You are on page 1of 2

Primavara in planse de colorat

De indata ce luna martie iese din cutia de anotimpuri, soarele incalzeste usor
trotuarul obosit, mugurii incep sa dea la iveala culori pastelate, strada miroase a
ghiocei, iar pasarelele iubarete canta pe crengile copacilor.
E primavara. Si pentru ca toti o simtim, va recomandam o atmosfera primavaratica
si celor mici prin aceste planse de colorat:
Obiceiul martisorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de innoire a timpului in
pragul primaverii, este legat, conform traditiei, de momentul mortii si nasterii
simbolice a unei zeitati feminine autohtone - Baba Dochia.

Martisor este si denumirea populara a lunii martie, luna inceputului de an agrar.


Semnificatia martisorului s-a diluat odata cu trecerea anilor. In trecut, el era
confectionat de catre mame, care adaugau la snurul bicolor, impletit din fire de lana
(stramatura), cate o moneda de argint sau chiar de aur si-l legau la mana copiilor in
dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui.

Se credea ca, in felul acesta, copiii erau aparati de rele si de boli si ca aveau sa fie
sanatosi, precum argintul, si rosii la fata, precum culoarea rosie din snur.

Fetele isi atarnau firul impletit la gat, in credinta ca nu vor fi fie arse de soare peste
vara, conform zicalei: "Cine poarta martisoare / Nu va fi parlit de soare".

In comunitatile traditionale bucovinene fetele ofereau cu multa bucurie martisorul, in


ziua de 1 martie, flacailor din sat, obicei care s-a pastrat pana astazi.

Martisorul era purtat de catre copii timp de 12 zile sau pana la anumite sarbatori de
primavara (Mucenici, Blagovistenie, Florii, Paste ), pana la inflorirea pomilor fructiferi
sau a unor arbusti precum macesul.

Martisorul era un simbol purtat cu multa demnitate si chiar solemnitate de catre


membrii societatii traditionale, care evitau orice comportament necivilizat in perioada
in care martisorul le impodobea imbracamintea.
Martisoarele din zilele noastre sunt confectionate manual sau sunt procurate din
magazine, fiind compuse tot din doua fire alb-rosii, impletite din matase, la care se
agata mici pandantive artizanale, care ar simboliza norocul, sanatatea, iubirea etc,
obiceiul pierzandu-si mult din semnificatiile initiale.
Snurul reprezenta "funia anului" care impletea zilele celor doua anotimpuri de baza,
iarna si vara. Toate traditiile despre Dochia intaresc ideea ca romanii au avut un an
structurat pe eterna opozitie a contrariilor: lumina - intuneric, vara - iarna, cald -
frig, fertilitate - sterilitate, viata - moarte.
Dupa traditie, martisorul se purta la mana si nu era un atribut sau un privilegiu
exclusiv al fetelor si nevestelor. Acesta a fost un obiect ritual, care a devenit spre
vremurile noastre obiect de podoaba purtat la gat sau in piept, fara sa mai pastreze
semnificatia initiala.

Simbolistica martisoarelor

La sfarsitul secolului al XIX-lea copii, fete si baieti fara deosebire, primeau de la


parinti in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui, un martisor.

Cum si cand se poarta martisorul?

Ca sa respectam traditia, martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a


lunii martie. El se poarta de la 1 martie pina cind se arata semnele de biruinta ale
primaverii : pina se aude cucul cintind, pina ce infloresc ciresii ori trandafirii, pina ce
vin berzele sau rindunelele. Atunci, martisorul nu se arunca, ci se leaga de un
trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc.