Dr. ELENA FLORESCU Ing. D. LOBODAN Ing.

CAMELIA LUBURICI

Dr. I. MILITW Dr. I. ISAC Dr. T. GROZA

Coordonatori: Dr. ELENA FLORESCU Dr. I. MILITIU

Profil agricol Meseria : horticilitor-mecanizator
CLASA a XIk

8

EDITURA CERES
BUCURESTI 1982'

Manualul a fost elaborat conform PrWrnmei $colare aprobatg de Minister"] Edueariei $i f n v ~ ~ ~ r n l n t u lrui nr. 344811979 u

LEGUMICULTURA

Referenti: Prof. dr. doc. A. NEGRILA Prof. I. CARP $ef lucriri M. MIHALACEIE Prof. M. PAUN

1. Introducere

1.l. Obiectul ~i importanfa legumiculturii
Obiectul legurniculturii. Legumicultura este ~ t i i n t a care se OCUI.'~ cu studiul particularit5tilor biologice ale plantelor legumicole ~i relatiilor acestora cu mediul EnconjurBtor, cu scopul de a se interveni cu cele rnai corespunzatoare mgsuri agrotchnice care d satisfar: cerintele plantelor tn toat5 pcrioada de vegetatie pentru obtinerea de productii mari, de calitate supcrioarz, in tot timpul ~ n u l u i la costuri clt rnai mici. $i Pe ling5 claborarea de mgsuri agrotehnice impusc de conditiile concrete din fiecare zonP de culturz, legumicultura se rnai ocupi de ameliorarea s01.urilor existente, crearea de soiuri $i hibrizi cu productivitate sporitz, rezlstent5 la boli $i d?iu~un%tori, organizarea procesului de producfie $i valorlde ficare, adic5 de modul cum trebuie sP se desfa~oare fluxul tehnologic de l a producerea semintei pins la valorificarea produselor. Importanfa legumiculturii. Numeroasele cercetzri privind valoarea alimentar5 a produselor agricole scot in evident5 rolul deosebit pe care f au legumele in alimentatia. rational5 a omului. fn compozitia legumelor i n t 6 proteine, grHsimi, gluci.de $i alte substante la care se adaugj saruri minerale ~i vitamine (tabel* 1). Cele rnai mari cantitafi de vitamine se gkesc in Icgumele proaspete $i rnai ales in legumele care se consum5 in stare crudi. Astfcl, vitamina A. care stiinuleazii cre~terea~i vederea, se gHse$te in rnorcovl, tomate, spanac, m a k e etc. Vitamina B este prezenti in toate legumele Si mai ales in varC, tomate, cartofi Si spanac. Lipsa ei provoacz boala numit? ,,Beri-beri". Vitamina C, care combate scorbutul, este prezentz E cantltatl n apreciabile in ardei, tomate, spanac, varzH, fasole, salat5 etc. Szrurile minerale se g5sesc in majoritatea legumelor sub formZ de siruri de calciu, potasiu. fier etc. Acestea ajut5 la neutralizarea aciditzfii din organism, reglarea permeabilitifii capilare, coordonarea proceselor neuro-musculare etc. Consumul legumelor contribuie activ la hidratarea organismului, Stimularea activitzfii sisternului muscular prin aportul de monozaharide, t i mularea poftei de mincare datorits uleiurilor eterice, alcalinizarea plasmei sanguine . ~sporirea activitafii epzimelor prin aportul de elemente minerale i ca Fe. Mg, Ca, I ,Zn, F etc. Legumele mai contribuie la stimularea activitgfii ( glandelor eridocrine, mgrirea capacitjfii de apzrare a organismului, reglarea metabolismului etc. Legumeie se digerg u p r , in 2-4 ore, in timp ce carnea in 5-6 ore. Unele specii de iegume cu ceapa, usturoiul, hreanul etc., care confin substan:fe antibiotice numite ,,fitoncideW, efecte terapeutice fiind aq folosite ca plante medicinale din cele rnai vechi timpuri.

no c-y.

c-1 1

=s

; I

c

6

o

2-

lsz-ss dodo"

g-z- O-35.9 *mmL o
013

C -

c ~ o c o

m 1 %n t

o

I

I

Cercetsrile au dcmonstrat c 3 pentru buna functionare a organismuhi omul are nevoie de 350-400 g lcgume/zi. Pe lings importanfa alimentat%,legumicultura are ~i o important2 economics devenind factorul determinant f n dezvoltarea unor unit5fi industriale cum sfnt fabfcile de tractoare ~i m a ~ i n i pentru legumicultur5, fabrieile de conserve etc. TotodatH, datoritk faptului c5 legumicultura este cel mai intensiv sector din affricultur5, putindu-se asigura pe un hectar productii de 6-10 $ chiar 20 de ori mai mari decft pe un hectar de cereale, se asigurz valorificarea superioara a terenului, venituri mari $i folosirea uniform5 a fortei de muncH, in tot timpul anului. DacH se adaugl ~i faptul c5 mari cantitsti de legume sint exportate, rezulta c5 legumicultura este un sector important economiei noastre nationale.

1.2. Stadiul actual :i perspectivele de dezvoltare a legnmiculturii in fara noastrg, in Iumina documentelor de partid... si-. .de stat ..-a .

.7J

<z -,-,i ? a1
xd

2

M

2:

~r ? w e ? 5P . Z ~ % , S 3 O D m $ 5 rrn
C)

5 5 1, ,
8%1 Ua
1 1

E

0

qg l o ln? o q ecP

0

n

' 1

I

I 1m

OOOOCCCS

-

5S

0

22 &5
c m

:gz-g 983 ocoa
000

-I

I 21 _I

-o--olN2G

-

n

N-

--

orn~aa m o m
-7-

fn ultimele douk cincinalv iegumicultura s-a dezvoltat intr-up ritm foartc intens contribuind la dublarea cc~nsumului lcgume care P perioada 1974de n 1979 a crescut de la 45-50 kg la 110-1 15 kg legume pe locuitor. fn acela$ timp au sporit, atit capacitsfile de prelucrare industrial5 a legumelor, cft ! $ exportul de prodnse proaspete sau conservate ... Aceste rezultate se datoresc unor concept11organizatorice noi cum sint: concentrarea ~i specializarea productiei, amppasarea legumelor pe cele mai ~i fertile terenuri, dorarea cu m a ~ i n i utilaje perfecfionate, aplicarea de tehnologii moderne bazate Fte mecanizare, chimizare $i irigare etc. Pornind de la stadiul actual ~i avind h vedere perspectivele dezvoltHii social economice ale +rii noastre, Directivele Congresului al XII-lea al Partidului Comunisi RomLr, au stabilit c5 in cincinalul 1981- 1985, in legumicultur5 productia medie trebuie sii ajung.8 l a peste 20 de tone pe hectar. In acest fel consumul de legume va crc9te pTn5 la 200 kg pe locuitor din care 155 kg in stare proaspzt5. Pentru realizarea acestui obiectiv leguinicultura se v i dezvolta intensiv dup5 criterii ~tiinfifice, accent deosebit trebuind sS se pun5 pe: - dessvirsirea actiunii de concentrare ~i specializare a productiei: . - modernizarea bazei tehnico-materiale; - aplicarea de tehnologii moderne bazat5 pe mecanizare, chimizare $i irigare prin care s5 se asigure atit cre9terea prodnctiei, cit ~i reducerea consumurilor de cornbustibili pe tona de produs; - diversificarea sortimentului de legume 5i c~alonareaproductiei pe o perioad5 cPt mai lung5 din an; extinderea suprafetelor de culturi protejate; - obtinerea ~i introducerea in cultur5 a unor soiuri ~i hibrizi noi, cu potential productiv ridicat ~i a seminfelor de Pnaltri valoare agrobiologicH; - ridicarea nivelului de calificare a tuturor celor care lucreazj E legun miculturg ; - cre~terea rolului cercetjrii Stiintifice ;.i aplicarea c9t mai rapids a rezultatelor In productie etc. Consiliile unice agroindustriale de stat ~i cooperatiste, Enfiintate fn l9?9, asigur5 conditii organizatorice pentru folosirea rational5 a fondului funclar, a bazei tehnico-materide, a valorifidrii integrale a productiel leg'micole $i a celorlalte m9suri de kodernizare enuntate rnai sus.

Foarte pretenfioase la intensitatea luminii sint : tomatele. Se pot lua ins5 m b u r i pentru d i i n u a r e a efectului dlunator a1 deficitului de luminz. infloresc $i fructifics tirziu sau deloc. in care plantele au ap2rut ~i evoluat. Acest fenomen se Pntilne~tefrecvent in spatii acoperite (sere. Africa. la la tomate). spanacul. cieoarece de la plantele amintite se consum5 p5rtile vegetative. vinetele. Asia. Deosebit de pretentioase la lumina sint plantele tinere (in faza de rgsad) precum $i P perioada de Pnflorire $i legare a fructelor. se rnai poate folosi iluminatul artificial la producerea rgsadurilor.2. mai ales in sere. ParticularitSfile ecologiei plantelor legumicole Plantele legumicole de astzzi provin din plante sglbatice. Ele suports temperaturi maxime de 35-40°C. Aceste de zi scurtl). Aceste plante bine InrHdScinate suportz $i tempera- . Cunoaqterea acestor cerinfe $i dirijarea lor este de cea mai mare important2 pentru practica legumicol2. + . castravefii. De multe ori acestc mHsuri sint insuficiente in care caz se poate recurge $i folosirea unor substanfe stirnulatoare ale procesului de fructificare (ex. apli. mgrarul ~ialtele Plantele legumicole originare din zonele sudice. au imprimat acestora anumite caractere $i cerinfe. orientarea plantelor. salatci de frunze. florile nu mai lea@ (avorteazg $i cadj. fn unele cazuri ins2. . ridichile de l u n l emit u$or tulpini floarale. adzposturi. sau la producerea seminjelor. ea stEnd la baza procesului de fotosintez2.4ustralia). rnlrarul.7 Cap. telor cel putin 12. trebuie asigurate condifiile de iluminare cerute de fiecare specie in parte. vinetele. tomatele in America central5 etc..S$ecii $rete%. T special fotosinteza si respiratia. n Cultivate P alte conditii de duratl a zilei plantele iyi prelungesc perioada de vegetatie. ridichea de lunl. f n timpul verii.S$ecii +uliw pretelztkoase l a ca'ZdurZ. . barnele. Mai putin pretenfioase s h t : morcovul. De aceea pentru obtinerea unor productii bunk la plantele de la care se consum2 fructe. Legumicultura general5 2. 2. scHderea temperaturii din local in t i m p d noptii qi in zilele innorate. fn aceste spatii l-ina este factorul eel mai greu i de dirijat .blanle de zi lung2. cu atit plantele cresc $i fructificg mai repede. aer. primiivara devreme sau toarnna tirziu. nism qi mediu. In funcfie de originea lor. fenomen nedorit in practic5. Aceste plante sInt distruse chiar $i la temperaturi pozitive de + 2 .1. ardeii. S u b temperatura minim% yi peste cea maxim2 plantele s h t distruse In scurt timp. unele soiuri d e salats. Particularitlfile ecologice ale plantelor legumicole. Temperatura condifioneazg desf57urarea proceselor vitale din plante. Dintre acestea se pot enumera: tomatele. hstfel. ardeii. ca de exemplu: orientarea corectl a spatillor fat5 de punctele cardinale. I. din care provin foarte numeroasc plante legumicole. La temperatura optima fotosinteza are cel mai mare randament da& qi ceilalfi factori sint asiguraTi in optim. rlsadnite. Cu clt lumina este mai intensz. folosirea unor soinri special create. Astfel. ~nu poate fi suplinit in totalitate. pepenii. ardeii.). pgtlsgelele vinete In India $i BirmBnia. mai exist5 qi a s t k i in stare sailbaticl in zonele de origine (ex. fasolea ~i dtele. hran5. Pe parcursul perioadei de vegetatie plantele manifest2 de asemenea cerinte diferite. unde factorii de vegetafie sint asiprafi de catre om.18 ore de iluminare $i numesc . spanacul. n optima gi maxim2 de vegetatie. fasolea. castravefii. varza. varza. plantele legumicole formate in zone mai nordice. Conditiile ecologogice. care germineazl la minimum 2-5OC ~i care pentru formarea partilor comestibile necesita temperaturi moderate. vinetele. . iar unele specii subatice. care sint plante de zi lungs. bamele ~i altele. mazHrea. iar producfia scade. RelafiiIe plantelor legumicole cu factorii de mediu: lumin5. cur5tirea geamurilor sau a polietilenei.tioase l a c ~ d u r d care necesit2 pentru geminarea semin. salata. Originea lor este foarte diferitl (Europa. fiecare specie sau grup5 de specii manifest5 cerinte diferite fat5 de factorii de vegetatie: lumin5. Din aceast5 gmp& se fac parte: salata. cind lumina este in deficit. pretind zilnic 12 ore de iluminare $i se numesc plartle dc zi scurta'. fn conditii de luminon zitate scHzut% plantele se alungesc. De asemenea. necesita zilnic 16. fasolea. . temperaturs. spanacul. tomatele. Fiecare specie are o temperaturl minims. au o cre~tere Pnsugiri sint favorabile. iqi schimbl habitusul etc. leu~teanull etc. + 3OC. de 14-20°C. apH.16OC care vegeteazii gi fructifics bine la 22-28°C. Relafiile plantelor legumicole cu factorii de mediu Lumina este un factor determinant In viata plantelor verzl. morcovul. hranii si aer 2. adfiposturi) in timpul iernii. spanacul. temperaturs. dovleceii. America. cultivate primgvara $i toamna (deci in condifii puternica dar fructificz tirziu sau deloc. castravefii. Din aceastl grup5 fac parte: pepenii. plantele legumicole au pretenfii diferite fa$% de intensitatea luminii. schimbarea duratei de iluminare este folositoare pentru practicg. ridichea de lung. Astfel. ca rezultat a1 interacfiunii dintre orga-..morcovul in jurul Mgrii Mediteranene. h urma unei Pndelungate selecfii naturale $i artificiale. f n raport cu cerintele plantelor legumicole fafz de cllduril ele pot fi clasificate in trei man grupe: . pepenii. Plantelc lcgumicole au cerinfe diferite ~i fat5 de durata perioadei d e iluminare.

5 %d Z 2 '.. 5g.E'5-2 . g. 2 ' 2 wa.? n4 0 c23 d + @ < -.5 Z I I I I m e 0 I b m o *nCTCU 1 wmom 4*NN I % I I I I % I l l 1 2 1 0 t . a.. '2 a E 0 C $:a. $43 SZ . 2 a.W Z 2 2 a 0 --- a.a a gu<sa"g 42- a 2 % ES .s 3 " . si? mwmo rlr(*N 1 0 e .'s" d Z d O .- 25 " 5 :.P.!+ zg a2 s p- jE $ . 1 r & ' C : ->d ' g39 6 5 "d 3 5 . a < qm y 2 0 " d a.a. aa. 0 w . . ..53 s 22 $53.d u a 2*g+ Eu vr ~. -C C '"a.~ m t ..c a ...2 2 2 s . ~ ~ c 3 0. .a%X g ...2 a. . c $0. .r3 e. $a. . 2.g + " ""%$ >d 0 )* (IT+ Pl.2 u6 .>dZ e w ~ 1 9 * w N-NOlm ~ w o e w m N N m N N I l l 0 N-NCIM F O N w~w ~ d c o N-FINN I I I I I 1 a m . .&":S 'Czz 22 33azit: G 9 W .+ 5 3 .L.w 0 1$*..+m-.2z-Ma % a '4 .Z>d4.Z % . 2 a...&A 2 d 'Z -d '$ i ~ 2 .g%.d .Id r .a 0 . :? aU 2% g d O i d a ... " .V-€J a.Z g .w ad- .g 2 & 0. .zxssfl $ a s Z l l I I LI g . 5 a= cma. & Z a.C " -w c 1$ al=.-a. m w cowworn 3 " d N I I I I I I N*NNN m I w o a w m rrd--- I I I I I 1 zyzg wowcc I I I I r l n n gyza" " C L'Z 2 v . :zCL>S "d z." " 'C a cj a .Zm- a 2 5 a.E2 .5 V* .oa.2- 2-s u-LU c-=.3.a CI w u 2111 .c a t ..c a 2 w .P .m I d It 1 0 r- " . 2 ..: I I >$$$ . + 2 ed a2 9 . g 4 "-3 .* n g . 5 2 :aa .s-$ . $ 0 N VP c I d 4%'28E 4=$.3 )G.2 3 6 27'2 .r A d rd OCUW ..'2$ E 0 g q + -* a C'Z* " a . 0 + d"* " $$ * . ..+ O vr c 2 . o + m &<a w 2 I4 L a .

la concentratii intre 0.8-7. fiind necesar tuturor plantelor verzi. durata mare de pHstrare a seminfelor. atft la nivelul pHrtilor aeriene.0 I CaO I Total VarzH tlrzie Ridichi de lunii In clmp SalatA I clmp n Castraveti de clmp Castraveti de serH Tomate de clmp Tomate de serii 3. fmpgrtindu-se cu o rig12 in 16 pitr5tele. Examinarea $urit&ii. Majoritatea plantelor legumicole cer un p H neutru. (peste I %) sint d5~rLtoare plantelor. este un mijloc important de sporirt a producfiei. folosirea generatoarelor speciale etc.a. De exemplu: leu~teanul$i tarhonul. telina.1..3 5 s la castravefi. purH. care confine mai multe gaze. Majoritatea planrelor legumicole anuale $i bienale se ^Inmultesc numai pe cale sexuat2. S-a constatat c la suprafafa soluH rilor ingrg~ate Pngra$%minte cu organice. fasolea. morcovul.se creeaz5 o aerisire slab5 in atmosfera sau in sol. Sporirea concentrafiei de CO.2 0/6 s-au obfinut spon~ri de productie de 18-22% la tomate $i de 3 0 . S2minfa bun5 pentru sem5nat trebuie d ?ndeplincasd urm%toarele condifii: s fie autentic5. pot fi folosite diferite surse: arderea gazului metan. culturile de legume trebuie susfinute permanent cu elemente nutritive printr-o fertilizare rafionalg. bamele. aerul este mai bogat P CO.Tabelul 3 Consumul de substante nutritive In kglha (dupii I n d r e a D.. Folosirea seminfelor s5n5toase d e calitate bun2 este una din verigile care conditioneaz5 sporirea cantitiitii $i calitHfii recoltelor de legume. anghinarea. mazirea. spanacul. reventul ?. ridichea 7. in toate fazele de vegetafie. ridichile. Autenticitatea semu~telor presupune ca seminfele s5 apartins in exclusivitate unui anumit soi. s%n%toas%. salata. insofit5 de o luminozitate mare $i temperatura optima. conopida. Pentru fertilizarea cu CO. a hibrizilor simpli $i heterozis. varza. fn mediul natural oxigenul se g5sevte 2n cantitali suficiente. mazSre etc. intre 2 $i 8 ani.7 ) (ex. Oxigcnul (21 % in qtmosferl) este necesar in procesul de respirafie a1 plantelor. este necesar s se asigure la nivelul H r5dHcinilor substante nutritive indestulatoare dar in concentratii mai mici. prin seminfe ~i controlul calitiifii semintelor Aerul $i gazele. facultatea ~i energia genninativs ridicatz. degajarea lui din butelii speciale cu CO. virlete. f n acest scop proba medie se amestecH bine ~i apoi se Pntinde uniform pe o suprafat5 plan5 intr-un strat gros de circa 1 cm. I K. in funcfie de specie. datorit2 n descompunerii materiei organice. iar productia creyte $i pe aceasta cale.) Substanla ac:iv5 Specia 3. fasolea. iar unele specii perene se pot Inmulfi pe ambele c5i. administrarea de acid carbonic (zapad% carhonicL). posibilitatea pAstr5rii in condifii bune a semintelor datorit5 volumului redus $i confinutului s&ut in ap5. AZte gaze care pot apare in mod accidental in preajma plantelor ca: bioxidul de sulf. la care se intervine cu lucrHri de afinare. De exemplu: mazgrea. Plantele sint intr-un schimb permanent cu atmosfera inconjur5toare. reventul). N I P. Probele de analizs se cPnt5resc ' - .7) (ex.a. . de la care pentru Pnmulfire se folosesc de fapt fructele. contribuie la sporirea productiei.03% in atmosfers) are un rol esenfial in asimilaria clorofilian5. iar masa a 1 000 de boabe d fie mare.. Materialul folosit pentru inmulfirea pe cale sexuata cunoscut in practics sub denumirea de &mint%. fnmulfirea plantelor legumicole avind un sistem radicular slab dezvoltat. A$a este cazul spatiilor de cultur5 care trebuie permanent aerisite. Astfel. precum $i a solurilor tasate sau cu exces de umiditate. varza. A~adar pentru a obtine productii man $i de bun5 calitate. castravetii.l $i 0. in forma pHtrat5. inecanizarea lucr5rilor de semHnat . drenaje $.0. cit $i in sol. iar din cele cu numere impare de alt5 parte. fnmulfirea plantelor legumicole prin seminte prezint2 o serie de avaptaje practice din care menfionsm urm2toarele: de la o singura plantgseobfine un numPr foarte mare de seminte. fnunele situatii ins%. Aceastg Pnsu~ire mai poart%numele de puritate biologic% $i se asigurH in& din perioada de vegetafie a culturilor semincere prin lucr5ri repetate de purificare efectuate sub fndrumarea $i controlul speciali~tilor. marirea concentratiei de CO. Bioxidu1 de carbon (0. posibilitatea introducerii in practid prin intermediul inmulfirii sexuate. obfinindu-se astfel dou5 probe de anal&%..a. Sint unele specii ins5 care prefer5 reactia slab acidi (pH 5 3 . cum sint hreanul $i usturoiul. spanacul. bame. de seminfe apa4inhd altor specii. Pentru examinarea puritzfii se ia proba de analizat din proba medie primit5. aibH H sj. Puritatea se exprim5 in procente din greutate yi reprezinta totalitatea semin$elor care aparfin aceleia~i specii de plante. pepenii etc. sfecla. ardei. Concentratiile prea mari de CO. Indicii calitativi ai semintelor de legume. Tot atit de important5 este $i cunoayterea pretenfiilor diferitelor plante la reactia solului ~i asigurarea in optim a acestuia. amoniacul. pin5 la anurnite limite. iar altele reactie slab alcalihl p H 6. praful sint d5unHtoare plantelor. De aceea ingrH$imintele trebuie aplicate pe baza analizelor de laborator.). f n sere. oxidul de carbon $. araeii. ca ~i fumul. Piiritatea este insu~ireaseminfelor de a fi lipsite de corpuri strHine.a. Cu o lingurif5 sau cu o spatulg se iau seminfele pe s5rite din p5trHfelele notate cu nurnere pare de o parte. Pentru plante cele mai importante sint oxigenul $i bioxidul de carbon. ParticnlaritSitile inmultirii plantelor legumicole Plantele legumicole se inmultesc pe doui cgi : $e caZe sexuata' (prin seminte) $i pe cale vegetativd) (prin anumite porfiuni de planta). de seminte de buruieni sau alte impurit5fi. dar cste imprapriu pentru morcov pLtrunjel $. tomatele.a.corespunde nomenclaturii botanice pentru tomate. once exces de ingr5~Hminte fiind dHunator plantelor. Pe cale vegetativj se fnmultesc acele legume ce nu formeaz5 seminfe in condifiile climatice din tara noastr5.

Plantarea bulbililor si bulbilor se face prim5vara sau toamna. atunci cind sint puse in condifii prielnice de mediul..exprim5 in procente din nun&. E a constituie singura posibilitate de inmulfire pentru legumele de origini mai fndepzrtate. Dup5 parcurgerea num5rului de zile previzute in STAS pentru fiecare specie se numiIra seminfcle incolfite. care inainte de plantarea in cfmp se inr5d5cineazZ P r5sadnite.fnmuldirea p r i n tzlbercul?: este aplicat5 la cartof.fnw~ulfircla.) este o alt5 insugire important5 a semintelor care depinde de m5rimea ~i greutatea seminfelor.2. ceapa e ~ a l o t 5 ceapa de ~i Egipt. f n funcfie de facultatea germinativ5 gi puritate se stabile~tecantitatea de s5mt1lf5. inseamn5 c5 nu s a lucrat corect gi se repet5 analiza. Se folosesc . care nu reuSesc s5 produc5 seminte in conditiile climatice de la noi (hrean. Rezultatele probei de germinafie se consider5 bune cind diferenfele intre cele patru repetifii nu dep5gesc 4 % la o medie de peste 80% $i 9 % la o ~nedie sub 70°/0. fnsugirile semintelor sint analizate in laboratoare speciale pentru controlul seminfelor. Cu cit aceastj. li se elibereaz5 un buletin de analiz5 ~i pot fi astfel livrate ~i folosite in unit5file cultivatoare de legume. caracteristic speciei a m Iizate yi S.i. . I : n . Pcntru semintele ce se p5streaz5 pentru a fi insgminfate in a n d urmztor este necesar s2 se repete determinarea respectiv5 inainte de semznat. =starii d e t a ~ a f se pot planta imedlat i la locul definitiv sau se inr5dEicineaz5 in fisadnife timp de douH s5pt:mini.?nmul$ireu firin rizomi este practicata la revent ~i mIcri$. Energia germi?tativd se determin5 odat5 cu facultatea germinativj pi reprezintz proprietatea seminfelor de a germina 113 pin5 la 112 din durata stabilit5 pentru deterrninarea facult5fii germinative gi se exprim5 in procente din num5rul de seminfe ce incoltesc. Valoarea cullzcrala' (shinti5 util5 exprimat% in procente) se calculcaz5 pe baza purit5fii ~i a facult5fii germinative a seminfelor. . n . Pentru inmulfire se folosesc de reguli cartofi de marime mijlocie intregi sau sectionafi longitudinal. astfel ca fiecare portiune sectionat5 s5 posede cifiva muguri. Facultatea germinalivd reprezint5 capacitatea seminfelor de a germina. Buletinul de ana1iz. Din fiecare probi de analiz5 se aleg semiilfele pure care se cintaresc.norma de siimlnti la llectar dc cal. Se pot inmulfi pe aceasta cale plantele care a11 proprietatea de a forma muguri radiculari. valoare cste mai ridicat5 se obtin plante mai viguroase care dau producfii rnai mari.fnm~tltirea$ria des$dr!irea tufei este aplicat5 la intinerirea culturilor tarhon. V . Examinarea germinajiei se face luindu-se la intimplare patru probe a cite 100 seminfe din s5mht5 curat: rezultat5 la examinarea purit5fii gi se pune la germinat E condifii optime de germinare specifice fiec5rei specii. Se calculeazH folosind urm5toarea formul5: V = PxG 100 M a s a a 1 000 de hoabe (I1I. Determinarca facultsfii germinative se face in laboratoare pentru controlul calitPfii semintelor. f care: n P este puritatca In procente . La usturoi ~i ceapa de Egipt bulbii se formeaz5 pe tulpina florifer5. se calculeazi media ~i abaterile fieckrei probe fat5 de medie. . atunci cind s5minta nu este de calitatea I. din care se formeaz5 lgstarl. folosind urm5toarea formul5: Q=.valoarca cultural& a seminfei de care dispunem.fwmzdjirea $ria drajo. este valabil numai pentru perioada de ins5minfare in curs de desfi~urare sau apropiaa. Plantarea se face primsvara. G . portiuni de rizom care prezint5 mukuri vegetativi. I . in alt loc. 3.12cm lungime. Serninfelor care se incadreazi in indicii de calitate prev5zufi in standardele de stat. revent: anghinaie.M. astfel: Media prohlor asigura densitatea corespunzHtoare pentru fiecare culturg.facultatea germinativa in procenle. n Se pot folosi in acest ?cop germinatoarele Iacobsen. 0 1. ce trebuie ins5minfat5 la unitatea de suprafat5 sau norma de sem5nat.B. La ceapa e~alotg usturoi.j. multe porfiuni care se planteaz.fnmul!irea firin 6zrlbi se aplic5 la usturoi. fnmulfirea pe cale] vegetativg fnmulfirea vcgetativ: cstc praiticat5 la speciile legumicole ale cHror organe vegetative au particularitatea de a forma rad5cini ~j a se individualiza. in condifii favorabile intr-un anumit ntunrir de zile. Cdcularea puritsfii se face pentm fiecare prob5 pe baza urm5toarei relatii: greutatea sem'intelor curate P (puritatea) = x 100 greutatea total5 a probei anal&ate Din media celor dou5 probe se determin5 puritatea in cazul cind diferenfa dintre ele nu depzse~tetoleranfa. Plantarea se'face toamna $i prim~varatimpunu.z. f n ~ r a c t i c a legumicol5 se utilizeac urmjtoarele metode de inmul~ire vegetativz : .~. Tufele mai viguroase se impart in mai de leu~tean.pe o balanf5 tehnic5. cu o precizie de 0 . Bulbilii se desfac ~i se planteazi. Importanta acestei valori const5 P faptul c5 ajut5 la calcularea cantin t5fii de s5minf5 necesari ce trebuie $5 se foloseasc5 la hectar pentm a putea 12 . usturoi batatl. iar in unele cazuri la tomate. bulbul este alcstuit din mai multi bulbili $i crescufi pe un disc comun. ca de exemplu la anghinare ~i tarhon. Ea reprezint5 procentul de seminfe din materialul de sem5nat pe care se poate conta c5 vor da n a ~ t e r ela plante normrile. $rip2 buiasi de tzll$ilaa' care poate fi aplicat: numai la plantele legumicole cu insu~irea a emite cu u ~ u r i n f 5 de r5d5cini adventive. Sefolosesc l5stari de 10. toamna sau prim5vara devreme.lzx N v in care: N esle valoarea culturalP a sernintei de cal. I Toleraop Media probelor -- I 8 I Cind diferenfa intre cele dou5 probe este mai mare decit tolcranf. . Se practic5 rnai mult la tarhon.

Exist5 mai multe criterii de clasificare a acestora.).. culise de stuf. Adapostirea culturilor se poate face ~i prin mctode mai simple ~i ieftine: perdele din plopi. Dupg posibilitztile de realizare a microclimatului ~i perioada in care se cultiva legumele. fHrH exces de umiditate $i cu expozifie sudics sau sud-esticg.O ha 25 ha 125 ha 250 ha Suprafafa de 1 ha sera inmulfitor ~i 5 ha solarii inciilzite rrprezintH un modul complet. Clasificarea serelor. 7 . I~alnita-Dolj. Astfel. Astfel de conditii se pot realiza in sere. Sere Sera este o construcfie cu acoperi~ulyi perefii din sticlH sau alte mater i d e transparente. pentru sezonul cu factori mete* rologici nefavorabili se folosesc diverse modalitzfi de adgpostire a culturilor legumicole prin construirea de spafii protejate. tomate.Schema uni~i centtu pentnl p r o d ~ ~ c e r e r5sadurilor de l e y m e a 4. Culturi ad@ostite (protejate). . atunci cPnd exist5 condifii favorabile. f n acest scop se folosesc tunelele ~i solariile unde se obfin culturi extratimpurii . f n cadrul unui complex. formind .comple~e d e sere". exist5 un raport de 1 la 5.. Pe ling2 cultura legumelor.4. Au deci un caracter universal. Oradea etc. solarii. . ~i Fiind construcfii de lung5 durati. fie in adjposturi de diferite tipuri (sere. solarii fnc5lzite ~i rssadnife. iar pentm unele specii numai din mai pin5 in septembrie.B2rc2ne~ti-Prahova.5 ha 1. cultivarea legumelor in cimp descopent este posibilH din martie pin5 in octombrie. plantele parcurg o parte din perioada de vegetafie dup5 care sint transpalantate fie in cimp liber. . se pot efectua: Ct~lturi forlate. szrele trebuie agezate pe terenuri plane. . aga cum sint serele bloc de tip industrial din cadrul conplexelor de sere. unde factorii de vegetafie sint asigurafi pe cale artificial5 in tot timpul perioadei de vegetafie a plantelor. De aceea.inmulfitoare de tip local cu fnc2lzire tehnicg.s 11a 2.Complexe" (centre) pentru producerea risad~llui (fig. Construcfii folosite in legumiculturii f n condifiile climatice din tara noastrs.O ha 0. Pentru producerea industrials a rssadurilor sc folosesc: .1. construcfiile din 1egumiculturH sfnt folosite pe scar5 larga la producerea rasadurilor.). dar mai importante sint urmi%toarele: Dfqba' ti$ul construcfiv. bovine etc. Acestea pot ocupa suprafefe mari. Aceste spafii.1. tunele etc.sint organizate ~i g n ~ p a t e in . f n fara noastr5 construcfiile de serH se fac grupat. 1). f n aceste spatii. iar rcpicatul in solariile incslzite. garoafe etc. cutii acoperite cu geam etc. intre 1 $i 6 ha.5 ha 5.Sere inmulfitor $i solarii inc5lzite pentm r5sadurile necesare culturilor din solarii ~i timpurii din cimp. 15 Sere inmul\itor Solarii inc2lzite Sapmfata ce poate ii asipratZ cu risarl 0.l ha 0. realizate in interiorul unor constmcfii fixe sau mobile. practicate P construcfii mai simple in n care dirijarea factorilor de vegetatie este parfialg. formate din mai multe corpuri. . fn toate spafiile enunfate. Semgnatul se executH in sera inmulfitor. Pope+).Sere inmulfitor de tip industrial in care se produc rbadurilc pentru culturile de sere ~i o parte din necesarul pentru culturile protejate. de complexe sint f n municipiul Bucuresti (Militari.S e r e i n d i v i d u a 1 e in care de obicei se produce o s i n g ~ r a cultur5 (%sad.primgvara $i tirzii toamna. unde se asigurj un climat artificial care ofera plantelor conditii optime de cre~tere dezvoltare in tot timpul anului. In ele se cultivB toate speciile legumicole.Arad. Pentru producerea rasadurilor necesare culturilor de cfmp se mai pot folosi : . astfel: Platformi sortore Fig. in perioadele cind nu se produc rgsaduri se fac culturi de legume pentru consurn. indusiv rssadurile. fnire suprafafa pentm som5nat ~i cea pentru repicat. in care se pot asigura total sau partial conditiile de climg cemte de speciile cultivate.HHsadnife cu inciilzire biologics (bplegar de cabdine.S e r e b 1 o c.

canale colectoare. M a s e 1 e p 1 a s t i c e sint materiale elastice ~i flexibile cu rezistent. fundatia era construitH din zidHrie. Elemente constructive ale serelor.Pinttn dc licton ptnllu fisaita stll pnlui de sustincre In interiorul screi Plot. AlHturi de beton se rnai folose~te c51Hmida pentru zidsrii. salcimul gi stejarul pentru schelet gi esenfe tari ca teckul sau pinul american pentru ramele de aerisire din serele bloc. . 3 . $ e t a 1 u I. B e t o n u 1 (amestec din pietrig. iar la cea de 6 ha estc de 435 m lungime 7i 138 r n 1Ptime. 4 . are o intrebuintare mult mai redus: la constructiile dc sere. d ~ n bet 90cm I I I Fig. material cu rezistenf5 mai m i d la solicitjri gi la actiunca factorilor de mediu. La tipurile vechi de sere. MHrirea durabilitgtii lemnului se realizeaz5 prin uscare. unelte gi dispozitive.S e r e i n m u 1 f i t o r (pentru rlsaduri) .30 m..Seri Tolpd de beton bloc de tip . postamente etc. sub beton autoclavizat etc. In construcfiile de sere. I n plus. molidul. profilele din lemn fiind foarte mari. Pentru aceasta P ultima vreme s-a trecut la folosirea oteluIui n galvanizat pentru schelet ~i a aluminiului pentru rame Si alte piese de constructie. Frecvent se folose~te ofelul gi fierul. hidrofugare prin Empregnare cu ulei de in fierbinte.instaleazg s-ra. Ruginind foarte ugor. obiynuit cele dou: elemente se toarng ca un singur corp (fig.5 Intre 0. greutate mica pe ~i cu transparent5 ridicatH. L e m n u 1 . deoarece acestea necesitg cea mai mare parte din cheltuielile de investitii. pljci de acoperire etc. drumuri. ramelor ~i diverselor instalafii.mplontore a stilpuiui de metal Fi g. La sercle de 6 ha la baza stflpilor se toam5 o placz subtire de beton (fig. este necesar s se urmHreasc: ~i adopH tarea de solufii constructive moderne care sP ducH la consum cPt mai mic de materide. 3). Din anele materiale plastice se confecfioneazZ ~i conducte. acoperi~. grosime optimH (3 mm pentru perefi gi 4 mm pentru acoperig) ~i s5 fie cit mai netedH. Datoritz acestor calitgfi ele incep s5 inlocuiasc5 partial sticla pentru acoperirea serelor. ingropati la adincime de 0. fundatia este format: din soclu de beton d e 20-30 cm turnat de-asupra nivelului solului formind o centurH in jurul serei ~i pinteni din beton. metalul permite realizarea de profile mici care asigur: mHrirea IuminozitHtii in interiorul serelor. 2 .Du+a' modul de folosive: .Detaliu cle fundetic la sere Adincimea fundatici depinde de rezistenta solului $i este cuprins. S u p r a s t r u c t u r a este format5 din schelet de rezistenf:. Elernentele metalice sub form5 de ofel profilat sc conslruiesc in fntreprinderi specializate.00 m pe cele scurte.indusLrial . . ciimensiunile fundatiei depind de tipul constructi\r. Distanta dintre ei este de 320 x 300cm sau de 610 x 300 cm. flori) . Materiale folosite in construcfiile de sere. Obignuit se folosesc esente comune ca bradul. F u n d a t i a este elementul de susfinere pe care s.5 x 10 cm care se planteazH in sol la 60 cmadfncime rHmhind la suprafats 30 cm. ghivece nutritive. pereti laterali gi perefi despzrfitori la unele sere mai mari (fig. Distanfa dintre este de 3. metalul trcbuie vopsit si revopsit periodic cu vopsea alb5.construiegte din beton a m a t . f n general. pe lings asigurarea comdifiilor optime de climH. stilpi de sustinere. prezintg o important& deosebit5 pentru luminozitatea din selH. pe latura mic5. Datorit: cdit5filor sale. vopsire etc. mare. 2). 435cm 4 Fig.S e r e d e p r o d u c t i e (legume.60 ~i 0. Fundatia are aspectul unei centuri din beton pe care sp sprijing partea superioarP a serei. soclul are o pant5 de 5 % . betonul gi sticla. La sera de 1 ha fundafia este de 160 m lungimc Si 63 m Izfime.S e r e c u a c t i v i t a t e s p e c i a 1 H (pentru plante exotice). nisip ~i ciment in anumite proportii) este utilizat la fundatii. f n interiorul screi. reflectabilitate ridicatH. Ea trebuie s. Ea s. fundafia stilpilor metalici dintre travei este format: din stilpi de beton de 90 x 2. antiseptizare cu solutie de sulfat de cupru 3-5:/. ridicind costul producfiei. serve~te pentru 1 construirea scheletului.80 m. S t i c l a. Se intilne~te form5 de beton precomprimat.2 asigure penetrahilitate mare pentru razele solare. La serele bloc. beton armat. material cu rezistenfs mare la solicitgri. luminozitatea in sere estc mult redusi. lcmnul. Pentru evacuarca apci de la axul serei. turnat in s5p:turH.20 m pe laturile lungi ale serei $ de 3. material utilizat la acoperig yi pereti. Materialele folosite cel mai mult in construcfiile de sere sfnt metalul. 4): Locos de i.

