BOLI PROFESIONALE CU DECLARARE OBLIGATORIE IN ROMANIA medicina

BOLI PROFESIONALE CU DECLARARE OBLIGATORIE IN ROMANIA (conform Normelor Generale de Protectie a Muncii 2002) Definitie:

Bolile profesionale, în sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologic sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale organismului în cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent între angajatorsi angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse în conditii 939n1321j le enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, în timpul efectuarii practicii. Noxe profesionale

Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei boli profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii cantitative între doza noxei respective absorbita de organism si efectul produs asupra acesteia. Relatia doza-efect a fost stabilita pentru un mare numar de factori nocivi, impunându-se limite maxim admise. Noxele profesionale reprezinta acei factori din conditiile de munca care influenteaza negativ starea de sanatate a organismului personalului muncitor, determinând sau favorizând starea de boala sau scaderea capacitatii de munca. Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numerosi: unii dintre ei sunt bine cunoscuti si studiati din punctul de vedere al actiunii asupra organismului, altii apar si sunt identificati o data cu dezvoltarea unor noi tehnologii. Clasificarea noxelor profesionale:

· noxe profesionale care apartin organizarii muncii - organizare nefiziologica, nerationala intensitate mare a efortului predominant musculo-osteo-articular (efortul fizic) sau efortul neuro-psiho-senzorial; durata exagerata a muncii peste durata normala a zilei de lucru; ritm de munca nefiziologic, prea rapid si timp îndelungat; regim de munca necorespunzator (raportul dintre perioadele de munca si cele de repaos necorespunzatoare fiziologic); efort static prelungit al anumitor grupe musculare; alternanta necorespunzatoare din punct de vedere fiziologic a celor trei schimburi de munca; pozitii vicioase sau fortate prelungite; munca monotona cu suprasolicitari etc; · noxe profesionale ce apartin mediului de munca: factori fizici, chimici, fizico-chimici, biologici;

· noxele profesionale ce apartin relatiei om-masina;

· noxele profesionale ce apartin relatiilor psiho-sociale dintr-un colectiv de munca (relatia om om). Dupa criteriul specificitatii noxelor profesionale: · noxe profesionale generate exclusiv la locul de munca de anumite procese tehnologice;

· noxe profesionale care sunt prezente si în mediul înconjurator în general, dar concentratii sau intensitatile lor nu sunt suficient de mari în mediul înconjurator pentru a produce îmbolnaviri la persoanele neexpuse profesional;

· noxele profesionale prezente si la locul de munca si în mediul înconjurator în general, car pot genera îmbolnaviri si la persoanele neexpuse profesional dar majoritatea îmbolnavirilor înregistreaza la muncitorii expusi profesional la aceste noxe; · noxe profesionale prezente predominant în mediul înconjurator general, dar putând constitui uneori si o noxa profesionala. Actiunea noxelor profesionale - este complexa, ele putând exercita actiunea în 4 directii:

· ca factori etiologici principali cauzând boli profesionale, relatia noxa profesionala - etiologi bolii este 100% (expunere la plumb - colica saturnina, expunere la mercur - intoxicatie croni cu mercur)

· ca factori etiologici favorizanti, secundari, în acest caz apar bolile legate de profesiune (în aceste situatii noxele profesionale participa la etiologia bolii împreuna cu alti factori etiologic neprofesionali, cum ar fi: bronsita cronica la un fumator care lucreaza la expunere de noxe pneumotrope);

· ca factori de agravare a unor boli cronice preexistente (expunerea la tetraclorura de carbo agraveaza evolutia unei hepatite cronice preexistente);

· ca factori ce împiedica vindecarea unor boli cronice (vindecarea unei bronsite acute este împiedicata de o expunere la iritanti respiratori). Din considerente practice legislatia limiteaza numarul bolilor profesionale. În tara noastra se aplica un sistem limitativ, în care s-a stabilit o lista a bolilor profesionale si a meseriilor în ca acestea pot sa apara, lista care se revizuieste periodic Lista bolilor profesionale declarabile în România este publicata în NGPM 2002. Clasificarea bolilor profesionale se face dupa mai multe criterii: · intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice · pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice · boli prin expunere la energie radianta

dar în doz mari Dupa modul de actiune al factorului nociv asupra organismului se pot distinge: · boli cu actiune generala care afecteaza întregul organism · boli cu actiune locala care afecteaza o parte a organismului. un aparat sau un organ Diagnostic Diagnosticul bolilor profesionale Diagnosticul unei boli profesionale se pune pe cunoasterea a trei elemente de baza: 1. Tabloul clinic . perioada de expunere de la începutul activitatii profesionale pâna în momentul examinarii) . care cuprinde date relatate de bolnav în legatura cu întregul trecut profesional al muncitorului (profesiuni avute.Subiectiv: prin anamneza profesionala. Examene de laborator si paraclinice . se completeaza cu antecedentele personale si heredocolaterale .Obiectiv: prin documente oficiale (carnete de munca. adeverinte) din care reiese profesiunea si durata activitatii la fiecare loc de munca si buletine de analiza privind determinarea de noxe la locul de munca 2.· boli prin expunere la temperaturi ridicate sau scazute · boli prin expunere la zgomot sau vibratii · boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta · alergii profesionale · dermatoze profesionale · cancerul profesional · boli infectioase si parazitare · boli prin suprasolicitare · alte boli Clasificare dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv · boli cronice provocate de doze mici care actioneaza timp îndelungat · boli acute generate de o scurta durata de expunere la actiunea factorului nociv.Simptome: rezulta din motivele prezentarii la medic si istoricul bolii. riscuri profesionale existente la fiecare loc de munca. Stabilirea expunerii profesionale .Semne: rezulta în urma examenului clinic al pacientului 3.

prin completarea fisei de semnalare BP1.necunoasterii sau cunoasterii superficiale a expunerii profesionale . Tratamentul patogenic: actiuni medicale specifice de contracarare a efectului toxicului si a evolutiei bolii 3.eliminarea toxicului absorbit în organism 2. prin completarea fisei de declarare a cazului de îmbolnavire profesionala BP2. Evaluarea capacitatii de munca si încadrarea într-un grad de invaliditate nu reprezinta un scop în sine. Gospodarirea acesteia este de natura sa-i asigure bunastarea. istoricului bolii sau examinarii obiective superficiale . Consecutiv anchetei la locul de munca realizate de catre medicii de medicina muncii din cadrul DSP. iar în cazuri cronice prin spitalizare/concediu medical.Indicatori de expunere: reprezinta identificarea toxicelor incriminate în organism sau a produsilor de metabolism (biotransformare) ale toxicelor . Tratamentul bolilor profesionale Tratamentul se bazeaza pe trei principii: 1.întreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaza în cazuri acute prin scoaterea din mediul nociv si îndepartarea toxicului neabsorbit înca. efectuarea incorecta a probelor functionale si analizelor paraclinice Semnalarea si declararea bolilor profesionale Conform legislatiei în vigoare semnalarea bolilor profesionale se poate face de catre orice medic. Evaluarea capacitatii de munca si stabilirea gradului în care capacitatea de munca poate fi recuperata dupa boli profesionale sau accidente de munca se realizeaza de catre medicul expert al asigurarilor sociale prin cabinetele si oficiile judetene de .Indicatori de efect biologic: reprezinta modificari de constante biochimice sau hematologice produse sub actiunea toxicelor. Tratamentul etiologic: . modificari morfologice sau functionale ale diferitelor aparate si sisteme Erorile de diagnostic survin în urma: . în care se asigura conditiile de subzistenta a individului (prin indemnizatia de invaliditate) si tratamentul recuperator corespunzator. Biroul de Medicina Muncii din judetul unde îsi are sediul întreprinderea.interpretarii gresite a manifestarilor clinice. se infirma sau se confirma cazul de boala profesionala. ci reprezinta doar o etapa a procesului de recuperare. Tratamentul simptomatic: tratament medical care se adreseaza simptomelor si disfunctionalitatilor aparatelor si sistemelor organismului Expertiza medicala Forta de munca este una din avutiile cele mai importante ale unui popor.interpretari eronate a datelor de laborator sau erori rezultate din prelevarea incorecta. care este trimisa la Directia de Sanatate Publica.. schimbarea temporara sau permanenta a locului de munca .

dar cu pastrarea diagnosticului de boala profesionala sau accident de munca pe primul loc. daca aceasta a fost afectiunea care a determinat initial invaliditatea. de fapt. Aceste criterii sunt stabilite de Ministerul Sanatatii si au la baza Clasificarea Internationala a Maladiilor (CIM 10). În ceea ce priveste diagnosticul functional. diagnostic functional stabilit de catre medicul expert al asigurarilor sociale. pe baza examenului clinic si paraclinic. În cazul accidentelor de munca. În cazul bolilor profesionale. care reprezinta. o estimare a gradului tulburarilor functionale. generate de boala sau accidentul care a produs invaliditatea. Acest medic are obligatia sa efectueze verificarea elementelor pe baza carora s-a stabilit diagnosticul clinic. Sistemul de cuantificare este conceput astfel încât sa faciliteze elaborarea diagnosticului capacitatii de munca. Cumulul de afectiuni invalidante. acesta se elaboreaza tinând cont de elemente clinice si paraclinice de cuantificare a tulburarilor functionale pe 5 trepte de intensitate. ruta profesionala a persoanei expertizate * compararea capacitatii adaptative cu solicitarile muncii profesionale sau ale unui anumit loc de munca * cunoasterea posibilitatilor de absorbtie a fortei de munca de catre piata muncii Bilantul morfologic al diferitelor tulburari de statica. psihica si intelectuala a persoanei în cauza si limitele acestora * cunoasterea nivelului de pregatire generala si de pregatire profesionala. pe lânga boala profesionala sau consecintele accidentului de munca. locomotie si gestualitate necesita pentru a indica reluarea activitatii: * un nivel mai înalt de scolarizare si profesionalizare. care sa excluda prestarea unor activitati fizice de solicitare a unor segmente de corp sau de ortostatism. este necesar sa existe procesul verbal de cercetare al accidentului de munca. Raspunderea medicului expert al asigurarilor sociale în declararea aptitudinii partiale sau totale de munca a unei persoane cu anumite deficiente este deosebita si de aceea ea trebuie sustinuta pe urmatoarele elemente obiective: * particularitatile de vârsta si sex * bilantul morfologic care evidentiaza tulburarile integritatii corporale * bilantul functional cu evidentierea capacitatii de prestatie fizica. confruntând documentatia medicala de fundamentare întocmita de medicul curant propunator de pensie cu criteriile necesare pentru precizarea diagnosticului respectiv. deduse din nivelul deficientei functionale si al elementelor de investigatie sociala care atesta aceste incapacitati adaptative. diagnosticul trebuie confirmat de catre Directia de Sanatate Publica si (dupa caz) de Comisia de Pneumoconioze. întocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca. criterii elaborate separat pentru fiecare afectiune. locomotie . sau aparat. Stabilirea nivelului incapacitatii adaptative la activitatile profesionale si viata cotidiana se face în procente de incapacitate.expertiza a capacitatii de munca pe baza: * diagnosticului clinic stabilit de medicul de medicina muncii (în cazul bolilor profesionale) sau a medicului specialist curant (în cazul accidentelor de munca) * diagnosticului functional. respectiv criteriile stabilite de forurile stiintifice autorizate. obliga la ierarhizarea afectiunilor respective în raport cu importanta lor în determinarea incapacitatilor.

