You are on page 1of 159

CUPRINS

CURS I SISTEMUL DE PROTECłIE SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA…. 1.1 Principii generale – sistemul de asistenŃă socială …………….. 1.2 Principalele concepte utilizate ………………………………... 1.3 Dreptul de a primi asistenŃă socială în situaŃii de necesitate este un drept universal al tuturor membrilor 10 10 11 11 11 colectivităŃii……………………………………………………. 1.4 AsistenŃa socială are un caracter profesional………………….. 1.5 OpŃiune fundamental umanistă ……………………….……..... 1.6 Baza organizării de serviciilor dezvoltare de a asistenŃă sistemului socială este comunitatea locală……………...……………………………… 1.7 Strategii serviciilor sociale……..…………………………………………………… CURS II MANAGEMENTUL SOCIAL - FACTOR DETERMINANT IN FURNIZAREA SERVICIILOR SOCIALE 1. Conceptul de management…………….…………….………… 2. Extensia domeniilor manageriale şi desprinderea sa de economie ca domeniu preferenŃial…………….……………..… 3. Managerul social. Rolurile şi competenŃele manageriale...……. 4. OrganizaŃii şi instituŃii care oferă servicii sociale…………..….. 5. OfertanŃii de servicii sociale şi caracteristicile acestora…….…. 24 26 27 28 22 22 6 7 9

1

6. FuncŃiile managementului social…………….……………..….. CURS III MANAGEMENT SOCIAL – DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ…………………………………………….. 1. Deontologia profesională a managerilor sociali……………….. 2. Etica şi deontologia în context internaŃional şi naŃional……….. 3. Codul deontologic al managerului social………………………. CURS IV ATRIBUłIILE AUTORITĂłILOR PUBLICE LOCALE PRIVIND PROTECłIA SOCIALĂ…………………….……. 1. FuncŃiile Serviciului Public Local JudeŃean în vederea realizării atribuŃiilor……………………………………………………… 2. AtribuŃiile Serviciului Public Local JudeŃean……….………… 3. Rolul organizaŃiilor neguvernamentale în asigurarea serviciilor comunitare şi specializate de asistenŃă socială…………………. 4. AtribuŃiile DirecŃiei Generale de Asistenta Sociala si ProtecŃia Copilului…………………………….…………………….…… 5. AtribuŃiile DirecŃiilor de Munca Solidaritate Socială si Familie………….……………………………............................ 6. AtribuŃiile AgenŃiei JudeŃene pentru Ocuparea ForŃei de Muncă……………………………...……………….………….. 7. AtribuŃiile Casei JudeŃene de Pensii…………………………… CURS V PROMOVAREA SISTEMULUI DE PROTECłIE SOCIALĂ …………………………………………………….

29

33 33 35 37

40 40 41 47 48 51 52 54

55

2

1. Integrarea socială………………………………………………. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.9. Asigurarea locurilor de muncă………………………….. IniŃiative comunitare şi măsurile inovatoare…………….. Implementarea libertăŃii de mişcare……………………... Promovarea educaŃiei şi a pregătirii……………………... Egalitatea şanselor pentru bărbaŃi şi femei……………… ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de muncă…………………….. Promovarea sistemului de protecŃie socială…………….. U.E. şi persoanele în vârstă……………………………… Lupta împotriva discriminării şi excluderii………………

55 55 57 57 58 58 58 59 60 60 61 62 63

2. Responsabilii politicii sociale europene……………………….. 3. Fondul social european.. ……………………………………… 4. Viitorul politicii sociale………………………………………. CURS VI DIVERSITATEA SISTEMELOR DE PROTECłIE SOCIALĂ……………………………...……………………… 1. NoŃiuni introductive………………...……………………….. 2. DefiniŃii ale conceptelor utilizate…………………………….… 3. Originile diversităŃii…………………………….……………… 4. Modelele de protecŃie socială…………………………….……. CURS VII POLITICA SOCIALĂ A U.E……………………………….. 1. Concepte de bază privind politica socială…………………….. 2. Istoricul politicii sociale europene…………………………….. 3. Obiectivele şi instrumentele politicii sociale europene………..

65 65 66 68 70

84 84 86 89

3

6. Activitatea CASPIS la nivel judeŃean…………………………. SituaŃia populaŃiei Rroma……………………………………… 4.….…… 2. Prezentarea Planului NaŃional Anti-Sărăcie şi Promovare a incluziunii sociale (PNA-inc)………………………………….. Modelul sud-european (mediteranean): Portugalia……………. Contextul integrării europene…………………………………. OpŃiunile strategice……………………………………………..…………... 1. Modelul continental: Germania……………………………. CURS IX SĂRĂCIA ŞI EXCLUZIUNEA SOCIALĂ………………. 4. Categorii de persoane care necesită măsuri speciale de protecŃie 91 91 106 115 123 129 129 131 133 137 socială…………………………….…. Caracteristici ale Comisiei Anti-Sărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale (CASPIS)…………………………………. Modelul scandinav: Suedia…………………………….CURS VIII COMPONENTELE PROTECłIEI SOCIALE ÎN DIFERITE STATE DIN EUROPA OCCIDENTALĂ……. Incluziunea socială. 3.……………... Fenomenul sărăciei şi disparităŃile în veniturile populaŃiei………………………………………. 3.. 5.. CURS X COMISIA ANTI-SĂRĂCIE ŞI DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE…………………………………… 1.…….……… 2. Obiective CASPIS…………………………………………….…………….. Modelul anglo-saxon: Marea Britanie…………….. 1. 2.. 4. 3. Combaterea excluziunii sociale………………………….... 139 139 140 140 141 142 143 4 .

. ANEXA: CADRUL LEGISLATIV PRIVIND ASISTENłA SOCIALĂ ŞI SERVICIILE SOCIALE ………………………...……………………………..3 “Actori” şi responsabilităŃi………………………………..... 9.5Memorandumul de incluziune socială…………………. 9...2....Obiective strategice – Program de implementare..1..Sistemul de monitorizare şi evaluarea politicilor de combatere a sărăciei şi promovare a incluziunii sociale …. 9.... ResponsabilităŃi CJASPIS……………………………………....ActivităŃi de cercetare şi diseminare……………………… 9.. 143 144 144 144 146 147 147 147 148 157 5 . Bibliografie…………………………….7. Implementarea Planului JudeŃean Anti-Sărăcie……………….. ELABORAREA PLANULUI ANTI-SĂRĂCIE LA NIVEL JUDEłEAN…………………………………………………… 8.....4. 9.

TranziŃia în România a fost mult mai dificilă decât în alte state ex-socialiste central-europene. act normativ ce a fost definitivat prin adoptarea Legii nr. familiei. componentă a sistemului naŃional de protecŃie socială. grupurilor sau comunităŃilor. Asistenta sociala cuprinde prestaŃiile şi serviciile sociale acordate în vederea dezvoltării capacităŃilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale. s-a constituit la nivelul 6 . reprezintă ansamblul de instituŃii şi măsuri prin care statul. creşterea calităŃii vieŃii şi promovarea unei societăŃii incluzive si coezive. RenunŃarea bruscă după decembrie 1989 la sistemul de comandă a condus într-o primă etapă la adâncirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale. comunitatea locala şi societatea civilă intervin pentru prevenirea. 705/2001 privind Sistemul NaŃional de AsistenŃă Socială. Din anul 2000 s-a trecut la elaborarea unei legi-cadru a asistenŃei sociale. limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situaŃii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei. Astfel. exacerbate de insuficienta pregătire a clasei politice managerilor şi în general a populaŃiei pentru a acŃiona în condiŃiile democraŃiei şi a mecanismelor de piaŃă.CURS I SISTEMUL DE PROTECłIE SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA AsistenŃa socială.

prestaŃii de asistenŃă socială. Transferurile băneşti deŃin cea mai mare pondere din totalul fondurilor destinate protecŃiei sociale (97%). asigurările sociale reprezintă cea mai importantă componentă din totalul transferurilor băneşti. care au împiedicat imprimarea unei direcŃii clare. Dintre acestea. ale unor competiŃii instituŃionale.G. lipsa unei strategii clare în domeniu.consiliilor judeŃene şi locale servicii publice de asistenŃă socială integrate care să acopere toate tipurile de nevoi sociale. Începând cu anul 2000 în România a început să se dezvolte o multitudine de programe de protecŃie şi asistenŃă socială. 1. asistenŃa socială.sistemul de asistenŃă socială 7 . conform H. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcŃionare a serviciului public de asistenŃă socială. complementar cu activitatea practică. Principii generale . În condiŃiile actuale. au generat măsuri şi acŃiuni din banii publici cu prea puŃine efecte pozitive în categoriile sociale vizate. Programele de protecŃie socială sub formă de transferuri băneşti pot fi grupate în trei mari categorii: . . va fi inevitabil tentata să încerce să influenŃeze activ opŃiunile majore ale politicilor sociale pentru imaginea unor programe speciale de suport şi asistenŃă a persoanelor aflate în situaŃii de risc social. . nr.alocaŃii familiale.asigurări sociale. EvoluŃia sistemului de protecŃie socială s-a dezvoltat sub impactul unor factori contradictorii. ale unei atitudini nu de puŃine ori ambigue din partea colectivităŃilor locale şi uneori chiar a actorilor politici. Presiunile unor crize punctuale.

pentru menŃinerea şi întărirea coeziunii sociale. în condiŃii de egalitate. d) parteneriatul. categorie socială. vârstă. potrivit căruia comunitatea locală sau asociativă şi. instituŃiile de drept public şi privat. potrivit căruia comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu îşi pot asigura nevoile sociale. precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor. etnie. limbă. infectare HIV ori apartenenŃă la o categorie defavorizată. sistemul de asistenŃă socială se întemeiază pe următoarele principii generale: a) universalitatea. g) participarea beneficiarilor. potrivit căruia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităŃii. potrivit căruia accesul la drepturile de asistenŃă socială se realizează fără restricŃie sau preferinŃă faŃă de rasă. religie. potrivit căruia fiecare persoană are dreptul la asistenŃă socială. potrivit căruia autorităŃile administraŃiei publice locale şi centrale. potrivit căruia beneficiarii măsurilor şi acŃiunilor de asistenŃă socială contribuie activ la procesul de acordare a acestora. i) nediscriminarea. 8 . b) respectarea demnităŃii umane. structurile asociative. boală cronică necontagioasă. statul intervine în situaŃia în care persoana sau familia nuşi poate asigura integral nevoile sociale. precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea folosinŃei sau exercitării. în condiŃiile prevăzute de lege. naŃionalitate. f) complementar. precum şi instituŃiile de cult recunoscute de lege cooperează în vederea acordării serviciilor sociale. a drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale. potrivit căruia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraŃiei faŃă de cetăŃean. c) solidaritatea socială.În vederea garantării accesului egal la drepturile prevăzute de legislaŃia în vigoare. dizabilitate. sex sau orientare sexuală. e) subsidiaritatea. h) transparenŃa. convingeri.

d) serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acŃiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor.2. Principalele concepte utilizate Termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) procesul de incluziune socială reprezintă un set de măsuri şi acŃiuni multidimensionale din domeniile protecŃiei sociale. de drept public sau privat. acreditarea reprezintă procesul prin care furnizorul demonstrează propria capacitate funcŃională. sub condiŃia respectării standardelor de calitate în vigoare. e) f) furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice. b) nevoia socială reprezintă ansamblul de cerinŃe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiŃiilor de viaŃă în vederea integrării sociale. familiilor. sănătăŃii. justiŃiei şi culturii. locuirii. educaŃiei. securităŃii. vulnerabilitate sau dependenŃă pentru creşterea calităŃii vieŃii şi promovarea coeziunii sociale. care acordă servicii sociale în condiŃiile prevăzute de lege. mobilităŃii. ocupării forŃei de muncă. 9 . destinate combaterii excluziunii sociale. grupurilor sau comunităŃilor în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaŃii de dificultate. c) prestaŃiile sociale sunt măsuri de redistribuŃie financiară acordate persoanelor sau familiilor în funcŃie de nevoile şi după caz. iar. statul recunoaşte dreptului acestuia de a acorda servicii sociale. organizaŃională şi administrativă în acordarea serviciilor sociale. veniturile acestora. informării – comunicării.

CetăŃenii altor state. în condiŃiile legislaŃiei române şi a acordurilor ratificate de România cu alte state. grupurilor sau comunităŃilor. Dreptul de a primi asistenŃă socială în situaŃii de necesitate este un drept universal al tuturor membrilor colectivităŃii Serviciile de asistenŃă socială nu sunt destinate numai celor săraci. 3. după caz. au dreptul la măsuri de asistenŃă socială. în conformitate cu prevederile legii. familiilor. AsistenŃa socială are un caracter profesional Spre deosebire de sprijinul interprofesional şi caritabil tradiŃional.g) standardele generale şi specifice de calitate reprezintă ansamblul de norme în baza cărora este evaluată şi monitorizată activitatea furnizorilor şi calitatea serviciilor sociale acordate. apatrizii şi refugiaŃii. Dreptul la măsurile de asistenŃă socială este garantat în condiŃiile legii pentru toŃi cetăŃenii români cu domiciliul în România fără nici un fel de discriminare. Dreptul la asistenŃă socială se acordă la cerere sau din oficiu. în scopul eficientizării activităŃii şi creşterii calităŃii serviciilor sociale. ToŃi cetăŃenii au dreptul de a fi informaŃi asupra conŃinutului şi modalităŃilor de acordare a măsurilor şi acŃiunilor de asistenŃă socială. care au domiciliul sau reşedinŃa în România. după caz. având rol de diagnostic social. h) ancheta socială este o metodă de investigaŃie întemeiată pe diferite tehnici de culegere şi de prelucrare a informaŃiei în scopul analizei situaŃiei sociale şi economice a persoanelor. i) managementul de caz este o metodă de coordonare a intervenŃiei. interinstituŃională. printr-o implicare multidisciplinară şi. asistenŃa socială modernă reprezintă o profesie înalt calificată care absoarbe cunoştinŃe 10 . 4. şi cei care au un standard satisfăcător de viaŃă pot avea de înfruntat situaŃii de dificultate pe care nu le pot soluŃiona cu mijloacele şi capacităŃile disponibile.

Există patru principii fundamentale pentru construcŃia sistemului serviciilor de asistenŃă socială: 11 . principii. prin specificul său. religie sau vârstă. orice manipulare fiind principal exclusă. 7. norme. chiar dacă ea s-ar face în numele vreunui interes colectiv. OpŃiune fundamental umanistă Profesia de asistent social. Obiectivul actual este deci de a proiecta practic de la zero un întreg sistem naŃional. centrată umanist. reguli morale care compun codul deontologic al profesiei. Este vital de aceea a se adopta cât mai rapid cu putinŃă o strategie de dezvoltare. economie. ResponsabilităŃile şi deciziile de organizare sunt ale comunităŃilor locale. ştiinŃe juridice etc. psihologie. Persoana umană reprezintă valoarea supremă a actului de asistenŃă socială.specializate din toate ştiinŃele social-umane: sociologie. excluzând orice discriminare de etnie. abilităŃi practice (îndemânare de a comunica şi a lucra cu persoane şi grupuri în dificultate) şi. implică o filozofie proprie. Codul deontologic asigură în mod special respectarea drepturilor omului. sex. Strategii de dezvoltare a sistemului serviciilor sociale Serviciile dezvoltate până acum în cadrul sistemului public sunt mai degrabă embrionare şi cu un grad de profesionalism scăzut. psihoterapie. Ea presupune în acelaşi timp deprinderi. medicină. Baza organizării serviciilor de asistenŃă socială este comunitatea locală Coordonarea şi îndrumarea la nivel naŃional are de regulă un profil politic general şi de suport tehnic-profesional. nu în ultimul rând. psihologie socială. un set de valori. 5. 6. 8-10 ani până când aceste servicii vor ajunge la deplina lor maturitate. Va fi necesară o perioadă de probabil.

dobândite prin forme de pregătire înalt elaborate. politice şi morale atât ale Ńării într-un context mai larg (mondial: convenŃii O. şi mai puŃin prin cele administrative. pe angajamente juridice.a) Servicii înalt profesionalizate – utilizează specialişti cu înaltă calificare (asistenŃi sociali). regional (reglementările europene). Ea presupune deschiderea la perfecŃionare/schimbare rapidă şi capacitatea de asimilare de noi tehnici. de regulă la nivel universitar. constând din noi cunoştinŃe şi tehnici. asistenŃa socială se află într-un proces rapid de dezvoltare.U. prin legile şi 12 . Serviciile înalt profesionalizate au o altă logică decât serviciile profesional medii. c) InternaŃional/naŃional/local în dinamica serviciilor sociale – profesia de asistent social trebuie considerată ca o paradigmă tehnico-ştiinŃifică mondializată (stoc de cunoştinŃe utilizat. un mecanism de contact profesional cu experienŃă mondială. Este vital deci să existe. politice şi morale ale Ńării ca un întreg. b) Servicii deschise la revederea procedurilor şi la încorporarea noilor proceduri şi cunoştinŃe – ca orice profesiune cu un grad ridicat de încorporare a cunoştinŃelor ştiinŃifice. pentru menŃinerea standardelor profesioniştilor la nivelele dezvoltării actuale. care se transmite continuu în mod special prin canale profesionale. de formare profesională continuă. Disponibilitatea la perfecŃionarea profesională este condiŃionată de tipul de pregătire iniŃială: o profesie cu o bază ştiinŃifică solidă şi cu capacitate de reflecŃie critică şi de autodezvoltare. înalt standardizate şi uşor de difuzat/asimilat. de exemplu). d) Combinarea între priorităŃi stabilite la nivel naŃional cu priorităŃi stabilite la nivel local.N. tehnici de tratare a problemelor. sistem de valori). a problemelor de soluŃionat şi a priorităŃilor – activitatea de asistenŃă socială se fundamentează pe angajamente juridice. pe fondul unei mondializări/regionalizări tot mai accentuate a sistemului de valori. AsistenŃii sociali sunt deosebiŃi de voluntarii care acŃionează în organizaŃiile nonguvernamentale.

descurajarea sau limitarea unor comportamente demografice şi familiale. Scopul serviciilor sociale . .prestaŃii pentru şomeri.protecŃia copiilor şi familiilor împotriva sărăciei şi veniturilor în favoarea familiilor cu copii. Obiective: .ajutoare sociale. cât şi pe angajamentele locale şi responsabilitatea faŃă de comunitatea locală. .libera alegere a modelului familial. . . .limitativ .protecŃia familiilor în îndeplinirea funcŃiilor ei majore. . . Programele de protecŃie socială se realizează prin transferul unor importante resurse financiare pentru populaŃie. a responsabilităŃilor în cadrul cuplului şi a drepturilor în creşterea şi educarea copiilor.pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. . prin sistemul de valori promovat naŃional. concilierea între responsabilităŃile familiale şi cele profesionale.opŃiunile sale politice. Caracterul măsurilor: .statutul femeii în societate şi pe piaŃa muncii.stimulativ – încurajarea comportamentului demografic şi a modelului familial. sub forma de : .alocaŃii familiale. -reducerea sărăciei şi a formelor sale extreme. 13 redistribuirea .contribuie la ameliorarea condiŃiilor de viaŃă şi întărirea legăturilor familiale.echilibrul factorilor demografici prin încurajarea natalităŃii.

PrestaŃiile familiale . 14 . indirecte . are un puternic caracter redistributiv. un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaŃiile prevăzute de lege. filiaŃia. Sistemul de prestaŃii sociale în România. generatoare de incapacitate temporară.prezentarea sistemului public (reglementat de Legea nr.subvenŃionarea de către stat sau colectivităŃile locale. care se acordă în cazul unor riscuri sociale şi pot fi: directe . care asigură tuturor participanŃilor la sistemul public. divorŃul.de reglementare .în natură.redirecŃionarea unor comportamente demografice şi familiale într-un anumit sens (căsătorie. al furnizării serviciilor de educaŃie şi sănătate. înfierea. Sistemul public se organizează şi funcŃionează având ca principii de bază: a) principiul unicităŃii. celibatul). . Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale . fiind rezultatul combinării efectului redistributiv al posibilităŃilor băneşti. potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept.în bani.reprezintă totalitatea ajutoarelor în bani sau natură.. al impozitelor şi contribuŃiilor sociale. contribuabili şi beneficiari. asigurarea unui venit permanent după o anumită vârstă (pensia pentru limită de vârstă) şi protecŃie în eventualitatea unor situaŃii deosebite. b) principiul egalităŃii. a unei părŃi din costul unor servicii sau produse şi prin facilităŃi fiscale. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ) Sistemele de pensii au drept obiectiv principal. boli profesionale sau decese în familie (pensie de invaliditate sau de urmaş). precum: accidente de muncă.

c) principiul solidarităŃii sociale, conform căruia participanŃii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaŃii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege; d) principiul obligativităŃii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaŃia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaŃiilor; e) principiul contributivităŃii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuŃiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuŃiilor de asigurări sociale plătite; f) principiul repartiŃiei, pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaŃiilor ce revin sistemului public, conform legii; g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.

În sistemul public, se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limita de vârstă b) pensia anticipată c) pensia anticipata parŃială d) pensia de invaliditate e) pensia de urmaş Calculul pensiilor: Începând cu data înscrierii la pensie, cuantumul pensiei se determină prin înmulŃirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie. Cuantumul pensiei astfel stabilit se majorează cu suma corespunzătoare contribuŃiei pentru asigurările sociale de sănătate, datorată potrivit legii. CNPAS
15

comunică asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual şi punctajul cumulat pentru perioada de cotizare. Valoarea unui punct de pensie se calculează în cadrul CNPAS la data intrării în vigoare a legii bugetului asigurărilor sociale de stat şi se actualizează în funcŃie de posibilităŃile financiare, în cursul execuŃiei bugetare, prin indexare trimestrială cu un procent care sa acopere cu până la 100% rata inflaŃiei. Indexarea prevăzută se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Stabilirea şi plata pensiilor: Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăŃite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia. Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiŃiilor prevăzute de lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului. Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate. Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii. Decizia casei teritoriale de pensii cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare. Decizia casei teritoriale de pensii se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii. Plata pensiei se face lunar. Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia. ModalităŃile de plată a pensiilor se stabilesc prin regulament al CNPAS. Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, următoarele categorii de persoane: a) copiii urmaşi orfani de ambii părinŃi, pe perioada şcolarizării;
16

b) nevăzătorii; c) pensionarii pentru limita de vârstă. d) pensionarii de invaliditate de gradul III. Beneficiarii pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc o pătrime din salariul mediu brut lunar pe Ńară. Pensia pentru limită de vârstă: Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraŃilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiŃiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaŃi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a legii, prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaŃi. Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaŃi este de 15 ani. Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a legii. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaŃi. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a legii, prin creşterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de la 30 de ani pentru bărbaŃi. Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puŃin 3 copii şi i-au crescut până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare după cum urmează: a) cu un an - pentru 3 copii; b) cu doi ani - pentru 4 sau mai mulŃi copii. Reducerea vârstei nu poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de lege. Vârsta de pensionare astfel redusă nu poate fi mai mică de 55 de ani.
17

bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca. a capacităŃii de autoservire. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiŃii cu cel al pensiei pentru limita de vârstă.Pensia anticipată: Pensia anticipată se acordă. În raport cu cerinŃele locului de muncă şi cu gradul de reducere a capacităŃii de muncă. Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie. Pensia de invaliditate: Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraŃii care şi-au pierdut total sau cel puŃin jumătate din capacitatea de muncă. emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităŃii de 18 . invaliditatea este: de gradul I. asiguraŃilor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puŃin 10 ani. din cauza: accidentelor de muncă. La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de lege. caracterizată prin pierderea totală a capacităŃii de muncă. invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane. cu posibilitatea invalidului de a se autoservi. caracterizată prin pierderea a cel puŃin jumătate din capacitatea de muncă. caracterizată prin pierderea totală a capacităŃii de muncă. de autoconducŃie sau de orientare spaŃială. bolilor profesionale şi tuberculozei. cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. invalidul putând să presteze o activitate profesională. fără ajutorul altei persoane. de gradul II. de gradul III. pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. de a se autoconduce şi de a se orienta spaŃial.

respectiv 6.100% . astfel: pentru un singur urmaş . în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe Ńară. dar de cel puŃin 10 ani. la împlinirea vârstei standard de pensionare. La împlinirea vârstei standard prevăzute de lege pentru obŃinerea pensiei pentru limită de vârstă beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii.5% pentru fiecare lună. dacă durata căsătoriei a fost de cel puŃin 15 ani.0% pentru fiecare an de căsătorie în minus. Copiii au dreptul la pensie de urmaş: până la vârsta de 16 ani.muncă. Pensia de urmaş: Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soŃul supravieŃuitor. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăŃământ organizată potrivit legii. SoŃul supravieŃuitor care are în îngrijire la data decesului susŃinătorului unul sau mai mulŃi copii în vârsta de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş pana la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani. dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiŃiile pentru obŃinerea unei pensii. Bilete de tratament balnear: 19 .50%. pentru 3 sau mai mulŃi urmaşi . fără a depăşi vârsta de 26 de ani. cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soŃului supravieŃuitor se diminuează cu 0. pe toată durata invalidităŃii de orice grad. SoŃul supravieŃuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieŃii. Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte. în funcŃie de numărul urmaşilor îndreptăŃiŃi.75%. prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susŃinător. pentru 2 urmaşi . până la terminarea acestora.

Bilete cu preŃ redus pe calea ferată: Se acordă pensionarilor 6 călătorii simple cu reducere de 50% din tariful trenurilor de persoane clasa a II-a. În cursul unui an calendaristic se poate elibera un singur bilet de tratament aceluiaşi beneficiar. Bilete de tratament balnear se acordă gratuit. pentru: . De aceste facilităŃi nu beneficiază pensionarii care au dreptul la călătorii gratuite stabilite în baza altor prevederi legale. într-un număr stabilit anual. . la propunerea preşedintelui Casei NaŃionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale. Tarifele pentru serviciile acordate beneficiarilor biletelor de tratament de către unităŃile de tratament aflate în proprietatea Casei NaŃionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale se stabilesc prin ordin al ministrului muncii..persoanele cu drepturi stabilite în baza Decretului-lege nr.Bugetul asigurărilor sociale de stat suportă diferenŃa dintre valoarea biletului de tratament balnear şi contribuŃia beneficiarilor de astfel de bilete. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice. .R. de către casele teritoriale de pensii. neputând depăşi tarifele din unităŃile similare cu care s-au încheiat contracte de prestări de servicii.O.persoanele cu drepturi stabilite în baza OrdonanŃei Guvernului nr. deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. .V. 20 .pensionarii I. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice. solidarităŃii sociale şi familiei. Biletele de tratament balnear se distribuie pensionarilor.veteranii de război. pentru un număr de locuri stabilit anual.

flexibilă cu capacitatea de a răspunde acestor provocări. Asigurările pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă reglementate de Legea nr. AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă (ANOFM). instituŃie publică de interes naŃional. Serviciile sale se adresează şomerilor şi agenŃilor economici. potrivit reglementarilor specifice căilor ferate. Prin Programul Social. cu personalitate juridică. Pentru organizarea şi coordonarea activităŃilor specifice la nivel judeŃean şi la nivelul municipiului Bucureşti. a fost reglementată înfiinŃarea. Guvernul susŃine eforturile de implementare a strategiei în jurul politicilor de protecŃie socială şi asistenŃă socială prin: pensii 21 . AgenŃiile judeŃene pot înfiinŃa subunităŃi de furnizare a serviciilor de ocupare a forŃei de muncă.LegitimaŃiile de călătorie pentru pensionari se eliberează de Societatea NaŃională a Căilor Ferate Romane. Prin OrdonanŃa de UrgenŃă nr. ce şi-a început în mod efectiv activitatea la data de 1 ianuarie 1999. 145/1998. 76/ 2002 PiaŃa muncii a suferit schimbări puternice în ultimul deceniu. Prin Legea nr. răspunde acestor provocări. CondiŃiile de eliberare a legitimaŃiilor de călătorie pentru pensionari se stabilesc de Societatea NaŃională a Căilor Ferate Romane. 145/1998. AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă are în subordine agenŃii constituite la nivel judeŃean şi la cel al municipiului Bucureşti. unităŃi cu personalitate juridica. Principalul său obiectiv este creşterea gradului de ocupare a forŃei de muncă şi implicit scăderea ratei şomajului. împreuna cu cele 42 de agenŃii judeŃene şi peste 180 de agenŃii locale. Modificările apărute au creat nevoia unei noi instituŃii. organizarea şi funcŃionarea AgenŃiei NaŃionale pentru Ocupare şi Formare Profesională. prin staŃiile şi agenŃiile de voiaj pe baza deciziei de pensionare şi a buletinului sau cărŃii de identitate. una modernă. 294/2000 a fost modificată şi completată Legea nr. noua denumire a instituŃiei fiind AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă.

scăderea contribuŃiilor la fondurile de asigurări sociale.duble pentru agricultori. La toate acestea se adaugă programe de accesibilizare pentru persoanele cu handicap. scăderea ratei şomajului. precum şi investiŃii în resursele umane. majorarea semnificativă a alocaŃiilor. CURS II 22 . sistem de pensii private.

sociale. Reuşita într-o competiŃie este astfel influenŃată de profesionalismul managementului. antrenează selecŃia în valori ce generează competenŃa care menŃine competiŃiile pe toate planurile. la armonizarea eficienŃei economice cu componentele sociale şi apoi la încurajarea fluxului de informaŃii pentru optimizarea deciziilor cu finalitate macro şi microeconomică şi a deciziilor cu finalitate socială. El trebuie perceput ca ştiinŃă şi artă laolaltă pentru că este posibilă acceptarea unor responsabilităŃi economice. Conceptul de management Managementul este ştiinŃa şi arta de a conduce eficient şi de a optimiza valorificarea tuturor resurselor. acesta fiind singurul mod de obŃinere a succesului. morale la cei care-l aplică. Lucrarea sa de referinŃă este „Management evoluŃia responsabilităŃii în administraŃie”. evoluŃia managerială este caracterizată prin trecerea de la eficienŃa economică şi socială localizată. în vederea obŃinerii succesului. ResponsabilităŃile respective. Raportul UNIVERSALITATE – SPECIFICITATE în management. În această lucrare el defineşte managementul ca fiind un proces conştient prin care acŃiunea individuală şi de grup e coordonată pentru a realiza obiectivele instituŃiei. UNIVERSALITATEA se caracterizează prin: 23 .MANAGEMENTUL SOCIAL – FACTOR DETERMINANT IN FURNIZAREA SERVICIILOR SOCIALE 1. În ceea ce priveşte funcŃionalitatea instituŃiilor. Unul dintre cei mai cunoscuŃi teoreticieni ai managementului este WILIAM JACK DUNCAN. Managementul e un domeniu de cercetare cu caracter multidisciplinar. Managementul realizează sarcini şi obiective acceptate din punct de vedere al valorilor unei societăŃi.

priorităŃi naŃionale. SPECIFICITATEA în management se caracterizează prin: 1. Extensia domeniilor manageriale şi desprinderea sa de economie ca domeniu preferenŃial Apărut în România foarte recent. stadiu de dezvoltare. 3. experienŃe evaluate. reuşitele din mediul economic pot fi extinse şi în alte domenii de finalitatea managementului este EFICIENłA ECONOMICĂ şi activitate. adaptate se pot aplica cu mult succes. managementului. 6. tradiŃie. 2. 24 . utilizează şi metode şi tehnici din alte domenii făcând astfel din management o ştiinŃă integratoare de graniŃă. legate de grupul de educaŃie specific. 4. 5. 5. acceptarea managementului ca ştiinŃă sau ca ştiinŃă şi artă. perfecŃionism . cultură. În această perioadă (după 1990) putem vorbi de management în cultură. mass-media. abordările manageriale specifice susŃin şi fundamentează unele fixarea şi perfecŃionarea comportamentelor manageriale sunt strâns metodele şi tehnicile manageriale specifice precum şi tehnicile specificitatea include procese de creativitate directe sau determinate de creşterea ponderii elementelor de universalitate în problema resurse. 2.1. managementul din alte domenii decât cel economic reclamă de un corpus teoretic adecvat domeniului respectiv. 3. UTILITATEA SOCIALĂ. 2. managementul este o resursă a dezvoltării bazată pe utilizarea managementul are metode şi tehnici proprii ce se pot generaliza dar inteligentă a tehnologiei şi a capacităŃii omului. 4.fiind posibil prin valorile naŃionale.

