Remedii naturist e

Tehnoredactare computerizată Valeriu CIUCULIN

Remedii naturiste
Prelucrare Valeriu CIUCULIN

EMPIDEX Slatina 2006

PREFAłĂ Numărul mare al noxelor deversate în atmosferă de platformele industriale, ca şi gazele de eşapament eliminate de maşinile din ce în ce mai numeroase, la care se adaugă "nevinovatul" fum de Ńigară, otrăvesc aerul şi sechestrează razele ultraviolete, cu implicaŃii grave asupra sănătăŃii omului. CivilizaŃia modernă a schimbat şi ea profilul activităŃii fizice prestate de om, predispunându-l la sedentarism, factor de risc implicat în geneza multor boli. Aceeaşi civilizaŃie a modificat dieta omului, înlocuind din ce în ce mai mult hrana naturală cu preparate rafinate, prelucrate termic, spoliind alimentele de proprietăŃile lor vitale. Alături de acestea, alcoolul, tutunul, excitantele, munca şi odihna dezordonată, alterează starea de echilibru vital al organismului. FaŃă de cauzele arătate mai sus, încercăm prin această lucrare, să ajutăm pe cât posibil oamenii şi să-i determinăm, cu ajutorul reŃetelor din această lucrare, să-şi aline durerile lor. Elaborarea acestei lucrări are la bază considerente de ordin practic. În acest scop încerc să pun la îndemâna celor interesaŃi o gamă largă de produse fitoterapeutice sub forma cea mai simplă de preparare şi administrare: infuzii, ceaiuri, decocturi, macerate, siropuri, tincturi, sucuri, vinuri, oŃeturi medicinale, care pot fi preparate în orice gospodărie. Prietene cititor, în această lucrare vei găsi ghidul farmaciei verzi în casa ta, fiind scutit astfel să-Ńi cheltui banii pe medicamentele elaborate prin sinteza de laborator, această şi datorită faptului că s-a constatat în timp că intoleranŃa, efectele secundare sau chiar accidentele medicamentoase sunt mai reduse în cazul terapiei cu produse naturale, iar biodisponibilitatea pentru organism este mult mai ridicată faŃă de acestea dacât faŃă de remediile chimioterapeutice. Utilizarea plantelor medicinale, ca unul dintre cele mai vechi remedii cunoscute de om, şi-a îmbogătit conŃinutul. În zilele noastre, FITOTERAPIA MODERNĂ (inclusiv aromoterapia), în sensul larg al acestei notiuni, este tratamentul bolnavilor cu ajutorul produselor farmaceutice obŃinute din plante inferioare sau superioare. Având la bază dezvoltarea fitochimiei,

biochimiei, farmacodinamiei şi a tehnicii farmaceutice moderne, fitoterapia este astăzi o nouă ramură a medicinei, în plină dezvoltare şi ascensiune. Acest fapt explică numărul mare de produse farmaceutice care au în formula lor plante sau principii active elaborate prin biosinteză de celula vegetală. Iată numai câteva din cele mai uzuale produse farmaceutice româneşti care au în formula lor plante sau principii active elaborate prin biosinteză de celula vegetală. Vă sunt cunoscute denumirile următoarelor produse: CODAMIN, CODENAL, COFEDOL, DIGITALINĂ, DISTONOCALM, ERGOMET, EXTRAVERAL, FASCONAL, HIPAZIN, HIPOSERPIL, LIZADON, NEVROCALM, RENOGAL, SCOBUTIL, SIROGAL, TUSOMAG, ULCEROTRAT şi altele. De la început este necesară o precizare: fitoterapia nu exclude chimioterapia sau celelalte procedee terapeutice. Aşa cum există excelente medicamente chimioterapeutice, la fel există minunate remedii naturale elaborate de celula vie. Terapeutica română modernă a devenit o ştiinŃă interdisciplinară, ea presupune o colaborare strânsă între medic, farmacist, chimist, fizician, biolog, matematician, psiholog, inginer sau tehnolog, având un scop unic şi anume, găsirea şi aplicarea remediului cel mai potrivit bolnavului. Dispunând de procedee şi de o aparatură modernă de investigaŃie, cunoştinte complexe şi de specialitate, produse farmaceutice eficiente, medicului îi revine rolul principal în alegerea remediului terapeutic principal şi auxiliar. Fitoterapia nu trebuie înŃeleasă ca practică exclusivistă. Alături de ea există şi produse chimioterapeutice bune şi verificate, la care se pot asocia produse de origine animală, apicole, oligoelemente, enzime, hormoni şi altele. În ceea ce priveste fitoterapia este necesar să se sublinieze următoarele aspecte: - nu există un "panaceu universal", adică un remediu care să vindece toate bolile; - să nu se apeleze la fitoterapie ca la o "ultimă speranŃă", după ce chimioterapia şi toate celelalte metode terapeutice au fost epuizate;

2. Se beau 2-3 ceşti de ceai pe zi. are efect depurativ. amigdalită. emfizem pulmonar. bronşite. să vă îngrijiŃi trupul. a secreŃiilor abundente bronşice. Se foloseşte şi în crampele abdominale. Se beau 2-3 ceşti pe zi. se lasă să stea puŃin. CEAI DE CIUBOTICA CUCULUI: se prepară ca mai sus. lipsa tusei de dimineaŃă. Este recomandat împotriva insomniei. ale cavităŃii bucale.. Se mai foloseşte în erupŃii de piele însoŃite cu mâncărimi. Băut dimineaŃa în loc de cafea are un efect binefăcător. se lasă peste noapte la macerat. să vă păstraŃi frumuseŃea. sângerări ale gingiilor. Este un bun leac împotriva leprei. acestea din urmă putând fi stopate. în tulburările nervoase. presupune un tratament de lungă durată. stomatite ulceroase. în tumori maligne. a durerilor spastice. în pleură sau în tulburările renale de după scarlatină şi alte boli infecŃioase grele cu dereglări în eliminarea apei. împreună cu creŃişoară. în tusea convulsivă. cu întrerupere de 10 zile. opărită şi consumătă 1-2 ceşti pe zi. bine condus. iar în crizele de epilepsie se beau 2 ceşti pe zi. tuse. în timp ce seara se consumă hrană solidă. gură uscată. Se pune 1 linguriŃă cu vârf de plantă la 1 litru de apă. CEAI DE COŞUL POPII (NALBĂ): se foloseşte numai ca extract rece. cefaleea. a bolilor de nervi. Se recomandă în cazul ciclului neregulat. menopauzei. Se beau zilnic 2-3 ceşti cu ceai. cancerului la organele pelviene. în inconŃinenŃa urinară. insuficienŃă respiratorie. se strecoară şi se beau câte 2-3 ceşti pe zi. Este recomandat în dureri reumatismale. inflamaŃiile mucoaselor vezicale. gingivite. timp de 3 săptămâni. CÂTEVA RETETE DE CEAIURI DÎNTR-O SINGURĂ PLANTĂ 1. elimină substanŃele toxice. inflamaŃii ale mucoasei bucale. gută. 6. Se recomandă în inflamaŃiile mucoaselor gastro-intestinale. . să vă alimentaŃi raŃional. iar dimineaŃa se încălzeşte uşor. Se beau 2-3 ceşti pe zi. în caz de secreŃie pulmonară abundentă. elimină calculii vezicii urinare. în cazul inflamării ovarelor. o senzatie plăcută la stomac. să vă protejaŃi copiii. are efecte liniştitoare asupra inimii şi a nervilor. ajută în inconŃinenŃa urinară. ca şi în spasmele organelor pelviene (genitale). în cazul răcelilor vezicale. laringită. se încălzeşte dimineaŃa şi se strecoară. cu înghiŃituri mici. deoarece ea presupune cunoştinte complexe şi o pregătire superioară. a greturilor. să vă petreceŃi timpul liber în mijlocul naturii. CEAI DE COADA CALULUI: 1 linguriŃă cu vârf de plantă la 1 litru de apă clocotită. cimbrul şi-a dovedit eficacitatea în combaterea afecŃiunilor căilor respiratorii. să vă eliberaŃi de complexe. Vă mulŃumesc anticipat pentru lecturarea acestor reŃete şi recomandări. Se foloseşte în stimularea fluxului diuretic şi ciclului lunar. Coada calului amestecată cu sunătoare. Se recomandă gargara de coada calului în amigdalite. grăbind ieşirea fătului din trupul mamei. a durerilor acute de ochi. În prolaps uterin se fac băi de şezut şi se beau 4 ceşti pe zi. a hemoragiei nazale. se opăreste. a paraliziei. gastrite. leucoree.adresându-se în mare măsură bolnavilor cronici. hemoragii şi vărsături cu sânge. o prospeŃime a spiritului. CEAI DE BRUSTURE: 1 linguriŃă rasă de rădăcină de brusture se pune peste noapte la macerat în 1 litru de apă. cu respectarea în acelaşi timp a celorlalte indicaŃii medicale. Asociat în părŃi egale cu patlagină îngustă. 3. Se foloseşte în caz de febră. Se fac băi de şezut şi se beau 1-2 ceşti pe zi. a astmului bronşic. stomacale şi menstruale. artrite şi nevralgii. CEAI DE CIMBRU: 1 linguriŃă cu vârf de plantă opărită în 250 ml de apă. o stare generală bună. Este recomandat şi în congestii cerebrale însotite de dureri. călduŃ. epilepsie. se lasă să stea puŃin să se infuzeze. împotriva ametelilor. artrită. să vă salvaŃi sufletul. CEAI DE COADA ŞORICELULUI: se prepară ca mai sus. care este un izvor de sănătate. calmează migrena. răguşeală puternică. accelerează avorturile şi naşterea normală. Doresc ca prin această lucrare să aflati cât mai multe despre felul în care să vă menŃineŃi sănătatea. . ajută în retenŃiile de apă în pericard. în migrena cauzată de schimbarea vremii. a bolilor de ochi însoŃite de lăcrimări. 5. fistule şi polipi în cerul gurii şi gât.fitoterapia trebuie să se bazeze pe indicaŃiile specialiştilor în acest domeniu. 4.

îndepărtează slăbiciunile musculare (adinomiile. se beau 3 căni pe zi. ajută în anemii. hipotonie intestinală. rinichi. stimulează circulaŃia sângelui. 17. CEAI DE PEDICUłĂ: 1 linguriŃă rasă de pedicută se opăreşte în 250 ml de apă clocotită timp de 2 minute. bolnăvicioşi. boli de piele de natură canceroasă. isterie. alte afecŃiuni ale organelor pelviene. colici. în cloroză. 16. vezica urinară. Este recomandat ca depurativ. pe stomacul gol. 11. 8. se bea dimineaŃa 1 pahar şi unul seara. splină. are efect de curăŃire. CEAI DE FILIMICĂ (GĂLBENELE): se face infuzie din 1 linguriŃă de flori la 250 ml de apă clocotită. timp de 3 minute. pentru bolnavii de ficat. a organelor digestive. cei cu înfăŃişare palidă. 12. cloroză şi hidropizie. se strecoară şi se beau 2-3 căni pe zi. dureri de pe urma rănilor. dimineaŃa. în bolile guşei. viermilor. Înlătură pirozisul (arsurile la stomac). Se beau 2-3 ceşti pe zi şi este indicat în febra pricinuită de răni purulente. cu 1 oră înainte de micul dejun. înghiŃitură cu înghiŃitură. catar vezical. în inconŃinenŃa urinară. 14. Se beau 2 căni pe zi. CEAI DE OBLIGEANĂ: 1 linguriŃă rasă de rădăcină se lasă peste noapte la macerat în 250 ml de apă rece. în balonări stomacale. se lasă puŃin în repaus. maxim 8 zile. DimineaŃa se încălzeşte şi se strecoară. nisip şi piatră (calculi) la rinichi. Este indicat în cazul slăbirii generale a organismului. a glandei tiroide. În asociere cu traista ciobanului se foloseşte în histeroptoză (prolaps uterin) şi hernii inghinale. viroze şi infecŃii bacteriene. cu 1 oră înainte şi după micul dejun. Se bea 1 ceaşcă pe zi. 13. la copiii firavi. iar în afecŃiunile de piele se foloseşte şi alifia. rinichi. 10. curătă stomacul de toxine. în edeme. leziuni. abcese neglijate. hematurie. diuretic. dureri de stomac. În cazul cirozei hepatice sau cancerului hepatic se beau . cancerul limbii. cu înghiŃituri rare. secreŃii abundente. Se bea câte o înghiŃitură înainte şi după fiecare masă. în hipometabolism. sudorific. CEAI DE PĂPĂDIE: se prepară ca mai sus. încălzite. Se recomandă în bolile căilor urinare cu formaŃie litiazică (formare de calculi). Se foloseşte în caz de tulburări digestive. în relaxarea organelor pelviene la femeile care au avut naşteri grele sau predispoziŃia spre avort (pentru fixarea sarcinii) şi fortifierea fibrelor uterine în toate bolile de femei. pancreas. miopatiile) şi articulare. în leziunile postnatale.7. CEAI DE NUC: 1 linguriŃă cu vârf de frunze tăiate mărunt se opăresc cu 250 ml de apă clocotită. deşi sunt hrăniŃi în condiŃii bune. hidropizie. se strecoară. insomnii. care nu se dezvoltă normal. se strecoară şi se beau 2-3 căni pe zi. face sângele mai subŃire. dureri de dinŃi. Se bea la fiecare 2-3 ore câte 1 lingură plină de ceai. care fac erupŃii. tuse. ajută bolile biliare şi hepatice. diabet. timp de 2-3 minute. inapetenŃă. contra icterului. reumatism. secreŃii stomacale abundente. Se beau până la 4 ceşti de ceai pe zi. artrită. erupŃii. febră. eczeme. 9. ulceraŃii canceroase. în urma extracŃiilor dentare. contra icterului. junghiuri intercostale. Se fierbe 1 l vin cu 1 pumn de muşeŃel. timp de 2 minute. CEAI DE MUŞEłEL: se face infuzie din 1 linguriŃă de flori la 250 ml de apă clocotită. în boli gastro-intestinale. dereglări glandulare. nu se îndulceşte. este indicat pentru cei care suferă de tulburări ale sistemului limfatic. în colicile renale. balonări. în inflamaŃii ale colonului. în curăŃirea sângelui. tuberculoză pulmonară. tulburări menstruale. în crampe şi ulcere stomacale. retentie urinară. vindecarea rănilor. pentru stimularea digestiei. în caz de retenŃie urinară. Se foloseşte în bolile de ficat. artrite. CEAI DE PATLAGINĂ ÎNGUSTĂ: se face infuzie din 1 linguriŃă de plantă la 250 ml de apă clocotită. CEAIUL DE DRĂGAICĂ (SÂNZIENE): se prepară ca mai sus. În aceste cazuri se beau 4 ceşti pe zi. la curătirea mucozităŃilor intestinelor şi stomacului de secreŃiile abundente. epididimită. CEAI DE MĂTASE DE PORUMB: se opăreşte 1 linguriŃă cu vârf la 250 ml de apă clocotită. nefrite. CEAI DE MĂCRIŞUL IEPURELUI: se opăreşte 1 lingură de frunze proaspete cu 1 l apă clocotită. 15. tulburările hepatice şi digestive uşoare. nefritei. intestinale. Este recomandat împotriva maladiilor aparatului respirator. Este recomandat pentru icterul infecŃios. diaree. constipaŃii. Este indicat în crampe şi dureri abdominale (colici). astm bronşic. erupŃiilor cutanate. boli ale nervilor. stimulent. epilepsie. În obezitate se beau 2-3 căni de ceai. Se bea cu înghiŃituri mici. CEAI DE CREłIŞOARĂ: se face o infuzie din 1 linguriŃă cu vârf de plantă la 1 l apă clocotită.

21. spasmelor. Are acŃiune depurativă. Se beau zilnic 2-3 ceşti. pleurezii. combate diareea şi tulburările intestinale.zilnic 2 ceşti. Are leac în bolile hepatice grave. faringite. astenie însoŃită de insomnii. CEAI DE SPLINUłĂ: de regulă se prepară împreună cu drăgaică. în tremurul membrelor. răni de pe urma unor lovituri şi vătămări prin ridicat. în tulburări de vorbire. elimină mucozităŃile prea abundente din aparatul respirator. ajută dinŃii care se mişcă. accese de isterie. lumânărică. patlagină îngustă în părŃi egale. metroragii. Acest ceai se foloseşte şi în reglarea ciclului în perioada pubertăŃii. Se recomandă în bolile şi hemoragiile intestinale. Este indicat pentru reumatici şi bolnavii de artrită. Se foloseşte în bronşite. a organelor genitale. în 250 ml de apă rece. Este recomandat în toate bolile căilor urinare. răni. 19. Se iau 2 linguriŃe din amestecul de plante la 250 ml de apă clocotită şi se opăresc. la dureri şi tumefieri ale testiculelor. inflamaŃii ale laringelui şi cavitătii bucale. este indicat în leucemie. dereglări ale ciclului menstrual. cu pauză de 21 de zile. 27. hipermenoree. Se beau zilnic 3 ceşti. Recomandare sub formă de gargară în gingivite. răguşeală. gingiile care sângerează. tuse. hepatite. somnambulism. astm bronşic. somn agitat. cuscrişor (mierea ursului sau plămânărică). de asemenea în caz de anemie. urzică moartă. 18. Se recomandă în hemoragii nazale. îndulcite cu miere. repetându-se periodic. inconŃinenŃă urinară. cord mărit. Se recomandă în leziuni nervoase. tumori ale Ńesutului conjunctiv al ficatului. Se beau zilnic 2 ceşti. 50 gr troscot. înghiŃitură cu înghiŃitură. în colicile renale. CEAI DE TRAISTA CIOBANULUI: se opăreşte 1 linguriŃă de plantă la 250 ml de apă clocotită. curăŃă sângele şi ficatul. a balonărilor. emfizem pulmonar. CEAI DE PUFULIłĂ CU FLORI MICI: se opăreşte 1 linguriŃă cu vârf de plantă la 250 ml de apă clocotită. Băut ca ceai. combinat cu 50 gr gălbenele. prima dimineaŃa. cu 1 oră înainte de cină. are efecte asupra paraliziilor. Pe timpul menopauzei se beau câte 2 ceşti timp de 30 de zile. în combaterea transpiraŃiei nocturne. intestinale. Se consumă 2-3 căni pe zi. boli de gât. DimineaŃa se încălzeşte uşor şi se strecoară. paradontoze. este folosit cu succes în afecŃiunile biliare. reumatism. se lasă să stea puŃin. stimulează pofta de mâncare. în dereglări glandulare. stomatita ulceroasă. Se recomandă în bronşite. cum ar fi laringita. 24. Se mai poate recomandă în amigdalite. lumbago. în bolile renale şi vezicale. în racordarea la rinichiul artificial. în afecŃiunile măduvei spinării. se lasă să stea puŃin. pleurezie. în caz de constipaŃie cronică şi hemoroizi. calde. timp de 2 minute. stomacale. care se opăreşte şi se lasă la răcit. CEAI DE TĂTĂNEASĂ: se pun peste noapte. 25. renale şi hepatice. laringite. decepŃii. CEAI DE PODBAL: se foloseşte 1 linguriŃă de flori şi frunze amestecate în părŃi egale la 1 litru de apă clocotită. CEAI DE SALVIE: prepararea ca mai sus. abcese dentare. în răni sângerânde. timp de 2-3 minute. chiar dacă sunt deja maligne. timp de 1-2 minute. 22. tuberculoză pulmonară. are influenŃă benefică asupra metabolismului. stări sufleteşti stresante. ciroză hepatică. în stări sufleteşti după un şoc de ordin depresiv. în bolile splenice. în afecŃiuni renale. În combinaŃie cu urzică şi mlădiŃe de soc. apoplexiei. Se ia 1 linguriŃă de plante la 250 ml de apă clocotită. Se beau mai multe căni pe zi îndulcite cu miere de albine. la rece. Se beau 3 căni pe zi. afecŃiuni ale aparatului digestiv. depresii. boli nervoase. se beau 3-4 ceşti pe zi. Este indicat în ulcerul gastric. CEAI DE ROSTOPASCĂ: se prepară ca mai sus. În bolile de femei se beau cu 8-10 zile înainte de venirea ciclului câte 2 ceşti. cu înghiŃituri mici. hemoragii stomacale. 26. în diaree. . Se recomandă în inflamaŃiile gâtului şi ale gurii. asupra ficatului bolnav. chiar dacă prezintă modificări ale articulaŃiilor. în părŃi egale. pe stomacul gol. 2 linguriŃe de rădăcină tăiată mărunt. CEAI PENTRU TUSE: se amestecă podbal. în cancer vezical sau la prostată. în hipertrofie a prostatei. dilatarea stomacului şi a intestinelor. CEAI DE SUNĂTOARE: se opăreşte 1 linguriŃă cu vârf la 250 ml de apă clocotită. Se beau 2 căni pe zi. 23. în nevralgia trigemenului. iar a două seara. tulburări digestive. 20. Se recomandă pentru prostatită cronică. CEAI DE TURIłĂ MARE: se prapară o infuzie din 1 linguriŃă de plantă la 250 ml de apă clocotită.

Frunzele frecate în mâini cu sare şi aplicate la gât. inflamaŃii ale pielii piciorului. leziuni ulceroase. noduri de artrită. COMPRESE CU PODBAL: se prepară ca mai sus. în tulburări digestive.28. neîndulcite. calmează durerile după amputări. alte inflamaŃii ale ochilor. 29. contra ulceraŃiilor şi a varicelor. COMPRESE CU PLANTE 1. CEAI DE URZICĂ: se prepară ca mai sus. de mai multe ori pe zi până dispare cauza. animale veninoase. dureri de ceafă (spondiloză cervicală). tulburările intestinale. în boli ale căilor urinare şi renale grave. fiind indicat în cura de primăvară. nisipului în urină. vâjâitului în urechi. iar la picioare vindecă băşicile sau rosăturile de la încălŃăminte. scade glicemia. Scade tensiunea arterială la hipertensivi şi creşte tensiunea la hipotensivi. . se zdrobesc. artritelor. 3. 2. luxaŃii. Cu acest terci se retrag şi tumefierile la glezne şi încheieturile mâinilor. Amestecat cu Ńelină înlătură debilităŃile nervoase şi stările melancolice. vindecă bolile şi inflamaŃiile căilor urinare. are efect asupra memoriei. picioare rănite de prea mult umblat. amestecate cu apă clocotită şi câteva picături de ulei. se poate păstra cald în termos. 4. are influenŃă pozitivă asupra pancreasului. CEAI DE URZICĂ MOARTĂ GALBENĂ: se prepară ca mai sus şi se beau 2 ceşti pe zi. precum şi la spălarea rănilor. măcinate fin. îndepărtează senzaŃiile de ameŃeală. Are rezultate bune şi în cazul reumatismului. Îndepărtează secreŃiile stomacale abundente. eliminarea nisipului de la rinichi şi în bolile renale. Consumăt ca ceai. împotriva spasmelor cronice. În aceste cazuri se beau 2 ceşti pe zi. Are efecte benefice în caz de tulburări şi dureri menstruale. cardiace şi circulatorii. combate nervozitatea care provine din suprasolicitarea intelectuală. tăieturi. a acceselor de isterie. Tras rece pe nas opreşte hemoragiile nazale. înŃepăturilor. tulburările de vedere. 30. 31. Este recomandat în răni. în ulcerul scrofulos. diabetului. legând-o strâns pe zona afectată. apoi se aplică local caldă. Recomandat în eczeme. Are acŃiune în cazul congestiei cerebrale. Vaporii de podbal sunt utili în bronşite cronice şi în insuficienŃă respiratorie sau sufocantă. conjunctivite. se aplică sub formă de compresă pentru vindecarea rănilor. plăgi usturătoare. leziuni ale Ńesutului cu umflături vineŃii. Este recomandată în entorse. 6. icterului. arsuri. ulcer varicos. asupra glandelor pelviene. care se aplică pe zona interesată. iar sub formă de gargară în durerile de dinŃi. stimulând metabolismul. tumefieri reumatice ale muşchilor. din 1 linguriŃă de plantă la 250 ml de apă rece. Împotriva arterosclerozei. umflături. Dacă este necesară o cantitate mai mare. Pot aduce alinare în paraplegie. până se formează un terci. erizipel. se lasă să stea 2-3 minute. vindecă guşa. influenŃează pozitiv funcŃionarea întregului sistem glandular. dureri de cap. are acŃiune asupra pancreasului. în erupŃii cutanate care provoacă mâncărimi sau supuratii. Este recomandată compresa şi în cazul bolilor canceroase ale glandelor. COMPRESE CU MUŞEłEL: se toarnă 1 l lapte clocotit deasupra a 2 linguri de muşeŃel. Se recomandă în paralizia membrelor atunci când maladia provine din surmenaj. muşcături de câine turbat. 5. tulburărilor hormonale. tăieturilor. asupra secreŃiilor şi eczemelor cronice. care se întinde pe o pânză. se beau 2 ceşti pe zi. în inflamaŃii ale bursei sinoviale. lăsat la macerat peste noapte. are şi efect laxativ. COMPRESE CU PATLAGINĂ ÎNGUSTĂ: frunzele proaspete se spală. COMPRESE CU CREłIŞOARĂ: se spală o cantitate corespunzătoare de plante proaspete. opreşte hemoragiile pulmonare şi intestinale din timpul tifosului şi dizenteriei. crăpături la picioare. se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de tăieŃei. luxaŃie. COMPRESE CU TERCI DE TĂTĂNEASĂ: se prepară din rădăcinile bine spălate. se zdrobesc până se formează o pastă (terci). Se recomandă în epilepsie. Este recomandată compresa caldă în durerile de ochi. CEAI DE VÂSC: se pregăteşte doar ca extract rece. înŃepături de insecte. entorsă sau apoplexie. Este recomandat a se folosi compresa în boli de plămâni. se aplică sub formă de cataplasmă. în retenŃie urinară. CEAI DE VENTRILICĂ: se face o infuzie. apoplexiei are efect hemostatic. COMPRESE CU BRUSTURE: frunzele proaspete se spală. a senzaŃiilor de ameteală. fiind depurativ şi hematopoetic. se strecoară şi se aplică sub formă de comprese calde.

7. COMPRESE CU ABURI DE TRAISTA CIOBANULUI: se pun 2 mâini pline de plantă proaspătă într-o sită care se Ńine pe aburi. Planta înmuiată la abur se pune pe o bucată de pânză care se aplică sub formă de compresă pe zona afectată. Se recomandă în cazul sânilor umflaŃi, în hemoragiile renale, în hernia inghinală. 8. COMPRESE CU URZICĂ MOARTĂ GALBENĂ: se prepară din 3 linguriŃe cu vârf de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se umezesc cârpe (tifon) cu această infuzie şi se aplică sub formă de comprese calde contra ulceraŃiilor şi varicelor. APNEEA ÎN SOMN (SFORAITUL) APNEEA ÎN SOMN (SFORĂITUL): este oprirea voluntară sau involuntară a respiraŃiei. Această se poate produce în circumstanŃe foarte variate, de la traumatisme, aspiraŃii de corpi străini, până la apneea din cadrul stopului cardiorespirator, ce necesită măsuri speciale de tratament. Sindromul apneei în somn (SAS), această entitate patologică este definită ca fiind oprirea repetată a respiraŃiei în somn (peste 10 opriri într-o oră de somn), asociată cu sforăit sonor şi somnolenŃă marcată în timpul zilei. Practic, boala poate afecta până la 9% din populaŃia adultă. Oprirea respiraŃiilor normale în timpul somnului are ca urmare o proastă aprovizionare cu oxigen a tuturor organelor, putând duce, în timp, la afectări importante ale funcŃiilor acestora. Studiile efectuate pe pacienŃi cu SAS netratat anterior au arătat o creştere a incidenŃei cazurilor de hipertensiune arterială, infarct de miocard şi accidente vasculare cerebrale. Pe de altă parte, alterarea calităŃii somnului duce la somnolenŃă în timpul zilei. Această, la rândul ei, are numeroase urmări cum ar fi: scăderea capacităŃii de concentrare la volan, până la adormitul la volan (ceea ce produce accidente de circulaŃie), scăderea capacităŃii de concentrare la locul de muncă cu alterarea calităŃii muncii depuse de pacient. Nu orice persoană care sforăie noaptea suferă de SAS. În general, motivul prezentării la medic este oboseala exagerată din timpul zilei. Un

rol important îl are partenerul (partenera) de somn, care poate da relaŃii despre numărul şi durata pauzelor de respiraŃie din cursul nopŃii. Există o serie de condiŃii care pot predispune un individ la apariŃia SAS: boala are tendinŃa la "agregare" familială şi consumul de alcool predispune la dezvoltarea acestei suferinŃe. În general pacienŃii sunt supraponderali, ei asociază tulburări endocrine sau metabolice importante. Tot un element de diagnostic clinic este şi nicturia (necesitatea de a merge des la toaletă pe timpul nopŃii), un alt motiv pentru alterarea calităŃii somnului, o altă explicaŃie posibilă pentru somnolenŃa exagerată din timpul zilei. Examenul pacienŃilor care poate evidenŃia obezitatea, valorile crescute ale tensiunii arteriale, examenul ORL, care pune în evidenŃă modificările din sfera cavumului (văl palatin, lueta, amigdale, faringe), este absolut necesar pentru un diagnostic corect al SAS. Există mai multe remedii terapeutice, în funcŃie de cât de avansată este afectarea organică determinată de SAS. Multi pacienŃi vin târziu la medic, atunci când boala este deja visceralizată (au apărut modificări în organ). Prin scăderea în greutate, evitarea consumului de alcool, a fumatului, precum şi prin simple măsuri medicamentoase de scădere a presiunii din căile respiratorii, se poate ameliora calitatea vieŃii bolnavului. Alte remedii terapeutice sunt mai complexe, necesită intervenŃii chirurgicale (cel mai adesea excizia cu laser a unei părŃi din valul palatin) sau utilizarea unor dispozitive speciale în timpul nopŃii, care asigură permeabilitatea căilor respiratorii prin menŃinerea unei anumite presiuni a aerului la nivelul lor. Se pot face inhalaŃii cu ceai de muşeŃel, muguri de pin, pentru a usura respiraŃia. Camera se aeriseşte bine, nu trebuie să fie supraîncălzită dar nici prea rece. Iarna se recomandă aşezarea unui vas cu apă pe sursa de căldură pentru a se umezi aerul. Înainte de culcare se bea un pahar cu lapte, eventual îndulcit cu miere, călduŃ, sau ceai de tei, muşeŃel. Se va evita mâncarea grea seara, mai ales înainte de culcare. Este recomandat ca masă de seară să fie luată cu cel puŃin 2-3 ore înainte de culcare.

APOPLEXIA APOPLEXIA: se va începe cu o cură de ceai de vâsc, se beau 3 căni de ceai, zilnic, timp de 45 zile, apoi 3 săptămâni câte 2 căni, iar timp de 2 săptămâni, câte 1 cană. Se prepară un ceai din următoarele plante: sunătoare, ventrilică, levănŃică, roiniŃă, rozmarin, salvie, care se amestecă în părŃi egale. Se opăreşte 1 linguriŃă din amestecul de plante la 250 ml de apă clocotită şi se lasă câteva minute în repaus. Se bea o cană dimineaŃa şi una seara. Se pot aplică comprese cu biter suedez pe regiunea occipitală, partea superioară a corpului se fricŃionează cu esenŃe de coada şoricelului, sunătoare, traista ciobanului sau cimbru, precum şi frecŃii cu ulei de cimbru, sunătoare, făcute pe zonele paralizate. Se fac băi de şezut cu coada şoricelului şi coada calului, sau băi complete cu cimbru (200 gr la o baie). Pentru băi se lasă plantele peste noapte la macerat, se încălzeşte totul a două zi, se strecoară şi se toarnă ceaiul în apa de baie. Durata băii este de 15-20 minute. Se va folosi săptămânal numai o singură plantă pentru baie. Zonele paralizate se înviorează cu comprese calde cu frunze de tătăneasă. Noaptea bolnavul va dormi pe o pernă umplută cu frunze de ferigă uscate, fără tulpini. Se Ńine o dietă cu sucuri de legume şi fructe, grâu încolŃit, cură cu boabe de ienupăr, se beau ceaiuri din următoarele plante: 40 gr creŃisoară, 30 gr salvie, 30 gr coada şoricelului, 20 gr ciuboŃica cucului, 40 gr coada calului, 30 gr urzică, 30 gr cimbrişor, 20 gr sunătoare. Se infuzează 1 linguriŃă din amestecul de plante la 250 ml de apă clocotită, timp de 2 minute, se beau 4 ceşti pe zi, cu 1 linguriŃă de tinctură suedeză. Se mai poate pune suc proaspăt de măcrişul iepurelui, care se administrează câte 5 picături la fiecare cană de ceai. Altă reŃetă de ceai: 30 gr tătăneasă, 30 gr trifoi roşu, 20 gr sunătoare, 10 gr ventrilică, 10 gr lavândă, 20 gr roiniŃă, 10 gr rozmarin, 20 gr salvie, 10 gr isop. Se prepară ca mai sus, se beau 2 căni pe zi, una dimineaŃa şi una seara, cu 1 linguriŃă de biter suedez, alternativ cu prima reŃetă. Se face baie de trunchi de 2 ori pe zi timp de 25 minute, o baie generală caldă cu lut, de 3 ori pe săptămână timp de 15-30 minute, o baie caldă de sezut timp de 20 minute, o dată pe săptămână, cu muguri de pin, sunătoare, salvie, muşeŃel, cimbrişor, coada calului, urzică. Este indicat duşul scoŃian

alternant, de 2 ori pe zi, duşul rece general sau frecŃie cu apă rece, de 3 ori pe săptămână. Se aplică o compresă cu tinctură suedeză, timp de 30 minute pe coloana vertebrală, sau o cataplasmă cu lut lomboabdominală, de 3 ori pe zi. Membrele se fricŃionează cu tinctură de arnică, sunătoare, cimbrişor sau traista ciobanului, de 2-3 ori pe zi. Este indicată baia de soare, gimnastica medicală de recuperare, reflexoterapia, prin masarea zonelor hipofiză - suprarenale - rinichi uretră - vezică urinară - paratiroide - organele de metabolism - sistemul limfatic - zona afectată. CATARACTA ŞI GLAUCOMUL CATARACTA ŞI GLAUCOMUL: nu este numai o boală a ochilor, ci provine mai exact dîntr-o dereglare a rinichilor. De cele mai multe ori, glaucomul merge mână în mână cu reumatismul şi durerile articulare. Se face un amestec în părŃi egale din urzică, ventrilică, gălbenele şi coada calului, se beau 3 ceşti în care se pune 1 linguriŃă de biter suedez. În cazul cataractei, se ung pleoapele cu biter suedez. Rinichiul dereglat transmite presiunea ascendentă mai departe ochilor. Băile de şezut cu coada calului ajută la retragerea presiunii din ochii afectaŃi. Se iau 100 gr plante uscate sau 2,5 kg de plantă proaspătă. Acestea se lasă peste noapte la macerat în apă rece, apa trebuie să acopere plantele. În ziua următoare se încălzeşte maceratul, se filtrează şi se toarnă peste apa din baie, care trebuie să aibă temperatura de 370380C. Durata băii este de 15-20 minute, încăperea de baie trebuie să fie încălzită, apa de baie să acopere regiunea renală, inima să fie în afara apei. Fără a se şterge, bolnavul se acoperă cu un halat şi se culcă timp de 1 oră ca să transpire. Se prepară o baie de aburi pentru ochi astfel: 20 gr silur, 20 gr odolean, 20 gr muşeŃel, 10 gr verbină, 30 gr soc se amestecă, se iau 5 linguri de plante se opăresc cu 1 l de vin alb care a fost înfierbântat până la limita de fierbere. Aburul este lăsat să acŃioneze asupra ochilor închişi. Tratamentul reflexogen se va face în zona ochilor, a glandelor suprarenale, limfatice corp superior, capului şi ochilor.

Reflexoterapia se bazează pe stimularea punctelor VU1, situat în apropierea unghiului intern al ochiului şi VU2, situat la extremitatea internă a sprâncenei - tonifiere, punctelor 39, 40, 49, 8, 23. DIABETUL ZAHARAT Când sângele conŃine prea multă glucoză, înseamnă că a apărut diabetul. Manifestările tipice sunt printre altele: setea, foamea de lup, rănile care se vindecă greu, furnicăturile în extremităŃi, o stare de slăbiciune. Evident, din când în când, starea omului se schimbă. De exemplu, de fiecare dată la apariŃia febrei, dîntr-un motiv oarecare, organismul omului consumă mai multă energie, ceea ce impune introducerea mai multor calorii în alimentaŃie şi de mai multă insulină sau alte medicamente care se consumă în mod frecvent. La schimbarea locului de muncă sau la plecarea în vacanŃă, creşte activitatea fizică, care implică creşterea cantităŃii de insulină şi nevoia de energie este mai mare. Este imperios necesară analiza urinei, chiar dacă se presupune că situaŃia este sub control. Prin această analiză, făcută periodic, se va putea stabili exact momentul trecerii la schimbarea alimentaŃiei şi a medicaŃiei. De exemplu, dacă urina marchează valoarea 1+ pe banda test care este înmuiată în eşantionul de urină şi brusc creşte la 3+ sau 4+, atunci este nevoie de mai multă insulină. Această doză se va menŃine până când se mentine cauza schimbării. Astăzi, cea mai mare parte a oamenilor folosesc trei tipuri de insulină: insulina izofonă (MPH), insulina lentă şi cea obişnuită. Toate acestea pot fi amestecate la nevoie în aceeaşi seringă. Totuşi este indicată folosirea separată a seringilor pentru fiecare tip de insulină. Dacă se foloseşte insulina izofonă (semilentă), această acŃionează la începutul după-amiezii, dacă injecŃia este făcută dimineaŃa. Această înseamnă că masă principală va fi la prânz, pentru a conferi maximum de energie organismului în momentul în care şi acŃiunea insulinei ajunge la maxim. Insulina obişnuită are efectul la 2 ore după injectare. În acest caz o gustare înainte de culcare va acoperi nevoia unei doze suplimentare de insulină. Tratamentul diabetului zaharat trebuie stabilit şi monitorizat de către medicul diabetolog.

Un aspect care nu trebuie neglijat este legat de sănătatea diabeticului, de tonusul lui muscular. Se consideră că celulele musculare pot folosi mai eficace caloriile şi pot înmagazina propria lor energie sub o formă direct utilizată, mult mai uşor, atunci când organismul este pe cale de a se îmbolnăvi de diabet, decât atunci când boala este extinsă în corp. Bolnavul care are un tonus muscular crescut trece mai uşor peste efectele bolii decât cel care nu este "în formă". TRATAMENTUL DIABETULUI PE CALE NATURISTĂ Se recomandă cură de sucuri şi crudităŃi timp de 2 luni, apoi crudităŃi 6-12 luni. Se recomandă zarzavaturile şi plantele medicinale în salate - salata, conopida, vinetele, ceapa, hreanul, anghinarea, sfecla, varza, usturoiul, păpădia, castravetele, morcovul, după cum sunt indicate şi smântâna, ouăle, soia, proteina vegetală. Se consumă fructele ca: mere, pere, nuci, piersici, mure, portocale, pepene, mandarine. A se evita fructele foarte dulci. Se fac cure cu tije de păpădie, cu suc de orz verde (3x50 ml. pe zi), cărbune de tei (3x1 linguri pe zi), tinctură de valeriană (3x15 picături pe zi), ceaiuri, ceai de obligeană, se beau 6 linguri pe zi. * Rp. 1: 40 gr. cerenŃel, 10 gr. mur, 20 gr. troscot, 10 gr. frunze de afin, 30 gr. cinci-degete. Se fierb 30 gr. teci de fasole într-un litru de apă timp de 30 de minute, apoi se ia vasul de pe foc şi se adaugă 1 lingură din amestecul de mai sus, se infuzează 3 minute, se beau 3 căni pe zi, cu tinctură suedeză. * Rp. 2: 20 gr. salvie, 20 gr. coada şoricelului, 10 gr. frunze de afin, 10 gr. soc. 1 linguriŃă cu vârf rădăcină de tătăneasă se pune la fiert în 250 ml. apă, după primul clocot se ia de pe foc şi se adaugă 1 linguriŃă din amestecul de mai sus, se infuzează 2 minute, se beau 3 căni pe zi, cu tinctură suedeză. * Cura de sucuri, crudităŃi, până la 12 luni. * Zarzavaturi, plante medicinale în salate (conopidă, vinete, ceapă, hrean, anghinare, sfeclă, castravete, usturoi, varză, păpădie, morcov, soia). * Smântână, ouă. * Fructe ca: mere, pere, nuci, piersici, mure, banane, pepene, mandarine. Se evită fructele dulci.

4-5 pe zi. Urechea externă este segmentul aparatului auditiv care culege şi concentrează undele sonore din mediul înconjurător spre timpanul osicular. Mâncare de fasole verde. de fasole verde este egală cu 2 unităŃi de insulină. * Cura de vâsc: se lasă în apă rece până a două zi. * Supraveghere medicală riguroasă. mărarul. de 3 ori pe săptămână. de trei ori pe zi. Se frământă. Se mai consumă: morcovi. Învelişul cutanat din porŃiunea fibrocartilaginoasă prelungeşte din afară spre interior . se pregătesc găluşte sau chiftele. Ea este formată din pavilionul auricular şi conductul auditiv extern. zilnic. rămânând glutenul. În timp ce urechea externă este vizibilă. baia de trunchi. baia de abur generală de 2-3 ori pe săptămână a câte 15-20 de minute. 300 gr. Se alternează de 5 ori succesiv. apă. mirosul. nucul. El este în contact cu lumea din afară. paie de ovăz. Reglează functiile biliare scade zahărul din sânge. o dată pe zi. * Ceai anti-diabetic: frunze de afin. Se adaugă după gust usturoiul. fasolea. Organul auzului şi echilibrului. dud. se fierb 10 minute la foc domol. Se iau 3 linguri din amestec cu 3 pahare de apă. Pavilionul se conŃinuă cu al doilea segment al urechii externe reprezentat de conductul auditiv extern. de teci de fasole. internă) sunt situate profund în interiorul cutiei craniene. flori de gălbenele. se scurge apa. * Cura de aer cu gimnastică respiratorie şi fizică. 3 păhărele pe zi. după toleranta individuală. consumate crude. se strecoară.* Sucul de varză crudă. frământată până se obŃine o cocă vâscoasă. sparanghel. o dată pe zi. suc de castraveŃi proaspeŃi. * Baia vitală de două ori pe zi a câte 25 de minute. * Cataplasmă cu cărbune. 100 ml. timp de 5 minute şi punctul 23. ceapa. se răceşte. se face infuzie la 400 ml. se strecoară. urzica. se compune din 3 părti: urechea externă. Duşul scotian alternant de 2 ori pe zi. Conductul auditiv extern este format dîntr-o porŃiune fibrocartilaginoasă externă şi o portiune osoasă internă. alternantă cald-rece. se macerează 14 zile. pătrunjelul. nuc. care au acŃiune hipoglicemiantă. se strecoară. în osul temporal. la 1 oră după mesele principale. seminŃe de in. 25 de minute. salvia. Acesta are forma unui cilindru uşor aplatizat antero-posterior şi un traiect în formă de "S" în plan orizontal. se consumă 1 lingură în fiecare zi înainte de micul dejun. timp de 2-3 săptămâni. la foc domol. pe peretele abdominal. aplicată în zona de proiecŃie. punctul 4. Decoct de teci de fasole cu alte plante: se amestecă câte 10 gr. teci de fasole. normalizează glicemia. punctul 13 tiroida timp de 3 minute. până se îndepărtează amidonul. * Ceai din teci de fasole. care înlocuieşte insulina. Sucul de Ńelină. Baia alternantă de picioare o dată pe zi. urechea. frunze de dafin. de teci de fasole cu 1 litru de apă. Duşul rece general. celelalte două (mijlocie. Decoct de teci de fasole: se fierb 20 gr. REFLEXOTERAPIE Se masează următoarele puncte: 17 stomac. iar cunoaşterea realităŃii se face cu ajutorul celor 5 simŃuri: văzul. se beau 3 ceşcute pe zi. usturoiul. Se mai foloseşte brusturele. numai la recomandarea medicului în caz de diabet. punctul 29 intestin gros timp de 5 minute. scoate cantitatea de zahăr din sânge. sunătoare. morcov. se bea fracŃionat de 3 ori. se lasă de seara până dimineaŃa. timp de 3 minute. ceapa. mijlocie şi internă. Se bea 1 pahar de 3 ori pe zi. se adaugă puŃină cafea de cereale. auzul. DOPUL DE CERUMEN Omul nu trăieşte izolat de mediul care îl înconjoară. de făină de grâu. cu recomandarea medicului. Se folosesc 3 căpăŃâni de usturoi zdrobite într-o sticlă de 1 litru de rachiu. apoi se încălzeşte uşor. 19 duoden timp de 15 minute. praz. se frământă coca adăugându-se apă rece. Se pune într-un vas cu apă rece care să acopere coca. timp de 30 de minute. * Usturoi macerat în rachiu de secară. se fierb. muiată în apă rece. punctul 34 intestin subtire timp de 5 minute. se ia 1 lingură de 3-6 ori pe zi. "Proteina vegetală" se realizează din : 1 kg. a stomacului şi pancreasului 8 minute cald apoi 4 minute rece. Se recomandă pentru diabet. pipăitul şi gustul. baia de soare. Pavilionul este o formatiune fibrocartilaginoasă de formă ovală care se inseră pe peretele lateral al craniului şi care are două funcŃii importante: auditivă propriu-zisă şi de orientare auditivă în spaŃiu.

creşterea eliminării lichidelor consumăte ziua. micoze. fie prin spălătura auriculară efectuată după înmuierea acestora. Conform statisticilor. În inconŃinenŃa urinară de stres. La bărbaŃi principala cauză este afecŃiunea prostatei (adenomul sau cancereul de prostată). mai ales la femeile în vârstă şi constă în pierderea de urină prin manevre ce cresc presiunea intraabdominală (tuse. Niciodată nu se scoate dopul de cerumen de către persoane neautorizate prin diverse manevre şi cu diferite obiecte. Tratarea infecŃiilor urinare prin antibiotice. ulceraŃii. numite glande ceruminoase. sedative. atrofiei vaginale prin terapie hormonală. decongestionante nazale cu efedrină). cancere vezicale. una principală este tulburarea de contractie a muşchiului vezicii urinare. infecŃii. antihistami- nice. săruri minerale de sodiu. unele medicamente (diuretice. Dopurile vechi şi uscate se îndepărtează fie prin extragere cu un cârlig de corp străin. La toate aceste cauze se adaugă modificările fiziologice de vârstă (scăderea capacităŃii vezicii urinare. Mobilitatea redusă a vârstnicului. alcoolul. proteine. acid cerotic. calciu. ConsecinŃe ale acestei afecŃiuni sunt: medicale (leziuni locale. antihipertensive. ridicare unor obiecte grele). cu rol în protecŃia urechii. de consistenŃă şi culoare variabilă. pierderea echilibrului. eliminarea unor medicamente. zgomote auriculare. un rol major îl are educarea pacientului. el fiind bine suportat atât timp cât există un spaŃiu între masă să şi peretele conductului pentru a permite o audiŃie normală. O altă cauză este şi cea datorată stresului. Creşterea sau scăderea cantităŃii de cerumen depinde de mai mulŃi factori: oscilaŃii de temperatură. colesterol. Dintre cauzele aparitiei inconŃinenŃei urinare cronice la persoanele în vârstă. un rol important îl au tratamentele farmacologice şi chirurgicale. golirea vezicii urinare înainte de culcare. InconŃinenŃa urinară poate fi trecătoare sau cronică. izolare socială. stimulări mecanice şi medicamentoase. constipaŃia. Deşi o profilaxie veritabilă a dopului de cerumen nu există. vaginite şi uretrite atrofice. reacŃii psihice. SecreŃiile acestor glande şi produşii de descuamaŃie ai tegumentului formează o substanŃă păstoasă. Alteori apare scăderea de auz (hipoacuzie de transmisie).00. glande aprocrine (glande sudoripare modificate). potasiu. una secundară este în urma unor afecŃiuni neurologice (accidente vasculare cerebrale. exerciŃii de întărire a planşeului pelvian). boala Parkinson. depresie). reducerea consumului de lichide după oră 18. vertij. Dopul se poate elimina prin spălătură auriculară cu apă caldă la 370C. deficitul de vitamină B12 sau este idiopatică. În 5% dintre cazuri inconŃinenŃa urinară este secundară neuropatiei diabetice. economice. magneziu. au efect benefic. se poate recomandă evitarea stagnării apei în urechi şi curăŃarea intempestivă a conductului auditiv extern. oprirea fumatului. higroscopică. Pentru inconŃinenŃele urinare care nu au răspuns la aceste măsuri. tratamentul constipaŃiei pot rezolva această problemă. alături de modificarea stilului de viaŃă (scăderea greutăŃii corporale la obezi. contribuie la apariŃia inconŃinenŃei urinare. Dopul nu se formează deodată. sângerări. durere. unele boli (insuficienŃă cardiacă sau venoasă). fosfor şi cupru. La primele simptome bolnavul trebuie să se prezinte la medicul de familie pentru identificarea cauzei şi să se determine o anumită conduită terapeutică.pielea pavilionului şi este acoperit de foliculi piloşi. fiind o consecinŃă a slăbirii planşeului pelvin prin îmbătrâniri şi naşteri multiple. psihosociale (jenă. cu aspect ceros (cerumenul) cu PH acid. strănut. Cea tranzitorie este determinată de cauze reversibile: infecŃii urinare. tratamentul factorilor precipitanŃi (tuse. ci în timp îndelungat. glande sebacee. Cerumenul este singurul produs uman ce conŃine cupru. acizi graşi. dacă pacientul nu a prezentat anterior perforaŃii ale membranei timpanice sau nu are în prezent un proces supurativ acut. pe timpul nopŃii). peste 15% dintre vârstnici au această problemă. tulburările de mers. senzaŃia de plenitudine. boala Alzheimer) sau alte cauze (cistite. infecŃii urinare). INCONłINENłA URINARĂ Reprezintă pierdera involuntară de urină temporară sau permanentă. Golirea vezicii urinare la anumite intervale de timp. autofonie. . obstrucŃie uretrală). vaginite). care pot să-l împingă spre timpan şi să producă leziuni. La unele persoane cerumenul se acumulează în conduct formând un veritabil dop. În componenŃa cerumenului intră: apă. traumatisme emoŃionale.

Sunt permise laptele şi produsele lactate. 40 gr trifoi roşu. apoi se conŃinuă cu 3 şedinte pe săptămână încă 5-6 săptămâni. nalbă. lintea etc. infecto-contagioasă care se transmite în special pe cale aeriană. alternând reŃetele. Este o afecŃiune cunoscută de mii de ani. care apar la distanŃă de timp de momentul infecŃiei cu bacilul Koch sau al reactivărilor tuberculozei după un prim tratament. vinul. metabolism pe care îl poate relua în momentul în care condiŃiile locale sau generale ale organismului îi permit. 20 gr salcie albă. din care se scot mezelurile. fasolea. Masajul se va face zilnic timp de 12-14 zile. stomacului. coada calului. Pentru uz extern se prepară următoarea reŃetă: năprasnică. vitală. portocalele. 2833 timp de 5 minute. Rp. gălbenele. 17. în condiŃii neprielnice pentru el.. coada calului (100 gr plante la fiecare baie). 30 gr tătăneasă. se strecoară şi se toarnă în apa de baie. Reflexoterapia se aplică prin masarea zonelor reflexe corespunzătoare glandelor suprarenale şi paratiroide. compoturile. 10 gr coajă de stejar. prin intermediul picăturilor Flluger rezultate în urma acceselor de tuse. tătăneasă sau tinctură de frunze de limba câinelui. Se fac băi de trunchi. inflamatorie. duş scoŃian alternant de 2-3 ori pe săptămână. 26 timp de 5-7 minute fiecare. coada calului. sare de bucătărie (2 pumni de sare de Basna). Se face infuzie din 1 linguriŃă amestec la 250 ml de apă. acriturile. Se Ńine o dietă cu sucuri de fructe şi zarzavaturi timp de 1 an. fructele citrice şi de pădure precum şi sucurile lor. se amestecă în părŃi egale. leziunilor. tampoanelor. Se fac băi cu infuzie de ciubotica cucului. micotice. peştele. menŃinând o igienă riguroasă a tegumentelor. 10 gr ventrilică. Zonele ficatului.40 gr coada calului. 20 de ani). pentru combaterea stărilor inflamatorii. dar care poate fi relativ uşor omorâtă de expunerea la soare (UV) şi dezinfecŃia cu produsi chimici speciali (cei mai simpli sunt cei cloruraŃi). 2 . se iau 200 gr din amestec la 5 l apă rece. care înviorează musculatura dinspre exterior. se încălzeşte puŃin. 20 gr trei fraŃi pătaŃi. ExistenŃa acestor "bacili dormati" în organism constituie punctul de plecare al tuberculozelor secundare numite ftizii (popular oftică). lămâia. 25. 23 timp de 3 minute. 30 gr gălbenele. Purtarea condoamelor. vacă. La tratament se va Ńine cont de alimentaŃie. nalbă. cu tije de păpădie. Boala ia naştere din cauza unei dereglări a funcŃionării ficatului. proliferativă. ciocolata. se beau 3-4 ceşti pe zi. 15. 20 gr coada şoricelului. regim crudivor depurativ timp de 5-7 zile pe lună. 30 gr coajă de salcie albă. cura cu suc de orz verde 3x50 ml pe zi. 20 gr fumăriŃă. râs. carnea de porc. după care se aplică alifia de gălbenele. conservele. montarea sondelor urinare temporar sau definitiv. . 13.20 gr brusture. merele. Baia durează 20 minute. 15. Se prepară următoarele retete: Rp. coada şoricelului. salatele acrite cu iaurt. carnea fiartă de vitel. cu boabe de ienupăr. pamperşilor. Tuberculoza este produsă de bacilul Koch. colecistului. o mycobacterie foarte rezistentă la frig şi căldură. peştele proaspăt legumele uşoare fierte. deoarece acestea formează acizi pe care ficatul bolnav nu-I suportă. rostopască. suc de nalbă. Se aplică comprese locale cu infuzie de cimbrişor şi badijonare cu suc de gălbenele. înfăşurare scurtă. cu perioade de recrudescenŃă determinate de situaŃii speciale naturale şi sociale. intestinelor. Se vor masă punctele: 24. cafeaua. cacaua. timp de 5-7 zile.Toaleta locală riguroasă previne apariŃia infecŃiilor bacteriene. caracterizată prîntr-o etiopatogenie extrem de complexă. PSORIAZISUL Este o dermatoză plurifactorială. se macerează 12 ore. Bacilul Koch are o proprietate deosebită de a-şi putea inhiba metabolismul pe termen lung (10. se vor masă pentru reglarea funcŃiilor metabolice. devin necesare în inconŃinenŃa urinară refractară la măsurile terapeutice. afumăturile. 50 gr urzică. 20 gr mesteacăn alb. prin producerea de anticorpi. Zonele limfatice se vor masă pentru creşterea puterii de apărare a organismului la infecŃii. Se fac băi calde de şezut cu coada şoricelului. Se freacă regiunea vezicală cu esenŃă de traista ciobanului. mierea. cântat. mazărea. pasăre. Pielea cu cruste uscate se unge cu alifie de rostopască. Se beau zilnic 4 ceşti de ceai de creŃişoară. TUBERCULOZA Tuberculoza este o boală cronică. oŃetul. 1 .

40 gr frunze de podbal. 15 gr rizomi de pir. cantitatea de bacili eliminată în spută este foarte mică şi este posibil ca în eşantionul de spută analizat să nu fie suficienŃi bacili Koch pentru a deveni vizibili pe frotiu. lipsa poftei de mâncare. tebemicin.Rp. nizolin. calamităŃi naturale favorizează apariŃia şi răspândirea tuberculozei în rândul populatiei. Starea febrilă (37-380C). SituaŃii de criză economică. strepancil. Codein fosfat. a căror sistem imunitar nu este maturizat sau este debilitat de maladiile intercurente. Se face decoct din 5 linguri de amestec la 1. Receptivi la infecŃia tuberculoasă sunt în special copiii până la vârsta de 3 ani şi adulŃii de vârsta a treia. transpiraŃiile nocturne şi oboseala. care duce o viaŃă dezordonată marcată de vicii fumat. Supercortisol. De aceea este necesară cultivarea sputei recoltate pe medii specifice de creştere a bacilului. tiocarbid. în condiŃiile în care se întrerupe tratamentul recomandat de specialist sau nu se respectă schemele recomandate de medicul curant. în tuberculoza cronică. streptomicină sulfat. Cedecalcin. 15 gr troscot. gluconat de calciu. se beau 2-3 căni pe zi. În cazul bolnavilor cu leziuni minime. 20 gr conuri de hamei. În cazul reactivărilor tuberculoase. expectoraŃii cu sânge proaspăt. Diagnosticul de certitudine al tuberculozei este cel bacteriologic din sputa expectorată de pacient. fintozid. 20 gr flori de tei. . fără loc de muncă. Stodal. denumite "hemoptizii providenŃiale" pentru că duc la descoperirea unei tuberculoze active. la simptomele descrise mai sus se pot adăuga altele cum ar fi dispneea (greutate în respiraŃie) sau alte complicaŃii apărute în urma repetatelor leziuni tuberculoase la nivel pulmonar. băut. . Pentru o persoană prost alimentată calitativ şi cantitativ. InfecŃia tuberculoasă (pătrunderea bacilului Koch în organism) nu se conŃinuă obligatoriu cu îmbolnăvirea de tuberculoză. Cavit 9.În perioada de convalescentă se utilizează unele specii de plante medicinale care conŃin săruri minerale. este mai probabil ca infecŃia tuberculoasă să fie conŃinuată de apariŃia ftiziei. Se face decoct din 1 lingură de amestec la 1 cană de apă. . . vitamine. ACTH. întregesc sindromul de impregnare bacilară. boli de sistem.Vitaminele D2.Izoniazidă. simptom care este caracteristic multor boli. D3 hidrosolubile. se beau 3-4 căni pe zi.Sirop de patlagină. virozele. O altă particularitate a acestui microb este posibilitatea de a dezvolta rezistenŃă la acŃiunea unor antibiotice specifice. O situaŃie particulară o constituie hemoptiziile. Această posibilitate reduce şansele de reusită ale tratamentelor ulterioare. psihopatii. Principalul simptom este tusea iniŃial neproductivă apoi cu secreŃie mucopurulentă. Tusomag. din care se ia câte 1 linguriŃă cu 1 oră înainte de masă de prânz şi seara. 1 . războaie.20 gr coada calului. Pe timpul acestei cure se recomandă săptămânal consumărea a 500 gr miere amestecată cu hrean ras (1-2 rădăcini). diabetul. stresată emotional şi intelectual. . substanŃe antibacteriene. în special la fumători unde schimbarea caracterului de tuse obişnuită a fumătorului poate să fie un semnal. Tuberculoza nu are simptome proprii care să sugereze de la început afecŃiunea. 5 gr fructe de ienupăr. Tratament: . Predinson.chiar corect executat. Factorii care conduc la transformarea infecŃiei tuberculoase în boală aparŃin atât organismului cât şi mediului. 20 gr frunze de podbal. îndulcite cu miere de albine. ProporŃia mare de persoane fără locuinŃă. Trecid. 5 gr frunze de mentă. neescavate. timp de 3-6 luni. pirazinamidă. Tusan. Ele survin în urma ruperii unor vase de sânge mai mici sau mai mari. de unde rezultă cantitatea mică sau impresionantă de sânge eliminată.5 l de apă. Prima infecŃie tuberculoasă (naturală sau vaccinală) are un efect benefic asupra imunităŃii organismului determinând o creştere faŃă de o nouă infecŃie tuberculoasă. Cu acŃiune remineralizantă sunt indicate următoarele plante în cură de 6 luni până la 2 ani: 40 gr coada calului. kanamicină. Acest lucru se întâmplă însă în condiŃiile unui organism sănătos. PAS. vase care se erodează în ansamblul de leziuni locale pulmonare pe care le dă tuberculoza evolutivă. Examenul microscopic pune în evidenŃă bacilul Koch. Ea evoluează lent până la forme avansate de boală. necooperante în finalizarea tratamentului corect al tuberculozei duce la apariŃia cazurilor de tuberculoză cronică ce constituie sursa de infecŃie principală. Calmotusin. după o coloratŃie specială. scăderea în greutate. vitamina B6. afectată de maladii cum ar fi: cancerul.

un sfat valabil.Reflexoterapia aduce îmbunătăŃiri în respiraŃie dacă este cazul de exces de energie la nivelul plămânului. permanentă. Unii naturişti recomandă folosirea tijelor florale de păpădie în locul frunzelor . dar care are nişte efecte detoxifiante cu totul excepŃionale. animalele îşi schimbă blana. pentru tuse. indigestia. 10 gr frunze de ciuboŃica cucului. ulcerul. păpădia are darul de a stimula peristaltismul întregului tub digestiv. ierburile îşi scot noile tulpiniŃe la lumină.. tot felul de boli şi tulburări. Este un adjuvant valoros în cazurile de microlitiază biliară.. când farmacia naturii îşi umple cămările cu plante pline de vigoare şi energie.tonifiere. caracterizat prin accese violente de sufocare sau de vid de energie la nivelul plămânilor. de spălare trupească. Iată de ce este extrem de important ca în perioada această. de a stimula puternic regenerarea celulelor hepatice şi de a favoriza eliminarea toxinelor din acest organ extrem de important. Mai mult. primăvara devreme. caracterizat prin respiraŃie greoaie. Multe din afecŃiunile începutului de primăvară. Totul în natură se primeneşte: copacii capătă un nou veşmânt de frunze. 1 Cura cu păpădie pentru ficat şi vezica biliară Este o plantă în aparenŃă banală. 40 gr fructe de cătină. impurităŃi care vor genera. o consecinŃă directă a acestei stări de intoxicare cronică a organismului. problemele digestive (gastrita. icterul. în marea majoritate a cazurilor. dispepsia. este momentul marii curăŃenii de primăvară. care se prepară ca infuzie din 2 linguriŃe de amestec la 1 cană de apă. . se beau 1-2 căni pe zi. hemoptizie se masează punctul P1 . . colita). PrecauŃii: La persoanele cu stomacul foarte sensibil. iar păsările îşi refac cuiburile. favorizează evacuarea acesteia. păpădia conŃine în frunzele şi în tulpina sa substanŃe amare. În cazul al doilea. situat în pliul cotului în afara tendonului muşchiului biceps . hepatitele de toate felurile. pentru a conŃine colina (un principiu activ cu proprietăŃi drenoare şi tonice hepatice foarte puternice) în cantităŃi maxime. enzime şi fitohormoni care fac adevărate minuni pentru ficatul obosit şi încărcat de toxine. Efectele curei cu păpădie Această cură are darul de a relansa activitatea ficatului. Nu în ultimul rând. culegându-se în intervalul de timp de dinaintea înfloririi plantei. Chiar celebra astenie de primăvară este. fiind de un mare ajutor pentru persoanele cu digestia slăbită sau leneşă. frunzele proaspete de păpădie stimulează secreŃia de bilă şi. Câteva recomandări terapeutice Printre afecŃiunile care se agravează la ieşirea din iarnă şi care sunt eliminate cu ajutorul tratamentului cu frunze de păpădie proaspătă enumerăm: diskinezia biliară (fierea lenesa). singurul inconvenient fiind că aceste tije se procură greu. infecŃiile renale etc. Această deoarece acum. 1). care este de obicei foarte scurt (3-4 zile). Recoltarea frunzelor se face în aceeaşi zi sau cu maximum două zile înainte de a fi consumate.dispersie (fig. cum ar fi epidemiile de boli respiratorii. să apelăm la ele. În primul caz se masează punctul P5. Desfăşurarea curei Timp de 14 zile. subponderale 6 cure pentru curăŃarea organismului Când ultimele zvâcniri ale iernii au trecut şi în lumină biruitoare a soarelui lumea plantelor se retrezeşte la viaŃă. se datorează acestor acumulari de toxine în corp. precum şi în ciroza hepatică.În perioada de iarnă şi primăvară se recomandă următoarea reŃetă: 40 gr măceşe. Şi oamenii ar trebui să ia în serios acest mesaj de înnoire. se vor consuma câte zece frunze proaspete de păpădie. cu 10 minute înaintea meselor principale. în organismul fiecăruia dintre noi rămân „zaŃuri”. important. dacă nu sunt eliminate din timp. înainte ca primele semne de boală să-şi facă apariŃia. puseurile de reumatism. de la plante care încă nu au înflorit. Se mai poate masă meridianul vasului de concepŃie cu punctul JM15 . cistitele. constipaŃia atonă.tonifiere. 10 gr frunze de urzică. Suntem plini de zgură! La sfârşitul iernii. de două-trei ori pe zi.

Studii recente arată că sucul proaspăt de urzică are efecte foarte bune în tratarea diferitelor forme de leucemie. după care se dau prin maşina de tocat. Desfăşurarea curei Sucul de urzică se obŃine astfel: într-un mixer electric se pune o mână de frunze de urzică tăiate nu foarte mărunt. netratat chimic. Desfăşurarea curei Pentru a face tratamentul cu grâu verde. cât şi în formele auto-imune sau în cele în care apar modificări morfologice ale hematiilor. În martie-aprilie. de un verde viu. atât în cea feriprivă (urzica este bogată în fier şi favorizează asimilarea acestui oligoelement). vom pune într-o tăviŃă de plastic un strat de pământ fertil de flori. Pentru această. vor mai răsări de 1-2 ori). Mai mult. stimulează procesul de producere a altor elemente figurate ale sângelui (globule albe. Vasul se pune apoi pe pervazul ferestrei şi se udă la un interval de timp de 2-4 zile. când dezintoxicarea şi revigorarea sunt mai necesare ca oricând. înainte de mesele principale. În două săptămâni grâul verde va răsări şi va creşte la o înălŃime de 15-20 cm. care clocoteşte parcă de viaŃă. care va fi băut într-o singură doză. când rezervele de substanŃe vindecătoare acumulate în anul trecut sunt puse în mişcare de primele valuri de căldură. Efectele curei cu urzică Fiind extrem de bogat în clorofilă. el are o acŃiune reparatoare. se spală bine. Administrarea lui se face în cure de 10-21 de zile. Iată în continuare şi indicaŃiile de tratament pentru această cură: Câteva recomandări terapeutice Cura cu suc de urzică se recomandă în mod special în anemie. având o multitudine de întrebuinŃări terapeutice. Se mixeazăă vreme de 2-3 minute. enzime şi minerale. imediat după răsărire. trombocite). precum şi pentru sechelele post-hemoragice. Pentru curele de curăŃare a sângelui mai puternice. Se obŃine aproximativ un pahar de suc. . Acest preparat de primăvară anihilează radicalii liberi. şi îl vom însămânŃa cu boabe de grâu (se găsesc la magazinele naturiste) puse des. apoi se lasă să mai stea vreme de un sfert de oră. cu o grosime de doi-trei centimetri. De asemenea. Efectele curei cu grâu verde Sucul obŃinut din mlădiŃele de grâu are un efect puternic. favorizând regenerarea epiteliilor lezate de feluritele boli. Frunzele urzicii au cea mai mare putere terapeutică primăvara. ca adjuvant în hemoragiile interne. această plantă are şi cele mai intense efecte depurative şi reîntineritoare. pe stomacul gol. se beau 2 pahare de suc de urzică pe zi: dimineaŃa şi seara. de curăŃire a întregului tub digestiv. dar mai ales asupra tubului digestiv. Atunci este momentul potrivit pentru recoltare. 3 Cura cu grâu verde . care va fi întotdeauna foarte proaspăt. după care se adaugă trei sferturi de pahar de apă. după care se filtrează prin strecurătoarea pentru ceai sau prin tifon. Tocătura se pune în storcătorul electric centrifugal şi se obŃine sucul de grâu verde un adevarat elixir de sănătate. PrecauŃii: Persoanele cu colită de fermentaŃie vor consumă cu prudenŃă (la început în cantităŃi mici) sucul de urzică. Sucul obŃinut din ele este o adevărată colecŃie de vitamine.pentru sânge Este una din cele mai vechi şi mai utilizate plante medicinale de pe glob.pentru colon şi stomac La început de aprilie. grâul deja a crescut.sau debile. stimulează procesele de hematopoeză (de producere a globulelor roşii). calmând durerile. timp în care se ia câte un sfert de pahar (50 ml) de trei ori pe zi. Se taie tulpinile (rădăcinile care rămân. dimineaŃa. trebuie în primul rând să ne asigurăm „materia primă”. 2 Cura cu urzică . mlădiŃele sale arătând ca o perie deasă. cu o culoare verde intensă. motiv pentru care va fi făcut cu prudenŃă. cicatrizând leziunile şi normalizând procesele digestive. la 1-2 mm una de cealaltă. este recomandată în tulburările de coagulare ale sângelui. cu efecte benefice asupra întregului organism. pe câmp. sucul de urzică este un excelent purificator pentru sânge. fiind într-un acord perfect cu perioada de trecere de la sezonul rece la cel cald. tratamentul cu păpădie crudă se poate dovedi prea puternic. dacă sunt udate.

ca zarzavatul pentru ciorbe. doză care va fi consumătă pe stomacul gol. Fără îndoială. din cauza consumului exagerat de proteine. şi minimum 30 de zile. Dacă nu puteŃi avea în fiecare zi acest suc proaspăt de leurdă. Se obŃine ceva mai mult de un pahar de suc.Câteva recomandări terapeutice Cura cu grâu verde este recomandată într-o multitudine de afecŃiuni digestive specifice primăverii. Desfăşurarea curei DimineaŃa şi seara vom mânca. întrucât are efecte antiinflamatoare şi ajută la controlul sfincterelor urinare. În multe cazuri de enterită sau de colon iritabil. Desfăşurarea curei Sucul de leurdă se obŃine astfel: o mână de frunze proaspete se taie foarte fin. De asemenea. pentru prevenirea afecŃiunilor cardiovasculare. De asemenea. 5 Cura cu leurdă . curele de ridichi previn formarea unor noi calculi în cazul persoanelor care au recurs la operaŃie sau la alte forme de tratament pentru eliminarea lor. pentru ca efectele sale să fie resimŃite în profunzime. care suferă de nefrită. cât să le pătrundă şi să le acopere. aceste rădăcini au un efect diuretic intens. gorun sau fag. putem adăuga în salată şi câteva fire de pătrunjel. Se lasă să macereze vreme de zece zile. Tratamentul durează 12 zile. este un real ajutor celor care au pietre sau nisip la rinichi. obŃinut cu storcătorul electric centrifugal. favorizează cicatrizarea şi regenerarea Ńesuturilor afectate de boală.pentru aparatul reno-urinar Rădăcinile de un roşu viu şi strălucitor ale ridichilor sunt un adevărat elixir pentru rinichi. vreme de patru ore. Pentru persoanele cu probleme renale cronice sau foarte grave. care ajută la vindecarea rapidă a feluritelor infecŃii care afectează rinichii. oŃet de mere şi sare de bucătărie. are o acŃiune calmantă. Apoi. În cazurile de gastrită hiperacidă şi de ulcer. care apare sau se agravează invariabil la sfârşitul iernii. au o acŃiune antiinflamatoare asupra rinichilor şi asupra prostatei. cura cu leurdă este un panaceu pentru întregul aparat cardiovascular. Pentru un gust mai bun. Tratamentul se face minimum 12 zile la rând. pe stomacul gol. tăiate mărunt şi amestecate cu puŃin ulei de masline.pentru inimă şi vasele de sânge Este o plantă ce creşte în semi-umbra pădurilor de stejar. cura cu suc de grâu verde ajută la modificarea florei (devenită patologică) şi favorizează eliminarea reziduurilor din colon. întrucât anumite principii active conŃinute de ridichi favorizează mărunŃirea calculilor urinari şi eliminarea lor. Deasupra se adaugă alcool alimentar de şaptezeci de grade. în măsura în care sucul de grâu este tolerat (pentru că nu toŃi pacienŃii suportă acest remediu). pielo-nefrită ori cistită cronică. câte o salată obŃinută din cinci ridichi de mărime medie. imediat după preparare. 4 Cura cu ridichi . În colita de putrefacŃie. o dată pe zi. la temperatura camerei. apoi se filtrează prin tifon. „De vină” sunt substanŃele antiinfecŃioase şi diuretice pe care această legumă de primăvară le conŃine din belşug. atunci recurgeŃi la o cură cu tinctură de leurdă. până acesta se umple pe trei sferturi. cura cu mlădiŃe de grâu are efecte calmante şi determină vindecarea gradată a acestor afecŃiuni. Câteva recomandări terapeutice Cura cu ridichi este în mod special indicată persoanelor care reŃin apa în organism. se recomandă administrarea zilnică a 100 ml (jumătate de pahar) de suc de ridichi proaspăt. motiv pentru care se mai numeşte şi usturoită. care se prepară în următorul mod: frunzele proaspete de leurdă se taie cât mai fin şi se pun într-un borcan de sticlă cu filet. Efectele curei cu ridichi Ridichile de lună conŃin substanŃe cu un puternic efect antibiotic. favorizând eliminarea apei din corp prin urinare. vezica şi căile urinare. după care borcanul se închide ermetic. timp în care se agită conŃinutul borcanului . Se pun într-un vas de sticlă şi se toarnă deasupra un pahar de apă călduŃă. aşa cum vom vedea în continuare. după care se lasă să macereze la temperatura camerei. pentru bolnavii cardiaci cronici. O altă recomandare a acestui tratament este pentru bolnavii cronici de prostată. are frunzele de un verde închis şi un miros ca de usturoi.

stimulând foarte puternic procesele de eliminare a secreŃiilor de pe căile respiratorii şi avănd efecte antiinfecŃioase directe.pentru aparatul respirator Frunzele sale lunguieŃe sunt printre primele care ies pe câmp şi prin pârloage primăvara. se începe administrarea preparatului. are un rol esenŃial în reducerea colesterolului. fluidifiante sanguine şi anti-agregante plachetare. din care se iau 1-2 linguriŃe de patru ori pe zi. pentru menŃinerea elasticităŃii vaselor de sânge şi reglarea tensiunii arteriale. fiind administrată în cure de câte 2-3 luni.de 2-3 ori pe zi. pentru că leurda conŃine adenozină. Din acest motiv este foarte bine să cunoaştem mai multe despre cura cu această plantă de primăvară. Extern: Se da o rădăcina de hrean prin răzătoare şi apoi se înveleşte într-o bucată subŃire de pânză (tradiŃia populară cere ca această pânză să fie de culoare roşie). După trecerea acestui interval de timp. Este indicată persoanelor care au ieşit din iarna cu probleme cronicizate. până la vindecarea completă. asociate cu valori ridicate ale colesterolului. Efectele curei cu hrean Folosită intern. o substanŃă care conform unor studii recente efectuate în Germania. în cure de minimum 30 de zile. de 4 ori pe zi. cum ar fi rinita. inclusiv de tuse convulsivă. întrucât conŃine substanŃe extrem de iritante pentru cei cu tegumentele sensibile. Efectele curei cu leurdă Studii făcute în Germania şi Austria au pus în evidenŃă efectele excepŃionale ale acestei plante. precum şi în astmul bronşic. Poate din acest motiv este şi aşa de utilizat pe timpul primăverii în medicina populară românească. în împiedicarea formării trombilor. putand fi reluat de câte ori este nevoie pe parcursul anului. Cataplasma obŃinută astfel se aplică pe rădăcina nasului şi pe frunte. pentru bolile care afectează căile respiratorii superioare. se filtrează preparatul obŃinut. deoarece această transmite un gust neplăcut laptelui. pentru că rădăcinile sale sunt uşor de reperat cu ajutorul frunzelor care se grăbesc să iasă la lumină. când organismul este extrem de sensibil la feluritele infecŃii. combate accesele de tuse. Un tratament dureazăa între 20 şi 40 de zile. şi pe zona pieptului pentru bolile bronho-pulmonare. După trecerea acestui interval de timp. ateroscleroza şi ischemia cardiacă. pentru anihilarea radicalilor liberi din sânge. fiind considerat de către comunitatea ştiinŃifică una din cele mai bune plante din lume pentru afecŃiunile cardiovasculare. PrecauŃii: La persoanele cu stomac sau colon extrem de sensibil. Mamele care alăptează nu vor consumă leurdă. este un încălzitor şi un drenor redutabil. care se dovedeşte salvatoare în multe boli de sezon. să nu producă arsuri. Desfăşurarea curei Intern: Zece linguri de hrean dat prin răzătoarea fină se amestecă bine cu treizeci de linguri de miere şi se lasă la macerat vreme de treipatru zile. Se Ńine hreanul pe piele vreme de 2-10 minute. într-un borcan închis ermetic. rădăcina de hrean este un excelent antibiotic. care are puternice efecte antiinflamatoare vasculare. pentru împiedicarea formării cheagurilor de sânge (trombi). tusea persistentă. Se administrează câte o linguriŃă de tinctură. Câteva recomandări terapeutice Cura internă cu hrean este un remediu care nu dă greş în bronşitele acute şi cronice. Dar mai este un lucru: hreanul vindecă o multitudine de afecŃiuni respiratorii care se agravează la început de primăvară. sunt puternic combătute de această cură. De asemenea. Câteva recomandări terapeutice Flebita. cu atenŃie însă. Are efecte reglatoare asupra ritmului cardiac şi este un tonic bun pentru muşchiul inimii. aşa cum o arată şi indicaŃiile medicale care vor urma. tromboflebita şi trombozele sunt prompt eliminate cu ajutorul acestei plante. Tratamentul se repetă o dată pe zi. sinuzita. Extern. pentru o mai bună extragere a principiilor active. ajută la eliminarea secreŃiilor patologice din arborele bronşic şi plămâni. Leurda este pe termen lung adjuvantul ideal şi pentru aritmia cardiacă sau tahicardie. Hipertensiunea. diluată în jumătate de pahar de apă. leurda poate provoca stări de jenă sau uşoare crampe. stimulează capacitatea naturală de apărare a organismului în faŃa infecŃiilor respiratorii. . în scăderea tensiunii arteriale. 6 Cura cu hrean .

prepararea de infuzii. De asemenea. Combat transpiraŃia. Molidul. Socul . mugurii. PrecauŃii: În contact cu pielea. cataplasma cu hrean va fi un adjuvant excepŃional în cazurile de pneumonie.Reglează sistemul circulator şi normalizează tensiunea. Ideea de însănătoşire cu ajutorul arborilor e la fel de veche precum omenirea însăşi. ce determină eliminarea masivă de secreŃii patologice. aceste posibilităŃi există. mărindu-se timpul de expunere. stimulează activitatea cerebrală. De fapt. frunzele. se recomandă pentru perioada de convalescenŃă după o spitalizare. duceŃi-vă în pădure şi luaŃi energie de la copaci. Dacă însă vom alege un remediu şi o terapie ce se adresează mai întâi laturii spirituale. acestea îşi vor extinde acŃiunea şi asupra universului afectiv şi spiritual. doar dacă nu apare reacŃia iritativă puternică. Teiul Întăreşte inima. adică materiale. oameni bolnavi. . Prin aplicaŃiile şi procedurile sale. procesul de vindecare va fi. la fel ca şi cura internă cu hrean. Toate aceste considerente sunt valabile şi pentru silvoterapie. fortifică nervii şi inima. prin urmare. ceva mai îndelungat. Iată mai jos căŃiva dintre arborii şi arbuştii cel mai frecvent recomandaŃi odinioară şi azi. Sevele care i-au ajutat să rodească au încă vigoare. Desigur.Are acŃiune antitumorală (se foloseşte în tratamentul cancerului). Acesta este un aspect hotărâtor. ca parte a medicinei naturii. dar va pătrunde mai profund în zonele organice. Stejarul . Alunul . O maturitate care vi se va transmite benefic. Taninul . Din acest motiv va fi aplicat extern la început doar pe perioade de timp foarte scurte. EnergizaŃi-vă cu ajutorul copacilor! Până ce nu se scutură frunzele. eventual. dar şi sănătoşi care vor să-şi refacă rezervele de vitalitate. aşa cum le cunoaştem din practica generală a fitoterapiei. deşi conŃinutul procesului de vindecare este în mare măsură acelaşi. Şi invers. El implică nu numai latura fizică a trupului nostru. Cu mult mai importantă e însă forŃa energetică a pomilor fructiferi şi a copacilor. întăresc nervii şi relaxează. Calmează şi relaxează. Aplicată pe zona pieptului. Întăreşte sistemul imunitar şi previne răcelile. se obŃin rezultate excepŃionale prin aplicarea cataplasmei pe zona frunŃii . deoarece se ştie că orice influenŃă exercitată asupra componentei organice a fiinŃei noastre se transmite ulterior afectelor şi raŃiunii.Stimulează şi tonifică întregul organism. viroză pulmonară şi tuberculoză pulmonară.Activează eliminarea reziduurilor prin scaun şi urină. Ajută în momentele de suprasolicitare. hreanul poate produce iritaŃii foarte puternice. ea a fost uitată aproape cu totul. ArŃarul . s-ar putea crede că sub denumirea de silvoterapie se înŃeleg doar formele obişnuite de prelucrare şi utilizare ale plantelor medicinale. în care se obişnuia să se meargă la cutare sau cutare copac.Contra oricăror erupŃii pe piele (se ating crengile).o aplicaŃie care desfundă prompt nasul şi căile respiratorii superioare. silvoterapia preia străvechea tradiŃie populară de vindecare cu ajutorul arborilor.Folositor în gută şi astenie. Mărul . pinul . o experienŃă sau o trăire din planul spiritual se repercutează prin intermediul sentimentelor asupra trupului nostru. Frasinul .Echilibrează şi combate stresul celor ce depun o muncă intelectuală intensă.Contra stărilor tensionate. unguente şi altele asemenea.În gută şi boli de plămâni. asemeni unor arsuri. Din păcate. La prima vedere. scoarŃa. rezumându-se doar la medicamente. care deseori nu mai pot fi eliminate prin mijloace de acelaşi tip. ci şi cea psihică (sufletul) şi cea spirituală (mintea). florile şi fructele arborilor sunt transformate frecvent în remedii de sănătate. Erorile au consecinŃe grave. Mesteacănul . tincturi. silvoterapia se deosebeşte de celelalte metode de tratament naturiste. Plopul . o iradiere benefică pentru starea psihică şi spirituală a celor ce au nevoie de ajutor. poate fi de ajutor în gută şi afecŃiuni reumatismale. mai curând sau mai târziu. Are o acŃiune tonifiantă.Stimulează funcŃiile pielii. Un remediu de sorginte divină: energia arborilor Rădăcinile. pentru a lecui cutare sau cutare suferinŃă fizică. Dacă demersul de vindecare nu va depăşi orizontul materialist.În cazul rinitei şi sinuzitei cronice.

seamănă leit unele cu altele. cu bustul gol sau. Cu această. Sau braŃele pot fi lipite de el. prin dialogul cu arborele. remediul este chiar fiinŃa vie a arborelui. ceea ce înseamnă şi să fim total liberi. te pot însoŃi pe calea noastră comună. Privite din afară. nu trebuie să preparăm ceai din frunzele lui. pace. şi prin natură cu noi înşine. să nu ne simŃim observaŃi. Devenim propriul nostru remediu. fie arbori. încât suntem incapabili să le deosebim. melancolie. Fiecare copac. Acum el îşi îndeplineşte rolul de mijlocitor. cu tălpile simŃind nemijlocit pământul. complet dezbrăcaŃi. ni se arată aspectul şi imprejurările exterioare. pământul şi tot ce ele adăpostesc în sanul lor ni se deschid deodată. al unicităŃii lui. Tot atât de deosebiŃi sunt un mesteacăn sănătos şi unul bolnav. Aici. cu palmele îndreptate în jos. îl vom recunoaşte ca pe propriul nostru limbaj ancestral. în sfârşit. Ne însănătoşim şi ne energizăm. această terapie subtilă a încetat să-şi mai afle locul în societatea noastra tehnicizată. dar şi cu semenii nostri. însă una dintre cele mai frumoase pe care le cunoaştem. Nu mai e nevoie să culegem frunze. Ne învaŃă să găsim ocrotire şi indispensabilul sentiment de siguranŃă. Pentru a implica arborele în procesul nostru de însănătoşire. Astfel vom descoperi că. Urmează să percepem copacul încet. linişte. Natura. Izvorul forŃei vindecătoare îl găsim chiar în noi. Modalitatea tradiŃională de a intra în legătură cu un arbore este următoarea: descălŃaŃi de pantofi şi ciorapi. Abia când le cercetăm îndeaproape. Fireşte. Durerile se topesc în îmbrăŃişări. de fapt. Ne arată o lumină în beznă. ScoarŃa lui ni se pare uneori caldă. dacă este posibil. fie arbuşti. Stăm înlănŃuiŃi şi prin el ne cunoaştem pe noi înşine. Dacă îmi înŃelegi glasul. Copacul ca mijlocitor Când izbutim să ne apropiem de-un copac. grabită şi lipsită de sentimente. de a învăŃa din nou să simŃim şi să comunicăm. toate plantele ce alcătuiesc o anumită familie. La început. Suntem un remediu pentru noi şi pentru arbore. acest limbaj al imaginilor nu ne este câtuşi de puŃin străin. Toate graniŃele au dispărut. îi atingem trunchiul cu vârfurile picioarelor şi îl înconjurăm cu braŃele. o verigă pe drumul ascendent al cunoaşterii şi al împlinirii . un mesteacăn tânăr ni se arată altfel decât unul matur sau bătrân. E un dar care ni se oferă şi care aşteaptă ca noi să invăŃăm a-l primi. Încetează să fie doar lemn şi frunziş şi devine făptura vie care a fost de fapt întotdeauna. griji şi speranŃe. comunicarea continuă dintre toate fiinŃele existente în lume. Încetul cu încetul însă. dar şi tristeŃe. Şi poziŃia inversă este la fel de bună. fără grabă. Este o modalitate de vindecare ce s-a pierdut. iar braŃul drept coborât. în care arborele începe să ne ajute. are povestea să. să dezgropăm rădăcini. se poate ca braŃul stâng să fie ridicat în lungul trunchiului. Îl simŃim ca fiinŃă şi tot ca fiinŃă el ne transmite poveştile sale. până la sorgintea eternă a vieŃii”.foarte puŃini oameni mai cunosc astăzi această metodă. fiecare trebuie să-şi aleagă forma de atingere cea mai potrivită şi mai plăcută pentru el personal. Silvoterapia ofera posibilităŃi nelimitate de a regăsi legătura profundă cu natura. În silvoterapie. fie ierburi. ne deprindem să înŃelegem modul lor de a comunica. alteori răcoroasă. am făcut primul pas. Prin însuşirile sale specifice şi prin farmecul său. Ne rezemăm de el şi ne odihnim la pieptul lui. dimpotrivă. apelând la forŃa ce face copacul să crească până la splendoarea deplinei sale maturităŃi. Vom percepe. este doar una dintre numeroasele modalităŃi de a impulsiona căutarea sinelui şi revigorarea relaŃiilor cu cei din jur. supuşi vreunei presiuni din interior sau exterior. O poveste care poate fi descifrată şi înŃeleasă atunci când ştim să ne apropiem de ele cu respect şi cu drag. ne face să lăcrimăm. trecutul. la fel ca fiecare floare sau arbust. echilibru. în afară de deschiderea şi disponibilitatea noastră lăuntrică. Odată cu dispariŃia treptată a celor două premise. ne apropiem de copac. vechi amintiri. Deschide-Ńi inima. e ca şi cum l-am auzi spunând: „Vino şi cunoaşte-te prin mine. Atunci vom intra în dialog cu natura. Nu sunt necesare nici un fel de alte premise. după tiparul caracterului sau specific. limbajul vizual. să rupem flori şi să jupuim scoarŃa copacilor. Important este doar să ne simŃim bine. apoi ne cheamă să ne trezim din visare. Trăim comunicarea cu copacul. Arborele devine un mijlocitor. fiecare din ele îşi dezvăluie făptura individuală. la fel cum arborele este un remediu pentru sine şi pentru noi. Acest dialog devine o putere vindecătoare. Câteodată. fiindcă necesită receptivitate şi timp. la momentul respectiv. E o concentrare tăcută. cu noi înşine şi cu însăşi ideea creaŃiei. prezentul şi viitorul lui. Ca fiinŃă ne transmite forŃă. De asemenea.

