You are on page 1of 9

Factorul geografic în evoluţia gîndirii social politice din antichitate pînă sf.

sec XIX Pe tot parcursul istoriei geopolitica a avut un impact major asupra formării lumiii de astăzi. În toate relaţiile interstatale şi suprastatale se regăseşte factorul geopolitic. Obiectul principal de studiu al sferei de gîndire geopolitică este statul, ca unitate politico-teritorială fundamentală cu toate particularităţile lui (teritoriu, populaţie, resurse, cultură, etc.). Abordarea geoplitică a unui stat trebuie să plece de la aceste particularităţi fundamentale ale lui, pentru ca mai apoi sa vorbim despre relaţiile dintre ele şi aspura modului în care ele influenţează asupra procesului evolutiv al gîndirii social politice. Fără îndoiala statul aici reprezintă etalonul principal al dezbaterilor în sfera geografică şi de la momentul apariţiei celor mai simple forme statale, cum ar fi şi abia coagularea puterii în cadrul grupului, cu cele primele comunităţi tribale, găsim implicarea intereselor de ordin politico-geografic. Şi dezvoltarea economică şi politică este indispensabil legată de spaţiu. Spaţiul reprezintă o coordonată a dezvoltării, analiza căruia ar da răspuns la una dintre intrebările vitale pentru ştiinţa şi practica economică: unde să se producă bunurile economice cu cheltuieli minime şi efecte maxime. Intreaga istorie a omenirii poate fi redusă la o luptă perpetuă pentru spaţiu. „Goana” după spaţiu a fost o preocupare de bază pentru toţi subiecţii geopolitici. Spaţiul poate fi structurat din punct de vedere geopolitic, geoeconomic, iar elementele de baza ale acestuia sunt: statul, teritoriul economic, acvatoriul, zona economică, enclava, coridoarele de transport etc. Şi din perspectiva a tuturor acestor factori noi am urmărit geneza şi formarea statelor pe anumite lucuri strategice, care schimbau totalmente cursul şi vectorul dezvoltării umane. Ca majoritatea ştiinţelor geopolitica se poate supune etapizării istorice, de la începutul formarii organismelor colective pînă în prezent, dar fiind o ştiinţă relativ tînără ea se regăseşte în tot demersul istoriei.

stîncă. Franţei.. Uruc. comerţului etc. polarizate de obstacole terestre şi maritime.d. Cum vedem.e Civilizaţia greacă se . asigurîndule o existenţă lungă. Coagularea acestui Imperiu Egiptean care mai apoi va deveni culmea dezvoltăii a acelor timpuri a fost condiţionat de factorul locaţiei geografice care permitea dezvoltarea statului în condiţii prielnice. de vaile marilor fluvii şi gurile lor de vărsare. aceste doua state au avut o dezvoltare autonomă. Nil.HR în sudul al Mesopotamiei.Hr. munte. Tot la sf. care abandona factorul primejdios din partea inamicului. dar tot pe văile fluviilor Indus. rîu. Prin contribuţiile sale aduse la dezvoltarea ştiinţei. Italiei sudice. cum ar fi: Ţărmurile Asiei mici. dar şi o zonă strategico militară.m. Mileniului IV î. cum ar fi Tigru. Gangem Huang He. politicii. deal. Norul Africii ş. exprimată prin colonizările civilizatoare ale unui imens spaţiu geografic. la jumăratea mileniului II î. ce ofereau nu numai condiţii pentru dezvoltarea agricolă. fenomenului urman. ba chiar şi necesare pentru a construi o civilizaţie puternică. acestui mileniu sunt puse bazele regatului Egiptului de sus şi Egiptului de jos. că primele oraşe state ca Kiş. culturi în general. ea a reprezentat în bazinul mediteran matricea pe care a apărut şi s-a u dezvoltat civilizaţia Romană şi multe altele. insula ca factori de bază ce au slujit prilej pentru luarea hotărîrilor de poziţionare într-o zonă anumită.. cea indiana şi chineză. doua dintre cele mai spectaculoase civilizaţii ale antichităţii. Nipur au apărut la sf. luînd naştere din nord-estul Africii pîna la extremul Orient Asiatic. cu un nivel de dezvoltare apreciabil.. ajugînd la perioada de maximă înflorire şi la o extensiune teritorială mare. ocean. pe văile fluviului Eufrat şi Tigru. Mării negre.Coborînd la perioada istorică cunoscută sub denumirea de antichitate în care apar primele civilizaţii umane creatoare de entităţi sau dezvoltat pe o arie largă. Noi putem observa maxima lor înflorire şi expansiune teritorială. Eufrat. Clima calda. Mai mult despre est. în lungul fertilei văi ai Nilului. rece. mare. Fiind izolate de zona africană şi misopotamiană. pun bazele unor importante stucturi imperiale. Un moment foarte important în evoluţia umană a fost impusă de civilizaţia greacă.

Portugalia pînă în Est. asiatice şi europene formînd un mare Imperiu Macedonean. . Cu părere de rău starea greciei s-a agravat. După o perioadă de apogeu acest imperiu este ameninţat cu destrugerea sa ca rezultat al problemelor de ordin politic. Evul mediu se începe din sec. Regatele barbare nu există mult timp. între vestul extrem Spania.deosebeşte prin faptul ca ea este aceea care de prima dată aduce o structura politico-teritorială complexă. teritorial etc. prin care se înţelege o formă de organizare statală. au creat premise cuceririi lor de către regele macedonian Filip al II-lea. Astfel Macedonia şi-a întins hegemonia peste întregii greci. şi este marcat de diferite atacuri şi războaie. căci în ciuda faptului că sunt puţin organizate. determinînd şi geneza a numeroase popoare care formează în prezent aaşa numită „lumea romantică” europeană. şi peste mai mult timp fiul lui Alexandru cel Mare a cucerit majoritatea parţii teritoriale pe continentele africane. Decăderea economiei şi luptele politice. economic. purtînd denumirea de epocă Medievală sau Evul mediu. Din sumedinia acestor evenimente şi a unui val de schimbari în cadrul hartţii geopolitice evedenţiam factorii care au marcat această epocă şi au dat start unei noi epoci care la fel ca şi cea precedentă a contribuit la formarea şi evoluţia lumii de stăzi. În sec V-XI asistăm invazia a numeroaselor popoare migratoare şi la constituirea regatelor barbare. Al V-lea pînă în sec al XVII. urmare a unui război peloponeziac. cu consecinţe distrugătoare pentru Grecia. Oraşul-Stat sau numitul polisul grecesc. şi cum consideră unii savanţi a contribuit la o stagnare sau chiar decădere a civilizaţiei europene. administrativ bine structurată care se deosebeşte radical de majoritatea oraşelor-state. Ca un obiect de studiu important al acestei epoci mai este şi Imperiu Roman care va determina firmarea unei civilizaţii sclavagiste pentru aceea perioadă. După ce imperiu nu-şi mai putea menţine unitatea sa teritorială acesta se divizează în Imperiu Roman de Apus şi cel de Răsărit. cu cultură mai slabă nu pot face faţă cuceritorilor cu potenţial mai mare. anterioare.

