You are on page 1of 18

WILLIAM SHAKESPEARE

TEXTE CRITICE ROMÂNEŞTI
SECOLUL AL XIX-lea

LINII GENERALE     Dezvoltarea spiritului critic. Receptarea lui Shakespeare se manifesta în orientarea şi dezbaterea problemelor generale de literatură şi artă 1864. care îşi consolidează o fundamentare teoretică prin dezbaterea adecvată a universului de idei shakespearian. a căror arie tematică omagiază împlinirea a 300 de ani de la naşterea lui Shakespeare Informaţii despre viaţa şi opera poetului renascentist . . eseuri etc.Apariţia în presă a numeroase articole.

semnalând amestecul de tragic şi comic în drama scriitorului englez V. A. . 235-260. Conferinţă în onoarea aniversării a 300 de ani de la naşterea lui Shakespeare. A. Urechia aduce o nouă viziune asupra operei lui Shakespeare. URECHIA     Dramaturg. A. pp. Urechia. în Opere complete. Bucureşti 1878. Informaţia este tributară unor surse străine (franceze şi germane) Prelegerea lui V. admirator al lui Shakespeare Conferinţă ţinută la îndemnul lui Maiorescu în faţa studenţilor ieşeni la 23 aprilie 1864.V.

Ion Eliade Rădulescu Reproduce conversaţiile lui Goethe cu Eckermann despre Shakespeare  În 1825. “Din Conversaţiile lui Goethe cu Eckerman.” Curier de ambe sexe 3 (1836): 59–60. el nu se gândea niciodată la scenă. era foarte strâmtă pentru peniţa lui. TOT este mai presus de dânsul… el nu e un poet de teatru. după o traducere franceză din Revue du Nord. Goethe vorbeşte despre pericolul de a-l imita pe Shakespeare fără discernământ  Articolul a apărut în Curierul de ambe sexe (1836). “Despre Shakspeare nu poate cineva zice nimic. Lupta văzută toată împotrivă era puţin luptă pentru dânsul. .”  JOHANN WOLFGANG VON GOETHE.

cercetează abisul existenţei. precum. posomorârea şi sălbatica putere cu care reînviază suvenirurile. “Şakspear. este chiar poetul Arional al Engliterii. Dacă Şakspear este poetul tuturor noroadelor. a lucra şi a cădea ca când ar fi chiar în fiinţă. să le facă a ajunge. prin adevărul. printr-această înaltă şi întinsă filozofie. în Hamlet. . vechile obiceiuri…” CEZAR BOLLIAC. spre pildă.CEZAR BOLLIAC “Nimeni n-a ştiut mai bine a descoperi caracterurile şi a pune pe scenă un mare număr de personagiuri. care. prin energia şi adevărata zugrăveală a patimilor.” Curiosul 1 (1836): 26–31.

” CEZAR BOLLIAC. – în amorul răului. “Teatrul din Bucureşti: 4 Martie.CEZAR BOLLIAC (Cronică pentru Othello) “Ce traducător ar putea să doboare până acolo geniul lui Şekspir încât să nu mai fie mare în tragedia lui! – Africanul Otello. – cea mai monstruoasă fiinţă ce a putut crea şcoala infernală. – Iago. Otello în beneficiul domnului Riciardi. – îşi închipuieşte să venineze cu gelozia inima Maurului care omoară pe Desdemona nevinovată. . şi se omoară şi el. – care dobândise cu braţul său drepturi la recunoştinţa Veneţiei – subjugă cu nobilitatea caracterului său inima frumoasei Desdemone şi se face soţul ei fără ştirea tată-său.” Curier Românesc 20 (1845): 79–80.

.

Dar mai vîrtos Domnia-voastră cîţi aveţi tinere demoazele. iar nu ca să se vateme. de acestea toate trebuie să ne ferim ca să ne putem numi fericiţi. Şekspir dupe Le Tourneur. aibă pildă pe aceştia şi întrebuinţeze ocazia cum se cuvine ca să se folosească de dînsa. De aceea dar oricîţi se pot afla în poziţia acestor personaje. Compuse de Wiliam Guilom Şekspir.TOMA ALEXANDRU BAGDAT Biografia lui Shakespeare inspirată din Thomas Rowe Multe ficţiuni legate de întâmplări din viaţa autorului  Prefaţa pentru traducerea piesei Romeo şi Julieta este intitulată CONSECUENŢĂ MORALĂ DIN SCRUTAREA ISTORICĂ A LUI ROMEO ŞI JULIETA “Iată relele ce aduc neunirea. iată şi amorul cum ruinează şi nenoroceşte. Tragedii în câte cinci acte. Traduse slobod de Toma Alexandru Bagdat (Bucureşti: Tipografia lui Iosef Kopainig. luînd o mai bună pildă păziţi pe nevinovatele fecioare de a nu‟şi robi inimile altora.” TOMA ALEXANDRU BAGDAT. iată şi banii cum cumpără moartea. căci niciodată nu vor primi alegerea cea mai bună a părinţilor lor. iată şi părinţii cei îndărătnici ce par. Urmată de Romeo cu Julietta şi Otello. Biografia lui William G. vrajba şi pismuirea. .

“Reposatul Postelnic: Tragedie istorică într-un apt. P.” Din Moldova 6 (1862): 81–84.BOGDAN PETRICEICU HASDEU B. . HAŞDEU.

Bogdan Petriceicu Hasdeu .

care nu e nici neagră. bun sau rău. Însă. unei maniere “cenuşii”? Profunda mea amirăciune pentru Sofocle nu mă împedecă nici o dată de a idolatra pe Shakespeare (a): în fie-care din ei vedeam unele apucături divine. n-ar da ea nascere unei maniere tragice speciale. Şi tocmai etă de ce nimene nu are cuvânt de a afirma.Bogdan Petriceicu Hasdeu “Sînt prea departe de a alătura producerea mea cu ale lui Sofocle sau Shakespeare. acordată cu maniera tragică a lui Shakespeare. nici albă: culoarea cenuşie? De ce dară maniera tragică a lui Sofocle. cumcă pasul ar fi neposibile. “un pezzo del ciel caduto in terra. Dar unirea lor nu produce ea o nouă culoare. şi … m-am nevoit de a contopi divinul unui-a cu al celui-lalt!” . imitator sau original. Culoarea albă şi culoarea neagră sînt vederat contrare.” cum zicea Sannazaro. dar pare-mi-se că ori-şi-cine are drept de a fi discipolul lor. poate nescine a împăca aceşti doi genii atât de diferiţi? Poate oare a fi ucenicul lui Shakespeare şi al lui Sofocle tot o dată? Nimene n-a încercat-o până acum.

1865. “Veneţianŭ prin reşedinţă. şi Jupânulu Moise allu Alexandri.Bogdan Petriceicu Hasdeu  B. Domnulu Gobseck allu lui Balzac. 1–21. ci pe Judanulŭ universalŭ. prisma ovreismuluĭ cosmopolitŭ. Trei Ovrei: Jupânulu Shylock allu Shakespeare. HAŞDEU. pp. Englesŭ prin poreclă.” . intenţiunea luĭ Shakespeare era de a personifica nu pe unŭ Judanŭ localŭ din vr‟uă parte a lumiǐ. Bucuresci: Tipografia Ştefan Rassidescu. P. maĭ adaugeţĭ că insuşĭ Shylock povestesce intr‟unŭ passagiŭ despre căllătoriele selle în Germania: aşa déră. microcosmulŭ allŭ némului judaicŭ.

de multi apropiatu. “ . nu e pamentu. audiendu numele acestui omu mare.GRIGORIU MOLDOVANU  GRIGORIU MOLDOVANU. fie aceia in ori ce gradu mai „naltu séu mai de josu alu culturei care sè nu-lu cunosca mai aprope pre regele acestu maretiu a romanticismului. “Shakespeare. Singuru stâ Shakespeare in regiunea romanticismului. “Despre artea teatrala din tempurile trecute a Angliei. caruia asemine istori‟a universala a lumei pucini póte aretá. precum Homeru in regiunea clasicismului. si despre Shakespeare forte puciniu scrie literatur‟a nostra si publiculu romanu. Nu e natiune pe fati‟a pamentului.” Familia 13 (Oradea. 1866): 145148. si nu e literatu care se nu-si ie pelari‟a depre capu. de neci unulu ajunsu. unde se nu fie strabatutu radiele luminóse ale acestui sóre splendidu. care cu caldur‟a sa a implutu lumea cunoscuta.

” . cugetele adanci si ideile poetice asemine-su admirabile. atâtu de mare e in descrierea pasiunilor.GRIGORIU MOLDOVANU “Càtu e de mare Shakespeare in caractere. glumele bune. usurietatea comica. Pathosulu tragicu.

Şi. Tradusă de Adolph Stern. Tragedia în 5 acte. în sînul căreia a fost născut şi în a cărei limbă a scris. – acest tribut nu va fi nicĭ maĭ puţin recunoscut de alţiǐ. nu este numai al ţĕrii. geniul şi scrierile sale au devenit preţioasa proprietate a întregii lumǐ. România nu se va putea împărtăşi la această întreprindere. . Cucu. Bucuresci: Typographia Dorotea P. demn de duhul căruia se închină. nicĭ maĭ puţin roditor pentru aceĭ ce‟l daŭ. 1877. Introducere la Hamlet prinţul Danemarcei. Ea poate însă plăti tributul sĕu într‟un mod mai mijlocit: adică tălmăcind operele mareluĭ poet în limba Română. Decĭ vom vedea şi alte popoare grăbindu-se a aduce câte o piatră pentru acest monument măreţ.ADOLPH STERN Introducere la traducerea sa pentru Hamlet “Omul care se serbează ast-fel.”  ADOLPH STERN.

câţi sunt acei care au citit în text sau într-o traducere exactă incomparabila dramă a lui Shakespeare? Şi dintre aceştia câţi sunt care au cugetat asupra psicologiei caracterelor ei? Şi dintre aceştia din urmă. “Dintre spectatorii care la “Teatrul Naţional” au aplaudat de atâtea ori pe Manolescu şi pe Nottara în rolul lui Hamlet. “Hamlet.” Literatura şi arta română 6 (1898): 810.Alexandru Davila  ALEXANDRU DAVILA. până la obârşia limpedei gândiri a tragicului şi ironicului poet?” . în sfârşit. câţi sunt care au pătruns. sau cel puţin au nădejdea că au pătruns. prin întunecosul tufiş al acţiunii.

etc. ci studiat. ar fi fost acela al abstracţiunii absolute. terenul shakesperian pe care dl Bolintineanu ar fi putut să-l calce mai cu succes. “Shakespeare nu trebuie cetit.Mihai Eminescu  MIHAI EMINESCU. Ceea ce vreţi. Visul unei nopţi de vară. “Repertoriul nostru teatral.” . ca să poţi cunoaşce ceea ce-ţĭ permit puterile ca să imiţĭ după el – căci după părerea mea.e. – iar nu terenul cel grav şi teribil cu materia luĭ cea esactă. istorică şi cu pretenţiunea cea mare de a fi înainte de toate adevĕrat.” Familia 26 (Oradea. Basmul de iarnă. 1899): 303–306. cum sûnt d. şi încă astfel.