îndreptarul de faŃă. Deşi primeşte mai puŃin soare decât soiurile cultivate . legumele sunt considerate medicament. prin modelarea materiei. se opăresc şi se congelează la cel mult trei ore după ce au fost culese. . O cantitate importantă de vitamina C ne-o oferă ardeiul gras. Vitamina K. legumele sunt încălzite înainte de a fi conservate. în principal. Chiar dacă majoritatea soiurilor sunt compuse. aşteptând cu răbdare să vină vara. este stopat metabolismul şi vitaminele sunt păstrate intacte. substanŃele minerale se descompun în lichidul fierbinte. Invizibilul devine vizibil.noastre. ele au un efect antibacterian. întăresc sistemul imunitar sau pot preveni îmbolnăvirea de cancer. Un remediu menit să ne îtărească imunitatea şi să alunge boala. pentru care suntem deschişi acum.Se spune că legumele congelate ar conŃine la fel de multe vitamine ca cele proaspete. În organismul nostru. o Ńară unde importurile de legume şi fructe sunt supuse unui control draconic. conservele de legume nu au voie să conŃină substanŃe conservante sintetice. De regulă. reflectă ceea ce suntem noi în acest moment. vitamine din grupa B şi betacaroten. E adevărat? . La testarea conservelor de roăii s-a constatat că în ele. adaptat la realităŃile româneşti.În principiu. legumele sunt pentru noi cea mai importantă sursă de vitamina C. Iar substanŃele vegetale secundare. Întrebări ajutătoare . cantitatea de licopină era de două ori mai mare decât cea din roşiile proaspete.De obicei. căci cantitatea acestor substanŃe nu depinde de locul unde sunt cultivate roşiile. Cu toate acestea.Sunt legumele atât de sănătoase pe cât se spune? . de pilda licopina.Roşiile de seră conŃin mai puŃine substanŃe nutritive decât cele de grădină? . mijlocirea lui se resimte ca un proces de vindecare.Legumele congelate pot fi chiar mai bune decăt cele proaspete. Transformările interioare. Vedem imaginile arborelui. felul cum îl simŃim.Ce ingrediente se pun în conservele de legume? . Pornind de aici. Un leac aflat la îndemâna oricui şi oricând. A trecut vremea când iarna ne îndopam cu cartofi şi cu varză murată. corporal. prezentă în cantitate mare în varza acră. În acest fel. . restul componentelor conŃin ceea ce trebuie: multe vitamine. îmbracă forme şi astfel devin perceptibile. legumele îşi pierd adeseori peste 50% din vitamine. . „fiinŃa lăuntrică”. varză albă şi spanac.Cu siguranŃă. culoare şi gust. sunt prezente . Toate acestea se petrec în planul spiritual. Trăsăturile caracteristice. PieŃele noastre sunt ocupate azi de legume de import.în cantităŃi diferite . care au spulberat sezoanele şi tradiŃiile alimentare. care conferă plantelor aromă. concluzia generală este următoarea: prin conservare. O interdicŃie permanent încălcată în industria alimentară de larg consum. construit din materie opacă. Sigur. În cuprinsul întregii naturi. suportă încălzirea fără probleme. oferindu-ne trufandale aduse din toate colŃurile pământului. ca să mancam roşii şi castraveŃi. de lumină şi de temperatură. Singura soluŃie: vigilenŃă la E-urile de pe etichete. care se găseşte în cantitate mare în roăii. din apă.Legumele conservate sunt şi ele bune? . da. Pe lângă fructe. Asupra noastră. substanŃe minerale. spirituale prind chip şi formă la nivelul grosier. există substanŃe nutritive pe care organismul le poate asimila doar după încălzirea legumelor. varza creaŃă şi broccoli. există şi conserve „curate”. În plus. aceste legume se fierb. Legumele la control De la o vreme incoace. de îngrăşământ. ci mai ales de soi. îşi propune să vă ajute ca atunci când puneŃi o legumă în farfurie. dar preŃul lor este piperat şi nu şi-l poate permite oricine. .în toate legumele. mai ales vitamina C.Nu neapărat. atât de importante pentru sănătatea noastră. Şi în afară de această. Ultimul (o fază premergătoare a vitaminei A) se găseşte în aproape toate legumele. Foarte bine! Dar oare ştim ce mâncăm? Roşiile din Spania şi ardeii din Turcia sunt aceleaşi legume ca cele ce se cultivă în grădinile noastre? Preluat din presa elveŃiană. dar în mod special în morcovi. fibre şi substanŃe vegetale secundare. să ştiŃi ce mâncaŃi. aceste procese sunt puse în evidenŃă prin aspectele lor exterioare. subtile. Ceea ce percepem la el. el acŃionează apoi şi în planul fizic.

adică imediat după ce au fost culese. care acumulează nitraŃi. Legumele cultivate în alte Ńări sunt recoltate.În organism. în nici un caz în frigider. nu cu detergent. Acasă. . Iarna. . de reziduurile de chimicale.Da. . Riscul pe care-l prezintă pentru om nu a fost confirmat până acum. al căror rezultat nu a fost publicat până azi. ci cea care se coace vara în grădini. cercetătorii britanici au efectuat o serie de studii. astfel că la copiii mici poate provoca cianoza (boala albastră). s-au facut şi la noi teste care au confirmat existenŃa unor urme de pesticide la unele dintre legumele de pe tarabe.Aceste legume sunt periculoase? . Fireşte: cea mai bună roşie nu este nici cea de seră. Rădăcinoasele se curăŃă bine cu un burete aspru. iar în tigaie niciodată la foc prea iute. aceste valori cresc semnificativ. castraveŃii din Spania. din el se poate forma nitritul.. Doi factori sunt determinanŃi pentru conŃinutul de acrilamidă din produsele cu cartofi: cantitatea de zahăr din tuberculi şi temperatura de preparare. .pe durată lungă .Cum pot fi recunoscute legumele modificate genetic? .în Ńinuturile sudice. şi conŃin mai puŃini nitrati decât legumele obişnuite. necoapte încă. dar se bănuieşte că există.Legumele autohtone conŃin mai multe vitamine decât cele importate? . codiŃele şi cotorul. Nitratul se găseşte mai ales în spanac.Acrilamidele din produsele pe baza de cartofi sunt un motiv de îngrijorare? .Sunt mai bune legumele cultivate biologic? .ExperŃii consideră acrilamida.Cum se prepară legumele. în Comunitatea Europeană. pentru a nu se strica în timpul transportului. care prezentau diverse substanŃe pesticide. . drept periculoasă. Din păcate. ca şi în trecut. nutriŃionistii recomandă îndepărtarea acesteia. atunci când sunt cultivate în gospodăriile Ńărăneşti. ca să se rumenească repede. .Legumele prezintă o cantitate mai mare de vitamine şi substanŃe nutritive atunci când sunt consumăte proaspete.Clătitul superficial nu este suficient. Valabil pentru toate soiurile de salată: trebuie îndepărtate frunzele exterioare. .Nitratul este aşa de problematic? . roşiile din Spania şi Italia. ea a declanşat cancerul şi a afectat ereditatea. împiedicând transportul oxigenului. Legumele trebuie spălate cu apă călduŃă. în prezent. practic. Vizate sunt: cartofii prăjiŃi şi chips-urile. Deşi sub coajă se găsesc adeseori multe substanŃe vegetale importante. se spală sub jetul de apă (nu se Ńin în apă) şi se fierb (sau se prăjesc) întregi sau se taie doar înainte de a le prepara. şi trebuie adăugată zeamă de lămâie.la alimentele „manipulate” genetic. ca să nu producă prea mult zahăr. . Şi chiar dacă se coc ulterior. ca să se păstreze intacte vitaminele şi substanŃele nutritive? . nu pot dezvolta atâtea componente precum legumele culese la vremea lor.Începând cu 18 aprilie 2004. Nu se fierb prea mult. care se lipeşte de globulele roşii. cu îngrăşământ natural. roşiile noastre se dezvoltă în condiŃii optime de lumină şi temperatură şi sunt culese doar când sunt bine coapte. în cazul castraveŃilor şi al morcovilor. În ceea ce priveşte legumele de import. care să arate cum reacŃionează organismul .În 2003. cartofii nu trebuie ŃinuŃi într-un loc prea rece. În experimentele efectuate pe animale.Regula generală este următoarea: se curăŃă repede. nici cea din sud. uneori.Legumele româneşti conŃin mai puŃine substanŃe toxice decât cele din alte Ńări? . . Dar până în prezent nu s-a efectuat nici un studiu serios. În orice caz. La salata verde şi la varză trebuie îndepărtate frunzele exterioare. alimentelor modificate genetic trebuie să li se aplice o etichetă pe care să scrie „modificat genetic”. . controalele efectuate la nivel european arată că printre cele „vizate” se numără: ardeii graşi din Turcia şi Spania. gulii şi toate soiurile de salată verde. Se prăjesc în friteuză la maximum 17gr. Ideal: în aburi sau opărite (Ńinute puŃin în apă clocotită şi pe urmă sub jetul de apă rece).Pot fi îndepărtate aceste substanŃe prin spălare? . În plin sezon. cu o perie moale sau cu un burete. pentru că vitamina C împiedică formarea nitritului în organism. roşia românească de seră nu este cu nimic mai prejos decât acestea.Bio-legumele sunt ferite.

Sunt mai consistente. cărora le plac locurile întunecoase şi aerisite.. iar ceaiul de flori alungau cele mai grele răceli. se pun într-un borcan până se umple o treime şi restul se completează cu alcool alb alimentar de 80 de grade. ele ascund virtuŃi tămăduitoare puternice. chiar şi la 20 de ani după accidentul de la Cernobâl. fitohormoni etc. Frunzele crude. pe deasupra.  ÎncredeŃi-vă în ceea ce vedeŃi cu ochii dvs. Păcat! Daruri minunate ale naturii. care se lipeşte de globulele roşii. Decăzut din vechea lui glorie. . fără să ameŃiŃi de cap de-atâtea sfaturi şi indicaŃii? Este foarte uşor. Şi chiar dacă nimeriŃi peste vreo roşie sau un ardei cu urme uşoare de pesticide. proaspete. Numeroase leacuri populare pun în valoare acest „arsenal” de principii active ale hreanului în boli din cele mai diverse. conŃine substanŃe antibiotice naturale. puternic colorate şi nevatamate. apoi se strecoară. enzime. dacă ŃineŃi seama de recomandările de mai jos. ridichilor şi guliilor li se îndepărtează frunzele care extrag umiditatea. pentru că se coc mai repede şi preiau uneori mirosul de la ele.. roşii.Da. ÎngheŃarea rapidă pastrează bine pecetluite majoritatea substanŃelor componente. Înainte de a le prepara: spălaŃi-le cu apă caldă şi cu o perie moale şi mărunŃiŃi-le abia înainte de a le fierbe.Ciupercile continuă să fie radioactive? . Şi nu le ŃineŃi prea mult în apa clocotită. rădăcina de hrean este foarte bogată în vitamine (în special C şi din complexul B) şi minerale. hreanul era o plantă răspândită şi printre daci. alungau durerile şi limpezeau mintea. se recoltează de regulă atunci când sunt bine coapte. de sezon. HREANUL şi MUSTARUL Nelipsite cândva din farmacia gospodăriilor Ńărăneşti. mazărea păstăi şi fasolea verde se pastrează mai bine învelite într-un şervet umezit.Nu toate. leac preŃuit de greci şi romani.Legumele crude sunt mai sănătoase? . Care este secretul puterii sale? În primul rând iuŃeala din rădăcini. au şi un gust pe măsură. Morcovilor. . devenind active doar prin încălzire şi putând fi asimilate mult mai bine în mâncărurile calde. conŃine fazină. Fasolea verde. în cutia pentru legume .  OptaŃi mai ales pentru legumele indigene proaspete.  MâncaŃi cât puteŃi de des legume şi cât mai diferite. împiedicând oxigenarea. 5 reguli de aur VreŃi să vă hrăniŃi cât mai sănătos cu putinŃă. dar nu prea reci. legate pe frunte.în afară de cartofi. forŃa lui vindecătoare e remarcabilă şi. . unele specii . Legumele nu trebuie Ńinute lângă fructe. până la momentul încălzirii în oala pusă pe foc.Jos în frigider. În plus: unele substanŃe nutritive preferă temperatură ridicată.din anumite zone .. Sparanghelul. iar drumul până la tarabe este mai scurt.  Valabil pentru lunile de iarnă: nu vă temeŃi de legumele congelate. nu renunŃaŃi.: legumele autohtone cu aspect frumos. hreanul se mai foloseşte rar ca medicament şi mult mai des ca picanterie alimentară. Unele nu se pot consumă crude (nu au gust plăcut) sau conŃin chiar substanŃe toxice. care îi spuneau usturonilă. ardei şi castraveŃi. şi gratuit HREANUL Cunoscut încă din vremea antichităŃii. din rădăcina dată pe răzătoare se coceau turte cu care se vindecau gâlcile. muştarul şi hreanul au fost puse în umbră de medicamentele făloase de la oraş. pentru că sunt mai puŃin dăunătoare decât renunŃarea la legume. care îl face să fie foarte eficient în tratarea bolilor reumatice şi ale căilor respiratorii superioare. Pe urmă. Se lasă la macerat 8 zile. de pildă.  Nu lăsaŃi legumele proaspete prea multă vreme la frigider.Cum ar trebui păstrate legumele? . pe care ni le oferă.acumulează cesiu. Printre ele se numără licopina din roşii sau vitaminele E şi B2. aşa cum vom vedea în continuare: ReŃete cu hrean Tinctură de hrean Se dau prin răzătoarea mică rădăcinile de hrean. Păcat!. gratuită.

acest vin cu hrean este şi un tonic sexual şi un afrodiziac foarte bun. după care se filtrează. Amestecul se Ńine la macerat într-un borcan. după mesele principale. 1 kg de miere. afecŃiuni ale căilor respiratorii medii şi inferioare în general. guturaiului. Se administrează 3-4 linguri din acest vin tonic pentru îmbunătăŃirea digestiei. Altfel. simplu sau în combinaŃie cu morcov dat prin răzătoare. Această pastă se înveleşte în tifon şi se aplică pe locul afectat vreme de 1 oră. după care se iau zilnic. aşa încât adesea este preferată o variantă mai blândă. Siropul de hrean Se dă prin răzătoare o rădăcină de hrean. pe măsură ce trece timpul ea îşi pierde proprietăŃile terapeutice. Se lasă să se macereze într-un loc cald. în care se mai adaugă 1 kg de hrean curăŃat de coajă şi dat pe răzătoare.  Adjuvant în tuberculoza pulmonară . după care se îndepărtează.se consumă zilnic 3-4 linguriŃe de hrean ras. presând conŃinutul cu un tifon. care se utilizează pentru aplicaŃii externe. se lasă să se răcească. cu coajă cu tot. OŃetul de hrean Se rade o rădăcină de hrean şi se introduce într-o sticlă.se iau 5-6 linguriŃe pe zi de sirop de hrean. Atunci când se elimină complet apa şi devin uscate ca iasca. Extern: se aplică pentru tratarea reumatismului. se adaugă apă şi se amestecă foarte bine. Se Ńine până când apare senzaŃia de arsură. pentru stimularea şi reglarea activităŃii cardiace. Aplicarea tincturii este uşor dureroasă. Suplimentar se face gargară cu tinctură de hrean: trei linguriŃe de tinctură la un sfert de pahar de apă. aceste cubuleŃe se macină cu râşniŃa electrică de cafea. IndicaŃii terapeutice ale hreanului  Guturaiul. se amestecă bine şi se lasă câteva minute la macerat.presând amestecul printr-un tifon. obŃinându-se un praf alb. timp de zece zile. măcinarea rădăcinilor uscate pentru obŃinerea făinii de hrean se face chiar înainte de folosirea acesteia. vreme de nouă zile. după care se pun din nou în vasul cu suc de lămâie. dar este destul de dură. câte 3-4 linguriŃe din tonicul pe bază de hrean descris mai sus. apoi se pun într-un vas. şi se Ńin timp de 12 ore în suc natural de lămâie (trebuie să le acopere). cu efecte puternic iritative: făina de hrean. Se astupă sticla şi se lasă să se macereze conŃinutul vreme de 8-9 zile. Se scot ouăle din sucul de lămâie. Este aplicaŃia externă cu efectul cel mai puternic. expectorante şi bronhodilatatoare. se adaugă 4 linguri de miere. astmul . se ia o jumătate de linguriŃă de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei. Făină de hrean Rădăcinile de hrean se taie cubuleŃe şi se pun pe calorifer sau în apropierea unei surse de căldură ca să se usuce. după mesele principale. se strecoară prin presare. dar foarte eficientă. contra descuamării pielii şi a seboreei. lăsându-l să acŃioneze la nivelul gâtului. . care se foloseşte în obŃinerea decocturilor.  Bronşita cronică şi acută. Vin tonic cu hrean Într-un litru de vin roşu. dacă este depozitată. după care se scoate din sticlă câte puŃin lichid. Varianta 2: Se pun într-un vas 2 linguri de făină de hrean şi 2 linguri de făină de seminŃe de in. Hreanul are efecte antibiotice puternice. contra anemiei şi pentru prevenirea litiazei renale. Este folosit cu succes contra parezelor faciale. Se obŃine siropul crud. Se strecoară. până ce lichidul acoperă hreanul. se sparg şi se bat bine. se pun 15 linguri de hrean dat prin răzătoarea fină. Cataplasma cu hrean Varianta 1: Se dă hreanul prin răzătoarea mică. Intern. De regulă. care se înghite încet. Resturile care rămân în tifon se pun la fiert cu puŃină apă (cât să le acopere). plăgilor (rănilor) necrozate.se administrează zilnic. Pe termen lung. Se iau trei linguri pe zi. tusea de diverse etiologii . 1 litru de Ńuică naturală tare (palincă de prune). gripei. pentru cataplasme sau administrată ca atare. După fierbere. Se toarnă deasupra oŃet de mere cu miere. natural. Recomandări: astm. apoi se amestecă împreună cu siropul crud. Energizant cu hrean Se spală foarte bine 12 ouă. 1-3 linguri. după care se înveleşte în tifon şi se pune pe locul afectat. până când se formează o pastă. bronşita cronică.

într-o cană de lapte cald se pun 1-2 linguriŃe de hrean. Se recomandă să se facă acest tratament. după care se aplică un unguent de gălbenele. de 1-2 ori pe zi. cu efecte extrem de rapide.  Anemia la adulŃi . Extern.. având grijă să nu apară arsura pe piele. va fi folosit cu prudenŃă la persoanele care au pielea sensibilă. hreanul se administrează cu prudenŃă persoanelor cu colon iritabil sau care suferă de gastrită hiperacidă. obŃinut după reŃeta de mai sus. Paradontoza . MUŞTARUL Există două specii de muştar: una cu seminŃele albe (Sinapis alba). Ambele sunt intens folosite în medicina populară. fiind recomandată cu precădere pe perioada iernii şi la trecerea de la sezonul rece la cel cald. hreanul are efecte de stimulare puternică a circulaŃiei şi a proceselor trofice. hreanul. sirop de hrean. Suplimentar se face tratamentul extern recomandat pentru sinuzită. Paralizia faciala . Durerile reumatice . câte patru-cinci zile la rând. Nasul se desfundă aproape instantaneu şi încep să fie eliminate secreŃii din abundenŃă. după care se îndepărtează cu un tampon de vată înmuiat în lapte.3-4 linguriŃe de tinctură de hrean se dizolvă în jumătate de pahar de apa.se consumă cel puŃin o dată pe zi o salată din hrean ras fin (1-2 linguriŃe) şi sfeclă roşie (1-2 linguri). guta . anemia la copii . Acest preparat se bea pe stomacul gol. în care fac adevărate minuni. care este de obicei preferată în terapie. Bronşita. Stomatita . Fiecare aplicaŃie durează 10-15 minute. care se Ńine vreme de 10-15 minute. care are efecte mai blânde (dar este şi mai slabă din punct de vedere terapeutic).) se pun 2 linguriŃe de hrean ras. care are efecte de activare a circulaŃiei sanguine şi efecte tonice asupra pielii. Se aplică această cataplasmă pe zona frunŃii atât timp cât este suportată. dizolvate în puŃină apă.  Digestia lentă.se consumă 2-3 linguri de hrean ras fin.se iau zilnic câte 4 linguriŃe de tinctură de hrean. se pot lua înainte de masă 1-2 linguri de vin tonic cu hrean..se iau cu câteva minute înainte de masă 3-4 linguri de vin tonic cu hrean. PrecauŃii şi contraindicaŃii la tratamentul cu hrean Intern. mai ales ca aplicaŃii externe în bolile bronho-pulmonare. La nivelul gingiilor.se mestecă îndelung hrean crud dat prin răzătoare (eventual amestecat cu morcov ras pentru atenuarea iuŃelii). alergică. Un tratament durează minimum 3 săptămâni.într-o basma de culoare roşie (aşa cere tradiŃia. Suplimentar. aşa încât să se obŃina o uşoară hipertermie locală. AplicaŃia se repetă o dată la 2-3 zile.pe zona afectată se aplică o cataplasmă cu hrean crud atât timp cât nu apare senzaŃia de arsură.  Reumatismul.se aplică pe obraz.se aplică cu un tampon de vată oŃet de hrean. rinita . Polipii uretrali . înainte de culcare. gripa. care se Ńin vreme de 30-60 de minute.se consumă hrean ras: 2-4 linguriŃe pe zi.  InapetenŃa. Să vedem în continuare câteva modalităŃi de preparare şi câteva utilizări terapeutice ale ambelor specii de muştar: . mai ales sub forma de cataplasmă. Această minicură se Ńine minimum o lună. Descuamarea tenului . Suplimentar. congestiile pulmonare . în timpul meselor principale. ofilit . AplicaŃii externe cu hrean Sinuzita. Peste compresă se pune un nailon şi se Ńine o sticlă cu apă caldă. MenŃinerea tinereŃii pielii .  Nasul înfundat (rinita cronică) . Se fac clătiri îndelungate ale gurii cu această soluŃie. Abuzul de hrean în alimentaŃie duce la deranjamente digestive şi tulburări nervoase. după îndepărtarea cataplasmei se poate aplică un unguent camforat.se şterge zona afectată cu tinctură de hrean (eventual diluată în puŃină apă). o compresă cu oŃet de hrean. curăŃindu-se astfel căile respiratorii superioare.se aplică pe obraz seara.se aplică pe torace cataplasme cu făină de in şi hrean (preparate după metoda de mai sus). şi una cu seminŃe negre (Sinapis nigra). ReŃete de frumuseŃe Ten palid. gastrita hipoacidă . de două ori pe zi. cu un puternic gust picant şi extrem de rubefiantă.

după aceea proprietăŃile sale curative diminuându-se progresiv. după care se îndepărtează. cu ajutorul căreia speră să pună un diagnostic. iar extern se foloseşte la prepararea cataplasmelor. nu din politeŃe. Provoacă aproape instantaneu un acces de vomă care va elimina materiile toxice din stomac. Dureri reumatice. Este un tratament eficient. degetele. persoană este robustă. „linia pământului”) Spune câte ceva despre constituŃia persoanei respective. cu stomacul sau colonul sensibil. IndicaŃii terapeutice ale muştarului  ConstipaŃie cronică . În prezent. Se fac băi generale cu durata de 10 minute în această apă. mai ales la persoanele cu dispepsie. cunoscută încă din Antichitate şi în India.se pune un sfert de linguriŃă de făină de muştar negru într-un pahar cu lapte. devine iritantă şi toxică. Se administrează intern în lapte sau vin. Această metodă de diagnosticare. Se păstrează în recipiente închise la culoare şi în locuri răcoroase.  IntoxicaŃii . Se lasă circa 10 minute. ea este practicată în Europa. PrecauŃii şi contraindicaŃii la tratamentul cu muştar Copiii sub 6 ani sunt extrem de sensibili la tratamentul cu muştar negru. ci pentru ca acesta să-i examineze cu atenŃie forma. structura pielii. La copiii sub 6 ani aplicaŃiile cu muştar sunt contraindicate. nevralgii . să va apreciaŃi singuri starea de sănătate. în durerile cu diverse localizări produse de expunerea îndelungată la frig sau curenŃi de aer. pe stomacul gol. 1.ReŃete cu muştar Făină de muştar Se obŃine prin măcinarea cu râşniŃa electrică de cafea sau prin zdrobire în piuă. se numeşte chirologie (de la grecescul „chir” = mână şi „logie” = învăŃătură). negru sau alb. ÎnvăŃaŃi şi dvs. Administrarea prelungită a muştarului. Pentru medicii chinezi mâna este o hartă a întregului organism. după care se îndepărtează şi se acoperă zona tratată cu un material călduros.în apa fierbinte din cadă se pune un săculeŃ cu 100-200 de grame de seminŃe de muştar negru. Cataplasmă cu muştar Se amestecă 3-4 linguri de făină de muştar cu apă până se formează o pastă. De regulă. Dar mâna îi poate ajuta să-şi dea seama de anumite predispoziŃii la boli sau de sensibilităŃi moştenite din naştere.se iau zilnic 1-2 linguri de seminŃe întregi de muştar alb. este de preferat ca făina de muştar să fie folosită în primele 2-3 săptămâni de la preparare. ci încearcă să combine diverse metode pentru a-şi face o imagine completă asupra stării de sănătate a pacientului. cataplasma se prepară din 3 linguri de făină de muştar şi 3 linguri de făină obŃinută prin măcinarea seminŃelor de in.o jumătate de oră înainte de masă. RamificaŃiile existente la baza ei (în direcŃia încheieturii mâinii) ar putea .  Lipsa poftei de mâncare . astm. Este un tratament valabil şi în astmul cronic. în funcŃie de forma unghiilor şi a liniilor din palmă Nu există chinez bolnav care să nu-i întindă mână medicului. unghiile. Linia vietii (în medicina chineză. vizibil pronunŃată şi fără întreruperi. Cele trei linii principale din palmă le oferă şi neiniŃiaŃilor . Dacă este lungă. Pentru copiii peste 6 ani. Cercetarea atentă a mâinilor reprezintă o metodă străveche de diagnostic în medicina chineză. Ńinându-se până la înroşirea pielii şi apariŃia unei uşoare senzaŃii de arsură. mai ales de terapeuŃii specializaŃi în cele peste 150 de semne. cutele şi liniile mai pronunŃate sau mai şterse din palmă. care poate da intoxicaŃii severe.care le pot recunoaşte cu usurinŃă .se aplică o cataplasmă cu făină de muştar negru pe zona toracelui.se amestecă 1 lingură de făină de muştar negru întrun pahar de apă şi se ia pe stomacul gol.indicii importante legate de sănătatea lor. pneumonie . înghiŃindu-se cu apă. dar contraindicat persoanelor care suferă de colon iritabil. Ei nu se bazează în mod exclusiv pe ele. care se pune apoi într-un săculeŃ de pânză şi se aplică pe locul afectat. din care se pot trage importante concluzii medicale. Grecia şi Egipt. Se administrează cu un sfert . Se menŃine atât timp cât senzaŃia de arsură nu este foarte puternică. care suferă de iritaŃii ale căilor urinare. AplicaŃii externe cu muştar Bronşită.

Mai rar. sistemul nervos şi simŃurile. adeseori casantă. ea poate fi urmarea unei alimentaŃii greşite şi se compensează consumând organe de vită (splină. această linie se afla în strânsă legătură cu inima şi cu vasele de sânge. unghiile-gheară pot fi indicii pentru dereglări ale irigării sanguine. nodificările posibile şi cum pot fi ele interpretate. Cauza posibilă: Cauza cea mai frecventă sunt sângerările provocate de răniri (înŃepături). . se îngroaşă Seamănă cu o gheară.  Simptomul: Pete de culoare închisă sub unghie. Dar ele pot fi şi semnele unui psoriazis ce urmează să se instaleze sau semnele artritei.indica probleme în zona genitală. Tabelul pe care vi-l prezentăm mai jos arată semnele. indică şi ea . să se adreseze unui specialist. timp în care adâncitura dispare de la sine. suc de ovăz sau ovăz încolŃit. este posibil să existe o sensibilitate a traiectului gastro-intestinal. Când este foarte pronunŃată. o vedere slabă condiŃionată genetic. mazăre. poate fi vorba de o predispoziŃie la astm sau lipsa de calciu.  Simptomul: Una sau mai multe adâncituri apărute de-a lungul unghiilor. În ceea ce priveşte manichiura: atenŃie la rădăcina unghiei. Cauza posibilă: Cea mai frecventă este manichiura prost făcută sau o boală care a împiedicat pentru scurtă vreme creşterea unghiei. Cauza posibilă: Dacă nu sunt ereditare. SoluŃii: Uneori e suficient să consumaŃi mai multe lichide. PieliŃa trebuie împinsă uşor cu un beŃişor moale. Cauza posibilă: Unghiile bombate din naştere sunt. în general. ficat). Indiferent de câtă încredere acordă oamenii medicinei alternative sau celei clasice alopate. cereale integrale. inofensive.  Simptomul: Unghia se bombează. iar o „insuliŃă” situată sus. Dacă există şi o pată.ca şi linia vieŃii . linte). ea ar putea indica o anumită predispoziŃie la afecŃiunile vasculare. SoluŃii: ConsultaŃi medicul. SoluŃii: Dereglările irigării sanguine trebuie tratate de medic. calciul natural obŃinut din coji de ouă pisate. Dar când bombarea lor se produce în timp. se află în strânsă legătură cu creierul. În ce priveşte lipsa de fier. arcuită în sus. arătând ca sticla unui ceas. PredispoziŃia către hipotensiune se poate recunoaşte după două linii drepte şi scurte care întretaie linia inimii în apropierea inelarului. Dungile albe şi lungi pot fi un semn că e vorba de o ciupercă (micoză). O „insulă” situată pe această linie (se desparte şi pe urmă se uneşte din nou) ar putea indica migrene moştenite din naştere. SoluŃii: Unghia se reface în 130-180 de zile. Bine pronunŃată. dar dacă apar brusc. Dacă linia vieŃii seamănă cu un lanŃ compus din multe verigi. la persoanele cu pielea uscată şi sunt inofensive. Linia inimii (la chinezi. mai ales a degetelor. „linia omului”) După părerea chirologilor.  Simptomul: Unghia se arcuieşte în jos şi. înseamnă ca unghia a fost strivită sau lovită cândva în acel loc. produsele lactate. multă apă. cauza poate fi apariŃia unor afecŃiuni pulmonare grave sau cardiace. Sau dungi albe care apar sub unghie. trebuie consultat medicul. „a cerului”) După cum arată şi numele.o constituŃie robustă. punctele şi petele negre indică prezenŃa mare de toxine în organism. merită cu prisosinŃă ca ei să-şi examineze mâinile. uneori.  Simptomul: Striuri verticale care se întind de la rădăcina la vârful unghiei. Cauza posibilă: Aceste striuri apar. 3. SoluŃii: În caz de anemie. cu atât mai bine. Dacă „gheara” apare doar la unghia arătătorului. În caz de micoză. Dacă sunt permanente. în forma de lingură. în apropierea degetului arătător. pătrunjel.  Simptomul: Unghie îngustă. cauza poate fi lipsa de fier şi anemia. şi dacă văd vreo modificare. striurile pot fi înlăturate pilind cu grijă unghia. Pentru lipsa de calciu se recomandă leguminoasele (fasole. nucile. Cu cât mai repede. 2. trebuie consultat medicul. Linia capului (la chinezi. în general. Cauza posibilă: Unghiile pot fi aşa din naştere şi nu reprezintă un pericol.

de angoase şi stres. luaŃi potasiu (banane) şi tinctură de ienupăr. de trei ori pe zi. într-un borcan. s-ar putea să fie vorba de reŃinerea lichidelor. care în contact cu picăturile se face lăptoasă. locurile cu iritări alergice ale pielii. Cauza posibilă: La femei. Apoi se agită zilnic. luaŃi detoxifiant din plante. spălaŃi-le bine şi puneŃi-le aşa. FrecŃiile se fac zilnic. interval în care o parte din calciul conŃinut în coaja ouălor trece în sucul lămâilor. în cauză pot fi probleme legate de circulaŃia limfei şi trebuie consultat medicul.. dacă procesul inflamator se produce între ziua a 24-a şi a 28-a a ciclului. 500 ml alcool alimentar în diluŃie de 30%. FierbeŃi pe foc domol. rănile infectate. administrarea lui cu orice fel de ceai. agitându-se zilnic. mâinilor şi încheieturilor. Este contraindicată . reduceŃi drastic sarea. Când perioada expiră. apelaŃi la zile de post cu lichide. după care preparatul este gata. apoi adăugaŃi zeama de la trei lămâi şi 400 g miere de bună calitate.însoŃind administrarea lui de rugăciuni şi linişte interioară.. renunŃaŃi la Ńigări şi cafea şi faceŃi permanent mişcare. Este un excelent emolient în afecŃiuni bronşice şi cu rezultate deosebite în astmul bronşic. Se ung încheieturile cu dureri reumatice şi gâtul. până se topeşte. chiar şi la vezica biliară. Pentru afecŃiuni digestive se iau doar 10 picături. până obŃineŃi un lichid vâscos. PuneŃi amestecul într-un borcan de culoare închisă şi lăsaŃi-l la macerat 2-3 zile. Se Ńine sticla într-o oală cu apă caldă câteva ore. Un remediu atotputernic: Tinctura de propolis Se pun într-o sticlă de culoare închisă 50 g propolis solid (cumpărat de la apicultori). Extern: se tamponează eczemele.  Simptomul: Umflarea temporară a degetelor. recomandată în astmul bronşic Într-o punguŃă de pânză foarte curată puneŃi 125 g seminŃe de in. apă: beŃi cel puŃin 2 litri de apă plată pe zi sau ceaiuri de plante (urzică. LuaŃi vasul de pe foc. întregi. lăsând să se usuce spirtul pe piele. de două ori. Dacă degetele devin brusc reci ca gheaŃa şi palide. pricina poate fi o micoză sau o dereglare a funcŃiei ficatului sau a fierii. IntroduceŃi-o într-un vas cu 400 ml de apă.  Simptomul: Degete şi mâini reci.  Simptomul: Pete galbene pe unghie sau dedesubtul ei. Extern. timp de o săptămână. LăsaŃi borcanul acoperit timp de 24 ore. trebuie consultat medicul. Băutură reconfortantă pentru anemici LuaŃi 2 ouă de la găini crescute la curte. înŃepăturile de insecte. bronşite şi laringite. după masă. Cu acest tratament se scapă de dureri. Se lasă la macerat 7-10 zile. chiar şi când afară e cald. cauza ar putea fi aşanumitul sindrom Raynaud. cel puŃin o dată pe săptămână. TurnaŃi peste ele zeama de la o jumătate de kilogram de lămâi. Băutură emolientă cu miere. înainte de masă. soluŃia se foloseşte la frecŃii şi comprese. lăsaŃi compoziŃia să se răcească. ReŃeta-minune contra reumatismului La o jumătate de litru spirt medicinal se adaugă 2 linguriŃe sare de lămâie şi 2 linguriŃe sare fină de bucătărie. Se beau 30 de picaturi. Intern: se recomandă pentru toate infecŃiile renale. teci de fasole). beŃi sucuri de legume şi fructe. adesea. SoluŃii: Petele produse de nicotină se îndepărtează cu apă şi oŃet sau lămâie. într-o ceşcuŃă cu 100 ml apă caldă. doar apă simplă. Ajuta la înmulŃirea anticorpilor şi revitalizează ficatul. Li se recomandă tehnici de relaxare. calculi şi nisip. dacă umflăturile se instalează permanent. LuaŃi câte o linguriŃă înainte de fiecare masă. Cauza posibilă: La fumători sunt urme de nicotină. dar diagnosticul trebuie să-l pună medicul. Cauza posibilă: Dereglari ale circulaŃiei sangelui sau hipotensiune. Dacă motivul apariŃiei petelor este neclar. Şi compresele se lasă să se usuce pe locul dureros. se poate folosi la copii numai după vârsta de trei ani. în caz de răceală. În general.un adevărat miracol produs de albine . SoluŃii: În caz de tulburări de circulaŃie. PacienŃii cu sindromul Raynaud suferă. SoluŃii: Depunerile de apă se rezolvă cu.SoluŃii: În cazul când e vorba de un exces de toxine în organism. dar dacă unghia devine casantă şi se îngroaşă. la rece. E bine să conştientizaŃi puterea propolisului .

seara. în frigider. spargeŃi-le şi separaŃi gălbenuşurile. care se pune între două bucăŃi de tifon. În loc să folosească sucurile artificiale. Rezultatele sunt foarte bune. pot prepara cu puŃin efort această miraculoasă băutură. 50 g troscot. Plantele se fierb în 5 litri de apă.S. cu care se unge partea dureroasă (de obicei. Preparatul acŃionează rapid asupra sciaticii şi boala nu recidivează. puteŃi domoli durerea aplicând pe gingie cataplasme groase cu argilă rece. s-a vindecat icter negru. Se strecoară. Cu această reŃetă. Copiii apatici şi palizi. apoi se schimbă. 50 g patlagină. am găsit într-o carte o reŃetă cu care m-am vindecat: într-o sticlă de lapte cu gura largă se pun 18 ardei iuŃi (roşii) mărunŃiŃi. Tot timpul tratamentului se bea ceai de sunătoare în loc de apă. Se lasă 2 ore. Abcese dentare Până mergeŃi la dentist. Înviorează întreg organismul şi redă pofta de viaŃă. se lasă să se răcească puŃin. până rămâne un litru. cu o jumătate de oră înainte de masă. care cunoştea multe plante de leac. AmestecaŃi zeama de lămâie din borcan cu gălbenuşurile astfel pregătite şi cu 250 g de miere. În fiecare dimineaŃă. după gust. Medicamentul acesta este minunat şi pentru cei care stau multe ore la serviciu şi n-au mese ordonate. Leacuri pentru bolile de ficat. Se face pauză o lună. de Ńuică. 50 g anghinare. cineva m-a îndemnat să . „Cum m-am vindecat de Zona Zoster” Am făcut Zona Zoster pe fond nervos. P. Din fericire. ale caror mame erau interesate de sănătatea lor. Se aplică pe un tampon de vată.  50 g pelin. omogenă. apoi se aplică pe gingie. de nici nu puteam să respir. dar nici una nu s-a potrivit cu boala mea. a încercat să mă vindece. cu tot felul de aditivi alimentari. Argila se înmoaie cu apă sau ceai până se face o pastă moale. când într-o parte. Leac contra căderii părului Se taie rostopască mărunt. care merită trecută în rândul medicamentelor cu rezultate remarcabile. Dar durerile cumplite continuau. Se strecoară şi se trage la sticluŃe mici. Se ia câte un păhăruŃ mic. faceau mereu acest tratament.ScoateŃi apoi ouăle. Se filtrează şi se fricŃionează capul la fiecare două zile. Se vor separa două substanŃe: una fină. Toate ingredientele se pun pe foc până ce se omogenizează (ceapa se va dizolva complet). se toarnă deasupra oŃet de mere şi se lasă la macerat timp de trei săptămâni. Se adaugă 1 kg miere de albine polifloră peste ceaiul strecurat şi se mai fierbe până ramane încă o dată 1 litru. de trei ori pe zi. apoi se adaugă 1 kg de miere de albine polifloră. Înainte de masă. PăstraŃi amestecul la rece. ceară de albine. Am mers la medicul de familie şi mi-a recomandat o listă cu medicamente. Mama. care se va folosi drept unguent pentru zona afectată (ce se va usca complet). daŃi copiilor să bea câte o lingură din acest preparat diluat cu sifon sau apă minerală. cealaltă compusă din resturi. 50 g sunătoare. Se lasă la macerat 10 zile. lângă o sursă potrivită de căldură. se iau 100 ml din acest sirop. care se vor arunca. Remediu cu ardei iuŃi contra durerilor sciatice Cu zeci de ani în urmă eram tânăr şi fericit. dar mereu mi se dezlănŃuia o durere în şolduri. Într-o zi. pe care le frecaŃi bine cu o lingură de zahăr şi un pacheŃel de zahăr vanilat. această băutură. la culcare). se umple o sticlă de 1 l pe trei sferturi. 50 ml ulei de floareasoarelui. dar medicamentele recomandate n-au avut nici un efect. când în alta. contra căderii părului şi pentru abcese dentare Leacuri pentru ficat  1 kg de sunătoare uscată şi mărunŃită se fierbe în 5 litri de apă.: Bunica prepara în fiecare toamnă şi primăvara. Dacă apar iritaŃii pe piele. care Ńineau zile întregi. câteva granule de tămâie. peste care se toarnă 100 ml Ńuică curată de fructe de 40 de grade. Alifie contra micozelor O reŃetă veche: se iau o ceapă tocată mărunt. Se pune conŃinutul în sticle şi se păstrează la frigider. înainte de masă. de culoare închisă. se recomandă ungerea în prealabil cu alifie de gălbenele. Albuşurile nu se folosesc. până ce lichidul se reduce la jumătate. Am mers la alŃi medici.

iar vinul.. dar tratamentul a avut efect imediat. Strugurii conservaŃi păstrează sub 10% din proprietăŃile curative ale celor proaspeŃi. Reumatism cronic. întâlnită din abundenŃă mai ales în strugurii roşii şi negri. Şi nu s-au înşelat niciodată. înecăcioasă ori neplăcută la gust.5 kilograme în cea de-a treia zi. explicată ştiinŃific. un kilogram în a doua zi. demonstrează că strugurii. CURA CU STRUGURI Judecând după numele său . arborii şi ierburile de leac în funcŃie de virtuŃile lor. inhibă dezvoltarea melanoamelor maligne (una din cele mai invazive şi mai greu de tratat forme de cancer). Dacă vrem să profităm din plin de valoarea acestui fruct. Studii riguroase. întăreşte capilarele şi încetineşte considerabil procesul de îmbătrânire. acceptaŃi ideea că trebuie să mestecaŃi bine şi să înghiŃiti această coajă. studii clinice arătând ca ameliorează activitatea hormonală. culoarea de miere şi de ambră brumată. care conŃin un ulei gras ce reduce colesterolul şi menŃine sănătatea vaselor de sânge. este un elixir mai ales pentru femei. cartofi fierŃi).2 litri de suc proaspăt. O precizare importantă În primul rând. ca atare sau sub formă de suc (must). La loc de frunte se afla rezultatele privitoare la acŃiunea de prevenire a bolilor tumorale. în locurile unde mi se infigeau acele. De asemenea.fac acupunctură. ajungând în 3-4 zile să ne alimentăm normal. durerea ceda. Nici o mirare: acum. După ultima zi de cură ne reobişnuim gradat cu alimentele normale. trebuie să consume pe timpul toamnei mari cantităŃi de struguri proaspeŃi. dar de data asta. Într-o săptămână. E suficient să Ńinem un ciorchine de strugure în soare. la început de mileniu. fiind de un imens ajutor pentru reglarea ciclului menstrual. cantitatea maximă fiind de 3-4 kg de struguri ori 2. o altă substanŃă conŃinută de struguri. De ce? Pentru că în coajă şi în micul strat gelatinos dintre ea şi pulpa fructului se află cele mai valoroase substanŃe sub aspect terapeutic. consumaŃi din belşug. înaintaşii noştri botezau florile. rivalizează ca acŃiune terapeutică cu o întreagă industrie de medicamente. ajută la menŃinerea supleŃii vaselor de sânge. a hipoplaziei mamare (insuficienta dezvoltare a sânilor). în care se consumă numai şi numai struguri. M-am dus într-o doară. combaterea hirsutismului. faima lor e la fel de puternică. Resveratrolul. în care se consumă progresiv: o jumătate de kilogram de struguri în prima zi.. făcute în laboratoare şi clinici de prestigiu din lume. cercetări in vitro şi chiar de laborator. quercitina. în special a celui pulmonar.fără îndoială că în frunzele. . SimŃeam cum. în seva şi în fructele acestei plante se afla o tainică energie a vieŃii. aceste fructe au devenit materie primă pentru medicamente. Preparatul se numeste tinctură de untulpământului şi rezultatul a fost miraculos. Motivul? Până nu demult apreciate doar ca materie primă pentru vin. ca să înŃelegem că reprezintă una din corolele de minuni ale firii. fiind şi o speranŃă în tratarea tumorilor metastazate. 70% incidenŃa cancerului. Lumina filtrată prin boabele translucide. aşa încât cei care imaginează variante „originale” ale curei de struguri trebuie să ştie că nimic nu substituie forŃa unui strugure proaspăt. inclusiv a cancerului. O altă componentă. sub 6%. „adevărat”. ajungându-se la 1. consumând mai întâi infuzii de plante îndulcite cu miere şi alimente uşoare (supe de legume calde. Aceeaşi quercitină este un protector al inimii. strugurii trebuie consumaŃi cu tot cu coajă pentru a avea efectele terapeutice scontate.5 kg de struguri ori 1. Se consumă în fiecare zi minimum 1. TERAPIA CU STRUGURI Cura de mare intensitate Începe cu o perioadă „de încălzire” de trei zile. această substanŃă ajută la prevenirea şi combaterea cancerului la sân şi a tumorilor mamare în general. Mult mai apropiaŃi de natură ca noi.viŃa de vie . După aceste zile în care ne obişnuim digestia şi metabolismul cu strugurii. O primă aplicaŃie: mai ales persoanele care inspiră noxe. mi-a dispărut Zona Zoster. Oricât vi s-ar părea de amăruie. punând în evidenŃă faptul că acidul elagic conŃinut de struguri reduce cu până la. a infertilităŃii şi a menopauzei premature. datorită proprietăŃilor lor terapeutice. fumătorii activi sau pasivi. urmează 5 zile (dacă vreŃi să slăbiŃi drastic pot fi şi 10 zile). ar fi bine să mestecăm şi sâmburii.4 litri de suc pe zi. gustul dulce şi rafinat explică de ce în Antichitate strugurii erau consideraŃi fructe sacre.

pielea devine strălucitoare şi catifelată. Cura de intensitate medie Timp de două zile pe săptămână nu se consumă nimic altceva decât struguri: 1. legume. în primul rând. La ieşirea din cură introduceŃi pâinea prăjită. cu condiŃia să nu facem abuzuri alimentare. În urma proceselor de dezintoxicare declanşate prin această cură. . cum ar fi uşoară diaree sau crampele. combate acneea. carne. orezul. dar dacă între zilele de cură menŃineŃi o alimentaŃie regulată (fără suplimente între mese) şi uşoară (fără prăjeli. câte un ciorchine înainte de fiecare masă). reglează metabolismul. elimină prompt obezitatea. Cura cu struguri curăŃă şi înfrumuseŃează tenul şi pielea. impunându-şi doar să mănânce la ore regulate şi să înceapă fiecare masă. A două zi se va consuma cu o jumătate de kilogram mai mult. repartizaŃi la cele trei mese principale. în a sasea zi. Cantitatea de struguri creşte gradat astfel: în prima zi se consumă o jumătate de kilogram de struguri. care nu rezista la regimuri mai radicale (cum ar fi postul negru). puteŃi consuma în ziua de cură mici cantităŃi de ceai de chimen ori mentă. organismul va cere instinctiv alimente mai uşoare şi mai bogate în vitamine şi minerale (fructe. în acest răstimp. Ziua de cură începe intotdeauna la ora 00 şi se termină la ora 00 a zilei următoare. rebele la alte forme de tratament. erupŃiile cutanate. ca întotdeauna să fim bine aprovizionaŃi cu struguri. aşa încât să nu ajungem să mâncăm la cină 2 kilograme de struguri. la alimentele din frigider. Efecte: cura de mare intensitate este o veritabilă mătură pentru organism. Efecte: scăderile în greutate sunt mai puŃin spectaculoase ca la cura precedentă. Se menŃine această cantitate timp de încă trei zile (deci în zilele 7. consumarea lor elimină prompt stările de slăbiciune (provocate de scăderea glicemiei). ne curăŃă de toxine. repartizaŃi la mesele principale. Cura se poate repeta după trei zile de pauză. se ajunge la 3 kilograme de struguri. conform prescripŃiei. 8. în afară de struguri. Persoanele care au un apetit „tăios”. bine copŃi.1-3 kilograme pe săptămână. se menŃin efectele de la cura precedentă. s-a constatat o acŃiune echilibrantă la nivel nervos. iar surplusul de greutate este cu usurinŃă eliminat. ce are drept efect eliminarea nevoii imperioase şi maladive de a mânca pe durata curei. sub imboldul foamei. Recomandări: strugurii se consumă întotdeauna înainte de masă. În cazul în care apar probleme. ceea ce vă va ajuta să slăbiŃi armonios. Strugurii (mai ales cei dulci şi cu un parfum fin. Mesele se iau pe cât posibil la aceeaşi oră. întăreşte sistemul cardiovascular. menta piperată ori cimbrişor pentru a vă încălzi corpul (care în această perioadă este mai sensibil la frig) şi pentru a combate eventuala diaree sau crampele abdominale.3 kg pe zi. proaspeŃi (să nu fi intrat în fermentaŃie sau să se fi deshidratat la soare) şi parfumaŃi.când programul este mai lejer). aşa încât să nu rămânem fără „combustibil” şi să apelăm. care apar frecvent în curele de slăbire. Recomandări: Cura de două zile pe săptămână trebuie Ńinută o lună. Cura în varianta blândă Inedit la această cură este că se pot consuma şi alte alimente în afară de struguri. aşa încât. aperitivele uscate. dar sigură. repartizaŃi la cele trei mese principale (de exemplu. în timp ce în restul zilei ne-am delectat cu toate bunătăŃile. 9). dulciuri suculente) veti scădea încet şi sigur în greutate . pot apela cu încredere la această cură. lactate proaspete). Se creşte cu câte o jumătate de kilogram pe zi. deci un kilogram de struguri. Este bine ca zilele de cură să nu fie la o distanŃă prea mare una de cealaltă. dar ceva mai reduse. În rest. neîndulcite. Între mese nu se mănâncă nimic. repausul de o zi între ele fiind suficient (cele mai convenabile zile s-au dovedit a fi cele de vineri şi duminică . gen Hamburg) sunt printre puŃinele fructe al căror consum nu produce o creştere spectaculoasă a poftei de mâncare. VeŃi vedea că. fiind repartizaŃi echilibrat. Strugurii trebuie să fie dulci. Efecte: scăderea în greutate este lentă. ajuta la vindecarea dermatozelor. cu struguri. Mai mult. Datorită faptului că sunt bogati în zaharuri foarte uşor asimilabile. după care se revine la alimentaŃia normală.5 . Singurul supliment care se permite pe parcursul curei sunt ceaiurile calde neîndulcite de chimen.Recomandări: pentru un maximum de efect este necesar.

care se aplică direct pe faŃă. ConstipaŃie . Este recomandată atât pentru tenul normal. Tulburări hormonale la femei . care secretă o bună parte din hormonii frumuseŃii feminine.se recomandă mai ales strugurii roşii şi negri mai bogaŃi în taninuri. un tonic venos. prăjeli etc. Cojile care rămân de la stoarcerea strugurilor reprezintă. Hipertensiune . care va favoriza apoi menŃinerea greutăŃii în limitele pe care le dorim.mai ales strugurii roşii şi negri conŃin substanŃe antianemice în cantităŃi importante. se formează turte din cojile rămase.strugurii cu tot cu coajă sunt un remediu extraordinar contra constipaŃiei şi. a colecistitei şi pentru prevenirea şi tratamentul litiazei biliare în forme uşoare. în plus. uşor răcoritor şi calmant.cura trebuie făcută cel puŃin o dată pe an. Digestie lentă . în coajă. ContraindicaŃii la cura cu struguri Bolile în care este strict contraindicată cura cu struguri sunt: diabetul.strugurii în cantitate mare mobilizează şi elimină din organism acidul uric.se recomandă ca strugurii (nu foarte dulci) să fie consumaŃi cu minimum 30 de minute înainte de masă. eczemelor de etiologie necunoscută. cât şi pentru cel gras şi cel iritat. se folosesc strugurii albi şi ceva mai acri. cea mai activă parte a strugurelui. sechele post-hepatice) . AfecŃiuni biliare . vitaminele din complexul B ajuta la fixarea fierului. Ea nu le este însă recomandată celor cu hipertensiune gravă.strugurii stimulează digestia. grele. Important este că. Cura cu struguri împreună cu remediile locale (unguent de tătăneasă. hipertensiunea gravă. timp de 10-30 de minute pe zi.MIC GHID TERAPEUTIC AL CUREI CU STRUGURI Obezitate şi îngrăşare . Bolile de ficat (hepatita. Se fac seara spălări ale feŃei cu o bucăŃică de vată înmuiată bine în suc. Aici. . de cătină) este o combinaŃie infailibilă în această afecŃiune. după ea evitându-se consumul alimentelor grase. acneei. dar efecte mai vizibile şi mai durabile se obŃin prin 5-7 zile de tratament. Are un efect vitaminizant. Guta . în acelaşi timp. diareea cronică. peristaltismul intestinal. după care se aplică pe faŃă vreme de 10 minute un tifon îmbibat cu suc de struguri. substanŃe cu efecte astringente. problemele renale grave.în formele uşoare de hipertensiune. colita de fermentaŃie. Menometroragii . Anemie . se găsesc taninurile. Hemoroizi . În general. cojile lor acŃionând ca un „piston natural” care împinge din colon materiile reziduale.toate cele trei cure cu struguri vizează explicit o scădere mai mult sau mai puŃin bruscă în greutate. hirsutismului (creşterea firelor de păr în zone nespecifice la femei). cărora medicul le-a contraindicat aportul de lichide în organism. Constituie un remediu redutabil pentru tratarea tenului cu pori mari (coaja de portocală) şi a dermatozelor uşoare. Din acest motiv cura cu struguri este indicată contra îmbătrânirii premature a pielii. se produce şi o eliminare masivă a toxinelor din corp.se pare ca strugurii au efecte cu totul deosebite asupra gonadelor şi glandelor cortico-suprarenale. cura cu struguri este un remediu excelent şi foarte blând. pe lângă acest efect. uzurii fizice pe fond de stres. După stoarcerea sau pasarea strugurilor. retenŃia de apă în Ńesuturi. ReŃete de frumuseŃe Sucul proaspăt de struguri este o excelentă soluŃie demachiantă şi întineritoare a pielii. cicatrizante şi antiseptice asupra pielii.cura cu struguri este recomandată mai ales în tratamentul dispepsiei. Tratamentele tenului cu coajă de strugure pot fi făcute şi ocazional. din punct de vedere medicinal. care reduc cantitatea de sânge menstrual şi chiar opresc sângerarea.

mintea . Cercetătorii germani sunt de părere că sunt necesare opt ore pe zi. O medie de patru ore de somn pe noapte duce rapid la slăbirea organismului sau. din contra. Între alte cauze provocatoare de insomnie. care apoi se cer consumate. Iată aşadar câteva motive extrem de întemeiate pentru a ne apleca asupra acestei activităŃi aparent banale: dormitul. ca atare. iar starea de tensiune psihică împiedică relaxarea şi regenerarea prin somn. este foarte odihnitoare). va induce o stare de calm şi de relaxare. De ce sunt atât de importante toate aceste detalii referitoare la ambianŃa în care dormim? Ei bine. există mulŃi factori ce influenŃează şi chiar modelează somnul. la loc de frunte se afla: schimbările climatice din ultimii ani. marcat de tensiune. la creşterea necontrolată în greutate. însă foarte profund. perioada optimă de somn poate diferi mult de la un individ la altul. este foarte posibil să fiŃi “beneficiarul” unei maladii care prinde proporŃii pe întreg mapamondul: insomnia O statistică recentă arată că în majoritatea Ńărilor civilizate. Din acest motiv. în care să ne simŃim izolaŃi şi protejaŃi de toate influenŃele perturbatoare. Din fericire. în timp ce interiorul va fi decorat în nuanŃe lipsite de stridenŃă şi cât mai aproape de cele naturale (culoarea lemnului. după care sunt într-o formă excelentă. cercetătorii au constatat că atunci când ne aflăm la graniŃa dintre starea de veghe şi somn. diabet. Un mediu dezordonat. mulŃi dintre cei care suferă de o formă sau alta de insomnie . va induce o sugestie de stres.SOMNUL AdormiŃi greu. 2. impregnat de linişte şi de tihnă. Lipsa somnului reprezintă 60% din cauzele accidentelor rutiere. uitatul la televizor (o continuă sursă de agitaŃie). dimineaŃa vă simŃiŃi mai obosiŃi decât seara? Dacă da. în apropierea patului. hrana ticsită cu aditivi alimentari excitanŃi. oferind un anumit confort psihic şi ajutând la “limpezirea” somnului. dar când tulburările apar zi de zi. lenjeria de pat de culoare albă vor fi de asemenea de un real folos. Problema omului contemporan este că ajunge adesea într-un cerc vicios: lipsa de odihnă îl face să acumuleze foarte uşor tensiune psihică. Pe de altă parte. în unele Ńări ea este pedepsită la fel de aspru ca şi conducerea sub influenŃa alcoolului.m. dormitorul trebuie să devină un adevărat spaŃiu “sacru”. Pe cât posibil. aveŃi un somn agitat. în timp ce. putem spune fără să exagerăm că trăim o adevarată calamitate. din dormitor vor fi scoase toate aparatele electrice. un mediu prietenos. Dar nu cât dormim. Ce a făcut ca insomnia să capete asemenea proporŃii în ultimii ani? Primul răspuns pe care îl dau specialiştii este uşor de intuit: stresul. împiedicându-ne să dormim. care poate fi la un moment dat dirijat. care perturbă puternic activitatea nervoasă.Un dar ceresc pentru sănătate . când şi cât mâncăm are o mare importanŃă asupra calităŃii somnului. ceea ce îl va face şi mai susceptibil la stres ş. Păstrarea unei curăŃenii impecabile. mai ales în combinaŃie cu alb. ca să-Ńi spun cât de odihnit eşti Specialiştii nu se pot pune de acord asupra cantităŃii de somn necesare pentru un om. Crearea spaŃiului de protecŃie Cei mai multi oameni au o sensibilitate foarte mare la ambianŃa în care dorm.a. care duce la economisirea unor cantităŃi uriaşe de energie. ci cum dormim este mai important. niciodată nu vom lucra. fiecare om are propriile sale ritmuri biologice şi. în timp ce cifra vehiculată în SUA este de şapte ore. cei francezi spun că şase ore sunt suficiente. lipsa de activitate fizică. Spune-mi cum dormi. dar şi oameni care după zece ore de somn pe noapte simt că ar mai avea nevoie de un supliment consistent. Atunci când lipsa de somn apare doar câteva nopŃi pe lună. aşa încât regenerarea sa fizică şi psihică să fie optimă. aproape jumătate din populaŃie se confruntă pe parcursul vieŃii cu probleme majore legate de somn. după caz. curat şi liniştit.este extrem de receptivă la orice sugestie dată de mediu.şi în special subconştientul . Mai mult. creşterea tensiunii sanguine.d. instabilitate psihică şi mentală. Sunt cunoscute cazuri în care oamenii dorm 3-4 ore pe noapte. AlimentaŃia sedativă Ce. Ceasul deşteptător şi alte accesorii de acest gen vor fi puse cât mai departe de pat. mai ales. nu vom avea discuŃii şi nu vom face proiecte în încăperea în care dormim şi. aşa încât să devină foarte plăcut şi odihnitor. aerisirea dimineaŃa şi seara a dormitorului. Metode naturale de îmbunătăŃire a somnului 1. nu este o problemă.

majoritatea amelioratorilor de gust şi de aromă din alimentele industrializate sunt un stimulent puternic al sistemului nervos.  MâncaŃi regulat .putând elimina foarte simplu această tulburare prin câteva schimbări aduse în alimentaŃie.este un somnifer ceva mai blând decât valeriana. ceaiurile de tei. dar este sigur ca ele au efect atunci când se urmăreşte corectarea tulburărilor de somn cu ajutorul lor. Încă nu se ştie mecanismul de acŃiune al plantelor psihotrope (“tropos” în limba greacă înseamnă “mişcare”. chiar şi a unei cantităŃi moderate de dulciuri. cartofii (mai ales “natur”). “darul” de a da insomnii severe. condimentele blânde (fenicul. care vor trăi o adevărată frustrare cauzată de lipsa de hrană. bananele.  ConsumaŃi cu predilecŃie hrană cu efecte sedative şi de reglare a activităŃii sistemului nervos . mergând până la paralizie.rădăcina sa este remediul de căpătâi în tratarea insomniilor rebele. cu un sfert de oră înainte de culcare. Strigoii sau moroii erau cei care dădeau vise urâte şi coşmaruri. în care se poate întâlni cu spirite mai bune sau mai rele. dintr-un motiv foarte simplu: organismul supus la foame este într-o continuă stare de alertă. întâlnirea tinerelor fete cu zburătorii le dădea un somn greu şi agitat. Din acelaşi motiv. somnului i se acorda o importanŃă cu totul specialăa. putându-le lua minŃile şi chiar viaŃa. Plantele psihotrope În medicina populară românească. Lista acestor plante este mult prea mare pentru a o cuprinde în acest articol. Dacă până acum se poate spune ca este vorba doar de superstiŃie. Sulfina (Melilotus officinalis) . deci plantele psihotrope sunt cele care mişca.cu excepŃia ciocolatei. întâlnirea zânelor.  EliminaŃi alimentele excitante . în timp ce “cei din vânt” dădeau tulburări nervoase.  La nevoie. conferind un fond de stabilitate psihică. pentru o regenerare fizică şi sufletească deplină. mai ales pentru persoanele care adorm greu sau care au un somn foarte agitat. De pildă. au fost descoperite zeci şi sute de remedii vegetale utile pentru protecŃia psihică în timpul somnului.ne referim. a îngerilor sau a rudelor “plecate dincolo” era de bun augur. care îl vor marca nu numai în timp ce doarme. ci şi după trezire. fiind primite adevărate ghidări şi sugestii privitoare la viaŃă. în cele ce urmează făcând doar câteva sugestii în acest sens: Valeriana (Valeriana officinalis) . topindu-le puterile. În schimb. desigur. Vă recomandăm administrarea sa sub formă de tinctură. la alimente naturale. cercetările făcute asupra plantelor folosite pentru somn în medicina populară au pus în evidenŃă fără putinŃă de tăgadă că ele au o influenŃă cât se poate de benefică asupra psihicului. iar în medicina populară. recurgeŃi la dulciuri . frustrare tradusă prin insomnie. 3. în timp ce întâlnirea flăcăilor cu ielele era foarte periculoasă. în somn apărând rezolvarea unor probleme. De ce? Pentru că după consumarea. cum ar fi salata verde. FeriŃi-vă de ele. muşeŃel sau sunătoare. foarte propice pentru inducerea unui somn plăcut şi odihnitor. Se ia o linguriŃă dizolvată într-un pahar de apă. conopida. creierul eliberează anumite substanŃe care conferă o stare de mulŃumire.  Nu vă înfometaŃi inutil . Pornind de la aceste premise. care produc o schimbare în starea de spirit).  EvitaŃi mesele luate după ora 20 . dacă nu vreŃi să aveŃi multe nopŃi albe. măghiran). mărar.curele drastice de slăbit au. între altele. Ńelina (rădăcina). Era profund înrădăcinată credinŃa că în somn sufletul omului ajunge pe alte tărâmuri.teobromina din produsele cu cacao. suprapunerea proceselor digestive peste perioada de somn nu este de dorit.în general. Se administrează sub formă de pulbere . mierea de tei şi de salcâm. Efectul somnifer este rapid. anularea totală a mesei de seară nu este indicată nici pentru persoanele gurmande. neîncetinind procesele de gândire şi putând fi luată în cazurile mai uşoare de insomnie. se spune că valeriana protejează împotriva influenŃelor malefice şi fereşte de visele urâte. ceapa. CredinŃa populară că cel care mănâncă înainte de culcare va avea vise urâte are şi o fundamentare ştiinŃifică arătând că activitatea sistemului nervos este perturbată de mesele luate târziu sau atunci când suntem deja foarte obosiŃi. alungând cu promptitudine somnul. dar şi pentru o odihnă mai profundă. cofeina din cafea şi din ceaiul negru şi verde. care este de un imens ajutor în tratarea insomniei.este un sfat important. Se pare că regimul de viaŃă cu mese la ore fixe şi cu cantităŃi moderate de hrană are darul de a regulariza activitatea nervoasă. luaŃi-va desertul seara. seminŃele de dovleac.

după care nu mai pot adormi. albinele culeg un medicament excepŃional. Frunza acestei plante are un efect calmant cu totul special.creşte pe văile pârâurilor de munte şi are o frunză asemănătoare cu a brusturelui obişnuit. au ajuns la concluzia că această substanŃă joacă rolul de pavăză împotriva agresorilor externi. cum ar fi Galen sau Pliniu. precum şi prin lipsa de luciu (propolisul lucios are foarte multa ceară în el şi. Preparate din propolis Tinctură Dacă nu vrem să luăm acest remediu gata preparat din comerŃ.50 de picaturi de trei ori pe zi. proprietăŃile sale terapeutice. peste care se adaugă două pahare (400 ml) de .panaceul primăverii Cel mai puternic medicament al naturii e preparat în stupul albinelor Nici n-apucă primăvara să vină. aşa încât diferitele tipuri de propolis culese din diverse regiuni ale lumii să aibă proprietăŃi practic similare. eficienŃa să fiind demonstrată în nu mai puŃin de 200 de afecŃiuni. propolisul este pentru stup o adevarată barieră de protectie. Amestec de substanŃe de consistenta răşinii. unul dintre cele mai puternice medicamente ale naturii. O enigmă este şi cum au putut medicii antici. alungând coşmarurile. pentru o mai mare eficienŃă.(obŃinută din partea aeriană înflorită). adunat din mugurii şi de pe scoarŃa plopilor. înainte de culcare. putem să-l obŃinem casnic: se pun într-un borcan cu filet cincisprezece linguri rase de propolis. Există două metode prin care apicultorii recoltează acest medicament: răzuindu-l direct de pe pereŃii stupului de albine sau. Brusturele dulce (Petasites hybridus) . ca atare. însă este foarte utilă persoanelor cu un somn greu şi care au probleme la trezire. a frasinilor. 30 de tipuri de virusuri (incluzând şi varietăŃile lor) sunt distruse de către propolis. Niciodată nu-i prea devreme. ce preia progresiv producŃia albinelor. şi eventual încă una la ora 22. care au bufeuri. ca tinctură alcoolizată. PROPOLISUL . una din cele mai puternice arme din arsenalul terapiei naturale. pe stomacul gol. a aninilor şi ale unor specii de pomi fructiferi. observând cum îşi construiesc albinele stupul. Studiile moderne privitoare la proprietăŃile acestui preparat natural i-au uimit pe oamenii de ştiinŃă: nu mai puŃin de 21 de bacterii. Iar proprietăŃile sale terapeutice nu se opresc aici. Cura cu tinctură de pelin nu va fi mai lungă de două săptămâni. Cum ştiu albinele să dozeze acest elixir. care este cel mai puternic medicament antiinfecŃios cunoscut. Este o plantă foarte utilă şi în tratarea insomniei femeilor ajunse la menopauză. doar că are un parfum dulce extrem de evident. fiind de un real ajutor persoanelor care se trezesc noaptea cu o stare puternică de anxietate. să-l combine şi să-i dea în final o compoziŃie unitară. a sălciilor. stări de nervozitate care le împiedică să adoarmă.este o plantă care nu are efect somnifer propriu-zis. fără a beneficia de mijloacele moderne. De altfel. Pelinul (Artemisia absinthum) . Cum se obŃine şi unde găsim propolisul Propolisul este un „cocteil” de substanŃe vindecătoare. a castanilor. Dar prima urgenŃă de primăvară o reprezintă propolisul. Se ia o linguriŃă pe stomacul gol. cuvântul propolis vine din greacă şi înseamnă „partea dinaintea cetăŃii”. palpitaŃii. de unde şi numele. a mestecenilor. Se ia sub forma de tinctură . când roiurile de albine îşi pornesc deja colindatul prin lumina crudă a soarelui. sub forma unor bulgăraşi maronii. 9 specii de ciuperci parazite. dintre care o dată imediat după trezire. seara la ora 19. cu alte două săptămâni de pauză. dintre care o dată seara. din mugurii abia ieşiti la lumină. fie brut. culese de pe cel puŃin 20 de specii de arbori. propolisul făcând din stup o adevarată cetate. Se administrează de asemenea sub formă de pulbere. care astfel sunt stimulate să culeagă cantităŃi tot mai mari de propolis. Un lucru este cert: primăvara. proprietăŃile sale sunt mult diminuate). fie lichid. Propolisul brut de bună calitate se recunoaşte printr-un miros specific (dulceag-amărui) foarte puternic. să identifice. adunat cu un efort uriaş. Se ia o linguriŃă de trei ori pe zi. construind un colector special. cu cortegiul ei de muguri şi flori. este o enigmă. El a fost denumit aşa de către învăŃaŃii greci care. Remediu de tradiŃie în medicina naturistă din Romania. întrucât dă dependenŃă. Iată de ce ne-am hotărât să cunoaştem mai bine acest produs al stupului. propolisul se găseşte uşor la apicultori. limpezind visele. pentru ca zburătoarele harnice şi aurii să plece în căutarea nectarului.

devenind insolubile şi ca atare trec prin organism fără efect.  Bronşita. Dezavantajul acestei metode constă în faptul ca propolisul nu are o acŃiune amplă. deoarece în contact cu saliva se va produce acelaşi efect ca în cazul diluarii în apă.  Colita de fermentaŃie şi de putrefacŃie . cărora li se va administra jumătate de lingură de 3 ori pe zi. Apă de propolis Aşa cum afirmam anterior. pentru întărirea sistemului imunitar. pentru vindecarea contuziilor şi a rănilor uşoare. cât putem de mult. probabilitatea de a face o infecŃie cu virusul gripal scade cu până la 40%. contra eczemelor (mai ales a celor uscate). 25 ml) de tinctură de propolis la un pahar de apă (200 ml) are efecte terapeutice în anumite cazuri. faŃă de 6-7 zile la lotul martor. care au efect cicatrizant asupra peretilor gastrici. La persoanele cu colită de fermentaŃie pe care mierea de albine o agravează. la majoritatea pacienŃilor trataŃi astfel cu propolis. Apa de propolis. Preparatul se pastrează la frigider.un studiu realizat de către un cercetător german. în faringite şi în amigdalite. Un alt inconvenient este că propolisul aderă foarte puternic pe dantură. folosindu-se extern contra arsurilor. pierzând astfel cea mai mare parte din calităŃile sale. Mierea propolizată Se obŃine prin combinarea unei linguriŃe de tinctură de propolis cu 3 linguriŃe de miere. înainte de masă. de patru ori pe zi. Unguentul de propolis Într-o ceşcuŃă (50 ml) de untură încinsă pe foc foarte mic se pun trei linguri de tinctură de propolis şi o bucăŃică de ceară de mărimea unei alune.se pun 50 de picături de tinctură de propolis într-o lingură de miere şi se inghit pe stomacul gol. deoarece are o acŃiune prea dură asupra Ńesuturilor. după care se amestecă în continuare până când se întăreşte. după care se filtrează. bolile respiratorii cu secreŃii abundente . după care se amestecă incontinuu vreme de 10 minute. a arătat că la pacienŃii care iau 50 de picături de tinctură de propolis de patru ori pe zi. Propolisul brut O bucăŃică de propolis de mărimea unei alune se suge asemenea unei bomboane. deoarece anumite substanŃe din compoziŃia să precipită (se întăresc) în contact cu apa. când tinctura simpla nu poate fi folosită. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat vreme de două săptămâni. se va lua aceeaşi cantitate de tinctură de . Vindecarea apare în maximum 5 săptămâni. Scheller. pe care le vom preciza ulterior. pentru combaterea infecŃiilor respiratorii şi intestinale. timpul de vindecare se reduce la 3-4 zile. gastrita. asupra întregului organism. Se iau 3 asemenea doze pe zi. Cu foarte putine excepŃii. ci doar locală. în cure de 3 săptămâni. Se administrează din acest remediu câte 50 de picături. din cauza alcoolului pe care îl conŃine. însă. aşa încât principiile sale active să îşi facă efectul local. Se iau 4-6 asemenea doze pe zi. ulcerul .alcool alimentar de 90 de grade. tinctura de propolis nu se ia diluată în apă. 7 afecŃiuni specifice primăverii care se previn şi se tratează cu propolis  Gripa. Tinctura rezultată va fi pusă în sticluŃe mici.se pun 30 de picâturi de tinctură de propolis pe o felie de pâine albă uscată se amestecă bine şi se înghite pe stomacul gol. cervicită). Propolisul este un excelent antibiotic. Este un produs recomandat copiilor. A. precum şi în tratarea unor afecŃiuni genitale la femei (leucoree. în contact cu apa. Se ia de pe foc untura. care acŃionează progresiv inhibând dezvoltarea bacteriilor. Este un tratament recomandat în infecŃii la nivelul gurii. necesitand apoi o spălare îndelungată şi repetată. timp în care se agită zilnic.  Gastrita. nu se ia tinctura de propolis simplă. are efecte excelente în combaterea stomatitelor şi a cariei dentare (se fac clătiri atente ale gurii după fiecare spălare pe dinŃi). refacând Ńesuturile lezate de către acestea. cercetările arată că o soluŃie obŃinută din cinci linguriŃe (aprox. guturaiul . puse pe puŃină pâine uscată sau în miere. propolisul precipită şi devine insolubil.se ia de patru ori pe zi câte o lingură de miere propolizată. De asemenea. reglează cantitatea de sucuri acide secretate. închise la culoare. favorizând eliminarea secreŃiilor în exces de pe căile respiratorii. ReŃineŃi. De asemenea. Totuşi. obŃinută în proporŃiile pe care le-am prezentat. că dacă nu se administrează pe o cantitate suficient de mare de pâine uscată. tinctura poate agrava.