francez. Acesta a constituit un centru politic. portughez etc. spaniol. cultural prin care se menţine romanitatea în europa. Şi odată cu intrarea în contact ce turcii pe continentul european. Moştenitorii a bagajului şi culturii epocii antice aceştea au multiplicat gîndiria social politică. Excluderea lor din ecuaţia de putere pentru controlul căilor comerciale şi-a lăsat amprenta negativă pentru dezvoltarea lor. Dar odată cu amplificarea relaţiilor economice şi crearea unei economii de shimb mai avansate a impus necesitatea de a se dezvolta şi a stimula spre noi descoperiri şi invenţii. un nou imperiu se afirma pe harta politică sub denumirea de Imperiul Bizantin. Pe acest fond s-a realizat mişcarea de centralizare care a contribuit la formarea unor state naţionale moderne. Şi acest curent migraţionist a adus o contribuţie majoră formînd şi coagulînd poporul german. care în lupta de supremaţie a stabilit controlul asupra căilor comerciale din Marea Mediterană. Apoi şi Lumea Arabă devine să fie cunoscută dupa sec al VIII cînd ea se revarsă peste Asia de Sud-Vest şi Africa de Nord şi pînă-n sudul Spaniei. Şi creşterea interdependenţei ca urmare a dus la o multitudine de conflicte pentru contrulul spaţiilor şi căilor comerciale pe . economic. infuenţînd puternic dezvoltarea gîndirii în domeniu economic. şi au subliniat încă o dată importanţa domeniului geopolitic ca factor contributiv la formarea peisajului geografic pe harta lumii. Începînd cu sec al VI-lea. Formarea unui grup de state a dat start unui progres şi interconeţiunea lor la marele sistem economic al comerţului. Prin astef de manevre geopolitice amenii de pe continentul european au fost limitaţi. Şi consecinţele unei asemenea situaţii pentru înţelegerea relaţiilor sociale şi a celor politice în raport cu influenţa mediului asupra societăţii au fost destul de grave pentru spaţiul european. În această perioadă Imperiu Arab îşi cunoaşte apogeul.Din cele evedenţiate trag concluzia că aceste valuri migratoare nu au avut loc ca urmare a unei veţi bune a migranţilor ci invers aceştea se trageau în locuri unde predominau condiţii mai favorabili. politic şi cultural. italian . Imperiu Bizantin cade şi în sec XII turcii îşi extind expansiunea pe partea de Est şi Centru a europei.

Eforturile pentru reglementarea divergenţelor au condus la prima împărţire politico-economică a lumii între Spania şi Portugalia. Irkutk etc. franceză.). Chiar şi ruşii avansau rapid. Dar principalele procese ce au influenţat această epocă au fost revoluţii politice moderne (engleză. dar în special de restabilirea a puterilor pe arena geopolitică. iar francezii în Canada anul 1688. Dar pe lîngă acest pol de influenţă mai există şi aşa puteri ca Franţa şi Anglia care nu recunosc acest tratat şi au acţionat promt asupra lor prin intermediul unor misiuni militare de cucerire a noilor teritorii. ca o cunoaştere istorică a dezvoltării din perspectiva factorului geografic în corelaţie cu fenomenul politic. determinînd comerţul ca un motor al dezvoltării irevocabile. prin care harta politică a lumii a fost împărţită în sfere de influenţă între cele două puteri maritime. apariţia statelor naţiuni etc. În 1607 englezii s-au instalat în Virginia. descoperind Alaska şi au patruns în Siberia. Dar permanentă luptă pentru hegemonie şi posesie strategică a dus la o rivalitate ostilă primejdioasă dintre ţări şi alianţe. După negocieri dificile se semnează tratatul de la Tordesillas în 1494. revoluţiile industriale. După un secol „suculent” o noua perioadă. Această stabilire a puterii a fost mult mai vizibilă odată cu descoperiri geografice. fără a prejudicia rolul primelor două procese ce se regăsesc ca factori generatori determinanţi ai transofrmarii specifice perioadei moderne. apogeul imperiilor coloniale. perioada modernă la fel ca şi cea precedentă este bogată în acţiuni şi schimbări. În special Evul Mediu este marcat şi evedenţiat ca o epocă a unor conflicte religioase. care au permis luarea în stapînire sau sub control a unui vast teritoriu de către statele europene. Sub aspect geopolitic. Aceste poziţionări au contribuit la nişte evoluţii enorme în sfera geopolitică. americană etc. şi a amplasat geopolitica la un nivel mai înalt. Acesta a dat start unei lupte pentru supremaţia Mării Mediterane cu lumea islamică.uscat şi cele maritime. Şi în această perioadă europa a avut un suport culminant din partea posesorilor de putere mondială care erau întruchipaţi de acest continent. o atenţie mult mai deosebită trebuie acordată dezvoltării .

