You are on page 1of 42

Accessibility is the degree to which a product, device, service, environment or facility is usable by as many people as possible, including by persons

with disabilities. Its importance is signified by the fact that the number of persons with disabilities, either congenital, acquired or as a result of age is estimated to be around 650 million worldwide. International standardization can be a powerful tool for strengthening accessibility in all these areas by setting the same standards around the world for accessible products, devices, services, environments and facilities. The World Standards Cooperation (WSC) brings together the three leading international standards bodies, namely the International Organization for Standardization (ISO), the International Electrotechnical Commission (IEC) and the International Telecommunication Union (ITU). The workshop takes up the topic of the 2010 World Standards Day, celebrated each year on 14 October, which is ―Accessibility‖. Workshop structure and expected outcome The workshop will address three key subject areas: accessibility in the field of everyday products accessibility and buildings eAccessibility and eInclusion (in Information and Communication Technologies) In a combination of plenary and break-out group meetings these three subject areas will be discussed and the potential of standardization - and in particular international standardization to contribute to strengthening accessibility aspects in the design of products, services, environments and facilities will be addressed. Key stakeholder groups participating in the workshop will include disability organizations, governments and regulators, product designers and manufacturers faced with accessibility requirements, consumers and standards developers from around the world. Under discussion will be the current and future needs in the field of accessibility as well as the possible contributions international standardization can make in facilitating the development of accessible solutions around the world. The expected outcome of the workshop is a better understanding of both the work on accessibility issues in standardization in the various areas and the needs of those most concerned. It is hoped that the groundwork will be laid and a road map drawn up for future standardization initiatives with the involvement of the key stakeholders.

1

According to the United Nations, 10 % of the world's population – 650 million people – are affected by some kind of disability. In addition, one quarter of all citizens in developed countries are 60 or older and, by 2050, most developing countries will have caught up. In view the enormous impact on the social and economic situation in countries around the world, the September issue of ISO Focus+, the magazine of ISO (International Organization for Standardization) is devoting its Special Report to accessibility. In today's information society, good accessibility or usability is necessary when handling everyday technology, from mobile phones and household appliances to keyboards and copying machines. The theme of accessibility is developed through the work of the different ISO technical committees that develop related ISO standards. An array of articles covers subjects such as user interface accessibility, as well as accessibility and usability of the built environment. They shows how ISO standards are powerful tools for addressing these issues and help manufacturers, governments, regulators, designers and architects designing products and services to improve quality of life for all. Other articles underline how International Standards answer the needs of older people and or people with disabilities, and how products and services can be adapted to different users. The issue also features an exclusive interview with Dr. Andrew S. Imada, President of the International Ergonomics Association (IEA). He states, "Accessibility, as well as ergonomics, emphasizes the need to focus on the human when designing products and services. Both place humans, with individual abilities, preferences and needs, at the center of the process." Accessibility is also at the core of this year's theme for World Standards Day on 14 October – "Standards make the world accessible for all" – and will be highlighted at an international workshop on 3-4 November 2010 in Geneva, Switzerland, to review and examine the standards needed for facilitating the development of accessible solutions around the world. The September issue of ISO Focus+ also features an article on "The football makers of Sialkot" With the excitement over the 2010 World Cup still fresh in the memory, there are many stories behind the successes and the broken dreams. But one especially, the story of the city of Sialkot in the Punjab Province of Pakistan, has many facets — from the thousands of footballs manufactured for international soccer matches, to collaboration with the International Labour Organization (ILO) and the United Nations Children‘s Fund (UNICEF) to combat child labour – and the influence of ISO standards.

2

Three New Accessibility and Web Design Standards ISO 9241 Parts 20, 151 and 171

2008 was a busy year for the committee dealing with international standards in usability and ergonomics with several new parts added to the influential series ISO9241 - Ergonomics of human-system interaction. Three of these parts deal with accessibility and web design. ISO 9241-20:2008 Accessibility guidelines for information/communication technology (ICT) equipment and services

This part of ISO 9241 is one of the introductory parts which applies to both hardware and software and aims to improve accessibility for use at work, in the home, and in mobile and public environments. It is relevant to those responsible for: planning designing developing acquiring evaluating

3

information/communication technology (ICT) hardware, software and services. It covers the design and selection of equipment and services for people with a wide range of sensory, physical and cognitive abilities, including those who are temporarily disabled, and the elderly. It contains general recommendations on: Managing development of accessible ICT equipment and services User characteristics (Vision, Hearing, Speech, Physical capabilities, Cognitive capabilities) Task characteristics Equipment and service characteristics Environmental characteristics.

Buy ISO 9241-20:2008 Accessibility guidelines for information/communication technology (ICT) equipment and services. ISO 9241-171:2008 Guidance on software accessibility

This standard is aimed at software designers and provides guidance on the design of software to achieve as high a level of accessibility as possible. It replaces the earlier Technical Specification ISO TS 16071:2003 – Guidance on accessibility for human-computer interfaces and follows the same definition of accessibility - ‗usability of a product, service, environment or facility by people with the widest range of capabilities‘. It is synchronised with the US Human Factors & Ergonomics Society (HFES) 200.2 guidelines and applies to all software, not just web interfaces. The key contents are: Rationale and benefits of implementing accessibility Principles for designing accessible software Sources of variation in user characteristics General guidelines and requirements including compatibility with assistive technology Inputs including keyboards and pointing devices Outputs including visual, audio and tactile outputs On-line documentation, ―Help‖ and support services.

Buy ISO 9241-171:2008

Guidance on software accessibility. 4

This standard integrates the IMS ACCLIP (Accessibility for Learner Information Package) and IMS ACCMD (AccessForAll Meta-data Specifications) into a single multi-part standard. This part of ISO 9241 sets out detailed design principles for designing usable web sites. Education and Training‖ Standard have just been published (16th September 2008). First Three Parts of ISO Multipart Accessibility in e-Learning Standard Published The first three parts of the ISO (International Organization for Standardization) ―Individualized Adaptability and Accessibility in E-learning. the importance of ISO 9241-171 for ensuring that web interfaces are accessible. The standard covers five areas: High-level design decisions and design strategy: These include deciding on the purpose of the site and how this is communicated to users? Who are the intended users and what are they trying to get from the site? Content design: What is the conceptual model underlying the site? How is it organised and how are issues such as privacy and personalisation addressed? Navigation components: How can the content be organised to help users navigate the site easily? How is search organised? Content presentation: How should pages and links be designed to help users achieve their goals? General design aspects: This includes issues such as internationalisation. 5 . in particular. It also references the W3C's Web Content Accessibility Guidelines. and emphasises. which are also relevant to designers of web interfaces. The standard cross references other standards in the ISO 9241 series. how to provide usable help and building in error-tolerance.ISO 9241-151:2008 Guidance on World Wide Web user interfaces This standard provides guidance on the human-centred design of software Web user interfaces with the aim of increasing usability.

The first three parts are now available (cost is around £65 each) and consist of: * ISO/IEC 24751-1:2008 Individualized Adaptability and Accessibility in Elearning. services and 6 . It lays out the scope and defines the reference model for Parts 1 and 2 below. which can then be matched to resources (as defined in Part 3 below). * ISO/IEC 24751-2:2008 Individualized Adaptability and Accessibility in Elearning. device. A further four parts have been given ―New Project‖ status and will cover nondigital learning resources and physical spaces. It covers the IMS ACCLIP Specification and defines accessibility needs and preferences. Part 2 of the multi-part standard. * ISO/IEC 24751-3:2008. Part 8 of the multipart standard will describe how language and learning preferences will be referenced and is expected to be published by the end of 2009. including by persons with disabilities. This can be achieved either by designing products. It covers the IMS ACCMD Specification and defines the accessibility meta-data that expresses a resource‘s ability to match the needs and preferences of a user (as defined in Part 2 above). They have a target publication date of December 2010. Education and Training Part 1: Framework and Reference Model. Education and Training Part 2: ―Access For All‖ Personal Needs and Preferences for Digital Delivery. Part 3 of the multi-part standard. Education and Training Part 3: ―Access For All‖ Digital Resource Description. service. Part 1 of the multi-part standard. Accessibility A winning and necessary concept Accessibility is the degree to which a product. environment or facility is usable by as many people as possible. Individualized Adaptability and Accessibility in Elearning.

Many committees within ISO are already making headway. whereby companies will emphasize the number and variety of users able to benefit from their use.environments that are readily usable. or by making products or services adaptable to different users. accessibility needs to include a shift in thinking. Most companies today promote products by emphasizing their environmental benefits. The issue of accessibility to products and services has become more critical with the increasing number of older people in the population worldwide. One important way of strengthening these efforts is through the development of International Standards. One can compare accessibility to environmental issues in that both should be taken into acocunt when designing products and services. and thus increase the company's market share. More remains to be done to strengthen even further the liaisons between those involved in standardization of assistive products and consumer products. To be truly achievable. The increasing prevalence and complexity of technology in everyday life presents both opportunities and challenges for the elderly and people with disabilities. For example. or by means of standardized interfaces compatible with special products for persons with disabilities. creating an accessible application that leverages voice commands for the benefit of the motor impaired also provides a hands-free environment useful to everyone. Accessibility solutions also allow products to be more appealing to a general audience. Many committees within ISO are already making headway 7 . This phenomenon will gradually take hold in the accessibility field. to eliminating obstacles and achieving accessibility for all. we can see that there is an increasing grey zone between ordinary consumer products and assistive products. With the growth of IT gadgets. from focusing on the person with a disability. without any modification.

It's no question that accessibility should be seen as a mainstream issue in the standards world. Guidelines for standards developers to address the needs of older persons and persons with disabilities.How can standardizers increase accessibility? The most useful and widely used source of information is ISO/IEC Guide 71:2001. One possibility could be to include accessibility as a part of the quality management standard (ISO 9000). The result are standards that enhance the quality of life of older persons and people with disabilities. Their contribution to accessibility is highlighted in this year's World Standards Day. More can be done to engage user representatives at both national and international levels. For example. service providers and educators – on how to take the needs of older persons and people with disabilities into account in standards under development. 8 . In addition. designers. and pave the way to an accessible society for all. at the same time. the participation of consumer representatives is crucial to achieving standards with accessibility features. I believe it would be helpful if a helpdesk created by ISO could support committees in drafting standards. reduce discrimination and. as well as users of standards – manufacturers. Committee's gain a greater sense of accessibility when a user perspective is involved. The document guides writers of International Standards. the theme of which is ―Accessibility for all ‖. generate user-friendly products for the entire population. the WSC will hold an international workshop on ―Accessibility and the contribution of International Standards ‖in November 2010. To this end ISO is working together with its partner organizations of the World Standards Cooperation (WSC) – IEC and ITU – to raise awareness of the solutions offered by existing and future International Standards. More sectorspecific guidelines for ISO/IEC Guide 71 would also be welcome. We should work together in organizations like ISO to make accessibility a success.

Yin (1998) Case Study Research. reflecţie Proiectarea studiului de caz Figura 2. care ajută la identificarea celor mai potrivite serii de date Construcţia teoriei presupune: trecerea în revistă a literaturii discuţii cu colegii/ specialişti experimente mentale. culegerea datelor. Trebuie formulate propoziţiile teoretice cât mai bine! Vom construi un fel de ipoteze. Studiul de caz Definiţie: investigaţia prin studiu de caz este situaţia de cercetare în care numărul variabilelor este mai mare decât numărul unităţilor de analiză Studiul de caz poate să fie explorativ. De ce…. Funcţia centrală a proiectului de cercetare 9 . Teoria arată tipul de informaţie necesar pentru testarea ipotezelor. analiza artefactelor 2. analiza şi elaborarea raportului de cercetare Precondiţii pentru realizarea unei cercetări prin studiu de caz de calitate 1. Sage.Studiul de caz După R. observaţie directă. date de arhivă. Trebuie propuse: . observaţie participantă. ipoteza nulă .?. Caută serii de date convergente! Un scop metodologic – stabilirea de fapte robuste prin triangulaţie (trei surse de date) Trebuie evitată obţinerea de serii de date divergente sau indiferente. Se utilizează analiza docuemtară. Articulează-ţi întrebările de cercetare cu grijă! Studiul de caz este potrivit pentru întrebări Cum…?. Fii expert în manipularea unor tipuri diferite de date a. care fac inteligibil fenomenul prin lanţuri cauzale. Etape: proiectare.Explicaţii. 3.Teorii rivale. interviuri. dar nu De câte ori…? 4. descriptiv sau explicativ. meditaţie. Trebuie dezvoltată teoria pentru a ajuta proiectarea studiului de caz.

cu mai multe cazuri (generalizările se fac analitic nu statistic) Studiile cu multiple cazuri permit replicarea şi fac generalizările mai certe.variabile . .analiza datelor .redactarea raportului . etc.literală – situaţii similare .Obiective şi întrebări de cercetare Modele şi perspective teoretice Resurse pentru cercetare (timp.teoretică – pe situaţii contrastante Nu există reguli pentru stabilirea numărului de cazuri pentru un bun studiu de caz.date secundare Proiectul – plan de acţiune pentru realizarea obiectivelor Schiţa proiectului Unitatea de analiză cazul (sau iniţiativa) .) poate avea alte unităţi de analiză incluse – de exemplu. Evaluează în permanenţă calitatea proiectului de studiu de caz! 10 . bani) Proiectul de cercetare (logica investigaţiei) Identitatea câmpului empiric (adică alegerea site-urilor) .date primare . Tipuri de replicare: .unităţi de analiză Procesul de culegere a datelor Procesul de gestiune (management) a cercetării .cazuri ţintă . indivizi (pe care putem face analiză cantitativă) Clasificări ale studiilor de caz.arată graniţele cercetării nu interzice investigarea contextului (colectivitatea umană.studiul pilor .cu un caz . satul biserica.

lipsa distorsiunilor (obiectivitate) Planifică şi implementează instruire specifică! Se pot organiza seminarii de pregătire a culegerii datelor. care poate fi de mai multe feluri. Pentru urmărirea validităţii.Calitatea – se referă la validitate.ascultarea . El se poate schimba pe parcursul studiului.înţelegerea problemelor studiate .întrebările de cercetare . sunt 11 tactici recomandate de Yin. Tactici de verificare a calităţii în studiul de caz pentru 4 teste Test Validitatea de construct Tactica pentru studiul de caz Foloseşte mai multe surse de date Stabileşte lanţuri de date Informatorii principali să revizuiască raportul privind studiul de caz Potriveşte modelele Construieşte explicaţii Analizează datele longitudinal Realizează modele logice Foloseşte teorii rivale în acelaşi caz Foloseşte logica replicării în studiile cu cazuri multiple Folosiţi protocol de studiu de caz Dezvoltă o bază de date a studiului de caz Faza cercetării în care se aplică tactica Culegerea datelor Culegerea datelor Compunerea Validitatea internă Analiza datelor Analiza datelor Analiza datelor Analiza datelor Planificarea cercetării Planificarea cercetării Culegerea datelor Culegerea datelor Validitate externă Fidelitate Pregătirea culegerii datelor Recomandări Dezvoltă-ţi calităţile de cercetare dorite! . Tabel 2.formularea întrebărilor .idei preliminare despre raportul de cercetare final Utilizarea protocolului (în locul unui sistem improvizat) ajută la menţinerea controlului asupra desfăşurării cercetării. Acesta să conţină: . Culegerea datelor Recomandări Folosiţi un protocol formal pentru studiul de caz.procedurile şi regulile care trebuie respectate în cercetare . Colectaţi date din mai multe surse 11 .adaptabilitatea/ flexibilitatea .

Convergenţa surselor de date multiple Documente Date de arhivă Interviuri nestructurate FAPT Observaţii (directe sau participante) Creaţi o bază de date a studiului de caz Artefacte fizice Interviuri focalizate 12 . referinţe şi detalii ale unui eveniment O mare acoperire – intervale mari de timp.poate fi accesată în mod repetat Non-obtrusivă Exactă.conţine nume exacte. în afara unei acoperiri largi Reflexivitate – evenimentele se desfăşoară în mod diferit datorită observaţiei (efectul de observator) Aceleaşi ca şi la observaţia directă Distorsiuni datorate manipulării de către observator a evenimentelor Selectivitate Disponibilitate Date de arhivă Interviuri Observaţia directă Realitate (realism) descriu evenimentele în timp real Contextuale – acoperă şi contextele evenimentelor Observaţie participantă Artefacte fizice Aceleaşi ca şi la observaţia directă Oferă acces la motive şi comportamente interpersonale Oferă acces la caracteristici culturale Oferă acces la operaţiuni tehnice Figura 1. multe evenimente. în multe situaţii Aceleaşi ca şi pentru documentare Precise şi cantitative Ţintite – se concentrează pe tema studiului de caz Inspiratoare – sugerează inferenţe cauzale Slăbiciuni Accesibilitatea poate fi slabă Accesul poate fi blocat în mod deliberat Selectivitatea distorsionată – dacă colecţia de date este incompletă Distorsiune în raportare – reflectă distorsiunile autorului Aceleaşi ca şi pentru documentare Accesibilitate scăzută din motive de confidenţialitate Distorsiuni datorate întrebărilor formulate greşit Distorsiuni în răspunsuri Inexactităţi datorate memoriei slabe Reflexivitate – cei intervievaţi oferă ceea ce doreşte intervievatorul Consumatoare de timp Selectivitate.Şase surse de date Sursă de date Documentare Avantaje Stabilă.

c. într-o manieră analitică.Baza de date conţine datele provenite din teren şi alte date. recomandări: Urmează o strategie analitică generală (adică nu improviza analiza datelor). Practic: rezultatele textuale (protocoale.în timpul culegerii datelor – triangulaţia. Potrivirea modelelor – compararea modelelor observate cu cele prezise – când cercetarea este explicativă. recombinare Pentru analiza finală. tabulare. sumarizare). Noi teme pot apărea pe parcursul cercetării. Caz 2 ----> modificarea explicatiei c……. observaţii) Baza de date odată analizată trebuie să dezvăluie datele reale şi circumstanţele în care documentele au fost colectate Circumstanţele trebuie să fie consistente cu procedurile şi întrebările specifice conţinute în protocolul studiului de caz Protocolul trebuie legat de întrebările iniţiale Analiza datelor în studiul de caz Avem două momente de analiză: . Aceasta poate fi finalizată în urma unei etape pregătitoare de joc cu datele (categorizare. Caz 1 ----> explicatie (“teorie”) b. Menţine un lanţ de date Principiu: un lanţ de date trebuie să fie continuu de la întrebările de cercetare iniţiale până la concluziile finale.după finalizarea studiului de caz – inspectare. Cum se asigură o astfel de coerenţă a argumentaţiei? Raportul trebuie să facă trimiteri suficiente la porţiunile relevante ale bazei de date (protocoale de interviu. O asemenea bază de date ajută la realizarea sintezelor ulterioare. sau fragmente de protocol etc. Analiza longitudinală – urmărirea schimbărilor mai multor caracteristici ale cazului sau cazurilor în timp 13 .) pot fi grupate în bibliorafturi corespunzătoare temelor. Construcţia explicaţiilor (pentru cercetări explicative şi exploratorii) a. comparăm variabile independente şi dependente. categorizare. documente. nu statistică. ajustări ale protocolului studiului de caz . Pe baza întrebărilor de cercetare şi a protocolului cercetării se pot stabili temele care organizează baza de date. Pot fi folosite două strategii opţionale: o Urmărirea propoziţiilor teoretice care conduc studiul de caz (deductiv) o Dezvoltarea unui cadru descriptiv pentru organizarea studiului de caz (inductiv) Analiza prin urmărirea propoziţiilor teoretice: a. astfel că analistul are o mare discreţie b. de obicei de tip narativ care organizează datele din teren.

accessibilité. – Fr. accessibilitas. acoperind relaţiile cauzale dintre variabilele independente mediatoare şi dependente Scrierea raportului de cercetare ACCESIBILITÁTE s.f. Faceţi presiuni pentru o analiză de înaltă calitate Verificaţi dacă aţi realizat următoarele criterii de calitate: Fii sigur că ai examinat şi deţii toate datele empirice relevante! Include interpretările rivale majore şi abordează-le prin date Concentrează-te pe întrebările de cercetare cele mai importante iniţiale pentru a arăta că analiza nu a urmat calea minimei rezistenţe.. fr. lat. /<fr.Recomandare Dezvoltă şi foloseşte modele logice. g. Faptul de a fi accesibil. lat. accessibilité.-d. 14 . (lat. Caracter accesibil. Compară procedurile analitice şi descoperirile tale cu cercetările anterioare combină potrivirea modelelor cu analiza longitudinală stipulează în mod deliberat un lanţ complex de evenimente. f.f. accesibilitas]. -atis). -atis. mai ales pentru cercetările evaluative Modelul logic Avantaj: Modelul logic face necesară conceptualizarea lanţului de evenimente suficient de detaliată a. (Rar) Faptul de a fi accesibil. accessibilité. lat.î. accessibilitas. [Cf. Sursa: DLRM | Adăugată de lgall | Greșeală de tipar | Permalink ACCESIBILITÁTE s. – Din fr. accesibilității Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink ACCESIBILITÁTE f. ~atis Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink ACCESIBILITÁTE s. lit.f. Sursa: DEX '98 | Adăugată de ana_zecheru | Greșeală de tipar | Permalink accesibilitáte s. Însușirea de a fi accesibil. se pot formula măsuri operaţionale pentru fiecare etapă. Oferă şi soluţii de intervenţie. accessibilité. accessibilitas. art.

Expunere ~ă. ~e) 1) La care se poate ajunge ușor. (Un drum ~. care este la îndemâna cuiva. 2. accesíbilă. La care se poate ajunge ușor. adj. accesibili.) 2. Sursa: DLRM | Adăugată de lgall | Greșeală de tipar | Permalink ACCESÍBIL adj. Sursa: DEX '98 | Adăugată de ana_zecheru | Greșeală de tipar | Permalink ACCESÍBIL ~ă (~i. -e. (< fr. accesíbile Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink 15 . 1.) 4. -Ă. convenabil. abordabil. însușirea de a fi accesibil. [Cf. adj. v. accessibilis]. accessible. neaccesibil Sursa: Antonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink accesíbil adj. accesíbili. 2) Care este convenabil pentru toți. La care se poate ajunge ușor. noțiuni ~. accessibilis) Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink ACCESÍBIL. ușor de înțeles. lat. sg. lat. pl. f. 1. lit. practicabil. accessibilis.Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink ACCESIBILITÁTE s. simplu. – Din fr. accessibilis Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink ACCESIBIL. -Ă adj. 3. Ușor de ajuns. accessible. fr. care poate fi ușor procurat. lat.. accesibili. de care se poate apropia ușor. – Fr. m. Prețuri ~e. 3) Care poate fi ușor înțeles. (Un text ~. accessibilité) Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink ACCESÍBIL. pl. (Cunoștințe. inteligibil. de atins. (< fr. f. care se poate înțelege ușor. Persoană ~ă. ușor.) Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink Accesibil ≠ inaccesibil. -Ă. la care se poate ajunge (ușor). accessible. (rar) priceput. elementar. care este la îndemâna cuiva. accessible (lat. -e. Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink ACCESÍBIL. accessible. /<fr. lat. -Ă adj. accessibilis). la îndemâna cuiva.