În România expresia de societate antreprenorială este în conformitate cu următoarele: 1. Această caracteristică a evoluŃiei manageriale e alimentată de cele 4 componente de referinŃă a oricărui tip de management: teoria. asistenŃă socială. fără ca în corpusul teoretic şi practica managerială să se folosească elemente din teoria motivaŃiei şi a comunicaŃiilor în grup? 2. metodologia. motivării şi integrării personalului. tehnologia si practica. O altă caracteristică a dimensiunii integratoare este că managementul nu se poate realiza în sine. Complexitatea dezvoltărilor care au loc pe toate planurile la nivel mondial duce la abordări integrative. Principala menŃiune a unui management este să conducă oamenii. în acest sens se pun 2 întrebări: 1. 3. protejarea noilor societăŃi împotriva elementelor de normativitate (exagerată) ale guvernului. promovarea continuă a inovaŃiilor. selecŃii riguroase ale personalului ce are perspectivă de a deveni manager. se poate ocupa managerul de problemele instruirii. Fundamentul teoretic în domeniul managementului din aceste sectoare se creează prin procese de educaŃie permanentă. asistenŃă socială. dezvoltarea sectoarelor de consultanŃă specializată. agricultură. 2. Managementul are nevoie de un câmp de referinŃă fie că este administrativ. abandonarea instituŃiilor publice învechite). nevoia de inovaŃii sociale (protecŃia socială reală. multidisciplinare şi interdisciplinare. medicină.sănătate. 25 . poate face managerul un lucru bun în conducerea oamenilor fără cunoştinŃe în domeniul psihologic? Răspunsul evidenŃiat de cercetători în domeniu teoretic este nu.

responsabilitate . rolul primordial al managementului în dezvoltarea performanŃelor organizarea aspectelor economico financiare. 5. aflat într-o perpetuă diversificare. strategii privind dezvoltarea gradului de atractivitate a unor domenii şi subdomenii economice sau sociale. 26 privatizarea trebuie extinsă şi în celelalte sectoare de activitate. creativitate.4. dezvoltarea cât mai rapidă a unor dimensiuni a managementului. în practica managerială un proces educaŃional amplu şi desfăşurat la diferite niveluri: inferior. institutiilor publice. 3. importanŃa deosebită acordată studierii mediului economico-social amplificarea cercetărilor şi acŃiunilor de consultanŃă capabile să naŃional şi internaŃional. superior. 4. realizări în domeniul creşterii productivităŃii muncii şi a capitalului existent. ecologice. socială. Caracteristicile manageriale contemporane în România sunt: 1. 6. 2. ExistenŃa acestor tipuri de societăŃi face posibilă evoluŃia în bine a managementului cu impact important atât în domeniul economic cât şi social. sociale şi necesitatea instaurării unui adevărate culturi a managementului printr- regiilor autonome şi societăŃilor comerciale. determine profesionalizarea muncii în conducere. strategii sectoriale şi teritoriale pentru ordonarea accelerată a proceselor de restructurare şi privatizare. mediu. 2. Acestea au fost posibile datorită faptului că au fost concepute şi aplicate având premisa unei strategii. 7. Caracteristicile acestei strategii pot fi aplicate şi înŃelese numai ca şi componentă a unui grup de strategii. Acestea sunt grupate în România astfel: 1. Şi în România impactul managerial au dus la importante schimbări practice. în principal referindu-se la autonomie. tehnologice. iniŃiativă.

organizarea şi întocmirea formarea de formatori. 27 luarea iniŃiativei. managementul conflictului 7. 3.Complexitatea proceselor economico-sociale diversitatea formelor de proprietate şi specificitatea contextelor culturale în România. dezvoltarea continuă a celor din . 4. Rolul de facilitator (mediator) formarea unei echipe. analizarea informaŃiilor cu o gândire critică si prezentarea informaŃiilor în situaŃia lor reală şi concretă 5. Rolul de producător: productivitate şi motivaŃie personală. Rolul de mentor: autocunoaşterea şi înŃelegerea celorlalŃi. cel ce gândeşte creativ : trăirea schimbării. Managerii din domeniul asistenŃei sociale transformă politicile sociale în servicii sociale. 2. Rolul de director: eficace. Rolul de inovator. impun în prezent mai mult decât altă dată. Managerul social. luarea deciziilor în mod participativ. gândire creativă. motivarea celorlalŃi şi managementul timpului şi al stresului 3. aceasta datorită faptului că managerii acŃionează într-un mediu în care concurenŃa este primordială. o îmbinare a componentelor care au caracterizat diferitele şcoli şi curente manageriale. Rolurile şi competenŃele manageriale Postul unui manager. vizează existenŃa unor abilităŃi conceptuale umane şi tehnice. stabilirea scopurilor. Existând concurenŃă există şi ostilitate între managerii concurenŃi. delegarea planificarea. Serviciile sociale se deosebesc de afaceri necesitând un management adecvat şi un manager corespunzător. Rolul de coordonator : organigramei si controlarea. Rolurile de conducere după Quinn: 1. comunicarea interpersonală si organizaŃia sa 6. Rolul de monitor: reducerea încărcăturii informaŃionale. managementul schimbării.

ONG) înŃelese în mod curent ca esenŃiale pentru supravieŃuire şi dezvoltare personală într-o societate civilizată. Conform acesteia expresia servicii sociale înseamnă „toate acele servicii de stat şi voluntare (non profit. Premergător lui Staub în 1995 Egan. o caracteristică spre natura sistemelor umane. În această definiŃie accentul este pus pe orientarea înspre scop. Rolul de broker: formarea şi menŃinerea unei baze a puterii. În general în serviciile sociale sunt incluse: asigurarea de locuinŃe securitatea socială sănătatea educaŃia angajarea în muncă servicii de recreere securitatea publică prevenirea delicvenŃei serviciile de reabilitare 28 În sens mai larg. InstituŃiile asigură servicii de un fel sau altul pentru societate. prezentarea orală. noŃiunea servicii sociale include şi următoarele: . Şi serviciile sociale pot fi definite. definea organizaŃia astfel: „Un sistem uman care fabrică produse şi servicii pentru indivizi sau alte sisteme din exteriorul organizaŃiei”.8. definiŃia unanim recunoscută este dată în 1982 de Institutul NaŃional de AsistenŃă Socială din Marea Britanie. OrganizaŃii şi instituŃii care oferă servicii sociale Staub în 1991 defineşte organizaŃia astfel: „Un grup de două sau mai multe persoane care există şi acŃionează pentru a realiza scopuri comune clar stabilite”. eficace a ideilor manageriale 4. negocierea contractelor şi a implicării. InstituŃiile sunt „SocietăŃi sau corporaŃii care au în special un caracter public”.

Scopul global care este indicator major al sistemului social. fundaŃii şi instituŃii de stat. instituŃiile de învăŃământ. Efectele serviciilor sociale sunt judecate în termeni ai evoluărilor umane dar şi în termeni instrumentali. Valorile care înseamnă afirmarea filosofiei pentru care militează Politica majoră care înseamnă afirmarea valorilor expuse de sistem. Pentru a putea vorbi despre afirmarea unei misiuni organizaŃionale trebuie să facem referire la următoarele dimensiuni: 1. serviciile sociale se fac direct pentru oameni şi intervin asupra acestora. cantinele sociale. Serviciile sociale în România sunt asigurate prin: asociaŃii. organizaŃii de cartier. Austin în 1995 citat de NeamŃu in 2003 sintetizează trăsăturile organizaŃiilor de servicii sociale astfel: 1. „Scopurile sunt rezultate specifice sau realizări înspre care sunt direcŃionate energiile sistemului”. 29 . Identitatea în care organizaŃia sau instituŃia se autocaracterizează. sistemul social. spitalele. 5. OrganizaŃiile şi instituŃiile au o misiune şi un scop. comunităŃilor. Politica indică modul în care sistemul îşi urmăreşte scopurile. cluburile de tineret. clinicile. Exemple de organizaŃii ce oferă servicii sociale: bisericile. familiilor. 2. centrele de plasament. 4.- reintegrarea socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancŃiunilor neprivative de libertate. Componenta umană a serviciilor sociale derivă din faptul că acestea au consecinŃe morale asupra indivizilor. Scopul acestora este nonprofit. instituŃiile şi sistemele comunitare acestea din urmă doar pentru proprii lor membrii. OfertanŃii de servicii sociale şi caracteristicile acestora OfertanŃii – sunt organizaŃiile. 3.

2. ActivităŃile primordiale ale substituŃiilor de serviciile sociale implică tranzacŃii interactive între membri personalului şi utilizatorii serviciilor. FuncŃiile managementului social Managementul social are funcŃiuni similare cu cele ale managementului economic dar prezintă şi particularităŃi datorate scopului său nonprofit: 1) FuncŃia de cercetare/dezvoltare aceasta reprezintă ansamblul activităŃilor care se desfăşoară în cadrul organizaŃiei pentru realizarea obiectivelor din domeniului producerii de idei noi şi transformarea lor în inovaŃii 30 . Ceea ce se întâmplă într-o organizare de servicii sociale este adesea determinată mai mult de ceea ce se petrece în mediul său extern decât faŃă de deciziile interne care au fost luate. 3. Calitatea serviciului depinde de raŃionamentul şi de deprinderile individuale ale persoanelor care oferă servicii. Tehnologiile folosite în serviciile sociale sunt nedeterminate de aceea existând puŃine certitudini privind rezultatele finale. Rezultatele finale pot fi afectate indiferent de structura programului social furnizat. 6. 5. OrganizaŃiile şi instituŃiile de servicii sociale se bazează numai pe serviciile profesioniştilor în domeniu.Mediul extern al oricărei organizaŃii ce oferă servicii sociale este incert din cauza schimbărilor economice şi sociale. dar şi datorită faptului că la om comportamentul este imprevizibil. Rezultatul acestei tranzacŃii este coprodus deoarece atât ofertantul de servicii sociale cât şi beneficiarul deŃin roluri critice în producerea şi modelarea rezultatului. Între cele două entităŃi pot apărea conflicte de valori. Organizarea de servicii sociale este dependenta de mediu. 4. datorită faptului că există influenŃe din partea altor indivizi. de aceea rezultatele serviciului luat în arte pentru că ofertantul de servicii nu poate controla în întregime caracteristicile participării beneficiarului. Aceşti profesionişti (asistenŃi sociali) au în moduri diferite loialităŃi duale faŃă de organizaŃia în care lucrează si faŃă de profesia lor.

dezvoltare prin investiŃii. celor auxiliare. Această funcŃie include: a) recrutarea.revizii financiar-interne. cuprinzând ansamblul activităŃilor în cadrul organizaŃiei pentru realizarea obiectivelor din domeniul asigurării potenŃialului uman necesar.revizii financiar-externe.realizarea acordului dintre dimensiunea financiară a cordului dintre capitolele bugetului şi bugetul şi bugetul global al organizaŃiilor. 2) FuncŃia de producŃie reprezintă ansamblul activităŃilor de bază auxiliare şi de servire prin care se realizează obiectivele din domeniul producerii de servicii sociale. . promovarea angajaŃilor.utile precum servicii noi. (curtea de conturi. metodologii sau tehnologii noi. programe speciale noi.eficacitatea controlului managerial. 3) FuncŃia de marketing şi comunicare externă cuprinde activităŃi menite să ducă la realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii legăturii organizaŃiei cu mediul extern. . selectarea. dezvoltare prin strângere de fonduri. 31 Pentru ca această funcŃie să fie completă e necesară realizarea calitativă.măsuri colective pentru remedierea problemei financiare.întocmirea de rapoarte financiar-contabile. 4) FuncŃia financiar-contabilă reprezintă totalul activităŃilor prin care se realizează obiectivele privind obŃinerea mijloacelor financiare necesare organizaŃiei. Această funcŃie implică activităŃi: . 5) FuncŃia de personal. . şi a . cantitativă şi la termen a serviciilor sociale de bază. garda financiară) . .planificarea campaniei de strângere de fonduri. .elaborarea bugetului şi analiza costului. . metode noi de organizare. Avem în vedere evidenŃa în valoare monetară a patrimoniului mobiliar şi imobiliar.

beneficiari). 4) munca este efectuată în echipă în domeniul planificării. evaluarea gradului în care sunt luate în considerare resursele umane când sunt aplicate decizii strategice. organizarea unui sistem de evaluare a performanŃelor. 6) problemele individuale şi sentimentele personale ale oamenilor sunt incluse în problemele managementului general. AsistenŃa socială este o „afacere cu oameni” în care indivizii (asistenŃii sociali) deservesc alŃi indivizi (clienŃi. În asistenŃa socială natura serviciilor sociale implică relaŃii între oameni.b) c) d) e) formarea şi perfecŃionarea profesională. 10) perfecŃionarea şi învăŃarea se desfăşoară la locul de muncă si se bazeaza pe voinŃa de a dezvolta continuu organizaŃia respectivă. Asumarea în comun a responsabilităŃii. oamenii sunt gata să ceară ajutorul şi doresc să ofere ajutor. responsabilitate. 9) conflictele sunt tratate eficace şi deschis. 3) luarea deciziilor este determinată de aptitudini. şi au un spirit optimist în rezolvarea lor. 7) colaborarea se manifestă cu uşurinŃă deşi individul şi grupul concurează între ei. organizarea unui sistem de cointeresare personalului angajat. 5) observaŃiile oamenilor din partea inferioară a ierarhiei sunt repetate şi luate în considerare când este cazul. 8) apariŃia unei crize duce la implicarea rapidă a oamenilor până la dispariŃia acesteia. performanŃei şi disciplinei. 2) angajaŃii se simt liberi să semnalizeze diferenŃele organizaŃionale când ele apar. ritm şi cerinŃe pentru dezvoltarea profesională şi managerială. Managementul social performant are următoarele caracteristici: 1) obiectivele sunt împărtăşite de majoritatea membrilor organizaŃiei. 32 . oamenii spun ceea ce vor şi aşteaptă ca şi conducerea să facă acelaşi lucru.

Totuşi managementul resurselor umane rămâne un capitol important al managementului general. 33 .ClienŃii evaluează asistenŃii sociali nu numai după nivelul pregătirii profesionale şi a titlurilor ştiinŃifice obŃinute ci mai ales după comportamentul acestuia şi personalul asociat. De aceea resursele umane sunt fundamentale. În România resursele financiare sunt considerate ca o constrângere in domeniul asistenŃei sociale pe când resursele umane pot oarecum suplinii insuficienŃa surselor de finanŃare. condiŃionând strategii cu organizaŃii de asistenŃă socială în atingerea obiectivelor propuse. Valorificarea resurselor umane reprezintă o mare oportunitate. de a obŃine performanŃe maxime însă din păcate această oportunitate este deseori slab explorată.

este o activitate pe termen lung pusă în slujba nevoilor sociale. principii şi concepte operaŃionale proprii. formează talentul necesar pentru a acŃiona într-o mare diversitate de situaŃii. are instituŃii academice. este o ştiinŃă pentru că a dezvoltat. se bazează pe un sistem legislativ şi o dimensiune etică proprii. este o profesie pentru că presupune şi Ńine seama de toate atributele unei profesii: deŃine un corpus sistemic. organizat teoretic de cunoştinŃe de specialitate. operează cu valori şi simboluri comune. AsistenŃa socială este. o artă. Deontologia profesională a managerilor sociali Profesia de manager social se caracterizează printr-o bază echilibrată de teorie şi experienŃă profesională practică. decurgând din valorile care dau însăşi natura acestei profesii: o profesie înalt umanistă. specialişti în domeniu care au adus contribuŃii importante la dezvoltarea conceptelor teoretice ale asistenŃei sociale.CURS III MANAGEMENT SOCIAL – DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ 1. pentru a-i putea înŃelege pe oameni şi a-i ajuta pe aceştia să se ajute singuri. de asemenea. în sens larg. care prin educaŃie dezvoltă deprinderi şi abilităŃi. în timp idei. şi totodată pentru bunul mers al societăŃii. Ideea este susŃinută de teoreticieni de valoare. Este o artă deoarece presupune din partea celui care o practică o serie de calităŃi personale. deŃine un profil profesional specific pentru a servi persoana în dificultate. cu responsabilităŃi deosebite faŃă de natura umană şi destinul unor vieŃi omeneşti. 34 . o ştiinŃă şi este. este. cu siguranŃă. o profesie. în particular. aptitudini deosebite. în fine. în primul rând.

cu echipa în care lucrează. cărora nu le poate face faŃă singur prin forŃe proprii. cu propria instituŃie şi cu toate celelalte instituŃii cu care trebuie să colaboreze. la necesitatea menŃinerii acestei condiŃii fără ca persoana să decadă sau să abdice de la condiŃia umană. în ambele sensuri. familia. de a se ajuta în momente dificile.AsistenŃa socială modernă s-a dezvoltat pornind de la nevoia oamenilor de a se sprijini unii de alŃii. cu largă aplicabilitate în sfera protecŃiei sociale. colectivitatea sau comunitatea pentru care lucrează. în respectul datorat atât în relaŃia cu persoana. modificări ale mediului social. fiecare individ trebuie să-şi asume responsabilităŃi familiale şi sociale. colectivitatea sau comunitatea pot avea probleme ce rezultă din interacŃiunea cu ceilalŃi: probleme de dezadaptare la mediul social din care face parte. în numele justiŃiei sociale prin solidaritate umană. dar are şi dreptul de a fi ajutat de ceilalŃi membrii ai societăŃii atunci când este află în situaŃii dificile din punct de vedere emoŃional. c) în fine. 1993). la unicitatea şi demnitatea ei. care poate deveni nepotrivit sau chiar ostil. dar şi cu ajutorul oamenilor de ştiinŃă “sensibilizaŃi la problemele umane”. asistenŃa socială are la bază trei premise fundamentale: a) prima se referă la importanŃa fiinŃei umane. Toate acestea se constituie în argumente pentru a susŃine că pentru managerul social devine imperios necesar a-şi onora profesia printr-o conduită profesională adecvată. ori modificări simultane. atât dinspre mediu spre individ. Asumarea multitudinii de roluri şi responsabilităŃi ce-i revin managerului social în 35 . cât şi ale individului la mediul său de viaŃă. Ca activitate practică. b) a doua premisă are în vedere faptul că persoana. fizic ori material. cât şi în relaŃia cu comunitatea profesională proprie. Soydan. oamenii pot şi trebuie să intervină pentru aplanarea problemelor şi îmbunătăŃirea vieŃii semenilor lor. datorită unei virtuŃi cu care a fost înzestrată nativ fiinŃa umană de a dezvolta sentimente de grijă şi a-şi ajuta semenii – “homo ad juventus paratus” (H.

în Colombo. vecini etc. cuprinsă în două documente: DeclaraŃia InternaŃională a Principiilor Etice ale AsistenŃei Sociale şi Standardele Etice InternaŃionale ale AsistenŃilor Sociali. Sri Lanka. managerul social trebuie să construiască o strategie de intervenŃie pe baza celor două dimensiuni ale sistemul social de ajutoare: sistemul formal. Principii şi standarde”. “Etica AsistenŃei Sociale. la nivele diferite de responsabilitate. compus din instituŃii guvernamentale şi agenŃii nonguvernamentale şi sistemul informal. economic. Codul deontologic îl ghidează pe managerul social în varietatea rolurilor şi relaŃiilor. Etica şi deontologia în context internaŃional şi naŃional În 1994. 2. În funcŃie de particularităŃile fiecărei situaŃii în care se află persoana asistată şi de contextul istoric. în consens cu codul deontologic al profesiei. bazat pe “Codul InternaŃional al Eticii pentru Asistentul Social Profesionist” adoptat de FederaŃia InternaŃională a AsistenŃilor Sociali în 1976. FederaŃia InternaŃională a AsistenŃilor Sociali a adoptat. prieteni. a avut loc întâlnirea specialiştilor la nivel internaŃional care au încercat definirea ariei operative a managerului social în cadrul programelor de protecŃie socială.dezvoltarea tuturor acestor relaŃii presupune nu numai temeinicie în cunoaşterea teoretică. conŃine principiile etice de bază ale practicii asistenŃei sociale şi procedurile recomandate în relaŃiile individuale ale managerului social cu clienŃii. social şi cultural în care trăieşte. stăpânirea abilităŃilor şi deprinderilor practice corespunzătoare. dar şi respect pentru valorile şi standardele de profil cuprinse în codul deontologic al profesiei de manager social. în raport cu situaŃiile în care intervine. Acest document. 36 . colegii şi alŃi specialişti. Modul în care managerul social se orientează în lucrul cu cele două sisteme şi adoptarea conduitei potrivite faŃă de persoanele aflate în nevoie sunt decise de către managerul social. compus din membrii familiei. la această întâlnire. geografic.

FederaŃia InternaŃională a AsistenŃilor Sociale încurajează specialiştii fiecărui stat să discute şi să clarifice problemele 37 . în care sunt prevăzute standarde referitoare la susŃinerea oportunităŃilor de informare şi experienŃă între specialişti şi reglementează situaŃiile în care este încălcată etica profesională. managerul social şi colegii. referitoare la modalităŃile de menŃinere şi aplicare a valorilor profesionale în practica managementului social. sociale şi culturale care se regăsesc în strategiile guvernamentale din sfera politicii sociale. manager social şi client. potrivit căruia acesta intervine pentru creşterea bunăstării individuale. Standardele Etice InternaŃionale ale managerilor sociali au fost stabilite în consens cu DeclaraŃia Universală a Drepturilor Omului şi cu alte convenŃii care derivă din acestea. managerul social şi profesie. Problematica socială porneşte de la premise diferite de spaŃiu geografic. Standardele Etice InternaŃionale ale managerilor sociali reglementează relaŃiile dintre: managerul social şi problematica socială.FederaŃia InternaŃională a AsistenŃilor Sociali recunoaşte necesitatea stabilirii unor principii generale de orientare a managerului/asistentului social în relaŃie cu problemele individuale şi sociale care intră în sfera asistenŃei sociale şi recomandă procedurile necesare care trebuie urmate când munca managerului social prezintă dileme etice. Plecând de la principiul de bază al profesiei de manager social. înŃelegerea şi interpretarea nevoilor individuale şi sociale. în care sunt prevăzute standardele referitoare la identificarea. privind problemele referitoare la aspecte ce Ńin de procedurile şi practicile adecvate serviciilor oferite de organizatie. economice. referitoare la principiile de colectare şi utilizare a informaŃiei privind situaŃia clientului şi modalităŃile de lucru cu clientul. managerul social şi organizatia în care lucrează. condiŃii istorice.

membră a FederaŃiei InternaŃionale a AsistenŃilor Sociali. membri ai AsociaŃiei Române pentru Promovarea AsistenŃei Sociale. realizat de un colectiv de specialişti. A. univ. În elaborarea Codului.particulare relevante pentru fiecare Ńară. Decanul FacultăŃii de Sociologie şi AsistenŃă Socială. Fiecare persoană are datoria să contribuie după posibilităŃi la bunăstarea societăŃii şi dreptul de a primi suportul deplin din partea acestuia. Astfel. Principii etice Fiecare fiinŃă umană este o valoare unică. Spania. AsociaŃia Română pentru Promovarea AsistenŃei Sociale. Cătălin Zamfir. a elaborat primul Cod deontologic al managerului social/asistentului social în România. 3. 38 . SUA). Codul deontologic al managerului social Acest cod a fost adoptat în anul 1997 în cadrul ConferinŃei AsociaŃiei Române pentru promovarea AsistenŃei Sociale. a fost folosit ca model codul deontologic al unor Ńări cu experienŃă avansată în domeniu (Olanda. dr. ceea ce implică respect necondiŃionat. FederaŃia InternaŃională a AsistenŃei Sociale recomanda “Etica AsistenŃei Sociale. (membri ai AsociaŃiei Române pentru Promovarea AsistenŃei Sociale) şi de delegaŃii altor organizaŃii profesionale de asistenŃă socială din Ńară (AsociaŃia AsistenŃilor Sociali Profesionişti. De asemenea. Plecând de la acest principiu. Codul deontologic a fost discutat şi aprobat în 1997 de comunitatea profesională a managerilor sociali. Principii şi Standarde” ca un ghid general pe baza căruia specialiştii fiecărui stat membru îşi pot stabilii principiile profesionale proprii. AsociaŃia AsistenŃilor Sociali din România) în cadrul ConferinŃei AsociaŃiei Române pentru Promovarea AsistenŃei Sociale. sub îndrumarea prof. a fost utilizat Codul deontologic profesional al FederaŃiei InternaŃionale a AsistenŃilor Sociali şi al AsociaŃiei Europene de AsistenŃă Socială.

societatea în dezvoltarea lor şi în soluŃionarea conflictelor la nivel personal şi la nivelul societăŃii. Managerul social trebuie să se bazeze pe principiile respectului apărării intimităŃii. fără a face nici un fel de discriminări (în funcŃie de sex. Standarde Managerul social trebuie să menŃină în cadrul colectivităŃii un înalt standard al condiŃiei sale morale. drepturile persoanei umane sau prioritare. confidenŃialităŃii şi utilizării responsabile a informaŃiilor obŃinute în actul exercitării profesiei. grup. cât şi în legislaŃia naŃională. comunităŃile. ea continuă chiar şi după decesul persoanei asistate. naŃionalitate. Respectarea confidenŃialităŃii trebuie să fie necondiŃionată. Managerul social are responsabilitatea să-şi folosească la maximum calităŃile umane şi cunoştinŃele profesionale pentru a ajuta indivizii. având în vedere prevederile cu privire la drepturile şi valorile stipulate în DeclaraŃia Universală a Drepturilor Omului. în alte convenŃii internaŃionale. Managerul social trebuie să acorde asistenŃa cea mai bună posibil oricărei persoane aflată în dificultate. managerul social trebuie să respecte libertatea de opŃiune a fiecărui individ. vârstă. colectivitate. apartenenŃă etnică sau religioasă etc. grupurile.Fiecare persoană are dreptul să se autorealizeze în măsura în care nu afectează autorealizarea celorlalŃi. Managerul social are obligaŃia să respecte şi să promoveze principiile eticii şi justiŃiei sociale. managerul social trebuie să respecte drepturile persoanelor. Este inacceptabilă orice formă de manipulare.). În activitatea sa. 39 . Managerul social trebuie să apere persoana asistată de a fi abuzată datorită unei situaŃii dificile în care se află. rasă. specificul grupărilor şi comunităŃilor. B.

Aderând complet la valorile democraŃiei. Managerul social are datoria de a sprijini persoanele asistate să se integreze în viaŃa socială şi culturală. să se recunoască şi să se sprijine reciproc. să folosească toate cunoştinŃele sale profesionale pentru a asista persoanele. cursuri de perfecŃionare. de a reduce dependenŃa socială. care presupun crearea unei societăŃi echilibrate în care toate segmentele ei să se accepte. 40 . onestitate şi competenŃă. managerul social trebuie să evite în viaŃa sa privată tot ceea ce ar dăuna imaginii sale profesionale. demnitate. trebuie să contribuie la dezvoltarea unui climat stimulativ pentru perfecŃionare în cadrul comunităŃii profesionale. ResponsabilităŃi Responsabilitatea primară a managerului social se referă la persoanele aflate în dificultate. Managerul social trebuie să fie activ în depistarea problemelor. participare la manifestări ştiinŃifice).Managerul social trebuie-şi practice profesia cu probitate morală. experienŃa istorică. susŃinându-le în luarea propriilor decizii în deplină cunoştinŃă de cauză. Managerul sociale trebuie să protejeze interesele persoanelor asistate. dar şi de datoriile sale sociale. cât şi deprinderile şi abilităŃile pentru practicarea meseriei. de a restabili relaŃiile cu familia şi societatea. totodată. profesia sa îi impune o înaltă responsabilitate faŃă de societate. grupurile sau colectivităŃile aflate în dificultate să atingă un prag acceptabil de normalitate. Profesia de manager social fiind condiŃionată de încredere şi prestigiu personal. C. Managerul social trebuie să-şi perfecŃioneze continuu pregătirea profesională (prin lecturi de specialitate. managerul social are datoria să înŃeleagă şi să respecte cultura. opŃiunile fundamentale ale comunităŃii în care lucrează. de a-l face pe asistat conştient nu numai de drepturile sale.

precum şi a oricărei persoane aflate în nevoie. statul îşi asumă responsabilitatea de realizare a măsurilor de asistenŃă socială prin legi speciale şi de asigurare a transferului de atribuŃii şi mijloace financiare necesare. cât şi la nivel teritorial. Consiliile judeŃene organizează ca – serviciu public – un compartiment de asistenŃă socială care asigură la nivel teritorial aplicarea politicilor de asistenŃă socială în domeniul protecŃiei copilului. atât la nivel central. 41 . persoanelor cu handicap. 90/2003 privind Sistemul NaŃional de AsistenŃă Socială.CURS IV ATRIBUłIILE AUTORITĂłILOR PUBLICE LOCALE PRIVIND PROTECłIA SOCIALĂ Din anul 2000. cu accentuarea rolului autorităŃilor locale prezentând avantaje potenŃiale.. Prin Legea nr. 705/2001 şi HG nr. se reglementează organizarea şi funcŃionarea Sistemului de AsistenŃă Socială. substanŃiale prin apropierea deciziilor şi a furnizării de servicii în ceea ce priveşte nevoile concrete ale familiei şi comunităŃii. descentralizate şi societatea civilă. servicii publice. către autorităŃile publice locale. Pentru realizarea acestor aspecte. familiei. persoanelor singure. s-a încercat promovarea unui proces de descentralizare. persoanelor vârstnice.

aprobă Planul JudeŃean de asistenŃă socială.evaluează activităŃile desfăşurate de ONG-uri. .1.de coordonare – prin care stabilesc măsuri pentru dezvoltarea strategiilor de intervenŃie în sprijinul persoanelor aflate în nevoie. 2. .de strategie – prin care se asigură elaborarea planurilor de asistenŃă socială şi a programelor de acŃiune anti-sărăcie.stabileşte măsuri de prevenire a situaŃiilor de marginalizare. 42 . . .încheie convenŃii de parteneriat cu reprezentanŃi ai societăŃii civile.organizarea şi susŃinerea financiară a sistemului de servicii sociale. implicate în derularea programelor de asistenŃă socială. . finanŃarea sau după caz.administrarea şi gestionarea fondurilor alocate pentru asistenŃă socială. . AtribuŃiile Serviciului Public Local JudeŃean: .de reprezentare – prin reprezentarea Consiliului JudeŃean pe plan intern şi extern în domeniul asistenŃei sociale. .de execuŃie – prin asigurarea mijloacelor umane. cofinanŃarea instituŃiilor de asistenŃă socială. FuncŃiile Serviciului Public Local JudeŃean în vederea realizării atribuŃiilor: . .de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor care au responsabilităŃi în domeniul asistenŃei sociale. precum şi cu reprezentanŃii societăŃii civile. . materiale şi financiare.de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziŃie.identificarea problemelor sociale din domeniul asistenŃei sociale. . Consiliile locale pot organiza servicii zonale de asistenŃă socială şi au ca atribuŃii : . necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acŃiunile antisărăcie.aprobă înfiinŃarea. .

asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor educative stabilite de organele competente.finanŃarea sau cofinanŃarea instituŃiilor publice de asistenŃă socială de interes local. În domeniul persoanelor adulte: 43 .realizează şi sprijină activitatea de prevenire a abandonului copilului.asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a consumului de alcool şi droguri. . . precum şi a comportamentului delincvent. . familiilor cu copii în întreŃinere. de tip familial. Serviciul Public Local desfăşoară activităŃi în următoarele domenii: A.monitorizează şi analizează situaŃia copiilor. În domeniul protecŃiei copilului: . .identifică copii aflaŃi în dificultate şi stabileşte măsuri speciale de protecŃie a acestora. .sprijină accesul în instituŃiile de asistenŃă socială.asigură relaŃionarea cu diverse servicii specializate. . B.organizează şi susŃine dezvoltarea de servicii alternative.asigurarea locuinŃelor sociale în condiŃiile legii. . instituŃii de cult şi cu alŃi reprezentanŃi ai societăŃii civile. evaluează şi acordă sprijin material şi financiar..asigură consiliere şi informare asupra drepturilor şi obligaŃiilor acestora. În exercitarea atribuŃiilor.identifică. . destinate copilului sau mamei. . .aprobarea programului de colaborare cu ONG-uri. . .exercită dreptul de a reprezenta copilul şi de a administra bunurile acestuia.

asigură consiliere şi informaŃii privind problematica socială. materiale şi de personal. .controlează modul de utilizare a fondurilor acordate de la bugetul local. în funcŃie de nevoi. .realizează evidenŃa beneficiarilor de măsuri de asistenŃă socială.finanŃează sau cofinanŃează.dezvoltă parteneriate şi colaborează cu ONG-uri. În domeniul finanŃării asistenŃei sociale: îngrijitori la 44 . . publice sau private: . C. -evaluează şi monitorizează activitatea desfăşurată în cadrul instituŃiilor de asistenŃă socială.. .organizează şi răspunde de plasarea persoanei într-o instituŃie de asistenŃă socială şi facilitează accesul acesteia în alte instituŃii specializate. prin realizarea unei reŃele eficiente de asistenŃi personali şi domiciliu pentru aceştia. .organizează acordarea drepturilor de asistenŃă socială. În domeniul instituŃiilor de asistenŃă socială. D. în mediul familial natural şi în comunitate.asigură resursele tehnice. .înfiinŃează şi organizează instituŃii de asistenŃă socială. .asigură amenajările teritoriale pentru accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap. în vederea acordării de servicii sociale.asigură sprijin pentru persoanele vârstnice sau persoanele cu handicap. necesare. .evaluează resursele acesteia. . identifică nevoile şi .stabileşte măsuri de prevenŃie şi de reinserŃie a persoanelor.elaborează planuri individualizate privind măsurile de asistenŃă socială. situaŃia socio-economică a persoanei. . .

. În fiecare judeŃ.elaborează şi fundamentează propunerea de buget pentru finanŃarea măsurilor de asistenŃă socială. prin dispoziŃia acestuia. la susŃinerea speranŃei şi a şanselor de integrare socială acolo unde acestea sunt modeste sau lipsesc. precum şi altor autorităŃi centrale.realizează activitatea financiar-contabilă privind asistenŃa socială. 1. precum şi acordarea facilităŃilor reglementate de lege. numărul de beneficiari de asistenŃă socială şi sumele cheltuite cu această destinaŃie. . care are rol consultativ.615/23. . la încurajarea dezvoltării culturii generale. la nivelul Directiei de Munca Solidaritate Sociala si Familie funcŃionează Comisia de mediere socială. . Responsabilizarea autorităŃii pe plan local are în vedere abdicarea de la principiul centralist-birocratic la trecerea aplicării iniŃiativelor locale prin instituirea de noi forme care să susŃină funcŃiunile statului în rezolvarea problemelor sociale. între beneficiari sau solicitanŃii drepturilor de asistenŃă socială şi autorităŃile publice locale. de mediere.2003. sprijinirea în regim de urgenŃă a persoanelor şi familiilor aflate în extremă dificultate în situaŃii de risc social . Organizarea programelor de servicii comunitare de către administraŃia publică locală în colaborare cu societatea civilă realizează un liant în asigurarea de alternative la instituŃionalizarea celor în nevoie.12. FinanŃarea pe plan local trebuie să fie complementară celei asigurată pe plan central şi să aibă ca obiectiv principal. organizată conform HG nr. se face de către primar.pregăteşte documentaŃia necesară în vederea stabilirii dreptului la prestaŃiile şi serviciile de asistenŃă socială.comunică DirecŃiilor teritoriale. cu competenŃe în aplicarea strategiilor sectoriale din domeniul asistenŃei sociale Stabilirea în condiŃiile legii a drepturilor la prestaŃiile de asistenŃă socială şi plata acestora. 45 .

identificarea persoanelor domiciliate în raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea şi care pot fi numite tutore. desemnată să îngrijească copiii atât în instituŃii cât şi la domiciliu. atestată în condiŃiile legii. acordate de Serviciul Public de Asistenta la nivel judeŃean : AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia generală să garanteze şi să promoveze respectarea drepturilor copiilor din raza lor administrativ – teritorială şi să susŃină creşterea copiilor în propria lor familie prin acordarea de servicii specializate. corespunzătoare nevoilor lor individuale. persoanele cu handicap şi persoanele vârstnice. Servicii specializate pentru copii.identificarea copiilor ce necesită o măsură de protecŃie. serviciul de autoritate tutelară din cadrul aparatului de lucru al consiliului local are obligaŃia să asigure: . acesta putând fi o unitate specializată de stat sau privată. costul serviciului fiind achitat de la bugetul local. Un rol important în asigurarea serviciilor specializate îl are şi asistentul maternal profesionist care este persoana fizică. în domeniul protecŃiei copilului. respectiv o organizaŃie neguvernamentală. bolnavii cronici.vizitarea copiilor la locuinŃa lor şi informarea primarului asupra modului în care aceştia sunt îngrijiŃi. Pe plan local. numai că ea nu este acordată în bani ci printr-un serviciu concret pentru care beneficiarul nu plăteşte nimic sau contribuie cu o sumă modestă.îndeplinirea sarcinilor date de către primar în exercitarea atribuŃiilor de autoritate tutelară.Trebuie subliniat că dezvoltarea serviciilor puse la dispoziŃia persoanelor aflate în nevoie înseamnă tot o plată. . 46 . . Această categorie de servicii de asistenŃă socială are în vedere copiii aflaŃi în situaŃii speciale. . somatici şi neuropsihici.

ProtecŃia specială a persoanelor cu handicap în formă instituŃionalizată se realizează prin acordarea de servicii de asistenŃă. 519/2002 . precum şi de alte tipuri de servicii în cadrul instituŃiilor de protecŃie specială a persoanelor cu handicap. InstituŃiile de protecŃie specială pentru persoanele cu handicap au personalitate juridică şi se află în coordonarea AutorităŃi NaŃionale a Persoanelor cu Handicap.identificarea persoanelor sau familiilor la care poate fi dat în plasament copilul. Servicii specializate pentru persoanele cu handicap: Aceste servicii specializate sunt reglementate de O. tratament. Servicii specializate pentru persoanele vârstnice: AsistenŃa socială pentru persoanele vârstnice este reglementată prin Legea nr. îngrijire. cluburi pentru vârstnici.G.îngrijirea temporară. modificata si completata cu Legea 343/2004. 47 .îngrijirea în centre de zi. . Un rol important în protecŃia copiilor aflaŃi în situaŃii speciale îl au organizaŃiile neguvernamentale care derulează programe în acest domeniu. . reabilitare.îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane vârstnice.. 102/1999 privind protecŃia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap aprobata prin Legea nr. orientare şi formare profesională. nr.U. apartamente şi locuinŃe speciale. 17/2000 şi are in vedere în primul rând evaluarea situaŃiei persoanelor vârstnice care necesită sprijin. Serviciile pentru persoanele vârstnice se realizează cu consimŃământul acestora şi au în vedere: . recuperare.

în baza prevederilor Legii nr. Acolo unde statul nu poate să intervină total sau parŃial. asociaŃiilor şi fundaŃilor cu personalitate juridică ce înfiinŃează şi administrează aceste unităŃi. în viaŃa socială cotidiană. ActivităŃile sociale şi socio-medicale se monitorizează şi se evaluează de personalul de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale şi al DDFSS. nr. Pentru a acorda şi organiza servicii sociale. astfel devenind furnizori de servicii sociale. Responsabilitatea revine celor dispuşi în vecinătatea celor aflaŃi în situaŃie critică. Pentru derularea unor programe de servicii sociale prin unităŃi de asistenŃă socială înfiinŃate de organizaŃii neguvernamentale. Serviciile sociale organizate la nivel comunitar în funcŃie de nevoile identificate. de complexitatea situaŃiilor de dificultate. în faza secundară a intervenŃiei se găseşte comunitatea. direct sau pe bază de convenŃii încheiate cu organizaŃii neguvernamentale ori cu alte persoane fizice sau juridice. 34/1998 se acordă subvenŃii din bugetul de stat sau din bugetul local. Rolul organizaŃiilor neguvernamentale în asigurarea serviciilor comunitare şi specializate de asistenŃă socială Aşa cum practica a dovedit-o.Organizarea serviciilor specializate revine consiliilor locale. pot fi servicii de asistenŃă neguvernamentale în parteneriat cu 48 . Furnizorii de servicii sociale acreditaŃi pot acorda servicii sociale prin contracte directe încheiate cu beneficiarii sau pot încheia convenŃii de parteneriat cu alŃi furnizori acreditaŃi. iar în cea de-a treia – statul. 68/2003 privind serviciile sociale. 3. acŃionează organizaŃiile primăriile. organizaŃiile neguvernamentale trebuie să fie acreditate conform O.G. primele persoane îndreptăŃite pentru a primi ajutor sunt cele fără venituri sau cu venituri mici. adică familiei.

Angajamentele naŃionale implică răspunderi ale Parlamentului. problematica protecŃiei copilulu. ci le include ca o condiŃie necesară şi o resursă esenŃială. Organele administraŃiei publice centrale cu atribuŃii în domeniu au responsabilităŃi în soluŃionarea furnizării serviciilor de asistenŃă socială. Această responsabilitate naŃională nu exclude în nici un fel autonomia locală şi iniŃiativele comunitare. funcŃionează doua directii: Directia De Protectie a Copilului a) Serviciul de asistenŃă şi anchetă psiho-socială care. persoanelor cu handicap precum si a oricaror persoane aflate în situaŃii de risc. urmărind dacă aceştia îşi îndeplinesc obligaŃiile cu privire la copil astfel încât să prevină apariŃia situaŃiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului. 4. . AtribuŃiile DirecŃiei Generale de Asistenta Sociala si Copilului Este instituŃie subordonată Consiliului JudeŃean. familiei. In cadrul DirecŃiei Generale de Asistenta Sociala si ProtecŃia Copilului.pregăteşte integrarea copilului în familia naturală. în acest scop se acordă consiliere şi sprijin pentru femei gravide predispuse să-şi abandoneze copilul.socială cu caracter primar şi servicii specializate sau servicii de îngrijire socialmedicală. la rândul lui. ProtecŃia 49 . .identifică copiii aflaŃi în dificultate şi pregăteşte stabilirea măsurilor de protecŃie.acordă asistenŃă şi sprijin de urgenŃă părinŃilor copilului. PreşedinŃiei şi Guvernului. persoanelor varstnice. în mod specializat şi unitar. oferă drept servicii următoarele: . care abordeaza.

pregăteşte integrarea copilului într-o familie substitutivă temporară. d) Serviciul de tip rezidenŃial care oferă drept servicii următoarele: .identifică copiii care pot fi protejaŃi prin adopŃie în condiŃiile legii. evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenŃi maternali profesionişti.supraveghează familiile sau persoanele cărora le-a fost încredinŃat sau dat în plasament un copil. 50 . . cu prioritate printre rudele acestuia până la gradul al patrulea inclusiv. . asigurând cunoaşterea de către copil a situaŃiei sale de drept şi de fapt.urmăreşte evoluŃia copiilor adoptaŃi.supraveghează activitatea asistentului maternal profesionist.sprijină familiile sau persoanele atestate ca apte să adopte pentru a le fi încredinŃaŃi copii în vederea adopŃiei. c) Serviciul protecŃie prin asistenŃă maternală cu următoarele servicii: .acordă consiliere pentru a determina poziŃia copilului capabil de discernământ cu privire la măsură. ..asigură asistenŃă şi sprijin persoanelor şi familiilor atât înainte cât şi după încredinŃarea sau plasamentul copilului.pregăteşte reintegrarea copilului în familia naturală. .identifică familii sau persoane cărora să le poată fi încredinŃat sau dat în plasament copilul.acordă copilului capabil de discernământ asistenŃă şi sprijin în exercitarea dreptului său la libera exprimare a opiniei. .identifică familii sau persoane care doresc să adopte. b) Serviciul protecŃie de tip familial care asigură următoarele servicii: . pe toată durata acestei măsuri. .identifică. . . .

iar pentru copiii cu handicap se stabilesc de către comisia de expertiză care funcŃionează în cadrul Comisiei pentru ProtecŃia Copilului. .asigură asistenŃă şi sprijin persoanelor care dobândesc capacitate deplină de exerciŃiu. Măsurile de protecŃie specială se aplică pe baza încadrării în categorii de persoane cu handicap.. .desfăşoară activităŃi de strângere de fonduri prin scriere de proiecte.monitorizează şi analizează situaŃia copiilor aflaŃi în dificultate. 519/2002 pentru aprobarea O. .asigură dezvoltarea armonioasă. Directia de Protectie a Adultului ProtecŃia specială a persoanelor cu handicap este reglementata în baza Legii nr. f) Serviciul de asistenŃă şi sprijin pentru copiii străzii şi delincvenŃi este un serviciu al cărui rol principal este asigurarea unei intervenŃii eficiente în beneficiul copiilor străzii. e) Serviciul monitorizare. 51 . sinteză. stabilit în urma evaluării efectuate de către comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulŃi.U. modificata si completata prin Legea 343/2004. dacă îşi continuă studiile. cel mult până la îndeplinirea vârstei de 26 de ani. precum şi mediul familial corespunzător pentru copiii din centrele de plasament.G.întocmeşte rapoarte şi sinteze ale activităŃii serviciului public specializat şi ale activităŃii Comisiei pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului. nr. 102/1999 privind protecŃia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. strategii şi autoritate tutelară: .

prestaŃii sociale. . 52 . . . ProtecŃia specială a persoanelor cu handicap neinstituŃionalizate: .locuinŃe protejate de tip familial.centre de îngrijire şi asistenŃă.centre de recuperare şi reabilitare.Activitatea de protecŃie specială a persoanelor cu handicap se desfăşoară pe două segmente: I. . II. DirecŃia de ProtecŃie a Adultului întreŃine relaŃii de dialog şi parteneriat cu organizaŃiile neguvernamentale care au atribuŃii în domeniul protecŃiei speciale a persoanelor cu handicap.centre de intervenŃie timpurie.centre-pilot. . .Acreditează personalul specializat care acordă servicii sociale la domiciliu în conformitate cu legislaŃia în vigoare. În activitatea de protecŃie specială a persoanelor cu handicap. . . AtribuŃiile DirecŃiilor de Munca Solidaritate Socială si Familie AtribuŃiile stabilite conform Legii nr.facilităŃi şi accesibilităŃi. 6.centre de zi.Colectează informaŃii şi evaluează impactul politicilor sociale asupra beneficiarilor. 705/2001 privind Sistemul NaŃional de AsistenŃă Socială sunt următoarele: . ProtecŃia specială a persoanelor cu handicap instituŃionalizate: .Realizează la nivel local evidenŃa beneficiarilor şi a sumelor cheltuite cu asistenŃa socială.

.Stabileşte în condiŃiile legii directorului executiv al DMSSF.Administrează şi gestionează fondurile alocate conform legii pentru asistenŃă socială. . . atribuŃiile acestuia sunt: .. În cadrul DMSSF s-a constituit un compartiment cu atribuŃii privind combaterea violenŃei în familie în conformitate cu prevederile Legii nr.Colaborează la elaborarea Planului judeŃean pentru dezvoltarea strategiilor locale de intervenŃii în sprijinul persoanelor aflate în nevoie. prin centralizarea informaŃiilor primite din teritoriu. .Controlează aplicarea legislaŃiei în domeniu şi activitatea instituŃiilor publice şi private de asistenŃă socială cu privire la acordarea prestaŃiilor şi serviciilor sociale precum şi a organizaŃiilor neguvernamentale.Asigurarea protecŃiei victimelor şi în special a copiilor prin măsuri de păstrare a confidenŃialităŃii asupra identităŃii. drepturile de asistenŃă socială şi plata acestora precum şi acordarea facilităŃilor reglementate care se fac prin decizia 53 .Sprijină şi îndrumă metodologic elaborarea şi derularea programelor în domeniul asistenŃei sociale dezvoltate pe plan local. 1624/ 2003. . .IniŃierea şi dezvoltarea parteneriatelor sociale cu instituŃiile administraŃiei centrale. .Asigurarea consilierii membrilor de familie aflaŃi în dificultate. . precum şi societatea civilă. locale. .Sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătăŃii şi de reinserŃie socială. .acrediteaza furnizorii de formare profesionala.Elaborează propuneri pentru alocarea de fonduri pentru asistenŃă socială şi le transmite MMSSF. persoane fizice sau juridice implicate în prevenirea şi combaterea fenomenului de violenŃă.Realizarea şi actualizarea bazei de date pentru gestionarea situaŃiilor de violenŃă în familie.G. 217/2003 şi a H.

ConsultanŃă şi asistenŃă pentru începerea unei activităŃi independente sau pentru iniŃierea unei afaceri care se acordă sub forma de servicii juridice. . calificarea. precum şi a mijloacelor de prevenire şi de combatere a acestora. perfecŃionarea şi specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă. psihiatrice.Asistarea agresorilor prin informare şi direcŃionare către instituŃiile specializate în acordarea de tratamente psihologice.Formarea profesională care asigură conform legii.Organizarea unor campanii de informare şi educare a comunităŃilor Ńintă în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului violenŃei. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forŃei de muncă.Colaborarea cu poliŃistul în cazul declanşării unei violenŃe în familie. . cu 30% din cuantumul indemnizaŃiei de şomaj stabilită. egală cu 54 . de dezintoxicare. de dezalcolizare.Stimularea mobilităŃii forŃei de muncă prin acordarea unei prime de încadrare neimpozabilă. iniŃierea.Organizarea şi participarea la cursuri de cunoaştere a formelor de violenŃă în familie. . AtribuŃiile AgenŃiei JudeŃene pentru Ocuparea ForŃei de Muncă sunt reglementate prin Legea nr.Medierea muncii prin punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă.Completarea veniturilor salariale ale angajaŃilor care se angajează până la expirarea perioadei de acordare a indemnizaŃiei de şomaj.Informarea şi consilierea profesională acordată în mod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă. recalificarea.. financiare. metode şi tehnici eficiente de management. în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu. Acestea sunt: . acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj. . . . . de marketing. 7. .

pentru şomerii care se încadrează la o distanŃă mai mare de 5 km. c) Stimularea angajatorilor pentru încadrarea şomerilor în vârstă de peste 45 de ani sau şomerilor întreŃinători unici de familie.Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în munca a şomerilor şi crearea de noi locuri de muncă prin: a) SubvenŃionarea locurilor de muncă. e) Pensia de invaliditate.nivelul a două salarii minime brute pe Ńară. f) Pensia de urmaş.Asigurarea stabilirii drepturilor următoarelor categorii de pensii: a) Pensia pentru limită de vârstă. c) Pensia anticipată parŃială. d) Acordarea de credite în condiŃii avantajoase. AtribuŃiile Casei JudeŃene de Pensii sunt reglementate prin Legea nr. 8. b) Pensia anticipată. . . e) FacilităŃi acordate angajatorilor. . b) Stimularea angajatorilor pentru încadrarea absolvenŃilor. de localitatea unde îşi au domiciliul stabil. s-a impus înfiinŃarea MMSSF.Acordarea biletelor de tratament şi odihnă.Acordarea indemnizaŃiei de şomaj în conformitate cu prevederile legale. . .Încheierea de contracte şi asigurări pentru persoane fizice. 19/2000 privind Sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. şi acestea sunt: . Pentru a asigura o coerenŃă a sistemelor de protecŃie socială şi mai ales pentru a avea o viziune unitară în domeniul politicilor familiale.Înregistrarea declaraŃiilor de la agenŃii economici. prin reorganizarea instituŃiilor centrale cu responsabilităŃi în 55 .

Se intenŃionează dezvoltarea unei strategii care să permită o îmbunătăŃire a comunicării interne.domeniu. în vederea facilitării accesului beneficiarilor la prestaŃiile şi serviciile sociale. dar şi a comunicării externe către populaŃie. între instituŃiile implicate. CURS V PROMOVAREA SISTEMULUI DE PROTECłIE SOCIALĂ 56 . şi în general la toate drepturile sociale. precum şi a personalului care lucrează în domeniul protecŃiei sociale. Ca măsuri prioritare în domeniul legislativ. în particular. Astfel ministerului i se atribuie o funcŃie de elaborare şi coordonare a politicii sociale. în general şi a asistenŃei sociale. există acŃiuni care se vor axa pe întărirea coeziunii sociale prin promovarea unei politici familiale adresate soluŃionării problemelor populaŃiei vulnerabile precum şi o acŃiune legată de formarea personalului din structurile descentralizate ale ministerului.

statele membre s-au angajat să creeze şi să realizeze programe politice pe termen lung în vederea combaterii şomajului. mai ales printr-o pregătire suplimentară şi prin orientare profesională înainte de a înregistra 12 luni de şomaj. La Summitul dedicat locurilor de muncă. problema combaterii şomajului se află în centrul dezbaterilor europene. a) Disponibilitatea pentru angajare – calităŃile celor care caută de lucru. adaptabilitate şi egalitatea şanselor şi au fost oficial adoptate de către Consiliul pentru muncă şi probleme sociale în decembrie 1997. Asigurarea locurilor de muncă Există o piaŃă a muncii. În cadrul Summitului de la Amsteedam din iunie 1997 a intrat în vigoare un nou Titlu privind locurile de muncă.tuturor tinerilor ar trebui să li se ofere pregătire şi postpregătire. Principalele obiective sunt: . sau o perioadă de practică înainte de a înregistra şase luni de şomaj. Începând cu Carta Alba a CompetitivităŃii. antreprenoriat.1. Astfel.1. . Consiliul a adoptat InstrucŃiunile privind politica locurilor de muncă pentru 1998. 57 . Creşterii şi Ocupării ForŃei de Muncă. Integrarea socială 1.şomerilor adulŃi ar trebui să li se ofere un nou început. În Tratatul de le Amsterdam s-a convocat un Consiliu European extraordinar pe problema locurilor de muncă. Ele se bazează pe cele patru elemente: disponibilitatea pentru angajare. continuând cu deciziile Consiliului European de la Essen (1994) şi cu Tratatul de la Amsterdam şi terminând cu Summitul special asupra locurilor de muncă de la Luxemburg.

. Companiile şi angajaŃii trebuie să accepte schimbarea. c) Adaptabilitatea. . cât şi pentru femei.analizarea formelor de angajare. precum şi îmbunătăŃirii integrării persoanelor cu handicap pe piaŃa muncii. b) Antreprenoriatul. prin : . Astfel.stabilirea numărului de locuri de muncă care pot fi create în sfera socialului. . d) Şanse egale.identificarea obstacolelor existente la crearea de întreprinderi mici şi mijlocii. s-a decis adoptarea măsurilor necesare pentru ca mai multe femei să poată fi angajate şi să aibă acces la ramurile şi profesiile dominate anterior de bărbaŃi. 58 .dezvoltarea strategiilor de realizare a practicilor de lucru moderne şi flexibile în colaborare cu partenerii sociali. a posibilităŃilor de perfecŃionare profesională şi a altor abilităŃi de acumulare a calităŃilor profesionale.Guvernele statelor membre pot atinge aceste obiective doar dacă organizaŃiile patronale şi sindicale ajung la înŃelegeri privind creşterea numărului de programe de pregătire. IntenŃia statelor membre este de a simplifica procedura înfiinŃării de noi afaceri şi de sprijinire a celor care vor să-şi deschidă propria afacere.introducerea stimulentelor pentru pregătire individuală şi a pregătirii în cadrul companiei.reducerea taxelor şi a contribuŃiilor împovărătoare. Procesul de adaptare ar trebui să fie facilitat de: . . Statele membre acordă o mare importanŃă asigurării oportunităŃilor egale de a face carieră atât pentru bărbaŃi.

Securitatea socială a persoanelor care se deplasează în cadrul U. 1.4. precum LEONARDO pentru învăŃământ profesional şi calificare şi SOCRATES pentru învăŃământ general şi învăŃământ superior. Implementarea libertăŃii de mişcare Această libertate fundamentală implică ideea că fiecare cetăŃean al unui stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a merge în alt stat membru pentru a locui şi a munci acolo. are dreptul de a rămâne în acel stat până la sfârşitul contractului său de muncă. De asemenea.1. Egalitatea şanselor pentru bărbaŃi şi femei Pentru această problemă au fost emise următoarele acte legislative: Directiva privind salarii egale pentru bărbaŃi şi femei –principiul salarizării egale. Pentru a asigura libertatea de mişcare.3. 59 . Uniunea Europeană a emis mai multe reglementări: Recunoaşterea reciproca a titlurilor şi diplomelor. şi prin aceasta contribuie la dezvoltarea pieŃei europene a forŃei de muncă. 1. AgenŃia Europeană a Locurilor de Muncă (AELM). 1.5. IniŃiativele comunitare şi măsurile inovatoare Obiectivul principal al ComunităŃii constă în stimularea statelor membre pentru ca partenerii economici şi sociali să lucreze împreună şi să implementeze măsurile de interes comun ale UE. Promovarea educaŃiei şi a pregătirii Cel mai popular mijloc de intervenŃie socio-politic îl reprezintă programele educaŃionale finanŃate de UE.2. Acest program ajută cetăŃenii să beneficieze de dreptul la libertatea de mişcare.

Durata minimă a concediului plătit este de 4 săptămâni.6. dacă intenŃionează să facă concedieri în masă. Directiva privind implementarea treptată a principiului tratamentului nediferenŃiat pentru bărbaŃi şi femei în probleme de securitate socială – permite fiecărui stat membru să stabilească diferite vârste de pensionare pentru bărbaŃi şi femei. 1. Directiva privind concediul parental – părinŃii au dreptul la minimum trei luni de concediu fără plată în cazul naşterii sau adopŃiei unui copil. ObligaŃia patronilor de a informa angajatul cu privire la condiŃiile valabile pentru contractul de muncă. Directiva privind furnizarea dovezilor în cazul unei discriminări – defineşte noŃiunea de discriminare indirectă şi susŃine înlăturarea responsabilităŃii de a furniza dovezi de către persoana discriminată. Timpul mediu de lucru pe săptămână este redus la 48 de ore. Comunitatea a urmărit să asigure locuri de muncă în condiŃiile restructurări. ProtecŃia drepturilor angajaŃilor în cazul transferului de sarcini.Directiva privind tratamentul nediferenŃiat – interzice orice discriminare în funcŃie de sex în ceea ce priveşte accesul la locurile de muncă. Armonizarea legilor din statele membre cu privire la concedierile în masă – proprietarii de companii cu un anumit număr de angajaŃi trebuie să se consulte cu sindicatul angajaŃilor. Armonizarea legilor din statele membre care au legătură cu protecŃia angajaŃilor în cazul insolvabilităŃii patronilor lor. îndatoriri sau o parte a unei îndatoriri. cât şi pentru salariaŃi: Timpul de lucru. ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de muncă UE a adoptat o legislaŃie privind următoarele domenii care au o importanŃă aparte atât pentru patroni. 60 . condiŃiile de muncă.

sistemul de protecŃie socială din statele membre este serios pus la încercare ca urmare a tendinŃelor demografica. Reforma sistemului de protecŃie socială are un rol important şi în legătură cu strategia de angajare. Pentru sprijinirea statelor membre. asigurarea unui venit stabil după pensionare şi acordarea ajutorului de şomaj. Promovarea sistemului de protecŃie socială Sistemul de protecŃie socială oferă indivizilor securitate şi contribuie la stabilitatea socială şi politică. łările UE se confruntă. aşadar. UE a înfiinŃat 61 . Statele membre încearcă să contribuie activ la îmbunătăŃirea gradului de angajabilitate a cetăŃenilor lor.7. Întărirea măsurilor de îmbunătăŃire şi îngrijire a sănătăŃii angajaŃilor – patronii sunt obligaŃi să facă o evaluare a riscurilor fiecărei slujbe şi să ia măsuri de reducere a pericolelor. Totuşi.ÎnfiinŃarea unui Consiliu European al Muncii cu scopul de a informa şi consulta angajaŃii – oferă angajaŃilor şansa de a primi informaŃii despre planificări şi decizii adoptate de către conducătorii grupurilor din străinătate. Locuri de muncă fără norma întreagă – înlăturarea discriminării celor ce nu lucrează cu normă întreagă. Comisia propune o strategie de modernizare a protecŃiei sociale. luând în calcul şi interesul persoanelor în vârstă. dar să-şi păstreze şi eficienŃa. îmbunătăŃirea calităŃii slujbelor fără normă întreagă. Organizarea sistemului de protecŃie socială este responsabilitatea fiecărui stat membru. Beneficiile includ tratament în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă. precum şi la succesul economic. 1. cu sarcina de a-şi reforma sistemele de protecŃie socială astfel încât să rămână viabile financiar. Integrarea lucrătorilor nerezidenti în cadrul sistemului de ocupare a forŃei de muncă – asigură faptul că salariaŃii care merg să lucreze temporar în alte state membre ale Uniunii se supun – din prima zi – aceloraşi condiŃii privind salarizarea şi concediile ca şi cei provenind din Ńara în chestiune.

Comisia Europeană.9. 1. Comisia Europeană este dornică să dezvolte proiecte. analizează şi publică date referitoare la politicile de protecŃie socială din toate statele membre. în colaborare cu partenerii sociali şi cu organizaŃiile non-guvernamentale.AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate la Locul de Muncă. Pensionarea timpurie nu a dus la o creştere importantă a mediei gradului de angajare în statele UE. B. 2.FundaŃia Europeană pentru ÎmbunătăŃirea CondiŃiilor de Muncă şi ViaŃă.programul MISSOC. Principalele instituŃii oficiale ale Uniunii Europene sunt: Consiliul European. combinată cu perspective realiste pentru vârsta a treia. Curtea Europeană de JustiŃie şi Comitetul Economic şi Social. . 62 . stipulate în constituŃii sau în legislaŃiile lor. antisemitismul – afectează drepturile fundamentale ale persoanei. 1.Lupta împotriva discriminării şi excluderii Discriminarea are multe forme: xenofobia. Toate statele membre ale UE au prevederi privind combaterea discriminării. pentru o tranziŃie făcută pas cu pas de la muncă la pensionare. Responsabilii politicii sociale europene A. astfel încât bătrâneŃea să merite să fie trăită. un sistem mutual de informare asupra protecŃiei sociale în Uniunea Europeană.8. Parlamentul European. pe domenii precise : AgenŃii: . UE şi persoanele în vârstă Nevoile şi temerile persoanelor în vârstă devin din ce în ce mai importante. care colectează. Există şi alte instituŃii cu rol consultativ în politica socială.

sindicatele şi organizaŃiile profesionale care au un rol important. Un alt acord se referă la contractele pe termen limitat.Comitetul pentru securitate socială a muncitorilor migranŃi. .. Cei mai importanŃi parteneri sociali sunt: ConfederaŃia Europeană a Sindicatelor (1973) – 68 de confederaŃii naŃionale din 29 de Ńări. Comitete consultative: .Observatorul European pentru Rasism şi Xenofobie. Centrul European pentru Întreprinderi Publice (1961) – promovarea dialogului social. Uniunea Angajatorilor din Industrie şi ComerŃ (1958) – organizaŃii ale angajatorilor din 22 de Ńări. În figura următoare am prezentat schematic modul în care se desfăşoară dialogul social: 63 . Primul acord semnificativ semnat de către partenerii sociali a fost în legătură cu concediul parental (1995). contribuind la conturarea politicilor sociale europene. Parteneri sociali . Un număr de 28 de organizaŃii care activează în diferite ramuri industriale.Comitetul pentru Ocuparea ForŃei de Muncă şi PiaŃa Muncii. Un al doilea acord se referă la munca cu jumătate de normă (part-time).

dezvoltarea antreprenoriatului şi facilitarea unor condiŃii pentru crearea de locuri de muncă.Oferirea de sprijin unor regiuni care au anumite probleme specifice de natură socială. 3. . educaŃiei şi consilierii. ştiinŃă şi tehnologie.Procesul de extindere a UE – scopul de a impulsiona dezbaterile privind rolul partenerilor sociali în procesul de extindere a Uniunii. Fondul Social European va finanŃa acŃiuni ale statelor membre în cinci domenii prioritare: a) Dezvoltarea şi promovarea unor politici active pe piaŃa forŃei de muncă. b) Promovarea unor şanse egale în ceea ce priveşte accesul pe piaŃa muncii. Nucleul politicii sociale europene este format de două scopuri specifice: .a fost creat o dată cu Tratatul de la Roma. ca parte a politicii de formare continuă. d) Promovarea unei forŃe de muncă înalt calificate. Scopul său general este de a îmbunătăŃi şansele cetăŃenilor prin intermediul unor politici sociale. instruite şi adaptabile.Dialogul macroeconomic. Fondul social european .Sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a crea politici active şi sisteme pentru a face faŃă efectelor şomajului şi pentru a îmbunătăŃi calificarea angajaŃilor. a inovaŃiei şi adaptabilităŃii la munca în organizaŃie. . îmbunătăŃirea calificării şi folosirea potenŃialului uman în cercetare.. accesul la noi oportunităŃi de locuri de muncă şi de demarare a unei afaceri şi care să 64 . în special pentru cei expuşi excluziunii sociale. inclusiv dezvoltarea unei cariere. c) Promovarea şi îmbunătăŃirea instruirii. Un dezavantaj al instituŃiilor europene vine din faptul că politica monetară se află în responsabilitatea Băncii Centrale Europene. e) Promovarea unor măsuri specifice care să îmbunătăŃească accesul şi participarea femeii la piaŃa muncii.

Acestea sunt conduse de diferite organizaŃii publice sau private. Totuşi. pe verticală şi pe orizontală. Crearea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare a schimbat radical societăŃile Europei şi le-a transformat în societăŃi bazate pe informaŃie. în cele din urmă. Pentru orice proiect prezentat de către orice stat membru este necesară cofinanŃarea de la bugetul naŃional de stat. în primul rând. 4. Accesul la Fondul Social European se face pe principiul cofinanŃării. Toate Ńările UE se confruntă cu faptul ca societăŃile lor îmbătrânesc. Economia europeană prezintă procentaje mai reduse în ceea ce priveşte locurile de muncă şi mai ridicate în ceea ce priveşte şomajul. globalizarea financiară şi efectele folosirii de noi tehnologii vor duce. Summitul UE din martie 2000 de la Lisabona referitor la reforma economica şi la coeziunea socială a determinat elaborarea unei noi strategii 65 . din diferenŃelor de sex. organizaŃiile de voluntari. cum ar fi: instituŃiile de învăŃământ şi pregătire. Viitorul politicii sociale Politica socială este. asociaŃiile profesionale şi companiile.reducă segregarea pe piaŃa muncii. numărul problemelor care necesită o rezolvare europeană este din ce în ce mai mare: Problema finalizării pieŃei unice şi a Uniunii Economice şi Monetare – se urmăreşte asigurarea unor condiŃii egale de competiŃie. În acest domeniu există un schimb de experienŃă şi de informaŃie la nivel european. sindicatele. local sau privat. CetăŃenii beneficiază de sprijinul Fondului Social European prin participarea la programe de pregătire sau la alte activităŃi organizate la nivel local. Diviziunea globală a munci. problema fiecăreia dintre statele membre şi ar trebui să rămână aşa. la o schimbare masivă a muncii în Europa.

Şefii de state şi de guverne au convenit asupra unui nou obiectiv strategic pentru UE în următoarea decadă: să devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată de muncă şi cu o coeziune socială mai mare. dar ea lipseşte în abordarea anglo-saxonă (Kaufmann. pe de o parte. În schimb. Literatura de specialitate utilizează o serie de noŃiuni care. în funcŃie de context.19). dar mai ales semnificaŃia lor pentru realizarea convergenŃei proiectate de organismele europene au continuat să alimenteze o dezbatere deopotrivă intelectuală şi politică. politică socială. 1990. securitatea socială a persoanelor vârstnice. pe informaŃii din lume. pe de alta au fost în mod egal recunoscute atât de cercetătorii politicilor sociale cât şi de documentele oficiale ale Uniunii Europene. ponderea exactă a diferenŃelor şi similitudinilor. pe când în Marea Britanie ea este inclusă în conceptul de servicii sociale (social services). 66 Deşi analiza acestor variaŃii . termenul german de politică socială (sozialpolitik) este utilizat de obicei la singular. NoŃiuni introductive Originea europeană comună. Astfel. ceea ce face mai dificilă abordarea comparativă. dar se specifică diferitele domenii sau regimuri particulare (politica sănătăŃii. sunt fie interşanjabile. p. capabilă să susŃină creşterea economică cu mai multe locuri CURS VI DIVERSITATEA SISTEMELOR DE PROTECłIE SOCIALĂ 1. Trebuie subliniat că accepŃiunea acestor termeni poate varia de la o Ńară la alta. şi diversitatea evoluŃiilor naŃionale. Reglementarea condiŃiilor de muncă constituie o parte esenŃială a politicii sociale atât în Germania cât şi în FranŃa. politica familială.economice şi sociale pentru începutul noului mileniu. Politica în domeniul educaŃiei nu este subsumată conceptului de politică socială. stat al bunăstării. fie complementare: protecŃie socială. etc).

DefiniŃii ale conceptelor utilizate A.19). pentru a facilita înŃelegerea temelor care fac obiectul acestui capitol sunt prezentate principalele contribuŃii la definirea conceptelor menŃionate. p. Politica socială reprezintă "acele modalităŃi. 2. 1990.xi).. ajutorul de şomaj şi serviciile publice pentru ocuparea forŃei de muncă. p. prin acordarea de servicii sau venit. 67 . alocaŃiile pentru familie.. p. ProtecŃia socială ProtecŃia socială include pensiile de bătrâneŃe. asistenŃă publică (sau naŃională). servicii de sănătate şi bunăstare.. 1995. 1977. modele şi mecanisme care vizează distribuŃia resurselor în acord cu un anumit criteriu al nevoii" (Mishra. Politica socială 1. Nucleul central constă (. politica în domeniul locuinŃelor" 2. 3. "Politica socială" nu este un termen tehnic cu un înŃeles exact (.terminologice depăşeşte cadrul volumului de faŃă.. Din punct de vedere analitic se poate considera ca politică socială totalitatea actelor politice şi administrative care urmăresc să influenŃeze structurile sociale ca şi condiŃiile vitale şi modul de viaŃă al diferitelor grupări sociale (Kaufmann.) din asigurări sociale. B.59).) el se referă la politica guvernelor cu privire la acŃiunea care are un impact direct asupra bunăstării cetăŃenilor. ajutoarele de maternitate şi cele pentru locuinŃă (Social Protection in Europe. îngrijirea sănătăŃii. ajutoarele de boală şi invaliditate.

fără deosebire de status sau clasă. nutriŃiei. prin garantarea unui venit minim indivizilor şi familiilor. EsenŃa statului bunăstării constă din existenŃa unor standarde minime protejate de guvern în privinŃa venitului. 1968. şi în al treilea rând. 2.228). 3. Politica socială reprezintă intervenŃia statului în configuraŃia proceselor sociale caracteristice unei anumite colectivităŃi. p. p. independent de valoarea de piaŃă a muncii sau a proprietăŃii lor. cele mai înalte standarde existente în cadrul unei game acceptate de servicii sociale (Briggs.288). în scopul modificării lor într-o direcŃie considerată de către actorii politici a fi dezirabilă. 4. p. sănătăŃii. realizarea unei bunăstări colective (Zamfir. Se încearcă astfel. Statul bunăstării 1. în interesul bunăstării" (Marshall.512). C. prin mecanisme proprii de distribuire şi redistribuire a resurselor existente în comunitate la un moment dat. "trebuie să includem toate măsurile (.. 1995. prin limitarea insecurităŃii pe calea sprijinirii indivizilor şi familiilor pentru a face faŃă anumitor "contingenŃe sociale" (de exemplu: boală. Un "stat al bunăstării" este un stat în care puterea este folosită în mod deliberat (prin politică şi administraŃie) în efortul de a modifica jocul forŃelor de piaŃă în cel puŃin trei direcŃii: în primul rând.) adoptate fie pentru a influenŃa. Pentru a înŃelege sensul termenului de "stat al bunăstării". fie pentru a interfera sau pentru a se substitui jocului liber al mecanismelor de piaŃă.22). 1961.. locuinŃei şi 68 . în al doilea rând. p.4. Statul bunăstării este rezultatul instituŃional al asumării de către societate a responsabilităŃii legale şi deci formale şi explicite pentru nivelul de bază al bunăstării tuturor membrilor săi (Girvetz. 1961. garantând tuturor cetăŃenilor. bătrâneŃe şi şomaj) care altfel ar conduce la crize personale sau familiale.

. p. dar nu au împiedicat apariŃia unor diferenŃe de natură structurală şi culturală între sistemele de protecŃie socială. statul bunăstării se poate referi la măsurile de acordare a serviciilor sociale cheie (de obicei. Într-un sens mai larg. limitate la sănătate. Originile comune şi-au pus amprenta asupra evoluŃiilor ulterioare.) ocuparea deplină a forŃei de muncă (reglementarea economiei de piaŃă într-un mod care să menŃină un grad înalt şi stabil de ocupare a forŃei de muncă). Originile diversităŃii Asemeni statului naŃiune. 6.18-19).educaŃiei. 1987. În opinia lui Flora (1987).xii). Edificarea şi dezvoltarea statelor bunăstării în Europa poate fi descrisă în primă instanŃă ca fiind stabilirea şi diferenŃierea succesivă a politicilor sociale dintr-o anumită Ńară (Kaufmann. 1990. p. 1975. statul bunăstării defineşte (1) o formă particulară de stat.. siguranŃa venitului. servicii sociale universale (în special educaŃie. democraŃiei de masă şi capitalismului industrial. pp. teoria lui Stein Rokkan despre dezvoltarea politică europeană este deosebit de utilă în explicarea variaŃiilor existente între statele bunăstării. p. aflată în schimbare) şi asistenŃă socială (bazată pe testarea veniturilor sau mijloacelor pentru a face faŃă în cazurile excepŃionale de nevoie sau pentru a diminua sărăcia) au dat expresie concretă ideii de responsabilitate colectivă pentru menŃinerea unui standard minim de viaŃă ca o problemă de drept social (Mishra. locuinŃă.21). 1991. 7. p. îngrijire medicală şi locuinŃă ca şi o combinaŃie de servicii sociale personale pentru a satisface nevoile de bază ale cetăŃenilor într-o societate complexă.7). Plecând de aici. (. menŃinerea venitului şi serviciile sociale personale). 3. statul modern al bunăstării este o invenŃie europeană (Flora. 1990. 5.1). În sens îngust. (2) o formă distinctă de politică sau (3) un tip specific de societate (Pierson. educaŃie. asigurate fiecărui cetăŃean ca un drept politic şi nu ca un act de caritate (Wilensky. autorul german 69 .

Multe dintre variaŃiile instituŃionale importante datează din fazele timpurii ale dezvoltării statelor bunăstării. Punctul de vedere exprimat de Flora (1986) a fost împărtăşit de un alt cercetător german. efectul cumulativ al proceselor sociopolitice din fiecare Ńară reprezintă a treia diferenŃă cu efecte asupra evoluŃiei 70 . cu alte cuvinte "fragmentarea" statului bunăstării. care defineşte spaŃiul de manevră al structurilor intermediare. p.identifică principalele "surse ale diversităŃii": 1. În acest context.xvi-xvii). adesea anterioare Primului Război Mondial. gradul în care instituŃiile bunăstării reflectă diferenŃierea socială. Diversitatea statelor bunăstării este rezultatul unei etapizări diferite în crearea instituŃiilor majore. variabilitatea structurilor naŃionale de protecŃie socială se explică prin câteva "diferenŃe primordiale". VariaŃiile instituŃionale între statele bunăstării din Europa pot fi înŃelese ca rezultate ale unor diferenŃe structurale mai vechi. În sfârşit. 1986. Şi pentru el. Franz-Xaver Kaufmann (1990). dar şi diferenŃele în evoluŃia ulterioară a democraŃiilor de masă. al definiŃiilor date problemelor şi modului în care au fost concepute soluŃiile. Diversitatea care prezintă interes este aceea cu caracter persistent şi structural pentru că numai ea este relevantă pentru "viitoarea adaptare instituŃională a statelor bunăstării din Europa la noile provocări". După această perioadă. 3.xvii). pp. gradul în care statul central a "penetrat" instituŃiile bunăstării sau "statalitatea" statului bunăstării. Prima se referă la gradul de etatizare a organismelor însărcinate cu acordarea prestaŃiilor sau serviciilor prescrise de lege. Cea de-a doua este identificată în planul ideilor. 2. care defineşte potenŃialul său de conflict sau schimbare (Flora. cele mai importante fiind procesele formării statului şi naŃiunii. 2. mai ales în ceea ce priveşte procesul industrializării unde nivele diferite au fost legate de presiunea unor probleme diferite şi de constelaŃii variate ale actorilor colectivi. schimbările semnificative au avut loc numai în împrejurări excepŃionale (război sau crize economice) (Flora. trebuie reŃinute două dintre dimensiunile infrastructurii instituŃionale: 1. 1986.

Preocuparea pentru identificarea 71 . 4.47). pp. ar fi fost reprezentate şi instituŃionalizate diferit în fiecare Ńară" (p.47). pensiilor. în grade diferite. Având ca termen de referinŃă "politica socială". mai general. Merrin (1990) care se referea în articolul său Statele bunăstării: amprenta originilor la faptul că "totul se petrece (. Kaufmann (1990) adoptă o poziŃie similară: "politicile sociale din fiecare Ńară au propria lor istorie precum şi structuri. prin "paradigma care susŃine acŃiunea în materie de politică socială" (Merrin. se poate constata persistenŃa diversităŃii politicilor sociale naŃionale în ciuda convergenŃelor existente în plan economic şi politic.) ca şi cum problemele. familiei sau şomajului. locul acordat statului şi. Chiar dacă statele membre au adoptat. arată că "naŃiunile care posedă sisteme politice foarte asemănătoare şi nivele comparabile de dezvoltare nu stabilesc aceleaşi priorităŃi în materie de politică socială şi nu pun în aplicare politici publice identice" (p. Metodele noii sociologii istorice comparatiste îl conduc pe autorul francez la concluzia că există "state ale bunăstării" profund diferite prin istoria lor. O teză asemănătoare a fost susŃinută de F-X. Modele de protecŃie socială Explicarea diversităŃii în domeniul protecŃiei sociale a presupus căutarea principalele aspecte sau criterii de diferenŃiere şi. obiecte ale protecŃiei sociale. Trecând de la discutarea originilor la analiza perioadei contemporane. 1990. p..23-24). Ideea este completată cu observaŃia că "intervenŃiile sociopolitice iniŃiale au avut adesea un efect permanent asupra definiŃiilor date anumitor probleme sociale şi asupra dezvoltării structurilor administrative care se ocupă cu aceste probleme" (Kaufmann. au vizat fie politicile sociale. construirea de tipologii care. 1990.18). tipul de relaŃie dintre societate şi protecŃia socială.. politici în domeniul sănătăŃii. legitimări şi efecte particulare" (p.statului bunăstării. în funcŃie de preferinŃa autorilor pentru un concept sau altul. apreciază Merrin (1990). Acestea. nu în ultimul rând. analizele pun în evidenŃă diferenŃe importante între sistemele lor de protecŃie socială. fie statele bunăstării.43).

ceea ce i-a determinat pe unii autori să o asocieze dezbaterii privind dimensiunea socială a integrării europene (Hantrais. Sursa: Titmuss. El a identificat trei modele. p. SusŃine că nevoile sociale ar trebui satisfăcute pe baza meritului.M. şi atunci doar pe timp limitat. criticii remarcând că majoritatea statelor bunăstării 72 .30-31. În ordine cronologică. care acordă servicii universale în afara pieŃei sau principiului nevoii". InstituŃiile de protecŃie socială (social welfare) ar trebui să intre în joc. Modelele de politică socială (R. 2. manifestată iniŃial în anii '60. modele sau regimuri. s-a accentuat în următoarele decenii. Aplicabilitatea clasificării lui Titmuss în diferenŃierea statelor bunăstări a fost considerată limitată. numai când acestea (piaŃa şi familia) eşuează". pp.28). 3. care au rămas repere intelectuale importante în cercetarea de specialitate. 1995. Titmuss) 1. Modelul realizării / performanŃei economice (industrial achievement / performance model): acordă "un rol semnificativ instituŃiilor de protecŃie socială ca adjuncŃi ai economiei. Modelul protecŃiei reziduale (residual welfare model): "are la bază premisa că nevoile individuale sunt satisfăcute în mod adecvat prin cele două canale "naturale" (sau date în plan social): economia privată de piaŃă şi familia.unor tipuri. Modelul instituŃional redistributiv (institutional redistributive model): "consideră protecŃia socială ca fiind o instituŃie (…) integrată societăŃii. prima clasificare a politicilor sociale i se datorează lui Richard Titmuss. 1974. performanŃei în muncă şi productivităŃii".

Goran Therborn (1987) şi-a axat analiza pe identificarea acelor diferenŃe dintre statele bunăstării care. O altă observaŃie critică s-a referit la conotaŃia evoluŃionistă a acestei tipologii.185). Austria. Exemple: ElveŃia 73 . Categoriile de state ale bunăstării (G. au fost estompate de prosperitatea generală din anii '60 şi de configuraŃia statului bunăstării de tip keynesian (Pierson. p. dar angajare instituŃională în ocuparea forŃei de muncă. Olanda (FranŃa. Exemple: Belgia. p. Prin raportarea acestor dimensiuni la o scală cu două valori ("înalt" şi "scăzut").185). Norvegia. mai precis la utilizarea sa în abordările bazate pe ideea că statul bunăstării a evoluat de la un tipar rezidualist la unul instituŃional. orientare accentuată către ocuparea deplină a forŃei de muncă. orientare scăzută către ocuparea deplină a forŃei de muncă. Germania. Italia) 3. Orientat către ocuparea deplină a forŃei de muncă şi protecŃie socială redusă (full employment-oriented. Exemple: Suedia. Irlanda. small welfare state): drepturi sociale reduse. Uşor compensator (Soft compensatory welfare state): drepturi sociale generoase. se obŃin patru categorii de state ale bunăstării (Therborn. Danemarca.încorporează astăzi elemente din toate trei modelele. (Finlanda) 2. 1987). trecând prin cel al realizării / performanŃei economice (Pierson. Therborn şi-a construit clasificarea în funcŃie de două dimensiuni: a) nivelul drepturilor sociale (social entitlements) şi b) orientările către piaŃa muncii şi ocuparea deplină a forŃei de muncă. 1991.Therborn) 1. 1991. în opinia sa. Puternic intervenŃionist (Strong interventionist welfare state): politică socială extensivă.

de cel ocupaŃional sau de sistemul privat).186 La începutul anilor '90 analiza modelelor de state ale bunăstării a fost percepută ca o alternativă la teoria convergenŃei. interesele politice şi mecanismele de piaŃă pe de altă parte (Hantrais. Orientat spre piaŃă (market-oriented welfare state): drepturi sociale limitate. iar variabilele au fost testate cu ajutorul analizei de regresie bi.4. impactul istoric 74 . c) combinaŃia stat-piaŃă în sistemul de pensii (măsura în care drepturile de pensie sunt dependente de sistemul de stat. Exemple: Marea Britanie Sursa: Therborn. p. 1987 citat de Pierson (1991). creşterea economică (operaŃionalizată prin procentul creşterii reale în perioada 1960-80).28). Variabilele alese au fost: nevoia demografică (operaŃionalizată prin proporŃia populaŃiei de peste 65 de ani). p. Aceste dimensiuni au fost operaŃionalizate. influenŃa catolicismului asupra politicii sociale (operaŃionalizată prin proporŃia locurilor în parlament). dezvoltarea economică (operaŃionalizată prin PIB). de contribuŃia la asigurări sau de vechimea în muncă). impactul distribuŃional al serviciilor şi prestaŃiilor (măsura în care efectul net al sistemului de impozite şi al prestaŃiilor contribuie la producerea inegalităŃilor. b. la menŃinerea stratificării sociale existente sau la redistribuirea bunurilor şi serviciilor într-un sens egalitarist). Una dintre cele mai influente clasificări s-a dovedit cea realizată de Gosta Esping-Andersen (1990). În analiza sa. 1995. a avut în vedere trei dimensiuni sau criterii: a.şi multivariante. mobilizarea clasei muncitoare (operaŃionalizată prin proporŃia ponderată a locurilor în guvern deŃinute de partidele politice de stânga). interes scăzut pentru ocuparea deplină a forŃei de muncă. gradul de decomercializare (decommodification) al prestaŃiilor şi serviciilor sociale (măsura în care prestaŃiile şi serviciile sunt accesibile cetăŃenilor fără plată şi independent de testul nevoii. În această perioadă au fost elaborate numeroase tipologii care încercau să surprindă relaŃia dintre organizarea protecŃiei sociale pe de o parte şi structura socială.

iar efectele redistributive sunt "neglijabile". Canada 2. drepturile sociale menŃin diferenŃele de clasă şi status existente. Liberal (Liberal welfare state): este dominat de logica pieŃei. Exemple tipice: SUA. În regimurile 75 . stratificarea socială este o combinaŃie de "relativă egalitate în sărăcie între beneficiarii de protecŃie socială şi bunăstare diferenŃiată de mecanismele pieŃei în rândul majorităŃii”. Deacon. 1993. Decomercializarea are un nivel minim. Statele bunăstării care intră în această categorie îşi au adesea originile în regimuri pre-democratice sau autoritare care au urmărit utilizarea politicii sociale pentru a descuraja mobilizarea clasei muncitoare (Bismarck. Totuşi. Conservator/corporatist (Conservative/corporatist welfare state): "Obsesia liberală pentru eficienŃa economică şi caracterul comercial nu au fost niciodată preponderente" şi nici garantarea drepturilor sociale nu a fost contestată vreodată. Principiul eligibilităŃii reduse urmăreşte ca protecŃia socială să nu submineze motivaŃia pentru muncă. 1990. ceea ce limitează sfera drepturilor sociale. Rolul asigurărilor private şi al protecŃiei ocupaŃionale este minim. mai exact. în Germania). acordate adesea pe baza testării mijloacelor şi stigmatizante. conservator/corporatist şi social-democrat (Esping- Andersen.26-33. Rezultatul analizei lui Esping-Andersen este gruparea variatelor state ale bunăstării în bunăstării": trei tipuri ideale de regim sau "trei lumi ale capitalismului liberal.191-193). 1990). pp. Statul încurajează formele private de protecŃie socială (asigurări private sau ocupaŃionale). Tipurile de regim al statului bunăstării (G.al absolutismului şi autoritarismului (operaŃionalizată prin anul sufragiului universal) (Esping-Andersen. Impactul distribuŃional este practic inexistent sau. pp. PrestaŃiile sunt modeste.Esping-Andersen) 1. Australia.

modelul realizării/performanŃei economice şi statul conservator/corporatist al bunăstării. PrestaŃiile sunt gradate în funcŃie de câştiguri. Este vorba în principal despre paralelismul existent între tipurile identificate: modelul bunăstării reziduale şi statul liberal al bunăstării. care pot fi obŃinute cel mai bine sau numai dacă "cei mai mulŃi oameni lucrează şi cât mai puŃini posibil trăiesc din transferuri sociale". dar aceasta reprezintă o cale de a asigura sprijinul universal şi participarea la sistemul de asigurări universale. modelul instituŃional redistributiv şi statul social-democrat al bunăstării. 1991. Rolul major al Bisericii explică şi importanŃa acordată principiului subsidiarităŃii care limitează implicarea statului doar la formele de protecŃie socială pe care instituŃiile intermediare (biserica. în special) nu le pot acorda. Statul este considerat ca principalul mijloc de a realiza drepturile sociale ale tuturor cetăŃenilor săi. El este conceput ca "un stat al bunăstării care trebuie să promoveze egalitatea celor mai înalte standarde şi nu egalitatea nevoilor minime". Italia 3. tipologiile lui Titmuss (1974) şi respectiv Andersen (1990) prezintă elemente de convergenŃă. Germania. Pierson. Social-democrat (Social-democratic welfare state): se caracterizează prin universalism şi subminarea mecanismelor de piaŃă. FranŃa. Exemple tipice: Suedia şi Norvegia Sursa: Esping-Andersen. p.187 Deşi relativ diferite prin fundamentarea teoretică şi mai ales prin metodele utilizate. Preocuparea pentru ocuparea deplină a forŃei de muncă este impusă de "costurile enorme ale menŃinerii unui stat al bunăstării bazat pe solidaritate.corporatiste Biserica are o influenŃă considerabilă.26-33. 1990. 76 . universalism şi de-comercializare" . ceea ce a determinat atitudinea lor conservatoare în protecŃia familiei (ajutoarele familiale sunt acordate diferenŃiat pentru a consolida forma tradiŃională de familie condusă de bărbat). pp. Exemple tipice: Austria.

Statul bunăstării de acest tip este patronul principal (employer of first resort). În primul rând. asigurări sociale şi politica în domeniul sărăciei".Cele trei clasificări menŃionate anterior au în comun câteva caracteristici. 1993. Trăsătura dominantă este universalismul. diferenŃele dintre componentele marginale ale statelor bunăstării sunt cele care pot obstrucŃiona cel mai mult crearea de "jos în sus" a Europei sociale (Leibfried. Spania). axându-se pe componentele marginale ale statului bunăstării şi nu pe cele care domină din punct de vedere cantitativ sistemul de protecŃie socială (de ex. Mai precis. Autorul a optat pentru politicile din domeniul sărăciei pentru că acestea indică limitele şi conŃinuturile cetăŃeniei sociale. SubvenŃionarea "intrării" sau "non-ieşirii" de pe piaŃa muncii reprezintă o strategie care exprimă noŃiunea 77 . asigurările sociale). Portulgalia. p. În acest cadru au fost examinate consecinŃele introducerii venitului de bază. Sunt de remarcat în acest sens contribuŃiile lui Stephan Leibfried (1993) şi Linda Hantrais (1995). În al doilea rând. analiza sa a avut în centru "interfeŃele dintre sărăcie. nu au inclus Ńările din sudul Europei (Grecia. Tipuri de state europene ale bunăstării (S. Mai recent. Totodată. ele nu au vizat în mod specific spaŃiul Uniunii Europene şi nu au avut în vedere armonizarea sau convergenŃa politicilor sociale. ca o modalitate de a ilustra "importanŃa practică a diferenŃelor" dintre regimurile tipice din Comunitatea Europeană. îndeosebi pentru forŃa de munca feminină. tipologizarea politicilor sociale a fost abordată în contextul integrării europene.139).Leibfried) 1. Leibfried (1993) a adoptat o perspectivă diferită de cea a predecesorilor săi. care au aderat la UE în anii '80. dar el caracterizează în primul rând sfera muncii şi mai puŃin redistribuirea venitului în afara muncii. Modern: accentul este pus pe dreptul fiecărui cetăŃean la muncă şi nu pe transferurile obligatorii de venit.

îmbunătăŃirea redistribuŃiei pe scară largă în domenii particulare (ex. Dezbaterea privind venitul de bază ar putea accentua opŃiunea pentru compensare şi ieşire sau non-intrare pe piaŃa muncii. dar "promisiunile instituŃionalizate de ocupare deplină a forŃei de muncă" şi "practicile" adoptate pe piaŃa privată a muncii în perioada 1950-1970 au creat o "tradiŃie fragilă de universalism virtual". care să fie tot mai puŃin restrictivă în testarea mijloacelor şi care să fie orientată spre individ. Statul bunăstării este compensatorul principal (compensator of first resort) şi nu patronul principal. Dezbaterea referitoare la venitul de bază poate oferi argumente suplimentare pentru menŃinerea unei "societăŃi centrate pe muncă" de tip universalist. dezvoltarea sistemului în următoarele direcŃii: îmbunătăŃirea "pachetului de venituri". Exemple tipice: Ńările scandinave 2. De asemenea.instituŃionalizată de cetăŃenie socială. este posibilă evoluŃia spre o abordare a nevoilor de tip universalist şi non-rezidual. modificând în acest sens şi noŃiunea instituŃionalizată de cetăŃenie socială. Austria) 3. Prin "strategiile compensatorii" dreptul la muncă este înlocuit cu dreptul la securitate socială. "Intrarea" pe piaŃa muncii este determinată prin 78 . alocaŃia pentru copii). Este posibilă. asigurarea venitului de bază nu va reprezenta o componentă importantă a statului modern al bunăstării. a subvenŃionării "ieşirii" sau chiar a "non-intrării" pe piaŃa muncii concomitent cu o politică de puternică dezvoltare economică. de asemenea. Exemple tipice: Ńările "Bismarck" (Germania. Rezidual: Statul bunăstării este conceput ca un mecanism de întărire a motivaŃiei pentru muncă. dezvoltarea componentelor marginale pentru a le face să corespundă standardelor din modelul instituŃional. InstituŃional: strategia fundamentală este aceea a "compensării" problemelor sociale. Întrucât opŃiunea pentru ieşirea din “societatea muncii" ca strategie generală nu va fi încurajată. nu spre gospodărie. łările cu un asemenea regim nu au o tradiŃie explicită a universalismului.

"cetăŃenia socială" este mai degrabă o temă de interes ştiinŃific decât un principiu al politicii sociale. sectorul agrar şi economia de subzistenŃă. aceasta va însemna introducerea unui sistem de protecŃie universal şi nu a unuia care tratează în mod diferenŃiat categoriile sociale ("categorial"). existenŃa unei puternice tradiŃii în acordarea protecŃiei sociale de către Biserică (Biserica catolică. În consecinŃă. Modelul rezidual se află la o distanŃă mare atât de "regimul compensator" al tipului instituŃional cât şi de "regimul societăŃii de muncă" al tipului modern. în sensul modelului scandinav. deosebit de importante în statele cu acest regim. Dezbaterea asupra venitului de bază nu va conduce la "opŃiunea pentru ieşirea din societatea muncii". au configurat piaŃa muncii întrun mod care le deosebeşte radical de celelalte Ńări europene. ar conduce statul rezidual al bunăstării la dezvoltarea unor trăsături mixte. dar şi cu cel modern (scandinav). tradiŃia ocupării depline a forŃei de muncă şi în mod particular 79 . în unele Ńări din sudul Europei). cu scopul integrării pe piaŃa primară a muncii. Accentuarea de facto a rezidualismului şi "intrării" forŃate pe piaŃa muncii conferă acestui regim caracteristici asemănătoare modelului anglo-saxon. SUA. Rudimentar: dreptul la protecŃie sau bunăstare socială nu este garantat. Spre deosebire de Ńările scandinave. aflate între modelul "Bismarck" şi cel scandinav. Exemple tipice: Ńările anglo-saxone (Marea Britanie. Anumite programe de securitate socială au rolul de a acorda un venit de bază. Noua Zeelandă) 4. ci mai probabil la evoluŃia către un "sistem normal de bunăstare". mai ales) marchează o diferenŃă importantă în raport cu modelul rezidual. Australia. deşi scopul pentru care au fost proiectate este altul (pensiile pentru persoanele cu disabilităŃi. Orientarea dominantă este selectivismul. Totuşi. statul bunăstării fiind un compensator de ultimă instanŃă (compensator of last resort). În contextul modelului rezidual. În plus. Atribuirea unui rol mai important programelor publice de creare de locuri de muncă.metode coercitive şi mai puŃin prin subvenŃionare sau prin politica de formare şi calificare.

Modelul continental. instituŃionale şi sociale a unor principii specifice regimului "modern" al bunăstării. diferenŃierii pe baza unor caracteristici ale sistemelor de protecŃie socială îi corespunde o delimitare a Ńărilor pe arii geografice şi valuri ale aderării la Uniunea Europeană. puncte de referinŃă explicite în analiza modelelor de bunăstare. făcând-le însă probabil şi mai necesare (Hantrais. deşi acestea au garanŃii constituŃionale. Spania. ultimele două criterii suprapunându-se aproape în totalitate.140-142 În clasificarea propusă de L. Exemple tipice: Ńările "cercului latin" (Grecia. ConstrucŃia europeană şi în mod particular politica socială europeană reprezintă. bazat pe principiul că statusul de angajat 80 . statul bunăstării nu are la bază o concepŃie diferită de cele precedente. Deşi consecinŃele dezbaterii privind venitul de bază sunt greu de anticipat. de această dată.Hantrais) 1.a celei feminine lipseşte aici. ci se distinge prin absenŃa implementării legislative. În consecinŃă.Hantrais (1995). Portugalia. De fapt. cele mai probabile evoluŃii sunt cele către varianta germană (tipul instituŃional) sau cea scandinavă (tipul modern) a modelului "normal" de bunăstare. 1993. pp. 1995. Sistemul de protecŃie socială derivă din modelul etatist şi corporatist al lui Bismarck. partea sudică a Italiei) Sursa: Leibfried. este vorba despre un stat al bunăstării caracterizat prin promisiunea instituŃionalizată (institutionalised promise). Ipoteza autoarei este că "expansiunea ComunităŃii a complicat procesul de armonizare şi a îndepărtat perspectivele realizării convergenŃei". p.30). Modele de state ale bunăstării (L.

constituind o plasă de siguranŃă pentru cei care nu îndeplinesc condiŃiile sistemului de asigurări. este finanŃată de stat pe baza impozitelor generale. proporŃia acestora din PIB fiind în general mai mare decât în cazul altor state membre. cu excepŃia Italiei. Modelul continental este comun statelor fondatoare ale ComunităŃii Europene: Belgia. indiferent de statusul lor ocupaŃional. Italia. Olanda. łările modelului continental se caracterizează printr-un volum ridicat al cheltuielilor sociale. în regim de asigurări în toate Ńările aparŃinând grupului "continental". dezvoltat în Danemarca. PrestaŃiile sunt strâns legate de câştigurile anterioare ale persoanei. Spre deosebire de modelul continental. 2. Componenta non-contributivă (asistenŃa socială). în conformitate cu sistemul de asigurări contractuale. Dezvoltarea protecŃiei sociale a început cu domeniile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Aşadar. calitatea de angajat dă dreptul numai la salariu. trăsătura distinctivă a sistemelor nordic şi anglo-saxon este preferinŃa pentru finanŃarea prin impozite şi acordarea universală a îngrijirii medicale. FranŃa. ca parte a costurilor forŃei de muncă. prin contrast cu finanŃarea prin contribuŃii şi 81 . îngrijire medicală şi alocaŃii familiale este garantat în virtutea condiŃiei de cetăŃean. iar în final la şomaj şi alocaŃiile familiale. dreptul la pensie. de asemenea. s-a extins apoi la boală şi maternitate. Germania. redistribuŃia veniturilor între diferitele segmente ale populaŃiei fiind redusă. Îngrijirea medicală se realizează. şi ea prezentă. Luxemburg. Atât în sistemul bunăstării sociale proiectat de Beveridge cât şi în cel socialdemocrat. în timp ce prestaŃiile sociale sunt distribuite tuturor cetăŃenilor în mod egal. Modelul nordic şi anglo-saxon au la bază ideea de cetăŃenie socială. bătrâneŃe şi invaliditate. FinanŃarea prestaŃiilor este realizată în primul rând sau exclusiv prin contribuŃiile angajatorului şi angajatului.reprezintă condiŃia atât pentru obŃinerea salariului cât şi pentru prestaŃiile sociale. Sistemul perpetuează efectele inegalităŃii existente pe piaŃa muncii.

Corporatismul caracteristic modelului continental. Deşi în majoritatea Ńărilor membre cheltuielile publice au fost diminuate în anii '90. Modelul sud-european. Modelului sud-european îi corespund cele trei Ńări care au aderat la Comunitatea Europeană în anii '80: Grecia. Spre deosebire de sistemele de asigurări sociale din Ńările "continentale". de asemenea. surse majore de prestaŃii şi servicii sociale. fie prin asistenŃa bazată pe testarea mijloacelor. În cazul Danemarcei. ilustrează acest al doilea model de protecŃie socială. Sursa: Hantrais. Formele tradiŃionale bazate pe familie şi relaŃii de rudenie continuă să deŃină un rol important în realizarea protecŃiei sociale.32-34 Cel de-al doilea Raport al Comisiei Europene referitor la convergenŃa obiectivelor şi politicilor sociale propune propriile sale criterii pentru identificarea diferenŃelor şi similitudinilor dintre sistemele de bunăstare socială. pp. statele din Europa de sud au mărit proporŃia sumelor cu destinaŃie socială pentru a finanŃa extinderea sistemelor lor de protecŃie socială. Sistemul de securitate este mai puŃin avansat şi mai lipsit de coerenŃă decât cel specific modelelor anterioare. Danemarca. 3. Ńări care au aderat la Comunitatea Europeană în al doilea val (1973). Deşi contrastul dintre tipul "Bismarck" (contribuŃia la sistemul 82 . Irlanda şi Marea Britanie. Portugalia şi Spania. Biserica şi comunităŃile locale sunt. angajatorii fiind cei care suportă proporŃia cea mai mare a costului prestaŃiilor. este prezent şi aici. 1995. Autorii documentului intitulat Social Protection in Europe consideră că principiul pe care se bazează dreptul la protecŃie socială nu reprezintă factorul de diferenŃiere cel mai potrivit în analiza statelor bunăstării de la mijlocul acestui deceniu. cele din zona Europei de sud sunt însă mai puŃin cuprinzătoare sau nu au un caracter general (naŃional).prestaŃii legate de venit. accentul cade pe menŃinerea venitului pe când în Irlanda şi Marea Britanie mijloacele de subzistenŃă sunt asigurate fie prin plăŃi forfetare.

toate sistemele europene de protecŃie socială prezintă astăzi elemente aparŃinând fiecăruia dintre cele două tipuri de bază (European Commission. Multitudinea funcŃiilor protecŃiei sociale sunt integrate într-un cadru administrativ unitar şi autorităŃile statale (centrale şi locale) au responsabilităŃi directe în acordarea prestaŃiilor şi serviciilor. clasificarea sistemelor de protecŃie socială este realizată în funcŃie de acele aspecte care au maximum de relevanŃă analitică şi practică. c) reglementările financiare (mărimea cheltuielilor. care au tradiŃii şi caracteristici instituŃionale comune. Grupurile "geo-sociale" din Uniunea Europeană (Comisia Europeană) 1. Primul grup este grupul Ńărilor scandinave (Danemarca. acestea sunt următoarele: a) gradul de acoperire a situaŃiilor de risc şi eligiblitatea. Chiar şi în acest caz subvenŃiile acordate de stat sunt importante. ProtecŃia socială constituie un drept cetăŃenesc. el este prea imprecis pentru a descrie în mod adecvat configuraŃia lor actuală. În opinia Comisiei Europene (1995a). Impozitul general reprezintă modalitatea preponderentă.27-28). 83 . Suedia). fiind singurul program care nu face parte din componenta publică a protecŃiei sociale. modul de cheltuire) şi d) formulele organizaŃionale (pp. de finanŃare. Finlanda. 1995a. Pe baza acestor criterii sunt identificate patru grupuri "geo-sociale".27). deşi nu exclusivă. b) structura prestaŃiilor. În cazul în care apare un "risc". modul de finanŃare.de asigurări) şi tipul "Beveridge" (calitatea de cetăŃean şi nevoia de protecŃie) corespunde unei "diviziuni istorice importante în formarea statelor europene ale bunăstării". fiecare persoană este îndreptăŃită la o aceeaşi "sumă de bază". Conform raportului. În consecinŃă. Asigurarea de şomaj are un caracter voluntar şi este administrată de sindicate. p. cu o cuprindere universală. dar angajaŃii pot obŃine venituri suplimentare de la sistemele ocupaŃionale obligatorii.

Cuprinderea protecŃiei sociale este de tip universalist. categoriile necuprinse de aceste programe 84 . iar în Irlanda eligibilitatea deplină la serviciul naŃional de sănătate are la bază nevoia economică. Spre deosebire de grupurile 1-3. Cel de-al doilea grup se compune din Marea Britanie şi Irlanda. Portugalia şi Grecia. Luxemburg. Sistemul de asigurări sociale este extins. Al patrulea grup se compune din Italia. în principal prin contribuŃii. integrat şi are în centru autorităŃile publice. FranŃa. dar există şi o serie de limite. grupurile aflate la periferia sau în afara pieŃei muncii pot fi excluse de la anumite prestaŃii. care se bazează pe asigurări şi care permit obŃinerea unor pensii mari. Germania. Cadrul administrativ este. FinanŃarea. Al treilea grup cuprinde Belgia. care sunt deosebit de dezvoltate. Olanda şi Austria. În aceste Ńări. 3. implicarea semnificativă a partenerilor sociali în managementul politicii sociale. Proiectul instituŃional al sistemelor de protecŃie sociale din aceste Ńări prezintă un pattern "mixt". Pe de o parte. dar anumite grupuri rămân totuşi în afara lui. conform tradiŃiei bismarckiene. Ocrotirea sănătăŃii este finanŃată prin impozite. implică aplicarea unor reglementări diferite în funcŃie de grupul ocupaŃional. ProtecŃia acestora este realizată prin programele de asistenŃă socială. există sisteme foarte fragmentate de menŃinere a venitului. 4. Olanda reprezintă o abatere parŃială de la tradiŃia amintită. dar contribuŃiile joacă un rol important în finanŃarea prestaŃiilor în bani. cuprinderea în programele de menŃinere a venitului ca şi în sistemele de ocrotire a sănătăŃii are la bază statusul de angajat sau statusul familial. În Marea Britanie. Spania. PrestaŃiile sunt dependente de câştiguri şi stabilirea lor are la bază principiul asigurării. Corpurile profesionale şi partenerii sociali joacă un rol important în administrarea protecŃiei sociale. Sistemele britanic şi irlandez nu presupun. Prin integrarea unor programe cu caracter universalist. ca în cazul primului grup de Ńări. ca şi în Scandinavia. Sumele de bază corespunzătoare prestaŃiilor sunt mai reduse decât cele din statele scandinave şi recursul la testarea mijloacelor financiare este mai frecvent.2.

aceste Ńări au optat pentru sisteme naŃionale de sănătate cu cuprindere universală. 1995. dar nu şi în celelalte. În cazul asistenŃei medicale. Portugalia şi Grecia. Pe de altă parte.33- 85 . pp.sunt însă mai numeroase şi nu beneficiază de forme de protecŃie socială de tipul venitului minim naŃional. finanŃarea prin impozit înlocuieşte treptat contribuŃiile. Sursa: European Commisson. dar realizarea acestora nu este încă deplină în Spania. Fondurile ocupaŃionale şi partenerii sociali au un rol semnificativ în programele de menŃinere a venitului.

E. familiei sau comunităŃii într-o societate. Concepte de bază privind politica socială Termenul de politici sociale se referă la activităŃile desfăşurate prin intermediul statului (strategii. care s-a constituit într-o modalitate specifică de guvernare pe baza consensului social. prin îmbinarea eficienŃei sistemului economiei de piaŃă cu solidaritatea socială şi umanismul politicilor sociale redistributive. legislaŃie) care influenŃează bunăstarea individului. bunăstarea de stat – asigurarea bunăstării sociale prin intermediul statului. instituŃii. politicile sociale europene sunt acelea promovate de către Uniunea Europeană ca instituŃie suprastatală. bunăstarea economică – bunăstarea asigurată prin intermediul mecanismelor pieŃei sau ale economiei oficiale. proiecte. Nicholas Barr considera că există trei probleme care generează complicaŃii în cazul termenului de stat al bunăstării : 84 . programe. Statul bunăstării desemnează statul capitalist de după cel de-al II-lea război mondial. acŃiuni. 1.CURS VII POLITICA SOCIALĂ A U. Evident. dar şi cele promovate de fiecare dintre statele Europei. Pierson distinge trei tipuri de bunăstare : bunăstarea socială – furnizarea sau primirea colectivă a bunăstării. cel mai adesea numite în literatura de specialitate «state ale bunăstării sociale».

războaie. prin influenŃarea pieŃei. deci de două tipuri de subsidiaritate: a) pe orizontală. După stat. intervin direct. care. pe care o plasează atât în organizaŃiile voluntare. cât şi în familie. dar pot fi finanŃate de către stat şi produse de/prin sectorul privat. instituŃii comunitare caritabile.piaŃa. putem adăuga şi instituŃiile transnaŃionale. comunitate. Limitele. finanŃate si produse de către stat. care intervin indirect. Aceasta presupune atât complementaritatea măsurilor de protecŃie între piaŃă. în ultima vreme. Barr enumeră pe lângă stat: . . în privinŃa relaŃiei piaŃă. . dar care în situaŃii de calamităŃi naturale. Bazat pe principiul subsidiarităŃii. familie. deci le furnizează bunăstare.bunăstarea indivizilor derivă şi din alte surse decât statul. a organizaŃiilor societăŃii civile şi statului.acumulările individuale. stat şi.bunăstarea voluntară. care furnizează bunăstare «ocupaŃională» prin intermediul veniturilor primare. de asemenea. multiple. în furnizarea serviciilor sociale şi între Uniunea Europeană şi guvernul din fiecare stat membru. Există servicii şi beneficii care satisfac nevoile indivizilor. pe axa central-local. sau internaŃionale (FMI. Banca Mondială) cât şi o coerenŃă şi complementaritate între instituŃiile statului. instituŃii supranaŃionale (Uniunea Europeană). ModalităŃile de furnizare a bunăstării sunt. prin intermediul asigurărilor individuale private şi economiilor furnizează bunăstare.familie – comunitate – stat. Se poate vorbi. sistemul de protecŃie socială are ca obiectiv satisfacerea nevoilor minimale ale fiecărui cetăŃean.prima problemă . «graniŃele» statului bunăstării nu sunt clar definite. 85 .

b) Pe verticală. cel puŃin un nivel minim de satisfacere a nevoilor. Istoricul politicii sociale europene Câteva evenimente au marcat istoria integrării europene din cea de-a doua jumătate a secolului XX: . asigurări pentru accidente de muncă. servicii medicale de urgenŃă care sunt gratuite) sau asistenŃă socială – beneficiul se acordă tuturor indivizilor aflaŃi în situaŃii de risc (ajutor social pentru cei săraci.regional – local. Principala temere 86 . alocaŃia pentru copii. în privinŃa instituŃiilor implicate: nivel comunitar – naŃional. forme de ajutorare a persoanelor cu handicap). în virtutea drepturilor lor de cetăŃeni. burse sociale pentru studenŃi. pe cei care “scapă” plaselor de protecŃie ale celorlalte instituŃii amintite. . Există mai multe tipuri de beneficii de tip social : a) în funcŃie de natura beneficiului: beneficii în bani – formează sistemul de securitate socială. 2.beneficiile contributorii – cele acordate doar pe baza unei contribuŃii anterioare a beneficiarului la un fond anume ( pensiile.1950 – DeclaraŃia Schumann a dus la crearea ComunităŃii Europene a Cărbunelui şi OŃelului care promova ideea pieŃei comune. toŃi indivizii să fie protejaŃi şi să atingă. asigurări de sănătate). b) în funcŃie de natura dreptului de a beneficia: .beneficii necontributorii – cele acordate fără plata unei contribuŃii prealabile şi se acordă de la bugetul de stat pe baza drepturilor de cetăŃean. Unele se acordă tuturor cetăŃenilor şi sunt beneficii universale (educaŃia gratuită. ajutorul de şomaj. Aceasta face ca toate segmentele sociale. beneficii în natură – în bunuri sau servicii. Ele se numesc în general asigurări sociale. Rolul statului în această “ecuaŃie” a subsidiarităŃii este acela de a prelua. ca o ultimă “plasă de siguranŃă”.

comparativ cu bărbaŃii. c) Semnarea unui protocol social. .se referea la apariŃia «dumping-ului». 3 . Astfel nu se putea crea o piaŃă comună fără armonizarea securităŃii sociale şi înlăturarea inegalităŃii de plată a femeilor şi bărbaŃilor. .Tratatul de la Maastrich (1992) prevedea: a) muncă». pentru aceeaşi muncă.Regulamentul nr. 87 «atingerea unui nivel înalt al protecŃiei sociale şi ocupării forŃei de realizarea coeziunii economice şi sociale şi a solidarităŃii dintre statele . adoptat în ianuarie 1958. Scopul economiei era acela de a îmbunătăŃi standardele de viaŃă şi de muncă ale muncitorilor.Carta Europeană privind Drepturile Fundamentale ale muncitorilor (decembrie 1989) a fost primul acord privind definirea drepturilor muncitorilor. Factorii care puteau conduce la dumping social erau: a) nivelul scăzut al contribuŃiilor la sistemul de securitate socială. prevedea crearea unui Fond Social European.Actul Unic European (1986) conŃinea directive privind sănătatea şi siguranŃa la locul de muncă. b) faptul că în unele Ńări femeile erau plătite mai puŃin. . Obiectivul principal era îmbunătăŃirea activităŃilor de securitate socială în ceea ce-i priveşte pe muncitori.în Tratatul de la Roma (1957) progresul social era văzut ca rezultat natural al dezvoltării economice. b) membre. . .

Reconcilierea dintre imperativul competitivităŃii economice şi cel al bunăstării sociale. Adaptarea la progresul tehnic (restructurare industrială şi organizarea optimă a muncii). şi anume : Construirea unei Europe pentru cetăŃeni..Tratatul de la Amsterdam (1997) prevedea: a) Reintegrarea în tratat a Protocolului Social de la Maastrich. 88 . Succesul extinderii UE prin ajutorul acordat Ńărilor candidate care trebuie să se apropie cât mai mult de «Modelul Social European». b) Integrarea unui nou articol care viza elaborarea unei strategii coordonate de promovare a ocupării forŃei de muncă. Reconcilierea Uniunii Economice şi monetare cu coeziunea economică şi socială. Drepturile fundamentale ale cetăŃenilor reprezintă elementul cheie al identităŃii europene. Rezolvarea dezechilibrelor create de procesul de îmbătrânire a populaŃiei. doar aproximativ 60% dintre persoanele cuprinse în intervalul de vârstă 15-65 de ani sunt ocupate pe piaŃa muncii. La nivelul Uniunii Europene putem vorbi despre trei imperative importante. a drepturilor fundamentale ale cetăŃenilor. c) Recunoaşterea. există patru provocări comune la care sunt supuse toate Ńările membre ale Uniunii Europene: ÎmbunătăŃirea performanŃelor privind ocuparea forŃei de muncă (în Uniune ca întreg. comparativ cu SUA – 74% şi Japonia – 75%). În momentul de faŃă. pentru prima dată în istoria ComunităŃii.

tratamentul nediferenŃiat în domeniul social. Implementarea libertăŃii de mişcare: . .prevederile care vizează locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam.IniŃiativele comunitare şi măsurile inovatoare. Egalitatea şanselor pentru bărbaŃi şi femei . .AgenŃia Europeană a Locurilor de Muncă. . Promovarea învăŃământului şi pregătirii . .documente scrise privind drepturile şi obligaŃiile ce decurg din relaŃiile de la locul de muncă. Obiectivele şi instrumentele politicii sociale europene Obiectivele şi instrumentele politicii sociale sunt: Asigurarea locurilor de muncă . . ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de muncă . .recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi perioadelor de studiu. .directive privind tratamentul nediferenŃiat.povara dovezii. .concediu de maternitate/paternitate.programul de pregătire LEONARDO DA VINCI. 89 . . . . .Fondul Social European.drepturile salariaŃilor în momentul schimbării locului de muncă.protecŃia angajaŃilor în cazul insolvabilităŃii patronilor lor.directiva referitoare la salarizarea nediferenŃiată.securitatea socială a persoanelor care se deplasează în cadrul UE.3.organizarea timpului de lucru.programul de pregătire SOCRATES.

90 .slujbele fără normă întreagă.. .Consiliul European al Muncii. . . .siguranŃa şi protecŃia sănătăŃii la locul de muncă.integrarea lucrătorilor.directive privind excesul de personal.

cu un procent de 50.4% (1994) din produsul intern brut. "social-democrat" pentru Esping-Andersen (1990). Danemarca şi Finlanda ilustrează alte două versiuni ale acestuia. Deşi caracterizările au fost convergente. definiŃia dată modelului variază de la o clasificare la alta. Este "instituŃional-redistributiv" pentru Titmuss (1974). Modelul scandinav: Suedia Sistemul de protecŃie socială din Suedia reprezintă o variantă a unui tip sau model de bază. "puternic-intervenŃionist" pentru Therborn (1975) şi "scandinav" sau "nordic" pentru Hantrais (1995). Trăsăturile distinctive ale statului bunăstării suedez sunt: • cetăŃenia ca bază a dreptului la protecŃie socială. În acelaşi timp. Cheltuielile pentru protecŃie socială reprezintă aproximativ 37. • nivelul ridicat al cheltuielilor sociale • principiul solidarităŃii.CURS VIII COMPONENTELE PROTECłIEI SOCIALE ÎN DIFERITE STATE DIN EUROPA OCCIDENTALĂ 1. Suedia se situează peste 91 .5% din PIB. Orice persoană care a împlinit 16 ani şi are domiciliul în Suedia este înmatriculată în sistemul de securitate socială. "modern" pentru Leibfried (1993). nivel care depăşeşte proporŃiile existente în alte Ńări membre. • caracterul universal. • rolul central al statului (administrator şi finanŃator al sistemului).

341-342). fie celui privat. ci implică şi un anumit grad de egalitarism (Spicker. Sistemul suedez are şi o importantă componentă de transferuri care sunt finanŃate prin impozite şi cotizaŃii. ponderea contribuŃiilor patronale a crescut progresiv astfel că în prezent ele reprezintă principala sursă de finanŃare a protecŃiei sociale. Guvernul este responsabil pentru activităŃi care în alte Ńări membre sunt specifice fie sectorului nonguvernamental. În ultimele două decenii. Suedia.media Uniunii Europene (41. FuncŃiile statului în protecŃia socială sunt evidenŃiate cu claritate de numărul şi diversitatea serviciilor sociale pe care le asigură.2% din PIB (EAPN.4% din produsul intern brut. p. p. Deficitul public atinge şi el o cifră importantă . considerate state ale transferurilor (Transfer States). Deşi considerată drept o caracteristică fundamentală a modelului scandinav. ca şi alte state scandinave.34). Sectorul public deŃine un loc important în Suedia. Principiul solidarităŃii constituie tema dominantă în sistemul securităŃii sociale. 1996. 1979. p. Responsabilitatea punerii în aplicare a acestui principiu revine statului. pp.130). iar cheltuielile sale reprezintă 67. 1993. Povara fiscală este de 29% din totalul masei salariale. finanŃarea prin fiscalitatea generală nu mai are caracterul predominant (80% din ansamblul finanŃării) din anii '70.342). se cere o cooperare organizată şi o influenŃă accentuată în societate pentru a întări poziŃia celui slab şi pentru ca redistribuirea resurselor şi oportunităŃilor distribuite inegal să poată avea loc" (citat de Kvist şi Agren. 1996. mai ales în cazul programului pentru pensia de 92 . Ideea a fost formulată de Myrdal în termenii următori: "Într-o societate care proclamă solidaritatea ca principiu de bază. Solidaritatea este înŃeleasă nu numai ca ajutor reciproc şi integrare.11. prin opoziŃie cu sistemele continentale. Este semnificativ în acest sens că o treime din locurile de muncă sunt în acest sector. face parte din grupul statelor care acordă servicii (Service States).7%) în privinŃa prelevărilor obligatorii (EAPN. Statul intervine totuşi prin subvenŃionare masivă.

MISSOC. finanŃarea fiind realizată prin impozite locale (MISSOC. Asigurarea pentru şomaj se află în responsabilitatea Ministerului Muncii. Cu excepŃia asigurării pentru şomaj. dar acestea au încă o pondere minimă în costul asigurărilor sociale (EAPN. asistenŃa medicală şi alocaŃiile familiale sunt câteva dintre componentele protecŃiei sociale care funcŃionează pe baza acestui principiu. pp. prin pondere sau mod de organizare. pp. AsistenŃa medicală este de resortul districtelor. Ea îşi exercită aceste funcŃii prin birourile regionale care au în subordine agenŃii locale. asigurări de accidente şi boli profesionale. alocaŃii familiale.87-88). sistem mixt de pensii de bătrâneŃe şi de invaliditate. ilustrează filosofia şi complexitatea sistemului suedez. ajutor social şi alte prestaŃii specifice. asigurări de şomaj. Universalitatea statului bunăstării suedez se manifestă pe mai multe planuri. Ea cuprinde asistenŃă medicală publică şi asigurări de boală. Controlul său este realizat de Oficiul NaŃional al SănătăŃii şi Prevederilor.343-344. a fost introdusă prelevarea contribuŃiilor asupra venitului general.88). dar nivelul lor ridicat a asigurat un standard de viaŃă decent majorităŃii populaŃiei. iar administrarea locală revine comunelor. În 1994. Pensiile de bază. Sistemul suedez se compune în principal din "regimuri de prestaŃii definite". 1996. 93 . care se bazează pe repartiŃie (finanŃarea venitului curent). ProtecŃia socială din Suedia acoperă toate riscurile. În cele ce urmează vor fi prezentate în detaliu componentele care.bază. organism public. securitatea socială se află sub autoritatea Ministerului SănătăŃii şi Afacerilor Sociale. p. 1995. Comisia NaŃională a ProtecŃiei Sociale. dar intră în responsabilitatea Ministerului SănătăŃii şi Afacerilor Sociale. este însărcinată cu centralizarea şi controlul modului în care este gestionată securitatea socială. Ajutorul social nu este considerat parte a sistemului de securitate socială. PrestaŃiile acordate sunt uniforme. 1996. care au dreptul de a aplica impozite.

Prin abolirea oricărei condiŃii referitoare la venit. În acest regim. Sistemul de pensii cuprinde pensia de bătrâneŃe. independent de venitul anterior şi nu presupune plata unei contribuŃii. pensiile de bază au fost completate de un sistem de pensii suplimentare. • cuprinderea: toŃi locuitorii.5% pentru fiecare lună până la împlinirea vârstei legale. • principiul finanŃării: contribuŃie (58%) şi subvenŃii de la bugetul public (42%). Pensia este acordată pe baza rezidenŃei. 1996.345-346). finanŃat prin contribuŃiile angajatorilor. • sistemul financiar: repartiŃie. • pensionarea anticipată: de la 60 de ani în condiŃiile diminuării pensiei cu 0. Pensia de bază • legislaŃia fundamentală: Legea din 1962 privind protecŃia socială generală. 94 . există un regim naŃional. realizată în 1948. modificată. pp. finanŃate din impozite. sistemul a devenit cu adevărat universal. dar această legătură este moderată de existenŃa unui sistem de plafonare (EANP. • vârsta legală de pensionare: 65 de ani. • condiŃii minime de afiliere: trei ani de rezidenŃă în Suedia sau trei ani de venit care dă dreptul la pensie în regimul complementar. În 1959.5. Sistemul pensiilor de bătrâneŃe 1.Sistemul de pensii Ca şi în celelalte Ńări scandinave.86%. pensia este dependentă de venitul anterior şi de contribuŃie. • contribuŃia: angajatorul . pensia de urmaşi şi pensia de invaliditate. cu prestaŃii uniforme.

95 .434 ECU/an. plătibil celor care erau pensionari în 1989. cu un venit care dă dreptul la pensie. 2. • cumulul cu salariu: veniturile suplimentare nu afectează dreptul de pensie. • principiul finanŃării: contribuŃie. contribuŃie generală . • impozitarea: în principiu pensiile sunt impozabile în totalitatea lor.3.1. • cuprinderea: toŃi salariaŃii cu vârsta cuprinsă între 16-65 de ani. persoane căsătorite .• prorogare: până la vârsta de 70 de ani. supliment pentru fiecare copil care are sub 16 ani. • condiŃii minime de afiliere: trei ani de venit care permite includerea în regimul complementar şi care depăşeşte suma de bază anuală (3650 ECU). • baza de calcul: venitul din cei mai buni 15 ani. • cuantumul pensiei: nivel maxim pentru persoane singure . • majorare pentru persoane în întreŃinere: supliment pentru soŃiile născute înainte de 1934. nivel maxim al suplimentului la pensia de bază . în funcŃie de evoluŃia preŃurilor.808 ECU/an pentru fiecare persoană. modificată. • impozitarea: în principiu pensiile sunt impozabile în totalitatea lor. se aplică o reducere de impozit în cazul celor cu venituri scăzute. • sistemul financiar: sistem mixt de repartiŃie şi capitalizare.1%. • contribuŃia: angajatorul . fără a depăşi plafonul maxim.985 ECU/an.7%.13%.2. • revalorizare: în fiecare an. pentru fiecare lună suplimentară de după 66 de ani acordându-se o creştere de 0.13. • cuantumul pensiei: nivel maxim . Pensia suplimentară • legislaŃia fundamentală: Legea din 1962 privind protecŃia socială generală.951 ECU/an. • vârsta legală de pensionare: 65 de ani.

Suedia alocă sistemului de sănătate apoximativ 8% (1995) din produsul intern brut. Ambele tipuri de pensii precum şi alocaŃiile se acordă în cuantumuri care variază în funcŃie de gradul de invaliditate (100%. De asemenea.Sursa: MISSOC. AsistenŃa medicală şi indemnizaŃiile de boală Începând cu 1955 ocrotirea sănătăŃii se realizează prin două componente: sistemul naŃional de sănătate şi sistemul public de asigurări de boală. indexarea anuală.1163 ECU/lună. alocaŃia de invaliditate şi de asistenŃă externă. Invaliditatea. se prevede o alocaŃie de asistenŃă externă specială (MISSOC. alocaŃia de asistenŃă externă . pp. 75%. majoritatea principiilor (modul de finanŃare.210 ECU/lună. În cazul persoanelor cu disfuncŃii grave. Pensia de invaliditate prezintă o serie de particularităŃi care trebuie consemnate.761 ECU/lună şi alocaŃia de invaliditate .91-119. 1996.191-219). universalismul. FinanŃarea este realizată preponderent prin fiscalitate (în proporŃie de 96 . 25%). ultima fiind destinată părinŃilor care au în îngrijire un copil handicapat) este universal. 221-245 În cazul celorlalte categorii de pensii regăsim aceeaşi dualitate a regimurilor (de bază şi suplimentar) care caracterizează pensiile de bătrâneŃe. în accepŃiunea Legii protecŃiei sociale generale din 1962. impozitarea) menŃionate anterior rămân valabile. care fac necesară ajutorul unui terŃ timp de cel puŃin 20 de ore/săptămână. Dreptul la formele de bază (pensia de bază. înseamnă reducerea permanentă a capacităŃii de muncă cu cel puŃin 25%. pp. plafonarea. În baza rezidenŃei. PrestaŃiile se acordă şi copiilor handicapaŃi de până la 16 ani. pensia suplimentară . sistemul financiar. dar nu pot depăşi plafoanele maxime prevăzut de lege: pensia de bază . cetăŃenii au acces egal şi practic gratuit la îngrijirea sănătăŃii. 1996. Participarea la regimul suplimentar se realizează în condiŃiile menŃionate la pensia de bătrâneŃe şi asigură un supliment la pensia de invaliditate. condiŃia unică fiind domiciliul în Suedia. indiferent de situaŃia lor economică sau geografică.286 ECU/lună. 50%.

71% impozite locale), iar o proporŃie minoră (3%) reprezintă plata serviciilor (mai ales spitaliceşti) de către pacienŃi. Sistemul de sănătate este administrat în mod descentralizat: fiecare nivel sanitar acordă asistenŃă populaŃiei dintr-un teritoriu dat. CompetenŃele puterii centrale se limitează la planificarea şi definirea principiilor fundamentale ale serviciilor de sănătate (EAPN, 1996, p.345). Componentele sistemului de ocrotire a sănătăŃii 1. AsistenŃa medicală (prestaŃii în natură) • legislaŃia fundamentală: Legea din 1962 privind protecŃia socială generală, modificată; • principiul finanŃării: impozite percepute de autorităŃile regionale şi municipale; plăŃi ale pacienŃilor; • cuprinderea: toate persoanele cu domiciliul în Suedia; • perioada de acordare: de la debutul bolii, pe o durată nelimitată; • participarea pacientului la plata medicului: a) pentru vizita medicului generalist o sumă de 80-120 ECU; b) pentru plata specialistului o sumă de 1526 ECU; • participarea pacientului la plata costurilor de spitalizare: 8,20 ECU/zi (24 ore); • participarea pacientului la plata asistenŃei stomatologice: gratuitate în sistemul public până la vârsta de 20 de ani; plata unei părŃi variabile (75% 30%) din cheltuieli în sistem privat; • participarea pacientului la plata medicamentelor: 16 ECU pentru primul medicament prescris şi 6,10 ECU pentru fiecare din următoarele; • alegerea medicului: libera alegere a medicului din sistemul public şi a celor din sistemul de asigurări;

97

• spitalizarea: în spitale publice, stabilite de autorităŃile regionale; în clinici private cu care autorităŃile regionale au încheiat acorduri; • remunerarea medicilor: medicii angajaŃi în instituŃiile publice au un venit fix; medicii privaŃi afiliaŃi la asigurările de boală primesc onorarii care au fost negociate între guvern şi Consiliul Ordinului Medicilor. 2. IndemnizaŃii de boală (prestaŃii în bani) • legislaŃia fundamentală: Legea din 1962 privind protecŃia socială generală, modificată; Legea din 1992 privind plata indemnizaŃiilor de boală; • principiul finanŃării: contribuŃii la sistemul asigurărilor de boală şi asumarea unor cheltuieli (primele 14 zile de concediu medical) de către angajator; • contribuŃia: angajator - 6,23% ; contribuŃie generală - 2,95%. ContribuŃia se plafonează la 7,5 cuantumuri de bază (27,3 ECU); • cuprinderea: salariaŃii şi persoanele care lucrează pe cont propriu; • condiŃii de obŃinere: a) incapacitate de muncă atestată de un medic; b) vârsta de minimum 16 ani; c) venit anual de peste 614 ECU; d) înregistrarea la un birou de asigurări de boală; e) declararea bolii în prima zi de absenŃă, la biroul de asigurări; f) nu se prevede o vechime minimă în muncă sau de participare la sistemul de asigurări de boală; • perioada de acordare: nu există limită oficială în privinŃa duratei maxime, dar indemnizaŃia de boală poate fi transformată în pensie de invaliditate dacă durata bolii se prelungeşte; • cuantumul prestaŃiilor: a) în perioada plătită de angajator (ziua a 2a ziua a 14a) se acordă 75% din salariu pentru primele două zile (a 2-a şi a 3-a) şi 90% pentru următoarele; b) în perioada plătită de asigurări se acordă o sumă egală cu 80% din venitul care dă dreptul la indemnizaŃia de boală, iar după 365 de zile prestaŃia reprezintă de regulă 70% din venitul de referinŃă;

98

• alte prestaŃii: alocaŃia de reinserŃie, plătită dacă persoana bolnavă urmează o formare profesională; cuantumul este egal cu indemnizaŃia de boală; • impozitare: prestaŃiile sunt impozabile în totalitate şi nu există condiŃii de reducere a impozitului; Sursa: MISSOC, 1996, pp. 121-175 Maternitatea beneficiază de o protecŃie care funcŃionează pe principii asemănătoare celor aplicate ocrotirii sănătăŃii. PrestaŃiile în natură (asistenŃa pre şi post-natală a mamei; îngrijirile medicale pentru nou-născut) sunt acordate în baza rezidenŃei şi au caracter gratuit. PrestaŃiile în bani (alocaŃia prenatală şi alocaŃia parentală) sunt condiŃionate de statusul ocupaŃional (salariat sau independent) şi de afilierea la sistemul de asigurări. AlocaŃia prenatală se acordă viitoarelor mame care nu mai pot presta activitatea salariată sau pe cont propriu în ultimele săptămâni de sarcină. Ea se acordă pentru maximum 50 de zile din ultimele 60 de zile anterioare datei presupuse a naşterii. Cuantumul este egal indemnizaŃiei de boală. AlocaŃia parentală se acordă dacă unul din părinŃi a fost asigurat fără întrerupere cel puŃin 180 de zile înainte de formularea cererii. Pentru obŃinerea unei alocaŃii mai mari este necesară o perioadă de asigurare de minimum 240 de zile anterioare naşterii copilului. AlocaŃia parentală este plătită timp de 450 de zile. Ea poate fi acordată mamei timp de 60 de zile înainte de naşterea copilului sau unuia din părinŃi până la vârsta de 8 ani a copilului. PărinŃii îşi pot împărŃi între ei perioada de primire a prestaŃiei. Suma acordată ca alocaŃie parentală pentru primele 360 de zile se ridică la 80% din venitul care dă dreptul la indemnizaŃia de boală, iar pentru ultimele 90 de zile se primeşte o sumă fixă (6,10 ECU/zi). În anumite condiŃii se poate obŃine o prestaŃie suplimentară în bani (alocaŃie parentală temporară) până la vârsta de 12 ani a copilului. Toate tipurile de alocaŃii sunt impozabile (MISSOC; 1996, pp.181-190).

99

modificat (asigurarea de şomaj).ProtecŃia socială a şomerilor Asigurarea de şomaj este voluntară (non-obligatorie). îndreptăŃite să primească un ajutor de şomaj în bani. reinserŃia profesională completă.4. Sunt asimilate ca perioade de muncă salariată următoarele: formarea completă legată de locul de muncă. minimum 80 de zile (3 ore/zi) de muncă salariată. 100 . În anumite condiŃii legate de locul de muncă sau de pregătirea profesională prealabilă. 2 luni). Asigurarea de şomaj • legislaŃia fundamentală: Legea din 1973. Aceste două forme se disting prin principiul de finanŃare. care sunt afiliaŃi la o casă de asigurări aparŃinând domeniului propriu de activitate. Sistemul acesta cuprinde aproximativ 83% din populaŃia activă. • condiŃii principale: şomaj involuntar. • contribuŃia: angajatorul . Decretul Regal din 1988. finanŃată prin contribuŃia patronatului şi administrată de cele 42 de case de asigurări care sunt. capacitate de muncă şi disponibilitate pentru obŃinerea unui loc de muncă convenabil (cel puŃin 17 ore/săptămână ).32%. • principiul finanŃării: contribuŃie. În consecinŃă. • cuprindere: salariaŃii şi cei care lucrează pe cont propriu de până la 64 de ani. persoanele neafiliate sunt. modificată. • stagiu: minimum 12 luni de afiliere la o casă de asigurări. concediul corespunzător alocaŃiei parentale şi serviciul militar obligatoriu (max. condiŃiile şi durata de acordare. ataşate organizaŃiilor sindicale. în general. protecŃia şomerilor se realizează prin asigurarea de şomaj şi prin asistenŃa sau ajutorul de şomaj. 1. înregistrare la biroul de plasare. de asemenea.

pp. nu îndeplinesc condiŃiile pentru obŃinerea asigurării (12 luni de afiliere). • cuantumul prestaŃiei: 75% din salariul de referinŃă (1996). modificată. • impozitare: ajutorul de şomaj este impozabil. În ultimul caz. • baza de calcul: nu există salariu de referinŃă. 345-367 101 . de la 60 de ani . capacitate de muncă şi disponibilitate pentru obŃinerea unui loc de muncă convenabil (cel puŃin 17 ore/săptămână). • baza de calcul: salariu zilnic din timpul celor 5 luni de stagiu. • impozitare: prestaŃia este impozabilă în totalitate. • cuantumul prestaŃiei: 24 ECU/zi (1996).1996. Orice reluare a lucrului dă dreptul la o nouă perioadă. peste 55 de ani . şomerul trebuie să fi căutat un loc de muncă prin intermediul biroului de plasare sau să fi muncit cel puŃin 90 de zile în primele 10 luni de după formare. între 55 şi 59 de ani 300 de zile.300 de zile. • durata acordării: până la 55 de ani . Sursa : MISSOC. 2. • cuprinderea: persoane de vârstă 20-64 ani care nu sunt asigurate. • principiul finanŃării: subvenŃii de la stat (impozite). dar nu au încă vârsta de 60 de ani.856 ECU/lună sau 72 ECU/zi.450 de zile. • stagiu: minimum 5 luni (cel puŃin 75 ore/ lună) de muncă salariată sau formare profesională completă. minimum 25 ECU/zi şi maximum 58 ECU/zi. • plafonul salarial: 1. sunt asiguraŃi şi au epuizat durata de acordare a prestaŃiei din sistemul de asigurări.• durata acordării: până la vârsta de 55 de ani .450 zile. înregistrare la biroul de plasare. Ajutorul de şomaj • legislaŃia fundamentală: Legea din 1973. • condiŃii principale: şomaj involuntar.150 de zile.

323340). pp.Sistemul descris mai sus este tipic pentru situaŃia de şomaj total. Familiilor care adoptă un copil li se acordă un ajutor în bani. În cazul familiilor numeroase. EAPN. 1996. Cea mai importantă dintre acestea este ajutorul social (Social Bidrag). provenind fie din alocaŃia de întreŃinere plătită de celălalt părinte. AlocaŃiile familiale sunt neimpozabile (MISSOC. Suma plătită până la cei 16 ani ai copilului este de 77 ECU pe lună. dar nu mai mult de 2. 1996. Totuşi. care echivalează cu jumătate din costurile de întreŃinere. 1993. 102 . Dreptul la acest tip de prestaŃii se stabileşte începând cu primul copil. 29-30. din diferite motive. Sistemul de garantare a veniturilor minime Problema sărăciei nu este centrală în sistemul de protecŃie socială suedez întrucât politicile active în domeniul forŃei de muncă şi componentele universale ale securităŃii sociale asigură majorităŃii populaŃiei resurse de trai suficiente (Spicker. începând cu al treilea copil.454 ECU pe an. În cazul şomajului parŃial (timpul săptămânal de muncă este inferior celui prestat în perioada anterioară) şi al şomajului persoanelor pensionate anticipat se aplică diminuări ale cuantumului. p. existenŃa unui număr important de persoane care. PărinŃii singuri primesc o sumă lunară garantată de 120 ECU. se acordă un supliment progresiv. alocaŃiile familiale sunt finanŃate de stat prin impozite. corespunzătoare veniturilor provenite din alte surse (salariu parŃial sau pensie).349). pp. nu au acces la formele generale ale protecŃiei sociale a făcut necesară introducerea unor prestaŃii minime noncontributive. Comparativ cu alte Ńări membre. fie ca ajutor de întreŃinere de la stat. PrestaŃiile familiale Introduse în 1947. programele care vizează în mod specific categorii defavorizate sunt mai reduse ca număr şi mai puŃin diversificate.

Deşi majoritatea o constituie persoanele de naŃionalitate suedeză. este principala condiŃie pentru obŃinerea ajutorului. Politica activă de reinserŃie profesională are drept consecinŃă o durată medie coborâtă (4 luni şi jumătate în 1992) a acordării prestaŃiei şi o mobilitate relativ mare a populaŃiei de beneficiari. copiilor aflaŃi în sistemul de educaŃie şi persoanelor cu nevoi locative. 1996.). 350). p. dar până în 1956 beneficiarii lui au fost privaŃi de unele drepturi cetăŃeneşti (dreptul de vot). etc. Beneficiarul este însă obligat să dovedească disponibilitatea pentru găsirea unui loc de muncă. Suma este stabilită. este de remarcat că străinii sau refugiaŃii au o pondere de 25%. în funcŃie de situaŃia solicitantului. FinanŃarea şi administrarea sunt exclusiv locale. 103 . Între beneficiari se află şi familii de muncitori care au venituri salariale.Ajutorul social are o tradiŃie îndelungată în Suedia. pensia de bază. Domiciliul legal în Suedia. ajutorul de şomaj. MISSOC. în consecinŃă. 1996. numărul celor care primesc ajutorul social reprezintă aproximativ 8% din totalul locuitorilor Suediei. dar Oficiul NaŃional pentru Sănătate şi Prevederi Sociale stabileşte standarde pentru a limita diferenŃierea cuantumurilor. p. pp. care reprezintă aproape jumătate din beneficiari. Ajutorul social poate fi cumulat cu alocaŃia familială şi alocaŃia pentru locuinŃă (EAPN.386-391). situaŃie asociată de analişti inexistenŃei unor reglementări privind salariul minim garantat (EAPN. Fenomenul stigmatizării beneficiarilor acestei forme de protecŃie socială şi. Conform datelor din 1994. Persoanele de vârsta pensionabilă (peste 65 de ani) nu depăşesc însă 5%. Acestea se adresează familiilor monoparentale. indiferent de durată. de autorităŃile locale. Reglementările din 1982 prevăd acordarea ajutorului social ca un drept al persoanelor care nu dispun de resurse suficiente pentru plata cheltuielilor de subzistenŃă şi care nu beneficiază de prestaŃiile din regimul general (indemnizaŃie de boală. pentru a se susŃine din salariul propriu.349. Pe lângă ajutorul social există şi alte câteva prestaŃii bazate pe testarea mijloacelor financiare. Structura pe vârste indică preponderenŃa tinerilor sub 25 de ani (inclusiv un număr important de copii sub 18 ani). 1996.

reŃinerea celor îndreptăŃiŃi de a apela la ea sunt practic inexistente sau. p.116% din suma de bază. indiferent de originea şi natura lor. • obligaŃii ale beneficiarului: fiecare este obligat să contribuie la satisfacerea nevoilor proprii şi dacă este apt de muncă trebuie să caute în permanenŃă un loc de muncă cu un salariu convenabil. • finanŃarea: în totalitate din impozite locale. cuplu .192%. • modul de stabilire a cuantumului (raportul cu suma de bază stabilită anual de guvern): persoană singură . copii (în funcŃie de vârsta copiilor) între 170 ECU (0-3 ani) şi 231 ECU (11-20 de ani). copii . • principiul: alocaŃie diferenŃiată. 130). • unitatea domestică: persoana singură sau menajul (persoane care coabitează). • condiŃii de acces: dreptul de rezidenŃă în Suedia. Ajutorul social (Social Bidrag) • legislaŃia fundamentală: Legea din 1982. în funcŃie de valorile standard calculate anual de Oficiul NaŃional pentru Sănătate şi Prevederi Sociale. • categoriile prevăzute la stabilirea cuantumului: persoane singure. • durată de acordare: nelimitată. în orice caz.584 ECU. • stabilirea cuantumului: la nivel local.352 ECU. • resurse considerate la stabilirea dreptului: în principiu toate resursele. până la ameliorarea situaŃiei. copii (în funcŃie de vârsta copiilor). cuplu . cuplu. mult mai reduse decât în alte Ńări (Spicker. 1993. • cuantumul lunar garantat (standardul Oficiului naŃional): persoane singure . 104 .între 56% (0-3 ani) şi 76% (11-20 ani).

sistemul de protecŃie socială din Suedia s-a confruntat cu o serie de probleme pe care specialiştii le asociază recesiunii economice şi evoluŃiilor demografice. Unele dintre dificultăŃi au fost depăşite datorită reformelor realizate sau în curs de realizare în anii '90. dar beneficiarii plătesc o proporŃie redusă din anumite cheltuieli). • dezorganizarea în sfera asigurărilor pentru accidente de muncă. Nevoia de protecŃie socială a crescut până la nivele care nu puteau fi susŃinute financiar de o economie aflată în dificultate. • indexare: prin raportare la suma de bază. plata unei contribuŃii etc. care au determinat ulterior schimbări importante în politica socială. pp. rambursarea indemnizaŃiei numai după a doua zi de boală. • discrepanŃe între nivelele de compensare pentru programe similare. plata prestaŃiilor şi readaptarea. 1996. • încurajarea abuzurilor în sistemul de sănătate şi în cel al asigurărilor pentru accidente de muncă. în sistemul asigurărilor de boală au fost introduse corectări care fie reduc facilităŃile angajatului (coborârea nivelului indemnizaŃiei de boală. Dezbaterile privind criza statului bunăstării au stimulat preocupările reformiste. Principalele aspecte critice ale sistemului de protecŃie socială sunt următoarele: • decalajul dintre cheltuielile sistemului de pensii şi creşterea economică.• drepturi asociate: a) dreptul la asistenŃă medicală care se acordă tuturor rezidenŃilor (gratuitate de principiu. Astfel. fie îi motivează pe patroni să amelioreze 105 .). Sursa : MISSOC. • deficienŃe de coordonare între administraŃiile însărcinate cu prevenirea.387-415) La sfârşitul anilor '80. b) alocaŃia pentru locuinŃă. • evoluŃia necontrolată a costurilor globale datorită problemelor menŃionate mai sus.

principiile formulate atunci (universalitatea. 1974. Reglementările privind accidentele de muncă au devenit şi ele mai restrictive pentru a limita abuzurile. 1996.347-348. De altfel. pp. În tradiŃia lui Beveridge. p. chiar în viziunea autorilor respectivi. Au fost adoptate măsuri mai severe în domeniul protecŃiei muncii şi au fost dezvoltate programele de readaptare. Politica socială a ultimelor decenii a fost construită în jurul tensiunii dintre universalitate şi selectivitate (Spicker. 1987). CorespondenŃa cu modelul rezidual (Titmuss. evaluarea prezentată de EspingAndersen (1990) indică în cazul Marii Britanii o rată medie în privinŃa liberalismului şi o rată medie în privinŃa social-democraŃiei (p. Reforma sistemului de pensii. 1993.74). 1996. Cazul Marii Britanii este considerat o variantă moderată a unui model care este pe deplin ilustrat de Ńările anglo-saxone noneuropene şi în mod particular de SUA. aflată în curs. Totuşi. 1993) sau cel liberal (Esping-Andersen.39-42). Modelul anglo-saxon: Marea Britanie Tipologiile consacrate prezintă sistemul britanic din perspective care sunt numai parŃial consonante. 2. urmăreşte schimbări de profunzime care să asigure corelarea cheltuielilor cu creşterea economică (EAPN. ConcepŃia expusă de Beveridge (1942) în raportul său intitulat Social Insurance and Allied Services a constituit matricea evoluŃiei sistemului britanic din perioada postbelică.condiŃiile de muncă (achitarea indemnizaŃiei de boală pentru primele 14 zile de către angajator). FinanŃarea asigurării de şomaj s-a modificat. incluzând şi contribuŃia angajatului. Alte clasificări plasează sistemul britanic în categoria "statelor bunăstării orientate către piaŃă" (Therborn. relativ limitată.119). 1990) este. ceea ce reprezintă o îndepărtare de la 106 . unitatea şi uniformitatea prestaŃiilor) nu se regăsesc întocmai în trăsăturile protecŃiei sociale din Marea Britanie. pp. Constrângerile financiare au condus la nivele relativ scăzute ale acestor sume forfetare. Leibfired. MISSOC. sunt preferate prestaŃiile forfetare şi nu cele calculate în funcŃie de contribuŃii.

variază în funcŃie de perioada de afiliere. numeroase şi variate. indemnizaŃiile pentru accidente de muncă. pp. Asigurările. în scopul direcŃionării resurselor către cei defavorizaŃi. pp. EAPN. Sistemul de securitate socială se compune din prestaŃii contributive bazate pe principiul asigurării. pensia de invaliditate. invaliditate.224-225. De fapt. ConsecinŃa a fost dezvoltarea unui sistem complementar bazat pe contribuŃia angajatului şi patronului (EAPN. tot mai multe prestaŃii sunt supuse testării mijloacelor financiare. Sistemul britanic acoperă riscurile de bătrâneŃe. prestaŃiile acordate pe baza testării mijloacelor financiare. au în centrul lor două categorii de venit minim: sprijinul pentru venit (Income Support) şi creditul familial (Family Credit). 1996. În sfârşit. cu un nivel care reprezintă 25% din produsul intern brut. Toate aceste prestaŃii reprezintă sume uniforme şi. ajutoare pentru persoane handicapate. finanŃarea provenind intregral de la stat (Hantrais. finanŃate prin contribuŃia patronului şi angajatului. Universalitatea sistemului britanic este relativ limitată. Structura acestui tip de prestaŃii a fost modificată în decursul anilor ca răspuns la schimbările din compoziŃia socială a beneficiarilor. în cazul pensiei de bătrâneŃe. În privinŃa cheltuielilor sociale. Componenta noncontributivă cu caracter universal constă din alocaŃii familiale. în general. indemnizaŃia de şomaj. cuprind în principal pensia de bătrâneŃe şi drepturile derivate (pensia de văduvie). cuantumurile prestaŃiilor.324-325). PrestaŃiile 107 . indemnizaŃiile de boală şi maternitate. În plus. pp. 1996. pensiile de invaliditate pentru militari. văduvie. pensia de bătrâneŃe nu este acordată în baza rezidenŃei. boală. familie. Spre deosebire de Ńările scandinave. AsistenŃa medicală este acordată întregii populaŃii prin Sistemul NaŃional de Sănătate. Marea Britanie se situează după Ńările scandinave. Statul intervine numai pentru a crea o reŃea de siguranŃă. iar individul este responsabil pentru obŃinerea resurselor care îi sunt necesare.322-325).concepŃia originară. 1995. prestaŃii universale pentru anumite contingenŃe şi prestaŃii bazate pe principiul testării mijloacelor financiare. şomaj şi sărăcie. indică rolul atribuit protecŃiei sociale.

EAPN. Sistemul de pensii 108 . finanŃat din impozite. Departamentul SecurităŃii Sociale (Department of Social Security . Serviciile de ajutor social sunt oferite de autorităŃile locale pe baza unui cadru legislativ şi financiar stabilit de Ministerul SănătăŃii. Componentele reprezentative ale sistemului de protecŃie socială sunt prezentate detaliat în cele ce urmează. 1996.90. 1995. de asociaŃii profesionale sau de medicii cu drept de liberă practică. Resursele de natură fiscală sunt însă proporŃional mai mari decât în majoritatea Ńărilor europene (EAPN.bazate pe contribuŃii şi costurile gestionării lor sunt plătite de Fondul NaŃional de Asigurări (National Insurance Fund . IndemnizaŃia obligatorie pentru boală şi maternitate este suportată de angajator. Fondurile pentru prestaŃiile non-contributive provin din Fondul consolidat (Consolidated Fund . p. ponderea resurselor din contribuŃii şi a celor din impozite este aproximativ egală. 1996. Sistemul naŃional de sănătate pune la dispoziŃie fonduri pentru servicii medicale care sunt prestate. pe baza contractelor cu NSH.327). În practică.DSS) este responsabil pentru concepŃia şi publicarea programelor de securitate socială.326). graniŃele dintre cele două fonduri nu sunt "etanşe" datorită faptului că sistemul de securitate socială în ansamblul său este administrat de stat. cu asistenŃa unor consilieri ministeriali permanenŃi. p. p.224. În structura veniturilor pentru protecŃia socială. Diferitele agenŃii ale DSS gestionează plata prestaŃiilor în bani. Partenerii sociali şi beneficiarii au un rol marginal în deciziile şi în administrarea protecŃiei sociale (MISSOC. Serviciul specializat al Ministerului Muncii este responsabil pentru acordarea indemnizaŃiilor de şomaj. 1995.CF). p. iar deciziile politice sunt luate la nivelul Secretariatului de Stat.NI) care funcŃionează pe principiul repartiŃiei. iar autorităŃile locale administrează alocaŃia pentru locuinŃă şi ajutorul plătit din impozitele consiliului local. Hantrais.

pp. p. reprezintă un cuantum uniform. Primul este reprezentat de regimul de bază al securităŃii sociale şi este gestionat de stat. În cazul persoanelor independente.225). În sistemul pensiilor de bătrâneŃe există trei etaje. datorită veniturilor 109 . Pensiile de bază (Basic Pensions). în limita unui plafon (Lower Earnings Limit . în consecinŃă. contribuŃiile sunt în prezent proporŃionale cu veniturile salariale. b) pensia ocupaŃională. Prin urmare. p. fără a depăşi însă un anumit plafon. cuprinde salariaŃii şi persoanele non-salariate. 1996. Afilierea la una dintre formulele suplimentare este obligatorie pentru salariaŃii al căror venit depăşeşte limita inferioară de venit (LEL). pensia legată de venituri aparŃine sistemului public de asigurări. Sistemele suplimentare sunt următoarele: a) pensia de stat legată de venituri (State Earnings Related Pension) sau. plătite din Fondul NaŃional de Asigurări. Al doilea etaj este cel al pensiilor suplimentare. care este în principiu dependent numai de perioada de contribuŃie. ca şi al altor categorii de prestaŃii contributive. În Marea Britanie. segmentele de populaŃie vârstnică care. 1996. contribuŃiile sunt forfetare sub un anumit nivel al veniturilor şi proporŃionale peste acel nivel.332-333). La al treilea etaj se situează pensiile personale (Appropriate Personal Pension Scheme) din sistemul privat. Prin principiile de organizare şi modul de administrare (de către stat). pensia proporŃională (Graduated Retirement Benefit).90.LEL). afilierea la programul de pensii ocupaŃionale sau la cel personal (privat) poate înlocui participarea la a doua componentă (pensia legată de venituri) din sistemul public. Salariile inferioare unei anumite sume nu sunt supuse contribuŃiei şi.Regimul pensiilor. înainte de 1975. Pensia de bază împreună cu pensia legată de venituri reprezintă cu puŃin mai mult decât venitul minim. În ciuda opŃiunii iniŃiale pentru sume forfetare. cheltuielile cu pensiile de bătrâneŃe se află la un nivel considerat printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. ContribuŃiile sunt proporŃionale cu venitul. persoanele respective nu au dreptul la prestaŃii de securitate socială (EAPN. În anumite condiŃii. cu reducerea parŃială sau transferarea contribuŃiei la programul ales (MISSOC.

continuă să fie influentă şi în acest deceniu. 1996.NHS) din Marea Britanie a devenit prototipul sistemelor naŃionale europene. Modelul se regăseşte într-o altă Ńară anglo-saxonă.111.191219). acestea fiind de altfel neimpozabile (MISSOC. nu au contribuit la sistemele ocupaŃionale sau private de pensii se confruntă cu o precaritate economică accentuată. Într-o situaŃie şi mai dificilă se află cei care nu primesc integral pensia de bază (majoritatea femei care au fost angajate cu normă parŃială) sau cei excluşi din sistemul pensiilor de bază. Invaliditatea presupune incapacitate de muncă de 100% şi controlul medical care o atestă este deosebit de riguros pentru a nu lăsa loc abuzurilor. AsistenŃa medicală 110 . PrestaŃiile de invalidate sunt a) temporare (până la 364 de zile) şi b) de lungă durată (după 1 an de invaliditate până la vârsta de pensie). Dezvoltarea componentelor complementare şi îndeosebi a formulelor private în sistemul de pensii indică menŃinerea acestei orientări în protecŃia socială din Marea Britanie (EAPN. ConcepŃia liberală cu privire la rolul limitat al statului şi accentuarea responsabilităŃii individuale în asigurarea resurselor. pp. pentru întreŃinere (Disability Living Allowance) şi indemnizaŃiile pentru invaliditate gravă (Severe Disablement Allowance). Sistemul NaŃional de Sănătate (National Health System . dar şi în Ńări scandinave sau în cele din zona Europei de sud. dominantă în anii '80. AsistenŃa medicală şi indemnizaŃiile de boală De la înfiinŃarea sa (1946-1948).scăzute din perioada activă. pp. 1995. Dreptul la aceste alocaŃii se bazează pe contribuŃia la Fondul NaŃional de Asigurări. presupune existenŃa unei perioade de invaliditate primară de 196 zile (acordată în cadrul prestaŃiilor de boală). Modul de calcul şi principiile de organizare sunt similare celor din sistemul pensiei de bază. Statul finanŃează în totalitate alocaŃiile pentru îngrijire (Attendance Allowance). p. Accesul la cea de-a doua este condiŃionat de epuizarea primei care.332-333). Irlanda. la rândul său. situaŃie caracteristică celor cu venituri sub limita prevăzută de legislaŃie.

CondiŃia de eligibilitate este ca viitoarea mamă să fi avut o vechime de minimum 26 de săptămâni la acelaşi angajator. fiind deci un serviciu cu caracter universal. Sistemul de protecŃie socială pentru maternitate se bazează pe o combinaŃie de prestaŃii în natură şi prestaŃii în bani. iar cea de-a doua este plătită de la fondul de asigurări. Ambele prestaŃii se plătesc o 111 . FinanŃarea sistemului se realizează din impozite.se acordă în virtutea rezidenŃei britanice. AlocaŃia de maternitate (Maternity Allowance . 1996. IndemnizaŃiile sunt dependente de statutul de salariat sau de obŃinerea unui venit care permite participarea la fondul de asigurări. restul de 8% fiind plătite de angajator. dar pacientul plăteşte o sumă fixă pentru fiecare produs farmaceutic prescris şi. constând din servicii medicale. până în a 15-a săptămână dinaintea datei presupuse a naşterii şi să fi obŃinut un venit mediu de 69 ECU/săptămână. achită contravaloarea unor aparate corective.). pp. etc. PrestaŃiile în bani acordate în caz de boală sunt de două tipuri: indemnizaŃia reglementară de boală (Statutory Sick Pay . sunt acordate în baza dreptului de rezidenŃă şi au caracter gratuit. cu excepŃia categoriilor care beneficiază de reduceri. sumele fiind utilizate pentru a-i plăti pe cei care prestează actul medical (asociaŃii profesionale ale medicilor sau medici cu liberă practică) şi pentru infrastructura serviciilor medicale (spitale.MA) este finanŃată de Fondul NaŃional de Asigurări şi se acordă salariatelor care nu au beneficiat de indemnizaŃia reglementară de maternitate (SMP) precum şi celor care au lucrat pe cont propriu. Primele. IndemnizaŃia reglementară de maternitate (Statutory Maternity Pay . echipament. Sistemul indemnizaŃiilor de boală a cunoscut în 1995 o serie de schimbări menite să simplifice gestionarea sa. CondiŃia de acces este ca plata contribuŃiei să fi avut loc timp de cel puŃin 26 de săptămâni din cele 66 anterioare săptămânii presupuse a naşterii.SMP) este finanŃată în proporŃie de 92% de stat.43-44).SSP) şi indemnizaŃia pentru incapacitate temporară (Lower Rate Short-Term Incapacity Benefit). să reducă cheltuielile patronatului şi să amelioreze situaŃia celor cu venituri mici (MISSOC. Îngrijirea medicală este gratuită. Prima este suportată în principal de angajator.

suma diferă în funcŃie de statutul ocupaŃional al mamei: 63 ECU/săptămână dacă era salariată în perioada de referinŃă şi 54 ECU/săptămână dacă lucra pe cont propriu sau dacă îşi reziliase între timp contractul de muncă (MISSOC.330). AlocaŃia se acordă timp de aproximativ un an. Datorită condiŃiilor restrictive de acces. Dată fiind cuprinderea limitată a sistemului bazat pe contribuŃie. unifică sistemul de prestaŃii. bazată pe testarea mijloacelor financiare: ajutorul pentru venit (Income Support IS). pp. 1996.179-189). Reforma alocaŃiei de şomaj (Unemployment Benefit .JSA). cu ajutorul pentru venit (IS). funcŃia ajutorului pentru venit (IS) în protecŃia şomerilor este una dintre cele mai importante (EAPN. p.UB) din anii '80 a urmărit reducerea cuantumului la o sumă forfetară.perioadă maximă de 18 săptămâni. dar dreptul la ea poate fi reînnoit după o perioadă minimă de activitate de 13 săptămâni. o dată cu adoptarea Legii privind persoanele care solicită loc de muncă (Jobseeker's Act). Reforma iniŃiată în 1996. bazată pe contribuŃie şi acordată numai pentru şase luni. suprimând componenta variabilă legată de venit şi suplimentul pentru copiii în întreŃinere. instituind alocaŃia pentru cei care solicită loc de muncă (Job Seeker Allowance . numărul celor care primesc alocaŃia reprezintă un procent redus (28%) din numărul total al şomerilor care beneficiază de protecŃie socială. Aceasta combină alocaŃia de şomaj (Unemployment Benefit). În cazul alocaŃiei de maternitate (MA). ProtecŃia socială a şomerilor Riscul de şomaj este acoperit de sistemul de asigurări naŃionale. Persoanele care nu au dreptul la asigurarea de şomaj sau au epuizat acest drept pot recurge la o prestaŃie non-contributivă. 1996. Obiectivele sunt multiple: stimularea căutării unui loc de muncă de către 112 . Cuantumul indemnizaŃiei reglementare (SMP) reprezintă 90% din venit în primele şase săptămâni ale concediului de maternitate şi 63 ECU/săptămână în restul perioadei.

alocaŃia familială (Child Benefit) este finanŃată de stat. Ea se acordă pentru fiecare copil sub 16 ani sau. pp. ea a acordat relativ puŃină importanŃă valorilor. o serie de alte prestaŃii familiale: alocaŃia pentru părinte singur (One Parent Benfit). PrestaŃiile familiale sunt scutite de impozit (MISSOC. în cazul celor cu educaŃia elementară prelungită. din impozite. principiul fiind unul regresiv: primul copil primeşte 54 ECU/săptămână. Acestei alocaŃii (Child Benefit) i se pot asocia. 1996. schimbările care au impus reforma sistemului de asistenŃă publică au fost următoarele: 113 . comportamentului moral şi stimulentelor economice. creşterea eficienŃei lor şi sporirea calităŃii serviciilor publice. 1996. În opinia lui Titmuss (1964). această componentă a protecŃiei sociale a fost axată predominant pe nevoile persoanelor vârstnice. Ulterior.43-44. raŃionalizarea administrării prestaŃiilor. Noua legislaŃie condiŃionează plata integrală a alocaŃiei de participarea beneficiarilor la programele guvernamentale de formare şi de căutarea activă a unui loc de muncă (MISSOC.persoanele aflate în şomaj. EAPN. Mult timp. PrestaŃiile familiale În Marea Britanie. Datorită preocupării pentru acest segment al populaŃiei. în funcŃie de caz. ultimele două aparŃinând componentei bazate pe testarea mijloacelor finaciare. alocaŃia pentru locuinŃă (Housing Benefit) şi creditul familial (Family Credit). interesul analiştilor şi oamenilor politici a vizat mai ales nivelele ajutorului bănesc şi aria sa de cuprindere. până la 19 ani. sistemul bazat pe testarea mijloacelor finaciare a cunoscut revizuiri menite să adapteze instrumentele de garantare a venitului minim la evoluŃiile din societatea britanică. 323-339). pp.330-331). iar următorii câte 44 ECU/săptămână. Sistemul de garantare a veniturilor minime Criticile la adresa asistenŃei publice au fost formulate încă din perioada reformelor lui Beveridge din anii '40. În perioada imediat postbelică. aflat în afara pieŃei muncii. pp. Cuantumul variază în funcŃie de rangul copilului. 1996.

indică importanŃa sa în sistemul de securitate socială şi îndeosebi în combaterea sărăciei.).000. minus costurile locuinŃei.• schimbări în structura demografică şi socială (numărul şi proporŃia de vârstnici. încălzire). mame necăsătorite. b) plăŃi suplimentare săptămânale pentru persoane în situaŃii particulare sau "prime" (părinte singur.153-159).000 în programul de ajutor pentru venit (Income Support . în funcŃie de ocupaŃie. 114 . caracteristica componentei de garantare a veniturilor este întinderea sa. îmbrăcăminte. dintre care 5. PrestaŃiile non-contributive. Ajutorul pentru venit (IS) are ca scop acordarea unui ajutor financiar persoanelor care nu lucrează o normă integrală (minimum 16 ore/săptămână) şi ale căror venituri sunt inferioare unui nivel minim stabilit. • schimbări în standardul de viaŃă al întregii populaŃii şi în diferenŃierea accesului la resurse. diversitatea prestaŃiilor şi varietatea categoriilor de populaŃie cuprinse.600. boala. componente ale "reŃelei de siguranŃă". • schimbări în cuprinderea programelor de securitate socială. copii dependenŃi.FC). etc. estimat la aproximativ 9. imigraŃia şi migraŃia internă. • schimbări în incidenŃa unor factori ca şomajul. Spicker (1992) întăreşte această idee. În prezent. • schimbări în concepŃia despre sărăcie sau minimum de subzistenŃă şi în relaŃia dintre cuantumurile asistenŃei naŃionale şi nivelele prestaŃiilor din sistemul de asigurări sociale (pp. sunt finanŃate de stat şi se acordă pe baza testării nevoilor sau mijloacelor.IS) şi creditul familial (Family Credit . văduve. considerat ca suficient pentru acoperirea tuturor nevoilor normale ale solicitantului (hrană.6-7). Numărul de benficiari. afirmând că ajutorul pentru venit (IS) este "probabil cea mai importantă prestaŃie" pentru că garantează un nivel minim de venit pentru un număr mare de persoane (pp. invaliditatea. ilustrând prin aceasta importanŃa principiului selectivităŃii în politica socială britanică. Principalele dispozitive de garantare a venitului minim sunt ajutorul pentru venit (Income Support .000 de persoane.IS). În compunerea lui intră patru elemente de bază: a) "cuantumul aplicabil".

vizează prestaŃiile de incapacitate de muncă şi de şomaj. 1992. Suma acordată solicitantului reprezintă diferenŃa dintre cele patru elemente cumulate şi venitul solicitantului. se remarcă introducerea experimentală a unei prestaŃii pentru persoanele active fără copii. regimul conservator/corporatist (Esping-Andersen. care nu au cunoscut schimbări esenŃiale. s-a accentuat orientarea spre selectivitate. TradiŃia bismarckiană a fost integrată în sistemele 115 . d) reŃineri (ajutorul poate fi redus în cazul şomajului voluntar sau participării la grevă şi pot fi aplicate reŃineri pentru plata unor datorii). Între acestea. prevenirea fraudelor şi abuzurilor.43). În celelalte compartimente ale protecŃiei sociale. p. Modelul continental: Germania CorespondenŃa dintre un sistem particular de protecŃie socială şi modelul sau tipul său ideal este frapantă în cazul Germaniei. pensionarii din sistemul asigurărilor naŃionale şi şomerii erau principalele categorii de beneficiari ai ajutorului pentru venit (IS) (Spicker. persoană cu handicap. Noua legislaŃie. Elementele sale fundamentale se regăsesc sub denumiri variate în tipologiile statelor bunăstării: modelul realizării/performanŃei industriale (Titmuss. Preocuparea pentru raŃionalizarea costurilor şi calitatea serviciilor s-a manifestat şi în legătură cu Sistemul NaŃional de Sănătate (MISSOC. La începutul anilor '90. creşterea rentabilităŃii şi eficienŃei în administrare. O serie de măsuri au ca obiectiv să faciliteze crearea unor noi locuri de muncă şi să stimuleze inserŃia socioprofesională a şomerilor. Se poate spune chiar că sistemul german este el însuşi unul dintre prototipurile securităŃii sociale europene. 1996. În cursul ultimilor ani sistemul de securitate socială din Marea Britanie a făcut obiectul mai multor iniŃiative reformatoare. egalizarea vârstei legale de pensionare şi pensiile ocupaŃionale. 1990) sau instituŃional (Leibfried. 3. plata chiriei este susŃinută prin altă prestaŃie (Housing Benefit). cuplu). c) "costuri pentru locuinŃă". 1993).7). adoptată în 1995. 1974). în general sprijin pentru plata împrumutului şi asigurării pentru cei care deŃin în proprietate propria locuinŃă.p.pensionar. copil handicapat.

După cum subliniază Alber (1986). primul dintre ele întruneşte consensul cel mai larg. finanŃată de la bugetul statului. La rândul său. Sensul său curent se limitează la două componente: "asigurări sociale" şi "legislaŃia muncii" (Alber. rol specific atât filosofiei politice neo-liberale cât şi eticii sociale a catolicismului. H.Alber (1986) identifică următoarele patru trăsături generale ale politicii sociale din această Ńară: a) fragmentarea şi descentralizarea programelor sociale în funcŃie de tipul prestaŃiei sau serviciului. mod de finanŃare şi de administrare: asigurare socială.de protecŃie socială din majoritatea Ńărilor europene. PreferinŃa pentru termenul de "economie socială de piaŃă" traduce tocmai rolul complementar şi compensator al statului în raport cu mecanismele pieŃei libere. În studiul consacrat Germaniei. c) rolul esenŃial al componentei contributive (asigurările sociale). fondatoare ale Uniunii Europene. sistemul de menŃinere a venitului are următoarele scopuri: prevenirea sărăciei. dar ea este ilustrată cu precădere de statele "continentale". categorii de beneficiari. d) importanŃa legislaŃiei muncii (pp.4). Acestea sunt. care dau beneficiarului libertatea de decizie în privinŃa consumului şi lasă un spaŃiu maxim de acŃiune serviciilor private. politica socială are o accepŃiune mai restrictivă decât în celelalte Ńări europene. menŃinerea statusului social în cazul pierderii veniturilor şi reducerea inegalităŃilor în condiŃiile de viaŃă. compensare socială (iniŃial destinată victimelor războiului şi ulterior extinsă la victimele violenŃei sau neglijenŃei). asistenŃa socială (finanŃată şi administrată de guvernele locale) (Hantrais.4-5). el având de altfel şi un suport constituŃional 116 .221222). de grupurile beneficiare şi de regiuni. conform documentelor oficiale. pp. p. b) preponderenŃa prestaŃiilor în bani. finanŃată în principal prin contribuŃii şi administrată de fonduri autonome. 1986. Conceptul de „stat al Bunăstării“ are în contextul german o conotaŃie negativă. În viziunea principalelor partide politice. 1995. fiind asociat cu o intervenŃie statală excesivă. obiectivele fundamentale ale sistemului de transfer. Sistemul securităŃii sociale are trei ramuri care se disting prin principii.

42). calitatea de membri ai programelor de asigurare socială. p.(p.53). Prin numărul de beneficiari şi ponderea sa în totalul cheltuielilor sociale. p. În cazul asigurării pentru şomaj. 1995a. asigurările sociale reprezintă componenta cea mai importantă a statului german al bunăstării. nivelul acestor prestaŃii este în relaŃie cu venitul din perioada activă şi urmăreşte păstrarea standardului de viaŃă anterior. prin contribuŃiile lor. Analiza modului în care a evoluat finanŃarea în perioada postbelică pune în evidenŃă tendinŃa de diminuare a participării statului. Asigurarea pentru accidente de muncă este suportată numai de angajator. Creşterea şomajului nu a dus însă întotdeauna la sporirea sumelor alocate de stat (H. Reducerea participării financiare a statului a fost însoŃită de asumarea unor noi funcŃii de către sistemul de asigurări. principalele cauze ale crizelor fiscale pe care le-a cunoscut sistemul începând cu anii '70 (p. Astfel. în special în domeniul pensiilor. principalele programe de asigurări în domeniul pensiilor. 117 .61). Statul acordă finanŃare de la buget prin subvenŃii sau contribuie. De altfel. Diminuarea subvenŃiilor de la stat împreună cu extinderea funcŃiilor în direcŃii care contravin concepŃiei iniŃiale despre asigurări reprezintă. Astfel. PrestaŃiile de menŃinere a venitului sunt acordate celor care şi-au dobândit. în calitate de angajator.40).Alber. Germania alocă cheltuielilor pentru protecŃia socială peste 27% (31%. asigurările pentru şomaj au preluat şi costurile unor măsuri active în domeniul forŃei de muncă (formarea profesională). perioada de pregătire şcolară şi profesională). implicarea financiară a statului a variat în funcŃie de nivelul şomajului şi de lichidităŃile fondului de şomaj. în opinia lui Hans Alber (1986). 1986. În general. inclusiv noile landuri) din produsul intern brut. iar sistemul asigurărilor de pensii a inclus în calculul pensiei şi perioade în care persoana nu a plătit contribuŃie (stagiul militar. la programele de asigurări ale funcŃionarilor publici. FinanŃarea asigurărilor sociale se realizează preponderent prin contribuŃia angajaŃilor şi a angajatorului. proporŃie superioară mediei europene (European Commission. sănătăŃii şi şomajului sunt cofinanŃate în proporŃii egale de angajaŃi şi angajator.

5. În perioada 1960-1990 a scăzut numărul celor care devin pensionari de bătrâneŃe la vârsta standard (65 ani). În afara celor trei fonduri principale. salariaŃi şi mineri. 4. funcŃionează alte două care.Principalele componente ale sistemului de asigurări sunt: 1.3%). Numărul pensionarilor de bătrâneŃe este nu doar cel mai mare. În acelaşi timp se constată şi sporirea pensionărilor de invaliditate. p.3%) şi angajator (9. 1995a. dar şi cel cu creşterea cea mai marcată.67). 3. au o importanŃă relativ redusă. supravieŃuitori) sunt obligatorii pentru muncitorii manuali şi salariaŃi. adoptarea unei limite de vârstă mai flexibile fiind cea mai semnificativă dintre acestea (Alber. evoluŃiile de pe piaŃa forŃei de muncă (lipsa locurilor de muncă). prin numărul membrilor şi mărimea sumelor angajate. p. asigurările de pensii (bătrâneŃe. FinanŃarea acestora se face prin contribuŃia de 18. ponderea lor în totalul acestei categorii ajungând la aproximativ 60%. La nivelul anului 1993. 2. 1986. Lipsa perspectivelor de revenire pe piaŃa muncii a 118 .45-46). Pensiile pentru ansamblul categoriilor ocupaŃionale acoperite de acest tip de asigurare reprezintă cel mai important element al cheltuielilor sociale. În Germania există trei fonduri principale de pensii corespunzând unor categorii ocupaŃionale distincte: muncitori. asigurările de boală.6% din salariu. plătită în proporŃii egale de angajat (9. invaliditate. asigurările pentru accidente de muncă. ele reprezentau aproximativ 40% din totalul cheltuielilor sociale şi 14% din PIB (European Commission. dar şi schimbările interne ale sistemului de asigurări. asigurările de şomaj. Sistemul de pensii Asigurările de pensii pentru diferite situaŃii (bătrâneŃe. asigurările pentru îngrijirea pe termen lung (asigurarea de dependenŃă). invaliditate şi supravieŃuitori). La originea acestei situaŃii se află schimbările demografice (numărul sporit de persoane aflate la vârsta pensiei).

respectiv îmbătrânirea populaŃiei au grevat în mod serios fondurile de pensii. Partea cea mai dinamică a cheltuielilor pentru sănătate este cea compusă din prestaŃiile în natură şi din serviciile medicale. cheltuielile pentru sănătate ale firmelor au crescut. cel de-al doilea element al cheltuielilor sociale. care prevăd între altele şi introducerea pensiei minime. Ca răspuns la aceste dificultăŃi. Prin extinderea dreptului la continuitatea salariului şi la categoria muncitorilor (iniŃial acest drept era rezervat doar salariaŃilor). în ordinea importanŃei. ponderile cele mai importante le deŃin asigurările de sănătate (71%). pensiile acordate de principalele trei fonduri (muncitori. În consecinŃă. fiind considerată ca principala sursă de venit a celor îndreptăŃiŃi la ea. începând cu mijlocul anilor '70. EvoluŃiile demografice. Sistemul naŃional de sănătate şi asigurările de boală Asigurările de boală reprezintă. În compoziŃia acestei categorii de cheltuieli. Cheltuielile pentru sănătate au crescut până la 8% din PIB. s-a ameliorat situaŃia pensionarilor provenind din grupurile cu venituri mici. pensia a încetat să mai fie concepută ca o modalitate de a asigura subzistenŃa. Politica în domeniul pensiilor a cunoscut dificultăŃi majore. PrestaŃiile în bani (continuarea plăŃii salariului şi alocaŃiile de boală) reprezintă aproximativ o treime din totalul cheltuielilor pentru sănătate.determinat o mare parte a şomerilor vârstnici să solicite pensionarea pentru incapacitate de muncă. salariaŃi şi mineri) au crescut semnificativ şi au fost indexate în funcŃie de creşterile salariilor. La această evoluŃie au contribuit reglementările 119 . provocând deficite. Nivelul pensiilor tinde să fie strâns legat de contribuŃie. creşterea pensiilor a fost diminuată şi au fost luate în discuŃie alte modalităŃi de a face faŃă crizei. Creşterea cheltuielilor pentru această categorie a atins un vârf în anii '70. iar partea aferentă alocaŃiei de boală prin sistemul asigurărilor s-a diminuat în mod corespunzător. În ultimele decenii. Prin schimbările legislative din 1972.

Astfel. Asigurările de sănătate sunt organizate. asemeni asigurărilor de pensii. au fost reduse unele prestaŃii. ProporŃia prestaŃiilor destinate menŃinerii venitului reflectă cel mai fidel evoluŃia şomajului. în relaŃie directă cu evoluŃia salariilor la nivelul economiei naŃionale. Înlocuirea venitului este însă numai una dintre funcŃiile realizate de asigurarea pentru şomaj. 1996. Reforma legislativă din 1969 a condus la preluarea de către InstituŃia Federală a Şomajului a unor numeroase şi variate funcŃii: servicii de consiliere şi plasament. în funcŃie de Casa de asigurări (EAPN. ProtecŃia socială a şomerilor EvoluŃiile cheltuielilor pentru şomaj urmează îndeaproape fluctuaŃiile economice. pp. de asemenea. acces egal nu înseamnă utilizare egală (Alber. la un acces aproape generalizat la serviciile de sănătate.privind ameliorarea prestaŃiilor. Explozia costurilor din sectorul sănătăŃii a determinat adoptarea unor măsuri de limitare a cheltuielilor de acest tip. angajaŃilor (38%). 120 . formarea profesională. menŃinerea locurilor de muncă prin subvenŃii. persoane handicapate). costul sporit al actului medical precum şi creşterea numărului de medici. FinanŃarea asigurărilor pentru şomaj se realizează prin contribuŃia firmei (44%). Totuşi. acest sistem reuşeşte să ofere protecŃie marii majorităŃi a populaŃiei şi a condus. complexitatea tehnologică. ContribuŃia cumulată a angajaŃilor şi firmei reprezintă 3% din fondul de salarii. au fost limitate serviciile acoperite de asigurări şi a fost impusă o modalitate corporatistă (incluzând asociaŃiile medicilor şi fondurile de asigurări) de negociere a onorariilor. subvenŃii de stat (16%) şi transferuri (2%).73-74). Cota de contribuŃie variază între 11% şi 13% din salariul brut. p. studenŃi. pensionari. reintegrarea persoanelor handicapate. 1986. în trei fonduri şi sunt finanŃate prin contribuŃia egală a angajatorului şi angajaŃilor. Prin includerea în asigurările de boală şi a categoriilor care nu sunt active din punct de vedere economic (membrii familiei persoanei asigurate.154).

ajungându-se ca la începutul anilor '80 proporŃia şomerilor îndreptăŃiŃi să primească diferite tipuri de ajutoare să fie de două treimi din numărul total. o parte considerabilă a fondurilor pentru protecŃia şomerilor au fost transferate în zonele estice pentru a finanŃa programe de inserŃie profesională (EAPN. numărul beneficiarilor a scăzut drastic. FinanŃarea acestor alocaŃii este realizată în totalitate de către stat. de la bugetul general. pe fondul unei cereri crescute de ajutoare de şomaj. Studiile comparative arată că alocaŃiile de şomaj au crescut în ultimele trei decenii şi că majoritatea beneficiarilor nu se situează sub standardele asistenŃei sociale. Ca urmare a acestei situaŃii.166). Vârsta maximă pentru 121 . 1996. Ca urmare. Începând cu 1975. compensaŃia pentru şomaj nu este suficientă pentru a evita sărăcia (Alber. Reunificarea a constituit o provocare serioasă la adresa asigurărilor de şomaj. EvoluŃiile recente ale politicii în domeniul şomajului au adus în atenŃie capacitatea sistemului de asigurare pentru şomaj de a garanta securitatea socială. iar o treime nu au nici o formă de ajutor. au fost operate reduceri ale prestaŃiilor şi restricŃii în acordarea drepturilor de şomaj. ÎnrăutăŃirea situaŃiei şomerilor nu s-a datorat numai schimbărilor legislative din 1975. PrestaŃiile familiale Orice persoană care locuieşte în Germania are dreptul la alocaŃia pentru copil şi la alocaŃia pentru creşterea copilului. ci şi creşterii duratei şomajului. rata şomajului din landurile estice a depăşit 15% în 1993 (8. dar în continuă creştere. Deşi majoritatea beneficiarilor nu sunt în situaŃie de sărăcie. Prin reducerea masivă a locurilor de muncă (aproximativ jumătate din totalul existent în 1989). p. şomajul echivalează întotdeauna cu o diminuare sensibilă a standardelor de viaŃă. 1986. Structura formelor de prestaŃii s-a modificat şi ea: jumătate dintre şomeri primesc ajutoare prin sistemul de asigurări.2% în landurile vestice). pp.55-60).Fondul pentru şomaj transferă la programul asigurărilor de boală şi de pensie contribuŃiile membrilor săi. o cincime beneficiază de ajutoare prin asistenŃă socială. În cazul unui număr relativ mic.

Această creştere nu a afectat semnificativ volumul prestaŃiilor în bani.301 ECU/an) atrăgând după sine anumite reduceri ale cuantumului. importanŃa economică a acesteia a crescut continuu. nu simplei nevoi de subzistenŃă. 118 ECU/lună pentru al treilea şi 129 ECU/lună pentru cel de-al patrulea. 70 ECU/lună pentru al doilea. acordarea ajutorului depinde de venit. 122 . Reformele din anii 1954. dar se poate prelungi pînă la 27 de ani pentru cei care studiază.acordarea ajutorului pentru copil este de 16 ani. Dreptul la această prestaŃie este condiŃionat de resurse şi limitat la doi ani (European Commission. creşteri ale prestaŃiilor în bani şi îmbunătăŃiri ale serviciilor. Sistemul de garantare a veniturilor minime Literatura germană de specialitate include sub denumirea generică de “asistenŃă socială” o varietate de prestaŃii în bani. Extinderea şi dezvoltarea celorlalte programe sociale nu a anulat necesitatea componentei "asistenŃă socială” ci. Aceste reforme împreună cu declinul economic din anii '70 au determinat creşterea numărului de beneficiari şi deci ale cheltuielilor de asistenŃă socială. FinanŃarea este realizată de la bugetele landurilor (84%) precum şi din alte surse (11%). p. 1995b. natură şi servicii care au în comun faptul că reprezintă o formă de protecŃie socială de "ultimă instanŃă". Cuantumul este de 38 ECU/lună pentru primul copil. dimpotrivă. În consecinŃă. în anumite situaŃii. În anii postbelici au fost adoptate o serie de acte legislative care denotă o nouă viziune asupra asistenŃei sociale. AlocaŃia pentru creşterea copilului este plătită mamei sau.64). 1961 şi 1969 traduc importanŃa crescută acordată dreptului individual la asistenŃă şi considerarea prestaŃiilor din această categorie ca răspunzând unor necesităŃi definite cultural. Începând cu al doilea copil. depăşirea pragului superior (14. care sunt destinate menŃinerii venitului şi considerate tipice pentru ceea ce numim asistenŃă socială. tatălui. au avut loc extinderi ale programelor.

Aceasta înseamnă că ea urmăreşte să fundamenteze nivele ale ajutoarelor care să se situeze sub venitul net al celor mai joase categorii de salarizare (Alber. Cea mai recentă schimbare în sistemul securităŃii sociale din Germania este asigurarea de dependenŃă socială. inadecvare la schimbările demografice şi la problemele sociale) s-a manifestat cu pregnanŃă în dezbaterile publice şi a stimulat reflecŃia critică asupra sistemului de protecŃie socială. 4. Ca şi în alte state membre. Lista bunurilor incluse a fost revizuită periodic. parŃial. 1995a) se caracterizează prin: • instituirea drepturilor sociale (ConstituŃia din 1974) şi construcŃia sistemului de securitate socială (legislaŃia din 1984) sunt relativ recente.se acordă persoanelor care au nevoie de îngrijire pe termen lung.7 milioane. de Italia. 1993) sau sud-european (Hantrais.Obiectivul sistemului german de asistenŃă socială este de a menŃine toŃi cetăŃenii deasupra liniei oficiale a sărăciei. 1986. Spania) cât şi. p.acordarea de servicii de îngrijire şi indemnizaŃie de îngrijire . 1995. Aceasta se calculează în funcŃie de costul coşului de produse considerate necesare pentru o viaŃă demnă.54). H. Versiunea portugheză a statului bunăstării rudimentar (Leibfried. Cele două componente ale prestaŃiei . legiferată în 1994 şi aplicabilă începând cu 1996. Alber. în cadrul programelor de asistenŃă socială. Modelul sud-european (mediteranean): Portugalia Sistemul de protecŃie socială din Portugalia constituie o variantă a unui model ilustrat atât de Ńările celui de-al treilea val al aderării la Uniunea Europeană (Grecia. preocuparea pentru găsirea unor soluŃii la dificultăŃile prezente (resurse insuficiente. 123 . Numărul celor care beneficiază de noua formă de protecŃie socială este estimat la 1. European Commision. • dezvoltarea protecŃiei sociale a fost accelerată de integrarea în Uniunea Europeană. Portugalia. subliniază că definiŃia oficială a sărăciei are. ceea ce conferă asigurării de dependenŃă o importanŃă socio-politică deosebită. un aspect relativ.

Serviciul NaŃional de Sănătate. 1996. Caracterul lacunar sau "în curs de dezvoltare" al protecŃiei sociale este cel mai adesea pus pe seama nivelului de dezvoltare economică (unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană). invaliditate şi urmaşi. Regimul general de protecŃie socială nu cuprinde funcŃionarii publici şi avocaŃii. divizate în servicii sub-regionale care au responsabilitatea prestaŃiilor în bani din regimul asigurărilor sociale. care au forme de organizare specifice.84). exclusiv pensiile şi a celor din regimul non-contributiv. finanŃată prin impozite şi acordată pe baza testării mijloacelor financiare. sistemul de securitate socială are o organizare autonomă din punct de vedere juridic. prestaŃii familiale) şi una non-contributivă ("pensia socială" şi alte programe specifice unor categorii defavorizate).307-308). administrativ şi financiar. pp. • rolul major al familiei şi al sectorului asociativ. Accidentele de muncă nu sunt incluse în sistemul de securitate socială. aflat în 124 . finanŃat prin impozite (European Commission. Centrul naŃional de pensii administrează pensiile de bătrâneŃe. mai general. Reforma asistenŃei medicale din 1979 a înlocuit sistemul bazat pe principiul asigurărilor sociale cu Serviciul NaŃional de Sănătate.6% din produsul intern brut) şi al prestaŃiilor. Analizele referitoare la sărăcie şi excludere socială nuanŃează aprecierea de Ńară "săracă" relevând atât aportul formelor tradiŃionale de solidaritate la limitarea acestor fenomene cât şi angajarea Portugaliei în stabilirea unui sistem de venit minim garantat şi. "expansiunea" protecŃiei sociale în ultimul deceniu (EAPN. p. • nivelul relativ scăzut al cheltuielilor sociale (17. indemnizaŃiile de boală şi maternitate. MISSOC.• caracterul mixt (asigurări sociale. fiind în sarcina angajatorului care recurge la companiile de asigurări. El se compune din cinci centre regionale. În Portugalia. pp. 1996. 1995b. Sistemul de securitate socială are o componentă contributivă (pensia de bătrâneŃe şi de invaliditate.145-146. alocaŃia de şomaj. sistem naŃional de sănătate) al structurii sale.

84). Cu toate acestea. AsistenŃa medicală şi indemnizaŃiile de boală Accesul la asistenŃa medicală a cunoscut mutaŃii importante în anii '80. 1995b. funcŃionează pe principiile gratuităŃii şi universalităŃii. Sistemul de pensii Dreptul la pensia de bătrâneŃe este legat de contribuŃia la asigurările sociale. Analiştii remarcă. ca şi de împlinirea vârstei legale. existenŃa unui sector privat la care apelează persoanele din regimul pensiilor profesionale (funcŃionarii publici. Dreptul la pensia de invaliditate din sistemul asigurărilor sociale nu se aplică în cazul invalidităŃii datorate accidentelor de muncă sau dacă sunt întrunite condiŃiile pentru obŃinerea pensiei de bătrâneŃe (European Commission. Pensiile de invaliditate se acordă celor cu o incapacitate permanentă de muncă. de 125 . avocaŃii) şi încurajarea competiŃiei cu sectorul public riscă să favorizeze apariŃia unui sistem cu "două viteze" în asistenŃa medicală portugheză. p. Pe de altă parte. gratuitatea completă fiind menŃinută numai pentru categoriile defavorizate. plătită de angajator şi angajat. 1996. înfiinŃat prin legea din 1979. Actualul Serviciu NaŃional de Sănătate. Ministerului SănătăŃii. Cuantumul este legat de veniturile anterioare. sub-regionale şi locale (MISSOC. Sistemul public de asigurări se caracterizează printr-o cuprindere relativ redusă. făcând necesară crearea unei plase de siguranŃă ("pensia socială”) pentru categoriile care nu îndeplinesc condiŃiile legate de contribuŃie.130). cu respectarea valorilor minimă şi maximă prevăzute de lege. începând cu 1992. care nu permite obŃinerea unui venit de peste o treime din cel obŃinut anterior prin prestarea unei activităŃi cu normă întreagă.subordinea p. îşi exercită competenŃele în mod descentralizat prin unităŃile regionale. De Crăciun şi în luna iulie se acordă câte o primă egală cu pensia. a fost introdusă participarea pacientului la costurile îngrijirii medicale.

alocaŃia de paternitate. Portugalia s-a caracterizat în anii '80 şi '90 printr-o rată relativ scăzută (6.93). la capătul a doi ani de şomaj. Naşterea sau adoptarea unui copil ca şi absenŃa de la locul de muncă pentru îngrijirea copilului dau dreptul la următoarele tipuri de prestaŃii: alocaŃia de maternitate. AlocaŃia de maternitate este plătită timp de 90 de zile şi cuantumul său reprezintă 100% din venitul mediu obŃinut în perioada (şase luni) care precede a doua lună anterioară celei în care se primeşte prestaŃia. AlocaŃia de paternitate este limitată la cazurile extreme în care dreptul la alocaŃia de maternitate nu este epuizat (incapacitate mentală sau fizică. 1996. 1995b. pp. Portugalia reprezintă cazul extrem întrucât. 126 . alocaŃia pentru îngrijirea copilului bolnav şi asistenŃă medicală. IndemnizaŃiile de boală sunt prestaŃii contributive. având şi un element de testare a mijloacelor financiare. Perioada de maternitate şi lăuzie dau dreptul la gratuitatea completă a serviciilor medicale (European Commission. boală care a încetat să mai constituie o problemă în majoritatea celorlalte state membre.9%. că accesul gratuit şi universal nu se realizează pe deplin în practică (EAPN. Şomajul este totuşi una dintre cauzele principale ale sărăciei. dar nu mai puŃin de 30% din salariul minim. Atât durata cât şi cuantumul sunt mai mari în cazul tuberculozei.310-311). ProtecŃia socială a şomerilor În condiŃiile unor nivele ridicate ale şomajului în rândul Ńărilor membre. AlocaŃiile menŃionate se acordă persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări. 1995a. în 1995). de asemenea. AlocaŃia pentru îngrijirea copilului bolnav este acordată. mai ales în cazul persoanelor care se află în această situaŃie mai mult de doi ani. moartea mamei). în condiŃii restrictive.148-149). p. În cadrul Uniunii Europene. o persoană fără loc de muncă şi care nu are copii în întreŃinere este lipsită de orice susŃinere financiară (European Commission. stabilite ca proporŃie din câştigurile medii ale perioadei de referinŃă. pp.asemenea. alocaŃia de adopŃie.

Toate aceste prestaŃii sunt plătite de regimul general al asigurărilor. alocaŃia familială. 1995b. PrestaŃiile familiale Sprijinul acordat de sistemul de securitate socială în îndeplinirea responsabilităŃilor familiale îmbracă o varietate de forme: alocaŃia pentru naşterea copilului. în funcŃie de 127 . LegislaŃia portugheză prevede condiŃii de vechime şi condiŃionează acordarea alocaŃiei de caracterul involuntar al şomajului. CondiŃia de resurse financiare este de asemenea prezentă.Dreptul la prestaŃiile de şomaj se bazează pe participarea la sistemul de asigurări sociale. Cuantumul alocaŃiei familiale este de 13 ECU/lună pentru fiecare copil şi poate fi mărit până la 20 ECU/lună începând cu al treilea copil. AlocaŃiile familiale se acordă pentru copilul aflat în întreŃinere. AlocaŃia pentru copilul handicapat variază. alocaŃia socială presupunând un nivel maxim de venit pe membru de familie de până la 80% din salariul minim (European Commission. alocaŃia pentru educaŃie specială (a copilului handicapat).152). Şomerilor care nu mai au dreptul la nici una dintre prestaŃiile de şomaj li se acordă alocaŃiile familiale timp de cel puŃin 12 luni de la ultima contribuŃie. dar numai după epuizarea dreptului la primul tip de prestaŃie sau dacă nu întruneşte condiŃiile de vechime pentru aceasta. alocaŃia pentru deces. alocaŃii pentru copilul handicapat. până la împlinirea vârstei de 15 ani sau de 18-25 de ani. un sprijin financiar fără limită de vârstă. Cele două alocaŃii pentru copiii handicapaŃi asigură. dacă persoana a fost afiliată şi a achitat contribuŃiile în ultimele 12 luni. dacă venitul familial este mai mic de un salariu minim şi jumătate. Şomerul poate beneficia de alocaŃia socială o perioadă egală cu jumătate din cea prevăzută pentru alocaŃia de şomaj. Cele două tipuri de alocaŃie (alocaŃia de şomaj şi alocaŃia socială de şomaj) bazate pe contribuŃie se acordă pentru perioade care variază în funcŃie de vârstă. în funcŃie de forma de învăŃământ pe care o urmează. p. alocaŃia pentru căsătorie. alocaŃia maternă pentru îngrijirea copilului mic (până la 10 luni). păstrarea capacităŃii şi disponibilităŃii pentru muncă. împreună.

dacă nu sunt cuprinse în sistemul general de asigurări sau nu satisfac condiŃiile de vechime. ambele categorii de beneficiari pot obŃine suplimentul de pensie pentru persoane cu disabilităŃi severe. sprijin financiar întreprinderilor care creează locuri de muncă. între 29 şi 57 ECU/lună. MISSOC. ajutoare familiale. dacă participă la activităŃi utile colectivităŃii. PrestaŃiile sunt paralele celor din sistemul contributiv: pensii de bătrâneŃe. O serie de reglementări au ca scop stimularea ocupării forŃei de muncă: scutirea sau reducerea contribuŃiilor întreprinderilor care angajează tineri fără vechime în muncă şi persoane aflate în şomaj de lungă durată. Persoanele sunt eligibile pentru sistemele non-contributive. În anumite condiŃii. p. p. InsuficienŃa resurselor financiare este un alt criteriu în stabilirea dreptului la prestaŃiile non-contributive (European Commision.319-343). 1995b. PrestaŃiile familiale nu sunt impozabile (European Commission. invaliditate şi urmaşi. 154). pp. îndeosebi a celei asociate şomajului.vârsta copilului. 128 . Sistemul de garantare a veniturilor minime Portugalia nu dispune de un "sistem general non-contributiv" (de garantare a venitului minim). alocaŃie suplimentară pentru beneficiarii de prestaŃii de şomaj. există "sisteme non-contributive specifice". Pensiile noncontributive se acordă persoanelor care au 65 de ani şi peste sau persoanelor de peste 18 care au o incapacitate permanentă de muncă. DiscuŃiile referitoare la reforma protecŃiei sociale ca şi măsurile adoptate recent indică preocuparea pentru combaterea sărăciei şi excluderii sociale. 1996. 1995b.153. ajutorul pentru integrarea tinerilor în muncă. PrestaŃiile familiale non-contributive se acordă aceloraşi categorii de copii şi tineri ca şi alocaŃiile bazate pe contribuŃie. un proiect în acest sens fiind comunicat organismelor europene în 1996. Actuala reformă a protecŃiei sociale are însă şi un asemenea obiectiv. În prezent. programe de formare pentru muncitori. Ajutorul pentru integrare este destinat tinerilor de 18-25 de ani care au terminat un ciclu şcolar sau de calificare profesională de 9 ani şi sunt în căutarea primului loc de muncă.

dimensiunea sărăciei a scăzut ajungând la cca. p. Incluziunea socială. În prima jumătate a anilor 90 sărăcia a crescut. începând cu anul 1997 sărăcia a cunoscut o creştere atingând maximul perioadei în anul 2000 (35%). iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioadă scurtă de declin. Începând de atunci. CURS IX SĂRĂCIA ŞI EXCLUZIUNEA SOCIALĂ 1.Schimbări importante au avut loc şi în domeniul prestaŃiilor de maternitate. Totuşi. 28. Regimul protecŃiei persoanelor invalide şi cel al prestaŃiilor de boală au fost şi ele perfecŃionate (MISSOC. Prin modificarea legii a fost integrată directiva 92/85 a CE şi au fost dezvoltate componente ale protecŃiei sociale. Fenomenul sărăciei şi disparităŃile în veniturile populaŃiei TranziŃia în România a fost însoŃită de o creştere explozivă a sărăciei. 1996. EvoluŃia să ră ciei în Româ nia 1995-2002 Sărăcia generală (%) şi sărăcia extremă (%) 40 35 30 25 20 15 10 5 0 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 Rata sărăciei Rata sărăciei extreme 129 .37).9% în anul 2002. mai ales în privinŃa condiŃiilor de concediere a părinŃilor cu copii handicapaŃi.

Cea mai redusă rată a sărăciei a fost înregistrată în Bucureşti şi în regiunea adiacentă şi este în jur de 11%. Copiii şi adolescenŃii în grupa de vârstă 15 – 24 ani reprezintă grupul de populaŃie cu cel mai ridicat risc de sărăcie dintre grupele de vârstă. Aceasta se datorează în parte unui raport ridicat de dependenŃă în cadrul acestei grupe de vârstă. 130 . fiind cu aprox. Riscul unei persoane Rroma de a fi săracă este de 2. nivelul sărăciei extreme în anul 2002 fiind de 10. a cunoscut o evoluŃie mult mai lineară dovedindu-se în acelaşi timp mult mai rezistentă. 22% mai mică decât pragul de sărăcie.Sărăcia extremă. gospodăriile din zonele rurale au un risc de cădere sub pragul de sărăcie simŃitor mai mare decât restul gospodăriilor. Persoanele sărace din mediul rural reprezintă actualmente 67% din totalul persoanelor sărace. Pentru gospodăriile cu număr mare de membrii (5 membrii şi peste) incidenŃa sărăciei este practic dublă faŃă de media la nivel naŃional (45% faŃă de 29%). trei regiuni cu o rată situată în jurul valorii medii şi trei regiuni situate sub valoarea medie. Marea majoritate a persoanelor sărace din România a cunoscut doar o sărăcie tranzitorie (58.7 ori mai mare decât al unei persoane făcând parte din etnia majoritară sau din alte grupuri etnice minoritare.9%. PopulaŃia Rroma este în mod disproporŃionat afectată de sărăcie. De asemenea. scăderea ei fiind ceva mai redusă decât cea înregistrată de către sărăcie în ansamblu.4%) numai 22% putând fi considerate în stare de sărăcie cronică. deşi reprezintă doar 7% din totalul persoanelor sărace din România. pe de altă parte. DistribuŃia regională a sărăciei arată existenŃa unei regiuni cu o rată peste medie (regiunea Nord Est cu 43%). Una dintre principalele caracteristici ale sărăciei în România este profunzimea redusă. media veniturilor persoanelor sărace.

extracŃia cărbunelui şi a petrolului salariu mediu net este cu mai mult de 50% mai mare decât media naŃională. Combaterea excluziunii sociale Adoptarea în anul 2001 a Legii nr. 416 privind venitul minim garantat a reprezentat un pas important în lupta împotriva excluziunii sociale. extracŃia petrolieră şi intermedierea financiară. mari în administraŃia publică (cu 42. personalul slab instruit şi necalificat câştiga în medie cu 15% mai puŃin în companiile private decât în cele de stat. salariile reale au rămas cu 44% mai mari în sectorul public comparativ cu cel privat.3% mai mari decât media pe Ńară) în timp ce alte servicii cum ar fi comerŃul cu amănuntul şi hotelurile şi restaurantele au cele mai mici salarii. Salariile relative sunt de asemenea sub medie în cele mai multe ramuri industriale care creează locuri de muncă. la începutul lui 2002. poştă-comunicaŃii. urmat de sectorul de prelucrare a petrolului (salariul mediu net mai mare de aproape două ori decât media naŃională). deşi restructurarea a înregistrat progrese mici. În general. excepŃie făcând 131 . garantând venitul minim în concordanŃă cu regulamentele Uniunii Europene. DiferenŃele salariale între sectoare au crescut în după 1990. 2. In sectoarele energie. situaŃia a rămas în mare neschimbată la începutul anului 2002. de asemenea. În ciuda politicii salariale restrictive impusă regiilor autonome în a doua jumătate a anilor ’90. Salariile sunt.Cei 20% cei mai bine situaŃi dintre români au un venit curent de 4. Sectorul bancar şi de asigurări deŃine cel mai ridicat nivel al salariului mediu net (mai mare de mai mult de două ori decât media naŃională).57 ori mai mare decât al celor 20% cei mai săraci. Studiile deja menŃionate sugerează însă că aceasta reflectă o diferenŃiere crescută a salariilor pe criteriul pregătirii profesionale atestate şi în companiile private. Aceasta se datorează în parte raportării de salarii mai mici în companiile private. salariile în regiile autonome sunt mai mari decât media în aceste sectoare. La sfârşitul anilor ’90. inclusiv majoritatea serviciilor. în special în IMM-uri.

Urmare a monitorizării situaŃiei sociale s-a constatat existenŃa unui segment important de populaŃie cu venituri reduse. în baza Legii nr. gaze naturale. pentru care în sezonul rece cheltuielile cu energia termică.727 miliarde lei. 67/1995 privind ajutorul social un număr de aproximativ 91. în anul 2002. a ajutoarelor pentru încălzirea locuinŃei şi pentru protecŃia specială a persoanelor cu handicap a fost prevăzută suma de 7. În primul semestru al anului 2003 a beneficiat de ajutoare sociale un număr mediu lunar de aproximativ 375.41% din PIB. pentru perioada sezonului rece au fost instituite ajutoare pentru încălzirea locuinŃei care să conducă la diminuarea presiunilor financiare în această perioadă asupra bugetelor de familie. în vederea sprijinirii familiilor cu venituri reduse. în principal. a fost aprobată OUG nr.141 miliarde lei.000 familii. 5/2003 care. 500 miliarde lei.000 familii şi persoane singure pentru care s-a alocat o sumă de cca. Prin Legea bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2003. de dimensiunea familiei şi de veniturile acesteia. iar contribuŃia financiară a fost în sumă totală de 3.570 familii. reglementează: acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinŃei pentru familiile şi persoanele singure cu venituri reduse în funcŃie de sistemul de încălzire utilizat. 416/2001 privind venitul minim garantat numărul total al beneficiarilor de ajutoare sociale a crescut la 619.Dacă în anul 2001 au beneficiat de ajutoare sociale acordate în temeiul Legii nr. Complementar cu ajutorul social. ceea ce a condus la necesitatea elaborării unui act normativ care să reglementeze în mod distinct sprijinul acordat familiilor în sezonul rece. energie electrică şi alte utilităŃi. precum şi acordarea unor facilităŃi populaŃiei pentru plata energiei termice astfel încât să se prevină acumularea de restanŃe la plata facturilor de energie termică. În acest sens. 132 . în vederea asigurării plăŃii ajutoarelor sociale. reprezentând circa 0. reprezintă mai mult de 70–80% din bugetul familiei.

evaluarea efectelor anti-sărăcie ale măsurilor de politică socială promovate. precum şi dezvoltarea capacităŃii de a identifica şi soluŃiona priorităŃile în domeniul social. care conectează trei tipuri de politici interdependente: politica economică. 133 . Planul NaŃional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc) a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. a fost înfiinŃată Comisia Guvernamentală Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) . monitorizarea dinamicii fenomenului sărăciei. SolidarităŃii Sociale si Familiei reflectă noua abordare a politicilor sociale.. Din CASPIS fac parte reprezentanŃi ai Ministerelor şi AgenŃiilor Guvernamentale.A beneficiat de ajutoare. Băncii Mondiale. la drepturile fundamentale precum şi instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a marginalizării sociale şi mobilizarea instituŃiilor cu atribuŃii în domeniu.organism guvernamental aflat sub directa coordonare a primului ministru. specialişti din lumea academică. în baza acestui act normativ pe cele trei sisteme de încălzire un număr mediu lunar de aproximativ 600. Acest document. Unul dintre cele mai recente instrumente de realizare a obiectivelor strategice cuprinse în Planul NaŃional de AcŃiune Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale îl constituie Legea nr. în special al tinerilor. reprezentanŃi în România ai misiunilor Uniunii Europene. a cărui implementare se face sub coordonarea Ministerului Muncii. CASPIS funcŃionează în baza Hotărârii Guvernului nr. Pentru unitatea programelor antisărăcie derulate de instituŃii ale administraŃiei centrale.705/202. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. 829/2002.000 familii pentru care s-a plătit suma de 242 miliarde lei. UNICEF etc. Obiectivele principale ale CASPIS sunt elaborarea Planului NaŃional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale şi implementarea sa. Obiectul legii îl constituie garantarea accesului efectiv. reprezentanŃi ai autorităŃilor locale. PNUD. reprezentanŃi ai Sindicatelor şi ai Patronatului. politica de angajare şi politica socială. precum şi reprezentanŃi ai societăŃii civile. locale şi ale societăŃii civile.

În scopul unei abordări mai ferme şi soluŃionării problemelor cu care se confruntă minoritatea rromilor Guvernul României a adoptat în 2001 Strategia NaŃională de ÎmbunătăŃire a SituaŃiei Romilor. 430/2001. Problemele rromilor sunt integrate şi în alte Strategii. formată din reprezentanŃi ai MMSSF. cât şi reticenŃei unor angajatori de a-i încadra în muncă. care este co-finanŃat prin Programului PHARE 2001. precum şi metodologia de implementare a acŃiunilor şi măsurilor specifice ale acestei Strategii. SituaŃia populaŃiei Rroma Persoanele aparŃinând etniei rrome se confruntă cu o serie de dificultăŃi de integrare pe piaŃa muncii. la nivelul Ministerului Muncii SolidarităŃii Sociale a luat fiinŃă Comisia Ministerială pentru Rromi. atât datorită unei calificări slabe. Totodată. Pentru aplicarea celor două strategii.Pentru implementarea la nivel teritorial a obiectivelor PNAinc s-au înfiinŃat. 134 . la nivelul judeŃelor şi municipiului Bucureşti. Ministerul EducaŃiei şi Cercetării a iniŃiat Programul „Accesul la educaŃie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi”. ANOFM a cuprins în programul anual de acŃiuni pentru creşterea gradului de ocupare a forŃei de muncă ca grup Ńintă şi persoanele de etnie rromă. în vederea aplicării strategiei Guvernului României de îmbunătăŃire a situaŃiei rromilor aprobată prin HG nr. De asemenea. nevoile sociale identificate şi posibilităŃile de soluŃionare. Comisiile judeŃene antisărăcie. al căror obiectiv principal este de a elabora planurile judeŃene antisărăcie Ńinând cont de realităŃile sociale. începând cu anul 2001. în principal în Strategia de dezvoltare a învăŃământului preuniversitar în cadrul căreia îmbunătăŃirea gradului de cuprindere a rromilor în sistemele de educaŃie formală constituie un obiectiv principal. ANOFM şi ai organizaŃiilor pentru rromi. 3.

. . . Au fost oferite 8.instruirea personalului propriu în vederea facilitării accesului pe piaŃa muncii a rromilor. De asemenea. ANOFM a organizat pentru prima oară în anul 2003 bursa locurilor de muncă pentru rromi.676. Numărul total al agenŃilor economici participanŃi a fost de 708.favorizarea proiectelor de creare a locurilor de muncă pentru femeile de etnie rromă.prezentarea unui plan de sprijinire a includerii asistenŃilor sociali de etnie rromă în structurile guvernamentale centrale şi locale. În ziua de desfăşurare a bursei au fost încadrate pe loc 830 persoane. Măsurile luate şi implementate au vizat: . . din care 84 au fost angajatori de inserŃie. în colaborare cu ONG – urile. iar 91 au fost oameni de afaceri de etnie rromă. .elaborarea unui program anual de formare şi reconversie profesională pentru rromi.prezentarea unui plan de angajare de asistenŃi sociali şi îngrijitori de etnie rromă.prezentarea şi sprijinirea. iar numărul persoanelor selectate în vederea încadrării a fost de 3. în 2003 ANOFM a elaborat proiectul „Reducerea inegalităŃilor socio-economice pentru etnia rromilor – Măsuri de stimulare a accesului pe piaŃa muncii” pentru care a solicitat finanŃare din bugetul Programului de ReconstrucŃie Economică a Balcanilor al Guvernului Republicii Elene pentru perioada 2002-2006.Comisia are în vedere aplicarea acestei strategii în raport cu atribuŃiile respectivelor instituŃii.stabilirea unei bune comunicări între agenŃiile pentru ocupare şi birourile judeŃene pentru rromi în vederea mediatizării drepturilor şi obligaŃiilor acestora privind sistemul asigurărilor pentru şomaj.243 locuri de muncă pentru persoanele de etnie rromă. . Acest proiect îşi propune să sprijine populaŃia 135 . a unui program de formare profesională a însoŃitorilor romi pentru persoanele cu handicap din rândul etnicilor romi. în cadrul instituŃiilor de ocrotire a copiilor.

ci mult mai amplu. ci trebuie dezvoltat un larg complex de forme de suport. cel financiar. Obiectivul central al politicii sociale nu mai este simpla ajutorare a celor săraci.de etnie rromă prin măsuri care privesc integrarea pe piaŃa muncii a rromilor. Astfel. Serviciile sociale fundamentale sunt serviciile care asigură securitatea populaŃiei. alături de celelalte Ńări aflate în tranziŃie prezintă o situaŃie diferită: . Obiectivul său. caracterizată prin oportunităŃile societăŃii moderne. segmente importante ale populaŃiei riscă. crearea de noi locuri de muncă şi sprijinirea tinerilor întreprinzători. şi anume cel de excluziune socială. cumulate nu pot asigura o viaŃă 136 .Nu avem încă o economie care să funcŃioneze rezonabil şi care să asigure majorităŃii populaŃiei un standard acceptabil de viaŃă. Sărăcia este redusă la un singur parametru. ci o reinserŃie a persoanelor excluse de la o viaŃă socială normală. Sărăcia severă afectează un segment larg al colectivităŃii. De aproximativ 15 ani. sănătatea şi deşi au făcut progrese notabile sunt încă departe de a depăşi crizele cu care se confruntă şi care. Problemele sociale cu care se confruntă societăŃile dezvoltate datorită limitelor structurale ale economiei de a absorbi întreaga forŃă de muncă. Alături de combaterea sărăciei statul modern al bunăstării a dezvoltat un complex de activităŃi orientate spre promovarea incluziunii sociale. in Uniunea Europeana a apărut un nou concept.Nu avem un sistem de servicii sociale suficient de bine dezvoltat şi organizat. învăŃământul. Conceptul indică o schimbare profundă în politica socială. România. construirea unei societăŃi de coeziune. întărirea acŃiunilor serviciului de ocupare şi susŃinerea intervenŃiei acestuia pe piaŃa muncii. datorită unui complex de factori economici şi sociali adverşi să fie împinse la marginea societăŃii. în care toŃi membrii săi să ducă o viaŃă socială prosperă. care de fapt merge în prelungirea celui de marginalizare socială. Pentru a combate excluziunea socială nu este suficient doar suportul financiar. promovarea egalităŃii de şanse. . nu este numai eliminarea sărăciei. formarea profesională iniŃială şi continuă.

din perspectiva consumului (satisfacerea nevoilor). Definirea excluderii sociale: a) excludere sociala – incapacitatea unuia sau mai multor sisteme. Cauzele. b) excluziune socială – situaŃia de eşec a realizării depline a drepturilor cetăŃeneşti. Politica de evitare şi absorbŃie a excluziunii şi marginalizării sociale. . dintre care: sistem democratic legal care presupune integrare civică. Această viziune modernă de natură a elimina fragmentările politice este asigurată de MMSSF. este cea de promovare a incluziunii sociale. sistemul familiei şi comunităŃii care presupune integrare interpersoane. Categorii de persoane care necesită măsuri speciale de protecŃie Pentru prima dată în istoria postdecembristă.colectivă echilibrată şi sigură. capabil să reconstruiască într-un mod structurat ăi coerent sistemul de protecŃie şi asistenŃă socială. Concept: . reprezintă efectele unui sistem care nu sa organizat suficient şi nu este capabil încă să funcŃioneze în mod normal şi satisfăcător. sistemul statului bunăstării care presupune integrare socială. 4. problemele sociale sunt grupate de un organism guvernamental unic responsabil în domeniu.sărăcie absolută – ideea de subzistenŃă. 137 . firesc de la ideea că nevoile indivizilor sunt complex structurare. Definirea sărăciei se face adesea din două perspective distincte: . de tip integrat. şi ele nu pot fi gândite şi soluŃionate pe “bucăŃele”. a funcŃionării normale (condiŃii minime).sărăcie relativă – condiŃii minime acceptabile. piaŃa muncii care presupune integrare economică.din perspectiva activităŃi. . Se porneşte.

Familiile monoparentale lipsite de suport mai ales cu doi sau mai mulŃi copii. să soluŃioneze conflictele.O mare parte a populaŃiei de romi. pe ansamblu situaŃia lor este departe de a fi soluŃionată datorita lipsei unor servicii specializate care să ducă la reintegrarea lor normală în familie şi comunitate. indiferent de tipul ei. 138 . care încă se confruntă cu probleme extreme de grave. . .Familia.Tinerii care la 18 ani părăsesc centrele de plasament. incapabile să susŃină dezvoltarea copiilor.Victimele unor catastrofe naturale. . .Copiii străzii: în ciuda unor încercări notabile de schimbare. . .Persoanele cu handicap. . Grupurile aflate în situaŃii de nevoi extreme care se confruntă adesea chiar cu lipsa condiŃiilor elementare de viaŃă sunt: . include într-o formă sau alta toate nevoile persoanelor.Familiile cu mulŃi copii şi cu venituri foarte mici. mai ales în zone defavorizate economic. . ea fiind locul unde se poate crea şi măsura bunăstarea individului. ale căror resurse financiare şi personale sunt insuficiente pentru o viaŃă autonomă demnă. . cu probleme legate de deplasarea la şcoală în mediile rurale.Persoanele cu nevoi de resocializare şi reintegrare sau recuperare: delincvenŃi juvenili.Şomerii pe termen lung.Vârstnicii. victime ale violenŃei în familie sau alungate din locuinŃă.Copiii şi femeile abuzate. . . lipsite de locuinŃă sau cu condiŃii proaste de locuit. .Persoanele cu capacitate limitate sau distorsionate de viaŃa socială normală şi responsabile: familii dezorganizate. începând cu cele ale copilului şi sfârşind cu cele ale vârstnicului. neparticipare la şcoală.Copii abandonaŃi în stradă sau folosiŃi pentru cerşit.

CASPIS monitorizează impactul general al strategiilor antisărăcie. Rolul CASPIS este de a coordona dezbaterile privind măsurile antisărăcie. 705/3. De asemenea. Comisia elaborează buletine şi rapoarte privind aspectele importante ale sărăciei sau alte probleme sociale.06.2002).2002) de către Guvern ca program oficial de guvernare. organizarea şi funcŃionarea Comisiei a fost definitivată prin Hotărâre de Guvern în iulie 2002 (HG nr. În cazul în care Guvernul o cere. Caracteristici ale Comisiei Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) – fost înfiinŃată în aprilie 2001 prin decizia Primului Ministru. de a furniza un cadru de acŃiune în care alte organisme pot coordona implementarea unor măsuri sau se pot concentra pe propriile programe antisărăcie precum şi de a sprijini ceilalŃi membri în îndeplinirea sarcinilor lor statutare. 829/31.CURS X COMISIA ANTI-SĂRĂCIE ŞI DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE 1. adoptat în iulie 2002 (HG nr. profilul şi dinamica sărăciei şi elaborează rapoarte speciale privind aspectele specifice ale excluziunii sociale.06. Un prim rezultat al activităŃii comisiei este Planul NaŃional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc). 139 . După un an de experienŃă.

organizaŃii non-guvernamentale) iar etapele au fost următoarele: a) academic. specialişti din programul cristalizarea concepŃiei PNAinc – două runde de consultări la nivelul guvernamental. DFID). OpŃiunile strategice Coordonarea efortului guvernamental. sindicate. PNUD. cu partenerii sociali. Prezentarea Planului NaŃional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc) În procesul de elaborare al Planului au fost antrenaŃi experŃi din sistemul guvernamental. utilizând ca instrument. UNICEF. reprezentanŃi ai partenerilor sociali (patronat. Banca Mondială. consultări cu reprezentanŃi ai organizaŃiilor internaŃionale: Comisia Uniunii Europene. 3. pentru avizare. dar şi a reprezentanŃilor organizaŃiilor internaŃionale din România (Uniunea Europeană. precum şi cu experŃii din mediul 140 . autorităŃi locale. organizaŃii non-guvernamentale). Utilizarea cunoştinŃelor ştiinŃifice în procesul de combatere a sărăciei şi promovare a incluziunii sociale. Planul Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale. în primul rând.2. Banca Mondială. PNUD. c) discutarea Planului în cadrul CASPIS. Implicarea partenerilor sociali (patronat. b) DFID. complementar cu studii şi evaluări ale politicilor sociale anti-sărăcie şi promovare a incluziunii sociale. sindicate. SusŃinerea Consiliilor JudeŃene în dezvoltarea şi implementarea Planurilor proprii anti-sărăcie şi promovare a incluziunii sociale. Dezvoltarea capacităŃilor întregii societăŃi de a deveni conştientă de problemele sociale grave şi de a dezvolta programe sociale în vederea combaterii acestora.

specifice sectorului respectiv. Marea majoritate a acestor obiective sunt deja incluse. 4. 141 . ConcepŃia sistemului de monitorizare a sărăciei este de asemenea prefigurată în PNAinc. III. Componentele sectoriale ale Planului NaŃional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale. în strategiile/planurile organismelor guvernamentale responsabile. e) 2002. Formularea distinctă a acestor planuri sectoriale are ca intenŃie stimularea unei mai bune focalizări a tuturor organismelor guvernamentale pe realizarea obiectivelor globale ale PNAinc.iulie lansarea oficială de către Primul-Ministru în data de 20 septembrie Planul propune obiective pe două orizonturi de timp: Pe termen mediu/lung: Pe termen scurt: şi este structurat pe trei secŃiuni: I. adoptarea PNAinc de către Guvern prin Hotărâre de Guvern . Elaborarea Planului NaŃional Anti-sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale. Analiza situaŃiei actuale Planurile sectoriale au fost elaborate în colaborare cu ministerele/organismele guvernamentale responsabile de domeniile respective. II. dezvoltat împreună cu partenerii sociali şi asumat ca o parte a Programului de Guvernare.d) 2002. într-o formă mai mult sau mai puŃin explicită. Planul global de prevenire şi absorbŃie a sărăciei şi promovare a incluziunii sociale. Ele conŃin obiective de prevenire şi absorbŃie a sărăciei şi excluziunii sociale. Obiective CASPIS 1.

2. Constituirea unui sistem de monitorizare a sărăciei şi incluziunii sociale şi de implementare a Planului NaŃional Antisărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale; 3. Sprijinirea autorităŃilor judeŃene în elaborarea Ńi implementarea unor programe judeŃene anti-sărăcie şi incluziune socială; 4. Promovarea acŃiunilor sociale, a capacităŃii de identificare şi soluŃionare a problemelor sociale; 5. Contextul integrării europene La sfârşitul anului 2001, Comisia europeană, pe baza Planului NaŃional Antisărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale, a elaborat un Program de acŃiune al ComunităŃii Europene, având ca obiectiv central, diminuarea sărăciei până în anul 2010 şi anume reducerea proporŃiei celor care trăiesc sub pragul sărăciei, de la 18% în prezent, la 15% în 2005 şi la 10% in 2010, precum şi înjumătăŃirea numărului de copii săraci până în anul 2010. Planul NaŃional Antisărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale este elaborat în acord cu filozofia formulată de Comisia Europeană. CASPIS are funcŃii de concepŃie, evaluare şi monitorizare a politicilor antisărăcie şi de promovare a incluziunii sociale. Planul NaŃional Antisărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale reprezintă un instrument important de activare a programelor de dezvoltare socială, atât la nivel naŃional, cât şi local. CASPIS nu intenŃionează să fie un supraminister sau un alt minister al guvernului. Ea este o comisie interministerială, cu o participare nonguvernamentală largă. FuncŃionarea ei se realizează doar prin organismele guvernamentale existente.

142

6. Activitatea CASPIS la nivel judeŃean Conform HG 705/2002, printre atribuŃiile CASPIS se numără sprijinirea autorităŃilor publice locale în elaborarea şi aplicarea unor programe anti-sărăcie şi de promovare a incluziunii sociale. PNAinc aprobat prin HG 829/2002 prevede ca obiectiv strategic prioritar pentru 2002-2004 elaborarea de Planuri judeŃene anti-sărăcie şi promovare a incluziunii sociale. Comisiile JudeŃene Anti-Sărăcie s-au constituit prin Hotărâre a Consiliului JudeŃean/Local în 41 de judeŃe şi cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti. PreşedinŃii CJASPIS sunt: prefectul judeŃului şi preşedintele Consiliului JudeŃean. Fiecare CJASPIS este susŃinută de un secretariat tehnic cu membri din cadrul Consiliului JudeŃean, Prefecturii şi descentralizate. 8. ResponsabilităŃi CJASPIS - elaborarea unei diagnoze privind problemele socio-economice ale judeŃului; - elaborarea Planului JudeŃean Anti-Sărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale; - coordonarea Planurilor JudeŃene; - monitorizarea programelor legate de sărăcie; - crearea unei baze de date sociale, la nivelul judeŃului; - selectarea ONG-urilor care pot realiza programe sociale . Comisiile JudeŃene Anti-Sărăcie sunt responsabile alături de administraŃia locală, de implementarea şi finanŃarea Planurilor Anti-Sărăcie la nivel judeŃean. Sistemul de monitorizare include două componente: a) sistemul de monitorizare a sărăciei şi incluziunii sociale; b) monitorizarea de programe. CASPIS este unul din partenerii de bază ai Guvernului României, în pregătirea Memorandumului de Incluziune Socială.
143

3-6

serviciilor publice

ELABORAREA PLANULUI ANTI-SĂRĂCIE LA NIVEL JUDEłEAN

Obiectivele prioritare ale Planului Anti-Sărăcie la nivel judeŃean implementează obiectivele strategice la nivel naŃional pe termen scurt şi mediu, astfel: - Eradicarea fenomenului copiilor străzii; - Asigurarea de locuinŃe pentru familiile fără adăpost; - Constituirea unui sistem de suport pentru tinerii care părăsesc instituŃiile de protecŃie pentru copiii abandonaŃi; - Accesul integral la învăŃământul obligatoriu; - Implementarea sistemului judeŃean/local de servicii de asistenŃă socială centrat pe familie şi comunitate; - Elaborarea şi implementarea unei strategii de implementare a serviciilor de asistenŃă socială pentru vârstnici; posibilităŃile de suport financiar prin parteneriat acordat din fondurile MMSSF şi posibil al instituŃiilor internaŃionale. 9. Implementarea Planului JudeŃean Anti –Sărăcie CASPIS oferă judeŃelor, prin activitatea consultanŃilor săi, sprijin pentru elaborarea Planului concret de implementare. Comisiile JudeŃene Anti-Sărăcie sunt responsabile, alături de administraŃia locală, de implementarea şi finanŃarea Planurilor anti-sărăcie la nivel de judeŃ. 9.1. Obiective strategice – Program de implementare I. Eliminarea sărăciei extreme: 2. Garantarea unui venit minim pentru fiecare cetăŃean;

144

4. 7. a exploatării sexuale a copiilor şi adulŃilor şi dezvoltarea capacităŃii de recuperare a victimelor. 13. AsistenŃă socială pentru vârstnici. Prevenirea traficului de persoane. 12. 16. Creşterea oportunităŃilor de ocupare. 17. 10. II. 8. 3. ÎmbunătăŃirea şi diversificarea formelor de suport pentru persoanele cu handicap. ÎmbunătăŃirea accesului la servicii de asistenŃă medicală. familii fără locuinŃă. 18. 15. Asigurarea accesului universal la educaŃia primară şi gimnazială. 6. Asigurarea accesului la serviciile de asistenŃă socială a tuturor celor aflaŃi în situaŃie de dificultate. Eradicarea cazurilor de lipsă a identităŃii legale. Generalizarea treptată a participării la educaŃia profesională şi liceală. Suport pentru populaŃia de romi. Instituirea unei noi legislaŃii cu privire la delincvenŃa juvenilă. Suport pentru tinerii care ies la 18 ani din sistemul de instituŃii. 11. 5. Eliminarea situaŃiilor de excluziune socială severă şi promovarea incluziunii sociale: 2. Constituirea unui mecanism de suport financiar de urgenŃă pentru situaŃii individuale şi colective de dezastru. Combaterea tuturor formelor de discriminare a femeilor şi promovarea egalităŃii de şanse. 9. Eradicarea fenomenului copiii străzii.3. Reducerea numărului de locuinŃe ce oferă condiŃii de locuit inumane. 14. Asigurarea de adăposturi temporare pentru persoane. 4. Program de prevenire şi combatere a violenŃei în familie. 145 . 5. degradante. Prevenirea excluziunii sociale datorate criminalităŃii. Asistarea copiilor aflaŃi în situaŃie de risc major.

Asigurarea condiŃiilor decente de viaŃă pentru copii şi a accesului la oportunităŃile de dezvoltare: 1. Reducerea energică a criminalităŃii şi corupŃiei ca factor de sărăcie. IV.2.III. Creşterea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor. ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de acces a tinerilor în viaŃa adultă. Suport mai accentuat pentru familiile cu copii. 9. 2. Creşterea participării copiilor la învăŃământul preşcolar. AbsorbŃia treptată a sărăciei persoanelor economic active şi a pensionarilor: 2. Sistemul de monitorizare şi evaluare a politicilor de combatere a sărăciei şi promovare a incluziunii sociale În cazul Planului NaŃional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale. Dinamica proceselor sociale specifice sărăciei şi grupurilor sociale 146 . 5. Reducerea numărului de copii abandonaŃi. O politică de egalizare a şanselor sociale prin creşterea oportunităŃilor de dezvoltare a grupurilor defavorizate. 7. Suport special pentru copiii care trăiesc în condiŃii de sărăcie extremă. 8. 3. 3. 4. Creşterea investiŃiilor în educaŃie şi sănătate. Implementarea planului naŃional. 4. 5. 6. O politică economică orientată activ spre relansarea economiei şi creşterea competitivităŃii. AbsorbŃia sărăciei pensionarilor. Creşterea accesului la utilităŃile publice pentru categoriile defavorizate. O politică salarială orientată spre scăderea sărăciei şi creşterea ocupării. 9. monitorizarea şi evaluarea urmăresc: excluse.

CASPIS monitorizează implementarea Planului NaŃional şi dinamica sărăciei.Dezvoltarea unui sistem social statistic. . bunuri şi servicii. Memorandumul de incluziune socială CASPIS este unul dintre partenerii de bază ai Guvernului României în pregătirea Memorandumului de incluziune socială.La nivelul ministerelor sunt monitorizate strategiile sectoriale.5. 9. sărăcia copilului şi a zonelor defavorizate.3. astfel: .Elaborarea unei strategii naŃionale integrate de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale luând în considerare obiectivele fixate de UE. drepturi. . .Reducerea diferenŃelor de gen şi promovarea politicilor de egalitate pentru incluziunea socială. 9. . . ActivităŃi de cercetare şi diseminare La propunerea CASPIS a fost iniŃiată o serie de cercetări din domeniul sărăciei şi excluziunii sociale în parteneriat cu diferite instituŃii din domeniul social.Măsurarea dimensiunii sărăciei şi identificarea problemelor majore.3.4.Suportul acordat persoanelor cu dizabilităŃi şi grupurilor defavorizate. Pe baza rezultatelor acestor cercetări se fac propuneri de politică socială în domeniul sărăciei şi excluziunii sociale.Primăriile şi consiliile locale sau prefecturile si consiliile locale implementează programele de monitorizare judeŃene. Elementele esenŃiale ale Memorandumului în îndeplinirea cărora CASPIS consideră că poate juca un rol esenŃial sunt: . . . “Actori” şi responsabilităŃi “Actorii” cu rol managerial sunt implicaŃi la diferite nivele în procesul de monitorizare şi evaluare. 147 .Promovarea accesului la resurse.

148 . în mod special cu Ministerul Muncii SolidarităŃii Sociale şi Familiei.CASPIS consideră că este utilă realizarea unui parteneriat cu autorităŃile naŃionale în sarcina cărora cade îndeplinirea acestor atribuŃii.

HG nr.591/1993 republicată.HG nr.105/2003 privind alocaŃia familială complementară şi alocaŃia de susŃinere pentru familia monoparentală .90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcŃionare a serviciului public de asistenŃă socială .1360/2002 privind stabilirea cuantumului lunar al alocaŃiei de stat pentru copii .Ordinul ministrului muncii.ANEXA CADRUL LEGISLATIV PRIVIND ASISTENłA SOCIALĂ ŞI SERVICIILE SOCIALE CADRUL GENERAL .Legea nr. nr.61/1993 referitoare la gestionarea fondurilor.773/2002 pentru organizarea şi funcŃionarea Comisiei interministeriale privind asistenŃa socială .335/2003 privind modificarea şi completarea HG nr.105/2003 privind alocaŃia familială complementară şi alocaŃia de susŃinere pentru familia monoparentală .HG nr.63/1993 privind alocaŃia de stat .705/2001 privind sistemul naŃional de asistenŃă socială .773/2002 pentru organizarea şi funcŃionarea Comisiei interministeriale privind asistenŃa socială .Legea nr. stabilirea şi plata alocaŃiei de stat pentru copii . privind măsurile pentru aplicarea dispoziŃiilor Legii nr. solidarităŃii sociale şi familiei nr.41/2004 de aprobare a OUG nr.261/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. republicată .Legea nr.1539/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr.HG nr.1615/2003 privind organizarea şi funcŃionarea Comisiei de mediere socială PRESTAłII SOCIALE ALOCAłII FAMILIALE .997/2003 privind modificarea şi completarea HG nr.105/2003 privind alocaŃia familiala complementară şi alocaŃia de susŃinere pentru familia monoparentală .Hotărâre nr.HG nr.90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcŃionare a serviciului public de asistenŃa socială .136/2004 pentru aprobarea precizărilor privind aplicarea unor 149 .Legea nr.OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr.HG.HG nr.61/1993 privind alocaŃia de stat pentru copii.

prevederi ale OG. 105/2003 privind alocaŃia familială complementară şi alocaŃia de susŃinere pentru familia monoparentală - Ordin nr.73/2004 pentru aprobarea Metodologiei de acordare a indemnizaŃiei lunare de hrana cuvenite adulŃilor şi copiilor infectaŃi cu HIV sau bolnavi de SIDA şi de control al utilizării de către cei in drept a acesteia - HOTĂRÂRE nr.1489/2003 privind actualizarea alocaŃiei sociale cuvenite adulŃilor nevazatori cu handicap grav si accentuat, începând cu luna ianuarie 2004 AJUTOARE SOCIALE - Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat - HG. nr.1099/2001 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat - OrdonanŃă de urgenŃă nr.6/2002 pentru completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat - Hotărâre nr.1037/2002 privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat - OrdonanŃă de urgenŃă nr.121/2002 pentru modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat - Lege nr.2/2003 privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr.121/2002 pentru modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat - Hotărâre nr.1431/2003 privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat - OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinŃei, precum şi unele facilităŃi populaŃiei pentru plata energiei termice - OrdonanŃa nr.55/2004 privind unele măsuri financiare în vederea acordării ajutoarelor pentru încălzirea locuinŃei - HG nr.1285/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OrdonanŃei Guvernului nr.55/2004 privind unele măsuri financiare în vederea acordării ajutoarelor pentru încălzirea locuinŃei SERVICII SOCIALE CADRUL GENERAL SERVICII SOCIALE - OrdonanŃa nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările si completările ulterioare - Legea nr.515/2003 de aprobare a OrdonanŃei nr.68/2003 privind serviciile sociale - OrdonanŃa nr.86/2004 de modificare şi completare a OrdonanŃei nr.68/2003 privind serviciile sociale - Hotărârea Guvernului nr.1024/2004 pentru aprobarea Normelor
150

metodologice de aplicare a prevederilor OG nr.68/2003 privind serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale - Ordinul ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei nr.422/2004 pentru aprobarea standardelor obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate din România furnizate în sistem public, privat şi parteneriat public-privat PROTECłIA COPILULUI - Legea nr.272/2004 privind protecŃia şi promovarea drepturilor copilului - Hotărâre nr. 1432/2004 privind atribuŃiile, organizarea şi funcŃionarea AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului - Hotărâre nr.1433/2004 privind aprobarea structurii organizatorice, a numărului maxim de posturi şi a Regulamentului de organizare şi funcŃionare ale Oficiului Român pentru AdopŃii - Hotărâre nr.1434/2004 privind atribuŃiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcŃionare ale DirecŃiei generale de asistenŃă socială şi protecŃia copilului - Hotărâre nr.1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcŃionare a comisiei pentru protecŃia copilului - Legea nr.274/2004 privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea Oficiului Român pentru AdopŃie - REGULAMENT-CADRU din 2 septembrie 2004 de organizare si funcŃionare a DirecŃiei generale de asistenta sociala si protecŃia copilului - OrdonanŃa de urgenŃă nr.12/2001 privind înfiinŃarea AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Copilului şi AdopŃie - Legea nr.275/2004 pentru modificarea OrdonanŃei de urgenŃă nr.12/2001 privind înfiinŃarea AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃia Copilului şi AdopŃie - Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopŃiei - Hotărâre nr.1435/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopŃiei - Hotărâre nr.1438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcŃionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecŃie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor săi PROTECłIA PERSOANELOR CU HANDICAP - OrdonanŃa de urgenŃă nr.102/1999 privind protecŃia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap - Legea nr.519/2002 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃa a Guvernului nr.102/1999 privind protecŃia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap - Lege nr 343/2004 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de
151

-

-

-

-

-

urgenŃă a Guvernului nr.102/1999 privind protecŃia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap OrdonanŃa Guvernului nr.14/2003 privind înfiinŃarea, organizarea si funcŃionarea AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap Legea nr.144/2004 privind aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr.2/2004 pentru modificarea si completarea OrdonanŃei Guvernului nr.14/2003 privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap Ordinul ministrului muncii, solidarităŃii sociale şi familiei nr.56/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OrdonanŃei Guvernului nr.2/2004 pentru modificarea si completarea OrdonanŃei Guvernului nr.14/2003 privind înfiinŃarea, organizarea si funcŃionarea AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap OrdonanŃă nr.2/2004 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei Guvernului nr.14/2003 privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap Ordin nr.131/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OrdonanŃei Guvernului nr.2/2004 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei Guvernului nr.14/2003 privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap Hotărâre nr.1440 din 2 septembrie 2004 privind condiŃiile şi procedura de licenŃiere şi de inspecŃie a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecŃie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor săi Legea 108/1998 pentru aprobarea OrdonanŃă de urgenŃă nr.26/1997 privind protecŃia copilului aflat în dificultate OrdonanŃă de urgenŃă nr.26/1997 privind protecŃia copilului aflat în dificultate Hotărâre nr.871/2003 privind indexarea cuantumului alocaŃiei lunare de întreŃinere pentru copiii încredinŃaŃi sau daŃi în plasament Hotărâre nr.1439 din 2 septembrie 2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal Hotărâre nr.1441/2004 cu privire la autorizarea organizaŃiilor private străine de a desfăşura activităŃi în domeniul adopŃiei internaŃionale Hotărâre nr.1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoŃiŃi şi asigurarea măsurilor de protecŃie specială în favoarea acestora

PROTECłIA PERSOANELOR VÂRSTNICE - Legea nr.16/2002 privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea Consiliului NaŃional al Persoanelor Vârstnice
152

Lege nr.Hotărâre nr.Hotărâre nr.OrdonanŃă de urgenŃă nr.418/2003 privind stabilirea.Legea nr.OrdonanŃa de Urgenta a Guvernului nr.16/2000 privind înfiinŃarea.405/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.OrdonanŃă de urgenŃă nr.73/2004 153 .584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecŃie a persoanelor infectate cu HTV sau bolnave de SIDA ..Hotărârea Guvernului nr. organizarea şi funcŃionarea Consiliului NaŃional al Persoanelor Vârstnice .1003/2002 privind alocaŃiile zilnice de hrană pentru consumurile colective din unităŃile bugetare de asistenŃă socială .457/2001 privind aprobarea O. .Legea 363/2003 privind finanŃarea activităŃilor ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei InternaŃionale a Vârstnicilor .184/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. a Guvernului nr. nr.HG.U.Hotărârea Guvernului nr.17/2000 privind asistenŃa socială a persoanelor vârstnice .1177/2003 pentru aprobarea cuantumului indemnizaŃiei lunare de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.Ordinul ministrului muncii.329/2003 pentru aprobarea regulamentului cadru de organizare şi funcŃionare a instituŃiilor de protecŃie specială a persoanelor cu handicap .Hotărârea Guvernului nr.1215 din 31 octombrie 2002 pentru aprobarea Strategiei naŃionale privind protecŃia specială şi integrarea socială a persoanelor cu handicap din România .Lege nr. 184 / 2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. începând cu luna septembrie 2003.32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare .16/2000 privind înfiinŃarea.886/2000 pentru aprobarea Grilei naŃionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice . drepturile şi obligaŃiile asistentului personal al persoanei cu handicap . organizarea si funcŃionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice . a costului mediu lunar de întreŃinere pe baza căruia se calculează contribuŃia de întreŃinere datorată de persoanele asistate în căminele pentru persoane vârstnice . nr.LEGEA nr.1021/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea costului mediu lunar de întreŃinere în căminele pentru persoanele vârstnice .Ordin nr.147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative . solidarităŃii sociale şi familiei nr.HG.16/2000 privind înfiinŃarea.427/2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind condiŃiile de încadrare. organizarea si funcŃionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice .

383/2004 pentru aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecŃiei victimelor violenŃei în familie .147/200 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern 154 .189/2000 privind aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr.559/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de evaluare pentru acreditarea furnizorilor de îngrijiri la domiciliu .LEGE nr.318/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcŃionarea îngrijirilor la domiciliu.Ordin nr.49/1999 privind pensiile I.1063/2004 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăŃii şi familiei nr.1089/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. PROTECłIA PERSOANELOR VICTIME ALE VIOLENłEI IN FAMILIE .44/1994 privind veteranii de război.lege nr.R.559/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de evaluare pentru acreditarea furnizorilor de îngrijiri la domiciliu . .118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de Ia 6 martie 1945.Ordin nr.1018/2004 privind aprobarea InstrucŃiunilor de organizare şi funcŃionare a unităŃilor pentru prevenirea şi combaterea violenŃei în familie.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violenŃei în familie .Ordin nr.Ordin nr. precum şi autorizarea persoanelor juridice şi fizice care acordă aceste servicii . precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război .V.O.Legea ar. precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.OrdonanŃă de urgenŃă nr.Lege nr.Hotărârea Guvernului nr. . republicat.95/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.OrdonanŃa Guvernului nr.147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative .385/2004 privind aprobarea InstrucŃiunilor de organizare şi funcŃionare a unităŃilor pentru prevenirea şi combaterea violenŃei în familie .1624/2003 privind organizarea şi funcŃionarea AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Familiei .Ordin nr. solidarităŃii sociale şi familiei nr.105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului .Ordinul ministrului muncii.LEGE nr. cu modificările ulterioare .217/2003 .ORDIN nr.510/1999 privind aprobarea Programului de pregătire pentru practicarea ocupaŃiei de îngrijitor la domiciliu .Hotărâre nr.pentru aprobarea Metodologiei de acordare a indemnizaŃiei lunare de hrană cuvenite adulŃilor şi copiilor infectaŃi cu HIV sau bolnavi SIDA şi de control al utilizării de către cei în drept a acesteia.

96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaŃie pentru elevii din clasele I-IV din învăŃământul de stat . ALTE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ DOMENIUL SERVICIILOR SOCIALE .Hotărârea de Guvern nr.ORDIN Nr.16/2003 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă nr.OrdonanŃa nr. funcŃionarea şi finanŃarea unităŃilor de asistenŃă medico-sociale .58/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.34/1998 .Legea nr.Legea nr.70/2002 privind administrarea unităŃilor sanitare publice de interes judeŃean si local . eliberarea şi actualizarea livretului de familie .Lege nr.Legea nr.495/1997 privind conŃinutul.1153/2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.Legea nr. nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaŃie pentru elevii din clasele I-IV din învăŃământul de stat .OrdonanŃa de urgenŃa nr.HG.195/2001 a voluntariatului CADRUL LEGISLATIV ADIACENT PRIVIND ASISTENłA SOCIALĂ ŞI SERVICIILE SOCIALE DIN ROMÂNIA .180 din 27 mai 2003 pentru aprobarea Grilei de evaluare medico-socială a persoanelor care se internează in unităŃi de asistenta medico-sociale.OrdonanŃa nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaŃie pentru elevii din clasele I-IV din învăŃământul de stat .340/2004 privind instituŃia prefectului 155 .Lege nr.OrdonanŃa nr.491/180 din 23 mai 2003 pentru aprobarea Grilei de evaluare medico-socială a persoanelor care se internează în unităŃi de asistenŃă medico-sociale .Legea nr.HG nr.99/2004 pentru aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr.426/2003 pentru aprobarea OrdonanŃei nr.412/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea.34/1998 privind acordarea unor subvenŃii asociaŃiilor şi fundaŃiilor române cu personalitate juridică.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaŃie pentru elevii din clasele I-IV din învăŃământul de stat .70/2002 privind administrarea unităŃilor sanitare publice de interes judeŃean şi local .195/2001 a voluntariatului .70/2003 pentru modificarea OrdonanŃei de urgenŃă nr. 208/1997 privind cantinele sociale de ajutor social .Legea cadru nr.ORDIN nr.339/2004 privind descentralizarea . care înfiinŃează şi administrează unitari de asistenŃă socială .70/2003 pentru modificarea OrdonanŃei de urgenŃă nr.UNITĂłILE MEDICO-SOCIALE .

SOLIDARITĂłII SOCIALE ŞI FAMILIEI ŞI AL AUTORITĂłII NAłIONALE PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP din 21 aprilie 2004 de organizare şi funcŃionare a AutorităŃii NaŃionale pentru Persoanele cu Handicap 156 .- - - Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare OrdonanŃă de urgenŃă nr.189/2000. aprobată şi modificată prin Legea nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale Hotărâre nr. cu modificările şi completările ulterioare.629/2002 privind aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr.195/2001. acordate în baza prevederilor Decretului-Iege nr. republicat. precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.97/2003 privind aprobarea InstrucŃiunilor pentru decontarea biletelor speciale de călătorie gratuită cu mijloacele de transport auto şi fluviale.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale Ordinul ministrului muncii şt solidarităŃii sociale nr.1149/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.81/2003 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinŃei şi asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice şi gazelor naturale pentru populaŃie.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de Ia 6 martie 1945.05/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.45/2003 privind finanŃele publice locale Legea nr. precum şi unele măsuri pentru întărirea disciplinei financiare Lege nr.215/2001 privind administraŃia publică locală Legea nr.58/2002 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr.500/2002 privind finanŃele publice OrdonanŃa de urgenŃă nr. REGULAMENTUL MINISTERULUI MUNCII. şi ale OrdonanŃei Guvernului nr.

Z. New Perspectives on the Welfare States in Europe. (1993). Cambridge: Cambridge University Press. L.A. Transforming politics and property in East Central Europe.Orenstein and M. 5. Aldershot:Avebury. Ringold. Jones (ed). Stark. B.Rueschemeyer. Left Parties and Social Policy in Postcommunist Europe. Politica socială în România în tranziŃie.. D. London and New York: Routledge. România în context european. Alternative. Deacon.A. 4. National Adaptations in Global Economies.(1996). 8. Thousand Oaks. 2. M. Postsocialist pathways. Social Policy in the New Eastern Europe. Developments in East European Social Policy. în E. Ryll. H-J (1999).van der Maesen. Zamfir şi C.. (1999). Transformation of Social Security Pensions in Central-Eastern Europe. Bucureşti: Edit. The Hague-London-Boston: Kluwer Law International. The Social Quality of Europe.J. Beck. J. Zamfir. Heidelberg-New York: PhysicaVerlag.Bibliografie 1. Esping-Anderson (ed). G. B. L.(1997) A Central European Perspective on the Social Quality of Europe in W.). 157 . Muller. Social Protection in Central and Eastern Europe: a Tale of Slipping Anchors and Torn Safety Nets in G. Social Policy in Postcommunist Europe: Legacies and Transition in L. Standing. (1990). Politici sociale. A. 6. C. and Szalai. D. Zamfir (coord).. Deacon. Walker (eds. in C. (1995).Wagener. New Delhi: Sage Publications. 7. şi Bruszt. Welfare States in Transition. London. Cook. 3. Ferge. Boulder and Oxford: Westview Press. K.(1998).