Cuba. Sahara. revărsată în expansiunea continuată de Franţa. transformînd-o treptat în dominaţie colonială şi imperialism. Franţa în detrimentul Spaniei.sistemului colonial şi apariţiei statelor naţionale care au transformat peisajul geopolitic. Porto Rico. Germania. Un alt proces care este specifil acestei perioade dar care neapărat rezultă din apogeul sistemului colonial. cu puncte forte fiind considerate coastele Africii. Guam şi Filipine în favoarea SUA. Olanda îşi va crea imperiul colonial în detrimentul Portugaliei. În posesia spaniolă va intra mai apoi şi Filipinele. cărora se alătură Beliga. Anglia şi Olanda în sec XVI-XVII. este luptă pentru împărţirea şi reformarea planului structurii Hărţii politice. Iar industrializarea la fel şi-a lăsat amprenta asupra expansiunii europene în lume. Principala sa zonă de dominaţie a fost America Latină. Anglia în detrimentul Franţei. Imperiu colonial spaniol s-a năruit sub loviturile mişcărilor de eliberare de la începutul sec XIX. Santo Domingo. multiplicarea ariilor de influenţă politicoeconomică. Imperiul colonial spaniol va avea punctul de plecare şi nucleul în insulele Canare. Expansiunea lor asistăm pînă-n sec XVII cînd a avut loc prăbuşirea coloniilor portugheze din oceanul Indian sub atacurile olandezilor. Apoi în 1898 o pierde pe Cuba. SUA. Marocul spaniol. Franţei şi Angliei a determinat reconfigurarea sistemului colonial. Formulînd un sistem de raporturi dintre state. Cucerind insulele Canare. Intrarea pe scenă a Olandei. Japonia. Italia. şi acutizarea relaţiilor între puteri. Brazilia. Şi în continuare o sa enumăr punctele forte ale fiecărei colonii aparte în configuraţia geopolitică a secolului modern. . Şi mai concret pe acest fond vedem revalitatea generată de marele puteri care capătă un caracter Mondial. Între 1810 şi 1826 coloniile spaniole din America Latină îşi capătă independenţa. Imperiul colonial portughez îşi va avea bază în Oceanul Indian. Mozambic etc. insulele Capuluim Angola. În sec XV-lea înfruntarea între Spania şi Portugalia.

New York etc. iar cea de a doua sec XIX şi începutul sec XX. Madras şi Calcutta. Una din caracteristici importante a imperiului britanic constă în prezenţa tuturor tipurilor de administrare existentă în acea perioadă în sistemul colonial. Ocuparea totală a Indiei se realizează pron înlăturarea dominaţiei franceze în această regiune. Massachusetts. Pe lîngă India. Insulele Bermude. Despre acest imporiu pot spune că în vizorul lor a căzut America. urmînd apoi să ia în posesie Cazenne. Grenada. Datorită rezistenţei populaţie autohtone India poate fi declarată colonie britanică numai în anul 1858.. În sec XVII Olanda devine prima putere comercială a Europei şi pune bazele unui imperiu vast colonial în America de Nord şi de Sud. în Africa de Vest şi de Sud şi Asia sudică. guvernarea se manifesta fie prin exercitarea unui control direct. iar în 1901 este declarată dominion britanic. Bahamas. unde ajunge în 1614 cînd ocupă oraşele şi regiunele Bombay. În Africa britania cuprindea protectoratul Gambia. Jamaica. La începutul sec XVII franţa cucereşte cîteva insule de mici dimensiuni din Marea Caraibilor. Astfel. Coloniile franceze se mai regăseau şi în Asia de sud-est. fie prin . prin părţile americane etc.Imperiul colonial olandez. Dar cea mai importantă colonie franceză din centrul Caraibelor (Haiti care a devenit independentă în 1804). Astfel. dupa Marea Britanie. Basutoland etc. Barbdos. În sec XVIII în urma mai multor războaie cu Anglia pentru hegemonia maritimă şi cu Franţa. Imperiul colonial britanic ca şi cel francez s-a realizat în doua etape. Atenţia Imperiului britanic rămîne îndreptată şi asupra Indiei. Olanda pierde poziţia de mare putere maritimă şi comercială. Natura guvernării britanice varia foarte mult de la o regiune la alta. Imperiul colonial francez ocupă locul doi în ierarhia imperiilor coloniale (la începutul sec XX). Sierra Leone. Australia devine colonie britanică în 1770. fiind cucerită de Franţa în 1794. ca prima destinaţie colonială. sunt cucerite şi ocupate insulele Virgine. Canada – pierdută în favoarea Angliei în 1759 etc. Prima aparţine sec XVII-XVII. în urma războiului de şapte ani (1756-1763).

Japonia şi SUA formează imperiile coloniale din generaţia a doua.grade diferite de protecţie. Geopolitica întruchipează conştiinţa spaţiului şi a condiţiilor cu . nivelul general de dezvoltare etc. Căci geopolitica se focalizează pe acţiuni concrete. Poziţia geopolitică işi găseşte reflectarea într-o anumită orientare preponderentă a relaţiilor externe pe anumite „axe de interes geopolitic”. Germania. Italia. În practică aceasta bine se reflectă asupra axei istorice care conţine în ansamblu toate mişcările geopolitice şi nu degeaba această ştiinţă . Fară îndoială geopolitica ca disceplină ne oferă un cîmp informaţional ca răspuns la majoritatea evenimentelor în care este implicat actorul principal „Statul”. vor culmina cu prima conflagraţie mondială. În concluzie aş dori sa-mi expun gîndul referitor la toate evenimentele care au avut loc în baza unor interese geopolitice de posesie teritorială. Belgia. Căci acest factor este determinat a fi o expresie a raporturilor ce se stabilesc între suma caracteristicilor interne ale unei entităţi statale (de genul: poziţia geografică. deseori invocată ca argument definitoriu al unor decizii geopolitice şi geostrategice. Reconfigurarea economică şi politică a sistemului mondial în sec XIX impune apariţia pe scena relaţiilor internaţionale a unei noi serii de puteri în expansiune. Poziţia geografică reprezintă o componentă importantă. asigurate de un tratat. Russia. imposibilitatea creării unor imperii similare celor din prima generaţie va conduce la acutizarea relaţiilor internaţionale. Marele Război din 1914-1918.arta pretinde a fi practică. forma.) pentru ca în final să devie un stat cu potenţial şi să fie inferior sau superior celor lalte. potenţialul natural şi cel uman. Acestetensiuni. Realitatea demonstrează imposibilitatea explicării anumitor evenimente fară a conexa poziţia geografică cu o serie de alte caracteristici specifice actorilor implicaţi. operaţiuni şi manevre ce determină evoluţia gîndirii social politice. a stabilirii puterii şi a ordinii mondiale din considerentul factorului geografic. landşaftul. Pe fondul noilor ambiţii hegemonice. prin care conducătorul local accepta un consilier britanic. deseori transformate în conflicte deschise locale. a resurselor. Astfel.

. şi fiind înconjurat de un lanţ natural de munţi ori de ape (rîuri sau mări). Dar potenţialul se raportează în mod direct caracteristicilor mediului în care ne aflam. ori avem la dispoziţie zăcăminte de petrol sau fier.capactatea luării deciziilor din perspectiva realităţii. politică. asamblat şi informat. De aceea noi suntem într-o permanentă luptă pentru resurse şi spaţiu în care cîştigator devine cel care este mai bine pregătit. militară etc. aceasta influenţează irevocabil la o stabilitate economică.