-d. tehnicile de evaluarea acoperă numai o parte din posibilele acţiuni executate de către un utilizator. mentalité Dictionar: Dicționar de neologisme . (fig. Mod particular de a gândi. (~ unei colectivități.MDN MENTALITÁTE s. mentalități.f. f.2 Metode de evaluare asistată de calculator 16 . 1. [Cf.NODEX MENTALIT//ÁTE ~ăți f.. se recomandă utilizarea mai multor metode de evaluare. Un studiu făcut de Ivory şi Hearst (2001) arată că rezultatele evaluării pot varia semnificativ atunci când diferiţi evaluatori evaluează aceeaşi interfaţă. fel propriu de a gândi al unui individ. mentalité) Analiza metodelor existente de evaluare experimentală 1 Clasificare a metodelor de evaluare 1. urmărirea utilizatorului la lucru şi preluarea impresiilor acestuia. Pe de altă parte.f.1 Criterii de clasificare Un criteriu de clasificare este subiectivitatea evaluării: metode subiective. conduită.DEX '98 MENTALITÁTE.) Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane mentalitáte s. Dictionar: Dicționar de sinonime MENTALITÁTE s. art. psihologie. mentalității. bazate pe evaluarea experimentală. mentalité]. stare de spirit. mentalité. pl. se pot utiliza liste de verificare. g. Din acest motiv. al unei epoci. al unei colectivități. o colectivitate etc. Fel propriu în care gândește un individ.) optică. – Din fr.Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane . s. este necesară elaborarea unor chestionare. chiar dacă au utilizat aceeaşi tehnică. Dictionar: Marele dicționar de neologisme . f.DN MENTALITÁTE s. metode obiective. (< fr. mentalități Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane . /<fr. bazate pe judecata utilizatorului. prototipuri. Fel particular de a gândi al unui individ sau al unei colectivități. fr.

Alături de aceste standarde. Serviciul de validare Bobby. În acest sens. Sunt testate aspecte legate de interfaţa utilizator. pentru verificarea accesibilităţii site-urilor Web. Testarea automată nu implică intervenţia umană şi poate fi executată periodic asupra unui număr mare de pagini web. Balbo (1995) distinge între patru categorii de metode şi tehnici de evaluare: neautomatizate – evaluatorul efectuează evaluarea manual. Bobby validează paginile Web pe baza recomandărilor iniţiativei WAI a W3C şi le testează pe mai multe sisteme de operare. log-uri). prevederi comune mai multor standarde. Aceste instrumente pot doar să-i asiste pe utilizatorii lor în realizarea unor sarcini specifice iar utilizatorii trebuie să aibă diverse competenţe şi cunoştinţe pentru ca instrumentele să fie utile şi eficiente. interacţiune şi limbajul natural. Programul Wave ataşează iconuri şi text unei pagini pentru a ne ajuta să verificăm dacă este accesibilă. Pennsylvania. este un serviciu de validare a accesibilităţii care poate examina o singură pagină Web sau un site complet. Instrumente de evaluare Pentru realizarea şi monitorizarea eficientă a proceselor de evaluare au fost dezvoltate instrumente de evaluare a accesibilităţii web. Wave este un program dezvoltat de ―Institute on Disability‖. au apărut şi instrumente de evaluare. Strategii de eşantionare 17 . tehnicile de automatizare a evaluării pot fi considerate ca fiind adiţionale şi complementare faţă de tehnicile standard şi nu un substitut al acestora. realizat de Center for Applied Special Technology (CAST). browsere şi agenţi utilizatori. critică automată – analiza automată este completată cu automatizarea redactării sugestiilor de îmbunătăţire. Din punctul de vedere al gradului de automatizare. Testarea automată se adresează doar unui subset de prevederi referitoare la accesibilitate. nu este suportat nici un nivel de automatizare captură automată – se utilizează software pentru captura automată a utilizării interfeţei (de exemplu. analiză automată – se identifică automat problemele de utilizabilitate. transformare şi remediere care să asigure accesibilitatea.Metode de evaluare automată O soluţie alternativă este utilizarea metodelor de evaluare automată a utilizabilităţii.

implementare.. Aceasta implică un grup mic de evaluatori care evaluează interfaţa produsului software şi judecă caracteristicile sale ţinând seama de un set de euristici. 1. Aceasta este posibil deoarece metode diferite identifică în mod distinct seturi de probleme de utilizabilitate şi nici una dintre metode nu semnalează toate problemele. sunt folosite strategii de eşantionare care pot îmbunătăţi efectuarea şi eficienţa evaluării. 2 Metode de evaluare experimentală 2. 2005). excepţii privind aplicarea (opţional). Se recomandă să fie utilizaţi trei până la cinci evaluatori deoarece este dificil ca o singură persoană să depisteze toate problemele de utilizabilitate. T. Recomandările sunt utilizate în diferite activităţi: specificarea cerinţelor. În continuare vom face o prezentare generală a metodelor de evaluare euristică. examinarea pe bază de ghiduri şi verificarea consistenţei se încadrează într-o categorie distinctă de metode. exemple (opţional). rapidă (aproape o zi pentru cele mai multe evaluări) şi este ieftină. prototipizare. 18 . care tratează aspecte similare sau asociate. către alte recomandări din cadrul ghidului.Pentru a evalua accesibilitatea şi utilizabilitatea unui sit web de mari dimensiuni. Evaluarea euristică este o metodă propusă de Jacob Nielsen. 1999). Evaluarea bazată pe recomandări O recomandare de proiectare sau regulă ergonomică (guideline-en respectiv regle ergonomique-fr) constă într-un principiu de proiectare şi/sau evaluare care trebuie respectat pentru a asigura utilizabilitatea interfeţei om-calculator a unui sistem interactiv utilizat de anumiţi utilizatori într-un context de lucru dat (Vanderdonckt. referinţe interne. Această metodă este uşoară (poate fi învăţată în 4 ore). denumite generic inspecţii de utilizabilitate. Fiecare recomandare cuprinde următoarele rubrici: definiţie. Rezultatele evaluării euristice pot fi îmbunătăţite prin utilizarea unui grup de evaluatori deoarece experţi diferiţi tind să caute probleme diferite într-o interfaţă. În această situaţie este important de determinat câte şi care anume pagini ar trebui selectate. comentarii privind condiţiile specifice de aplicare şi unele precizări suplimentare (pot fi mai multe rubrici de comentariu).3 Metode de evaluare euristică Evaluarea euristică.1 Testarea cu utilizatori Există diferite tipuri de metode de evaluare a utilizabilităţii care se completează reciproc (Lang. evaluare şi instruire. proiectarea interfeţei. referinţe privind sursa bibliografică pentru recomandări preluate şi/sau adaptate din alte lucrări.

cu paralizii fizice sau cu alte nevoi speciale. care nu şi-au putut imagina că milioane de oameni nu sunt capabile să utilizeze normal.3 Compararea evaluării utilizabilităţii şi accesibilităţii Utilizabilitatea şi accesibilitatea sunt două atribute foarte importante în proiectarea software-ului şi. metodele de evaluare a accesibilităţii nu sunt la fel de numeroase ca metodele de evaluare a utilizabilităţii. evaluarea experimentală este scumpă şi consumatoare de timp. Cele mai multe sunt realizate pentru evaluarea conţinutului siteurilor web şi se bazează pe conformitate cu unele ghiduri cum ar fi Ghid privind accesibilitatea conţinutului web (WCAG) de la Consorţiu W3C şi Section 508 U. există metode pentru evaluarea accesibilităţii care pot să ajute la proiectarea sistemelor informatice accesibile. asigurarea accesibilităţii ajută la înlăturarea barierelor care împiedică persoanele cu handicap să participe la activităţi faptice/ importante de viaţă.O altă categorie de metode de evaluare.4 Metode de evaluare combinate HagaQue este un software de tip editor de cărţi cu benzi desenate cu utilizare pedagogică. Astăzi. 2. produse şi informaţii (Bergman. accesibilitatea îşi are originea în arhitectura anilor 1950. testarea cu utilizatori sau evaluarea experimentală. auz.. Multe probleme de utilizabilitate şi de accesibilitate au fost ignorate de către cei mai mulţi dintre proiectanţi. un mouse ca dispozitiv de intrare. E. E şi Jonson. este o procedură empirică care implică un grup de utilizatori potenţiali ai software-ului. Din această cauză există bariere care fac dificilă sau chiar de evitat utilizarea sistemelor informatice de către oameni cu probleme de vedere. 2. există doar câteva metode de evaluare a accesibilităţii. În comparaţie cu evaluarea euristică. despre accesibilitate. diferite. Cele mai multe metode de evaluare a accesibilităţii au la bază conformitatea cu ghiduri. inclusiv utilizarea de servicii. de exemplu. Law. dezvoltat ca parte a unei licenţe de absolvire. De fapt. Acesta a fost proiectat pentru ajuta copiii să înveţe şi să-şi îmbunătăţească abilităţile lingvistice (scris şi 19 . În ciuda unor preocupări minore pentru accesibilitate şi utilizabilitate. când au apărut barierele între design-ul liber şi cel universal. 1995). există multe definiţii. în general sunt evaluate în mod separat. În comparaţie cu utilizabilitatea. Totuşi. 2.2 Aspecte privind evaluarea accesibilităţii Accesibilitatea nu este un domeniu exclusiv al lumii calculatoarelor. Pe de o parte metodele de evaluare a utilizabilităţii singure nu pot să răspundă tuturor tipurilor de utilizatori iar o evaluare a accesibilităţii poate să spună puţin despre utilizabilitatea software-ului. În general.S.

Din acest motiv a fost reproiectat în scopul de a îmbunătăţi nivelul său de accesibilitate. Obiectivul unei metodologii de evaluare este de a efectua o apreciere corectă a nivelului de accesibilitate cu minimizarea efortului necesar în realizarea procesului de evaluare. cei mai mulţi din şcoli publice din Brazilia. s-au adăugat comenzi rapide de la tastatură. Statisticile arată că produsul a fost descărcat de mai mult de 4800 de utilizatori. Evaluarea nu se limitează doar la etapa de realizare a conţinutului web acesta trebuind să fie evaluat şi monitorizat pe toată durata de viaţă a webului. s-a redus numărul de paşi necesari pentru a salva o povestire şi s-a schimbat help-ul din format HLP Windows în format HTML folosind câteva indicaţii din ghidurile W3C/WCAD. În acest context. conţinutul unui web poate să însemne pagini web individuale. o gamă largă de oameni îl pot utiliza. întregul sit) sau numai anumite părţi dintr-o pagină web (de ex. În funcţie de scopul unei evaluări. autism. 3. deficienţă de vedere. evaluările realizate independent de către diverşi evaluatori vor avea rezultate comparabile) şi cu atât mai mult la valabilitatea metodologiei (cât de bine identifică evaluarea obstacolelor valabile (reale) de accesibilitate). majoritatea lucrărilor care tratează evaluarea în HCI recomandă 20 . În procesul de reproiectare a fost mărită dimensiunea unor butoane. a fost inclus un buton de anulare în fereastra principală şi o bară de instrumente pentru redarea sunetelor).2 Evaluarea în ciclul de viaţă Evaluarea accesibilităţii unui sit este o validare a gradului în care situl respectiv poate fi utilizat de persoanele cu dizabilităţi. tabele. Evaluarea euristică a utilizabilităţii Evaluarea experimentală a accesibilităţii 3 Metodologii de evaluare 3. şi sindromul Down).1 Obiective şi restricţii Având în vedere aplicabilitatea limitată a fiecărei tehnici sau metode şi faptul că feedback-ul produs de evaluare este necesar pe întregul ciclu de viaţă al unui produs.citit). termenul „apreciere corectă‖ se referă la repetabilitatea metodologiei (cu alte cuvinte.1 Procesul de evaluare Metodologia de evaluare descrie o procedură specifică de evaluare a conţinutului web pe baza unor criterii şi procedee de testare bine definite. inclusiv copiii cu nevoi speciale (surzenie. Odată ce poate fi descărcat liber. o aplicaţie. Iniţial nu a fost proiectat pentru persoane cu nevoi speciale. 4 Metodologia optimă de evaluare 4. s-a făcut ca opţiunile să fie mai vizibile (de exemplu. imagini). o colecţie de pagini web (de ex.

