You are on page 1of 4

Moara cu noroc De Ioan Slavici Locul desfasurarii actiunii: o zona a Ardealului,la hanul Moara cu Noroc,aflat in valea dintre

doua drumuri,o rascruce prin care treceau turme de porci spre targ si dinpre targ,loc important pentru afaceri si comert. Titlul operei: Despre moara parasita si scoasa din uz, naratorul omniscient metnioneaza faptul ca „ moara a incetata a mai macina si s-a prefacut in carciuma si loc de adapost pentru tot drumetul obosit si mai ales pentru acela pe care il apuca noapea pe drum”. Arendasul zidise alaturi de moara parasita o carciuma, pe care Ghita o inchiriaza pentru trei ani cu scopul de a se pune pe picioare si pentru a nu mai carpi „ cismele oamenilor”. In simbolistica mitologica se interpreteaza faptul ca acel loc devenise prielnic pentru atragerea duhurilor necurate. „ Sugestia locului diabolizat de moara parasita” se manifesta prin destinul tragic al protagonistului, a carui dorinta onesta degenereaza in lacomie pentru bani, „isi pierde masura, apoi si sensul existential , minte, fura , ucide si moare, carciuma insasi mistuindu-se intr-un incendiu”. Titlul poate semnifica, asadar, ideea ca locul este blestemat si bantuit de duhuri rele, moara fiind” cu noroc” numai in sensul malefic al castigului de multi bani pe cai necinstite. Tema: urmarile negative, consecintele nefaste, pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului omenesc. La baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina linistea si amaraste viata omului, genereaza numeroase rele, iar in cele din urma duce la pierzanie. Compozitia nuvelei este clasica, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele 17 capitole, respectandu-se ordinea cronologica a desfasurarii lor. Unitatea intregului, a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei, cu care se inchide si se deschide cartea (“Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit”, “Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat”). Prezentare generala: Saracia, pretuita de Slavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine echilibrul sufletesc al omului, linistea vietii lui, devine la inceputul nuvelei “Moara cu noroc” motiv de puternice framantari, dand lui Ghita un sentiment de inferioritate. El identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine, ci pentru a fi cineva, pentru a fi respectat. Nemultumit de conditia sa sociala, el simte ca ar putea face si altceva, mai rentabil, decat sa carpeasca cizmele satenilor. Si, in ciuda rezervelor exprimate de soacra sa (care intruchipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a experientei) se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. La inceput totul mergea bine si viata era prospera. Momentul intrigii, ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la Moara cu noroc a lui Lica Samadaul, stapan temut al acestor locuri. Ana, nevasta lui Ghita, cu un simt feminin caracteristic, intuieste ca Lica este “om rau si primejdios”. In sinea lui, si Ghita avea aceeasi banuiala, dar intelege ca pentru a ramane la Moara cu noroc trebuie sa devina omul Samadaului. Conflictul psihologic se amplifica treptat, pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. Stapanit de setea de bani, Ghita se va instraina treptat de Ana si se va lasa manevrat de Lica, devenindu-I complice. Depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure, scapandu-l pe Samadau de pedeapsa binemeritata a legii.

va trebui sa devina omul lui.cerand altor porcari rasplata lui Lica. Feciorul discuta cu vizitiul si-i spune ca banuieste o legatura intre Lica si femeie. “un om ca de treizeci si sase de ani. mai violent. De asemenea. pe Marti. si sa-si opreasca drept rasplata cinci porci. bucati de piele pe care le prinde la urechile porcilor. daca vrea sa pasreze moara. Lica ii cere intr-una din zile. devine distant fata de sotia sa. Pinea. isi ia inca o sluga. Dupa care ii cere cu imprumut o parte din bani. inainte de a deveni jandarm. uscativ si supt la fata. Clientii erau foarte multumiti. Capitolul IV (DESFASURAREA ACTIUNII) Speriat de atitudinea lui Lica. refuza sa ii dea. departandu-se de Moara. cerandu-i sa il tina la curent cu tot ceea ce se intampla acolo (urmand sa il implice in diferite nelegiuiri). deoarece inainte fusese o moara. Este un loc unde se castiga bine avand in vedere faptul ca orice drumet ce trece prin zona se opreste acolo. Lica ii pune sa cante si danseaza cu Ana. nalt. Laie si Marti. nu il va mai lasa sa stea la Moara. insa este simtit de cei doi caini ai lui Ghita. ii marturiseste ca si el facuse parte candva din gasca de talharii a lui Lica.ghita isi cumpara doua pistoale. Ana il trimite pe Laie. Ghita si cele doua slugi ale sale. ca unul fura bijuterii si ca celalalt le vinde. Sosit la carciuma. Lica ramane peste noapte la Moara. cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc”. si doi caini pe care ii pune in lant pentru a deveni rai. In timpul unei vizite la carciuma Lica il intreaba pe Ghita cand are sa vie arendasul evreu dupa arenda. In final Ghita ia hotararea de a arenda carciuma.Capitolul I (EXPOZITIUNEA) Punandu-se problema ca Ghita sa ia in arenda “moara cu noroc” si ca el si familia sa sa mute acolo. pentru a putea da de stire daca se intampla ceva rau. la bar soseste o femeie alaturi de fiul ei in varsta de cinci ani. Ana. trezit de latratul cainilor priveste afara si vede apropiindu-se o femeie. Capitolul V Lica Samadaul impreuna cu doi tovarasi se apropie intr-o seara de carciuma pe un drum laturalnic. sa stea ascuns in spatele unor rachiti. sa dea mancare si bautura porcarilor sai. insa gandindu-se ca aceasta l-ar putea infuria pe Lica. Capitolul VII Ghita se imprieteneste cu un jandarm de la Ineu. nu a ei. Pintea. Samadaul era de fapt o porecla. Pintea ii spune lui Ghita ca arendasul a fost batut de nu “se mai poate pune pe picioare”. Capitolul IX . sluga. accepta intr-un final. Capitolul II In capitolul II se prezinta aceasta carciuma. Acesta ii da de inteles lui Ghita ca. iar Ghita. Ana afla ca sotul acesteia se sinucisese in urma cu trei saptamani si ca femeia ar avea turme de porci in padurile de pe langa Moara cu noroc. insa aceastia nestiind despre ce ste vorba. pleaca la Ineu pentru cercetari asupra jafului. Capitolul III ( INTRIGA) Intr o zi soseste la Moara cu noroc Lica Samadaul. Din dicutiile cu cei ce o insoteau pe femeie. Trezit din nou de caini el priveste iarasi afara si vede aceeasi femeie insotita de un barbat. numita “Moara cu noroc”. pe care reuseste sa-i imblanzeasca. insemnand “cel ce are grija de turmele de porci date porcarilor”. Capitolul VI Ghita primeste de la Lica sase porci. Samadaul ii da lui Ghita insemnele turmelor de porci. insa spune ca decizia este a lor. niciunul purtand ionsemnele Samadaului. soacra sa marturiseste ar fi mai bine sa ramana la locul lor. amenintand ca daca nu ii da. Ghita insusi este schimbat. cu mustata lunga. facandu-l gelos pe Ghita. Ghita il refuza la inceput. Profitand de sosirea unor lautari. printr-un porcar sosit cu turma la Moara. acestia fiind tratati ca membri ai unei familii de cand Ghita luase in primire carciuma. Ii cere sa observe deplasarile turmelor si sa-l informeze despre ele. Capitolul VIII In absenta lui Ghita.

Le mai spune ca dupa aceea Saila si Buza-Rupta au plecat spre Ineu. Capitolul X Pintea gaseste cadavrul unei femei. Capitolul XII Lica ii inapoiaza lui Ghita banii imprumutati spunandu-i ca banii sunt din cei furati de la arendas si de la femeie. Cutitul ar fi fost al lui Saila. insa isi spune: ”Nu!. El spune ca nu-si aduce aminte sa fi discutat vreodata despre arendas si nici ca in noaptea jafului Raut si Saila sa fi plecat spre Ineu. Lica ramanand la carciuma pana dimineata. ce primise ordin sa-l spioneze pe Lica. Intorcandu-se la Moara. Dupa o vreme el auzi iar cainii si il vazu pe Raut plecand alaturi de femeie. si sa faca schimbul al arendasul jefuit. Fiind geloasa pe Uta. Prin decizia judeatorului Ghita si Lica sunt gasiti nevinovati. Capitolul XIV Ghita isi vede sotia in preajma lui Lica. si ca in trupul lui Hantl cutitul lui Saila ar fi fost intentionat lasat in rana. ba chiar mai rau decat asa”. care afla de la Marti ca Ghita are insemnele turmelor lui Lica. iar la procesul ce are loc in Oradea. el spune ca nu el era alaturi de femei si ca cei doi au plecat la curt timp dupa ce sosisera. dar inca in viata. dar singur. Buza-Rupta si Saila Boarul despre arendasul ce fusese jefuit.. Pe la miezul noptii el a auzit cainii si iesi sa vada cine e. Saila declara ca se intelese cu Raut sa fure o turma de la Fundureni si a plecat apoi in Salonta pentru a gasi comparator. Capitolul XIII Ana participa alaturi de Ghita la numaratoarea banilor. iara Ghita nu-i decat o muiere imbracata in haine barbatesti. pentru scurt timp. si cu mainile legate cu un bici. Raut. Buza-Rupta spune ca in perioada jafurilor el nu a fost la Ineu. ce urma sa schimbe banii furati de la arendas. acesta spunadu-i ca intr-o zi va afla de provenienta acesotra. pe la miezul noptii. Ana ii spune Samadaului: “Tu esti om. Acesta ii cere sa ia de la Lica. Profitand de sosirea unor lautari Lica organizeaza o petrecere. ca nu-i crede pe Saila si Buza-Rupta vinovati. Capitolul XI Buza-Rupta. printre care recunoaste hartia cu un colt rupt si hartiile noi pe care femeia ce fusese ucisa le avea asupra sa. Pintea. iar acesta declara ca biciul era al sau. dar ca probabil il uitase la carciuma. Ana il invinuieste pe Ghita de complicitate la jefuirea arendasului.. Lica declara ca Raut a venit intradevar la carciuma. Pintea banuieste un complot si afirma in fata judecatorului ca el crede ca argintaria a fost pusa de altii in casa lui Buza-Rupta. ca si Pintea. iar Saila si Buza-Rupta sunt condamnati la puscarie pe viata. Dupa plecarea lui Ghita. orice suma.de asta nu m-am temut niciodata si nu am sa ma tem nici acum”.La Ineu Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar. iar la casa lui Buza-Rupta au gasit o parte din argintaria ce fusese furata de la arendas Pintea il aresteaza pe Lica. afland apoi ca era Raut alaturi de o femeie. si ca intradevar cutitul era al lui Saila. ce murise sufocata. Pintea ii aduce lui Lica o servitoare. cu bani la el. Ii banuieste pe Saila si Buza-Rupta ca fiind autorii jafului si a crimelor. ci la Salonta. Hantl. impuscat si injunghiat. Ana dansand de buna voie cu el. Uta si doi jandarmi descopera o caruta fara cal si un copil omorat de o lovitura in cap. alaturi de Raut si Saila. . Ghita afirma. Marturia lui Ghita difera de cea a slugii sale. Ana il intreaba pe Ghita de unde sunt banii. Lica. Ghita accepta ca jandarmii sa vina la carciuma si sa-l surprinda pe Lica cu banii de la jafuri la el. Dupa aceea il gaseste pe unul din jandarmi. Raut si Saila sunt prinsi. pentru a il instiinta cu privire la disparitia unor porci din padurea din Fundureni. al lui Lica. Lica a fost eliberat la interventia unui proprietar de turme de porci. pe Uta. ca a primit porci de la acestia si ca la vazut intr-o seara discutand cu Lica. pana cand va reusi sa anunte jandarmii de prezenta lui Lica la carciuma. pleaca la Ineu unde ii vorbeste lui Pintea despre bani.

Pe Drum. Pornesc toti dupa el. cu exceptia lui Ghita.Capitolul XV Lica pleaca de la Moara si este rugat de Ana sa o ia cu el. Lica se adaposteste in biserica de la marginea satului Fundureni. Lica este insa inconjurat de jandarmi si se sinucide izbindu-se cu capul de un pom. Marti si inca doi jandarmi sosesc la Moara cu noroc si il vad pe Lica plecand. batrana pleaca alaturi de copii. Capitolul XVII Dupa ce este stins focul. si realizeaza ca impotriva sa se face un complot. si Lica il paraseste. acesta refuzand. Lica pleaca apoi spre Fundureni. intentionand sa o omoare pe Ana. La Moara sosesc Lica si Raut care il impusca pe Ghita. spunand: “Simteam eu ca nu are cum sa iasa bine…”. mama Anei isi spune ca totul se datoreaza unui fulger. Ajungand la carciuma. . Pe drum calul lui Lica oboseste. Pintea. care pleaca Moara. Capitolul XVI Ghita. spunandu-le lui Raut si lui Paun sa dea foc carciumii. unde isi aduce aminte ca a pierdut chimirul cu bani.