familiale si generale si gradul de înrâurire asupra . Bilantul functional al capacitatii de prestatie fizica este deosebit de necesar pentru cunoasterea nivelului posibil de încarcare energetica profesionala. reversibilitatea leziunilor. Pentru aceasta se realizeaza probe de efort în trepte care indica nivelul capacitatii adaptative a organismului la un anumit nivel de prestatie energetica. în special a organizatorilor procesului de productie. * criterii psihologice . dupa caz. în conditiile noilor tehnologii. Nu trebuie uitat ca experienta profesionala dobândita este de natura sa prevaleze asupra unei reduceri performantiale actuale. a patronilor. Prognosticul de recuperabilitate se face pe baza urmatoarelor criterii: * criterii medicale . la care trebuie sa se adauge consideratiile legate de încarcarile suplimentare ale mediului de munca.particularitatile de personalitate ale bolnavilor. Compararea potentialului morfologic si functional cu solicitarile muncii profesionale ale unui loc de munca se bazeaza pe cunoaseterea efectiva a locurilor de munca disponibile. asigurându-i o productivitate apropiata de normal * comprehensiunea colectivului de munca. a conditiilor tehnologice si de mediu în care se desfasoara munca. respective raspunsul la tratament. de a reîncadra în munca acesti deficienti. Tocmai lipsa de pregatire reprezinta adesea handicapul cel mai greu de depasit în reluarea muncii. Un stagiu scurt de reacomodare cu activitatea repsectiva îl poate face din nou apt de munca. * criterii sociale . agraveaza deficitul de gestualitate sau de statica si locomotie sau predispune la accidente de munca. cu atât este mai usor.stadiul de evolutie al bolii.problemele sociale. acceptarea si integrarea deficientului Sunt contraindicate locurile de munca în care se pericliteaza starea de sanatate. pentru profesie. precum si ruta profesionala a persoanei este absolut necesaraîntrucât cu cât nivelul de pregatire este mai ridicat. dar nu prevede în mod expres si obligatia factorilor implicati în recuperare. chiar daca ea nu corespunde cu ultima munca efectuata. Legislatia româneasca în vigoare obliga invalidul sa se supuna actiunilor de recuperare. Cunoasterea posibilitatilor de absorbtie a fortei de munca si cerintele pietei muncii reprezinta o etapa importanta care poate fi realizata numai prin legatura permanenta cu Agentiile Judetene de Ocupare si Formare Profesionala. motivatia pentru munca. mai ales atunci când se pune problema reorientarii si recalificarii profesionale. cu medicul de medicina muncii din unitatea în care ar urma sa se faca încadrarea. complicatii li gradul tulburarilor functionale.sau gestualitate. cu angajatorii. Aspectele de vârsta si sex pot fi limitative. sa se realizeze readaptarea la munca sau însusirea unei alte calificari prin cursuri scurte de recalificare. Din ruta profesionala se pot trage concluzii asupra posibilitatii îndeplinirii unei activitati compatibile cu starea prezenta a deficientului. Cunoasterea nivelului de pregatire generala si profesionala. reactia psihica fata de boala. * cunoasterea gradului de adaptare si compensare a tulburarilor morfologice pe care le are cel în cauza * posibilitatea de a adapta locul de munca la capacitatea de prestatie a individului.

adica reintegrarea socio-profesionala a persoanei cu deficiente. Activitati de preventie Sanatatea ocupationala ca parte a sanatatii publice Medicina muncii se regaseste cel mai bine în cadrul medicinii preventive. astfel încât cheltuielile pentru recuperare. schimbarea locului de munca.motivatiei. necesitând cunostinte din multe ramuri ale sanatatii publice. preventia are trei componente: primara. sa cuprinda masurile medicale. Întocmirea unui plan de recuperare cuprinde actiuni medicale (propuse de medical curant). actiuni profesionale (reorganizarea si amenajarea locului sau programului de munca. în colaborare cu conducatorul locului respective de munca. sa duca la rezultatele scontate. noxele profesionale existente. care reprezinta o investitie. de control a factorilor de risc. profesionale si sociale necesare pentru realizarea obiectivelor recuperarii. Preventia secundara se refera la depistarea precoce a bolii profesionale în scopul de a o vindeca. insistând însa pe etapele precoce ale preventiei. * criterii profesionale . Aceste actiuni presupun o buna investigatie medicala. eventual recalificarea lui) si actiuni sociale (care privesc persoana afectata si familia acesteia). secundara si tertiara. Preventia primara este orice interventie care identifica si reduce factorii de risc pentru boli profesionale sau accidente de munca. În cazul în care prognosticul este favorabil. sarcina de munca. Din pacate. bolile profesionale descrise de Ramazzini în textul clasic din 1777 sunt întâlnite si acum. conditiile de munca. În sanatatea publica. Unitatile industriale de diferite marimi sunt trebuie sa fie preocupate de pastrarea sanatatii angajatilor întrucât au tot interesul sa previna morbiditatea profesionala. majoritatea accidentelor de munca si bolilor profesionale pot fi prevenite. furnizorii de servicii de sanatate ocupationala trebuie sa-si cunoasca si sa aplice masurile preventive la locul de munca. De aceea. Programele eficiente de sanatate ocupationala trebuie sa ia în considerare toate cele trei aspecte. Teoretic.posibilitatea reîncadrarii în munca. dupa caz. Activitati de preventie a bolilor profesionale: Aceste activitati sunt reprezentate de masurile generale de protectie a muncii. Preventia tertiara are rolul de a minimiza efectele bolii si de a preveni complicatiile. se întocmeste un plan de recuperare care trebuie. sa reduca absenteismul si sa îmbunatateasca productivitatea angajatilor. psihologica si sociala. de a opri sau de a încetini progresia ei. Activitati de preventie primara * identificarea si monitorizarea nivelului noxelor profesionale * înlocuirea substantelor toxice cu altele mai putin toxice * delimitarea si izolarea surselor de noxe profesionale * alte masuri tehnice .

Prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale prin introducerea pe piata si utilizarea doar a acelor echipamente individuale de protectie care mentin sanatatea si asigura securitatea utilizatorilor. În urma supravegherii medicale. Activitati de preventie tertiara a bolilor profesionale Aceste activitati presupun managementul clinic al angajatilor bolnavi în vederea maximizarii capacitatii lor de munca si recuperarii lor. Pe baza acestuia. aplicandu-se anumite standarde si folosind anumite marcaje. Echipamentul individual de protectie . aleganduse tipul. alte masuri de reabilitare. El se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor. Supravegherea medicala a angajatilor cade în seama medicului de medicina muncii si se realizeaza acest deziderat prin examinarile medicale la angajare. adica de preventie primara a bolilor profesionale. Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. tratarea bolilor profesionale.reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant în procesul de munca pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc. chiar înainte ca muncitorul sa prezinte simptome. elaborarea de rapoarte si recomandari catre angajator în vederea îmbunatatirii masurilor de preventie primara si control al factorilor de risc profesional.* purtarea echipamentului individual de protectie * alte masuri organizatorice de natura a reduce expunerea la noxe Comitetul de sanatate si securitate în munca. medicul de medicina muncii face recomandarile necesare pentru prevenirea dezvoltarii în continuare a afectiunii profesionale. angajatorul este obligat sa întocmeasca lista interna de dotare cu EIP adecvat executarii sarcinilor de munca în conditii de securitate. atunci când sunt întretinute adecvat si . controlul medical periodic si de adaptare în munca. Alegerea echipamentului individual de protectie se face in functie de riscuri. în conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie. În cadrul acestor activitati sunt incluse acordarea primului ajutor. prin examenele clinice generale si de specialitate. din care face parte conform legislatiei si medicul de medicina muncii. semnalarea cazului de boala profesionala catre autoritati. îmbunatatirea prognosticului pe termen lung. animale domestice ori bunuri. examinarile paraclinice si de laborator (determinarea indicatorilor de expunere si de efect biologic). precum si altor categorii participante la procesul muncii. elaborat de Ministerul Muncii. 225/1995. Activitati de preventie secundara a bolilor profesionale Aceste activitati au ca scop diagnosticarea precoce a îmbolnavirilor profesionale. care includ masuri medicale sau tehnico-organizatorice care vizeaza angajatul în cauza. alaturi de angajati cu diferite responsabilitati de la diferite nivele ierarhice din organizatie are în sarcina urmarirea si impunerea luarii masurilor de protectie a muncii. fara a aduce atingere sanatatii sau securitatii altor persoane.

reducand absenteismul pe caz de boala la locul de munca. determinari obiective si precizarea cantitativa a noxelor profesionale. precizarea starii fiziologice a femeii (graviditate. personalului muncitor în scopul respectarii regulilor de igiena individuala. examinarea clinica a aparatelor si sistemelor organismului (respirator. cunoasterea si recunoasterea primelor simptome de intoxicatie acuta si cronica profesionala. angajatilor si a medicilor. Medicina Muncii – „SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA” In conformitate cu legislatia de Medicina Muncii. Degradarea sau pierderea lui. care se adreseaza cadrelor de conducere tehnica si administrativa. Activitatile medicale de preventie sunt reprezentate de: * recunoasterea riscului profesional la locurile de munca prin studiul atent al procesului tehnologic si al conditiilor de munca. Legea nr. În cazul dereglarii sau degradarii normale a acestuia. * tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului. în functie de tipul noxelor profesionale si intensitatea lor. digestiv. * este adaptat conformatiei purtatorului. examen IDR pentru tuberculina la tinerii pâna la 24 de ani.inaintea angajarii. angajatorul trebuie sa asigure angajatilor servicii medicale preventive. neuropsihic). alaptare). purtarea corecta a echipamentului individual de protectie. acordarea primului ajutor. fara a induce el însusi un risc suplimentar. 13. Ce sunt controalele de medicina muncii • • • • • Examinari medicale de profil . înainte de termenul de utilizare prevazut. studii epidemiologice * examenul medical la încadrarea în munca cu respectarea examinarilor ce trebuiesc efectuate si a contraindicatiilor medicale (conform NGPM 2002). republicata). dupa schimbarea locului de munca. potrivit legii (art. care orienteaza si periodicitatea examinarilor * educatia sanitara. oftalmologic. din vina purtatorului. respectiv al pierderii calitatii de protectie. incheind un contract cu o unitate medicala autorizata in acest sens. cardio-vascular. în scopul realizarii de catre acestia a masurilor tehnico-organizatorice amintite în conditii de eficienta maxima si în ordinea amintita. Scopul Medicinei Muncii Medicina Muncii face parte din managementul riscului profesional si presupune actiunea convergenta a angajatorului. alte examene conform NGPM 2002 * controlul medical periodic. efectuat prin examinari clinice si de laborator.utilizate conform scopului prevazut. * raspunde conditiilor existente la locul de munca.specifice activitatii fiecarei firme Examinari obligatorii: Controale initiale . ORL. suprimarea fumatului si diminuarea consumului de alcool. se acorda obligatoriu un nou echipament. dermatologic. Utilizarea EIP este permisa daca: * este conform reglementarilor tehnice aplicabile. renal. in cazul aparitiei unor factori de risc suplimentari Controale periodice Activitati preventive . Asistenta medicala si consultatiile de calitate sporesc eficacitatea angajatilor. Rolul ei este de a evalua starea de sanatate a angajatilor in relatie cu mediul de munca si de a oferi consultanta angajatorilor privind factorii de risc profesionali si modalitatea de evitare a acestora. prezentarea la examenele medicale periodice. osteoarticular. examen de laborator al sângelui (examen serologic pentru lues). atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat. examinarea radiologica pulmonara (MRF sau RPS). Unitatea noastra medicala de medicina muncii va poate ajuta sa va achitati de obligatiile impuse de lege. * este corespunzator riscurilor pe care le previne. 90/1996.

SERVICIILE DE MEDICINA MUNCII ofera un parteneriat in managementul riscului profesional prin urmatoarele servicii: -Monitorizarea starii de sanatate a angajatilor -Examene medicale la angajarea in munca -Examen medical de adaptare -Control medical periodic -Examen medical la reluarea activitatii -Consilierea angajatorului pentru fundamentarea strategiei de securitate si sanatate la locul de munca Consilierea angajatorului privind adaptarea muncii si a locului de munca la caracteristicile psihofiziologice ale angajatilor -Consiliere si indrumare a activitatii de reabilitare profesionala.).Rolul controalelor de medicina muncii • • Din punctul de vedere al angajatorului. zgomot. Se fac primele evaluari in vederea diagnosticarii bolii. radiatii. boala profesionala -Intocmirea dosarului medical individual. . prin controalele de medicina muncii se evalueza riscurile de imbolnavire de la locul de munca al angajatului si se constate daca sanatatea acestuia este afectata sau nu de acesti factori de risc (riscuri legate de mediul de lucru.efort fizic. Principalul beneficiu obtinut din utilizarea serviciilor oferite este cresterea productivitatii muncii prin reducerea concediilor medicale si imbunatatirea starii de sanatate a angajatilor. reconversia profesionala. suprasolicitari osteo-musculoarticulare etc. pozitie de lucru. gesturi profesionale. reorientarea profesionala in caz de accident de munca. Realizarea unui parteneriat poate fi facuta fie prin contactarea noastra la EMAIL . apt / inapt.agenti biologici. iluminat si riscuri legate de munca executata . factori legati de microclimat. Angajatul este supus unor examinari medicale in urma carora se va constata daca starea de sanatate este afectata de factorii de risc de la locul de munca sau nu. tratarea acesteia urmand sa se faca ulterior prin alte controale de specialitate. analize si investigatii. In urma controalelor atat angajatul cat si angajatorul vor fi informati asupra rezultatului evaluarilor de sanatate inscris in certificatul de aptituini. eliberarea avizului de aptitudine in munca conform legislatiei actuale -Intocmirea raportului privid bilantul starii de sanatate a salariatilor catre angajator Scopul SERVICIILOR DE MEDICINA MUNCII este de a oferi servicii conform reglementarilor legale si de a derula activitati de promovare a sanatatii la locul de munca. Ele pun in evidenta daca starea de sanatate a angajatilor le permite sa isi indeplineasca toate sarcinile si solicitarile cerute e pozitiei lor de lucru. vibratii mecanice.

studenti. sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici. Afectiuni osteo-musculoarticulare (lombalgii. afectiuni suferite de elevi.CE SUNT BOLILE PROFESIONALE ? Bolile profesionale. Afectiuni digestive Temperatura ridicata Zgomot Noxe chimice etc. precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului în cadrul procesului de munca. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse în conditiile enuntate mai sus. BOLILE LEGATE DE PROFESIE SI POTENTIALELE LOR CAUZE (conform Normelor Generale de Protectie a Muncii 2002) Definitie: Bolile legate de profesie sunt boli cu determinare multifactoriala. Cardiopatia ischemica Cauze: Solicitari fizice si psihice crescute Afectiuni respiratorii cronice nespecifice Cauze: Pulberi Gaze iritante etc. ucenici. chimici. Pentru ca o afectiune a organismului sa poata fi calificata ca boala profesionala trebuie ca aceasta sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii si sa fie provocata de factori nocivi fizici. la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala.) . indiferent de tipul de contract de munca existent între angajator si angajat. chimici sau biologici caracteristici locului de munca sau suprasolicitarii. Hipertensiunea arteriala Cauze: Zgomot Vibratii Temperatura si radiatii calorice crescute Distres etc. cervico-scapulalgii etc. biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca. în timpul efectuarii practicii profesionale si de personalul care lucreaza în perioada de proba.

leucemia mieloida. uleiuri minerale Mezoteliom: mezoteliom pleural. alte leucemii cu celule specifice . CARE SUNT BOLILE PROFESIONALE ? Neoplazii Neoplasm hepatic si al ductelor biliare intrahepatice: angiosarcom hepatic Clorura de vinil monomer Pulberi de lemn (esente tari) Compusi de crom (VI) Neoplasm al cavitatii nazale Compusi de nichel Neoplasm laringian Azbest Neoplasm bronsic si pulmonar Azbest Arsen si compusii sai Crom (VI) si compusii sai Compusi de nichel Produsi de dezintegrare ai radonului Dioxid de siliciu liber cristalin Funingine (hidrocarburi aromatice) Bisclormetileter Beriliu Cadmiu Neoplasm osos si al cartilajului articular al membrelor si cu alte localizari Radiatii ionizante Neoplasme ale pielii : carcinom cu celule scuamoase Arsen Produsi de gazeificare a carbunelui.Cauze: Microclimat nefavorabil Vibratii Efort fizic crescut Postura incomoda Efect traumatic mecanic etc. mezoteliom peritoneal Azbest Neoplasm al vezicii urinare Amine aromatice Leucemii: leucemia limfoida. Nevroze si alte afectiuni neuropsihice Cauze: Zgomot Vibratii Distres Noxe chimice etc.

leziuni ale nervului ulnar. N-hexan. leziuni ale nervului radial Miscari repetitive Vibratii Pozitii extreme ale incheieturii mâinii (in special asocierea acestor factori de risc) Polineuropatie cauzata de agenti toxici Arsen si compusi Acrilamida Sulfura de carbon Etilen oxid.butil cetona Plumb Mercur Compusi organofosforici Radiatii Polineuropatie .Radiatii ionizante Benzen Boli de sânge non-maligne Anemie hemolitica dobândita Hidrogen arseniat (arsina) Naftalina Butil de staniu Trinitrotoluen Anemii aplastice Benzen Radiatii i onizante Anemia secundara Plumb Agranulocitoza Benzen Radiatii ionizante Methemoglobinemie Amine aromatice si nitrocompusi Afectiuni psihice si comportamentale Sindrom posttraumatic Traumatisme craniene prin accident de munca Sindrom reactiv Situatii sau evenimente stresante Boli ale sistemului nervos Parkinsonism secundar Magneziu Alte afectiuni extrapiramidale si tulburari de motilitate Mercur si compusi Mononeuropatia membrelor superioare: sindrom de tunel carpian. Metil N.

surditate Zgomot peste LMA Substante chimice ototoxice Boli ale sistemului circulator Sindrom Raynaud Vibratii cu actiune la nivelul membrelor superioare Varice ale membrelor inferioare Ortostatism prelungit Tromboflebita de efort a membrelor superioare Efort cu miscari ample ale membrelor superioare Boli ale sistemului respirator Pneumoconioza minerului la carbune Pulberi de carbune Azbestoza Azbest Silicoza. mâna) Encefalopatia toxica Plumb Mercur Solventi organici Boli ale ochiului si anexelor Conjunctivite Alergeni si iritanti profesionali Cheratite Radiatii UV Cataracte Microunde Radiatii ionizante Radiatii infrarosii Trinitrotoluen Naftalina Dinitrofenol. bariu si fibre minerale artificiale Aluminoza pulmonara . mica. perlit. dinitrocrezol Etilen oxid Nistagmus Iluminat inadecvat Astenopie acomodativa. agravarea miopiei preexistente Suprasolicitari vizuale Boli ale urechii Hipoacuzie.apatita. caolin. polivina. nefelina . silicotuberculoza Bioxid de siliciu liber cristalin Alte pneumoconioze Talc.Vibratii (ex.

in. tutun. fumuri si vapori) Bronsita acuta si cronica Substante chimice (gaze. fumuri si vapori) Ulcer nazal si perforatia septului nazal Crom Arsen si compusi Bolile ficatului Hepatite toxice Substante chimice hepatotoxice Boli ale pielii si tesutului subcutanat . fibroza pulmonara Substante chimice (gaze. atelectazii rotunde. cânepa Boli respiratorii cronice nespecifice prin expunere la pulberi organice Cereale. malt. fumuri si vapori) Edemul pulmonar acut Substante chimice (gaze. placi pleurale Azbest Pneumonii interstitiale Metale grele Rinite alergice Alergeni profesionali Astm bronsic alergic si astm bronsic nonalergic (prin mecanism iritativ) Alergeni si iritanti respiratori profesionali Bisinoza Bumbac. fumuri si vapori) Emfizem pulmonar. dejectii de animale Bronhoalveolita alergica extrinseca Fân mucegait.Aluminiu Fibroza pulmonara Gaze si vapori iritanti Berilioza Beriliu Sideroza Pulberi de fier Stanoza Pulberi si fumuri de staniu Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice Pulberi anorganice mixte Afectiuni pulmonare benigne: pleurezie benigna. bagasa. bronsiolita. ciuperci etc. fumuri si vapori) Pneumonia chimica Substante chimice (gaze. Pneumopatia cauzata de sisteme de aer conditionat si de umidifiere a aerului Agenti vehiculati prin sistemele de aer conditionat si de umidifiere a aerului Inflamatia acuta si cronica a cailor aerifere superioare Substante chimice (gaze. dejectii de animale.

sapunuri. solventi. sindrom . fructe. epicondilite Miscari repetitive Pozitii extreme. cauciuc. detergenti. cauciuc. subacute si cronice profesionale si consecintele lor Intoxicatii acute. arbori si plante. metale. antiseptice. subacute si cronice profesionale si consecintele lor Expunerea profesionala la agenti chimici Boli profesionale cauzate de expunerea la agenti fizici Soc caloric.) Epitelii animale Temperaturi extreme Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv Sinovite si tenosinovite. vopsele. produse petroliere. solventi. produse petroliere. adezivi. ale articulatiilor Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor Vibratii Microclimat nefavorabil Boli ale aparatului urinar Nefropatie toxica acuta si cronica Metale grele si hidrocarburi alifatice halogenate Intoxicatii acute. alti agenti Dermita iritativa de contact Sapunuri. crampe calorice Microclimat cald Hipotermie. uleiuri si lubrifianti. alti agenti Urticarie Latex (cauciuc natural) Produse alimentare (faina. fortate. acizi. alti agenti Dermita de contact mixta (alergica si iritativa) Antibiotice. ciment. baze. conservanti. metale. conservanti. ciment. cosmetice. zgura si vata de sticla. fortate. bursite. degeraturi Microclimat rece Imbolnaviri datorate compresiunilor sau decompresiunilor Presiuni atmosferice crescute sau scazute Boala de vibratii: sindrom osteo-musculo-articular. baze. saruri metalice. acizi. legume etc. arbori si plante.Dermita alergica de contact Antibiotice. periartrite Miscari repetitive Pozitii extreme. antiseptice. detergenti. ale articulatiilor Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor Artroze cronice. saruri metalice. colaps caloric. sindrom digestiv. adezivi. vopsele. uleiuri si lubrifianti. cosmetice. zgura si vata de sticla.

efectuarea incorecta a probelor functionale si analizelor paraclinice bolii. istoricului bolii sau examinarii obiectivesuperficiale . Examene de laborator si paraclinice .interpretari eronate a datelor de laborator sau erori rezultate din prelevarea incorecta.interpretarii gresite a manifestarilor clinice.Stabilirea expunerii profesionale Subiectiv: prin anamneza profesionala.necunoasterii sau cunoasterii superficiale a expunerii profesionale . riscuri profesionale existente la fiecare loc de munca.Semne: rezulta în urma examenului clinic al pacientului 3.Indicatori de expunere: reprezinta identificarea toxicelor incriminate în organism sau a produsilor de metabolism (biotransformare) ale toxicelor . sindrom nervos Vibratii Boala de iradiere (sindrom acut de iradiere) Radiatii ionizante Sindroame neuro-cardio-vasculare si endocrine Câmpuri electrice si magnetice Radiatii electromagnetice neionizante din banda microunde si radiofrecventa Boli infectioase si parazitare DIAGNOSTICUL BOLILOR PROFESIONALE Diagnosticul unei boli profesionale se pune pe cunoasterea a trei elemente de baza: 1.Obiectiv: prin documente oficiale (carnete de munca. adeverinte) din care reiese profesiunea si durata activitatii la fiecare loc de munca si buletine de analiza privind determinarea de noxe la locul de munca 2.Indicatori de efect biologic: reprezinta modificari de constante biochimice sau hematologice produse sub actiunea toxicelor. modificari morfologice sau functionale ale diferitelor aparate si sisteme Erorile de diagnostic survin în urma: .Raynaud. se completeaza PROFILAXIA BOLILOR PROFESIONALE Masuri tehnico organizatorice .Tabloul clinic Simptome: rezulta din motivele prezentarii la medic si istoricul cu antecedentele personale si heredocolaterale . care cuprinde date relatate de bolnav în legatura cu întregul trecut profesional al muncitorului (profesiuni avute. perioada de expunere de la începutul activitatii profesionale pâna în momentul examinarii) .

Toate drepturile rezervate @ . dermatologic. ORL. care orienteaza si periodicitatea examinarilor educatia sanitara. oftalmologic. precizarea starii fiziologice a femeii (graviditate.) împiedicarea actiunii noxei asupra muncitorilor sau diminuarea acestei actiuni prin resucerea efortului fizic. folosirea echipamentului tehnic de protectie (masti. examen IDR pentru tuberculina la tinerii pâna la 24 de ani. procedee umede pentru pulberi. care se adreseaza cadrelor de conducere tehnica si administrativa. acordarea primului ajutor.Masurile tehnico organizatorice sunt reprezentate într-o anumita ordine de prioritati. ventilatie locala) diminuarea concentratiilor (intensitatilor) noxelor la locurile de munca sub CMA sau LMA (ventilatie generala.) împiedicarea patrunderii noxei în aerul loculrilor de munca (ermetizare. studii epidemiologice examenul medical la încadrarea în munca cu respectarea examinarilor ce trebuiesc efectuate si a contraindicatiilor medicale (conform NGPM 2002).) asigurarea alimentatiei de protectiei si consumarea ei în întreprindere efectuarea corecta a instructajului de protectie a muncii Masuri medicale Masurile medicale sunt reprezentate de: • • • recunoasterea riscului profesional la locurile de munca prin studiul atent al procesului tehnologic si al conditiilor de munca. personalului muncitor în scopul respectarii regulilor de igiena individuala. conditii adecvate de odihna în timpul pauzelor.2008 . vestiare camere de igfiena intima a femeii etc. examinarea clinica a aparatelor si sistemelor organismului (respirator. efectuat prin examinari clinice si de laborator. izolarea aparaturii generatoare de noxe sau separarea proceselor tehnologice nocive la locul de munca unde lucreaza muncitorii (automatizare. regim de munca corespunzator. prezentarea la examenele medicale periodice. alaptare). în scopul realizarii de catre acestia a masurilor tehnico-organizatorice amintite în conditii de eficienta maxima si în ordinea amintita. reducerea duratei zilei de munca. termoiuzolare. manusi. în functie de tipul noxelor profesionale si intensitatea lor. legate de eficienta maxima: • • • • • • • • eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin înlocuirea substantelor nocive sau a tehnologiilor nocive cu altele mai putin nocive sau infensive. neuropsihic).) realizarea si buna întretinere si functionarea anexelor igienico-sanitare (dusuri. cardiovascular. ochelari de protectie. bai. antifoane etc. a suprasolicitarilor fizice si neuropsihice. cabine speciale. examen de laborator al sângelui (examen serologic pentru lues). cunoasterea si recunoasterea primelor simptome de intoxicatie acuta si cronica profesionala. renal. osteoarticular. fonoizolare etc. alte examene conform NGPM 2002 controlul medical periodic. fonoabsorbtie etc. suprimarea fumatului si diminuarea consumului de alcool. purtarea corecta a echipamentului individual de protectie. examinarea radiologica pulmonara (MRF sau RPS). determinari obiective si precizarea cantitativa a noxelor profesionale. digestiv.

elevii si/sau studentii în practica. sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca în cel mai scurt timp posibil accidentele de munca suferite de persoana proprie. sa nu procedeze la deconectarea. substantele periculoase si celelalte mijloace de productie. sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice în domeniul securitatii si sanatatii în munca. atâta timp cât este necesar.2008 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA In contextul serviciilor de medicina muncii. sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare. Toate drepturile rezervate @ . corespunzator scopului pentru care a fost acordat.Angajatii au urmatoarele drepturi si obligatii • • • • • • • • • • • sa nu expuna la pericole de accidentare sau îmbolnavire profesionala persoana proprie sau alti angajati. sa dea relaţii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si de cercetare în domeniul protectiei muncii. schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor. în conformitate cu pregatirea si instruirea în domeniul protectiei muncii primita de la angajatorul sau. componenta de evaluare este acoperita prin: . sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de îndata conducatorul locului de munca. de alti angajati sau de ucenicii. sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnavire profesionala. pentru a da angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de munca. sa-si însuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora. precum si sa utilizeze corect aceste dispozitive. sa utilizeze corect echipamentele tehnice. sa refuze întemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti participanti la procesul de munca.

tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului. El se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor. Echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant în procesul de munca pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc. fara a induce el însusi un risc suplimentar. Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala Prevenirea accidentelor de munca se realizeaza prin introducerea pe piata si utilizarea doar a acelor echipamente individuale de protectie care mentin sanatatea si asigura securitatea utilizatorilor. Pe baza acestuia. fara a aduce atingere sanatatii sau securitatii altor persoane. Utilizarea EIP este permisa daca: • • • • • este conform reglementarilor tehnice aplicabile. este adaptat conformatiei purtatorului.• • Identificarea riscurilor profesionale pe categorii de personal. atunci când sunt întretinute adecvat si utilizate conform scopului prevazut. animale domestice ori bunuri. Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. se acorda obligatoriu un nou echipament. elaborat de Ministerul Muncii. în conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie. 225/1995. respectiv al pierderii calitatii de protectie. aplicandu-se anumite standarde si folosind anumite marcaje. angajatorul este obligat sa întocmeasca lista interna de dotare cu EIP adecvat executarii sarcinilor de munca în conditii de securitate. precum si altor categorii participante la procesul muncii. aleganduse tipul. raspunde conditiilor existente la locul de munca. . este corespunzator riscurilor pe care le previne. În cazul dereglarii sau degradarii normale a acestuia. Alegerea echipamentului individual de protectie se face in functie de riscuri.

intoxicatie cronica cu mercur) ca factori etiologici favorizanti. ritm de munca nefiziologic. determinând sau favorizând starea de boala sau scaderea capacitatii de munca. dar putând constitui uneori si o noxa profesionala. noxe profesionale ce apartin mediului de munca: factori fizici. prea rapid si timp îndelungat.Noxe profesionale Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei boli profesionale. impunându-se limite maxim admise.colica saturnina. alternanta necorespunzatoare din punct de vedere fiziologic a celor trei schimburi de munca. secundari. noxe profesionale care sunt prezente si în mediul înconjurator în general. durata exagerata a muncii peste durata normala a zilei de lucru.intensitate mare a efortului predominant musculo-osteo-articular (efortul fizic) sau efortul neuro-psiho-senzorial. noxele profesionale ce apartin relatiei om-masina. Dupa criteriul specificitatii noxelor profesionale: • • • • noxe profesionale generate exclusiv la locul de munca de anumite procese tehnologice. munca monotona cu suprasolicitari etc.este complexa. trebuie sa existe dovada unei relatii cantitative între doza noxei respective absorbita de organism si efectul produs asupra acesteia. fizicochimici. biologici. altii apar si sunt identificati o data cu dezvoltarea unor noi tehnologii. chimici. regim de munca necorespunzator (raportul dintre perioadele de munca si cele de repaos necorespunzatoare fiziologic).organizare nefiziologica. noxe profesionale prezente predominant în mediul înconjurator general. relatia noxa profesionala etiologia bolii este 100% (expunere la plumb . Noxele profesionale reprezinta acei factori din conditiile de munca care influenteaza negativ starea de sanatate a organismului personalului muncitor. nerationala . Relatia doza-efect a fost stabilita pentru un mare numar de factori nocivi. efort static prelungit al anumitor grupe musculare. Actiunea noxelor profesionale . dar concentratiile sau intensitatile lor nu sunt suficient de mari în mediul înconjurator pentru a produce îmbolnaviri la persoanele neexpuse profesional. noxele profesionale prezente si la locul de munca si în mediul înconjurator în general. pozitii vicioase sau fortate prelungite. care pot genera îmbolnaviri si la persoanele neexpuse profesional dar majoritatea îmbolnavirilor se înregistreaza la muncitorii expusi profesional la aceste noxe. expunere la mercur . Clasificarea noxelor profesionale: • • • • noxe profesionale care apartin organizarii muncii . în acest caz apar bolile legate de profesiune (în aceste situatii noxele profesionale participa la etiologia bolii . Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numerosi: unii dintre ei sunt bine cunoscuti si studiati din punctul de vedere al actiunii asupra organismului. noxele profesionale ce apartin relatiilor psiho-sociale dintr-un colectiv de munca (relatia om-om). ele putând exercita actiunea în 4 directii: • • ca factori etiologici principali cauzând boli profesionale.

fara însa ca medicul sa aiba competenta de a modifica aceasta lista. ca factori de agravare a unor boli cronice preexistente (expunerea la tetraclorura de carbon. în care s-a stabilit o lista a bolilor profesionale si a meseriilor în care acestea pot sa apara. agraveaza evolutia unei hepatite cronice preexistente).• • împreuna cu alti factori etiologici neprofesionali. lista care se revizuieste periodic. Clasificarea bolilor profesionale se face dupa mai multe criterii: • • • • • • • • • • • • intoxicatii provocate de inhalarea. ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice boli prin expunere la energie radianta boli prin expunere la temperaturi ridicate sau scazute boli prin expunere la zgomot sau vibratii boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta alergii profesionale dermatoze profesionale cancerul profesional boli infectioase si parazitare boli prin suprasolicitare alte boli Clasificare dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv • • boli cronice provocate de doze mici care actioneaza timp îndelungat boli acute generate de o scurta durata de expunere la actiunea factorului nociv. dar în doze mari Dupa modul de actiune al factorului nociv asupra organismului se pot distinge: • • boli cu actiune generala care afecteaza întregul organism boli cu actiune locala care afecteaza o parte a organismului.2008 . Din considerente practice legislatia limiteaza numarul bolilor profesionale. Lista bolilor profesionale declarabile în România este publicata în NGPM 2002. un aparat sau un organ Toate drepturile rezervate @ . În tara noastra se aplica un sistem limitativ. cum ar fi: bronsita cronica la un fumator care lucreaza la expunere de noxe pneumotrope). ca factori ce împiedica vindecarea unor boli cronice (vindecarea unei bronsite acute este împiedicata de o expunere la iritanti respiratori).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful