce îmbinau profitul economic cu impactul social dar în grade diferite. mic comerţ. Cooperativa este o organizaţie economică formată prin asocierea liber consimţită a unui grup de persoane (mici producători. desfacerea în comun a unor produse. Acestă abordare disctinctă este determinată şi de evoluţia istorică a conceptului de cooperativă şi mai noua apariţie a celui de ÎS. al valorilor promovate de economia socială. Dacă prima formă de entitate economică se orientează spre facilitarea unor câştiguri mai mari pentru proprietari pe fondul unui efort comun. există unele diferenţe sub aspectul scopului primar. cooperativele se aseamănă cu ÎS.

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale sau activităţi specifice diferitelor regiuni de care aparţin cei creditaţi. Mai simplu expus. din Bangladesh care a ajuns să fie cea mai mare bancă din acestă ţară.1. II. Etapele evoluţiei întreprinderii sociale de la idee la realitate Din momentul identificării unei oportunităţi şi conştientizării potenţialului organizatoric. trebuie ca înainte de a demara o asemenea întreprindere să se cunoască bine potenţialul propriu şi să se decidă dacă forma de întreprindere socială este cea potrivită pentru a servi intenţiilor şi afinităţilor proprii. 29 . al efectelor sociale determinate. cel mai important. Analiza realistă a pieţei externe şi a contextului de afaceri sunt măsuri sine-qua–non ale bunei desfăşurări a afacerii prin emiterea unui răspuns potrivit binomului clasic cerere-ofertă. Aspectele care trebuie urmărite sunt: gradul de sustenabilitate organizaţională. gradul de sustenabilitate financiară şi posibilităţile de autofinanţare. a) Evaluarea capacităţii organizaţionale Înfiinţarea unei întreprinderi sociale este un demers important din punctul de vedere al impactului local. Anvergura acestuia trebuie atent observată pentru a determina necesarul de resurse de investit într-o întreprindere socială.1. Exemplul cel mai cunoscut este cel al Grameen Bank. al efectului sistemic în piaţa locală şi. II. iar mai apoi a efectuării unui studiu de fezabilitate. împrumutând mai ales femeile sau alte categorii vulnerabile şi nesolicitând garanţii severe. planul de afaceri trebuie să ia în considerare acelaşi set de variabile relevante pentru orice întreprindere.

Odată ce s-a ajuns în acest stadiu însemnă că studiul de prefezabilitate a fost încheiat cu o concluzie favorabilă investirii de resurse umane şi materiale în analiza atentă şi consistentă a aspectelor relevante pentru deschiderea unei întreprinderi sociale.1.1. studiul trebuie efectuat de aşa manieră încât să reprezinte pledoaria de susţinere a implementării la întâlnirile cu finanţatorii. Primul pas în elaborarea unui studiu de prefezabilitate este elaborarea unei descrieri clare a produselor sau serviciilor care urmează a fi produse sau furnizate. Totodată. aşadar este foarte important să se efectueze atent. disponibilitate. Aşa cum se va detalia în studiul de fezabilitate. Pasul 2: definirea produsului sau a serviciilor trebuie să urmărească adaptarea definiţiei la parametrii clari. profesionist şi intensiv.c) Studiul de fezabilitate Studiul de fezabilitate reprezintă garanţia succesului sau prezicerea nereuşitei. care este misiunea.b) Studiul de prefezabilitate Studiul de prefezabilitate reprezintă privirea de ansamblu asupra potenţialului real de materializare a ideii deţinute. care este viziunea. a concurenţei şi a preţului optim. Capacitatea de a previzualiza afacerea pe termen lung este strâns determinată de acurateţea studiului de fezabilitate. flexibilitate şi loialitate faţă de cauza susţinută) fiind important ca aceştia să fie implicaţi activ în efectuarea lui. Pasul 1: informaţii privind organizaţia sau grupul de iniţiativă din care să reiasă clar cine sunt. în această etapă este folositor şi un succint studiu de piaţă care să aibă în vedere identificarea potenţialilor clienţi.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale II. Mai presus de aceşti indicatori se va avea în vedere evaluarea potenţialului impactului social. Studiul de fezabilitate introduce antreprenorii sociali în ceea ce va urma să devină pentru ei un mod de viaţă (efort. în aşa fel 30 . III. dacă sprijină sau chiar participă la deschiderea unei întreprinderi sociale. inovaţie.

1. expertizei. preţuri utilizate.nesst. analiză şi interpretare a informaţiilor legate de activitatea unei întreprinderi 8 NESsT http://www. Pasul 4: Management şi operaţiuni.org/contact_us. strategia de preţ. Pragul de rentabilitate reprezintă volumul de vânzări necesar pentru a acoperi costurile. Pasul 3: Cercetarea pieţei este esenţială pentru determinarea previziunilor financiare (număr de clienţi. Pasul 6: Previziuni asupra vânzărilor. şi preţurilor. Această etapă se referă la determinarea abilităţilor. echipamentului.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale încât să ajute atât iniţiatorii. facilităţilor. Este necesar alcătuirea unui buget pentru costurile iniţiale şi stabilirea unui preţ pe produse sau servicii care să maximizeze în favoarea afacerii raportul costbeneficii. afinităţile clienţilor. costurilor. culegere. desfăşura şi conduce o întreprindere socială. Pasul 5: Analiza financiară implică evaluarea costurilor iniţiale (de pornire). proceselor şi sistemelor ce sunt necesare pentru a dezvolta. Este vitală selectarea resursei umane potrivite care să corespundă solicitărilor aferente fiecărei funcţii. Această etapă presupune o apreciere a surselor de risc şi estimarea ratei de creştere în aşa fel încât să se poată efectua un plan de afaceri realist şi de succes. materiale. cât şi investitorii să cunoască îndeaproape ce presupun acele produse sau servicii în termeni de resurse umane. financiare etc.d) Stabilirea planului de afaceri Planificarea afacerii este procesul repetitiv de identificare.asp 31 . Această etapă trebuie să ofere un răspuns clar la întrebarea: Vor cumpăra clienţii suficiente produse astfel încât afacerea să merite a fi susţinută? Totodată trebuie să fie edificatorie pentru a cunoaşte bine clienţii şi concurenţa. posibilităţile de livrare).8 II. analiza pragului de rentabilitate şi previziunile financiare. tehnologice.

al francizei sociale. acest rezultat trebuie privit prin prisma lărgirii gradului de solicitare a întreprinderii sociale (în termeni de răspuns la nevoi) şi încurajat odată ce această creştere este proporţională cu eficienţa impactului social dorit. Evoluţia şi dezvoltarea întreprinderii este suma deciziilor luate la nivel managerial faţă de presiunile inerente: calificarea continuă a personalului. http://www. entităţi private) ce doresc să demareze o afacere socială a apărut conceptul. Deşi nu este un scop în sine. în sprijinul entităţilor (ONG-uri. asigurarea materiilor prime.  Preluarea francizei sociale în limitele cadrului legal aferent. Mai dificil decât a ajunge la punctul de deschidere efectivă a întreprinderii sociale este de a menţine afacerea auto-sustenabilă financiar.php( accesat la 06. şi în cazul întreprinderilor sociale este vorba despre aceeaşi preluare a unui model existent. obiectivelor. ci. strategiei şi a planurilor de acţiune. operaţiuni zilnice. strategiilor şi planurilor de acţiune ale acesteia pentru o perioadă determinată. ce şi-a dovedit succesul. impactul social deţinut de acest demers. În ultimii ani.rubinian. etc. Procesul de multiplicare a modelului.9 Principalele repere în această analiză sunt: stabilirea numelui. În acest context.  Experienţa francizorului necesară pentru a asigura mentoratul. Un plan de afaceri este implicit un document de lucru pentru management dând posibilitatea de a planifica creşterea firmei şi de a anticipa schimbările ei structurale. de mult ori. obiectivelor. 9 Rubinian. Plan de afaceri.2011) 32 . pentru a fi de succes trebuie să analizeze următoarele aspecte:  Capacitatea organizaţională a celui ce preia modelul. misiunii. tot mai des utlizat. continua formare a personalului managerial şi accesarea pârghiilor de sprijin (traininguri constante. Adaptarea la cererea pieţei şi un bun management pot determina dezvoltarea afacerii. emblemei. vitale. formarea de reţele) sunt nu doar utile. unde francizorul dă dreptul francizatului de a exploata sau dezvolta o afacere deja deținută de primul.01. sloganului.com/planafaceri_ghid_0. Diferenţa este aceeaşi ca dintre o întreprindere clasică şi o întreprindere socială. Ca şi în cazul francizelor clasice. asigurarea unui plan de marketing eficient.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale sociale în scopul definirii misiunii.

riscurile şi recompensele şi se încheie cu faza de colaborare în care noua structură creată de francizor şi francizat deţine scopuri comune. Procesul de multiplicare începe prin faza de cooperare. Devierea de la modelul clasic al desfăşurării unei afaceri apare încă de la primele demersuri. Scopul esenţial al întreprinderii sociale este de natură socială şi nu comercială. dar mai ales în angajamentul social şi/sau de mediu care este asumat. fie că sunt deja organizaţi sub diferite forme. nu pentru folosul unui grup restrâns de beneficiari precum fondatorii. Preluarea acestui model din sfera firmelor clasice urmăreşte sprijinirea organismelor debutante dar şi multiplicarea exemplelor de succes pentru a evita astfel „reinventarea roţii” în domeniul afacerilor sociale. regăsindu-se mai ales în structura şi regulamentul de organizare internă. Planul de dezvoltare presupune administrarea. II. urmăresc o matrice doar parţial identică cu cea după care funcţionează întreprinderile capitaliste clasice. monitorizarea şi evaluarea activităţii desfăşurate. în care sunt împărtăşite informaţiile.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale  Respactarea angajamentelor dintre cele două părţi. pentru demonstrarea obiectivelor enunţate şi mai departe pentru sublinierea mecanismelor ce urmează a fi utilizate în acest sens şi a modului în care se va evalua succesul acestui proces (succesul îndeplinirii scopului social). iar acest postulat trebuie să reprezinte reperul în jurul căruia are loc dezvoltarea unei astfel de entităţi. începând de la ideea iniţială şi până la efectul produs asupra indivizilor sau comunităţii. fie că sunt mandataţi de diverse entităţi. Evaluarea impactului social Întreprinderile sociale. în care sunt împărțite rolurile fiecarei entităţi precum şi resursele. vor urmări să precizeze misiunea şi valorile pe care îşi fundamentează acest demers şi să-l justifice raportându-se la nevoia la care s-a răspuns (la vacuumul socioeconomic pe care urmează să-l completeze). 33 Această justificare se . în statutul celor implicaţi. continuă cu etapa coordonarii.2. Iniţiatorii unei întreprinderi sociale. mai întâi de toate. fiind legată de un angajament de termen lung. ci.

indiferent de natura produselor/serviciilor. cât şi a generaţiilor viitoare. s-a ridicat tot mai des problema sustenabilităţii de mediu. studii de impact în care să se prezică aproximativ scenariul post-implementare. Viziunea.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale construieşte folosind statistici relevante (diferite de la caz la caz). de această dată redactate şi din perspectiva impactului social. forţa intrinsecă a iniţiativei reprezentând schimbarea ce se va produce. îndeosebi în ultimele decenii. În dezvoltarea unei întreprinderi sociale. valorile exprimate sunt cele care argumentează finalitatea socială construind temelia etică a unei astfel de entităţi. dar indispensabilă este perspectiva pragmatică ce asigură sustenabilitatea financiară a întreprinderii sociale. Exprimarea misiunii urmăreşte să răspundă la întrebarea CUM? (este partea în care se exprimă ceea ce face întreprinderea sau ce intenţionează. Enunţarea valorilor este parte a procesului de vizibilitate a surselor viitoarelor acţiuni. Acest aspect trebuie avut constant în vedere încă de la primii paşi. studii intensive referitoare la gradul de ocupare a forţei de muncă. servicii de contabilitate sau audit (acestea pot fi asumate tot de beneficiari). 34 . maniera în care abordează o anumită problemă) Obiectivele reprezintă ţintele de atins ca şi afacere. Atenţia acordată impactului social specific întreprinderii sociale. Aparent separată de aceste aspecte. categoriile vulnerabile cele mai excluse social. Aceasta înglobează aspiraţiile organizaţiei (iniţiatorului) şi este reperul continuu în acţiunile acesteia. include şi o abordare sustenabilă. Organizaţia iniţiatoare va comunica (prin sesiuni de consultări) cu aceşti beneficiari (stakeholders) direcţi şi va desfăşura. Aşa cum există şi în cazul afacerilor clasice. responsabilă faţă de starea de sănătate atât a beneficiarilor actuali. în funcţie de înţelegerea încheiată. abordarea în cadrul economiei sociale trebuie să nu omită aspectele metabolice ale unei întreprinderi. În legitimarea intenţiei de a dezvolta o întreprindere socială.

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale 35 .

2009.org/IMG/pdf/20101012_conclusions_presidence_EN.socialeconomy. În acest areal geografic a cunoscut o dezvoltare considerabilă sectorul cooperativelor 10 The social economy and the Europe 2020 Strategy Local Added value end territorial roots. În statele nordice.eu. unde cheltuielile sociale efectuate de către stat sunt cele mai mari. Second EMES International Conference on Social Enterprise University of Trento. Importanţa economiei sociale este reflectată şi în coincidenţa măsurilor sale cu strategia Uniunii Europene privind incluziunea. sectorul asociativ este implicat îndeosebi în activităţi de relaxare şi culturale. cooperativelor. Relaţia matură dintre sectoarele public. Franţa. July. 36 . Conceptions of Social Enterprise and Social Entrepreneurship in Europe and the United States: Convergences and Divergences. privat şi non-profit a fost una mutual avantajoasă contribuind la creşterea concomitentă a celor trei sectoare. În statele vestice. societatea bazată pe cunoaştere şi dezvoltarea sustenabilă. Italy. uşor de dedus în contextul avansului de dezvoltare existent. răspunsul a variat în funcţie de tradiţia socio-politică a fiecărui stat. Acest cadru a favorizat şi apariţia conceptelor de economie socială. 11 Jaques Defournz and Marthe Nyssens.pdf (accesat 28. Brussels 27 and 28 October 2010.2010). s-a ridicat întrebarea legată de limitele în care sectorul asociativ non-profit poate să suplinească lacunele statului sau actorilor privaţi. oferind locuri de muncă la peste 11 milioane de persoane10. organizaţiile de tipul celor non-profit. şi societăţilor mutuale (forme de organizare a societăţii civile din care îşi extrag o mare parte din identitate întreprinderile sociale) au jucat un rol semnificativ înainte de Al Doilea Război Mondial11. La nivelul continentului. Economia socială la nivel european Economia socială reprezintă la nivel european mai mult de 10% din totalul întreprinderilor.11.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale III. În state precum Belgia. http://www. în încercarea lor de a deveni mai incluzive. 1-4. de dificultăţile întâmpinate de politicile sociale tradiţionale. În anii 80. pe fondul creşterii problemelor legate de lipsa locurilor de muncă în Europa. Germania sau Irlanda sectorul economiei sociale îşi are o lungă tradiţie.

p 5 Ibidem p 9 37 . statul fiind vizibil complementat de sectorul non-profit . întreprinderea socială devenea o realitate la nivel european şi o soluţie la nivel local pentru indivizii privaţi de şanse egale. fiind printre primele state în care.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale ce au contribuit decisiv în edificarea politicilor adiacente sectorului muncii. în anul 1990. fie sub numele de Cooperativă socială cu resposabilitate limitată (Koinonikos Synterismos Periorismenis Eufthinis) aşa cum. apărea în Grecia. Ele veneau în sprijinul categoriilor dezavantajate cu scopul integrării lor. apare expresia de „Impresa sociale” (întreprindere socială)12. În aceeaşi direcţie s-au îndreptat şi evoluţiile cadrelor legislative din celelalte state europene privitor la întreprinderile sociale care au început să existe (chiar dacă sub diferite denumiri) începând cu anii 90. Inovaţii şi Abilităţi. În Regatul Unit al Marii Britanii. În Italia. în forma sa iniţială diviza tipurile de cooperative în cele ce furnizau servicii de sănătate şi educaţie. conform definiţiei propuse de Departamentul de Afaceri. au deţinut o reţea considerabilă de actori implicaţi social cu caracter religios. Fie sub denumirea de Cooperativă de inţiativă socială (cooperativa de iniciativa social) aşa cum apărea în legislaţia spaniolă în anul 1999. denumite Cooperative sociale de Tip A (co-operative sociali di tipo A) şi cele ce facilitau integrarea pe piaţa muncii a celor cu dizabilităţi cunoscute drept Cooperative sociale de Tip B (co-operative sociali di tipo B)13. Acestă iniţiativă ce a debutat în Italia. Această formă de organizare este percepută drept complementară statului în asigurarea asistenţei sociale (welfare). Pe o matrice istorică diferită funţionează economia socială în Regatul Unit. Italia şi Portugalia. datorită locului important ocupat de religia creştină. din acelaşi an. întreprinderile sociale sunt acele întreprinderi cu obiective sociale ale căror excedente sunt reinvestite în 12 13 Ibidem. renumit pentru modelul său de societate liberală. dupa căderea regimului fascist ce a interzis formele alternative de afiliere. dar totodată derulând politici ce într-o măsură indirectă îl sprijină pe acesta Statele din sudul Europei precum Spania. a revenit acest concept.

prin natura lor rămân tributare ministerului care le administrează fiind orientate după caz inserţiei şi formării profesionale. conform legislaţiei din 2002.1. Prin adoptarea în 2005 a regulamentelor privind societatea în folosul comunitar (SFC) guvernul britanic a creat o nouă formă de societate cu răspundere limitată. III. unui minister (al economiei. Fondurile private pentru economia socială sunt în general acordate de fundaţii sau cooperative de credit şi au fost preponderente în susţinerea acestui sector. Lipsa de internalizare reală a conceptului este datorată absenţei cadrelor legislative clare care să diferenţieze entităţile componente ale economiei sociale şi să-i confere acesteia un loc bine delimitat şi sesizabil în triunghiul sector privat – sector public şi sectorul economei sociale. Economia socială în România În legislaţia din România. 829/2002 (partea I) Hotarâre nr 829 din iulie 2002 privind aprobarea Planului național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale. Mai apropiat de conceptul de întreprindere socială. al industriei) sau unei structuri interministeriale. revenind în atenţie în anul 2008 când beneficiază de o a doua semnalare în legislaţie. În numeroase cazuri fondurile publice. dezvoltării serviciilor de proximitate sau luptei împotriva muncii la negru. cooperativele de interes colectiv erau noi forme de cooperative ce se întemeiau pe aducerea împreună a muncitorilor. autorităţilor locale şi regionale pentru desfăşurarea unui proiect cu impact social. respectiv cel belgian. este modelul francez. La nivel naţional resposabilitatea monitorizării şi promovării economiei sociale revine. înaintea celor publice. 38 . al muncii. odată cu includerea ca domeniu eligibil de finanţare de către Fondul Social European prin Programul Operaţional 14 HG nr. noţiunea de economie socială apare pentru prima dată în 200214. de regulă. aşa cum a fost el definit în capitolele precedente. voluntarilor.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale comunitatea de afaceri. În hexagon. specifică întreprinderii sociale.

cele mai multe în Bucureşti (57). instalaţii de lucru şi/sau amenajarea locurilor de muncă protejate). scutirea de la plată a impozitului aferent profitului reinvestit. şi altele. Unitatea protejata autorizata (UPA) este operatorul economic (public sau privat). cu excepţia unităţii protejate. Diferitele entităţi recunoscute legal ale economiei sociale precum organizaţii non-profit.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane15. ajutoare. utilaje. coordonează la nivel naţional acest domeniu al economiei sociale. scutirea de la plată a diferitelor taxe. Totodată în categoria antreprenorilor sociali îi putem integra şi pe filantropi care. în 2009. maşini. cu gestiune proprie. Familiei şi Protecţiei Sociale care. urmat de Timiş (27) şi Cluj (24). Antreprenoriatul social în România se desfăşoară mai ales prin intermediul ONG-urilor. finanţări de proiecte. prin Direcţia de Incluziune Socială. Cooperativele de Credit. acest sector reprezentând o alternativă viabilă pentru un fundament solid pe care să apară mecanisme mai concrete ale economiei sociale. erau 416 UPA. nu există încă o entitate specifică pentru ceea ce ar putea fi recunoscut drept întreprindere socială. Astfel. Casele de Ajutor Reciproc. acest sector a fost impulsionat într-o manieră deosebită de angajamentele asumate de statul român faţă de Uniunea Europeană cu privire la combaterea săraciei şi promovarea incluziunii sociale a categoriilor defavorizate. dincolo de donaţii. Conform Ministerului Muncii. in cadrul caruia cel putin 30% dintre angajaţi cu contract individual de muncă sunt persoane cu handicap. Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS). familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. Principalul actor instituţional în acest sens este Ministerul Muncii.254/1169/2008 39 . au fondat structuri viabile de sprijin prin burse. Din punct de vedere legal. O astfel de unitate este scutită de plata taxelor de autorizare la înfiinţare şi de reautorizare şi de plata impozitului pe profit (cu condiţia ca cel puţin 75% din fondurile obţinute prin scutire să fie reinvestite pentru restructurare sau pentru achizitionarea de echipamente tehnologice. 15 Ordinul comun al ministrului muncii. dispun de o serie de facilităţi fiscale cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe profit. reducerea tarifelor.

Economia socială a fost cu greu recunoscută datorită unor preconcepţii eronate legate de pseudoasemănarea acesteia cu politicile regimurilor comuniste. luând domeniul economiei sociale drept unul de referinţă. În forma ei acceptată astăzi. Prin summitul de la Luxemburg din 1997 s-a recunoscut rolul întreprinderilor din economia socială în dezvoltarea locală şi în crearea de locuri de muncă şi a lansat acţiunea-pilot „Al treilea sistem şi ocuparea forţei de muncă”. 16 Ibidem 40 . Recunoaşterea economiei sociale de către instituţiile europene poate fi datată din 1989. Recunoaşterea economei sociale şi a formelor pe care aceasta îşi fundamentează metabolismul (cooperative. economia socială nu a fost lipsită de legături cu construcţia europeană. aspect ce vine în sprijinul explicării rezervei manifestate în ţările foste comuniste.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale IV. asociaţii mutuale) în tratatele Uniunii. mai ales după 2007 un număr mare dintre statele membre prezentau probleme relativ asemănătoare determinate de istoria lor recentă (adoptarea recentă a sistemului capitalist). al marilor transformări. Economia socială pe Agenda Uniunii Europene Din punct de vedere istoric. Comerţ Distributiv. Aşa cum am specificat. încă de la geneza acesteia. Comisia a sponsorizat prima Conferinţă Europeană privind economia socială (Paris) şi a creat unitatea Economie socială în cadrul DG XXIII Întreprinderi. când Comisia Europeană a publicat documentul: „Întreprinderile din sectorul economiei sociale şi realizarea pieţei interne fără frontiere”. Tot în acest an. nu este un aspect insignifiant deoarece confirmă necesitatea perpetuă de a găsi o formă de reglare a dezechilibrelor sociale şi economice într-o societate eterogenă cu o economie pluralistă. economia socială a încetat să existe timp de decenii întregi. Turism şi Economie socială. acest fapt fiind menţionat în tratatul de la Roma16.

consultări şi dezbateri au vizat şi sectorul întreprinderilor sociale. a recunoscut economia socială ca şi piatra de temelie a modelului social european. Parlamentul European. Recunoaşterea contribuţiei economiei sociale la întărirea valorilor modelului social european. Raportul Toia a reprezentat în acest sens un moment decisiv în enunţarea poziţiei Parlamentului European cu privire la economia socială: Recunoaşterea conceptului de economie socială. incluziunea socială cu accent pe soluţionarea problemelor sociale ale grupurilor vulnerabile) pentru economia socială. Recunoaşterea statistică a economiei sociale. a iniţiat în 2007 demersul „teritoriu şi co-resposabilitate” care invită la o participare civică mai intensă în interesul regiunii de apartenenţă. Un rol important îl ocupă şi DG Întreprinderi şi Industrie ale cărei cercetări.iris-network.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale DG Ocuparea Forţei de Muncă. Printre specialiştii CE dezbaterea privind clarificarea cadrului conceptual şi legal al economie sociale pare îngreunată de o contradicţie de actualitate: promovarea politicilor antitrust care cataloghează activitatea cooperativelor drept disturbatoare a concurenţei şi perspectiva actuală asupra politicilor de ajutor de stat şi finanţării serviciilor de interes general. Recunoaşterea actorilor economiei sociale ca parteneri egali în dialogul social. în special pentru entităţi precum asociaţii. Evaluarea impactului economiei sociale nu doar prin indicatori clasici. în parteneriat cu reţeaua IRIS (http://www. 41 . Iniţiativele Consiliului UE au contribuit la cristalizarea perceperii economiei sociale prin acţiunile Direcţiei de Coeziune socială care. Încurajarea participării formelor economiei sociale pe pieţe competitive. ocuparea forţei de muncă.eu/en). Afaceri Sociale şi Egalităţii de Sanşe este un actor pilon prin politicile coordonate (politici sociale. fundaţii şi societăţi mutuale. prin intergrupul pentru economie socială ce a devenit operaţional în 1990. Recunoaşterea juridică.

promovând concurenţa şi inovaţia. Pentru perioada de programare 2007-2013 prin obiectivul competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă. adaptabilitatea şi dezvoltarea pieţelor incluzive ale forţei de muncă. Fondul Social European şi fondurile structurale promovează coeziunea economică şi socială. protecţia mediului. În momentul recunoaşterii anvergurii acestui domeniu. CE încearcă să anticipeze schimbările economice şi sociale. asociaţii). Foarte vizibilă este susţinerea acestui concept prin POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) atât pentru beneficiari entităţi sociale (organizaţii. spiritul antreprenorial. cât şi pentru structuri deja existente ale economiei sociale. EQUAL. instituţiile europene s-au lovit de două probleme: cadrul juridic insuficient şi definiţia conceptuală lipsită de repere clare. La nivelul statelor membre. susţinerea economiei sociale se desfăşoară atât din fonduri publice (conform strategiilor ministerelor de resort naţionale 42 . Înţelegerea economiei sociale prin aceste prevederi îi limitează însă potenţialul real ce ar putea fi deţinut în cazul unei abordări exhaustive şi centrate exclusiv pe construirea acestui nou model de organizare socio-economică. Programările multianuale au ca direcţii de finanţare ocuparea activă şi promovarea economiei sociale.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale La rândul său. utilizând resursele Fondului European de Dezvoltare Regională şi ale Fondului Social European. cum ar fi iniţiativele ADAPT. serviciile sociale şi de coeziune socială. Fondul Social European şi acţiunea pilot: „Al treilea sistem şi ocuparea forţei de muncă”. Comitetul Economic şi Social (CES) a făcut publice numeroase rapoarte şi avize privind contribuţia întreprinderilor din economia socială la realizarea diferitelor obiective ale politicilor publice. ferme. Această abordare a făcut ca şi suportul bugetar să fie adresat prin intermediul politicilor mai sus menţionate (ocupare a forţei de muncă şi coeziune socială) şi în special prin intermediul bugetelor multianuale pentru promovarea dezvoltarii IMM-urilor. Aceste dificultăţi au contribuit la abordarea economiei sociale mai degrabă indirect prin politicile de ocupare a forţei de muncă. accesibilitatea.

În prima jumătate a anului 2010. din cele trei propuneri înaintate de către Comisie Consiliului (Propunere de regulament al Consiliului privind statutul Societăţii Cooperative europene. propunerea de noi idei pentru promovarea economiei sociale ca şi un mijloc pentru redresarea economică şi schimbul de concepte şi realităţi ale economiei sociale la nivel european. cât şi din fonduri private (ce provin de la cooperative de credit şi sunt mai flexibile în accesul şi operativitatea alocării pentru activităţi ale economiei sociale). provocări şi oportunităţi în lumea globalizată” ce a avut ca prime obiective prezentarea contribuţiei întreprinderilor şi entităţilor economiei sociale la dezvoltarea Strategiei Europa 2020. Conferinţa Europeană pe economie socială cu titlul: „Economia Socială: altfel de afaceri. tocmai datorită lipsei armonizării legislative: ”Deşi dispoziţiile de reglementare privind formele de economie socială recunosc dreptul acestora de a funcţiona liber pe piaţă. 17 Ibidem. societatea civilă etc. Această ambiguitate juridică este recunoscută şi la nivelul instituţiilor europene unde a existat o utilizare cu acelaşi sens pentru termeni diferiţi (al treilea sistem. la fel ca şi alt agent privat.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale cu privire la inserţia categoriilor defavorizate. în care Spania a deţinut preşedinţia Uniunii s-a desfăşurat la Toledo în perioada 6-7 mai. Propunere de regulament al Consiliului privind statutul Societăţii Mutuale europene (societăţi de asigurare). la egalitatea de şanse). Există totuşi o serie de aspecte ce împiedică a califica cu şanse şi posibilităţi egale întreprinderile sociale sau alte entităţi aparţinând economiei sociale. În majoritatea ţărilor din partea de vest a Uniunii Europene formele juridice ale economiei sociale beneficiază de un tip sau altul de tratament fiscal specific.) În 2003. 43 . reglementările sectoriale pot constitui obstacole care să le împiedice accesul la anumite domenii de activitate şi dezvoltarea liberă în cadrul acestora” 17 (există ţări în care domeniul de acţiune al societăţilor mutuale este limitat la anumite sectoare). Propunere de regulament al Consiliului privind statutul Asociaţiei europene) doar una a fost adoptată (Statutul Societăţii Cooperative europene) pe când celelalte două au fost retrase datorită lipsei progresului în procesul legislativ.

dar şi în întreaga lume.europa.do?uri=COM:2010:0608:FIN:EN:PDF (accesat 23. de accident. Inovaţia introdusă de aceste noi moduri de organizare. angajaţi. sunt confirmate de către “gardianul tratatelor europene”. Politica socială a Uniunii Europene se află în faţa unui aparent paradox.12. Comisia Europeană care numeşte întreprinderea socială drept una din cele “50 de propuneri pentru îmbunătăţirea muncii. cu o protecţie 18 Communication from the Commission to the European Parliament.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Actualitatea şi importanţa mesajului economei sociale. the Economic and Social Committee And the Committee of the Regions http://eur lex. La nivelul Uniunii Europene. O ilustrare a faptului că Uniunea Europeană îşi caută propriul drum în încercarea de a creşte competitivitatea concomitent cu menţinerea unui anumit nivel al protecţiei sociale este şi apariţia conceptului de flexicuritate care combină flexibilitatea în ceea ce priveşte piaţa muncii. „Statele bunăstării” sociale occidentale au în vedere trei dimensiuni principale: reducerea sărăciei (şi implicit a polarizării sociale). Lipsa flexibilităţii pieţei muncii combinată cu costurile excesive ale protecţiei sociale sunt considerate un obstacol în calea eficienţei economice şi a reformelor esenţiale.2010) 44 . modelele vestice ale statului bunăstării (welfare state) au influenţat decisiv procesul de elaborare a politicilor sociale şi economice.eu/LexUriServ/LexUriServ. generează creştere economică şi deţine un impact pozitiv asupra tuturor părţilor implicate (antreprenori. investitori şi alţi parteneri financiari). recompensarea participării pe piaţa muncii a vârstnicilor. afacerilor şi a inter-relaţionării dintre acestea”18 Conform acesteia prima decadă a anilor 2000 a scos la iveală în întreaga Europă. potenţialul inovator al sectorului economiei sociale. the Council. consumatori. întărirea politicilor de susţinere socială sau adaptarea la mediul competitiv global care constrânge statul la reducerea intruziunii prin redistribuirea venitului. protecţia în faţa riscurilor imposibil de asigurat pe pieţele muncii (riscul de îmbolnăvire. etc).

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale socială relativ ridicată a şomerilor şi politici active de ocupare. şi prin construirea unui sistem de formare şi protecţie socială care să sprijine cetăţenii să anticipeze. ci complementare şi chiar se pot susţine reciproc. V. Creşterea incluzivă înseamnă capacitarea indivizilor prin asigurarea unui înalt grad de angajabilitate prin investiţii în acumularea de competenţe. să controleze schimbările inerente şi să construiască o societate omogenă. Conform strategiei Europa 2020 (O strategie pentru creştere inteligentă. social sau uman care depăşeşte cheltuielile sociale şi redistribuirile financiare. sustenabilă şi incluzivă) o economie cu un grad ridicat de ocupare este singura capabilă să furnizeze coeziune socială şi teritorială. Aceasta presupune o protecţie mai scăzută a forţei de muncă împotriva riscului de pierdere a locurilor de muncă (fiind vizate reglementările cu privire la disponibilitatea personalului). Exemplele de anvergură mondială precum iniţiativele grupului Grameen confirmă potenţialul enorm al acesteia de a soluţiona probleme sociale majore. Însăşi acordarea premiului Nobel pentru pace în 2006 unui promotor al economiei 45 . Conceptul se bazează pe ideea că flexibilitatea şi securitatea nu sunt contradictorii. pe un trend ascendent în ceea ce priveşte impactul în societate. aşa cum o afirmă majoritatea specialiştilor. combinată cu ajutoarele de şomaj ridicate şi o piaţă a muncii care să funcţioneze pe baza dreptului şi a obligaţiei şomerilor la pregătire profesională. prin lupta împotriva sărăciei şi modernizarea pieţei muncii. proiecte şi studii Economia socială este. Modernizarea modelului social european are în vedere adaptarea sa la noile cerinţe socio-economice şi la provocările cu care economia europeană se confruntă şi este urmarită în contextul a două principii la care Uniunea Europeană nu este dispusă se renunţe: perspectiva conform căreia politica socială este considerată un factor productiv şi convingerea că lipsa unei politici sociale potrivite va genera un cost economic. Evenimente.

Social Enterprise World Forum 2009 găzduit în octombrie 2009 de Social Ventures Australia şi Social Traders. responsabili politici şi cercetători din întreaga lume. V. Forumul s-a desfăşurat sub unanima conştientizare a rolului vital în construirea unei societăţi incluzive ce îl deţin întrepinderile sociale în diferitele lor forme 46 . în numele Consorţiului Internaţional al Întreprinderilor Sociale. The Social Business Tour 2010 a fost un eveniment ce a adus împreună unii din cei mai de succes antreprenori sociali ai momentului precum Muhammad Yunus (Grameen Group). Muhammad Yunus animat şi de laitmotivul temelor europene în 2010: „2010 Anul European pentru Combaterea Sărăciei şi Excluziunii Sociale. Acesta a adus împreună peste 520 de lideri din întreaga lume şi practicieni favorizând schimbul de idei şi legarea de colaborări. Forumul Mondial al Întreprinderilor Sociale a avut loc de această dată în Melbourne.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale sociale este o altă confirmare că sistemul actual se poate reforma în sprijinul populaţiei vulnerabile. În anii dintre aceste întâlniri se organizează Conferinţa Internaţională asupra Economiei Sociale având drept participanţi îndeosebi cercetători.bee) cu scopul de a promova la nivel mondial conceptul de economie socială şi cel de antreprenoriat social. Jenifer Rowe (Good. Evenimente CIRIEC. un economist francez ce predă la Universitatea din Geneva. care aduc împreună peste 500 de participanţi.” Turul a dorit şi să demonstreze că aplicabilitatea principiilor economiei sociale îşi poate găsi locul şi în Sud. Australia. economişti. la origine denumit Centrul Internaţional de Cercetare şi Informare asupra Economiei Colective a fost fondat de Profesorul Edgard Milhaud. 1.Estul Europei. Andreas Treichl (ERSTE Fundation). Maratonul a fost desfăşurat sub patronajul câştigătorului premiului Nobel pentru pace. Centrul întruneşte reprezentanţi din 16 state şi desfăşoară un consistent efort de cercetare cu privire la fenomenul economiei sociale la nivel mondial. CIRIEC organizează o dată la doi ani congrese internaţionale.

rci. V. Totodată sunt asigurate pregătiri pe domeniul achiziţiilor publice.diesis. este un proiect desfăşurat în Irlanda care urmăreşte acordarea de suport afacerilor din mediul rural.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale http://www. Studii Studiul Promes . DIESIS (http://www.com. 2008.php.org.pdf) se remarcă prin caracterul său resursă. deoarece expune principalii actori ai economiei sociale la nivel european şi naţional. parteneriatelor transnaţionale.3. Earth Aware Editions. consultanţă de natură legală. Următoarele părţi tratează organismele ce se ocupă cu economia socială şi situaţiile din diferite state.Promotion of Social Economy denumit „PROMES – Promotion of Social Economy” (http://www. Asistenţa constă în audit. Cartea The tactics of hope. 47 . Proiecte relevante The Rural Initiative for Social Economy (RISE).pl/download/080728/20. planificare în afaceri şi dezvoltare. fiind o reţea de experţi din cadrul economiei sociale şi din sectorul cooperativ. finanţări şi mentoring. dar şi organizaţiile reţea intermediare dintre acestea şi alţi actori ai economiei sociale. managementului finanţării.au/sector-collaboration/social-enterpriseworld-forum/ V. Iniţiativa Rurală pentru Economia Socială.rise.ie/business. a lui Wilford Welch.2.coop/) este structura care a desfăşurat această analiză.socialventures. Proiectul este finanţat parţial din fonduri europene http://www. Prima parte a studiului descrie maniera în care instituţiile europene se raportează la economia socială. este una din lucrările recente în domeniul antreprenoriatului social ce expune poveştile a 27 de oameni ce au produs schimbări la nivel social prin iniţiativele lor. marketing pentru economia socială. Serviciile sunt acordate celor care doresc să deschidă o întreprindere socială sau celor care au deja o întreprindere şi doresc s-o transforme într-una socială.

fiind utilă oricărei organizaţii non-profit sau oricărei întreprinderi sociale. al doilea pas urmăreşte impactul social “Articulating a social impact model”. cartea are o notă optimistă şi motivantă. mediu) şi o a treia parte resursă. Fonduri de investiţii pentru întreprinderile sociale Good Capital este o firmă de investiţii care facilitează accesul la fluxurile de capital pentru întreprinderile sociale creând soluţii conforme economiei de piaţă pentru combaterea inegalităţilor şi sărăciei. practic. sprijin în dezastre şi reabilitare.4. RootCause. Primul pas. Lucrarea are un caracter aplicat. oferindule uneltele şi orientarea necesară pentru succes. prin introducerea făcută de Desmond Tutu. ”Developing an implementation strategy” cel mai laborious şi complex.org/intro_toc. “Finalizing our business plan and putting it into action”. procesul finalizându-se cu materializarea strategiei. Good Capital pune împreună filantropia clasică cu investiţiile tradiţionale oferind un produs 48 . iar fiind în slujba altora este cea mai minunată manieră de a face viaţa să însemne ceva” http://www. Aşa cum şi debutează. drepturile omului şi justiţia socială. educaţie. V. “Planing to plan” atrage atenţia asupra importanţei analizei premergătoare. Good Capital investeşte în cele mai promiţătoare modele de întreprinderi sociale.tacticsofhope. expunerea experienţelor antreprenorilor sociali în multiple arii (sănătate. microcredit. Cartea: Business Planning for Enduring Social Impact: A Social Entrepreneurial Approach to Solving Social Problems aparţinând lui Andrew Wolk şi Kelly Kreitz. strict ancorată în realitatea ce confirmă temeiul acestei abordări: „Cel mai important lucru pe care poţi să îl faci este să trăieşti viaţa dându-i o însemnătate. oferind un model de succes format din cinci paşi.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Cartea este împărţită în trei părţi o introducere în sfera antreprenoriatului social. al treilea pas este cel al dezvoltării unei strategii a implementării. 2008 reprezintă un îndrumător pentru cei ce sunt în faza demarării unei afaceri sociale. comerţ echitabil.

php NESsT (Nonprofit Enterprise and Self. cercetare şi integrare pe piaţă.nesst. are drept obiective:  Dezvoltarea structurilor economiei sociale . Dezvoltarea economiei sociale.asp Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) este instrumentul de finanţare european care are drept obiectiv dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia. asociaţii etc. Prin Axa Prioritară 6. prevenirea excluziunii de pe piaţa muncii şi sprijinirea integrării în muncă a grupurilor vulnerabile aflate într-o situaţie dezavantajată în ceea ce priveşte accesul la educaţie şi la un loc de muncă. Fondurile puse la dispoziţie sunt accesibile în întreaga lume adaptându-se nevoilor specifice întreprinderilor sociale http://www. se finanţează operaţiuni având ca finalitate creşterea incluziunii sociale.sustainability Team) este o structură de sprijin pentru întreprinderile sociale prin intermediul instrumentelor sale de suport financiar. prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a muncii modernă. Promovarea incluziunii sociale. organizaţii de voluntariat şi alte organizaţii non- 49 . NESsT răspunde în primul rând lipsei de sprijin financiar pentru sectorul nonprofit care.dezvoltarea şi promovarea unor activităţi şi servicii generatoare de profit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială să se integreze sau reintegreze pe piaţa muncii.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale intermediar celor două. spre deosebire de sectorul privat. deţine mult mai puţine alternative de finanţare pentru iniţiativele sale. consultanţă. flexibilă şi inclusivă.org/vision_problem. Domeniul major de Intervenţie 6.net/index.1.  Promovarea economiei sociale (cooperative. întreprinderi sociale.goodcap. Prin misiunea sa. http://www. în întreprinderile economiei sociale şi/sau în economia formală. Initiativele NESsT susţin organizaţiile non-profit să îsi dobândească o anumită independenţă financiară pe fondul indeplinirii misiunii lor sociale. fundaţii.

precum şi încurajarea cooperării între organizatii.  Consolidarea capacităţii operatorilor din economia socială. competenţelor.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale profit) ca un instrument flexibil şi durabil pentru dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă la nivel regional şi local. http://www.ro/index.  Consolidarea capacităţilor. cunoştinţelor şi stimei de sine pentru grupurile vulnerabile prin înfiinţarea parteneriatelor public/private în domeniul economiei sociale.php?option=com_content&task=blog category&id=6&Itemid=11#a1 50 .fseromania.

sub această formă. „Social Impact Award Ceremony 2010” (Cerememonia de premiere a Impactului Social 2010) eveniment ce a înglobat şi desfăşurarea a trei săptămâni de workshop. recent restaurată.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale VI. acesta oferă persoanelor de pretutindeni din diverse arii de interes. eveniment menţionat în prezentul studiu. artă aplicată în scopul integrării. noi soluţii venind „de jos în sus”. muzeu pentru nevăzători. Situat într-o locaţie plăcută. Printre evenimentele cele mai importante petrecute la acest centru resursă s-au numărat „Social Business Tour with Muhammad Yunus” (Turul Afacerilor Sociale cu Muhammad Yunus). există astăzi în peste 30 de oraşe în întreaga lume. Pentru a putea lua parte la evenimentele centrului se achită o taxă utilizată în scopul întreţinerii acestuia. în centrul oraşului. Printre principalele domenii de interes care se discută în această „întreprindere socială de idei” se numară investiţiile sociale. un incubator de afaceri. educaţie neconvenţională pentru tineri şi multe altele. Centrul poate fi considerat un adevărat laborator de inovaţie. resposabilitatea în afaceri. sesiuni de informare pentru peste 60 de aplicanţi şi aducerea împreună a peste 150 de invitaţi şi alte evenimente care au avut scopul de a favoriza transferul de inovaţie şi de a facilita schimburile culturale ce au drept finalitate generarea de soluţii mai eficiente la problemele sociale. un atelier sau chiar un loc de relaxare. Prezentare „The Hub Viena” Austria The Hub Viena. 51 . cadrul construirii unor reţele care să determine un impact crescut asupra demersurilor lor. (Centrul Viena) este un loc ce inspiră şi sprijină dezvoltarea de soluţii noi pentru diverse probleme sociale globale. dialoguri în mijlocul diversităţii. Conceptul de Centru Social. din Sao Paulo până în Bombay fiecare funcţionând după aproximativ aceleaşi reguli ca şi cel din Viena. Anexe Anexa 1.

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Anexa 2. oferindu-le acestora posibilitatea de a experimenta lucrul în interiorul unei ferme. gemurile. Peste 80% dintre tinerii care au lucrat la această fermă au afirmat că experienţa de la Cyrenians Farm le-a îmbunătăţit încrederea în sine. aceasta este şi casa unei comunităţi ce găzduieşte tineri vulnerabili. Componenta socială de integrare şi famializare cu viaţa de adult este foarte subliniată la fermă. Pe lângă o fermă ce cultivă fructe şi legume organice. 52 . Tinerii locuiesc împreună. Ferma este administrată de Fundaţia de caritate Cyrenians care oferă sprijin la sute de oameni care se află în situaţii de sărăcie extremă sau lipsa unui cămin. mai multe sortimente de legume şi salate. i-a motivat şi le-a oferit abilitatea de a se descurca pe cont propriu. desfăşoară activităţi de recreere împreună astfel creându-se atmosfera unei comunităţi veritabile. Prezentare Cyrenians Farm "Sowing Dreams". Ferma găzduieşte tineri între 16 şi 24 de ani. alcătuite din persoane cu probleme asemănătoare. dar mai ales cu aspiraţii identice. Printre produsele fermei se numără mierea de albine şi produsele derivate din mierea de albine. Scopul fermei este de a ajuta tinerii săşi dezvolte competenţele prin oferirea de formare şi sprijin. Responsabilii rezidenţi ai fermei. dar şi de a oferi suport tinerilor. încurajează participarea voluntarilor de toate vârstele şi provenienţele să contribuie alături de tinerii rezidenţi la dezvoltare fermei. oferindu-le un cadru în care ei pot să-şi reorganizeze viaţa şi totodată să însuşească o serie de competenţe ce ar putea să le fie utile. Creşterea animalelor este o altă activitate care generează venitul fermei. majoritatea fără adăpost. Scotia Cyrenians Farm (Ferma Cyrenian) este o întreprindere socială situată în apropierea Edinburgului.

2010). desfăşoară şi activităţi recomandate pentru specificul afecţiunii lor.07. În acelaşi an complexului i-au fost adăugate o pistă de biciclete şi un loc special pentru amenajarea de picnicuri. Prezentare Life Farm. Este un proiect inovator. Complexul este administrat de trei persoane care se ocupă şi de programul rezidenţilor.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Anexa 3. De la înfiinţare au fost desfăşurate numeroase proiecte de dezvoltare finanţate din fonduri europene.2008.08. În 2008 Life Farm a obţinut un certificat ce atestă calitatea de fermă organică. Printre acestea s-au numărat: „Model de organizare pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă a adulţilor cu autism” (1. Ferma se întinde pe şapte hectare. pe lângă implicarea în activităţile fermei. tratament şi reabilitare pentru adolescenţii şi adulţii suferind de autism. 53 . cât şi numărul beneficiarilor mărindu-se (30 de persoane cu afecţiuni participă în prezent la activităţile fermei). Polonia Life Farm este un centru de şedere permanentă şi ocupare a forţei de muncă. Proiectul este desfăşurat de The Community of Hope Foundation (Fundaţia Comunitatea Speranţei) ce a luat naştere în 1998 cu misiunea de a asista persoanele ce suferă de autism şi alte tulburări de dezvoltare.12. anul înfiinţării fiind 2005. Proiectul este în continuă creştere.31. atât infrastructura fermei. cât şi pe familiile acestora. Într-o zonă separată de fermă se află locuinţele persoanelor bolnave de autism. unic în Polonia inspirat de bunele practici preluate din occident.pentru persoanele cu handicap în agricultură durabilă: o nouă abordare pentru formarea medicilor” şi „DIANA pentru persoane cu handicap în agricultură durabilă: o nouă abordare a practicanţilor de formare” în cadrul programelor de formare pe tot parcursul vieţii Grundtvig şi Leonardo da Vinci (10. „DIANA . Więckowice.2011). Acestea.2009.

iar numărul de angajaţi este de aproximativ 100. a 54 . companii private şi persoane fizice. ajungând astăzi să producă o serie largă de produse în funcţie de cererile clienţilor. Procentul angajaţilor cu deficienţe este de 14%. astfel reuşindu-se să se creeze un sistem de coaching (mentorat) unde angajaţii se sprijină reciproc. servicii de catering. Iniţial a debutat ca şi atelier de confecţionat manual diverse produse de către muncitori cu deficienţe mentale. cât şi persoane suferind de diverse tulburări comportamentale. această abordare permiţând o abordare holistică problemei. organizare evenimente. Prezentare GmbH Pegasus GmbH Pegasus a fost înfiinţată în anul 1998 sub forma unei întreprinderi sociale. servicii IT şi altele. Întreprinderea socială se află în stransă colaborare cu insituţii nonprofit furnizori de servicii de sănătate. . Aceste servicii variază de la pictură şi finisare. autorităţi locale. Angajaţii sunt atât persoane fară deficienţe. Pegasus reprezintă în Germania un model de întreprindere socială.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Anexa 4. fiind recunoscută drept un promotor al iniţiativelor cu impact social.

Misunea. aceştia pot aprecia lucrările de artă. este de a invita la conştientizare şi de a crea toleranţa alterităţii în cadrul publicului general prin dărâmarea barierelor „noi”. „Dialogue in the Dark” este o platformă de comunicare şi de schmb. Aşa cum o demonstrează studiile.„ei”. 55 . ghizi orbi conduc vizitatorii prin săli unde. ce provoacă la o regândire a perspectivelor. o mare parte din vizitatori (98%) au apreciat experienţa spunând că o vor recomanda şi prietenilor. se obţin şi locuri de muncă pentru persoane nevăzătoare. Workshopurile de afaceri sunt susţinute de formatori profesionişti complet orbi care utilizează tehnici inovative care să ajute cursanţii să-şi îmbunătăţească inteligenţa emoţională şi capacitatea de colabore. În acest proces. aşa cum este susţinută la nivel mondial. dar şi recunoştinţă pentru munca lor. Începând din 1988 peste 6000 de persoane nevăzătoare total sau parţial au activat în cadrul acesteia reuşind astfel să câştige un venit constant. În cadrul expoziţiei. Firma creează locuri de mucă pentru cei care sunt dezavantajaţi în competiţia pentru locuri de muncă. Prezentare Dialogue in the Dark (Dialog în întuneric) „Dialogue in the Dark” oferă expoziţii şi workshop-uri în întuneric total.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Anexa 5. cu ajutorul celorlalte simţuri decât văzul. Conceptul este prezent în peste 30 de state şi se aplică în peste 160 de locuri special amenajate în aproximativ 110 oraşe. Persoanele nevăzătoare au reuşit să se transforme din beneficiari pasivi ai ajutoarelor sociale în persoane implicate activ pe piaţa muncii şi care astfel au reuşit să dobândească noi competenţe favorabile găsirii de alte locuri de muncă.

există posibilitatea de a cumpăra cote din fermă şi astfel de a intra în comunitatea celor peste 8000 de proprietari ai fermei. O bună parte din profitul fermei este reinvestit în proiectele de renovare. ferma Fordhall se mândreşte cu o lungă tradiţie în desfăşurarea de activităşi ce nu dăunează în niciun fel mediului. cât şi elevilor din trei şcoli locale şi membrilor comunităţii. contribuind la formarea unui cadru complex de servicii şi produse. Ferma este deschisă voluntarilor care doresc să desfăşoare pe parcursul unui weekend activităţi de recreere. este cel ce asigură permanenţa fermei. 56 . Unul dintre proiectele relevante pentru domeniul de activitate este Community Growing Scheme (Schema de Dezvoltare a Comunităţii) care are drept prim scop formarea persoanelor din comunitate astfel încât să poată să-şi cultive propriile produse şi să conştientizeze importanţa produselor naturale pentru sănătatea proprie. Acest proiect este adresat atât adulţilor cu dificultăţi de învăţare. Totodată. dar şi cultivarea furajelor necesare acestora. Ocupându-se cu creşterea animalelor precum porci. aceasta extinzându-se considerabil în ultimii ani. Prezentare Fordhall Farm Ferma Fordhall este prima fermă ce este deţinută de comunitatea în care se găseşte. oi şi vaci.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Anexa 6. Ben Hollins. Administratorul fermei. Întreaga comunitate este antrenată în activităţile specifice fermei organice.

Routledge. Dezvoltarea afacerilor sociale.pdf 2. EMES. 3. Brussels. UNPD Regional Bureau For Europe and the Commonwealth of independent States. 2010. 7. Borzaga. No 11. New York.2008 http://www. Carlo. Bucureşti. Yunus. 2009. The Social Economy. Editioni 31. public policies and civil society. Trento. Conclusion from the Belgian Presidency of the Council of the European Union . 2006. The Social Economy.consilium.en10. 5. 27 and 28 of October 2010 http://register. Working alternatives in a globalizing era. Moulaert Frank . Trends and challenges for co-operatives and social enterprises in developed and transition countries. . 2009. Ash. Muhamad. International perspectives on Economic Solidarity.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale Bibliografie: Cărţi: 1. Marthe Social Enterprise At the crossroads of market.p df 57 . 2005 4. Milton Park.europa. Giula Galera.eu/pdf/en/10/st17/st17207. 2010. 2. Rocio Nogales. Uluorta Hasmet M.net/fileadmin/emes/PDF_files/News/2008/11. Borzaga. Milton Park. Vol 42. Zed Books .08_ EMES_UNDP_publication. An examination of the concept and practice in Europe and the Commonwealth of Independent States. Social Enterprise Alliance. Studii si surse online: 1. Amin. 2004. Nyssens. Joossey – Bass. Roger Spear. 2071-2088. in Urban Studies. San Francisco . Routledge. Jacques Nussbaumer Defining the Social Economy and its Governance at the Neighbourhood Level: A Methodological Reflection.Curtea Veche.Routledge. Succeeding at Social Enterprise. 6. Social Enterprise: A new model for poverty reduction and employment generation. The social economy and the Europe 2020 Strategy Local added value and territorial roots.emes.

Map of EU and national social economy institutions and organizations. Davister.eesc. Catherine . 2008 Copyright ® 2008 The Institute for Social Entrepreneurs.europa.emes.eu/enterprise/policies/sme/promotingentrepreneurship/social-economy/ 3. Second EMES International Conference on Social Enterprise University of Trento.usaskstudies. Restakis.rci.coop/socialeconomy/files/DefiningSocialEc onomy_FnlJan1906. http://socialent. Defining the Social Economy . Evolution of the social enterprise industry: A chronology of key events Revised August 1.pdf 5.pdf 8.emes.eu/?i=portal.net/fileadmin/emes/PDF_files/PERSE/PERSE_04_ 04_Trans-ENG.The BC Context.net/fileadmin/emes/PDF_files/Conferences/JD_MN _EU-US_final_Trento_2009.org/documents/EVOLUTIONOFTHESOCIALENTERPR ISEINDUSTRY--ACHRONOLOGYOFKEYEVENTS.org/documents/dees_sedef . Comitetul Economic si Social: http://www. Italy.pdf 6.pdf 9.en.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale 3.cfm?doc_ id=3837 (Site. http://www. Defournz.europa.org. July. Manual for drawing up the satellite accounts of companies in the social economy: co-operatives and mutual societies CIRIEC http://ec. Centre for Advancement of Social Enptrepreneurshiphttp://www.eu/enterprise/newsroom/cf/_getdocument.pl/download/080728/20. http://www. Jaques and Marthe Nyssens. 7.pdf 2.europa. Comisia Europeana http://ec.uri) 1. Conceptions of Social Enterprise and Social Entrepreneurship in Europe and the United States: Convergences and Divergences. John. British Columbia Co.pdf 4.operative Asociation.the-committee 58 . 2009 http://www. Jacques Defourny Work integration social enterprises in the European Union: an overview of existing models http://www.caseatduke. 1-4.

Familiei şi Protecţiei sociale http://www. Ministerul Muncii.org/contact_us.selusi.Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale 4. NESsT http://www. Spanish Economic and Social Council http://www.ces.grameencreativelab. Farming for Health: about-green-care http://www. Genesis Institute for Social Business and http://www.socialeconomy. Social Economy Europe:http://www. Proiectul SELUSI www.org/293.nesst.ro/ro/ 8.genisis-institute.pdf 59 .eu.org/spip.com/ 7.html?&L=1 6.eu 10.mmuncii.asp 9.org/info/videosImpact Strategies 5.es/TRESMED/docum/S_E_Mediterranean.farmingforhealth.php?article263&lang= en 11. Grameen Lab http://www.

Mecanisme Funcţionale ale Economiei Sociale 60 .