4. cu multe faţete. cu o inflaţie în oferta de mentalităţi? Cum renunţăm la învechitele mentalităţi ponosite şi neadaptate? Ce păstrăm încă din mentalităţile tradiţional formative. 4. Un aspect important îl constituie şi metodologia de dezvoltare aplicată.3 Evaluarea asistată de calculator a accesibilităţii Evaluarea accesibilităţii va fi efectuată cu ajutorul unor instrumente software care vor fi dezvoltate în cadrul proiectului. care constituie cadrul general în care se face evaluarea sistemului interactiv.2 Evaluarea euristică a utilizabilităţii Evaluarea euristică este o metodă simplă şi relativ rapidă. antropologice.Câştigul în mentalitate (I) 1376 afisari Redactia 15 Decembrie 2007 Redactia 15 Decembrie 2007 De ce mentalitate? Mentalitatea este nu numai un concept. influenţat şi afectat de globalizare. Este preferabil ca evaluarea să fie făcută de mai mulţi experţi şi să fie urmată de compararea rezultatelor. Evaluatorul observă comportamentul utilizatorului cu scopul de a identifica probleme de utilizabilitate. În acest sens. este utilă identificarea unor complementarităţi între metodele celor două discipline. în zilele noastre. Tableta de management . condiţii de mediu. specifică ingineriei software. Necesită însă cunoştinţe de specialitate din partea evaluatorului.integrarea mai multor tehnici / metode într-un instrumentar cât mai complet de evaluare. 21 . Un adevărat şi fascinant caleidoscop uman. cu faţete istorice. geografice. Subiectivismul (caracteristic expertizelor) este atenuat de ghidarea pe un set de criterii care au un grad de acceptabilitate ridicat. migraţii. Avem de-a face deci.4 Testarea cu utilizatori a utilizabilităţii şi accesibilităţii Testarea cu utilizatori presupune testarea produsului sau a unui prototip al acestuia de către utilizatori. dar şi o realitate foarte complexă. 4.

economic. simţi. a se purta. comportament… să-ncercăm să dezvoltăm… A discuta despre cum gândesc oamenii ar însemna să deschidem cutia Pandorei sau să ne abandonăm unui discurs academic. al unui individ sau a unei colectivităţi. în fiecare clipă din zeci de opţiuni? Alegerea inclusiv a mentalităţii? Câştigul în mentalitate este cel care poziţionează o ţară faţă de alta în a fi preferată de individul global al zilelor noastre. Cuvântul mentalitate e mai curând abstract. financiar. 22 . astfel încât să devină un motor de obţinere a progresului social şi economic. progresul. totul devine aproape clar: avem de-a face cu psihologie. succesul social. religie sau alte valori moştenite (sau impuse. În unele dicţionare (Oxford. ci şi în funcţie de acela formativ şi asociativ al mentalităţii. istoric. oricum ne-am acomoda sa-l definim? Cum evităm riscul de a deveni personaje împărăteşti. naţionalitate. nu numai în funcţie de câştigul economic. în cazul influenţei politicului şi instituţionalului asupra mentalităţilor). INDIVIDUL. Dicţionarul enciclopedic român e tot peacolo: susţine că “mentalitate” provine din francezul “mentalite” care înseamnă: ”fel propriu de a gândi (evalua). despre avantajul competitiv dat de mentalitate? Cât şi cum va fi măsurată mentalitatea ca facilitator al succesului? Cum am descrie mentalitatea învingătoare? Definiţii. percepţie. Acest nou tip de individ îşi poate alege destinaţia “acasă” . grup. gândire. regiuni prin intermediul mentalităţilor caracteristice? Cât de repede vom vorbi despre diferenţiatorul mentalitate. dar goi de mentalitate progresistă în noile haine frumoase şi sporadice ale succesului? Este marele răsfăţat al momentului istoric. ca şi persoane caracterizate şi prin alegerea unui stil de viaţă? Cum vor competiţiona între ele grupuri profesionale. Mentalitatea socială va fi deci o chestiune de alegere individuală? Cum competiţionează între ei indivizii care sunt capabili să-şi aleagă mentalitatea potrivită lor. ţări. individ. când de fapt ne propunem să înţelegem cum se poate transforma mentalitatea. marcat de mentalităţi cu specific naţional? Cum ne facilitează mentalitatea de care dispunem. a cărui unică problemă majoră rămâne alegerea. Definiţii… E trivial să observăm că “mentalitate” face parte din familia de cuvinte generate de ”mental”. Aceste criterii vor defini şi un sens de bine al individului şi o apartenenţă socială dincolo de tradiţie. psihologie.fundamente ale evoluţiei noastre într-un spaţiu geografic. de exemplu) găsim o definiţie succintă: “un mod caracteristic de a gândi”. De aici.

Axiologia individului şi a grupului. “cum interpretează” şi ce acţiuni “planifică” să execute. clima. Ceea ce nu înseamnă că o mentalitate sau alta poate deţine supremaţia absolută. chiar subconstienta. pe orice cale. Care este însă definiţia mentalităţii CORECTE? Verdictul de corect. analiză. educaţia şi perfecţionarea ei. E un adevăr de conjunctură. (în sens progresist şi nu scuzabil).De dragul acestui pragmatism. altfel spus setul de valori. determinate izolat sau de o anume apartenenţă. depinde de rezultatele obţinute. Profilarea acestor valori este adesea implicita. am putea lua în considerare abordarea unor specialişti care împart procesul de gândire în trei părţi: percepţie. Şi atunci apare firesc întrebarea: Care sunt factorii care. Influenţe istorice. personalitatea. priorităţile şi corelaţiile între ele sunt ingredientele cele mai importante în a motiva şi promova o anume mentalitate. spaţial. sociologie. situaţional. tradiţiile. planificare / execuţie. experienţa istorică? Dacă zonele geografice ar competiţiona prin mentalităţi. Nicidecum absolut. individuale. ipotezele preluate de-a gata sau mereu interogate. verificate. antropologie. Ceea ce diferenţiază până la urmă procesul de gândire între indivizi este “ ceea ce percep”. geografice şi economice ale mentalităţilor Câte corelaţii semnificative sunt posibile între factori de influenţă asupra mentalităţilor ca: poziţia geografică. rolul social asumat. putem vorbi de o superioritate a mentalităţilor vest-europe faţă de cele est-europene. religia. se ajunge. atât de distincţie cât şi de unificare între aspectele comportamentale şi cele cognitive. care devin judecătorul suprem al unei mentalităţi sau a alteia. cum ar fi: capacitatea de a interpreta şi a se adapta având un anume set de concepţii despre viaţă. a organizaţiei din care face parte. În consecinţă. în perspectiva socială şi istorică. un concept de raportare la “Weltanschauung” (termen consacrat în psihologie. identificarea variantei adevărate. interesele. a celor americane faţă de cele europene? 23 . în comportament apărând adesea numai vectorii motivaţionali ale anumitor acţiuni şi decizii. un complex proces. sexul. filozofie pentru concepţie despre lume). la motorul execuţiei. independent de contextul temporal. gradul de instituţionalizare şi/sau politizare. oameni şi lume. a celor asiatice faţă de cele occidentale. provenienţa socială şi economică. Există şi alte definţii intuitive ale conceptului de mentalitate. în procesul gândirii şi de formare / adopţie a unei mentalităţi contează? Pot fi: valorile personale. religia.

iar francezii pe cel de “civilization”? Unde începe imaterialul. implică tensiuni şi antiteze între imaginaţia populară şi cea transformată de educaţie. Conceptul de mentalitate colectivA 24 . Mentalităţile combină aspecte conştiente şi inconştiente ale experienţei. credinţe. între imaginabil şi inimaginabil. istoria relaţiei între ceea ce se spune şi trebuie spus şi ceea ce e de la sine înţeles. călătorii. atitudinea. fantezii. germanii preferă termenul “Kultur”. poetică sau psihologie de grup. ceea ce are limite şi ceea ce este fără de limite: centrele şi frontierele înţelegerii umane. ca bagaj de simboluri. adică. Imaginile sociale se elaboreaza prin si in raporturile sociale de comunicare si. poveşti.Cât este de importantă limba. mituri. normelor sociale date si contribuie la formarea conduitelor si orientarea comunicarilor sociale. care sunt asociate unor mentalităţi specifice comunitare? Care este şi cât de importantă este influenţa politicului. până la cea sofisticată. pe scurt. Este. instituţiei asupra mentalităţilor? Noţiunea de mentalitate este mai mult decât Weltanshauung. această ultimă patrie a individului şi apoi limbajul. ritualuri. Între cultură şi civilizaţie. de aceea. se considera ca dinamica comunicarii si dinamica imaginilor sociale se intersecteaza cu elementele mentalului colectiv. 1. subînţeles. de la concepte populare despre timp şi spaţiu. traditiei. comportamentul. vă propun să îngustăm sfera de analiză cu exemplificări şi observaţii mai concrete… în ediţia următoare a revistei. MENTALITATILE COLECTIVE SI IMAGINILE SOCIALE Conceptul de mentalitate colectiva · Influenta mentalitatilor colective asupra imaginilor sociale · Influenta mentalitatilor asupra atitudinilor colective · Mentalitate si tabu Imaginile sociale corespund sistemului de valori compatibil culturii. sistemului de credinte colective. şi unde sfârşeşte asigurarea nevoilor materiale. integrarea confortabilă şi organizată a omului în mediul natural şi social? Fiindcă pare complex. experienţele repetabile şi memorabile. in care mentalitatile oamenilor si grupurilor sociale joaca un rol fundamental. etos. caută şi explorează modurile în care apar schimbările preceselor mentale. ea traversează o zonă vastă. migraţii. unde este rolul mentalităţilor? De ce pentru acelaşi set de categorii.

de regula. Interiorizarea si respectarea credintei tin. le confera identitate si le certifica apartenenta la o colectivitate specifica. aceleasi opinii cu privire la un obiect social dat. pentru ca ele actioneaza restrictiv si normativ asupra grupurilor umane. imitatie[6] si prin traditie. ambele sustinute de transmiterea din generatie in generatie. caracterul.[7] Variatiile produse de reactiile individuale nu exclud posibilitatea existentei unor orientari generale care imping mereu pe aceiasi indivizi spre anumite grupuri de opinie. De obicei. de aceea. pe elemente afective si mistice . caracteristic <<spiritului>> unui grup. de fapt. se constituie in elemente ce favorizeaza receptarea si conservarea credintelor. se bazeaza pe imitatie si contagiune sociala. de comportamente caracteristice unui grup"[2]. credinta si prejudecata tin de comportamentul psihic al individului dar.Mentalitatea colectiva este definita ca "ansamblu al modurilor de a percepe.adica pe credinte . Intre elementele constitutive ale mentalitatii (opinii. credinte) exista raporturi logice si raporturi afective. iar aceasta dezvoltare are preponderent caracter social. "ansamblu de obiceiuri intelectuale. credintele genereaza prejudecati. "ansamblu de opinii. in al doilea rand. Prejudecata poate fi esenta unei credinte. prejudecati si credinte care influenteaza gandirea indivizilor. actiona. de fiecare data. o credinta. Mentalitatile se manifesta in primul rand social si nu individual. majoritatea interdictiilor cuprinse intr-o credinta sunt sustinute de prejudecati corespunzatoare. unei epoci"[1]. Gustave Le Bon releva ca opiniile sunt bazate. Credintele si prejudecatile apar la indivizi pe timpul dezvoltarii lor ontogenetice. cu care se afla in relatii biunivoce. Prejudecatile filtreaza informatia si orienteaza opinia. de prejudecata si de opinie. Lucrul este posibil daca admitem ca "un popor nu este format numai din indivizi. Este un fapt constatat ca oamenii care impartasesc aceeasi credinta si au aceleasi prejudecati exprima. Transmiterea mentalitatilor se realizeaza prin contagiune mentala[5]. Astfel. credintele genereaza sisteme de prejudecati si opinii care.si. judeca. Se creeaza aproape o simbioza intre interdictii si atitudinile comportamentale ale indivizilor directionate de prejudecati. prejudecati. Fenomenul este posibil datorita faptului ca receptarea credintei este bidimensionala: in primul rand. educatia. de convingeri. de la membrii grupurilor primare si secundare in cadrul carora relationeaza indivizii. o credinta partiala sau un element al credintei. a grupurilor umane. de credinte. 25 . odata formate. "fel particular de a gandi al unei colectivitati"[3]. aproape in exclusivitate. prejudecatilor si opiniilor de catre membrii grupurilor sociale face posibila socializarea lor. Mentalitatea se naste in individ pentru ca opinia. odata formate. Raporturile logice se exprima in faptul ca. Insusirea credintelor. ea este un fapt de constiinta si. in principal. ele conditioneaza perceptia realitatilor si determina comportamentul social al indivizilor. interesul etc. depind de reactiile in 747h73h dividuale pe care le modifica fara incetare mediul. a popoarelor"[4]. germenul prejudecatii fiind.