relansează activitatea hormonală. folosite atât intern cât şi extern.infecŃia cu protozoarul Giardia lamblia cedează la un tratament de 30 de zile făcut cu tinctură de propolis.cu excepŃia a 12 pacienŃi . ceea ce determină o mult mai mare rezistenŃă la infecŃiile cu orice tip de germen. timp în care se iau câte 30-40 de picături de tinctură de propolis. durerea şi celelalte simptome deranjante au dispărut. ToŃi cei 12 pacienŃi care nu au răspuns la acest tratament sufereau de tuberculoză renală. La trecerea acestui interval de timp. Statele Unite.îmbunătăŃiri substanŃiale ale stării de sănătate. China. la scăderea cantităŃii de colesterol din sânge. s-au făcut în diverse laboratoare de medicină experimentală şi spitale din întreaga lume. împiedică degradarea unor vitamine esenŃiale pentru organism (cum ar fi vitamina C). ajută la restabilirea echilibrului organic al bolnavilor de cancer. cu extracte de propolis. Un studiu facut în Iugoslavia mai pune în evidenŃă că administrarea sistematică a propolisului înlătură o bună parte a efectelor nefaste ale aplicării radioterapiei în cancer. Karinova şi E. Tratamente externe cu propolis  Herpes cu diferite localizări .peste 30 de studii. de 4 ori pe zi. Se repetă procedura de 2-3 ori pe zi.se pun zilnic comprese cu tinctură de propolis care se Ńin vreme de o oră. Alte boli care se tratează cu propolis  Boala canceroasă . a cancerului de colon şi genital. le face mai „agresive”.anumite substanŃe numite flavonoide din compoziŃia propolisului au efecte excepŃionale în tratarea asteniei de primăvară. câte 7-10 ml de tinctură pe zi.  Căderile imunitare . până se creează o mică crustă pe suprafaŃa tratată. Rodionova pe 135 de pacienŃi cu tuberculoză a avut rezultate uimitoare. timp în care se iau 6 linguriŃe din acest preparat pe zi.produce usturimi foarte puternice. . de patru ori pe zi. creşte capacitatea sistemului imunitar de a fagocita celule canceroase.în arsurile uşoare se fac aplicaŃii cu unguent de propolis sau unguent de propolis şi tătăneasă.studii facute în paralel în Japonia. de 2-3 ori pe zi. De asemenea. s-au constatat efecte de refacere a elasticităŃii vaselor de sânge. observând după o lună la 43 dintre ei reacŃii pozitive.  Eczeme infecŃioase . după maximum 20 de zile. Ele au administrat. Medicul bulgar S. a metastazelor pulmonare şi hepatice. la normalizarea ritmului cardiac. Pentru creşterea imunităŃii se face o cură de 3 săptămâni. tratamentul fiind continuat doar pentru consolidarea efectului. 30-50 de picături de tinctură administrate de 4 ori pe zi. În eczemele uscate se fac aplicaŃii cu unguent de propolis sau cu cremă de gălbenele şi propolis. Rezultate bune s-au obŃinut cu tratamentul intern cu propolis în tratarea cancerului la sân. Se iau 50 de picături pe o bucăŃică de pâine.  Tuberculoza . Ele au efecte tonice nervoase.H. Rusia au pus în evidenŃă faptul ca propolisul activează foarte puternic sistemul imunitar. propolisul are efecte extraordinare utilizat extern. au pus în evidenŃă că administrarea a 300 mg de propolis (aproximativ 150 de picături de tinctură) zilnic conduce la scăderea presiunii arteriale.cercetările făcute în spitalul de cardiologie din Jiangsu.un studiu făcut într-un spital din Rusia de V. propolisul împiedică dezvoltarea celulelor maligne. cu efecte mai mult decât promiŃătoare.  Arsuri . În arsurile grave se aplică tinctură de propolis . dar efectele sale vindecătoare sunt uimitoare.I. a melanomului malign. Timpul de vindecare scade în 80% din cazuri de 3-4 ori.  Astenia .aşa sună concluziile unui studiu suedez efectuat în 1995.propolis pe pâine uscată. În general. Extractul alcoolic de propolis (adică tinctura) administrat sistematic măreşte producŃia de celule specializate ale sistemului imunitar. vreme de 10 luni. Nikolov a facut un studiu cu acest tratament pe 45 de pacienŃi suferind de colită. De asemenea. Contra asteniei de primăvară se face o cură de trei săptămâni cu miere propolizată.  Hipertensiunea şi tulburările de ritm cardiac . pe plăgile canceroase. iar posibilitatea de recidivă se înjumătăŃeşte .  Giardia . şi nu prin ştergerea cu un tampon de vată (deoarece propolisul tinde să precipite mai rapid pe tampon).se aplică pe locul afectat tinctură de propolis prin picurarea directă cu o pipetă. la aproape 25% dintre pacienŃi s-a constatat remisia completă a bolii. iar la ceilalŃi . înainte de masă. Folosit intern.

la rece şi la întuneric. ajutând organismul să reziste celor mai puternice otrăvuri. Acest scaiete este printre cele mai utilizate plante medicinale din lume. spun biochimiştii. S-au făcut aplicaŃii zilnice cu tinctură pe zona ulcerată şi tratament la periferie cu unguent de propolis.). * PrecauŃii şi contraindicaŃii La anumite persoane propolisul poate da. pielea se lasă să se zvânte la aer vreme de minimum 30 de minute. o compresă cu tinctură de propolis pe locul afectat. cu tulpini şi frunze de un verde şters. Italia. În zilele noastre. Înainte de a cumpăra ceaiul de armurariu. Dacă procedeul vi se pare dificil atunci păstraŃi pulberea de armurariu într-un borcan ermetic închis. de la ciupercile toxice. furuncule. Să cunoaştem în continuare mai bine acest remediu. până la gazele industriale sau metalele grele. Statele Unite. Efecte uimitoare în tratarea coşurilor şi acneei are un preparat numit „Dermogent”. înainte de a începe un tratament cu acest produs este necesar să facem un test. Se ia 1 linguriŃă . bogat în silimarină. întrucât flavonoidele din compoziŃia sa se degradează puternic în contact cu apa clocotită. formele de administrare preferabile sunt cele pe care le vom prezenta în continuare: Pulberea Se obŃine prin măcinarea cu râşniŃa electrică de cafea după care se face o cernere prin sita pentru făină albă. Tratamentul se face 30-60 de zile încontinuu. Coşuri. cu vârste între 23 şi 98 de ani. Unde găsim armurariul Armurariul (Silybum marianum) este la noi în Ńară o plantă exclusiv de cultură. Găsim în prezent seminŃele de armurariu în Plafaruri.  UlceraŃii pe piele.se aplică pe locul afectat tinctură de propolis cu un tampon de vată. care creşte în zone mai calde. planta este cultivată doar pe suprafete reduse. numit „de Prahova”. Un substitut excelent pentru propolis sunt mugurii de plop şi tinctură de muguri de plop. care în 24-48 de ore provoacă dispariŃia formaŃiunilor tratate de pe piele. aşa cum vom vedea în continuare: Ceaiul de armurariu Este. ARMURARIUL (Silybum marianum) Este o plantă Ńepoasă. Din acest motiv şi prepararea sa este foarte delicată. abcese . uitaŃi-vă cu atenŃie la termenul său de valabilitate. fiind obŃinut chiar un soi românesc original. pe bază de propolis şi alte câteva plante (rostopască. aflate în explozie în ultimul deceniu. ulcer varicos . coada-şoricelului etc. Din acest motiv. sub forma de ceai sau preparate sub formă de tinctură. Austria au arătat că armurariul este în prezent unul dintre cele mai puternice remedii naturale contra afecŃiunilor hepatice. de către producătorii particulari. Din acest motiv. Mai mult. varianta cea mai puŃin inspirată de a folosi armurariul. cu adevărat miraculos.se pune. SubcarpaŃii Sudici. 19 din cei 64 de pacienŃi nu mai aveau nici un semn clinic al bolii. Durata tratamentului a fost între 4 şi 12 săptămâni. conform părerii cercetătorilor americani. Studii facute în Germania. cum ar fi Dobrogea. să se macine pulberea cu 5-10 minute înainte de administrare. cu flori roşietice. întrucât este o plantă cu principii active foarte sensibile şi care se degradează puternic în timp. administrat intern sau în contact cu pielea. de vreun metru înălŃime. inflamaŃie. principala substanŃă activă a acestei plante. Cândva se cultiva în aceste zone pe suprafeŃe intinse. acnee.  Cancer de piele. armurariul este un anti-toxic redutabil. vreme de o oră pe zi. care au efecte relativ similare. reacŃii alergice. iar alŃi 39 de pacienŃi erau într-o condiŃie mult îmbunătăŃită. După scoaterea compresei cu tinctură de propolis. administrând intern sau aplicând pe piele câteva picături de tinctură şi văzând care este reacŃia.64 de pacienŃi cu ulcere de gambă. care fac niste seminŃe cu gust ămarui. au fost trataŃi cu tinctură de propolis şi unguent. Dacă apar senzaŃii neplăcute de iritaŃie. aşa încât oxidarea principiilor active să fie cât mai redusă. Ideal ar fi. dar sunt mult mai bine tolerate de către organism. sudul Moldovei. nu mai mult de 4-5 zile. nu se va face tratament cu propolis. dacă se declanşează catar respirator sau apare înroşirea pielii. tătăneasă. La final. Oltenia. tumori exteriorizate . De ce? Pentru că în seminŃele sale se ascund substanŃe cu o extraordinară acŃiune benefică asupra ficatului.

după care se strecoară. se spune în raportul comisiei.se administrează vreme de o săptămână un litru şi jumătate de infuzie combinată de armurariu pe zi. Este un tratament adjuvant foarte util pentru protejarea organelor interne şi a sistemului nervos. după care se lasă la răcit. de 4 ori pe zi. Se prepară astfel: 1-2 linguriŃe de pulbere de seminŃe de armurariu se lasa la înmuiat într-o jumătate de cană de apă de seara până dimineaŃa. Extractul obŃinut se pune în sticluŃe mici. care se acoperă cu alcool alimentar de 50 de grade. care susŃine activitatea hepatică şi neutralizează direct acŃiunea unor substanŃe toxice din ciuperci (în special amanitina şi faloidina). Are un puternic efect de stimulare a producŃiei de bilă. Se ia sub forma de pulbere câte o linguriŃă rasă de patru ori pe zi. Această plantă. cu o săptămână de pauză. litiază biliară . Armurariul nu diminuează depedenŃa de alcool. cu 15 zile de pauză. de preferinŃă înainte de mesele principale. Apoi se face o pauză de 15 zile. este un foarte bun stimulent al activitatii ficatului. Iată cum se prepară tinctura: se pun într-un borcan douăzeci de linguri de pulbere de seminŃe de armurariu. cataplasma fiind menŃinută astfel timp de minimum 2-3 ore. Cataplasma 2-3 linguri de pulbere fin macinată din seminŃe de armurariu se amestecă cu apă călduŃă pentru a forma o pastă ce va fi aplicată extern pe locurile afectate. ajutând astfel la conservarea principiilor active. cu metale grele (plumb. împiedică acumularea calculilor la nivelul vezicii biliare şi diminuează stările inflamatorii. din care se ia o linguriŃă de 4 ori pe zi. în cure de 21 de zile. armurariul se ia sub forma de infuzie combinată (întrucât se recomandă un aport consistent de lichide): 1 litru şi jumătate pe zi. favorizează eliberarea acesteia.  Alcoolism . .rasă de pulbere de 4 ori pe zi. cu tetraclorura de carbon.  Ciroza hepatică . măresc capacitatea organismului şi în special a ficatului de a se apăra de infecŃii. Tratamentul se recomandă şi în cazul dispepsiei sau al digestiei dificile. Când întreaga masă de pulbere a fost acoperită. pe stomacul gol. se bea acest preparat cu un sfert de oră înainte de masă. închise la culoare. însă ajută la refacerea ficatului (greu încercat de consumul sistematic al acestei substanŃe) şi. după care se înghite cu apă. Pulberea se Ńine sub limbă vreme de 10-15 minute. Extractul hidroalcoolic (tinctură) Este. în cure de două săptămâni. cu medicamente care atacă ficatul .se fac cure de trei săptămâni. după care armurariul se administrează sub forma de pulbere. iar pulberea ramasă se opăreşte cu o jumătate de cană de apă fierbinte 20 minute. Într-o prima fază. se combină cele două extracte. Doza: 3 căni pe zi. stimulează eliminarea compuşilor toxici din celulele hepatice. Se administrează zilnic jumătate de litru de infuzie combinată de armurariu. amestecând încontinuu.silibinina conŃinută de armurariu împiedică procesul de acumulare a toxinelor în ficat. forma de administrare ideală. Boli în care se folosesc seminŃele de armurariu  Hepatita virală A. favorizează activitatea celulelor hepatice. probabil.numeroase studii efectuate în Statele Unite au arătat ca flavonoidele din compoziŃia seminŃelor de armurariu favorizează regenerarea celulelor hepatice. Se administrează de regulă o linguriŃă. Se ia din această combinaŃie o linguriŃă de patru ori pe zi.  Icter. cu infuzie combinată de armurariu. din care se bea un litru pe zi. maceratul se pune deoparte. şi se păstrează vreme de maximum 2 ani. când se filtrează. combină extracŃia la rece cu cea la cald.  Diskinezie biliară. B şi C . împiedică fibrozarea acestuia şi ajută la regenerarea sa.o comisie medicală oficială din Germania a dat în urma cu doi ani avizul favorabil pentru folosirea armurariului în tratamentul bolnavilor de ciroză.se consumă vreme de 10 zile din abundenŃă infuzie combinată de armurariu (minimum un litru pe zi). vreme de 3 săptămâni. rămânând deasupra un strat de alcool de două degete. pentru că acest preparat se poate păstra mult timp (2 ani). fără a-şi pierde calităŃile terapeutice.  IntoxicaŃie cu metanol.  Otrăvire cu ciuperci toxice .se face un amestec de tinctură de armurariu şi tinctură de anghinare. insuficienŃă hepatică . cu două săptămâni de pauză. Infuzia combinată Cum arată şi numele. mercur). în proporŃii egale. Se leagă deasupra un tifon curat. se închide borcanul ermetic şi se lasă conŃinutul la macerat vreme de 14 zile.

se aplică o dată pe zi o cataplasmă cu pulbere de seminŃe de armurariu. SeminŃele de armurariu (arată studiile făcute în câteva spitale americane) sunt printre puŃinele remedii cunoscute care au eficienŃă dovedită în combaterea teribilelor efecte adverse ale citostaticelor. aşa cum vom vedea în capitolul special dedicat bolii canceroase.  Combaterea efectelor adverse ale chimioterapiei .o dată la două zile. Fiecare grăuncior de polen reprezintă un concentrat alimentar şi. Cu alte cuvinte. PrecauŃii la tratamentul intern cu armurariu Studiile efectuate până în prezent nu au pus deocamdată în evidenŃă efecte secundare nocive la administrarea armurariului pe cale internă sau externă.este un domeniu de maximă importanŃă pentru cei care recurg sau au recurs la medicaŃia de sinteză. reîntinereşte organismul. Suplimentar. sunt cancerul pulmonar. Ele sunt recomandate atât persoanelor sănătoase. consumând 4 linguriŃe de tinctură pe zi.sunt cele două localizări ale bolii canceroase. Alte forme de cancer.vor confirma eficienŃa acestei plante lipsite de toxicitate în toate aceste forme de cancer. pentru combaterea bolii canceroase. cancerul la intestinul gros şi cancerul de piele. arată că seminŃele acestei plante sunt un inamic redutabil al cancerului. cancerul la sân. Singura observaŃie în aceste sens este că dozele mari pot provoca (rareori) scaune diareice.  Adjuvant în cancerul de piele . cancerul ovarian. dar. susŃine activitatea hepatică. un „concentrat” dătător de viaŃă. Un studiu făcut pe pacienŃii alcoolici dîntr-un spital de profil din Spania sub conducerea medicului A. vreme de trei săptămâni. unele dintre ele finalizate. se face un tratament intern. cu 10 zile de pauză. sub forma de tinctură. constituie una dintre marile dileme ale lumii vegetale. pentru a preveni această maladie. susŃine activitatea nervoasă. unde această plantă este consumată în mod tradiŃional. datorită compoziŃiei sale extrem de diverse. Iată câteva elemente practice în acest sens:  Pentru a preveni cancerul: faceŃi la fiecare schimbare de anotimp o cură cu seminŃe de armurariu. În prezent sunt în derulare studii care . Se ia câte o linguriŃă de pulbere de seminŃe de 4 ori pe zi. neutralizează radicalii liberi. reducând tremurul membrelor şi alte simptome de acest gen. polenul ajută . Două aplicaŃii externe  Psoriazis . consumată zilnic vreme de 20 de zile. menŃine capacitatea de luptă a sistemul imunitar şi împiedică apariŃia simptomelor neurologice. POLENUL Pentru prima data în România se gaseşte POLEN MEDICINAL MONOFLOR (extras dintr-o singură floare) Polenul. Studii făcute în rândul populaŃiilor mediteraneene şi din Asia Centrală. arată că incidenŃa cancerului este de până la trei ori mai mică la cei care consumă frecvent această plantă. în care a fost verificată clinic acŃiunea favorabilă a seminŃelor de armurariu sau a silimarinei (un complex de principii active secretate de această plantă).foarte important. în acelaşi timp. supranumit de unii autori „o minune a vieŃii”. ajutând chiar la recăpătarea reflexelor şi a coordonării normale. fiind un produs foarte bine tolerat. pentru a o putea combate şi pentru a-i diminua efectele nefaste asupra organismului. pentru dezintoxicare. poate fi folosit şi ca remediu natural. provocate de administrarea acestui tip de medicaŃie. se pun cataplasme cu pulbere pe zona bolnavă. 4 linguriŃe pe zi. Polenul este un aliment extraordinar de hrănitor. Pares a pus în evidenŃă toate aceste efecte benefice ale armurariului. altele în curs de derulare. caz în care se vor diminua sau. în care studiile de laborator au pus în evidenŃă acŃiunea curativă a armurariului. Un litru de infuzie combinată de armurariu. cât şi celor deja bolnave. pe locurile afectate. Această plantă activează sistemul imunitar (favorizând fagocitarea celulelor maligne).se speră . Astfel. în cazurile grave. Zeci de studii. în cure de 15 zile. o farmacie a naturii foarte bine pusă la punct. Suplimentar se face o cură internă cu seminŃe de armurariu. se va întrerupe administrarea.  Cancerul de prostată şi hepatic . Armurariul şi cancerul SeminŃele de armurariu sunt „găselniŃa” de ultima oră a cercetătorilor care caută noi mijloace pentru prevenirea şi combaterea bolii canceroase.

cel mai bun polen poate fi cel poliflor. de la obezitate şi tulburări digestive până la cancer şi alte boli incurabile. polenul de tei . Înainte de a cumpăra şi consuma polen. are acŃiune benefică asupra inimii. provenind de la diverse plante. De „vină” sunt vitaminele din complexul B. polenul de cimbrişor . polenul de păpădie diuretic. polenul de mur . polenul de vişin . este bine să ştim următoarele lucruri:  polenul este un produs natural. cu o flexibilitate mai mare. încât un kilogram de . pentru prima dată în România (şi printre primii în lume!). a anginelor şi chiar a tusei convulsive. consultaŃi-vă medicul curant (ideal să fie specializat în apifitoterapie) înainte de a începe o cură cu polen. despre polenurile monoflore.tonic.diuretic. sedativ şi anafrodisiac. unul din cei mai cunoscuti autori francezi de cărŃi apicole. după cum urmează: polenul de salcâm bun pentru stomac şi calmant. Care este cel mai bun polen? Cel mai bun polen este acela care se potriveşte cu necesităŃile organismului uman. polenul de busuioc . polenul de măr . polenul de salcie .la creşterea rezistenŃei organismului faŃă de agresiuni externe de tip fizic.tonic cardiac.acŃionează benefic asupra aparatului pulmonar. fibrele alimentare şi enzimele prezente într-o concentraŃie atât de puternică. dar poate cauza uneori reacŃii adverse. angină pectorală. polenul de păducel . netratate chimic şi nefalsificate cu adaosuri otrăvitoare. în practica medicală curentă. chimic ori biologic. Când vorbim despre polen. dar şi terapeutic .un veritabil curcubeu de culori. care suferă de insomnii. în mod organizat şi păstrând o calitate maximă.stimulează stomacul şi funcŃiile gastrice.pentru ameliorarea ori chiar vindecarea a numeroase afecŃiuni.acŃionează asupra ulcerelor varicoase.acŃionează favorabil asupra stomacului şi în cazurile de inapetenŃă (lipsa poftei de mâncare).este un excelent diuretic. foarte uşor narcotic. uşor afrodisiac.un calmant indicat pentru persoanele nervoase şi suferinde de insomnie. polenul de salvie . tulburări circulatorii. deoarece conŃine puŃin opium.preŃios pentru activarea circulaŃiei. recoltat natural. palpiŃatii. în special dacă se ia în primele 7-10 zile după mese. polenul de albăstriŃă . se recomandă persoanelor nervoase. tonic. polenul de castan dulce decongestionează ficatul şi prostata şi ajută la retragerea varicelor.  polenul este în mod normal foarte bine tolerat de organism. uscat tradiŃional. În literatura de specialitate s-a discutat însă. bine diluat în iaurt sau lapte prins. este bine să consume polenul proaspăt recoltat şi imediat băgat la congelator şi/sau conservat în miere. ne oferă din abundenŃă substanŃe necesare sistemului nervos pentru a putea rezista.este preŃios ca tonic general. Energia ascunsă în bobul care se pierde în palmă e unul din marile miracole ale universului vegetal TĂRÂłELE DE GRÂU Expresia „scump la tărâŃe şi ieftin la făină” este pe cale să capete în ultimele decenii cu totul alte conotaŃii decât cele iniŃiale şi aceasta din cauza rezultatelor extraordinare obŃinute prin tratarea cu tărâŃe de grâu a unor afecŃiuni din cele mai variate şi grave. încă din anii ‘70.întăritor general. Alin Caillas. Pentru o persoană sănătoasă. polenul de mac . polenul de limba-mielului . regularizează menstrele. eficace în diaree şi dizenterie. polenul de rapiŃă . este folosit în special în scop profilactic (de prevenire a bolilor).eficace contra tusei în general şi în special contra bronşitelor. s-a început recoltarea polenului medicinal monoflor. CEREALELE ŞI SĂNĂTATEA Curate şi „adevărate”. magneziul. util în ameŃeli. cerealele sunt cele mai complexe alimente-medicament pe care vara ni le aşează în farfurii. Suntem bucurosi să anunŃăm că.favorizează diureza. stresului zilnic.  este uşor de administrat şi se integrează uşor în alimentaŃia zilnică. face în lucrarea sa „Polenul” o clasificare a acestora şi a proprietăŃilor lor. polenul de lavandă . depurativ şi uşor laxativ. echilibrant al sistemului nervos şi sedativ. aşa cum ni le-a dăruit Dumnezeu. avem în minte reprezentarea polenului poliflor .  se poate asocia cu alte terapii clasice ori naturiste. în special cronice. Persoanele care suferă însă de diverse afecŃiuni.

o dată pe luna se face o cură de 10 zile cu macerat la rece de tărâŃe. Tratamentul poate fi de lungă durată (6-12 luni). atât partea lichidă (care este foarte bogată în vitamine şi enzime). deşi a fost cultivată târziu. se consumă un pahar de macerat dimineaŃa pe stomacul gol. fibrele conŃinute de coaja bobului de grâu îşi vor mări foarte mult volumul. devenind un aliment de bază mai ales în lumea satelor. Este inutil să mai . dar şi în curele de slăbire. ci se consumă direct. PORUMBUL Planta adusă în urmă cu mai bine de jumătate de mileniu din America de către primii exploratori spanioli a fost aclimatizată în România abia în jurul anului 1700. adenofibroame) . vreme de 10 minute minimum. balonarea şi anumite forme de colită. refractare la tratament.în fiecare dimineaŃă se consumă câte un pahar cu macerat de tărâŃe. Dar să vedem câteva dintre întrebuinŃările ei. câte un pahar pe zi. câte jumătate de linguriŃă înainte şi după masă. Pulberea fină de tărâŃe Se obŃine prin măcinarea cu râşniŃa electrică de cafea a tărâŃelor. Câte o jumătate de linguriŃă de pulbere de tărâŃe luată înainte şi după masă „atacă” alimentele care cad greu şi elimină indigestiile. În cazurile cronicizate. Fibrele alimentare. cu apă . Se face o aplicaŃie pe zi şi îşi sporeşte eficienŃa dacă e corelată cu tratamentul intern pe baza de crudităŃi şi plante depurative.sau adaugat în mâncăruri (supe. salate de crudităŃi etc.se ia înainte de fiecare masă pulbere fină de tărâŃe. ConstipaŃia şi colita de putrefacŃie .se face cura cu macerat la rece de tărâŃe.enzimele conŃinute de tărâŃele de grâu sunt un neîntrecut activator al digestiei. Psoriazisul . intestin şi rect. vreme de minimum 30 de zile. unde mămăliga a înlocuit pâinea. AplicaŃii externe cu tărâŃe Pielea uşor iritabilă . După trecerea intervalului de timp necesar macerării. În plus. s-a răspândit extrem de rapid. Digestia dificilă.). adjuvant în tratament) . putând fi un adjuvant valoros şi în tratarea acestor forme de cancer. pielea se lasă să se usuce. „tăind” pur şi simplu foamea şi dând senzaŃia de saŃietate. de seara până dimineaŃa. Acneea. vitaminele şi mineralele din compoziŃia sa sunt un preventiv excelent pentru cancerul la stomac. doar în anumite cazuri excepŃionale doza ajunge la 2-3 pahare pe zi. cât şi pasta de pe fundul paharului (care este foarte bogată în minerale şi fibre alimentare).se administrează pulbere de tărâŃe. dimineaŃa şi seara. ajutând la mistuirea alimentelor.tărâŃele amestecate cu apă se lasă 4 ore să macereze la temperatura camerei. luate înainte de fiecare masă. fără a apărea efecte adverse. IndicaŃii ale curei cu tărâŃe Îngrăşarea şi obezitatea . preparatul nu se filtrează. fiind extrem de utilă pentru activarea şi uşurarea digestiei. vreme în care se consumă un pahar de preparat pe zi. pielea cu sensibilitate alergică mărită . Tumorile benigne (chisturi. înainte de ultima masă. Dar. după care se aplică un unguent de tătăneasă. fibroame. obŃinându-se un praf care poate fi administrat ca atare. ele ajută procesele de eliminare. ciorbe. După îndepărtarea cataplasmei. importante în tratamentul obezităŃii. vreme de jumătate de minut. De regulă se iau câte două linguriŃe din această pulbere de tărâŃe la o masă. indigestia . câte o lingură minimum. după care se învelesc într-un strat de tifon şi se aplică pe piele în zona afectată. unde se lasă minimum trei ore.pasta rezultată în urma macerării tărâŃelor se înveleşte în tifon şi se aplică sub formă de cataplasmă pe plăgile psoriazice. O cură cu macerat cu tărâŃe durează minimum două săptămâni. se consumă încă un pahar de macerat seara. Maceratul la rece (apă de tărâŃe) 2-3 linguri de tărâŃe se pun într-un pahar cu apă şi se lasă la temperatura camerei vreme de 8-10 ore. Litiaza biliară (prevenire.se pun comprese cu apă de tărâŃe (obŃinută prin filtrarea maceratului descris mai sus) de două ori pe zi. De regulă. În stomac. fără efecte adverse.tărâŃe valorează mai mult decât un pumn de medicamente supersofisticate şi scumpe. care are un efect laxativ şi de curăŃire a intestinului.câte o linguriŃă înainte şi după masă . putând fi prelungită până la două-trei luni. Prevenirea cancerului . ficat.

colecistită . Diaree. Consumul mămăligii în loc de pâine. dizenterie şi febra tifoidă (adjuvant) . sedativă. probleme de digestie şi apetit la persoanele sedentare . anexita şi metroanexita. obŃinut prin centrifugarea plantelor tinere. afine. diabetul. Ar mai trebui doar adăugate câteva dintre calităŃile terapeutice ale acestei mămăligi. cum ar fi menta. bronşita cronică . coacăze) şi miere. Cataplasmă cu mămăligă: în medicina populară românească se ştie ca răcelile care nu cedează la nici un tratament se vindecă prin aplicarea unei cataplasme cu mămăligă caldă.se consumă dimineaŃa şi seara câte o farfurie de fulgi de orz combinaŃi cu fructe acrişoare. tuse cronicizată. sechelele posthepatice şi hepatita cronică evolutivă . fiind folosită atât ca aliment. Pe pieptul bolnavului se pune un ştergar subŃire sau un tifon. grapefruit. Gastrita hiperacidă şi ulcerul . orzul e consumat în cantităŃi tot mai mari în ultimii ani ca suc.consumul regulat de fulgi de orz măreşte pe cale naturală tensiunea arterială. şi sub formă de fulgi. pe lângă efectul de reducere a acidităŃii.studiile de specialitate au arătat că la cei care consumă regulat porumb. obŃinuti prin presare la rece. pe zona inferioară a abdomenului. ceaiul negru. după care se pune un material impermeabil deasupra şi o pătură ca să păstreze căldura. În Europa. tensiunii arteriale oscilante sau al palpitaŃiilor. gutuile. Acest tratament se aplică în bronşita acută şi gripă. şi o acŃiune uşor calmantă. atât de fierbinte cât se poate suporta (atenŃie. orzul este cunoscut pentru efectele sale de prevenire a ischemiei cardiace. tăiate mărunt (mere.se consumă fulgi de orz în amestec cu infuzii îndulcite din plante. hepatita. sunt reduse considerabil. Hipotiroidie . Dischinezie biliară. fără a apărea riscul hipertensiunii. lipsa de tonus fizic şi mental. În China. ea putând fi un ajutor preŃios în tratarea unor afecŃiuni. Pacientul se Ńine astfel jumătate de oră. somnolenŃa. Tuberculoză. anumite probleme generate de hipotiroidie.mai mult ca orice aliment. după care cataplasma se îndepărtează. la micul dejun şi cină. cătina. din Egipt şi până în India. Se consumă această combinaŃie uşoară. mălaiul având. duce la reducerea şi eliminarea în timp a acestor probleme. cum ar fi îngrăşarea. este considerată una dintre cele cinci plante sfinte.fulgii de orz sunt amestecaŃi cu lapte fierbinte. Hipotensiunea . ca remediu rapid pentru anexite şi cistite. calităŃi care nu sunt deloc de neglijat. Mai .sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine. Aceşti fulgi sunt foarte digerabili şi pastrează practic nealterate proprietăŃile terapeutice ale boabelor de orz. cătină. proprietăŃi care vom vedea ca nu sunt deloc de neglijat: Hepatita de toate tipurile. cât şi ca bază pentru o gamă impresionantă de medicamente naturiste. iar pe acesta se întinde un strat gros de mămăligă. să nu apară opăriri!). foarte hrănitoare şi cu efecte de stimulare a imunităŃii. OVĂZUL Într-o scriere antică se arată că dacii şi germanii erau printre singurele popoare care foloseau această cereală ca aliment de bază. având şi efecte antiinflamatoare biliare. ea fiind azi o specialitate a bucătăriei româneşti. miere şi un vârf de cuŃit de pudră de ghimbir.fulgii de orz au efect drenor hepatic şi ajută la regenerarea celulelor din ficat. litiaza renală. ORZUL PuŃini ştiu că această cereală cu boabele tari şi cu gustul destul de aspru este printre primele plante cultivate pe Terra. busuiocul. menstruaŃiile dificile cu sângerări abundente. Obezitate . Atonia gastrică şi intestinală. Au un efect foarte bun mai ales preparaŃi cu miere de albine şi fructe. mămăliga conferă o senzaŃie de saŃietate extrem de rapidă. dispepsie. asezonată cu multe salate de crudităŃi. merele. cu 4000 de ani în urmă ea fiind întâlnită pe mari suprafeŃe. datorită fibrelor alimentare din compoziŃia sa. Studiile de nutriŃie şi biochimie alimentară au arătat ca mămăliga consumată frecvent ameliorează şi afecŃiuni cum ar fi reumatismul. cum ar fi afinele. Aceeaşi aplicaŃie se face în zona rinichilor pentru tratarea colicilor renale şi a nefritelor. pneumonie. De asemenea.porumbul măreşte secreŃia de bilă şi facilitează evacuarea sa.spunem cum se prepară mămăliga.

odată cu apariŃia extraordinarei cărŃi „Sănătate din farmacia Domnului” a fitoterapeutei de origine austriacă Maria Treben. care a vrut să creeze un elixir din plante care să prelungească tinereŃea.. până în mileniul trei A fost redescoperit în urmă cu două decenii. altfel spus. Un remediu despre care experimentata cunoscătoare a plantelor spunea că vindecă aproape orice boală. După un succes fulminant. după care se filtrează. Ńăran din comuna Iveşti. Se pare că elixirul de viaŃă lungă al lui Paracelsus era cu adevărat eficient. mai ales la răcire. Repopularizat prin cartea Mariei Treben. În prezent.. stimulează procesele de eliminare prin amplificarea peristaltismului digestiv. pe nume Samst. în tot felul de formule şi diluŃii. rectorul facultăŃii de medicină din Uppsala. fiind recomandaŃi cu precădere pentru: Hipotiroidie . oare. ca adjuvant. Ce este de fapt bitterul suedez? Este un extract hidroalcoolic sau. de fapt. bitterul suedez devenind între altele şi un simbol al reînvierii tradiŃiei de vindecare cu plante. au fost vândute anual pe tot mapamondul. pentru tratarea pietrelor la rinichi. căruia i se datorează repunerea în circulaŃie a tincturii. Prin timp. este uneori numit şi „aperitiv amar suedez”. iar fertilitatea se menŃine până la vârste impresionante. bitterul celebritatea? Originea bitterului suedez Se pare ca această tinctură a fost descoperită în Evul Mediu de către legendarul savant şi alchimist Theophrastus Bombastus Von Hohenheim. Acest tratament este util şi în diabet.4 linguri rase de fulgi de ovăz se fierb la foc mic într-un litru de apă vreme de 20 de minute. fiind recomandat şi în stările de astenie. Nu era departe de adevăr. de pildă.o veritabilă „antologie” de ierburi tămăduitoare . în Evul Mediu. De altfel. Adjuvant în sterilitate şi impotenŃă . care este un excelent energizant în perioadele cu vreme rece şi umedă. Au apărut tot felul de versiuni ale bitterului suedez. De ce amar? Pentru că plantele şi gustul amar au o importanŃă deosebită în terapia naturistă. Din punct de vedere psiho-mental. GalaŃi. la venerabila vârstă de 104 ani. când a murit subit. activează digestia prin sporirea secreŃiei de sucuri gastrice. Dar care este. unei căzături de pe cal. vârsta medie la bărbaŃii care ajung la andropauză este mult mai ridicată. BITTERUL SUEDEZ De la Paracelsus. cu 12 plante.a dovedit ca are efecte benefice asupra sănătăŃii. populaŃiile nordice din Europa au adoptat şi ele ovăzul. întărind sistemul imunitar şi conferind un tonus psihic foarte bun. din cauza. Acest preparat are efecte stimulente foarte puternice. Remediile naturale amare sunt un drenor puternic pentru ficat şi vezica biliară. care sunt mai digerabili şi mai gustoşi decât cei de orz. Fulgii de ovăz vor fi introduşi pe termen lung în dieta persoanelor suferinde de această afecŃiune. dobândindu-şi rapid o celebritate meritată. o tinctură din plante medicinale amare.studii recente arată că la popoarele care consumă cantităŃi mari din această cereală.consumul regulat de fulgi de ovăz măreşte rezistenŃa la variaŃiile bruşte de climă. dar şi cu 180 de plante. de la indigestii şi migrene la boala canceroasă şi maladiile de piele greu vindecabile. cu 8 plante. Milioane de flacoane cu preŃiosul elixir. Sensibilitate la răceli la persoanele meteosensibile . Suplimentar. Klaus Samst. în afara celei cu 32 de plante: cu 16 plante. . zis Paracelsus. Se consumă acest decoct pe parcursul unei zile. a ajuns. el este larg folosit sub forma de fulgi.ovăzul este un excelent stimulent al funcŃiei tiroidiene. bitterul suedez şi-a dovedit din nou eficienŃa într-o serie impresionantă de boli. aşa cum îl prepară compatriotul nostru Nica Micu. gută şi hepatită.târziu. originea acestui remediu? Care dintre zecile de formule care se găsesc acum pe piaŃă este cea bună? Îşi merită. elixirulminune a căzut în uitare. o cură durând 14 zile. surmenaj şi somnolenŃă. a gripei şi a unor disfuncŃii sexuale la bărbaŃi. fiind păstrat şi transmis din tată în fiu doar într-o familie de medici suedezi. se bea pe parcursul unei zile un „ceai” obŃinut din 7 linguri de boabe fierte vreme de jumătate de oră într-un litru de apă. pentru că toŃi membrii respectivei familii au ajuns la vârste impresionante. Nisip (microlitiaza) la vezica biliară şi rinichi . miraculoasa tinctură .

eliberarea de amăgire. acest bitter conŃine plante amare pure (genŃiana. acest elixir amar este un drenor şi detoxifiant extraordinar. a amăgirilor. Apoi. cu diferite nuanŃe. Boli în care este folosit cu succes bitterul suedez Pe cale internă:  Indigestie.Se ia câte o linguriŃă de bitter. dischinezie biliară . remediile amare au în plan psihologic rolul foarte interesant de a ajuta la eliminarea convingerilor şi ideilor false.o sintagmă care. În ce boli? Lista este atât de amplă. adaugăm un litru şi jumătate de alcool alimentar de 50-60 de grade şi lăsăm totul să macereze vreme de minimum două săptămâni. amare mucilaginoase (lichen de Islanda) etc. de patru ori pe zi. incluse în reŃeta acestui remediu. înseamnă descoperirea. rădăcină de angelică (Angelica archangelica).mai ales flora medicinală spontană a României este extrem de bogată în plante medicinale amare şi aromatice. Prepararea casnică a bitterului suedez Iatş o reŃetş ceva mai simplş. diluată în jumătate de cană de apă. seminŃe de fenicul (Foeniculum vulgare). rădăcină de urzică (Urtica dioica) şi o jumătate de linguriŃă de pulbere de şofran (Curcuma longa).). flori de salcâm (Robinia pseudoacaccia). De aceea. frunze de frasin (Fraxinus sp. În fine. Există. nu se poate vorbi în medicina naturistă de un proces de dezintoxicare eficient şi complet în care să nu fie folosit gustul amar. cu o capacitate de 2 l. foi de dafin (Laurus nobilis). creativitatea autohtonă a găsit un teren foarte bun de exprimare. încât ar ocupa probabil zeci de pagini. Personal.gustul amar este asociat dezamăgirii . care conduc la boală. prin calitatea plantelor .  la sfârşitul timpului de macerare. anghinare). În cazurile de indigestie. Formula cea mai bună de bitter suedez În ciuda popularităŃii sale ca leac. Revenind la una dintre întrebările puse la începutul acestui articol: „Care este cea mai bună formulă de bitter suedez?”. înainte de masă. De fapt. Ńintaura. într-un loc întunecos şi rece. înainte de mesele principale. coaja de portocal amar). Din acest motiv. Practic. aşa încât au fost găsite nişte reŃete de bitter care pun foarte bine în valoare principiile care stau la baza alcătuirii acestui remediu. procedee care nu mai sunt cunoscute în prezent. în mod curios. coadaşoricelului. amare saline (cicoare. Ei bine.  după ce am pus toate plantele. cu alte cuvinte. mari probabilităŃi ca astăzi să nu mai poată fi preparat bitterul original pe care l-a creat Paracelsus în Evul Mediu. se pune mai mult accent pe gustul plăcut al remediului decât pe acŃiunea să terapeutică. diferitele variante de bitter suedez sunt o colecŃie fără egal de plante amare. Cum este posibil acest lucru? În primul rând. concentraŃiile de principii active de la bitterurile româneşti sunt mult mai mari decât la cele aduse din străinătate. Astfel. cu efecte foarte puternice. dar care pune foarte bine în valoare principiile care stau la baza alcătuirii bitterului suedez:  într-un borcan cu filet. balonare. păpădie). trebuie să recunoaştem că răspunsul este foarte dificil de dat. ceea ce şi explică efectele sale vindecătoare într-o gamă extrem de mare de boli. se poate administra imediat ce apar . Se administrează de regulă 1-2 linguriŃe din acest preparat. anumite componente ale sale. unde. sunt chiar formule obŃinute prin procedee alchimice. iarbă de troscot (Polygonatum aviculare). diluate în apă plată sau ceai. Vom urmări în cele ce urmează să sintetizăm cât mai bine acŃiunile acestui remediu. se pare că în domeniul terapiei cu plante. fac adevărate minuni. în medicina holistică. amare aromatice (pelin. anghinare (Cynara scolymus). se pun câte 2 linguriŃe din următoarele plante sub formă de pulbere (obŃinută prin măcinare cu râşniŃa electrică de cafea): pelin (Artemisia absinthum). compusş din doar douăsprezece plante. analizată din punct de vedere etimologic. Dar asta nu exclude eficienŃa lui. cum ar fi theriacul veneŃian.  se adaugă apoi câte 1 linguriŃă de pulbere de răşină de brad (Abies salba). nici până în prezent nu se ştie cu precizie care este reŃeta originală de bitter suedez. se filtrează preparatul prin tifon şi se pune la păstrare într-o sticlă închisă la culoare. Mărturisesc că am fost surprins de faptul că versiunile obŃinute din plante româneşti sunt net mai puternice şi mai nuanŃate ca acŃiune faŃă de majoritatea importurilor. care. am fost foarte curios să aflu în mod practic cu care versiune a bitterului suedez dintre cele existente în prezent la noi în comerŃ se obŃin cele mai bune rezultate. boabe de ienupăr (Juniperus communis). astfel.

În cazurile de criză. Se vor lua 3 mese pe zi. AlimentaŃia trebuie să fie foarte uşoară în acest interval. Aceasta conduce la o normalizare ponderală gradată.  Boli cardiace. timp în care se administrează de patru ori pe zi câte o linguriŃă de preparat la o cană cu apă. dureros. Are efecte de eliberare treptată a căilor respiratorii. Se administrează câte o linguriŃă. De asemenea. se vor aplică suplimentar comprese calde cu bitter pe zona vezicii urinare sau a rinichilor. asociate cu valori crescute ale colesterolului Bitterul suedez reduce valorile colesterolului. având şi efecte tonice cardiace. diluat într-un pahar cu apă.  Guturai (raceală). cura se poate relua de mai multe ori.Sunt afecŃiuni în care bitterul exercită printre cele mai puternice efecte. dar sunt persistente.Bitterul se foloseşte în cure de două luni. infecŃii renale . bitterul fiind administrat cu 20 de minute înainte de fiecare masă. în doză de 1-2 linguriŃe la o cană cu apă.Plantele amare ale bitterului acŃionează cu mare putere în sensul decongestionării şi regenerării ficatului. are efecte de stimulare imunitară. prin echilibrarea funcŃiilor digestive. gripă . Se va folosi în cure de lungă durată (3 luni). în doză de o jumătate de linguriŃă .simptomele neplăcute o doză mai mare de bitter . Tratamentul intern se asociază foarte bine cu aplicaŃiile externe descrise mai jos. Se vor face cure de câte 2-3 săptămâni.Este recomandat ca bitterul să fie administrat chiar de la începutul declanşării stărilor febrile.  Tulburări menstruale (ciclu menstrual neregulat. urmate apoi de o săptămână de pauză. de 3 ori pe zi. Se administrează câte o linguriŃă de patru ori pe zi în 250 ml de apă (se consumă astfel zilnic un litru de apă cu preparat). prin declanşarea proceselor de mobilizare şi eliminare a toxinelor din tot corpul. precum şi la cei care nu pot să scape de unele infecŃii cu ciuperci sau bacterii cu localizare pe piele. câte o linguriŃă de trei ori pe zi.  Viermi intestinali .Se administrează atât preventiv. Odată cu reducerea temperaturii.  Stări de greaŃă dimineaŃa. de reducere a inflamaŃiilor şi a durerilor gâtului.Bitterul are un efect „cu bătaie lungă” în cazul acestor boli.Se administrează de trei ori pe zi câte o linguriŃă de bitter suedez. plămâni).  Anorexie. pe stomacul gol. cât şi ca adjuvant în cazul în care au apărut aceste stări . se administrează câte o linguriŃă de trei ori pe zi. stări care trebuie de altfel să caracterizeze orice om sănătos. se administrează câte o jumătate de linguriŃă de 5-6 ori pe zi. anorexie psihică . Efectele se instalează gradat. abundent) . din care se administrează câte o linguriŃă într-un pahar cu apă.câte o linguriŃă din oră în oră.Încă din primele zile ale administrării bitterului se declanşează o senzaŃie naturală de foame. Se administrează în tratamente de minimum două luni. pe întreaga durată a zilei. În aceste cazuri.Administrarea se realizează într-un mod aparte: cu 4-5 zile înaintea menstruaŃiei.  AfecŃiuni hepatice cronice . câte o linguriŃă de trei ori pe zi.  Cistita. câte o linguriŃă de bitter diluată într-un pahar cu apă. Se administrează de patru ori pe zi. dar nu mai mult de 5 administrări zilnic. se pare însă ca efectul tonifiant şi purificator puternic asupra principalelor organe de eliminare şi drenare din corp (ficat. . de uşurare a respiraŃiei şi reglare a temperaturii în caz de febră. într-o cană de apă (250 ml). ca şi a stărilor emoŃionale. bazată mai mult pe legume. Modul de acŃiune a preparatului în cazul acestor afecŃiuni nu este încă pe deplin elucidat. pe stomacul gol. după caz. remediul se administrează normal. în primele zile se va administra din două în două ore câte o linguriŃă la o jumătate de pahar cu apă. După o pauză de o lună.Bitterul se administrează din trei în trei ore. migrene . diluată întrun pahar cu apă.  Reumatism. ajută la menŃinerea tinereŃii şi flexibilităŃii vaselor de sânge. fapt ce va fi uşor constatat la cei predispuşi la eczeme ori acnee. de trei ori pe zi. fructe şi băuturi naturale (sucuri proaspete din citrice sau apă plată).  Febra .Se face o cură de o lună cu bitter suedez. rinichi. iar în primele două zile în care ciclul menstrual s-a declanşat. pe stomacul gol. timp în care se iau câte 3 linguriŃe pe zi.  Boli de piele .  AfecŃiuni alergice . simultan cu trezirea unui neobişnuit tonus psihic şi a poftei de viaŃă. conduce gradat la o reglare a reacŃiilor imunitare ale organismului.2 linguriŃe într-un pahar cu apă.o linguriŃă la un pahar cu apă. gută .

Jibert. Vurpar sau Biertan au plecat în exil. Efectul: Uleiurile eterice ale anasonului liniştesc crampele şi stimulează digestia mâncărurilor grase. reŃetele satencelor din Rotbav. . adjuvant în diabet . s-a îngroşat stratul cornos al pielii. Se toarnă 1/4 l de apă clocotită peste 1 linguriŃă de seminŃe măcinate ori zdrobite. se şterg şi se unge locul cu alifie de gălbenele. aşa încât pe zona afectată să se formeze o crustă de preparat. ExcepŃie vor face doar cazurile în care este contraindicat aportul masiv de lichide în corp. iar presiunea provocată de acesta este destul de dureroasă uneori.  ÎnŃepături de insecte . se recomandă odihna (neapărat) şi se interzice categoric contactul cu aerul rece de afară. nu va fi administrat intern femeilor gravide. reducerea senzaŃiei de greaŃă şi. datorită concentraŃiei destul de mari de alcool. Pentru o inhalaŃie se fierb 3-4 l de apă. Bătături Acolo unde creşte bătătura. va fi lăsată la aer măcar un sfert de oră. eventual. Se respiră alternativ. după care se Ńin picioarele în apă caldă. Întrucât conŃine plante cu efecte abortive (pelin.  Tromboflebită . entorse .Este recomandat mai ales pentru stimularea poftei de mâncare. în care se introduc 2 linguri cu flori de muşeŃel şi 2 linguri cu cimbru. un leac miraculos pentru orice fel de rană.Se spală rănile cu un tampon bine înmuiat în preparat. a febrei. astăzi ele se bucură de un interes deosebit în Germania. Bronşita Tratamentul: Sursa aburilor care calmează bronhiile iritate este oala cu apă pusă pe foc în bucătărie. Se acoperă capul cu un prosop şi se Ńine faŃa circa 10 minute deasupra aburilor.Se scoate acul. Ńara de popas a saşilor transilvani Balonări Balonările apar ca urmare a aerului închis în intestin.  Răni. după ce se dă în prealabil un strat protector cu cremă de gălbenele pe porŃiunea de piele care va fi tratată. înstrăinat. leacurile de sănătate ale femeilor din satele săseşti din Ardeal reprezintă un tezaur inestimabil dar. Păstrate sute de ani. Se ia o linguriŃă diluată în jumătate de pahar cu apă.Se pune pe ceafă o compresă cu bitter suedez. tratamentul va fi întrerupt temporar. înaintea fiecărei mese.Zilnic. Redescoperite şi publicate în reviste şi cărŃi. tulburări nervoase posttraumatice . iar alifia conŃine tinctură de gălbenele. va fi folosit sub forma de compresă. Pe cale externă:  Dureri de cap. Ungra. După inhalaŃie. în lăzi pictate cu flori sau printre rufele din credent.  Arsuri uşoare şi medii . care se Ńine minimum 30 de minute.  Adjuvant în boala canceroasă . odată cu stăpânele lor. Extern.Se pun comprese cu bitter suedez pe zona afectată. Tratamentul: Ceaiul de anason este leacul cel mai eficient (chiar şi pentru bebeluşi). Tratamentul: Se aplică o felie de ceapă pe bătătură. Efectul: Sulfidele din ceapă înmoaie stratul cornos al pielii. PrecauŃii şi contraindicaŃii la tratamentul cu bitter suedez Intern. şi se lasă 10 minute să se pătrundă. În cazul în care apar senzaŃii de arsură ori maceraŃia puternică a tegumentelor. Boli ale pancreasului.  LuxaŃii. cicatrice persistente . are efecte de stimulare a imunităŃii. se lasă să se infuzeze 10 minute (cu capac) şi se bea o ceaşcă de ceai după masă. Plantele amare din compoziŃia să au efecte tonice şi antiinflamatoare asupra pancreasului. pe nas şi pe gură. De asemenea. după care se aplică o compresă înmuiată în bitter.Se aplică cu ajutorul unui tampon de vată bitter pe locul afectat.Se iau 3-4 linguriŃe de bitter pe zi. pentru a se zvânta. nu va fi de regulă administrat nediluat. se Ńine vreme de două ore o compresă pe zona articulaŃiei accidentate. de obicei din cauza pantofilor care ne bat. În plus. diluate în apă. Se stoarce apoi tamponul de vată înmuiata în bitter suedez deasupra locului tratat. presărate cu levănŃică. din păcate. motiv pentru care poate fi un ajutor preŃios în această afecŃiune. angelică). după aplicarea pe porŃiunea de piele. Leacuri săseşti din Ardeal Transmise din generaŃie în generaŃie. până ce se desprinde „miezul” dureros.

sunătoare şi roiniŃă. cu efectul lui antiinflamator. pentru că are un aspect dizgraŃios. . picioarele reci) favorizează fixarea bacteriilor în vezica urinară.aucubina -. sau o pernă umplută cu levănŃică. Celulita Pielea de „portocală” de pe coapse. remediul cel mai bun este compresă caldă cu muşeŃel: se toarnă 1/2 l de apă clocotită peste 2 linguriŃe cu muşeŃel. de pildă. Se acoperă cu alt prosop mai gros sau cu o pătură şi se lasă să acŃioneze 15 minute. deoarece structura Ńesutului lor conjunctiv este mai flască. silurul (Euphrasia stricta). cât timp compresa mai este caldă. Sau un ceai de hamei. mentă şi rozmarin (1 linguriŃă de amestec de plante la o ceaşcă de apă). după cum au demonstrat studiile efectuate. Iar muşeŃelul. diareea de scurtă durată este mai bine să nu fie tratată cu substanŃe care constipă. se lasă să stea 10 minute. se bea ceai de muşeŃel. Dureri de cap SubstanŃa activă cea mai frecvent folosită impotriva durerilor de cap este acidul acetilsalicilic. Diaree Prin ea.Efectul: Cimbrul conŃine tymol. fese şi picioare nu reprezintă un pericol şi. Cauza: leziuni. Este o afecŃiune de care suferă mai ales femeile. Este vorba de o dereglare a depunerilor de grăsime. lăcrimează şi ustură.printre altele .în afara vitaminei C (imunostimulatoare) . şi anume. Efectul: Fiind diuretic. Tratamentul: Există o plantă specială pentru vindecarea conjunctivitei. Uleiurile eterice ale ceaiului de muşeŃel au efect antiinflamator. prezentă aproape exclusiv la femei. o substanŃă activă antibacteriană şi decontractantă. Tratamentul: Se pune o linguriŃă de scoarŃă de rachită albă (Salix alba) într-un sfert de litru de apă rece. După ce s-a răcit.şi cantităŃi mari de flavonoide antibiotice. Cistita Frigul (de ex. organismul se protejează de substanŃele reziduale care trebuie eliminate. se înmoaie un prosop de in în infuzia fierbinte. aspirina. De aceea. reacŃii alergice. ci pe căi naturale. astfel că bacteriile ajung mai uşor la „destinaŃie”. Dar remedii au existat şi înainte ca acest medicament să fi fost descoperit. Tratamentul: Supa de zarzavat „alcalină” este un balsam pentru mucoasă: se taie mărunt 2 cartofi şi 1 morcov. Astfel. pătrunjelul ajută la eliminarea reziduurilor. Tratamentul: Străbunica recomandă sucul de merişor (coacăz de munte sau afin roşu) ori de coacăze şi salată de năsturel (Nasturtium officinalis). Conjunctivita Ochii sunt roşii şi iritaŃi. se aplică o compresă pe pleoapele închise şi se Ńine 5-10 minute (de mai multe ori pe zi). al căror canal urinar este mai scurt. ReŃeta nu le este recomandată femeilor gravide şi bolnavilor de rinichi. Dureri de burtă Tratamentul: În cazul durerilor de burtă (crampe). Efectul: Cartofii şi morcovii conŃin pectine. Se opăreşte 1/2 linguriŃă de plantă cu 1 ceaşcă de apă clocotită şi se lasă să se pătrundă 1-2 minute. calmează mucoasele iritate. Efectul: Silurul conŃine . În paralel. care are efect antiinflamator. după care se strecoară. Şi multe lichide. Efectul: Sucurile conŃin . Efectul: Căldura destinde şi ameliorează irigarea cu sânge. Tratamentul: O lingură de pătrunjel se amestecă cu o ceaşcă de apă fierbinte. după care se sfarmă şi se sarează puŃin (nu se adaugă piper!). Se bea zilnic o ceaşcă de ceai. care extrag lichidul resturilor alimentare existente în intestin. Uleiul de muştar din năsturel are un efect antibacterian asemănător cu cel al penicilinei. se lasă să se înfierbânte până aproape să dea în clocot. este o problema pentru femei. se stoarce bine şi se aplică pe abdomen. apoi să se patrundă 5 minute. se fierb 20 de minute într-un sfert de litru de apă. totuşi. după care se strecoară şi se bea ceaiul. substanŃele nutritive şi oxigenul ajung mai uşor în zona dureroasă. Sau se masează uşor tâmplele şi ceafa cu ulei de mentă. iritaŃii. pe care-l conŃine. activând forŃele de autovindecare. Lichidele băute în cantităŃi mari ajută la eliminarea directă a agenŃilor patogeni. bacterii sau virusuri.

ridichile şi pâinea de secară conŃin foarte mult magneziu . Dureri de urechi ÎnsoŃesc adeseori răcelile.500 g de flori de fân. Se Ńin circa o oră. Tratamentul: RoiniŃa şi sunătoarea fierte (infuzate) şi aplicate direct pe zona afectată sub formă de comprese (sau chiar pliculeŃe de ceai înmuiate în apă călduŃă). dar care afectează. de tei şi de muşeŃel susŃin încercările de apărare ale organismului. durerile pot fi alinate prin metode empirice. în plus. Efectul: Brânza răcoreşte şi dezumflă. încât pot apărea probleme respiratorii. iar plantele au o acŃiune antivirală. ci mecanismul natural de apărare a organismului împotriva agenŃilor patogeni. se înfăşoară în jurul gambei şi se Ńine 10 minute. Efectul: Căldura face bine la vasele sanguine (îngustate) din muşchi. pâinea integrală prăjită. reflex care protejează coloana vertebrală de alte vătămări. stimulând. ceea ce lumea satului ştia de pe-atunci: ardeiul.de preferat . în acelaşi timp. de asemenea. Tratamentul: Bunica recomandă în acest caz baia fierbinte cu adaos de plante . iar bronhiile se îngustează atât de tare. Efectul: Remediile bunicii stopează inflamaŃiile şi infecŃiile. se înmoaie un prosop în apă rece (la temperatura camerei). sunătoarea stimulează producerea substanŃelor calmante. Se ia un şervet de in. Se leagă deasupra un fular şi se Ńine . castravetele. şi dacă nu există o inflamaŃie serioasă a urechii medii (otita). Boala se manifestă ca un guturai. AplicaŃiile.fiind recomandate în cura antirinită. iar patlagina calmează mucoasa. Herpes Este un virus pe care-l avem cu toŃii în stare latentă. fără a-i îngrădi însă efectul vindecător. macerate 30 de minute în apă rece. Efectul: Ceapa calmează durerile şi stopează infecŃiile. Efectul: Apă trasă pe nas dezumflă mucoasa şi elimină polenul. dacă nu. Persoanele care suferă de această afecŃiune produc prea multe histamine pentru a se apăra de polen: mucoasa este prea irigată cu sânge. irigarea cu sânge. semn ca herpesul va „izbucni” din nou. Dureri de gât Tratamentul: În loc de medicamente. se bea ceai de patlagină. dar care nu „se manifestă” întotdeauna. La o temperatură de peste 38°C. se stropeşte cu puŃin oŃet şi se aplică pe gât cu stratul de brânză în jos. se strecoară şi se toarnă în apa din cadă. cu înghiŃituri mici. Guturaiul de fân Odată cu apariŃia polenului.toată noaptea sau. Pentru comprese. se întinde pe el un strat gros de brânză de vaci.Efectul: Rachita albă conŃine salicina (un pre-acid acetilsalicilic). majoritatea bacteriilor şi virusurilor nu se mai înmulŃesc. Şi. Tratamentul: Ceapa este un remediu străvechi şi garantat: se înfăşoară 1-2 cepe tăiate mărunt într-un şervet. . Efectul: Compresele cu apă rece reduc direct temperatura sângelui. iar magneziul stopează producerea histaminelor. se instalează şi rinita alergică: nasul începe să curgă şi mâncarimea devine de nesuportat. Şi. el apărând mai cu seama atunci când sistemul imunitar este slăbit. nu mai mult. Acestea sunt remediile clasice pentru scăderea febrei. de 2-3 ori pe zi. În caz de recidivă: înfăşuraŃi un cub de gheaŃă într-o batistă şi apăsaŃi-l în locul unde simŃiŃi furnicăturile. se încălzesc puŃin deasupra aburilor. compresele (împachetările) reci pe gambe. În paralel. irigarea sanguină producând astfel dureri puternice. se stoarce uşor. femeile foloseau comprese reci cu brânză de vaci. se pun pe urechi şi se fixează eventual cu o basma sau cu un bandaj. Febra Febra nu este o boala. De aceea febra nu trebuie neapărat combătută. Tratamentul: Ceaiul de cimbru. Durere de şale (lumbago) Muşchii inferiori ai spatelui se contractă la şocuri. cel puŃin până ce se usucă brânza.se trage apă rece pe o nară. Tratamentul: Ca prim ajutor temporar . Se procedează la fel de 2-3 ori. menta dilată vasele. se inflamează şi presează în nas apă din Ńesuturi.

În cazul unor astfel de simptome. Mahmureala După o seară „stropită” din belşug. zeamă de varză acră sau zer. starea putând fi însă ameliorată printr-o îngrijire atentă a pielii. . Tratamentul: Refacerea grăsimii se poate obŃine cu ajutorul băilor cu adaos de ulei (de soia. care pot produce inflamaŃii grave sau reacŃii alergice.) Efectul: Rozmarinul reglează puterea de pompare a inimii şi. Tratamentul: łărăncile ştiau să-şi trezească soŃii. care nu poate fi vindecată definitiv. părul pleoştit şi tenul palid şi uscat. Şi o ceapă tăiată în două reduce inflamaŃia şi mâncărimea. acest lucru nu mai este valabil. Efectul: Apa rece împiedică inflamaŃiile grave. câte un păhărel.Hipertensiune arterială În cazul unei predispoziŃii la tensiune arterială ridicată. Tratamentul: Ceaiul de urzică poate fi de mare folos în asemenea situaŃii: se opăreşte o linguriŃă cu frunze de urzică cu o ceaşcă de apă fierbinte. dar altfel. Băile se pot face zilnic: se toarnă circa 10 ml de ulei în apă caldă (37-38°C). Tratamentul: Silurul este o binecuvântare pentru ochi. cu o componentă psihică puternică. este şi foarte apetisantă. urmează dureri de cap. Ceaiul: se opăreşte o linguriŃă de silur cu o ceaşcă cu apă fierbinte. producerea lichidului lacrimal scade. Efectul: Grăsimile şi uleiurile refac supleŃea pielii şi calmează mâncărimea. Mai rele sunt cele de albine şi de viespi. fără a-i afecta pelicula protectoare. stare de greaŃă şi ameteală. În mod normal. se infuzează 2 minute. în plus. Tratamentul: Mai întâi se spală locul înŃepăturii cu apă rece. ne putem „vindeca” singuri. se strecoară şi se beau zilnic 3 căni cu ceai. Hipotensiune La persoanele hipotensive. umflăturile dispărând. Ochi obosiŃi La televizor. la volan sau în faŃa computerului. pentru că alcoolul a agresat membrana celulelor. o substanŃă activă (camphen) din vin. se lasă să stea 5 minute. pleoapele acoperă mai rar ochii. Tratamentul: TurnaŃi 3/4 l de vin alb tare peste 20 g frunze de rozmarin. Împotriva mâncărimilor se fac spălături cu oŃet de mere: se amestecă o parte de oŃet cu 2 părŃi de apă şi se tamponează zona afectată cu o bucăŃică de vată umezită. Tratamentul: Usturoiul curăŃă cel mai bine vasele sanguine. pentru ca umflătura să nu se mai producă. după care se aplică o compresă cu cuburi de gheaŃă. Neurodermita Este o boală ereditară. de pildă). Efectul: SubstanŃele amare din părăluŃe (Bellisperenis) stimulează. Pentru întărirea puterii de pompare. dar numai în cantitate mare (1-2 căŃei proaspeŃi. în cazul unei menstruaŃii abundente sau în timpul sarcinii. imaginile nu mai sunt foarte clare. inima pompează sângele cu putere scăzută. la fel. printr-o alimentaŃie corectă. ochii sunt suprasolicitaŃi şi la un moment dat „capotează”: ustură. OŃetul de mere stabilizează stratul acid protector al pielii. (Hipotensiunea este mai puŃin gravă decât hipertensiunea. la micul dejun. au unghiile casante. inima şi vasele sanguine sunt solicitate mai mult şi pot fi mai uşor vătămate. la prânz şi seara. apar durerile de cap. se recomandă o reŃetă a pastorului Kneipp. Lipsa de fier Persoanele cu fier insuficient în sânge obosesc repede. şi metabolismul. Efectul: Magneziul din alimente stabilizează membrana celulei. Primăvara. se stă 10 minute în cadă. ÎnŃepături de insecte ÎnŃepăturile de ŃânŃar nu sunt periculoase. Ele puneau pe masă. scrumbie marinată. salata de părăluŃe proaspete stimulează hematopoieza (formarea sângelui) şi. iar sulfidele din ceapă sunt antibiotice şi absorb apă din Ńesut. Sub formă de ceai cald şi comprese reci. după care se masează uşor pelicula uleioasă în piele. se asimilează o cantitate suficientă de fier. lăsaŃi să stea 5 zile şi beŃi apoi în mod regulat. se strecoară şi se bea. de obicei. Compresele: în ceaiul răcit se înmoaie o bucăŃică de vată şi se aplică pe pleoapele închise. Căci prin suprasolicitare. trebuie mers la doctor. în afară de formarea sângelui. Efectul: Usturoiul conŃine sulfide care reduc nivelul colesterolului. iar aceştia se irită. sunt mai iritabile. zilnic). de la sine. dar după eventuale hemoragii.

de pildă. este planta cu efectul antiinflamator cel mai puternic.ceai de salvie. se lasă să se pătrundă 10 minute şi se face gargară de câteva ori pe zi. ele dau mari bătăi de cap.Efectul: SubstanŃele din silur calmează ochii iritaŃi. Riduri Ridurile nu sunt o boală. ci o urmare firească a înaintării în vârstă. Astăzi. restabilind echilibrul hormonal. Tratamentul: Pentru că buiota de apă este prea mică pentru suprafaŃa afectată. reacŃia este provocată de irigarea deficitară cu sânge cauzată de sedentarism. sunătoarea intervine. Răguşeala Tratamentul: Când vocea cedează.pe cât posibil . ca de bebeluş. Pentru căile respiratorii inflamate. se recomandă baia fierbinte cu flori de fân. Salvia. confirmarea eficienŃei acestei plante le aparŃine oamenilor de ştiinŃă: când starea sufletească este la pământ. pentru durerile de gât . Efectul: Prosopul fierbinte decontractează. Efectul: Ambele plante stopează inflamaŃia şi sporesc rezistenŃa coardelor vocale la agenŃii patogeni. Se ia de 2-3 ori pe zi. Răceala Tratamentul: În funcŃie de centrul de greutate. relaxează şi accelerează eliminarea produselor de metabolism care produc durere. de trei ori. Se dau în clocot 2 linguriŃe de plantă cu 1/4 l de apă. mai cu seamă femeilor. Efectul: „Cura Kneipp” întăreşte vasele de sânge. Tratamentul: O mască cu ingrediente din propria cămară . Iar apa sărată este remediul cel mai sigur pentru nasul înfundat. după care se clăteşte faŃa cu multă apă. 14 g muşeŃel. de hipotensiune sau de circulaŃie proastă.a procesului de îmbătrânire a pielii. Urmarea: deplasarea acestora. Efectul: Lecitina din gălbenuş netezeşte şi întinde pielea. afecŃiunea poate fi tratată cu o serie întreagă de remedii la îndemână. De exemplu. Se Ńine până când începe să se răcească. 14 g flori de tei. Se lasă să acŃioneze 30 de minute. pe faŃa şi pe dosul piciorului. Efectul: Toate plantele sunt calmante. dar de cele mai multe ori. Sciatica În decursul anilor. Tratamentul: Duş rece la picioare. expectorante şi imunostimulatoare. Florile de tei şi ceaiul de soc provoacă şi ele transpiraŃia şi întăresc sistemul imunitar. Din păcate. se rulează un prosop.apă sărată trasă pe nas.ceai de ceapă (se fierbe o jumătate de ceapă taiată mărunt într-un sfert de litru de apă şi se îndulceşte cu puŃină miere). se udă cu apă fierbinte şi se aplică imediat pe zona dureroasă. Se poartă un jet de apă de la gleznă spre coapsă. Iată un ceai pentru răceală: se amestecă 20 g de măceşe.se amestecă 1 gălbenuş cu 2 linguri de ulei din germeni de grâu şi cu un bob de drojdie şi se întinde într-un strat subŃire pe faŃă şi pe gât. iar vitaminele din drojdie o protejează de efectele dăunătoare ale mediului înconjurător. care reacŃionează mai flexibil la stimulii reci şi calzi. pentru guturai . câte-o ceaşcă cu ceai de sunătoare şi una chiar înainte de culcare. strivirea şi inflamarea nervului sciatic. Se poate face totuşi ceva pentru încetinirea . discurile dintre vertebre îşi pierd din elasticitate. 10 g scoarŃa de salvie şi 5 g flori de hibisc (zamosita). 11 g frunze de mur. pentru tuse . Şi încă ceva: tăcerea e de aur (ajută la refacerea coardelor vocale agresate). nu există nici un remediu miraculos care să transforme peste noapte pielea ridată într-una netedă. se face o infuzie din 2 linguri de plante şi 1/4 l de apă şi se lasă să se pătrundă 10 minute. după metoda Kneipp. . 14 g flori de soc. Picioare şi mâini reci Mâinile şi picioarele reci pot fi şi o urmare a stării de teamă şi de încordare. remediul cel mai eficient este gargara cu ceai de salvie sau de patlagină. Şi în Ardeal. tristeŃea se alungă cu „pojarniŃă”. Cu toate acestea. Stări depresive Tratamentul: Paracelsus recomanda încă din secolul al XVI-lea sunătoarea împotriva „fricii şi a viselor urâte”.

varicele sunt considerate o boală „populară”. Varicele pot fi operate. până se obŃine un terci. prin care se separă substanŃele nocive. Alternativă: alifie sau gel de arnică. mai eficiente decât . eficiente sunt astăzi extractele de castan sălbatic.ereditar. Vânătăi Loviturile sunt nu numai dureroase.Efectul: Sunătoarea blochează receptorii din creier responsabili pentru stările depresive. se simte o durere ca şi când sub pleoapă s-ar afla un bob de nisip. curăŃat de coajă. iar castanul sălbatic „etanşează” pereŃii venelor. care se întinde apoi pe un tifon sau o pânză şi se Ńine 20 de minute pe ochi.coacerea urciorului. De aceea este bine să nu reprimăm senzaŃia de greaŃă. Se înmoaie un tifon sau o bucăŃică de vată şi se Ńine 20 de minute pe pleoapa inflamată. iar seminŃele de in accelerează . ceapa. care se aplică pe zona dureroasă. Este ca un reflex de autoapărare al organismului. Ulterior. ar trebui să apelăm la remediul clasic: ceai de mentă şi pesmeŃi sau biscuiŃi uscaŃi.prin uleiul pe care-l conŃin . virtuŃi terapeutice cu totul speciale. iar arnică conŃine uleiuri eterice care blochează formarea în organism a substanŃelor care provoacă dureri şi inflamaŃii. care se găsesc gata preparate în farmacii. urciorul colectează puroi şi după câteva zile se „goleăte” de la sine. stimulează irigarea sanguină. În trecut. şi se amestecă cu 1 gălbenuş şi puŃin lapte fierbinte. Apar atunci când suntem predispuşi . Efectul: Ceaiul de menta este un tampon pentru acidul gastric excedentar. Şi atenŃie la alimentaŃie: vitamina C întăreşte pereŃii venelor. hormonul fericirii. Varice În zilele noastre. n-avem ce face şi vomăm. LAVANDA „Spaima moliilor”. Tratamentul: Se pune o linguriŃă de acetat de aluminiu sub formă de argilă într-un pahar cu apă. Efectul: Împachetările desfac blocajele. când îmbătrânim. Efectul: Argila reduce umflătura. Sau o supă mucilaginoasă de ovăz: se pun 20 g de fulgi de ovăz în apă fierbinte şi se lasă să dea în clocot. Tratamentul: În afară de mişcare (inclusiv simpla ridicare pe vârfuri). aşa-numitele uleiuri aromatice (numite şi volatile sau eterice) care au. Tratamentul: Pentru ca stomacul agresat să se poată reface. Vărsături Când simŃim ca ni se strânge stomacul. întărind pereŃii venelor. alimentează organismul cu energie. pe lângă calitatea lor de odorizant extrem de puternic. Multe din uleiurile volatile sunt mai puternice decât antibioticele în combaterea infecŃiilor de tot felul. fără să-l împovăreze. iar pesmeŃii. se făceau: împachetări reci cu oŃet de mere şi tinctură de arnică (în proporŃie de 1:9 şi subŃiat cu apă) sau cu sare de mare (1 lingură dizolvată în 1/4 l apă). Durerile pot fi alinate cu terci de cartofi: se zdrobeşte cu furculiŃa un cartof fiert. îmbătătoarea floare de levănŃică este totodată un remediu de sănătate. dar putem acŃiona şi noi. Urcior La început. prea puŃin cunoscut Sfârşitul de vară şi începutul de toamnă este o perioadă privilegiată pentru plantele aromatice. se amestecă şi se înmoaie o bucăŃică de vată. când pereŃii vaselor sunt prea subŃiri şi când fibrina substanŃă care fluidizează sângele . care conŃin hidraŃi de carbon. Şi se pare că împiedică descompunerea serotoninei. care acum sunt în plină maturitate parfumând cu miresme întreg văzduhul. Ce sunt plantele aromatice? Sunt specii care conŃin o categorie cu totul specială de substanŃe. Se repetă de 2-3 ori pe zi. se pot aplică comprese cu seminŃe de in. Tratamentul: Pentru ca procesul să decurgă mai repede. stabilizează circulaŃia. ci ele sunt însoŃite adeseori de apariŃia unor pete albastre: vânătăile. când stăm mult în picioare.nu se mai descompune în suficientă măsură. Se amestecă 2 linguri de seminŃe macinate cu 2 ceşti cu apă clocotită şi se lasă puŃin să se umfle. Efectul: Cartofii sunt antiinflamatori. usturoiul şi piperul reduc producŃia de fibrină.

Îl găsim în magazinele şi farmaciile naturiste de la noi. după care pulberea obŃinută se pune într-un borcan care va fi umplut până la o treime. administrate intern. peste care se adaugă jumătate de litru de oŃet de mere. pentru că subtilele sale efecte vindecătoare sunt unice printre plantele de la noi. adăugat la apa de baie. borcanul se închide ermetic şi se lasă la macerat vreme de 14 zile. prin Marea Britanie. Însă. de un verde-cenuşiu.remediile de sinteză în reglarea activităŃii nervoase şi hormonale. Se foloseşte pentru fricŃionări şi comprese. Se ia o linguriŃă de pulbere de 3-4 ori pe zi. câte o linguriŃă dizolvată în jumătate de pahar de apă. după care se filtrează. Se lasă să se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei. agitând din când în când conŃinutul pentru o mai bună solubilizare a principiilor active. motiv pentru care adesea este preferată tinctura. usturimea la urinare. la noi în Ńară. pe pajişti întinse de la poalele munŃilor şi până la altitudini de 1700 de metri. Din acest motiv. o veŃi găsi destul de greu în magazinele naturiste. originară din zona Alpilor. citiŃi cu atenŃie eticheta şi prospectul. OŃetul aromatic de lavandă Într-o sticlă cu gâtul larg se pun 10 linguri de lavandă mărunŃită. suprafeŃele pe care este cultivată lavanda s-au restrâns tot mai mult. În ciuda parfumului său dulce. despre care vom vorbi pe larg în continuare. Mai mult. ci numai prin procedee industriale (de obicei prin distilare cu aburi). Tinctură de lavandă Se obŃine prin măcinarea părŃilor aeriene uscate. În cazul în care în timpul tratamentului apar simptome cum ar fi ameŃeala. Cum arată şi unde găsim lavanda Lavanda (Lavandula angustifolia) este un subarbust cu o înălŃime de până la cincizeci de centimetri. AtenŃie: înainte de a folosi un ulei volatil pentru uz intern. Planta se Ńine sub limbă vreme de 10-15 minute. cu tulpini subŃiri şi lemnoase. restul fiind completat cu alcool de 70 de grade. şi flori liliachii-roşietice. greaŃa. iar tinctura obŃinută se păstrează în sticluŃe mici şi închise la culoare. La noi. până în zonele îndepărtate ale Rusiei orientale. eforturile pentru a o achiziŃiona merită din plin. cu râşniŃa electrică de cafea. de trei-patru ori pe zi. Lavanda este prin excelenŃă o plantă europeană. îmbălsămând aerul cu un miros de neconfundat. preparatul se filtrează prin tifon. ce nu poate fi însă obŃinut casnic. mai ales pe timpul verii. se întrerupe administrarea. Întreaga parte aeriană înflorită degajă o mireasmă puternică datorită uleiurilor volatile secretate din abundenŃă. ea este o plantă de cultură. fiind adoptată şi îndrăgită imediat pentru virtuŃile sale terapeutice. după care se filtrează. care sunt semisintetice şi foarte dăunătoare organismului. Uleiul uşor aromatizat . veŃi vedea. fiind pe bună dreptate considerate adevărate medicamente ale viitorului. cerinŃele ei faŃă de climă (în special faŃă de căldură) împiedicând-o să crească spontan. După trecerea intervalului de timp necesar macerării. şi la preŃuri ceva mai mari decât cele obişnuite. Răspândirea acestei plante în întreaga Europa s-a făcut cu sute de ani în urmă. această iarbă aromată a intrat rapid în medicina populară a tuturor popoarelor europene. Extern: uleiul se foloseşte amestecat în unguente. în locuri unde temperaturile. sunt mai ridicate. după care se înghite cu apă. Intern: se iau amestecate cu miere sau pe o bucăŃică de zahăr 2-3 picături de trei ori pe zi. Din păcate. Uleiul volatil de lavandă Este preparatul cel mai puternic din lavandă. Se pune într-un borcan închis ermetic şi se lasă să se macereze la soare sau în apropierea unei surse de căldură vreme de 5 zile. după care se pune într-un borcan de sticlă închis ermetic. După adăugarea alcoolului peste pulberea de plantă. în ultimii zece ani. Există şi uleiuri volatile numai pentru uz extern. pentru aromatizarea aerului încăperilor. Uleiul gras de lavandă La jumătate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adaugă 5 linguri de lavandă uscată şi mărunŃită. când a patruns. veŃi remarca faptul că are un gust surprinzător de amar. care se pastrează la întuneric şi răcoare. O găsim cultivată în zona de deal şi de şes. zeci şi sute de hectare de soiuri ameliorate de lavandă fiind distruse sau lăsate în părăsire. unde creşte spontan. durerea de cap. ReŃete pe baza de lavandă Pulberea de lavandă Planta se macină fin cu râşniŃa electrică de cafea sau în piuă. Se administrează pe stomacul gol. frunze mici.

care nu va fi înghiŃit direct. Se administrează de trei-patru ori pe zi câte o linguriŃă de tinctură diluată în jumătate de pahar de apă. a căror eficienŃă o măreşte. unii neavând o reacŃie specială la uleiul volatil.Cele mai bune rezultate se obŃin făcând băi cu lavandă. Se foloseşte pentru masaje şi fricŃionari. de pelin şi de cimbru (toate tincturile se prepară la fel ca cea de lavandă). ameŃeală . bronşită .  Oboseala..  Reumatism . o linguriŃă din acest amestec fiind opărită cu o cană de apă.d.1 linguriŃă dizolvată în jumătate de pahar de apă.m. cât mai cald (pentru ca efectul sudorific şi depurativ să fie mai intens). balonarea la bolnavii de bilă. Baia cu lavandă Două mâini de lavandă se lasă la macerat în 2 litri de apă. până când capătă un miros foarte puternic de lavandă. pe stomacul gol. administrată pe stomacul gol. Se iau maximum 6 picături de ulei de lavandă pe zi la adulŃi şi două picături pe zi la copii. UTILIZĂRI INTERNE ALE LAVANDEI  Dischinezie biliară. în cure de lungă durată (3 luni minimum).Se ia lavanda sub forma de pulbere. reapariŃia dorinŃei de viaŃă. în timp ce la alŃii s-a observat o ameliorare clară a stării lăuntrice. motiv pentru care. estomparea fricilor şi angoaselor.  Aritmie cardiacă.Se combină în proporŃii egale tinctură de lavandă. Planta rămasă după filtrare se opăreşte cu încă 2 litri de apă clocotită. FOLOSIREA EXTERNA A LAVANDEI  Adjuvant în pneumonie şi bronşita cronică . calmând durerile abdominale şi activând digestia.  Dureri de cap. migrenă. Acest tratament este eficient atât singur. Suplimentar.Se face un ceai din o parte flori de soc şi două părŃi lavandă. conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. Intern.  Tuse convulsivă. câte o linguriŃă de patru ori pe zi. se ia tinctură de lavandă: o linguriŃă de trei ori pe zi. până când se formează o pastă. iar peste zi veŃi remarca o mult mai bună rezistenŃă psihică şi stăpânire de sine. după care se filtrează. crizele biliare însoŃite de dureri de cap .  Viermi intestinali. adjuvant în ischemia cardiacă apărută pe fond de stres . Ca tratament pe termen lung se recomandă pulberea de lavandă: o linguriŃă de patru ori pe zi. se combină cele două extracte. administrată pe stomacul gol. O cura durează minimum două săptămâni. este bine să puneŃi sub pernă un mic săculeŃ (ceva mai plat) cu lavandă. Deasupra cataplasmei se pune o sticlă cu apă fierbinte şi se acoperă cu o . cât şi în combinaŃie cu remediile alopate. administrată în cure de lungă durată. Somnul va fi mai odihnitor şi mai lin.în cazurile uşoare se ia lavanda sub formă de tinctură . iritabilitatea psihică. Se beau pe zi 2-3 căni din acest ceai. după care se filtrează ş.Ca remediu de urgenŃă se iau 1-2 picături de ulei volatil de lavandă cu puŃină miere.Lavanda este prin excelenŃă o plantă antistres. gripă. Are un gust destul de greu de suportat. amestecând progresiv. ci va fi lăsat să alunece pe gât pentru a-şi exercita din plin efectele antiinfecŃioase şi calmante. dar o cura de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice excepŃionale. Se ia din această combinaŃie de tincturi câte o linguriŃă diluată în puŃină apă. ameliorează şi. infecŃii cu protozoarul Giardia lamblia . Studiile făcute până în prezent au arătat că există o anumită selectivitate a pacienŃilor trataŃi cu această plantă.2 picături de ulei volatil se amestecă cu o lingură de miere şi se administrează câte puŃin din acest amestec.a. înainte de masă.obŃinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavandă vreme de încă 5 zile. În final. după care se lasă să se răcească puŃin şi se filtrează. Datorită principiilor sale active amare. anxietatea . vreme de 8-10 ore (de dimineaŃa până seara). după care se acoperă.  Depresia. gradat. de patru ori pe zi. de 3-4 ori pe zi. care se înveleşte în tifon şi se aplică pe piele. care acŃionează direct la nivelul sistemului nervos central.La 4 linguri de lavandă proaspăt măcinată se adaugă apă. insomnia . În problemele cardiace s-a observat o acŃiune deosebit de favorabilă a tincturii de lavandă. ameliorare tradusă prin reducerea sensibilităŃii psihice. Uleiul volatil de lavandă se administrează în depresiile şi crizele de anxietate severe: două picături de ulei volatil amestecate cu puŃină miere se iau de trei ori pe zi. preparatul obŃinut fiind adăugat în apa din cada de baie. lavanda măreşte secreŃia de bilă şi ajută la evacuarea ei. se lasă să se răcească şi se filtrează. cu jumătate de oră înainte de culcare.

Timp de o săptămână se recomandă alimentaŃie vegetariană. Se taie mărunt ca ceapa şi se pun la fiert într-o cratiŃă de 6 l plină cu apă de izvor sau filtrată. În timpul tratamentului. cimbrul amestecat cu lavandă se dă mâncăcioşilor pentru a le regla apetitul şi a-i ajuta astfel să scadă spontan în greutate.Se aplică uleiul gras de lavandă pe zona afectată de 3-4 ori pe zi. În zona sudică a Alpilor.  Eczeme uscate.Se face un masaj la rădăcina părului cu oŃet de lavandă obŃinut prin macerare după metoda de mai sus. la foc încet. conŃinutul săculeŃilor se freacă în palme pentru ca astfel să se degaje cât mai mult ulei volatil. iar siropul rezultat se pune într-o sticlă în frigider.  IntreŃinerea pielii uscate . Între toate acestea. podelele toate zonele care degajă mirosuri neplăcute.amestecaŃi în cimbrul cu care condimentaŃi mâncărurile puŃină lavandă (într-o proporŃie aproximativă de 1:5). din oră în oră. Pentru a scăpa de musafirii nepoftiŃi. făcându-se în acelaşi timp un masaj uşor. regimul Yang. EvitaŃi suprafetele lăcuite. stropiti de două ori pe zi locurile în care aceştia se ascund sau traseele pe care vin. Mâncărurile vor căpăta o aromă deopotrivă delicioasă şi rafinată. Pentru a scăpa de mirosurile neplăcute din casă . în decursul primei şi celei de-a doua zi. în plus.3-4 picături de ulei volatil de lavandă se amestecă cu o linguriŃă de oŃet şi se aplică pe păr (sau pe zona afectată). care alungă insectele. pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele.  Contra păduchilor şi a altor insecte parazite . în care vom observa (dacă e cazul) nisipul şi chiar şi calculi de mici dimensiuni.se pun în dulap săculeŃi cu inflorescenŃe de lavandă uscată. iar rostul acestui articol le priveşte în mod special. Mijloacele aflate la îndemână sunt diverse şi eficiente. În două zile se bea toată cantitatea. Câteva utilizări casnice ale lavandei Condiment de lavandă . . Zilnic. ca să păstreze căldura. cura cu argilă sau postul de sănătate. fără carne (trei zile înainte şi trei zile după tratament). şi mai uşor digerabile. fracŃionat. puricii şi gândacii fug de mirosul de lavandă.pătură.  Pentru creşterea părului . chiar şi după. de şase ori pe zi. ReŃetele pe care vi le prezint provin dintr-o îndelungată experienŃă de practicare a terapiilor naturiste şi sper să le fie tuturor de folos. cu o soluŃie formată din 6 linguri de apă şi 10 picături de ulei volatil de lavandă. de preferat de dimineaŃa până la prânz. tumefacŃii produse de loviri . indiferent dacă apelăm la purificarea prin dieta alimentară (regimul Oshawa. Cataplasma se Ńine minimum o jumătate de oră. se poate verifica urina. Purificarea sângelui Avem nevoie de 100 g rostopască şi 300 g miere. cura de sucuri de legume şi fructe). Se pune rostopasca într-o cratiŃă smălŃuită. METODE DE PURIFICARE A ORGANISMULUI şi câteva leacuri de sezon ToŃi adepŃii şi practicanŃii medicinei alternative ştiu că nici o boală nu poate fi vindecată fără o puternică şi corectă curăŃire prealabilă a organismului. până când rămâne jumătate (3 l). Întrucât vine iarna şi organismul nostru va fi solicitat peste medie să lupte împotriva gripelor şi a altor infecŃii virale. Lichidul obŃinut se strecoară. În fiecare zi se toarnă din acea sticlă într-una mai mică 150 g compoziŃie. în părŃi egale. se toarnă peste ea 1 l de apă clocotită şi se lasă la macerat 12 ore.Imediat după baie se aplică uleiul gras de lavandă (obŃinut prin macerarea plantei în ulei de floareasoarelui. Tratamentul cu rostopască se face o dată pe an. consider că o curăŃire a principalelor noastre organe va uşura sarcina greu încercatului sistem imunitar. plantele joacă şi ele un rol important. Pentru a scăpa de molii . fiind. se dizolvă mierea în el. Furnicile. pentru că uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil şi strică lacul.puneŃi într-o cană de apă 10 picături de ulei volatil de lavandă şi 10 picături de ulei volatil de mentă. Se fierbe 2-3 ore fără capac. din care se ia câte o lingură. metodele ayurvedice. după care capul se acoperă vreme de câteva ore. după metoda de mai sus) pe toată pielea. Se procedează astfel până la terminarea întregului conŃinut din sticla de la frigider. StergeŃi cu această soluŃie pereŃii. CurăŃarea şi purificarea rinichilor Se iau 6 crenguŃe de mure de 50-60 cm fiecare. Se aplică tratamentul 7-10 zile la rând.

Purificarea articulaŃiilor în primul an se face o dată pe trimestru. fără seminŃe. şi acestea fierte numai în apă. dimineaŃa şi seara. se vor elimina calculi de bilirubină de culoare verde. Dovleacul fiert se freacă într-un alt vas cu o lingură de lemn până se face o pastă fină. Când s-a înmuiat dovleacul. În zilele de tratament se respectă dieta vegetariană. Spre dimineaŃă.). Conform bioritmului. Cura durează 30 de zile. acestea se Ńin 2-3 ore. a alcoolului. Într-un vas emailat se amestecă ridichile cu mierea (de preferat de culoare închisă. În caz contrar. pe trei zile. putem adormi liniştiŃi. După aceasta se face o clismă uşoară şi se poate lua un mic dejun compus din fructe de acelaşi fel (3-4 mere. dopuri cilindrice de colesterol. Pregătirea ficatului pentru purificare se face printr-un regim alimentar care să conŃină legume. recomandată persoanelor care suferă de hipertensiune arterială Se începe cu 0. Se freacă şi se amestecă până la completa omogenizare. după ce în prealabil s-a recurs la o clismă (pe nemâncate).5 l must zilnic. Pe timpul acestei cure se va urma şi un tratament profilactic (evitarea solicitărilor nervoase. Până la ora 19. După procedeu. fiere neagră cu miros urât. consumului excesiv de sare etc. Cu o oră înainte de masă se mănâncă un fruct copt (măr. în orice cantitate. se dau pe răzătoare şi se trec prin maşina de tocat. se revine la cantitatea iniŃială. de colesterol etc. ne pregătim 200 g de ulei de măsline încălzit uşor şi 200 g suc de lămâie proaspăt stors. cantitate care se menŃine 2-3 zile. se taie în bucăŃele şi se fierbe într-un vas emailat cu apă cât cuprinde. cu 20 de minute înaintea meselor principale. scurgem lichidul şi îl păstrăm. după care timp de trei zile nu se bea decât suc de mere proaspăt. precum şi o dietă vegetariană. La ora 19-20 ne culcam în pat cu o pernă electrică pusă în regiunea ficatului (o sticlă cu apă încălzită sau chiar o cărămidă mai mică încălzită pe sobă). Cura cu must.Purificarea articulaŃiilor Se pun 10 foi de dafin în 500 ml apă şi se fierb la foc încet. netratate termic. timp de 15 minute. Amestecul se Ńine . O porŃie se consumă de-a lungul a 12 ore. fără a se mai consuma şi altceva. şi purgarea intestinului zilnic. se toarnă într-un termos. care vor avea consistenŃa lutului sau a plastilinei. consumul de suc de mere se încheie la ora 19. Acest decoct de foi de dafin poate normaliza şi nivelul glicemiei. când va veni impulsul de defecare. seminŃe. când nu este prea mare. Tratamentul cu dovleac fiert sau suc de dovleac este recomandat şi la constipaŃia cronică. până se consumă cele 200 + 200 g. după care o singură dată pe an şi doar după purgarea. peste care se pune apa în care a fiert. Băutura rezultată se consumă în două reprize. apoi cantitatea creşte progresiv cu 100 ml/zi până se ajunge la 2 l (după circa două săptămâni). după care se împarte în trei porŃii egale. din cauza absorbirii reziduurilor stagnate din intestin în timpul curăŃirii ficatului. portocale sau pere). Peste o săptămână se poate repeta procedura timp de două zile. se va lua pe parcursul a două săptămâni câte o lingură. grepfruit etc. în acest timp ficatul se relaxează şi se poate debarasa de calculi de bilirubină. Procedeul trebuie continuat cu o săptămână de alimentaŃie vegetariană (fără carne).). REłETE CU ALIMENTE Tratament de purificare cu dovleac în cazul insuficienŃei cardiace cu edeme 500 g miez de dovleac. pentru combaterea bronşitei cronice Ridichile se spală şi se curăŃă de coajă (1-2 kg). de pădure). depurativ şi antisclerotic. tutunului. unde se lasă două ore. timp de o săptămână. de preferat crude. Cura este importantă şi pentru efectul ei diuretic. În acest caz. altfel se poate provoca hemoragie internă. de asemenea încălzit uşor. fructe. cu o oră înainte de mesele principale. griş sau arpacaş. Lichidul. Ziua se bea ceai diuretic. în trei reprize. apare pericolul unei intoxicări a sângelui. împreună cu frunzele. Se consumă din 15 în 15 minute 3 linguri de ulei şi imediat 3 linguri de zeamă de lămâie. iar de-abia seara se poate mânca puŃin orez. După acest nivel maxim. curăŃarea intestinului prin clisme. Purificarea ficatului Medicina populară propune purificarea ficatului după ce s-a făcut eliberarea şi purgarea intestinului prin clisme. A treia zi. ReŃete cu suc de ridiche neagră cu miere şi suc de varză albă cu miere.

Atât pentru eliminarea toxinelor fizice. Aplicarea lor este extrem de importantă. o depresie. PLANTELE DEPURATIVE ŞI AMARE O treaptă obligatorie pentru întărirea sistemului imunitar În medicina naturistă se ştie că starea de sănătate a trupului şi a sufletului se bazează într-o foarte mare măsură pe echilibrul între două procese fundamentale ale fiinŃei noastre: asimilarea şi eliminarea. Dacă. iar planta ramasă se va opări vreme de jumătate de oră cu o jumătate de litru de apă clocotită. Această împovărare va duce la o scădere a capacităŃii naturale de apărare. la un moment dat organismul nostru va fi împovărat de substanŃe nocive. În final. . Planta se lasă să macereze la temperatura camerei. Forma de manifestare poate fi o iritabilitate pasageră. nemaiputând să le primenească. Se foloseşte până dispare tusea şi răguşeala. Purificarea determinată de ele este atât de intensă. În flora noastră sunt mai bine de 30 de plante depurative. SoluŃia cea mai eficace este să ne despovărăm cât mai repede de toate impurităŃile şi zăŃurile adunate. unele mai intense ca acŃiune. dar nu mai mult de 24 de ore. asimilăm mai multe toxine decât putem elimina. Rezultate deosebite se obŃin în cazul persoanelor foarte sensibile la bolile sezonului rece (în special la guturai şi bronşită). celulele de apărare . altele mai blânde. dar în acelaşi timp neagresive şi pe care le puteŃi găsi cu uşurinŃă în magazine: Iarba de trei-fraŃi-pătaŃi (Viola tricolor) . urină şi fecale. însă fenomenul este acelaşi: o încărcare a fiinŃei cu toxine (de data această psihice). Se taie mărunt cu cuŃitul şi se trece de două ori prin maşina de tocat. de seara până dimineaŃa. lucrurile stau exact la fel: neliniştile. când se filtrează. Dintre acestea. trăim într-o aglomeraŃie urbană şi inspirăm zilnic noxele a sute şi mii de Ńevi de eşapament. fiinŃa noastră regăsindu-şi apoi în mod spontan echilibrul. La sucul din varză se foloseşte numai varza proaspătă. cât şi a celor psihice. se spală şi se scurge de apă. unde stresul vieŃii de zi cu zi nu ne mai atinge. mai rău. iar de aici până la boală nu mai este decât un singur pas. mici erupŃii tegumentare (care se vindecă extrem de rapid. încât la persoanele foarte intoxicate pot apărea întro primă fază fenomene derutante şi nu întotdeauna foarte plăcute. am selectat câteva cu efecte puternice. iar preparatul va fi băut pe parcursul unei întregi zile. care se curăŃă de impurităŃi şi de foile exterioare. cum ar fi: transpiraŃia abundentă şi cu un miros mai neplăcut ca de obicei (după care se reduce cantitativ şi devine inodoră). după care se lasă să se răcească şi se filtrează. intră în criză. precum şi în cazul celor care deja suferă de afecŃiuni cronicizate cum ar fi bronşita. într-o jumătate de litru de apă de izvor sau plată. bem o apă de calitate îndoielnică şi ne hrănim cu alimente „presărate” cu tot felul de aditivi chimici. urinarea frecventă. se combină maceratul cu extractul obŃinut prin opărire.am pus-o pe primul loc fiindcă are cele mai complete efecte.la frigider şi se consumă 1-2 linguriŃe pentru copii şi 1-2 linguri pentru adulŃi. Se îndulceşte cu miere după gust şi se poate păstra la frigider. înlesnind expectoraŃia. După cum am spus. reumatismul etc. nu o dată. Ca să poată lupta. după care se strecoară. întărirea imunităŃii (o fază ulterioară purificării) nu se poate face decât pe un organism spălat de zgure şi de toxine. unde apa şi aerul sunt limpezi şi curate. Ce este de făcut? Este limpede că nu putem pleca de la îndatoririle noastre pentru a ne izola pe un vârf de munte. care duce la îmbolnăvire. Plantele depurative Rolul lor este să facă o „curăŃenie generală” a organismului. astmul. într-o formă sau alta.au nevoie de drum curat. Recomandăm administrarea acestei plante sub formă de ceai preparat astfel: se pun într-un vas de porŃelan sau sticlă 2-3 linguri de iarbă de trei-fraŃi-pătaŃi mărunŃită. supărările şi alte emoŃii negative mai mici sau mai mari se adună. de pildă. Cel mai adesea. Se ia câte o lingură de 5-6 ori pe zi şi se consumă până la vindecarea bronşitei. fiind vorba de o reacŃie de vindecare). conflictele. de trei ori pe zi. determinând intensificarea eliminării reziduurilor pe toate căile principale: transpiraŃie.o adevarată armată pusă la dispoziŃia noastră . În plan psihologic. Maceratul se pune deoparte. boala şi suferinŃa apar atunci când. medicina naturistă ne pune la îndemână mijloace de purificare cât se poate de eficiente. iar sufletul. o insomnie sau. Este un foarte bun emolient.

reflectată printr-o capacitate de muncă sporită. care au eventual afecŃiuni respiratorii. Se foloseşte tinctura obŃinută din fructe proaspete. care va fi foarte mult accelerat. a două zi se iau două linguriŃe la aceeaşi oră s. o rezistenŃă fizică şi psihică mai bună. la fel ca şi cele extrem de slabe. remediile de stimulare imunitară „prind” mult mai rapid după ce am urmat acest tratament. prezentată mai sus). care au probleme cu rinichii şi căile urinare. această cură ne face să ne simŃim mai uşori. la fel ca şi diureza şi procesele de eliminare pe ansamblu. ducând în mod reflex la mult dorita pierdere a kilogramelor în plus. nefritelor. se închide ermetic borcanul şi se lasă la macerat vreme de 10 zile. după cum urmează:  cura cu trei-fraŃi-pătaŃi ajută în special la eliminarea bolilor respiratorii cronice (mai ales bronşita şi astmul). tinctură pe care în prezent o găsiŃi în mai toate magazinele naturiste de la noi. Apoi. fiind de un imens ajutor pe termen lung persoanelor constipate sau cu o eliminare leneşă. ne conferă în timp un anumit gen de prospeŃime..a. până în ziua a şaptea.) Fructele de soc (Sanbucus nigra) . Tinctura se prepară prin punerea într-un borcan cu apă a 15 linguriŃe de boabe de ienupăr măcinate cu râşniŃa electrică de cafea. Se administrează 1-2 linguri de tinctură de fructe de soc pe zi. o piele mai curată şi mai strălucitoare. preparatul obŃinut păstrându-se în sticluŃe închise la culoare. ea deblochează tranzitul intestinal. Apoi. Se menŃine această doză vreme de 30 de zile. se suprapune cura cu plante depurative cu cea cu plante . Pentru persoanele cu probleme ceva mai serioase de greutate se recomandă o schemă de tratament mai complexă: în prima zi se ia o linguriŃă.le-am lasat în mod intenŃionat ultimele. dimineaŃa pe nemâncate. Care sunt efectele curei În primul rând. un somn mai odihnitor. Care sunt efectele acestei tincturi? În primul rând. după care se adaugă un pahar de alcool alimentar de 70°. când se ajunge la 7 linguriŃe luate o dată. perioada în care kilogramele se depun cu uşurinŃă. PLANTELE AMARE Ocupă un loc cu totul aparte. În funcŃie de planta aleasă pentru cură. cura putând fi prelungită atât cât simt nevoia. a anumitor forme de uretrită. după care se filtrează prin tifon. vom sesiza şi nişte efecte specifice. Pentru o persoană sănătoasă. Mai ales la debutul sezonului rece. Dozele progresive se iau pentru a nu crea un şoc tranzitului intestinal. Persoanele foarte sensibile la răceli. de trei ori pe zi. au problemele de imunitate cele mai mari şi sunt cele mai vulnerabile la bolile sezonului rece. la ora 18. nu numai cronicizate.m. Mai sunt denumite şi tonice amare. Aceasta pentru că este ştiut că persoanele supraponderale. De obicei. două săptămâni de tratament cu una din plantele de mai sus sunt suficiente pentru asigurarea unei bune imunităŃi pe perioada sezonului rece. pentru că majoritatea proceselor din corp sunt stimulate ca sub efectul unui tonic. fiind considerate adevăraŃi catalizatori ai organismului.Boabele de ienupăr (Juniperus communis) . Cât timp durează o cură Durata tratamentului de dezintoxicare cu aceste plante este determinată în primul rând de gravitatea problemelor cu care ne confruntăm.  cura cu tinctură de fructe de soc elimină constipaŃia şi ajută la o scădere rapidă în greutate (mai ales în varianta ceva mai complexă şi îndelungată. Cel mai spectaculos efect al acestui remediu este reglarea rapidă a greutăŃii corporale. ar fi bine să facă minimum o lună de tratament cu una din aceste plante depurative. precum şi a bolilor alergice de tot felul. Se ia sub formă de tinctură: o linguriŃă de tinctură de ienupăr se bea diluată în jumătate de pahar de apă. (Preparatul se gaseşte şi în farmacii.d. este extrem de benefică această uşurare a organismului de surplusurile de greutate.  cura cu tinctură de ienupăr măreşte foarte mult imunitatea la nivelul rinichilor şi a vezicii. din cele trei descrise mai sus. tinctura de fructe de soc mobilizează toxinele din organism şi intensifică eliminarea lichidelor din corp prin diureză şi prin transpiraŃie.sunt un remediu foarte eficient mai ales pentru persoanele care au tendinŃa de a acumula foarte multă apă în Ńesuturi. pentru că sunt probabil cele mai puternice şi mai complexe depurative din flora noastră medicinală. ceea ce duce la eliminarea promptă a cistitelor. cu un regim de viaŃă moderat şi fără vicii majore.

O cură cu tinctură de pelin durează maximum două săptămâni. în caz contrar. este necesar ca regimul alimentar să sprijine şi să stabilizeze acest proces benefic. În acest context. Care sunt efectele plantelor amare Fiind o completare adusă tratamentului cu depurative. mai ales atunci când există probleme cu ficatul. obŃinută prin măcinare cu râşniŃa electrică de cafea . dar cu efecte asupra ficatului şi bilei extraordinar de puternice.este un stimulent general extraordinar. după care tratamentul se poate relua. se recomandă să fie administrat sub forma de tinctură. Se iau 3 linguriŃe de tinctură pe zi. care au suferit intoxicaŃii majore. Dacă nu se respectă timpul de pauză. În fine. În plus. Rostopasca (Chelidonium majus) . pelinul poate dă un gen de dependenŃă nedorită. În mod special. care sunt într-o perioadă în care se confruntă cu surmenajul fizic sau psihic. acumulările de toxine reapărând într-un timp foarte scurt şi anulând practic eforturile făcute în cadrul tratamentului de dezintoxicare.este o plantă destul de toxică. De altfel. Apoi.25 grame) de trei ori pe zi. ele se iau încă o săptămână după ce tratamentul cu depurative s-a încheiat. într-un timp cât mai scurt. plantele şi remediile amare pot fi luate şi în afara regimurilor de dezintoxicare. Se ia sub forma de pulbere. Rostopasca este în mod special recomandată persoanelor care suferă de dischinezie biliară (fiere leneşă). depurativele se iau primele.amare (vom vedea la modul de administrare în ce fel). cu minimum jumătate de oră înainte de a mânca.o lingură. ar fi util să consumaŃi câteva din alimentele-medicament recomandate în continuare: Sucul proaspăt de mere şi sucul de morcovi . în timp ce plantele amare se iau cu 10-15 minute înainte de masă.este un remediu pe care îl găsiŃi în orice magazin naturist şi care are la bază plante amare. dar ne vom opri acum doar asupra acŃiunii sale de stimulare a digestiei. Cum şi cât timp se administrează plantele amare De regulă. descrisa mai sus. indicat în curele de purificare mai ales persoanelor cu un trai sedentar. ele sunt un ajutor foarte preŃios pentru câteva categorii de persoane. pentru cele care au avut sau au hepatită (inclusiv formele virale grave). Pelinul este un remediu forte pentru compensarea efectelor sedentarismului şi pentru combaterea atoniei digestive. cu repercusiuni negative asupra ficatului. înainte de fiecare masă. una din denumirile sale este aceea de tonic amar suedez.un vârf de cuŃit (aproximativ 0. De asemenea. pelinul nu va fi folosit de femeile aflate în perioada de graviditate şi de către persoanele care suferă de gastrită hiperacidă în fază acută. Câteva repere de alimentaŃie în timpul curei de purificare În mod firesc. urmată de o pauză de 10 zile. pe lângă administrarea unor plante menite să ajute la eliminarea rapidă a substanŃelor nocive din organism. tratamentul cu tonice amare va fi continuat pe perioade lungi de timp (de ordinul lunilor). bitterul suedez are un spectru mult mai larg de aplicaŃii (datorită compozitiei sale foarte complexe). Cui îi sunt contraindicate plantele amare Plantele amare nu vor fi folosite de către persoanele extrem de slăbite. Pentru că este destul de greu de suportat altfel (din cauza gustului extrem de amar). în cazul în care există anumite perturbări hepatice sau digestive.sunt foarte hrănitoare. care se prepară întocmai ca cea de ienupăr. Pentru ca efectul plantelor amare să fie complet. pentru a stabiliza efectele curelor de purificare. compensează o parte din deficitul de vitamine şi minerale care poate apărea pe moment în cursul curelor de dezintoxicare. aşa încât efectele de dezintoxicare să fie cât mai puternice. fiind un drenor şi regenerator neîntrecut. de regulă câte una înainte de masă. diluate în puŃină apă. motiv pentru care este recomandat în special celor cu gastrită hipoacidă sau celor care se confruntă cu indigestii frecvente. puse în apă sau ceai. cu bila sau cu constipaŃia. pe stomacul gol. Se administrează câte o jumătate de lingură . plantele amare contribuie la obŃinerea efectelor de stimulare şi reglare imunitară despre care am vorbit ceva mai sus. Bitterul suedez . Sucul . Iată în continuare câteva plante amare cu efect extrem de puternic: Pelinul (Artemisia absinthum) . ar fi extrem de potrivit ca măcar pe perioada curei de dezintoxicare să urmaŃi un regim vegetarian sau măcar lacto-vegetarian pentru a susŃine dezintoxicarea. care prezintă o anumită lentoare a proceselor de digestie ori se confruntă frecvent cu stări de astenie. Mai mult.

Miezul de nucă. “farmacia” verzei murate. pâlnii şi coveŃi de lemn. pe care le manevra ca un adevărat alchimist. Iar când bunica-mi dădea să gust din minunile ei. este acum preparată de către mari firme de suplimente nutriŃionale şi prezentată ca remediu de ultimă oră. stimulează producŃia de celule imunitare de tip T. cu tradiŃii în păstorit. anumite minerale din compoziŃia lor vin să compenseze pierderea masivă de minerale şi oligoelemente care apare pe moment atunci când sunt folosite plantele depurative puternice. seminŃele de dovleac şi floarea-soarelui . un adevărat ritual. Este cunoscută şi ca un bun purificator al sângelui şi un protector al stomacului. favorizează creşterea masei musculare în detrimentul Ńesutului adipos. dominate de mireasma tare a mărarului.este folosită din aceleaşi raŃiuni ca şi fulgii de cereale. reglează greutatea. pentru plusul de energie pe care îl aduce. ZERUL Pentru cine nu ştie. Opărirea pânzei în care se făcea brânza. mai ştiinŃific. T. Mai mult. gălbuie şi uşor tulbure. odată cu instaurarea epocii medicamentelor de sinteză. există această credinŃă despre virtuŃile tămăduitoare ale zerului. curăŃă vasele de sânge şi reglează nivelul colesterolului. aşa că rareori era aruncat. care rămâne după ce caşul proaspăt e pus la scurs. Uleiul de măsline presat la rece . La ce este bun zerul vom vedea în continuare: . ZERUL. mă şi vedeam călărind caii lui Făt-Frumos. zerul este zeama aceea acră. Enzimele din compoziŃia sa catalizează anumite procese de dezintoxicare. Fulgii de cereale (grâu.are un efect uşor laxativ. BORŞUL şi MOAREA DE VARZĂ Cum se transformă bucătăria în laborator de cercetare ştiinŃifică Printre amintirile cele mai parfumate din anii copilăriei se numără zilele în care bunica prepara brânza. credinŃă dată uitării. Iată. tot mai multe colective de cercetare din lume s-au concentrat asupra efectelor miraculoase ale zerului şi ale extractului proteic de zer. stopează evoluŃia sau chiar ajută la remisia tumorilor. inflamaŃii ale colonului. fiind folosit atât ca supliment pentru hrana oamenilor. în timp ce cel de mere este recomandat persoanelor în vârstă sau mai slăbite. Aşezat tăcut şi cuminte pe laviŃa din bucătărie.sunt nişte surse de energie formidabile. borşul şi murăturile.prin conŃinutul lor de fibre vegetale sunt un ajutor foarte bun pentru curăŃarea tubului digestiv. de care avem din plin nevoie atunci când corpul trebuie să facă faŃă rigorilor unui proces de detoxifiere. Şi iată că un cercetator canadian. practic. dă vigoare trupului şi alungă bolile. pentru a putea fi conservată. Din ‘91. o urdă obŃinută la rece (procedeul culinar este la cald) şi apoi deshidratată. care se mai prepară doar pe teritoriul României şi în Corsica. Din bătrâni se ştie că zerul întăreşte plămânii. Pâinea integrală . a zerului şi a borşului românesc. urda . orz. La scurtă vreme. Un remediu pe care însă medicina populară românească îl cunoaşte din timpuri imemoriale şi pe care ştiinŃa nu face decât să-l reconfirme. Zerul cel mai bun şi care se foloseşte în terapie este cel nefiert.o brânză extrem de bogată în proteine şi. Ellison. creează o adevarată revoluŃie în lumea producătorilor de suplimente nutriŃionale prin descoperirea unor proteine cu efecte excepŃionale asupra organismului: proteinele din zer.se consumă sub forma de salată. când au fost publicate primele studii. adică în special pentru conŃinutul de fibre alimentare care absorb şi ulterior elimină materiile reziduale din tubul digestiv. şi până acum. priveam uimit arsenalul ei de ulcele. Ei bine. sănătos şi frumos. fără grăsimi. tăierea ramurii de vişin care se punea în borş sau adăugarea verdeŃurilor din grădină în murături mi se păreau mai mult decât o treabă a bucătăriei. Extractul proteic din zer scade colesterolul. cât şi a animalelor.de morcov este recomandat în mod special persoanelor cu predispoziŃie spre gastrită. spaŃiul încăperii se umplea de arome acrişoare şi aspre. La foarte multe popoare europene. dr. Ce este extractul proteic din zer? Este foarte asemănător cu ceva obŃinut de sute de ani de către ciobanii nostri.J. Varza crudă . ovaz) . spunându-mi că o să mă fac mare.

 Degerături .pentru trezirea din beŃie se beau 1-2 litri de borş dintr-o dată. În total au fost 7 pacienŃi.  Boli respiratorii cronice: bronşita.  Guta . dar şi pentru oamenii “leneşi la mâncare şi la muncă”. Fie şi numai din cele spuse până acum şi deja ne dăm seama că merită să avem la îndemână acest “remediu” de sărbători şi chiar şi după aceea.  Imunitate slăbită. faima cea mai mare şi-a câstigat-o borşul prin aceea că are capacitatea. dintre care 2 au avut regresii ale tumorilor.în mai multe cazuri de cancer (de sân cu metastaze. în care se bea câte o jumătate de litru de zer pe zi. care devine mult mai rezistent la infecŃiile virale şi bacteriene. se lasă vreme de 60 de minute. administrat de trei ori pe zi. se spunea că borşul cel mai bun este cel făcut de oamenii iuŃi şi harnici. 100 de grame minimum.se bea în fiecare zi o jumătate de litru de borş. care se bea de obicei cu un sfert de oră înainte de masă. În fine. borşul era remediu pentru copiii deocheaŃi. Mai mult. . până la vindecare. fiind un remediu fără egal în această direcŃie. La ceilalŃi trei boala a progresat într-un ritm mai lent. cu gust acru şi efecte terapeutice deosebite: borşul. la români (ruşii sunt şi ei maeştri ai terapiei cu borş) există o sumedenie de tradiŃii legate de virtuŃile purificatoare şi energizante ale acestei licori. cum ar fi ameŃeala. Se fac cure de 2-3 luni. tărâŃele de grâu fermentate în apă dau naştere acelui lichid gălbui. astm.  InfecŃii bacteriene . cancer de pancreas şi cancer de ficat). toate vasele şi tacâmurile erau clătite în borş şi apoi erau binecuvântate cu semnul crucii. încă neexplicată de ştiinŃă.  Adjuvant în infecŃia cu HIV . normalizarea hemoglobinei şi a numărului de limfocite. PuŃin cunoscut în Ńările occidentale. Rezultatul: nivelul de producere a celulelor imunitare. cu 30 de minute înainte de masă. De asemenea. pentru a combate simptome ale mahmurelii.două căni de borş băute zilnic ajută la vindecarea acestor boli şi. considerată în multe zone ale Ńării drept magică. realizat de către cercetătorii germani. BORŞUL Ingredientul de bază al borşului sunt binecunoscutele tărâŃe de grâu Ei bine. mai ales.  Boli tumorale (maligne şi benigne) . pacienŃilor li s-a administrat o cantitate zilnică de 30 de grame de concentrat de proteine din zer (echivalentul a un litru . dar procesul lor de dezvoltare a fost stopat. după care se spală cu apă. Dar să vedem cum acŃionează borşul ca medicament. Se fac cure de câte trei săptămâni cu borş. sensibilitate la infecŃii respiratorii consumul zilnic de urdă. înainte de mesele principale. scad procentul de colesterol din ficat şi protejează sistemul cardio-vascular. În Oltenia.un litru şi jumătate de zer).într-un studiu cu durata de două săptămâni. înainte de intrarea în post şi înainte de mesele de sărbători.se pun comprese cu zer pe zonele afectate. fiind de un real folos pentru tratarea acestei afecŃiuni. La alŃi doi pacienŃi tumorile nu au regresat. preîntâmpină agravările şi recidivele. elimină această afecŃiune. Se lasă astfel învelite vreme de o oră. el înlătură mai toate simptomele intoxicaŃiei cu alcool (ale mahmurelii).zerul are pe termen lung efect drenor şi depurativ. Se pare că anumite substanŃe active din borş blochează dezvoltarea bacililor care provoacă această maladie. că trezeşte omul din beŃie. 30 de bolnavi seropozitivi cu HIV (5 femei şi 25 de bărbaŃi) au luat echivalentul a un litru şi jumătate de zer sub forma unui concentrat de proteine.un tratament de o lună.  Alcoolism . În Bucovina. vreme de două săptămâni.zonele afectate se învelesc în tifon înmuiat abundent în zer.două-trei pahare de zer consumate zilnic reduc valoarea colesterolului din sânge. pe stomacul gol. În Moldova. ca să fie “spălate toate relele”. un rezultat neegalat de nici un alt medicament natural sau de sinteză.  Anemie . care nu mâncau şi plângeau des.  Adjuvant în tuberculoză . Se face zilnic această aplicaŃie. Două utilizări externe ale zerului  Eczeme . în care se beau 3 căni de zer pe zi. creşte în timp capacitatea naturală de apărare a organismului. a crescut cu 32%. după care se îndepărtează şi se lasă zona tratată să se usuce. sinuzita . Tratamentul se repetă zilnic. care sunt distruse la cei atinşi de această boală cumplită. Valori ridicate ale colesterolului . se bea minimum 1 litru din această licoare a doua zi.jumătate de litru de zer consumat zilnic creşte capacitatea de apărare a organismului şi distruge direct bacteriile. de pildă. timp de 6 luni.

Se spune că cei care beau zilnic borş mult nu mai simt nevoia să bea alcool.se bea câte un pahar de moare de varză pe stomacul gol de 3-4 ori pe zi. având atât de multe aplicaŃii. încât ar putea fi scrise despre ea tomuri întregi. înainte de felurile de mâncare mai grele. dar extrem de sănătos:  ConstipaŃie . Ńăranii noştri nemaiştiind cum să scape de ea (între altele. la margini de câmp şi prin locuri virane.un pahar de borş. deblochează eliminarea şi ajută la dezintoxicarea traiectului digestiv. MĂRUL-LUPULUI Modestă ca înfăŃişare. Acest tratament este contraindicat în dispepsia acidă.  Digestie dificilă. S-a încercat atunci izolarea din frunzele sale a unui medicament de semisinteză cu administrare internă. senzaŃia de vomă. rezistă foarte bine şi la ierbicide). fiind ocolită de insectele dăunătoare. Buruiana aceasta este . se mai poate lua câte o înghiŃitură din acest stimulent digestiv ori de câte ori simtim nevoia. un miros foarte puternic şi destul de înecăcios.una din cele mai puternice plante medicinale din flora noastră. acidul aristolochic. moarea de varză a fost destul de puŃin studiată de către ştiinŃă. precum şi la sfârşitul ospeŃelor.se bea un sfert . Este un extract 100% natural din varză.se pare . Acesta este şi motivul pentru care.  Oboseala cronică .o jumătate de litru de borş dintr-o dată pentru revigorarea rapidă a organismului şi a sistemului nervos. însă s-a dovedit că separat de celelalte componente ale plantei. conduce în topul celor mai puternice plante medicinale din România Denumirea ştiinŃifică a acestei plante este Aristolochia clematitis. în timpul meselor traditionale de Crăciun şi de Anul Nou se serveşte moare de varză din belsug. când savanŃii au fost fascinaŃi de efectele sale imunostimulatoare extrem de intense. referitoare la miracolele terapeutice făcute cu ajutorul acestei plante. MOAREA DE VARZĂ Moarea nu este altceva decât zeama rezultată prin scurgerea verzei murate. ca şi până atunci. Se bea dimineaŃa. referitoare la acest remediu.  Indigestie.  Hipotensiune . uneori mai mult. încât sufocă adesea culturile. iar frunzele ei amintesc oarecum de cele ale fasolei. în timpul mesei. În zona de vest a Ńării i se spune mărul-lupului. Are florile galbene.se bea zilnic înainte de masă o jumătate de pahar .  Sensibilitate la frig . măreşte rezistenŃa organismului la febră şi. Ceea ce ne determină acum să scriem despre ea sunt nenumăratele semnale primite. este foarte toxic pentru ficat. precum şi de bolile virale şi bacteriene ale plantelor. Partea aeriană a fost studiată intens în anii ‘80. ea rămânând. Atunci s-a renunŃat la studierea sa. Din păcate. doar că efectul e pozitiv. şi sare. ComparaŃia cu forŃa unei explozii atomice nu este hazardată. în multe sate româneşti. deşi cu siguranŃă va veni vremea când şi ea va declanşa o mică revoluŃie în lumea medicamentelor naturale. implicit. se pare. cu principii active de la plantele aromatice puse în murături. Se bea înainte de masă o jumătate de pahar de moare de varză.moarea de varză este un stimulent digestiv puternic şi mai ales rapid. buruiana de remf. Creşte prin vii. vomă . favorizează încălzirea corpului.durerea de cap.3-4 pahare de moare de varză stimulează digestia. Până atunci.  AfecŃiuni febrile . vă prezentăm câteva din recomandările medicinii populare româneşti. picioare). apoi. curcubeŃica. iar pe malul Dunării. Se consumă zilnic 1-2 pahare de moare de varză.moarea se foloseşte în medicina tradiŃională românească pentru cei “slabi la inimă”. nu foarte grozav ca miros. în sudul Moldovei.prin conŃinutul său de vitamine. are şi efecte stimulente imunitare. Moarea de varză în cantităŃi ceva mai mari reglează temperatura corpului. îmbogăŃit cu fermenŃi şi enzime. Lista afecŃiunilor vindecate cu ea este impresionantă: de la boli hepatice şi infecŃii recidivante la dermatoze . inclusiv a extremităŃilor (mâini. moarea de varză stimulează circulaŃia sângelui şi. la prânz şi seara câte un pahar de moare de varză. Este atât de rezistentă şi vivace. în apanajul medicinii populare. mai ales în timpul sezonului rece. Este înaltă de jumătate de metru. putând favoriza chiar formarea tumorilor hepatice. principiul activ imunostimulator secretat de ea. tremurăturile membrelor. inapetenŃă .

a hepatitelor virale. Clisma cu mărul-lupului Preparatul pentru clismă se obŃine dintr-o lingură rasă de pulbere de mărul-lupului. cu miros puternic de plantă. Planta rămasă după filtrare se opăreşte cu încă 2 l de apă clocotită. nu prezintă nici un inconvenient. Din acest motiv. tumori benigne şi maligne sau boli ginecologice. au o eficienŃă foarte mare şi se aplică unei game foarte largi de boli. Această pastă va fi adăugată peste un sfert de pachet de unt (uşor înmuiat în prealabil în apropierea unei surse de căldură.5 grame pe zi pentru un adult.rezistente la orice altă formă de tratament. iar pulberea obŃinută se combină în proporŃii egale cu pulbere de rădăcină de tătăneasă.se pune pe locul afectat o cataplasmă cu tătăneasă şi mărul-lupului o dată pe zi. deoarece mărul-lupului. Un tifon bine . Baia de şezut cu mărul-lupului O mână de plante se lasă să se macereze în 2 l de apă. care sunt lipsite de pericole. administrat o perioadă limitată de timp (maximum o lună). când se filtrează. Utilizarea internă Prezintă fără doar şi poate riscuri. infecŃii genito-urinare recidivante. atât cât cuprinde. fără a fi atât de toxic ca spânzul. are o anumită acŃiune nefastă la nivelul rinichilor şi a tubului digestiv. până se umple borcanul. care apoi va fi păstrată la frigider.  Rănile (inclusiv de la intervenŃii chirurgicale) care nu se închid se tratează cu comprese cu tinctură de mărul-lupului. Unguentul de mărul-lupului Şase linguri de tinctură se pun pe o farfurioară curată şi se lasă să se evapore până îşi reduc volumul de circa trei ori. după care se filtrează prin tifon. fără a-l topi complet). Viteza de vindecare va creşte simŃitor. obŃinându-se aproximativ două linguri dintr-o pastă groasă şi uşor lipicioasă. Lichidul se Ńine în intestin vreme de 10 minute înainte de a fi eliminat. Se închide borcanul şi se lasă la macerat vreme de 14 zile. amestecând bine cu o lingură până se omogenizează perfect această combinaŃie. care se lasă la înmuiat în jumătate de litru de apă. în care se va sta cu şezutul vreme de 20 de minute (adăugând din când în când apă caldă. Tinctură de mărul-lupului Într-un borcan cu filet se pun frunze de mărul-lupului bine pisate ori măcinate cu râşniŃa de cafea. ci doar de tratamentele externe. În final se combină cele două extracte într-un lighean. însă singurul care are investitura să prescrie şi să conducă acest tratament este medicul curant. Se pun comprese pe locurile afectate cu tinctura astfel obŃinută. dacă este nevoie). amestecând mereu. Se pare că în doze mici. de seara până dimineaŃa. de până la 1. după care se filtrează. se lasă la răcit decoctul. amestecând din când în când. o lingură de rădăcină de tătăneasă şi o lingură de flori de muşeŃel. Câteva forme de preparare şi administrarea externă Cataplasmă cu mărul-lupului Se macină fin iarba de mărul-lupului cu ajutorul unei râşniŃe de cafea. Cu preparatul astfel obŃinut se fac clisme cu ajutorul irigatorului. în doze mari dând reactii adverse severe. mătrăguna sau rostopasca. fiind chiar un remediu rapid în tratarea cancerului pulmonar. la sân şi la intestin. Este un leac foarte bun pentru hemoroizi. aşa încât să se formeze o pastă cât mai omogenă. după care se acoperă. iar planta ramasă după filtrare se fierbe în jumătate de litru de apă până când scade la jumătate. după care se combină cu maceratul. inflamaŃii anale. Apoi se adaugă alcool alimentar de minimum 70°. precum şi a infecŃiilor intestinale. se lasă să se răcească şi se filtrează din nou. Boli care se vindecă prin tratamentul extern cu mărul-lupului  Pentru o cicatrizare estetică a rănilor sau a tăieturilor în urma unor intervenŃii chirurgicale . Ńinându-se vreme de o oră. Această pastă se aplică printr-un tifon pe zona afectată vreme de o oră. astfel ca planta să fie bine pătrunsă de alcool. nu ne vom ocupa în acest articol de administrarea internă a mărului-lupului. iar cicatricele vor deveni cu timpul abia vizibile. de piele. vreme de 810 ore (de dimineaŃa până seara). maceratul se pune deoparte. Peste amestecul de pulbere de mărul-lupului şi tătăneasă se adaugă apoi apă călduŃă.

 Abcese. după care se înmoaie în el degetul afectat vreme de 20-30 de minute. chlamidya . până ajungeŃi la cea mai apropiată unitate sanitară. pentru sporirea imunităŃii locale. papiloma. de la primele simptome adresaŃi-vă medicului curant. care trebuie administrat imediat. care vor fi făcute o dată la două-trei zile. bine închise. greu vindecabile la degetele de la mâini şi de la picioare . făcute o dată la două zile.  InfecŃii genitale cu trichomonas. eczeme infecŃioase rezistente la alte forme de tratament .se umple pe jumătate un păhărel îngust cu tinctură de mărullupului. precum şi pentru a apăra oamenii de epidemii. întrucât era singurul remediu eficient contra veninului temutei reptile. tulburări circulatorii.se pune pe locul afectat o cataplasmă cu mărul-lupului vreme de trei-patru ore pe zi. Sunt multe cazuri de pacienŃi cărora trebuia să le fie amputat degetul şi l-au salvat ca prin minune doar cu acest tratament simplu.. preparat întocmai ca şi cel pentru clisme. administrarea de cărbune medicinal. şi puneŃi la îndemână şi antidotul elementar . o dată la două zile. Tratamentul constă în voma terapeutică (spălături gastrice). cu care se fac aplicaŃii locale de douătrei ori pe zi.  Cancerul de piele . genital. Herboriştii englezi din secolele XVI-XVII recomandau mestecarea . La bărbaŃi se fac zilnic băi de sezut cu mărul-lupului. cele două terapii mergând foarte bine în paralel.se foloseşte unguentul al cărui mod de preparare a fost descris anterior. Se repetă aplicaŃia zilnic. 5000 de ani. de prostată . Primele consemnări despre folosirea ei în scopuri medicinale datează de acum. Foarte utile sunt şi băile de şezut cu mărul-lupului.se face gargară cu ceai de mărullupului. În câteva zile infecŃia se va retrage şi apoi va dispărea. . În cadrul aceluiaşi tratament se vor realiza totodată clisme cu mărullupului.  Contra hemoroizilor . după care se lasă pielea să se zvânte în aer liber vreme de o oră. după care se îndepărtează compresa şi se lasă pielea să se zvânte vreme de măcar o jumătate de oră. IntoxicaŃia cu mărul-lupului Apare la adulŃi atunci când se depăşeşte doza de 6 grame pe zi şi se manifestă prin următoarele simptome: greaŃă. Aplicarea cataplasmelor se repetă până la dispariŃia totală a leziunii. planta era remediul de taină al cavalerilor care o foloseau pentru a-şi tămădui rapid rănile primite în luptă şi pentru a preveni infecŃiile. Utilizat extern.cărbunele medicinal. în Spania. Tratamentul se face vreme de 7-10 zile cu două săptămâni de pauză pentru refacerea florei vaginale. producerea unei purgaŃii puternice.  Cancer intestinal. nu prezintă nici un fel de inconveniente. Toate tratamentele interne vor fi făcute sub directă îndrumare şi supraveghere a unui medic. vărsături. care în vremurile acelea erau fatale.se face o dată la două zile o clismă cu mărullupului şi în plus se aplică zilnic o cataplasmă cu tătăneasă şi mărullupului. În cazul în care clismele sunt contraindicate. Mai ales în infecŃii cu chlamidya şi în cele bacteriene va fi respectat cu stricteŃe tratamentul cu antibiotice prescris de medic. unde ea era numită “iarba cobrei”. Vechii gali foloseau mărul-lupului pentru tratarea tumorilor şi a oricăror excrescenŃe apărute pe corp. se fac zilnic băi de şezut. Dacă aveŃi în casă plante toxice. Tot în Egipt era administrată pentru tratamentul infecŃiilor pielii. atunci păstraŃi-le în dulăpiorul de medicamente.  Cancer esofagian. din Egiptul antic.  În cancerul genital la femei se face o clismă la două zile şi o irigaŃie vaginală (cu acelaşi tip de preparat ca şi la clisme) o dată la treipatru zile.se fac spălături vaginale cu un ceai preparat la fel ca cel pentru clisme. În caz de intoxicaŃie. tătăneasă şi muşeŃel. până la vindecarea totală. inflamaŃii severe ale rinichilor. furuncule.îmbibat cu tinctură se pune pe locul afectat vreme de 30 de minute. cu condiŃia să fim atenŃi ca manipularea şi depozitarea să fie corectă. pentru vindecarea rapidă a muşcăturilor de animale şi insecte. Mărul-lupului este una dintre cele mai utilizate plante încă din cele mai vechi timpuri. urinări dese.. În Evul Mediu.se recomandă clismele cu mărul-lupului.  Răni purulente. la limbă etc. de rect. scaune numeroase (uneori sangvinolente). Nu faceŃi tratament intern cu mărul-lupului fără îndrumare medicală.

atunci când ne vindecăm cu antibiotice sau cu alte substanŃe antimicrobiene. pentru a îndepărta coşurile de pe faŃă şi a înfrumuseŃa pielea. epidemiile de gripă. în Satu Mare şi în BistriŃa Năsăud era folosită pentru tot soiul de “bube” (boli de piele). Din păcate. fac ravagii în ultimele decenii. despre care vom vorbi în continuare. Arnica (Arnica montana) este o “rivală” serioasa a echinaceei. cunoscută sau necunoscută. În Moldova este consemnată folosirea acestei plante mai ales în judeŃele Vrancea. Odată organismul dezintoxicat. pe lângă efectele imunostimulatoare. Mai mult. de hepatită virală. e momentul să vă bucuraŃi de succese: întărirea imunităŃii va fi pentru dvs. unde era considerată un adevărat elixir contra bolilor femeieşti. când facem o infecŃie renală ori urinară. la calitatea îndoielnică a apei de băut. având. un fenomen static. Medicina naturistă are însă mijloace pentru a revigora acest sistem imunitar. precum şi a celor recto-anale (se folosea sub formă de băi). se folosea pentru a face părul să crească frumos. pentru întărirea organismului împotriva epidemiilor. arătând că tratamentele interne mai lungi de trei săptămâni pot dăuna rinichilor. la care sistemul imunitar participă în fiecare secundă. la poluarea atmosferică şi la o multitudine de alti factori nocivi. la stres. ci în primul rând sistemul imunitar. această se datorează în cea mai mare măsură tot sistemului imunitar. “vina” o poartă nu neapărat microorganismele care o produc. În medicina noastră populară este consemnată folosirea acestei plante în foarte multe zone ale Ńării. care este doar ajutat din exterior prin aceste intervenŃii cu medicamente. mărul-lupului era folosit în special pentru tratarea rănilor şi a bolilor de piele. la sedentarism. cu flori mari şi galbene. pentru “trânji” (hemoroizi). terenul este pregătit pentru acŃiunea unei alte “arme” a naturii: stimulentele imunitare din plante medicinale. motiv pentru care adesea este folosită pentru tratarea infecŃiilor deja declanşate. Stimulentele imunitare naturale Vă număraŃi printre fanii sfaturilor de curăŃare a organismului? Dacă răspunsul este afirmativ. care în mod normal are capacitatea de a opri orice agresiune microbiană. este un excelent remediu pentru perioada de toamnă-iarnă. Starea de sănătate nu este. adesea medicaŃia modernă abia reuşind să atenueze simptomele bolii. un fleac Ce este sistemul imunitar? O “armată” formată din miliarde de celule. vezicii urinare şi tubului digestiv. Din acest motiv. În Oltenia. dar şi pentru tratarea cancerului de rect sau de intestin. sunt. şi o acŃiune antibiotică puternică. Apoi. de asemenea. pentru eliminarea abceselor dentare şi a tuturor afecŃiunilor gurii. când tonusul psihic este în scădere (ceea ce afectează nefast capacitatea organismului de a se apăra de boli). ci un proces extrem de dinamic. Fără aceste structuri de aparare. eliminate şi Ńinute sub control de către aparatul imunitar cu care natura ne-a înzestrat. dar şi a hepatitei şi ulcerului stomacal (se administra puŃină rădăcină fiartă în lapte). care mai ales pe termen lung se dovedeşte a fi extrem de sensibil la intoxicaŃiile lente prin alimentaŃie. mii şi milioane de microbi cu care intrăm în contact sunt inactivaŃi de către acest sistem fără ca noi să ştim. Zilnic. De asemenea. coordonate magistral de către o veritabilă inteligenŃă naturală aflată în organismul fiecăruia dintre noi. datorită efectelor sale antidepresive şi tonice cerebrale. din această perspectivă. În Banat era utilizată contra “rănilor rele”. care există în fiecare clipă chiar şi în corpul celor mai sănătoşi dintre noi. de gripă. iar primul şi probabil cel mai important dintre ele este dezintoxicarea. care creşte pe pajiştile înalte ale munŃilor nostri la începutul verii. GalaŃi şi Bacău. nu am putea supravieŃui nici măcar o zi. despre care am vorbit pe larg înainte. . ARNICA Este o plantă superbă. pe zeci şi zeci de fronturi. o hepatită sau orice altă formă de infecŃie. adica a cancerului la piele. fără a reuşi să Ńină sub control infecŃia în sine. Cele câteva sute de celule canceroase. Tot ei avertizau asupra toxicităŃii plantei. Fără îndoială că buna funcŃionare a acestui sistem este o veritabilă cheie a sănătăŃii fiecăruia.a două-trei frunze de mărul-lupului pe zi. Atunci când ne îmbolnăvim de guturai. infecŃiile renale etc. stilul de viaŃă al omului modern este cât se poate de neprielnic acestui sistem imunitar. menită să ne protejeze corpul de orice formă de agresiune din exterior sau din interior.

de trei-patru ori pe zi. fiind denumită adesea “vaccinul antigripal natural”. A fost preluată de către cercetătorii americani din medicina tradiŃională a amerindienilor şi. care . prima dată cultivat în China. se pare. există o multitudine de tipuri de ginseng. care nu mai cedează. fără a da efecte adverse. arnica se foloseşte intern. în timpul sezonului rece. Atunci când răceala s-a instalat deja. Cele mai spectaculoase efecte se obŃin însă în mărirea imunităŃii persoanelor deja afectate de boli cum ar fi guturaiul. mai ales sub forma de pulbere. diluate într-o jumătate de pahar de apă. care este fără doar şi poate cel mai vândut stimulent imunitar de pe mapamond la ora actuală. Cea mai folosită este specia cu flori roşii (Echinacea purpurea). cel mai rapid şi simplu mod de administrare este tinctura. a unor boli de piele de origine infecŃioasă sau chiar a unor tumori benigne. a cărei tulpină floriferă depăşeşte adesea un metru. de trei ori pe zi. Se ia o linguriŃă de tinctură de trei ori pe zi. cum ar fi arnica. Se pare că cele mai spectaculoase rezultate le are. Tinctura de arnică completează foarte bine şi tratamentul cu antibiotice de sinteză. Tinctura de arnică se găseşte în farmaciile naturiste şi se administrează de regulă câte 50 de picături. echinacea.deşi este mai greu de găsit în Plafar şi e ceva mai complicat de administrat . Pe termen mai lung. este un adevărat elixir pentru persoanele foarte sensibile la frig. Se ia o jumătate de linguriŃă de pulbere de echinacea. în prevenirea gripei. poate fi folosit pe termen lung. Este indicată în bolile însoŃite de febră. adusă din America de Nord. în prevenirea şi în tratarea infecŃiilor rinichilor şi căilor urinare. dintre care cele mai apreciate sunt cel . bronşita. ECHINACEA Este o plantă înăltuŃă. sinuzita. care au descoperit faptul ca are efecte uimitoare de mărire a rezistenŃei naturale a organismului la infecŃii. Cui îi este recomandată arnica La fel ca şi la echinacea. faringita. obŃinută prin măcinarea plantei cu râşniŃa electrică de cafea. unde era un leac de căpătâi al pieilor roşii. O cură de 10-14 zile cu tinctură sau pulbere de echinacea măreşte considerabil capacitatea de apărare a organismului în faŃa infecŃiilor. de unde s-a răspândit pe tot continentul asiatic. Este un remediu excepŃional atunci când simŃim că ne încearcă răceala. A fost. în special răcelile. care nu cedaseră la nici o altă formă de tratament. În prezent. dar care vor să evite bolile iernii. o cură de două săptămâni cu arnică este recomandată persoanelor care nu au probleme majore de sănătate. pentru prevenirea îmbolnăvirii. încât persoane care se tratau de un banal guturai au constatat dispariŃia unor infecŃii renale. de preferinŃă pe stomacul gol.Cum se administrează arnica Având (în doze mari) o toxicitate destul de mare. se iau până la 4 linguriŃe pe zi sau se apelează la remedii mai puternice. când avem infecŃii în gât. care vor să se ferească de bolile respiratorii din timpul iernii. pe care o găsim în prezent în mai toate farmaciile şi magazinele naturiste. în cure de minimum două săptămâni.este mult mai eficientă decât tinctura. amigdalita. Cum se administrează echinacea Pe termen scurt. ulterior. diluate într-o jumătate de pahar cu apă. ReacŃia imunitară potenŃată de tratamentele cu pulbere de echinacea este atât de puternică. care fac guturai. care permite o dozare exactă şi are efecte foarte puternice în cantităŃi mici. GINSENGUL Ginsengul (Panax ginseng) este una dintre plantele medicinale emblematice ale lumii. Care sunt atuurile acestui remediu? AcŃionează relativ rapid (în 3-4 zile apar efectele de mărire a capacităŃii de apărare a organismului în fata infecŃiilor). Cui îi este recomandată echinacea Este în primul rând indicată persoanelor relativ sănătoase. mai ales sub forma de tinctură. Apoi. efecte extraordinare are pulberea de echinacea. are o toxicitate scăzută (este indicat şi copiilor mici). O cură de o lună cu echinacea sub forma de pulbere ajută la eliminarea gradată a infecŃiilor persistente şi măreşte rezistenŃa la bolile infecŃioase. ale amigdalelor sau ale sinusurilor. Persoanele care au probleme de imunitate la nivelul gâtului vor face gargară cu două linguriŃe de tinctură de arnică. se confruntă cu umflarea amigdalelor sau a ganglionilor la cea mai mică pală de curent. eventual cronicizate. de către cei germani.

este indicat persoanelor foarte sensibile la frig. după care se filtrează şi se consumă cât mai cald. doza pentru un adult fiind în jur de un gram de plantă pe zi. producând un fel de acces de febră (deloc dezagreabil). temperatura ridicată fiind un sprijin pentru anumite celule cu rol imunitar în neutralizarea microbilor. Un tratament pentru mărirea imunităŃii poate dura între zece şi treizeci de zile. această plantă este recomandată structurilor mai puŃin robuste. benigne sau maligne. Aceste capsule se administrează conform prospectului. fiind în consecinŃă un remediu excelent pentru momentele de impas psihologic.). care ne poate salva atunci când declanăarea guturaiului sau a gripei este iminentă. maximum trei (timp în care va trebui să ne ferim de frig şi vom evita oboseala). reapariŃia temporară a unor sângerări similare celor menstruale. carenŃe de alimentaŃie etc. sub formă de condiment) se opăreşte cu o cană de apă fierbinte vreme de 15 minute. chiar şi în cele alimentare. care au probleme circulatorii traduse prin răceala extremităŃilor sau care se confruntă cu oboseala şi contracturi musculare. Se beau două-patru căni de infuzie fierbinte de măghiran într-un interval de timp de două ore. stres. de asemenea. ca temperatura acestuia să nu scadă. interesează în primul rând efectul ginsengului de mărire a imunităŃii şi a rezistenŃei organismului la frig şi la oscilaŃiile de temperatură. este probabil unul din mijloacele cele mai rapide de mărire a imunităŃii. tristeŃii sau a lipsei noastre de tonus lăuntric. Rădăcina acestei plante este considerată una dintre cele mai bune adaptogene. Cui îi este recomandat măghiranul În primul rând. de un real folos persoanelor convalescente. Este bine să nu facem cantităŃi mari de ceai dintr-o dată. Este. ginsengul se găseşte mai ales sub formă de capsule care conŃin pulbere de rădăcină. De asemenea. pe lângă faptul ca produc o sudoraŃie intensă şi ne încălzesc puternic corpul. de obicei combinat cu lăptişor de matcă.chinez şi cel coreean. Să vedem în continuare cum se administrează şi cui îi este recomandat în mod special acest remediu. MĂGHIRANUL Măghiranul (Majorana hortensis) este o plantă aromatică şi condimentară în compoziŃia căreia nu au fost descoperite principii imunostimulatoare propriu-zise. ginsengul poate declanşa reacŃii cum ar fi bufeurile. pierzându-şi efectele sudorifice scontate. tratamentul cu măghiran are efecte antidepresive şi chiar euforizante intense. Cui îi este recomandat ginsengul Ca stimulent imunitar. este contraindicată administrarea ginsengului atunci când există afecŃiuni tumorale. De asemenea. PrecauŃii la tratamentul cu ginseng La femeile aflate la menopauza. De asemenea. mai în vârstă. În contextul articolului nostru. mai există şi fiole cu extract de ginseng. pentru că pe parcursul tratamentului vom transpira intens. De asemenea. Este contraindicată administrarea ginsengului copiilor sub 10 ani. tot mai mulŃi cercetători susŃinând că în anumite limite este extrem de benefică pentru organism. ceea ce va produce o puternică încălzire a corpului. Foarte potrivit este acest . sunt adesea un remediu salvator în fazele incipiente ale răcelii. precum şi o senzaŃie de relaxare în toŃi muşchii. care au o rezistenŃă redusă la efort şi intemperii. Cu toate acestea. pură sau în amestec cu alte plante chinezeşti. când boala poate apărea ca o consecinŃă a asteniei. fiind cu adevărat salvator atunci când simŃim că ne îmbolnăvim de gripă. Cum se administrează măghiranul O linguriŃă de pulbere de măghiran (îl găsiŃi în mai toate magazinele naturiste. Cert este că 2-3 căni de ceai fierbinte de măghiran. Secretul său este că are efecte de mărire rapidă a temperaturii organismului. problema febrei este foarte controversată în medicină. Se ia câte o fiolă pe zi. absenŃa luminii. putând fi reluat periodic. atunci când ne simŃim slăbiŃi sau cu imunitatea scăzută. e util să ne pregătim nişte haine de schimb. motiv pentru care este folosită cu succes într-o mare varietate de boli. Cum se administrează ginsengul În farmaciile noastre. care se confruntă cu perioade de epuizare fizică sau intelectuală. Acest tratament se aplică o zi. Ce înseamnă plantă adaptogenă? Plantele din această categorie sunt cele care măresc capacitatea şi viteza de adaptare a organismului la condiŃiile neprielnice de viaŃă (frig. în chiar primele faze ale bolii. De altfel. care permite sistemului imunitar să acŃioneze extrem de eficient. în timp ce pentru copii ea se înjumătăŃeşte sau se împarte la trei.

Se obŃine prin măcinarea inflorescenŃelor şi seminŃelor cu râşniŃa electrică de cafea. după care pulberea obŃinută se pune într-un borcan care va fi umplut până la o treime cu ea. Recoltare şi uscare Florile şi seminŃele de brânca-ursului se recoltează prin desprinderea lor de pe lujerul plantei. previn şi combat cu o eficienŃă extraordinară hipertensiunea. Cataplasmă cu frunze de brânca-ursului Frunzele proaspete sunt zdrobite cu sucitorul pe o planşetă de lemn. fiind folosit pentru aplicaŃii externe. în locuri întunecoase. SeminŃele de brânca-ursului redau tinereŃea biologică şi fertilitatea. Este o formă de administrare folosită mai ales atunci când tinctura nu este tolerată. câte o linguriŃă de soluŃie diluată în jumătate de pahar de apă. Preparatul se filtrează prin tifon. Se folosesc de la ea rădăcinile. care au avut accidente vasculare. Se administrează pe stomacul gol. unde creşte pe marginea drumeagurilor şi a pâraielor. Se ia o linguriŃă de pulbere pe stomacul gol de trei ori pe zi. ajută la refacerea capacităŃii funcŃionale a rinichilor. PrecauŃii şi contraindicaŃii ale tratamentului intern cu măghiran Această plantă nu va fi folosită de către persoanele care suferă de hipertensiune. în locuri lipsite de umiditate şi bine aerisite. întrucât planta este sensibilă la umezeală şi poate mucegăi foarte uşor. pe hârtie. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat vreme de 8-10 zile. după care se pune la păstrare într-un borcan de sticlă închis ermetic. pielea se spală bine cu infuzie de muşeŃel. după care se lasă să se zvânte la aer.BRÂNCA URSULUI (Heraclea sphondylium) Creşte înaltă. După îndepărtarea cataplasmei. Toate părŃile plantei au proprietăŃi revigorante şi tonice. O întâlnim de la deal. cât şi pentru cure mai lungi. care deja au febră cu valori mari (peste 38 de grade Celsius). ci şi extrem de rapid. florile. de trei ori pe zi.tratament şi persoanelor supraponderale sau care reŃin foarte multă apă în corp. procesul de uscare s-a încheiat. pe cât posibil. Pulberea de brânca-ursului Planta se macină cu râşniŃa electrică de cafea sau se mărunŃeşte în piuă. Planta se Ńine sub limbă câteva minute. unde se lasă vreme de 3-4 ore (eventual se fixează cu tifon prins cu leucoplast). Atunci când tijele inflorescenŃelor devin rigide şi trosnesc când sunt îndoite. care va fi păstrat în sticluŃe mici. iar planta se pune la păstrare în săculeŃi de pânză sau de hârtie. după care se înghite cu apă. După recoltare se pun la uscat în strat subŃire. Preparare şi administrare Tinctura de brânca-ursului Este cel mai eficient preparat obŃinut din brânca-ursului. seminŃele au o asemenea putere curativă. spre orele serii. are frunzele mari şi de un verde închis. iar tinctura obŃinută se păstrează în sticluŃe mici şi închise la culoare. efectele sale diuretice şi sudorifice puternice făcându-l un remediu ideal atât pe termen scurt. mai ales. cei cu vârsta între 6 şi 12 ani vor lua un sfert de linguriŃă. seminŃele şi frunzele. având multe alte întrebuinŃări despre care vom vorbi în continuare. pe timp uscat şi. cu un miros foarte pătrunzător şi un gust picant. când razele soarelui au o intensitate mai mică. Uleiul de brânca-ursului 10 linguri de pulbere din planta uscată se pun în jumătate de litru de ulei rafinat de floarea-soarelui şi se lasă să se macereze la soare vreme de trei săptămâni. însă inflorescenŃele şi. putând depăşi doi metri. chiar foarte înaltă pentru o plantă ierboasă. agitând din când în când conŃinutul. iar sub această vârstă doza va fi de un vârf de cutit. reglează activitatea sistemului nervos. unde preferă pădurile luminoase şi umede. după care sunt aplicate pe zona tratată. Ginsengul românesc . La copiii peste 12 ani doza va fi înjumătăŃită. care se culeg primăvara. încât pe bună dreptate au fost asemănate cu ginsengul. care se recoltează la începutul lui august. restul fiind completat cu alcool de 70°. evitându-se însă contactul direct cu razele solare. după care se filtrează prin tifon. . Se va obŃine un ulei ceva mai închis la culoare şi puternic aromat. fiind o forma de administrare în care planta acŃionează nu doar foarte puternic. până la munte. florile albe şi seminŃele late. pe care însă îl depăşesc în multe privinŃe. într-un borcan închis ermetic. iar seminŃele scot un sunet sec şi sunt tari la pipăit.

PrecauŃii la tratamentul cu brânca-ursului Supradozarea acestui remediu produce reacŃii de tip alergic. după care se acoperă cu o pânză de bumbac şi o pătură de lână. Noi propunem. După tratamentul extern cu brânca-ursului este interzisă expunerea la soare. măreşte stimularea neuro-transmitatorilor care generează dorinŃa erotică şi ajută la dezinhibarea psihică. „Le recomand tuturor celor care au probleme legate de epilepsie să apeleze la virtuŃile acestei plante” „ToŃi bărbaŃii ar trebui să cunoască această plantă” MEDICAMENTELE VERZI Greu de crezut că frunzele unor plante pe care le vâram toată ziua în ciorbe şi în salate au şi valoare de medicament.Boli care se vindecă prin administrarea de brânca-ursului ImpotenŃa . înainte de mesele principale. adjuvant în boli venerice . Se face o lună de tratament cu zece zile de pauză. nervozitate. deoarece are proprietăŃi fotosensibilizante. luate de trei ori pe zi. în a patra săptămână. de 3-4 ori pe zi. eficienŃa tratamentului este sporită de o dietă lacto-vegetariană şi cu multe crudităŃi. insuficienŃa dezvoltare a sânilor şi a altor caracteristici feminine .o linguriŃă de tinctură luată cu 20-30 de minute înainte de actul sexual relaxează musculatura uterină. pentru a păstra căldura.se fac cure succesive. În cazul în care apare o jenă la urinare.se ia o linguriŃă de tinctură diluată în jumătate de pahar de apă. de câte 40 de zile. de 3-4 ori pe zi.se ia tinctură. Hipertensiunea . când se găsesc frunze crude din această plantă. Se iau 3-4 asemenea doze pe zi. Tratamentul are un excelent efect de stimulare a imunităŃii locale luând cu „mâna” răcelile de tot felul. care are rol compensator. Singurul fel în care vă puteŃi convinge de adevăr este să le încercaŃi. În sezonul rece se fac masaje pe coloană cu ulei de brânca-ursului. Planta este contraindicată femeilor gravide. până când se ajunge la 50 de picături. tutun şi cafea. câte o linguriŃă. planta va fi administrată împreună cu măghiranul (Majorana hortensis). în prima săptămână. Tratamentul se repetă cât de des pe timpul verii. Menopauza prematură .tălpile se masează de două ori pe zi energic.se face un tratament progresiv cu tinctură.se aplică frunze zdrobite de brâncaursului pe coloană. şi se creşte doza cu câte 10 picături pe săptămână. InsuficienŃa renală. EficienŃa este mult mărită dacă se Ńine un regim lacto-vegetarian şi se renunŃă la alcool. Se ia pe nemâncate câte o linguriŃă rasă de pulbere de brânca-ursului. Frigiditatea . dumneavoastră alegeŃi . de restabilire a funcŃiei renale. Suplimentar se fac masaje cu ulei cald pe zona bazinului. InsuficienŃa ovariană. Epilepsia . se va întrerupe tratamentul cu brânca-ursului şi se va trece la o cură cu ceaiuri din plantele: pufuliŃă (Epilobium hirsutum) şi ghimpe (Xanthium spinosum).o lingură de miere se amestecă bine cu o linguriŃă de tinctură şi se ia pe stomacul gol înainte de masă. Sănătatea se desparte de boală în farfurie. cu ulei de brânca-ursului. Două aplicaŃii externe Adjuvant în scleroza în plăci . În caz de hipotensiune. Sterilitatea la femei şi bărbaŃi .50 de picături de tinctură se administrează de patru ori pe zi. Se începe cu 20 de picături luate de trei ori pe zi. De asemenea. după care se va putea relua tratamentul iniŃial. Această gradare a tratamentului este necesară pentru a preveni fenomenele neplăcute date de relansarea activităŃii hormonale (bufeuri. Tratamentul se face minimum 40 de zile şi are un efect de stimulare a circulaŃiei sanguine şi a imunităŃii locale. sângerări menstruale prelungite). cu 10-20 de zile pauză. anexita şi metroanexita . vreme de 3-4 ore pe zi. AfecŃiunile prostatei manifeste sau latente pot fi activate de această plantă. vasodilataŃie periferică şi hipotensiune. de 3-4 ori pe zi.se face tratament de lungă durată cu tinctură de brânca-ursului. câte o linguriŃă de patru ori pe zi. Răceli frecvente ale rinichilor.

mai ales în cure îndelungate. B1. boli de piele în general . având în acelaşi timp efecte antitoxice şi depurative puternice. Boli hepatice şi biliare . dispar. pentru rezolvarea celor mai diverse probleme de sănătate.se consumă salată din frunze. antiinflamatoare (mai ales corticoizi).FRUNZELE DE RIDICHE DE LUNĂ (Raphanus sativus) Sunt arareori folosite în alimentaŃie. Ea ajută la refacerea florei intestinale normale. FRUNZELE DE PĂPĂDIE (Taraxacum officinalis) Fără doar şi poate sunt cel mai puternic detoxifiant dintre frunzele de primăvară. fără sare. diuretice şi depurative puternice. Se bea o jumătate de pahar. stimulează peristaltismul.sucul de frunze de păpădie are efecte miraculoase în toate bolile de ficat. elimină o bună parte din bolile infecŃioase care apar atunci când sistemul imunitar este slăbit de administrarea abuzivă de medicamente. ca salată sau suc. Alergie . Hepatita virală de tip A.se consumă salate de frunze de lobodă şi de păpădie. Avitaminoza A şi B. frunzele acestei plante scad febra. Iată câteva dintre bolile în care este recomandată cura cu frunze de ridiche de lună. ele având în acelaşi timp efecte laxative. Pentru un efect mai puternic. cele trei varietăŃi de lobodă cunoscute (cu frunze roşii. PărŃile aeriene ale lobodei au efecte antiinflamatoare. astenia.se consumă salată de frunze de ridichi de lună. verzi şi galbene) erau frecvent folosite primăvara. Are efecte tonice hepatice. 3-4 porŃii pe zi. Efecte mai puternice se obŃin dacă se adaugă frunze de păpădie şi de măcriş. După o cură de 1-2 săptămâni. O cură durează minimum două săptămâni (o lună la persoanele cu boli cronice). se consumă salate din frunze proaspete de lobodă. Gustul lor. asezonate cu ulei de dovleac şi zeamă de lămâie. calmante uşoare şi anafrodiziace. Tratamentul durează 2-3 luni şi se combină cu o alimentaŃie strict vegetariană.se face o cură de douăzeci şi opt de zile cu suc de frunze de lobodă. au efecte terapeutice mult mai puternice. Dacă rădăcinile de ridiche au efecte stimulente nervoase şi uşor afrodiziace. scorbut . dimpotrivă. fără prăjeli şi . pentru că foarte puŃini oameni ştiu că frunzele de ridiche au efecte vitaminizante şi remineralizante mult mai puternice decât rădăcinile roşii şi apetisante. Tratamentul este bine să se înceapa atunci când luna este în descreştere. IntoxicaŃie medicamentoasă . B2 şi vitamina C.se mestecă frunze proaspete de lobodă. bine spălate în prealabil. B şi C . FRUNZELE DE LOBODĂ (Atriplex hortensis) Le cunoaştem mai ales ca ingredient pentru ciorbe. Se acoperă cu o folie de plastic. Iată câteva dintre indicaŃiile lor terapeutice: Chisturi ovariene şi mamare apărute pe fondul dezechilibrului hormonal . câte 1 pahar de 2 ori pe zi. Acnee. fiind un remediu blând şi uşor pentru persoanele cu astfel de probleme. se recomandă salatele din frunze de ridiche şi frunze de salată verde. Durata minimă a unei cure este de 12 zile. Adjuvant în bronşită şi astm . câte două-trei porŃii pe zi. se amestecă cu miere şi se aplică pe abdomen.se consumă suc de frunze de ridiche (obŃinut printr-una din metodele prezentate). pregnant amărui. Ele conŃin vitaminele A. anumite simptome specifice avitaminozelor de primăvară. frunzele sunt. Acest tratament este recomandat mai ales persoanelor care au luat vreme îndelungată medicamente de sinteză cu efecte antibiotice. cum ar fi sângerările gingiilor. de trei ori pe zi. Hiperexcitabilitate nervoasă şi sexuală . câte 2-3 porŃii pe zi. pe nemâncate.în perioadele de sensibilitate maximă. peste care se aplică o bucăŃică de material de lână şi se Ńine minimum o oră. pe stomacul gol. probleme digestive la femeile însărcinate frunzele proaspete de lobodă se toacă mărunt. emoliente şi antiinfecŃioase asupra căilor respiratorii superioare. tranchilizante. pe stomacul gol. Se consumă câte o jumătate de pahar dimineaŃa şi seara. tulburările de ritm cardiac ori somnolenŃă. înainte de mesele principale.cura de o lună cu salată preparată din frunze şi rădăcini proaspete de ridichi de lună este un excepŃional detoxifiant pentru întreg organismul. le recomandă ca un excelent drenor pentru ficat şi vezica biliară. însă folosite în stare crudă. În medicina populară românească. protejează stomacul. Dureri abdominale. De asemenea.

din care se beau un pahar dimineaŃa şi unul seara. o mână pe zi. plumb şi alte metale grele .se face o cură cu frunze de măcriş. ameŃeli. consumate ca atare sau sub formă de salată. tulburări digestive. măcrişul este remediul ideal pentru a ne trezi din amorŃeala sfârşitului sezonului rece. Pentru a obŃine acest efect. De regulă. membri ai unei asociaŃii a diabeticilor insulinodependenŃi. Ele stimulează digestia. după care se poate relua. vreme de două săptămâni. pe nemâncate. migrenă . cu o săptămână de pauză. sucul de măcriş se amestecă în proporŃii egale cu cel de păpădie şi se administrează în acelaşi mod. Pareze ale nervilor periferici. Tratamentul se face în serii succesive. iar la nevoie se poate relua. Tratamentul se face vreme de două săptămâni la rând. sub formă de salată sau ca atare. eczeme alergice . pe stomacul gol. ConstipaŃie (mai ales la persoanele obligate la un trai sedentar) . peste această doză putând apărea fenomene de demineralizare. La persoanele la care aceste probleme apar pe fondul unor tulburări hepato-biliare. rezultatele au rămas stabile.se iau 1-2 linguri de suc de măcriş la intervale de o oră-două. de prânz.alimente cu aditivi sintetici. majoritatea lor a trebuit să-şi reducă la jumătate doza de insulină. SenzaŃie de vomă. vreme de paisprezece zile.studii de ultima oră făcute în Statele Unite au pus în evidenŃă faptul că anumite principii active din frunzele şi rădăcina de păpădie modifică peristaltismul (contracŃiile muşchilor netezi) căilor urinare. preferabil la intervale scurte unul după celalalt. Indigestie. au realizat pe ei înşişi un experiment tulburător. Efecte antivirale şi stimulente imunitare foarte puternice are combinaŃia de suc de păpădie cu suc din frunze de pătrunjel.se bea dimineaŃa un pahar de suc de păpădie.se consumă salata de frunze de păpădie la mesele principale.se beau două pahare pe zi. în proporŃii egale . cu multe crudităŃi. Vreme de mai multe luni. adevărat elixir pentru persoanele astenice sau cu lipsă de apetit de viaŃă. După un an de la tratamentul intensiv cu păpădie. cu o pauză de patru-cinci zile. tulburări nervoase. înainte de culcare.se face o cură cu suc.se mestecă câteva frunze proaspete de măcriş înainte de masă. O cură durează cincişapte zile. adjuvant în hemiplegie . În timpul curei. au efecte detoxifiante. iar în cazul persoanelor intoxicate cronic se reia de cinci-şase ori. unii dintre ei să renunŃe practic la aceasta. IMPORTANT RaŃia maximă zilnică de frunze de măcriş este de 70-100 de grame pentru un adult. înainte şi după fiecare masă. Se folosesc cu succes pentru tratarea următoarelor afecŃiuni: IntoxicaŃii cu mercur. o cură durează paisprezece zile. obŃinut prin metoda descrisă în caseta acestui articol. ceea ce permite eliminarea rapidă a calculilor de dimensiuni mici. Se consumă pe stomacul gol. au consumat frunze de păpădie. Acnee (mai ales la persoanele constipate) . După o lună. O cură durează minimum douasprezece zile. . Pentru eliminarea calculilor reno-urinari . un sfert de pahar dimineaŃa şi un sfert de pahar seara. Principiile active din măcriş stimulează producŃia de sucuri gastrice. în condiŃiile unui regim cu raŃia de hidraŃi de carbon riguros calculată şi al repetării curei la 1-2 luni. FRUNZELE DE MĂCRIŞ (Rumex acetosa) Cu frunzele sale acrişoare şi înviorătoare. precum şi la orice altă medicaŃie de sinteză. neutralizează otrăvurile preluate din mediul înconjurător tot mai poluat. Alergie. inapetenŃă .se bea suc de măcriş.se consumă o salată obŃinută dîntr-o mână de frunze proaspete cu jumătate de oră înaintea mesei principale. amplifică uşor apetitul şi măresc puterea de digestie. pentru ca după trei luni. Dischinezie biliară . se consumă trei pahare de suc de frunze de păpădie pe zi. Cura durează trei săptămâni şi se asociază cu un regim vegetarian. fără nici un fel de alt adaos. Diabet zaharat de tip II (inclusiv formele insulinodependente) un grup de americani. ei au consumat 100-150 g de frunze crude de păpădie.

imediat după preparare. SUC 2 O mână de frunze proaspete se taie foarte fin. fără să ştim că este o plantă medicinală. cu două săptămâni de pauză. Se mixează vreme de 2-3 minute acest amestec. perenă (dormitează iarna în pământ. Se obŃine aproximativ un pahar de suc de culoare verde intens. E vremea lor! Vremea celor mai puternice leacuri ascunse în adancul pământului. Se consumă la maximum 30 de minute de la preparare. datorită unei substanŃe volatile pe care o secretă ambele specii. atunci ar trebui să o faceŃi.  Faringita.foarte interesant . GENłIANA şi CERENłELUL AŃi fost în pădure în luna noiembrie? Dacă nu. prin care sucul este deja diluat într-o anumită proporŃie cu apă. după care se filtrează prin strecurătoarea pentru ceai sau prin tifon. care se scoate toamna. Într-o cură de primăvară. se consumă o asemenea salată dimineaŃa la prima masă. Pentru tratarea unor boli cronice. melancolie. Ultimele frunze se cern în lumina aurie a soarelui dezvelind trunchiurile copacilor în toată puterea şi frumuseŃea lor. CerenŃelul are nişte flori mici.are un miros care aduce aminte de cuişoare. în vreme ce tăcerea pădurii vesteşte somnul de iarnă. galbene. În cazul obŃinerii prin alte metode a sucului pur (nediluat) din frunze e necesar ca dozele zilnice să fie reduse în mod corespunzător (cel mai adesea nu se depăşeşte o cantitate de 100-150 ml de suc nediluat pe zi). în locuri lipsite de umiditate şi bine aerisite. şi încă una de prim rang. Este extrem de răspândit. trăgându-şi seva şi întreaga vitalitate înspre rădăcini. Deşi pare greu de crezut. se despică în două sau în patru şi se usucă în strat subŃire. se spală rapid în curent de apă rece. Pentru curele mai puternice de curăŃare a sângelui se beau 2 pahare de suc pe zi: dimineaŃa şi seara. Se amestecă cu o linguriŃă de oŃet de mere. şi câteva utilizări terapeutice ale lor. înainte de a începe să consumăm alte alimente.SUC 1 Într-un mixer electric se pune o mână de frunze proaspete din plantele enumerate în text. crescând în masă la adăpostul umbros al pădurii. Se obŃine ceva mai mult de un pahar de suc cu miros puternic. dimineaŃa. SALATĂ PorŃia pentru o persoană se prepară dintr-o mână de frunze proaspete. cura de salată durează 1-2 luni. astringente (reduce catarul) şi tonice. Arse de brumele dimineŃii. natura este de o frumuseŃe uimitoare. un vârf de cuŃit de sare şi o jumătate de linguriŃă de ulei (de floarea-soarelui sau de măsline. suc care va fi băut într-o singură doză. O cură cu salată durează minimum 12 zile. bronşita cronică . pe stomacul gol. pe lângă casă ori pe locurile virane. când are maximum de principii active. apoi se lasă să mai stea vreme de un sfert de oră. aproape toate plantele s-au oprit din vegetaŃie. Rădăcina este puternică. dar şi pe marginile de drumuri. tăiate nu foarte mărunt. CERENłELUL (Geum urbanum) Trecem pe lângă el de zeci de ori. Tratamentul durează minimum 2 săptămâni în bolile acute şi 6 săptămâni în cele cronice. amigdalita. ca zarzavatul pentru ciorbe. în locuri curate şi lipsite de umiditate. Se culege de la el rădăcina (rizomul). rupându-se cu un pocnet sec. specific frunzelor din care a fost preparat. astenie fizică şi psihică . în continuare. este înalt de nici jumătate de metru. după care se lasă să macereze la temperatura camerei vreme de patru ore şi se filtrează prin tifon. procesul uscării s-a incheiat. cu cinci petale. obŃinut prin presare la rece). Dozele de suc recomandate în cadrul articolului se referă la aceste două metode de extracŃie. Rizomii se dezgroapă.se ia de trei ori pe zi câte o jumătate de linguriŃă rasă de pulbere de cerenŃel. iar frunzele sale sunt dinŃate. reînviind odată cu primăvara) şi . după care se adaugă trei sferturi de pahar de apă. în noiembrie. având efecte puternic antibiotice. şi o porŃie la prânz. Iată. se taie mărunt şi se pun într-un castron.zilnic se administrează două căni de infuzie combinată de cerenŃel. care se spală bine cu apă călduŃă. doză care va fi consumată pe stomacul gol. Atunci când rădăcinile capătă o consistenŃă lemnoasă şi devin casante. Rizomii de cerenŃel se păstrează în săculeŃi de hârtie. la sfârşitul „mohorâtei” toamne. CerenŃelul este un .  Depresie psihică. Se pun într-un vas de sticlă sau ceramică şi se toarnă deasupra un pahar de apă călduŃă (în nici un caz fierbinte). Se fac cure de şase săptămâni.

se ia o doza de şoc de 2-3 linguriŃe de pulbere de cerenŃel. Are efecte anestezice. prevenirea litiazei biliare se administrează rădăcina de genŃiană sub formă de tinctură. Se recoltează la fel ca şi cerenŃelul.stimulent blând. eliminând într-o mare măsură senzaŃia de slăbiciune care apare după hemoragii. CerenŃelul reduce sângerarile prin micşorarea calibrului vaselor sanguine.  Hemoragie uterină. ajută la combaterea anemiei produse de hemoragii. dischinezie biliară. Este folosită ca tonic digestiv şi al întregului organism. eliminând anumite tulburări conexe cu el. adjuvant în hemoragiile interne . de 3-4 ori pe zi. eliminând pentru o perioada de 15-30 de minute durerea. Rădăcina de cerenŃel are efecte antibacteriene. împiedică apariŃia deranjamentelor intestinale (la care sunt predispuşi mai ales cei care Ńin regimuri de crudităŃi). GENłIANA (Gentiana cruciata) Numele îi vine din Antichitate. este un astringent excelent şi.se fac de 3-4 ori pe zi clătiri ale gurii cu infuzie combinată de cerenŃel. în plus.element de maximă importanŃă la bolnavii de cancer. menŃine tonusul fizic.  Boli de ficat . în noiembrie. din care se ia câte o linguriŃă. gingivite.  Boala canceroasă . de până la jumătate de metru. după care se aplică alifie de arnică sau de tătăneasă. ocupă un loc de cinste. cu treizeci de minute înainte de masă. Atunci când diareea sau dizenteria este însoŃită şi de o puternică deshidratare. după care se continuă cu administrarea a câte o linguriŃă de pulbere de patru ori pe zi. vreme de 10 minute. vracii îl dădeau ca fiertură sau plămădit în rachiu.se pune pe dinte un tampon de vată impregnat cu tinctură de cerenŃel. În medicina populară românească. Uscarea şi condiŃionarea rădăcinii acestei plante se face întocmai ca şi la cerenŃel. iar aceste cure au o intensă acŃiune tonică psihică. cerenŃelul ajută la recăpătarea apetitului alimentar. se face o infuzie combinată din cerenŃel şi coada-racului (Potentilla anserina). de la Gentius. De aceea.se administrează câte o jumătate de linguriŃă de pulbere sau jumătate de pahar de infuzie combinată de cerenŃel. psihic . prin dezgropare. Tratamentul durează 6-12 zile şi are o acŃiune antiinfecŃioasă. De mai bine de două mii de ani. atât cea trupească. APLICAłII EXTERNE  Afte bucale. pentru toate beteşugurile care slăbeau trupul şi sufletul. flori superbe albastru-mov. În plus. cât şi cea sufletească”. vreme de 4-5 zile. fiind denumită de către vindecătorii populari din nordul Ńării „căpitanul buruienilor de leac”. şi arcuite. Tot despre cerenŃel se spunea că „ajută omul să-şi recapete tăria.  Dureri de dinŃi . dizenterie (adjuvant). Astfel. şi cu un sfert de oră înaintea meselor principale. Această plantă este foarte utilă ca adjuvant în cancer. împreună cu rădăcina de fierea-pământului (genŃiana) şi iarba de coada-şoricelului. regele Iliriei. în părŃi egale (1 linguriŃă din fiecare la o cană de apă). care se Ńine vreme de cinci minute.  InfecŃii intestinale. precum şi ca remediu împotriva diferitelor otrăviri. până la eliminarea afecŃiunii. amplifică procesele de asimilaŃie. diluată într-un sfert de pahar de apă. diaree .  Dureri musculare . Cele mai bune momente pentru administrare sunt dimineaŃa. ca anti-toxic şi stimulent al funcŃiilor ficatului. mai ales. Are tulpinile lungi. Iată în continuare câteva utilizări terapeutice ale genŃianei:  Crize biliare.se face un masaj uşor al zonei afectate cu tinctură de cerenŃel. oprind scăderea în greutate. motiv pentru care planta mai este numită la noi şi fierea-pământului. inhibă conform unor studii recente . pe cei care au fost deocheaŃi sau care sunt sub influenŃa unui farmec sau al unui blestem.se iau patru linguri de pulbere de rădăcină de cerenŃel pe zi.dezvoltarea virusurilor care afectează . din care se beau 3-4 căni pe zi. stomatite . imediat după trezire. cicatrizantăa şi regenerativăa epitelialăa. ajută la menŃinerea tonusului fizic şi. favorizând recăpătarea tonusului interior şi a bunei dispoziŃii. ajută la menŃinerea vitalităŃii pacientului.rădăcina de genŃiană are efecte tonice hepatice. rădăcinile sunt lungi ca nişte fire şi extrem de amare. adică stimulează funcŃia şi ajută la regenerarea celulei hepatice. dar puternic al sistemului nervos central. Chiar pentru întărirea oaselor se dădea cerenŃel vreme de şapte săptămâni la rând. Medicina populară: despre cerenŃel se spune că îi ajută să îşi recapete puterile pe cei care au fost multă vreme bolnavi. genŃiana este folosită în toata Europa ca tonic amar. care a descoperit şi a menŃionat pentru prima oară într-un tratat această plantă medicinală.

după care se strecoară. Se administrează contra hepatitei cronice şi acute. Modul de preparare al rădăcinilor Maceratul la rece Se pun două linguriŃe de pulbere de rădăcini (obŃinută prin măcinarea cu râşniŃa electrică de cafea) într-un pahar (200 ml) de apă şi se lasă vreme de 8-10 ore la temperatura camerei.se administrează ca adjuvant în tratamentul acestei afecŃiuni tinctură de genŃiană. Tinctura Se pun într-un borcan douăzeci de linguri de pulbere de rădăcină. pe care o folosea contra „răului la inimă”. în cure de trei luni. din care se ia câte un sfert de pahar de patru ori pe zi. contra sechelelor post-hepatice. iar planta ramasă după filtrare se opăreşte cu încă un pahar de apă. din care se ia o jumătate de linguriŃă de 3-4 ori pe zi. că rădăcina de genŃiană administrată nouă sau şapte zile la rând are proprietăŃi exorcizante. Se administrează de regulă o linguriŃă de 4 ori pe zi.  Indigestii frecvente. în cure de 6-12 săptămâni. eliminând majoritatea tulburărilor digestive. în tratamente de 1-3 luni. amestecând încontinuu.un studiu german condus de dr. după care se strecoară. constipaŃie atonă . cu 10-15 minute înainte de fiecare masă. . iar preparatul obŃinut se va administra pe parcursul unei zile. şi se păstrează vreme de maximum 2 ani. câte o linguriŃă de patru ori pe zi. dispepsie. Se credea. În funcŃie de afecŃiunea tratată. stimulează peristaltismul. O APLICAłIE EXTERNĂ: Leziuni ale pielii cu risc de malignizare . întotdeauna pe stomacul gol.se pare secreŃia normală de hormoni tiroidieni. Se administrează o linguriŃă de tinctură de genŃiană diluată în puŃină apă. amestecând încontinuu. Se consumă 1-3 pahare pe zi din acest macerat.  Hipotiroidie şi tulburări conexe . Infuzia combinată Se pun două linguriŃe de pulbere de rădăcină într-un pahar de apă şi se lasă să macereze vreme de 6-8 ore la temperatura camerei. se administrează sub formă de pulbere.ficatul. după care se lasă să se răcească. scoŃând demonii care produc feluritele boli. gastrita hipo-acidă . închise la culoare.se spune . De regulă. chiar. Se fac cure de câte 3-6 săptămâni cu macerat la rece de genŃiană. În final.se pun 10-15 picături de tinctură de genŃiană într-o linguriŃă de miere şi se administrează cu un sfert de oră . Extractul obŃinut se pune deoparte. Medicina magică: rădăcina de genŃiană împreună cu cea de angelică scot . Franz Goetzl a arătat ca tinctura de genŃiană măreşte simŃitor puterea de digestie şi elimină senzaŃia de greutate în stomac sau de greaŃă de dinainte şi de după masă. de preferinŃă cu un sfert de oră înainte de masă. Are puternice efecte de stimulare a metabolismului şi favorizează . rămânând deasupra un strat de alcool de două degete. Se înveleşte în tifon şi se aplică pe locul afectat. cu minimum 15 minute înainte de masă. Despre Pintea Viteazu se spunea că purta mereu cu el o ploscă umplută cu plămădeala celor două rădăcini. se combină cele două extracte. care este considerată cea mai amară substanŃă din lume. care se acoperă cu alcool alimentar de 50 de grade. precum şi orice rău din trup. după care se strecoară.  Lipsa poftei de mâncare la copii . unde se Ńine vreme de 1-3 ore. cu 15-30 de zile de pauză. Când întreaga masă de pulbere a fost acoperită. Extractul obŃinut se pune în sticluŃe mici.  Balonare.rădăcina acestei plante excepŃionale conŃine un principiu activ numit amarogentina.douazeci de minute înainte de a mânca. cura cu astfel de macerate din flori durează 3-6 săptămâni.se pun zilnic cataplasme cu rădăcină de genŃiană preparate astfel: se ia pulberea de rădăcină şi se pune într-un vas în care se adaugă progresiv apă călduŃă. se închide borcanul ermetic şi se lasă conŃinutul la macerat vreme de 12 zile. Ea stimulează foarte puternic secreŃia şi eliberarea sucurilor gastrice şi a bilei necesare procesului de digestie. până se formează o pastă.răul din trup şi din suflet. Acest remediu simplu va declanşa prompt o poftă de mâncare sănătoasă.

dintre care vom menŃiona în continuare doar câteva: . însuşi Hipocrate punându-l la loc de cinste în scrierile sale. reumatism degenerativ . Boli care se tratează intern cu oŃet de mere În cele ce urmează nu vom putea enumera toate afecŃiunile care se tratează cu rezultate bune cu ajutorul oŃetului de mere. cantităŃi infime de aminoacizi. pe stomacul gol. între care predomină acidul acetic.vitaminele B1. Ele favorizează normalizarea ciclului menstrual la femei şi reînnoirea hematiilor (globulelor roşii). efecte favorabile asupra sistemului imunitar şi favorizează consolidarea oaselor.este un mineral esenŃial pentru menŃinerea sănătăŃii aparatului cardiovascular. Apoi. are efect preventiv în bolile infecŃioase. Medicii Greciei antice îl foloseau pe scară largă. B2 şi B6 . Au efect pozitiv asupra tonusului sistemului nervos central.prevenire şi combatere . pe parcursul zilei. ar putea candida cu şanse serioase la acest titlu. El reglează activitatea inimii şi normalizează tensiunea arterială. la trezire. * Obezitate. enzime. cu efecte excepŃionale de dezintoxicare a organismului. acid lactic. vom bea o jumătate de pahar de apă în care am adăugat o linguriŃă de oŃet de mere şi două linguriŃe de miere.sunt două substanŃe minerale conŃinute de oŃet. . Practic nu există zonă în care să nu fie cunoscută folosirea acestui remediu popular. de asemenea. Cura durează minimum trei luni şi are efecte de dezintoxicare a organismului foarte puternice.vitamina C . OŃetul de mere stimulează procesele de eliminare din organism (în special tranzitul intestinal) şi activează anumite lanŃuri metabolice care . Deşi nu este un panaceu.sunt o categorie de substanŃe organice conŃinute de oŃet care au un puternic efect antioxidant. Acest cocteil de acizi organici şi enzime este un foarte puternic stimulent al digestiei şi al metabolismului. Iată unul dintre ele: se bea în fiecare dimineaŃă.magneziul şi fosforul .se ia de trei ori pe zi câte o lingură de oŃet de mere amestecată cu o linguriŃă de miere. Însă oŃetul de mere mai are şi alte calităŃi. folosindu-l apoi pe timpul lungii ierni contra diferitelor boli ori. un pahar de apă de izvor. la care se adauga acid propionic. În medicina populară românească. .. scrise în urmă cu mai bine de trei milenii: oŃetul de mere.au efect întineritor şi întârzie apariŃia semnelor bătrâneŃii.cu oŃetul de mere se fac cele mai simple şi mai eficiente tratamente de reglare ponderală.. łaranii noştri din zonele de deal şi de munte prepară şi astazi oŃetul de mere în fiecare toamnă. pentru că este vorba despre un leac excepŃional şi pe care îl aveŃi la îndemână în permanenŃă în cămară.OłETUL DE MERE Cel mai modest dintre alimente vindecă 100 de boli! CitiŃi cu atenŃie acest articol! Cu siguranŃă vă va folosi. Au. pur şi simplu din cauză că lista este prea lungă pentru a putea fi cuprinsă integral. fiindcă a preluat de la fructele din care este obŃinut câteva substanŃe în formă naturală extrem de utile pentru organism. menŃionat pentru prima oară în tratate de medicină egiptene. pentru menŃinerea sănătăŃii. Este vorba de unul din cele mai vechi medicamente cunoscute de umanitate. . CompoziŃia oŃetului de mere În principal.potasiul . . Vom detalia doar principalele categorii de afecŃiuni care răspund pozitiv la administrarea oŃetului de mere: * Reumatism. de la banalele dureri de cap. În plus. la boli metabolice grave.se bea de trei ori pe zi câte un pahar de apă plată (săracă în minerale) în care se dizolvă 1-2 linguriŃe de oŃet de mere. Remediul se ia vreme de o lună. îngrăşare .izoflavonoidele . De ce? Pentru că licoarea acrişoară şi uşor tulbure rezultată în urma fermentării cidrului de mere vindecă nu mai puŃin de. după fiecare masă. cu un rol foarte important în menŃinerea sănătăŃii şi echilibrului sistemului nervos. pectina. * Litiaza renală (pietre la rinichi) . o sută de afecŃiuni din cele mai diverse. anumite substanŃe conŃinute de oŃetul de mere au efecte antiinflamatoare articulare şi împiedică procesele de îmbătrânire şi de degenerare a cartilajelor şi a epiteliilor. această licoare este compusă din apă şi din acizi organici.ajută la asimilarea fierului necesar organismului. pur şi simplu. în care au fost dizolvate două linguriŃe de oŃet de mere. este folosit din timpuri imemoriale.

OŃetul de mere. Peste noapte. folosiŃi-o pe următoarea: înainte de fiecare masă. O metodă populară care uneori dă rezultate surprinzător de rapide este inspirarea vreme de cinci minute a vaporilor de oŃet de deasupra unui vas umplut cu acest lichid. a cefei. dar cu o eficienŃă excepŃională. verificată în practică: de trei ori pe zi. se înveleşte degetul bolnav în vată îmbibată cu oŃet de mere şi se înfăşoară în plastic (degetare tăiate din mănuşile chirurgicale). Dacă vreŃi o cură de slăbire forte.se face un tratament de lungă durată. stimulează foarte blând sistemul nervos central. din care se iau 2 linguriŃe diluate în puŃină apă. Procedura are un efect foarte bun şi în cazul în care avem senzaŃia de gât uscat. inducând o stare de vioiciune şi tonus. * Colecistita. mai bine. favorizează procesul producerii hematiilor (globulelor roşii). * InapetenŃa. inclusiv a pielii. * Oboseala cronică. Acest produs natural favorizează recăpătarea supleŃii şi a tonusului tegumentelor. dimineaŃa. la prânz şi seara. pacientul se înveleşte bine şi se lasă să asude vreme de măcar 10 minute. hipoaciditate . OŃetul stimulează salivaŃia. în cazul copiilor sub cinci ani). O eficienŃă deosebită în cazul în care aceste boli sunt însoŃite de febră sau de dureri musculare o are masajul . înainte de fiecare masă (doza va fi redusă la jumătate. combinată cu o linguriŃă de miere. litiaza biliară . * Indigestii frecvente. * Răceala. * Micozele unghiilor . Ar mai fi de reŃinut că această cură. se fac de două ori pe lună masaje ale întregului corp cu oŃet de mere.beŃi înainte de masă cu 5-10 minute şi imediat după masă câte un sfert de pahar de apă în care a fost diluată o linguriŃă de oŃet. ajută la asimilarea fierului şi a altor minerale esenŃiale din alimente. După ce durerile de gât se atenuează. AplicaŃii externe cu oŃet de mere * Durerile de gât .majoritatea persoanelor care au probleme cu bila ar putea fi scutite de multe necazuri luând 1-2 linguriŃe de oŃet de mere cu 10 minute înainte de fiecare masă (20-25 de minute în cazul persoanelor cu un apetit alimentar foarte puternic). Este un tratament deosebit de eficient în fazele incipiente ale răcelilor. se fac săptămânal frecŃii pe tot corpul cu oŃet de mere. După tratament. dar în special ale toracelui. se tratează intern cu oŃet de mere. previne apariŃia infecŃiilor şi a dermatozelor. precum şi contra febrei musculare. micoza va dispărea. se înghit doi căŃei de usturoi pisaŃi împreună cu o lingură mare de oŃet de mere şi puŃină apă. nu se face mai mult de şapte zile la rând. Suplimentar. destul de dură pentru tubul digestiv. mai ales în cazul copiilor debili. oricât de îmbelşugată sau săracă. se Ńine degetul în oŃet de mere timp de o jumătate de oră. epuizare . adjuvant în cazul pneumoniilor şi infecŃiilor gripale severe . care au efecte antiinfecŃioase foarte puternice şi acŃionează foarte bine pe Ńesuturile înmuiate anterior de oŃet. urmate de şapte zile de pauză. Este un preparat nu foarte rafinat ca aromă şi cu atât mai puŃin ca gust. Acest tratament durează 30 minute şi va fi urmat obligatoriu de un duş. anemie. care se îmbolnăvesc uşor.se fac fricŃionări ale întregului corp.mai ales cele care apar ca o consecinŃă a unor probleme hepato-biliare sau a constipaŃiei. secreŃia de sucuri gastrice şi măreşte peristaltismul tubului digestiv. * Migrenele .medicina populară recomandă în toate aceste cazuri administrarea unei linguriŃe de oŃet. Se ia oŃet de mere în palmă şi se întinde pe piele cu mişcări blânde şi energice (făcute mereu în sens ascendent) insistându-se asupra umerilor. curăŃă pielea. * Contra îmbătrânirii premature a Ńesuturilor. pe lângă faptul că stimulează pofta de mâncare şi digestia. cu oŃet de mere.favorizează slăbitul. se mai tamponează unghia şi cu tinctură de propolis sau de muguri de plop. Acelaşi tratament este recomandat contra surmenajului intelectual. Extern se fac fricŃionări ale tâmplelor şi ale bazei craniului (deasupra cefei) cu oŃet de mere.se face un masaj al întregului corp cu oŃet de mere sau. slăbiciune corporală la copii . înviorează. pe lângă administrarea internă.se face din oră în oră gargară cu o soluŃie de oŃet concentrată: 4 linguri de oŃet la o cană (250 ml) de apă. cu un oŃet de mere aromatizat cu lavandă. După 2-3 luni. gargara se face mai rar: din 3 în 3 ore. după care vă veti simŃi proaspeŃi şi în formă. Din când în când. însă efectul merită efortul. dischinezia biliară. a toracelui şi în zona frunŃii.

OłETURILE AROMATE Se obŃin din plante care conŃin uleiuri volatile (mentă. (AmintiŃi-vă acest lucru!) COMBINATIILE DE SUCURI Septembrie e apogeul legumelor.. cel mai adesea din specia numită menta dulce (Mentha viridis). Mai mult. PrimiŃi cu încredere sprijinul uriaş al naturii Am vorbit pe larg despre cura cu sucuri de legume care. încât vom vorbi despre el detaliat. colecistita) şi contra infecŃiilor cu giardia lamblia. FricŃionările cu oŃet de rozmarin dau rezultate foarte bune în tratarea paraliziilor de tot felul. Mai este recomandat contra durerilor de cap. este un remediu excelent contra problemelor biliare (dischinezie. lavandă. contra stărilor de greaŃă la femeile gravide. fiind unul din secretele cosmeticienilor renumiŃi. utilizat în toate tipurile de infecŃii respiratorii şi infecŃii însoŃite de temperatură ridicată. OŃetul mentolat Se obŃine. insomnie. oŃetul de levănŃică este un excelent calmant şi ajută la refacerea rapidă a pielii. care au efecte de inhibare a dezvoltării tumorilor. Folosit extern. cimbru. rozmarin. făcând adevărate minuni în unele cazuri. prin centrifugarea tuberculilor foarte bine spălaŃi în prealabil. În arsurile uşoare (de gradul I şi II). . altfel el oxidându-se rapid şi pierzându-şi o parte din calităŃile terapeutice. Iată câteva din „medicamentele” care la începutul lui septembrie. având efecte calmante. 4 linguriŃe pe zi. este un excelent mijloc de intretinere a sănătăŃii.o jumătate de pahar de suc de cartofi băut cu un sfert de oră înainte de fiecare masă (indiferent cât de săracă din punct de vedere cantitativ ar fi) are efecte de inhibare a apetitului alimentar foarte puternice.). anxietate (stări de teamă fără motiv aparent). Iată reŃeta completă de obŃinere a acestor preparate: se pisează mărunt planta aromatică aleasă şi apoi se pun 6-8 linguri rase de pulbere într-o sticlă în care se adaugă apoi o jumătate de litru de oŃet. stări de agitaŃie la copii. oŃetul de rozmarin (folosit chiar în alimentaŃie) este un bun stimulent al digestiei. Se închide sticlă ermetic şi se lasă la macerat vreme de 10-14 zile. Ce îl face atunci un medicament puternic? Studii recente au arătat că sucul foarte proaspăt de cartof conŃine anumite substanŃe înrudite cu cortizonul. aşa cum arată şi numele. contra durerilor musculare. care este mai „rece” decât celelalte soiuri ale acestei plante. de oprire a proliferării virusurilor hepatice. antiacide şi uşor depurative. Ceea ce însă puŃini ştiu este că aceste aparent banale sucuri. efecte hipotensoare şi.cu oŃet mentolat.. contra reumatismului inflamator (cu senzaŃia de fierbinte la nivelul articulatiei). aceste sucuri sunt un excelent revigorant. un tratament eficace contra gastritelor hipoacide şi a atoniilor digestive. OŃetul de rozmarin Aplicat pe piele. detoxifiant şi tonic pentru organism. De asemenea. aşa cum am văzut. În fine. trandafir. din mentă. care are o importanŃă terapeutica atât de mare. care sunt puse la macerat în oŃet de mere. OŃetul de levănŃică Este un foarte bun relaxant. memoriei. acest remediu stimulează din plin procesele de eliminare. anticoncepŃionale. Este recomandat să fie consumat atunci când este foarte proaspăt. Sevele lor ascund energii binefăcătoare care ne fortifică şi ne vindecă de o mulŃime de boli. este excelent pentru menŃinerea tinereŃii şi supleŃii acesteia. intern. au maximumul puterii vindecătoare şi ne stau la dispoziŃie din belşug: Sucul de cartofi Se obŃine la fel ca şi celelalte sucuri. tarhon etc. combinate în anumite proporŃii şi administrate în doze suficient de mari.. Să vedem în continuare mai multe despre aplicaŃiile acestui remediu: Obezitate . vitamine şi enzime. Folosit intern. este un excelent stimulent al.. ceea ce determină o accelerare a procesului de slăbire. este un foarte puternic febrifug. folosit extern în cazurile de surmenaj fizic şi intelectual. Constituie unul din cele mai blânde remedii din gama pe care o vom prezenta acum. după care se filtrează. pot deveni remedii extraordinar de puternice. Prin aportul lor de minerale.

după care se poate relua.într-un pahar de suc de morcov se adauga 2 linguri de suc de ceapă şi 6 linguri de suc de Ńelină.2 linguri de suc de ceapă se dizolvă într-un pahar de lapte. Gripa . cum ar fi cel de morcov. în diabet. O cură durează minimum 10 zile. stimulează în mod deosebit activitatea rinichilor. Sucul de ceapă Este atât de puternic. Sucul de sfeclă roşie Terapeutul austriac Rudolf Breuss considera acest suc drept unul din cele mai puternice remedii în tratarea cancerului şi a leucemiei.la o oră după masă. în cazul pacienŃilor insulino-dependenŃi. Pentru a face gustul mai suportabil. Cancerul gastric .se amestecă două linguri de suc de ceapă cu patru linguri de miere.se bea sucul de mai sus (de la infecŃii renale): o doză pe zi. în cure de minimum două săptămâni.se amestecă: 50 ml pătrunjel + 100 ml sfeclă + 400 ml morcov + 1 linguriŃă suc de lămâie. se diluează cu suc de morcov. tuse . Astm.se bea pe stomacul gol câte un sfert de pahar de suc de sfeclă roşie. are efecte excepŃionale în această categorie de afecŃiuni. precum şi în anumite dereglări hormonale. cu o pauză de 10 zile. pe stomacul gol. se poate adăuga şi suc de morcov. cronice sau acute.sucul de cartofi este în această afecŃiune unul din cele mai puternice şi mai rapide remedii cunoscute.se bea câte un sfert de pahar (50 ml) de suc de cartofi de 3-4 ori pe zi. de 2-3 ori pe zi. Cura durează vreme de 30 de zile. Dereglări ale glandelor cortico-suprarenale . O combinaŃie contra cancerului şi leucemiei . în care au fost dizolvate 3-4 linguriŃe de suc proaspăt de ceapă. Acest remediu are efecte antifebrile. . reumatism . pe cât posibil înainte de masă cu minimum o jumătate de oră. Preventiv. puteŃi înjumătăŃi cantitatea zilnică. În ciuda gustului destul de greu de suportat. slăbiciune generală a organismului . în timpul sezonului rece. Se bea întreaga cantitate pe parcursul unei zile. Se bea această cantitate pe parcursul unei zile.se bea pe parcursul unei zile un pahar de suc.se beau 1-2 pahare de suc de sfeclă roşie pe zi. încât nu poate fi consumat decât în doze mici (maximum 50 ml pe zi) şi în combinaŃie cu miere sau cu alte sucuri. ConstipaŃii uşoare. Efectele în tratarea hepatitelor. în cure de două luni. Ascita . Diabet . timp în care. Se beau două asemenea doze. B. Scorbut . Este un puternic antiinfecŃios.se bea zilnic jumătate de pahar de lapte. timp de 2-3 săptămâni. Se beau 2-3 asemenea doze pe zi. în cure de minimum o lună. pe care îl recomandă să fie băut cu linguriŃa. care are o eficienŃă foarte mare şi în cazul gastritei.se bea jumătate de litru de suc de cartofi pe parcursul unei zile. Pentru un gust mai blând şi un efect mai puternic. glicemia va fi verificată regulat. InfecŃii renale şi urinare (cistită) recidivante . dimineaŃa şi seara. bronşită. Iată în continuare câteva dintre bolile în care este deosebit de eficient: Viermi intestinali (ascaris. în infecŃiile urinare şi renale. tenie) . tonice şi măreşte rapid capacitatea de luptă a organismului împotriva infecŃiei.Hepatita virală A. Alergie . diluat cu suc de morcov. Dacă simŃiŃi ca va este greu să beŃi foarte mult din această combinaŃie. Poate fi considerat un adevărat panaceu în bolile respiratorii. Se face următorul amestec de sucuri: 100 ml cartofi + 100 ml varza + 500 ml morcov. Efecte şi mai puternice se obŃin cu următoarea combinaŃie. C . O cură durează 30 de zile şi are o eficienŃă extraordinară în cazul alergiilor la polen şi la praf. elimină paraziŃii intestinali. Se bea un pahar pe zi. Tratamentul se face vreme de minimum trei săptămâni. se administrează copiilor expuşi la infecŃia cu paraziŃi intestinali o doză la 3-4 zile. acest amestec. Se administrează acest remediu pe parcursul unei zile. Anemie.se bea de două ori pe zi o combinaŃie formată dintr-un sfert de pahar (50 ml) de suc de pătrunjel şi trei sferturi de pahar (150 ml) de suc de cartofi. sunt cu adevărat extraordinare. Tuturor pacienŃilor slăbiŃi. anemici sau care nu aveau poftă de mâncare le prescria o cura cu acest suc. în reprize. pentru a avea efecte mai puternice. băut în cure de 20 de zile. pentru a se ajusta doza zilnică de insulină. se beau 2 linguri de suc de ceapă diluate în jumătate de pahar de suc de morcov.

un miros destul de greu de suportat. psoriazisului.O combinaŃie puternic detoxifiantă: 40 ml ceapă + 100 ml Ńelină + 50 ml ridiche (neagră sau roşie). în bolile produse de intoxicarea lentă a organismului. Reumatism . Bronşita cronică . de 4-5 ori pe zi. este obŃinut prin stoarcerea prin centrifugare a frunzelor de varză proaspete şi bine spălate. Cancer la gât . dimineaŃa. care se beau. Este o combinaŃie mai puŃin obişnuită între un suc alcalin (cel de varză) şi un suc acid (cel de grepfrut). Efecte mai puternice are următoarea combinaŃie: O combinaŃie pentru eliminarea calculilor renali: 400 ml morcov + 100 ml castraveŃi + 100 ml ridichi (negre sau roşii) .se bea dimineaŃa şi seara câte o jumătate de pahar . Se bea cu înghiŃituri mici acest remediu dimineaŃa. Tratamentul durează trei săptămâni şi este deosebit de eficient în cazul microlitiazei. .se combină un pahar de suc de varză cu două pahare de suc de morcov. eczemelor alergice. Se bea întreaga cantitate pe parcursul unei zile. bolilor imune în general. O combinaŃie pentru a slăbi rapid: 200 ml varză + 200 ml grepfrut. lupusului eritematos. Un tratament durează două luni şi se poate relua la nevoie după o pauză de 10 zile. la prânz şi seara. în care se bea câte o jumătate de pahar de suc de varză. Sucul de ridichi negre şi roşii Sucul obŃinut din ambele tipuri de ridichi are .un pahar de suc de varză. Cancer al tubului digestiv . câte o gargară cu suc proaspăt de varză. În primul rând.se bea jumătate de pahar de suc de varză dimineaŃa şi la prânz. indicat pentru tratarea acneei. timp în care se va menŃine o alimentaŃie strict vegetariană şi preponderent crudivoră. Acest remediu are un efect foarte interesant de stabilizare a valorilor glicemiei. Este un excelent drenor şi detoxifiant al organismului. Se bea această combinaŃie înainte de fiecare masă cu un sfert de oră. Suplimentar. motiv pentru care este folosit şi ca detoxifiant în reumatism. Efectele terapeutice compensează din plin acest neajuns. de trei ori pe zi. antiinflamatoare.veŃi vedea . pe care le curăŃă rapid de calculi. Calculi biliari . Tratamentul durează minimum 21 de zile şi este eficient indiferent de natura calculilor.o jumătate de pahar) de suc de ridiche. din cauza unor substanŃe sulfuroase care se dispersează în timpul preparării. acest suc este o adevarată mătură pentru vezica biliară şi pentru rinichi. se adaugă câteva picături de suc proaspăt de lămâie. Are prin excelentă efecte tonice. purificatoare. Sucul de varză La fel ca şi celelalte sucuri prezentate până acum. Diabet . Se beau pe stomacul gol două asemenea doze pe zi: una dimineaŃa şi una seara. prin efectul său de stimulare şi de normalizare a digestiei şi. În medicina mănăstirească este la mare preŃ acest suc pentru tratarea bolilor respiratorii cronice.se aplică tratamentul de la cancerul cu localizare pe tubul digestiv. are un efect puternic diuretic.se dizolvă un sfert de pahar de suc de ridiche în trei sferturi de pahar de suc de morcovi. Se iau din acest suc câte 6 linguri.rezultă 600 ml. în câteva reprize. se face. Iată câteva din recomandările terapeutice ale sucului de varză: ConstipaŃie. Se remarcă prin faptul ca deblochează tranzitul intestinal. care are un puternic efect inhibitor al apetitului alimentar şi favorizează ajungerea rapidă la saŃietate pentru o perioadă lungă de timp. pe stomacul gol. dimineaŃa. Cura durează minimum două săptămâni şi se face mai ales la schimbarea de anotimp. fiind recomandat în mai mult de cincizeci de afecŃiuni. nu în ultimul rând. prin acŃiunea să anticancerigenă.se face o cură de trei luni. Calculi renali .într-o jumătate de pahar de suc de ridiche se pun 4 linguri de miere şi se amestecă bine.se amestecă patru linguri de suc de ridiche cu aceeaşi cantitate de suc de pătrunjel.se beau zilnic 50-100 ml (un sfert . Se bea din acest amestec câte un pahar. Tratamentul cu suc de varză are efecte puternic antiinflamatoare asupra prostatei şi a traiectului urinar. prevenirea viermilor intestinali . Adenom de prostată . de trei ori pe zi. Pentru un gust mai bun. Tratamentul durează trei luni. Apoi. cu 5-10 minute înaintea fiecarei mese.

se recomandă ca fiecare bolnav să consulte medicul şi să respecte cu strictete indicaŃiile primite. pentru că sunt de notorietate mondială. Unele se manifestă cu pusee periodice (febra fânului etc. manifestări climatice. imediat cât este încă în pat. în momentul când bolnavul se trezeşte. la ora 12. polipi. de multe feluri. omul a murit. Probabil. lucru nu prea uşor. într-un spital oarecare a venit un om care avea convingerea că în ziua când va împlini 50 de ani. Alergia este o reacŃie exagerată a organismului.) care va conŃine 21 de bucăŃi.  Emile Coue.). Cu toate acestea. În mare. DimineaŃa. Nu are rost să insist asupra succeselor sale. par de animale. purici. se pot distinge două forme de manifestare: alergia care are cauze obiective (praf. chiar viaŃa bolnavului este în pericol şi trebuie luate măsuri urgente şi calificate. fără să se numere. Având în vedere complexitatea acestor afecŃiuni. Din acestea. păianjeni etc. mărgele etc. sinuzite. pacientului i s-au făcut absolut toate analizele şi era perfect sănătos. uneori fatală. pentru că tot ce îi prezisese acea femeie s-a adeverit. este foarte dificil de tratat orice tip de alergie. În acest fel. un farmacist din Nancy (FranŃa). dar de fiecare dată. Cine doreşte să se trateze corect de alergie nu poate să se lipsească de aceste vizite medicale. Simptomele alergiilor sunt. pentru ca la toate alergiile este implicat şi factorul psihic. cu toata asistenŃa medicală de excepŃie. lăcrimări. şi ele. Am să vă spun o mică poveste. Ceea ce trebuie reŃinut este metoda lui. secreŃii purulente şi multe alte complicaŃii. edeme. Ei bine. substanŃe naturale sau chimice. care este o reacŃie alergică. şi anume medicul alergolog. când ceasul a aratat ora 12 (de fapt era 13). Se face un şirag de mătănii (se pot face din bile. Se trece câte o mărgea dintr-o mână în cealaltă şi de fiecare dată se spune această propoziŃie. TRATAMENTE ConsultaŃi doi medici specialişti Primul lucru pe care trebuie să-l facă un bolnav de alergie este să facă un control foarte atent la un medic specialist ORL-ist. din start ar trebui diferenŃiate aceste tipologii. La cazurile de alergie medicamentoasă. Evenimentul îi fusese prezis de o ghicitoare. Autosugestia jucase rol de călău. Pe urmă urmează o vizită la un alt specialist. În primul caz. în salonul unde fusese internat s-a pus şi un ceas. una trebuie să fie mai mare.). animale. deoarece la fiecare mărgea. La cererea lui. obstrucŃie nazală. pentru ca în unele cazuri. polen. încă din cea mai fragedă copilărie. prin care se pot implanta în subconştient o serie de comenzi. ea se va rosti de 20 de ori dimineaŃa. bolnavul a văzut anumite manifestări. a devenit celebru tratând . pe care el le va executa. împrejurări de viaŃă. În ziua cu pricina. Fără această convingere. La alergia digestivă pot apărea voma. Apare de obicei după injectarea unui ser sau drog. foarte simplă. hipertrofie de cozi de cornete etc. chiar dacă ocupăm un pic de spaŃiu în plus cu ea. trebuie să ia în mână aceste mătănii şi să înceapă să spună în gând sau chiar cu voce tare următoarele cuvinte: „Din zi în zi. va muri. Individul era convins ca premoniŃia este adevărată.). ce mergea însă cu o oră în urmă. când avea 15 ani. Deci. mesajul se . ea trebuie tratată de către medicul psihiatru. În al doilea caz. aceste simptome pot ajunge la şoc anafilactic. insecte. printre care şi alergia. altele sunt permanente: strănuturi repetate. boala se poate trata de un medic specialist cu medicamente antihistaminice şi cu o serie de produse naturiste. ce Ńine de autosugestie: convingeŃi-vă subconştientul că vă simŃiŃi mai bine. care au fost recepŃionate şi mult amplificate. sunt tot mai sănătos”. În anii '70. probabil ale părinŃilor (excesul de curăŃenie. anumite gesturi sau sugestii). medicul specialist şi natura vă ajută să o biruiŃi! Ce este alergia? Pe înŃelesul tuturor. pentru a depista eventualele afecŃiuni care pot fi prezente (deviaŃie de sept. FolosiŃi-vă subconştientul Al doilea lucru extrem de important vizează o măsură psihologică.ALERGII Nu există vreo altă boală căreia primăvara să-i fie atât de prielnică. acest lucru este posibil doar cu ajutorul subconştientului. este o reacŃie exagerată a organismului la anumite alimente.cu ajutorul subconştientului. rinoree abundentă seromucoasă.) şi alergia provocată de cauze subiective (fobii. anumite dermatoze. critică. o mulŃime de afecŃiuni. manii etc.

Se repeta de 2-3 ori pe zi. de asemenea. înainte de a adormi. înaintea meselor. şi comprese calde pe gât şi frunte. agitând des. talasoterapie.Se aplică concomitent cu recomandările făcute anterior – Alergia nazo-faringiană În formele cronice ale alergiei nazo-sinusale se vor urmări. Este vorba despre câteva plante cunoscute. Este cea mai mare greşeală! Trebuie luate şi medicamentele care se dau de medici. Are şi rol antibiotic. se recomandă consumul pastei preparate din urzici. magneziu. Suplimentar. Se pot lua zilnic câte 2-3 linguri de miere. Doar în aceste cazuri se obŃin rezultate. vitaminele C. muguri sau conuri verzi mărunŃite. în timpul fierberii şi.o linguriŃă de rădăcină mărunŃită se pune în 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Modul de folosire a plantelor medicinale  Brad (Abies alba) . ApelaŃi la calmante din plante În toate formele de alergie trebuie avut în vedere că afecŃiunea poate fi agravată de sistemul nervos. Se pun 2 linguriŃe la 250 ml apă şi se fierb timp de 15 minute.o linguriŃă de rădăcină mărunŃită se pune în 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. dar numai cu acordul medicului curant. în funcŃie de cum va reacŃiona organismul. Procedeul se practică şi seara. Nu este indicat să se permanentizeze aceste tratamente. tratamentul medicamentos. Dacă nu există alergie la ea. pentru a ajută ca tratamentul medicamentos să fie mai eficient. sau mai lungi. D. apoi se strecoară şi se pune la rece. Bradul este un foarte bun dezinfectant.repetă. Se ia în diluŃie cu 100 ml apă. se va putea reduce din medicamente. Procedeul se repetă de 2-3 ori pe zi. Se pot face şi inhalaŃii cu aburii plantei. Se iau câte 2-3 linguri. Eventual. se indică consumul de calciu. apoi se . se recomandă aplicarea de comprese calde pe gât sau pe frunte. ajutand foarte mult. Din aceste plante se fac ceaiuri şi se pot consumă 2-3 căni pe zi. Nu excludeŃi tratamentele cu medicamente  MulŃi dintre cei care doresc să aplice tratamente naturiste exclud medicamentele. în timpul fierberii. Întradevăr. de 2-3 ori pe zi.se folosesc ramuri tinere.) Cel mai bine este însă să se facă o tinctură cu 50 g de plantă mărunŃită. Se pun două linguri de oŃet la 200 ml apă şi se pune miere după gust. Şi în acest caz se recomandă inhalaŃii cu aburii plantei. Vitamina B naturală se poate lua din drojdia de bere. Pentru cei mai sensibili la gustul drojdiei. în toate cazurile. diabet zaharat sau obezitate. există alternativa cu oŃetul de mere cu miere. caz în care este foarte indicat să se recurgă la tratamente cu ajutorul plantelor medicinale. Tincturile se iau pe perioade scurte. Se Ńine timp de 15 zile. Timp de 3040 de zile. alimentelor excitante. cu 15-20 de minute. TRATAMENTE CU PLANTE . Treptat. Tratamentele naturiste trebuie să fie luate doar în completare. din vârfuri tinere de urzici fierte şi tocate. care se găsesc la orice magazin de profil: ciuboŃica-cucului. levănŃica. Se pot consumă 2-3 căni. subconştientul recepŃionează comanda şi o va executa.  Brustur (Arctium lapa) . fumatului. de 7-10 zile. schimbarea climatului. complex B. Se vor lua câte 10 picături (o linguriŃă) de 23 ori pe zi sau în funcŃie de cât de nervoşi sunteŃi în momentul respectiv. substanŃa activă pătrunde în organism datorită alcoolului. Alte măsuri În tratarea alergiilor se pot lua şi o serie de măsuri de ordin igienodietetic: combaterea sedentarismului. vă veti simŃi mai bine. ÎncercaŃi! Metoda e simplă şi fără risc. sunătoare. care este un bun vehicul şi o transportă direct în sânge. apoi se strecoară. regim alimentar cu suprimarea condimentelor.  CiuboŃica-cucului (Primula officinalis) . În răstimpul acesta. păducel. Se consumă 2-3 căni. cu înghiŃituri mici. (Pe fiecare pachet există instrucŃiuni de preparare. Pentru carenŃa de calciu. apoi se strecoară. dar este bine să se facă o pauză. talpa-gâştei. cura de altitudine. conservelor. în primul rând. alcoolului. cu înghiŃituri mici (în special când este prezenta şi faringita). pentru că tratamentul naturist nu poate exclude. mierea se poate lua în toate cazurile. roiniŃă. pusă în 250 ml alcool alimentar de 70 de grade. ameliorarea respiraŃiei nazale (cu apă cu sare sau suc de lămâie) şi instituirea tratamentului antialergic.

cu efecte deosebit de bune pentru organism. este foarte indicat să se pună 2-3 picături de lămâie în fiecare nară. pentru a nu se obişnui organismul cu ele (atenŃie. 3 linguri de rădăcină de brusture.se consumă aşa cum este. ceapa. câte o linguriŃă.  Lămâie (Citrus lemonium) . sub formă de picături. LuaŃi pentru această drojdie de bere uscată. Se consumă 2-3 căni. caldă.) Ceai complex antialergic Ingrediente: se iau 50 g trei-fraŃi-pătaŃi (un pachet). Sirop antialergic Se pun la fiert.o linguriŃă de bace se pun în 250 ml apă şi se fac inhalaŃii în timp ce acestea fierb. Se acoperă 15 minute. Extern. se pot face inhalaŃii.  Ovăz (Avena sativa) . Se pot consuma câte 3 căni pe zi. Se administrează 2-3 căni pe zi cu înghiŃituri mici. 2 linguri de flori de coada-şoricelului. de 2-3 ori pe zi. timp de 30 de zile. 4 linguri de talpagâstei. în sticlă bine închisă. Chiar dacă ustură un pic. Se strecoară. Se amestecă toate plantele.  Salvie (Salvia officinalis) . hreanul.diabet.  Orice tratament începe cu o cură de dezintoxicare. Este foarte emolientă. Se consumă până la 3 litri de lichid pe zi. eventual chiar până a două zi. unele dintre ele pot fi socotite alergeni. 1 lingură flori de levănŃică. Se vor consuma 2-3 căni de ceai. Se acoperă 15 minute. se poate amestecă cu miere în părŃi egale şi se ia câte o linguriŃă de trei ori pe zi.  Ienupăr (Juniperus communis) . Alte recomandări  Complexul vitaminic B este un tonic al organismului şi echilibrează sistemul endocrin şi nervos. Deci.o linguriŃă de plantă mărunŃită se opăreşte cu 250 ml apă clocotită.  Coada-şoricelului (Achillea milefolium) . Este bine ca plantele să fie folosite alternativ. La inhalaŃii se poate folosi şi tinctură de ienupăr. într-un litru de apă. 4 linguri de frunze de urzică. după ce a fost foarte bine agitat. 10 nuci sparte şi foile de la 5 cepe roşii (de mărime potrivită). cu planta fiartă. care va Ńine minimum 7 zile.se pun 2 linguri de seminŃe la 500 ml apă şi se fierb până se înmoaie boabele. Se recomandă mai ales atunci când există secreŃii abundente. Se Ńine la rece. Se pune într-un pahar de apă să se dizolve şi se bea. Se lasă pe foc mic. sunt foarte eficiente. de trei ori pe zi. iar fiertura se bea.1-2 linguriŃe de plantă se opăresc cu 250 ml apă clocotită. Se găsesc în vinul roşu. Este un foarte bun dezinfectant. Se va lua după fiecare masă câte o lingură de sirop. . timp în care se vor consuma ceaiuri depurative şi laxative şi se va prefera numai hrana vegetala. şi nu sunt suportate). de unii dintre bolnavi.strecoară. pentru diminuarea lor. apoi se strecoară. apoi se strecoară. (Se interzice celor care din anumite motive nu pot consuma miere . de 50 ml. pentru că poate aduce decongestionarea mucoaselor. Se acoperă pentru 15 minute.  Quercina poate menŃine sub control eliberarea de histamine şi alte substanŃe care declanşează reacŃia alergică. apoi se strecoară. se pun cataplasme calde. (În cazul când alergia e însoŃită de urticarie se mai pot adăuga şi 4 linguri de iarbă-mare). De asemenea. Extern. sau chiar să se facă spălături nazale. cu înghiŃituri mici. Se poate aplica şi sub formă de compresă externă. Se ia din acest amestec o lingură şi se opăreşte cu 300 ml apă clocotită. CiuboŃica-cucului are şi un efect calmant. se pot aplică comprese calde cu acest lichid. Se foloseşte conform indicaŃiilor producătorului. Decocturile şi infuziile din plantele enumerate mai sus se pot introduce şi în nas. până când lichidul scade la jumătate. Ele se mănâncă. se toarnă totul într-o sticlă de 1 litru şi se completează cu miere polifloră. usturoiul sunt utile pentru că subŃiază secreŃiile şi ajută la curăŃirea căilor respiratorii. Se aplică şi comprese externe.  Ridiche neagră (Raphanus sativus niger) . la masă. indicată în special pentru faringe. Se va lăsa acoperit până se răceşte complet.  Ardeiul iute. beŃi un pahar de vin roşu. De asemenea.se va pune suc de lămâie în toate ceaiurile care se consumă. în majoritate sub formă de ceai. Se ia de două ori pe zi. De asemenea.

DROJDIA DE BERE Era în iarna anului 1898. inginerul german a început să studieze fără încetare ceea ce era considerat un simplu reziduu . toate vitaminele din complexul B. care. magneziu. Cum se administrează drojdia de bere Drojdia proaspătă Este vorba de aparent banalul ingredient pentru creşterea aluatului.ultima descoperită .boala nu a mai progresat. pentru ca apoi să cadă în uitare. Surprizele nu au întârziat să apară. iar administrată intern scurta convalescenŃa după diferite boli. Încurajat de aceste rezultate. favorizează eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. Chiar şi animalele slăbite se înzdrăveneau ca prin farmec atunci când erau tratate cu ea. la vremea aceea era probabil mult prea devreme pentru asemenea descoperiri. fiind importante şi pentru menŃinerea sănătăŃii şi rezistenŃei părului. măreşte puterea de concentrare. dar care se comportă ca nişte adevărate uzine de medicamente. apoi a păşit prin întuneric spre ieşire. care este mult mai greu de conservat şi are un termen de valabilitate mai scurt. La scurtă vreme. în timp ce vitamina B5 este un stimulent natural al glandelor cortico-suprarenale. Când şi-a terminat munca. enzime. Aceasta. afectează majoritatea oamenilor. Abia pe la mijlocul secolului al XX-lea. va trebui să aflăm câte ceva despre modul de administrare a acesteia. Se consumă în combinaŃie cu miere: la o linguriŃă de drojdie se adaugă două linguriŃe de miere de albine. Ce este drojdia de bere? Este o aglomerare de ciuperci inferioare (Saccharomyces cerevisiae). care se vinde în magazinele alimentare la calup. când. Sute de studii făcute în ultimele decenii arată faptul că substanŃele secretate de drojdia de bere joacă un rol esenŃial în întreŃinerea sănătăŃii şi în vindecarea unor boli. vitamina B15 . Doza zilnică pentru un adult este de 3 linguriŃe de drojdie de bere. contra depresiei şi a asteniei. asiguraŃi-vă că nu este aditivată sintetic. Poate cea mai importantă calitate a acestui supliment nutritiv este faptul că acoperă carenŃele de vitamine din complexul B. cercetările inginerului german aveau să fie luate în serios de către medici şi biochimişti. A fost ca un semn: din momentul acela. Drojdia uscată O găsim ambalată sub formă de pliculeŃe. deodată. aşa că observaŃiile şi cercetările lui Schulze au fost trecute sub tacere de către comunitatea medicală. ce produc aproape întreaga gamă de aminoacizi esenŃiali. În fine.minune! . fiind indicată în toate afecŃiunile dermatologice. de la cele mai uşoare la cele mai grave. mărind rezistenŃa la infecŃii şi la stres. în timp ce vitamina B12. având o culoare brună şi un miros de. fiind folosită contra bolilor de inimă.. a stins lumina de la biroul sau. Însă. Din nefericire. un demers care a revoluŃionat ştiinŃa în general şi medicina în special.drojdia. la prânz şi seara. Numai din această scurtă enumerare şi ne putem da seama de extraordinarele aplicaŃii terapeutice ale drojdiei de bere. drojdia de bere vindecă foarte rapid rănile. a văzut un fenomen uluitor: vasele în care se afla drojdia de bere iradiau o lumină fluorescentă. fosfor) şi anumite oligoelemente indispensabile vieŃii (în special seleniu). când inginerul german Wolfgang Schulze a rămas mult după lăsarea întunericului în laboratoarele fabricii de bere în care lucra. într-o seară friguroasă de februarie. care se administrează pe stomacul gol. frecându-se până când se obŃine o pastă omogenă. înainte de a le cunoaşte. de dimensiuni microscopice. dimineaŃa. Vitamina B3 este implicată în procese ce Ńin de echilibrarea sistemului nervos. Înainte de a administra drojdia uscată. Vitamina B9 este un elixir contra anemiei şi pentru menŃinerea echilibrului hormonal. inginerul şia tratat cu drojdie şi soŃia bolnavă de cancer şi . Vitamina B1 este necesară pentru sistemul nervos şi cardiovascular. Vitaminele B7 şi B8 sunt implicate în metabolismul colesterolului şi al proteinelor. Vitamina B2 este esenŃială pentru piele. minerale în formă asimilabilă (calciu. bere. . contra infertilităŃii şi a bolilor hepatice. Schulze a descoperit că substanŃa aceea păstoasă şi maronie avea o mulŃime de însuşiri legate de sănătate: aplicată pe piele. care acŃionează asupra sistemului nervos.favorizează schimburile de oxigen la nivelul Ńesuturilor şi este un remediu minune contra îmbătrânirii. mai ales la sfârşit de iarnă şi început de primăvară.. fiind în ultima vreme preferată de către comercianŃi în fata drojdiei proaspete. în condiŃiile în care cele nouă vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru funcŃionarea oricarui organ sau sistem din corp.

caz în care nu este recomandată în tratament. Este mai puŃin activă din punct de vedere terapeutic, dar în lipsa celei proaspete, poate fi folosită şi ea cu succes. Mod de administrare: în jumătate de litru de suc de morcovi (obŃinut casnic cu ajutorul storcătorului electric) se pun 2 linguriŃe de praf de drojdie uscată, se amestecă bine şi se păstrează la frigider. Se bea întreaga cantitate de preparat într-o zi, fracŃionată în 3 reprize. Tabletele de drojdie Le găsim în farmacii şi în magazinele naturiste, fiind extracte atomizate de drojdie, condiŃionate sub formă de comprimate. Sunt de regulă foarte eficiente în terapie, fiind obŃinute din culturi de drojdie selectionate aşa încât să aibă o concentraŃie ridicată de vitamine din complexul B şi de seleniu. Se administrează conform prospectului. O cura cu drojdie durează minimum 10 zile şi maximum 30 de zile (pentru a nu afecta flora intestinală), urmate de o săptămână de pauză, după care tratamentul se poate relua. Drojdia de bere în prevenirea bolilor La copii: administrarea de drojdie de bere este foarte importantă pentru stimularea proceselor de creştere (ajută la consolidarea oaselor), pentru dezvoltarea psihică şi mentală armonioasă. Mai ales copiii bolnăvicioşi, anemici, cu o slabă capacitate de concentrare sau cu un grad ridicat de nervozitate ar trebui să consume drojdie de bere. Doza pentru copiii între 4 şi 8 ani este, de regulă, o treime din cea pentru adulŃi, iar pentru copiii între 8 şi 14 ani este o jumătate din doza pentru adulŃi. La adolescenŃi: vitaminele şi aminoacizii din drojdie ajută la reglarea proceselor hormonale, împiedicând apariŃia unor fenomene neplăcute la nivel fizic, cum ar fi: maturizarea întârziată a organelor genitale, apariŃia erupŃiilor puternice de acnee, hirsutismul la fete. De asemenea, curele cu drojdie de bere (se administrează în aceleaşi doze ca la adulŃi) de 10 zile pe luna ajută la dezvoltarea intelectului şi la Ńinerea sub control a fenomenelor din sfera emotională. La adulŃi: acest produs natural este un excelent susŃinător de efort, care ajută la îmbunătăŃirea performanŃelor fizice şi intelectuale. Un alt element important este faptul ca drojdia de bere este un excelent

remediu antistres, diminuând efectele nefaste ale acestuia asupra corpului şi asupra psihicului. La persoanele de vârsta a treia: drojdia de bere, prin conŃinutul său de vitamine, aminoacizi şi oligoelemente, este un excelent medicament pentru prelungirea tinereŃii biologice. La schimbarea anotimpurilor este utilă o cură de 3 săptămâni cu acest produs natural, care împiedică apariŃia bolilor degenerative, susŃine activitatea hormonală, menŃine sănătatea sistemului nervos şi a celui cardiac. Drojdia de bere în tratamentul bolilor  Anemia, tulburările de asimilare a mineralelor (în special a calciului şi a magneziului) - se face o cură de 21 de zile cu drojdie de bere. Este un remediu nu doar foarte bogat în minerale şi vitamine, dar care şi ajută la metabolizarea corectă a acestora. Mai mult, s-a demonstrat faptul ca administrarea de drojdie de bere stimulează producerea de către organism a elementelor figurate ale sângelui, ceea ce deschide noi perspective în tratarea anemiei, dar şi a tulburărilor de coagulare, precum şi a altor boli ale sângelui.  Hepatita virală A, B şi C - doctorul german A. Schrauzer a studiat vreme de 18 ani felul în care organismul uman se apără în faŃa infecŃiilor cu virusuri hepatice. El a observat în studiile pe animale de laborator că rezistenŃa în faŃa acestor virusuri creşte foarte mult atunci când se administrează drojdie de bere. „De vină” pentru această imunitate sporită sunt nişte compuşi pe bază de seleniu, care ajută activitatea unor celule ale sistemului imunitar.  Răceli şi boli infecŃioase în general, deficienŃe imunitare - se administrează vreme de 2-3 săptămâni câte trei linguriŃe de drojdie proaspătă pe zi. Seleniul, precum şi anumite vitamine conŃinute de acest produs natural, măresc foarte mult rezistenŃa organismului la orice gen de infecŃie.  Supragreutate, obezitate - studii americane arată că tratamentele de 20 de zile cu drojdie de bere, repetate de mai multe ori la rând, ajută la scăderea în greutate. Această remarcabilă proprietate se datorează cromului conŃinut din belşug de drojdia de bere, oligoelement important şi într-o altă maladie în care acelaşi remediu ajută foarte mult, şi anume diabetul.

 Boli cardiovasculare cronice - consumul de drojdie de bere reglează nivelul colesterolului în sânge, aduce la valorile normale tensiunea şi favorizează activitatea miocardului. Studii comparative efectuate au arătat că persoanele cu boli cardiace care consumă sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai puŃine probleme decât cardiacii din loturile martor.  Paralizie, Parkinson, Alzheimer - se face în fiecare lună o cură de câte două săptămâni, în care se consumă zilnic 3-4 linguriŃe de drojdie de bere. Este un tratament cu o puternică acŃiune reîntineritoare, cu efecte tonice asupra întregului sistem nervos. Acelaşi tratament este valabil şi în depresie, precum şi în tulburările psihice generate de stres.  Psoriazis, sclerodermie, afecŃiuni dermatologice în general se fac cure de o lună cu drojdie de bere (4 linguriŃe pe zi), cu o săptămână de pauză. Complexul de vitamina B, precum şi anti-oxidanŃii conŃinuti de drojdie sunt de un real ajutor pentru îmbunătăŃirea metabolismului celular la nivelul pielii.  Acneea - se face tratamentul intern descris mai sus, la care se adaugă măşti obŃinute din: 2 linguriŃe de drojdie de bere, 2 linguri de ulei de măsline şi 2 linguri de miere lichidă. Amestecul se omogenizează şi apoi se întinde pe ten, unde se lasă vreme de 30 de minute, după care se spală cu apă călduŃă. PrecauŃii la tratamentul cu drojdie Cu excepŃia persoanelor alergice la acest produs, nu se cunosc contraindicaŃii la tratamentul cu drojdie. Uneori, administrarea internă a drojdiei de bere poate da o uşoară balonare, caz în care se va administra un carminativ uşor, cum ar fi praful de chimen sau de anason, din care se ia câte o jumătate de linguriŃă de 3 ori pe zi. Drojdia de bere şi cancerul Studiile făcute în Occident, mai ales în Germania, au arătat fără dubiu că asemenea altor remedii naturale, drojdia de bere este foarte utilă în tratamentul bolilor tumorale maligne. Mai mult, dacă armurariul era un excelent antidot pentru efectele adverse ale citostaticelor, drojdia de bere este un extraordinar ajutor pentru bolnavii de cancer care au recurs sau recurg la iradiere (cobaltoterapie). Iată mai multe elemente în acest sens:

Iradierea are mai puŃine efecte adverse atunci când este asociată cu consumul zilnic de drojdie de bere (minimum 6 linguriŃe pe zi). Aceasta este concluzia unei echipe de medici din Munchen, care a studiat vreme de 15 ani evoluŃia bolnavilor de cancer, cărora li s-a administrat acest produs. La pacienŃii trataŃi prin iradiere care au primit simultan drojdie de bere s-a observat o stare de sănătate mult mai bună faŃă de pacienŃii trataŃi numai prin iradieri. Drojdia de bere stimulează apetitul, ajută somnul şi peristaltismul intestinal. De asemenea, protejează mucoasele aspect important, mai ales în cancerul de gât şi esofag. Efectele negative ale radioterapiei sunt îndepărtate şi în ceea ce priveşte manifestările externe: formarea de ragade cu infecŃii, deformarea unghiilor şi inflamarea lor, hipercheratozele, atrofiile pielii. Profesorul doctor Ries, de la Bayerische Krebsgesellschaft (AsociaŃia Oncologică Bavareză), a stabilit, în urma studiilor realizate la departamentul de oncologie de la Munchen, că „Afectarea datorată iradierii a scăzut în proporŃie considerabilă, inflamaŃiile au dispărut, la fel şi atrofiile pielii, care au fost înlocuite de epiteliu normal. Până astăzi nici una dintre metodele clasice de tratament nu a dat astfel de rezultate benefice ca administrarea de drojdie de bere”. AsociaŃia Oncologică Bavareză menŃionează în scris, pentru suferinzii de cancer, recomandarea de a utiliza drojdia de bere împotriva acestei boli. Efectele directe ale tratamentului cu drojdie în boala canceroasă sunt în curs de cercetare, existând indicii serioase ca în cazul majoritatii formelor de cancer, consumul de drojdie de bere determină stagnarea şi apoi remisia formaŃiunilor tumorale maligne. Prof. dr. Gottschalk observă la animalele de experienŃă tratate cu drojdie de bere faptul că, în mai puŃin de trei luni, cancerul de prostată, de piele sau al ficatului era oprit de ingerarea zilnică a acestui produs natural.

REMEDII NATURALE CONTRA REUMATISMULUI Printre bolile aŃâŃate de umezeală şi frig, la loc de frunte se află reumatismul. UNTUL-PĂMÂNTULUI (Tamus communis) Numele îi vine de la uriaşele rădăcini pe care această plantă ierboasă le dezvoltă în pământurile pietroase pe care creşte. În ciuda dimensiunilor, ele au însă o consistenŃă moale, care aduce cumva cu cea a untului, de unde şi numele. O proprietate interesantă a acestei rădăcini este că în contact cu pielea umană are un efect rubefiant, producând o uşoară reacŃie iritativă, stimulând circulaŃia sanguină şi încălzind locul tratat. În majoritatea satelor din zona CarpaŃilor de curbură şi din zona muntoasă a Banatului, precum şi din Apuseni, oamenii folosesc extern această rădăcină, contra afecŃiunilor reumatice. Modul de folosire: se rad rădăcinile şi se pun într-o sticlă, în care se adaugă apoi Ńuică de 3040 de grade, cât să le acopere şi să formeze o peliculă de 1-2 centimetri deasupra. Se închide sticla şi se lasă la macerat vreme de 6 zile, timp în care recipientul se scutură de 3-4 ori pe zi, pentru o mai bună extracŃie a principiilor active. În final, se filtrează preparatul, iar cu soluŃia obŃinută se fac fricŃionări ale zonelor dureroase, de 2-3 ori pe zi. O altă reŃetă pe bază de untul-pământului este combinarea sucului de rădăcină cu lanolină, în părŃi egale, obŃinându-se o alifie cu care se ung zonele dureroase. Toate aceste remedii pe bază de untul-pământului încălzesc articulaŃiile, stimulează circulaŃia sanguină în această zonă, după un tratament de 1-2 săptămâni apărând o reducere sensibilă a durerilor reumatice şi o creştere a elasticităŃii articulaŃiilor. Nucul (Juglans regia) În comuna Bertea, din judeŃul Prahova, se foloseşte din strămoşi un remediu simplu, obŃinut din frunze şi coji verzi de nuc. Bătrânii ştiau acest tratament pe care îl foloseau sistematic, pentru că le elimină durerile şi le redă flexibilitatea articulaŃiilor, aşa încât puteau merge la muncă chiar şi la vârste înaintate, de 70-80, chiar 90 de ani. Modul de preparare: în zece litri de apă clocotită se pun frunze şi, eventual, coji verzi de nuc cât cuprinde, se fierb vreme de 30 de minute, apoi se adaugă în apa fierbinte de baie. Se fac săptămânal 2-3 asemenea băi ale întregului corp. Procedeul are efect rapid, durerile dispărând ca

prin farmec. În Bertea şi în satele din jur, băile cu frunze de nuc se combină şi cu băile cu flori de fân, obŃinându-se rezultate excelente. De asemenea, reumaticii consumă multe nuci, care sunt foarte bogate în vitamine şi minerale, precum şi în alte substanŃe active, care au efect antiinflamator articular şi ajută la menŃinerea tineretii şi flexibilitatii întregului corp. Fagul (Fagus sylvatica) În drumeŃiile mele prin locurile sălbatice din MunŃii Buzăului, am întâlnit odată un moşneag care cioplea cu cutitul nişte crengi de fag, îndepărtând scoarŃa, pe care o punea într-o desagă. Eram singuri în munŃi, iar el era atât de absorbit de munca lui, încât abia într-un târziu m-a observat. Ne-am dat bineŃe şi l-am întrebat ce face cu atâta scoarŃă de fag. Atunci el mi-a spus următoarea poveste: în tinereŃe, lucrase la pădure, la tăiat copaci. Era printre cei mai harnici din echipa de tăietori şi, fie ploaie, fie frig sau viscol, lucra la pădure fără să ia în seama că-i ud ori înfrigurat. Într-o dimineaŃă de noiembrie, pur şi simplu nu s-a mai putut ridica din pat, din cauza durerilor de articulaŃii, nu se mai putea mişca deloc. Dar omul era tânăr şi nu putea zace, aşa că s-a dus la doctori şi s-a căutat, dar abia dacă i-au putut alina un pic durerile, nici vorbă să se vindece şi să se întoarcă la muncă. Atunci s-a dus la o babă meşteră dintr-un cătun îndepărtat şi ea i-a spus să cojească cam 4 mâini de scoarŃă de fag, să o lase la înmuiat de seara până dimineaŃa într-o galeată de apă, apoi să o fiarbă în încă o galeată de apă, preŃ de o jumătate de ceas. La urmă, să facă o baie cât de fierbinte poate răbda, cu cele două licori obŃinute, şi asta vreme de două săptămâni la rând, zilnic. I-a mai spus să se ferească de umezeală, şi totdeauna să poarte pe el veşminte de lână, că lâna „trage” reumatismul din oase. Apoi, în fiecare primăvară, să mănânce cam o lingură de muguri de fag în fiecare zi, iar de cum dă frigul, să se scalde, măcar o dată pe săptămână, în acel preparat din scoarŃă de fag. Moşul avea, când l-am întâlnit, vreo 80 de ani, şi mergea sprinten la deal, încât abia mă Ńineam după el. Iar secretul vigorii lui, spunea el, era acea scoarŃă de fag care-l salvase în tinereŃe de la invaliditate.

Hreanul (Armoracia lapathifolia) Este planta cea mai folosită în popor contra reumatismului. „ideale” pentru agravarea unei boli reumatice. Lemnul-dulce administrat intern reduce inflamaŃia. În medicina populară românească. ca o imensă plapumă. Aceasta. după care obligatoriu se face o pauză de 10 zile şi se poate relua. iar deasupra se pune o sticlă cu apă cât mai fierbinte. Numaidecât . pe atât de accesibilă. chiar şi în reumatismele aflate în . Este un peisaj de basm: hectare întregi de muşchi verde şi mătăsos. Efecte excelente se obŃin prin asocierea acestui remediu cu un regim lacto-vegetarian. una din cele mai puternice ierburi anti-reumatice . contra unui numar impresionant de boli. cât timp se poate suporta. peste care cad razele soarelui. dar fără să apară leziuni la nivelul pielii. precum şi antiinflamatoare articulare. Cu partea aeriană a acestei plante se face următoarea aplicaŃie: două linguri de frunze şi tulpini uscate şi măruntite se opăresc cu o cană de apă. mesteacănul. care apoi se aplică pe articulaŃia dureroasă. Se lasă să macereze într-o sticlă închisă. se filtrează preparatul. AplicaŃia se repetă de 1-2 ori pe zi. protejează şi chiar ajută să se regenereze finele Ńesuturi cartilaginoase din zona articulaŃiilor. În aceste locuri umede şi mai tot timpul răcoroase. la poalele munŃilor Penteleu. creşte. Mod de folosire: în sezonul rece. care în timp au devenit mlaştini acoperite cu un strat de muşchi. dar cu efecte adverse mult mai reduse. printre altele şi pentru ca este pe cât de puternică. Dretele (Lysimachia nummularia) Undeva. Este eficientă mai ales în cazul bolnavilor la care puseele reumatice apar şi se agravează pe fondul frigului şi al umezelii. vreme de minimum o lună. ca să menŃină o temperatură ridicată pe locul tratat.două de sevă de mesteacăn. împiedică apariŃia proceselor degenerative. până la dispariŃia inflamaŃiei articulare. Mod de folosire: tinctura se obŃine din 100 g de rădăcină măcinată cu râşniŃa electrică de cafea sau zdrobită în piuă. cu scoarŃa sa alb-argintie şi portul sau zvelt. O cură durează minimum o lună şi are puternice efecte depurative şi antitoxice. Nu există grădină unde să nu fie prezentă frunza lunguiaŃă a hreanului şi să nu fie scoase la iveală toamna. după care se lasă să se infuzeze vreme de 20 de minute. câte o cană . de amestec de foioase. pe lângă localitatea Bisoca. De pildă. care are efecte antiinflamatoare comparabile cu substanŃa farmaceutică de sinteza. obŃinută prin crestarea tulpinii şi punerea unei Ńevi colectoare în orificiul făcut. se află trei lacuri. cel mai bun remediu contra reumatismului la persoanele de vârsta a treia este seva de mesteacăn. era considerat arbore sacru. Cu preparatul obŃinut se face o compresă care se pune peste articulaŃia dureroasă. se face un macerat la rece din frunze uscate de mesteacăn: două linguriŃe de plantă macinată se pun la macerat într-o cană (300 ml) de apă.dretele. După trecerea acestui interval. AplicaŃia durează vreme de o jumătate de oră şi se face de 1-2 ori pe zi. la care se adaugă o jumătate de litru de alcool alimentar. rădăcinile sale albe. Se bea acest preparat pe stomacul gol. Intern: peste două linguri de rădăcini rase. când se strecoară. ReŃeta am aflat-o de la localnici şi este extraordinar de eficientă. iar din tinctura obŃinută se ia câte o linguriŃă de 4-6 ori pe zi. poate şi pentru că din toate părŃile acestei plante se obŃin remedii dintre cele mai puternice. Mesteacănul (Betula alba) Putini ştiu ca în unele zone de munte din România. într-o pădure deasă. în fiecare zi. în mod paradoxal. Tratamentul se face în fiecare dimineaŃă. cu înghiŃituri rare. spun ei. filtrate de crengile copacilor. de seara până dimineaŃa. Dar cel mai puternic antiinflamator articular este remediul despre care voi vorbi în continuare: Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra) Tinctura obŃinută din el este un adevărat cortizon natural. Tratamentul durează vreme de 14-20 de zile. înaintea micului dejun. după care se lasă o oră pentru extragerea principiilor active şi apoi se bea preparatul obŃinut. se recomandă să se bea primăvara. cu multe crudităŃi. vreme de 10 zile. de sub brăzdarul plugului. Este extrem de eficientă. Mod de folosire Extern: rădăcinile de hrean rase se pun într-o basma. se pune o cană de lapte fierbinte.se spune reumatismul „se trage din oase” după acest tratament.

faceŃi în timpul epidemiei o cură de două săptămâni cu tinctură de fructe de soc. în cure de 7-14 zile. în timp ce la alŃi 40% dintre bolnavii trataŃi cu soc. desfundă şi favorizează curăŃarea căilor respiratorii. a arătat că extractul de fructe de soc pur şi simplu blochează penetrarea celulelor umane de către virusurile din clasa A (din care face parte şi cel care a declanşat epidemia de gripă aviară) şi din clasa B. Este un excelent mijloc de prevenire a gripei. veŃi lua 2 linguri de tinctură diluate în jumătate de pahar de apă. amestecate cu o linguriŃă de miere. de 2-3 ori pe zi. care se ameliorează în câteva zile de tratament cu comprese cu extract de drete. dacă vreŃi să preveniŃi gripa. simptomele gripei au fost foarte slabe. Iată în continuare trei sugestii de uleiuri volatile: Uleiul de mentă . care este cea mai bine dotată din lume contra epidemiilor şi contra armelor biologice. au o mulŃime de calităŃi farmacodinamice extrem de utile în tratamentul tuturor bolilor respiratorii. Se administrează 2-3 picături de două ori pe zi. dacă provocăm această hipertermie (creştere a temperaturii) a organismului.da. Mugurii şi mlădiŃele de mesteacăn . AROMOTERAPIE Este acea metodă de tratament în care se folosesc uleiurile aromatice (numite şi esenŃiale. El a făcut teste de laborator atât pe zeci de tulpini de virusuri gripale.maceratul glicerinat din părŃile tinere ale acestui arbore îl gasim în farmaciile naturiste. Sucul de fructe de soc conservat în alcool (adică tinctură) are o acŃiune antivirală uimitor de puternică. specializat în virusologie. se evaporă foarte repede în aer liber şi care pe lângă această calitate fizică. în care să luaŃi 3-6 linguri pe zi (fiecare doză diluată în apă). socul este un inamic redutabil pentru virusurile gripale. Conform studiilor efectuate vreme de mai bine de 10 ani la Universitatea de Stat din Israel şi în câteva zeci de spitale din această Ńară. fie se va manifesta într-o formă mult mai uşoară datorită acestui tratament. HIPERTERMIE La o temperatură a corpului situată în jurul valorii de 38 de grade Celsius (adică peste temperatura normală cu un grad-două). Tratamentul durează minimum 5 zile. avem mari şanse să scăpăm de gripă sau . în cure de 1-2 luni. Remedii naturale contra gripei PLANTE MEDICINALE Tinctură de fructe de soc . acest extract de mesteacăn are un alt rol foarte important: stimulează organismul să lupte singur contra infecŃiei. de trei ori pe zi. Uleiul de cimbru . Ce sunt uleiurile volatile? Sunt substanŃe care. împiedicând blocarea plămânilor (care este cauza decesului în cazul bolnavilor de gripă aviară). Împiedică apariŃia suprainfecŃiilor bacteriene care produc pneumonia şi alte complicaŃii severe ale gripei. dilatând şi ajutând la curăŃarea arborelui bronşic de secreŃii. adică exact în locurile care sunt cele mai afectate într-o primă fază de infecŃiile gripale. mai ales la debutul bolii. În concluzie. natural sau nu. tinctură de fructe de soc. fără a mai apărea nici o altă complicaŃie ulterioară.temperează accesele de tuse. greu de egalat de orice alt remediu cunoscut. care are însă efecte mult mai valoroase decât simpla reducere a kilogramelor în plus. De aceea. simptomele gripei au dispărut în 3-4 zile. dintre cei care au luat preventiv în timpul epidemiilor de gripă 15-30 ml de extract. dar în special al gripei şi complicaŃiilor sale. de 3-4 ori pe zi (de preferinŃă la intervale de patru ore o doză de cealaltă). desfundând căile respiratorii superioare.este un puternic antibiotic şi un antiviral destul de bun. Dacă deja v-a prins gripa. este vorba despre celebrul remediu de slăbit. Testele făcute pe pacienŃi au arătat că la un procent de aproximativ 35% dintre cei trataŃi. cât şi pe voluntarii bolnavi de gripă.faza acută. Are extrem de valoroasa calitate de a amplifica imunitatea la nivelul căilor respiratorii medii şi superioare. care fie va fi Ńinută la distanŃă. Uleiul de busuioc . volatile sau eterice) extrase din plante. sistemul imunitar luptă cel mai bine cu infecŃiile virale şi bacteriene. Dacă celălalt remediu menŃionat. procentul de îmbolnăvire a fost de două până la trei ori mai scăzut faŃă de lotul martor. Un cercetător israelian eminent. Este un foarte puternic stimulent respirator. aşa cum o arată şi numele.se iau de patru ori pe zi câte 1-2 picături. Se administrează 50 de picături din acest remediu. Mai mult. are efecte antivirale directe. şi a obŃinut rezultate uluitoare. Se administrează 3 picături dizolvate în puŃină miere.

Două cepe de mărime medie.opreşte gripa să afecteze arborele bronşic şi plămânii este ceaiul de ceapă fierbinte. Se consumă în scop profilactic doi căŃei de usturoi pe zi (minimum). La sfârşitul procedurii. ConsumaŃi când simŃiŃi că vă încearcă gripa un ardei iute împreună cu o farfurie de ciorbă sau de supă caldă. Lamaia . COADA-CALULUI Este o iarbă de leac cu puteri de excepŃie. însă este contraindicat ferm cardiacilor şi are în plus un efect devitalizant destul de puternic. fiind un ajutor nepreŃuit atunci când gripa s-a instalat. Se amestecă patru linguriŃe de hrean ras cu două linguri de miere şi se consumă pe parcursul zilei pentru prevenirea îmbolnăvirii în timpul epidemiilor. după care se filtrează. adăugând din când în când apă fierbinte. apare o stare de relaxare şi bună dispoziŃie (planta este uşor euforizantă). sunt un stimulent imunitar şi un febrifug excelente. ca nişte mici ciuperci. Se consumă acest preparat pe stomacul gol. cât mai fierbinte. Este diferită ca plantă şi pentru că răsare de două ori pe an: imediat ce zapadă s-a topit (atunci apar. şi a două oară vara. Acest tratament făcut în fazele incipiente ale gripei are adesea efecte miraculoase. Usturoiul . cât mai caldă posibil. dar efectul său terapeutic merită "chinul" de a-l bea. Hreanul . 2-3 căni din această infuzie.nenumărate studii au confirmat faptul că usturoiul conferă efectiv un gen de invulnerabilitate la gripă. cu tot cu coajă. consumaŃi hrean simplu sau cu sfeclă roşie. Efectul său terapeutic extrem de prompt vă va surprinde. Ceapa . În final se strecoară preparatul. grăbeşte procesul de vindecare. REMEDII DIETOTERAPEUTICE Ardeiul iute . Se beau întrun interval de una. în care se adaugă coaja sa tăiată cât mai fin şi două linguri de miere. Dacă vom simŃi o căldura puternică în tot corpul şi vom transpira puternic. aşezate ca o coadă de cal. Este un mijloc rapid şi sigur. Iată cum se procedează: ne băgăm în cada cu apă la o temperatură suportabilă şi apoi lăsăm apa fierbinte să curgă până încălzeşte apa din cadă la limita suportabilităŃii noastre. mai ales în timpul epidemiilor. cu frunze subŃiri. Dacă boala s-a instalat.să o facem într-o formă foarte uşoară. cât şi pentru acŃiunea sa de desfundare a căilor respiratorii superioare. este semnul că procedura îşi face efectul.un remediu care . atât pentru efectul sau antiseptic respirator. Se face o infuzie dintr-o lingură de plantă mărunŃită care se pune într-o cană de apă clocotită. se îndulceşte puŃin şi se bea într-o singură repriză. Este o plantă de leac cunoscută şi folosită în Europa din timpuri . Secretul său sunt substanŃele volatile pe care le conŃine şi care au darul de a distruge virusurile şi bacteriile. senzaŃia de congestie din zona gâtului şi a sinusurilor dispare. conŃinute de sucul şi mai ales de coaja de lămâie. este un hipertermiant extrem de puternic. care doarme sub zăpezile abundente ale lui Făurar.se pare . ne ştergem bine cu un prosop. conservând în ea o energie care va exploda în curând. se lasă acoperită vreme de un sfert de oră.are o acŃiune antiseptică extrem de puternică asupra zonei gâtului. Se prepară un suc astfel: se stoarce o lămâie.băută cât de caldă puteŃi suporta. în mai multe reprize. cât să menŃinem temperatura constantă.are un efect extrem de rapid şi este relativ uşor de făcut. pălăriile cu spori din care se va înmulŃi). opreşte tusea (inclusiv cea convulsivă). Se amestecă bine toate ingredientele şi se lasă apoi să macereze două ore la temperatura camerei. ieşim din cadă. maximum două ore. Cum putem provoca hipertermia? Iată în continuare două metode: Baia fierbinte . când din iarbă apar tulpini de un verde deschis. ne îmbrăcăm gros şi ne băgăm sub pătură pentru jumătate de oră.nişte substanŃe numite flavone. mai ales administrat repetat. degajează arborele bronşic de secreŃii. se pune într-o jumătate de litru de apă. Efectul este impresionant: corpul se încălzeşte puternic şi transpiră.compuşii săi care-i dau gustul iute inconfundabil sunt un adevărat inamic al microorganismelor care produc infecŃii respiratorii de tot felul. De aceea este bine să încercaŃi şi următorul mijloc: Infuzia fierbinte de măghiran (majoran sau magheran) . Ceaiul de ceapă. rapid şi în mari cantităŃi. În acel moment oprim încălzirea apei şi rămânem vreme de 15 minute în cadă. Are un gust mai mult decât neplăcut. se fierb un sfert de oră la foc mic în jumătate de litru de apă. tinand la distanŃă infecŃiile respiratorii.

când sensibilitatea la infecŃii este cea mai mare.imemoriale. se aplică direct pe locul afectat. fiind extrem de utile la trecerea dintre iarnă şi primăvară. există şi altele otrăvitoare (E. În plus. pe stomacul gol. obŃinut astfel: se pun la macerat 3-4 linguri de coada-calului mărunŃită. preotul Kneipp. se folosesc părŃile aeriene ale plantei. alături de cele două specii bune (Equisetum arvense şi E. o menŃionează în tratatele lor chiar cu denumirea de coadacalului. Marii medici şi învăŃaŃi ai AntichităŃii. Depozitarea se face în borcane de sticlă. iar mai tarziu. după care se filtrează. Ce folosim de la coada-calului În terapie. se amestecă cele două extracte. Culpeper). vindecarea rapidă a fracturilor studii de medicină experimentală arată că oasele fracturate se sudează . după care se lasă să se răcească şi se filtrează. şi se lasă vreme de o oră. pentru prevenirea şi tratarea bolilor cardiovasculare. a anemiilor posthemoragice. recomandând-o cu precădere în bolile de plămâni şi de rinichi. Se administrează. maximă). contra infecŃiilor. În final. Decoctul combinat de coada-calului Contra afecŃiunilor reno-urinare se recomandă şi băile cu decoct combinat de coada-calului. care se foloseşte intern (2-3 căni pe zi) sau extern. Apoi. cu râşniŃa electrică de cafea. protejează inima şi vasele de sânge (greu încercate din cauza alimentaŃiei sărace din sezonul rece). pentru eliminarea nisipului din rinichi.se ia de 3 ori pe zi câte o linguriŃă de pulbere de coada-calului.semn clar că este alterată şi nu este eficientă în tratament. părintele terapiei naturale contemporane.  Pentru consolidarea oaselor. tuberculoză pulmonară . şi nu gălbuie sau brună . care se recoltează şi se usucă în timpul verii. Studii de ultimă oră pun în evidenŃă proprietăŃi excepŃionale ale acestei plante foarte răspândite la noi. Are efecte antiseptice (mai ales antibacteriene). Să aflăm în continuare mai multe despre această plantă care ne ajută să luptăm cu bolile iernii. Cataplasme cu coada-calului 2-3 tulpini uscate de coada-calului se lasă timp de 1-2 ore să se înmoaie în apă caldă (40-50 grade Celsius). Extrem de bogată în minerale. În acelaşi scop o recomandau şi medicii Evului Mediu (Paracelsus. Este probabil unul din cele mai bune remedii pentru tratarea hemoragiilor. Anumite substanŃe secretate de coada-calului protejează aparatul respirator împotriva infecŃiilor şi refac Ńesuturile distruse în cazul bronşitei. câte o linguriŃă rasă. fiind un remediu foarte eficient atunci când boala deja s-a instalat sau tinde să se cronicizeze. fiind disponibilă în acest moment în orice farmacie sau magazin naturist. pneumoniei sau tuberculozei. pentru ca această iarba de leac să fie eficientă. acoperindu-se cu un tifon. ajută la refacerea rapidă a Ńesuturilor distruse de infecŃii. pentru consolidarea oaselor şi a dinŃilor. care nu se folosesc intern. palustre este cea mai frecventă). iar planta ramasă după filtrare se fierbe în încă jumătate de litru de apă. obŃinându-se aproximativ un litru de preparat. Galen. această plantă consolidează oasele şi dinŃii. pentru prevenirea şi tratarea infecŃiilor bronşice şi pulmonare. vreme de 8-10 ore. Cum să preparăm această plantă Pulberea Se obŃine prin măcinarea plantei uscate cât mai fin. fiind foarte eficientă şi bine tolerată de organism în tratamentele de lungă durată. tulpinile de coada-calului sunt un excelent stimulent şi dezinfectant pentru aparatul urinar. trebuie să nu fie mai veche de doi ani. sub formă de comprese şi băi. pe stomacul gol. Maceratul la rece Într-un litru de apă se pun 4-6 linguriŃe de pulbere de coada-calului şi se lasă să macereze 10-12 ore la temperatura camerei. Se consumă întreaga cantitate pe parcursul unei zile. pentru stimularea funcŃiei renale. vreme de cinci minute. iar tulpinile uscate să aibă o culoare verde pronunŃată. care se agravează iarna. Dioscoride şi Plinius. după care se filtrează. După trecerea acestui interval de timp. Preparatul rezultat se pune deoparte. Este bine să cumpărăm coada-calului numai de la surse autorizate. pentru că. Tratamente interne cu coada-calului  Bronşite. de 3-4 ori pe zi. pneumonie. în jumătate de litru de apă. Este una din plantele medicinale cele mai folosite şi cele mai răspândite de la noi din Ńară. închise ermetic.

Se fac cure cu acest remediu. cistita. . care este bogată în saruri de calciu şi magneziu şi. 2-3 căni pe zi. nefrita .se fac spălături cu decoct de coada-calului. având şi proprietăŃi cicatrizante foarte bune.se pun comprese cu decoct de coada-calului ceva mai concentrat (6 linguri la litru) pe locul afectat.5 până la 2 ori mai repede atunci când se administrează coadacalului. PrecauŃii Administrarea plantei pe perioade de timp mai lungi de două săptămâni (cu două săptămâni de pauză) nu este recomandată copiilor. Această aplicaŃie curăŃă abcesele. Tratamentul cu pulbere de coada-calului este foarte eficient şi în hipertensiune. de 2-3 linguriŃe de pulbere. Efectul de oprire al sângerării va fi prompt.  Nisip la rinichi (microlitiaza renală) . Compresele se Ńin câte un sfert de oră. eczeme cu mâncărimi . de 3-4 ori pe zi.se pune o cataplasmă cu coada-calului (se prepară după metoda descrisă anterior) şi se Ńine vreme de 2-3 ore pe locul afectat. Tratamente externe cu coada-calului  Abces . conŃinut din belşug de coada-calului. datorită conŃinutului ridicat de siliciu anorganic.  Hemoragii abundente în timpul ciclului menstrual . ce se Ńine vreme de 1-3 ore. tot în acest scop. Terapeutul german Sebastien Kneipp recomandă. le drenează şi accelerează cicatrizarea treptată.se fac seara băi fierbinŃi de picioare cu decoct de coada-calului. la ameliorarea acestei boli. permite asimilarea rapidă a acestor minerale.de 1. în plus. din care se beau 2-3 căni pe zi.  Hiperaciditate gastrică. Se iau de regulă 4 linguriŃe de pulbere.într-un pahar de decoct combinat de coada-calului se pune o linguriŃă de sare şi se amestecă bine.  Hemoragii nazale (epistaxis) .  TranspiraŃie abundentă a picioarelor . iar apoi locul tratat se lasă să se zvânte la aer.  Prevenirea şi tratarea arteriosclerozei . mai ales a arterelor. alături de regimul vegetarian preponderent crudivor. un ceai preparat din coada-calului. coada-calului are efecte antibiotice de intensitate medie.se administrează zilnic 3 pahare de macerat la rece de coada-calului. în cure de 2-3 luni fiind un reîntineritor de excepŃie. cu 510 minute înainte de masă. Este un excelent antiacid. De asemenea.se administrează decoctul combinat de coada-calului.ca remediu de urgenŃă.  Colagenozele . fructe de ienupăr şi flori de soc. Studii de ultima oră arată că în organismul uman. ceea ce determină rigidizarea şi sclerozarea vaselor de sânge. mai ales în combinaŃie cu lemnul-dulce. Din aceste plante. se ia o doză unică. este un mineral esenŃial în producerea colagenului (care este un „adeziv corporal” ce menŃine unite Ńesuturile musculare şi pielea). Ori. cantitatea de siliciu scade odată cu vârsta.se ia 1 linguriŃă rasă de coadacalului. pe stomacul gol. după care se continuă cinci zile tratamentul. fiind unul din cele mai bune remedii în anemia post-hemoragică. acesta fiind intervalul de timp în care se manifestă cel mai frecvent aceste afecŃiuni.  Retentie de apă în Ńesuturi. se prepară un decoct obŃinut după metoda pe care am prezentat-o anterior. coada-calului este planta care conŃine cea mai mare cantitate de siliciu solubil din lume. care sunt mult potentate de băile de şezut fierbinŃi cu coada-calului (1 litru de decoct la cinci litri de apă pentru baie). Se trage puŃin pe nas din acest preparat. cu 1-2 linguriŃe pe zi. combinate în proporŃii egale. precum şi în bolile de inimă (conŃinutul ridicat de potasiu al acestei plante este un argument în plus în acest sens). începând cu sfârşitul lui februarie şi până la începutul lui mai. Coadacalului are efecte antihemoragice puternice şi permite refacerea rapidă după sângerarile abundente. O cură durează minimum 14 zile şi are efecte diuretice şi stimulente ale funcŃiei renale.  Eczeme.siliciul. după care se aplică o cataplasmă. pe stomacul gol. ulcer .  Contuzii . prin mecanisme încă necunoscute. Este un remediu recomandat şi în osteoporoză. schimbându-le din când în când. Acest tratament este un foarte bun adjuvant şi în toate tipurile de hemoragie internă. S-a constatat ca aportul mărit de siliciu obŃinut prin administrarea sistematică de coada-calului (4 grame de pulbere pe zi) contribuie.se administrează 2-3 linguriŃe de pulbere de coada-calului pe zi.

cât şi extern cu coada-calului. Alunele.se iau zilnic.se administrează tinctură obŃinută după metoda de mai sus. după care se acoperă cu o folie de nylon şi se leagă (dar fără a strânge deloc). Această pastă se aplică cu un tifon pe locul afectat. Recoltarea se face foarte uşor. Se închide borcanul şi se lasă conŃinutul să se macereze vreme de 20 de zile. când oamenii strâng ultima recoltă din grădini şi livezi. hemoroizi sângerânzi . folosite extern. în cure de 1-2 luni. pregătindu-se să o depoziteze în hambare. opresc hemoragiile. Ele reduc durerea şi inflamaŃia. în plus. arborii din păduri îşi scutură roadele singuri. devin mult mai solide. va fi folosit apoi intern şi extern pentru următoarele afecŃiuni:  Hemoroizi. prin simpla lor culegere de pe jos. CASTANELE SĂLBATICE Aparent. vindecând o serie întreagă de boli pentru care farmacia modernă încă nu a descoperit medicamente. cu puŃin înainte de masă.toate se găsesc din abundenŃă în luna octombrie. castanele. pe stomacul gol. până lichidul scade la jumătate. în funcŃie de gravitatea afecŃiunii. prin lizierele şi luminişurile atinse de aripa toamnei. vreme de o lună.se face tratamentul intern de la hemoroizi şi. Se Ńine 1-2 ore. şi are un efect extraodinar şi asupra venelor.este mult mai eficientă dacă se face un tratament cu macerat la rece de coada-calului. îşi recapătă structura şi culoarea normală. după care pot fi puse la păstrare în săculeŃi de pânză ori de hârtie sau pot fi preparate imediat. în cure de 2-3 luni. adică făina de castane. vreme de trei săptămâni.  Părul şi unghiile . se aplică o cataplasmă cu făină de castane preparată astfel: la patru linguri de făină de castane se adaugă iaurt proaspăt. ascund sub coaja lor maronie substanŃe vindecătoare foarte puternice. care acŃionează asupra prostatei. pe care iarna le ameninŃă cu foamete şi îngheŃ.  Reumatism . prin mărirea intensităŃii proceselor de eliminare pe cale renală şi digestivă.se pun într-un borcan patruzeci de castane proaspăt culese şi bine zdrobite (cu tot cu coajă). flebita. Extern. după care se înghite cu apă. arată ca administrarea acestei plante amplifică efectul dietelor. banalele castane. Se usucă în strat gros (10-15 cm). după care se filtrează. adenom de prostată . Praful alb-gălbui care rezultă. Se face un tratament de minimum 28 de zile. se face un masaj energic cu unguent de coada-calului.  Prostatita. peste care se adaugă alcool alimentar de 80 de grade cât să le acopere şi să rămână deasupra o peliculă de lichid de 2-3 degete. în care se beau 2-3 căni pe zi. ele au devenit o preŃioasă materie primă pentru industria de cosmetice şi unguente. Se iau 3-4 linguriŃe rase de coada-calului. după care se cern cât mai fin. Planta se Ńine sub limbă vreme de 5-10 minute. Şi.Pentru înfrumuseŃare  Celulita şi vergeturile se tratează atât intern. tromboze .după cura internă cu coada-calului.  Varice. deoarece. şi ele. în ultimii ani. CASTANELE şi GHINDA În nemărginita ei bunătate pentru toate făpturile vii.  Tromboflebita. Se administrează o linguriŃă din această tinctură de patru ori pe zi. stimulează circulaŃia sanguină. fructele pădurii reprezintă.  Cura de slabire . Coaja şi miezul castanelor au principii active antiinflamatoare puternice. mama natură are grijă şi de bietele vieŃuitoare ale pădurii. cu macerat la rece. Mai mult. jirul. pe locurile afectate. vreme de o lună. Studii făcute de către medicul francez Bruneton. din care se vor bea 1-2 căni pe zi. . Tratamentul se repetă zilnic sau o dată la două zile. pe care le găsim la vremea aceasta prin mai toate parcurile oraşelor. cum în marea farmacie a naturii darurile de hrană sunt şi daruri de sănătate. 3-4 linguriŃe de făină de castane.se fac spălături cu zeama obŃinută după fierberea a 5 mâini de castane în 5 litri de apă. în 1995. Exact acum. spre bucuria sălbăticiunilor. au efecte benefice asupra pielii şi a circulaŃiei periferice. până se mărunŃesc suficient pentru a fi măcinate în maşina electrică de cafea. scoruşele . protejează vasele de sânge. Intern se va face o cură de o lună. Făină de castane: castanele uscate se pisează cu tot cu coaja în piuă. câte 4 linguriŃe pe zi. pe care toamna ni le aduce în dar. O cură durează 2-6 săptămâni. leacuri adesea miraculoase. aşa încât să se formeze o pastă groasă. afecŃiuni ale venelor în general . ghinda. în locuri călduŃe şi bine aerisite. amestecându-se încontinuu.

până când scad la o treime. Pentru uz intern. totodată.  Degerături. În urmă cu un secol. vitaminele fructului proaspăt. are efecte antiinflamatoare şi tonice vasculare. Nu în ultimul rând. perioada de creştere la copii .  ConvalescenŃă. se folosesc fructele proaspete. până la completa vindecare. CASTANELE COMESTIBILE Au fost aduse pe teritoriul Ńării noastre odată cu primele legiuni romane care au ocupat Dacia. castanii comestibili au fost intens plantaŃi în jurul mănăstirilor din Oltenia şi Moldova. REłETA: se spală bine castanele cu tot cu coajă. varice. în mare parte. Cu ele se tratau reumatismul şi degerăturile. Se scot castanele din apa clocotită şi se cojesc cât sunt calde. Pentru utilizări externe.treizeci de castane comestibile (proaspete sau uscate) se pisează şi se pun să fiarbă la foc mic în trei căni de apă. Se face o cură de câteva săptămâni. Este o hrană uşor digerabilă şi foarte energizantă. sunt foarte eficiente şi castanele uscate (uscarea se face la fel ca la castanele sălbatice). iar cu ocazia aceasta. GHINDA În octombrie. frumoasele fructe ale stejarilor. MulŃi oameni care au încercat acest procedeu. de dureri de sale (lombosciatică) şi de înŃepeneli (nevralgii. precum şi anumite principii din coajă au efecte stimulente asupra activităŃii renale şi împiedică formarea calculilor. unde se lasă să fiarbă la foc mediu. vreme de 45 de minute (nu mai mult. după care se pun în apă clocotită. diaree . să prelungească tinereŃea şi să aducă noroc şi prosperitate. Procedura se repetă o dată la două zile. ghindele erau considerate o adevărată bogăŃie. mai degrabă magic decât medical. Zeama foarte concentrată rezultată se bea într-o doză unică. AplicaŃia durează 10-15 minute şi se repetă zilnic. O credinŃă populară spune că cei care poartă în buzunare castane sunt feriŃi de dureri reumatice. plămădită în vin sau sub formă unei „cafele” . Pireul de castane: este unul dintre puŃinele produse prelucrate termic care păstrează.  Indigestie. castanele au fost folosite ca hrană uşoară şi extrem de hrănitoare pentru convalescenŃi. care dau un gust neplăcut). castanul comestibil a fost aclimatizat şi cultivat mai ales în zona de vest a Ńării. şi obiecte de veneraŃie magică.cinci mâini de castane se fierb cu trei litri de apă până când scad la jumătate. capabilă să redea puterile celor bolnavi sau obosiŃi. îndulcite cu miere. tromboflebită . formează un adevărat covor în padurile de deal şi de câmpie sau în preajma arborilor solitari. pentru a fi folosită ca medicament pentru oameni şi ca aliment pentru animale. în cure de minimum două săptămâni. fructele lor au intrat în reŃetele vestitelor leacurile monahale.vitaminele din miezul castanelor. diferitele boli ale bătrâneŃii. au declarat că au obŃinut rezultate excelente. după care se pisează cu o furculiŃa sau se zdrobesc cu un bătător din lemn. înainte de micul dejun şi de cină. întinderi de muşchi). Ele erau. Astfel. sub formă de decoct. problemele digestive şi intestinale. pentru a nu ieşi taninurile din coajă. prin secolul al XIV-lea. iar de atunci.se consumă câte o farfurie de piure de castane. Iată în continuare câteva indicaŃii terapeutice pentru acest remediu:  Hemoroizi. Ghinda se administra uscată şi pisată.  Boli cronice de rinichi . se credea că ghindele conŃin în ele o tainică esenŃă a vigorii stejarului.se consumă o combinaŃie de pireu de castane şi brânză de vaci (în proporŃii egale). pe perioada iernii. dureri reumatice care se agravează la frig . . Mai târziu. ocupând printre acestea un loc de cinste. îndulcit cu miere şi aromatizat cu coajă de lămâie rasă. Se consumă câte o farfurie de pireu de castane înainte de fiecare masă. bogăŃia lor de minerale şi de vitamine (greu degradabile în procesul preparării) fiind un excelent sprijin pentru o vindecare rapidă. Culegerea castanelor comestibile se face de la sfârşitul lui septembrie şi până la începutul lui noiembrie. Acest preparat stimulează tranzitul intestinal. cu care se fac spălături cât mai calde posibil pe locurile afectate. cu pălăriuŃele lor aşezate pe creştet. Se filtrează decoctul rezultat. culeasă cu grijă.Băile vor fi cât mai fierbinŃi posibil.

Pentru a nu apărea constipaŃia.se administrează câte 1 linguriŃă de pulbere de ghindă de 2-3 ori pe zi. vreme de un sfert de oră.cafeaua de ghindă. devenind o adevărată vedetă Venirea primăverii se simte mai întâi în aer. Cafeaua de ghinda . între mese sau atunci când apar dureri (dar întotdeauna pe stomacul gol). Planta se Ńine sub limbă vreme de câteva minute. timp de 3-4 săptămâni. foarte fin măcinată.  Surmenaj. dar fără să mai apară acea accentuare a oboselii. Să nu pregetăm să o folosim. înainte de masă. pădurile vor fi brodate cu violetul brebeneilor parfumaŃi. Leurda creăte numai în pădurile din Europa Centrală. care vesteşte că este pregătit să hrănească milioanele de flori care-şi vor înălŃa în curând capetele spre lumină. prin contrast. i-a luat-o înainte. trilurile de o veselie debordantă să invadeze vazduhul de când mijesc zorii.se beau 2-3 căni de cafea de ghinda pe zi. cerul începe să capete nuanŃe tot mai deschise. Se pun la o jumătate de cană de apă (150 ml) 1-3 linguriŃe din această pulbere. Vine primăvara! Nu doar calendaristic. pe stomacul gol. fructe proaspete. Se macină şi se obŃine o pulbere maronie . de un verde puternic. De altfel. iar din pulberea obŃinută se administrează câte 3-4 linguriŃe pe zi. amestecându-le mereu. Se consumă caldă. dizenterie . care de la mijlocul lui februarie începe din nou să fie vesel şi tot mai prezent. din punct de vedere botanic. se macină cu râşniŃa electrică de cafea sau se pisează în piuă. În curând.  Debilitate. timp în care se administrează în fiecare zi câte 3 linguriŃe rase de pulbere de ghindă. se fierb 6 linguriŃe de pulbere de ghindă într-o cană de apă.se culeg ghindele şi se lasă să se usuce întrun loc călduros şi bine ventilat. LEURDA Verişoara bună cu usturoiul. pentru că frunzele şi tulpinile sale au un gust şi un miros puternic de usturoi. în strat de 2-3 degete grosime. anemie . Acest preparat nu se va îndulci şi va fi băut întotdeauna pe stomacul gol. Oferta de sănătate a primăverii a fost lansată. prin florile abia mijite sau prin frunzele crude şi fragede. acest leac vegetal având o toxicitate foarte scăzută. pământul care iese de sub zăpezi are culoarea aceea închisă. calmante gastrice şi cicatrizante. cu care de altfel este şi rudă. imediat ce ies din hibernare.se bea o cafea de ghindă (obŃinută din 2-4 linguriŃe la o cană de apă) îndulcită cu miere.pe o tavă încinsă se prăjesc. resimŃită după trecerea efectului cofeinei.atunci când mai este zăpadă afară -. mai este numită şi usturoiŃa.se administrează pe stomacul gol 2-3 linguriŃe de pulbere de ghindă. În fine. Are un efect energizant oarecum asemănător cu cel al cafelei clasice. după care se înghite cu apă. care face nişte flori mici şi albe. În cazurile grave. dar şi câte medicamente şi tonice apărute în farmacia naturii. Dacă hemoragia este puternică. un semn sigur este cântecul păsărilor.  Adjuvant în hemoragii interne .Preparate din ghindă Pulberea de ghindă . miere. Leurda Descrierea plantei Numele latinesc al leurdei este Allium ursinum (usturoiul ursului) şi. enterita . pentru că la începutul lui martie . se pare că apariŃia frunzelor de leurda este şi semnul ca în curând animalele vor ieşi din bârloguri pentru a se bucura de razele soarelui de primăvară. după care se filtrează şi se consumă pe stomacul gol. în doză unică. ca o adiere de vânt prietenoasa şi blândă. într-adevar. Apoi. gastrită . cu frunze cărnoase.  Colita de fermentaŃie. prin păduri şi livezi.se face o cură de o lună. doza se poate mări până la 10 linguriŃe pe zi. se administrează concomitent şi tărâŃe de grâu. După ce s-au uscat. prin mugurii tineri. Iată în continuare câteva indicaŃii terapeutice:  Diaree. vreme de două minute. în timp ce. după care se mai lasă să fiarbă 2-3 minute. ci şi pe câmpuri.  Ulcer. Popular. Acest remediu are efecte antiacide. Ce bogăŃie de culori şi miresme. Este o plantă de talie medie-mică. ghinde şi seminŃe de năut (în proporŃia 2:1). iar până .se iau 3-4 linguriŃe de pulbere de ghindă pe zi. urşii o consumă ca medicament. aşa încât să nu se rumenească prea tare. cu albul vesel al păşcuŃelor şi cu verdele crud al frunzelor de leurdă. dureri de cap pe fond de oboseală .

dintre plantele medicinale din flora europeană. la prima masă. după care borcanul se închide ermetic. Aşa se explică faptul că are efecte terapeutice atât de puternice. în lunile martie-aprilie. fiind o specie eminamente sălbatică. frunzele de leurdă se păstrează în frigider. pentru a nu scoate afară planta cu tot cu rădăcină. Se obŃine ceva mai mult de un pahar de suc de leurdă. nu dă respiraŃiei izul neplăcut pe care îl dă usturoiul (se pare că din cauza conŃinutului ridicat de clorofilă).în prezent nu a putut fi aclimatizată în nici o altă regiune. leurda a crescut liberă. Metoda I: Într-un mixer electric se pune o mână de frunze de leurdă tăiate nu foarte mărunt. pe stomacul gol. în comparaŃie cu celebrul ei văr. În urma unor studii efectuate în laboratoarele din Germania. Se taie cu un cuŃitaş. doza care va fi consumată pe stomacul gol. leurda are printre cele mai puternice . înainte de a începe să consumăm alte alimente. până acesta se umple pe trei sferturi. Se mixează vreme de 2-3 minute. aşa încât „doza” pentru câteva zile de tratament o putem recolta în mai puŃin de jumătate de oră. trombozele în general . În prezent. care trebuie să rămână în pământ pentru a permite regenerarea plantei. leurda creşte în asociaŃii dense. la 2-4 grade Celsius. Pentru curele mai puternice de curăŃare a sângelui se beau 2 pahare de suc de leurdă pe zi: dimineaŃa şi seara. în cure de minimum trei săptămâni. apoi se lasă să mai stea vreme de un sfert de oră. Se obŃine aproximativ un pahar de suc cu o culoare verde intensă. Metoda II: O mână de frunze de leurdă se taie foarte fin. diluată în jumătate de pahar de apă. un vârf de cuŃit de sare şi o jumătate de linguriŃă de ulei. După recoltare. după care se consumă la maximum 30 de minute de la preparare. O cură cu salată durează minimum 10 zile. leurda este considerată mai puternică din punct de vedere terapeutic decât usturoiul. prezentă în pădurile de stejar. după care se filtrează prin strecurătoarea pentru ceai sau prin tifon. în multe locuri. ca zarzavatul pentru ciorbe. Într-o cură cu leurdă. (Uscarea frunzelor de leurdă se face foarte greu. deoarece conŃin foarte multă apă şi fermentează imediat ce au fost lăsate mai multe zile să stea la temperatura camerei. se taie mărunt şi se pun într-un castron. pentru o mai bună extragere a principiilor active. care vor fi păstrate închise ermetic. Boli care se vindecă prin tratamentul cu leurda  Tromboflebita. nu a putut fi cultivată. care va fi băut într-o singură doză. timp în care se agită conŃinutul borcanului de 2-3 ori pe zi. Deşi are un puternic miros şi gust de usturoi. dimineaŃa. Este foarte bine tolerată de ficat. cât să le acopere. după care se adaugă trei sferturi de pahar de apă. Cum este posibil acest lucru? Ei bine. Se amestecă cu o linguriŃă de oŃet de mere. a fost declarată „Planta mileniului trei”. Deasupra se adaugă alcool alimentar de 70 de grade. De asemenea. Se lasă la macerat vreme de zece zile. De regulă. Recoltarea Pentru alimentaŃie şi preparare în stare proaspătă. după care se filtrează prin tifon. se filtrează preparatul obŃinut. care la rândul său este unul dintre cele mai folosite şi apreciate medicamente naturale din lume. efectele sale asupra inimii şi a vaselor de sânge. în funcŃie de mijloacele pe care le avem la îndemână.) Preparate terapeutice pe bază de leurdă Salata PorŃia pentru o persoană se prepară dintr-o mână de frunze proaspete. la temperatura camerei. tinere. în locuri întunecoase şi răcoroase. care se spală bine cu apă călduŃă. Se administrează câte o linguriŃă de tinctură. asupra sistemului imunitar şi a celui endocrin uimind pur şi simplu oamenii de ştiinŃă. imediat după preparare. Sucul Se poate prepara prin două modalităŃi. frasin sau fag. se recoltează frunzele fragede. asupra digestiei. După trecerea acestui interval de timp. dimineaŃa. Se pun într-un vas de sticlă sau ceramica şi se toarnă deasupra un pahar de apă călduŃă (dar nici într-un caz fierbinte). neinfluenŃată de mâna omului. Tinctură Frunzele proaspete de leurdă se taie cât mai fin şi se pun într-un borcan de sticlă cu filet. se consumă o asemenea salată pe zi. tragându-se în sticle mici. de 3-4 ori pe zi. păstrându-şi neatinse însuşirile cu care a fost înzestrată. pe hectare întregi de pădure. se lasă să se macereze la temperatura camerei vreme de patru ore.

pe o perioada de minimum două săptămâni. Se consumă sub formă de suc: 1-2 pahare pe zi.  Înlăturarea efectelor nocive ale nicotinei şi ale fumatului . În timpul primăverii.  Reumatismul. celălalt . Se ia 1 linguriŃă de tinctură diluată în puŃină apă. cu două săptămâni de pauză. URZICI Aşa cum Martie nu lipseşte din post. bolile cardiace asociate unor valori ridicate ale colesterolului . Folosită. reumatismul degenerativ .se consumă zilnic salata de leurdă. aritmie. Din acest motiv.. obŃinută dintr-o mână de frunze. pe stomacul gol. se pare că pe perioada curei cu leurda.  Oprirea procesului de îmbătrânire .  Hipertensiunea arterială . unul aduce cu el primăvara. Nici o primăvară fără. cu două săptămâni de pauză. diluate în foarte puŃină apă (mai ales în cazul în care este contraindicat aportul suplimentar de lichide). cu o săptămână de pauză. conform unor studii recente. psoriazisului. dar nici mai iubită. cu o durată de minimum două săptămâni. au efecte de relansare a activităŃii endocrine. cât şi pentru cei pasivi. câte 2 pahare pe zi. gripei şi a infecŃiilor respiratorii în general . tahicardie). deoarece această transmite un gust neplăcut laptelui. pe stomacul gol. Sucul de leurdă are puternice efecte depurative. Mamele care alăptează nu vor consuma leurda.  Sechele după accidentul vascular. Tratamentul se face vreme de două luni. în cure de câte o lună. Se administrează tinctura.  Prevenirea şi tratarea guturaiului. însă la persoanele cu stomac sau colon extrem de sensibil poate provoca stări de jenă sau uşoare crampe. timp în care se consumă câte două pahare de suc pe zi.studiile de laborator au aratat că anumite principii active ale leurdei au efecte de inhibare şi distrugere a virusurilor gripale. prevenirea accidentului vascular .atât clorofila din frunzele proaspete de leurdă.substanŃele active conŃinute de leurdă au efecte vasodilatatoare şi ajută la menŃinerea în limite normale a presiunii sanguine. se Ńine o cură vegetariană cu multe crudităŃi. nici urzicuŃa nu lipseşte din Martie.. în lumea satului românesc.leurda este foarte bogată în adenozină.efecte fluidifiante sanguine şi antiagregante plachetare.  Ateroscleroza. leurda este pe termen lung adjuvantul ideal în tratarea bolilor cardiace (ischemie. în ritualuri magice de . în împiedicarea formării trombilor. înaintea meselor principale.sănătatea Nu există plantă mai modestă decât urzica. Se administrează de patru ori pe zi. pe o perioadă cât mai îndelungată. cât şi anumite substanŃe similare cu cele conŃinute de usturoi au efecte antitoxice puternice. înaintea meselor principale. Tovaraşi de drum. de patru ori pe zi. acneei şi în general a bolilor de piele care apar pe fondul intoxicării organismului. renunŃarea la fumat este mai uşoară. în cure de minimum 20 de zile. timp în care se consumă câte o porŃie de salată. De asemenea. Se consumă suc de leurdă. are un rol esenŃial în reducerea colesterolului. fiind un mijloc de protecŃie excelent.se face o cură cu salată de leurdă. este foarte utilă o cură cu salată de leurdă. în scăderea tensiunii arteriale. Tratamentul cu tinctură durează minimum două luni. atât pentru fumătorii activi. Astfel.se face o cură cu suc de leurdă de trei săptămâni. Ele contracarează efectele dăunătoare ale nicotinei şi ale gudroanelor din Ńigări. previn sclerozarea vaselor de sânge şi favorizează circulaŃia cerebrală. PrecauŃii la tratamentul cu leurda Leurda este mult mai bine tolerată de sistemul digestiv decât usturoiul. o substanŃă care. Când sezonul de culegere se sfârşeşte. După cura de salată se continuă cu tratamentul cu tinctură: o linguriŃă în jumătate de pahar de apă. pe stomacul gol. deopotriva. În paralel. în timpul sezonului de recoltare a frunzelor. se administrează tinctură de leurdă: o linguriŃă diluată în jumătate de pahar de apă. câte patru linguriŃe pe zi. fiind administrată în cure de câte 2-3 luni. în fiecare dimineaŃă. dimineaŃa şi seara. o cură cu salată sau suc de leurdă este un remediu excelent pentru prevenirea răcelilor care apar la tranziŃia dintre anotimpul rece şi cel cald. intensificând în acelaşi timp activitatea celulelor sistemului imunitar. sub formă de tinctură. de patru ori pe zi. fiind eficient şi în tratarea sclerodermiei. vreme de două săptămâni. Studii de ultima oră arată că anumite substanŃe active din leurda neutralizează radicalii liberi din sânge. dimineaŃa.

Boli care se vindecă prin tratamentul cu urzică  Alergie. închise la culoare. care se dezgroapă foarte uşor. Administrarea se face pe stomacul gol: 1 linguriŃă de pulbere de 4-6 ori pe zi. rădăcinile se taie.  Adenom de prostată. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat 2-3 săptămâni. cu efecte detoxifiante şi reintineritoare excepŃionale. după care se adaugă alcool de şaptezeci de grade cât să le cuprindă. ca să nu mai vorbim de remediul pe care îl reprezintă pentru anemii. pentru a asigura regenerarea.se consumă zilnic 2 pahare de suc de urzică.“facere” şi “desfacere”. De regulă. Pulberea de rădăcină Se macină fin cu râşniŃa electrică de cafea rădăcinile uscate de urzică. boli de rinichi. pentru că urzica acŃionează nu doar ca antiinflamator şi antitumoral. acŃionând asupra cauzei bolii. Simultan. prostatita . Tinctură Rădăcinile proaspete de urzică se taie cât se poate de mărunt şi se pun într-un borcan cu filet. În afara sezonului se consumă siropul de urzică: 4-5 linguriŃe pe zi. Este bine în timpul recoltării să ne protejăm cu o mănuşă. De regulă. Se administrează o linguriŃă din această tinctură de 3-4 ori pe zi. până când devin casante. se filtrează. înainte de mesele principale. dacă vrei să trăieşti fără medicamente în buzunar”. Acest suc are o acŃiune puternic depurativă. după care se poate relua. cu frunzele ei Ńepoase şi pline de clorofilă. umplându-l pe trei sferturi. buruiana de bază în atelierul fermecătoarelor a căror spiŃă nu s-a pierdut. după care se filtrează. întrucât perii iritativi ai urzicii se dezvoltă cu mult înainte ca frunzele să ajungă la maturitate. vârându-se dinadins sub talpa piciorului: “Ia-mă şi bea-mă. cine recurge la zeama şi ceaiul lor. frunzele fragede de urzică nu se usucă. aşa cum vom vedea în continuare. ci şi din rădăcini). câte un castron pe zi minimum. se va conecta direct la o sursă excepŃională de energie. Suplimentar. Se prepară proaspete sau se usucă la soare. ci se consumă proaspete. de piele şi multe altele. adesea lungă de căŃiva metri (urzicile cresc în colonii). pentru un aport masiv de minerale. După dezgropare. care se toacă foarte fin. iar tinctura obŃinută se păstrează în sticluŃe mici. semn că pot fi depozitate. îŃi iese în drum. mulŃumindu-i în gând pentru sacrificiul ei. fiecare doza de tinctură se diluează în jumătate de pahar de apă înainte de administrare. ea este. prin mixare sau prin macerare în apă. probleme respiratorii. şi o plantă de protecŃie fizică. În concluzie: în loc s-o călcaŃi. După trecerea perioadei de macerare. Preparate terapeutice pe bază de urzică Sucul Se obŃine întocmai ca şi cel de leurdă. pe stomacul gol. Într-adevăr.se consumă 1-2 pahare de suc de urzică pe zi. după care se pun într-un borcan. o cură de . Frunzele de urzică tinere se culeg în luna martie şi la începutul lui aprilie. totodată. demineralizare . câte un pahar pe zi. O cură durează minimum 21 de zile. un remediu de forŃă prin care natura îşi dovedeşte puterea asupra suferinŃelor omeneşti. boli autoimune . aşa încât să omogenizăm preparatul.  Anemie. se bea suc de urzică (obŃinut însă nu doar din frunze. De regulă. amestecându-se încontinuu. Cu domiciliul universal . Se închide borcanul şi se lasă conŃinutul la macerat vreme de 30 de zile. Siropul de urzică Se prepară din frunzele proaspete de urzică. se consumă urzici fierte (gătite). Se completează volumul rămas cu miere de albine lichidă. lăsând o parte dintre ele în continuare în pământ. în cure de 1-2 luni.se ia câte o linguriŃă de tinctură de rădăcina de urzică. prin rupere cu mâna. obŃinându-se un sirop verzui. iar apoi se spală într-un curent rapid de apă şi se lasă la zvântat. de patru ori pe zi. iar efectele sunt spectaculoase. ci are şi efecte de reglare hormonală foarte bune. cu 5 zile pauză.de la margini de şanŃ şi de drum până la maluri de apă şi streaşini umede de păduri. Tratamentul durează minimum o lună. reglează activitatea imunitară şi are efect antiinflamator. genitale. pe stomacul gol. Recoltarea şi condiŃionarea urzicii Rădăcinile urzicii sunt subŃiri şi întinse pe sub pământ ca o reŃea. mai bine culegeŃi-o şi luaŃi-o acasă. întrucât se dezvoltă la adâncime mică. într-un loc călduŃ.

Acest mers peste urzici se făcea de regulă primăvara. nepreŃuite prin zestrea lor tămăduitoare. va produce o încălzire a întregii zone şi va determina schimbarea metabolismului local. conŃin multe minerale. Pacientul va rămâne culcat pe burtă şi învelit vreme de 30 de minute. este contraindicată în cazul persoanelor cu sensibilitate alergică foarte mare. la rândul său. În unele sate era obiceiul ca atunci când ieşeau primele urzici fragede să se meargă pe ele desculŃ. Două dintre plantele pe care vi le recomandăm sunt măcrişul şi bozul. Pe lângă efectele de reglare a tensiunii arteriale. care au mâinile şi picioarele mai tot timpul reci. pentru a pune sângele în mişcare. pentru tratarea anumitor categorii de afecŃiuni.se bate cu tulpini de urzica proaspăt culeasă pielea de pe zona dureroasă a spatelui. în urma aplicării repetate a acestei proceduri de medicină populară. la fel ca şi cele anterioare. imediat după trezire.  Căderea părului. sunt scoase la bal. Se fac tratamente de câte 60 de zile.se consumă suc de urzici. cert este însă că. pe pielea de pe zona labelor picioarelor şi a mâinilor. rădăcinile luate intern sunt foarte bune reglatoare ale activităŃii hormonale la bărbaŃi. pregătite să vă cadă în braŃe şi în cana cu ceai . Tratamentul se menŃine 20-30 de zile şi are efecte diuretice şi regenerative asupra epiteliului renal. Sunt recomandate la femei şi pentru bolile de piele (cum ar fi acneea sau anumite eczeme) care apar pe fondul dereglărilor hormonale. Cei cu circulaŃia periferică slabă. articulaŃiile se dezumflă şi se elasticizează. când urzicile nu erau încă foarte iritative. care va pune sângele în mişcare. reglator al tensiunii şi diuretic puternic. Leacuri populare cu urzică Contra reumatismului . adjuvant în insuficienŃa renală . pline de sevă şi forŃă. Astfel. extractul apos de urzică are un efect protector asupra vaselor de sânge. E doar o simplă schimbare de decor. oamenii de ştiinŃă au observat că. după care se va face o frecŃie uşoară cu ulei de floarea-soarelui. Această procedură. două pahare pe zi. Apoi se înveleşte zona tratată cu o Ńesătură foarte călduroasă şi cât mai fină (ca să nu irite şi mai tare) din fire naturale. Imediat va apărea o reacŃie iritativă locală puternică (urzicarea). se vor urzica uşor.  Hipertensiune . Efectele sunt mult mai puternice dacă se consumă şi 1-2 gălbenuşuri crude pe zi. acolo unde rădăcinile lor. calviŃie (chelie) . dimineaŃa. Nu sunt exact cunoscute procesele care se desfăşoară atunci când ne urzicăm voluntar.frunzele de urzică proaspăt culese sunt aplicate direct pe articulaŃia afectată. aşa încât este necesară utilizarea lor separată. Căderea frunzelor e un semn că viaŃa florilor şi-a arborilor se mută de la suprafaŃă în adânc. pe stomacul gol. au efecte imunomodulatoare şi anticancerigene. legându-se împrejur un bandaj de tifon şi lăsându-se să stea 5-15 minute. vreme de 5-10 minute. MĂCRIŞUL şi BOZUL Cine crede că toamna natura moare se înşeală. Frunzele de urzică sunt antihemoragice şi antiinflamatoare.remineralizare cu suc şi fiertura de urzici durează două săptămâni. rădăcina de urzică luată de dată această intern încetineşte sau opreşte procesele hormonale care duc la degradarea şi căderea firelor de par odată cu vârsta. Recent. vreme de 5-10 minute.se consumă câte un pahar de suc de urzică pe zi.  Boli de rinichi cronicizate. timp în care se administrează câte o jumătate de linguriŃă de pulbere de rădăcină de 3-4 ori pe zi.este ştiut că fiertura de frunze de urzică pusă în ultima clătire la spălarea pe cap face ca părul să crească sănătos şi frumos. frunzele sunt foarte bune antihemoragice şi antiinflamatoare. favorizează regenerarea firului de păr şi a epiteliilor. în cure de câte trei săptămâni. durerile se estompează şi este oprită evoluŃia reumatismului.  Ciclu menstrual neregulat sau cu sângerari abundente . O observaŃie importantă S-a constatat că frunzele şi rădăcina de urzică au efecte destul de diferite.se bea înainte de mesele principale câte o jumătate de pahar de suc de urzică. Pentru tratarea durerilor de spate (nevralgia sciatică) . În schimb. pentru a alunga durerile de spate şi de rărunchi. împiedică sclerozarea şi rigidizarea acestora. au un efect depurativ. iar pe termen lung au efecte reglatoare endocrine foarte bune. cu o săptămână de pauză.

dar ea devenise încrezătoare în tratament. cu frunzele alungite. în care planta s-a terminat şi nu a mai putut fi găsită cu nici un chip la vreun Plafar sau la un culegător de plante. a început să se simtă rău şi să prezinte aceleaşi simptome de dinainte de tratament. crescând în locuri deschise (pajişti şi fâneŃe în special). seminŃe de armurariu (Silbyum marianum) şi iarbă de sunătoare (Hypericum perforatum). întrucât este forma de administrare cea mai eficientă şi cu acŃiunea cea mai rapidă. se Ńine sub limbă vreme de 10-15 minute. de patru ori pe zi. iarbă de anghinare (Cinara scolymus). Preparatul obŃinut se consumă în 2-3 reprize pe parcursul unei zile. pelin etc. B. După patru luni. în special a hepatitelor virale extrem de agresive (A. precum şi a intoxicaŃiilor de tot felul.suferea de o hepatită de tip C cu o evoluŃie galopantă şi care tindea spre ciroză. deja încercase cam toate tratamentele alopate sau naturiste cunoscute în prezent. din zonele de cămpie şi până la munte. rădăcinile se spală de pământ în apă rece. când se filtrează. luând din această combinaŃie câte o linguriŃă de pulbere pe stomacul gol. la analizele de sânge nu a fost evidenŃiată o îmbunătăŃire considerabilă a stării de sănătate a ficatului. Se obŃine astfel o pulbere din care se administrează de regulă câte o jumătate de linguriŃă de patru ori pe zi. Se obŃine prin sfărâmarea rădăcinilor de măcriş în piuă. după care se lasă la răcit. pulberea de măcriş este foarte eficientă în combinaŃie cu cea a plantelor amare: anghinare. Un mic secret: în bolile de ficat şi în bolile produse de intoxicarea organismului (care sunt principala specialitate a acestei plante). cu un gust amărui-dulceag. EficienŃa rădăcinii de măcriş a fost demonstrată fără nici un fel de dubiu în momentul. aşa încât în prezent pacienta este complet restabilită. că procesele de destrucŃie la nivelul ficatului au încetat şi lucrurile tind să revină la normal. se combină cele două extracte. Partea aeriană are un gust acrişor foarte plăcut şi răcoritor. Încetul cu încetul. Ce boli vindecă Hepatita virală de tip A. după care se înghite cu apă. deşi lua celelalte plante din amestec. Imediat. Planta se ia pe stomacul gol. Unde găsim şi cum culegem rădăcina de măcriş Măcrişul este o plantă foarte adaptabilă. şi-a reluat serviciul şi este chiar mai . s-a gasit o nouă sursă a rădăcinii miraculoase. Rădăcina sa pivotantă. amintind de o săgeată. după câteva săptămâni au apărut şi mult aşteptatele rezultate pozitive. Mai întâi i-a revenit pofta de mâncare şi a căpătat o rezistenŃă ceva mai mare la efort. maceratul se pune deoparte. cu care s-a putut continua tratamentul. pacienta. era într-o situaŃie disperată . după care se despică în patru şi se lasă la uscat în locuri lipsite de umiditate şi bine aerisite. motiv pentru care era frecvent folosită în alimentaŃie de către Ńăranii noştri. Rădăcina sa este profundă şi se culege prin dezgropare cu cazmaua în luna octombrie. Interesant este că în primele luni.L. Ńintaură. pielea a început să revină la culoarea normală. iar tonusul psihic a cunoscut îmbunătăŃiri spectaculoase. Forme de administrare Pulberea Nu întâmplător am pus-o prima. Ei bine. C). Pacienta era slabă (pierduse mai mult de zece kilograme într-un an). în sfârşit. procesul de uscare s-a terminat. analiza sângelui a arătat. la 2000 de metri altitudine. În momentul în care fragmentele de rădăcină îşi pierd elasticitatea şi se rup cu un pocnet sec atunci când le îndoim.Rădăcina de măcriş Măcrişul (Rumex acetosa) este o plantă înăltuŃă (atinge un metru). era utilizată în medicina populară în tratarea afecŃiunilor pielii. genŃiană. nu putea merge la serviciu şi nu putea face nici un fel de efort. C . iar planta rămasă se fierbe cu încă o jumătate de cană de apă 1-2 minute. Din fericire. În prezent. În momentul în care a început tratamentul cu un amestec de pulberi de rădăcină de măcriş. Decoctul Două linguriŃe de rădăcină de măcriş mărunŃită se lasă la înmuiat într-o jumătate de cană de apă de seara până dimineaŃa.următorul caz este relevant pentru a ilustra eficienŃa terapeutică a acestei plante: Doamna G. rădăcina de măcriş este o adevărată revelaŃie în tratarea bolilor de ficat. în proporŃii egale. fără nici un rezultat. urmată de măcinarea lor cu râşniŃa electrică de cafea. aşa ca l-a continuat. B. pielea avea o tentă galbenă. După dezgropare. mai mult decât neplăcut. după ce tulpina şi frunzele s-au uscat.

a cărui eficienŃă este explicată ştiinŃific prin efectul său extrem de benefic asupra ficatului şi prin calitatea sa de detoxifiant. tulburări hepatice apărute pe fond de oboseală . Rădăcina de boz este fără doar şi poate unul dintre cele mai puternice purgative şi detoxifiante din flora noastră. se taie mărunt şi (în cazul în care nu o folosim crudă) se întinde la uscat în strat foarte subŃire. când planta şi-a sfârşit vegetaŃia. dacă se adaugă şi o linguriŃă de iarbă de trei-fraŃi-pătaŃi (Viola tricolor) la o cană de preparat.patru linguriŃe de pulbere de rădăcina de măcriş se combina cu patru linguriŃe de miere. rădăcina de măcriş este un stimulent blând şi eficient al digestiei. . O cură pentru rezolvarea acestui gen de probleme durează minimum o lună.câte o linguriŃă de patru ori pe zi. Rădăcina să este adâncă şi foarte puternică. dar care vom vedea că are rolul său în terapie (bozul este un inhibitor redutabil al apetitului alimentar). fiind o adevărată mătură pentru organism. Se distinge prîntr-un miros al frunzelor. când se filtrează. De regulă. Se iau de regulă 1-3 linguri pe stomacul gol. mai uşor de săpat. După trecerea timpului de macerare se filtrează şi se pastrează într-o sticlă închisă la culoare. câte 1-2 pahare pe zi. trebuie luată în preparate care să permită o dozare foarte bună. înainte de masă. Anumite substanŃe conŃinute de acesta au efecte imunostimulente. ea recurge la cure de 3 luni cu amestecul care a vindecat-o şi care o ajută să se menŃină sănătoasă. pe stomacul gol. RĂDĂCINA DE BOZ Bozul (Sambucus ebulus) este fratele mai salbatic al socului. al tulpinilor şi al rădăcinilor care poate fi caracterizat pe drept cuvânt ca nesuferit sau chiar dezgustător. necesitând un efort considerabil la dezgropare.rădăcina de boz (mai ales macerată în Ńuică) este printre cele mai puternice remedii laxativ-purgative din flora noastră. un tratament durează două săptămâni. Forme de administrare Plămădeala în Ńuică Este forma cea mai eficientă de administrare a rădăcinii de boz. Adjuvant în bolile tumorale maligne şi benigne . ca atare. şi se administrează de trei ori pe zi. după care se poate relua. iar eficienŃa remediului creşte. Se iau 1-2 linguri de plămădeală de două-trei ori pe zi. După dezgropare. apoi se face o pauză de o săptămână. Cel mai semnificativ însă este efectul acestei plante în curele de slăbit. pe marginile de drum. în consecinŃă. la margini de pădure. în locuri bine aerisite. pentru efectul purgativ.se asociază pulberea de rădăcină de măcriş cu cea de iarbă de anghinare. Cura durează minimum două luni. Tratamentul este de minimum două săptămâni în afecŃiunile uşoare şi de două-trei luni în cele severe. de seara până dimineaŃa. înainte de mesele principale. Maceratul la rece Două vârfuri de cuŃit de rădăcină de boz mărunŃită se lasă la înmuiat într-un pahar (200 ml) de apă. Se consumă acest preparat pe parcursul unei zile. mobilizând organismul să elimine pe cale naturală formaŃiunile tumorale. Petele pe piele apărute din cauza unor dezechilibre interne . Sechele posthepatice. pe malul apelor curgătoare.se ia rădăcina de măcriş sub formă de pulbere . Este un remediu de medicină populară românească folosit în foarte multe zone ale Ńării. ajută la menŃinerea tonusului fizic şi psihic elemente extrem de importante în tratamentul bolii canceroase. iar pământul este umezit de ploile de toamnă şi. Preparatul astfel obŃinut se ia pe stomacul gol.energică decât înainte.se beau zilnic pe stomacul gol 2-3 căni de decoct de rădăcină de măcriş. Ce boli vindecă ConstipaŃie . unde se lasă să macereze vreme de 5 zile. având frunzele. Unde găsim şi cum culegem rădăcina de boz PuŃine plante sunt atât de puŃin pretenŃioase ca bozul. Periodic. Se prepară din 100 g de rădăcina proaspătă. Acnee . dar fiind considerabil mai scund şi având o rezistenŃă mult mai mare la condiŃiile vitrege de mediu. îl găsim de la munte până la câmpie. în proporŃii egale. Mai mult. florile şi fructele foarte asemănătoare cu ale acestuia. rădăcina se spală în apă. unde este o armă redutabilă. care se pun într-un litru de Ńuică tare. pentru cura de slăbire şi cu două ore înainte de masă. pe stomacul gol. care este foarte puternică şi. tăiată foarte mărunt. care de obicei se face la sfârşitul lui octombrie. care se aşează oriunde este lumină destulă şi pământ cu multe resturi organice. Ca atare. în locurile virane. probabil fără egal în flora noastră medicinală.

.obişnuia să-şi trateze pacienŃii cu probleme digestive cu rădăcină de boz. Gastrita hipoacidă. PrecauŃii Rădăcinile de boz sunt un purgativ cu o acŃiune extrem de drastică şi care pot da efecte secundare extrem de neplăcute (deshidratare. care produce o scădere rapidă în greutate.de patru ori pe zi se ia câte o jumătate de pahar de macerat la rece. Ce au special aceste fructe de soc? Nu ne-ar ajunge paginile pentru a consemna toate faptele experimentale şi concluziile la care s-a ajuns în ultimii ani. Se pare că această plantă are cu adevărat ceva special. contraindicată persoanelor care au senzaŃie de vomă accentuată. Cistita şi infecŃii renale recidivante.Obezitate.părintele Elefterie de la Mănăstirea Secu . Fructele lui sunt un concurent redutabil al vaccinurilor antigripale În laboratoarele supersofisticate ale unei universităŃi medicale din Israel se fac experimente care ar putea influenŃa soarta omenirii. planta nu va fi administrată persoanelor cu diaree. Curios: un banal extract din fructele acestei plante devansează mult. De ce? În primul rând pentru că rădăcina de boz intensifică extraordinar procesele de eliminare. în tratarea şi prevenirea bolilor: . aducându-vă însă aminte de un singur lucru: este foarte puternic şi. ascita . Extractele de fructe de soc sunt un puternic concurent al medicamentelor antivirale de ultima generaŃie. Se ia un vârf de cuŃit de pulbere din această rădăcină. îngrăşare. Apoi. care sunt slăbite. cu 20-30 de minute înainte de mesele principale. legate de această plantă. pentru că a declanşat o desfăşurare de forŃe fără precedent: sute de cercetători de prima mână lucrează de mai bine de zece ani la aceste studii care au căpătat o copleşitoare importanŃă. la prevenirea bolii canceroase. Subiectul cercetării sunt nişte. În cele ce urmează. rădăcina de boz se ia sub formă de pulbere . dacă bozul este administrat înainte de a mânca. prelungesc tinereŃea biologică. Despre ce plantă este vorba? Ei bine. stări de iritaŃie a tubului digestiv). în condiŃiile în care omenirea este tot mai ameninŃată de spectrul unor boli incurabile cum ar fi SIDA şi SARS.în tratarea acestei categorii de afecŃiuni. gastrită hiperacidă. Din acest motiv este extrem de important să nu se depăşească dozele menŃionate în rândurile de mai sus. ca atare. în plus. în zeci de spitale şi institute. este foarte posibil să aveŃi o scădere mai bruscă în greutate decât v-aŃi dori şi. Asadar.. la combaterea tumorilor benigne. De asemenea. această plantă sau extractele obŃinute din ea nu vor fi lăsate la îndemâna copiilor. SOCUL şi fructele lui Cercetări recente plasează socul în fruntea celor mai puternice stimulente ale sistemului imunitar. mirosul său destul de neplăcut. trebuie luat cu măsură. bobite negre-albăstrui ale unei plante capabile să neutralizeze cei mai periculoşi microbi şi să mărească extraordinar capacitatea naturală de apărare a organismului. cancerul sau leucemia. Efectul de stimulare şi reglare ale digestiei este excepŃional.un duhovnic şi un vindecător excepŃional . care suferă de colon iritabil. ca eficienŃă. care la noi în Ńară s-a impus ca remediu de prima mână în curele de slăbire şi de dezintoxicare rapidă: socul. În cazul în care este contraindicat aportul suplimentar de lichide. ne propunem să facem o scurtă şi foarte necesară sinteză despre utilizările acestei extraordinare plante. Rădăcina de boz este. fiind un diuretic şi un laxativ-purgativ redutabil. apetit alimentar necontrolat . Merită să încercaŃi această metodă. ajută la vindecarea majorităŃii bolilor degenerative. de care vorbeam mai sus inhibă extraordinar de mult apetitul. substanŃele chimice obŃinute prin sintezele cele mai complicate.câte un vârf de cuŃit de 3-4 ori pe zi. În cazul în care abuzaŃi de el. aceste studii se referă la o mai veche cunoştinta a noastră. administrarea unei linguri de plămădeală de boz în Ńuică cu câteva minute înainte de masă este un remediu de slăbire care îi va corecta şi pe cei mai înrăiŃi mâncacioşi. pe drept cuvânt bozul poate fi considerat planta-minune. ContraindicaŃii Intern. să vă confruntati cu un deranj stomacal destul de serios. în urma unor studii desfăşurate în paralel. capacitate de digestie slabă . colici abdominale. de asemenea.

se adaugă două pahare de zahăr brun şi coaja rasă de la două lămâi. când se ajunge la 7 linguriŃe luate o dată. Se iau 4-5 linguriŃe din acest preparat pe zi. tinctură sau sucul. aceste boabe se vor prepara sau vor fi puse la frigider. pe vaile râurilor şi pâraielor. unde se pot păstra 24-48 de ore. se pun un pahar de suc de fructe de soc şi un pahar de alcool alimentar.a. după care se agită bine amestecul pentru a se omogeniza. la loc întunecos şi rece. pentru un efect uşor laxativ. Într-o sticlă. pentru preparate cum ar fi siropul.. tinctura se pune la păstrare în sticlă bine închisă. fructele socului (Sambucus nigra) pot fi găsite mai ales în zonele muntoase. iar ciclul de vegetaŃie al acestei plante este întârziat. Concluzia: substanŃele conŃinute de fructele de soc blochează infectarea celulelor sănătoase de către virusurile gripale şi. Această creştere gradată a dozei este necesară pentru a nu apărea diareea sau colicile abdominale. Siropul La două pahare de suc proaspăt de fructe de soc. consumaŃi zilnic 1-2 linguriŃe de chimen sau fenicul. Boli care se tratează cu fructe de soc  Gripa. Pulberea Se obŃine prin măcinarea cât mai fină a boabelor uscate cu râşniŃa electrică de cafea.în cazul persoanelor obeze sau supraponderale. Termenul de valabilitate al acestui suc în condiŃiile păstrării la frigider este de maximum 48 de ore. care asigură o temperatură în jur de 40 de grade Celsius. Pentru o scădere rapidă în greutate . iar dacă diareea persistă. Cele mai eficiente preparate din fructe de soc Sucul proaspăt Se obŃine prin zdrobirea boabelor de soc cu ajutorul mixerului electric. în locuri uscate şi întunecoase. ca atare. schema de tratament este următoarea: în prima zi se ia o linguriŃă pe stomacul gol. a colitelor de putrefacŃie. sensibilitate la epidemiile de gripă vaccinurile antigripale cele mai sofisticate au acum o concurentă serioasă: tinctura de fructe de soc. pentru sporirea rapidă a imunităŃii. până în ziua a şaptea. pentru întărirea capacităŃii de apărare a organismului. Atunci se depozitează în pungi de hârtie. Boabele se desprind de pe ciorchine şi se pun în strat foarte subŃire pe o sobă sau pe un calorifer. pasta rezultată se filtrează printr-un tifon pus în două. dar numai pe cale artificială. obŃinut după metoda de mai sus. Se menŃine această doză vreme de 30 de zile. atunci se reduce doza sau chiar se întrerupe tratamentul. tonic. ca remediu forte în curele de slăbire. pentru tratarea constipaŃiei. după care se toarnă fierbinte într-o sticlă care va fi închisă apoi ermetic. unde razele soarelui pătrund mai greu. Se pune acest amestec pe foc şi se lasă să clocotească scurt. În cazul în care apare balonarea (fenomen rar la tratamentul cu soc). Dacă pe măsură ce se creşte doza apare totuşi diareea puternică. vitaminizant şi remineralizant. fructele de soc pot fi uscate. pe stomacul gol. Dacă nu se folosesc în stare proaspătă. a colitei. fiind recomandată în tratarea avitaminozelor. ca detoxifiant în bolile cronice şi degenerative. sucul obŃinut fiind pus într-o sticlă curată şi apoi depozitat la rece. Cel puŃin aşa susŃin cercetătorii. guturai. la ora 18. Termenul său de valabilitate este de doi ani. Ulterior. Cel mai frecvent întâlnim socul în marginile de pădure. sau manual. Se administrează 3-4 linguriŃe de pulbere pe zi. Tinctura Se obŃine prin amestecarea sucului proaspăt de fructe de soc cu alcool alimentar de nouăzeci de grade. Se administrează 3-4 linguri pe zi. După zdrobire.Unde găsim fructele de soc În miez de toamnă. stopează . a diareei (fructele uscate au un efect opus extractelor proaspete). pe stomacul gol. se iau în completare (sublingual) 2-3 linguriŃe de pulbere de scoarŃă de stejar (Quercus robur) pe zi sau de iarbă de coadaracului (Potentilla anserina). La trei-patru ore de la culegere. Se lasă boabele să se deshidrateze până când seamănă cu stafidele. care au testat extractul pe zeci de tipuri de virusuri care produc gripa.d.m. cu ajutorul unei linguri de lemn. în a doua zi se iau 2 linguriŃe la aceeaşi oră s. Recoltarea fructelor de soc Se face prin taierea ciorchinilor cu boabe de pe ramuri. Se administrează 1-4 linguri pe zi. a bolilor oculare. în tăieturile de pădure unde arborii de bază încă nu s-au regenerat şi unde arbuştii de talie mică se dezvoltă luxuriant. în zonele limitrofe drumurilor forestiere.

după care se reia. în total 3-4 doze.atunci când apar primele simptome ale unei erupŃii herpetice (uşoară febră.boala. de la un moment dat a început să nu mai simtă acea nevoie imperioasă de a mânca. avea o greutate cu douăzeci de kilograme peste cea normală. PrecauŃii şi contraindicaŃii  Întrucât are un efect laxativ şi purgativ puternic. În disperare de cauză. iar scăderea în greutate s-a corelat cu o extraordinară modificare în bine a trăsăturilor fizice. una-trei linguri de tinctură de soc. are efecte surprinzător de puternice.o cură de treizeci de zile cu tinctură de fructe de soc. întreg corpul câştigând parcă o nouă tinereŃe. stopând astfel boala ori grăbind vindecarea. administrată câte 2 linguri pe zi. se fac cure de două săptămâni. element extrem de important în tratarea acestei categorii de afecŃiuni. pentru a nu accelera prea mult tranzitul intestinal. aproape fără efort. adjuvant în tratarea bolilor oculare . cât şi în cele avansate.  Psoriazis. pe nemâncate. tinctura din fructe de soc va fi administrată cu prudenŃă în doze mari (peste 2 linguri pe zi).  Pentru îmbunătăŃirea vederii nocturne. cum ar fi febra. timp de 7-10 zile la rând. Anumite principii active din fructele de soc anihilează mecanismul enzimatic prin care virusurile pătrund în celulele sănătoase.acum câteva luni. A reuşit în cele nouăzeci de zile de tratament să slăbească aproape 15 kilograme. cum ar fi psoriazisul sau sclerodermia. Administrarea se face pe stomacul gol. Schema de administrare folosită în acest tratament este cea prezentată mai sus. luaŃi pe parcursul unei zile 2-4 linguri de tinctură diluată în apă. prin activarea sistemului imunitar.  Obezitate. aşa încât se descuraja şi renunŃa la ele. la modul de obŃinere a tincturii de soc.mai ales în lunile octombrienoiembrie. atât în fazele incipiente. pielea a căpătat un aspect luminos. precum şi o eliminare a apei din corp. cu o săptămână de pauză. A continuat tratamentul intens cu tinctură de fructe de soc şi. Se menŃine tratamentul vreme de o săptămână. cura cu suc sau tinctură de fructe de soc este cât se poate de binevenită. iar curele de înfometare pe care le încercase dădeau rezultate mult prea lente. este indicat să se ia zilnic şi câte una- . Pacienta.  Herpes . timp în care se iau 2-3 linguri de tinctură de soc pe zi. la nevoie. după o pauză de 5-7 zile.  ConstipaŃie.se administrează dimineaŃa. nervozitate. din oră în oră. Vindecarea se va face mult mai rapid.se fac tratamente de lungă durată cu tinctură de fructe de soc. alergie cutanată. diluate într-o cană de apă. Un fenomen similar se petrece şi în cazul infecŃiei cu temutul virus HIV. sclerodermie. usturime sau mâncărimi). Preventiv. când multe boli de piele. în cure de 3-4 săptămâni. Se administrează zilnic 1-2 linguriŃe de suc sau 3-4 linguriŃe de tinctură. AnumiŃi pigmenŃi (care dau culoarea neagră boabelor).  Adjuvant în tratamentul infecŃiei cu HIV . Cu excepŃia cazurilor în care se foloseşte tinctură de fructe de soc pentru slăbire rapidă sau contra constipaŃiei. boli de piele rezistente la tratamentele clasice .  Adjuvant în tratarea tumorilor maligne şi benigne . Tratamentul se face vreme de patru săptămâni la rând şi se poate relua. colita de putrefacŃie . pe lângă faptul ca slăbea la aceeaşi cantitate de hrană consumată. Încă din primele două săptămâni. durerile musculare. AcŃiunea fructelor de soc este deocamdată unică în lume. iar în plus. Dacă gripa v-a „prins” deja. vor fi mult diminuate anumite simptome. îngrăşare . aşa încât a scăzut trei kilograme în greutate. tind să recidiveze sau să se agraveze. constipaŃie cronică. pe stomacul gol.se iau zilnic 3-4 linguriŃe de pulbere de fructe uscate de soc. diluată în jumătate de pahar de apă. despre al cărei tratament vom vorbi în continuare. Aspectul încărcat al tenului a dispărut încă din primele săptămâni. pe o perioada de minimum patru săptămâni. nici un alt medicament de sinteza sau natural neajungând la asemenea performante. am văzut un caz care mi-a reconfirmat uimitoarea capacitate a tincturii de soc de a rezolva rapid acest tip de probleme. se ia câte o lingură de tinctură. vitaminele şi mineralele din compoziŃia acestor fructe au un efect excepŃional asupra ochilor. a apelat la o cură cu tinctură de fructe de soc. în timpul epidemiilor de gripă care se fac deja simŃite la începutul toamnei. pe care a Ńinut-o vreme de trei luni neîntrerupt. stările de slăbiciune. în cure de 45 de zile. în vârstă de 38 de ani. a sesizat o puternică intensificare a tranzitului intestinal. Se administrează 2-4 linguri pe zi.

Are 74 de ani bătuŃi pe muchie şi încă o mai Ńin puterile să meargă la întors fânul şi să-şi ajute fiicele şi ginerele la munca de pe câmp. care se odihneşte. În sanatoriile de lux din ElveŃia. arsuri la stomac. nu-i vorba. Cercetătorii au studiat chiar şi calitatea somnului. şi reumatismul. ca florile de fân. dacă „Dumnezeu după înŃelepciunea Lui o pus toate florile aiestea de leac împreună”? Nici în farmacie nu găsesti atâtea leacuri şi atât de meşteşugit amestecate ca pe pajiştea de sub munte. poate da reacŃii adverse cât se poate de neplăcute: vomă. dar la vremea asta cel mai bine e să-Ńi iei scuturătura de la fân. oblojeli calde pentru plămâni şi reci pentru vătămătură (hernie) sau dureri de cap de la căldură şi oboseală. Şi buruienile de leac culese pe alese sunt bune. Trebuie luate imediat ce s-a strâns fânul în căpiŃe şi puse într-o desagă. busuioc. inflamarea gâtului. în Tirol. seminŃe de chimen. De la buna ei ştie că nu e leac mai bun pentru durerile de spate. Nici nu o observasem. vulturici ori sânziene. dificultăŃi în respiraŃie. Există în aceste Ńări zeci de sanatorii şi clinici unde se fac adevărate minuni cu florile de fân. în FranŃa sau în Germania. şi durerile de spate. Au încercat-o. iar în timp. ba. FÂNUL şi florile de fân „Domnule. atunci când se doarme pe fân proaspăt cosit. mentă. ele stimulează circulaŃia sanguină periferică. puŃinele fâneŃe din Europa rămase nemodificate de mâna omului şi nepoluate sunt un tezaur de sănătate care aduce imense beneficii celor care ştiu să-l exploateze. pe care să o păstrezi în loc curat şi uscat. stimulează imunitatea generală. scoŃi florile aiestea şi faci scăldatura pentru reumatism şi dureri de rărunchi.). Pentru că în prezent. La nevoie. pentru a o asculta mai bine şi a putea să-mi iau notiŃe. cum le-o pus Dumnezeu?” Întrebarea vine de la o femeie în vârstă. de piept ori de picioare. Cei care dorm pe fân proaspăt se trezesc regeneraŃi. dar foarte curate. Mă opresc din cules şi mă adăpostesc de soare împreună cu interlocutoarea mea sub tufa de alun. că altfel îşi pierd puterea. Ei au pornit de la credinŃa populară a Ńăranilor din Tirol că un somn de jumătate de oră pe fân proaspăt e la fel de odihnitor ca o noapte de odihnă în pat. a ajuns prin spitale din cauza unei „înŃepeneli” (pareze) a feŃei. ferindu-se de suliŃele fierbinŃi ale razelor de soare. „Florile de fân ca să fie bune nu trebuie să le vadă soarele mai mult de cinci zile la rând. sunt contraindicate în cazurile de diaree acută şi cronică. Băile de flori de fân reduc inflamaŃiile articulaŃiilor. sensibilitatea lor la stres se reduce. relaxează musculatura. Şi apoi cum să nu fie. Şi ca orice medicament ingerat în doze prea mari. pentru a Ńine sub control tranzitul intestinal.” Un imens potenŃial terapeutic Dacă imensa întindere de fâneŃe „cu flori puse laolaltă de bunul Dumnezeu” aflată sub culmile abrupte ale Bucegilor ar fi fost în Alpii ElveŃieni. mai ales tinctură şi sucul.  Preparatele obŃinute din fructele de soc proaspete. precum şi în cazul colitei de fermentaŃie. Folosite sub formă de împachetări. da’ de ce alegi florile separat şi nu le culegi laolaltă. bogaŃii stresaŃi din toată lumea plătesc sume impresionante pentru privilegiul de a se relaxa în voie pe o mână de fân . la un moment dat. le ştie după nume că-s trifoişte. intensifică metabolismul.  Persoanele care au un colon sensibil sau suferă frecvent de balonare ar fi bine să consume în paralel cu preparatele din fructe de soc şi anumite condimente cu rol carminativ şi antiinflamator intestinal: seminŃe de fenicul. Este îmbrăcată în straie de muncă. favorizează eliminarea toxinelor. decongestionează traseul respirator. fiind mai degrabă medicament decât aliment. chiar anumite afecŃiuni psihice uşoare se remediază. Dozele periculoase sunt de 200 de grame de fruct sau de suc şi de 300 de grame de tinctură pe zi. că-n florile proaspăt cosite şi uscate e cea mai mare putere. AtenŃie la toxicitatea socului Fructele de soc sunt foarte puternice ca remediu. cu siguranŃă în jurul ei ar fi funcŃionat câteva sanatorii care să pună în valoare această resursă. în luna lui Cuptor. sub o tufă de alun.două linguriŃe de pulbere de creŃişoară (Alchemilla vulgaris) sau de scoarŃă de stejar (Quercus sp. dar până la urmă. tot cu leacurile din bătrâni s-a vindecat. are o broboadă albă strânsă cu un nod mare sub bărbie şi mă priveşte cu curiozitate cum îmi culeg plantele medicinale de pe fâneaŃa care în curând va fi cosită.

Se filtrează maceratul şi se pune deoparte într-un vas. Este un remediu excelent contra infecŃiilor renale şi a cistitei. sânziana galbenă. prin „sita” făcută de paiele uscate. guturaiului. pornind de la temperatura de 36-37°C. cât şi cele extrase la temperaturi înalte. care utilizează acest gen de remedii. Nu vor face aceste băi fierbinŃi persoanele hipertensive. pe atât de complex ca acŃiune terapeutică. Se învelesc în tifon şi se aplică cât se poate de calde pe locul afectat. gripei (în faza incipientă). arterită obliterantă în forme grave. fânul trebuie scuturat cât este proaspăt (imediat după uscare). creşterea temperaturii se va face gradat. este folosit de obicei fânul ca atare. Acest extract conŃine atât principiile active obŃinute prin macerare. Dacă nu am obŃinut din timp flori de fân. piciorul-cocoşului. ghizdeiul. coada-şoricelului. cum ar fi cea de şezut sau a membrelor. cicoarea. mai apar trifoiul de baltă. Este recomandat cu precădere persoanelor cu mare sensibilitate la frig şi la curenŃii de aer rece. fără a mai separa florile de el. trifoiul alb. măreşte pe moment capacitatea de apărare a organismului în fata infecŃiilor. ContraindicaŃii şi precauŃii La baia completă cu flori de fân. fără adaos de apă. pe cât de simplu în aparenŃă. cimbrişorul. Asadar. după care se lasă să mai infuzeze timp de 20-30 minute. Câteva indicaŃii şi efecte terapeutice Baia fierbinte cu flori de fân activează circulaŃia. aşa încât să se ajungă la 38-40°C. la care se mai adaugă 3-4 mâini de flori proaspete. amestecând din când în când. În sanatoriile cu tradiŃie din Occident. întâlnim în fâneŃe creŃişoara. Se filtrează infuzia şi se toarnă fierbinte în apa de baie. se pun la fiert 1-2 minute în 5 litri de apă clocotită. numai cu infuzie răcită până la temperatura de 3739° C.şi de a face proceduri cu acest remediu. La munte. clopoŃeii. Valoarea terapeutică cea mai mare o au florile obŃinute din fânul din anul respectiv. seminŃe şi frunze ale plantelor medicinale care cresc laolaltă cu iarba. la temperatura camerei (de dimineaŃa până seara). Florile de fân Florile de fân se obŃin prin scuturarea fânului imediat după uscare. Se scot apoi florile de fân şi se filtrează. . în timp. se filtrează şi se combină cu maceratul la rece obŃinut iniŃial. Baia durează 20-30 de minute. ReŃete cu fân şi flori de fân Baia fierbinte cu flori de fân Mod de preparare În cinci litri de apă fiartă se adaugă 10-15 mâini de flori de fân. se fac într-un lighean. Băile fierbinŃi parŃiale. După ce s-a răcit acest decoct. sunt cernute flori. o multitudine de specii medicinale cu acŃiuni terapeutice din cele mai diverse fiind recoltate laolaltă cu iarba. ele pierzându-şi puterea curativă. afirmaŃia că în fân se ascunde o adevărată farmacie nu este deloc exagerată. se poate folosi fânul ca atare. busuiocul salbatic. epilepsie. Baia cu extract complet de flori de fân Mod de preparare În 5 litri de apă se pun la înmuiat 7-10 mâini de flori de fân. Ńintaura. lipicioasa. Când fânul devine medicament Fânul este un amestec de specii ierboase din familia gramineelor şi din peste şaizeci de specii de plante medicinale. Atunci. vreme de 10-15 minute. potrivindu-se temperatura apei. care au suferit accidente vasculare. Cataplasmă cu flori de fân Cataplasmă caldă O mână de flori de fân se opăresc cu o cană de apă clocotită. În mai toate fâneŃele întâlnim trifoiul roşu. fiind din acest motiv cel mai activ. tromboflebită. timp în care apa trebuie menŃinută mereu foarte caldă prin adăugarea de apă fierbinte sau infuzie de flori de fân fierbinte. În fâneŃele din zona de câmpie şi de deal. după care se toarnă în apă de baie. care suferă de ischemie cardiacă. salvia de câmp. Pentru obŃinerea acestor flori. permite preluarea rapidă a principiilor active din plante. reumatismului. Florile de fân rămase. brânca-ursului. drobiŃa. arnica. altfel se scutură singur şi florile se pierd în timpul transportului şi al diferitelor manipulări ori se degradează în timpul depozitării. Se lasă să se infuzeze vreme de 15-20 minute. patlagina. mărind doar concentraŃia extractelor folosite de cinci ori. angelica. timp de 8-10 ore.

 Reumatismul.o baie completă la 3 zile. care se lasă să se răcească la 39°C. în funcŃie de tipul de pacient şi circumstanŃele în care apare această afecŃiune:  Dacă durerea se diminuează la cald. sânziana galbenă este cicatrizantă. De obicei. se pune o cataplasmă caldă cu flori de fân pe ceafă. analgezică. aşa încât doar capul şi gâtul să iasă afară. care lucrează intelectual vreme îndelungată.  Insomnia. întins pe burtă. corpul nu se şterge. restul corpului „inspirând” aburii de flori de fân din cadă. pentru ca temperatura să rămână constantă. făcute cu extract complet de flori de fân: se toarnă în cada cu apă fierbinte (la 39-41°C) 5 litri de extract complet de flori de fân. peste care se Ńine o sticlă umplută cu apă fierbinte (pentru ca temperatura să nu scadă). Temperatura apei de baie va fi reglată aşa încât pacientul să se simtă cât mai destins. Aceste băi se fac o dată la două zile. în nevralgii. Tratamentul se face de 2-3 ori pe săptămână şi are efecte blânde. timp de alte trei săptămâni. Pentru tratarea alergiilor. Numeroase plante care cresc laolaltă cu fânul au efecte antiseptice şi modifică anumite procese metabolice la nivelul pielii. În reumatism se folosesc băile parŃiale şi cele complete. se recomandă băi parŃiale (în care să fie introdusă doar partea afectată) cu extract complet de flori de fân. ExcepŃie fac infecŃiile în faza acută. chiar înainte de culcare. Boli care se tratează cu succes cu ajutorul florilor de fân:  AfecŃiuni ale nervilor periferici. Din când în când. Se fac cure . Se adaugă peste ele apoi apă caldă (la 37-42°C) şi se lasă să stea vreme de 1-2 ore. infecŃii bacteriene ori cu ciuperci la nivelul pielii. care necesită folosirea unor antiseptice puternice.  Migrena. apoi se învelesc în tifon şi se aplică pe locul afectat. Sunt indicate în parezele uşoare. În paralel.Cataplasmă rece O mână de flori de fân se macină cu râşniŃa de cafea sau se mărunŃesc în piuă. psoriazisului. pe o perioadă de minimum 10 zile. Baia . AplicaŃia durează o jumătate de oră . dermatozelor rebele la alte forme de tratament.  Cistita şi bolile renale. se fac cataplasme reci cu flori de fân. dar şi de stimulare a nervilor periferici.  Băile complete cu extract la rece din flori de fân sunt indicate mai ales persoanelor surmenate. Într-un lighean se toarnă 5-7 litri de infuzie fierbinte de flori de fân. ci se învelesc şalele într-un prosop uscat şi cald. dureri musculare. precum şi anumite dermatoze care se agravează în mediu umed. Se recomandă băile complete cu extract complet din flori de fân făcute seara. angelică. antiinflamatoare articulară a plantelor se mai adaugă un proces amplu de dezintoxicare. Tratamentul este deosebit de eficient. căutând să respire cât mai profund. piciorul-cocoşului este antibacterian. acneei. pentru ca temperatura apei să nu scadă. sclerodermie. infecŃiilor. atunci când sunt utilizate extern: trifoiul roşu combate ciupercile parazite. cum ar fi trei-fraŃi-pătaŃi. băi care vor avea o durata de 30 de minute. pe frunte şi tâmple. care se schimbă la 10-15 minute. se acoperă cada cu o folie. se mai adaugă din când în când infuzie fierbinte. Se recomandă băile fierbinŃi de şezut făcute seara. de reglare a activitatii sistemului nervos central. Se fac băi generale calde. timp în care pacientul rămâne cât mai relaxat. soc. Reamintim că aceste băi fierbinŃi sunt contraindicate persoanelor care suferă de boli cardiace şi vasculare. După aşezarea în lighean. deoarece la acŃiunea antireumatică. O astfel de procedură va fi făcută timp de maximum o oră pe zi.o oră. cimbrişorul şi coada-şoricelului sunt antiinflamatoare şi antialergice etc. vreme de 3 săptămâni. se fac cure de dezintoxicare cu plante. terapeuŃii naturişti recomandă băile complete foarte fierbinŃi. vreme de 10-20 de minute. timp de o săptămână.  Bolile de piele. care se simt slăbite şi devitalizate. în mialgii. de eliminare a durerilor musculare. se mai adaugă infuzie fierbinte. cu extract complet de flori de fân. Există mai multe modalităŃi de aplicare a florilor de fân. după care pacientul se acoperă cu o pătură vreme de o jumătate de oră. Se începe cu o cură intensivă: 1-2 băi de 15-30 minute pe zi. După baie. patlagina este antibacteriană şi favorizează refacerea Ńesuturilor. apoi se reduc treptat. apoi se face o baie la 2 zile.  În cazurile în care durerea se agravează la căldură. Iată de ce băile cu extract complet de flori de fân sunt cât se poate de indicate ca adjuvant sau chiar ca modalitate principală de tratament pentru eczeme.

motivate mai mult sau mai puŃin etc. semn că plantele au ajuns la maturitate. flori şi plante medicinale care tămăduiesc nu doar trupul. oricât de justificate ar putea părea. şi vor dura jumătate de oră. diluate în jumătate de pahar de apă. ci şi problemele psihice. Se închide borcanul ermetic şi se lasă să macereze vreme de două săptămâni.stările de enervare repetate. iarba-şarpelui. Calmantele de sinteză nu sunt decât rareori o soluŃie pentru cei care se confruntă cu această problemă. în timpul perioadelor mai agitate. În prima săptămână va fi făcută câte o baie pe zi. înainte de culcare.) se găsesc în farmacii sub formă maceratului glicerinat şi se administrează sub forma unor cure de 1-2 luni. iar dintre cele anticancerigene: brânca-ursului (frunza mai ales). lumina amiezii capătă o tentă aurie. chimenul. peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 70 de grade. cât şi pentru corp. sânzienele albe. Cert este un lucru . de temperaturile domolite. În fiecare zi. cât şi pentru cei din jur. Băile cu extract complet de flori de fân sunt un adjuvant preŃios în tratamentul cancerului. „Mă enervez foarte uşor” Controlul pulsiunilor agresive este fără doar şi poate una din cele mai spinoase probleme ale psihologiei şi ale medicinii. „Noaptea adorm foarte greu şi am un somn uşor. Tratamentul se face douasprezece seri la rând. închise la culoare. Chiar şi neliniştea are flori care îi vin de hac Sfârşitul lui august . la care această problemă apare temporar. Folosirea extractului complet va da acestei băi şi valente revitalizante deosebite (datorită păstrării anumitor proprietăŃi bioenergetice ale florilor de fân). 1-2 linguriŃe de tinctură de rădăcină de valeriană. Un moment propice şi calmului sufletesc. Aceasta. Valeriana calmează prompt gândurile şi emoŃiile.durează 30 de minute. iar tinctura rezultată se pune în sticluŃe mici. de repaus între vara tumultuoasă şi grăbită şi toamna melancolică. indus deopotrivă de peisaje. de aromele specifice începutului autumnal. atenuează stresul şi frica. cu atât mai mult cu cât stările de nervozitate sunt de mai multe feluri: exteriorizate sau interiorizate. ori poate stările emoŃionale negative. urmate de patru zile de pauză. de moment sau de durată. Un moment de împlinire şi linişte. cu 10 minute înainte de culcare. Temperatura nu va fi nici prea mare. maximum de două ori pe săptămână. PLANTELE LINIŞTII Câte suferinŃe există în om. induce o stare de linişte şi calm propice unui somn odihnitor. sovârful. Se foloseşte rădăcina. verdele frunzelor se închide la culoare şi devine mai puŃin pregnant. după care se filtrează. nici prea mică. sunt o adevărată otravă. Un moment de-a ridica stavila între lumea cea zgomotoasă şi noi. care în luna septembrie. diluate în puŃină apă. Băile contra cancerului vor fi făcute de regulă o dată pe săptămână. care pregăteşte natura de hibernare. cimbrişorul. Mugurii de tei sunt în mod special recomandaŃi . Se iau. atât pentru propria fiinŃă. pe care le vom prezenta în continuare:  Mugurii de tei (Tilia sp.începutul lui septembrie este momentul când natura cunoaşte o transformare semnificativă: soarele îşi slăbeşte intensitatea. plantele medicinale cu acŃiunea lor blândă şi de lungă durată fiind un remediu mult mai potrivit. trifoiul roşu. pentru a nu suprasolicita organismul. un răgaz pentru a vindecă agitaŃia vacanŃei şi-a verii. precum şi celor emotivi. datorită efectelor detoxifiante şi anticancerigene ale anumitor plante de fân. Printre plantele purificatoare menŃionăm drobiŃa. trezindu-mă la orice stimul” Este o formă de insomnie specifică persoanelor cu o mare energie psihică. mai micile sau mai marile spaime şi angoase. atât pentru psihic. Apoi se face câte o baie la 3 zile. cerul devine albastru adânc. În farmacia naturii există leac pentru tot. Este o perioadă întrucâtva de odihnă. se iau de trei ori câte 50 de picături din acest preparat. este gata de recoltare şi care se prepară astfel: se pun într-un borcan cu filet zece linguri de pulbere de valeriană. pe care însă nu ştiu să o canalizeze.  Adjuvant în boala canceroasă. Dintre remediile vegetale folosite contra nervozitatii am ales două. Un remediu sedativ care rareori dă greş în aceste cazuri este tinctura de valeriană (Valeriana officinalis). tot atâtea plante vindecătoare.

dominatoare. care nu îşi exteriorizează decât foarte rar resentimentele şi ajung să trăiască stări de frustrare intensă. vreme de 8-10 ore. după care se lasă să se răcească şi se filtrează. această problemă. de teamă. al stărilor de confuzie mentală etc. conferind un gen de imunitate la stări emoŃionale . umezeală etc. este extrem de eficient un remediu pe cât de cunoscut. trăirea unor emoŃii benefice: iubire. cu cer închis şi cu plafon de nori jos. ce se administrează celor la care această tulburare emotională apare în forme grave. Este un remediu excepŃional în tratarea nervozităŃii la persoanele introvertite. un leac extraordinar pentru psihic şi corp se obŃine dintr-o rudă de origine mediteraneană a rozmarinului. are proprietăŃi încălzitoare rapide.cel mai frecvent întâlnită tulburare emoŃională la noi în Ńară. înainte de culcare. „Vremea rea îmi dă stări de tristeŃe şi nelinişte” În termeni de specialitate. „Sufăr de anxietate” Anxietatea este o stare de teamă puternică. Preparatul rezultat se pune deoparte. tulburări emoŃionale mult mai grave. în cure de minimum o lună. „Am coşmaruri sau visuri chinuitoare. O infuzie fierbinte. relaxante şi chiar euforizante. Cauza profundă a anxietăŃii este acumularea de frici. explodând. Rozmarinul conferă o stare de bună dispoziŃie şi tonus psihic.  Captalanul (Petasites officinalis) este o plantă de munte. Se administrează după-amiaza. În perioadele friguroase şi umede. în timpul stării de somn. care au proprietăŃi calmante excepŃionale. adesea somnul meu este întrerupt de stări puternice de nelinişte” Originea acestor tulburări de somn este încă neelucidată. Mai ales în perioadele ploioase. Studiile moderne arată că această iarba de leac aparent banală acŃionează ca un adevărat normalizator al activităŃii emoŃionale. Din această plantă se realizează o infuzie combinată astfel: se pun 2-3 linguriŃe de rozmarin mărunŃit la macerat într-o cană de apă. zgomotul monoton al ploii. la ora 17. reducând pur şi simplu gradul de excitabilitate psihică. cu cât motivul ei scapă celui care o trăieşte. sunătoarea este un vigilizant. de care suferă milioane de oameni. pe atât de puternic: iarba de sunătoare (Hypericum perforatum). captalanul. tinzând să devină instabile şi mohorâte. care pe lângă calitatea sa excepŃională de calmant. aceste vise ajung să facă somnul prea puŃin odihnitor şi să producă. mai are o enigmatică proprietate: limpezeşte visele şi face somnul mai odihnitor. calm etc. şi anume măghiranul (Majorana hortensis). Se mai numeşte şi brusture dulce. Problema este că. În formele mai uşoare. care se administrează pe parcursul unei zile. iar planta ramasă după filtrare se opăreşte cu o cană de apă clocotită. fără un motiv aparent. Din frunzele uscate se face o pulbere prin măcinarea cu râşniŃa electrică de cafea. Ipoteza cel mai des vehiculată este aceea că frustrările şi temerile nerezolvate şi apoi refulate în timpul stării de veghe se concretizează în timp ce dormim sub formă viselor urâte.persoanelor impulsive. care ajung ulterior să se traducă prin apariŃia unor stări de angoasă. care creşte în grădină: rozmarinul (Rosmarinus officinalis). obŃinută prin opărirea a 3 linguriŃe de măghiran cu o jumătate de litru de apă. care au accese de furie. La momentul prezent constituie . se numeşte meteosensibilitate şi este tot mai larg răspândită. dar fără a da reacŃii adverse. Există la momentul actual medicaŃie anxiolitica. Ce este de făcut? În flora noastră medicinală există o plantă despre care tocmai am vorbit. printr-o reacŃie în lanŃ. de tensiuni cauzatoare de îngrijorare. adică un remediu care Ńine mintea trează şi limpede. o linguriŃă din pulberea acestei plante şi încă o linguriŃă seara. atenuează fluctuaŃiile emoŃionale specifice meteosensibililor. În final. stările emoŃionale cunosc aceeaşi evoluŃie ca şi vremea de afară. pulbere din care se administrează de 3 ori pe zi câte o linguriŃă rasă. repetate. cu atât mai intensă. Care este leacul? O plantă cu proprietăŃi psihostabilizante. care creşte în apropierea cursurilor de apă. extrovertite. însă. Tratamentul durează o lună şi se poate relua după 5-7 zile de pauză. Din contra. Cei care au studiat efectele acestei plante asupra psihicului uman au afirmat chiar ca acest remediu favorizează o stare de expansiune afectivă ce elimină emotiile neplăcute şi favorizează. după care se filtrează. bucurie.se pare . se amestecă cele două extracte. risipind depresia indusă de vremea de afară.). micşorează receptivitatea la stimulii percepuŃi ca negativi (lumină redusă şi cenuşie. datorită parfumului frunzelor sale uriaşe. obŃinându-se aproximativ o jumătate de litru de preparat. de genul apatiei.

dispuse în inflorescenŃe umbeliforme. Fructele sunt prevăzute cu două aripioare îmbinate.mai. Se ia câte o linguriŃă de tinctură de ghizdei de patru ori pe zi. în vârful acestui unghi. În secolul XII. se găseşte sămânŃa. visele plăcute pe care ni le dorim vor începe să apară. pe un trunchi mai degrabă scurt. Administrarea se face pe stomacul gol. după care se face o pauză de 10 zile. depresia. El formează o coroană arcuită simetric. Este probabil cel mai eficient remediu de la noi. ne putem programa aceste vise. ARłARUL (Acer platanoides) Aria de răspândire: ArŃarul se întâlneşte frecvent pe tot continentul european. Şi alŃi vindecători ai Evului Mediu au cunoscut foarte bine arŃarul. Efectele acestui amestec de chimen şi pelin sunt uimitoare: somnul devine mult mai uşor şi mai limpede. „Am un somn greu. ne vom relaxa profund şi apoi ne vom gândi cu intensitate la un peisaj plăcut şi odihnitor. extrem de des întâlnită pe pajiştile din zonele de deal şi de munte de la noi. ca unul din cele mai importante remedii folosite în medicina Egiptului antic. călugăriŃa Hildegard von Bingen îl caracterizează drept un arbore „uscat şi rece”. Aşa cum o arată şi denumirea ştiinŃifică. putându-se ajunge gradat.Hr. iar somnul va deveni mult mai odihnitor. este înrudit cu faimosul lotus şi are două calităŃi terapeutice extrem de preŃioase: acŃionează ca un calmant psihic blând şi totodată reglează activitatea şi ritmul cardiac. Este deseori plantat în parcuri. Frunzele sunt lobate. fie pregătind o licoare ce se amestecă în vin. în cure de 2-3 luni. de culoare galbenă. trăind cu anticipaŃie bucuria din vis. pentru umbra generoasă a frunzişului său. ne vom trezi învioraŃi şi bine dispuşi. luată cu puŃină apă. închise la culoare. însă rareori depăşeşte 20 m în înălŃime. Aspectul: Artarul este un arbore viguros. o mică nucă turtită. arŃarul poartă flori albgălbui. există însă un leac cu efecte excepŃionale: combinaŃia în proporŃii egale de frunze de pelin (Arthemisia absinthum) şi seminŃe de chimen (Carum carvi). dar îl aflăm menŃionat şi în papirusuri. După ceva antrenament. În medicina tradiŃională. ScoarŃa netedă. Mai târziu. În lunile de primăvară. ultima masă fiind luată cu minimum 3 ore înainte de culcare. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat vreme de zece zile. atârnând în ciorchini grei pe crengi. îşi schimbă culoarea în maroniu şi se lasă duse de vânt. cel mai interesant. fie punând frunzele în baia bolnavului. dar mă trezesc mai obosit decât mă culc” Această tulburare de somn se datorează fie unei stări de epuizare cronică. Se administrează de trei ori pe zi câte o linguriŃă de pulbere de plantă. astfel încât descriu un unghi obtuz. 50 de picături. având practic aceeaşi culoare şi acelaşi luciu pe ambele feŃe. cum ar fi anxietatea. administrate în doză unică. se desprinde de trunchi sub formă unor solzi alungiŃi. fie unor disfuncŃionalitati ale sistemului nervos. astenia. Pentru aceasta. Toamna. Fructele verzi pot fi văzute încă din mai. după care se filtrează. ne amintim visele mult mai uşor şi.). „În situaŃiile stresante simt cum ritmul cardiac o ia la galop şi mă panichez” Ghizdeiul (Lotus corniculatus) este o plantă cu tulpini ierboase şi flori delicate. frunzele arŃarului se colorează în nuanŃe strălucitoare de roşu şi galben. în tratarea nevrozelor cardiace. rotindu-se prin aer ca nişte elice. ToŃi l-au prezentat ca pe un remediu cu acŃiune antifebrilă. Istoric: ArŃarul apare deja în scrierile istoricului roman Plinius Secundus (23-79 d. după care cele două tincturi se combină în proporŃii egale. pentru care momentan nu există tratament în medicina oficială. Tratamentul va fi urmat vreme de 21 de zile. Între ele. Ea îl recomandă pentru combaterea febrei prelungite. atunci când ne vom regăsi în acel decor. Lobii sunt ascuŃiŃi şi puŃin zimŃaŃi pe margini. cu zece minute înainte de culcare. Din acest amestec se iau seara. dacă nu apar efectele scontate. înainte de a adormi. Se administrează sub formă de tinctură preparată astfel: se pun într-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de tulpini înflorite de ghizdei. . peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. iar tinctura rezultată va fi pusă în sticluŃe mici.negative. la 150 de picături. Tratamentul se poate relua dacă este nevoie. cenuşie. Perioada de înflorire: martie . Din fiecare plantă se face o tinctură după reŃeta prezentată la ghizdei.

BucăŃile de scoarŃă şi frunzele proaspete se strivesc bine. iar dintre metale. Deşi recoltarea sevei de arŃar are o îndelungată tradiŃie. Însemnătatea în ezoterism: ArŃarul ocupă locul al şaselea în seria simbolică a celor şapte arbori cosmici. Extragerea sevei se face după anumite reguli. Fizioterapie astrologică: ArŃarul se află în relaŃie cu planeta Jupiter. Din aceeaşi sevă se poate prepara şi un oŃet. astfel încât ei nu mai reuşesc să-şi recapete liniştea şi echilibrul. ca edulcorant în diete. Terapia poate fi completată cu prepararea unui ceai din frunze proaspete. E regretabil faptul că în prezent s-a renunŃat aproape cu totul la utilizarea arŃarului în scopuri medicale. Vindecări energetice: ArŃarul le este indicat mai cu seamă celor pe care un eveniment sau o împrejurare i-a zguduit şi i-a înspăimântat. Era al făpturii ce trăise ascunsă în acel arbore. deşi până la începutul secolului XIX se preparau remedii atât din crengile şi frunzele lui. pentru normalizarea funcŃiilor ficatului şi colecistului. şi îndată a auzit un glas care îi vorbea. El ne transmite impulsuri încurajatoare. ÎnŃepăturile de insecte se pot trata. au o acŃiune dezinflamatoare şi calmantă asupra pielii iritate. În bucătărie: Mugurii foarte fragezi de arŃar. un pitic bătrân. puse la tălpi. se pot folosi ca adaos în salate. Omul a mângâiat-o cu luare aminte. cât şi frunzele proaspete sau uscate. cât şi din trunchi şi sevă. zincului. ori se pun pe ochii obosiŃi. Efect de atenuare: contra secreŃiei prea abundente de bilă. rezistenŃa. Bolnavilor cu febră le ajută frunzele strivite. Remediul se practică fie prin aplicarea de cataplasme cu frunze şi scoarŃă. putem conta pe efectul răcoritor al frunzelor de arŃar. La cataplasme. Modalitatea cea mai rapidă de contracarare a acestei stări neplăcute şi de limpezire a sentimentelor este aceea de a se odihni şi răcori zilnic câteva minute la umbra unui arŃar. ne insuflă perseverenŃă şi fermitate a voinŃei. prin crestarea scoarŃei. ce se ridica din lemnul uscat. Siropul obŃinut primăvara serveşte ca un îndulcitor bine tolerat. Zâmbrul. pot duce la uscarea copacului. Manevrele brutale. El corespunde planetei Jupiter. iar frunzele proaspete. parcă încercând să aline durerea copacului. arŃarul continuă să-şi păstreze o anume însemnătate. Şi atunci când ne simŃim labele picioarelor grele şi înfierbântate. cu scoarŃă şi frunze proaspete. ne învaŃă să acordăm în orice situaŃie răgazul necesar devenirii şi maturizării. Lăsând să ardă mocnit puŃin lemn de arŃar pe mangal încins. dezgolindu-i rădăcina noduroasă. Ne îndeamnă la moderatie şi puŃină odihnă. cu efect uşor laxativ.În zilele noastre. Utilizarea în cosmetică: Infuziile ajută la curăŃarea tenului. ce calmează şi răcoreşte mânia şi agitaŃia. zilei de joi. arŃarului i se acordă din nou atenŃie. se pot întrebuinŃa atât scoarŃa. ZÂMBRUL (Pinus cembra) Într-una din poveştile noastre se spune că un drumeŃ. Atunci i-a pătruns în nări o aromă puternică. culorii albastre. ce se poate adăuga ca supliment la hrana zilnică a animalelor. seva este foarte apreciată ca sirop. Efect stimulator: în disfuncŃiile hepatice. nu se mai foloseşte decât siropul. ce pot influenŃa negativ procesele metabolice. Sunt preŃuite în special proprietăŃile sale antipiretice şi dezinflamatoare. în special în stazele biliare. un conifer din familia pinului. a dat de un zâmbru pe care trăsnetul îl despicase. dacă el pierde prea multă sevă. dar şi înŃelepciunea de a ceda. încă nedesfăcuŃi. hoinărind dimineaŃa prin pădure. de asemenea. ea a fost practic uitată pentru mult timp. atunci când muncim peste . Utilizarea în medicina veterinară: Frunzele de arŃar constituie un furaj hrănitor şi fortifiant. el degajă un fum plăcut mirositor. mai ales datorită calităŃilor sevei sale. Este copacul care linişteşte orice fierbinŃeală şi spaimă. fie prin consumarea siropului. strivite. care va deveni însoŃitorul şi sfătuitorul drumeŃului. Acum. să apelăm la forŃa elementelor naturii şi să ne arătăm concilianŃi în împrejurările furtunoase. Ea se obŃine la fel ca răşinile sau cauciucul. ArŃarul în medicina populară: Ca leac întrebuinŃat în medicina populară. se aşează pe o pânză curată şi se înfăşoară în jurul încheieturilor umflate. Astăzi. respectiv ca îndulcitor. executate de oameni nepricepuŃi. introduse în şosete.

Aceeaşi descriere o găsim şi la Hieronymus Bosch. Vindecări energetice: De regulă. în formă de ace. plină de reŃete şi sfaturi medicale pentru o sumedenie de boli. care la noi sunt pe cale de dispariŃie. El poate compensa lipsa de putere şi de entuziasm. înainte de a fi puse la punct procedurile microbiologiei. nu e nevoie decât de linişte. compactă. în timp ce în Occident reprezintă o adevărată revelaŃie. scoarŃa maroniuroşcată plesneşte. în schimb se observă la el o atitudine îndârjită. la altitudini de 1500 . în Manciuria. care la început au o culoare violet-verzuie şi devin brune. Istoric: InformaŃiile referitoare la istoria zâmbrului nu sunt prea bogate. irosindu-ne puterea nechibzuit. Bucureşti sau Sibiu acum două secole. Dar când avem asemenea intenŃii. Oamenii care au nevoie de ajutorul zâmbrului cedează în faŃa celor mai mărunte obstacole. din cauza unei circulaŃii defectuoase. cele femele fiind dispuse în conuri de formă rotunjită.măsură. dar şi gustoase. oamenii le adună pentru a se delecta cu ele pe timpul iernii. El radiază o forŃă vitală neobişnuit de mare şi. Curiozitatea mea s-a transformat însă în uimire când am regăsit acolo remedii care fac astăzi vâlvă în Occident: folosirea gelului de aloe. tăcere şi atenŃie. O carte scrisă cu caractere chirilice. la vârful unor rămurele scurte. Îl întâlnim în Europa (inclusiv în CarpaŃi). Din sipetul cu leacuri vechi am ales acum două remedii-forte: camforul şi ricinul. ca şi pe cea de încredere în sine. seminŃele zâmbrului sunt nu numai comestibile. pinului (Pinus silvestris) şi zadei. înrudit cu arborele din care se obŃine scorŃişoara. de asemenea. Aspectul: În condiŃii propice. Fiinta tainică a copacului ne hrăneşte psihic. Zâmbrul nu posedă fineŃea bradului şi a molidului. acoperindu-se cu solzi mărunŃi. tusei.. acŃiunea zâmbrului este mai energică decât a bradului sau molidului. Jupiter şi Venus. e bine să cerem mai întâi voie pădurarului. Două leacuri uitate: CAMFORUL şi RICINUL Remediile „bătrânilor”. după ce anterior au fost abandonate pentru mirajul medicamentelor chimice „atotputernice”. ne aprinde. aproape războinică. răbdare. secretă antibiotice şi antimicrobiene atât de puternice încât este practic . convins fiind că reŃetele de acolo erau total depăşite de cercetările fitoterapiei moderne. ca şi pentru purificarea alimentelor.. CAMFORUL Camforul este obŃinut din răşina unui copac originar din sudul Chinei. Fitoterapie astrologică: Zâmbrul se află în relaŃie cu Marte. Înainte cu mult de a fi descoperite principiile active ale plantelor. Efect de atenuare: în bolile de plămâni şi tuse. Pinus silvestris). ne înviorează şi ne face să respirăm liber. într-o lucrare din 1565. au trei muchii. alcătuiesc o coroană aproximativ piramidală. proprietăŃile zâmbrului sunt comparabile cu cele ale molidului (Picea abies). Pentru ca sfaturile lui înŃelepte să ajungă la noi. mi-a căzut în mână o carte rară: un manual de farmacie editat în anul 1827. M-am hotărât să o studiez din pură curiozitate. Sunt în general ezitanŃi şi deseori au extremităŃile reci. Redescoperirea descoperirilor lor nu face decât să reconfirme virtuŃile de excepŃie ale remediilor naturii. spânzului erau lucruri la ordinea zilei în marile farmacii din Iaşi. Frunzele. Arborele de camfor este un fenomen de vitalitate: ajunge la vârste de peste două mii de ani. Cinnamomum camphora. În general. multă căldură. a extractelor de muguri sau a.2400 m. pe care ştiinŃa pare în sfârşit hotărâtă să le exploreze şi să le repună în drepturi. a eucaliptului. totodată suferind din pricina lipsei lor de fermitate. La arborii mai vârstnici. În unele regiuni. atinge cincizeci de metri înălŃime. ale cărui ace pot fi folosite contra durerilor de dinŃi. maeştrii farmaciilor ştiau să stimuleze capacitatea naturală de apărare a organismului. În bucătărie: Crude sau prăjite. sunt lucioase şi de un verde-albăstrui. Florile sunt unisexuate. Crengile viguroase. Lonicerul este descris ca o varietate de pin (care ar putea fi însă şi pinul comun. Aria de răspândire: Zâmbrul este un arbore ce creşte în zonele montane. Efect stimulator: în afecŃiunile hepatice şi astenie generală. să prevină o sumedenie de tulburări şi afecŃiuni. cresc în cinci mănunchiuri. depărtate de trunchi. zâmbrul poate atinge înălŃimi de până la 35 m. Siberia şi Japonia. pe măsură ce se maturizează. redescoperite cu entuziasm de ştiinŃă Cu ceva timp în urmă. afecŃiunilor hepatice.

12. Se obŃine prin dizolvarea cristalelor de camfor în alcool alimentar de mare puritate (96 de grade). iar tinctura rezultată se trage separat într-o sticlă închisă la culoare. La jumătate de litru de tinctură de păducel astfel obŃinută se adaugă o linguriŃă (aproximativ 7 grame) de camfor. făcând din acestea un tot unitar. Mai întâi se prepară tinctura de paducel: se umple pe jumătate un borcan cu pulbere (obŃinută prin măcinarea cu râşniŃa electrică de cafea) de flori şi frunze de păducel (Crataegus sp. Se obŃine din camfor şi tinctură de păducel. Chinezii. de la hipertensiune la gripă. se zdrobeşte şi se amestecă bine pentru a se dizolva. proprietăŃile sale terapeutice sunt pe măsura caracteristicilor sale biologice. Apoi. Apoi. se mai spunea că această răşină are proprietatea de a transporta şi de a difuza în tot corpul principiile vindecătoare ale celorlalte plante. în proporŃie de 1:9. al cărui mod de obŃinere este relativ similar cu cel descris mai sus. 18 şi 22.Se administrează elixirul de mai sus pentru inimă şi sistemul nervos. Unguentul cu camfor În varianta să casnică. la fel ca şi indienii.Se ia de trei ori pe zi câte o linguriŃă din elixirul pe bază de camfor şi păducel descris mai sus. ciclu menstrual abundent şi/sau dureros . Tratamentul durează un an şi are efecte de reglare hormonală şi nervoasă extraordinare. câte o linguriŃă de patru ori pe zi. în mai toate farmaciile noastre se preparau remedii pe bază de camfor pentru afecŃiuni din cele mai diverse. se administrează 50 de picături de camfor de 3-4 ori pe zi. se completează volumul rămas cu alcool alimentar de 70 de grade. la orele 8. de la astm la reumatism. fiind printre cele mai vechi şi mai folosite medicamente din lume. se obŃine din untură (circa 10 linguri) şi cristale de camfor (10 g). Elixirul pentru inimă şi sistemul nervos Este o veche reŃetă farmaceutică. din care se ia câte o linguriŃă de patru ori pe zi. Camforul reglează activitatea inimii şi a sistemului nervos. Alcoolul camforat Este leacul pe bază de camfor cel mai simplu şi mai la îndemână pentru a fi folosit atât intern. se adaugă peste el o linguriŃă-două de alcool alimentar de 96 de grade. după care se filtrează conŃinutul. atât doar că în loc de untură (care are numeroase inconveniente) se foloseşte un amestec de lanolină şi vaselină. remedii pe care din păcate le găsim tot mai greu. readusă de curând la lumină în Occident şi care face adevărate minuni în clinicile şi sanatoriile naturiste din Germania şi FranŃa. Intern. după care se adaugă osânza de porc (untura de prăjituri) şi se omogenizează prin amestecare. Este un remediu extraordinar mai ales pentru firile agitate. . cu tendinŃă spre irascibilitate. se pun într-o sticlă 10 grame de camfor şi 90 de grame de alcool. decongestionează căile respiratorii şi plămânii. se închide ermetic borcanul şi se lasă să se macereze 8 zile.  Sindrom premenstrual. că este printre puŃinele remedii capabile să reînvie spiritul adormit şi că stimulează circulaŃia energiilor stagnante. fiind impinse deoparte de avalanşa de medicamente de sinteză. aritmie. camforul împreună cu theriacul veneŃian (un remediu alchimic obŃinut din răşina de zadă) se spune că sunt singurele componente ale bitterului suedez care nu pot fi substituite de nici o altă plantă. iar extern se foloseşte sub formă de comprese sau pentru fricŃionări. AfecŃiuni în care sunt recomandate preparatele cu camfor  PalpitaŃii cardiace. cu trei săptămâni de pauză. cât şi extern. pe stomacul gol. Până de curând. aveau un adevărat cult pentru această răşină despre care spuneau că sporeşte energia tuturor celorlalte plante cu care intră în amestec. scade febra.Se ia alcool camforat începând cu o săptămână înainte de ciclul menstrual şi până în ultima zi. Iată câteva dintre cele mai reuşite remedii pe bază de camfor şi câteva din aplicaŃiile lor.  Tulburări de menopauză (bufeuri. după care se reia de câte ori este nevoie. care se va dizolvă prin agitare. după care se pune dopul şi se agită bine pentru a se omogeniza. Fireşte. Din acest elixir se ia câte o linguriŃă de 3-4 ori pe zi. nervozitate) . Cel mai bine este însă să găsiŃi o farmacie în care se mai prepară unguentul camforat.invulnerabil la boli. „uneşte” toate componentele remediilor în care intră. Se face o cură de trei luni. Se pune într-un vas camforul. Persoane care erau dependente de medicamentele hormonale de sinteză au reuşit să le înlocuiască cu acest remediu simplu şi fără efecte adverse. transpiraŃie.). hipertensiune . Se păstrează la frigider şi se aplică local. nervozitate sau anxietate. Pentru a obŃine 100 de grame de alcool camforat.

Se fricŃionează uşor zona cu tulburări de pigmentaŃie.se fac aplicaŃii cu unguent de camfor de 2-3 ori pe zi. pentru combaterea ejaculării premature şi a hiperexcitabilităŃii.Am aflat următorul tratament de la o bătrână din satul Moeciu de Jos.  Negi. Se masează cu acest unguent întreaga zonă toracică (pieptul şi spatele). după care se iau 1-2 linguri de ulei de ricin. În cazurile cronice se iau 3-4 linguri pe zi. pusă într-o punguŃă şi atârnată la gâtul copiilor (şi adulŃilor). având foarte multe aplicaŃii. alcoolul camforat: câte o linguriŃă de patru ori pe zi. pe stomacul gol. Apoi.Se recomandă elixirul pentru inimă şi sistemul nervos pe bază de camfor: 2-3 linguriŃe pe zi. nu supradozaŃi camforul! Intern. În câteva săptămâni pielea îşi recapătă coloraŃia normală. Prima extracŃie a uleiului de ricin a avut loc. Contra ejaculării premature se mai foloseşte extern un unguent special cu camfor. Care sunt proprietăŃile sale? În primul rând. astm.  AluniŃe (nevi) . urmat de una-două săptămâni de pauză.  Bronşită. La adulŃi. antimicrobiene. condiloame . Efectele de stimulare şi uşurare a respiraŃiei.Se consumă dimineaŃa 100-200 g de seminŃe de dovleac.Se masează ceafa şi tâmplele cu alcool camforat. câte un sfert de oră în fiecare zi. camforul generează simptome neplăcute: hipotensiune. adjuvant în pneumonie . Tratamentul durează 2-3 luni. vreme de minimum o lună.  Viermi intestinali . Tratamentul se face zilnic. Se aplică pe piele printr-o fricŃionare uşoară.În cazurile uşoare se ia o lingură pe zi. cât şi în medicina populară românească. fiind probabil cel mai vechi medicament de semisinteză din lume. Iată-le pe cele mai importante dintre ele:  ConstipaŃie.Camforul are efect de reglare a gonadelor.Se amestecă în unguentul camforat clasic câteva picături de ulei volatil de mentă (se găseşte în magazinele naturiste). deranjamente digestive.  Tulburări de dinamică sexuală la bărbaŃi . care reduce excitabilitatea senzorilor tactili de la nivelul glandului. care duce la comă şi apoi la moarte. pe articulaŃiile dureroase.Se fac fricŃionări energice cu ulei de ricin în zonele unde a căzut părul. care se Ńin minimum o jumătate de oră în fiecare zi. este un anafrodiziac de intensitate medie.Se pun pe zona afectată comprese cu ulei de ricin. Atât în farmacia. dimineaŃa.Pe timp de iarnă.  Leac băbesc .Se ung nevii cu ulei de ricin de 2-3 ori pe zi. Se face tratamentul vreme de 3-4 săptămâni sau.  Epuizare psihică .  Pete pe piele la persoanele cu probleme hepatice . de eliberare a căilor respiratorii de secreŃii sunt imediate. pe stomacul gol. îi fereşte de răceli şi gripe. este un adevărat elixir pentru piele. Tratamentul se repetă şapte zile la rând. având proprietăŃi trofice. Acest tratament este indicat şi contra tusei. deblochează tranzitul intestinal şi intensifică eliminarea materiilor toxice din organism. indiferent de natura lor .  Crampe musculare . păr şi mucoase. Este un remediu eficient şi în cazul persoanelor sedentare sau imobilizate la pat.Se recomandă. dificultate în respiraŃie. o doza de peste 17 g produce paralizia unor centri nervoşi. dacă este nevoie. .  Alopecie (chelie) . folosit extern. ULEIUL DE RICIN Ricinul este un arbust adus din India în Europa cu milenii în urmă.  Lipoame . AplicaŃiile se fac până când formaŃiunile se retrag. se pare. AtenŃie. atât cât poate absorbi pielea.Se pun în alcoolul camforat câteva picături de ulei volatil de mentă. şi mai mult. o bucăŃică de camfor. era un leac de căpătâi. iar cercetări de ultima oră confirmă efectele sale contraceptive. cu timpul ajungând să se resoarbă. Utilizarea externă a camforului  Reumatism . de asemenea. în doze mai mari de 4-6 g pe zi. judeŃul Brasov: se unge în fiecare zi zona afectată cu ulei de ricin vreme de un sfert de oră.  Dureri de cap . Tratamentul se face vreme de două săptămâni. acum nu mai puŃin de şase mii de ani şi tot de atunci este folosit şi în terapie. Lipoamele scad gradat. cu care era creditat în trecut de către medicina chineză.  Mâncărimi ale pielii.Se masează blând zona afectată cu unguent camforat. câte un sfert de oră. antitumorale. pentru a nu da dependenŃă. constipaŃie atonă .

pe stomacul gol. Pentru a rezolva acest inconvenient se adaugă la uleiul de ricin câteva picături de ulei de lămâie. ori se usucă în strat subŃire la umbră. Siropul de pelin Era foarte mult folosit de către călugării benedictini. flori gălbui. De altfel. dulce-amăruie şi ameŃitoare. PELINUL (Artemisia absinthium) Amăreala care vindecă În satele de câmpie. Tinctură Se pun într-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de pelin. Termenul său de valabilitate este de 2 ani. pelinul are un loc privilegiat. iar restul de trei sferturi se completează cu miere. a vermutului şi a lichiorului de absint. pentru stimularea activităŃii tubului digestiv.o jumătate de linguriŃă rasă. Se administrează din acest remediu. şi se lasă să macereze vreme de trei săptămâni. iar abuzul de băuturi de pelin duce la tulburări psihice. nu l-ai băga în seamă dacă n-ar umple lumea fierbinte a verii cu o aromă puternică. câte 50 de picături diluate în puŃină apă. de patru ori pe zi. Are frunzele verzi-argintii. cu o tulpină care poate ajunge la peste un metru înălŃime. Se aseamănă foarte bine cu o surată de-a sa. Depozitarea pulberii de pelin se face în borcane de sticlă închise ermetic. iar tinctura rezultată se pune în sticluŃe mici. fiind considerat plantă magică. Iată reŃeta sa de preparare: un borcan de 400 ml se umple pe un sfert cu frunze fin tăiate de pelin proaspăt. Ca preparat de masaj. E uimitoare vitalitatea acestei plante. Ba ai zice că vipiile usturătoare ale verii îi priesc. face nişte bobiŃe (fructe) mici. Se iau 1-3 linguri din acest vin. Se închide borcanul ermetic şi se lasă să macereze vreme de două săptămâni. pierderea cunoştinŃei. Prevenirea crăpării pielii şi a degerăturilor . care îl considerau un panaceu pentru digestie şi eliminare. după care se depozitează în locuri întunecoase şi uscate. curăŃă fiinŃa umană de impurităŃi şi îi redă vigoarea şi vioiciunea. înainte sau după masă. planta este folosită la prepararea vinului. pe la sfârşitul lui iulie . cele două deosebindu-se în principal prin culoarea tulpinii: cea a pelinului are nişte peri foarte fini albicioşi. Se pune un capac şi se lasa vreme de o lună la macerat.începutul lui august. în timp ce în jurul sau plantele se usucă sub arşiŃă. Va rezulta un sirop vâscos. Câteva reŃete pe bază de pelin Pulberea Se obŃine prin măcinare cât mai fină cu râşniŃa electrică de cafea. De la pelin se culege prin tăiere vârful tulpinii. tocmai principiile amare ale pelinului (uleiul eteric pe care-l conŃine. pelinul e toxic. care va da o aroma plăcută şi înviorătoare. .După baie se masează corpul cu ulei de ricin din abundenŃă. Verde-nisipiu la culoare. se administrează de 3-4 ori pe zi câte un sfert . în medicina populară românească. de asemenea albicioase. greaŃă. de simbol solar. De regulă. Unde găsim şi cum culegem pelinul Este o plantă înăltuŃă. pentru prepararea vinurilor şi a unor siropuri terapeutice. închise la culoare. iar în vârf. care alungă spiritele rele. în timp ce tulpina peliniŃei este brun-roşiatică. halucinaŃii. pelinul creşte pe mai toate marginile de drum. dă agitaŃie. după care se lasă pielea la aer să se zvânte vreme de o jumătate de oră. fără a mai avea nevoie de apă şi de pământ. de culoare verde-albastră) îl fac să aibă efecte vindecătoare excepŃionale. peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. carminative (reduce balonarea). zdrobite în prealabil. în veritabile lanuri. Nu-i pasă de căldură şi soare. Pelinul este cel mai puternic tonic amar de la noi. uleiul de ricin este neîntrecut. după care se filtrează. laxative. după care se strecoară. peliniŃa (Artemisia vulgaris). În industrie. ce pare să se hrănească direct din soare. pentru aplicaŃii externe. După recoltare planta se foloseşte proaspătă. combaterea balonării şi a indigestiei. amărui şi aromat. Ca remediu de sănătate. în locuri întunecoase şi reci. Vinul de pelin Într-un litru de vin natural alb se pun zece tulpini proaspete de pelin. singurul neajuns fiind mirosul său destul de neplăcut. pierderea memoriei. mai ales pentru persoanele cu pielea uscată. cu un peduncul lung. pe o perioadă de maximum 2 săptămâni (deoarece uleiurile sale volatile se evaporă foarte rapid). Dar atenŃie maximă: în exces. Creşte viguros şi năvalnic. cu efecte tonice digestive.

stimulează eliminarea toxinelor rămase în organism. reumatismului şi a nevralgiei. îi administra câte 4 linguriŃe din acest amestec de tincturi. care se foloseşte extern.nici o altă plantă nu se poate compara cu pelinul. stimulează şi tonifiază ficatul. Acest aluat se aplică pe zona afectată. Pelinul este depurativ. în cure de 14 zile. după care se poate relua tratamentul. performanŃele intelectuale ale micului pacient s-au ameliorat nesperat de mult: de unde nu putea fi atent la teme sau la explicaŃii. după care se acoperă cu o bucăŃică de nailon şi se lasă vreme de patru ore. a astmului şi a pneumoniei. vreme de 8-10 ore. Este un tratament foarte eficient şi contra dispepsiei. Este un tratament care activează puternic secreŃia de sucuri digestive şi peristaltismul (mişcarea) tubului digestiv. ciroza . cu 15 minute înaintea meselor principale. ajunsese să . gastrită hipo-acidă. otrăviri . cu zece zile de pauză.  IntoxicaŃii alimentare. cât şi pentru adulŃi. Poate fi administrat singur sau în combinaŃie cu medicamente de sinteză. Preotul german Sebastien Kneipp spunea despre pelin că este cel mai bun purificator şi întăritor al sistemului digestiv. se face o cură de 2 săptămâni cu pulbere de pelin. are efecte benefice în tratarea bronşitei. Plasturele cu pelin Se amestecă 2 linguri de pelin mărunŃit cu miezul proaspăt de la 4 felii de pâine şi cu vin sau oŃet. în cure de două săptămâni. a caror acŃiune o potenŃează foarte mult. PELINUL CA MEDICAMENT TRATAMENTE INTERNE  Digestie dificilă. cum ar fi alcoolul. şi în tratarea constipatiei atone şi a atoniei gastrointestinale.  Hepatita. diluate într-un sfert de pahar de apă. câte cincizeci de picături de tinctură de pelin. atunci când este vorba de stimularea activităŃii stomacului şi a digestiei. Se administrează câte un sfert . cu 10 zile de pauză.  Lipsa poftei de mâncare la copii . la orele 8.  Indigestie. 22. iar planta ramasă după filtrare se fierbe în încă jumătate de litru de apă. cu 14 zile de pauză. atât pentru copii. Se fac cure de 3 săptămâni. balonare . până când se formează un fel de aluat. De asemenea. pentru revigorarea organismului şi îndepărtarea cât mai rapidă a sechelelor. ceea ce îl face să acŃioneze în profunzime.se administrează sirop de pelin. după care se filtrează. În final se amestecă cele două extracte. are şi o puternică acŃiune de activare a peristaltismului tubului digestiv. dischineziei biliare. normalizând digestia şi împiedicând apariŃia balonării şi a altor tulburări digestive.se iau înainte de masă 2-3 linguri de vin de pelin sau o jumătate de linguriŃă de tinctură. Această aplicaŃie se foloseşte contra luxaŃiilor. viermi intestinali . Se administrează.  Giardia. cu o săptămână de pauză. Se administrează câte 4 linguriŃe de tinctură. colecistitei şi pentru profilaxia litiazei biliare.după acordarea ajutorului de urgenŃă şi stabilizarea pacientului. 16. vreme de cinci minute. câte o linguriŃă. din care se iau câte două linguriŃe pe zi. nici câteva minute. Cercetări de ultimă oră făcute în China au arătat ca pulberea de pelin este eficientă chiar şi în cazurile persoanelor care au ficatul grav afectat după otrăviri sau după consumul îndelungat al unor substanŃe toxice. senzaŃie de greaŃă sau deranjamente stomacale frecvente . incapacitate de concentrare şi de memorare . În fiecare zi. spălături. Preparatul rezultat se pune deoparte. Este recomandat să nu se folosească în cure mai lungi de 21 de zile. 12. Acest remediu este foarte eficient. care pe lângă faptul că secretă substanŃe extrem de toxice pentru viermi şi alŃi paraziŃi intestinali.cel mai eficient remediu din flora noastră în această categorie de afecŃiuni este pelinul. O mamă care avea un copil de 14 ani cu probleme grave de memorare şi de concentrare l-a tratat vreme de 3 săptămâni cu o combinaŃie de tinctură de pelin şi de chimen în proporŃii egale.Infuzia combinată Se pun 3-4 linguri de pelin mărunŃit la macerat în jumătate de litru de apă. după care se lasă să se răcească şi se filtrează.  Retard mental la copii.o jumătate de linguriŃă de 3 ori pe zi. obŃinându-se aproximativ un litru de preparat. cu 5-10 minute înainte de masă.în urmă cu sase ani am văzut un caz cu adevărat uimitor. clisme şi băi. După trecerea celor 3 săptămâni de tratament. sub formă de comprese.pulberea de pelin este un extraordinar tonic şi protector al ficatului. fiind eficient chiar şi la persoanele foarte în vârstă sau care suferă de afecŃiuni cronice.

pelinul produce reacŃii adverse. spălături vaginale zilnice cu infuzie combinată de pelin. Însă faptul cel mai neobişnuit a fost că acest copil. de friguri. care adesea sunt asociate şi stau la baza migrenelor. decât prin acŃiunea acestor două plante. şi mai aveau şi o altă utilitate de ordin practic: îndepărtau insectele.  Pentru purificarea locuinŃei . nu se vor lua mai mult de şase grame pe zi din această plantă. vreme de 7 zile. în fiecare sâmbătă dimineaŃa. Această procedură are un puternic efect antiinflamator şi antiinfecŃios. de asemenea.  Dureri de cap. Medicii. Extern.  Contra reumatismului şi paraliziei .poată rămâne concentrat şi un sfert de oră sau mai mult. ContraindicaŃii ferme Pelinul este contraindicat femeilor însărcinate sau care alăptează şi bolnavilor foarte slăbiŃi. CIMBRUL Plantă medicinală străveche. i s-a îmbunătăŃit considerabil. de două ori pe săptămână. Se crede că această plantă fereşte copiii de epilepsie. când toamna se pregăteşte de ploi şi frig .se fac băi de şezut fierbinŃi. cu ajutorul irigatorului. urmate de 7 zile de pauză (pentru refacerea florei normale la acest nivel). De asemenea. femeile care aveau anexită corelată cu amenoree (absenŃa ciclului menstrual) făceau asemenea băi fierbinŃi cu pelin şi luau intern peliniŃa (surata pelinului despre care am vorbit la începutul acestui articol).se mătură vreme de şapte săptămâni. suplimentar se pun plasturi cu pelin pe locurile afectate.  Anexita.se tratează prin administrarea de tinctură de pelin. În unele sate.ceea ce nu i se întâmplase niciodată în viaŃă. calmează senzaŃia de mâncărime sau usturime. Două indicaŃii de medicină magică  Contra îmbolnăvirilor la copii . din care se iau câte 50 de picături de 4-6 ori pe zi. Astfel. lăsând ocupanŃii să trăiască în pace şi armonie. maximum trei săptămâni.  Candidoza vaginală. care avea o disfuncŃie a glandelor lacrimare ce împiedică lăcrimarea şi producea probleme oculare grave. migrene . duhurile necurate. de felurite boli de plămâni. Exact ce ne trebuie. inclusiv cea de lungă durată. precum şi de posesiunile demonice. atunci când este supradozat (se iau peste opt grame pe zi). nu au putut explica altfel această reabilitare spectaculoasă. care nu suportă aroma acestei plante. acum. convulsii şi halucinaŃii. în nopŃile cu lună nouă. acŃionând totodată ca un puternic stimulent al activităŃii ovarelor. în tratamente de câte 7 zile. cât şi extern. combate voma. adjuvant în infecŃia cu trichomonas . capacitatea de memorare. vomismente. remediu indicat şi în tratarea luxaŃiilor şi a entorselor. cu o mătură simbolică din frunze de pelin. În tratamentul reumatismului. pruncii printr-un cerc făcut din tulpini proaspete de pelin. care considerau practic incurabile toate aceste probleme ale micului pacient. tratamentele cu pelin nu vor fi mai lungi de două. traduse prin tremurături ale membrelor. PrecauŃii la tratamentul intern cu pelin O anumită substanŃă din compoziŃia pelinului dă dependenŃă pacienŃilor care îl folosesc vreme de mai mult de o lună.se pune o cunună cu frunze de pelin la capul patului în care dorm copiii. metroanexita şi complicaŃiile lor . Frunzele de pelin puse sub perne şi prin aşternuturi alungau. se spunea. ameliorând local circulaŃia impulsurilor nervoase.se fac băi cu infuzie combinată de pelin (5 litri la o cada de apă). reduce secreŃiile anormale. de asemenea. urmate de 10-14 zile de pauză. pelinul acŃionează ca tonic nervos. TRATAMENTE EXTERNE  Limbrici şi oxiuri . cu infuzie combinată de pelin. care au avut efecte cu adevărat miraculoase. erau alungate spiritele rele.se fac. ceea ce le redeclanşa numaidecât menstruaŃia. a plâns . erau curăŃate seminŃele vrajbei şi ale certei din casă. fiecare colŃ al casei. În plus. Pelinul este un puternic antiinfecŃios şi antiinflamator. În trecut. există obiceiul să se treacă. Pelinul ajută la normalizarea circulaŃiei cerebrale. se spune că protejează şi conferă invulnerabilitate faŃă de boli. înlătură tulburările digestive şi în special biliare. Pelinul este unul din cele mai puternice vermifuge din flora noastră.se face în fiecare dimineaŃă clismă cu infuzie combinată de pelin. Din aceste motive. folosit atât intern.

tuse convulsivă . expectorante şi calmante rapide. de fapt. măresc căldura organismului şi întăresc sistemul imunitar. pneumonie. este şi un extraordinar adjuvant în tratamentul tuberculozei.o combinaŃie imbatabilă în tratarea acestei categorii de boli este cea dintre cimbrul de cultură şi pelin. Se folosesc tulpinile înflorite. Este un antibiotic şi bronhodilatator redutabil. Se foloseşte uleiul volatil. Cimbrul de cultură este un adevărat antibiotic natural. şi se pun la uscat pentru a fi folosite tot timpul iernii. fiind . în care tocmai intram. infecŃii respiratorii recidivante .se pun cataplasme fierbinŃi cu cimbru pe locul afectat. care se recoltează acum.  Astm.aşa cum vom vedea . din care se ia de trei ori pe zi câte o linguriŃă rasă. câte 2 picături de 3 ori pe zi. Dar la fel ca toate ierburile bune de hrană. din care se iau 2-3 picături. Are efecte calmante şi antialgice.se ia o linguriŃă rasă de pulbere de cimbru de cultură de patru ori pe zi. de culoare roz-pal. iar dacă mai este necesar. de asemenea. Şi pentru că afară e iarăşi toamna şi mirosul lui se răspândeşte peste pământ. Acest extract are un efect antiinfecŃios foarte puternic şi este.  Reumatism . de trei ori pe zi. Tratamentul durează 4 săptămâni. care apar de la mijlocul verii şi până toamna târziu. în octombrie. cu un miros înŃepător şi mai aspru. care îl face să fie folosit doar ca remediu de sănătate.se fac spălături cu extract alcoolic de cimbru. înrudite prin miros şi prin proprietăŃile lor terapeutice. Pentru un tratament de lungă durată se recomandă pulberea.  Colita de fermentaŃie şi de putrefacŃie . despre care egiptenii spuneau că dăruieşte invulnerabilitate faŃă de boli. dar întăreşte şi capacitatea organismului de a se autoapăra. infecŃii cu Giardia lamblia .se fac băi fierbinŃi cu infuzie de cimbru (5 litri la o cada cu apă). ci şi stimulează activitatea renală. cu o aromă mai blândă şi foarte plăcută. de nici patruzeci de centimetri înălŃime. cimbrul este totodată şi una din cele mai puternice plante medicinale. Este un remediu ideal pentru sezonul rece.o adevărată pavăză împotriva tuturor bolilor şi neplăcerilor pe care sfârşitul de toamnă şi apoi iarna le vor aduce. care îl face foarte apreciat. deopotrivă în bucătăria şi în medicina populară românească. în cure de 1020 de zile. Pentru tratarea bolilor renale cronice se foloseşte extractul alcoolic de cimbru de cultură.  InfecŃii renale şi urinare . Administrat în acelaşi fel. mai ales de bunicile stăpânind peste putinile cu varză şi borcane de murături.  Viermi intestinali. mireasma lui iute şi piperată e legată în amintire. AplicaŃii externe  Răni. se poate relua după 10-12 zile de pauză. care au efecte puternice de întărire a imunităŃii. Se administrează câte o linguriŃă din acest amestec. care nu numai că distruge majoritatea bacteriilor şi microorganismelor dăunătoare. Cele două specii de cimbru Sub aceeaşi denumire se ascund.Cine nu-i cunoaşte aroma.  CirculaŃie periferică deficitară . două plante diferite. ulcere pe piele . care la vremea toamnei şi a conservelor se răspândeşte peste bucătării şi cămări? Imposibil de confundat. Aceste băi făcute săptămânal activează puternic circulaŃia. este timpul să vorbim despre minunile ascunse în florile şi în frunzele lui. Tratamentul durează între 10 şi 21 de zile. din care se administrează de patru ori pe zi câte o linguriŃă diluată în jumătate de pahar de apă.ca remediu de urgenŃă se administrează câteva înghiŃituri de infuzie fierbinte. AplicaŃii terapeutice interne ale cimbrului de cultură  Bronşita acută şi cronică. putând fi reluat de câte ori este nevoie. cu efecte bronhodilatatoare.cimbrul de cultură se poate lua la întrecere în această categorie de afecŃiuni cu cele mai puternice antibiotice. de patru ori pe zi. dar foarte clar delimitate din punct de vedere botanic: cimbrul de cultură (Thymus vulgaris). pe stomacul gol. Tratamentul se face vreme de trei săptămâni. . Suplimentar se fac băi fierbinti cu infuzie de cimbru.se administrează uleiul volatil. în miere. şi cimbrul de grădină (Satureja hortensis). făcându-l mai puternic. Acest extract alcoolic nu numai că distruge microorganismele care afectează rinichii şi vezica. Cimbrul de cultură Este o plantă originară din Grecia. în cure de 60-90 de zile. Pulberea celor două plante se amestecă în părŃi egale şi se pune apoi într-un borcan care se închide ermetic. un cicatrizant destul de bun. cu flori mici.

cu un sfert de oră înaintea meselor principale.pentru efecte rapide se consumă infuzie fierbinte de cimbru .  Crampe musculare (cârcei) . De altfel. În medicina macrobiotică se recomandă consumul de cimbru pentru amplificarea capacităŃii de control al emoŃiilor şi întărirea imunităŃii la stresul psihic. cu o săptămână de pauză. Înfloreşte la sfârşit de septembrie . din Imperiul Roman. pentru efectele sale tonice şi revigorante.  Răni . Pentru tratament de lungă durată. dispepsie . Doza este de 1 linguriŃă rasă. AplicaŃii terapeutice interne ale cimbrului de grădină  Indigestie şi tulburări digestive pe fond de stres.se fac băi locale cu infuzie cât mai caldă de cimbru de grădină. În general. câte 4 linguriŃe pe zi. pe o perioadă de maximum 2 . Depozitarea pulberii de cimbru se face în borcane de sticlă închise ermetic. Suplimentar se administrează plante amare (anghinare. cimbrul de cultură este contraindicat în cazurile de colon iritabil. cimbrul de cultură. unde era la mare cinste. pelin. în care se administrează extract alcoolic de cimbru de grădină. se consumă zilnic câte o jumătate de litru de macerat la rece de cimbru de grădină. întrerupând imediat tratamentul dacă apar semne ale agravării bolii. Ńintaură) pentru activarea mai puternică a digestiei şi a funcŃiei de eliminare.se fac spălări cu infuzie concentrată (3 linguriŃe la o cană de apă) de cimbru. ulcer gastric şi gastrita hiper-acidă. delir.se consumă zilnic 1-2 căni de macerat la rece de cimbru de grădină. Cimbrul de grădină a fost adus la noi cu mai bine de două mii de ani în urmă. şi mai ales uleiul volatil extras din el. În plus. şi tot acum se culege cu tot cu tulpină şi se pune în mănunchiuri la uscat. cărora .se pune în mâncărurile mai grele cimbru din belşug.le amplifica încrederea în sine şi curajul. Cimbrul de grădină Îl cunoaştem foarte bine din piaŃă: are frunzele de un verde închis.ca remediu de prim ajutor. contracŃii şi dureri abdominale pe fond nervos . frigiditate . înainte de masă cu 5-10 minute se ia un vârf de cuŃit de pulbere de cimbru de grădină. AplicaŃii externe  Nevralgii .  Amenoree.o jumătate de pahar.  Atonie gastro-intestinală . dă reacŃii adverse extrem de puternice: convulsii. se bea cu înghiŃituri mici o cană cu infuzie fierbinte de cimbru de grădină. în locuri întunecoase şi reci. În medicina populară românească este un adevărat panaceu pentru digestie şi pentru metabolism.Efectele psihologice ale cimbrului de cultură În Grecia antică. AplicaŃia durează 15-20 de minute şi are efecte relaxante şi decongestionante.se fac tratamente succesive de 3 săptămâni.  Dischinezie biliară .se face un tratament de două luni. foloseau cimbrul pentru pacienŃii slăbiŃi fizic şi psihic. dureri abdominale puternice. vărsături. PrecauŃii şi contraindicaŃii Bolnavii de ulcer gastric şi de gastrita hiperacidă vor folosi în doze mici această plantă. timp în care se administrează o combinaŃie în proporŃii egale de pulbere de cimbru de grădină şi de anghinare (Cinara scolymus). gastrita hipo-acidă .  Crampe stomacale.început de octombrie.se pun pe locurile afectate comprese fierbinŃi cu infuzie concentrată (3 linguriŃe la jumătate de cană de apă) de cimbru de grădină. care se administrează de trei ori pe zi. Preparate din cimbru (de cultură şi de grădină) Pulberea Se obŃine prin măcinare cât mai fină cu râşniŃa electrică de cafea. Cimbrul de grădină are efecte emenagoge (declanşează ciclul menstrual) şi este un afrodiziac de intensitate medie. în medicina populară combinaŃia dintre cimbrul de grădină şi plantele amare este imbatabilă în tratarea bolilor digestive. PrecauŃii şi contraindicaŃii Supradozat. Medicii greci. înguste şi foarte aromate. şi apoi cei ai Evului Mediu. pe stomacul gol.  Balonare. Persoanelor care se confruntă frecvent cu această problemă le este recomandată o cură de o lună cu pulbere de cimbru de grădină: o jumătate de linguriŃă de patru ori pe zi. Are efecte antiinfecŃioase şi cicatrizante uşoare. cimbrul era un ingredient indispensabil în alimentaŃia tinerilor războinici. florile sunt albe şi grupate câte 3-4.se spunea .

încetinesc procesele de îmbătrânire şi combat incredibil de eficient teribilul cancer. au efecte imunostimulente. cu un gust neobişnuit.dacă nu magice. altfel foarte dificil de tratat prin metode clasice. pentru a-şi rămâne fideli pentru eternitate. Iar când ele sunt şi minuni de ordin terapeutic. La copiii între 8 şi 10 ani doza se înjumătăŃeşte. struguri translucizi cu gust tămâios. Pere dulci-parfumate. Infuzia fierbinte Se foloseşte foarte rar. gutui dulci-amărui de culoarea aurului. ale acestor fructe în alt domeniu: cel al medicinei. GUTUILE şi PERELE Sub razele aurii ale soarelui de toamnă se coc ultimele fructe ale anului. după care amestecul se lasă acoperit să infuzeze vreme de 10-15 minute şi apoi se filtrează. Grecii considerau gutuile fructele iubirii şi ale fericirii şi le aduceau drept ofrandă Afroditei. Vă oferim în continuare un mic ghid de folosire a acestor fructe. Uleiul volatil Se obŃine doar prin procedee industriale. Atunci s-au cultivat . Extractul alcoolic Se pun într-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de cimbru. încă foarte puŃin cunoscute şi apreciate ca valoare terapeutică:  InsuficienŃa pancreatică. de patru ori pe zi. cel puŃin extraordinare. peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Romanii le numeau „mere de aur” şi le foloseau pentru a se feri de deochi („ochiul rău”) şi de farmece. cele mai puternice proprietăŃi avându-le pulberea şi uleiul volatil.o jumătate de linguriŃă rasă. măresc gradat pofta de mâncare. care se pare că inhibă dezvoltarea microorganismelor ce declanşează hepatita de tip A. după care se filtrează. zeiŃa frumuseŃii şi a dragostei. şi cu un parfum amărui inconfundabil.sucul proaspăt de gutui face adevărate minuni în vindecarea acestor afecŃiuni. se administrează cât mai caldă posibil. diluat cu jumătate de pahar de suc de mere. Din Grecia antică gutuile s-au răspândit apoi în întreaga Europa şi în Asia. mâncând un fruct de gutui. Gutuile conŃin substanŃe care stimulează ficatul şi pancreasul. pancreatita . De regulă. din care se bea câte un litru . Natura nu oboseşte să-şi implineasca minunile. Sucul de gutui are efecte stimulente ale activităŃii pancreasului şi antiinflamatoare. în însoritele insule ale arhipelagului grecesc. cercetările au pus în evidenŃă proprietăŃi . în cure de minimum trei săptămâni. e cazul să le cercetăm cu mai multă atenŃie GUTUILE Primele mărturii despre cultivarea acestor fructe galbene. .pentru prima oară. În timpurile noastre. fiind un excelent adjuvant al medicaŃiei clasice în aceste boli. când se filtrează. iar la cei între 5 şi 8 ani se administrează o singură picătură. de 2 ori pe zi.se face o cură cât mai lungă (ideal ar fi de o lună şi jumătate) de nectar proaspăt de gutui. iar tinctura rezultată se pune în sticluŃe mici. insuficienŃa hepatică . Se închide borcanul ermetic şi se lasa să macereze vreme de două săptămâni. Maceratul la rece Se pune seara într-un pahar (200 ml) de apă o linguriŃă rasă de cimbru şi se lasă să macereze până dimineaŃa. în cure de 5-10 zile.săptămâni (deoarece uleiurile sale volatile se evaporă foarte rapid).  Hepatita. de două ori pe zi. ÎndrăgostiŃii celebrau ritualuri erotice. Cercetări recente efectuate în Japonia au pus în evidenŃă existenŃa în coaja gutuilor a unor substanŃe antivirale. Se administrează zilnic 2-3 pahare din aceste preparat. B şi C. Se administrează din acest remediu câte 50 de picături diluate în puŃină apă. în magazinele şi farmaciile naturiste fiind disponibil gata preparat uleiul volatil de cimbru de cultură. SubstanŃele conŃinute de aceste fructe stimulează activitatea hepatică. dulce-astringent. pe stomacul gol. ajungând să fie considerate adevărate ingrediente magice. Se prepară prin opărirea unei linguriŃe de pulbere de cimbru cu o cană de apă. închise la culoare. Copiii debili sau bolnăvicioşi erau îmbăiaŃi în decoct de gutui pentru a deveni puternici şi invulnerabili la boli. Se administrează de regulă câte 3 picături de ulei de cimbru dizolvate într-o linguriŃă de miere. mere roşii şi pline de sevă. De regulă se administrează de 3-4 ori pe zi câte un sfert .se pare . Se bea de trei ori pe zi câte o jumătate de pahar de suc de gutui. datează de acum 4000 de ani.un litru şi jumătate pe zi.

 Boala canceroasă - consumul ca atare de gutui, precum şi al nectarului (care trebuie să includă şi coaja) obŃinut din aceste fructe are efecte excepŃionale în tratarea acestei teribile maladii. În anul 2004, cercetătorul nipon Kanematsu Sugiura a demonstrat ştiinŃific faptul că anumite substanŃe conŃinute de gutui (în special vitamina B17) ajută la distrugerea celulelor maligne, fără a le afecta pe cele normale.  Enterita, enterocolita - un litru - un litru şi jumătate de decoct de gutui băut zilnic elimină sau ameliorează simŃitor aceste afecŃiuni. Gutuile rase şi amestecate cu miere, câte jumătate de kilogram pe zi, combat foarte eficient colita de fermentaŃie. În Anglia, decoctul de gutui este folosit chiar contra hemoragiilor intestinale.  Colon iritabil, ptozarea intestinelor - sucul de gutui, din care se consumă câte o jumătate de litru pe zi (eventual în combinaŃie cu sucul de mere), are efecte tonice remarcabile la nivelul intestinelor. De asemenea, rase şi consumate cu miere, gutuile au efecte antiinflamatoare, fiind un remediu surprinzător de eficient pentru persoanele care au colonul iritabil.  SenzaŃia de greaŃă şi greutate în stomac dimineaŃa - se consumă dimineaŃa, pe stomacul gol, un sfert sau o jumătate de gutuie, neîndulcită. Are un gust destul de neplăcut, însă este neîntrecut ca remediu antivomitiv şi ca stimulent al digestiei.  Hemoroizi - se consumă dimineaŃa şi seara câte o gutuie cu tot cu coaja, rasă şi amestecată cu miere. Are efecte uşor laxative, astringente (opreşte sângerările) şi antiinflamatoare. Extern, se foloseşte o soluŃie obŃinută din seminŃele acestui fruct: sâmburii a două gutui se strivesc şi se pun la macerat într-un sfert de pahar de apă, de seara şi până dimineaŃa, când soluŃia se filtrează. Cu preparatul obŃinut se fac comprese care se pun pe zona afectată. Dacă este posibil, se pot face şi clisme, cu o pară de cauciuc. PERELE Sunt printre primele fructe cultivate pe pământ. Mai întâi, perii au crescut spontan la poalele munŃilor Himalaya, în urmă cu 6000 de ani. Apoi au fost cultivaŃi şi a început răspândirea lor gradată în Asia şi pe continentul european, având un loc privilegiat în grădinile regale din întreaga lume. Se spunea despre pere că aduc în sufletul fiinŃei umane

blândetea şi iertarea, fiind recomandate în alimentaŃia persoanelor cu porniri colerice, care se enervează foarte uşor. Plinius considera că perele sunt fructele speranŃei, care readuc optimismul şi favorizează pornirile generoase. Despre valoarea terapeutică a acestor fructe nu s-a ştiut multă vreme mai nimic. Studii recente au arătat, însă, ca perele se disting prin câteva calităŃi vindecătoare, rar întâlnite la alte alimente, fiind excepŃionale în tratarea afecŃiunilor renale şi urinare, a bolilor cardio-vasculare, precum şi în intoxicaŃii şi în bolile care apar pe fondul deficienŃelor imunitare.  Colita de putrefacŃie - este eliminată într-o săptămână cu următorul tratament: înaintea fiecăreia dintre cele trei mese principale se consumă câte o jumătate de kilogram de pere proaspete. Regimul alimentar în această perioadă şi 2 luni după tratament va fi exclusiv lacto-vegetarian, fără nici un fel de carne, fără ouă, fără majoritatea lactatelor (se pot consumă doar unt, smântână de fermentaŃie şi iaurt).  Anemia (inclusiv cea care apare la copii) - se consumă zilnic minimum un kilogram de pere, ca atare sau sub formă de nectar. Perele, pe lângă faptul că sunt destul de bogate în fier, stimulează hematopoeza, adică procesul de formare a globulelor roşii.  InfecŃii asociate cu febra, deficienŃe imunitare - se face o cură de 1-2 săptămâni cu nectar de pere, din care se consumă minimum un litru pe zi. Aceste fructe favorizează producŃia de celule cu rol imunitar, ameliorează stările febrile, hrănesc organismul, ajutându-l să lupte cu boala.  Hipertensiune, aritmie cardiacă, boli cardio-vasculare în general - studii recente au arătat ca un consum ridicat de polifenoli (substanŃe organice prezente mai ales în fructe) din surse naturale este în strânsă legătură cu un risc mult mai scăzut de apariŃie a bolilor cardiovasculare. Perele şi piersicile sunt cele mai bogate în aceste substanŃe naturale, mai ales când nu sunt tratate cu pesticide. Mai ales persoanele cu predispoziŃie spre această categorie de afecŃiuni, sau la care bolile cardio-vasculare sunt deja instalate, ar trebui să consume în timpul toamnei mari cantităŃi din aceste fructe, în special pere, netratate chimic.  Litiaza renală (mai ales cu uraŃi) - se consumă zilnic, vreme de 2-3 săptămâni, câte 1-2 litri de suc de pere pe zi. Acest remediu nu

numai că dizolvă şi mărunŃeşte pietrele, ci şi favorizează eliminarea lor promptă, prin marirea diurezei. De altfel, perele sunt un excelent stimulent al activităŃii rinichilor, fiind folosite şi în scop profilactic, împotriva litiazelor de orice fel. ReŃete de frumuseŃe cu gutui Ridurile - sunt foarte eficient combătute de cojile unei gutui fierte într-o jumătate de cană de lapte. SoluŃia obŃinută se pune călduŃă, sub formă de compresă, pe obraji, unde se Ńine 20-30 de minute. Tratamentul se repetă zilnic, vreme de 3-4 săptămâni. Tenul gras - se fac loŃionări ale obrajilor, nasului, bărbiei şi ale frunŃii cu suc proaspăt de gutui. După aplicarea preparatului, se rămâne aşa vreme de 30 de minute, după care pielea se spală cu apă călduŃă. Prepararea fructelor în scop terapeutic  Fructele uscate - se obŃin prin tăierea în felii, cu o grosime de 1 cm, a fructului bine spălat în prealabil şi nedecojit. Feliile se pun pe o aŃă care se plasează în preajma unei surse puternice de căldură (sobă de teracotă, calorifer). După 2-3 zile de uscare, feliile de fruct se pun în cuptor, care se dă la foc mic şi se lasă cu uşiŃa întredeschisa, aşa încât fructele să se usuce rapid, dar fără să se ardă. Când feliile de pere sau de gutui sunt tari şi aspre la pipăit, pierzându-şi în mare măsură elasticitatea, procesul de uscare s-a încheiat, iar produsul obŃinut se depozitează în pungi de plastic bine închise.  Decoctul de fructe uscate - aproximativ 40 de grame de fruct uscat se fierb vreme de 10 minute, după care se lasă să se răcească şi se filtrează. Preparatul astfel obŃinut se consumă de regulă îndulcit cu miere, fiind un excelent astringent şi antiinfecŃios digestiv. Acelaşi decoct poate fi obŃinut din jumătate de kilogram de gutui sau de pere proaspete, date în prealabil prin răzătoare. Decoctul de gutui este cel mai cunoscut şi folosit. Denumirea să în limbaj de specialitate este de „Decoctum Cydoniae”, fiind un preparat oficial inregistrat în farmacopeea britanică, belgiană, franceză, şi recomandat a se consuma în cantităŃi mari contra: dizenteriei, diareei, gonoreei, stărilor de iritare ale mucoaselor, durerilor de gât.  Fructele proaspete - se consumă bine spălate şi, important, fără a li se îndepărta coaja (care este foarte bogată în vitamine şi minerale).

Întrucât gustul gutuilor nu este întotdeauna agreat, ele se consumă rase şi amestecate cu miere (eventual amestecate şi cu mere şi cu coaja de lămâie rasă).  Sucul - se obŃine din fructele proaspete, cu storcătorul electric centrifugal. Se consumă la câteva minute după preparare, când potenŃialul sau terapeutic este maxim. La frigider se poate păstra într-o sticlă foarte bine închisă, vreme de cel mult 6 ore.  Nectarul - se obŃine în blender (mixer electric), în care se pun un litru de apă, 3-4 pere de mărime medie sau 2 gutui nedecojite şi 2 linguri de miere. Toate ingredientele se mixează vreme de 5 minute, după care se pune preparatul obŃinut într-o sticlă cu dop, care se păstrează la frigider. Se consumă nectarul pe parcursul unei zile. NoutăŃi despre PĂTRUNJEL Îl ştim atât de bine ca aliment, încât ideea că ar putea fi şi medicament ni se pare mai mult o figură de stil. Ba fiert în supe, ba tocat în salate, s-a banalizat prea tare, ca să-l mai poŃi privi cu respect. Şi totuşi, va trebui să reconsiderăm pătrunjelul, acordându-i importanŃa pe care o merită. PuŃine medicamente din lume se pot compara ca eficienŃă cu această legumă, care, corect preparată şi administrată, are o acŃiune terapeutică extrem de intensă. Atât de intensă, încât laboratoarele unor universităŃi şi firme farmaceutice prestigioase din lume l-au luat în studiu pentru a-i afla tainele. Iar ceea ce s-a descoperit despre el merită toată atenŃia. De aceea, îl vom scoate din supă şi-l vom pune acolo unde-i e locul: între miracolele naturii, care cresc până şi în grădină cu zarzavat. Ce folosim de la pătrunjel Totul! Rădăcina este un excelent remineralizant, stimulent al rinichilor, drenor al ficatului şi antiviral. Frunzele şi tulpinile neutralizează şi ajută la eliminarea toxinelor din organism, împrospătează respiraŃia, dizolvă şi ajută la eliminarea pietrelor la rinichi şi la ficat. Fructele (seminŃele) de pătrunjel sunt un puternic tonic digestiv, stimulează puternic glandele sexuale şi au efecte afrodiziace uimitor de puternice, combat alcoolismul. Iată, în continuare, câteva preparate din pătrunjel.

Sucul de frunze Pentru a obŃine sucul de pătrunjel verde se mixează o mână de frunze proaspete, la care s-au adăugat patru linguri de apă, după care se lasă jumătate de oră la macerat, apoi se filtrează. Licoarea obŃinută este bine să se consume imediat sau să fie păstrată la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspăt obŃinut din frunze de pătrunjel este un puternic medicament, care de obicei nu se administrează singur, ci diluat în puŃin suc de rădăcină de morcov. De regulă, se iau de 4 ori pe zi, câte 4-6 linguri de suc de frunze de pătrunjel, diluate în câte un sfert de pahar de suc de morcov. Sucul de rădăcină În funcŃie de mijloacele avute la dispoziŃie, se poate prepara în două moduri: Varianta I - cu storcătorul centrifugal: Este cea mai simplă metodă şi presupune să avem un storcător de fructe centrifugal (cum se găsesc în comerŃ). Rădăcinile de pătrunjel se spală bine, eventual frecându-le cu o perie aspră, dar fără a le râzui cu cuŃitul, întrucât astfel s-ar pierde anumite vitamine şi enzime preŃioase conŃinute de coaja subtire de la suprafaŃă. După spălare, se taie bucăŃi, apoi se pun în centrifugă (nu se Ńin înainte în apă sau la frigider). Sucul care rezultă se consumă imediat sau se pune într-o sticlă cu dop şi se lasă la răcoare. Se bea în maximum 30 de minute de la preparare, diluat în proporŃia de 1:3 în suc de morcov. Varianta II - prin tocare urmată de filtrare manuală: Rădăcinile de pătrunjel se spală şi se taie mărunt, după care se trec prin maşina manuală de tocat carne. Pasta astfel obŃinută se filtrează printr-un tifon pus în două, aşa încât sucul obŃinut în final să fie cât mai limpede. Sucul se pune deoparte, iar reziduul rezultat se foloseşte în scopuri culinare sau se aruncă. Administrarea se face, de asemenea, la scurtă vreme (maximum 30 de minute) după obŃinerea sucului. Pulberea Se obŃine din seminŃe de pătrunjel, prin măcinarea cu râşniŃa electrică de cafea sau prin sfărâmarea în piuă (urmată de cernere prin sita pentru făină albă). După măcinare, pulberea se păstrează la frigider

într-un borcan bine închis, pentru a nu se evapora uleiurile volatile. Se administrează jumătate de linguriŃă rasă, de 2-3 ori pe zi. Cataplasmă Rădăcina de pătrunjel se da prin răzătoarea fină şi apoi se înveleşte într-un tifon. Se aplică pe locul afectat vreme de 30-60 de minute, după care se îndepărtează şi se lasă pielea să se usuce la aer. De regulă, aplicaŃiile se fac zilnic, vreme de minimum 7 zile. Boli care se vindecă prin tratamentul intern cu pătrunjel  Hepatita virala - studii recente au arătat că pătrunjelul are un neobişnuit efect de combatere a virusurilor care atacă ficatul. Se recomandă aşadar bolnavilor de hepatită A, B şi C să facă vreme de 4 săptămâni o cură cu suc proaspăt de frunze de pătrunjel, câte cincisprezece linguri pe zi, luate de preferinŃă pe stomacul gol, înainte de masă.  Alcoolism - într-un litru de apă se pun patru rădăcini de pătrunjel, coaja de la o lămâie şi coaja de la un grepfruit. Se fierbe tot acest amestec până scade la jumătate, se ia de pe foc şi se adaugă două linguri de seminŃe de pătrunjel. Se lasă acoperit să se răcească şi apoi se filtrează. Se pastrează la frigider şi se ia de patru ori pe zi câte o lingură din acest preparat, până la epuizarea întregii cantităŃi. Acest remediu reduce nevoia de alcool, înlătură unele sechele hepatice şi nervoase ale alcoolismului, dând chiar o intoleranŃă la acest drog. Ca paleativ contra intoxicaŃiei alcoolice acute (beŃiei) şi a urmărilor ei, se consumă mari cantităŃi de pătrunjel frunze, care se mestecă bine, înainte de înghiŃire.  Celulita, acumulare de apă în Ńesuturi - se face o cură de suc de rădăcină de pătrunjel, minimum trei săptămâni, timp în care se bea un pahar pe zi. Suplimentar, se face un masaj energic pe zonele afectate cu suc de pătrunjel proaspăt.  Litiaza renală şi biliară - se bea de trei ori pe zi, înainte de masă cu 1-2 ore, câte un sfert de pahar de suc de pătrunjel (rădăcină şi frunze), diluat cu trei sferturi de pahar de suc de morcovi.  Anorexie - câteva frunze de pătrunjel mestecate înainte de masă trezesc pofta de mâncare şi activează digestia, fiind un excelent remediu contra anorexiei. De asemenea, acest zarzavat combate greaŃa, fiind de

susŃinând organismul să lupte cu boala. în plus. Cataplasma din frunze de pătrunjel proaspete. sucul de pătrunjel poate da reacŃii adverse. Studii recente făcute la universitatea din Ankara (Turcia) au pus în evidenŃă că acest remediu culinar făcut din pătrunjel activează puternic sistemul imunitar şi. ci doar amestecat cu suc de morcov. amestecat cu suc de lămâie. pătrunjelul şi Ńelina Când rupi o frunză de pătrunjel ca s-o pui în oala cu supă.  În doze mai mari de 200 ml la adulŃi şi de 60 de ml la copii. Se înmoaie degetul arătator în acest preparat şi se ung traseele nervoase afectate. impotenŃă . acŃionează ca un dezinfectant excelent asupra căilor respiratorii medii şi superioare. Tratamentul extern cu pătrunjel  Hernie .pătrunjelul verde mestecat îndelung dă un miros plăcut respiraŃiei.salatele cu mult pătrunjel şi sucul de frunze şi rădăcină de pătrunjel sunt un excelent adjuvant în tratamentul cancerului. este folosit ca salată ce se administrează celor care au boli infecŃioase recidivante.  Sterilitate masculină. pe care natura le umple de forŃă în luna mai.  Halena .  Contra inflamaŃiilor sânilor (la femeile care alăptează) . ajută la oprirea lactaŃiei. cum ar fi hiperexcitabilitate nervoasă. Cel mai puternic efect abortiv îl au seminŃele (câteva grame determină începerea contracŃiilor uterine).se aplică o compresă cu suc de frunze de pătrunjel. întrucât are efecte abortive (produce avortul). Ei bine. medicamente verzi.  Boala canceroasă . se pun într-un tifon şi se aplică sub formă de cataplasmă pe zona afectată. câte o jumătate de linguriŃă de pulbere de seminŃe de pătrunjel.se face un tratament de 40 de zile. Acest zarzavat proaspăt menŃine pofta de mâncare.în medicina arabă. anumite deranjamente digestive. cu care se combină foarte bine. ulei de măsline şi puŃin usturoi (eventual câteva felii de roşii). precum şi celor cu boli respiratorii cronice. În plus. care nu pot mânca din cauza stărilor de greaŃă persistente. se zdrobesc. un fir de leuştean ca să boteze ciorba cu aromă sau o rămurea de mărar ca să parfumeze o salată de castraveŃi.  O doză mai mare de 8 grame de seminŃe produce vertij. pătrunjelul verde tăiat fin. fierte câteva minute în apă. spasme. SĂNĂTATE CU FRUNZE VERZI Mărarul. pătrunjelul verde combate multe dintre reacŃiile adverse ale citostaticelor şi ale radioterapiei. nefierte.un real ajutor celor cu boli grave. antiinflamatoare şi regenerative. Pentru efecte rapide. ContraindicaŃii Pătrunjelul nu va fi utilizat în scopuri terapeutice de către femeile însărcinate.se pune pe locul afectat o cataplasmă cu frunze şi rădăcini de pătrunjel. timp în care se administrează. deranjamente digestive puternice. care se Ńine vreme de 20 de minute. Frunzele de pătrunjel au efecte antiinfecŃioase. Se recomandă ca tratament celor care suferă de halenă. PrecauŃii:  Sucul de pătrunjel (rădăcină sau frunze) are o acŃiune terapeutică atât de intensă. AplicaŃia durează 30 de minute şi se repetă zilnic. nu te gândesti niciodată că verdeŃurile pe care le-ai cumpărat la piaŃă ascund în ele comori cu mult mai nepreŃuite decât aromarea bucatelor.  InflamaŃii ale pleoapelor şi ale ochilor .o sută de grame de rădăcini de pătrunjel se fierb vreme de 15 minute într-o jumătate de litru de borş. activează sistemul imunitar. ajută la restabilirea echilibrului hormonal. Remediul se ia pe stomacul gol. Se scot apoi rădăcinile. precum şi gingiile. dar nici efectul similar al rădăcinii şi mai ales al frunzelor nu este de neglijat. Zeama rezultată în urma fierberii pătrunjelului în borş se bea pe parcursul unei zile. combate direct foarte multe specii de bacterii şi ciuperci parazite. se ia o doză unică din următorul preparat: două linguriŃe de pulbere de pătrunjel şi un vârf de cuŃit de piper negru se amestecă bine până când se omogenizează. încât nu se foloseşte niciodată nediluat. imunitate slabită . înainte de masă. Acelaşi tratament este extrem de eficient contra frigidităŃii.se combină sucul de rădăcină de pătrunjel în proporŃie egală cu alcool de 70 de grade. .  InfecŃii recidivante. de patru ori pe zi. modestele frunze pe care le tocăm fără milă cu ghilotina cuŃitului sunt zăcăminte absolut fabuloase de principii vitale. Reconsiderate cu demnitatea care li se cuvine.  Nevralgie .

Acest remediu este cu atât mai indicat cu cât nu are reacŃii adverse şi poate fi administrat pe perioade lungi. fiind un adevărat elixir de frumuseŃe. o substanŃă cu proprietăŃi terapeutice excepŃionale. fiind bogate şi în vitamina K. face ca pilozităŃile să crească mult mai lent. încetineşte foarte mult procesele de îmbătrânire. în magneziu şi calciu. aşa cum vom vedea în cele ce urmează: Mărarul şi bolile digestive Mărarul verde are darul de a ne feri de o mulŃime de probleme. de infecŃiile digestive şi de durerile de cap. Mărarul a fost intens folosit şi în medicina tibetană (Unani) şi în cea indiană (Ayurveda). Mărarul şi aparatul urinar Consumarea a patru linguri de suc proaspăt de mărar (obŃinut prin centrifugare). În medicina arabă. PĂTRUNJELUL VERDE Frunzele pătrunjelului. . de un verde ambrat. în beta-caroten. Secretul frunzelor sale fine. unde era administrat ca tonic digestiv. să adauge în compoziŃie şi roşii. Medicii arabi din Evul Mediu susŃineau chiar că pătrunjelul conferă un anumit gen de imunitate la otrăvire şi la intoxicaŃiile lente de tot felul. cu ulei de măsline şi suc de lămâie. ajutând la recăpătarea apetitului. când planta are maximum de forŃă terapeutică. stimulând secreŃia lactică. este constituit de uleiul aromat pe care îl conŃin. Medicii AntichităŃii spuneau că la început de vară mestecatul de pătrunjel verde fereşte de insolaŃie. MĂRARUL Este probabil zarzavatul cu cea mai lungă „carieră” din lume. este un puternic stimulent al activităŃii rinichilor. de 3-4 ori pe zi. fiind considerat un adevărat elixir de sănătate pentru stomac şi pentru întreg tubul digestiv. romanii preŃuiau în mod special mărarul. ajută la prevenirea şi combaterea calculozelor. care era un remediu de prim ajutor contra tulburărilor digestive şi a durerilor de cap ce apăreau după petrecerile prea îmbelşugate. Mărarul şi feminitatea Frunzele de mărar conŃin mici cantităŃi de estrogen. favorizând recăpătarea tonusului psihic. Mestecarea câtorva tulpini de mărar verzi combate eficient durerile de cap (inclusiv cele însoŃite de ameŃeală şi vărsături). îmbunătăŃind calitatea laptelui. sunt un excelent tonic fizic şi nervos. Mărarul este de un real folos şi în colite. ele vă pot dărui remedii de sănătate nepreŃuite. mestecate zilnic de femeile care au născut de curând. cu mirosul lor extrem de plăcut şi care acŃionează ca un veritabil declanşator al poftei de mâncare. Mărarul şi sistemul nervos În medicina tradiŃională a multor popoare europene.scoase din rolul de Cenuşărese ale bucătăriei. cum ar fi: indigestia. antiinfecŃios şi antiinflamator. hormonul feminin care catifelează pielea. precum şi asupra sistemului endocrin şi a celui digestiv. Persoanele care se confruntă cu aceste probleme ar trebui să consume mâncăruri condimentate cu mult mărar sau să mănânce salate de mărar. Mărarul şi stările post-graviditate Frunzele de mărar proaspete. Uleiul aromatic din mărar acŃionează în special asupra sistemului digestiv şi a acelui nervos. iar vara. ajută la creşterea naturală a sânilor. în cure de două săptămâni. la fel ca şi în arta culinară a Orientului Mijlociu. fiind şi un bun adjuvant în combaterea cistitelor şi a infecŃiilor renale. combate astenia nervoasă. FolosiŃi-le! Costă puŃin şi pot mai mult decât tonele de medicamente pe care le înghiŃim. redă acuitatea şi claritatea simŃurilor celor surmenaŃi. Salatele asezonate cu mult mărar sunt aşadar recomandate în această perioadă. întrucât substanŃele aromate pe care le conŃine împiedică bacteriile să se dezvolte în intestin. mărarul este renumit pentru efectele sale echilibrante asupra sistemului nervos. Cercetările moderne arată o puternică acŃiune a acestui zarzavat la nivelul ficatului şi al splinei. dar şi ca medicament fiind menŃionată într-un papirus egiptean vechi de peste 4000 de ani. hipoaciditatea sau balonarea. folosirea să ca adaos în mâncăruri. dar are şi alte acŃiuni. sunt şi o redutabilă colecŃie de vitamine şi minerale. În Antichitate. Ele conŃin mai multă vitamina C decât lămâile. pătrunjelul verde juca un rol foarte important. dar şi pentru diverse „boli femeieşti” ori pentru „boli de pântece”. În medicina populară românească sucul proaspăt sau decoctul obŃinut din tulpinile de mărar se dădea contra bolilor de inimă şi contra tusei.

B şi C să facă vreme de 4 săptămâni o cură cu suc proaspăt de frunze de pătrunjel (obŃinut prin centrifugare). presarată din abundenŃă cu pătrunjel tocat. Se recomandă aşadar bolnavilor de hepatită A. care în cantităŃi mari favorizează apariŃia contracŃiilor uterine. Aceeaşi părere o aveau şi medicii greci şi romani. acŃionează ca un dezinfectant excelent asupra căilor respiratorii medii şi superioare. precum şi celor cu boli respiratorii cronice. Pătrunjelul şi bolile hepatice Studii recente au arătat ca pătrunjelul are un neobişnuit efect de combatere a virusurilor care atacă ficatul. înainte de masă. după cum vom afla în continuare: łelina şi bolile de piele Frunzele de Ńelină sunt un excelent diuretic şi depurativ. în plus. care se administrează celor care au boli infecŃioase recidivante. Vindecătorii populari romani foloseau Ńelina verde ca pe un mic panaceu. Studii recente făcute la o universitate din Turcia au pus în evidenŃă că acest remediu activează puternic sistemul imunitar şi. precum şi un fin reglator hormonal. întrunind multe din calităŃile necesare tratării unor boli de piele cu o cauzalitate complexă. Preventiv. acest zarzavat combate greaŃa. În plus. luate de preferinŃă pe stomacul gol. Acest zarzavat proaspăt menŃine pofta de mâncare. tutun sau medicamente de sinteză cu efecte adverse puternice. Pătrunjelul şi infecŃiile În medicina arabă. fiind de un real ajutor celor grav bolnavi. Dacă vă permite stomacul. pâine unsă cu puŃin ulei de dovleac sau măsline. retrezesc virilitatea şi erotismul. care accelerează puternic procesul de eliminare a substanŃelor toxice din corp. dau vigoare trupului şi. frunzele de Ńelină au o serie de proprietăŃi terapeutice remarcabile. fiind un excelent remediu contra anorexiei. cum ar fi: psoriazisul. la micul dejun. care puneau frunze proaspete de Ńelină în vin. în cure de două săptămâni. nu în ultimul rând. Acest tratament este indicat în mod special persoanelor care lucrează într-un mediu poluat. alimente cu aditivi alimentari. util copiilor (pentru a-i face să crească repede şi a-i feri de boli). adulŃilor (contra bolilor de rărunchi şi a oboselii). FRUNZELE DE łELINĂ În medicina chineză se spune ca nu există aliment mai eficient pentru întinerirea corpului şi a minŃii ca frunzele de Ńelină. timp în care se consumă la fiecare masă salate asezonate cu Ńelină verde din belşug. PrecauŃii la consumul de pătrunjel Femeile gravide nu vor consuma acest zarzavat. având un efect abortiv. calmează „focul interior” care mistuie resursele vitale. pătrunjelul verde tăiat fin şi amestecat cu suc de lămâie şi puŃină ceapă (eventual câteva felii de roşii) este folosit ca salată. activează sistemul imunitar susŃinând organismul să lupte cu boala. celor care au consumat sau consumă carne. Ele dau vioiciune. Se Ńin cure de 2-3 săptămâni. adăugaŃi şi un căŃel de usturoi ras. ajută la restabilirea echilibrului hormonal. mâncaŃi şi dvs. combate direct foarte multe specii de bacterii şi ciuperci parazite. pentru mărirea puterii fizice şi a capacităŃii de procreare. vitiligo. Se recomandă ca tratament celor care suferă de halenă. senilităŃii şi a altor neajunsuri). sunt un excelent depurativ de primăvară. recunoscute şi de medicina modernă. sclerodermia.Pătrunjelul şi pofta de mâncare Câteva frunze de pătrunjel mestecate înainte de masă trezesc pofta de mâncare şi activează digestia. Pătrunjelul contra cancerului Salatele cu mult pătrunjel şi sucul de pătrunjel sunt excelenŃi adjuvanŃi în tratamentul cancerului. dermatozele alergice. pătrunjelul verde combate multe dintre reacŃiile adverse ale citostaticelor şi ale radioterapiei. łelina şi bolile cauzate de intoxicaŃii Zece-cincisprezece linguri de suc de Ńelină consumate zilnic. câte cincisprezece linguri pe zi. Pătrunjelul şi respiraŃia Pătrunjelul verde mestecat îndelung dă un miros plăcut respiraŃiei. De asemenea. bătrânilor (contra reumatismului. . dimineaŃa. anumite forme de acnee. Deopotrivă aliment şi medicament. care nu pot mânca din cauza stărilor de vomă persistente.

fără să aibă acŃiune terapeutică. łelina şi reumatismul Salatele cu multă Ńelină tăiată mărunt sunt un excelent preventiv şi adjuvant în tratamentul reumatismului şi al gutei. Din acesta se consumă câte o jumătate de pahar pe zi. doar înainte de a o consuma. Ele au efect antiinflamator. se învelesc cu un celofan şi pe deasupra cu o Ńesătură de lână. mereu atentă la primejdiile din exterior. în vreme ce rădăcinile acumulează întruna seve. Se Ńine această cataplasmă vreme de două ore. deoarece îşi pierd rapid conŃinutul de vitamine. se face următorul tratament contra reumatismului: frunzele de Ńelină opărite cu apă clocotită se lasă să se răcească un pic şi se pun pe articulaŃiile dureroase. RĂŞINA şi CETINILE DE BRAD Medicamente proaspete. de pătrunjel sau de mărar) la care s-au adaugat patru linguri de apă. ci adăugaŃi-le la câteva minute după ce mâncarea a fost scoasă de pe foc. brazii şi pinii secretă acum. pe care noi. Din acest proces continuu de adaptare şi de transformare a plantelor rezultă şi o multitudine de remedii puternice. Cum se prepară sucul de verdeŃuri Se mixează o mână de frunze proaspete (de Ńelină. obŃinut din zarzavaturi. în special Ńelină. pentru anotimpul exploziei vegetale. le putem folosi pentru a ne ocroti sănătatea.  Mâncarurile cu zarzavaturi crude trebuie mestecate îndelung (de minim 30 de ori). Sucul de Ńelină este un puternic remediu contra menopauzei premature. natura îşi urmează netulburată tainicul sau curs. maximumul de uleiuri aromate şi volatile . În pădurile de la munte. altfel ele vor trece prin organism complet nedigerate şi. de sezon Fără a Ńine seama de capriciile şi paradoxurile iernii. Extern.  Pentru a păstra mai mult timp zarzavaturile. în cure de 3-4 săptămâni. spre sfârşitul lui ianuarie. tăiaŃi zarzavaturile foarte fin şi adaugaŃi-le în mâncare. copacii îşi dezvoltă mugurii care vor erupe în primăvara. răşina şi cetinile de brad . Cum trebuie folosite verdeŃurile la gătit Este bine să ŃineŃi cont de câteva sfaturi simple. În aparenta lor încremenire. Japonia. după ce le-aŃi cumpărat.łelina şi echilibrul hormonal la femei Studii făcute în China. care pare că nu poate să-şi intre în drepturi.sunt cele mai accesibile medicamente vegetale proaspete ale acestui sezon. în cantităŃi mari prelungeşte tinereŃea biologică a femeii. este un puternic medicament. referitoare la prepararea mâncării:  Nu fierbeŃi niciodată verdeŃurile. Rusia au pus în evidenta faptul că o dietă în care se consumă multe legume şi zarzavaturi proaspete. oamenii. Licoarea obŃinută este bine să se consume imediat sau să fie păstrată la frigider.  Nu păstraŃi mult timp zarzavaturile în apă. Astfel verdeŃurile pot fi păstrate 2-3 zile fără să-şi piardă foarte mult din proprietăŃi. după care se lasă jumătate de oră să macereze şi se filtrează. Două dintre ele. dar nu mai mult de 4 ore. În felul acesta se va pierde mai puŃin din aroma şi puterea lor tămăduitoare. ci din frunze. puneŃi-le în frigider (nu în congelator). łelina şi potenŃa Nu există în medicina populară românească un remediu sexual mai răspândit ca sucul proaspăt de Ńelină. Sucul proaspăt. precum şi contra tulburărilor care apar la debutul climaxului. De regulă. lipsindu-ne de ninsori şi zăpezi. combate foarte eficient dismenoreea şi infertilitatea.  Pentru a nu pierde nimic din proprietăŃile terapeutice ale verdeŃurilor prin preparare termică. Este un tratament valabil şi în vitiligo şi în cancerul de piele. Dincolo de încremenirea aparentă a anotimpului. care de obicei nu se administrează singur.care îi vor ajuta să treacă cu bine prin iarnă. ci diluat în puŃin suc de rădăcină de morcov. Putini ştiu însă că cel mai eficient nu este sucul obŃinut din rădăcină. într-o pungă de plastic bine închisă. lumea vegetală are „abilitatea” de a se menŃine într-o continua transformare. depurativ şi chiar uşor calmant pentru durere. . în consecinŃă. se iau de 4 ori pe zi câte 4-6 linguri diluate în câte un sfert de pahar de suc de morcov.

Apoi preparatul se filtrează. în cazul în care vrem să o Ńinem o perioadă mai lungă de timp (termenul sau de valabilitate este de 3-4 ani). amestecată cu o lingură de miere lichidă. după care se filtrează. se pare. ea având un rol de dezinfectant şi de cicatrizant. unde se poate păstra până la trei luni. care ulterior ne vor deranja în procesul preparării. de 80-90 de grade. Tinctura de răşină de brad este un remediu cicatrizant. care se lasă să se încălzească. doar de acolo unde stratul este gros şi nu mai este nevoie să răzuim trunchiul. Cu acest ulei se fac fricŃionări pentru combaterea afecŃiunilor respiratorii şi se aplică pe arsuri de gravitate mică şi pe contuzii. iar tinctura rezultată se depozitează în sticluŃe care vor fi închise şi ele ermetic. unguentul se toarnă într-un borcan. se pune un vas cu 100 ml (jumătate de pahar) de ulei de măsline. brazii sunt. la apicultori).se administrează. Amestecul se pune într-un borcan care se va închide ermetic şi se lasă minimum 3 zile într-un loc călduŃ. adesea scrijeliŃi şi au scurgeri mari de răşină.se ia de 3-4 ori pe zi câte o linguriŃă de tinctură de răşină. care va fi închis şi lăsat în frigider. o dată la patru ore. Este un excelent calmant. Unguentul Se prepară din şapte linguri de untură.se ia de 3 ori pe zi câte o linguriŃă de tinctură de răşină de brad. o vom putea recolta de pe orice traseu turistic montan. agitându-l periodic. infecŃiile renale . De asemenea. Ca atare.  Balonare şi colici abdominale care apar în contact cu frigul se administrează înainte de a ieşi din casă o linguriŃă de tinctură pusă pe o bucăŃică de pâine uscată. se lasă să se răcească şi se pune într-o sticlă care va fi închisă ermetic. Cât mai este cald. Se iau minimum trei doze pe zi. dar nu mai mult de câteva zile. reduce dorinŃa de a fuma. fiind de ajutor celor care vor să renunŃe la acest viciu extrem de periculos pentru sănătate. colita de fermentaŃie . dezinfectant şi stimulent imunitar pentru zona gâtului. Preparate pe bază de răşină Tinctura Se obŃine foarte simplu. Răşina se desprinde de pe trunchi cu ajutorul unui cuŃitaş. se adaugă mierea şi se lasă să se răcească. pentru a nu-l răni în plus şi pentru a nu lua şi bucăŃi de scoarŃă. aşa încât răşina să se dizolve cât mai bine. Ńinută pe foc mic.  Tabagismul . având efecte antiinfecŃioase. răşina de brad (şi într-o măsură şi mai mare cea de pin) are efecte de stimulare a diurezei şi a activităŃii rinichilor similare tincturii de ienupăr. cistitele cu hemoragie. după care se adaugă răşina şi ceara. antiinfecŃios şi antiinflamator comparabil cu propolisul. Răşina în tratamente interne  Cistitele. deoarece le va dizolva. dizolvată în jumătate de pahar de apă. pe care s-a pus o linguriŃă de tinctură de răşină. o lingură de răşină de brad cât mai curată şi câte o linguriŃă de miere zaharisită şi de ceară de albine (ambele le găsim în pieŃe. dar mult mai bine tolerat de către organism.  InfecŃii intestinale. Acest preparat decongestionează arborele bronşic de secreŃii şi. deoarece veti vedea . Uleiul cu răşină Într-o oală cu apă clocotită. sau în cutii metalice. dar fără acŃiunea iritativă a acesteia.  Tusea . acolo unde acesta a fost rănit. Mai întâi se pune într-un vas la foc mic untura şi se lasă până devine lichidă. amestecată cu o linguriŃă de miere de salcâm. . Preparatul se administrează pe stomacul gol. pentru o vindecare rapidă. din pacate. o jumătate de linguriŃă de tinctură de răşină de brad. în cure de minimum 14 zile.Unde găsim şi cum recoltăm răşina Răşina de brad se acumulează pe trunchiul arborelui.în aceste zone. Răşina se poate depozita în pungi de plastic. se pune o lingură de răşină şi se amestecă bine până se dizolvă complet. cu 3-4 linguri de răşină. care se lasă şi ele să se dizolve complet. După ce uleiul a devenit fierbinte. după care se ia vasul de pe foc. amestecând un pahar (200 ml) de alcool alimentar tare.vreme de trei săptămâni se administrează înainte de fiecare masă o bucăŃică de pâine uscată. cicatrizante şi regenerative epiteliale foarte puternice.

Tratamentul durează minimum 7 zile şi are efecte antiinfecŃioase. a cărui reŃetă am prezentat-o anterior. Se închide ermetic. Se umple un borcan pe un sfert cu aceste ace de brad. în timp ce planta ramasă se pune în alti doi litri de apă clocotită şi se lasă .  Arsurile . inflamaŃie. imunostimulente şi regenerative puternice. iar deasupra se pune o pelicula de ulei de răşină. maceratul rezultat punându-se deoparte. după mai multe zile folosindu-se unguentul.  Oboseala intelectuală . spălate şi strivite ulterior pe o planşetă de lemn.Răşina în tratamente externe  Răcelile de tot felul . atât administrată intern. fiind recomandată şi în faringită. răşina poate provoca reacŃii alergice. întrucât inhibă pentru o perioadă destul de mare apetitul pentru dulciuri. Acest preparat este foarte bun şi ca desert. Se va folosi în următoarele afecŃiuni:  Tuse persistentă. Baia aromatică din cetini de brad 5 mâini de cetini de brad mărunŃite (ace cu crenguŃe cu tot) se pun la macerat în doi litri de apă. până se umple complet.se iau 1-2 linguriŃe de sirop de ace de brad.se face un masaj al întregului corp. după care se lasă să se usuce. Arsurile de gravitate mai mare se tratează într-o primă fază cu tinctură de răşină. preparatul se strecoară. după care se schimbă. nu va fi făcut tratament cu răşina. efecte mai bune obŃinandu-se prin utilizarea unguentului în locul uleiului. cât şi pentru vindecarea rapidă. Tratamentul cu cetini de brad În această perioadă. PrecauŃii şi contraindicaŃii La anumite persoane. Dacă apar senzaŃii neplăcute de iritaŃie.se cicatrizează mult mai repede şi fără urme.se administrează cu cinci minute înainte şi după masă câte o lingură de sirop de ace de brad. Aceasta se aplică folosind un tampon de vată. după care siropul obŃinut se filtrează. este necesar să facem un test.se face o cură de 1-2 luni cu sirop de ace de pin (se prepară întocmai ca şi cel din ace de brad). Este un remediu popular. cu care se înmoaie locul afectat. pentru a preveni infecŃia.  Rănile . cu ulei de răşină preparat după metoda de mai sus. de 6 ori pe zi.  Apetit alimentar excesiv . Răşina se Ńine 24 de ore. care se foloseşte atât pentru prevenirea îmbolnăvirilor. cât şi în contact cu pielea. insistându-se asupra zonei toracice.  Eczemele infecŃioase uscate . Se Ńine pe calorifer sau în apropierea unei surse de căldură vreme de trei săptămâni. traheită. dacă se declanşează catar respirator sau apare înroşirea pielii. Răşina dizolvă substanŃa din care este alcătuită dantura. imunitate scăzută a segmentului respirator se administrează câte o jumătate de linguriŃă de sirop de ace de brad. după care se adaugă deasupra miere. Din acest motiv. Siropul de ace de brad Se prepară din acele de brad desprinse de pe cetini cu ajutorul unui cuŃit. pentru a înmuia tegumentele. Aflate la îndemână. Acele de pin au efecte puternice de stimulare şi de reglare a activitatii glandelor sexuale la femei. care se Ńin vreme de un sfert de oră. Mierea din sirop redresează rapid glicemia şi hrăneşte creierul. faringo-amigdalită etc. tratamentul făcându-se 7 zile la rând. fără apă.  Amigdalita . e păcat să nu le folosim. curăŃat bine în prealabil. Acelaşi tratament se aplică în cazul contuziilor (vânătăilor).  Sterilitate la femei . se tratează cu unguentul de răşină. Are un miros foarte puternic de brad (mult mai puternic decât cel preparat din muguri).o bucăŃică de răşină se pune pe locul afectat şi se acoperă cu un plasture care să o fixeze.se face gargară cu două linguriŃe de tinctură de răşina dizolvată în puŃină apă. în timp ce uleiul volatil din ace are efecte tonice psihice şi cerebrale. la temperatura camerei. cu un sucitor. motiv pentru care nu se administrează pe cale bucală decât sub formă de tinctură.se tratează cu comprese cu tinctură de răşină. atunci când trebuie făcut un efort mental prelungit. Această procedură are un efect antimicrobian şi stimulent imunitar rapid. înainte de a începe un tratament cu acest produs. administrând intern sau aplicând pe piele câteva picături de tinctură şi văzând care este reacŃia. dacă se tratează cu tinctură de răşină.atunci când sunt de gravitate mică.  Negii . vreme de opt-zece ore (de dimineaŃa până după-amiaza). După trecerea acestui interval de timp. în acele bradului este secretată o foarte mare cantitate de uleiuri aromatice cu efecte vindecătoare excepŃionale.

precum Kneipp. Se spune. obligatoriu. pe baza unei experienŃe de mii de ani. văd în alimentaŃie principalul drum către o sănătate perfectă. Medicul Bach (fondatorul terapiei florale) spunea despre cetinile de brad ca sunt un excelent tonic psihic. cât mai sănătoase şi bine coapte. Jean Valnet şi multi alŃii. Breuss. Indienii şi japonezii le folosesc de sute de ani. Oshawa. dezintoxicarea. Nu de puŃine ori.. bazată pe consumul echilibrat de alimente încărcate cu energii masculine (Yang) şi feminine (Yin). cu ceaiuri şi sucuri de legume. fiind integrată. Baia durează 20-30 de minute. America. dar şi pentru tratarea în faza incipientă a gripei şi guturaiului.Sănătate cu cereale Hambarele Ńării sunt pline cu grâne coapte. după care pacientul se va usca puŃin prin tamponare cu prosopul şi va rămâne să se odihneasca.  Oboseala fizică şi psihică . cumpărate. vreme de o jumătate de oră. care au efecte foarte puternice. indiferent dacă e vorba de dezintoxicarea prin post cu apă şi pâine. dacă este posibil. descurajării. VREMEA GRÂNELOR COAPTE . principiul dezintoxicării a fost şi este practicat de mari terapeuŃi.se fac de 1-2 ori pe săptămână băi cu cetini de brad. epuizare. ştiinŃa unei alimentaŃii corecte. Iată câteva recomandări ale acestei băi:  Artrita. în Occident. reprezintă ea însăşi o metodă de vindecare cu rezultate spectaculoase. că însuşi Oshawa s-ar fi vindecat singur de tuberculoză prin alimentaŃia macrobiotică.pasăre cântătoare sau patruped -. la loc foarte călduros. mulŃumindu-se cu puŃină apă. util în stările de oboseală. Practicată experimental şi în unele spitale din Romania. aŃi observat. fenomen observat şi la numeroşii bolnavi care şi-au încercat şansele prin tratamente naturiste. Kuhne. desigur.. Aşa se . Singurele adausuri permise: apă şi sarea grunjoasă. fiind un excelent mijloc profilactic. pentru tratarea unor boli incurabile Dacă aveŃi în casă un animal . Cura de dezintoxicare cu cereale durează 10 zile. dezintoxicarea cu cereale a dat rezultate spectaculoase în vindecarea unor boli aparent incurabile. obŃinute din locuri unde nu s-au folosit îngrăşăminte chimice. metoda a fost aplicată cu mult succes de cunoscutul terapeut ing. Instinctiv. animalele îşi aplică o terapie cunoscută încă din îndepărtata Antichitate: postul şi dezintoxicarea. de altfel. orice remediu (chiar şi naturist) este sortit unui succes limitat.să stea acoperită până se răceste. Uleiurile volatile degajate din acele de brad au efecte excepŃionale asupra întregului aparat respirator. realizat la o universitate de medicină din statul Texas (SUA). Ceea ce se ştie mai puŃin despre aceste cereale este că ele au o compoziŃie chimică remarcabilă. Metoda de dezintoxicare Oshawa Face parte din medicina tradiŃionala japoneză şi a fost îndelung practicată de cunoscutul terapeut George Oshawa (1893-1966). folosindu-se reŃete rapide. orez. Australia şi Canada). celebru prin lucrările sale despre macrobiotică. Valeriu Popa. În ce priveşte dezintoxicarea cu cereale. de la Ńărani. Medicina tradiŃională chineză şi indiană demonstrează. la sfârşitul zilei. auto-condamnării şi deznădejdii. astăzi. că principiul dezintoxicării este fundamental în terapeutică. în mai multe mese pe zi. nu au aproape deloc grăsimi. eliminarea zgurelor. după care se filtrează. ea se bazează pe: grâu. orice încercare de vindecare a bolii. a toxinelor din organism. dar şi împotriva.  Prevenirea răcelilor şi gripelor . dr. Cerealele enumerate vor fi consumate în orice cantitate (se poate mânca din ele pe săturate). În Occident. în toate tratamentele vindecătorilor naturişti. că atunci când este bolnav refuză mâncarea. uşor de preparat. care va fi la o temperatura de 38-39 de grade Celsius. Un studiu amplu. În final. mei sau hriscă. arată ca un regim cerealier integral scade cantitatea de radicali liberi din sânge. mai ales în perioadele reci ale anului. spălarea organismului de reziduuri nocive. În România.se fac băi calde cu cetini de brad. conŃin toŃi nutrienŃii necesari unei persoane adulte şi chiar grâul are aceeaşi cantitate de proteine ca şi pulpa de porc. cu cereale etc. poliartrita reumatoidă . se combină cele două preparate (maceratul şi infuzia racită) şi se vor pune în apa de baie. PracticanŃii macrobioticii (milioane.se fac de 2-3 ori pe săptămână aceste băi cât mai fierbinŃi. Fără respectarea dezintoxicării.

Se fac găluşte mici care se pun în apa clocotită cu sare. Plăcintă de grâu cu orez fiert Ingrediente: 500 g făină de grâu integrală. După 1-2 ore hrişca se înmoaie. la foarte multi subiecŃi care au recurs din disperare la o asemenea dietă extremă. la foc moderat. REłETE CU CEREALE 1. 150 ml apă. Hrisca şi meiul pot fi coapte fără a fi umezite în prealabil. 1 linguriŃă de sare grunjoasă. jumătate de linguriŃă de sare. Cină: 1) terci de grâu. Se pune apă cu sare la fiert. Terci de grâu Ingrediente: 200 g făină de grâu integrală.dovedite în decursul anilor -. Se fierbe 15-20 minute. Exemplu de dietă: Mic dejun: 1-2 căni „lapte” de grâu. dar ceva mai groasă decât cea de la patiserie. Ora 10: 3-5 linguri hrişcă crudă. Mod de preparare: Se pune apă cu sare la fiert. 5. Hrişca poate fi înlocuită cu grâu. 100 g orez. apoi se fac turtiŃele. se amestecă conŃinutul. Când clocoteşte. Se întinde coca cu un făcăleŃ pentru a obŃine o foaie de plăcintă. se pun într-un vas şi se acoperă cu apă. din care se face o cocă cu apă şi sarea. 1 linguriŃă sare grunjoasă. 9. 500 ml apă. Mod de preparare: Se macină fin grâul (cu o râşniŃă electrică sau cu o moară casnică de uruială). Se presară puŃină făină integrală pe tavă. „Lapte” de grâu Ingrediente: 40 g grâu şi 300 ml apă. 2) pilaf simplu cu făină de grâu copt sau turtiŃe de grâu. 7. 2. care se coc în tigaie fără ulei. la foc mic. Se lasă la foc iute până se evaporă apa şi se amestecă continuu până grâul îşi schimbă culoarea şi este uşor de mestecat. Grâu. se adaugă făina de orez.explică efectele anticancerigene ale curei cu cereale . 1 linguriŃă sare grunjoasă. 20 de minute. Mod de preparare: Se macină orezul cu o râşniŃă de cafea. 200 g orez. Ora 17: 3-5 linguri de mei copt. se umflă şi se poate consuma. 3. 6. „Pilaf” simplu Ingrediente: 100 g orez. apoi se adaugă orezul şi se mai fierb 20 de minute. se pune într-o cană mare şi se toarnă apă fierbinte. 400 ml apă şi un vârf de cuŃit sare grunjoasă. 4. se toarnă (în ploaie) făină de grâu integrală. Dejun: 1) supă de orez cu găluşte de grâu. Mod de preparare: Se spală bine orezul şi se pune la fiert cu apă şi sarea într-un vas de fontă. Mod de preparare: Din grâul macinat. Pastă de orez Ingrediente: 200 g orez. 2) pastă de orez cu turtiŃe de grâu. obŃinându-se făină integrală. hriscă sau mei copt Ingrediente: 300 g grâu. 400 ml apă. Când clocoteşte. Se lasă la înmuiat 30 de minute. se fierb 10 minute. 1/2 linguriŃă sare grunjoasă. până se obŃine consistenŃa dorită. se aşează 3 rulouri . puŃină apă şi sare se face o cocă moale şi se lasă la înmuiat 30 de minute. TurŃite din grâu Ingrediente: 500 g grâu curat. Se fierbe 20-30 de minute. Înainte de a se consuma. hriscă sau mei. 1/2 linguriŃă sare grunjoasă. atât cât să-l acopere. se agită şi se lasă la racit. cu condiŃia să fie pus la înmuiat cu o seară înainte. Hrişcă crudă Ingrediente: 200 g hriscă. Se pune orezul fiert la mijloc şi se rulează foaia de plăcintă. Mod de preparare: Se spală bine grâul şi se pune în tigaie sau ceaun de fontă cu apă şi sare. 300 ml apă. Mod de preparare: Se prepară o cocă cu apă călduŃă şi sare din grâu integral şi se fierbe orezul separat cu puŃină sare. Mod de preparare: Se macină grâul (la râşniŃa de cafea). Mod de preparare: Se spală boabele de hrişcă. Supă de orez cu găluşte de grâu Ingrediente: 100 g făină de grâu integrală. 8.

mai frecvent. dar fără rădăcini. SoldaŃii romani au cucerit întreaga lume mâncând grâu. orez. planta trebuie întoarsă. BlândeŃea şi puterea duhovnicească a preacuviosului Robert. Pentru a pregăti coca. trecându-l oficial în randul sfinŃilor. pentru ca planta să se poata regenera după culegere. ovăz) Se cumpara de la supermarket sau magazine naturiste şi se consumă ca atare. ea fiind răspândită din Europa. pe care-l chema în ajutor. În Vrancea. în BistriŃa. prin rugăciuni fierbinŃi şi posturi îndelungate. vindecă fără greş tumorile. într-o mică mănăstire din FranŃa. TurtiŃele multicereal Se prepară ca şi cele din grâu. mai ales) şi era băut de femeile sterpe şi de bărbaŃii fără vigoare. cât şi pentru bărbaŃi. având în vedere că numărul lor este tot mai mare. mai ales dacă în locul de uscare aerul nu circulă suficient. punând toate miracolele terapeutice în seama lui Dumnezeu. O dată pe zi. în NeamŃ. în limba franceză. pentru bolile organelor genitale la femei şi contra cancerului uterin. nu înainte de a afla mai întâi cum se culege şi cum se prepară. ca pe un sfânt. uscate. Evident. se folosesc suplimentar mei măcinat şi fiert. Vaticanul i-a recunoscut înălŃimea spirituală şi morală. După moartea sa. există nenumărate leacuri pe bază de năpraznic (numit şi „ciocul-berzei”. cu flori rozliliachii şi un miros destul de greu. simple sau combinate şi în cantitatea pe care o dorim. dvs. Relativ puŃine învăŃături consemnate în scrierile vremii au rămas de la sfântul Robert. precum şi pe seama plantelor pe care le cultiva în grădina mănăstirii ori le culegea din pădurile din apropiere. hriscă măcinată înmuiată cu apă 2-3 ore sau orez măcinat şi fiert. la fel ca şi în engleză. au făcut ca miile de credincioşi pe care i-a ajutat să-l privească. de ce să nu vă cuceriŃi sănătatea mâncând cereale? Succes! Plantele verii NĂPRAZNICUL (Geranium robertianum) O floare gingasă. în ciuda faptului ca el nega cu umilinŃă acest lucru. Se taie în felii groase şi se mănâncă în decurs de 7-10 ore. cu care el făcuse multe minuni terapeutice în timpul vieŃii: năpraznicul. Sfântul spunea despre această iarbă că redă tinereŃea şi puterea. Uscarea se face în strat subŃire. până în America şi în Australia. amestecate în proporŃii egale sau după imaginaŃia de moment. aşa încât nu este nevoie de cuŃit la cules. mai ales pentru puterea sa revigorantă atât pentru femei. el a lăsat oamenilor. năpraznicul era folosit mai ales pentru bolile intestinelor. lipsite de vlagă ori care răceau uşor la rinichi. bărbaŃii fără putere erau îmbrăcaŃi mai multe zile la rând cu cămăşi înmuiate în fiertura de năpraznic. Fulgi din cereale (grâu. din năpraznic era făcut un decoct băut de femeile cu ciclu prelungit. cu adevărat ieşit din comun. De atunci. încă din timpul vieŃii. cu decoct concentrat de năpraznic aplicat extern se vindecă herpesul. În schimb. cu putere de uriaş Iarba sfântului Robert În anul 1000 după Hristos. Denumirea sa latină este Geranium robertianum. uscată. Aceasta. pe lângă făină integrală din grâu. plantă renumită în zonele de munte. în locuri umbroase şi foarte bine aerisite. În mănăstirile din Moldova. „ciocul-cucoarei”). ajută trupul şi spiritul să lupte împotriva răului din interior şi din exterior. secară. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de maximum doi ani. Recoltarea năpraznicului Se iau tulpinile înflorite cu tot cu frunze. sucul proaspăt de năpraznic era combinat cu lapte (de capră. pe care i-a iubit atât de mult. În unele zone de munte. Câteva reŃete cu năpraznic În medicina populară românească. Ce boli vindecă această plantă? Greu de răspuns la această întrebare.şi se coc la foc iute 10-20 de minute. 10. Să aflăm în continuare principalele indicaŃii ale acestei plante. Planta se poate folosi proaspătă (din frunze şi tulpini se extrage sucul) sau. de sălbăticiune. la Molesme. precum şi harul său tămăduitor. Tulpinile sunt foarte moi şi se rup cu multă uşurinŃă. unde creşte spontan. o iarbă cu tulpini verzi-roşietice. fiecare va adapta aceste reŃete după necesităŃile personale sau după sfatul medicului şi se pot face chiar asocieri parŃiale cu unele legume şi fructe de sezon. în timp ce sucul era folosit . 11. sau înmuiate în apă. această planta a fost denumită „iarba sfântului Robert”. trăia un preot despre care se ştia că poate vindeca orice boală.

se administrează pulberea de năpraznic. Ferrandiz. Terapeutul austriac Rudolf Breuss relata că a folosit ceaiul de năpraznic pentru a trata opt cupluri care nu puteau avea copii. se pun într-un mojar şi se pisează bine până devin ca o pastă. reŃetă pe care o vom prezenta ceva mai jos.” În Spania şi Portugalia. Ceaiul se bea înghiŃitură cu înghiŃitură (unii terapeuŃi recomandă să se bea cu lingura). pe scurt. tratate exclusiv cu năpraznic. cu diverse localizări. ulterior născând copii sănătoşi. Sucul şi fiertura se mai consumau cu credinŃa că opresc orice scurgere de sânge şi alungă orice fel de junghi. impotenŃă . Ceva mai târziu i-au apărut noduli la sâni. durând minimum un an.un medic spaniol. când năpraznicul se poate recolta crud. în medicina populară franceză şi engleză există o reŃetă în care se combină pulberea de năpraznic cu gălbenuş proaspăt de ou.pentru întremarea tuberculoşilor. pe stomacul gol. apă de izvor. amenoree) .  Cancer pulmonar. câteva modalităŃi de preparare a năpraznicului. IndicaŃii terapeutice ale năpraznicului  Sterilitate la bărbaŃi. până când au dispărut total. ci doar apă plată sau. câte o linguriŃă de patru ori pe zi. La sfârşit. Pulberea de năpraznic Planta uscată se mărunŃeşte bine într-un mojar sau cu o râşniŃă electrică. Ambii parteneri au băut zilnic 2-3 căni de năpraznic şi. . tulburări de ciclu menstrual (sângerari prelungite. se administrează sucul: 6 linguri pe zi. mamar. după mai puŃin de un an. toate femeile erau însărcinate. În mod tradiŃional. iar sucul rezultat se combină imediat cu lapte sau se consumă ca atare. care nu trebuie să fie mai veche de 48 de ore. Pentru vindecarea cancerului. şi medicii au sfătuit-o să urmeze o serie de tratamente de radioterapie. DimineaŃa se filtrează licoarea rezultată (care nu este altceva decât un macerat).în timpul sezonului. o cură durând 3-6 luni. Dar ea şi-a amintit de ce se întâmplase cu cancerul de plămân şi din nou a încercat aceeaşi plantă. se combină maceratul cu infuzia răcită. şi după un an şi jumătate. Ceaiul de năpraznic O mână de frunze şi flori uscate nemăcinate se pun cu o cană (250 ml) de apă la înmuiat de seara până dimineaŃa. ea era complet vindecată. Foarte curând. această infuzie se filtrează. cu ramuri întinzându-se către gât şi braŃe. Ea a auzit de virtuŃile vindecătoare ale năpraznicului şi l-a încercat. câte o linguriŃă de patru ori pe zi. se administrează dimineaŃa o linguriŃă cu vârf de pulbere de năpraznic amestecată cu un gălbenuş de ou crud. Înainte de a înghiŃi pulberea cu puŃină apă. pentru a avea rezultate de durată. ea se Ńine timp de câteva minute sub limbă. Iată unul din cazurile pe care le-a consemnat într-o revistă de specialitate: „Anna Cruz Caridade avea un cancer de plămân. iar pe parcursul zilei se ia de încă trei ori câte o linguriŃă de pulbere de năpraznic pe stomacul gol. uterin . Treptat. iar planta ramasă se opăreşte cu încă o cană de apă. în mai puŃin de trei luni.  Sterilitate la femei. Iată. a avut loc o îmbunătăŃire. O metodă mai moderna foloseşte mixerul de bucătărie cu care se mărunŃesc fin frunzele înmuiate în puŃină apă. Se ia o linguriŃă rasă de plantă de patru ori pe zi. ATENłIE! Pentru ceaiul de năpraznic nu se foloseşte apă de la robinet. de obicei diluat cu tot atâta lapte proaspăt. Se poate asocia cu alte plante şi remedii. pe stomacul gol. mai bine.se administrează năpraznicul sub formă de pulbere. s-au înregistrat numeroase cazuri de cancer vindecate cu această plantă. Se beau 3-4 căni din acest ceai pe zi. a urmărit mai multe cazuri de cancer. Se administrează 6 linguri de suc de năpraznic pe zi. V. preluate din medicina populară şi actualizate: Sucul de năpraznic O mână de frunze şi tulpini proaspăt culese se mărunŃesc cu cutitul. neoperabil. zone în care năpraznicul este foarte popular. După ce se lasă să se răcească vreme de o jumătate de oră la temperatura camerei. pe coaste şi umeri. după care se face o cernere cu sita pentru făină albă. pe stomacul gol. intestinal. Apoi se filtrează printr-un tifon. În rest. Tratamentul se asociază cu regim vegetarian cu foarte multe crudităŃi. nodulii au început să se retragă şi să scadă în dimensiuni. Are efecte mai ales în impotenŃa hormonală şi psihică (mai puŃin în cea vasculară). după care stoarcerea se face mai uşor.

PuŃine alte plante din fitoterapeutica românească sunt atât de divinizate dar şi atât de hulite ca ea. de la bolile infecŃioase (herpes.” PrecauŃii şi contraindicaŃii Deşi e o plantă atât de puternică. Este un efect advers care apare arareori şi se elimină în câteva zile.năpraznicul este considerat în prezent una dintre cele mai bune plante adaptogene. Mi-am spălat ochii cu acest amestec de două ori pe zi. într-o cantitate neobişnuit de mare. neutralizând radicalii liberi. De când s-a zvonit că ar avea efecte cancerigene. Din cauza unor probleme de sănătate nu suport operaŃia. o plantă-minune. cât şi benigne. în acest fel denumirea dată supravieŃuind până în zilele noastre.3-4 linguriŃe pe zi. Câteva utilizări externe ale năpraznicului  Herpes. sechele după iradiere . se foloseşte ceaiul de năpraznic.  Diaree. Pentru tratarea bolilor intestinale cronice se foloseşte pulberea: 4 linguriŃe pe zi. năpraznicul este aproape lipsit de reacŃii adverse.pentru efecte rapide. din care se bea un litru. în medicina veche românească În limba dacilor. cataractă . obezitate). sporind rezistenŃa la stres. Or. Cu o condiŃie: o administrare corectă. blefarită. herpes genital . ochiul stâng fiind complet orb. Rădăcinile vietii TĂTĂNEASA . se pare că această intensificare a oxigenării celulare este cheia vindecării tumorilor atât maligne.  Epistaxis (curgerea sângelui din nas) . Este eficient într-o gama foarte mare de boli foarte receptive la tensiunea psihică şi la factorii de mediu nefavorabili. o plantă cu virtuŃi terapeutice de excepŃie. Poate nici o iarbă de leac nu a fost . germaniu. mărind rapid imunitatea organismului. aşa că am făcut un ceai din frunze de năpraznic. care a folosit acest remediu: „Am cataractă la ambii ochi. am început să am un pic de lumină în ochiul meu stâng.  Conjunctivită. administrat sub formă de pulbere .. prin administrarea de tinctură de ghimpe (Xanthium spinosum) şi de pufuliŃă (Epilobium sp. iar vederea ochiului drept s-a îmbunătăŃit. De la daci se pare că a învatat această plantă celebrul medic roman Dioscoride. Doreen S. tumori benigne în general cercetări foarte recente au pus în evidenŃă faptul ca năpraznicul conŃine. marilor firme de preparate din plante li s-a interzis până şi fabricarea nevinovatelor unguente. ci se fierb 5 minute. Iată relatarea unei paciente din Australia. Folosită de sute de ani în medicina populară din Ńara noastră. Din această soluŃie se pune puŃin câte puŃin în nas cu ajutorul unei pipete sau al unui tampon de vată. colita de fermentaŃie . Efecte foarte bune se obŃin prin asocierea cu scoarŃa de stejar. Se prepară ca şi ceaiul dat mai sus. Fibrom uterin. în cure de minimum o lună. inclusiv cancerul de piele. Singurele probleme care s-au constatat în timpul administrării lui sunt agravarea inflamaŃiei prostatei la bărbaŃii care deja aveau probleme de această natură. tătăneasa este. care nu se opăresc cu apă. După aproape trei săptămâni. precum şi pentru a îndepărta anumite sechele. fiind folosită încă de acum câteva mii de ani pentru tratarea rănilor şi a fracturilor. Se bea ceai de năpraznic.se fac spălături oculare cu ceai de năpraznic. precum şi pentru diferitele acŃiuni interne. care a inclus-o apoi în nu mai puŃin celebrul său tratat “Materia medica”. un oligoelement cu efect de stimulare a oxigenarii celulare deosebit de puternic. Este eficient şi în prevenirea şi combaterea bolilor de piele care apar în urma expunerii excesive la soare. Se administrează sub formă de pulbere: 3-4 linguriŃe pe zi. Suntem în faŃa unui scenariu stupid. bazată pe dozaje care să elimine orice urma de risc – Tătăneasa.  Iradiere.într-o cană de decoct concentrat de năpraznic se pune o linguriŃă de sare şi se amestecă bine.  Boli care apar pe fondul stresului psihic accentuat şi al surmenajului . amestecat în proporŃii egale cu aloe vera.). Se fac cure îndelungate (minimum 6 luni) cu năpraznic. minimum o jumătate de litru pe zi.ceaiul de năpraznic este foarte folositor pentru a combate imediat efectele iradierii. dar din 4 linguri de pulbere de năpraznic. infecŃii gripale) la dezordinile hormonale (disfuncŃii ale gonadelor şi ale glandelor cortico-suprarenale) şi problemele de metabolism (diabet.se fac spălături locale cu un decoct concentrat de năpraznic. tătăneasă se numea prodiarnela. chisturi ovariene. în realitate.

iar la copiii sub 2 ani se reduce la o treime. . folosite pentru tratarea rănilor. sudarea rapidă a fracturilor. doza la adulŃi este de o linguriŃă de trei ori pe zi. închise la culoare. nişte sedimente închise la culoare se depun pe fundul cratiŃei. după care se face o pauză de 14-21 de zile. atât cât să cuprindă pulberea şi să rămână o peliculă de alcool de 4-5 cm deasupra. în toate zonele Ńării. pe stomacul gol. considerată actualmente cel mai important principiu activ al tătănesei. a scrântiturilor şi a plăgilor de toate felurile. limpede (fără vreun sediment de pe fund) într-o altă oală curată. se face o cernere.deosebite. reŃete care vom vedea că se regăsesc şi în medicina modernă. doza se înjumătăŃeşte. iar untul rămâne limpede. Ca vitalizant puternic (una din denumirile populare ale tătănesei este aceea de iarbă întăritoare). nevralgiilor. Tinctură de tătăneasă Se pun 20 linguri rase de pulbere de tătăneasă (obŃinută prin măcinare cu râşniŃa electrică de cafea) într-un vas. Legătorile cu tătăneasă erau folosite în Oltenia contra durerilor de cap. antitumorale şi favorizează regenerarea Ńesuturilor. de obicei pe stomacul gol. Din Banat în Bucovina. după care se filtrează. Se Ńine în sticluŃe mici. în Apuseni la scrântituri şi dureri de oase. Alantoina. are efecte antiinflamatoare. conŃin tătăneasă şi sunt folosite pentru tratarea gastritei hiper-acide şi a ulcerului. Atunci se ia de pe foc şi se trece untul încins. Se lasă 8-10 ore la macerat. Pentru uz extern. La copiii între 2 şi 12 ani. Se amestecă jumătate de litru de decoct astfel obŃinut cu încă jumătate de litru de macerat la rece. tătăneasa era principalul leac extern contra fracturilor. calmant gastric. dacă mai rămân bucăŃi nemăcinate. practic. remisia tumorilor maligne şi benigne. S-a stabilit faptul că principiile active ale tătănesei favorizează cicatrizarea şi regenerarea rapidă a pielii şi a mucoaselor. Utilizarea tătănesei în scopuri terapeutice este menŃionată de etnobotanişti. pe suport de unt şi ceară de albine. puternic emolient. Se lasă la macerat vreme de 10 zile. Există foarte multe preparate externe (mai ales unguente) pe bază de tătăneasă. În principiu. tumorilor. splină. în Banat contra durerilor de stomac. Pe cale internă. se adaugă apoi alcool de 750 (trei părŃi alcool alimentar de 960 şi o parte apă). apoi se înghite cu puŃină apă. Ceaiurile cicatrizant gastric. Preparatul obŃinut se bea în 3-4 reprize zilnic. existând peste 200 de preparate farmaceutice pe baza ei. intră în clasamentul primelor zece plante tămăduitoare folosite de romani. Pulberea se Ńine sub limbă timp de 10-15 minute. rinichi. expectorante . Se pune un pachet de unt într-o oală şi se fierbe pe foc de intensitate medie. tătăneasa amestecată cu miere era dată celor bolnavi de tuberculoză (“hectica”) şi de astm (“suspin”). tătăneasa este cea mai folosită plantă din ultimii 10 ani (la nivel mondial). Mai multe formule Plafar de ceaiuri includ tătăneasa ca plantă de bază în amestec. Alifia de tătăneasă Cea mai bună alifie de tătăneasă se obŃine casnic. din Oltenia în Transilvania. Maceratul la rece de tătăneasă La o cană de apă se pun 2 linguriŃe de rădăcină de tătăneasă măcinată cu râşniŃa electrică de cafea. ReŃete cu tătăneasă Pulbere de tătăneasă Rădăcinile uscate se macină fin cu râşniŃa de cafea. După 1520 de minute. Se beau 2-3 căni de macerat la rece pe zi. Se obŃine un lichid uşor vâscos. Tratamentul intern cu tătăneasă se face vreme de maximum două luni. cu efecte cicatrizante şi calmante gastrice. care. Tătăneasa în terapia modernă Studiile făcute în ultimele decenii au confirmat în cea mai mare parte ceea ce se ştia din medicina populară despre tătăneasă. Zeci de reŃete cu tătăneasă au fost consemnate de către culegătorii de tradiŃii populare. să se încingă cu o legătură făcută cu tătăneasă şi pedicuŃă.atât de preŃuită şi iubită în popor ca tătăneasa. Decoctul de rădăcină era băut în loc de apă de bolnavii de gastrita hiperacidă şi de ulcer. fără discuŃie. în Nordul Moldovei în gastro-enterită. apoi se stoarce şi se filtrează. trebuia să mănânce turte din tărâŃe amestecate cu rădăcini pisate de tătăneasă. Decoctul de tătăneasă Se fierb 2 linguriŃe de pulbere de tătăneasă într-o jumătate de litru de apă (două căni) timp de 5 minute. se administra contra herniei (dacă bolnavul voia să se tămăduiască repede. după care se lasă să se răcească şi apoi se filtrează. să se cruŃe de la efortul fizic măcar 3-4 săptămâni). înlăturându-se spuma din când în când. folosite la scară largă la noi în Ńară vreme de 20 de ani.

în care se adaugă şi un bob de ceară de albine de mărimea unei alune. până ce pe locul afectat se formează o peliculă groasă. vreme de măcar o săptămână. se adaugă 3-4 linguri cu vârf de pulbere de tătăneasă. Principiile active ale tătănesei protejează şi ajută la refacerea pereŃilor stomacului. după care se lasă să se răcească şi se păstrează în frigider. se adaugă în el câteva picături de tinctură de propolis. Decoctul de tătăneasă este şi un anticandidozic puternic. pe stomacul gol. după care se amestecă bine. la trezire. Se aplică tinctură de tătăneasă de 3-4 ori pe zi pe locul afectat. plăgi şi aluniŃe cu risc de malignizare. deoarece nu distruge flora normală. cum ar fi cancerul la intestin. . rănile vechi ori care se vindecă greu.Tătăneasa este un adjuvant preŃios pentru mai multe forme de cancer. În acest fel. înainte de a mânca sau a consuma altceva. cicatricele inestetice se tratează eficient prin pensulări cu tinctură sau. Regimul alimentar va fi compus din minimum 50% crudităŃi. cu succes. decoctul de tătăneasă este de preferat altor soluŃii. polipi stomacali. În tratamentul cu tătăneasă al cancerului este strict necesar să nu se consume carne. tătăneasa are o acŃiune potenŃatoare pentru rostopască.) . pe stomacul gol. Se amestecă până la omogenizarea completă. Tratamentul durează timp de două săptămâni.Cu ajutorul irigatorului se fac spălături zilnice cu decoct de tătăneasă. . După introducerea decoctului. BRONŞITA. Pe ansamblu. fibrom uterin.Se aplică pe locul afectat de două ori pe zi alifia de tătăneasă. prăjeli. Pentru o mai mare eficienŃă. Pentru igiena obişnuită a organelor genitale. alimente cu conservanŃi. un tratament intern de 2-4 săptămâni cu pulbere de tătăneasă este cu adevărat miraculos. Utilizări externe: . în 3-4 reprize.În aceste afecŃiuni. prostată şi stomac. Dacă vreŃi să obŃineti rezultate şi mai bune. al carei mod de preparare a fost descris mai sus. Se ia o linguriŃă de pulbere de rădăcină de 3-4 ori pe zi. urmată de cernere cu sita pentru făină albă. aşa încât lichidul să ajungă în profunzime.Arsurile de gravitate mică.Hemoroizi . . zahăr. BOLI PULMONARE TRENANTE . în care s-au obŃinut rezultate spectaculoase. favorizează expectoraŃia şi grăbesc vindecarea. tratamentul durează şase luni. GASTRITA HIPERACIDĂ şi ULCER . bazinul se Ńine mai ridicat decât trunchiul. rănile. dintr-o plantă calmantă. Se administrează decoctul. deoarece grabeşte vindecarea şi favorizează acŃiunea altor plante. sugând-o ca pe o bomboană (pentru o eficienŃă mai mare. (Recomand în cunostintă de cauză eficienŃa tincturii pe care am folosit-o şi eu. Pentru a spori aderenŃa acestui extract pe Ńesutul tratat. puneŃi la fiecare doză de tătăneasă câte o jumătate de linguriŃă rasă.Rănile de pe colul uterin . de mai multe ori.Entorsele. cu 12 zile pauză. până la vindecarea completă. Se fac cure de patru săptămâni. “scăldând” bine toată suprafaŃa tratată. Acelaşi tratament este deosebit de eficient în tusea seacă şi iritantă.Pe entorse şi luxaŃii se aplică comprese cu tinctură de tătăneasă sau se face un masaj foarte uşor cu alifie de tătăneasă. obŃinută prin măcinare. Acelaşi tratament ne-a fost semnalat ca fiind valabil pentru cancer la ficat.Se Ńine în gură o bucăŃică de rădăcină de tătăneasă. Atunci când amestecul de unt limpezit şi ceară este gata să se întărească. Tinctura se picură cu o pipetă. cum ar fi florile de tei sau de salcâm. luxaŃiile şi fracturile . alină durerea şi reduce frecvenŃa puseelor de gastrită.În tratamentul bolilor venerice. cu decoct de tătăneasă. . Cu această alifie se ung locurile afectate de 2-3 ori pe zi. din care una obligatoriu dimineaŃa. în faringite şi amigdalite acute şi cronice. DURERI DE GÂT. Prin acest tratament făcut zilnic. făcute de două ori pe zi pe locul afectat. Câteva din bolile care se vindecă cu tătăneasă CANCER . poate fi folosită direct pulberea de tătăneasă care este mult mai solubilă). calmează tusea.Cancerul de piele. când nu este suportat alcoolul. în vindecarea unei aluniŃe pe cale de a se canceriza. tătăneasa este un ajutor pretios. perioada de vindecare se scurtează cu până la jumătate. . la decoctul obŃinut după metoda prezentată mai sus se adaugă două linguri cu iarbă de coadaşoricelului. 1-3 căni pe zi. De exemplu. se extrag principii active care regenerează epiteliul. aceasta fiind un remediu preŃios în tratamentul vegetaŃiilor veneriene (produse de papilomavirusuri) şi al herpesului.

de grădină. SubŃirică. Această. se bucura din toate puterile ei de viaŃă. hărăzită să ne apere de “febra fânului”. deci în modul de administrare. subminând cât pot mijloacele naturale. “Problema” este că nu sunt administraŃi alcaloizii simpli. 2. ar fi trebuit ca accidentele provocate de folosirea ei să fie popularizate la nivel mondial. are petalele mai pestriŃe şi mai firave. o plantă cancerigenă. Mergând într-o zi la izvor.Tătăneasa . într-adevăr. aşa încât să apară efectele cancerigene menŃionate. calculate pe kilogram-corp. cum i se spune alergiei în popor. 3.. Este foarte posibil să apară însă studii statistice care să arate că tătăneasa este un. dar acest timp trece în defavoarea celor în suferinŃă. unele au prezentat chiar tumori hepatice. ci planta întreagă. mărul-lupului. Care este gradul de intensitate al presupusei acŃiuni cancerigene a tătănesei? Singură referire cât de cât precisă pe care o găsim în literatura noastră despre gradul de toxicitate al tătănesei este în cartea lui Mark Mayell . rostopască. problema constă în dozaj. planta care conŃine zeci şi sute de substanŃe active. năpraznic.Dacă a fost administrat 1 g de tătăneasă/kilogram-corp. decât nevinovata tătăneasă. în care se afirmă: “În cercurile fitoterapeutice internaŃionale. Ştim. lucru valabil şi pentru multe dintre medicamentele de sinteză. fragilă. plantă care conŃine principii active cu efecte antitumorale foarte puternice. am zărit o panseluŃă sălbatică. care conŃin în ele procente mult mai mari de nocivitate.“Ghid naturist de prim-ajutor” (Editura “Colosseum” 1996). ca şi în viaŃă. Argumentele aduse în discuŃie sunt următoarele: 1. fiind dăruită însă cu har ceresc. O campanie care însă nu “stă în picioare” atunci când se pun câteva întrebări: 1. se sugerează că potenŃialul cancerigen al unei ceşti de ceai de tătăneasă este mai scăzut decât al unui suc îndulcit cu zaharină”. În pădurea din spatele casei mele. nu va apărea vreodată vreun studiu statistic care să arate că tătăneasa utilizată în doze normale este cancerigenă şi mutagenă. da! Ca şi în cazul altor plante puternice: spânz. modestia ascunde virtuŃi. atunci acest fapt nu are nici o validitate din punct de vedere al medicinii umane. printre care la loc de “frunte” se află tătăneasa. lăsate nouă de Creator. Asta.. anticancerigen redutabil. Presupunând că tătăneasa ar fi. În baza acestor două fapte. . De altfel. înălŃându-şi petalele galbene către soarele strălucitor. când au luat naştere curentele de opinie “anti-tătăneasă”. accesibile şi într-o diversitate care în mod normal ar anula orice concurenŃă. lângă un soc gata să dea în floare. ea este una din plantele medicinale specifice începutului verii. Vă lăsăm să trageŃi concluziile. probabil. nu a apărut şi. Animalele furajate cu cantităŃi mari de tătăneasă au avut tulburări hepatice. ai căror efecte mutagene şi cancerigene au fost demonstrate prin teste de laborator. 2.aşa-numiŃii alcaloizi pirolizidinici -. Care au fost dozele. animalelor furajate cu tătăneasă din experimentele mentionate. ar avea efecte cancerigene. administrate animalelor din experimente? . (care de fapt este un bloc din Braşov. 4.un pericol?! În ultimii ani se vehiculează ideea că anumite plante medicinale tradiŃionale. desigur. Copie fidelă a panselei mari. Cunoscută sub numele de treifraŃi-pătaŃi (sau barba-împăratului). Au fost izolaŃi anumiŃi compuşi ai tătănesei . s-a făcut o adevărată campanie prin care s-a susŃinut că “tătăneasa este cancerigenă”. care sunt mult mai ieftine. marile concerne farmaceutice recurg la mijloace din ce în ce mai sofisticate şi bizare pentru a-şi vinde produsele. Şi în natură. într-adevăr alcaloizii în cauză ar putea avea efect cancerigen. daruri nesperate de frumuseŃe şi sănătate. deoarece în acest caz ar trebui să-i administrăm unui adult cu greutate normală 75 g de tătăneasă (o pungă şi jumătate de la Plafar!) pe zi. Unde sunt statisticile privitoare la bolile sau mortalitatea provocate de utilizarea internă a tătănesei? Ele nu există! Din ‘85. că timpul va scoate adevărul la iveală.Desprinşi de “contextul” plantei ca întreg. O floare în lupta cu alergiile: TREI-FRAłI-PĂTAłI (Viola tricolor) De multă vreme n-a fost iarba atât de înaltă şi atât de plină de flori! Ploile din anul acesta au făcut adevărate minuni. răsar în fiece zi fel de feluri de plante. De ce sunt trecute sub tacere substanŃele anticancerigene din tătăneasă? . dar aşezat în plină natură).

Floricelele cresc câte una singură pe tulpină. pentru că. se beau două căni pe zi din acest remediu. cu mijlocul galben. cu frunze şi flori. . se combină infuzia cu maceratul la rece. şi au început a se lupta cu ea. Decoctul. se face o cură în care se bea ceai de trei-fraŃi-pătaŃi. iar efectul este foarte posibil să vă surprindă într-un mod foarte plăcut: această plantă nu numai că previne reacŃia alergică. cărora le curg nasul şi ochii. culoarea ei specifică este albastru spre violet. cu marginea dinŃată. în straturi subŃiri. Se beau 2-4 căni pe zi. prin smulgere. câte o cană. cu miros abia simŃit şi suav ca tinereŃea lor. Bolile care se vindecă cu trei-fraŃi-pătaŃi . dimineaŃa. doar că. Numai ce au ajuns în vizuina fiarei. precum şi în bronşită. care s-au pornit cu toŃii la luptă.Alergia la polen şi praf . pustiindu-le holdele şi întunecându-le soarele. şi din frumuseŃea lor strălucitoare nu a mai rămas nimic. cu pete albe către interior. pe stomacul gol. că toată faŃa şi pielea li s-a umplut de bube. care au urticarii pe piele. ca să se uite. Timpul optim de recoltare: lunile iulie. în loc să opărim planta cu o cană de apă după filtrare. O cură durează minimum 21 de zile. La munte. În zona câmpiei.La fiecare schimbare de anotimp. august şi septembrie. ei s-au pus în genunchi şi au început a se ruga cu lacrimi la bunul Tată din Ceruri să le curme suferinŃa. Iar Dumnezeu le-a ascultat ruga şi i-a transformat pe cei trei fraŃi într-o floare cu tulpina fragedă. În bolile mai grele. Tulpina. ar trebui să încerce măcar o cură de trei săptămâni cu ceai de trei-fraŃi-pătaŃi. planta ar fi distrusă. panseluŃa sălbatică (trei-fraŃi-pătaŃi) creşte spontan pe câmpii şi pe pajişti. În tusea grea (cu multe secreŃii). pe stomacul gol. după uscare. în locuri virane şi la margini de drum. balaurul le-a spus că. se iau patru linguri de plantă şi se pun într-un sfert de litru de apă (o cană de ceai) la înmuiat. iar planta ramasă după filtrare se opăreşte cu încă o cană de apă clocotită. Acea floare se cheamă şi acum trei-fraŃi-pătaŃi. în astmul în faza acută. iar preparatul obŃinut se bea pe parcursul unei zile. mobilizând toxinele şi accelerând eliminarea lor pe toate cele trei căi: transpiraŃie.ToŃi cei care strănută la contactul cu polenul sau cu praful. cum o culegem şi cum o putem folosi pentru a ne redobândi sănătatea. Ceaiul se bea îndulcit cu miere de salcâm. omorându-l. care înspăimânta de ani de zile pe supuşii tatălui lor. care vindecă toate bolile pielii. Şi încă un amănunt: în timpul uscării. care are darul de a debloca rapid căile respiratorii. Fiind o plantă foarte bogată în apă. Şi numai ce şi-a dat suflarea jivina. Nu cumva să credeti că v-a intrat în casa un priculici! Pur şi simplu capsulele plantei explodează. Mare iubitoare de lumină. se lasă să se răcească vreme de jumătate de oră la temperatura camerei. Când erau gata să-l răpună. iar frunzele sunt ovale. furându-le copiii. se bea decoct de trei-fraŃi-pătaŃi. Acesta se obŃine la fel ca ceaiul descris mai sus. să vedem unde o găsim. de seara până dimineaŃa. o vom fierbe vreme de 5 minute la foc mic. se taie cu un cuŃit. senzaŃii de sufocare. care se pune deoparte. florile au culoare galben deschis (ca lămâia). planta se usucă la umbră. Descrierea plantei Originară din Europa. se beau patru căni pe zi.Astmul şi bronşita alergică . Moduri de preparare Infuzie.Mic istoric Zice-se că au fost odată trei feciori de împărat frumoşi şi viteji. veti auzi nişte foşnete şi pocnete stranii. cele mai bune rezultate le dă decoctul de plantă. când se filtrează maceratul rezultat. de 3 ori pe zi. Se macină planta cu o râşniŃă de cafea sau se pisează bine în piuă ori în mojar. dar poate chiar stopa un proces alergic deja declanşat (în câteva ore). să biruiască un balaur înfricoşător. de s-a oprit soarele pe cer. după care se filtrează. uneori formează adevărate lanuri colorate şi parfumate. dintr-un braŃ de tulpini n-o să vă rămână mai mult de o mână de plantă. . Acest remediu este unul din cele mai puternice depurative cunoscute în fitoterapia noastră. dacă nu l-or lăsa în viaŃă. La sfârşit. Atunci când boala este în faza acută. În bolile mai uşoare. mare năpastă se va abate asupra lor. Cum nu se mai puteau arăta aşa în lume. Asia Occidentală şi Africa de Nord. urină şi prin scaun. Recoltarea De la trei-fraŃi-pătaŃi se foloseşte numai partea aeriană. Şi dacă tot v-am spus povestea ei. După culegere. Dar ei aveau inimi viteze şi nu s-au dat înapoi.

după o săptămână. cancer cu diverse localizări. S-o folosim acum.Psoriazisul şi alte dermatoze alergice . nu este o exagerare.Rinita şi rinosinuzita alergică . Nu mică a fost mirarea aceluiaşi medic când. Diagnosticul: psoriazis. la o cană de apă clocotită (pentru boli de piele) sau la un litru de apă (pentru leucoree). A fost internată în spitalul de boli de piele vreme de câteva luni. produse de intoxicare (reumatism degenerativ. mofturoasă atât la mâncare. când abia începeam să pătrund tainele ierburilor de leac. adăugând. va declanşa procese de purificare foarte puternice. Doctorul care o trata i-a spus sceptic: “Fă-o şi pe asta.în toate aceste afecŃiuni.Mereu când vine vorba despre psoriazis. În cazul ei. mi-aduc aminte de o doamnă pe care am cunoscut-o în anii de studenŃie. va elimina efectele nefaste ale medicamentelor chimice pe care eventual le-aŃi luat. Se lasă acoperit 30 de minute. Noi. la litrul de ceai. iar în câteva luni s-au extins şi au cuprins 70% din corp. oricât de prost dispusă ar fi (au şi animalele toane. nu în ultimul rând. După primul tratament. chiar dacă nu au apărut rezultatele pe care le asteptaŃi. o jumătate de linguriŃă rasă de iarbă de rostopască. în aparenŃă banal. Efortul va merita! . când a fost secetă şi nu am avut suficientă plantă. folosindu-ne înŃelepciunea. . Îi sunt foarte recunoscător acelei doamne. Disperată de starea în care ajunsese. dar nici un rezultat. Se fac cure îndelungate cu ceai de trei-fraŃi-pătaŃi. Acest tratament. sătulă să tot umble pe holurile spitalului “pictată” cu soluŃii de toate culorile curcubeului.Indiferent dacă este vorba de o afecŃiune pe fond alergic sau pe fond infecŃios.. pisicii mamei mele De zece ani. seară de seară. va recomandăm o cură de 30 de zile. apoi continuaŃi cu cealaltă nară. la lumina stelelor care se vedeau prin geamul salonului de spital şi care-i Ńinea loc de lumânări. în general. este iarba de trei-fraŃi-pătaŃi. a luat o boală care a făcut să-i cadă foarte tare blăniŃa . faceti o lună de pauză şi. cura cu ceai de trei-fraŃipătaŃi (2-4 căni pe zi) vă va ajută. Singurul fel de “hrană” pe care Susu însă nu-l refuză niciodată. care va fi folosit în locul apei de băut. cât şi aşa. că aŃi rezolvat pe jumătate lucrurile. Nici cea mai apetisantă bucăŃică de carne nu se compară cu această delicatesă 100% vegetală. pe stomacul gol. tratamentul consecvent cu plante purificatoare înseamnă.. Anul trecut. nu a mai revenit niciodată.un motiv serios pentru ca ai casei să se aprovizioneze din belşug anul acesta cu acest elixir. s-a hotărât să urmeze un tratament inedit: nu a mai mâncat nimic vreme de 7 zile. a băut numai ceai de trei-fraŃi-pătaŃi (doi litri pe zi) şi s-a rugat. Se aplică comprese în dermatoze şi bube dulci. până simŃiŃi că locul s-a curăŃat bine. dereglările endocrine) . oricum nu mai ai ce pierde”. se face infuzie din 4 linguri de plantă mărunŃită.Acneea . chiar dacă nu atât de insuportabile ca oamenii). va pregăti terenul pentru alte remedii specifice bolii respective şi. Se strecoară. Au trecut de atunci aproape 20 de ani. mama mea are cea mai mofturoasă pisică pe care am văzut-o vreodată. de o spălare de toxine a organismului... oricât de grave ar fi. care nu aveau nici un efect. la care adăugaŃi aspiraŃiile nazale făcute astfel: în jumătate de pahar cu decoct foarte concentrat (aveŃi reŃeta mai sus). Pacienta a urmat apoi o cură alimentară cu vegetale (fără carne şi băutură). Animalele simt instinctiv ca au nevoie de purificare. Sfatul.. în pragul acestei veri . pentru cei care au avut probleme hepatice. cu un litru de ceai băut zilnic. puneŃi un sfert de linguriŃă de sare grunjoasă şi amestecaŃi bine. Cum această iarbă este o adevărată regină printre plantele de dezintoxicare. pe care o consumă cu o plăcere imensa. puneŃi în căuşul palmei această soluŃie şi aspiraŃi-o cu o nară. corpul pacientei sale a început să se cureŃe de la sine şi să rămână de parcă nici nu ar fi existat boala vreodată. Uz extern Pentru tratarea dermatozelor. a făcut tot felul de tratamente.Este o afecŃiune care răspunde extraordinar de bine la tratamentul cu regim vegetarian (mai ales cu crudităŃi) şi ceaiuri depurative. un tratament intern cu acest ceai. . a bubelor dulci şi a scurgerilor vaginale (leucoree). FaceŃi. oamenii. trebuie să ne îngrijim de sănătate. mai faceŃi apoi 30 de zile de cură. Rezultatele vă vor uimi. care după aceea au prins cruste.Bolile grave. aşadar. iar boala aceea cumplită a ramas un vis. boala a debutat foarte repede: au apărut pe corp un fel de pete roşii. încredere de care aveam mare nevoie la început. deoarece cazul ei mi-a dat foarte multă încredere în plante şi în puterea tămăduitoare a naturii. a mai luat din când în când din ceaiul miraculos. se fac spălături vaginale pentru leucoree.

rezultatele sunt surprinzătoare. cu următoarea reŃetă: se iau părŃi egale din: muşeŃel.se încălzeşte o felie de slănină de porc. sunătoare.într-un lighean cu apă caldă se dizolvă trei aspirine. de fiecare dată. coada-şoricelului. Totul se pune într-o sticlă de o jumătate de litru. Se Ńine capul aplecat în partea cealaltă. . busuioc şi se amestecă omogen. într-o tigaie. până ce apa se răceşte. . pe care le-am încercat în familie. Aşa cum am spus. L-am încercat pe mine şi are efect fulgerător. opărită cu 250 ml apă. Apoi se pune într-o pânză curată şi se aşează pe urechea bolnavă.luminoase. pentru a se dizolva complet sarea (deşi mai rămâne pe fundul sticlei puŃin). neafumată şi nesărată. “ReŃeta eficace pentru durerile de reumatism” Leacul a fost testat pe foarte multe persoane şi. . apoi se adaugă 3 cuburi de gheaŃă şi se bea lichidul după ce ele s-au dizolvat.se umple un pahar cu apă şi se înclină în sens invers. când câmpurile şi locurile virgine sunt pline de trei-fraŃipătaŃi. Se lasă să stea 10 minute. ca şi cum ai vrea să dai altcuiva să bea. Se beau 3-4 căni pe zi. am intrat în posesia unei cărŃi foarte vechi. rezultatele au fost spectaculoase. . atât cât să suporte bolnavul. Este foarte reconfortant.SenzaŃie de leşin . ReŃeta: la un sfert de litru de spirt medicinal se adaugă o lingură de sare de lămâie şi o linguriŃă de sare de bucătărie foarte fină. .Suc pentru sufocări . cu rezultate deosebite. se strecoară. Se Ńin picioarele înăuntru. “Vă propun câteva tratamente vechi şi foarte eficiente” Din întâmplare. Amestecul se lasă să stea 7-10 zile. bine învelit (iarna se stă lângă o sobă încinsă). printre altele. am gasit şi câteva reŃete de leacuri. Se ung cu acest spirt locurile dureroase şi se stă la căldură.se prepară o infuzie dintr-o linguriŃă de spin alb. “Leac contra insomniei” Insomnia se poate vindecă miraculos.Leac pentru picioare obosite .Contra otitei . pentru a se putea agita din când în când. Se face o infuzie cu un pumn de plante la un litru de apă. dar bei tu. în care.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful