You are on page 1of 37

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care

sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi desporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor deiarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali(izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitareamonumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane; turismul comercial expoziţional, acărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşivizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionalesau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional,având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale , până lamanifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.);turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, in general pe teritoriul Africi, al AmericiLatine, în teritoriile artice şi antartice. Este o forma de turism “distractiv”, a cărui dezvoltare – marcatăde spectaculos şi inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninţând cudiminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic alTerrei.România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, ţara esteextrem de diversificată - se pot vizita fortăreţe medievale, mănăstiri bizantine, casteluri şi case ţărăneştidecorate după specificul regional.Mi-am ales aceasta temă pentru proiect deoarece Suceava reprezintă un important centrucultural,istoric şi religios,impunându-se prin bisericile şi mănăstirile care au cucerit lumea.Oraşul Suceava se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezari ale ţării, în care a pulsat mereu şi puternic o autentică viaţă românească. Capitală a statului feudal Moldova, oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării pagini glorioase,rămase durabil în conştiinţa neamului. Datorită rolului jucat ca fostă capitală a Moldovei, oraşul Suceavaapare ulterior menţionat în numeroase izvoare documentare ale vremii.Proiectul este alcatuit din trei capitole. În primul capitol se trateaza problemele generale alegeografiei turismului,in al doilea capitol se expune totul despre oraşul Suceava(prezentare generală şioferte turistice),iar in al treilea capitol conceperea de produse turistice.4 CAPITOLUL I PROBLEME GENERALE ALE GEOGRAFIEI TURISMULUI 1.1 Definiţii şi concepte în turism Termenul de turism işi are originea în semnificaţiile următoarelor cuvinte latinesti: tornare = a seîntoarce şi turnus = o mişcare circulară ce nu presupune schimbarea rezidenţei.Turismul este o latură asectorului terţiar al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurareacălătoriilor de agrement, recreere sau deplasărilor de persoane la diferite congrese şi reuniuni, includetoate activităţile necesare satisfacerii nevoilor de consum şi de servicii ale turiştilor. loisir = petrecereatimpului liber lessure = activitatea prestată în timpul liber.Turismul include activitatea unei persoane care călătoreşte în afara mediului său obişnuit pentrumai puţin de o perioadă suficientă de timp şi al cărui scop este altul decât exercitarea unei

activităţiremunerate la locul de vizitare.Activitatea turistică are un caracter dinamic, ea modificându-se odata cu schimbările ce au loc incadrul economiei naţionale.Turismul este o ramură de interferenţă (are legături cu multe alte sectoare deactivitate economica) şi o ramură de consecinţă (se sprijină pe rezultatele obţinute în alte ramuri deactivitate). Subiecţii relaţiilor turistice Conform recomandărilor Conferinţei Mondiale a Turismului, în activitatea turistică se utilizeazătermenul de vizitator. Vizitatorul reprezintă orice persoană care se deplasează într-un loc, altul decâtacela al mediului sau obişnuit pentru mai puţin de 12 luni şi al cărui scop de călătorie este altul decâtexercitarea unei activităţi remunerate la locul vizitat. Acest termen de vizitator include alţi 2 termenispecifici, respectiv turistul şi excursionistul.Turistul este acea persoana care călătoreste pentru cel puţin 24 de ore şi care înnopteaza într-ounitate de cazare.Excursionistul reprezintă acel vizitator temporar al cărui sejur este mai mic de 24 de ore. Turismul intern, naţional şi internaţional Turismul intern reprezintă o activitate turistică practicată în interiorul unei ţări şi vizitează atâtturismul realizat de rezidenţii acelei ţări care viziteaza propria lor ţara, cât şi turismul receptor careinclude vizitele nonrezidenţilor pe teritoriul acelei ţări.Turismul naţional reprezintă activitatea turistică inclusa în categoria de turism intern, la care seadaugă turismul emiţător, care se refera la rezidenţii acelei ţări care vizitează alte ţări.Turismul internaţional include turismul receptor sau exportul de turism şi turismul emiţător sauimportul de turism. Conceptul de produs turistic Produsul turistic este realizat prin valorificarea unor resurse naturale, în condiţii specifice “de producţie”, care includ activităţi ce permit “transformarea” lor în marfă, acesta urmând sa fie vândutăconsumatorului potenţial.Conceperea şi comercializarea produselor turistice se realizează în etape succesive,începand dela politicile de marketing şi terminând cu analizele de preţ şi eficienţă.5 Definirea conceptuală a produsului turistic are în vedere un ansamblu de bunuri materiale şiservicii capabil să satisfaca nevoile de turism ale unei persoane,între momentul plecării şi momentulsosirii în locul de deplasare.Bunurile materiale la care se face referinţa sunt concretizate in: • patrimoniul de resurse naturale,culturale,artistice,istorice,arheologice,tehnologice,medicale etc.,care formează cadrul fizic de bază şi care vor manifesta o atracţie pentru turişti; • anumite elemente de infrastructură sau echipamente care, deşi nu generează motivaţia saucererea de turism, contribuie în mod hotărâtor la satisfacerea acesteia (hoteluri, resturante,terenuri sau săli de sport, de spectacol, de conferinţe etc.); • unele facilităţi de acces,legate de mijloacele de transport(de vehicule şi căi de comunicaţii)alesede turişti pentru a ajunge la obiectivele dorite. Produsul turistic

nu este deci definit prin elementele materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestaţiile realizate prin intermediul lor(transport,cazare,agrement).Serviciile care dau conţinut produsului turistic - denumite servicii turistice-se constituie într-unansamblu de cel puţin patru tipuri de bază,total diferite ca natura,cum ar fi:servicii de trasport, de cazare,de alimentaţie si de agrement.Dintre toate serviciile care dau conţinut produsului turistic, indispensabileste serviciul de agrement, în lipsa căruia, celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.În afara serviciilor de bază, produsul turistic se distribuie şi prin viu grai sau prin diferitesuporturi (pliante,ghiduri,broşuri).Serviciile de intermediere, de genul rezervărilor de locuri în mijloace de transport, în hoteluri şirestaurante, la manifestări cultural-artistice şi sportive etc,închirierilor(de mijloace de trasport, de schiurisau de alte mijloace de practicare a diverselor sporturi şi jocuri), asigurărilor pe timpul călătoriilor etc.,sunt, de asemenea,componente ale produsului turistic.Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfactie, ceeace înseamnă nu tocmai un lucru uşor de realizat.Pentru a crea aşa ceva, acesta trebuie să corespundămotivaţiilor turiştilor, care sunt extrem de eterogene.Piaţa produsului turistic este compusă din bunuri şi servicii concepute să satisfacă cererea devacanţe şi călătorii de afaceri.Tour-operatorii lanseaza pachete turistice care sunt vândute direct, prin propria reţea de distribuţie sau prin agenţiile de voiaj(detailişti) pe baza unui comision.Ansamblarea serviciilor turistice în produsul turistic oferă acestuia particularităţile care îlcaracterizează îndeosebi prin: individualizare la nivelul grupului, dinamism înalt, substituireaelementelor componente, eterogenitate, participarea unui număr mare de prestatori la realizarea produsului turistic şi consumul produsului turistic într-o ordine riguroasă. • Individualizarea produsului turistic la nivelul grupului este determinată de motivaţiile variate alecererii, ca şi de comportamentul diferit al turiştilor faţă de fiecare componentă a produsuluituristic creându-se produse adaptate specificului fiecărui client. Caracteristica de individualizarea produsului turistic nu exclude,totuşi, posibilitatea determinării unor componente standard, înraport cu care sa se stabilească tipurile de bază ale prestaţiei. • Urmărind îndeaproape evoluţia cererii, produsele turistice se caracterizează şi printr-un dinamism înalt.Deosebit de sensibile la mutaţiile înregistrate în dezvoltarea economico-socială,dar şi la schimbările comportamentale, serviciile turistice şi implicit produsul turistic rezultatcunosc ritmuri superioare evolutiei de ansamblu a fenomenului turistic.Totodata, ele manifestă o puternică fluctuaţie sezonieră, rezultat al oscilaţiilor cererii turistice, al concentrării acesteia peanumite perioade. • Produsul turistic se caracterizează si prin complexitate

atât aelementelor specifice.Principalele activităţi ce alcătuiesc produsul turistic pot fi sintetizate astfel: • activităţi economice implicate în serviciile de cazare-masă.Aceste elemente pot intra în proporţii diferite în alcătuirea produsului turistic final. • Caracteristica de substituire a unor activităţi trebuie fructificată în scopul stimulării interesului pentru consumul turistic şi nu pentru acoperirea unor deficienţe organizatorice sau de altă natură. participarea unui număr mare de prestatori la realizarea acestuia. el este rezultatul diferitelor combinaţiiîntre elementele ce decurg din condiţii naturale şi antropice specifice fiecărei ţări sau zone şi6 serviciile furnizate de organizatori .de forma de turism etc.Din simpla enumerare a acestor activităţi rezultă prezenţa. cât şi a unora nespecifice.2 CONSIDERAŢII ASUPRA DEZVOLTĂRII TURISMULUI În evoluţia economiei mondiale de la acest început de mileniu. dupa cum se şi pot substitui. • activităţi şi mecanisme privind serviciile de diverstisment.. turismul ocupă un loc important. 1. este eterogenitatea şi respectiv.atât în comerţul internaţional. • activităţi economice implicate în transportul turiştilor. • O altă particularitate a produsului turistic.de locul şi momentul acţiunii.precum şi importanţa şi locul fiecăruia. dependenţa de structura sa complexă.Consumul produsului turistic se realizează într-o ordine riguroasă determinată de specificul prestaţiei serviciului ce facilitează alcătuirea lui. în structura produsului turistic. cât şi în economia naţională a majorităţii statelor .

naţional şi cele de la nivelul organizaţiilor şi alstaţiunilor de turism există o strânsă interdependenţă. poziţia şi contribuţia pe care turismul. turismulse situează printre cele mai de seamă componente ale economiei mondiale. net superioare turismului clasic.sectoarelor. iar în 2003. transporturi. conceptul de strategie este integrat conducerii previzionale a activităţiidin turism. care se poate concretiza în creşterea cererii interne şiinternaţionale pentru turism.formă de turism cu un potenţial de excepţie şi cu perspective. la nivel mondial s-a înregistrat chiar o scădere de 1.În aceste condiţii.  efecte parţiale asupra economiei naţionale.lumii. Chiar dacă atentatul de la 11 septembrie 2001 şi alte atentate.Datorită potenţialului turistic deosebit. turismul antrenează alte ramuri economice a căror evoluţie depinde de această activitate ( construcţii. respectiv asupra agenţilor.Datorită modului eficient de valorificare a resurselor şi efectelor benefice pe plan economic.). De asemenea. turismul a devenit pentru multe ţări un factor importantde dezvoltare economico-socială.variabilelor şi macrodimensiunilor fundamentale ale economiei. turismul rămâne printre cele mai importante componente ale comerţuluiinternaţional. efectele sale benefice pe plan social.Prin contribuţia sa la realizarea produsului mondial brut şi la ocuparea forţei de muncă.Ca şi în alte domenii. guvernele multor ţări dau turismului atenţia cuvenită atunci când stabilesc programelede dezvoltare la nivel macroeconomic. serviciile. etc. printr-un program Phare s-a realizat un „Plan strategic de dezvoltare a turismului în România”.Conform studiilor realizate de Organizaţia Mondială a Turismului efectele turismului segrupează în trei categorii:  efecte asupra strategiei globale a dezvoltării unei ţări (zone) sau efecteglobale. încădin 1994.7 % faţă de 2002 la sosiri turiştişi tot atât la încasări. Amploarea şi complexitatea legăturilor dintre turism şi celelalteramuri ale economiei naţionale impun guvernelor armonizarea acestora cu ocazia elaborării strategieigenerale de dezvoltare economicosocială. ca cele de la Madrid şiLondra. gripa aviară sau alte evenimente de acest fel au generat scăderea ritmului decreştere.social şi cultural.Punerea în practică a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii .impun integrarea sa între priorităţile pe care orice guvern le are când stabileşte strategia generală adezvoltării economice. ţara noastră nu poate face excepţie de la regulă şi. războiul din Iraq. prin efectul multiplicator.care acordă importanţa cuvenită şi turismului balnear.industria prelucrării lemnului.7 Datorită evoluţiei sale la nivel mondial. cultural şi al mediului. după părerea noastră. ca ramură a sectorului terţiar.Turismul a înregistrat în ultimele decenii ritmuri anuale de creştere foarte ridicate la sosiri şiîncasări turistice. industria alimentară. o poateavea la produsul intern brut al unei ţări.  . de a căror calitate depinde reuşita acestei acţiuni. agricultura. iar între strategiile la nivel macroeconomic.

.3catalizator al promovării turistice. cu rezultateeconomice indirecteDatorită legăturilor complexe dintre industria turistică şi celelalte ramuri ale economiei. Îngeneral efectele sale sunt pozitive. reprezentând una din cele mai complexe şi benefice metode dinacest punct de vedere.Un alt rol deosebit.). de stimulare a producţiei înalte domenii. factori naturali de cură. Cu cât comercializareadestinaţiei trebuie să fie orientată şi formulată spre piaţă.  utilizarea timpului liber. turismul contribuie la dezvoltarea economiilor locale. pe care turismul îl are în economiile naţionale..Acţiunea sa se răsfrânge atât asupra turiştilor cât şi asupra populaţiei zonelor vizitate cu efecte în planulconsumului. influenţând pozitivdimensiunile şi structura consumului. Pe lângă faptul că permite o valorificare superioară a resurselor naturale şi antropice (formede relief.dar nu sunt excluse. cu atât devine esenţial de a putea conta pecooperarea şi sprijinul financiar al sectorului privat. în domeniul socio-cultural. studii ale serviciilor de specialitate) şi a strategiei (concept şi program). realizată deopotrivă pe seama turismului intern şi internaţional. datorită complexităţii sale.efecte externe. legăturilor dintre naţiuni. fizic şi cel al resurselor umane. monumente istorice. în principal:.Contribuţia turismului pe plan socio-uman este la fel de importantă ca cea din plan economic. utilizării timpului liber.  intensificarea şi diversificarea legăturilor dintre naţiuni. benefice. prin dezvoltarea şi exploatarearesurselor de mici dimensiuni. ca totalitate afactorilor naturali şi a celor creaţi prin activităţile umane.1definirea şi elaborarea principiilor fundamentale ale politicii turistice.  exercitarea unei influenţe pozitive şi/sau negative asupra mediului.calităţii mediului.8 .Efectele economice ale turismului se manifestă şi prin contribuţia sa la asigurarea uneicirculaţii băneşti echilibrate. Sarcinile esenţiale ce revin statului în domeniul politicii privind dezvoltarea şi promovareaturismului sunt. etc. ca materie primă a turismului. crearea şi protejarea unei „ imagini de marcă” pentru o ţară turistică fiind un bun public.Răspunzând unor cerinţe de ordin social turismul are o importanţă deosebită în:  satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale oamenilor. respectiv determinarea bazei deciziilor de luat (statistici. instruirii şi educaţiei. este acela de a genera locuride muncă şi a contribui la scăderea şomajului. dispersate. posibilăa se realiza numai printro activitate strânsă de coordonare şi colaborare între acestea. este incontestabil faptul că activitatea de comunicare necesarăcomercializării unei destinaţii naţionale are nevoie de o susţinere publică centralizată.2antrenarea participării serviciilor statului pentru crearea unui mediu favorabil turismului. peisaje.turismul are şi un important efect de antrenare . niciincidenţele negative. Astfeldevine o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale atât la nivel naţional cât şi mondial.

În acestsens. în care datorită evoluţiei industrializării. considerată deasemenea o sarcină a statului. muzeele nu trebuie să-şi limiteze activităţile şi acţiunile la funcţiile de bază. iar soluţiile ulterioare. reprezintă o importantă sursă de venituri pentru operatorii români. şi se practică în staţiunile balneomedicale şi climaterice cu bogate resurse naturale de cură: ape minerale.. trebuiesă preia iniţiativa. pentrucă este vorba în cea mai mare parte de obligaţii către societate.wikipedia.3 TIPURI ŞI FORME DE TURISM FORME DE TURISM: Turismul cultural . Turismul de sănătate . Organizaţiile culturale. Acest tip de turism. evident. adesea însă.4dezvoltarea ofertei în domeniul formării profesionale. ci din contră. Este necesară intervenţia statului care să ajute acestefirme să-şi acopere lipsa de finanţare.Turismul de afaceri este cea mai solidă ramura a industriei turismului dinRomânia. forţa de muncă este în continuă scădere.Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească prinimplicarea turiştilor în viaţa gospodăriei şi furnizarea acestora de servicii si activităţi (masă. fără a-i conturba acesteia specificul. Susţinerea înterprinderilor individuale de către stat este în contradicţie cu principiileunei politici axate pe regulile de piaţă. cazare. călătoriile de afaceri. nămoluri. ce revin fie guvernului. cazează şi îşi desfăşoară activitatea într-un cadru natural. Turismul de afaceri .wikipedia. în profitul concurenţei internaţionale. cu efecteterapeutice. comunităţile locale au îmbrăţişat acest fenomen caracterizatca fiind un potenţial factor economic generator de activităţi economice şi noi locuri de muncă într-unsecol XXI.Agroturismul este acea forma deturismîn care persoana (sau grupul) sedeplasează. trebuie aplicat principiul subsidiarităţii.Implicarea hotărâtă a statului este însă justificată de importanţa pe care turismul o are îndezvoltarea globală a fiecărei economii naţionale şi datorită faptului că experienţa internaţională adovedit că ţările care nu au o politică turistică şi nu depun eforturi pentru dezvoltarea şi promovareaturismului îşi pierd cu timpul poziţia pe piaţa internaţională.Turismul cultural reprezintă un fenomen care s-a dezvoltat extrem de multîn ultimele decade.org/wiki/Agroturismhttp://ro. prin dezvoltarea unei strategii ce trebuie să demonstreze importanţa lor în cadrulcomunităţii sau a regiunii în care îşi desfăşoară activitatea Agroturismul .org/wiki/Turism . Turismul cultural a fost identificat ca fiind un produs extrem de lucrativ în cadrulindustriei turistice.necesare recâştigării pieţei sunt greu de găsit. situate de obicei în zonele cu microclimat specific. în acest context.5statul are în mod special datoria de a susţine întreprinderile mici şi mijlocii implicate înactivitatea turistică.Turismul de sănătate (de tratament) este o formă specifică a turismuluicare îmbina diferite forme de cură şi tratament balneo-medical.9 http://ro.. care include team-building-urile. în materie de politică turistică. participările la programe de training. termale. acest sector cheie nu este în măsură să finanţezeinvestiţiile necesare recurgând la piaţa de capital. 1. fie autorităţilor regionale şi locale de care depind.interacţiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei ţărăneşti. în mediul rural.

de primire) = export de turism După gradul de mobilitate al turismului se practică : 1.Turism naţional. 2. care impune : disciplină .Turismul sportiv .  turism semiorganizat. curaj .Turismul de tranzit este motivat de necesitatea cunoaşterii unei ţări. există:  turism organizat (contractual).  turism neorganizat. abnegaţie şispirit de echipă Turismul de sejur – de lunga durată-peste 30 zile.Turism itinerant presupune o mişcare permanentă.Turismul sportiv este un mijloc ideal atât preventiv cât şi curativ de păstrarea sănătăţii şi constituie o adevărată şcoală uneori aspră . 3. emiţător (pasiv. de scurtă durată-1-3 zile Turismul de circuitTurismul de tranzitDupă locul de provenienţă a turistilor există: 1.rezidenţial (staţionarea în zonă mai mult de 1 lună)  de durată medie (când staţionarea este mai mică de 30 zile)  scurt (1-3 zile) 2.Turism de sejur : . După modul manifestării cererii sau după sezonalitate : . de trimitere) = import de turism2.După momentul şi modul de angajare a prestaţiilor turistice . de durată medie-4-30 zile. Alte forme de turism:1.Turism internaţional receptor (activ.

După vârsta participanţilor:  turism pentru tineret.După mijlocul de transport folosit:  .f.turismul de afaceri.  turism pentru adulţi.g. turismul de vară.10 e.h.  turism pentru vârsta a III-a. După caracteristicile social-economice ale cererii:  turismul particular.După perioada când se desfaşoară:  turism de week-end (itinerant).  turismul social.turismul de agrement.  turismul de iarnă. 5.turismul cultural. 3.c.d. 6. b.turismul ştiintific.  turismul de masă.  turismul ocazional (de circumstanţă).  turism de vacanţă. 7.turismul balnear.turismul de odihnă şi recreere. După motivaţia care genereaza călătoria se practică: a. 4.turismul de reuniuni.turismul sportiv.

oferta turistică2. oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale. este direct legată de istoria ţării.  turism aerian. a înscris înistoriaţării pagini glorioase. la sud-est cu Iaşi.553 km 2 (3. ca şi întreaga cultură urbană a Sucevei s-au realizat în decursul veacurilor într-uncadru general dat.creatiile arhitecturale. Dealurile şi munţii sunt formele de relief predominate.Capitală a Moldovei din 1388 şi până în 1566.6% din suprafaţă ţării) fiind al doilea ca marime din ţara. Desigur. care îşi . prin pastrarea lor de-a lungul veacurilor. prin caracterul de continuitate. centru cultural şi comercialimportant. resedinţa principală a statului Moldova.  turism rutier. Timp de două veacuri. la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa. la sudcu judeţele Neamţ şi Mureş. în care a pulsat mereu şi puternic o autentică viaţăromânească.drumeţia. rămase durabil în constiinţa neamului. printradiţiile de bază în arhitectură. oraşul Suceava apare ulterior menţionat în numeroase izvoaredocumentare ale vremii. Suprafaţa fondului forestier reprezintă 53% dincea a judeţului. ocupând din acest punct de vedere primul loc pe ţara.11 CAPITOLUL II Judeţul Suceava : Prezentare generală. Datoritărolului jucat ca fostă capitala a Moldovei. Suceava a fost şi este o adevarată "Cetate ". specifice structurii urbane. Prin complexitatea şi caracterul divers alelementelor componente. ca şi prin monumentele înnoirii sale.istoria oraşului Suceava.Oraşul Suceava se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezărialeţării.1 Prezentarea generală 12 Judeţul Suceava se află în nord-estul României şi are graniţa la nord şi est cu Ucraina.Oraşul Suceava face parte din vechile oraşe aleţării. atât cea trecută.  turism naval. cât şi cea prezentă. JudeţulSuceava are o suprafaţăde 8.

dintre care.Domnia lui Alexandru cel Bun a facut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă deconsolidare şi dezvoltare sub toate aspectele.Vicşani . Căi de acces in judeţ:-aeriene:Aeroportul Internaţional "Ştefan cel Mare"situat la 14 km de oraşul Suceava.Moscova. României Mari.ro/index02_OrasulSuceava_Transport_AeroportulInternationalStefa nCelMare. Bucovina a fosttrecută în stapânirea Imperiului Austriac timp de un secol şi jumătate. Aeroportul Floreni situat la 10 km de oraşul VatraDornei. principala fortificaţie aMoldovei. în prezent fiind inclusa în teritoriul Ucrainei.Prima atestare documentară scrisă despre Suceava datează din 11 februarie 1388. partea de nord a Bucovinei a trecut încomponenţa fostei Uniuni Sovietice.Sculeni. multe dintre ele -Baia.atât în politica interna.are limitele sale geografice.Kiev . Apar construcţii impunătoare din piatră.Odată cu domnia lui Petru Musat (1375-1391) statul feudal Moldova se consolidează. Imperiul Otoman fiind învins. Putna.Suceava . cu posibilităţi pentru traficul internaţional şi asigurare.html În anul 1775. încheiat în anul 1940. prin proprie voinţă. capitala a fost mutată la Suceava.Scheia şi mai ales Cetatea de Scaun a Sucevei. cât şi în cea externa. Concentrareade aşezari în aceasta zonă a dus.care a devenit.Suceava . aserviciilor de vamă-graniţă.Cernauţi şi drumuleuropean E 58 Halmeu .feroviare: magistrala Bucureşti . când şi-arecăpătat independenţa şi s-a reintegrat.Prin pactul Ribbentrop-Molotov. Voroneţ. economic şi militar alţării.Iaşi.1 Relieful . de apărare a independenţei şi suveranităţii. pe plan politic. în urma razboiului ruso-turc. centru politic. la cerere.13 http://orasulsuceava. oraşul Suceava are o imagine nouă. etnice şi de timp. în primul rând cetăţile. 4 helioporturi în localitatile Putna.-aflându-se pe teritoriul judeţului.-rutiere: drumul european E 85 Bucureşti .Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504) au fost ridicate noi ctitorii. Caleaferata Cluj . Vatra Moldoviţei şi Suceviţa.În perioadele care au urmat a fost continuată tradiţia marelui voievod.1. iar Cetatea de Scaun. În aceasta perioadă. opere de mareimportanţăartistică şi de o remarcabilă originalitate. la constituirea formaţiunii statale de tip feudal şi maiapoi la formarea statului feudal.Suceava . cele de la Siret. etc. se evidenţiază. Voroneţ. 2.Suceava .Astăzi.Varşovia . ce contrasteaza cu cea a vechiului târg multisecular. până în anul 1918.

prin resursele şi bogaţiile naturale.14 2. a tipologiei solurilor şi amozaicului geologic. încât în parteaestica a judeţului ajung mai uscate. mlaştini şi importante rezervede ape subterane. În parteasuperioară a culmilor muntoase domină vântul de vest. Regiunea de podişşeste reprezentată de Dealul MargineaCiungi.5 km/kmp în zona de podiş.. dealuri molcome. Rodna.Apele stătătoare sunt sub formă de lacuri antropice. scăzând sub0. clima suferind un proces de continentalizare. prin diversitatea şi proportionalitatea retelei hidrografice. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna şi primavara. câmpii.mlaştini.4 Reţeaua hidrografică Reţeaua hidrografică este formată din râuri.1.Relieful cuprinde două mari unităţi de relief: regiunea muntoasa şi regiunea de podiş. acumulări industriale. Bistriţa. în timp ce afluenţii mai mici îşi au izvoarele în regiunea deluroasa. pâraie.văi. Toate apele care dreneaza teritoriul judeţului sunt tributare râului Siret. Moldova. 2. Ca unităţide relief mai importante se remarcă regiunea montană. Urmează ca marime Bistriţa (30%).8 grade C (iulie 2000).minimă absolută -37. depresiuni intramontane. judeţul Suceava este el însuşi o excelentă sinteza a darniciei şi mirificului spaţiu românesc. Podişul Dragomirna.2 grade C (1957 Carlibaba). Teritoriul judeţului înglobează cantităţi inepuizabile de ape mineraleşi mineralizate. etc. 2. sulfatate. terase. cu cer senin. Venind dinsprevest. iar temperatura cea mai ridicată a fost de 39. Din est.Rarău şi Giumalău. judeţul primeşte influenţe climaticecontinentale cu seceta vara.857 m). carbogazoase. Podişul Suceava-Fălticeni.8°C (iulie 2000).3 Precipitaţii Precipitaţiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai importante acumulari antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Somuzului Mare. prin tezaurul forestier.şi regiunea de podiş care coboară. masele de aer îşi pierd treptat din umezeala în timpul traversarii Carpaţilor Orientali.1. Temperatura maximă înregistrata a fost de 39. Stânişoarei. Munţi:Obcinele Bucovinei (spectaculos sistem de culmi muntoase). Dorna care îşi au zonele de obârsie în coroana demunţi înalţi de la Vest şi Nord .5°C.Reţeaua hidrografică are o densitate care depaşeşte frecvent 1 km/kmp în zona de munte.Vest. iazuri pentru piscicultură. Între munţi se află Depresiunea Vatra Dornei.Bistriţei. prin flora şi fauna. întrecare şi vestitul lac "Nada Florilor". Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. Siretul (10%). Armonia şi frumuseţea peisagistică. iazuri. podişuri. iar în regiunea de podiş direcţia vântului esteinfluenţată de orientarea curenţilor de vale. care dreneaza împreuna cu afluenţiisăi 35% din suprafaţa judeţului. lunci. principali afluenţi râurile Suceava. Temperaturile minime coboară uneori pânăla . prin marea varietate şi bogăţie aformelor de relief: munţi. Aerul de originenordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primavara şi toamna. iar cantităţile cele mai abundente sunt de obiceiîn lunile mai şi iunie. Devin astfel. integrata în lanţul Carpaţilor Orientali. sulfuroase şi clorurate. Călimani (munţi vulcanici). lacuri. Ninsori abundente iarna şi ploi reci primavara şi toamna. Rarău-Giumalău (1. Suceava (30%). Numai în Depresiunea . ger şi viscole iarna.38. culuare întinse. prin Obcinile împadurite ale Bucovinei spre văileMoldovei. Clima este una temperat continentală. Sucevei şi Siretului. Cele mai micicantităţi de precipitaţii se înregistreaza in luna februarie.2 Clima Clima este continental-excesivă cu variaţii mari în functie de relief.Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova.1.

sulfuricomplexe. include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul şicerbul carpatin. Sub egida Academiei Romane sunt protejate şi ocrotite peste 20 de rezervaţiinaturale: • Rezervaţii geologice . hermina. Pondereavegetaţiei o alcătuiesc pădurile care ocupă peste 52% din suprafaţa judeţului. căpriorul. renumite fiind deja.cleanul.aur. baritina. mari cantităţi de sulf. vulpea. mangan. Gura Humorului. Poiana Negri. scobarul s. păstrăvul curcubeu.lostriţa. vulturi.4%raşinoase şi 20. Pădurea de la Zamostea. Ulmii din Câmpulung Moldovenesc(500 ani).6% foioase. mreana. 2. fazanul. 2. materiale de construcţii şi balastiere. • . Solca. Pădurea multiseculara de pe masivulGiumalău.a. Tinovul mare de la Poiana Stampei şi Saru Dornei. lipanul.Codrul multisecular de la Slătioara. măceşul şi merişorul. râsul. lupul. scorusul şi mai rar tisa. argint. paltinul. Saru Dornei.15 Fauna. carbuni inferiori. cocoşul de munte.Dornelor există peste 40 izvoare minerale.6 Flora şi fauna. mesteacan şi omare diversitate de arborisuri. Dintre arbuşti amintim zmeurul. Cosnaş.Cheia Moara Dracului. stejar.5 Resursele subsolului O importantă bogaţie a judeţului o reprezintă resursele subsolului. corbul. Aici se află numeroaserezerve de minereuri polimetalice . afinul. Clipa triasica de pe paraul cailor . În amestec se gasesc plopul. malinul.Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag. cu o compoziţie de 79. sorbul. • Rezervaţii forestiere . jderul. diverse specii de acvile. uraniu. cocoşul demesteacan. bogată şi preţioasă. Exista şi câţiva arbori ocrotiţi:Stejarul din Casvana (500 ani). tei. cele din Vatra Dornei.Râurile de munte adapostesc specii rare de peşti . bufniţe. Nepuse în valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Broşteni.Fundu Moldovei.1. zinc. carpen. Stratele geologice de la Pojorita. dihorul. frasin.Rezervaţii Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabila frumuseţe şi atractivitate.1. Stejarul din Botosana (350 ani). importante rezerve de sare.a. plumb.

Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. Mestecanişul pitic de la Lucina. Fânetele seculare de laFrumoasa-Moara. revenind la ţara-mamă în 1918 (graniţa cuRomânia trecea chiar pe la sud-est de oraş). descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane. ultimii având dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de "voit"). dar şi cu germani. alta puţin mainouă. • Rezervaţii mixte . oraşul era populat cu români.Bosanci. Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni.Lângă oraş s-au aflat două cetăţi.În 1775.În 1408.Din Suceava.2 Scurt istoric Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite. ce se vede şi astăzi. 2. II-III exista aici o aşezare adacilor liberi. În sec. oraşul. reşedinţa domnească s-a mutatla Iaşi. precum şi a unor mărfuri de export aleMoldovei. Alexandru cel Bun a condus ţara timp de 32 de ani. maghiari şiarmeni. a fost dărâmată în timpul lui Alexandrucel Bun. în 1388.Moldova Suliţa. încă din prima parte asec. dar cu o existenţă scurtă.16 . Complexul geologic din Calimani. mărind cetatea şi întărindu-izidurile. XIV. Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei.În epoca migraţiei şi în secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască peaceste meleaguri.1595). aşa cum atestă cercetărilearheologice. iar în sec. cetatea Sucevei a devenit principala cetatede scaun a Ţării Moldovei. aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei. mare partedin Suceava a fost încorporată în Austria habsburgică. din timpuri străvechi.Masivul Rarău. Complexul de nuferi dinSalcea. una mai veche la Şcheia. În 1401. Între cele două s-a dezvoltat. Strugurele ursului de la Benea . odată cu restul părţii de nord a Moldovei ce va purta numele de Bucovina.În evul mediu. această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 .Complexul natural-geologic de la Zugreni.1391). începând chiar din paleolitic. Odată cu Alexandru Lăpuşneanu.Fânetele seculare de la Ponoare .Rezervaţii floristice . una dintre cele mai vechi cetăţi dinMoldova. XIV. Cetatea Şcheia.Turbaria de la Gradinita.Începând cu domnia lui Petru I (circa 1395 . Cetatea de Scaun a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei. iar oraşul Suceava eramenţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului. Fânetele seculare de pe muntele Todirescu .

"Ion Tugui" CâmpulungMoldovenesc.dar mai ales pentru odihnă şi recreere. 2.1504). dinstrăinătate precum şi personalităţi din diferite domenii de activitate şi din toate colţurile lumii. "Toader Hrib"-Arbore. 2. Colectiile "Cornel Ciornei". care atrag an de an tot mai numeroşi vizitatori din ţară. . Ştefan făcuse din Suceavaun fel de creier al sistemului său de aparare.  Muzeul Etnografic din Gura Humorului. a primit o parte din teritoriul Moldovei (Bucovina) în carese află şi Suceava.Aşa cum o cunoaştem astăzi. dar acestea au rămas neclintite.Cultură Bogatul patrimoniu de valori culturale de interes intern şi internaţional.la Stupca.Suceava trăieşte pentru o clipă marele vis devenit realitate.La 21 mai 1600. 21 de zile şi nopţi în şir. locul de naştere a unei vechi civilizaţii. azi Ciprian Porumbescu. Suceava e o importantă urbe a Moldovei.  Galeria Oamenilor de Seamă şi Muzeul de Artă "Ion Irimescu" din Fălticeni.  Muzeul Apelor Fălticeni şi Muzeul tehnicilor populare bucovinene din Rădăuţi. "NicolaeLabiş" din Malini. ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care Austria a avut-o în timpul conflictuluimilitar dintre Turcia şi Rusia (1768 . primind oştile marelui voievodMihai. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forţa armelor. un loc unde istoria este prezentă în pământul îmbibat de glorie.Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1437 . oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate.Suceava. În vara anului1476. fiind variaţi şi pitoresti. oraş frumos şi primitor. amintim:  Muzeul Naţional al Bucovinei şi Muzeul Etnografic din Suceava.3 Civilizaţie. tunurile leşilor au bătut înziduri.  Casa muzeu Solca. Apoi.  Casele şi fondurile memorial-documentare "Simeon Florea Marian" din Suceava.1774). asupra oraşului s-au aşezat vremuri grele. etc. dar dârza rezistenţă amoldovenilor i-a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos.4 Turismul şi obiectivele turistice ale judeţului Suceava Judeţul Suceava este un pământ al legendelor.  Muzeul Lemnului din Câmpulung Moldovenesc.noul pârcălab al Sucevei.Una dintrăsăturile de bază ale acestei zone este faptul că. Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a stat sub stăpânire habsburgică. ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii. "Ciprian Porumbescu".În 1775. jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şiArdealului şi a toată Ţara Moldovei“. se găsesc facilităţi pentru practicarea sporturilor de iarna.Între aceste adevarate sanctuare ale spiritului. creaţii reprezentativeale geniului românesc concentrate pe aceste meleaguri sunt ilustrate în expoziţiile şi colecţiile unor moderne şi remarcabile unităţi muzeale.  Muzeul Cinegetic şi Muzeul Etnografic din Vatra Dornei. pentru pescuit şi vânătoare. intrând tot mai mult în anonimat. cunoscutsub numele de Bucovina.Munţii judeţului Suceava au un potenţial deosebit. În 1497. iar la 26 mai Ioan Capturi. pe o suprafaţă restransă se gasesc un mare număr deatracţii turistice.

Muzeul Naţional Bucovina cu exponate arheologice şi istorice valoroase. Putna (1469) construită de Voievodul Ştefan cel Mare.Alte mănăstiri de mare valoare istorică şi religioasă sunt cele de la Stănişoara. „verde de Suceviţa” etc. 2. Privelişti minunate oferite de cheilerâurilor Bistriţa. Mănăstirea Sf. Mănăstirile au fost ridicate aproapetoate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Putna. Gura Humorului şi în general în localităţileînvecinate mănăstirilor. biserici. cu elemente folclorice de o valoare deosebită. practicat în cea mai maremăsură de turiştii străini. printre care şi pădurea seculara de la Slatioara ce ofera o remarcabilă privelişte a naturii desfăşurate. monumenteunice şi meştesuguri specifice. Un element cheie esteospitalitatea oamenilor. tradiţii şi obiceiuri străvechi. rezervaţiile naturale. 2. edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Marul de Aur” acordate deUniunea Internaţionala a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism). Masivele Giumaslău şi Rarău. BisericaSf. atraşi de frumuseţea şi de încarcatura cultural-istorică a obiectivelor turistice(mănăstiri. Geneza la Voroneţ. Câmpulung Moldovenesc. Suceviţa (1584) vizitate deiubitorii de artă şi cultură.Printre aceste monumente se distanţează Mănăstirea Voroneţ (1488). Această formă de turism comportă o latură informaţională. Moldova şi Suceava. Acesta este concentrat în jurulzonelor Vatra Dornei. Dumitru şi Biserica Miruli. Moldoviţa (1532). mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerală.1 Turismul cultural Ţinuturile Bucovinei înglobeaza pagini de istorie.18 Datorită unui exces de spaţiu în gospodăriile ţărăneşti (mai ales în zona de munte a judeţului)există posibilitatea găzduirii turiştilor în gospodărie.4. ctitorii medievale care atestă o permanenţă spirituală şi istorică alocuitorilor acestor meleaguri.) si prezinta sceneunice prin compozitia lor grafică. o broderie în piatră.Turismul rural din judeţul Suceava se caracterizează prin mai mulţi factori determinanţi: dintrecei mai importanţi factori am putea aminti:Calitatea peisajului natural şi numeroasele obiective turistice de factură religioase.17 Puncte de interes turistic: Cetatea Princiară Suceava. etc. această trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni. Scaravirtuţilor la Humor. muzee. care adaposteşte mormântul acestuia. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindescmomente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. turiştii fiindmotivaţi de ideea de a învata şi de a cunoaşte lucruri noi despre aceste locuri.4. etc. se gasesc mănăstirile ortodoxe: Humor (1530). La mica distanţă una dealta. Rasca şiPobota. Pietrosu). apele învolburate prăvălindu-se peste rocile din albii.Un loc special îl ocupa satul Marginea. unde olari îndemanatici realizează faimoasa ceramicăneagra. Fiecare dintreacestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneţ”.Zona Dornei poate fi considerată una din cele mai frumoase îmbinari intre natura şi creaţiaumană. acestora oferindu-se camere aranjate şi mobilate înstil bucovinean tradiţional.Drumul ce trece prinmasivul Căliman (Vf.). Ioan din Zamca.2 Agroturismul Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă. Slatina.Zona este presărată pe toata întinderea ei cu biserici şi mănăstiri renumite pentru picturileexteriore şi interioare.Turismul cultural în România este în general de natura religioasă.). renumită în toata lumea. De asemenea se mai gasesc Mănăstirile Dragomirna (1609). La acestea seadaugă calitatea aerului şi a apelor. monumentele pictate incluse de UNESCO între capodoperele de arta alelumii.Demn de reţinut este faptul că în cadrul gospodariilor agroturistice .

desimii reţelei hidrografice. înape carbonatate-feruginoase. conservanţi sau compuşi chimici sintetici. hramuri bisericeşti). avatul şi ştiuca. Vizitatorii potîncerca valoarea cailor de rasă în manejul amenajat în incintă.3 Turismul în scop terapeutic Un loc important îl ocupa apele minerale.4 Turismul şi pelerinajul Turismul de pelerinaj. datorită varietăţii formelor de relief.4. este practicat în majoritatea cazurilor de turişti români. Zona Vatra Dornei este bogată. mreana. specific. dar în special în staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei.Au devenit. Mulţi turişti se reîntorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reîntâlni cu aceste produse.sucevene.  Rarăul. locul principal îl ocupă păstravul şi lipanul. 2.Totuşi.Apele de suprafaţă cuprind o bogată reţea de râuri. crapul. Aceştia suntmotivaţi de considerente spirituale şi se manifestă mai ales cu ocazia sărbătorilor religioase tradiţionale(Paşti. renumite de multă vreme datorită efectelor lor terapeutice într-o gamă de afecţiuni ale organismului uman. Siretul şi Suceava.  Călimanul.19  Suhardul. turiştii au ocazia săservească produse alimentare 100% naturale.5 Turismul sportiv Vânatoarea şi pescuitul şi-au găsit din totdeauna condiţii.O caracteristică a agroturismului din judeţul Suceava este faptul că valorifică în întregime produsele realizate în gospodărie. 2. foarte cunoscute şi apreciate.Calaria se practică la herghelia din localitatea Rădăuţi. Reţeaua hidrografică a judeţului este completată de lacuri mici. se vâneaza (pe lânga unele rapitoare). de asemenea. ceea ce a facut din localitatea cu acelaşi nume una dintre cele mai vechi şimai cunoscute staţiuni balneare din Carpaţii Orientali. unele dintre ele fiind unice. dintre care mai importante sunt Moldova. iepurele şi în ultima vreme fazanul (Patrauti). curele de produse alimentare naturale. iazuri şinumeroase izvoare.În podis.Un alt element de atracţie pentru turismul rural este artizanatul. iar în cele de podiş cleanul.Râurile judeţului oferă condiţii deosebit de favorabile pentru pescuit. această situaţie fiind determinatăde lipsa mijloacelor financiare (în rândul turiştilor români) şi de insuficienta promovare (în rândulturiştilor străini).Ceea ce este. Pe hipodromul de lângă crescatorie seorganizează concursuri hipice. de asemenea. În apele de munte. pentru turismul rural se manifestă înca o cerere relativ scăzută. gradului mare de împadurire a suprafeţei judeţului.  Giumalăul. care fiind avantajată de poziţia sa (la o altitudine de .4.Judeţul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe ţară.Suceava deţine cel mai mare fond de vânatoare din ţară:  Munţii Bistriţei. Crăciun. însă.în Depresiunea Dornelor existând peste 40 de izvoare. tradiţiile şi obiceiurile locale.Bistriţa.curele de plante medicinale. Între acestea se remarcă apele carbogazoase. situată pe strada Bogdan Vodă. fără aditivi.4. este reprezentat de faptul că turistul are posibilitatea să serveascădin preparatele culinare şi băuturile specifice zonei.Sporturile de iarnă se practică pe tot cuprinsul zonei. 2.

experienceromania. unde se gaseşte şi cea mailungă pârtie de schi din ţara.experience-romania.5.802 m ).ro/Carlibabahttp://www. Runc şi Bârnarel).1 Descrierea pârtiilor de schi din judeţul Suceava Principala staţiune de schi din nordul Moldovei esteVatra Dornei. In judeţul Suceava alte domenii schiabile se mai gasesc in apropierealocalităţilor Carlibaba.Câmpulung MoldovenescşiSuceviţa.ro/Sucevita  Biserica Sfântu Dumitru  Biserica Sfântu Ioan Botezatorul  Biserica Mirăuţi  Biserica Sfânta Cruce  Biserica Sfântu Ilie  Biserica Sfântu Nicolae  Mănăstirea Zamca Statui: .experienceromania.4.experience-romania. cât şi pentru avansaţi.ro/Vatra_Dorneihttp://www.6 Obiective turistice Biserici şi Mănăstiri:  Biserica Sfânta Înviere20 http://www.4. 2.ro/Campulung_Moldoveneschttp://www. Aici se gasesc pârtii atât pentru începatori. dispune şi de pârtii de schi şi saniuţe amenajate (pe pantele munţilor Dealu Negru. 2.

Tot aici este deschisă şi o galerie de arta cu lucrări ale unor artişti de marcă din ţară şi dinBucovina.Hanul cuprinde un salon de oaspeţi. pivniţă.Se disting colecţiile de flori de mina şi principalele animale din zonă încadrate în habitatul lor de vegetaţie. terasa de observaţii.Bucovina este una din zonele României care exceleaza printr-o cultură populară impresionantăşi încă vie. meştesuguri tradiţionale.monument datând din secolul al XVII-lea prezintă principalele zone etnografice ale judeţului. bucătărie. cameră de odihnă. staţiune balneoclimaterică de interes general. la confluenţa râurilor Dorna şi Bistriţa. pe o platformă de unde se poate admira întreg oraşul.6. numeroase obiceiuricalendaristice şi obiceiuri din ciclu vieţii. Fondul Memorial Cultural include:  Casa Memorială “Nicolae Labiş” Malini  Casa Memorială ”Eusebiu Camilar”  Casa Memorială ”Simion Florea Marian”  Casa Memorială Solca  Complexul Muzeistic ”Ciprian Porumbescu”. o bibliotecă de specialitate şi săli deexpoziţie temporară. 2. La etajsunt expuse piese importante de etnografie şi artă populară.6. camară.4.1 Obiective turistice generale Pământ al legendelor. Muzeul de Ştiinţe ale Naturii-prezintă într-o manieră modernă potenţialul natural alBucovinei. se aflăîn ambianţa bogatelor păduri de conifere şi de foioase ce acoperă dealurile şi masivele muntoase ce oînconjoară.21 Trăsatura caracteristică a acestui judeţ este că pe o suprafaţă restrânsă se găsescun număr mare de atracţii turistice. la oaltitudine de 800m. Muzeul Etnografic”Hanul Domnesc”.cunoscută subnumele de Bucovina. cu funcţionare permanentă. Stupca. Muzee: Complexul Muzeal Bucovina a fost înfiinţat în 1895 şi este compus din:Muzeul de Istorie-adăposteşte o valoroasa colecţie de exponate prezentând istoria Sucevei în general şi a Bucovinei în particular.Expoziţia permanentă de la parter reconstituie atmosfera deepocă a unui han din secolul al XVIII-lea loc de popas pentru oameni renumiţi.Apele minerale din Vatra . Între aceste întărituri Cetatea de Scaun a Moldovei s-a evidenţiat datorită glorieimilitare.Planetariul cuprinde sala ecuatorială. Staţiunea este aşezată în Depresiunea Dornelor. port. 2. materializată în arhitectura populară.Cetatea de Scaun a Sucevei –sistemul de fortificaţii construit în Moldova până în secolul alXIV-lea cuprindea în scopul apărării în faţa pericolului otoman întărituri de pământ şi lemn dispuse în jurul aşezărilor.Statuia lui Ştefan Cel Mare-este amplasată în apropierea cetăţii de scaun Suceava.4. un loc unde istoria e prezentă pretutindeni. Statuia ecvestra a domnitorului a fost sculptată deEftimie Bârladeanu şi dezvelită în 1977.2 Staţiuni VATRA DORNEI Vatra Dornei. negustori aflaţi în trecere prin Suceava. acesta este pentru vizitatorii acestei părti a României.

Înanul 1845 a fost construit primul stabiliment balnear. Numărulvizitatorilor creştea constant. mai precis în 1808. iar în 1905 afost vizitată de 2.După primul război mondial. în stil baroc. cu verirăcoroase şi ierni geroase. în scurt timp.000 de sticle cu apă minerală.Cazarea curanţilor şi a turiştilor în staţiunea Vatra Dornei se poate efectua la hoteluri. medicul Ignatz Pluschit a facut primele analize. Apele minerale sunt utilizate atât pentrucura internă. Aici se găsesc pârtii pentru începători şi avansaţi. Din Vatra Dornei se pot organiza excursii cu autocarul către Pasul Mestecaniş. către Cheile Zugreni. Cel de al doilea război mondial produce pagube foarte mari staţiunii prindistrugerea instalaţiilor balneare. în Munţii Bistriţei.dovedind calităţile curative ale acestora.În statiunea Vatra Dornei se pot practica sporturile de iarna: schiatul şi săniuşul se pot practica pe Dealul Negru. au devenit cunoscute şide autotorităţile Imperiului Habsburgic. băi ascendente). băi de plante. Pe Dealul Negrueste construit un telescaun cu o lungime de 3 km. Numărulmediu anual al zilelor cu zăpadă este aproximativ 120. gimnastică medicală. Vatra Dornei devine o staţiune balneoclimaterică de renume.etc. băi de lumina.Dornei. De-a lungul traseului sunt amenajate 3 pârtii de schi şio trambulină. un modern sanatoriu balnear. Se pot efectua trasee turistice în Munţii Suhardului. Precipitaţiile însumeaza aproximativ 650 mm/anual. în 1862 au fost efectuate alte analize chimice aleapelor minerale. În 1806. Primul război mondial a afectat staţiunea prin distrugerile provocate. Astfel. vile şi pensiuni turistice. în 1812 au fostîmbuteliate aici 50.144 de persoane.22 Climatul zonei în care se afla staţiunea Vatra Dornei este de depresiune intramontană. astfel că în 1899 staţiunea a fost vizitată de 587 de persoane. electroterapie(diadinamice. inhalaţii. iar cea din luna iulie de 15°C. Pentru cura internă cu ape minerale sunt amenajate buvete. împachetari calde cu nămol şi parafină. sauna. . au fost înfiinţate instalaţii balneare. staţiunea cunoaşte o nouă înflorire şi încep să se construiască noi spaţii detratament şi de cazare. masaje. duşsubacvatic. pentru expedierea lor în diverse oraşe ale Europei. utilizate de multă vreme de localnici. hidroterapie (afuziuni. temperatura medie în luna ianuarie de-6°C. înMunţii Rarău-Giumalău. Runc şi Bârnarel. ultrasunete. duş-masaj. cătreCiocăneşti şi Cârlibaba. Temperatura medie anuală este de 5°C. galvanoionizări. în Munţii Călimani. ultraviolete). iar în 1895 a fost construit.În cele două baze de tratament ale staţiunii (Complexul balnear Dorna şi Hotel Căliman) se potefectua băi calde cu ape minerale în vane.

Localitatea Solca a devenit în 1866 staţiune balneoclimaterică.a.artroze. sechele vechi după semipareze sau după pareze). cu stabilimente şi instalaţii pentru tratament. izvoare cu ape minerale carbogazoase. luxaţii şi fracturi). cardiopatie ischemică. boala Basedow în stadiu incipient). digestive etc.Vatra Dornei este recomandată pentru tratarea afecţiunilor cardiovasculare (stări dupa infarctmiocardic în stadiu de postconvalescenţă. endocrine (stări prepubertale la copiii hiperreactivi. sodice. afecţiunilor reumatismale (spondiloze cervicale. 1622-1651).Gura Humorului are izvoare de ape minerale carbogazoase slab sulfuroase şi oligominerale. ale celor post-traumatice (stări dupăentorse. varice. MănăstireaVoroneă.Din Gura Humorului se pot organiza excursii la Mănăstirea Humorului (1530).Aceste izvoare cu ape minerale curative sunt folosite pentru tratarea diferitelor maladii. sedativ-indiferent. GURA HUMORULUI Staţiune balneoclimaterică aflată în judeţul Suceava. feruginoase. cu aer bogat în aerosoli răşinosi. slab bicarbonatate. hipertensiune arterială. hipertiroidie benignă. Solca dispune de factori care ii conferă un ridicat potenţial balnear.). SOLCA Localitate în judeţul Suceava. ginecologice (sindrom ovarian de menopauză).23 Staţiunea Solca oferă spre vizitare mai multe obiective turistice. Gura Humorului se află la o altitudine de472 m.cât şi pentru cea externă. insuficienţă mitrala aorticăcompensată. monumentul natural de la Piatra Pinului şi parcul dendrologic de pe malul râului Moldova. respiratorii (nevrozerespiratorii). Dintre acestea se remarcă: biserica fostei mănăstiri Solca (ctitoria lui Ştefan Tomsa.Factorii naturali de cură ai staţiunii Vatra Dornei sunt: climatul de depresiune intramontană. sechele după flebită.Climatul staţiunii Gura Humorului aparţine tipului de climat de dealuri. Casa Cotrubaşi (secolul al XVII-lea).tonic. magneziene. sechele minore după polineuropatii. hipotone şi nămolul de turbă (transportat de la PoianaStampei) bogat în substanţe minerale şi organice (răşini şi uleiuri eterice). tendinoze s. Acestea . În apropiere se află Mănăstirea Voroneţ şi Pietrei Pinului. dorsale şi lombare. Piatra Muierilor (943 m). valvulopatii. metabolice şi de nutriţie. calcice. boala Raynaud). poliartroze. arteriopatii perifericeateroscleroza. neurologie periferice şi centrale (pareze uşoare.

construită din piatră.Localitatea Câmpulung Moldovenesc oferă spre vizitare mai multe obiective turistice. Aceste apecurative au valoare terapeutică.3 Vestigii istorice Cetatea de scaun Situată pe un platou înalt. Hanul Domnesc Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi construcţii civile din Moldova. tonicstimulent. staţiunea Saru Dornei beneficiază de un climat de munţimijlocii. este o ctitorie avoievodului Petru I Musat. a fost întărită ulterior de Ştefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m şi o grosime de aproape 4 m.6.fiind calcice. bicarbonatate.Apele minerale existente în staţiunea Saru Dornei prezintă mai multe concentraţii de minerale. clorurate. la 10 km de staţiunea balneoclimaterică Vatra DorneiCazarea turiştilor în staţiunea Saru Dornei se poate face la pensiuni turistice. SARU DORNEI Localitate balneoclimaterică. precum:Casa Gramada (1817). menţionată pentru prima oara într-un document din anul 1388. hipotone si aluminoase.Staţiunea Solca dispune de izvoare cu ape minerale sulfatate.Climatul caracteristic este de depresiune intramontana. iar . calcice. calcice.Mai exista în localitate şi un sanatoriu TBC. în partea de est a oraşului.Staţiunea Câmpulung Moldovenesc are izvoare de ape minerale carbogazoase. parterul şi pivniţele datează de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. tonic-stimulent. sodice.4. fiind folosite pentru tratamente balneare ale unor anumite afecţiuni.au fost distruse în timpul primului razboi mondial şi nu au mai fost refacute. Casa de Lemn Prudeanu (secolul XIX) etc. 2. Câmpulung Moldovenesc se află laaltitudinea de 600-650 m. Apaminerala îmbuteliata este transportată şi valorificată în comerţ. hipertonice. arsenicale. Saru Dornei se afla în judeţul Suceava. Localitatea este atestată documentar pentru prima dată într-un act emis la cancelaria lui de Alexandru cel Bun (1418). CÂMPULUNG MOLDOVENESC 24 Staţiune balneoclimaterică şi oraş în judeţul Suceava. magneziene.Aflată la o altitudine de 903 m. Clădirea a fostdestinată mai întâi adăpostirii dregătorilor şi negustorilor sosiţi în zonă. restaurată în ultimii ani.

de uz casniccompletează inventarul casei. amplasată pe înăltimea deunde Cetatea de Scaun domină oraşul. laiţe.mai apoi. blidare. construcţie de la sfârşitul sec XVI.locuinţa din piatră pentru supravegherea drumului de acces în oraş. Casa este de tip cameră-tindă-cameră cu foişor şi prispa lutuită. Interioarele suntamenajate cu mobilier tradiţional poliţe. operă a domniei lui PetruMusat I. lăicere. în care. Dumitru. un interesaparte îl reprezintă "Sala tronului". Bucătăria are un cuptor tradiţional cu vatră şi plită reconstituitdupă tipologia mijloacelor de încălzit din zonă. Odată cu crearea Mitropoliei Moldovei şi aducerea în 1402 de către Alexandru cel Bun amoaştelor Sf. Petru Musat I construieşte în extremitatea vestica a aşezarii o casă25 domnească şi un turn . Ioan cel Nou la Suceava. Casa muzeu Solca Situată pe drumul de acces spre mănăstirile Arbore. adăposteşte două lucrări de artă: bustul compozitorului CiprianPorumbescu (operă din anul 1933 a sculptorului Ioan Cirdei) şi bustul voievodului Petru Rareş (realizatîn 1977 de sculptorul Gavril Covalski). dezvelită în anul 1977. prinincluderea vechilor clădiri de zid. casă de vânătoare pentru împaratulFranz Josef.pune în valoare patrimoniul culturalarhitectonic de factură populară din Ţara de Sus. dar şi prin noi construcţii definitivează ansamblul Palatului Domnesc prin care Curtea Domneasca de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de gen dinîntreaga Moldova. Cel mai tânăr dintre muzeele înaer liber ale României s-a înfiripat în deceniul al VIII-lea al secolului trecut când satul . Distrusă de turci. Monumentul de arhitectură medievala Mirăuţi Biserica Mirăuţi este cel mai vechi monument religios din Suceava. din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. casă domnească. ţesăturile de interior (scoarţe. expune interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente şi fapteeroice al locuitorilor meleagurilor sucevene. grindăraşe)înfrumuseţând pereţii din căsuţă şi din casa mare. mobilierul. Ştefan cel Mare o reclădeşte dându-i o nouăînfăţişare. Muzeul de istorie Înfiinţat în anul 1900.Casa a fost donată de către George Muntean şi Adela Popescu. adăposteştecolecţii de etnografie şi artă populară. Odată cu stabilirea reşedinţeidomneşti de la Siret la Suceava. Obiectele din lemn şi ceramică. Ruinele Palatului Domnesc Se află la numai câţiva zeci de metri de biserica Sf. Muzeul Satului Bucovinean din apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei. Casa muzeu Bilca din zona etnografică Rădăuţi În localitatea cu acelaşi nume fiind reprezentativă pentru aşezările din zonă. în perioadasecolului al XVII-lea şi al XIX-lea a servit ca han. Parcul central Aflat în inima oraşului. costumele şi alte obiecte reconstituie atmosferade la curtea lui Ştefan cel Mare. probabil la 1476. Muzeul de artă populară Funcţionează în clădirea fostului han Domnesc. Humor este un monument reprezentativ înce priveşte arhitectura tradiţională şi cultura şi civilizaţia populară bucovineană. Statuia ecvestra a lui Ştefan cel Mare Operă a sculptorului Eftimie Barladeanu. lăcaşul devine catedrală mitropolitană şi implicit loc de ungere aviitorilor domni ai ţării.

Casa memorială Simion Florea Marian Situată în centrul municipiului Suceava. Situat pe unul dintremarile drumuri ale ţării a fost totdeauna loc de popas pentru negustori străini veniţi din îndepartatemeleaguri. com.26 2. locuită de familia preotului. deoarece nimeni "den vecii deatunce nemic n-au insamnat. com. care aaparţinut părinţilor poetului şi unde acesta a trăit un timp din scurta şi fulgeratoarea sa viaţă.bucovineandispunea de nenumărate monumente de arhitectura populară dar din păcate activitatea – concretizată prin transferul mai multor obiective şi reconstruirea a trei dintre acestea – a fost întreruptă. nice ce s-au lucrat in zilele lui. între anii 1865 – 1883. ci şi prin coordonatele neoclasice ale stilului arhitectonic.1712). jud. este unul dintre cele mai vechi oraşeale Moldovei. Iraclie Porumbescu.4 Edificii religioase BISERICA DE LEMN A MĂNĂSTIRII PUTNA Primul care menţionează acest vechi şi important munoment religios este Nicolae Costin(1660 . probabil. BISERICA SF Â NTA TREIME SIRET Siretul. Mălini Jud. În "Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii pana la 1601". Ciprian Porumbescu.. Casa memorială Ciprian Porumbescu Sat Ciprian Porumbescu. Casa Memorială este amenajată în locuinţa din centrul satului Mălini. SuceavaInaugurată în 1975.. Casa memorială Nicolae Labiş Sat Mălini . Suceava Casa Memorială “CiprianPorumbescu “. Ciprian Porumbescu. el arată mai întâi cadespre "Domnia lui Dragos-Voda. Muzeul Ciprian Porumbescu Sat Ciprian Porumbescu. este organizat într-o clădire impozantă nu numai prin vechime (dateazăde la începutul sec. Suceava Muzeul Memorial “CiprianPorumbescu“..4.XIX).6. cumparată cu banii proveniţi din premiul acordat.. inaugurată în 1953. în anul 1883. “câştigată cu condeiul” de marele etnograf si folclorist. este adapostită într-o anexă originală – singura care s-a păstrat – afostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu ) . contemporan. scriitorului şimilitantului român din Bucovina. iar uneori şi loc de aşezare. aşezat în zona de coline a podişului moldovenesc. 27 . a scrie pre largu cu anevoie iaste". com. inaugurat în 1971. deAcademia Română. pentru lucrarea “Ornitologia Poporană Romana”. jud. ca data de întemeiere cu Baia şi Rădăuţi.cum scrie pe o placă memorială. zămislindaici poate cea mai semnificativă parte a inestimabilei sale moşteniri poetice. nice unde au murit".

Bucovina este deţinătoarea unor locaşuri de cult unice în întreaga Europă. Arhitectura acestei biserici estesingulară în epoca şi exprimă convingător gustul ales şi sigur al ctitorului Ioan Tautu. MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA 28 . Mănăstirile se armonizează cunatura înconjurătoare şi amintesc de timpurile marelui domnitor Ştefan cel Mare şi cele a urmaşului săuPetru Rareş.BISERICA SF Â NTUL NICOLAE BALINE Ş TI Biserica Sfântul Nicolae din Balineşti este unul din monumentele istorice reprezentative pentru arta Moldovei din cea de a doua jumătate a secolului al XV-lea. MĂNĂSTIRI BUCOVINA Datorită picturilor murale care împodobesc atât pereţii interiori cât şi cei exteriori ai bisericilor. Razboaiele purtate în această perioadă pentru păstrarea independenţei culturale şi politice înfaţa expansiunii otomane sunt imortalizate prin scenele pictate pe pereţii bisericlor.

MĂNĂSTIREA VORONEŢ Nu departe de oraşul Gura Humorului.Moldoviţa se individualizează prin câteva elemente de ordonanţă iconografică. iar zugravul a murit îngropat subresturile acesteia. căea a rămas aşa din timpul ctitoririi lăcaşului.din poruncă domnească. ca o cetăţuie în care să nu poată pătrunde picior de păgân. faţă de albastrul Voroneţului şi verdeleArborei sau de roşu-ocru al Humorului.este una dintre bijuterile Bucovinei şi culme a artei feudalemoldoveneşti. când schela s-a prăbuşit. MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA Construită cu patru secole în urmă. cu zidurile şi turnurile sale. pentru a motiva misterul unei porţiuni de zid lăsata nepictată. cu biserică şi sutele de picturi care-i acoperă pereţii exteriori. prinstilul picturii şi prin tonalitatea cromaticş dominanta roşu-brun. Legenda locului spune. Frescele care decoreaza exteriorul şi29 . pe valea unui afluent al Moldovei a fost ridicată acummai bine de cinci veacuri una dintre cele mai frumoase mănăstiri. Mănăstirea Suceviţa.

Muzeul cuprinde compartimente structurate organic. la fel ca Bogdan I şi Alexandru cel Bun. dar nicilocurile natale.4. 2.Domnitorul Ştefan cel Mare şi-a arătat preţuirea faţă de biserică. Muzeul de stiinţe naturale. primul muzeu din Fălticeni. Astfel. Unul dintre elevii profesorului Vasile Ciurea esteacademicianul Mihai Bacescu care nu şi-a uitat niciodată primul iniţiator în tainele naturii. Paul Bujor şi Ion Boreca. preţuindtradiţiile muzeistice fălticenene.interiorul.domnitorul a vrut ca ea sa fie locul de veşnică odihnă.Aici sunt reprezentate aproape toate secţiile vechiului muzeu: arheologie. un exponat de mare valoare. Astfel. numismatica şi fotografii. Prin numeroasele danii facute.etnografie.atât de albastră .exponatele de aici reliefând contribuţiile ştiinţei româneşti în domeniul hidrobiologiei. Astfel. arme vechi. carte veche. în doua săli rememorăm aspecte ale primului muzeu din localitate. precum şi un gest dealeasă gratitudine şi preţuire celui care şi-a închinat viaţa cercetării mediului acvatic şi a dat culturiifălticenene dimensiuni valorice perene. în special alectitorului de muzeu.Ştefan cel Mare a dat ctitoriei sale menirea de necropola domnescă. impresionează şi reţine îndelung atenţia vizitatorului prin maiestria execuţiei şi migala creatoruluiei.denotăgenialitatea artiştilor moldoveni care cu un acut simţ artistic au facut din Voroneţ simbolul Moldovei. Grigore Antipa. şi expusă în 1937 în expoziţia universală de laParis. dar va primi şi numelectitorului său Mihai Bacescu. Se împlinea astfel o dorinţă şi o definire elocventă. Mai mult.Din 28 Martie 1993. executată deLeon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag.6. Trăsurică.câteva exponate rămase evocând natura pasiunilor şi preocupărilor înaintaşilor noştri. profesorul emerit Vasile Ciurea aîntemeiat. Vasile Ciurea.5 Muzee şi case memoriale MUZEUL APELOR "MIHAI BACESCU" FĂLTICENI Bun pedagog. în "semn de iubire şi recunoştinţă” profesorului Vasile Ciurea. originalitatea picturilor şi nu în ultimul rând culoarea albastră . Participând la30 .Muzeul prezintă lumea cercetătorilor Emil Racoviţă. muzeul nu numai că se va numi muzeul apelor. în 1914. cu dragoste faţă de mediul înconjurator. istorie. de un real interes ştiinţific. MĂNĂSTIREA PUTNA Despre Mănăstirea Putna se ştie că este prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare. la 17 August 1982 lua fiinţă la Fălticeni.

s-a introdus un iluminat corespunzător. îi treceau pragul."Aveam multe lucrări în atelierul meu de la Bucureşti.Pe terasa din faţa uşii monumentale maestrul savurează parfumul îmbătător al teilor înfloriţi şiîşi aminteşte de vremea când… "Aici era prefectura.mulţi vizitatori ar dori să afle istoria acesteia. În 1909 clădirea a devenit sediul palatului administrativ al judeţului Suceava.000 de lucrări de grafică. Povestea ei dureaza de secole. voinţa oamenilor. mi-aufacut o propunere peste aşteptările mele.Colecţia s-a îmbogăţit an de an.Oficialităţile vremii. În 1923.Un şir de întâmplări. de mai multe schimbări. globul geografic a fost executat cu maiestrieşi cu o exactitate milimetrică. mai cu seamă a celor tineri. M-au intrebat atunci: "Clădirea fostei prefecturi vă convine?" Nu-mi venea să cred.Odata cu desfiinţarea raioanelor. dar am cerut în schimb un spaţiu de expunere adecvat. iar între 1950 şi 1968. Maestrul Irimescu devine Patriarhul de drept al locului care urma sa se transforme în"Ermitaj"ul fălticenean. muncii sale de cercetare şi autor a peste 475 de lucrari stiinţificeoriginale publicate singur sau cu colaboratori din ţară şi străinatate. construcţia fiind începută în 1846. Astăzi clădirea adăposteşte cea mai mare colecţie de autor . scoici şi raci. dar mai ales cursul destinului au dus în cele din urmăla o alegere. Nici nu îndrăzneam să ridic privirea… Clădirea era păzită. Curioşi. grăbiţi.Bucuria nespus de mare a vizitatorilor. Ideea înfiinţării unui muzeu mă stăpâneade multă vreme. pe o temelie solidă. În cele 13 bazine cu o capacitate de peste 11. Donat în 1986. Am oferit oraşului lucrările. Dar ca sa te convingide autenticitatea acestei sintagme. reşedinţa judeţului a devenit pentru o vreme Fălticeniul.500 devolume) şi o colecţie de pictură şi grafică în dezvoltare.eclectic. Muzeul de Artă "Ion Irimescu" din Fălticeni conţine 313 lucrăride sculptură.S-a afirmat pe buna dreptate că în muzeu se întâlneşte muntele cu marea. dar mai ales de oameni…". Au fost înlocuite duşumelele cu parchet. prin faptul că e cea mai bogata colecţie de autor dinţară. ca un omagiuadus savantului Mihai Bacescu. de către profesorul de geografie Isaic Neculai din Vadul Moldovei. sediul Consiliului Popular Raional Fălticeni. este atunci când ajung la partea vie a muzeului: acvariile. Nu am visat niciodată să fiu eu stăpân aici". să vezi. iar la poartă stătea un jandarm.Oricine vine să viziteze colecţia de artă a muzeului rămâne impresionat de frumuseţea clădirii. să asculţi. Undeeste acum policlinica era un parc mare. clădirea devine sediul CaseiPionierilor. unic în lume. broaşte ţestoase. de întâmplări. pe parcursul a cinci ani şi jumătate. trebuie să intri în el. clădirea devinesediul Prefecturii Judeţului Baia.000 litri de apa. descoperind numeroase specii de peşti şi crustacei. în urma reorganizarii teritoriale. A fost ridicată din cărămidă. configuraţia reliefului subacvatic. Era un gard. Clădirea avea nevoie de o reorganizare a spaţiilor. Dupăocupaţia habsburgică. încălzirecentrala şi spaţiul s-a transformat în muzeu.numeroase expoziţii oceanice. Nu-mi venea să cred că este adevarat. Miu Dobrescu. prin faptul că redă la scară. În clădirea în care31 altădată nu cutezam să intru acum sunt stăpân. la care se adaugă şi biblioteca personală (peste 1. Sălile de expoziţie au luat locul birourilor de altădată. MUZEUL DE ARTĂ "ION IRIMESCU" FĂLTICENI Inaugurat la 10 Februarie 1975. alaturi de reliefuluscatului. Zestrea muzeului esteîmbogatita pe deplin şi cu un glob geografic. Oameni importanţi. Clădirea este construită într-un stil arhitectural sobru. Viaţa este plină de neprevăzut. Audispărut uşile interioare şi a fost creeat un circuit de vizitare. reprezentate de un om care iubea arta şi întelegea menirea ei. trăiescnumeroase specii de peşti indigeni şi exotici. să nu uiţi. academicianul MihaiBacescu a dăruit muzeului peste 700 de exponate. peste 1. Toate acestea sunt expuse în două săli. totul depinde de uncontext de împrejurări.Muzeul este o instituţie unică în România.

Între zidurile decorate cu motive populare sunt aşezate la locde cinste covoare.fiind organizată tematic: istoric. judeţul SuceavaChiar dacă Ciocăneştiul pare un simplu sat de munte. bucovinenii transfigurează prin măşti şi jocuri îndeletnicirilezilnice. în prag de an nou. păsări. mamifere. . Bătrâna Leontina. înfiinţat în 1954. Micul muzeu cuprinde şi costume populare tradiţionale din zona Bucovinei. care ţine loc şi de bucătărie. întruchipat într-o imensa lume de semnificaţii. carpete şi ştergare lucrate într-o viaţă de ţăranca. 2.exemplare din flora şi fauna zonei Dornelor. locuitorii au făcut din comuna lor unadevărat obiectiv turistic.7 Festivaluri şi sărbători 32 De secole. Secţia de artă este amenajată în impunătoarea cladire a primăriei. MUZEUL SATULUI CIOCĂNEŞTI sat Ciocăneşti. Îşi duce singură bătrâneţile şi se bucură cand turiştii îi vizitează casa şi ies pe poartă cu luminaşi încântare în suflet. care reprezintă un cerbatacat de lupi şi o familie de căpriori. MUZEUL DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI CINEGETICĂ VATRA DORNEI Muzeul de Ştiinţe ale Naturii şi Cinegetică prezintă într-o formă expoziţională interesant. secţia de ştiinţele naturii este axată pe prezentarea faunei şi florei dornene: peşti şi batracieni din bazinul Bistriţei. precum şi valoroase trofee cinegetice recoltate de-a lungulanilor din această regiune a Carpaţilor. ocasă veche care aparţine bătrânei Leontina. într-o cămăruţă cu un singur pat.dinţara şi ascunde "marele clocot al vieţii" retras în adâncimile imperceptibile ale formelor şi careizbucneste indirect. în prezent deţine trei secţii: arta plastică contemporană. unelte de vânătoare. păstrate cu grijă de gazda. Pe mesele din cele două cămăruţesunt expuse fotografii înramate cu grupurile de străini care au trecut pragul muzeului.trecută de 80 de ani.4. Călătorii care au trecut pe aici au ramas impresionaţi de Muzeul Satului.Muzeul oraşului. resturi ale unor animale dispărute. momentele cele mai importante din viaţa omului (naşterea.ştiinţele naturii şi cinegetică. îngrijireavânatului şi trofee. locuieşte în casuţa de alături. construităîn 1896-1897 pentru a comemora succesul obţinut de dorneni în procesul purtat timp de un secol cuautorităţile austriece. iar secţia de cinegetică se referă la fondul de vânătoare al zonei. Se remarcă două diorame.

lovesc pământul cu picioarele şi. denumită diferit de la o aşezare la alta. capra. structurile plastice ale fiecărui tip de însemne ceremoniale. Vasile se obisnuieşte ca acestefranghii de paie de secara sau grâu. Masca de cerb sau capră se compune din cap. succesiune care. Urşii joacă la comanda ursarilor. ne spune Vera Romaniuc. să fie arse. Asemănător cu capra. directorul Muzeului EtnograficGura Humorului. dracii. din punctul de vedere al dansului şi al costumului. iar bandele rezultate încep să meargă dincasă în casă. Unul dintre cele mai impunătoare personaje din Bucovina esteursul. Un trofeu de cerb sau coarne de capra se regasesc în partea superioară a măştii. Sub comanda ursarilor. "zalmos!". tineri chipesi. ceata cea mare se fărmiţează. cusută direct pehaine sau cusută ca un costum care se îmbracă cu uşurinţă. doctorii. frumoşii. care considerau acest animal ca fiind sacru. în credinţa bucovineana. prin care reuşeşte săcapteze atenţia asistenţei. convingerea că respectândşi ducând mai departe obiceiurile străbunilor.chiar numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs. primăvara. s-au păstrat. ursarii. pe care sunt lipite sfere împodobite cu oglinzi şi globuri. în timpce la Bosanci şi Udeşti se foloseşte ca suport un schelet metalic. oglinzi. critică asupritorii şi laudă gospodarii de seama ai comunităţii. Învierea ursului redămetaforic succesiunea anotimpurilor. Întrecoarne se realizează compoziţii decorative deosebite. capabil să învingă iarna şi care ştie când vine. În zona CâmpulungMoldovenesc. corpul celui care se mascheaza în urs este acoperit cu blană. până la răsăritul soarelui. moşnegi sau babe. În cursul dansului caprei exista un moment în care animalul seîmbolnaveste şi cade la . stă sub semnulacestui animal. de sănătate şi putere. oamenii vor avea parte. precumşi de dansatori în costume populare. de holdeîmbelşugate şi livezi rodnice. care poartă pe spate o mantie şi pe cap au şepci de genul celor militare."Vindecarea" caprei simbolizează sosirea Anului Nou. în modaproape miraculos. Un alt personaj foarte răspândit în ceteledin satele bucovinene este capra. beteala.De la gât în jos. în seara de ajun a Anului Nou. prezenta. deşi unelesemnificaţii stravechi au început să dispară din conştiinţa creatorilor contemporani. Capra (sau cerbul) este însoţită de personaje care simbolizeaza ciobanii. De altfel. florietc. mor. într-un final. În dimineaţa de Sf. ironizează prostia şi urâtul. atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi. În satele bucovinene se obişnuieşte ca în ziua de ajuna Anului Nou pe uliţe să umble mascaţii. Elînsoţeşte ceata ursului în toată noaptea de Anul Nou.Ceata reuneşte toate personajele mascate: ursul. Jocul ursului este cel mai spectaculos dintretoate jocurile animalelor întalnite în cetele bucovinene. însemnand chiar "blana de urs.căsătoria. se rostogolesc. Cei care joacă ursul nu au voiesă se dezbrace pana la trecerea în noul an".O data cu trecerea anilor.îmbrăcaţi cu haine cât mai colorate. Cultul ursului este moştenit de la geto-daci. masca tradiţională bucovineană a devenit obiect de artă şi. moartea). la care se folosesc margele. într-o singură ceată. cu maxilar clămpănitor şi un trup realizat dintr-uncovor sau o pătură. Cel care se mascheaza în urs de paieeste îmbracat în ajun de Anul Nou cu frânghii care au fost răsucite din paie de grâu sau secară. cerbii. Apoi învie miraculos. în anul care vine. ursii joacă încerc. urâţii. care se caracterizează printr-o vitalitate excesivă. bunghierii etc. peste care se aşeaza o blană de viţel saude miel. ci are o motivaţie mult mai profundă. a măştilor pe uliţele satelor bucovinene nu este determinatădoar de sensul carnavalesc al petrecerii."La Gura Humorului s-a păstrat obiceiul ursului de paie.Pregătirea ursului se bucură de o atenţie specială în Bucovina. momentce redă metaforic succesiunea anotimpurilor. Dupa lăsarea serii. cu adevarat. estecerbul. forma capului de urs se obţine întinzând o piele de viţel peste o căldare metalică. Ceata mascaţilor. care se coseau pe haine.

Profilul capului de cal este împodobit cu panglici. imaculată. simbolizând soarele şi luna. bineînţeles. Tinerii aleşi să poarte această costumaţie sunt dansatori excelenţi. Capul şi gâtul animalului sunt acoperite cu pânză albă. Iniţial. reapar bucuria şi veselia. dansul caluţului. o explozie de bucurie. o scenă pecare se desfăşoară un spectacol unic. Zeul Mitras. Ei se îmbracă în cămăşi de culoare albă. Crăciunul nu era pe 25 Decembrie. A pendulat întreaceastă dată şi 6 Ianuarie.pamant. părinţii teologi au transferat această dată anaşterii. oexuberanţă de culori. a unor animalecare au această putere apotrofaica. la pragul dintre ani. Numai că la 6 Ianuarie sesuprapuneau două evenimente: naşterea şi botezul lui Iisus. Şi atunci. dar odată cu însănătoşirea animalului. de la 6 Ianuarie pe 25 Decembrie. de 6 Ianuarie. mai la îndemâna copiilor. Dar din aceste obiceiuri pagane s-au mai păstrat colacii rotunzi. oglinzi.Darurile care se oferă de Crăciun se fac din covrigi. peste care se lipeşte coamadin păr de cal. Cât timp capra este în agonie. la fiecare sfârşit de an.1 Circuitul turistic. Botezul era privit ca o naştere spirituală."pluguşorul" este însa extrem de complex.Colacii rotunzi ca soarele şi luna sunt o reminiscenţă a vechiului cult păgân al lui Mitras. foarte exuberant. pecând naşterea propriu-zisă era una materială. în care elementele mitice şi cele cotidiene sunt prezentate întrunrecital de culori şi de imaginaţie. şi alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug. La casele din Bucovina. Durata: 4 zile:25 aprilie-28 aprilie 2008 Mijloc de transport :autocar Termen limita de înscriere: 10 martie 2008 Grup :15 persoane Paşte în Bucovina:25 aprilie-28 aprilie 2008 .34 CAPITOLUL III:Conceperea de produse turistice 3.33 Calul înlătură spiritele rele. flori naturale sau artificiale. cu buhaiul". fie prin zgomote care se fac cu biciul de la plugusor. Ciobanul intra în panică şi poartă un dialog extrem cu capra. în unele localităţi este chiar un descântec. Acest moment din dansulcaprei semnifică "moartea" anului care tocmai se încheie şi naşterea anului care vine. la capătul grinzilor de la casesunt sculptate capete de cai pentru că înlătură spiritele rele.culoarea sincerităţii.Calul este animalul care înlatură spiritele rele. cu mişcări foarte rapide. tocmai pentru a îndeparta obiceiurile păgâne ale ZeuluiMitras. membrii alaiului suntîngrijoraţi. La sate. a şasea zi din an. Iisus Hristosvenind pe lume în chip de om a acceptat aceasta data.Şi atunci este nevoie ca spiritele rele sa fie înlăturate fie prin prezenţa unor personaje. colacii rotunzi ca soarele şi luna.Momentul acesta de trecere dintre ani este marcat şi de confruntarea spiritelor rele cu cele bune. datinele şi obiceiurile care fac din Bucovina. era sărbatorit pe 25 Decembrie. dialogcare. cu tălăngile.Programul ofertă Itnerariu: Suceava-Rădăuţi-Marginea-Suceviţa-Pasul Ciumarna-Moldoviţa-Câmpulung Moldovenesc-Vama-Voroneţ-Gura Humorului-Vatra Dornei-Suceava. Dansul caluţilor este foarte energic.În recuzita de Anul Nou se întâlneşte şi "pluguşorul". colaci.Şi. În zonele sudice se întalneste. alSoarelui. ziua când şi în Biblie se spune Facerea Lumii.

91 RON/pers 3.04.2 ANALIZA DE PREŢ 15 turişti 25.parcului zoologic.5 RON intrarea la fiecare muzeu Comisionul agenţiei .2008-ora 6:3028.Mănăstirea Dragomirna● mic dejun la Mănăstirea Dragomirna ora 8:00● plecare spre Rădăuţi● vizitarea hipodromului.2008-ora 17:00 Autocar :300 km2 RON/km Mic dejun =15 RON Dejun =35 RON Cina =20 RON Cazare :60 RON/persoana/zi 4 Muzee :1.04.Ziua 1: 25 aprilie 2008 ● întâlnire la ora 6:30 în faţa Hotelului Gloria● vizitarea Mănăstirii Pătrăuţi.Muzeul Tehnicii Populare Bucoviniene● dejun în Rădăuti la Restaurantul Hotelului Fast● plecare spre Marginea● vizitarea Mănăstirii Suceviţa● cazare la Pensiunea Luxor*** la ora 17:30● cina la Pensiunea Luxor la ora 20:00 Ziua 2: 26 aprilie 2008 ● mic dejun la Pensiunea Luxor ora 8:00● plecare spre Câmpulung● vizitarea Muzeului Arta Lemnului● plecare spre Vama● vizitarea Centrului Etnografic al Bucovinei● dejun la Pensiunea Irina la ora 13:00● vizitarea Mănăstirii Voroneţ● cazare la Pensiunea Maria la ora 16:00● cina la Pensiunea Maria la ora 19:00● participarea la Slujba de Înviere la Mănăstirea Voroneţ● masa festivă la ora 3:30-se vor servi mâncăruri tradiţioanale de Paşte Ziua 3: 27 aprilie 2008 ● mic dejun la Pensiunea Maria la ora 9:00● plecare spre Gura Humorului● vizitarea parcului Arinis şi Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina● dejun la Pensiunea Andreea la ora 12:3035 ● vizitarea Mănăstirii Humorului● cazare la Pensiunea Casa Areta*** la ora 18:00● cina la Pensiunea Casa Areta la ora 20:00 Ziua 4: 28 aprilie 2008 ● mic dejun la Pensiunea Casa Areta la ora 8:00● plecare spre Vatra Dornei● dejun la Pensiunea Cris la ora 12:30● vizitarea staţiunii Vatra Dornei● plecare spre Suceava● sosire Suceava ora 20:30 Servicii incluse: ● transport cu autocarul● şofer+ghid turistic● cazări la pensiuni de 3* Nu sunt incluse în preţ: ● alte servicii decât cele menţionate Pensiunea cuprinde: ● mic dejun=15 RON● dejun=35 RON● cina=20 RON Pret=550.

46= 54.36=550.2008 x xx26.V.54+10.04.04.5= 6 RON/persoan Total/persoană=486 RON/persoană Ghid+Şofer =446 RON/persoană=446x2=892 pentru 2 persoane892:15= 59.A :19% Şofer+GhidPreţul unei excursii/persoană=? 36 Transport :300x2=600 RON/15 persoane600:15= 40 RON/persoanăMic dejunDejunCina25.2008xx28.2008x xx27.2008Mic dejun =4x15=60 RON/persoană Dejun =4x35=1400 RON/persoană Cina =3x20=60 RON/persoană Total masă=260 RON/persoanăCazare :3x60= 180 RON/persoanăMuzeu :4x1.91 RON 3.:10% T.44=545.46 RON Comision: 10/100x545.3 PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC .44 RON/persoană Total/persoană=486+59.36 RON/persoanăTOTAL CHELTUIELI PENTRU UN TURIST=486+54.A :19/100x54.54 RON/persoanăT.45= 10.V.04.04.

pe drumul european E85(DN2).” 1 0 MOTIVE PENTRU A ALEGE OFERTA Ş I PENTRU A VIZITA SUCEAVA: Aşezarea geografică a judeţului este deosebit de favorabilă dezvoltării turismului: • relief foarte variat (zonă de munte 53%. acolo unde batrânele păduri adânci şi pâraiele vesele mai spun poveştidespre eroi puternici.Bucureşti . cu trenul pe ruta Bucureşti . • în jurul mănăstirilor sunt cinci heliporturi.37 • acces facil: • din sudul ţării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto. iar cu avionul la aeroportul Salcea.Suceava .Iacobeni. din Maramureş se ajunge la Suceava prin pasul Prislop. iar la Floreni (Vatra Dornei) este un micaeroport pentru avioane de capacitate redusă.„In inima Carpţilor. O lume vrajită. “Bucovina de aur” este un dar ceresc. • judeţul Suceava se află amplasat la intersecţia a două magistrale europene: E85 -Giurgiu . zonă de podiş 30%.Suceava . pe care o poţi descoperi pur şi simplu la fiecare pas cu privirea. acolo unde urşii se ascund în luminişuri şi cocoşii de munte cântă triluridesăvârşite în soarele care tainic apune. • din vestul ţării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 (DN17) Cluj-Napoca -Suceava şi pe calea ferata Cluj Napoca. zonă de luncă 17%).Suceava. care dau putere trupului şi încântă sufletul. Această ţară minunată cu o natură si mai minunată. posedă puteri necunoscute şi o strălucire secretă. pe drumulnaţional DN18 Baia Mare – Sighetul Marmaţiei . cum nimeni nuar mai crede că există. Protecţia continuă a mediului înconjurator face ca zona sa fie nepoluată: .Siret şi E576 . • din nord-vestul ţării. acolo a dus Dumnezeu o bucată de paradis.Dej – Cluj Napoca.Suceava.

muzee şi elemente ale arhitecturii tradiţionale. Putna. o rezervaţie ştiinţifică şi 2 rezervaţii mixte. Muzeul Etnografic Suceava. o rezervaţie paleontologică. Moldoviţa. Voroneţ precum şi bisericile Pătrăuţi şi Arbore. fac ca zona sa fie extremde atractivă pentru turişti: • patrimoniul UNESCO include mănăstirile. 5 rezervaţiigeologice. inclusiv cel de aventura(extrem): alpinism. alături de peisajele naturale atractive şi obiectivelenaturale originale. • râurile şi pâraiele de munte sunt curate şi populate cu diverse specii de peşti. Sfântul Ioan cel Noudin Suceava. navigatie. • alte mănăstiri atractive: Suceviţa. • Vatra Dornei – staţiune balneoclimaterică. river rafting etc. conduc la practicarea mai multor forme de turism. biserici. Muzeul TehniciiPopulare Rădăuţi.Condiţiile geografice favorabile. Humor. Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc. Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni. Slătioara. Numărul mare de rezervaţii naturale – 23 de rezervaţii în suprafaţa de 4. . caving. Probota. Cele şapte monumente incluse în patrimoniul UNESCO.. zona nefiind poluată. lansări cu parapanta şi deltaplanul. Risca. Muzeul „Apelor” Fălticeni.20 ha – bucură privirea şi sufletul oricarui turist: 6 rezervaţii botanice.38 • muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava.Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc. • multe din produsele alimentare fabricate în Suceava sunt ecologice. Slatina. la care se adaugă numeroasealte mănăstiri. 8 rezervaţii forestiere. • arhitectura caselor şi agrementarea specifică a interioarelor.• puritatea aerului din Bucovina nu se regăseşte nicăieri în Europa.457.

Oferta gastronomică deosebită. câtşi cel piscicol să fie deosebit de bogate: • 27 fonduri de vânătoare.. a pârtiilor de schi. se organizează cea de-a douaeditie a Festivalului de Artă Medievală “Ştefan cel Mare”. elemente valoroase de etnofolclor etc. case de vacanţă etc. râurile repezi de munte fac ca atât fondul de vânătoare. căprior. Existenţa a peste 400 de hoteluri.. • Echitaţia se poate practica datorită creşterii cailor de rasă în două herghelii cu renume: Rădăuţişi Lucina. cocoşde mesteacan etc. prin bucătăria „bucovineană”. renascentist şi baroc. Acest eveniment încearcă să readucă înactualitate viaţa şi spectacolul trupelor ambulante ale evului mediu. de un deosebit interes cinegetic: cerb. a posibilităţilor de drumeţie şi petrecere în mod agreabil a timpului liber. ciorbă „rădăuţeană”.• Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului – staţiuni turistice de interes naţional atragturiştii pe tot parcursul anului. datorită cadrului natural deosebit de frumos. • Conservarea elementelor vechi de civilizaţie rurală şi transpunerea lor în viaţa de zi cu zi. date şi obiceiuri străbune. la Cetatea de Scaun a Sucevei. dar şitradiţiile acestor vremuri rămase în constiinţa populară. în carese desfăşoara activităţi specifice turismului rural şi turismului ecologic: • Calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului. mistreţ. care oferă condiţii decazare excelente. • . ciupercuţe (hribi) cusmântână. Suprafaţa mare a pădurilor. care au păstrat şi mai păstrează încă aspecte şimanifestări tradiţionale. râs. „ochiuri în smântână”. balmos etc. de un specific aparte:plăcinte „poale în brâu”.Satele apărute din timpuri străvechi.39 • În perioada 20-30 aprilie 2008. pensiuni. urs. cobză de păstrav. la preţuri accesibile pentru o paletă largă de turişti.

Editura Uranus.www.Octav Monoranu. ştiuca.www.Economia Turismului.Mihai Mincu.41 fonduri de pescuit: lostriţă.Editura Meteor Press.ro2.Editura Sport-Turism.Suceava-mic îndreptar turistic. crap.2.Bucureşti 2006.prosuceava.bucovinaturism. clean.Editura Irecson.orasulsuceava.www.Bucureşti 1999.ro .ro3.40 Bibliografie CĂRŢI : 1. INTERNET: 1.Silviu Neguţ. etc.Geografia Turismului. păstrav.Bucureşti 2005.4.3.Marketing Turistic.Mariana Bucur Sabo.Bucureşti 2007.