La inceputul evolutiei sale. ei nu ar reusi sa se adapteze altei perioade. Mentalitatea fiecaruia dintre ei nedepasind-o pe aceea a epocii pe care o sintetizeaza. "O credinta general acceptata da unui popor o comunitate de gandire generatoare de unitate si forta. care nu au alta mentalitate decat aceea a tribului lor."[13] Originea inconstienta a credintelor le face foarte rezistente. Indiferent de tipurile lor (religioase. datorita puterii sale magice. o societate cuprinde reprezentanti ai tuturor fazelor pe care ea le-a parcurs succesiv. genereaza la diferite popoare prejudecati si opinii dispretuite si blamate de alte popoare. Pe parcursul dezvoltarii societatii. nu se discuta. datorita evolutiei si selectiei. "Inteligenta progreseaza. constituind "poli activi in jurul carora graviteaza existenta popoarelor."[11] Desigur. "Rezulta ca. Oamenii ajung relativ repede sa vorbeasca aceeasi limba. Raporturile afective releva adevarul ca intotdeauna credintele se adreseaza afectivului si nu logicului datorita faptului ca ele se recepteaza intr-un spatiu preponderent afectiv (familie. punandusi amprenta pe toate elementele unei civilizatii"[14]. "Egalitatea. cu o mare incarcatura psihologica.. sentimentele nu."[16] 26 . credinta. credinta intr-o anumita dogma poate fi considerata o iluzie. sentimentele."[15] Desigur.diferentiati cu ajutorul educatiei. Daca mentalitatile credinciosilor nu au evoluat prea mult de-a lungul istoriei este pentru ca. o societate se compune din indivizi putin diferentiati. in general. "Elaborata in zonele subconstiente pe care inteligenta nu reuseste sa le atinga. siau pastrat fixitatea. o credinta se suporta. unii progreseaza foarte rapid. ci indeosebi din mosteniri ancestrale deosebite"[8]. adevarata temelie a sufletului. credintele au avut intotdeauna un rol preponderent in formarea prejudecatilor si opiniilor. grupul de credinciosi etc."[12] Concluzia care se impune aici este ca diferentele de opinii sunt create de diferentele de credinte si prejudecati."[10] Rezulta de aici ca civilizatia i-a perfectionat pe oameni. opiniile si. "insa cuvintele trezesc in ei idei. Cu alte cuvinte. nu ar putea fi aceea a prezentului si inca si mai putin a viitorului. sentimente si. altii progreseaza putin si inegal. politice sau sociale). Insa. sistemul credintelor dintro societate determina un sistem de prejudecati care sta la baza sistemului de opinii dominante in acea societate. impingandu-i spre o inegalitate crescanda. aceste componente eterogene ale unui popor pot avea in comun limba. prin caracter etc. indivizii se separa treptat. Credinta orienteaza prejudecatile. irealul devine mai tare decat realul. face parte din bunurile cele mai de pret ale unei entitati sociale. "ramanand in etape diferite in acelasi stadiu"[9]. care a fost legea primelor epoci ale omenirii.). prin urmare. in cursul vremurilor. opinii cu totul diferite. intr-o anumita perioada din evolutia sa. Chiar daca unele credinte. prin urmare. comportamentul. insa i-a transformat in mod inegal.

o explicatie. Ea este izvorul cel mai important al prejudecatilor si opiniilor sociale. totodata. o doctrina"[20]. Credintele au jucat si joaca rolul de motor al dezvoltarii 27 . tensiunilor si conflictelor sociale. Credinta Credinta este definita drept "Certitudine afectiva. lasandu-si amprenta in mentalul colectiv si in modul lor de viata. adaugam noi. conformismului. De obicei doar numele convingerilor se transforma. de adeziune individuala. nonrationala care poate atinge. In aceasta acceptiune conceptuala se inscriu si conceptiile religioase motivate insa prin revelatie. In jurul marilor credinte ale lumii se coaguleaza mentalitati si opinii care strabat societatile si civilizatiile. Ele au fost intotdeauna foarte rare. "O credinta este un act de origine inconstienta care ne sileste sa admitem in bloc o idee. fanatismul"[18]. "Singurele revolutii autentice sunt acelea care reinnoiesc credintele fundamentale ale unui popor. prejudecatile si opiniile dar si consfintesc legatura indisolubila dintre indivizi si comunitatile sociale prin demonstrarea loialitatii. In conceptia lui Gustave Le Bon. Immanuel Kant considera credinta un act de vointa. aceasta este deja formata. politic sau moral. sentimentala. parti componente ale mentalitatilor. este sistemul de referinta care determina subiectul. Credinta isi schimba obiectul. 1. "Cand ea incearca sa justifice credinta. insa nu piere niciodata. "Sufletul omenesc are oroare de indoiala si de incertitudine… El are trebuinta sa fie calauzit si de un credo religios. Credintele constituie liantul social cel mai eficient si cel mai raspandit. Dar. ii ajuta pe oameni sa interpreteze si sa evalueze lucrurile si fenomenele sociale pe baza acestor "elemente fixe" existente in mentalul colectiv care nu numai conserva credintele. Ele sunt aplicabile si la majoritatea opiniilor noastre de fiecare zi privind fiintele si lucrurile care ne inconjoara"[17]. ele sunt sursa cea mai importanta a incompatibilitatilor. Ratiunea nu este implicata in procesul formarii credintei. atasamentului etc. o opinie. aceste legi sunt aplicabile si la majoritatea prejudecatilor privind realitatile ce ne inconjoara. De aceea."[22] Credinta nu poate pieri pentru ca nevoia de a crede este specifica naturii umane si se materializeaza intr-un act psihologic care este ireductibil. orientarea si sensul lor. Schimbarile in sistemul de mentalitati si opinii nu sunt posibile decat daca au loc schimbari semnificative ale credintelor. care sa-l domine si sa-l scuteasca de efortul de a gandi."[23] Prejudecatile. care exclude indoiala si se lipseste de ratiunile logice adecvate si comunicabile[19]. Si.1. subiectiva.Vom concluziona impreuna cu Gustave Le Bon ca "Legile care guverneaza psihologia credintei nu se aplica doar marilor convingeri care lasa o pecete indelibila pe canavaua istoriei. identitatii. uneori. opiniile si credinta care le genereaza."[21] Credinta constituie elementul esential al mentalitatii.

Religia este deci "rememorare. cat si structurile institutionale si normele juridice au fost impregnate de permanenta raportare la ideologia religioasa. atat modelele comportamentale din diferitele societati si normele morale generale. in mentalul colectiv si devin functionale prin mecanisme specifice acestui mental: modalitati specifice de perceptie. o lume de jos. in acelasi timp. a reculege". a fixa. Este de retinut faptul ca. care este transcendenta. ea desparte binele de rau. dar care nu domina mai putin sufletele oamenilor. religia inseamna orientare. prin legatura lor stransa cu traditia. defineste si stabileste in multe epoci istorice regulile vietuirii in comun. "Cand exercita o influenta efectiva … religia uneste. cuvant. prejudecati si opinii.sociale dar. se predica dogme la fel de despotice ca acelea din trecut si care numara credinciosi la fel de numerosi. Vechiul credo religios care aservea odinioara multimea este inlocuit de un credo socialist sau anarhist. in primul rand. Cealalta etimologie a cuvantului religie deriva din verbul religare. Biserica este adesea inlocuita de carciuma. gandire. ele se constituie in puternice elemente de stagnare. "Epoca moderna cuprinde tot atata credinta ca si secolele care au precedat-o. Religia realizeaza legaturile dintre oameni cu ajutorul Principiului absolut si cu ajutorul Transcendentei. prin urmare. sunt intotdeauna creatoare de sens si de forme de existenta pentru cei care adera la ele. constrangeri si permisivitati etc. care "creeaza legaturi si-i leaga efectiv pe membrii unei societati"[28]. directie: "ea deosebeste susul de jos. Tot in intelesul acesta de rememorare. de aceea. obiceiuri. Una deriva din verbul latin relegere: "a reveni in urma prin lectura. o lume de sus. deci actualizarea permanenta a acestui eveniment"[25]. interdictii. de fapt. convingeri si comportamente. celebrare a unui trecut sau a unui eveniment din trecut. Cuvantului religie ii sunt asociate doua etimologii latine. ea zugraveste adesea un viitor <<absolut>> la care trebuie ajuns. Religia "organizeaza si structureaza timpul si spatiul lumii"[27]. marcand astfel "orice realitate umana si indeosebi relatiile dintre oameni cu pecetea sacrului"[29]. In consecinta. 28 . in general. In templele noi. Religia."[24] Credintele religioase au influentat si influenteaza profund viata spirituala si practica a societatilor. care inseamna a lega. Legaturile dintre membrii societatii create de catre religie sunt in primul rand afective si. foarte puternice. pe atat de imperios pe cat de putin rational. credintele religioase. dar predicile conducatorilor mistici care se fac auzite aici sunt obiectul aceleiasi credinte. un sfarsit al tuturor lucrurilor si. in general. care este imanenta. constituie si fundamenteaza ceea ce poarta numele de liant social". implica asteptarea si speranta unui timp al reconcilierii totale pentru umanitate si a unei supravietuiri sau a unei mantuiri pentru toti indivizii"[26]. Aceste legaturi se stabilesc. de judecata si actiune.

recurgand la toate mijloacele. in general. in noile state din Caucaz etc. putem invoca regalitatea de drept divin din timpul Vechiului regim din Franta si. in consecinta. in prefata la lucrarea Opiniile si credintele -."[30] Religia a consolidat si mentinut ansamblul institutiilor create si al legaturilor tesute in fiecare societate in parte. care se produce inainte si in afara cunoasterii obiective a realitatii date"[32]. imparat. ca nu constituie convingeri lesne de destramat sau de convertit si ca. cum stim ca s-a intamplat pe vremea lui Moise. puterea este inspaimantatoare.). convingerile si opiniile oamenilor sa fie judecate si justificate prin ratiuni teologice. care le legitima domnia. regele. rege etc. actiunile. faraonul. puterea pamanteasca este o putere reprezentativa. Ea este "orice afirmatie. Ea a garantat ordinea existenta in unele perioade ale istoriei. iar eretic semnifica in primul rand nu opozitia fata de credinta si fata de Dumnezeu."[31] Prin urmare. Leonard Gavriliu. 1. fara sa se puna in discutie statutul si rolul social al acestora. atitudinile. politice etc. adica fata de papa. de fapt trebuie asigurata ca nimeni nu atenteaza la ea. "Daca avem in vedere credintele religioase. in Ulster. de durata. Ca exemplu. ordine in care fiecaruia ii era atribuit un loc o data pentru totdeauna. a Inchizitiei. ea apartine lui Dumnezeu. pentru a fi generoasa si iertatoare. releva dr. toate regimurile politice din cursul istoriei aflate in legaturi specifice cu divinitatea.2. multa vreme in istorie mentalitatile au facut posibil ca faptele. ori generalizare neverificata si neverificabila cu privire la relatiile 29 . puterea fiind sacra ea este atotstapanitoare iar. in Iugoslavia dezagregata de <<explozia>> unor credinte incompatibile. ci fata de proiectia divina pe Pamant. neinduratoare si pedepsitoare daca nu ii dai ascultare (necredincios era echivalent cu nesupus. domnitorul sunt reprezentantii lui Dumnezeu pe pamant. comportamentele. care isi pun amprenta pe personalitatea omului aproape tot atat de apasat ca si trasaturile de caracter. rezistente. constatam ca acestea nu se schimba de pe o zi pe alta. a regimurilor instaurate de Stalin sau Hitler. pentru a si le apara. Prejudecata Prejudecata este un "mod de gandire marcat de factori emotionali. a cruciadelor. gandurile. si cum vedem ca se petrec lucrurile si azi. Acest lucru a fost posibil pentru ca religia a generat un sistem de mentalitati care au deservit si consolidat puterea introducand in mentalul colectiv asertiuni de genul: puterea este sacra. ea devine discretionara si se bazeaza pe mila si pe pedeapsa crestina. oamenii sunt in stare sa-si verse sangele in batalii pe terenul irationalului absolut. imparatul. statut si rol social stabilit de divinitate. puterea trebuie venerata.Credintele sunt structuri psihice deosebit de complexe. cere jertfe pentru a fi induplecata. puterea cere sacrificii pentru imbunatatirea relatiei dintre ea si supusi. "Forta autoritatii politice este astfel intemeiata pe o legatura sacra si nu pe carisma suveranului sau pe vointa subiectilor.

"parere. diminuarea sau blocarea relatiilor si a schimbului de informatii dintre popoare si natiuni. la manifestarile de comportament ale indivizilor. prejudecata denatureaza realitatea evaluand superficial lucrurile si dand verdicte cu usurinta. din generalizarea neintemeiata a unei experiente personale. Prejudecatile se dezvolta in conditiile unor stari de frustrare a indivizilor sau grupurilor. adesea eronata. Prejudecatile izoleaza comunitatile umane si le contrapun in mod artificial. de contaminari in cadrul unor grupuri sociale"[34]. pe care si-o fac indivizii sau grupurile sociale despre lucruri. de razboaie. Influentele nefaste ale prejudecatilor au insotit istoria omenirii din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre.Opinia Opinia este definita drept "receptare sau descriere necritica a realitatii. de insecuritate. provocand adevarate psihoze sociale care exprima "stari de spirit obsesional-generalizate. de calamitati care afecteaza sau ar putea afecta grupul. 30 . agresarea si deformarea imaginii unor state care au intrat in dizgratia marilor puteri ale vremii etc. Fiind o opinie nesupusa verificarii de catre subiect. de stari de tensiune care ameninta sau frustreaza comunitati umane etc. inainte de cunoasterea directa a faptelor. Caracteristic prejudecatii este ideea sau parerea preconceputa. conceptie sau de un anumit plan de actiune"[36]. Ele sunt contraproductive pentru popoare. din analogii grabite si fortate. cat si gandirea grupului.3. Prejudecatile caracterizeaza atat gandirea indivizilor. denigrarea unor culturi si modele culturale care si-au demonstrat superioritatea de-a lungul istoriei. natiuni si minoritati nationale. cauzate adesea de teama de convulsii sociale. incredere. Deformand perceptia si judecata. blamarea si punerea la stalpul infamiei a unor intregi populatii fara ca realitatile acestora sa fie cunoscute. diminuarea sau anihilarea spiritului critic al indivizilor si grupurilor sociale. in care stiinta si cultura stiintifica joaca un rol mai putin important. De aceea.umane. solutia sau alternativa la efectul devastator al prejudecatilor sunt "adevarurile verificate ale ratiunii. Ele reflecta acceptarea fatalista de catre oameni si comunitatile umane a unor stari de lucruri defavorabile lor. 1. ele patrund usor in mentalul colectiv. proprii sau transmise. in lupta cu mereu reductabilele afecte si cu crizele devastatoare de misticism si fanatism"[35]. Ca idei si pareri preconcepute si neverificate. judecata. traditionale. de agresiune asupra unor elemente ale grupului social sau asupra intregului grup. adeziune spontana ori empirica a subiectului fata de o anumita situatie. prejudecata este nascuta din anumite stereotipuri de gandire. mai ales in societatile izolate. la calitatile personale sau de grup ale oamenilor"[33]. Se constata astfel ca prejudecatile sunt generate mai mult de atitudini afective decat de cunoasterea reala si verificata a realitatilor sociale.

fara stirea noastra. la care adera individul sau grupul pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Cartile. Ea se manifesta chiar si asupra chestiunilor in care s-ar parea ca numai ratiunea ar trebui sa vorbeasca…"[40]. de influenta persuasiva a mijloacelor de comunicare in masa. optativa (preferentiala). Aceasta comunitate de opinii rezulta din formarea unui suflet national. De indata ce ne indepartam de stiinta. Este o manifestare complexa. scopuri. La originea opiniei stau elemente ale existentei sociale cu impact major asupra indivizilor si colectivitatilor: vietuirea oamenilor in comun. un eveniment. "inferente inconstiente care ne domina in permanenta. artistica. diversitatea de atitudini. modalitate personala de a aprecia un fapt. devenit obiect de opinie. Influentele colective sunt responsabile de geneza unui mare numar de opinii in societate. un comportament"[38]. Opinia are in primul rand un caracter social si nu individual. juridica. trebuinte. prejudecati etc. credinte. aceleasi evenimente vor provoca la fiecare dintre ele reactii diferite.idee"[37]. acelorasi legi si au vorbit aceeasi limba s-au constituit in popoare iar.. in care regasim structurate si exprimate in mod specific si concret elemente apartinand diferitelor forme ale constiintei sociale raportate la un fapt concret. in politica si religia lor. Opinia exprima un punct de vedere sau o evaluare. atat de fixate in suflete. o idee. ideologica. de relatiile interpersonale si intergrupale. Opiniile apar acolo unde nu este posibila o demonstratie stiintifica riguroasa. morala. acelorasi institutii. de starile de spirit. stiintifica etc. de prestigiu si autoritate. de sentimente comune. o lege constanta. "divergenta de opinii asupra tuturor subiectelor devine. Chiar si cei mai independenti indivizi profeseaza in general opiniile grupurilor sociale de care apartin ei insisi. Acest mediu social genereaza. in morala lor. o informatie. culturala. aprobare-dezaprobare. materializata in acord-dezacord. desemnand aprecierile de valoare ale unei colectivitati asupra unor chestiuni concrete controversate din viata sociala. trecand din domeniul cunoasterii in acela al credintei. comunitatea si diversitatea de interese.nu au decat opinii colective. Se constata ca "popoarele cu un lung trecut istoric prezinta o mare comunitate de opinii si de credinte asupra anumitor chestiuni fundamentale. a mijloacelor de educatie si de propaganda etc. conceptii. ziarele. nu este de natura materiala ci spirituala."[41] Opinia colectiva. au intiparite adanc "un ansamblu de idei. "Imensa majoritate a oamenilor spune Gustave Le Bon ."[42] Populatiile care au fost supuse de-a lungul istoriei acelorasi credinte. "fapt de constiinta care se exprima printr-o judecata apreciativa. Sufletul acesta fiind valabil de la un popor la altul. economica. Opinia colectiva este puternic influentata de mediul social: de traditii. dimpotriva. 31 . incat toata lumea le accepta fara a le pune in discutie"[43]. "expresie verbala a atitudinii"[39].

in conditiile in care este obligat sa paraseasca mediul social. forma a deprinderii.discutiile. determinand in unele situatii chiar rasturnari de imagine. cunosc si evalueaza realitatea sociala. grupurilor umane si popoarelor. mentalitatile."[44] Opiniile pe care le genereaza mediul social sunt foarte puternice. politic. demonstreaza acest lucru. opinia colectiva a oamenilor este puternic influentata de grupul social carora ei apartin. deformatoare de procesare. a colectivitatilor umane. Oamenii au foarte putine opinii si credinte individuale deduse din observatiile si rationamentele proprii. constituie forta societatii si a indivizilor. constituind astfel un puternic element de control social asupra comportamentelor.profeseaza deci opiniile fundamentale ale grupului lor profesional"[46] si. acesta este "silit sa-si schimbe opiniile"[45]. desi invizibila. majoritatea opiniilor lor sunt acelea ale grupului din care fac parte. Credintele. inclusiv discontinuitati (modificari radicale). astfel. In ele este sedimentata experienta. Ca urmare."[47] Obiceiurile si traditiile orienteaza. Mai mult decat mediul social. In schimb. simplificarile si erorile ce survin din modul de procesare a informatiei in interiorul orizonturilor de interpretare sunt cauzele principale ale deformarilor de imagine. politicieni . Ele orienteaza atitudinile si comportamentul individului in asa masura incat. magistrati. "Fiecare clasa din structura unui popor . Fiecare orizont de interpretare contine (mentine) in el pe langa modalitati corecte de interpretare si evaluare a informatiei sociale si modalitati simplificatoare. religios etc. ideologic. uneori milenara. Deformarile. in primul rand prin credintele si prejudecatile cu ajutorul carora filtreaza informatia sociala si orienteaza opinia. regleaza si controleaza opinia colectiva a indivizilor si grupurilor. sunt responsabile de procesarea informatiei in orizonturi de interpretare specifice. atitudinea si comportamentul oamenilor. El ii dispenseaza de nevoia de a reflecta ori de cate ori au a-si forma o opinie asupra unei chestiuni la zi."[48] Mentalitatile influenteaza imaginile indivizilor. de formarea fluxurilor informationale in spatiile culturale bine delimitate si de circulatia informatiilor intre "culturile care apartin aceleiasi forme de universalitate…"[50] In interiorul fiecarui orizont de interpretare a informatiei sociale se produc modificari. prejudecatile si opiniile constituie criterii importante pe baza carora indivizii si grupurile percep. "Obiceiul. Orice realitate sociala poate fi evaluata in procesul comunicarii si intr-un anumit orizont de interpretare[49]. Seismele si bulversarile care apar in domeniul economic. care se constituie in criterii. ne orienteaza.muncitori. evenimentele unei epoci creeaza o ambianta care. aceste opinii "se constituie in criteriile judecatii lor. Acest lucru este posibil datorita faptului ca imaginile sociale sunt o 32 .

inclina intr-o parte sau alta miscarile unei societati este eminamente un fapt de civilizatie. In aceste spatii. Mai mult. de-a lungul Evului Mediu. atelierul de fierarie. actioneaza restrictiv si normativ asupra imaginilor si comportamentelor individuale si de grup. imaginile si atitudinile comportamentale ale oamenilor directionate de acestea. curtile sunt. erau nebuloasele in care se cristalizeaza mentalitatile. anume sisteme partiale joaca un rol deosebit de important. castelul.care dau o anumita orientare proceselor de formare a imaginilor. adaugam noi. "Lumea populara elaboreaza sau primeste modelele sale in vetrele proprii de modelare a mentalitatilor: moara. apoi.rezultanta a modului cum se receptioneaza si proceseaza informatia in spatiile sociale in care se construiesc imaginile. scolile. care joaca.) din epoca: predica. Aceste modele care pot fi materializate in moduri de gandire si actiune.o anumita reprezentare a lumii si a lucrurilor. manastirea. iar centrele de elaborare si cristalizare a imaginilor si mentalitatilor sunt comune in diferite epoci istorice. pentru ca. mai inainte de galaxia Gutenberg. "In mentalitati. traditii.valori. intre care mentalitatile joaca un rol determinant. "In fiecare epoca .n. orienteaza optiunile. este plauzibil sa afirmam ca mentalitatile si imaginile intretin raporturi complexe de determinare si influentare reciproca. penetreaza mentalul colectiv sub forma imaginilor pozitive sau negative."[53] Alexandru Dutu vorbeste de anume sisteme partiale (modele). centrele in care s-au plamadit mentalitatile"[51] si imaginile. Braudel . mentalitati (credinte. iar imaginile care domina mentalul colectiv in diferite epoci genereaza mentalitati si se impun ca poli de coagulare a mentalitatilor. Aceasta mentalitate care dicteaza atitudinile. decizii ale unor centre de putere etc.dar si elemente controlabile interese. formarea imaginilor implica elemente necontrolabile . prejudecati. un rol deosebit de important."[52] Avand in vedere faptul ca imaginile si mentalitatile sunt produse ale unui mental colectiv impregnat de un anumit model cultural si ca ele ies la lumina prin interpretarea specifica a informatiei sociale. ca parte componenta a mentalitatilor. imaginea pictata sau sculptata care. Vehicule si matrice privilegiate ale mentalitatilor sunt mass-media (s. Conexiunea dintre mentalitati si imagini se materializeaza in produse ale unui mental colectiv. inradacineaza prejudecatile. aceasta simbioza este rezistenta in timpul istoric datorita faptului ca mentalitatile sunt rezultatul receptarii afective a realitatii. hanul. o mentalitate colectiva dominanta insufleteste. opinii) .arata F. "Palatul. penetreaza intreaga masa a societatii. care se structureaza si restructureaza in functie de caracterul dominant al mentalitatii sau al imaginii: mentalitatile dominante in epoca genereaza imagini care se impun in mediile impregnate de aceste mentalitati. Aceste <<modele>> se impun mult timp ca poli de atractie a mentalitatilor: un model monastic este elaborat in Evul Mediu tarziu si el se axeaza pe notiunile de insingurare si ascetism. in interiorul acestora. ce determina atitudini de sustinere sau de respingere a lor. apoi in organizari sociale specifice si specializate. obiceiuri. Se creeaza aproape o simbioza intre interdictiile impuse de mentalitati. sa apara 33 . . modele culturale. Elementele necontrolabile.

generatoare de imagini si autoimagini care se inscriu in registre de interpretare si evaluare compatibile cu sistemul de mentalitati cuprins in structurile mentale care dirijeaza comportamentul si actiunea oamenilor dintr-o societate si o anume epoca. afirmand ca civilizatiile sunt ele insele mentalitati. De aceea.elemente componente ale mentalitatilor . Lucru posibil daca avem in vedere afirmatia lui F. Procesarea transanta a informatiei despre realitate in procesul comunicarii. in acelasi timp. mentalitatile si imaginile generate de catre acestea reliefeaza "prezenta trecutului in existenta oamenilor de astazi si chiar prelungirea tendintelor din 34 . perceptia si evaluarea realitatii se fac in termeni polarizati. civilizatiile sunt. pe baza credintelor. Este evident ca structurile mentale. ceea ce le izoleaza si le deosebeste cel mai mult. de obicei. blocand aparitia imaginilor mai nuantate. sa se evalueze realitati din alte spatii culturale. Iar aceste mentalitati sunt de asemenea putin sensibile la trecerea timpului. aceste structuri psihologice reprezinta in mod categoric ceea ce civilizatiile <<pot comunica cel mai putin>> una alteia. "in lumea in care traim noi se afla evenimentul din cotidian si miscari care au pornit din urma si se vor prelungi inca o serie de ani sau decenii. intr-un timp istoric indelungat. Ca mentalitati. altul de conjunctura. si miscari care nu se schimba de secole"[57]."[54] Mentalitatile dau o mare incarcatura afectiva imaginilor. ce se dezvaluie studiului perioadelor lungi. grevata de un anume schematism si de comoditate. determinand. transanti. Braudel ca timpul nu este uniform. in acelasi timp. le determina sa functioneze specific. putin profunda."[55] Durabile timp de decenii si uneori timp de secole. contagioasa. fidelitate.modele aristocratice centrate pe concepte de generozitate. putin constiente si ele. care este contagioasa. difuze si simpliste. Astfel. ci are paliere: unul marcat de eveniment. stereotipa. bariere de receptare si intelegere. iar ultimul palier este marcat de miscarea lenta a duratei lungi a istoriei[56].ridica. Perceptia orientata de mentalitati este directionata. nu se transforma decat dupa lungi perioade de incubatie. organizeaza mentalitatile si imaginile in sisteme care se influenteaza reciproc. indrazneala. implicand atitudini de acceptare sau respingere care determina cristalizarea unor imagini pozitive sau negative. Ele se schimba lent. Cu alte cuvinte. fapt care tradeaza o evaluare de suprafata. Lucrurile devin mult mai acute cand se incearca. pe baza unor modele culturale diferite. datorita faptului ca "Aceste valori fundamentale. aparitia unor imagini contradictorii. Unul dintre modele va traversa secolele pana la noi: curtoazia. Braudel plaseaza mentalitatea in sirul miscarilor lente ale istoriei. mentalitatile imprima caracteristica duratei si imaginilor care se cristalizeaza in jurul lor. frumusete. imaginile rezultate din aceasta perceptie sunt grevate de un amplu registru pe care-l alimenteaza mai ales emotia. prejudecatilor si opiniilor . Manifestandu-se intr-un spatiu de comunicare impregnat de mentalitati.

Cand se urmareste intelegerea functionarii unei societati.au rolul de a crea judecati apreciative si evaluative asupra evenimentelor din societate. vrajitorie. Aceasta cu atat mai mult cu cat putem considera impreuna cu Jacques Le Goff ca "istoria atitudinilor … este un capitol din istoria mentalitatilor. imagologia este interesata de cunoasterea caracteristicilor grupurilor. un capitol din istoria sociala"[61]. materiale si mentale conteaza mai mult decat cea a evenimentelor rapide dar superficiale"[60]. popoarelor in dezvoltarea lor temporala. Constatam. atitudinea fata de religie etc. politice si sociale dar. in acelasi timp. cele care tin de istoria colectivitatii si de sistemul de valori al grupului social . Este foarte greu sa cercetezi influenta mentalitatilor asupra atitudinilor sociale dominante facand abstractie de practicile sociale specifice diferitelor perioade din istoria omenirii si diferitelor tipuri de societati. Mentalitatile care sunt legate direct de crearea practicilor sociale cele mai raspandite intr-o colectivitate sunt acelea care sugereaza atitudinile si comportamentele dezirabile ce sunt posibile in contextul realitatilor sociale date. colectivitatilor umane. clisee (moduri stereotipe de gandire). Atitudinile cele mai influentate de mentalitati sunt acelea care calauzesc oamenii si grupurile sociale spre actiuni specifice societatilor in care traiesc. Actiuni care privesc conservarea si dezvoltarea structurilor economice. Mai mult. atitudinea fata de malefic (nebunie.cea a duratelor lungi . prejudecati si de opiniile dominante. InfluenTa mentalitATilor asupra atitudinilor colective Din perspectiva imagologica. 3. in straturile ei profunde. mituri puse in lumina de atitudinile mentale fundamentale ale oamenilor si grupurilor umane. atitudinea fata de viata si de moarte.trecut in viitor"[58].cele care tin de credinte. deci. au puternice rezonante asupra mentalului colectiv. studiul influentelor dintre mentalitati si imagini ofera "posibilitatea de a cunoaste aportul specific pe care istoria . examinarea principalelor atitudini colective este obligatorie. imagini. "evolutia structurilor profunde. lucru imposibil de realizat daca nu se infaptuieste o analiza pertinenta a influentei mentalitatilor asupra atitudinilor colective. De aceea. de-a lungul secolelor. Acest lucru este determinat de faptul ca elementele normative din mentalitati . atitudinea fata de puterea politica. 35 . Avem in vedere atitudinea fata de munca si meserie. Totalitatea acestor contributii. cum se schimba si se transforma ea la nivelul structurilor mentale. ca mentalitatile dominante in cadrul grupurilor sociale joaca un rol important atat in evaluarea evenimentelor.il primeste de la fiecare veac sau grup de veacuri si de la fiecare mileniu"[59]. frica). cat si in orientarea practicilor sociale. se materializeaza in concepte. participand in mod direct la cristalizarea atitudinilor si comportamentelor oamenilor fata de principalele aspecte ale vietii si activitatii lor.

fara indoiala. societatile[62] sunt caracterizate. societati postindustriale. determina specificul atitudinilor in diferitele tipuri de societati: societati de agricultori. societati industriale. structura ocupationala . ritmurile de evolutie ale societatii.se dovedeste a fi fundamentala pentru geneza si cristalizarea mentalitatilor specifice acesteia. culturale. intrucat ele tind sa mentina constrangerea interioara insuficient motivata. sa se adapteze transformarilor din infrastructura"[63]. Iar. ierarhie exclusiv patrimoniala in societatile industriale etc. a face anumite gesturi. sistemul institutional si normativ al societatii. Cuvantul a avut echivalenta la vechii romani (sacer). Mentalitate Si tabu Alaturi de mentalitati. in acelasi timp cu mentalitatea principalelor atitudini care se manifesta intr-o societate data. sfintit si bu . prin doua elemente esentiale: a) provocarile carora trebuie sa le faca fata (provocari ale mediului natural si provocari ale mediului social) si b) capacitatea de adaptare la aceste provocari.ocupatia dominanta si caracteristica a respectivei societati . in acest context. Vom concluziona impreuna cu Jacques Le Goff ca "Orice societate isi are ierarhia sociala proprie . "tabuurile reprezinta probabil unul dintre cei mai importanti factori ai rezistentei la schimbare. societati razboinice. Cuvantul tabu vine din limba polineziana (ta . militare.)"[65]. a unor intarzieri si decalaje. mentalitatile economice. vechii greci (aghios) si evrei (kodansch). a carei incalcare atrage automat sanctiuni de ordin magic si social (a manca anumite alimente. relatiile ce se stabilesc intre oameni si intre grupurile sociale. in ciuda unor rezistente. Avem in vedere.sacru. de ocupatia dominanta. ea este silita sa urmeze. ceea ce se schimba cel mai incet in societati si in civilizatii dar.Asa cum vom vedea si in tema consacrata tipurilor de societate.foarte) si semnifica o "interdictie cu caracter sacru. fixismul reactiei de tip obsesiv"[64]. a pronunta anumite cuvinte. societati urbane (negustoresti). sistemul de imagini dominante. a te casatori cu anumite categorii de persoane etc. modul cum circula informatia in cadrul acesteia. in cadrul ei.). existenta regulilor si actelor care reies din asemenea interdictii. 36 . ideologiile dominante si specificul directorilor de constiinta. in primul rand. din perspectiva imagologiei istorice. In fiecare tip de societate relatia mentalitate-atitudine este determinata de caracteristicile specifice ale acestuia: tipul de ierarhizare sociala (ierarhizare riguroasa in societatile razboinice. in principal.revelatoare pentru structurile si mentalitatile ei … Mentalitatea este. Mentalitatile generate de structura ocupationala si. 4. orizontul de interpretare si utilajul mental al societatii. politice. Transformarile din infrastructura se conformeaza. a frecventa anumite locuri. ierarhie patrimoniala traditionala/cutumiara in societatile agrare.

atitudini de respingere si condamnare de catre indivizii si grupurile sociale a unor conceptii. adesea. Una din concluziile pe care le stabileste Frazer. credinta este prezenta in mentalitati si in tabu si sta la originea unor interpretari straine ratiunii. Imagini ale cotidianului. Ba chiar. care exprima binele si raul prin sisteme de interdictii si permisivitati in spatiul si pe terenul misticismului. pe care suntem inclinati sa le socotim originale si intuitive"[68] Mentalitatea mistica. Interdictia este generata de credinte si. o forta magica independenta de orice actiune reationala"[69].vor varia de la individ la individ si de la un grup la altul. opinii sau comportamente care se abat sau vin in contradictie cu sistemele ei valorice si normative. dar care au constituit puternice mobiluri de actiune. in toata acceptiunea cuvantului. il si depaseste"[70]. obiecte tabu. actiuni tabu. Un ateu poate fi la fel de mistic ca si un credincios. dezagreabil. consacrat si interzis. Savantul britanic James George Frazer. Desigur. unui obiect determinat sau unei puteri ignorate. De asemenea. el numeste tabu toate localitatile. cu contururi definite sub forma unor divinitati. in legatura cu mostenirile ancestrale ale omului modern este ca "asemanarile noastre cu primitivul sunt mult mai numeroase decat deosebirile. ea este puntea de legatura dintre acestea si. de altfel. ceea ce avem comun cu el si retinem in mod deliberat ca fiind adevarat si folositor datoram stramosilor nostri primitivi care au castigat incetul cu incetul prin experienta si ne-au transmis prin mostenire ideile asa-zise fundamentale. "se dezvaluie prin faptul ca se atribuie unei fiinte. In spatele interdictiilor privind meseriile prohibite in occidentul medieval pot fi descoperite urmele unor mentalitati primitive foarte persistente: vechile tabuuri ale societatilor primitive.si in cazul mentalitatii si in cazul tabuului . Interdictia este comuna tabuului si mentalitatii. da termenului sensul de sacru. desi nici societatile moderne nu se pot sustrage influentelor lor. persoane tabu. dar la fel de puternice. obiectele si persoanele care sunt purtatoare sau sursa unei insusiri misterioase. Consecintele acesteia ale mentalitatii . studiind ideile religioase si mentalitatile popoarelor primitive. totodata. 37 .Sigmund Freud. cuvinte tabu[67]. Interdictia genereaza . Pentru unii va servi "drept suport unor credinte religioase definite. ca urmare. Prin interdictie. in lucrarea sa Totem si Tabu. ea face parte din canoanele cele mai intime ale acestora. periculos. dedica aproape un intreg volum tabuurilor care s-au impus in mentalul colectiv al acestora: tabuuri privind regii si preotii. ca si tabuul. Spiritul mistic se va manifesta in cazul acesta printr-o superstitie oarecare. Tabu este si interdictia care provine din aceasta insusire[66]. elementul lor de baza. tabuurile si mentalitatile marcheaza intreaga istorie a omenirii insa ele isi lasa mai adanc amprenta asupra societatilor traditionale. Asupra acestor interdictii vom insista in tema 8. Pentru altii fortele superioare vor ramane vagi.

Bucuresti. Bucuresti. suferinta si moarte. ar putea fi inrudite cu tabuul si mentalitatea primitive. 1986 FREUD. intimitate si putere. Nicolae. stiinta si religie. de cele mai multe ori. prejudecati si opinii ? 3. 1991 IORGA. 1995 Bibliografie suplimentara 38 . Editura Humanitas. Alexandru. Gustave. Bucuresti. Stari sufletesti si razboaie. Opiniile si credintele. aceste structuri psihologice reprezinta in mod categoric ceea ce civilizatiile <<pot comunica cel mai putin>> una alteia. tabuuri si mentalitati.Desi restrictiile impuse de mentalitate sau tabu sunt. Sigmund. 1484. altele decat cele religioase sau morale. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Bibliografie minimala BRAUDEL. INTREBARI SI PROBLEME 1. Fernand. organizatii si putere. Bucuresti. 1995 CULIANU. Care sunt factorii care determina raporturile logice si raporturile afective dintre credinte. Totem si tabu. putem spune ca interdictiile de care asculta omul modern. 5. Denumiti-le in ordinea importantei lor. Bucuresti. Iar aceste mentalitati sunt de asemenea putin sensibile la trecerea timpului". 1994 DUTU. Petru. din tabuurile si mentalitatile pe care aceasta continua sa le vehiculeze. cultura actuala a preluat o parte din vechile credinte. Ioan. Cultura si civilizatia omenirii nu numai ca perpetueaza si nuanteaza o mare parte din vechile credinte. asa-numitele "tabuuri si mentalitati moderne" cu privire la: viata si moarte. Dimensiunea umana a istoriei. Editura Meridiane. Stabiliti cele mai importante mentalitati ale grupului profesional din care faceti parte. Eros si magie in Renastere. dar chiar produce unele noi. Comentati textul: "Aceste valori fundamentale. comunicare si cultura etc. 1994 LE BON. ceea ce le izoleaza si le deosebeste cel mai mult. Bucuresti. De ce credinta este un act de origine inconstienta ? 4. schimbarea si securitatea sociala. Editura Nemira. Editura Stiintifica. individual ? De ce mentalitatile se manifesta in primul rand social si nu 2. in esenta lor. Editura Nemira. conflicte si putere. Editura Meridiane. Profund ancorata in mentalul colectiv. Gramatica civilizatiilor.

le avem. Bucuresti. George. 39 . Stil si mentalitati. lentila sau lentilele prin care cineva percepe realitatea. din trăirea cotidiană sau acţiunile iniţiate. 1991 FRAZER. Dimensiunea umana a istoriei. cu motivaţia sau motivaţiile care stau la baza acţiunilor. Iulian. Bucuresti. 1981 *** Dictionarul explicativ al limbii romane. Bucuresti. „mentalitatea‖ este doar un „fel particular de a gândi al unui individ sau al unei colectivităţi‖. Johan. Eros si magie in Renastere. 1484. 1991 Despre mentalitate în România anului 2008 De Cezar Pesclevei Dicţionarul Explicativ al Limbii Române ne oferă o explicaţie sărăcăcioasă sumară şi insuficientă pentru cuvântul „mentalitate‖. lumea. Mentalitatea unei fiinţe umane poate fi desprinsă şi din modalitatea de comunicare cu ceilalţi. 1998 POPESCU. Editura Stiintifica. Bucuresti. Bucuresti. Alexandru. universul. Incercare de determinare a elementului ludic al culturii. unghiul sau unghiurile. Editura Stiintifica si Enciclopedica. 1986 ELIADE. 1994 *** Dictionar de filozofie. 1984 DUTU. Pentru DEX. Constanta. Mircea. Dar mentalitatea necesită a fi explicată şi înţeleasă într-un sens mult mai larg. Bucuresti.CULIANU. Bucuresti. 1980 HUIZINGA. Editura Pontica. viaţa. Mentalitatea constituie un produs al valorilor şi principiilor pe care ni le-am însuşit. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. al educaţiei dobândite şi al culturii în care respirăm. implicit. socială şi publică. James. modul în care îi percepem pe ceilalţi. Creanga de aur. 1978 * * * Dictionar de psihologie sociala. Bucuresti. Mentalitatea interferează cu comportamentul din sfera personală. Ioan Petru. Editura Politica. Istoria credintelor si ideilor religioase. Editura Minerva. Editura Humanitas. cu atitudinea noastră faţă de conţinutul realităţii în care ne mişcăm. Editura Meridiane. înţelegerea drepturilor şi îndatoririlor pe care le au oamenii şi. Homo ludens. Editura Nemira. ca un sumuum de aspecte care construiesc modalitatea sau modalităţile. Mentalitatea se leagă de modul în care ne percepem pe noi.

prin existenţă înţelegându-se desigur acţiune. nu şi integrată în Uniunea Europeană. unul din softurile universului interior al fiinţei umane cu care aceasta reuşeşte să existe în modul ei particular. o altă atitudine civică. percepţie şi nu în cele din urmă proiectare. comunicare. Majoritatea cazurilor sociale cu care lucrez. Când asociez ideea de barieră cu cea de mentalitate doresc să transmit blocajul ce intervine la depăşirea situaţiei de criză în care se găseşte o anumită persoană. se pare. cu perspectiva depăşirii situaţiei de criză. Nu au înţeles că asistenţa socială are scopul de a susţine persoanele aflate în criză doar în perioada de criză. este perceput probabil ca ceva inuman şi indezirabil. ba chiar o altă atitudine etică. Cluj Napoca. motivând închiderea lor cu rezistenţa la procesul de asistenţă socială s-a datorat mentalităţii deficitare şi rigide. faptul de a primi asistenţă determinată. luptă şi nu în ultimul rând disponibiliatte pentru muncă în ciuda lipsei de valorizare corespunzătoare. perioada depăşindu-se prin efort şi voinţă consistentă din partea lor. pentru că eu şi tu trebuie să decidem cât de normali ni se par homosexualii şi dacă avortul este într-adevăr o gură de libertate‖ (Marius David Cruceru. într-un blocaj al existenţei lor. Ceea ce mă frapează e faptul că unele persoane nu au înţeles că pentru a-şi depăşi condiţia este necesar un aliaj de metale combinate foarte bine. 2006. vreau să precizez că mentalitatea poporului român sau cel puţin a unui procent din cadrul aceleiaşi populaţii plăteşte tribut sistemului comunist abrogat în anul 1989 dar care. Majoritatea cazurilor pe care le-am închis fără a le rezolva. Risoprint. Mă refer la oamenii care se găsesc într-un impas existenţial. un aliaj format din voinţă. cu care stabilesc obiective şi acţiuni menite să conlucreze la depăşirea situaţiei lor de criză.Mentalitatea este. schimb. Întoarcerea din oglindă. blocaj datorat nu unei mentalităţi corespunzătoare ci uneia deficitare. deşi le explici scopul şi rolul asistenţei sociale. depăşind abordarea filosofică a mentalităţii. Una din barierele pe care le întâlnesc în profesia de asistent social este mentalitatea oamenilor cu care interacţionez. sărăcia unor persoane este sau a fost determinată. într-o situaţia de criză. o mentalitate care nu găseşte suport în realitatea socială în care se mişcă şi vieţuiesc oamenii. cum bine spunea Marius David Cruceru în cartea sa Întoarcerea din oglindă. 40 . Ed. cel puţin întreţinută de o mentalitate deloc ancorată în realitatea societăţii româneşti contemporane. Persoanele care nu înregistrează progrese în cadrul procesului de asistenţă socială sunt şi acele persoane cărora. în România anului 2008 de curând intrată. rezistă activ în modul de percepţie a realităţii secolului XXI. Mentalitatea cetăţeanului român de curând european ar trebui să fie. dacă vrem. Concret. au o mentalitate ce nu îi ajută să facă progrese. 27) Având cauze multiple. perseverenţă. dinamică. p. cu „o altă atitudine faţă de muncă.

probabil.Unii români nu au înţeles că dinamica societăţii prezente este diferită de modelul societăţii terorizate de comunism în care probabil erai forţat să munceşti iar asigurările sociale aveau iarăşi. Astăzi. o altă structură. pentru a-ţi depăşi condiţia este necesar să fii o persoană promiţătoare la nivelul studiilor şi la cel al activismului la nivelul societăţii. Exprimarea orală (3) şi exprimarea scrisă (4): presupune a spune şi a scrie cuvinte şi fraze în română astfel încât acestea să fie înţelese de ceilalţi. Înţelegerea limbajului oral (1): presupune ascultarea şi înţelegerea cuvintelor şi frazelor în limba română. rostite de alţii. Cum diferă această aptitudine de alte aptitudini Înţelegerea limbajului scris: presupune citirea şi înţelegerea cuvintelor şi frazelor în limba română. EXPRIMARE fel încât Este aptitudinea de a utiliza cuvinte şi fraze în română în aşa 41 .

42 .ORALĂ semnificaţiile alţii să vă înţeleagă când vorbiţi. Bogăţia imaginaţiei se referă la numărul de idei produse. Se referă la numărul de idei. şi nu din câte persoane înţeleg ceea ce am spus. oral sau scris. Exprimarea scrisă (4): presupune scrierea cuvintelor şi frazelor în aşa fel încât alţi să le înţeleagă. nu la calitatea. Exprimarea orală (3) şi exprimarea scrisă (4): presupune comunicarea de informaţii sau idei altor persoane. Înţelegerea limbajului oral (1) şi înţelegerea limbajului scris (2): presupune înţelegerea de cuvinte şi fraze în română scrise sau rostite. Bogăţia imaginaţiei (5): constă în numărul de idei produse în legătură cu un subiect dat. justeţea sau valoarea creativă. BOGĂŢIA IMAGINAŢIEI Este aptitudinea de a furniza un număr de idei pornind de la un subiect dat. Este aptitudinea de a produce soluţii creative la probleme. Cum diferă această aptitudine de alte aptitudini Exprimarea orală: presupune utilizarea de cuvinte şi fraze în aşa fel încât alţii să le înţeleagă. sau de a găsi noi moduri de a proceda când procedeele normale nu se pot aplica. Ea presupune cunoaşterea diferenţelor de sens între cuvinte şi maniera de asamblare a acestora pentru a da un sens unui mesaj. Originalitatea ideilor (6): presupune producerea de răspunsuri creative şi novatoare pornind de la o problemă dată. ORIGINALITATEA IDEILOR Este aptitudinea de a produce idei noi şi ingenioase pe baza unui subiect sau a unei probleme date. a comunica informaţii şi ideilor. Originalitatea ideilor (6): constă în caracterul novator sau ingeniozitatea ideilor. altor persoane. şi nu înţelegerea acestora de alţii.