Sera bloc de tip industrial are fundatie din beton +iun soclu de 20-30 cmScheletul este format din stilpi de sustinere. jgheaburi.20 6 000 Scheletul de rezistenfa este confectionat din stilpi de ofel profilat (in dublu H) fixati pe stilpi~ori beton la partea inferioarg $i prin brate asamdin blate cu ~uruburi partea superioaG. Acoperirea se face cu sticlg de cea rnai bun5 calitate. Tipurile de sere construite in R. $coli $i alte unit5fi unde sint folosite pentru producerea de rzsaduri. fnc5hirea w face rn ajutorul unor instdatii pnn care circul5 agentul t e m i c (ap%calda sau am cald).20 2 000 436 138 138 X 3. oferZi conditii pentru cul- In tara noastra acesrc sere rint grupate in . Tnrtalatii folosite in sere. ssu chiar 200 ha intr-UII singur amplasament (fig. .20. Suprafafa poate fi de 1 ha. * m 160 63 63 x 3. Cele rnai rzspindite tipuri . 6).coama din metal cu profil In forma de T pentru prinderea geamurilor la partea de sus a acoperi~ului. Pentru marirea rezisteufei scheletului. yprofuri etc.50 Fig. Ramele se deschid $i se Inchid cu ajutorul unor mecanisme. Pe peretii laterali se gisesc rame de aerisire care reprezinta cca. Ele se fixeaza de coama ~i jgheab intre imbinare : .jgheaburi din tabla zincat5 pentru evacuarea apei de ploaie qi susfinerea ~profurilor care se sprijinH geamurile: pe . la :stilpii sPnt legafi prin ferme de leggturri. ferme. f n interior se circulj pe dou'i alei de beton la serele de 3 $i 6 ha ~ipe una la serele de 1 ha. Dirijarea factorilor de mediu din serP re re+ireazl cu a i U t ~ r uunor instalatii ce au caracteristici constructive ~i functlr l n d e ~oartEdiferite. Acestea au un pronuntat caracter de specializare yi sint prea costisitoare avind . 0 serg bloc de tip industrial este formats din rnai m d t e corpuri unite intre ele. Spatiul dintre dous iinduri de stilpi pe care se infiinteal culturile s e numeSte travee. S ~ U ha (tabelul 4).50 3. Ele sint prevgzute cu balamale ~i sistemul de ridicare-coborire. pernit mecanlzarea lucrgrilor avind suprafat5 mare etc.datorit5 avantajelor pe care le oferH: sint rnai ieftine pentru c au consum S mic de materiale pe m2. i Perefii laterali sint din sticlH montatL pe ~ p r o f u r din lemn sau metal. flori $i cantit5fi mici de legume. 6 .Aspectul unui complex dc sere . 2 2. 5 . 6 Tabelul 4 Caracteristidle principale ale serelor bloc de tip industrial Spesificarc Lungi~ne Larime MArimea unei traVee Alei de circulatie jnfiltimea dc la sol la jgheab Inaltimea de In sol la conma Ralne dc nerisire la acoperi$ 1 I I U'M 1 M5rimea r m i 6 b a *ha IY II ". S e r e 1 e b 1 o c d e t i p i n d u s t r i a 1 sint cele rnai r5spindite . Rombia. f e m e de rezistenfs ~i contrafi~e din profile metalice.de sere din tara noastfi sint serele bloc de tip industrial $i rnai pufin cele individuale. Fig. se exploateaza rnai uSor. aerisire etc.S. 5). .20 nomHr 1 000 147 138 138 X 3.far5 pereti despgrtitori.gproturi din metaI (fier sau aluminiu) pentru prinderea sticlei.Detalii conslructive ale serei bloc 3. iar conducerea ~i reglarea factorilor de medlu se realizeazj cu diverse instalatii $i dispozitive.20 2 2.50 3. Acestea reprezintg 20% din suprafala acoperi~ului(fig. Distanta Pntre ~profurieste de 75 cm. T o t u ~ i se rnai Pntflnesc in unele uniele tiifi de producfie. 40% din . Acoperiyul este format din urm5toareIe elemente: . avind instdatii de dirijare a factorilor de rnediu.suprafafa lor.d Rig16 lcrnn Epinouse tivarea tuturor speciil~r!egumicole. . cu sau.complexe" de 50-70-100.. S e r e 1 e i n d i v i d u a 1e sint construcfii rnai putin r%sp?nditeavind :suprafete mici de citeva sute de m2 ~iinstalatii de h d l z i r e .20 1 2.rame de aerisire din aluminiu sau inox.distanfiere din iabia zincat5 pentru fixarea coamei pe fern5 .consum specific mare de materiale. 3 ha.

filtre (7). pe baza unor progran12ri. apa c:aldj. Elementele constructive ale instalafiei de incsbire sint diferite 7i depind de sistemul de indlzire utilizat. Punctul ternlic este compus din pornpe pentru circularea apei calde ( I ) . cadrane pentru programarea udririlor. prin conducte subterane ~i prin picurare. se intoarcc la caxan prin conducte de retur undc cste reinCilzit8. (fig.lz. conducte de distribuire a solufiei $i tablou de comand5.2 fotoelectric5 pentru oprirea instalatiei dnp2 terminarea progranlului stabilit etc. pomp5 pentru apri de irigarc (8).. sigurg. clectrompomp5. Pentru a asigura o bun5 transmiterc a csldurii in serri. cu aer cald sau curcnt clectric. SPcuicni c t c (apa tcrrnal5 este cxtrasri din puturi forate la 150-300 m). P e plan mondial se foloses. uSor de minuit. Pentru aceste avantaje instalatia se va extinde in toate screle. Simnicolau Mare.onducte magistralc pentru aductiunca apci in scrc.terlnorncrru . Este format5 din sursP de ap'i. 6 3 .czldura din termocentrale.rncord incalzire sol 2 . cornand5 ~i executH inchidcrca sau deschiderea ferestrelor de acrisire ~i a vanei de acces a apei calde. concentrator pentru rnksurarea concentrafiei solufiei $i comanda deschiderii vanei de distribuire a apei. Instalafia de fnc5lziro cu apg cald& estc format: din a) c. .p. Instalafia de irigare prin aspersiune. dup8 cc a cedat cgldura. aparat contra curent pentru rcconditionarea a p e i ~ i inczlzirea u~oarri apei de irigat ( 2 ) . astfcl: . . ~ . Instalatia de irigare cu comanda automats se compune din sursH de a+. schimbstor de d d u ~ 8 . Entilnite in uncle zone din fara noastr2: FelixOradea. celul. In serele moderne exist5 un dulap dp microclimat.nsiune. vas de exa pansiunc (4). in mod automat. regulator dc temperaturri (3).50 m una de alta.rr .I n s t a 1a f i a d e ^I n c k 1 z i r c. I n sere. ~ ~ pclltru de iripare. mecanice p e r i t ~ uinchiderea ~i dsschiderea lor.presiune.regulator t P i n w r a t . instalafia trebuie sP asigure distribuirca unifomk a czldurii.bazine de ingri$Zlninte chinlice. . Ca s2 r5spu11d. robine!ii ventil: Sif JM.. electrovcntile d e comand5 de la distallfz ~i aripi dc ploloaic fonnatc din conductc cu duze curcubeu montatc l a 1. Accasta este foarte a ~ a n t a j o a s 2datorits: consumului redus de apri (mai pufin cu 20-50%).cHldura produs5 d e instalafii tcrmice proprii. . a ~ c z a t pe ling5 stilpii de sustillcrc de-a lungul travec elor. . . La noi in far&.vas r. ( ~ t iR: . (fig.Punc! t c r ~ n i ~ 1n s t a l a f i a d c a e r i s i r e este formats din rame de ae:isire gi iiispozitivc. . iar de aici cu ajutorul unei pompe este imp1ns2 . racorduri pentru fncrilzirea aerului gi a solului (9 ~i 10) etc. 7). 7 . 5 . . b) conducte mai mici ca diametru 7i c) rpgistrc pcntru cedarca crildurii. provenitri dc la centrala termicz este trecut2 prin punctul termic unde este rcconditionatk.punct .aparat conlracurent : P i g . Instalafia de irigare prin picurare este format5 din surs5 de apP. irigarea se poate executa prin aspersiune.apa inc5lzitZ la temperaturi inalte in loc sri fie r5citP este dirijats la sere pentru i n d b i r e a acestora gi apoi returnat5 spro a fi reutilizats. cu aburi. conducte din cauciuc Si duze de picurare. Apa. hazin de preparare a solufiilor nutritive. ! . cu comand5 automat2 sau manual5 este cea mai 15spinditH in tara noastr5.y .f i l t r u Scpnrator i r n p u r . I . . Pc ficcare travee se instaleaz2 cite dou8 aripi de ploaie. I n s t a 1 a t i a d e f e r t i 1 i z a r e prezintk pkrfi asemHn5toare cu cea de irigare. pentru programarca udsrilor.pomp2 dr. prin udare la r5dZcina plantei cu ajutorul unorfurtunuri. conducte de distribuirc a apei pe tronsoane.201. reducerii umidit5fiiatmosferice $i uvurinfei de controlare a ud2rilor. provenitri din uncle fntreprindcri industriale . Pentru incklzirea serelor se folosesc diferite sursc de c5ldu1-5. puf pentru ap2 (5). eel rnai raspindit este sistcmul rle Encrikirc cu ap5 caldri. pomp2 dc circulatie a apei.. seninalizatoare optice (beculefe rosii sau verzi) care indic5 modul de functionarc a instalatiei. 7 . 1 n s t a 1 a t i a d e i r i g a r e. inc-.i ccrinfelor plantelor.mallometru : T . sL fie simpla. bazinc pentnl prcg5tirea solutiei de ingrzg5minte chimice (6).: sistcme de fncglzirc cu ap5 cald2. distribuirii apei direct la rzdzcina plantei.czldura apelor termale. dotat cu mecanisme care. tablon de comandj. ~ . economick in exploatare ~i s5 ocupe spafii cit mai rnici pentru a evita umbrirea plantelor din scrii. 8). Tabloul d e comanda are butoane d e comandj. U Bonn fertilizare S u r s o de ape 7- P O ~ ~ P ~ circulakic: iorat. .cadura rezidualj. Apa este condus5 intr-un bazin unde se prepara solutia nutritivj.

dupa' ?na'L!imea aco$eri~uZui: a d 5 p o s t u r i j o a s e (tunelc) si a d 5 p o s t u r i i n a l t e (solarii).5-1. c u C O d e i 1u m i n a r e s u p 1 i m e n t a r 5 (in serele inmulfitor). OcupH primul loc in acoperirea spafiilor protejate. LemnuZ. ~profuri~i uncle instalatii. material intrebuintat la confectionarea stilpilor de sustinere. -Solarii b l o c d e t i p i n d u s t r i a l cu s c h e l e t d i n t e x. 10). Acoperipl i m Tipuri constructive de adaposturi d mase plastice. cuschelet din arcuri de feav5 introduse in sol pe care se sudeazl lonjeroane din fier beton.i m e t a l i c e. serveSte pentru confectionarea stilpilor de rezistent5 ?i a altor elemente constructive. . Elc asigurz condifii pentru cultura legumelor extratimpurii ~i timpurii. Vedere fronlaki 4. fn tara noastr5. fnchiderea la cele dou5 capete se face fie prin douP panouri (fiecare ctt jumltatea sectiunii solarului) prinse in balamale. are o intrebuintare foarte mare.2. 70 . stflpi din beton sau lemn. Clasificarca spatiilor protejate cu mase plastice se face dup5 mai multc criterii.25 mm. au rezistenfz mare la vint etc.pe conductele de irigare ~i distribuitP prin duzclc curcubeu aflate pe aripile de doaie. Lgtimea solarului este de 5. sint intrebuinfate atit pentru acoperirea spatiilor protejate. rMetalul. materiale plastice rigide +i foarte transparente.du#Z regimul de lem$eratura': a d 5 p o s t u r i n e f n c 5 1 z i t e si a d 5 p o s t u r i c a l d e sau s e m i c a l d e : .40 m.lO-0. rigle de rezistenf5 ~i alte elemente de construcfie.O ha.S o l a r i i i n d i v i d u a l e d e t i p t u n e 1 i n a l t . Ele se grupeazg cite 20-25 ha la un singur loc. cit ~i pentfu sustinerea adaposturilor ~i confectionarea conductelor de irigat. ajutind la e~alonarea aparitiei producfiei. precum +i diverse d i s p o z i t i v e p e n t r u s u s f i nerea plantelor. Tunele ~i solarii Spatiile protejatc cu materiale plastice sint construcfii mai simple ~i mai ieftine care adapostesc plantele o anumita perioada din an. F i g . i i d e f e r t i 1 i z a r e . Solariilc sint constructii cu schelet de sustinere din fier. . inatimea de 2. fn serele moderne. are o pondcre importantH in construirea solariilor.) $ acoperite cu polietilen5 sau alte materiale plastic? transparente. folosit pentru schelet. . astfel: -du$~iti$. Prezentind numeroase avantaje . care se prinde de schelet cu benzi de material plastic (fig.Xptugesc cu folie de poliftilens formind un strat izolant care contrib~~ie economisirea de co~nbusla tibili. Acoperirea se face cu polietilenl lat5 de 10 m. 9 Vederc Iaterald . BelonuZ. PoZzetiZenu.uZ constrztcliv: a d a p o s t u r i i n d i v i d u a l e $i a d B y o s t u r i bloc.Solar individual de tip tunel lnalt . nuiele sau material plastic (PVC) acoperite cu polietilen5 care se fixeazH la exterior cu sirrnii sau fire de relon (fig. fie prin trei arcuri mobile care se ridic5 ~i se coboarl la nevoie. se aerisesc q o r .aceste solarii se vor extinde in toate zonele t. elernente de fixare (Ilgle. realizarea de productii mari ~i de bun5 calitate ~i protectia culturilor Pmpotriva fnghetului. d e u m b r i r e . Au suprafata de 0. Tunelele sint constructii joase cu schelet simplu din arcuri de fier beton.du$a'materialul de acofierire: a d Q o s t u i d i n p 01 i e t i l e n 2. formfnd f e m e specializate. este intrebuintata sub form5 de folie l a t l de 2-10 m vi grosime de 0.irii. Fig. PoZistirenul ~i$oZiesterii. din policloru r 5 d e vinil sau din poliester. Clasificarea spatiidor protejate cu mase plastice. 9). material plastic rezistent ~i lucios. sinne etc.70 m ~i lungimea variabil: (60-100 m). mai stnt intilnite i n s t a 1 a f.se acoper5 q o r . A Arc d i n /?KC. Dupl tipul constructiv acestea se impart in : . sttlpi de beton sau lemn. care Inlocuie~tetot mai mult lemnul yi fierul. permit mecanizarea lucrZirilor. constructiile de acest tip se impart in: adaposturi joase (tunele) ~i ad5posturi inalte (solarii). grindinei ~iploiior torenfiale. fn scopul pHstr5rii c5ldurii in sere perefii se c.Tunel folosit pentru cultura protejata s legumelor r Materiale folosite la construirea spatiilor protejate cu mase plastice. diverse elemente de rezistenf5 ~i fnveli~din polietilena.

Du+Z numZrzr1 ant el^ rilsadnifele sint cu o p a n t ' sau cu d o u 3 i p a n t e (fig. Solar b p it.Tipuri de solarii bloc constrl~ilcIn R.F - . deoarece se face in funcfie .olni. vor mai construi exploatindu-se numai fl-np o. Clasificarea riisadnitelor.~ b solar ilp bloc cu /$!me de 30 m confec. D e ~ i suprafefele de r5sad.FI1.L.Tipuri de rssadnite: rZsadoitL de suprafap cu o pant8.. nu are Gpriori ?i jgheaburi de scurgere a apei. In ele se adzpostesc rkadurile repicate. In fara noastr5.P..S.). Iplnifa I.- 300 c m C. Timi? etc.i destinate consumului. sursa de c3ldur5 $ cerintele speciilor cultivate. curent electric etc. Aerisirea re face prin ridicurea foliei de pe perefii laterali ~i frontali. S Y produc r5saduri nerepicate ?i apoi legume pentru consum. Dub.pternice fapt pentru care nu suprafefele existente. dar nu rezisti la vinturi . si anume: R 5 s a d n i f e c u o p a n t 5. Du@ @ozl:tiafa@ de su$raj(z?a solului se Sntilnesc r i s a d n i f e d e s u p r a f a f a . 0 rzsadnip bun5 trebuie s5 foloseascZ dt rnai bine lumina solar%. temperatura interioarz. 7 7 . Dufla' sursa de crildura' acestea se impart in r 5 s a d n i f e i n c 5 1 z i t e c u b i o c o m b u s t i b i l (balegar) ~i r 5 s a d n i f e c u i n c 5 l z i r e t c h n i c H (apP cald5. r r%adnit%Ingropata cn o pant%. totug in tara noastr5 ele se rnai folosesc in multe unit5ti agricole de producfie unde in general se intilnesc 2 tipuri constructive .tioriat cu arcuri c Solar f. La clasificarea rkadnifelor se au in vedere mai multe criterii dintre care mai importante s h t : sursa de cilldurl. 11). pozifia fat3 de suprafafa solului. cu'ldzlra din interior rgsadnitele sint r e c i. sint construite mai multe tipuri de solarii bloc cum sint solariile de tip I. s e m i c a 1d e $ c a 1 d i AceastH ultimi clasificare este'arbitrarg. Unele solarii bloc au instalafii de hc5lzire. aceasta fiind evacuat5 prin indepirtarea pe anumite porfiuni a polietilenei. nite sint in scidere. s e m i i n g r o p a t e sau i n g r o p a t e .F. cull1 sint de exemplu solariile calde din cadrul complexelor pentru producerea r5sadului. 12). 12 .lungime 16-20 m ~i grosime 4-6 m) peste care se pun rame (ferestre) dinlemncu 1-2 ~proturi 2-3 cimpuri de Si - Fig.o I. Acestea prezinti diferite avantaje. Acestea sint folosite pentru aco~erirea unei suprafete de teren pe care se produc rssaduri sau legume tim*u. Tipuri de rgsadnite construite in tara noastrii. de perioada de instalare.R. num5rul pantelor etc.ta I Rssadnifa este o construcfie simp13 format5 din toc construit din schduri sau beton ~i rame din lemn cu geamuri. a - Fig..c -cu doul pante -rGsadnit5 tngropala .C. (fig. s5 nu piardj cPldura ~i s5 permiti executarea lesnicioas5 a lucr5rilor de intreiinere. construite din tocuri din scindurK de brad sau alte esenfe (15time 25-30 crn. irigare $i aerisire.

.

<:u capacitate mare de refinere a apei. Dupri 6 luni p51nintul se p a t e folcsi in amestec. Amestecarea se face in funcfie de cant5ti ~i dotare . se mssoar: P volume (m3.80 inm. ca ~i pentru repicat 15. 5-6 cm In sere ~i solarii gi 8.10 cm in risadnite . 15) . Dup2 stabilirea proporfiilor. Dezinfectarea este o lucrare obligatorie pentru mraniti. maga3ii. in ultimul timp s .pin: se realizeazg o bun5 omogenizare. solarii sau r'isadnife cu citeva zile Enainte de semjnat sau repicat in grosime diferiti dup5 cum urmeazi: . dezinfectarea.12 cm. cu dimensiunile particulelor dc 0. vagoane) yi se pun in n gr2mezi unele peste altele.pentru semihat rar (f%rZ a mai fi urmat de repicat). cernerca. mranifa. In complexele de producere industrial.. liberz clc: holi rji d5un:tori.. aya cum se procedeaz5 pentru dezinfecfia solurilor din sere.s-7. plaiforme. alternativ. p%rnintul d:. stabilirea proporfiilor gi amestecarca propriu-zis5. A&rarci!a rezultb din gunoiul de grajtl folosit la EncLlzirea 15sadnifelor care E i continu5 descolnpunerea in platforme iilnp de 4-6 luni .. 1. ohfinut din stratul dc la supraiafa solului gros de 10 crn dc pe terrnuri cultivate cu plante furajere sau leguminoase. introducindu-se in sere. Dezinfecfia se face a ~ e z i n d pHminturile in straturi de 40-50 cm grosime d u p i care se dezinfecteaz5 cu aburi sau cu substanfe chimice. T w b a are o capac. Preggtirea mestecurilor de @mint impune o serie de lucrjri obligatorii: procurarea componentelor. 1)ezinfectarea mranitei inainte de folosire estr obligatorir dcoarece conline germeni de boli rji dZun5tori.i cri p H corespunzjtor cerinfelor spcciei la car(.pentru semanat des in vederea repicatului. nisip.18 cm. fiind totu?i rnai siirac in elcniente nutritive decit mranifa.. a rZsadurilor.(I. in care se instaleazi primjvara devreme ad5posturi joasodinpolietileni. aprovizionat CJ elemente nutriti1.spccia la care se produce r%sadul. permeabil.- 1 / 1 1 / / 20 30 30 30 10 Ardci. modul de folosire (seminat sau repicat) ?i a posibilit5tilor de procurare a componentelor (tabelul 5).- 4 0 . lnalaxoare ~i altc utilale specifice care permit mecanizarea lucr5rilor de preg5tire a amestecurilor. 1975) I 1 Pentru semPnat % din volum I Pentru repicat % din volum I Tunrrlt--- I I Limpiliii in cimp 1 - 10 ( 30 I .or. in complexcle g inari mranifa 5% poate prfg.a experimentat cu bune rezultate.. 117 ame~tecuri se adauga rji ingr5~iminte chimice. vinetc In sera $i solarii - _ _ _ _ _ .mecanizat sau manual (fig. c e n u ~ i u bine structurat. Stabilirca ponderii f i e c h i component in amestec se face in funcfiede . cu giosimra de 10. ayind culoare inchis%.5 0 1 l o 3 5 - ( 5 1 1 10 Se c. benzi transportoare. Principalele comporiente care intr5 in alcztuirca amestecurilor folositc ea substrat sint: turba.~iforme unde se dcscompun. solarii sau .c . ferite .pe terenul ingrayat ?ji modelat din toamn% (fig. ingrri~5mintesi rnai rar composturi sau pamint de frunze. mai a e s in amestecul p6ntru repicat. producerea risadurilor pentru cimp in spatii neincilzite dar cu dub12 urotejar~.. roabe. st: produce rksad.. dupz care sint cernute. goproane. tclin5. PSmfnturile necesare si pregfitirea substratului pentru producerea rfisadului Substratul pentru scm5nat si repicat trebuie s5. . remorci. se pull in p1. componentele amestecului. cernute i n preaInLil. turba intr2 fn proporfie mai mare. composturi ~i rnai rar pentru psmintul de felin5 sau gridin5 yi se realizeazi pe cale termic5 . este afinatH qi se incLlzc~tcu. Urazdele.reaclia sa trelmie corectatj prin adaus de amelldamente (cret. Poate fi Inlocuit cu pzmint dc gr%din%. in funcfie de posibiiit'ifi ~i gradul de infestare. fie afinat. . sau praf de var cca 2 kg/m3) pin5 la pH 6.. 14) 5.1 - Solar nrinci~lzil rll dublR protejnre Pentru a realiza economie de combustibil gi biocombustibil. in funcfic de cerinfele .speciei ~i compozitia initial% a piminturilor pe baza analizelor chimice de laborator. este acid%. Deoarcce turba . Amestecurile pregitite din timp se pistreazi ferite de umezealH pin5 la folosire.onstatS c3 pentru rzsadurile destinate culturilor din sere._ _ . indiferent de spafiul folosit. 17agonete. l'cntru arnestecurile iolosite in lcgumicultur2 sc prcferi turba r o ~ i ernai s5racZ in elemente nutritive dar nlai afinatk. t5rgi.iti prin fermentarea gunoiului de grajd in platforme spcciale. -pentru tomatele timpurii in cimp. Componentele se procur5 din timp ~i se depozitcazg in Soproane. provine de obicei din rfuri.itatcamare de refincrc a aptti. prcgitirea amestecurilor se face in sectoare speciale dotate cu hale. f n unitsfile mici pregstirea amestecurilor se face manual. cste foarte afinatri. P5mintul de fcli115. Mranifa a r e b u n confinut ridicat in elenirnie nutritive in special azot. Tabelul 5 Exemple de amestecuri de pHmint pentru ~roducerearHsaduriIor de legume (D u m i t r e s c u vi col. are un confinut ridicat in rji azot. IJiwzz^lziulde ~ > l i ~ ~prcg2tc~tedin brazde de la suprafafa solului prose n ' wnite din terenuri intclenite.sau chimic:. ciururi mecanice.de umezealg.. n acest scop sz foloscsc sof iarii de tip tune1 inalte.> [.2. In aprosimativ un an. A7isi$ul cel rnai bun folosit in amestecuri. tilnp in care platfomele se ud5 Si sc refac periodic pentru griibirea dcscon~punerii.

e. cu o folie de polietileng (in sere pi solarii) sau cu ferestre in rHsadnits. I Tomaie scrai ciclul I Tomate sera ciclul I1 Tomate solarii i 5-15 XI -I ' I ' . 16 .imiopre Semsnatul pentru producerea rasadurilor se face in functic dc culturi si de perioadele optime de plantare a acestora. Prin reyicat se realizeazil economii mari de combustibil deoarece se folose~te pentru semznat initial o suprafats m-alt rnai mica. Amestecurile pentru repicat se asazH ca atare ir. fnainte de repicat se udH bine stratul de pgmht. f n acest mod se fac semSnriturile pentru culturile de varfi pi de toamnil in cimp. I'entru culturilc din s e 6 . sjmfnta repartizindu-se tit mai uniform.5-6 I _ 1-10 YI 20-30 I 1 / 1 1 1 / / I---/ 1 / 40 100 55-60 40 40 =' (g) nwesara pt. fn rinduri se seaman5 de obicei cind rzsadul nu se mai repica. In ultimii ani se practicH $i metoda seminatului direct in cuburi sau ghivece. Pentru semanatul in rinduri se fac gntulete adfnci de 1-2 cm la distanta de 7-8 cm intre rinduri. solarii pi timpurii in cimp. semjnatul se face in sere inmultitor.40 - clmp -- 18-20 60 Vincte In clmp -- Varz5 $i conopidH limpurie CII clmp 1 0 1-1 11 / 1 1 I 10-12 31 400 18-20 40 -- 40-45 5. pentru a se evita repicatul.4. iar plantele se scot F i g . Tabelul 6 Norme tehnice privind s e m h a t u l pentru producerea rfrsadurilor la citeva specii legumicole Perioada dc ins. strat sau se fol~sesc pentru umplerea ghivecelor in care se repicii rasadul.6-6 . Epoca semHnatului diferH in funcfie de momentul plantgrii rzsadului pi de virsta optimfi a acestuia. se tascazri pi upor se ud8. la distante mai mari. senanat5 pentru i ha (8) ~irsta optima r&ad (rile) Zoo - 30-35 _ _ 6-7 23 50-55 Tornate timpurii In clmp Ardei ~ M S ln - 20 11-1 I11 25 11-10 I11 1-10 111 6-7 .A$e?area nrnc5lcctrlui dc p a ~ n i n tin sere prnlru wr11. se niveleazP pi se taseazi upor. seminte Pt..Fig. 16). Se repica atunci cind rgsadurile sint IncH mici (cu 1-2 frunze adevzrate). 15 - Arncstccarca manual5 a pdmlnturilor In sere pi solarii re recomandfi ca amestecul r i se aptearn3 pe folie de polietilens (fig. senanat5 cant. semintele se acoperz cu un strat de amestec de 03-2 cm (cu aceea~i compozitie ca substratul). Prin imprgqtiere se seamanP cind rHsadul urmeazH s5 fie repicat. iar pcntru culturile de varr~se face in solarii sau 6sadnif. Cultura 1 1 1 1 cant. Sem%nHtnrile se acoperj..Inal . l ha ma suer. Repicatul Repicatul este lucrarea de transplmtare provizorie a rzsadurilor mici din semgn5tur3 deasP. Dup%semgnat. fnainte de semanat stratul de pzmint se afineazg cu grebla. ~ g s a d u r i l edestinate culturilor de toamnP se pregatesc pe brazde reci sau dupP rasadul timpuriu in risadnite. Pentru ugurarea rep'icatului sem5natul se face eyalonat in 2-3 etape (tabelul 6 ) . Semznatul se face prin imprggtiere sau in rinduri.

Forma $i dimensiunile ghivecelor diferg mult in funcfie de tipul ma~inii. salatz. dupa care se udH (fig. unele 1EngL altele. ghivecele de plastic.~ ipiard5 umiditatea. in ghivece $i in pat nutritiv. 19). folosindu-se pentru aceasta plantatoare mici (fig.t ars folosite in special pentru culturile forfate au dezavantajul c5 se manipuleazH greu. astfel ca s se realizeze adincimea necesara de repicat.strat subtire de nisip. Ghivecelc de $imin. urrnPnd a fi distanfate atunci cind plantele cresc. tronconlce cu pereti flexibili sau confectionate local din folie de polietileni uzat5 (pungi). in care caz umiditatea amestecului va fi de 80 %. umectate pin5 la umiditatea de 65% yi presate cu prese mecanice. telins. praz. Ghivecele se asazL in sere sau solarii pe o folie de material plastic. iar tomatele chiar rnai adinc. Repicatul se face manual. Ghivecele sau cuburile nulritive se confecfioneaz5 din amestecurile d e p'imfnt pentru repjcat. 17). iar la plantare ridscinile se p5streazH intacte. cu care se fac orificii in care se introduc r5dHcinile r5sadulilor. turb5. Repicatul se poate face Pn strat de amestec de p h i n t . iar in rHsadnite pe un . pzmint ars. Ghivecele se folosesc obligatoriu pentru culturile din sere. care nu se repi& rnai adinc decit au crescut in sem5n5turi. Dac2 rad5cinile sint prea lungi.RAsnduri oblintrle In cuburi I . oferind ins2 condifii de creTtere a rZsadurilor la fel ca ghivecele de material plastic. solarii si timpurii in cirnp. 79 . Primele dou5 categorii au dimensiuni de la 6 16 la 12112 cm $i se pot folosi rnai mulfi ani. Tot cu ajutornl plantatoarelor se strtnge p5mintul ling5 plante.Fig. in orificiile ghivecelor. se suprim% din lungimea lor. Repicatul in strat se face in rinduri distanfate la 5-10 cm. Fig. Ghivecele d i material $Eastic folosite mai mult pentru producerea r5sa~ dului in culturile forfate sint de rnai multe fcluri: prismatice cu perefi rigizi. Mecanizat se pot confecfiona 4 000-10 000 cuburi/ora: Se pot folosi $i prese manuale. rnai frecvente fiind cele cubice. ceap5. favorizind o prindere foarte bun%. Majoritatea rzsadurilor se H repic5 cu 1-2 cm rnai adinc decit au crescut in sem'in5tur2. se sparg u$or sint ~i rnai scumpe. Cele mai uzuale tipuri de ghivece sint: ghivecele nutritive (cuburi) din amestecuri de pamint. Fac exceptie r5sadurile de gulie. in functie de vigoarea plantelor. Repicatul in ghivece ofer5 un spatiu de nutritie corespunzZtor. hirtie.Repicatr~l risadurilor cu plantatorul in grup. 18 ~i fig. Repicatul trebuie fgcut imediat dupri confecfionarca ghivecelor fnainte ca acestea s s . 77 .

Se folosesc rnai frecvent in t5ri cu tradifie in cultura legumelor. Pentru folosirca cit rnai completg a luminii naturale.a. valori rnai mari suportind vzrzoasele. Ghivecele de h?^rtiesfnt fabricate sub forma unui fagure de albine. Imediat dup5 aceast5 lucrare este necesar5. aerisirea. undc sr descompunc apoi cu u~urinfz. Se pot aplica $I ing15:%ri extraradiculare cu PngrZ$iminte foliare ca Wuchsal in concentratie de 0. Foliar feed 0. care acoper5 spafiile de producere a rssadurilor. de form5 hexagonalf. Zimaneb . Aceste ghivcce au avantajul cj.zi da'unritorilor se impune pentru prevenirea $i protejarea 15sadurilor i m ~ o t r i v aatacurilor de agenfi patogeni. Combaterea se redizeaz5. umplute cu pzmint $i udate. printre rgsaduri. Karathane 0.1%. Iipite fntre ele cu adeziv so1ubiI in apH. pentru evitarea excesului de umiditate atmosferic5 in special in solarii. Lumina este factorul cel mai greu de dirijat.2%. sc umecteaz: ~i se taseaz2. de mai multe ori. TMTD (Polyram ultra. Cu 1-2 zile inainte de repicat acestea se udj.2%. f2rZ fund. Strippot (ghivece pastila) se prezintf initial sub form2 presatf.-octonia. de fennfa25 qi de intensitatea luminii. prin ridicarea ramelor la rasadnife sau prin distanfarea ~i ridicarea foliei la adHposturile din plastic. precum : prin acoperirex cu dou5 rlnduri de ferestre f zilele friguroase. acestea fiind P cantit5ti rnai mari la rgsadnifele hc5lzite cu biocombustibil. Ortocid 0. Se poate folosi $i iluminatul suplimentar.2%.) dup? repin n cat 6sadurile se udri. de cupru 0. 20). i n A erisirea spatiilor folosite la producerea r5sadului se face pentru dirijarea temperaturii. de 0.5. Ilirtia rezistP 5-7 s%ptiimini.~ a factorilor de vegetatie. Umiditatea relativ5 a aerului nu trebuie sZ dep5~2ascP65 O/o. Lucriirile de ingrijire aplicate rPsadurilor au drept scop dirijarea optim. pentru pastrarea cilldurii.e deplantare pfmlntul se taie.l O/o Empotriva manei (Phyto$htora infestans). Noaptea ~i in zilele noroase temperatura se scade cu citeva grade fat5 de cerintele speciei. formindu-se astfel cuburi mentinute ~i cle sistemul radicular a1 rgsadului care le Pmpinze~te. folii suplimentare de matcrial plastic). Cind tirnpul se Enc5ke~teudBrile se fac mai des. pentru obfinerea unui rasad de calitate. astfel ca dup5 cc sint Pntinse. se separz. f5rP sP se rnai aplice stropiri cu ap5 curatg. Printre bolile cele mai frecvente ce apar la rgsadurile tinere se num5rZ cgderea rasadurilor ( P y t h i u m de baryurturn) care se combate prin stropiri cu Mycodifol in concentrafie de 0.rsildul.F" (fabricate in tara noastr5.Jiffy-pot ~i Strip-pot". cu 10. castravetii (70-75%). Lucrgrile de ingrijire aplicate riisadurilor . iar pe timp insorit se umbresc. se transport2 uyor 7i ofera rzsadurilor condifii foarte bune de cregtere.2%.l i d a t o l r.). P e n t r . Jiffy-pot sint ghivece cu perefi subfiri ~i poro~i. a f5in5rii $.03% sau cu PngrSp5minte de tip . dar cu tendinfa dc extindere in producfie. Dithane 111-45 fn concentratie de 0. 20 . un material celulozic de legiitur: $i uree ca ingr5S. Udarea se face cu furtun cu sit5 fin5 sau prin aspersiune. Ele sint de do& feluri .scaderea temperaturii se vor evita aerisirile excesive. Se rnai fac tratamente cu oxiclorur5. f n compozifia lor intrs turb5. ca $i la ghivecele din plastic.Au rnarelc avantaj c j ocu@ un volum foarte mic la depozitare ~i transport. luindu-se mfsuri de ctan7are a peretilor ~i acoperip l u i sau csptu~ireaaccstora cu folie. Combaterea holilov . Umidifatea solului ~ia aeruZ Z L ~se dirijeaz5 prih udPri relativ rare la Pnceputul perioadei de producere a fisadurilor. Cu aceleaqi substanfe sfnt combgtute $i alte boli ca Rhi. 5.5. . prin tratamente cu insectofungicide aplicate prin pulverizatoare foarte fins. a umidit5fii si pentru asigurarea F i g . in dup5 care plantele se spa15 prin stropire cu ap5 curat5.5%. E pat etc. salata. n Metoda patului nutritiv const: E repicarea rssadului intr-un strat de amestec de pLmfnt care se aya& pe o folie de polietilenik. f n rgsadnitele CII bioco~nbustibil ridicarea temperaturii se face prin activarea fermentafiei ~i umplerea potecilor cu gunoi care fermenteaz5. yi se urm5regte inl't urarea la a timp a materialelor puse peste noapte pentru pLstrarea caldurii (rogojini. reglarea fiind rnai bine fPcut5 de la instalatiile de inc5lzirz evitindu-se pierderile de cildur5. Solutiile se aplic5. a p5t5rii albe a frunzelor (Se$toria). Aerisirea se face rnai pufin pe timp friguros qi rnai des pe m5sur5 ce vremea se EncLlzegte.Saadrli\e plantelor cu oxigen. folosindu-se cantitgti de ap5 care sP str5bat5 tot substratul. (fig.15%.1 Ole.ilor 111 ~. P ghivece. Nivelul temperaturii se dirijeaza in functie de cerinfele speciei. TemPera~urase dirijeazti fn spatiile cu incilzire tehnic5 de la punctele sau centralele termice.800.12 zile inail11.. Ambele tipuri de ghivece se plantea6 la locul definitiv cu ghiveci cu tot radfcinile strLb5tind cu u$urint%peretii acestora.Ghivecele de turba' sint confecfionate pe cale industrial5.in care se pune amestecul de p2mint pentru rcpicat. se currit5 bine geamurile sau polietilena. nlai ales imediat dupf rPs2rirea plantelor (tabelul 2). sclerosan) 0. Indiferent de metoda folositz (in strat. Contra d5un5torilor se folosesc: Ultracid 40 . fntre fisadurile repicate in patrat.. Phyfoy5hiora $arasiiica. Dirijarea rsgimului de nutritie se realizeazs prin dozarea componentelor amestecurilor de psmint gi prin ingr?i$%ricu solutii de Pngr5~5rnintechimice obi~nuite concentratii mici. iar la noi in tars. eliminindu-se gazele nocive pentru r5sad (bion xid~ilde carbon in exces $i amoniacul). Solutiile se pulverizeazi fin pe plante. lutndu-se toate m5surile necesare pentru protectia celor ce execut5 tratabentele. in mod cxperimental. Prin udare pastilele se umfla (cresc) formind ghivece pline dar poroase in care se repica rssadurile. prin ridicarea ferestrelor de pe acoperi? la sere (automatizat).imfnt. dar este costisitor.fiind introdus2 la plantare In sol.

concentrarea suprafetclor" contribuie la introducerea pe scar5 larg5 a tehnologiilor bazate ye mecanizarea. Concentrarea productiei creeazg conditii pentru impirtirca terenului in ferme.. Aceast5 grupare. riisadurile se las5 descoperite gi ziua $i noaptea. Concentrarea suprafetelor permite atit gruparea tractoarelor $i ma5inilor in sectii sau formatiuni specializate pentru mecanizarea lucr5rilor In legumiculturi. chiniizarea ~i irigarea culturilor legumicole.15 % $i altele. gulie. ardei. materiale plastice etc. Totalitatea acestor actiuni reprezint5 un proces de important5 hot:ritoare pentm legumicultur5 cunoscut sub numele de . 21). sau pericol de inundafii. conopidg. ap5. forfei de lnuncH etc.s fie plan ~i cit rnai adzpostit de curcntii reci de aer .tvu czdizlrile de toa?nlzn' nu necesit: spafii inc5lzite ~i se face in rssadnitele eliberatc de r5sadul timpuriu.. .s prezinte soluri qoare. s fie la cel putin 2 m adincime. sud-estic5 sau sud-vesti&. Legumicultura. Concentrarea productiei rcprezint: acfiunea organizatoric5 de grupare a mijloacelor de producfie $i a fortei de munc5 pentru redizarea h conditii de eficienta economic5 superioarz a mior cantitzti mari de legume. Nogos in concentratie de 0. pulverizati foarte fin). solicits folosirca pe scar5 larg5 a tractoarelor. C5lirea se incepe cu cca dou5 s5ptHmini inainte de plantare. Pentru toamna se produc r9saduri la varz:. Profilarea unitfitilor constituie o alt5 latur5 a procesului de organizare a productiei ~i const5 in stabiiirea unit5filor (fernelor) care vor .). masinilor agricole. Alegerea. ci pe baza unor stndii complexc care s5 ofere date suficiente pentru a ne da seama dac5 condifiile d e sol ~i climi corespund cerintelor speciilor pe care dorim s$ le cultivgm. cu mare capacitate de acumulare 5 a &ldurii solare si cit rnai bogate in substante nutritive . Firnta Legunzicola' estc unitatca de productie cu o suprafat5 bine delimitat5 ~i dotat5 corespunz5tor realizirii unei anumite productii in conditii de eficienfs economic5 sporit5. salat5. pentru executarca mecaninat5 a unui mare volum de lucrHri.intocmesc proiecte de organizare interioara I: suprafefelor destinate culturii legumelor. Aceast5 actiune. profilarea ~i specializarea reprezint5 elementele ce influentear8 hotaritor sporirea producfiei la hectar ~i reducerea costurilor la tona de produs. exploatarea modern5 a acestora $i obtinerea de rezultate economice satisf5c5toare. - . !elin% de rsdgcini. hran5. cel rnai intensiv sector de activitate din agricultur5.pentru r5sadurile destinate culturilor timpurii in cimp deschis $i const5 in obi~nuirea r5sadurilor cu conditiile vitrege pe care le intilnesc primsvara in cimp dup5 plantare. rid5cinoasectc. Tedion in concentratie de 0.in concentratie de 0. 2 . H Alegerea terenului nu trebuie s sr fac5 la intimplare. f n condifii nefavorabile.05%. praz. Producerea ra'sadurilor $en. prin reducerea ud5rilor. adic5 ad5postite natural cu perdele de arbori farestieri sau perdele artificiale realizate cu panouri de stuf.organizarea productiei". organizarea si amenajarea terenului pentru cultura legumelor in cimp Cunoscind particlilarit5file biologice ~i cerinfcle plantelor legumicole.1.s5 aibH surse sigure de ap5 pentru irigat in tot timpul anului. Conditiile pe care trebuie s5 le indeplineasc5 terenul La alegerea terenului trebuie sj.15%. ma~inilor utilajelor specifice 7.1%1 1 solutie la 100 m2 fisaduri. clccit la cclc obtinute iarna si primgvara devremc. prin aerisiri puternice yi asigurarea de lumini rnai mult5. Este indicat ca legumele timpurii $i tirzii s5 fie cultivate pe terenuri ferite de vinturi reci.08°/0. Pe haza acestor studii s. Legurnicultura modem5 necesit5 o foarte bun: organizare a productiei in care concentrarea. se ud5 rnai des $i se umbrcsc pc timp c5lduros. Celelalte lucr5ri de ingrijire sint similare celor ce se fac in spafii inczlzite. urm5toarele conditii: . fn general un teren bun pentru cultura legumelor trebuie s5 indeplineascj. Cu 5-6 zile inainte de plantare. n bogate in elemente nutritive gi ferite de suprainc5lzire. . Cdirea ra'sadzlrilor se aplic5 obligatoriu . Acest tratament previne alungirea risadurilor.s5 nu prezinte exces de umiditate. cit $i prin gruparea tractoarelor.s5 aib5 expozitie sudics. Lcgumele de var5 dau rezultate bune P apropierea luncilor neinundabile. . cind se observi tendinfa de alungire a plantelor. Fernos 50 in concentratie de 0. una dintre conditiile de baz5 pentru obfinerea de producfii mari gi de bun5 calitate estc amplasarea legumelor iil zonele cele mai favorabile ~i pe terenurile cu cel rnai inalt grad de fertilitate. iar pinza de ap5 freaticj. inceputi cu mai multi ani in urmi.s5 fie cit rnai aproape de czile de acces (sosele. este in plin5 desfisurare $i se va realiza in fiecare consiliu unic agroindustrial de stat $i ccoperatist (fig.produce numai anumite produse (de exemplu legume) in condifiile obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ $i calitativ. cit ~i a fortei de munci $i utilizarea acesteia in tot timpul anului. . fat% de c5ldur5. se fac tratamente cu retardanti de crestere (Cycocel in concentratie de 0. . c5i ferate etc. se fin5 s:ama de specia care urmeaz5 a fi cultivat5 gi de sistemul dc cultur'a stabilit in fiecare unitate agricolri. este necesari gruparea suprafetelor in parcele maii. se asiglir5 conditii pentru specializarea productiei pe destinatii (pentru fabricile de conserve sau pentru consum I stare proasprit5) n sau pe obtinerea unor anumite produse (tomate. cunoscut5 sub numele de . 6. Dupi afinarea ~i preggtirea substratului. in solarii sau brazde reci. Ea se realizeaz5 atit prin cornasarea rnai multor parcele intr-un singur trup ce poate ajunge pin5 ia 1 500 ha. se szam5n5 rnai rar far5 s5 se rnai repice.). ceapz. sint preferate terasele supeH rioare ale riurilor . 6. perneabile. lumin5. Totodat5. Pentm ca aceste mijloacc mecanicc s2 poatl fi folosite la intreaga capacitate. Virsta r5sadurilor astfel produse (aprilie-iunie) este mai mitii.

Tn. In anumite cazuri re mai pot specializa ferme pentru producerea legumelor destinate exportului.f e m e pentru producerea legumelor destinate consumului in stare proaspst5 cu 2-4 culturi de baz:..stabilirea celor rnai fertile terenuri gi cu surse sigure de a p i pentru irjgatii E tot timpul anului . . a mijloacelor mecanice.alegerca unor suprafete care s s asigure conditii optime de organizare.Conole de evocuort ----- =Drum ------- 1 egenda --.asigurarea legiturii cu centrele de consum in tot timpul anului etc. deci producfia la unitatea de suprafat:. n . construirea sistemului de irigatii format din canale magistrale pentru aductiunea apei.64 Stotie de pompore =~ r u h u r ide explootore ~izone - de intoarcere Delimitoreo solelar Conducte ingrojmte pentru iriga!ie Fig. . gradul de mecanizarc a lucr5. jud.cel mult 3 culturi de bazi. Organizarea interioarH a fermei const5 in executarea urm5toarelor operafiuni : . Amplasarea. Cele rnai bune sisteme de irigafii sint cele care asigur5 conditii optime pentru organizarea de parcele mari in scopul reducerii numgrului d e intoarceri a tractoarelor $i irigarea pe rigole cu lungimi cit mai mari.folosirez rationals a terenillui. f n etapa actuals. . 22 .Scheme rle organi~arca unei feriue legun~icolr. sint : .3. fermelor 6.. irigare pe rigole lungi ~ifolosirea intensiv5. fermele legumicole se specializeazi astfel : pentru producerea legumelor necesare fabricilor de conserve cu 1 .Amenajarea terenului prin nivelare de baz5. 27 Delimitore ferme principal e-c 5ens lucru 51 udare Conduct8 flexibil~i de udare Delimitarea solelor (drumuri secundarel Sediu. KogiUniceanu. canale secundare ~i canale provizorii construite din pZm9nt pentru distribuirea apei pe parcele etc.stabilirea zonelor cu cele mai favorabile condifii pentru fiecare specie legumicoli . Dimensionarea felmei se face in functie de structura culturilor. sporirea producfiei $i scsderea costului productiei. . . Specializarea asigufi conditii pentru tipizarea ma~inilor.Schita Supra:o!a Ho privind concentrarea productiei de legume In perimetrul M. fermele legumicole de cimp au o suprafat5 cuprinsi intre 120 $i 150 ha. Constanla Specializarea u n i t w o r const5 P stabiirea unui num5r redus de culturi n de hazi pentru fiecare fermi sau unitate precum pi a unor culturi complementare in ordinea necesitifii $i valorii producfiei madi. dimensionarea yi organizarea fermelot legumicole Amplasarea fermei legumicole este o acfiune de mare important5 deoarece syeciile legumicole au cerinte diferite fat5 de factorii pedoclimatici care influenfeazi hot2rirrtor dezvoltarea normal5 a plantelor. Principalele elemente care stau la baza unei bune amplassri a fermei. acest sens. Fig. se recomandi sistemul de irigatii cu conducte ingropate sau cel cu ~ghea- i Nr: fermei sisolei .rilor $i valoarea producfiei ce se realizeaz5. Pornind de la destinafia producfiei.de 150 ha -Direc!io de udore -. aplicarea celor mai moderne tehnologii.

lat dc 6 m pentru circulatia mijloacelor de transport. i'ntensitatea vintului etc. perioade diferite de vegetatie precum $i boli ~i diiunatori comuni.Trasarea ~i executarea drumurilor. cunoscindu-se c5 plantele din aceeayi familie au boli $i d5unKtori comuni. nivelul apei freatice. precum $i practicarea culturilor succesive $i asociate de legume. Folosirea rational5 a terenului si spatiilor !cultivate cu legume Asigurarea unui consum rational cu legume. Legumele din grupa K loc 7. f n acela~itimp se vor lua toate mHsurile pentru asigurarea Sn apropiere a unei surse de aps. MHrimea solei este cuprinsa intre 20 $i 30 ha $i depinde de specia cultivata sau conditiile de teren.Familia botanic5 din care fac parte plantele legumicole. durata de vegetafie. late de 3 m.fie un multiplu a1 Efimii de lucru a ma~inii j cu cea mai mare productivitate. fsr2 clinuri. l a stabilirea succesiunii culturilor. Odatg cu stabilirea sortimentului trebuie rezolvat5 $i problema rotafiei culturilor tinindu-se seama de cerintele plantelor. i anul al 11-lea. El presupune stabilirea structurii culturilor $i imp5rtirea terenului in sole. acestea trebuie sB fie luate in considerare cu prioritate la stabilirea asolamentului.I.fmp5rtirea suprafefei in sole ~i parcele. deci a tipului de asolament. frecvenfa brumelor ~i ingheturilor tirzii. Elementele care stau la baza utilizsrii rationale a terenului sint asolamentul. folosirea corectii a fortei de 1nunc5 $i redizarea de producfii mari la unitatea de suprafats cu costuri cEt mai mici. core%at5ctl sistemul de lucrari $i fertilizare a solului. . felins.e elemente : .a terenului destinat culturii legumelor in cimp si fn difente spafii de cultu1-5. Legumele din grupa solano-fructoase dau rezultate bune dupK leguminoase $i bulboase $ nu trebuie s revins in acela~i decit dup5 2-3 ani. tomateie. Din acest punct de vedere trebuie finut cont c5 in primul an dup5 aplicarea bZlegarului dau rezultate foarte bune culturile de varz. magazie de materide. indiferent de sezon. Practic. vinete. cregterea productiei la hectar $i in final la realizarea de venituri importante la unitatea de suprafafi. in funcfie de ~nodulde organizare $i de modificarea mgrimii parcelei sau solei. in tot timpul anului. Aceste drumuri se pot desfiinta ~i in fiecare an. 1. grup sanitar. iar suprafafa de teren ocupat5 de stPlpi este minims. bulboase $i rKdHcinoase. urmgrindu-se ca lsfimea acesteia s. existenfa surselor de ap5 pentru iriga*. Sistemul de irigare cu aducfiunca apei pe jgheaburi suspendate este intilnit in judetul Constanfa la fermele I.Zrie. care servesc pentru intoarcerea ma~inilor circulatia mijloacelor de transport. funcfie de numjrul de culturi de pe o sol5 sau prezenfa canalelor provizorii folosite pentru irigare. hsolamentul constituie o m5surii agrotehnica de mare important5 pentru sporirea fertilitjtii solului. in general $i a celor organice in special. Pe teritoriul fermei trebuie s5 se mai amenajeze cel putin un drum principal. extinctoare ~i materiale pentru stingerea incendiilor. sal5 de mese. au cerinfe variatc fat5 de factorii de mediu. existenfa $i starea cailor de acces. f n cc-I dc a1 doilca caz deplasarca tractoarelor se face pe sub jgheaburl. gradul de mecanizare a1 culturilor. lucrarile de pregatire a solului. De obicei sola este delimitat5 de canalele provizorii ~i trebuie s5 aib5 dimensiuni care s. expozifia terenului. pe ling5 particularitsfile biologice ale plantelor se va mai tine seama $i de urrn5toarel. extinderea perioadei de producere a legumelor prin utilizarca ad5posturilor gi spafiilor potejate.buri suspendate pe stilpi amplasati pe una din laturile parcelelor.P. Caracteristicile solului. Mihail Kogalniceanu $i alte unitafi invecinate.permit5 mecanij zarea lucrlrilor stabiiite in tehnologii. aplicarca de metode agrotchnicc speciale ctc. ardei. buc5t. magazie pentm insectofungicide etc. Organizarea corectH a unei fenne inseamnz executarea amenajgrilor necesare cu investifii mici $i asigurarea condifiilor pentru practicarea unei rotatii rationale a culturilor. magazie de alimente. sola trebuie sg aiba forme cit mai regulate (dreptunghiul este forma cea mai buns). pe baza unor. castravefi. cft $i folosirea judicioass. De obicei acest drum este pietruit $i finut ?nstare de circulafie in tot ti~npul anului.Construirea de spafii simple pentru cazarea muncitorilor ~i ad5post1rea materiilor $i materialelor de productie. De aceea. d e teren foarte fertil).criterii ~tiintifice. Aceste spatii formeaz5 de fapt sediul fermei care in general trebuie sg aibH camer5 pentru dormit.Modul de valorificare a ingri$irnintelor. Toate aceste particularitsfi impun atlt aplicarea diferentiali a tehnolo$lor. Stabilirea asolamentului mai depinde ~i de alfi factori cum sint destinafia product iei. acesta trebuie aib5 o pant5 de 3-5°10w . au rol determinant in alegerea speciei iegumicole ce urmeaza a se cultiva.a luarea acestor mrisuri trebuie s5 se tin% seanla de faptul c5 plantele leguniicole sint mari consumatoare de substanfe nutritive (deci au nevoie 41 . bulboase $i r5d&cinoase.1. . La sediul fermei trebuie s i se gbeasca un panou cu unelte. impune aplicarea unor mssuri deosebite cum sint: obtinerca mai multor rccolte pe aceea$i suprafat5 de teren. reducerea atacului bolilor ~i d%un5torilor. Asolamentul Asolanlentul reprezints repartizarea in timp $i spafiu a culturilor.5. modul cum reuSesc speciile una dup'i alta etc. Parccla poate fi egalj ca marime cu sola sau un submultiplu a1 acesteia.L. existenfa forfei de munc5. exploatarea eficientj a sistemului de irigafii si mijloacelor mecanice. . amenajsrile pentru irignfii etc. modul de nutrifie. fntrucit. condifiile naturale au o influenfa deosebit5 nu numai asupra masurilor agrctehnice ci ~i asupra celor economico-organizatorice. sisternul lor radicular. 7. n iar in anul a1 111-lea mazsrea ~i fasolea.F. Practica a dcmonstrat c5 la stabilirea fieciirui tip de asolament trebuie respectate unele principii de bazH cum sEnt condifiile naturale $i celk economico-organizatorice din unitstile agricole. La capetele parcelelor sau solelor se cxecuta drumuri secundare. In toate cazurile in care irigarea se face prin scurgerea apei la suprafafa terenului. mazKrea 5i fasolea pot urma dup5 bostgnoase. Astfel.

- Ii Sola 11 Sola 111 I I II 111 I Solnno frnctonse I.anghinarea $. tomate.. Astfel. culturilc de plante cu aparat foliar slab dezvoltat $i ritm sc5zut tle crestere fn prima perioadH de vegetafie (morcovi. Numarul solelor cste egal cu num5rul anliur dc desfri~urarca roiatiei.. iar in anul a1 11-lea ctaps $i r5dZcinoase.culturH secundar5" sau . . castraveti) dupP solano-fructoase sau legume din grupa verzei. dovlecei. care Prnbogife~te solul in azot gi reface structura solului. f n acest fel. bulboase) s. .ntcle care elibcrc. r2d.cultur2 de bazri" sau . Aceste culturi trebuie sB urmeze dup5 varzri de toamn5. conopidri $i gulii) reugesc bine dup5 spanac. bulboase \ \rlr~as~ I I. aceea~i specie si nu fie cultivate dup5 ele rnsele decit la 2 . directiile de consum ale produselor legumicole etc.cpitminoase sou bostlnoase p p -IV -- L e g u ~ ~ i i ~ ~ o a s e I Sola~iosau bosl5110nsc ' fructoase Rldilcinoase sail bulboase fructoasr bulboase P 1 I f . baz5 sau o grup5 de culturi cu cerinte asemPn2toare (ex.principaliU. f n general. pt. (tabelul 8). castravefi. De asemcnea. pe fiecare sol%. se pot face si asolamente mixte. TabeluI 7 Asolament cu sold sdritoare de lucernd R&I Pe b.). Du@ 3-4 ani.succesiv&".!cultivindu-se o cultur5 dt.Rldic~noasesou . Legumele perene nu pot fi incluse in asolament.r I 1 I Bnmc 1 Tomate $i ardei pentru industrializare 111 Bame Marire boabe fasole verde I I Bame + Tomate $i ardei pentru r5dHcinoase Anul 1 I 2 I 3 I 4 1 Solano-fructoose (lomate. I n :orrcle dirt j1lru1 orasrlor \'arzoase Rldacinoasc sat1 bullnnsc 1 1 Leguminoase bostiinoase Solanofructoase sau I. 7- pid6 ----- I . cu culturi de cimp sau furajere. Tabelul 8 Tipr~ride asolamente in functie de destinatia producjiei Sola I - i\nul . 5 terenul toamna devreme (tomate. bulboasele (ceap9.) nu pot inbbusi huruienile care crcsc foarte repede. ardei. fn jttrlcl fabricilor MazHre boabe f iasole verde I de ronserve Tomate $i ardei industriali- g:u . modul de asigurare a apei pentru irlgafii. sola respectiva puthdu-se cultiva in anul I tomate..3 ani. praz) d u p j solanofructuoase sau legume din grupa verzei etc. U Y ~ ~ ~ niluaclrruase n ~ ~ ~ ~ ~ ~ 1 R6dilcinoasc Luccrn5 - Solano-iructoase LucernEc i j a n i i $i conopidd I I Solano-fructoase 42 .Asolamentul trebuie sri fie astfel alcituit incit s5 permit5 si practicarea culturilor succesivc.a. conditiile pedoclimatice. pot fi puse la disgozifia consumatorilor produse legumicole variate in tot timpul anului. f n acest sistem. intre in rotatie cu pl2. hreanul. sparanghelul. . Practicarea culturilor succesive asigur5 atit rotatia rational5 cit si diversificarea sortirnentu!ui de soiuri $i specii.Perioada de exccutare a lucririlor de intsefinere. conopidj sau cartofi care las9 terenul curat de buruieni.azH. ceap5 verde etc. U . este bine s5. .. leu~teanul. cultura de lucem2 se desfiinfeazs. 111 IV i i (morcov $i piistlrnac) Varzl $i conopidl Lucernil i -. vinete) (ta1)elul 7). dovlecei. cultura care ocupi terenul o perioads mai lun@ de timp se nurneste . ceap5 etc.iar cea care pPr5se~teterenul rnai repede . bostrinoasele (pepeni.tomate si castraveti.icinoase. cartofi ctc.2.verzei (varzg. Rrid5cinoasele se comport2 foarte bine dupri ~ a r z 5 . d ~ u l t u r i l esuccesive reprezintri sisternul prin care pe aceea~i suprafats de teren se cultiv: una dupa alta dou5 sau mai multe culturi intr-unsingur an.Talia plantelor ~i ritmul lor de crestere.. . .tza datelor obtinute de cercetare ~i productie s-a dovedit cri poafe fi stabilit un numar deosebit de Inare de asolamente f n functie de specldtarea fermei. Pentru execuiarca lucr?irilor de intretinere la momentul optim este necesar ca asolamentul s~ fie astfel conceput incit plantele care se seaman5 primZvara timpuriu (mazrire. ardei vine tc) R5dGcinoase 7. Printre acestea se numars. se respecte regula ca plantele legumicole din. usturoi. Ferma trc1)uie s9 aibri si o sols skitoare cu lucerns. mazilre. Culturi succesive si asociate Folosirea rationals $ intensivL a terenului destinat culturilor legumicole in sistem neprotejat sau protejat sepoate realiza ~i prin practicarea cultuxilor succesive ~i asociate.

11 2 30. castravrfi Repicat rrisaduri - 10-15. f n acest caz.trii cu~turii 1 k I . cererilor mari p e piata intern5 7i la export.i solarii.V) Cultura a 11-a: tomate timpurii (25. IV Scllerna Succcsiunea I Tomate Tomate ' I 1 I 10-20.XI) Schema a 111-a: Cultura I : mazare si fasole vcrde (10. I S 15-20. 25.rza sau conopida care prin desfiintarea culturii de tomate i$i continui vegctatia in condifii normale. fn acest fel. XI1 111 Ardei gras p - Tomate I In spatiile protejate cu mare plastice se folose~tede obicei succesiunca: tomate 4. perioada de vegetatie gi pretentii iafL deluminH. vinete f salatg -k ceapz pentru stufat: dovlecei tomate etc. + + + Culturile asociate sau intercalate reprezintri sistemul E care pe accea~i n suprafa@ ~iin acelayi tinlp se cultiv-j dou5 sau mai multe specii.VII-l. (tabeIul 10). La sfirsitul vegetafiei.X) Schema a 11'-a: Cultura I : conopidj.VI1) Cultura a 111-a: conopidj. 23). tomate. timpurie (1 5. I S - - ' Ardei.XII - 15-20. Schema general5 de succesiunc practicntj.IX) b.111.se asociazj. Castravetii se pot asocia cu salata ~i fasolea timpurie. d e toamn5 (2O. ardei dsfiintsrii 1 1 I 1-15. la inceputul vegetafiei cu salata timpurie-culturj. IV Ciclul I1 1 Vinctc. legume dup5 flori etc.VI) Cultura a 11-a: fasole p2&fi.VI) Cultura a 11-a: castraveti de toamn5 (25.--.IV-15.a productiei. la sfir~itul sau Enceputul perioadei de . tcrenului contribuie la obtinerea de venituri mari ~i aparifia c~alonatj. \TI -(. (25. castravetii sint ap5rati contra vinturilor ~i in plus Pntre rindurile de fasole $i salat5 se creeaz5 conditii favorabile de temperatur5 $i uimiditate de care a u nevoie castravetii in prima perioad5 de vegetafie (fig.X11. in sere cste n cen din tabelul 9. f n sere .VLIl-25.VI) Cultura a 11-a: varzB cle t o a m n j (1. IX 1-30. f n unitstile legumicole dill tara noastrz se folose~te gamj. secundarr~ care avind perioads scurt2 de vegetatie pZr5se~teterenul devreme far5 a stinjeni tomatele.stHi spanac.l-1. variat5 de o succesiuni.v11 25.! - 1-5. se practic5 pe scar5 larg5 succesiullea tonlate dup2 tomate. Y .r7egetatie a acestora. tomatele timpurii pot fi asociate cu va. (I. alHturi de altelc ca: tomatc dup2 castraveti sau ardei. in scrcle bloc de tip industrial din fara noastr. spanac. C:Jiuri asociate d c legupne E ctm$ libcr.1. : d TubcIul 10 Scheme Be succesiuni in adaposturi cu mase plastice (model orientativ) Succesiuuea Cultura I : salat%. ridichi de lunj. f n sere estc posibila cultivarea acelciasi specii in ciclurile I pi I1 deoarece serele se dezinfecteazs.5i solarii aplicaren schcmelor ytiintificc cie iolosire rati011al2 a. VIII 25-3O. 111 10. principal5 ~i secundar8. asociaz. dupri cum urmeazj.C1 I 10-2O.S.VI-30. Cu12uri sz6ccesive ivt sere .VI-1. XI1 - I1 Castraveti Tomate -. vinete...111.15..I 16-20. ardei g a s - . plantcle trcbuie s%se deosebeasc5 prin talie. 1 Ciclul I Data infiintsrii Data desliinfruii Data infiintirii Data cu~turii cuiturii cu.15. Tabt1111 9 Scheme de succesiuni In serele bloc de tip industrial (model orientntiv) Schema I: I Data Enfiinisrii Data t ~~Iturii / desliintsrii Data lnfiinlMi i cu!tYiii ( - ConopiclS dc toamnil Vinetc. Si in acest caz exist5 cultur5.VI.5-20. 'Tomatele timpurii-culturs de n bazri . Datoritj. Culturile secundare st. cu cclc de baz.XI-20.legume verdeturi .XI) Schema a 11-a : Cultura 1: 17arz%timpurie (15. tomate fasole pj. fn serele industriale se obfin rzsaduri in ciclul 1 ~i culturi de castraveti E ciclul 11.t.SI 30. IV 1-5.VII .

sistemul de irigare etc. Fertiliiarea de baza este completatj.7 sau FI'-4 in agregat cu tractorul U-651 sau L-44. la cultura in solarii a nrdeiului gras in dreptul doliei re pot planta castraveti care se paliseaz5. 24 c .1. pe intervalele dintre rindurile de plante care constituie cultura de baz5 ~i intre acestea $i registrele de incghire se infiinteazi culturi de plante cu talie mic5 $i perioadri de vegetatie diferitg (fie. sint mai greu solubile. Pentru mecanizarea luc&rilor $i irigarea pe rigole lungi. precum 5i In timpul pcrioadei de vegetatie a plantelor. Q Salat6 III Legume verde!uri C~OL 80 . sau legume verdeturi. Lucrarea se execut5 cu plugul P P 3-30 in agregat cu tractom1 U-650 sau U-651.2 tractat5 dc U-651. MBrunfirea solului.intclo~. Culturi asockle de legume h cultum de ordei gras I-404. diversificarea sortimentului qi obtinerea de productii ridicate la unitatea de suprafafb. superfostatul $ ^Ingr%$imintele cu potasiu pentru cj. Astfel. 1 Ardei gms Salatci Ardei iute Palrun' I pentru%unte a. sau. osoclate de legume A cult-) . Pentru folosirea intensivs a suprafetelor. La cultura legumelor din perioada toamnl-iarn: se asociazH foarte bin€ spanacul cu salata. f5r5 adincituri sau coame. fn general mjrunfirea solului se esecuts cu 6-GCR-1. Dupg recoltarea spana cului primavara. Aceasta se asigurj prin executarea nivel5rii de intrejinere (de exploatare) cu nivelatorul ST-2. Sisternu de culturi asociate in solarii ~iriiradnire. Lucrarea se executj.capetels solelor unde se pun la cornpostat.7 0 & r o 1 4 4 - 70-h-/ b. h aceste spatii se pot asocia numeroase specii. AlXturi de cultura principaE se infiinteazii una sau dou5 culturi secundare. Culturi asociate be legume A culturn de castrave!i c1ch I . obligatoriu dup5 ar5tur5 $i inainte de pkantat sau seminat ~i are ca scop preg5tirea unui pat germinativ bun ~i mentinerea apei i sol.L 6 0 .0 X €3 0 0 X 01 X 0 0 m X x PI X X 0 X PI X X m 0 0 0 0 . b -culturi asociate de legume in cultun de castraveti ciclui I . inainte de plantat sau s e m h a t c h d se administreaza ingr555mintele uvor asimilabile cum sint cele azotoasz. Cultur. stringerea gi scoaterea pl.5. Spanacul sem5nat la 1 septembrie devine culturb protectoare pentru salata care se planteaz5 la 1 octombrie. Toate arjturile adfnci se las2 negrB pate peste iarnZ (brazd5 crudz) deoarece gerul distruge djunatorii iar Pngheturile ~i dezgheturile repetate coiltribuie la u$urarea mamnfirii solului. & 8 0 & 4 4 pig. . n Fertilizarea de bazl. l Xivelarea de Entretinere. diferentiat in functie de tipul de sol. se pot cultiva tomate sau ardci. f n acest scop. Arltura de bazH. 1-ncrarea const5 in defriyarea. Se pot asocia ~i cite 3 culturi de ex: castraveti cu vinete ~i cu salat5.6Qcm~---mcm~&100 crnd60crn-j. circa 213 se aplicH la fertilizarea de baz5. LucrSrile de pregatire a terenului pentru cultura legumelor In c h p liber Desfiintarea culturii precedente.8 i agregat cu U-650 sau U-651. conopida cu spanacul sau ridichile de lung. afinarea solului. inmzgazinarea si refinerea unor cantitzfi mari de ap5. in fiecare toamn5 este necesar5 executarea unei araturi adinci la 28-30 cm. ~U Preggtirea terenului pentru cultura legumelor Preg5tirea terenului cuprinde o gamH largH de lucrsri prin care se asigur. Cuiluri asociate de legume in serZ. de ser5.Sche~nfide asociere a legumelor In cimp liber 0 F~sog f n r5sadnite se asociazg vinetele cu castravetii. fn toate cazurile prcg5tirea terenului trebuie s'i se facj. f n cazul la in care se practic9 o rotafie corectk.. tomatele cu conopida sau gulia etc. I n toate situatiile fertilizarea trebuie facut5 numai pe bazg de analize ale solului. prim5var5.Srhem8 de lomate de asociere a ieg~ln~elor sere: fn d -Culturi asociate de legume in cultura de tomate . Menfinerea itl sol a unui nivel optim de substante nutritive uvor asimilabile pentru plantele legumicole necesits aplicarea i n fiecare an a unor cantit5. Din totalul ingrZ~51nintelornecesare unei culturi. 241.. sistemu1 dc fcrtilizare. Activitatea sistemuiui radicular depinde de gradul de afinare a solului. ~. 23 .fi importante de ingr5Sgminte organice si minerale. -. resturile plantelor se mbmnfesc ~i se Fngroapk cu a j u t o n ~ grapei cu discuri GD-3.culturi awiate de legume In cultura de ardei grab. 4 8.2 a fi realizate. c . in loc de vinete. in cantitHfi variabile care depind dc fertilitatea solului $1 de cantitatea de produse ce urmeaz. salata i$i continu5 vegetatia si astfel pe aceeagi suprafati se obtin productii de aproape dou5 ori mai mari. fntr-un sol bine mjruntit seminfele Pncolfesc n uniform iar r5sadurile se prind mai usor. 0 x 0 X 0 Fasole Solold l Castrave!i a Salatd Fig. Toamna se aplic3 ingrZ. terenul trebnie sS fie plan. particularit5file biologice $i agrotehnice alc plantelor cultivate.%mintele organice. acumularca de substante nutritive si distrugerea repetat5 a buruienilor.

f n 1cgumicultur:I.. ct. trecerc a utilajului. Lucrlin. @. inainte de arat se exec ~ ' &o udare de aprovizionnre. Lzlcrririle de $~cgZtirc! penlru sem&a/ul sau. 25).s in agrclgat cu li-650 sau U-651. salatil.ap. Mobilizarea solului. Pentru culturile extratilnpurii T cimp sau din solarii. Respectarea regulilor dc igien5 fitosanitars impune depistarea focarelor de infecfie pentru fiecare cornpartiment a1 serci ii pe fiecare travec. . fncorporarca erbicidelor se fact cu. arFtura adinca . in care caz incorporarea se iacc cu freZa.re:~rest~~rilor vegetalc. inr d11g.lara se cxecuta in dou5 etape: ~ n t .16 cm urmat5 d e dlsculre sau g a p a r e .Fig.2 in agregat cu U-651. nivelarea de Pntrcfinere.. Modelarea solului. Pcntru majoritatca culturilor legumicole.Scop111 1ucl:lrii rst? de a prcg5ti un pat genninativ uniform 9i a reduce e~~aporareaapei. Pcntru culturilc din cpoca I (octombrie) . acelea~i lucrriri rlar ceva mai rirziu ca in cazul anterior. Lungimea rigolelor de udat. ceap5 vcrde li osturoi verdc .p r i n ~ l i ~ a r m5ruilfirca tel-enului prin discuire sau grzpare.az ecartan~entulagrcgai tului este d e 140 cm.dc dirijarc a a. Lucr2rile de pregiitire a terenului In sere si solarii Evacuarea resturilor vegetale ale culturii anterioare. Deoarece ~ u n o i udc grajd este aplicat toamna.illotlrlarca tere1111111i pcntru a . f n toate cazurilc.aizd . L:ifimca brcizde depindc de natura sc)lului si dc caractcristicilc culturii.toamna: eliberarea terenului. se evacueazH ~i se wd.brazda dc 94 cm la coronamrnt. prirnsvara. lajului la 40-50 cm cu subsolierul la 3-4 ani o data. seamHn5 sen~in$c mici sc c:<ccut5 o t5v5lilugi~e cu t'iv5lugul inclar TI-3. cu Isfimea la coronament de 50 cm.pci pentru irigat. Transportul vrc]llor se fare cu rcmorci capt119ite cu folie de polietilens pentru a preveni rHspindlrea resturilor vegetale purtatoare dc agenti paiogeni. 25 . Luci-area sc execut5 cu magilla d r modelat solul XMS-2. . iar pentru restul clc culturi. Pentru plantarca din toamnH a semincerilor legumicoli se face o arBtur5 adinc5 la 30-35 cm urmat5 de gr-%pare gi modelare dupH care se trece la plantatul plantelor-mam. logiilor de cultur:.ut.i) se pot folosi ~i brazde inguste. usturoi etc. Momentul cxecutHrii lucr5rii de modelare dcpinde de perioada de infiinfare a culturilor. - . deschiderea rigolei de 46 cm : ingltimea rigolei de 18-20 cm.illate pe care se exccut. Terenul se curL$ de resturile vegetale de la cultura prccedcnt5.itatc la prezentarca tchno-.*'tire +z%tru semiin. terenul sc discuiegte sau se grFpeazH foarte delrreme adicH imediat ce se poate intra P cEmp. pin5 E momentul PnfiintHrii culturii terenul trebuie lucrat continnu n pentru a-1 tine afinat si curat de buruicni.a. Lucr2rile de pregatire a terenului se pot imparti in 3 grupc mari: pentru sem%nat sau plantat primHvara. n Pcntru culturilc din epoca a 11-a (noiembric) semhnate sau plantatc E pragul icrnii-morcov. fertilizare dc baz:. Ca o r e p 1 5 generala. LlacH tcrcnul este prea afinat si nlai ales cind SF.i de ol~icci cu frcza FP-4. . Stabilirea focarelor de boli ~i diun5tori.i a brazdelor hiilfate. semsnat fiind foarte scurt. dupH ultitna lucrarc~dp pre$tire a terenului trebuie s se execute imediat semrinatul sari S plant atul. erbicidarc. deschiderea rigolei de 46 cm.se cxecut5. trebuie sZ f i e de cel pufin 200-300 m pentru reducerea num5rului de intoarceri ale tractorului la capetele parcelelor +i pentru ridicarea productivit3fii la irigat. Timpul de la grHpat pEnP la. Vrejii recoltafl se transport. Identificarea focarelor de nematozi se face coiltrolind r2rljcinile plantelor. care vor fi ar.05 snu cu t51-illugill ncted TN-14.si soiurilc rczistcntc la frig. 1-ucrarca se exec. La fel se ~rocedeaz: cu toti agcntii patogeni. iar ecartanlentul de 192 cm (fig. Afinarea superficial5 a ~olului. ParticularitBf. fn acest c. resturile vegetale vor f i evacuate imediat pentru a sc EnlFtura gazdele germenilor bolilor si d5un5torilor. prim5vara se exceutii n arsturz suprrficiala la 14. in afara sere1 unde se ard sau se composteaz'a.spanac. pentru semznat snu plantat toamna. deci .le $elriru s e ~ ~ i sau~ pla?ziat privzli-. $i in incest caz terenul sc modelcazs.10 zilc: se mai facc o grsparc dup5 care unneaz5 infiitarea culturii. Dac5 terenurile sint prea !asate.ile pregdtirii terenului pentru culturile in cimp liher. TAzlcrririle des?rep. arHtur5 adFncH si gi-spare corlcomitcnt5.. folosind sapa rotativ5 Vicon sau Falk in agregat cu tractorul Eicher sau V-400 M. GD-3.5 sen15natul sau plantatul Icgumc. de erbjcidc. dup5 care urmeazli aritur: la 18-20 cm adillcirne ~i grspatul concomitent. p5trunjc1. Dac5 tercnul este prea uscat.br3zdJ cultura lcgnmclor: JC 50 cm In corondmcnt Combaterea buruienilor. modelarea se face prints-o singur5. Cele atacate se izoleazP. pentru spwiile . sau cu MSPP 3-300 in agregat cu L-445. Pe solurile usoare.i planialul din ioamna' se cxccutH ~. br:~zdelcinsltate an lsfimca la corollamcnt d r 94 em. La unele culturi (cs. Prin modelare sc! intelrpc Sorma~-ea unur h r a z d ~ in. cstc neccsarH o tSv5lugire urmat5. b . modclarea a: terenului $1 eventual afinarea acestuia pe corollamentul brazdei cu freza. Dac5 modelarea sc face toamna. iar tratamentele se aplicH diferenfiat inAfunc$ic dc d5un5t6rul depistat. ceapB.t(rcnu1 t r e l ~ i i cs5 fie eliberat foarte devrvmc. imediat de plant a t sau sem5nat. se facc numai o fcrtilizare cu ingrB l &minte minerale sax CLI compost. fn acest !:az se cxccut5 itldcpirt. moden larea se face din toamnz. Trebule dc retinut cS indiferent de momentul semanatului sau plantstului. Lucrarea se face in doua moduri: executarea subso. Distribuirea erbicidclor se facc cu JTSPli-900 in agregat cu U-651.a se exccutH primrivara. plaltfalul de vara' se executa (Ie obicei pentru culturile succesive. Pe solurile mijlocii gi grele modclarea se face E 2 etapc: o trcccrc cu cultivatonil ccllipat n cu corpuri de rarit5 ~i o alta cu modelatorul. l)up% Enchcierea ficc5rui ciclu dc producfie. pentru scmanat sau plantat vara .R 8. Ueii lucrarca re eaecutH li in perioada de regetatic a plantelor este necesar ca innintc dc infiinfarca culturilor s5 sc cicctueze o crbicidare total5 folosind substantclc recolnandatc dc tehnologiilc dc cultura. se foloseste o gam5 largj. $i mobilizarea de baza l a 25-30 cm adincime care sc face anual.lor 5i a rigoleloi.

Pentru evitarca pierderilor de recolt: cauzate de agenlii patogeni. Prin drajarea semintelor mici I:ig. pemanganat de potasiu in concentratie de 1 % etc. cantitrifile de ingr. Cca mai marc parte din fngrP$imintele azotoase si in totalitate microelementeie se aplica in timpul vegetatiei. solul se lasl nem5run. previn: transmiterea boliyor ~idgunPtoril'or ~i s5 le asis5 gure " germ$atie m i i rapid. trebuie respectate regulile de protecfia muncii dintre care important5 deosebita prezinta urmltoareie: . si se mriruntegte imediat. formalin5 in concentratie de 0. 9. inaintca ciclrllui 11. iar a fiec. sublimat corosiv i n conceritratie de 0. fn cantitate de 300-500 kg/ha.irui fngra+mintele organice inaintea ciclului 11. pe ling5 pregstirea corspunz5toare a terenurilor. dup3 care terenul se las5 timp de 10-12 zile pentru refacerea florei hacteriene..la pregiItirea amestecurilor nutritive muncitorii trebuie s5 fie vaccinafi antitetanos . salatg.Amestecarea semintelor mici (morcov. In productie cel mai frecveni este aplicatri dezinfectarea pe cale chimica prin tratarea semintelor CU preparate organo-mercurice solide (orthocid. . . In sere nu se cxecutg o modelare propriuzisS ci o marcare a rindurilor pe care se planteazri r5sadurile.03°/0.SchcmZI de [narcarc a Lerentllui pentru cnllura tomalclor fn scre . gerrnisan li abavit). iar celelalte partial. superfosfatul ~i sulfatul de potasiu se fncorporeazL E totalitate.50j0. Nematozii se combat cu Nemagon.uneltele folosite de lucrltori trebuie s5 aibg cozi netede. Dozele orientative pentru soiuri mijlocii ca fertilitate sint prezentate E partca a 11-a la fiecarc specie. administrarea ingrrig5mintelor org-anicc.Drajarea semintelor const5 in inglobarea lor fntr-un amestec nutritiv.Fertilizarea de baz5 a solului. La aplicarea Engrri$imintelor se va respecta regula general5 prin care la fertilizarea de baz:. Dupri desfiintarea culturii in octornbrie-noiembric se executz fertilizarea de bark ~i ar%tura adincl. dup''I. solutii dezinfectante de sulfat de cupru in concentratie de 0. Lucrarea se efcctueazl inaintea ciclu de producfie prin administrarea ingr5grirnintelor minerale. Aceasta sc rcalizeazri cu ajutorul agenfllor fizici si chimici. . n i se recomandl t o t u ~ ca fn fiecare unitate semintele de legume s5 fie supuse inainte de semznat unui ansamblu de operatii.intimpul dezinfectzrii solului se va folosi obligatoriu echipanlent de protectie . ceea cc corespunde la 4 rfnduri pe fiecare travee (fig. Semilnatul si plantatul legumelor ' i I Culturile de legume se pot Snfiinta in cimp. Dupri dezinfectia chimi& terenul trcbuie s5 fie lrisat Ln pauz: 14-30 zile. conditionat5 ~i dezinfectatg pe plan centralizat E cadrul centrelor Agrosem.$n minte aplicate in sere yi solarii sint rnai mari ca cele aplicate in cimp. .12 zile inainte de infiintarea culturii. Distanfa la care se deschid rigolele depinde de plant: gi sistemul de cultur8. o atentie deosebits trcbuie acordaij d e z i n f ~ ~ t i e i ~patiilor dr c u l t u s gi a solului. mgrunfitul ~i modelatul urmind a se face primavara devreme. . tomate) inainte de sem5nat cu nisip sau rumegu? c h d lipsesc m a ~ i n i sem5nat de de precizie. Pentru dezinfecfia amestecurilor de pLmint folosite la producerca r5sadului 7i a solurilor din serelc inmultitor sau r8sadnite re foloscsc acelea$ metode gi substante. o . ceea ce asigurg o rlsgrire mai uniforml. I>ezinf@ia termicri sc facc vara.3%. Realixarea unor producfii sporite de legume impuse. Preggtirea seminfelor de legume pentru semgnat Cu toate c5 la szmznat se folose~te numai s5minf5 de calitate superioar'i. Astfel. Mgsuri de protectia muncii. 26). far2 aychii care pot produce r5ni la miini si s l fie bine fixate de partea activP. UacL se plantead primrivara.1.se vor respecta semnele de restrictie sau interdictie privind deplasarea pc terenurile accidentate sau greu accesibile.Dezinfectarea semintelor se face cu scopul prevenirii ~i combaterii atacului de bbli ~i d'iun5tori care se transmit prin seminte. Basamid. Se folosesc. Captan sub form3 de omulsii sau pulbcri. menite SB le sporeasc'i valoarea aarobiolo~c8. Sokarul se acoperi cu polietilens cu cel pufin 10. o repartizare mai uniform5 a semintelor. 5 travee ~i introducerea in sol la 2 . Dezinfecfia chimi& sr rcalizcazri prin tralarea solului cu produse cllimicc ca: Pormali&. -.3 0 cm adincime a aburului inelzit la 90°C. asigur.j f s ~ r a r e lucr~rilorde semsnat a qi plantat. . Pentru evitarea unor accidente cu urm&-i grave pentru viata lucriitorilor din legumiculturri. In general. 16 . .se vor intocmi cu regulilartate procese verbale de instructaj pentru protectia muncii cu mentionarea celor mai periculoase momente de pe parcursul lucrPrii. . pentru tomate schema poate fi de 40-80-8080-40 cm. Lucrarea se face cu ajutorul unui dispozitiv format dintr-un cadru cu 4 rarile in agregat cu tractorul V-400 BT. Dczinfccfia termicri constri in acoperirca cu folie de polietilenz a fiecrirci . Ncwafos sau Nc~nabrom. $i o bun5 d e . in cantitltile stabilite In laboratorul de qrochimie. 3004 0 0 kg/ha. Di-'l'raper. pgtrunjel. In solarii pregztirea terenului prezintri uncle particularitlti. . de asemenea. . in adaposturi de material plastic $i in sere pe doug &i: prin plantarea r2sadurilor li prin sem5nat direct. Marcarea ~i modelarea solului. timp in care solul sr lucreazl de 2-3 orj pentru aerisire ~i disparitie a remanenf ei produselor chimice. Dac5 s.urcarea sau coborirea de pe tractoarele yi utilajele i mers este intern zis% cu desHvPrsire . n Dezinfectia solului..se va evita folosirea utilajelor a c5ror caracteristici tehnice 5i funcfinnale nu sint cunoscute. 9.it peste iarn5.planteazri din toarnnii terenul se modelear.

Epoca de semiinat. A-761. f n epoca de var5. temperaturi inalte ~i temperaturi joase) $i chimici (auxine. Distrzbufia la z"ntirn$lare const'i in impr'igtierea seminfelor pe rind la dirtante neuniforme. . La stabilirea metodelor de semsnat se fine seama de asigurarea densitzfii optime de plante la unitatca de suprafaf5. castravetii ~i dovleceii. Astfel. pcntru a folosi cit mai bine umiditatca din sol. lucrarca de rgrit. pepeni~verzi. microelemente) in scopul acceler5rii respiratiei seminfelor gi intensificarea activit'ifii enzimatice. Semiinatul legumelor in cimp fnfiinfarea culturilor de legume prin semrinat direct in C L ~ I . mazzrea. se seaman5 legua mele cu perioadj. salata. asigurfnd in acest fel uniformitaka culturilor. pstrunjelul. ceea ce necesita iiritul culturii.j se seaman5 in aprilie. Mijloace de semftnat. Sem5natul are loc toamna. r5d5cinoasele.) ce ajung la maturitatea de consum inainte de venirca frigului. f n funcfie de necesitatca dc aprovizionare ritmic5 a fabricilor de conserve gi cerinfele de consum a1 legumelor in stare proaspati unele specii de legume se seam5115 esalonat in rnai multe etapc sau chiar in ~ n a multe epoci. I Tabelul 7 7 Temperatura necesars fncolfirii principalelor plante legumicole 9. pepenii gi partial tomatele.2.1 se rcalizeaz5 $i mirirea volumului acestora. in special la speciile care se cultivz l a distanfe rnai mari (ex. f n aceste condifii sc eliminj.Stimularea este o metod5 de activizare a seminfelor care se practici prin aplicarea tratamentelor cu agenti fizici (radiafii Roentgen. f n acest mod sint distribuite seminfele de semHn5torile universale SU-29. SUP-21. morcov. fn condifii de sccetH. vitamine. ce necesith o temperaturs minim5 de 2-4°C pentru incolfirc. spanac etc. . de durata perioadelor de vegetatie ~i modul dc e~alonare producfici in cursul anului. Toarnna dcvrernc se seam5n5 legumele ce manifest5 rczistenfa la frig (ex: salat5 ~i spanac). CorespunzStor cerinfclor plantelor se folosesc rnai multe metode de semj.Umectarea este un procedeu prin care se urmLrcSte imbibarea seminfelor cu ap5 in vederea declan75rii procesului dc germinare $i se aplica in special seminfelor destinatc complet5rii golurilor din semnHturi. sfecli). semi'nfele pier. ca: mazgrca. PrimHvara devrcme. bamele. primrivara ~i vara.l . dovleceii. din seminfe. . Nerespectarea epocii optime a de sem%nat duce la o &sririx-e neuniform5 sau compromiterca intregii semrin5turi.nat: in rinduri echidistante. f n band5 se sexnZn5 2-6 rinduri apropiate. penti-u a realiza o rnai bun5 e~alonare producfiei. care este foarte costisitoare. care dau posibilitatea deschiderii rigolelor de udare $i permit deplasarra tractorului pentru executarea lucr5rilor de ingrijire gi de recoltare. cit gi intre plante pe rind. Semn'~~atu1 6enzi estc o variant5 a metodei de semPnat in rinduri echiE n distante. Scminfele din speciile legumicole pretentioase la c5ldur5 vor f i sem5natc primsvara rnai tirziu pe misura cre~terii temperaturii in sol. c ~i de spaM tlul necesar cfectuzrii lucr5rilor de intrefinere ~i recoltare. Aceasti mctodH se practic5 pentru culturile cu densitate mare l a ilnitatea de suprafats (ex. . Sem5natul legumelor se poate face cu sem'in5tori care permit repartizarea semintelor i rinduri deschise de br'izdarele mayinii n in doua moduri: la intfmplare ~ibob cu bob. iar bamele in a dona jumstatc a lunii mai. radiafii Gamma. castravefii. SenzZnatuZ i n cuiburz se prartic5 la speciile care necesitz distanfe mai mari atit intre rinduri. ceapH). castravefii la inceputul lunii mai. morcovul. scurt5 de vegetatie (castravcfi.fncolfirea forfati (preincolfirea) seminfelor este de fapt o continuarc a umect5rii pin2 la aparifia primelor colfi (germcni) la un procent de cca 5 0/. salata. urmind ca d u y i r5sZrire plantele s5 se r5reasc5 lHsind la cuib 1-2 plantc rnai bine dezvoltate. rnai rezistente la frig. care s5 permit5 incoltirea imcdiats a acestora. La sem5natul E cuiburi se distribuie n citeva seminte intr-un cuib. ridichile. fasole. salat5. ultrasunete. stimulind astfel incoltirea gi cregterea ulterioar5 a plantelor. se seam5ni spcciilc rezistente la frig. spanacul $i msrarul. iar fntre benzi se lasi distanfc rnai mari. In practic: sint cultivate prin sem5nat direct in cimp urm5toarele specii: spanacul. fasolea.cste o ~ metodj. fasolea de gr5din. in scopul obfinerii unor producfii de legume mult rnai timpurii fa$ clc cele semHnate primsvara. E benzi gi E culturi n n Semn'natul i n rinduri echidistante se face atft pe tercn modelat. ceapa. putin costisitoarc dar care nu ofera posibilitatea obfinerii unor producfii timpurii decit la un numrir restrfns de specii. Dupri umectare sau preincolfire seminfele se mint5 ~i pe scamZn5 intr-un sol umcd. i 52 t I hletode de semgnat. cum sint: pepenii galbeni. uneori prea des. estc condifionat5 dc pretentiile fiec5rei specii legumicole fafa de temperatur5 (tabelul 1 I ) . ceea ce face posibilH semsnarea lor bob cu bob. cit gi pe teren plan.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

de rezcrvg estc cuprinsil intre 10. Neg-re rotunde. Florile sint de cul~:ircalb& m violt. Este un soi cu perioada de vegetatie de circa 30 cu dc zile. fertilizarea de baz5 '.re. PC o brazdz.i productii de la inceputul verii pin5 toamna. colorat5 in ro5u 7i alb. spongioase.IZaphag~. suculcnt5. 40). cilindrice. S e m 5 n a t u 1 Encepe in prima 'urn5iatc a lunii martie. iar cele do ianea' in n mai-iunie. DatoritI preten-fiilor fat5 dc ilmiditate ~i d l d u r i . Soiuri de ridichi de iarn5.%cinile. lmlpn CII albrt consistc. Rjdricii~a rslc marc dc 350 g.s5mlnfeaz%E aprilie . soi cu pcrioada de \:rp. ]. RridScina de ctiloare alba .1 1 cm lungirne. ajungind la 10.a ridichen dc lun5 partea comestibil~ provine din dez\~oltarcaliipccotilului. Certina ~i Feur I<ugel soiuri intrate de curind in cultur5.a]-S ~i iarnli .6 0 dc zile). la R o ~ i e virful alb. dc 20-30 cm. llinri.i de iarn: s'int rczistente la temperaturi ridicatct. iar culoarea rozS? rogie sau alI5. ceea ce constituie o caracteristicil a acestui soi.int?i la hectar cstc dc 10-. dc forma aproape globuloasri $i dc culoare roz-violacee.dup9 schenla de inszmintare din figura 41. iar ingr5$imintele de bazri cu azot sc xplic5 ji~ainfcd c scmsnat. cu fidzcina de form: globuloas5.tatic dc 110. i n prezcnt acrastri legunlri se cultiva in toate contiT: 40 i. putind fi all)&.6. Se ins$mEntcazF~la adincimea d e 2 cm folosindu-sc 12-15 kg d e szminfj.l?i~d. s i n t ]rotund? sau .Sc:lcma de semhat a ridichilor de varB ~i iarnti . rcpetindu-r.Rn/dzaults snfi. All~ejaponeze.14ssaiivzts Tar. in cad]-ill culturilor succesivc. Particularitkti biologice. Ridichiile au cerintc. Fat5 dc unliditate sint dcstul de exigente. Pulpa este alb5. r5d5cinile fiind plilcutc la gust.~. vi. repuse de g'heatg.copul oht. de 30-100 cm inrilfime. Crzrc. f n prin15yerile sccetoase ~i in culiurile pcntru toamnil. Semin\elc incep sil germineze la temperatura 1-3°C. Soiuri: Soiuri de ridichi de lung: Rotunde timpurii (Early Scarlet Glob:). ridichilc dc toamn5 ~i tle v a 6 sint plante bicn.inerii unei producfii csalonate. f n fara noastrz dc o l a r e rispindire se 1)ucur" ridichca de lun.3 :i ?ic:ant:~.cut? l sc7 presupilnc c i ar f i Asia. I n lunile crilduroase d e var& (iulieaugust) sf intrcrupe cultura. La ridichea de v a r j ~i dc iarn5.120 dc zilc. r5minPnd de o parte 5i de .arc forma alungit. moderate fat5 cic ~5ldu1-5.p a t e fi sfcric5 sau fusifornft.nt. se j>. e ~ a l o n a t . ridichile de lun5 dau cele mai bune rczult a l c (lac5 se culti\-Z primjvara ~i toamna.12 kg ~i adincimca de sem5nat sint acelea~i ca $i la ridichile d c l. Ridicljilc CZE ? J U . dacH :itarea culturii o necesit2. ~adicztla. a c l m i fonn5. Soiuri de ridichi de vark. Solurile cele mai corespunz5toare sini ::ele cu testur. G r i t la 3-4 cm. Introduccrca semintelor la adincimc mai mare produce deformarea rPdPcinilor. se ins2mintcaz5 citc G rinduri distantate la 15 cm. pr%sit pe rigole. Importanfa culturii.c face pentl-u cultni-a prlncipal. P r e g FL t i r e a t e r e n u 1 u i cste asc!mr~niitonrc. R%d&cina este de form5 gluhulos0 ~ 0 i d 5 culoare ro~u-zmeuriuintens. L ~ c udc origine a1 ridichilor nu cste bine cuno. Perioada de vegetafie 25-30 de zile. Norma de . ~zz'gcv Originea 7i rsspindirea. dc culoare i~engrl. Rere de Miinchen soi cu pcrioada de \.e (culturi secundarc). Ridicliiilc de var5 .ar. c e n n ~ i e sau neag~%.Isor turtitc. L u c r il r i 1 e d e i n g r i j i r e constau din plivit d u p i r%s%rire. Frunzc!c slnt penat sectat(*~i f ~ r m e a z o rozet5 care p o r n e ~ t e l direct din colct.cgc-tntie tlc circa 100 dc zile.1:nm. crocant5 de ~i pl%cut% gust. partea comestibiia este dc dimerrsiuni rxai mari si provine din dezvoltarea hipccotilul~~i a 1:~dF~cinii:culaarca diferli Si in functie de ssi.t $i s'int dispusc in racem. de 'l'empcraturile sitlicatc asociate cu seccta duc la obtincrea unor ridichi tie cralitate infcrioaril.dc culoare nlb9 cu pu1p:i ioartc suculcntS ~i fragetl5. continuindu-se apoi cu inszminfarea e ~ a l o n a t 5 d e la s f i r ~ i t u liunii august-septembrie. C u l t u r a ridichilor Ridichea de 1ul:H . foarte suculentc $i bogatc E n 1-itamine $i s5rnri mineralc. Este foarte rgspinditii in toate zonele tarii pentru cultura in rzsadnife ~i cimp. atit : L in cultura de cimp cit 5i r-isadni-fc. Se preYeaz5 pentru culturi in r5sadnite $i cimp. la h c ~ t a r . ascm5n5toarc cu furfurii d e gheaf5. lignificate $i cu gust iute. Soi semitiinpuriu ( 5 . 41 .de. f n timpul n perioadei de vcgetafic cultura se menfine curat2 de buruieni prin 1-3 p r a ~ i l e Fig. Temperaturn optim?~ dcpuncre a substanfelol.12°C.ilta a brazdci o marginc de 10 cm pin: la rigola d e irigare (fig. se aplic. d.!zrs r. 1-2 udzri cu 200250 m3 dc ap5 la o uda. de form5 r o t u t ~ d i pin%la oval%. Fructul este o silicv: indehiscenta ce confine 2-4 seminfe. glviiin tat? dc circa 2-50 g.. 1 +L c wz $.e la intervale de circa o s%ptZniin%E n . Y ~ 'sf2 il-.12. mijlccic afinatc ~i bcgate in humus.un5.jn. E lipsa apei din sol n rsdscinile rrimin niici.sticloasj -.s kg/ha dizolvat E 400 litri ap5. fnaintea semanatului sau imediat d11pS scn15nat se face erbicidarca cu Afalon 1. Ridichca dc lung cste o plantii anualri cu pcrioada r!c. - Sr:hel?~ade semRnnt a ridichilor de l u n a nentelc. Cerintele fat&de factorii de vegetafie. cu l5fimea d e 94 cm. Soi cu ridilcinile fragcdc. Serr~infele au facultatea germinativri d e 65-95°/b 5i se pristreaz5 4-5 ani. Avind E vedcre n ch ridichile se cultiv. l'ulpinile florifere sint s drepie. Ridichile sint lcgu~necc! se consum: exclusiv in starc crud%. indicat pentru cultul-lie in cimp.mai.cu a celorlaltc riidlicinoasc. Ridirhile de lzr7za' se cultivri numai in cu!~urj succcsi\.i~trcaz~i foartc hine pestc iarnr~..iferac Riclichea dc \.gctatic foarte scurtri. Tehnologia culturii.

ultimcle fiind intrebuintate in special in cursul iernii. plantarea Suta~ilor toamna. cu distanfa lntre plante pe rind de 25-30 cm. RHsadnitele incilzitc biologic se pregitesc cu grosimea stratului de brilegar de 40-50 cm.1V . cu excepfia ridichilor de 1un. inflor~csc~i produc n seminte. 600-800 kg /ha la p%stirnac. ~ 13. irigarea culturilor. + + 12. pentru pHstirr~ac pitrunjel. Producerea semintelor Producerea scminfelor la rHd5cinoase dureazri doi ani. Productia de s ~ m i n t eeste de: 500-700 kg/ha la morcov. ridichi de varii ~i de iarnj . Pentru plantele bienalc in anul fntii de cultu1. pztrunjel. Lucrlrile de intrefinere a culturii sint: erbicidat. 1. usturoiul $i prazul. fnfiinfarea culturilor producritoare de plante-mam5 (anul I) se face dup5 legume prri~itoare.16 em.95-1 m. dup5 care s e treierP cu combinele de tip Saima sau Gloria.IV. sfecli rosie.15. usturoiul Rocambole etc. Ridichile de iarna se recolteaz5 la sfiqitul lunii cctcmbric sau inceputul lui noiembrie.7. cu cxceptia felinii. . Semjnatul se face in rinduri distantate la 6-8 cm. fnfiinfarea culturilor semincere (anul I1 de culturri) comport5. perfect s%nrito~i intregi. 1)istanta d e la pzmintul din r i s a d n i f j si pi115 la gearn nu trebuie s5 fic mai mare d c 10.111 .rzdicinilc Engro~ate care in procesul de producerea a semintelor sc folosesc ca plant%mam5.V pentru soiuri tardive 25.pitrunjclul $i pistirnacul in luna martie.15 cm pentru pzstirnac. Se poate cfectua a $i o PngrHvare suplimentar5 cu azot $i potasiu (10-20 g azotat de amoniu $i 5 g sare potasic5 la m2).10 saptimini de la semgnat. asigurarea unei umiditafi permanente dar moderate. Irigarea se face pe brazde sau prin aspersiune.VII . f n fara noastrP importanfa economicl prezintz ncmai ceapa. pr5~itulmanual (numai in caz de nevoie) de 1-2 ori. care sc produce rgsad. iar F anul a1 doilea plantele emit tulpini floralc. f n afara lucr2rilor curente deintsefinere se aplica urmatoarele lucrari: indepsrtarea din lan a plantelor bolnave $i a celor slab dezvoltate . indepzrtarea plantelor netipice. . 800. Semsnatul se execut5 la date diferite in funcfie de spccii si . purificarea culturilor (pri:. I'entru aceast5 cultufi sint indicate soiurile cele mai timpurii $i atrrigitoare prin coloritul viu a1 pzrfii comestibile.sfecla r o ~ i e 1. SF. .VII. . .. devin spongioase $i iufi la gust. Se folosesc fisadnife incllzite biologic sau termic. modificate si reglate corespunz5tor. Ridichile ajung la maturitatea de consum d u p i 4-5 s5ptgmini de la semrinat. incepind din luna iulie. Sen~intelesc condifioneazl apoi cu ajutorul selectoarelor de tip Petcus. pentru celelalte r5dHcinoase s: iace la sfir~itul c lunii octombrie. Cultura legumelor bulboase Din grupa legumelor bulboase fac parte ceapa. Pentru evitarea impurific5riior biologice se asiguri distante de izolare intre soiurile aceleiayi specii d e 1 500-2 000 m. distrugerea pentru semnicerii dc morcov ~i de ridichi a plantelor de nlorcov sHlbatic $i respectiv ridichi s5lbatice pe o razP de cel pufin 1 500 m : indepgrtarea prin t5iere a umbele'lor de ordinele IV $i V la sernincerii de Inorcov.VII pentru soiuri semitardive 15. inceputul lunii noiembrie. pentru ca plantele s5 nu se alungeascs. ingrk~areasuplimentar2 se face o singurri dat5 la inceputul depunerii subst2ntelor de rezerv5 in r5d5cinL. patrunjel ~i ridichi de l u n i $i la 10.ltc p5mint dc mranif5 0. fnfiinfarea culturilor producZtoare de plante-mama se face pcntru toate r5dPcinoaselc prin scmznarea -direct in cimp.ridichile de lung .I5. Schema de infiinfare a culturii prevede plantarea in rinduri echidistante la 0. Producfia este de 8-10 t /ha la ridichile delunP $i de 20-25 t / h a la cele de varP ~i iarn5. a celor care emit tulpini florale etc. f n faza de 2-3 frunze adevgrate se facc r5ritul la 10-15 cm fntre plante pe rind. norma d e irigare fiind de 1 800 m3/ha.25. ca ceapa mirg5ritar.VII pentru soiuri timpurii. p r i ~ i t ori.VII . Sortarea buta~ i l o r :se retin pentru plantare numai b u t a ~ i itipici soiului. ceea ce pcrmite executarea din timp a lucr5rilor de preg5tire a terenului.morvcovul .).1 000 lig/ha la sfeclg ro$ie ~i 500 kg/ha la felinz. Ridichilr de v a r i se recolteazs e~alonatla 8.X la care seminfele se obtin in primul an. 0 important2 deosebit5 in cultura fortatri a ridichilor o are $i aerisirea care trebuie f i c u t i regulat. in 2-3 etape.1.15. Se acoper2 slminta cu un strat de pzmint de 1 cln grosime. scheme de Enfiinfare a culturilor ca $i pentru culturile Se folosesc acelea~i dcstinate consumului. Amcstccul dc piimint trebuie s i aibri o texturi afinatH ~i s l fic bogat in substanfe nutritive. pistirnac ~i felinii. Producfia la 1 m" este de 3-4 kg $i se valorifica sub formi de legaturi.30. lucrare care se execut5 la 2-3 ziie dupa semrinat sau cind plantele au 2-3 mecanic de 3-4 frunze normale.15. se taseazi u ~ o r se uds.12 em.5 se formeazi pirtile comestibile . Recoltarea semincerilor se face manual sau mecanizat.ridichile de varri ~i d e iarn5 . usturoiul ~i prazul ccrora li se adaug5 unclc specii perene mai putin cultivate la nol.10..1'1 .VII . pjtrunjel ~i ridichi . riritul plantelor cind au 3-4 frunze norinale la 4-5 cm pentru morcov. R e c o 1 t a r e a ridichilor dc l u n i arc lcc la 4-6 sriptamini dc la scn15nat $i se face fn rnai multe reprize pe m%surri ce rridPcinile se ingroa~e. mai coborite cu 3-4°C noaptea. ~i L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e sint simple si constau din dirijarea riguroas5 a temperaturii intre 12-15°C in timpul zilei. PrcgZtirea terenului se efectueazP in a c e l a ~ mod ca ~i pentru culturile ilestinatc consui mului. Udriri mai intense se aplic5 in perioada de ingro~are p5rfii comestibile.care elibereaz5 mai devreme terenul toamna. administrindu-se circa 6 udari cu cite 300 m V a o udarc.-- manuale $i 2-3 pra~ilemecanice. se leagi in snopi ~i se las5 pe teren citeva zi1. folosind 5-6 g sHmint5 la m2. anume: ' .5 p i r f i nisip.VII . $i primiivara cit mai devreme ~i (in martie) pentru celelalte specii. Rccoltarea hutariilor (plantelor-mama) pentru ridichile de lun5 se face 12 inceputul lunii mai in preajma plantgrii lor.Ridichile nerecoltate la timp se lignific5.20. de dimensiuni medii ~i cu mugurele terminal nevritzmat. poate prepara din doug p5rti primint d e gridin5 o pa. ccapa de tuns. Grosimea stratului dc amestec cstc de 14. f % r a ' s a d n i t e cultura forfats a ridichilor d e lun5 se poate face in perioada iarn5-primavari $i toamn5-iarn5.e in grrimezi (in picioare) pentru uscare. completarca golurilor pentru felini .

. cea optim5 de 18-20°C. (250-300 g). De Moldova. cu frunze exterioare g%lbuiyi gust iute foarte puternic. . cu fertilitate mijiocie ~i reactie neutr5. Pcntru producerca arpagicului se aleg terenuri usoare. Liliuceae Originea si rlspindirea. . semintele putinclu-sc O pistra 2-3 ani. P c ? t l r u c z r l t u r a f i r i n r i s a d se recornand5 soiurile: Aurie de ' ~ u z l u soi foarte productir. ceapa este folosit5 ~i E industria farmaceuticz. n Particularitiiti biologice.13. sferic. Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. cu frunzclc acopcritoare de culoare galben-maronie..Are gust dulceag. E centrul $i s u d d Moldovei.Farn. Producerea av$a<icului. . este goal2 la interior ~i se termin5 cu o inflorescenfp globuloas: acoperitr cu o membran5 subtire de culoare verzuie care se rupe 111 preajma infloritului. Se poate cultiva in toate zonele t5rii. :. umiditatea solului trebuie s5 fie redus5 treptat pentru maturarea bulbilor. '1 . unde c r c ~ t ein flora spontanii. ceapa forrnenzr~ la suprafafa solului frunzele ~i o tulpin. Cultura cepei Allium cepa . Are gust dulceag u5or iute.I' I j. Tehnoiogia culturii.. j.! R o ~ i e Turda este asemLn5tor cu soiul de Fj. de culoare neagr5. Cultura cepei prin arpagic.al-alungit ~i cu frunze acoperitoare de culoare maroniu-inchis. Facultatca gcrminativa a seminfelor este cupsins5 Entrc S si 90%.fitoncideU care distrug agentii patogeni din tubul digestiv.I. La 1)aza bulbului se ail5 tulpina propriu-zis5. Cu circa 4-5 sZptamini inainte de recoltare. .'- I. Iiealizarea productiei nccesita douEi etape: producerca arpagicului $i obfinerea bulbilor pcntru consum. bulbi ~i tulpini florifere. pretentii mari.I r' 1 ' 1 . se face erbicidarea cu Dachtal 6-9 kg/ha i n 300-350 1 ap5..140 zile) cu bulb mijlociu spre mare (100140 g).estul ~i vcstul tiirii. De Tibucani.. De Zittau.. (125.40 m. cu trei muchii. cu liitimea la coronament de 0. 1. P e ~t t r u c u L t u r a 9 r i ?z n r n g i c se folosesc soiurile : De Stuttgart. . i n cultur5 se mai intilnejte soiul de ceap5 Spaniolii cu bulb mare de fonn5 r~tund-oval. de form5 tronconics alungit5. cle forma unui disc turtit. UrmeazZ discuirea ~i modelarea terenului in brazde inalte. f n K. -: / . cu textur5 nisipo-lutoas5. soi semitirziu. cu bulb mare (peste 100 g) sferic. Polenizarca este alogams $i se face de c%trealbine (entomofilH). Cele mai mari cantitgfi de a p i sint consumate in intervalul dintre inceperea formIrii bulbului $i terminarea cre~teriiacestuia.J I 1. Aplicarea ingr5gZmintelor organice trebuie s5 se fac5 la planta premergiitoare. fasolea.#' i: i' i': :'I I. De MacHu. Pcntru czrltura I . Fat5 de luminii. Fat5 de c5ldur5 ceapa are pretentii n~ici.': . Ceapa se cultivz pentru bulbi $i pentru frunzele sale care se consum: in stare proasp5t5. cu bulb mare de 120. .150 g.^ tulpinile florifere.. sferic turtit.[I :. soi tardiv (130. Florile sint mici $i de culoare albicioass-verzuie. Diamant. liom2nia. i ' . soi semitirziu (120. de asemenea. suprafetele cultivate cu acest soi se extind datorit5 cererilor la export $i bunei capacitgti de pzstrare peste iarnj.1. # :Ij . . soi semitimpuriu. fn locurile umbrite nu formeazj. Este solicitat la export. lipsite de buruieni ~i d5unstori. unde sc acoper5 una pe alta formind o tulpina fals5. dup5 care ur- . I .. Importanta culturii.I . cu frunzele esterioare de culoare ro~ie-violacee. Primsvara.: . Ceapa provine din Asia. Fat%de ap5. sferic turtiti ~i cu frunze acoperitoare de culoare maronie. 1 . gfiparca ~i afinarca solului cu cultivatorul. Datorit5 continutuiui in antibiotice.. Bulbii se foloscsc la prepararea unor minc5ruri precum $i in industria conservelor. Sc pistreaz5 foarte bine peste iarns.. !I . Ceapa este o plant5 bienal5 (ceapa de ap?~:ji ceaclama) sau trienal5 (ceapa de arpagic). deoarece sistemul radicular este foarte superficial. Se cultiv: pe suprafele ~ n a r i In sudul Grii. este un soi tardiv de . aparc in anul a1 11-lea sau a1 111-lca si are EnZl$iln::a de 50-150 cm. cu bulb mijlociu (60-70 g). I . format din frunze c5rnoase. iar in sol bulbul. S.. Frunzele acoperitoare au culoare g:llben2-maronie. falsX. soi cu bulb mare (150 g) $i globulos. turtit $i de n culoare vinetie. Se cultiva in sudul. I ij!\ ii Ii 'I I :: I I! . iar pentrli formarea bulbilor de 20-25°C. . . rzdbcini fibroasc care p5trund lamic: adinci~ne in sol. I I '. Bulbul.. ceapa are cerinte relativ mari. Se cultivj. nu prca bogate in humus si curate de buruieni. tomatele. plantele tinere ale soiurilor iuti putind rezista de la -6 pin5 la -7°C.130 zile). i Wolska. are diverse forme si culori. Tulpiria florifer.150 kg sare potasicH la hectar. Toamna se executii o ar5tuG adincii (28-30 cm) cind se incorporeazH 250-300 kg superfosfat 5i 100. cu frunzele interioare foarte cr'irnoase $i cu gust dulceag sau uSor iute.! .125 zilc) cu bulbi mari.. ardeiul ~i vinetele. ceapa are. iar pe cea infcrioarX. in martie. i ! 9 . acoperite cu un strat de foi pergamentoase care-1 protejeaz5. Este recomandat pentru toate zonele de rulturj. soi cu bulb mijlociu spre mare (100-130 g). Se poate cultiva in toate zonele t5rii. cu bulb oval mare (100-125 g) de culoare gall>ens-maronie. AceastH metodj. Soiurile de ceapl. substante numite impropriu . F r u c t ~ l e sint capsule. In anul I de cultur5. Temperatura minim5 de incolfire este de 3-4"C. din tar:.94 m $i ecartamentd dc 1. ' . .. o1. D e ~ este introdus recent in culturs. prezint5 bulbi mari $i foarte mari . sernZ?zat d i r e c t cimjh (c c a c 1 a nz a ) se recornand5 soiurile : R o ~ i e F l g Z r a ~ cultivat in judefele Brasov 5i Sibiu.de teac5 la c:ca inferioars. in funcfie de soi. de cultuci este cea mai rEspindit: in tara noastrH pentru c5 se asigur5 producfii de bnn5 calitate ~i bulbi rezistenti la p-:strare peste iarn5. . Semintele sint mici. cit ~i v5rzoasele ji bost5noasele cind se obtin rezultate satisf5cr~toarc. Pe partea supcrioara a acestuia se grisesc cifiva muguri din care se form car. : - .. ceapa este cultivatk in toate zonele favorabile ocupind suprafete destul de mari. snd1. bine nivelate. Frunzclc sint tubulare in partea superioar: $i sub forms. Ca plant5 premergstoare sint recomandate: mazzrea. Terenurile pe care se cultiv5 ceapa trebuie s5 fie plane.gira$ dar are bulbul mai de turtit ~i culoarea violacee mai intens5. soi semitardiv. 'ii . dup2 care se obtin rezultate bune $i ioarte bune..

sau Maneb 0. Producjia la hectar este in general de 5-6 t /ha. f n anii seceto~icultura se irig5 f 1-2 udjri). cultura se face 7i in zonelc secetoase din sudul tiirii. P r e g k t i r e a t e r c n u 1 u i const2 in gripare.2-0. Bulbii cu diametrul de 7-14 cm siut dc n categoria I iar cei d e 14-21 cm do categoria a 11-a. a terenului $i incorporai-ca ingrZgrvLmintelor chimice cu azot. fiecare band5 avind cite 2 rinduri la distanta d e 15 cm intre cle (fig. I< e c o 1 t a t u 1 se efcctueaza manual sau mecanic. toamna ~i primPvara. si se intrerup cu 20 zile inainte de recoltare.ara se cxecut5 modelarea.lose$te Lindatox-3. 43 - Schema de i~iiiingre a culturii de ceap& de arpagic pe brazde inguste + + + + + + + fustilor se recomandri ca timp de 10-15 zile inainte de plantat. fertiiizare de bazB $i ca $i la ceapa de arpagic ar5turH adinc5 toanlna.5 $i arjtura adiricri de tcalnna la 28-30 cm cu PP-3-30 U-650 M. -4pragicul se p%streaz%in depozite special amenajate. Tratanientele se fac dupa fiecare ploaie. tratamentul cu zeama bordelez5 1 O/. se sorteazz $i se dcpoziteaz'd. brazde inzlfate (l%fimea coronament de 50 sau 94 cm) cu MMS 2. la + Fig.fertilizare fazialii cu azotat cle nmoniu 100-120 kg/ha $i sare potasic5 60-80 kg/ha . fertilizat cu 150-200 kg aeotat de amoniu $i incorporarea acestr~ia cu GD-3. Cantitatea de arpagic necesar5 la hectar este de 500-600 kg. La un hectar se folosc~tc cantitatea de 90. DupL recoltat ceapa se l a s j pe brazdii pentru a so usca apoi se aduni. iar pentru musca cepei Lindatox-3 sau Diazo1 0. pentru oprirea cre~terii frunzelor. n itii .1 %. .lucrarea sr! face la 4-5 siipt5mini de la plantarc folcsind?z-scCL-2. Prodzccsrea bulbilor pcntru consum.2 U-650 M. Atli~lcirneade semsnat este de 2-3 cm. prirnk\. la adincimea de 13-2 cm.100 kg srimint5.. L u c r 5 r i 1 e d e f n g r i j i r e care se aplici in timpul vegetatici sint : plivitul.C.natul s~ cxecut5 cu SUP-21 sau Saxonia in agregat cu L-445.meazg semrinatul. fie in benzi de cite 2 rinduri la 30 cm intre ele $i 6-8 cm Pntre plante perind (fig.3 O!'. se sorteazs pe 2 categorii $i se ambaleaza E 13dite. Densitatea culturii trebuie s5 fie de minimum 360 000 plante .corzibaterea bolilor $i d5-unatorilor.8 DupH pregitirea terenului urmeazii infiintarea culturii prin plantarea arpagicului cu MBP U-650 M. . Daci apare atac de putregai cenuSlu se 2-3 tratamente cu Orthocid sau Dithane M-45. Se seam5nX in 2 benzi la 34 cm una dc alta.Schema de infiinbre a culturii de ceapg de arpagic. Plantarea incepe primivara dtvreme (10-20 martie) ~i se face fit. 43). 4 L ) . tinut la o temperat~ici 30-35°C. Pentru combaterea lxrvelor c5rHbu$ului dc mai $i a coropi~nifelorse fr. erbicidat cu' Tfeflan 24 E. Boala cea mai rrispindit5 este mana . lucrarea se ~ X C C N ~ Z plantele an 2-3 frunze normale. Acest sist e ~ x practica mai Enainte numai in regiunile cu umiditate ridicatH dar in se ultima vreme. Frr~ducfia hectar estc de 13-20 t. Cele mai bune rezultate se obfin cind semririatul se face fntre 15 ~i 20 martie. nivelarka dc intrctinerc cu ST-2. iar cantitatc:a de siimintH necesar'd la u n ha de 8 kg. modelarea terenului in la U-650. se condifioneaz5. / . depinclc de pe sol ~i se stabile~te baza analizelor agrochimice. iar in conditii de aplicarc a unor tehcologii spcciale dc 15 t /ha.3 % per~tru prevenirea manei $i tav2lugirea culturii cu 2-3 Gpt5mini inainte de recoltare.7 U-650 M . mirunfirea atentP. E ~ o ~ ~ d normale se aplic5 3 udiri . S e m 5 n a t u 1 se executri in bcnzi dc 5 rinduri pe brazd5 cu distanta intre rinduri de 15 cm.arc se combate prin tratamente cu zeanlH bordelezii 1O sau Zineb 0.24.L-445. arpagicul se lasZ pe teren timp de 5-6 zile pentru uscat. cind s-au extins irigatiilc. Orientatit. in luna iulie-aupst cind frunzele sint uscate. fic primavara dcvremc (1. Dupii recoltat. 42 . apoi se stringe. Toamna se executg: discuit pentru dcsiiintarea culturii anterioare $i afinarea solului cu GD-3. arpagiclll s%fit. f n f i i n t a T e a c u 1 t u r i i se face fie toamna tirziu (luna noiembrie). pe brazde late Cultura cepei prin semiinat direct in cimp (ceapa ceaclama). la temperatusa de -2" pin5 la +2"C ~i umiditate relativH a aerului de 65-75 %. in rinduri la distanta de 24 cm intre rinduri $i 6-8 cm intre plante (fig.irigarea pc rigole lungi cu 250-300 m3 apii la hectar pentru o udare . pr5~itulmccanic se execut5 cu CL-2. odat5 sau d e dou5 ori ~i mecanic intre rinduri de trci ori .s.p r s ~ i t u lmanual pt: rind. :. Sem5.10 a 111-a).irii Fig..2 U-650 M. nivelare de i'ntrefiIlere. ~i const5 din efectuarra urmritoarelor lucrari: -. Pentru asigurarea unei densitsti normale de circa 360 000 plante la hectar.8 L-445 echipat cu corpuri de rarit5 pentru rcfacerea rigolelor d e udare. Cantitatea de ingrri$rninte aplicate. Primgvara se aplicg: grspat cu 6 GCR-1. este necesar ca arpagicul sB fie calibrat pe dimensiuni. fertilizarea de bazii cu MA-3.c:. Pentru evitarea form. cind .2 l / h a in amestec cu 400-450 1 ap2 folosind MET-1 200 sau MSPLJ-900 U-650. la un sol mediu ca fertilitate se pot aplica 200 kg superfosfat ~i 100 kg sare potasicg.crbicidare cu Afalon 2 kg/ha in ainestec cu 600 1 apii.e curPtP de frunze. de I n g r i j i r e a c u 1 t u r i i sc executri in tot timpul perioadei de vegetafic.?nizat cu MRC-1. Tratamentele se esecutg cn MSPP-3-300 + L-445. P r e g 5 t i r e a t e r e n u 1 u i pentru infiinfarea culturii se face in dou5 etape. R e c o 1 t a r e a are loc la sfir~itul lu~iiiiulie ~i se executH manual sau rni. 44).8 cchipat cu dispozitive d e administrat ingr5$5mintc -t L-445 : .

Lucrj.Schema de iniiintare a culturii de ceapa prin semanat d ~ r e c t la hectar. rdritul la 8. frlainte de plantat rgsadul sc inocirleste.10 minute. fntre benzi se las5 spafii de 1.13. din s5mEnfH se obfin bulbi aclic5 plante-mam5. udarea abundentl (de 10-12 ori cu norme de 300 m3/ha) . de lucriiri de sortare. Plantarea se . ori cu cite 50-60 kg/ha azotat de amoniu. 44 . n . se pune la uscat $i apoi se ambaleazs. u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e in timpul vegetafiei sint: prisitul. folosind 10.Lminf5.rind este de 20-25 cm. mu$uroitul plantelor cu rarifa. la adincime de 8. Prin plantarea in a n d 1 a arpagicului se produc bulbii de ceap5 (plantclc-ma~n~). cultura pretinde ud5ri abundente. L u c r r i r i l e d e i n g r i j i r e a culturii constau din: erbicidarc cu Dual 3 l / h a imediat dupj. Plantatul se face in gantnlefe deschise cu corpuri de rarif8. bulbii necoI-rspunZ~tori se exccuta un tratament umed cu sulfat de cupru 1 % timp de gi S. Locul de origine a1 usturoiului este Asia Mi&.Fam. rji sc executH numai dimincafa 7i seara. Recoltatul se face fn prima jumztate a lunii august. 150--200 kg/ha azotat de amoniu $i 50-75 kg/ha sarcbpotasic5. fie in toamna anului in care au fost obfinute plantele-mams. Distanta Pntre plante p. cu 600-700 kg arpagic la hectar. + Cultura cepei prin rssad este cunoscutj. Plantatul se face primiivara devreme. Pentru asigurarea unui contact bun intre seminfe $i sol. Pentru asigurarea risadului necesar unui ha de culturj. bordelezli 1 %) . Importanta culturii. iar intre plante pe rind cle 5-6 cm. superfosfat gi sare potasic5 cu aceleasi doze ca la ceapa de arpagic: irigare cu cantit5fi mai mari de apj. se folosesc 3-5 kg s. Se asigur5 distanfele de izolare d~ 1 000-2 000 m fat5 de alte parcele semincere de ceap5. ~i sub nunlele de ceapii de ap5. prevenirea $i combaterea holilor gi d5uniitc+ rilor prin metodele $i cu substanfele folosite la celelalte sisteme de culturc~. 80.157.10 cm. 2-3 ud5ri cu 300 m3/ha etc. Ssrninta s: vinturg. fnainte de plantat se face marcarea rindurilor cu cultivatorul. stringerca. fertilizare faziala cu azotat de amoniu 200 kg/ha. tulpinilor false $i frunzelor. In cazul cepei trienale (de arpagic) in anul I se obfine arpagicul. 100 kg/ha. Planin 1 tat111 are loc. 1 care plantafi in anul I11 enlit tulpini florifere pe care se formeaz5 fructe ~i serninfe. Rrisadul nu se repic5 gi este bun de plantat cind plantele au 2-3 frunze $i 3. in teren foarte bine lucrat. pentru consumul in stare crud5 a t)ulbilor. Semanatul se face la .5-2 m pentru circulafia mijloacelor mecanice. DupH recoltat urmeazrt adunatul. sustinerea plantelor cu araci sau spalier . Tehnologia culturii impune ilouj. allituri de ceapH. semiinat este necesari o trivrilugire ugoarj. Adincinlea de plantat este acccasi cu adincimea la care au stat plantele in locul de producere a r5sadului.2. urmat de pr5fuiri cu DDT 2 kg la 100 kg bulbi.lave in b e n ~ i cite 10 rinduri.15 g s-imintri la 111'.I0 cm intre plante pe rind.3 si depozitarea cepei. Cantitatea de Ijulbi la hectar este in medie de 6 000 kg. cu TI-3. folosindu-se pentru plantare arpagic mare sau ceapj. 1)upii recoltare urmeazL uscarea. combaterea buruienilor prin stropiri cu A-1 114 cite 3 kg/ha in 800 1 ap5 etc. Pentru obtinerea frunzelor verzi de ceap5 in anotimpul rece se mai practic5 $i cultura forfat5 a cepei prin cultivare in rlisadnife. inainte gi imediat dupj. la 80 cm intre ele sau pe brazde inalte la de 90-95 cm intre rindmi.100 kglha superfosfat $i 60-80 kg/ha sare potasic5.3. Cultura usturoiului Alliun?. fnainte 6e plantare se inliiturj. se curHt2 de impurit5fi prin introducere in ! ap5. E industria conservelor gi in industria farmaceuticli. sau chimic. de dimensiuni mici.mintH. Liliaceae Ori. Producerea seminfelor I f ' -i Fzg. tratamente preventive impotriva manei (zeamj. prigit manual gi mecanic de 3-4 ori.inceputul lunii aprilie. apoi se planteazs manual. fertilizgri faziale. Mai este folosit la condimentarea mincHrurilor. etape: producerea r5sadului ~i obfinerea bulbilor.05 L-415. dupj. Recoltarea se execut5 la sfir~itullunii septembrie $i este urmatj.4 mm grosime. Productiile sint de 25-30 t/ha. sortatul gi depozitarea pin5 la plantare. cu combina C-1 sau Gloria. Terenul se modeleazii in hrazde inilfate cu lzfimea la coronarnent de 50 cm. fertilizare fazialii cu azotat de amonin. Producerea arpagicului se face ca yi la ceapa pcntru consum. fnainte de recoltat este indicatj. Plantele-mam5 se obfin pe terenuri bine lucrate gi fertilizate cu 100150 lig/ha superfosfat. Producerea bulbilor dc coltsum se face pe aceleagi tipuri de tcren si cu acelea~i lucriri de pregstirc ca la cultura prin arpagic. Plantatul. in anul I. Pentru ceapa de apri $i ceaclama. deoarece. Pvoducerea r i s a d u l z ~ iare loc pe brazde reci. fiecare ploaie.torilor cn la ceapa de arpagic. fie in primsvara anului urn15tor. combaterea bolilor ~i d5unj.10 cm intrc plante.&ea'~i rkpindirea. semHnat gi cu Basagran 3-5 l / h a cind ceapa are 2-3 frunze normale. R e c o 1 t a r e a se face manual sau mecanizat. t5viIl~gircaccpci ptwtru a grLbi uscarea frunzelor. sativum . I'roducf ia este cle 15. Recoltarea incepe cind capsulele s-au deschis in proportie de 10.18 t /ha. La un hectar se obfin intre 400 gi 600 kg sj. fn timpul vegetafiei se aplicj lucr5ri de fngrijire ca: plivit manual de 3-4 ori. irigat. Usturoiul se cultivj. ambalare gi depozitare. apoi se treierj. Distanfa intre rinduri este de 30-40 cm. manual sau mecanizat. decit la ceapa de arpagic (6-8 ud5ri iar cu 3-4 sZpt5nlini inainte de recoltare nu se mai irig:) .ri!e de intretinere sint: 4-5 pragile mecanice. din care in anul I1 se obfin seminfele. La noi se cultivli in toate zonele fgrii. superfosfat 150 kg/ha gi sare potasicj. se face in doua rinduri pe brazdH la distanta de 30 cm intre ele si 8. sa adun%~i se pun la uscat. a lunii septembrie. in prilna jumltatc:. sortar. 13. stropit cu zeam5 bordelezL 1 % impotriva manei. I. Tulpinile se taie la 15-30 cm sub inflorescenfs. solarii $i sere. i n anul I11 din bulbii de ccapri pi-odu~i anul 1 se obtin seminfe. fertilizarea fazialri de douj.

Frunzele sint liniare. soi cultivat in sudul ~i rnai ales in sud-vestul tzrii. usturoiul are prctcntii mici fat5 de c5ldur5. Soiuri. adicri 5-6 kg pentru rrisadul necesar a1 un hectar. Ambele formc au bu1l)i d c form5 rotund:.t:~ Amaradia 26. plinri la interior. una de toamnri ~i una de primZvar5. neinfestate de boli $i d%un5tori. soi cultivat pe suprafete mari in paltea dc nord a tririi. plivitul. 45). Spre decsebire de ceapri $i usturoi Pngr5. Pentru infiintarea culturii terenul SP pregsteste ca la ceaps.ii se p5streazZ foarte binc pcstc iarnri. P r e g H t i r e a t e r e n u 1 u i se face la fel c~ la ceapri avlndu-se P vedere anotimpul in care se planteaza. f n conditiile tirii noastre usturoiul se comport5 ca plant5 anualri. Tulpina florifer'l. Fig. Importanta culturii. P. AlMuri dc acesta. Producfia la hectar este de 5-6 t. fngrri$mintele organice se aplicz la planta premerg5:o. DupH uscare in cimp. uSor alungit: ~i cu 8-12 bulbili. manual sau mecanizat. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e a culturii sint: p+itul de 2-3 ori. in plus este necesar administrarca din toamng a 20-25 t gunoi la hectar. Rzsadul nu se repic:.10 g sHmint5 la m2. iar in cazul plantzrii de primgvari erbicidul se aplicS odata cu afinarca solului. indoite sub forma unui jgheab. Schema de plantare depindc de lritimea de coronament a Ixazdelor.pe brazdH 1atH. Cele rnai mari suprafefe sint ocupate de forma de prim5var5. RHsadul se prcduce pe brazde reci.amintele organice se aplic5 in anul culturii. Soiul cste rezistent la st>c-c. dar rnai mici. fapt care permite plantarea din toarnnr~sau primjvara devreme. Ca $i ceapa. cu 8-15 bulbili ~i o greutate de 30-40 g. soi cu bulbi mari (40-60 g) ~i rezistentri mare la tempernt:u-i scgzute. urmeazH adunatul. Cultura prazului Allium $orurn . deoarece plantele nu rezistg la secet5. b -pe brazdi usturoiului Ingust& d8un5torilor. fn cazul p1ant:irii n de toamng. indoite sub form5 de jgheab. permeabile. de culoare verde-deschis. cu bulbi unifornli ~i mari (40-60 g ) . fertilizarea suplimentar5 ~i combatrrca . Este fc~artc pretentios la luming. Bulbul este format din bulbili (critei) p r i n ~ ipe un disc comun care este tulpina propriu-zisH a plantei. Prazul este plant5 bienal5. iar bulbul este mult mai redus decit la ceapa. Cerintele fat5 de factorii de vegeta$ie. prezintri dous forme. transportul ~i depozitarea bulbilor. P 1 a n t a r e a de toam115 se face in septembrie-octombrie. adic5 prin bulbili. Pe partea inferioara a discului se g5sesc rsdricini fibroasz. intre ele ~i 8 cm intre plante pe rind iar pz brazda cle 50 cm. Acec. Tehnologia culturii. Semintele sint asem5natcare cu ccle de ceapri. f n \ara noastr5 se cultiv. Fructul este o capsul5. Pentru r e u ~ i t aculturii stnt necesare soluri cu fertilitate medie sau ridicati ~i cu texturii luto-nisipoasri sau nisipo-lutoas5. Pentru un hectar este necesar5 cantitatea de 600-800 kg bulbi. R e c o 1 t a r e a se face fn luna iulie sau august. unde se fac brazde late de 50 cm De Isalnifa. dar pe suprafete foarte mici. Modelarea tcrenului se face in brazde fngltate de 50 sau 94 cm la coronamcnt. soi dc toamnri. sud-est ~i sud-vest. cu soluri uSoare. 13. Soiuri. 45 a . este cilindricri.82 m fnrillime.4. Cultura necesit'i irigatii.sta se terrains cu o inflorescent5 globuloas2 cu flori albe1-erzuiinvelite in primelefaze inti--o membranH liliachie. Pe terenurile rnai grele. formafi din 10-12 bulbili de culoare albri-giilbuie cu nuante violacee. sortatul.Particularit5p biologice. Ps:uul provine din Egipt ~i Republica Elen%. cu tulpina fals5 fnaltk de 50-70 cm.. In fara noastra usturoiul nu emite tulpini florifere ~i nu formeazH seminte. Radricina este fibroasri dar mai dezvoltatS decit la ceapii $i usturoi. in zonc. Obivnuit. Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. AdPncimea de plantnt cste de 5 cm toamna Si 2-4 cm primgvara. Acest soi prezintg un bulh rotund. de frrtilitate medie. Tcmperatura de incolfire a serninfelnr este de 3-5°C. dup5 argtura adinc5 terenul se erbicidcaz?~ Trcflan 2-4 l/ha cu in amestec cu 400-450 1 apH. Fat5 dc umiditate are pretcntii rnai ~ n i c i drcit ceapa. Particularitsti biologice. Tulpinz propriu-zis8 este format2 dintr-un disc.~-imSvar% Lulti cn rnai mici ~i capacitate de pastrare foarte bunri. SemHnatul se face in decada a 111-a a lunii martie folosindu-se 8. Tehnologia culturii.le de sud. I'razul sc cuitivri pentru tulpinile false care se folosesc pentm consum proaspHt sau preparaiea unor minc5ruri.Schema de plantarea . La exterior bulbul este acopcrit cu frunze care la maturitate devin pergamentoase. prezintri o form5 de toamnH rnai productivii ~i una dc ~. de culoare verde ~i acoperite cu pruinii. 'fn tara noastrH soiul cel rnai r'ispindit este C5mu9. cite 2 rincluri la 30 cm intre ele $i 6 cm intre plante pe rind (fig.%r-.ull. Terenurile iridicatc pentru cultura tisturoiului sint cele plane. De Cenad. care se formeaz2 in anul a1 doilea. Fat5 dc luminH ~i umiditate are cerinte mari. Astfel. crilorate In verde de diferite nuante ~i acoperite cu pruinH. pe brazda de 94 cm se planteaza 4 rfnduri la 24 cm distant. Liliaceae Originea ~i riispindirea.Fam. E l se inmulte~tepe cale vegetativri. De Moldova. primrivara. L7sturoiul d 5 producfii bunc dupZ acelea~i premergritoarc ca ceapa. de 1. Se cultivii in toate zonele t k i i fiind recornandat pentru plantzrile de toamna. cu tu!pinH falsg de 20-70 cin inriltime ~i 3-6 cm In diametru. iar cea de primgvarri in prima j u d t a t e a lunii martie. st: nlai intilne~te soiul Picior de elefant. prazul se cultiv5 prin rgsad ~i destul de pufin prin szmHnat direct. Prazul este rezistent la frig. Frunzele sint lineare. Plantarea se face in mai-iunie.

IE! alsad aleqsed nquad apqura!ou-auquro~m uj nes le!paurr urnsuo:.-eujjede:.so[ ap as e a l n d uj y~!71n$loSn 'y3!~a3s k u u o ~ '(By c "sad) alem -gujjedp o zzearu ap -103 e$ueId .eledsaold alejs u j ale13 -szd ap BqeIs !em eaqe~pede3 ale lap alelnur u!~d au!q .pup ad 'alueld alqui S I -01 S ala aqu. e l ! r.apua!q a ~ u e ~ d ?dm9 e-+sea:.el elsrzal lod aI!1npasex -elnpIe:.eF as e a 1e 7 1o 3 a -!!zlaa eyulaq ej!urnu e p o q alede epme a!i3ear n3 apnlos a d -yqnau a!j3aal n3 !InIos ala3 .el a~!ujjede:. u: oc el ~ l n p u j q 3 ~ 3yzeaqueld as 'luameuolo:.1~3l-gleqtuoq lo$n ~311ajsE U U ~ Jap (By Z'C-S'Z) ale" euj$ede:.( ~ u u I . a~!ujj~de:. ap ~ j e ~aju!la3 ale %qle ezleh . d s e l 'nezna a a .a9e)a8an ap !!rope$ ap e j e j a i y r a 3 .(alas $ !pelos 'ajaun~)ala[aqold !!$ads ! u!p alo3!mnSa1 alau e q p 3 as-npugnd u j ! 753 faCa+osdau d u r p uj S s z ape) ruluad ~ e p u e u r o ~ a l s g y p s a p u j qelapour 6 Tela$eI -gq'$~nqu!jnd ! ~ P A O~oSn 31lajs euuo3 ap '(3q I e l gujd) p!ur ~ u r i e d e 3 !os 'qxeq)!a n3 :aI!in!os a p e d 3e3 ed@ ppaa3e u!a -apz 1-06 ap a!je~a8aa ap ~ p e o p a d ne pnyos o z apse %p~seou sle$ u!p aleurrou a~!!j!puos u l . 9 .s!qu!-n!ua~e3 aleoln3 ap p!ur 6 a p ~ naju!uras n3 (a~ua3s~qap ~o~ aaxps) a ' + 3 ~ 3 a u a q ~ 3 ! S !lo13 F e a u u o j as ale:.!azlaa edm2 u!a -aIajuyur -as S :laj!..ou e l e j uj alea!qln3 pn!os apre~~odury !em aIa3 -(al!z 091-0b 1 ap a!jeqaBa~ ap epeorlad n:.~ ap ajsa lolajururas e al!jlo3uj ap ew!u!ur e m ) . !!mdury+!cuas al!ln!os alJu!a -(al!z ~~ OCI-SII apa!je?aBaaapppeo!ladon3) ? z r n Q z u ~ ~ z w a ?sA n z o S .p!l ajuua3 ale e z n h zu!umI ap e j e d . Teagln3 'pS!m3!? :~ u i s eqsp. ad eun ~ ~ a d as 3 ~ o ?pzuNJ '3sa33 a:.1p3 a p q a q eaa3e ap k ! a~expu !!jua~a~d ezlea aqel!p!urn ap pjeg . as B$U$JJSV ~leo!la$xa ezunlj 0 n3 e$!+In.p+azol ap euuoj u j aJezaSe azuru3 3sasz3 as 23 a d ' ( ~ 1 3G I -01) f i ~ ~ n 3 s aJleoj alsa ue p u r r ~ duj e u ! d l n ~ 11 x3 -3rr) !zuaq a q u j ur3 S aIa aqu! 1 1 oz el Ilnpuy ap yuaq u j ezea~usld Juam ! x3 as -. o ezeauuoj aIa+ueld . nquad ~ a ! p 3 ezleLl '!!inqlna ejueqiodur~ as .pn!os ap a l e u ape03 aleqa!lea o ea!p3 as ellseou e l e j u l *!in!os 'apz t-c u j !jp3uj ~ o d ezlea ap apju!uras 'apuuou !!j!puo:.8 3. z r n ? o t -andel3 el a$uals!zal 'p!133s FWOJ ap (By S'Z-Z) TIE" alds !!3olt!u1 !u!j~d~:. a1aurn8ay $LIES p -auo$ OC-SZ ap alsa l e p a q el e!j3npold . -g+@un@ a u!jnd e3Fo3uol+ p.g ~ ap m~!ujjydp e a l e u ale -103 ap eur!ldo ea3 le! ' 3 a p .IoU eu!dln~ eaI!op Ie ap -(a3uj le! 'y!q!+sauro3 eaq~ed ! ezeaurroj u e 1nur!ld UJ .-!npTos ale ale!3?j . n.quad a!~quraldas-lsn8ne ut a:.n~p3!p?d .FU.ypg~ o ale elueld *a!801o!q flg!. p u p x l o ~ ~ u a 3 p !nlaln3nu1 lmn[ u~ qp.d Tplolep ! ~ . u~ -!ue 9-b aleqsed ap e ~ e ~ n p le! '%06-~8 ap alsa lo1aiuluras e e~!~eu!'u"aB e a q e ~ p 3 e g .~ap) !!ZJJ~ S ( I ~ ap) !!~ndunq!mas '!!xndur!? o+ ! A :us l l e d k ~as eajsa3V .!leu[ ape03 a p s !!$e~!. 'pseo!jualald alleo3 aJsa ezlea 'aa!luJnu alajuelsqns ap e j e d -pesel ap epeo!lad u! s a F !cur ale:. u!p 'FJUEJOA!~ eu!:.x 'la%eurv .e!ue~\csuelL ug 7pu1 !em ppujdsel '2!abrpsuneia nalemur u p d -1asuo3 14 ~3 eledseold alels uj x l e au!q ape03 ezeallsed as a.a1 !em 14 apaurn alauoz n l ~ a d ppueuro3a.e!ueapsuell u!p !:.e u ~ a p e d 3e3 ale:.e l a d u r a ~ '.aseo@le-od!s? nes asaod!~u-o@le alas ad ! loI!my a p u n ~ S u!p apnuala) ad as-npugu!jqo a)eqpzal aunq !aur a-(a:.) ? z z r .4 %qIe ezlea :a+~ed x$.(n!31e3 ap p!:.Icur e3 J!~O~C!~I alsa s u j j z d y ~ 6 .\!~npo.auuoj aj!lajF qns aleledald nes alelnur ' ~ l z d s e o l d alaqs u j xrunsuo3 as ale:.ejea~3 ezleA ! ep!douo3 ' q n B S 'sallaxnlg ap ezlea '3!401 ez.$eBu! el !emnu ?$ea!..a3!m!q3 a~u!cu& -e&uj S pCeB ap IOU& n3 aqezyVpa3 au!q a g es a!nqall e z n a n3 aJea!llnJ ! a p n u a l a l .ads u!) alelau!ur !~rups'!S au!iel!n '!lnleqez ap a~uevodur!! jyl!) -up3 auljuo3 e x . !aun e!saldw! e p ale:.alemur u p d alE.nnoj ap 1 zpsapuj au!q '(By 2) aur!.z r n 4 w z $ z r f i 2 o s .~ a d n saplnleqs u j qnur !em la3 3sapu!dsel as ale:. d s !em la:. le! 30k.3 0 0 z .!!lei ln~saa-pns!4 ~nqsa-pns' ~ n p n sui ~ ~ p u .1e. e!loIg In!os alsa ~ ! p u .alsal:. ad 9x1 -8'0 ap e l p u j ' ~ l a g m ~ ~ o elloazap as ue eu!dln~ eapop @ ap la3 u~ .)-po guuoj ap z y C-2 ap gurjede:.ezea~~sgd . alepumas ! u p e p p 3sau -lodale:.euolo3 el ur3 p6 ne alapzelq apun aleotn a p n u a l a l ad . o ZzearruoJ aIaqueId .g $ alauoz aqeol u.tlaSuo3 e l q e p epoduroo as l e p ~ ~ e d s e o l d alels uuj au!q g z e a l ~ s ~ d . ale ale:.n a d aqleo3 ezealnu as l e p :~edseold a l q s uj au!q aJlEOJ ezeal~spd s aezeq all::. elns-gn a d .

Varza r o ~ i e cultiv5 pentru c5p5tinile care se conse sum5 in stare proaspat5 ca salat5. 'Cap 'de negru. uneori putind ajunge pin5 la 30 t j h a ~ i g 50 . Luccrile de pregjtirea terenului sint acelea~ica la varza &a. oval ascufite in greutate de 1 kg gi Vertus. Se deosebe~te prin culoarea violacee a frunzelor $i prin dimensiunea c5pStfnilor. iar intre plante pe rind de 40 cm. P 1 a n t a r e a se face intre n 25. var.2. Cultura verzei r o ~ i i Brassica oleracea. fn tara noastr5 se cultiv5 dou5 soiuri: Vorbote. capitata.Fam. in cultur5 rnai este intilnitg . rnai este introdus in cul-tura soiul Topaz cu c5pztin5 rotunda. indoite pe margini (are f o m a unei linguri). C5p5tEnile de varzz creatri se consum5 proaspete sau preparate. Aceasta se cultivi P Banat. Particularit5ti bobnice yi biologice. Trans& n vania $i pe suprafete mici in jurul Capitalei. de aceea IucrHrile de pregztire a terenului $i de intretinere a culturii sint aceleagi. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau in: completarea golurilor. 51). Schema de plantare este de 60 x 30 cm sau 60 x 50 cm. rubra . soi valoros $i foarte r5spindit tn tara noastr5. R o ~ i e Argey. murat5 sau f n otet. Sem5natul se face in luna aprilie. Cruciferae Originea qi rispindirea. Frunzele de la baz5 sPnt scurte iar cele de la virf lung pefiolate. Lucr5rile de 2ntretinere a culturii sint la fel ca la varza alba. 50). Plantatul se face in luna iulie. Cultura verzei de Bruxelles Originea yi rgspindirea. soi foarte rrispindit in cultur5. Caracteristicile verzei ro$ii stnt in general asem5n5toare cu cele ale verzei albe. Producfiile sint de 28-30 t /ha. fn conditiile aplicarii corecte a tehnologiei productia este de 15-20 t/ha. f n 14. Se recomanda soiul Dittmark. ParticularitHti biologice. 1 14.Fig. Recoltarea incepe in prima decad5 a lunii mai. Distanta Pntre rinduri este de 60 cm. Se poate cultiva in toate zonele t5rii. Importanfk culturii.. c5p5tini mici. combaterea bolilor $i d5unZtorilor ~i aerisirea in zilele c5lduroase. Tehnologia de culturg este asernZn5toare cu cea aplicatri la varza alb5 In cult1115 dc toamn5.cit o nucH .3 l/ha. - Varzb de Bruxelles . Varza de Bruxelles in p r i m d an formeaza o tulpin5 dreaptj de 90-100 cm Pngltime pe care se insereazz frunze de culoare verde-inchis. cit $i in solarii. De aceea recoltarea se face toamna tirziu sau in timpul iernii deoarece plantele pot ierna in cimp. dar are rezistent5 rnai mare la temperaturi scgzute nefiind v5t5mat5 nici la -lO°C. c5p5tin5 oval5. f n prezent. Soiuri. Cerintele fat& de factorii de vegetatie sint acelea~ica la varza alb8. s j i obtinut T tara noastr5 de cercetgtorii de la Statiude n nea Stefsnegti-Arge~.care se consum5 preparate in diverse forrne.Schem5 de infiinwre a culturii de varza in solarii de tip tunel inalt cu polietilen5. Rssadul se produce in brazde reci dup5 aceleagi metnde ca la varza alb2. inalt5 de 80-100 cm pe care cresc verzi~oare form5 sferic5 uSor alunde gitz.111. fertilizat fazial cu 110. f . iar cele interioare r o ~ i ispre violet. cind se execut5 $i erbicidarea cu Treflan . Al5turi de varza albri $i rogie. Soiuri. cite 2 rinduri pe brazdi. Schema de plantare este de 2 rfnduri pe brazd5 la 70 x 40 cm (fig. irigat. bine indesate ~i cu rezistenf5 mare la ger. cu perioada de vegetatie de 110-120 zile. Este semitimpuriu $i dS productii mai mari cu 20-30% decit soiul Cap de negru. Fat5 de factorii de mediu planta are aceleasi cerinte ca varza albP. PrimHvara se incorporeaz5 in sol produsul Lindatox 50 kglha pentru combaterea coropi$nitei. Cerinfele verzei rogii fat: de factorii de vegetatie sint asem5nZtoare cu cele alc verzei albe. iar cele de la vfrf r5min sub forma unei rozete. 49). care sfnt rnai mici dar rnai indesate. 49 . Cultura se Pnfiinfeaz5 prin r5sad produs in r5sadnife semicalde sau reci. Varza creafH formeaz2 c5pipgtina mai putin indesat5 decft la varza alb5. Lucrjrile de ingrijire sint la fel ca la varza alb5.11 $i 10. P functie de conditiile climatice din zong. Planta are frunze subtiri cu limb incretit de culoare verde-g5lbui sau verdealb5strui.Varza ==eafg" care are origine comun5 cu varza alb5. Frunzele de la baz5 se usuc5 rji cad pe m5surj ce planta inainteaz5 in vegetatie. Provine din acelea~izone ca varza alb5 gi se cultivs pe suprafete mici in jurd Capitalei gi in Transilvania.120 kg /ha azotat de amoniu. frunze exterioare de culoare rogie-inchis. are o tulpini. Tehnologia culturii. viermilor sirm5 $i buha varzei. Din mugurii axilari aflati la subsuoara frurtzelor se fomeaz5 c5p5flni mici (verzi~oare) o nuc5 de form5 sferic5 sau oval cit alui~gitg(fig. Importanta culturii.3. are perioadH de vegetatie de 140. Varza de Bruxelles este cultivat5 pentru c5p5tinile de diniensiuni foarte micf . Productia la hectar este de 20-30 tone.150 zile. este recomandat pentru toate zonele legumicole. Tirzie de Amager. fn cel de-al doilea an de cultur5 din verzi~oarese formeazz tulpini florifere pe care se gHsesc seminte aiemjnitoare cu cele de varz5 alb5. mare $i indesats ~i de culoare royie-inchis. iar plantatul intre 15 rnai $i 1 iunie. un soi mai putin cultivat fiind tardiv. Varza ro$ie provine din acelea$ locuri $i este rBspindit5 in acelea$ zone din tar5 ca varza alb5. Schema de infiinfare a culturii este de 2 rinduri pe brazd5 la 70 cm intre ele gi 25 cm intre plante pe rind (fig.

Cultura conopidei Brassica oleracea. P r o d u c e r e a r 5 s a d u 1 u i are loc in sere inmultitor sau in alte spatii cu aceastH destinatie. Tehnologia culturii. Frunzele sint ovale.Pitic5 de Erfurt" $i . fasolea p5stHi si cartofii timpurii. f n faza de formare a cHp5finii este necesaril umbrirea acesteia. Un rHsad bun de plantat trebuie s5 aib5 virsta de 40-50 zile. dar asemHn5toare ca form5 . . P5mfntul se niveleaz5 ~i apoi se ylanteazz la distant5 de 40130 cm asigurind 12-15 plante la o ram5 de r5sadniP. Pentru producerea fisadului necesar la un hectar cultur5 se folose~tecantitatea de 350400 g sHminfH. iar dup5 r5s5rire plantele se repic5 in ghivece din plastic de 6 x 7 cm in care se pune . fertilizatul fazial cie 2 ori. se depozitea25 in locuri unde se asigur5 temperaturi de 2°C $i umiditate ridicat5. Corlopida timpurie dH rezultate foarte bune dupH bost5noase.4. combaterea bolilor $i dkun5torilor.. globuloas5. cHrno$i. Dup5 un anumit timp pe tilpin5 se formeaz5 listarii $i pedicelii florali care in faza tin%% sint scurfi. Plantele se repica in ghivece sau cuburi nutritive de 5 x 5 cm. La noi in far2 se cultivj.115 zile. care se face .sadnite incalzite cu un strat de bHlegar gros de 50-70 cm peste care se pune un strat din amestec de pHmint de 20-22 cm. Degi este plant5 bienal5. 51 . flori galbene. P 1 a n t a t u 1 in cimp incepe in cea de a doua jumgtat? a lunii martie. care reprezintg de fapt partea comestibil5.sint cele lutoase bogate in substanfe nutritive. fnfiinfarca culturii ss face numai prin r5sad. P 1 a n t a t u 1 I n r 5 s a d n i f e cu EncPlzire biologic5 se face in r5. Pentru c 16 l f tr r a z^ fz c z^ m # a conopidei lucrsrile d e p r e e t i r e a terenului sint la fel ca la varzz. Pentru cultura de toamna se seam5nH pe brazde reci la sfir$itul lunii mai iar plantatul se face in luna iulie.timpurie. Originea ~i r5sphdirea.si culoare.Fam.amestecuri cu turbP. C u 1 t u r a f o r t a t a'. Temperaturile sczzute sub O°C. Originea conopidei este c o m u d cu cea a verzei albe. Sem5natul se face h lHdite sau pe strat.prin Pndoirea unei frunze. La unele soiuri acestea acoper5 inflorescenfa pe care o protejeazH impotriva luminii. dup% care in prim5vari urmeazL afinarea $i modelarea solului in brazde " ' ... cSpSfinl rotund turtiti de culoare alh5 cu nuanfa u$or grilbuie $i greutate de 300-600 g. alungite $i ondulate pe margini. Seminfele sint mni mici decit la varz5. recoltarea verzi~oarelorf5clndu-se pe m5sura cererii pentru consum. precum ~i acoperirea c5p5finii. Recoltarea incepe toamna tfrziu gi poate continua pin5 iarna. 52). 1 conopida se poate obfine in rgsadnite. Particularitiiti biologice. subvarietatea. insotite de seceti atmosieric5 contribuie la sc5derea productiei gi deprxierea pirfii conestibile. Se folosesc soiurile . f#cm a I a 140cm b f Fig. Conopida este muli rnai pretenfioad fat5 de factorii de mediu decit celelalte legume din grupa verzei.e PncZlzite. L u c r 5 r i 1 e d e i n t r e f i n e r e a culturii constau in: completarea golurilor.. botrytis.Fig. Pentru toamns se cultiva Bulgiire de z5padii care are perioada de vegetatie de 120-105 zile. caulifZora Cruciferae . lristarii din inflorescenfz cresc ~i formeazj. conopida cultivat5 in condifii speciale poate produce s % m h f % chiar P anul ! f n prirnul an tulpina n . prH$itul de 3-4 ori. Fat5 de lumin5 conopida are pretenrii mari.Schema de infiinpre a culturii de van& de Bruxelles I plus se rnai execut5 ciupirea virfului tulpinii pentrul a stimula cre~terea verzigoarelor.si cele ridicate 22"C. leguminoase $i solano-fructoas-.Bulg%recle z2padH". in majoritatea zonelor legumicole $i rnai ales E bazinele din jurul ora~elor$i centrelor muncitore~ti. Pentru cultura timpurie se seamrinz in sere inmultitor sau r1sadnit.ad5posturi la 10-12°C unde se continua formarea inflorescentelor pPn5 sint bune de consum. $i C. fn fara noastr. Se consum5 . de culoare albH $i foarte fragezi. B. se cultiv5 soiuri timpurii ~i de toamnz. La 15-20 zile de la aparitie. 11 afara sezonului. mai ales in fa51 de 15sad. La aparitia temperaturilor sc5zute plantele se taie sau se scot din p5mint. Planta cere umiditate ridicat2 atit in sol cit $i in aer. cHp5tinri mare. R5sadul nu se rnai repic5. solarii $i scre. Ca soi timpuriu se folose~teTiinpurie de Erfurt care are perioad5 de vegetatie de 110. este scurtH $i are pe ea o rozet5 de frunze. cit . Epoca de plantare este in a doua jumiitate a lunii februarie. udatul repetat. Plantarea se face la 90150 X 25 cm la soiurile timpurii $i 7 0 x 35 cm la cele tirzii (fig. iar cea de toamn5 dupL mazirea de gr5din5. in prima jumatate a lunii februarie. 52 . DacH plantele nu ajung la maturitate inainte de venirea gerului acestea se scot $i se pun in . Productiile la hectar sint de 5-6 tone. sub forma unor preparate foarte fine $i gustoase. P 1 a n t a t u 1 i n s o 1 a r i i necesit5 pregztirea din toamn5 a terenului. Schema de plantare a conopidei: b -de toarnni 14. Conopida se cultiv5 pentru inflorescenta sa (denumitH $i c5p5fEn5 fals5) care este bogat5 in vitaminele B. Soiuri. albri ca zHpada $i bine acoperitl cu frunze. C-le rnai bune s3luri. adic5 in anotimul rece. Cerinfe fat5 de factorii de vegetafie. n Importanfa culturii. R e c o 1 t a r e a se face cPnd inflorescenfele sint bine indesate ad%% spre sfir~itullunii rnai la conopida timpurie ~i in septembrie-octombrie la cea de toamn5. var.

n Goliath alb..ca la cultura in cimp la care se adaug5 dirijarea temperaturii (14-18°C ziua $i 10-12°C noaptea).vegctatie. r5sadul trebuie s5 aib5 45-50 zile. dup5 soi. soi semitimpuriu (75-85 zile) cu gulie nlai mare de culoare violacee la exterior ~i cu carne albri rnai putin dulce la interior. pe care se seam5n5 la inceputul lunii iunie. a Perioada de plantare este intre 1 $1. Gulia se cultivj. Cfnd inflorescenta ajunge la dimensiunea de cifiva cm. P r e g 5 t i r e a t e r e n u 1 u i este la fel ca la cultura verzei. Cultura conopidei se poate face ~i in sere in ciclul 2 pei~trua prelungi recoltarea pin5 in luna noiembrie sau decembrie. f n g r i j ir e a c u 1 t u r i i const5 in lucr5ri de p r i ~ i t . I t u r a . Frunza este lungpetiolatri. Kupa. cu exceptia conopidei care se comport5 ca plant2 anualri. de vegetatie de 70-75 zile. . 14. pe m b u r i ce plantele ajung la mxrimea normala. Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. Se recornand5 udiri dese gi aerisiri repetate. bine afinate $i curate de buruieni. Se plantear2 2-3 rinduri pe strat ! distant5 de 20-30 cm sau 35-40 cm.12 iulie la cele timpurii. numele de gulioare. soi asemrinPtor cu primul. Pentru cultura in &sadnite (cu incPlzire biologic5 sau tehnicg). cele rnai mari suprafete fiind in Banat yi Transilvania. 1 . Florile $ seminfele se asearnring cu cele de varzg alb5. Goliath albastru. iar cele tirzii dup5 mazare.Producerea] r5sadului prin semsnat intre 20-25 rnai la soiurile de toamnj. gulia are pretenfii reduse fat5 de c5ldur5. care reprezint5 partea comestibil5. L u c r 5 r i 1e d e i n g r i j i r e sint asem5nHtoare cu cele din cimp. Este recomandat pentru cultura de toamn: E cimp. Gulia provine din aceleagi zone ca varza albg. f n timpul vegetatiei se aplicri fertilizriri faziale in rnai multe reprize care se repet5 la 15-30 zile. Particularit%$ biologice. sai timpuriu cu perioadj.18°C. Lipsa apei provoacg lignificarea parfii comestibile. Aceste douH soiuri avind partea comestibilL rnai micP poartj. 10-15 iunie la cele de varH $i 10. Semznatul se face pe straturi. Cu 7-10 zile inainte de plantat. folosindu-se soiuri timpurii. dintat5 n pe margini ~i de culoare verde sau cu nervuri violacee. pufin turtit5. Productia poate f i de 13-20 t lhl. fasole verde. hfetodologia de producere a r5sadului este aceea~i ca la conopida timpurie. Distanfele de plantare s h t de 25 x 25 cm pentru soiurile timpurii gi de 30 x 40 cm pentru cele tkzii. stropiri cu zeam5 bordelez5 0. se fac5 numai pe terenuri irigabile. Datorita perioadei scurte d-.inilfate. Pentru cultura timpurie. R e c o 1 t a r e a se face la maturitatea de consum productia fiind de 2. rasadul se produce in r&adnite calde unde se seam'inz la sfirgitul lunii februarie iar pentru cea de toamn5 pe straturi reci. Producerea seminfelor 46 Fiind plante bienale. Ele se incrucigeazS ugor intre ele gi de aceea pentru a evita corcirea soiurilor trebuie asigurate spatii de izolare de 1 000-2 000 m. Productiile sint de 10.4 kg/m2. au nevoie de doi an? pentru producerea semintelor. Cultura n se face P rgsadnile calde sau solarii. P 1 a n t a r e a se face la sfirgitul lunii martie pentru cultura timpurie qi in iulie pentru cea de toamn5. pentru tulpina iugro~at5 care x consum5 in stare crud5 sau preparat5. P l a n t a r e a seface la 20>: 20 cm sau la 25 x 25 cm. i Tehnologia culturii. aceasta se. de culoare albastr8-violacee la exterior $i cu carne albj. Rezultate bune se obtin cind la fertilizarea de baz5 se aplic5 30-40 t / h a gunoi. Cultura reuge~tefoarte bine pe solurile bogate in elemente nutritive. Pentru aceasta este necesarii executarea urmHtoarelor lucr5ri : . legumele din aceastP gn1p5. tulpina floriferg.vera zei. udat $i combaterea bolilor $i d5unZtorilor. Dintre toate acestea r5sadul de conopid5 se repic:. atentie deosebit5 trebuind s2 se acorde dirijririi temperaturii care va fi mentinut5 intre 15. Solurile recomandate pentru cultura semincerilor din aceastg grup5 trebuie s5 fie adinci. Lucrarile de ingrijire a riisadului constau in ud5ri repetate la intervale egale de timp. Ca $i celelalte legume din grup. soi cu perioad5 de vegetafie de 130. Risadul se introduce in sol la aceeagi adincime la care a stat la locul de producere. protejeaz5 prin legarea frunzelor in jurul c5p5tinii false. R e c o 1 t a t u 1 se executz in etape.5. 15 martie. Cultura guliei Brassica oleracea.75%. Importanta culturii. Fat5 de umiditate are pretenfii mari. bogate in substante fertilizante. Se va evita muguroirea plantelor pentru a nu favoriza deprecierea tulpinilor fngrogate. Toate legumele din grupa verzei sint plante alogame cu polenizare entomofil5. in rinduri la distant5 de 10 cm intre ele. aplicarea a dou5 fertilizsri faziale $i udatul in perioada de ingrogare a tulpinii. DiKorsky. soiurile timpurii se cultiv5 inaintea fasolei $i castravetilor de toarnnii (cultufi anterioarri).25-0. pfifuiri cu Detox fmpotriva puricilor. var.Fam. cartofi timpurii etc. Gulia este o plant5 care formead2 P primul an n o tulpina ce se ingroa+ deasupra cnletului. adic5 in mai-iunie la gulia timpurie gi septembrie-octombrie la cea de toamn5. formeazri o gulie mi& de form5 sferic-turtit'i.135 zile. solariile se acoperg cu polfetileni. iar conopida in jurul lui 15 se ianuarie. . Varza r o ~ i e seamzns cu cca 10 zile rnai devreme.n c i m $ a guliei se infiinteazj numai prin r5sad. dar de culoare alb5 la exterior. plivit bumieni etc. . f u activitatea de producere a semintelor o etapH important5 este obtinerea de $!ante-mum. L u c r 5 r i l e d c: i n g r i j i r e sint acelea.. La noi se cultivri in toate zonele.15 t /ha la soiurile timpurii $i 20-25 t /ha la cele tirzii. C 21 1 t Y a f o r t n t a' se practic5 rnai pufin in tara noastrP. aerisirea repetata. iar i cel de a1 doilea an. iar excesul dup5 o perioadg de secetH duce la cr5parea guliei. R e c o 1 t a t u 1 incepe la 50-60 zile de la plantare pi se efectueazg in rnai multe etape. motiv pentru care cultura trebuie s5. jcultura urmgtoare). Soiuri. gongylodes . cu carne alb5 $ gust dulceag. Gulia este mare (1 kg) sfefic5.. 250-300 kg/ha superiosfat gi 150-200 kglha sare potasici. C u. Cruciferae Originea ~i rhpindirea.

foarte rezistent la temperaturi scizute. ' ' 15. . Cultura spanacului Spinacia oleraceea . si ramificat5. : :. i i r rnai tirziu tulpina floriferti. are rozeta marc (40-60 cm in diam d r u ) cu f ~ u n z ecsrnoase. o rozet. cu facultatc germinativZ de 60-75 O/. seminfele lui putind incolfi la 2-3°C. la x-arzs ro$ie $i gulii de 200--350 kg. n ParticularitHg biologice. Clzeno$odiaceae Originea yi rkpindirea. fertilizare suplimkntar6 cu 120-150 k g h a superfosfat. usoarc sau nlijlocii si cu posibilit:il.15 frunze ~i la inceputul forrnHrii ciiplfinii . se folosesc pentru prepararea unor minCiruri $i E industria conservelor. udat cu norme mici de apH la inceput (100 m y h a ) apoi tot mai mari (pin5 la 400 m3/ha) . bine a f $ n ~ t e . ascufite Ia' v9rf ~i foarte cArnoase. soi timpuriu si productir. de 40 cm la cele de vat%. p r a ~ i l e repetate. De aceea spanacul nu se cultivg in timpul verii. f n prima perioad3 de vegetatie formeazj. Pentru @roducerea semin. f n fara noastr5 se cultivi in jurul oraselor rji a1 fabricilor de conserve.uri Fzcute cu plugul la distanfc dc 90 cm Pntro rinduri ~i 25 cm intre plante. 200 kg/ha.Fam. sint rnai valoroasc plantelc fcrnclc care emit tulpini Slorifere rnai tfrziu.i sigure de irigarc. Tercnul alcs sc ar5. 100. . legarea pc spalieri a tulpinilor florifere. Scminfcle sint rotunde sau colfuroasc. iar cele de pe tulpina floriferj. I)ppii uscare se executii treieratul cu combina de cerealc. pHtninjelu1 pentru frunze. Producfia de seminte la un 'nectar de varzk este de 400-800 kg. prezint. $i mecanizata. de 30 cm la cele timpurii ~i dc 20 t m la gulii. crestarea cap5ffnilor ncpornitc in vegetatie. soi cu roxetii mijlocie spre mi&. adicij. Se plantcazri in sanf.'iIcultura de spanac dB rezultate foarte bun? pe solurile mijlocii. IlupS alegerca c?+pHfinilor. Spanacul este originar din Asia Micj. Distanta Pntre plante pe rind estc de 50 cm la soiurile tirzii de varz% ~i la conopid5. Tcrcnurile dcsti-nate plant5u-ii sexnincerilor trebuic s5 fie pexmcabilc. Se poate cultiva cu rezultate bune $i in timpul verii.5 in toatc zonele din farj.. n Importanfa cu1turii:Avind continut ridicat P vitamine ~i ficr. Reactioneaza bine la fertilizarea i cu Pngri~Sminteorganice.. Cerinte fat5 de factorii de vegetatie..I'lantaiea are lcc la sfirsitul lunii octombric -pentru varzi ~i prima\. 15.fngrijirea culturii constHh prasile rcpetatc ori dc cite ori este nevoie. azotat de amoniu $i 150 lrg/ha sare potasic. Viroflay. . plante mascule ~i femele in proportic cgalH.Alegcrea terenului si preg2tirea atent5 a accstuia. Are rsdj. ambalarea 7i depozitarea seminfelor.120 kg/ha azotat dc anloniu cind plantclc au 10.acestora li se indepHrteaz5 rozcta de frunze.18°C. Se cultix. Este recornandat pentru toate zonele fiirii. " . Pcntru prorlucfia rle frunze.fnfiinfarea culturii prin plantarea rasadului in teren foarte binc lucrat ~i modelat in biloane sau brazde cu IHfimea la coronament de 94 cm. iar la conopida dc 150-200 kg. Soiuri.Recoltarea plantelor-man15 prin smulgcrca lor cu r5dj. Se cultivj in jurul fabricilor de conservc. 'Matares yi Nores sint soiuri care se preteazj. Seceta prelungita insotit2 de temperaturi ridi'cate $i luminH ahundent5 grLbe7te aparifia tulpinilor florifere. Frunzele din rozetH sint mari $i cHrnoase. Spanacul pretinde temperaturi icizute. de culoare verdc-inchis. salata. foarte bine la recoltare repetatj. Cultura legumelor verdef uri Grupa legumelor verdeturi cuprinde: spanacul. Formind rnai greu tulpina floriferii poate fi recoltat o perioada rnai lung. putind fi semHnat din toamnz. r11 perioada de vegetatie se apli&: indep5rtarea stratului dc pamint primiivara. de frunze. putindu-se pastra 3-4 ani. Se plantea25 cite 2 rinduri pe brazdH la varza si conopida $i 3 rinduri l a gulii. In cultura a fost introdus 7i spanacul din Noua ZeelandH care are tulpina tiritoare. frunzele d c spanac carc reprezintii partea comestibil% a plantei. cu u n strat gros de pimint pentru a f i ferite de gerul din timpul iernii.ara dcvrcmc! pentru gulii. $bogate in substante nutritive. aiyindrozeta mare cu frunze erecte. ci numai primjvara $i toamna. Spanacul este o plant9 dioic5. cornbatcrca bolilor ~i daun5torilor prin prrifuiri cu DDT-20 kg/ha. sarc potasic6 (200-230 kg/ha) 5i azcjtat de amoniu (150-1 80 kg/ha) gi sf mcnfinc curat prin grr~psri rcpetatc. lnici yi subfiri. Recoltarea se face dimincafa in rnai multe etape pe miisura maturirii seminfelor.cini in monientul m care cipifinile sint bine indesate. Temperatura optim% de dezvoltare a plantei este de 14. eliminarea lristarilor formafi rnai tirziu etc. Limbul este lanceolatElfit iar pefiolul foarte lung.cin5 pivotant2 care p5trunde adinc in sol. cicoarea de gr5din%. 100 kg superfosfat. frunze romboidale petiolate. fertilizare suplimentari cu 70 kg/ha sare potasicj.. fn tara noastrs sc cultivrl o ga1n5 variat5 de soiuri dintre care cele mai rHspindite sint: Matador. . ceea ce d u e ' l a scHderea productiei de frunze pentru consum. frunze cu pefiol scurt 7i limb mare. DupL qezarea plantelor in ~ a n f indcasi p5mintul in jurul acestora pentru a asigura u n contact se foarte bun cu solul.. Plantele recoltatc sc pun la uscat in adsposturi simple undc se tin 2-3 s5ptZmini. . dar radiicinile secundare se ramifica la adincime mic6. ceapa $i usturoiul de stufat. se agaz5 in grzmezi ~i se acoperB cu frunzc pinii la plantat.1. . Spanacul este o plant5 anualH. Polenizarca este alogamr~+i se facr cu ajutorul vintului. loboda. irigiri.. C5pifinile de varz5 plantate toamna se acoper. Toate aceste specii au rezistenfj la frig $i cele rnai multe au perioadz scurtz de vegetafie.. telina de frunze ~i de pefiol.tei se executz urm5toarclc lucriri: . inlc~turareac5prifinilor necorespunz2toare (netipice) etc. sc fcrtili7eazri cu supcsfosfat (300-350 kg/ha). iungt.

Se consum5 P stare crud5 in tot timpul anului. capitata . soi cu perioad5 de vegetafie scurt5 (50-60 zile). iar inainte de cultivarea spanacului se face o arZtur5 normal& gr5pare ~i modelare. cartofi. Selma.imediat ce se poate intra pe teren. Miranda. iar pentru cele din ser5. iar spanacul de toamn5 (cultur5 unn5toare) urmeaz5 dup5 tomatele timpurii ~i de var5. Aparifia e$alonatP a producfiei impune sem5natul in mai multe etape la intervale de 10. castravefi timpurii. Spanacul ocup5 tercnul un timp foarte scurt avPnd perioada de vegetafie de 33-45 zile. Pentru culturile timpurii in ctmp se folosesc $i soiurile Timpurie de Banat. Salata este o plant5 anual5 cu r5d5cinZ pivotant5 $i cu rHd5cini secundare rzspindite in sol la micH adincime. cit $i in cultur. succesiv5 utilizindu-se o gam5 foarte larg5 de soiuri. Raveli Rossini $. de form5 alungitg.659 etc. nordul Africii ~i sud-vestul Asiei. Salata are pretenfii mici fa15 de c5ldur5. iar cultura se acoper5 cu frunze sau paie pentru a feri plantele de ger. castravetii etc. Salata se cultiv5 pentru frunzele sale bogate in vitamine ~i s5ruri minerale. Se recomandZ pentru semrinatul din toamn5 asigurfnd producfii in prirn5vara urmitoare. f n g r i j i r e a c u 1 t u r i 1 o r se face prin lucriiri de pr5qit $i irigat $i o fertilizare suplimentarg cu 100-120 kg azotat de amoniu cind plantele au 4-5 frunze. Semsnatul se execut5 in perioada se~tembrie-octombrie pentru obfinerea de productii in noiembrie qi decembrie. Plantele se smulg cu mina sau se taie de la colet cu cufitul sau cu cositori. producfii mari $i de bun5 calitate se obfin prim5vara ~i toamna. sau in ianuarietebmarie pentru a fi recoltat in prima partc a lunii martie.. are o czpHfEn5 mare $i indesata (150-300 g). Preggtirea terenului se face ca pentru cultura de b a d . La soiurile care se cosesc repetat. Distanfa intre benzi este de 34 cm. C5pPfina este foarte mare (600-900 g). frunzele sint scurt pefiolate..y IU! 2o -- Cm Fig. De aceea. cantitatea de seminfe va f i cu 20-25% mai mare.Schemlr d e infiintare a culturii d e spanac Tehnologia culturii.. h p u l u s . Cultura salatei de c5pQfinH Lactuca sativa. Argey. Schema de sem5nat pe brazdH de 94 cm. pentru cele timpurii sem5natul inceye fprim%vara. cu cantitatea de seminte de 20-25 kg/ha. +3"C. 53 . soi cu c5pH+in5 serniPndesat5 de 250 g $i frunze fragede cu gust pEcut. Unele soiuri care se s2amsn5 tdamna pot rezista la temperaturile sc5zute din timpu'l iernii. dipuse ?n form5 de rozet5 in prima perioad5 de vegetafie. Importanta culturii. preferindu-se culturile care se fertilizeaz5 cu gunoi de grajd in cantitsti mai mari. asociat: cu cHldur5 mare. Seminfele mici. Producfia la hectar este de 8. Pentru cultura salatei terenul trebuie s fie bine h g r 5 ~ a t .i . Obstinata. Pentru producfiile foarte timpurii de primgvari sem5natul se face toamna la inceputul lunii octombrie. de culoare albi-argintic sau brun5-cenuqie. Mona ~i alteltt. Tulpinile florifere apar dup5 55-65 zile de la raszrire. este un soi tardiv (70-75 zile) cu c5p5fin5 mare (200-300 g) bine indesat5. var. care apoi se invelesc una pe alta formind o c5p5fin5. iar pentru culturile succesive soiurile Mona. S e m 5 n a t u 1 se execut5 in funcfie de data la care vrem sli obtinem producfia. terenul se afineaz5 $i se modeleaz5. la coronament este de 2 benzi a cite 2 rinduri. Originar5 din sudul Europei.Fam. Timpurie de Mai. Great Lakes .Ii.lf! zi!e. format5 din frunze verzi-g%lbui ~i foarte fragede. Lipsa de umiditate. Salata d%rezultate bune dup5 castravefi. Marula de BrSila (aparfine varietgfii Raman) soi de salat5 pentru &pHtimi are perioada de vegetafie de 50-57 zile de la plantat. varz5 timpurie etc. R e c o 1 t a r e a se face egalonat. Dup5 spanacul de prim5var5 (cultur5 premergltoare) se cultiv5 tomatele.15. P r e g 5 t i r e a de baz5 a t e r e n u 1u i se face pentrn cultura principal5. a cgror m5rime depinde de soi.2. Germinarea sominfei incepe la +2 . se obtin $i 20 t /ha. De aceea. grupate in capitule. au iniiltimea de 60-70 cm ~i poart5 flori galbene. . Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. La semHn5turile din toamnP. Pentru culturile dill solarii $i rzsadnife sint indicate soiurile Ampulus. intre rindurile unei benzi de 20 cm. cste indicat pentru culturile timpurii de prim5var5 $i toamn5 in cimp neprotejat. Compositae E! .12 tone. au facultate germinativ5 de 70-80% yi se pot p5stra 4 ani.a. alegindu-se plantele care au 5-6 frunze normal dezvoltate. tomate. New-yorker.. Adincimea de semPnat este de 2-3 cm. varz5 etc.Spanacul de Noua ZeelandH d5 producfii de 25-30 t/haf n anotimpul rece spanacul p a t e fi produs $i in cultura forfat5 folosind r Hsadnife $i solarii. favorizeaz5 aparifia timpurie a tulpinilor floriferc. salata se cultiva in fara noastr5 in toate zonele legumicole. Originea yi rkpfndirea. n Particul%ritS+ biologice. iar pentru cele de toamns n luna august.. Polul Nord. el intr5 in cadrul culturilor succesive ca plant5 premerggtoare sau urm5toare. fnainte de infiintare.reav5n $i H bine lucrat. Tehnologia culturii. Soiuri: fn fara noastrj salata se cultiv5 atit in ogor propriu.. vinetele.

dar distanfa sau dintre planie se va m2ri la 20 cm. 54). RPsadul se produec in Ssadnite caldc sau semicalde. ardeii etc. lafifol u (scarola) . la cea d e toamnil (succesivj. n fn solarii cultura se infiinteazP toamna. P care se sean m5n5 in cea de a IT-a decadH a lunii februarie. ocupind suprafete foarte mici. fertide lizat cu azotat de amoniu (60-80 kg/ha) ~i sare potasicj.12°C) in prima parte a vegetatiei ~i 16. obtinem producfia de salatl.sucite in form2 de cornet.perioada toamnl-iarn8 ~i iarni-primZvar5. Originari din zoncle vecine cu Marea Mediteranl :i din Caucaz. Pretindc soluri cu reac- . Productia la culturile de prim5varH este de 10 . Cantitatea de samingi necesarH semrinatului unui hectar este de 2-2. da& este nevoie.18OC in perioada de formare a cipzfinii. au facultatea germinativs dc 70-80% yi so pot piistra 4-5 ani. C u I I u r a f o r t a t d a salatei se realizrazj in r5sadnife. iar n pentru cel de prim%varP se plantea25 in lunile ianuarie-februarie.) de 8 t/ha. Avfnd perioada de vegetatie scurt5. crisfiurn (cicoarea creafil) ~i var. Acestea. Cele mai productivc soiuri care se preteazi la insamfnfare direct in cfmp sFnt : l)e Meaux. fnfiintarea culturii se face in toate cazurile prin rzsad.rit la culturile infiinfate prin semanat direct. iar cind plantele au 30-40 zile se planteazj. Lucrzrile de ingrijire sint cele menfionate la cultura in solarll. Data semZnatului depinde de perioada in care dorim sj. formeazj rjd5cinZi pivotantk adinc lnfiptz in piimint $i frunze (dispuse intr-o rozetj) de forme diferite. tunele sau sere bloc de tip industrial. Cerinfe fafg de factorii de vegetafie. Semsnatul se face pe brazdc cu lzfimea la coronament de 94 cm folosind schema de 2 benzi a cite 2 rinduri. Pentru ciclul de toamn2. ~ u & B r i l e fngrijlre constau in: prjyit. Cicoarea se cultivB pentru frunze care se c0nSumL in stare proaspLt5 ca s. cit $i prin rPsad. fn tara noastra se cultivz dou2 varietzfi: cicoarea scarola cu frunzc intregi ~i ondulatc ~i cicoarea creatz cu frunze fin 7i adinc dinfate. de culoare verde-dcschis grupatc f n rozetg c5pHfinri turtit%+i indesat5.ie. numite impropriu seminfe.12 t / h a iar. C u I t ic r a $ e n t r u t o n m 12 d se infiinteaz:~prin semsnat sau plantat l a sfir~itul lunii august. Schema de plantare este aceea~i la soiurile viguca roase (2 benzi la 34 cm intre ele. cu frunze ciirnoase. Cichorium endivia var. Importanta culturii. Particdaritii?i biologice. C u l t u r a t i m p u r i e p r i t z r n s a d scpoateinfiinfa toamna sau primavara. dispuse in rozete intinsem Xu formeadz c%pLfin% se ingrdbene~teuyor. cu 2 rfnduri la 20 cm 7i 20 cm Entre piante De rind). h a l t 5 de 50-125 cm pe care sfnt dispuse florile de culoare albastrz.alat5. dinfate foarte fin (la cicoare creafg) sau ondulatct (la cicoarea scarola) In anul a1 11-lea se dezvoltk tulpina florifers. salata se poate cultiva fnainte sau dup5 culturile de baz5 (succesiune cu tomatele. ~i Cornet. castravetii. 54 . recoltarea avind loc i martie-aprilie. iar intre plante pe rind de 15 cm (fig.) sau in culturi intercalate. folosind cantitatea de 250-300 g sSminf2. RHsadul se produce f n sere inmulfitor sau r2sadnite hcPlzite. cu frunze de culoare verde-deschis. f n cazul cind se folosesc soiuri viguroase cum sint: NewYorker. Rjsadul se repic2 in ghivece nutritive de 515 cm. dar foarte pretenfioasg la urniditate. iar primzvara se protejeaza Cu folie de polietilen5. PrimPvara se infiinfeazz prin r5sad plantat in dccada a 11-a a lunii martie. ardei gras sau vinete. schema de plantare va fi aceeavi. rare $i rj. solarii. Distanfa fntre benzi este de 34 cm. sau in culturz pur2 pe suprafete de pe care au fost scoase rHsadurile in perioada decembrieianuarie. la locul definitiv.5 kg.. dar prin fortare poate dcveni anua1-j. este pufin rzspindltg. cu frunze intregi. RlondH. Cicoarea de gridin5 este 0 plant5 bienal5. grupate in capitule.SchemB de infiintare a culturii de salata I /wcm 1 Cultura de salata se poate infiinta atit prin semHnat dircct in cErnp. (40-60 kg/ha) ~i rj. Lucrgrile de ingrijire constau in mentinerea unel temperaturi moderate (10. Composiiae im Originea ~i rkpindirea. Fructele sint achcne de culoare galben5cenur. Culturile infiintate din toamna se protejeazH cu paie sau frunze in~potriva gerului din timpul iernii. Cea de toamng se fnfiinteazj la inceputul lunii octombrie folosind aceea~i schemg de plantare. Soiuri. C u l t u r a t i m p u r i e p r i n s e n z d n a t d i r e c t tlz c i m p se infiinfeazj primzvara foartc devreme sau toamna tirziu. fn rdsadnije cultura se face in d o u j cicluri . in tara noastrg cicoarea de gridinj. Cicoarea este o plants CII rezistent5 ridicat5 la frig. aerisire ~i irigare moderat2 fn sere industriale cultura se face in perioada ianuarie-februarie prin plantarea salatei intercalate cu tomate. fn primul an. R2sadul se produce in brazde reci la fnceputul lunii septembrie. plantatul se face din septcmbrie pin: in noiembrie $i se recolteazH din noiembrie pin& E ianuaric. irigat. Productia ce se realizeaz: poate fi de 23-30 t /ha.Fig. A r g e ~ Great Lakes. Recoltarea se face prin alegerea c8pifinilor deplin forrnate ~i tzierca lor sub colet.Fanl.

.:1
-

!,;I

1'

Schcn~X rle plantar e a cicoarei de gradin%

: '.

tie neutrri. afinatc ~i cxpuse la soai-c. Cclc mai bune premcrg3toarc sint ~nnz,Lrca. ridichiile tle lunri, salata, spanacul si cartofii timpurii. Tehnologia culturii. fnfiintarea culturii sc poate face atit prin s-niF~nat dircct in cimp. cit ~i prin rzsad. Pentru cultura semrinats dircct in cimp 1 u c r 5 r i i c d e p r c g 2 t i r o L t c, r c n u 1 u i sint acelca~i ca la r5dricinoasc. f n g r i g ~ ~ n i n t e l c : organicc sc aplicz la planta preinergr~toarc. S e m. S n a t u 1 are loc in jumLtatea a II-a a lunii aprilie folosind schenia dc 2 rinduri pe brazdI. L)istan$a intrc rinduri cste dc 40 cm, iar intrc plaritc pc rind de 30 cm (fig. 5.5). Se seamring la 1-2 cm adincimc folosind 2-3 I<gssminfa la ha. Pentru cultura prin r5sad. semsnatul se face in fisadnifc calde la inccputul lunii martie. Cind plantele au 4-6 frunze, acestca sc planteaz'i in tercn bine pregritit folosind aceearji schem5 ca la seminatul direct. L u c r ri r i 1 e d e i n g r i j i r e in ambele cazuri constau in pra~ile repetate, udat, fngrF~saresuplimentari Si ririt in cazul infiinfzrii culturii prin scm'inat direct. Una dintro lucrarile cclc mai importante la cultura cicoarei este inslbirea ci. Pentru aceasta in momentul in care plantele au ajuns la o cre~tere normal5.. frunzele s protejeaz; cu paie care se lcag5 cu rafie. Lucrarea se : execut% pe timp uscat. Dac5 mai este ncvoic de udat, apa se toarnj la baza tufei evitind udarea frunzelor legate. Dup5 legarea frunzelor, plantele se muguroiesc pentru a grribi inrilhirea lor care de obicei dureazj. 14-20 zile. I n ultimul timp. InZlbirea se realizeazg cu folie de polietilens de culonre neagra cu care se acoper5 cultura. Inalbirea culturii tirzii se face in ianuariemartic. Plantele scoasc din cimp toamna tirziu sint duse in pivnife sau bordec. unde se agazri una lings alta cu CtdHcinilc iri nisip. Aici sint finute pills sc in51lxsc. Kccoltarea sr face prin taierea plantei dc la colct. La un hectar se pot obfine 20-25 tone c5pifini bune de consum.

de amoniu, 150 kg superfosfat 5i 100 kg sulfat de potasiu la hectar. DupH formarea cipktfnilor se elimins cele netipice sau slab dezvoltate, apoi cele r5mase (corespunzitoare) se cresteaz: pentru a u$ura emiterea tulpinilor florifere. Se mai executs lucrari de prevenire $i combatere a bolilor $i dBun5torilor, prin metodele $i cu mijloacele prevgzute in tehnologiile de cultur5. Recoltatul se face manual cinci circa 50% din seminfe au ajuns la maturitate. 'rulpinile se lea@ in snopi, se las5 pe cfmp citeva zile pentru a se usca, apoi se treier5. La s p a n a c, d.clp2 cxecutarea cu mult5 grijg a preggtirii terenului EnsHmintarea se face in rinduri distanfate la 37 cm. Urmeaz5 primul rBrit cind plantele au 2-3 frunze adevHrate, apoi a1 doilea in faza de rozet5 cind se eliminj. ~i plantele netipice sau slab dezvoltate. Dup5 Enflorire $i polenizare se indepirteazj. plantele mascule care nu fac seminte. Lucr5rile de ingrijire constau in 3-4 pragile, una-trei udSri ~i combaterea d5un5torilor $i a bolilor. Fiind o plantz alogam%,intre loturile de seminceri, este necesar u n spatiu de izolare de cel pufin 1 500 m. Recoltatul se faci. manual sau mecanic $i incepe cind majoritatea plantelor sPnt ingzlbenite. Tulpinile se taie, se lass la uscat, apoi se treieri cu combina speciakj Seima. Seminfele se condifioneaz: ~i se sorteazs, apoi se p;istreaz5 in magazii ~rnclese lopHteaz2 periodic. La c i c o a r e. tehnologia de producere a semintelor const5 in alegerea plantelor-mam5 (in luna octombrie sau noiembrie), recoltarea cu r5d5cini, p9strarea peste iarn5, plantarea primsvara (aprilie-mai) ~i aplicarea lucrK rilor de ingrijire ,ca la cultura pentru frunze. Recoltatul se face cind tulpinile s-au brunificat. D u p i uscare se treier5, apoi se depoziteazg.

i<., t .,:

. ...
I :

.:'I
.i

;. ' ./ / / ,. .,.
L

1:: :,

m , ,

I

!I
!

j

.'!
>I

>

:

:

ti, i . .
.
,

,;!,
i

#

.;>

.. .

c

!

:, ... ,
,, I . ~

. . .. .

L!' ' j ;,; ;:
I,:,:[:

1;: :,

.[,,Iij: :;if
,,. ,,:
!II

!i,!j:

.IJ;
i.! :,
:,;, .8. I
,
.L

,
I

16. Cultura legumelor pgstiiioase
Grupa legumelor p5st5i cuprinde urm5toarele specii: mazgrea $i fasolea din farnilia Leguminosas $i bamele din farnilia Malvaceae. MazLrea, fasolea ~i bamele constituie o ioarte valoroasj materie prim5 pentru industria conservelor de legume.
,
. i

* t s;

. ,

:;.
', , ,,. !;,' .,

,. . 1,. ,* :

,

./
I,

' 1 1, /

.

.

I

.

I

>I! !,

16.1. Cultura fasolei
Phaseolus vzrlguris

*
'
I

r I'
\a

- Fam.

Leguminosae

I
( ' I/

15.4. Producerea seminfelor
La s a 1 a t a, culturile semincerc se infiinfeazI pc tcrenuri bine lucrate si fertilizate. folosind rkadnri de cea mai bun5 calitate gi perfect ssn5toasc. Plantarca rgsadurilor sc face pe brazde late de 94 cm. in do& rinduri la 50 cm intre ele $i 30-40 cm intre plante pe rind. i n timpul vegetatiei sc executa 4-5 prxgile. 3-4 udari ~i I ingr:~sare suplimentar5 cu 200 kg azotat

Originea yi rkpindirea. Fasolea este originarH din America Central5. f n fara noastra se cultiv; P toate zonele legumicole. Cele mai favorabile n zone de culturg fiind luncile apelor. Importanta culturii. Fasolea se cultivg pentru p%stiiletinere (neajunse la maturitatea fiziologicg) $i se Pntrebuinfeazg la prepararea unor minc5rurl ~i la fabricarea conservelor. Particularit5+le biologice. Fasolea este o plant5 anuali erbacee. Sistemul radicular a1 fasolei este superficial fiind rgspindit numai fn stratul arabil a1

I
I

1,

I i
1

solului. La soiurile urcitoare rbd5cinilc pbtrund lnai in adincimc. l'e rid5cini sc afli numeroase nodozitifi populate cu Lacterii, care asimileaza azotul libcr din aer. Datoritg accstui fapt fasolea acfioncazi activ asupra sporirii fcrtilitztii solului irnbogrfindu-1 cu azot gi poate fi astfel so cot it:^ ca o excelent5 planti premerggtoare pcntru alte culturi. Tulpina la soiurile pitice cstc de 30-50 cm inilfime, iar la soiurile urc5toare este de 3-4 m. Frunzelc sint compuse, trifoliate. fnflorescenta este un racem scurt cu flori colorate in alb, gHlbui, roz sau rogu-violaceu in functie de soi. Polenizarca este autogams. Fructul estc o pistaie variatri ca form2 ~i culoare de la soi la soi. Semintele sfnt mari, unicolorc sau pestrite, cu facultatca gcminativri dc S5--950j, Si sc pzstreazi 3-4 ani. Soiuri. fn cultur5 exist5 un numrir mare dc soiuri care se difercntiaz5 duyS varietate, culoarca p'ast5ii, perioada de vcgctafie. astfel: - soiul de fasolc cu portul pitic sau o1oag.S: - cu pzstaic verde: Prelude, Amboy, Yutta, Spritte, Faua, I'opstar, Harvester ?.a. - cu p2staic galbeni: Galbcn5 untoasri. Sicos; - soiuri de fasole urcLtoarc: Cluiana. Dupz~pcrioada de vegctatie sint: soiuri timpllrii (50--60 zile) ; scmitimpurii (60-75 zile) Si tirzii (75-90 zile). Prelude. Soi timpuriu cu portul pitic, pHstaia cilindrici de culoar. vcrde*inchis, cgrnoas5, fin.:. D5 productii timpurii, se folosc$c pentru consum in starc proaspiits ~i pcntru industria conscrvclor. Nicos. Soi timpuriu cu port pitic, cu pHstaia turtii: lateral, groasz, de culoare galbcni. Eobul la maturitatea fiziologic5 estc de culoarc maronie. Indicats pcntru consum E stare proasp5tZ. n Harvester. Soi semitimpuriu, cu port pitic, pistaie cilindric:, de culoarc vcrde-deschis. Bobul la maturitate fiziologic5 este alb. Se folosc~tcpentru industrializare ~i conservwc prin congclarc. i Spritte. Estc un s ~ scrnitimpuriu. fnHlfimea tufei de 35-40 c n gi dispuncrca p5stPilor E recomandi pentru recoltarea mecanizatg. PHstSile verzi l cilindrice sEnt lungi de 8-1 1 crn, fine gi deosttbit de fragede. Este u n soi rezistcnt la boli, foartc productiv, dcstinat pentru industrializare. Clujana. Soi tPrziu cu tulpina volubil5, cu cregterea nedeternlinatri. Pzstaia este lung; de 16-22 cm ~i lata de 1,7 cm, uSor curbati, groasri $i de culoare galb-ni-aurie. SE recornand5 in zonelc mai rLcoroasc din Transilvanla gi Eanat, p-ntru consum in starc proaspHt5. Cerintele fat8 de factorii de vegetatie. Fasolca c ~ t c plant5 terrnofil8. o S-minfele incep S ~ L germineze la tcmpcratura de 9- 10". l'empcratura optimri de crcgtere ~i dezvoltare este cuprinsa intrc 22 gi 25OC. In perioada de fnflorire cere ins5 temp~raturimoderate de 18 --2ooC, temperatura prea ridicats PmpicdicH polenizarea si fecundarca. Fafa de urniditate fasolca manifests pretenfii ridicate in faza de germinafie. Tnflorirc ~i formarca p5stsilor. Cere soluri rnijlocii cu texturi nisip2-lutoas'i, pcrmcabile. bogate in elementc fertilizante, cu reacfie neutrs. Tehnologia culturii. In cultura fas3lei pentru p5st:i se practic5 dous sisteme de cultur: Si anume: cultura in ogor propriu ~i cultura succesivri. Pentru

cutura in ogor propriu, scminatul se face P? a doua jumitate a lunii aprilie si t o a t i luna mai, iar pentm cultura succeslvi semsnatul incepe din a doua decad5. a lunii iunic ~i se incheie E a doua decad5. a lunii iulie. Pentnr sisten mult de culturri E ogor cele mai bune prcmergztoare sint: tomatele, ardeiul, n vsrzoasele ~i riidrici~loascle.Pentru cultura succes~vr~ indicate ca plante sint premergztoare toate culturilc: legumicole ce psr5sesc mai dclrrcrne terenul, ca: salata, spanacul, ceapa ~i usturciul dc stufat, varza timpuric, castraveti timpurii ?.a. P r e g 5. t i r c a t c r e n u 1u i . Pcntru cultura ?nogor toamna se face o fertilizare de baz5 cu EngrByr~mintechimice, superfcsfat 300-350 kg/ha ~i sare potasic5 100- 150 lzglha ~i o arilturk de baz8' cu tractorul U-650 in agregat cu I'P 4-30la 28-30 cm adincimc. Prim5vara sc face fertilizarea cu ;~zotat amoniu 80- 100 kg/ha si erbicidarca cu Galcx 8 litri /ha sau Trcflan dc 3-5 litri/ha in 400 litri de apj. Incorporarea erbicidclor P sol sc face la n adincimea dc 6-S cm, cu gra.pa cu discuri GI)-3,2, avind atagate cimpuri de grap'i cu colt rcglabil. Pcntru cultura succcsiv3, tlup5 recoltarea culturii antcrioarc sc facc o argturil dc var5 dc 20 cnl aJincirnc si st. gr,Lpeazr~imecliat cu grapa cu Jiccuri. S e m 5 n a t u 1 sc fi1.c.e in rinduri rchiclistante la 40 cm intre rindnri ~i ia 4-6 cm adincimc. folcsinti 1 S!) kg s5mEnfH la hcctar (fig. 56). Pentru evitarea vlrfurilor acute de reccltarc, la semjnat se vor folosi mai inulte soiuri cu pcrioadc dc vegetatii ciifcrite, iar ac.ela~isoi se va sem5oa in 2-8 rcprizc distantate la 10-12 zile Entre cle. I'entru semjnat se folose~te sem5n9tcarea SPCG in agrcgat cu tractorul U-650 M. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau din 3 p r a ~ i l emccanice ~i irigarea cc se face prin aspersiune in trpi n ~ o ~ n e n t eesentiale, la cregterea intens5 a plantelor. la inflorit gi la cre~tcreapLst5ilor. Norma dc udarc este de 300 m3 ap2 la hectar. Combaterea bolilor sc rfzctueazi prin douH tratamcnte fmpotriva bactcriozei si trei impotriva antracnozci. Primul tratament impotriva bacteriozei ~i impotriva antracnozei se aplic: in prima sPptimSn% dupH risjrire, iar a1 doilea pestc o sSpt5minil. Ultimul tratament impotriva antracnozei se 1 aplic5. dup'i legarea p5stZ.ilor. Pcntru combaterea bacteriozei se fclcsegte oxiclorura dc cupru E coLcentratie de 0,5O/!. iar E~npotrivaantracllozci solun fia de Merpan 0,2 0/,, Mvcodifol 0,2 %. R c c o 1 t a r c. a se cxecutri mecanizat cu comhina FZB tractatri cle U-650 M, clnd 70--80 % din psstii au ajuns la maturitatca de consum. Perioada de recoltarc este iunie gi septembrie. Producfia este de 5 t/ha pentm cultura in ogor gi 4 t / h a pentru cultura succesiv'i.

Fag. 56

- Schema

de seminat la fasole

16.2. Cultura maziirii

Piszivz sativum

- Fam.

Legu.nzinosne

Originea si rlspindirea. Ilfazrirca cstc originar5 din Asia Mic5 $i regiunea Marii Mediterane. In tara noastr5 mazzrca de gr5din5 cste cultivat5 in toate rcgiunile. pe suprafete mai mari in jurul ora~elor 5i in zona fabricilor dc conserve. Importanta culturii. I)c la mazarc sc folosesc boabelc verzi care au o larg9 utilizarc in preggtirca diferitclor minc5ruri si In special la fabricarea conservelor. Particularitltile biologice. Maz5rea estc o plant5 anual9 erbacce c u u n sistcm radicular viguros care ii asigur5. o oarecare rezistcnta la secet5. Pe C'd5cinile tinere se g5scsc numeroase nodozit5ti. Tulpina este erhacee. 111 funcfie d t soi poate fi erect%, scmiercctI sau culcat5 de 20 cm pin5 la 2 m lungime. 1710rilcau culoarea alb5 si sint grupate in racem. F r u c t ~ i este o pastaie dreaptr~ l sau arcuit5 a c5.rui lungimc variaz5 dupri soi de la 5 la 12 cm. Calitatea boahelor este data de raportul zah5r-amidon, care csle determinat atit de soi. cft si de stadiul de maturitatr. Facultatca germinativz rstc de 80-90% ~i tlureaz5 3-4 ani. Soiuri. i n cultura sc folosesc numeroase soiuri. l>up5 perioada d e vegetafie acestea se impart in: timpurii (50-60 zile), semi-timpurii (65-75 zile) si tirzii (75- 90 zile). Biirdi. Soi timpuriu, zaharat, productiv, in5lfimea plantei cste d e 9060 cm, fn5ltimea plantei pin5 la prima p5staie de 30 cm. Se preteaz5 la recoltarea mecanizatz. boabele sint de culoare verde-inchis. Early Sweet. Soi foarte timpuriu, boabelc d e culoarc verdc-inchis, productiv si destinat p-ntru industrializare. Gloire de Quimper. Soi ertratimpuriu, nezaharat. f nsltimea plantei 40 cm. D'Annonay. Soi timpuriu productix., coacere uniform%, nezaharat, portul plantei de circa 40 cm fnzltime, sc pretcaz% la recoltare mecanizat. Guliverts. Soi tardiv. nezaharat. in5ltimca plantci 60-65 cm, rezist5 la secct5 si boli. Recomandat pentru sudul, sud-estul ~i vestul t2rii. Alte soiuri: Mingomark. Fin5 verde. Conserva IHAR $.a. Cerintele f a t i de factorii de vegetaiie. MazSrea arc cerirlte reduse fat2 de cZldur2. semintele germincaza la t e m p ~ r a t u r adtl 1 -3°C. Temperaturile peste 30" sint d%un?ttoare in special in timpul infloritglui. impiedicind o fructificare normal5. Cerintele f a t 5 de umiditatc sint moderate. Prefers soluri permeabile cu o testur; luto-nisipoasg. cu fcrtilitate natural2 mijlocie si cu un p H 6.5-6.8.

Tehnologia culturii. Naz2rea d e gl2din5 poate fi cultivatH du+ orice alt2 culturs, care nu pHr2sqte terenul prea tfrziu in toamn2. T e r e n u 1 s e p r e g 5 t e 7 t e printr-o ar5tur5 din toamnP cu PP 4-30 U-650 M ~i se fertilizeaz5 cu 300-400 kg superfosfat/ha $i 80-100 kg/ha sare potasics. Primavara devremc tcrenul se rnZn~nte,ste prin grspare $i se fertilizezz E preziua sem5natului cu 60-80 kg azotat de amoniu, Terenurile infestate n cu buruieni se erbicideaz5 cu Treflan 24 EC in doze d e 3-5 l/ha. S e m 5 n a t u 1 se face primsvara foarte devreme pe teren nemodelat , cu m a ~ i n a in rinduri la 12.5 cm si l a adincimca d e 4-5 cm, lucrarea se execu semilnritoarea SC1'-21 L-445. Norma d e sem2nat la hectar este cle 200-240 Icg. L u c r I r i 1 e d e i n g r i j i r e constau h:erbicidarea cult.- .. imediat dup%semznat cu Gcsagard 50 WP 3-4 k g / h a sau dupH rzsgrire ,>rii . cind plantele au 7-8 cm inaltime cu 2.4 D sau sare DMA 0,8-1,5 l i t r u b a . Combaterea bolilor rnaz5rii: bacterioza ~i antracnoza se face printr-un tratamcnt prelungit. h faza de inflorire $i formare a pHst2ilor cu oxiclorurii d e cupru 50 in concentrafie d e 0,5O/, sau cu Dithane M-45 E concentratie d e n G.2 %. D2unItorii care apar in cursul pcrioadei de vegetatie : grirgirifa mazzrii, g5rg.2rita frunzelor, psduchelt: verde a1 maz2rii se combat la inceputul perioadei cle Enflorire cu 1)ipterex 80 in concentratie d e 0,15'>/, sau Wofatox 90 1 7 concentratic de 0,1%. 1 R c c o 1 t a r c a se executa cu MRRl 2.2 U-650 M, c ~ a l o n a t de l a zfir?itul lunii mai-iunie. E functie de cpocile de PnsHminfare $i perioada d e n vegetatie a soiurilor cultivate, cind 70-75% din pZstZi au ajuns la maturitatea de consurn. Productia, este de 7 t / h a pZst2i.

+

+

+

16.3. Cultura bamelor
Hibiscus escule~zfz~s Fam. Malvaceae --

. . Pilot. Soi timpuriu, zaharat, ingltimca plantei 50 cm, tulpina semidreapt5,

Originea $i rkpindirea. Bamele srnt plante originare din Asia. f n fara noastrri se cultivj. mai mult in zonele sudice in jurul o r a ~ e l o r$i a1 fabricilor de conserve. Importanta culturii. T)e la bame se folosesc fructele foartetinerepentru prepararea unor mincaruri $i ca materie primz in industria conservelor. Particularitltile biologice. Bamele slnt plante anuale erbacee cu rgdricini pivotante. Tulpiriiie pubescentc sint drepte, de 50- 100 cm PnSlfime in funcfie de soi. Frunzclc sint pctiolate $i pubescente. Florile solitare, mari, de culoare galben5 sau violaccc. Poienizarea este autogam2. Fructul este o capsula conic2 muchiat%. cu lungimea de 5-25 cm in funcfie d e soi. Seminfele sfnt de f o m i sieric%. de cilloare cenu~ie-verzuie. Soiuri. Sultanine. soi cu perioada d e vegetatie de 130-135 de zile, cu portul semiinalt. Fructele se reco1tcaz.j. cind a u ajuns la 5-6 cm lungime. F 5 r l tcpi, soi cu perioada de vegetatie de 130- 135 de zile, cu portul pitic. Fructele se recolteazri cind au ajuns la 6-7 cm lungime. Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Bamele sint plante termofile, pentl-u incoltire semintcle a u nevoie de o temperatur2 de 14- 15°C. Temperatura optimz de c r q t e r e ~i fructificare fiind de 28-35°C. Au, de asemenea, cerinte mari fay5 de umiditatea din sol. Pentru cultura bamelor sint indicate solurile mijlocii bogate in humus, afinate, calde, permeabile.

Fam. R5d5cina tomatelor sem5nate direct in cimp este pivotantri ~i p5trunde I r p 5 m i n t la paste 1 m adtncime. 57 . si s. erbacee. introducind cite o pastilii in fiecare sac. cu . saruri minerale (Ca. in aprilie pentru fasolc $i in a doua jumltate a lunii mai pentru bame. R e c o 1 t a r e a se face manual. Bamele recoltate se IotizeazH pe dou5 calitafi conform STASului: calitatea I cu lungimea pins la 4 cm.5 sc previn5 degencrarca soiurilor. + Solanaceae 16. recunoariterea ~i aprobarea culturilor s-mincerr. zilnic sau cel mult la dou5 zile. Tcrenul se a d din toamwi la adincimea de 28-30 cm fncorporindu-sc $i 30 tone dc gunoi d r grajdlha. Fructele de tonlate 5-: pot consuma in stare proaspHtH sau preparate ca diferite minczruri. f n timpul form5rii fructelor se face irigatul. B. S e m 5 n a t u 1 sc face in a dona jumstate a lunii mai cind solul arc temperatura de 15°C. iar la bame cind sxninfele sin-t tari ~i de culoare specific5 soiului. dar s-au raspindit r2pid fiind foarte apreciate de consumatori. Importanta culturii.tar steril sau o infloresce&i care limiteaz5 cre~tereain in5ltime. Combaterea bolilor $i d5un5torilor se face pe baza avertisrilor date de laboratorul de prognoz5 fitosanitar5. spanac. Tomatcle s. ParticularitHfile biologice.4.soiuri cu port determinat (pitice sau semiinalte). Ponderea cea mai mare . Productia 4-5 t/ha. dupZ cerinfe si modul de valorificare. I I I I i Orighea ~i rbpindirea.cultiv5 pentru fructele lor. C). 17. "4 . legume importante din punct de vedere cconomic $i alimentar. la care tulpinile au fn5ltimea intre 35 $i 100 cm. 57) la adincimca de 3-5 cm. la mazgre cind s-au copt yrimele pistHi de la baza tulpinii. fnfiinfar~aculturilorsc face prin s-manarea direct in cimp in luna martie pentru mazLre. acizi organici. Cultura tomatelor S o l a n ~ r mlycopersicwn . Cind sr produc rssaduri. Soiurile inalte nu se mentin in pozifie vertical5 fiind necesar5 susfinerca lor (palisat. . cele de mazHre s. f n momentul de fat5 sint cultivat~in toate zonele cu exceptia celor submontane. La fasole prima purificare s-.Fig. In fara ncasti5 au fcs: introdus.8 L-445. din care S-au indepartat toate plantele netipice ~i bolnave. de la sfir~itullunii iulie.in cultur5 la inceputul secolului X I X . Tomatele sint plante anualc. Cultura lcgurnelor p5stZioase pentru producerea de seminte cstc as-m5rCitoare cu cea a culturii pentru consum. Tomatele sint originare din America de Sud (Peru)..1. tomatele constituie o materie foarte important5 pentru industria conservelor. K) ~ialtele.soiuri cu port inalt. sud-est $i sud-vestul t5rii. cu putin Pnainte de deschiderea capsulelor. Seminfele condi: H tionate si uscate sint ambalate in saci.o d-fin zonele din sud.usqlcebine. Dup5 recoltare semincerii se lasH in glsmezi 2-3 zile pe cirnp. P.. Lucrarca se executa de 5-6 ori. Ele contin vitamine (A.5. ceapP verde pentru stufat. r5d5cinile se r5spEndesc in straturile rnai superficiale ale sdului (30-40 cm adincime).-a cu lungimca intre 4 $i 7 cm.trateaz5 cu fostoxin. 17.Schema. norma de udare fiind de 300-400 m3 apL/ha. odata cu refacerea rigolelor de udare. de 150-300 cm. La aceste soiuri. Productia de s-minfe: la fasole 600800 kg/ha: la mazrire 1 200-1 630 kg/ha. pe calitsfi. De regulri bamele se cultivi pe sola ingr5yat5 cu gunoi de grajd in anul respectiv. la fasole. Purificarca se face de 3 ori la fas& ~i bame ~i de 2 ori la rnaz5re. august ~i chiar septembrie. Sint admise pentru producerea de seminfe culturile la care s-au aplicat lucsrile d. Se scam5n9 cu s~m5n8toarea SPC-6+ 17-650 M cite dous rinduri pe brazd5 la 70 cm distanpi fntre rinduri (fig. ar5cit) . Cultura bamelor se infiintcazri dup& trccerea brulnelor tirzii de prim5var5. iar calitatea a 11. avind in virful tulpinii un mugure vegetativ . terenul putind f i cultivat pin5 la ins5mintarea lor cu salat. dac5 terenul este imburuiecat se aplicii $i 1-2 praqile manuale. Celelalte dous purificsri se fac cu scopul de a asigura autenticitatea soiului. Recuncagterea $i aprobarea culturilor semincere se face cu putin inainte de recoltare.face la coacerea in pirgH a semintelor. ardeii $i pktl5gelele vinete. Cultura Iegumelor solanacee Din aceast5 grup5 fac parte tomate!e. Tehnologia culturii. 1 n g r i j i r e a c u 1 t u r i i const5 in priyitul m-canic intrc rinduri cu cultivatorul CL 2. in virful tulpinii apare la un mokent dat un 15. B. ca ~i obfincrca unor seminte cu valoare cultural5 ridicatg. Cu 10-12 zile inainte de sem5nat se face erbicidarea cu T~eflan3 litrillla in amestcc cu 450 litri ap5. Cantitatea dc s5mint5 folositH la hectar este de 50 kg. urmind apoi s se fac5 treieratul lor. Tulpina are insltirni diferite.purificare. la bame 700-800 kg/ha. 1x1 aplicarea lucr2rilor de intretinere se urm5rc~tetehnologia specific5 acestor culturi $i lucrjrile obligatorii pentru culturile dc seminfe cum sint: purificarea. Producerea seminfelor In procesul de producere a semintelor la legumcle p5stZioase se urrn5re~te s. care au gust pl5cut $i o valoare alimentark ridicatH. Din acest punct de vedere se pot distinge doua categorii de soiuri: . substanfe proteice. cele pitice au tulpini mai groase $i lemnificate. face in faza dc cotiledoane a plantelor rHs5rite pentru eliminarea plantelor bolnave de bacterioz5. de semHnat la bame . Rccoktarea semincerilor s. zaharuri. De aszmenea. Fe.

i semitim?urii. Fructul este o bac5 de form5. Este indicat pentru consum proasp5t $i pentru industrializare.pozitia rnai mult sau rnai putin erects.a. rezistente cu fructe mijlocii (80-90 g). cu suprafata acoperit5 cu periqori. Umiditatea optimB in primele faze de vegetatie este de 65-70%. H-74. creat in R.Culturile infiinfate prin rssad se iriga mai abundent decit cele semsnate direct. care au o inrgdgcinare rnai profund5. rotund-costate. Indicat pentru indus-trializare. Indicat pentru industrializare. drnoase. colorate in rovu aprins.. te Datoritz acestui defect. Arge~ 428. Cele nlai bune rezultate in cultura tomatelor se obfin pe soluri u$oare. Productiva. 2-3 ani. cu fructe ovoide. A r g e ~ 400 (cu port determinat. Sonato are o cre~tereviguroasg. f n interiorul fructului se g5sesc lojile seminale. cu o zon5 verde in jurul pedunculului. ca: Sonato. unifonne. Ace. cladosporium ~i fusarium). soi inalt. cu polenizare autogamri. Bulgaria. de culoare ro~ie-cirPmizie. de culoare r o ~ i e 11 crzpare. Se folosesc in special hibrizi T F. hibridul este treptat inlocuit in culturg. netede. dar $i -pentru consum in stare proasp5t5. Aurora 100 are port inalt. . rotund putin turtite. Vemone are o cregtere mijlocie. iar la fructificare de 75-80% din capacitatea de cimp a soli~lui. Are port semilnalt. Pe tulpin5. gjlbui. Se cultivz in timpul verii. dac5 este mai ridicatH. plantele se imbolnavesc u$or. fructe de marime mijlocie (70-80 g). de culoare rogie. abundent.ficarea gi coacerea fructelor. Seminfele sint mici (250-300 la 1 g). Bune permergstoare pentru cultura tomatelor sfnt lucerna.150 g). Este foarte productiv $i cu rezistenta la unele boli (viroze. Eclereur $. S o i . Pioner 2.130 g). se cultiv5 soiuri cu coacerea fmctelor simultana ca: Heinz 1370. soi cu port semiinalt. f n vederea e~alongrii productiei in tot cursul anului tomatele se cultiv5 atit in cimp deschis. Oltbrid (ultimii doi hibrizi fiind creafi. Cantitstile mari de azot ins5 provoacl o cre~terevegetativa puternica $i intirzie fructi. rotunde. creat de Stafiunea de cercetgri Stefsnegti. Fructele stnt de m5rirne mijlocie-mare. cu fructe mari (100-120 g). f n ser5 se cultiv5 soiuri $i hibrizi special creat i cu rezistenta la unele holi gi daun5tori gi cu o bun5 adaptare la conditiile de microclimat din aceste spatii. apar copili. are fructe mari (100. csmoase. este foarte timpuriu. de calitate buns. rotunde sau putin turtite. Temperatura optimg de cregtere $i fructificare este de 22-25°C.120 zile).En c $ m $ se practicH in zonele din sudul ~i sud-vestul fgrii. fn cultur5 se intilnesc numeroase soiuri si hibrizi. Fat5 de lumin5 tomatele sint. ' S o i u Y i i e t i m $ u r i i se folosesc in culturi timpurii de cimp. Rezist5 bine la transport. S o i u r i d e s e r 2.a.150 zile). RedTop. fertile.135 zhe) ~i iirzii (135. care la coacere deplidi nu se i n r o ~ e ~complet. uniform colorate in rovu viu. indicat pentru consum in stare proaspit%. Tomatele valorific5 bine ingrFq5mintele chimice $i organice. de culoare r o ~ i eintensa. m5rime $i culoare diferite. Fructele sint mari (140. soi cu port inalt $i foarte viguros . rotund u$or turtite. Frunzele sint compuse. Floarea de tomate este hermafrodit5 pe tipul 5. oval turtite. Inflorescentaeste un racem simplu sau ramificat. Majoritatea sint hibrizi in F. Tomatele au cerinfe moderate fat5 de ap5. Ele se ~ oi m ~ i r t i t in trei grupe: timpurii (100. Temperatura minim5 de germinare a semintelor este de 8-10°C. Alte soiuri semitimpurii: Abundence. Angela. Tehnologia culturii. cu fructe m a n (150-160 g). Export 11. pretenfioase. cirnoase. ' i I I f n vederea recoltsrii mecanizate. mari. Rutgers. destinate in special pentru industrializare. rotunde.u r i t i r z i i. unde primgverile sint rnai timpurii. Cerintele fat5 de fadorii de vegetatie. sferice. sint: Florida. Fructele stnt mijlocii spre mari. de culoare r o ~ i eaprins. vie.12). fructe mici (50-60 g). la c5derea florilor. iar in perioada de fructificare. Insuficienfa luminii duce la alungirea rssadului. in num5r variabil (2. creat la Statiunea de cercetari Stefrineyti. New Yorker. Este indicat pentru consum in stare proasp5tH dar $i pentru industrializare. sau luto-nisipoase. imparipenat sectate. S o m e ~ a n(cu port nedeterrninat). rasadnife $i sere. bostanoasele. Nr. Are port inalt. r5sadnite $i in ad-gposturi din material plastic. iar brumele au . Are port inalt. VF 145 78-79 VF 65. creat la Facultatea de Horticultur5 din Bucuregti. culoarea r o ~ i eaprinsg. Tomatele sint plante pretenfioase la c5ldur5. fructe mari $i foarte mari (180-200 g). Soiuri.). ToatH planta este acoperitg cu peripri glandulari. Early Pearson $. Are port inalt. Tulpina tomatelor emite u$or rHdacini adventive. soi cu port inalt. C u l t u r a t i m p z l r i e . u$or turtite. r5minind galben-verzuie. 1 1 S0iur. Pentru conserve ca fructe intregi. Dintre acegtia cei rnai rsspinditi sint: Argey 450. nisipo-luioase. semitimpdrii (120. San Marzano.o frecvent5 rnai mic5. cu cregtere viguroas5.. alte leguminoase. la 20-25 intr-o inflorescentP). in num5r variabil de la soi la soi (de la 5-7. rotund turtite. care infloresc. in funcfie de soi. 10 x Bizon. rotund u$or costate spre peduncul. cit $i in adsposturi. Panase. pentru consum in stare proaspHt5. Craiobrid. n Vemone. de asemenea. v5rzoasele ?. P. cu flori galbene. Alti hibrizi care se mai cultivri: Arges 'I. are fructe mari (150-170 g) de form5 rotund putin turtit. profunde. de culoare verdeinchis. la subsuoara frunzelor. Umiditatea atmosferics trebuie s5 fie de 55-60%. E n tara noastrs).a. Delicates. Hibridul este foarte productiv ~i rtzistent la viroze. uniform colorate in ro$u aprins. mai sint indicate: Roma. Facultatea germinativa este de 85-90% gi dureaz5. de culoare ro$u aprins.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

300 kg/ha superfosfat yi 100-150 icg/ha sulfat de potasiu. reventul.125 kg/ha azotat dc amoniu.1. R c c o 1 t a r e a se facc manual gi cyalonat. din care pornesc r5dacinile ~i listarii. Sparanghelul este o plants peren5 care fornleazi in sol o tulpins subteran: puternic: denumiti rizom. Facultatea gcrrninativ5 a seminfelor este peste 90% $i se p5streazi 5-7 ani.Listarii se formeazz din mugurii ce sp. Cultura legumelor perene Din aceast: grup5 fac parte urm5toarele legume: sparanghelul. Sparanghelul cultivat i$i are originea n in sparanghclul szlbatic care c r e ~ t espontan P finefele din lungul riurilor. Productii : la castraveti 150-200 k g p a . Erunzele adevzrate sint sub form% de solzi. Spranghelul este o plant5 rezistent5 la tcmperaturi scszute. Culturile se infiinfeazii prin sem5nare direct in cimp.u c r L r i 1 c d c i n t r c t i n e r e D u p i r5s. Dintre lucririle speciale: plantele se ciupesc $i se cirnesc astfel ca num5rul de fructc pc o plant5 s%fie limitat la 5-6 fructe la castraveti si pepeni galbeni ~i 3-4 la dovlecei ~i pepeni vei-zi. avind tegumentul tare. din Buropa Central:.400 kg/ha. Pe m5suri ce 15starii cresc la lurnin5 se inverzesc. I.ecutz fertilizarca fazial5 cu 100 . Cultura sparanghelului prezintz douj. tarhonul $i 1euStcanul. Se seanl5n5 prim5vara timpuriu (folosindu-se seminte unlcctute) in rrnduri la distant5 de 25 cm $i la adincimea 1. Sc obfin producfii de 20-25 t ha.I 19. In cultur5 sint r5spindite soiurile: Timpuriu d'Argenteui1 +i U r i a ~ Braunschweig. dup5 care seminfele se separ5 prin spzlare. administrfndu-se 2-3 udzri cu nornlc d e 350-400 m3. profunde. la pepenele verde 150-200 kglha. Irigarca sc face la intervale de t i ~ n prnai mari. Dc la sparanghel se consum2 l3siarii tineri din care se preg5tesc o serie de rninc5ruri. cu pretentii moderate fa$%de umiditate. densitatea plantelor la unitatea de suprafats se reduce cu cca 113. - Schema de intiintare a cnlturii dc pepeni verzi Asparagzts of. Lastarii de sparanghel.5 m ingltime. La castraveti. Florile' sEnt galbeneverzui. Sc fac prasilt manualu 5i ~nccanicc pin:^ cind plantele acoperi terenul. la toate speciile semintcle se usuc5 in straturi subfiri. P r o d u c e r e n m a t e r i a Z u l u i s a ' d i t . hreanul. incepind din 111na iulic. fcrite de vinturi.irire se exccutr~raritul culturii. o r . pepeni galbeni si dovlecei se face prin sectionarea fructelor $i estragerea placentei fmpreun5 cu seminfele. la pepeni galbeni 100-200 kglha. . crescufi far5 lumin5. Cultura sparanghelului FT~9 7. 19. asigurindu-sc la hcctar o dcnsitate de cca 18 000 plantc. Se aplici lucrHri de ingrjire curente $i speciale. se lignifics.5. la dovlecei 300. carc se pregztesc asem5n5tor cu cele destlnate pentru cultura de var% a fiec9rei spccii.a pepenii verzi extragerea se poate face cu pasatricea sau manual. Dupz extragere. polenizarea fiind entomofili. tinzind SYL ias5 la suprafafa solului. Semintele r5sar foarte greu. n ParticularitH$ile biologice. bogate fn substanfe nutritive ~i cu reactir neutr5. cunoscut pi sub numele de Gloria de Braunschweig. Fructcle sint bace mici. Tehnologia culturii. Se fac purificari repetate (2-3) in timpul perioadei de vcgetatie pi uria la recoltarea ~i sortarea fractelor. Pentru a prePntimpina acest neajuns plantarea sparanghelului se face in yanfuri ~i se procedeari la acoperirea r5d5cinilor prin mu~uroire.Fam. Producerea seminfelor pentru soiurile de cimp Pentru culturile destinate produccrii scmintelor de cucurbitacee se aleg terenuri uyoarc. Sparanghelul este o plant5 dioici./ha. pe ling5 gustul plicut. Cere soluri usoare sau mijlocii. se amenajeazz o suprafats de 1 000 m2 (pepinier5). Rid5cinile iloi se formeaz5 pe rizom in fiecare a n tot mai sus. sint albi. Recoltarea se face la maturitatea deplin5. in faptul c5 irnbog5teyte sortirnentul legumicol E perioada de prim5var5. filiforme (filocladii). 18. avind grij5 s5 sc asigure distanfele de izolare de 1 000-2 000 m fat5 de alte culturi de cucurbitacee. de care estc un soi tirziu dar foarte productiv. Pentru producerea materialului sgditor nccesar plantsrii unei suprafete de 1 ha. fat5 de cultura obisnuit5. Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. nu mai sint buni de consum $i devin tulpini aeriene puternic ramificate ce pot s5 ajung5 pin% la 1. Acestea se pun la fernlentat 1-2 zile. C~mbatercaLolilor 5i d5unZtorilor se face dup5 tehnologia recornandat5 la pepenii gall~cni. Concomitent cu una din accstc lucrRri se c?. Liliaceae Originea ~i importanta culturii. gzsesc pe partea superioar: a rizomilor. cu rol de frunze. cu structurg bung. Soiuri. Imediat semintele se spalg. Extragerea seminfelor de castravefi. Ultimele ramificafii srnt subfiri. P n confinutul ridicat in substante nutritive. fn acelea~icondifii ca ~i pentru producfik de var5. la inceput de culoare verde iar la maturitate au culoarea r o ~ i eyi confin 3-9 seminfe tari de culoare neagrg. c2rnosi yi sucblenfi foarte buni pentru consum. Africa de Nord ~i Asia M i d . asezate la baza filocladiilor. faze distincte : producerea matcrialului s5ditor yi infiifarea plantafiei. prezentind plante cu flori femeie~ti$i plante cu flori bPrb%testi.rici~zalis. Importanfa sparanghelului const5.

Din toamna organice $i 200 kg superfosfat . Dg rezultate bune cind este cultivat pe soluri mijlocii ~i chiar grele. se coloreaz? $i se lignific5. Se planteazi cite un rind pe brazdele fnslfate late de 94 cm. Cantitatea de seminfe pentru 1 ha este de 15-20 kg.1 m. ele sfnt deosebit de mari. se leaga in pachete de 0. 2 .15 ani. Pentru cultura sparanghelului. 80). dulceturi. care canstituie partea principals pentru care se cultiv5 reventul. 80 .80. Reventul are pretentii moderate fat5 de caidurP. Tehnologia culturii. p e mu~uroaieinalte de 1 0 ~ 1 5 cm. s5n5togi $i cu sistemulkadicular foarte bine dezvoltat (fig. Se recolteaz5 cu un cufit special sau manual. Pe la mijlocul secolului a1 SVIII-lea a fost cunoscut gi in Europa. La noi in tar5 se cultiva in Transilvania $i In partea de nord a Moldovei. Se cultivi pentru pefiolul frunzelor cu gust dulce-acri~or. fn primivarii. Poligonaceae Originea ~i importanfa culturii. fnainte de desfundat.5. late de 35 cm $i distantate la 1. Pentru irigat se deschid rigole pe lfng5 rinduri: La sfir~itulvegetatiei tulpinile de sparanghel sc cosesc la circa 5 cm de la suprafata solului. petiolul.Puiet de sparanghel se pregite~tein mod deosebit fafa de plantat alte culturi dc legumc.udatul pe timp d e secct5. L u c r k r i l e d e i n g r i j i r e constau din: erbicidare inainte de r5s5rire cu Amiben 10-20 kg/ha in 450 1 ap5. H ceea ce duce la deprecierea lor comercia18. solul incorporindu-se ~i ingrii$5mintele. r5ritul plantelor la distanta de 10 cm. DupB aceea producfia incepc s i scadri. tulpinile tiiate scurt (la 3-4 cm) sc protejeaz5 prin acoperire cu un strat gros de paie sau gunoi dc grajd piios. Astfel.2. Cerinfele fat5 de factorii de vegetatie. Aceast5 lucrare se efectueazi din toamni cu plugul PTA 240 $i tractorul U-650. Reventul se inmulfe~te cale vegetativ5 prin porpe tiuni de rizom cu 1-2 muguri ~i citeva r5dZcini. distantate la 50 cm. in anii 1. ingr5~areasuplimentarH ~i combaterea bolilor $i d5unStorilor. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau din: pra~ile. din care cauz?~cultura se desfiinteazz d u p i 10-12 ani. P 1 a n t a r e a p u i e t i 1 o r. f n anul a1 treilea.dc 3-4 cm.30. jeleuri gi sucuri. Plantarea se face toamna intr-un teren dcsfundat $i ingr5gat cu 30-40 tone gunoi de grajd. Pe rizom se formeaz5 muguri care dau posibilitatea ca aceast5 plant5 s i se inmulteascri vegetativ prin rizomi. d a r se poatc cultiva fn toate regiunile t5rii. ajunge la 30-40 cm lungime ~i 4-8 cm litime. Reventul cste o plant% peren5 erbacee ce dezvolt5 un rizom puternic. Producfia de l5stari este de 2--3 tone in anul a1 treilea $i de 5-6 tone Cntre anii 4-8. . ParticularitHtile biologice. Aceste lucrsri se aplic5 apoi in fiecare an cu exceptia gunoiului care se dj. Cultura reventului R h e u m oSficinale .Fam. dar adinci. la doi ani. fnfiintarea $lantat~:ei. umiditate $i lumin5.0 1 t a r e a.lgstarilor. . I n cazul c5 pzmintul este uscat se uds fiecare puiet cu 1-2 litri de ap5. r i de i n g r i j i r e. timp de 30-40 zile. Pe rind. Puietii s c o ~ idin pepinier5 se sorteazg alegind pentru plantat pe cei vigurogi. 3 .. care are o durat5 de 10. Pentru a se evita aceastH situatie lsstarii de sparanghel se recolteaza zilnic. Aceasts lucrare este foarte pretenfioasi. din care pornesc rPd2cini drnoase. Fig. Florile mici albe-verzui sint susfinute de o tulpin5 floral& h a l t 5 de 1-2 m. Celelalte lucrzri se aplici ?n continuare in acela~i mod ca $i in primul an. 19.1. Biloanele au hzltimea de 30-40 cm. cu fertilitate ridicatz $i reacfie neutr: sau ugor acid5. L u c r 5. udatul pe timp de secetii gi o fngrzgare in cursul lunii iulie (100 kg azotat de amoniulha). 400 kg superfosfat gi 200 kg sare potasics la hectar.din care se preparii compoturi. cultura se pre$iteSfe pentru recoltare. ganturile se acopper5 complrt cu #mint inc5 din primjvar5. se deschid qanturi adfnci de 40 cm. Se aplicH in timpul verii 1-2 pra jile manuale. iar rindurile de sparanghel se acopera cu pHmint prin bilonare pentru a obliga listarii s5 creasc5 in pHmint (fig. Listwii recoltati se spalk. Se afineaz5.1 kg. primsvara se aplici 20 tonelha fngr5~5minte se dau 250-300 kg azotat de amoniu $i 200 kg azotat de potasiu. se adun5 $i se ard. Reventul este originar din China gi sudestul Siheriei. cu cultivatorul echipat cu rarite. distlugerea sistematic5 a buruienilor prin pr5git ~i plivit. Plantarea se face prin aSezarea lor in qanturi. 51 - Sparanghcl plantat. incepind de l a aparitia vlrfurllor . ins dup5 z\:intare se sorteazz pe mzrin~i.81). h sensul c dac5 nu se executi la timp. Pentru iernat. terenul se fertilizeaz5 puternic prin administrarea a 60-80 tone gunoi de grajd.50 m. rizomii se plantear% la distanta de 0. lucrarea cea mai important5 pentru aceast5 cultur5 este desfundatul terenului la adincimea de 40-50 cm. Frunzele reventului sEnt dispuse la baza tulpinilor sub form5 de rozet&. terenul pentru Fig. 15starii ies din bilon. pcoperindu-se cu un strat de pHmint bine m5runtit de circa 10 cm grosime. Cultura se acoperi peste iarnii cu un strat de paie pentm a fi rotejafi de frig. R e c. Fundul ganturilor se mobilizeazL cu scarificatorul sau manual pe o adincimc de circa 15 cm. 8n cel de-al doilea an.

fertilizat ~i bilonat. prin r%d> cinile fine sccundarc. Atit tulpina. de culoare galbena. bogate in azot care favorizcazi formarea unei mase mari de frunze. Ca lucrgri d e ingrijire sint necesare plivitul. Leu~teanuleste originar din regiunea M5rii Mediterane. prin taiere l a circa 10 cm deasupra solului ~i se repeta de mai multe ori h functie de vigoarea plantelor. la hrean se foloseste rridjDe cina care are o carne alb5 si cste foarte picantH.4. Florile mici. adinc in pgrnlnt. estc tubular. Prezintri tulpini inalte de 50-100 crn cu numeroase ramificatii. -30°C. dc asemenea. Se aplic2 acelea$ lucrsri de ingrijire ca ~i la revent. radHcinile plantei p2t1unzind adinc in sol. Plantarea se face primrivara la distanfa de 50140 cm ~i la adfnci~nea dc 6-8 cm. apoi se curHt5 rHd5cinile de p5mint ~i se fasoneazl prin inlsturarea frunzelor $i ramificafiilor. de undc s-a rrispindit in toat5 Europa. se sorteazH pe calitHfi. Originea tarhonului este din Siberia si Mongolia. cu portul inalt. Hreanul cstc o legumri perel15 care sc caracterizcwii printr-o rridricin5 puternic dezvoltats. Este. B u t a ~ i i pun la inrHd5cinat in rHsadnite si se se planteaz5 la locul definitiv toamna. Recoltarea se efectueazj. De la o plant5 de revent se recolteaz5 pin5 la 0 . ca pitrunda. care aparc in fiecare an. Tcrenul se p r e g i t e ~ t e gunoi de grajd la ha. ParticularitPfile biologice. turtit5 cu o facultate germinativH de 30-50% care se pZstreaz5 2-3 ani. Tarhonul este o plant5 perel& erbacec. Prezint5 pretenfii mari fat5 de lumin5. s kg pefioluri in primul an de recoltare ~i 3 kg in anii 4-8. Seminfclc sint mici ~i sterile de cele lnai multe ori. frunzele. Leusteanul manifest5 pretentii moderate fafa de temperaturg. Cere soluri mijlocii. dar E condifii de secet5 ~i tempvraturi riclicate se obtin productii mici. Hreanul este deosebit de rezistent la frig. dupH care productia fncepe s scad%. Particularitgtile biologice. rezistent la secets. iar lHstarii n se lignificri. ce ajungc la lungimea de 5060 c n ~ la grosimca dc 3-4 cm. prezintri multe ramificatii $i ajunge pin5 la PilHlfimea de 70.150 cm. se lea@ in pachete $i se valorificH.. R e c o 1 t a r e a se executH inainte de venirea inghefurilor. dar di producfii r rentabile numai in pri~nii4-5 ani. ICSdricina principal3 cstc cilindricri. Tulpina. Rezultate bune se obfin pe soluri profundc. glabre 9i foartc aromate. Florile galbcne sau alburii sint dispuse in inflorescentg sub form5 de capitule mici.Operafiile d e inmulfirc se fac primivara. Se cultiv5 pentru frunze ~i tulpini. 19. Tehnologia culturii. suport5 cu u$urinf5 ~temperaturisczzute de -20 . din care cauzz se va cultiva numai pe terenurile insorite cu expozitie sudic5. fntreaga plant5 este glabr2. de CU$i loare g%lbuic. . f n primul n an se recolteaza numai E cazul cind rHdHcinile au ajuns la grosimea de 2-3 cm. Cultura hreanului Cochlearia armoracia . Cere soluri mai grele. profunde si bogate in substanfe nutritive. Leu~teanuleste o plants peren5 erbacee. Se pot obtine productii de 1520 t /ha. dc unde sc aprovizioneaz5 cu ap5 ~i substanfc nutritive. alungite. Fat5 de umiditate are cerinte moderate. arZiturri ~i mlrunfire. De la frunzele recoltate se separi pefiolurile cu o foarfec5 sau un cutit. Plantarea se face infingind rzdricinilc oblic in sol $i se u d i imediat. avind Gdricina pivotant&. fnainte de plantare terenul trebuic desfundat. 0 cultura de tarhon dureaz'i 10-15 ani. La noi E far5 sc cultiviiirl toate regiunile. Plantelc dislocate se smulg cu mina.R e c o 1 t a r e a incepe din anul al doilca ~i se eiectueazg o datH sau de douH ori pe sZptZmin5 luindu-se cel mult 4 frunze de la o plant5 la fiecare recoltare. Cultura tarhonului A rthemisia dracuncul~us. 19. Crucifcrae Originea si scopul culturii. 19.. Producfia la hectar este de 10-15 tone de 1Hstari si frunze verzi.5.. Florile sint mici. Tarhonul se inmulteste pe cale vegetativ5: prin desparfirea tuielor.Fam. Cultura devine nerenH tabil% d u p i 10-12 ani. Cerintele f a t s de factorii de vegetatie. Tarhonul este o plant: foarte pufin pretentioasH fata de caldurri putind rezista pin5 la -25 . Cultura leu~teanului Levisticum officirmle . pr5vitul $i irigatul in anii secetosi. Particularitgtile biologice. iute ~i foartc aromata. Productia obfinuta este dc 15-25 tonelha. dill care cauzi hreanul se i?mulfe~te numai pe cale vegetativ5.Fam. Frunzele sint mari. cit $i semintele sint puternic mirositoare. 0 culturii de hrean d productii rentabile H 2-4 ani. prin drajoni sau prin b u t a ~ i .3. Recoltarea se executii cu dislocatorul de GdHcinoase actionat de tractorul L-445. cu carnc alb5. . ovale ~i cu marginile dintate sau Tntregi. n dar pe suprafete mici indeosebi in jurill ora~elor. prin administrare a 30-40 t Tehnologia culturii.puternic5. Frunzele sint liniar lanceolatc. Compositae Originea ~i importanta culturii. ce sint folosite la condimentarea yi aromatizarea preparatelor culinare ~i a mur5turilor. Originea hrcanuiui este in regiunile din sudestul Europei 5i din Asia de Vest. Cerintele fat5 de fadorii de vegetafie. la distanta de 50125 cm...Farn. umiditate ~i luming. Umbell<ferae Originea ~i scopul culturii.. cind sc desfiinfeaz:. Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. R e c o 1 t a r e a LHstarii de tarhon se recolteazH in faza tinHr5 pe masurH ce ajung la lungimea de circa 20 cm. dupl carc se recornand5 desfiintarea ei. Fructul (sHminfa) este o clicariops5 de form5 eliptic. sint grupate in umbele compuse. Hreanul se inmulfeste pe cale vegetativj prin portiuni de 6dHcin5. se cultiv5 pentru frunzc care se intrebuinteazs la aromatizarea ciorbelor.30'. de culoarc galben5.

Pentru mHrar.i inflorescentele de cimbru. luminii ~i sol.. 82 . Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. + 20. iar in cazul inmultirii prin s%minf% efectueaza raritul la 20-25 cm pe rind. folosind 4-6 g siimEnf5 la m2.1.g-/ha. fnszminfarea se face prin. EmprBstiere sau tn r i n d x i . Frunzele recoltate se adun5 in legaturi sau snopi. Frunzelc sint 2-3 pcnat sectatc cu foliolc iiliforme.s+ L-445. Se poate semPna direct in ciinp de la 15 martie la 15 iulie. cu exceptia cclor din familia Untbelliferae. Cimbrul d 5 producfii bune pe terenuri insorite $i fertile.iatP. Semintele (fructe-nucule) sint aromate. g r i j i r e constau din irigarea prin aspersiune. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau in pragile. Pentru r e u ~ i t a acestei culturi. c3ldur8. Leu~teanul se Pnmulfe~te prin seminte sau prin despartirea tufelor. ca rLcl5-.prrqitul manual pc rind de 1-2 ori ~i prx~itulmecanic cu cultivatorul CL-2. folosind schema de semznat din figura 82. se R e c o 1 t a r e a. unde p9mintul trebuie s5 fie m5runtit gi bine afinat. datorits unei arome caracteristice. Acestea se rup cu nlina ~i se fac legiituri. Tehnoiogia culturii. L u c r 5 r i 1 e d e i n. Prin despartirea tufclor inmultirea se practics atit toamna cit gi primzvara. Cimbrul este o plant% anual5 erbacee. de 20-25 cm inzlfime. Frunzele sint alungite. Tehnologia culturii. SiF~rrrrulcstc o plant5 anual5 crhacee. Producfia cste dc 15-20 t / h a . (. Se cultiva pe suprafete mici fn jurul oraselor mari. 'Tulpina cstc cxrccty~.445 dc 2-3 ori. florile mici dispuse cite 2-3 la un loc. solarii sau c h ~ a rE n sere. ciii~~dric?~.I ) c la m3rar stilt folosite frunzele tincre.bogate in substante nutritive. Temperatura minim% de Encolfire a semintelor este de 8-10".untc ayomi~tice. bune premerg9toare sint majoritatea legumelor. ca o culturZ asoc.I n tara noastrH m5:arul se cllItiv5 atit in cimp cit qi in culturr~lort:~t5. reacfioneazz bine la ingrlyarca cu gunoi d e grajd. Este una dintrc cclc m s i intrebaintatc pi. fertilizarca cu azctat de amoniu 40-60 l. sint folosite la condimentarea unor minciruri ~i a conservelor de carne. I!lorilc mici dc culcarc galben5 sint dispusc intr-o umtlelL compusr~. n Tehnologia culturii. divers colorate.ITructcle diachene de 2. R e c o 1 t a t u 1 ae face cind plantele au frunzel normal dezvoltate. Pentru infiinfarea unci culturi de l e u ~ t e a n terenul se arg adinc din toamna $i se i n g r a ~ a gunoi de grajd 30-40 t/h. Semanatul se cu poate efectua toamna sau primjvara devreme in rinduri distantatc la 4050 cm. al-cirr~ntizareamincXrurilor ~i conscrvclor. C zc 1 t z t Y a f o T . foarte importailt este o bun% preggtire a solulni gi un teren'lipsit de buruieni. pivotants. Sc I4Dcm Fig. temperatura optima de vegetatie a plantelor este de 20-25°C. Sem5natul se face d u p r ~ schema indicatj in figura 83. Frunzele .Schcnia de infiintare a culturii d e mgrar . n L u c r 2 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau E rzritul plantclor la 20 cm pe rind.!:la. tie 70. Cimbrul se cultiva prin sem%nare direct5 P cimp cu sem2njtoarea SUP-21 U-650 M. MHrarul estc o plant: putill pretentioasii la umiditate.5-5 m m lungimc au o arom5 specific$. Cerintele fat5 de factorii de \regetatie. Milran11cstc o plantr~ foarte vcchc E cultur5. Cultura cimbrului Satureya horte~zsis Fam. violacee. n prcsup:lce c%estc originar Jin regiililca Nizrii Mediterane. Ii e c o 1 t a t u 1 cirr~bruluise facc manual. intrebuinfind 7 kg s2mintH la hectar. Cimblul cste originar din sudul Enropei. alb roz. au o facultate gerrninativg de 70-80°& ~i dureaza 1-2 ani. Particularitatile biologice. a fi cultivat evalonat ^In perioada toamnii-iarn5 $i iarnz-prim5var5 in rHsadnife. cu tulpina puternic ramificata. Producfia cste de 3 t !ha. f f t c f m p.8 1. t ~ l p i n l l c5i setnintele la. din luna august pinn in octornbrie prin taicrca plantelor dc la suprfata solului. + Originea s i scopul cnlturii. . Productia este de 6 t/ha. fnainte de semznat se incorporeaz5 in sol 40-00 kg azotat dc amoniu. 83 .130 cm inr~lfirnc.Soh.t a t E. prisitul manual De rind de 1-2 ori $i mecanic de 2-3 ori cu cultivatorul CL-2. Particularitritile biologice. Se cultiv% prin semiinare "i spatiile de cultur9.Schema d e infiintare a culturii d e cimbru Fig. 315rarul se preteaz5. irigarea pe rigolc lungi pentru a asiplra in sol o urniditate cle 70. Recoltarea leugteanului sc face prin ruperea frunzelor sau tunderea plantelor de mai multe ori in cursul primgverii. Cultura legumelor condimentare si aromatice 20. Lnbiatae Originea yi scopul culturii.

21.03Cy0.~:ie s5 fic neutr5. cu nutrifia saprofitil. s ia i E ~ En5lfime de cel putin 2 m .l. d e n 0. Buftea. Locnlzrrile de cultur2. pentru a xiu se vcytej~. 54).ciuperca propriu-zis:.2 pe biloane agczate direct pe podea sau pe straturi. care cstc alcStuit5 din dou5 p3rti: p515ria (pileus) 5i piciorul (stipes) (fig. atit cele construite special. intre 80 5i 90%. Nutritia se asigurs prir. I'ibile ciorul este de form. crem san brun:. Reactia substratului d e culturk trcl. deoarece producfia cste in mare m5surH conditionat5 de asigurarca igienci culturale. la 4-7 sjptlmini dc la rFls5rire. se pet realiza 2 cicluri' pe an (fig. dirijarea ei pentru fiecare faz% de culturP fiind hotlritoare. Se pot efectua 2-3 cicluri pe an. de la zi la noapte.Lrici paate s% fie concal-9.lzire. care cste folosita ca rnaterie prim& pentru industria conservelor pi la pregitirca unei game ~ a r i a t e preparate culinare. i n iaza de fructifical-c i recoltare temperatura aerului scade la 14-16°C. Conditionarca sc \. Lumina nu ~ste ncceiar5 in cultura ciupcrcilor.. platj. puternic ramificate in masa substratului de cultur5. Ciuperca cultivat5 cste forlnat: din dous p5rfi vegetative: una subter. C. 111 acest sistem culturile se efectueaz. p ~ e v r ~ z u tcu instalalie d e incslzire. Stoiciinqti.Este neccsar s& se f. Car-poforul sc formeaz5 la suprafata suhstratnlui nutritiv pi constituie parte comestibib2 .lt:5 o aerisire permanent% pi atentj. esl-e cuprinsil intre 62 gi 67q/. sZ fie prevzzut cu instalafii . s5 poat5 fi rHcite sau inc51zite pcntru asigurarca temperaturilor necesare ciupercilor .larnelele cu rpon. Astfcl.denurnit5 miccliu +i una aerianj. iar culoarca dii& 3 ciupercii conlestit fer5 i n functic de varictatc: albil. udatril ~i plivitul buruienilor. Iimiditatca se dirijcazH separat in substratul de culturj. putind asigura aprovizionarea ritmicz a piefii in orice sezon. o de curent electric Si ap5 curent5 .~tuluidc culturj.tP culturz. 3 . s5 a i b j suprafete netede care s5 se p o a t l curzfa ~i dezinfecta u ~ o . asigurindu-~i h:ana din substantelc organice in d-scompnnere. dcnurnitj carpofor sau bazidiofruct. Umiditatea rclativ: a acrulai tre1)uie s5 lie mai ridicat-5. cu instalafii de inc5lzire. Se crceaza astfel gosibilitatea realifirii unui flux tehnologic continuu. putindu-se diierenfia in prezcnt trei sistcme de culturi: clasic. f n faza de formare a ciupercilor (perioada crlprinsz de la acoperirea substratului nutritiv cu p%mfnt $i pEn5 la aparifia primilor butoni) se \.~rtea neria\-ex%. intrecind toatc lcgumele in ceea ce p r i v e ~ t econfinutul in proteine si vitamine din complexul B. cu ur? 1311 cuprins intre 7 ~i 7 . pivnifele etc.glare automat5 a conditiilor d e microclimat.. Cultura ciupercilor este una din ccle mai intcnsivc culturi.a mcnfine o temperatur. Pregstirea localurilor de c u l t u s comport5 o atentie deosebitil. care au aspectul unor fire subtiri. Cultura ciupercilor comestibile Psaliotfa h o ~ / e ~ l s(ciuperca alb2) . &Iiccliul ~ s t c alcstuit din llife miceliene. s5 se poatP menfine cu ugurint5. Agaricacear Origixlea ~i scopul culturii. Ciupercilc au o valoare nutritivfi foarte de ridicatj. curHtirea ~i sp5larea . condifii: s5 fie izolate termic. r5cire. Excesu! dc umiditatc duct la asfixierea miceliului.A. Uup5 rccoltarc. Sisternu1 semiintensiv presupune folosirea localurilor simple dar reameilajate pentru aceas. ~i atmosferg. de suLstante azotoasc pi alte elcmentc minerale. posibilitati de sterilizarc $ pasteurizare a substratului d e cultur5. ventie la$ie. ceea ce asigurk realizarca a 5-6 cicluri de culturil Pntr-un an (fig. deoarece ciupercile se preteazs a fi cultivate egalonat in mai multe cicluri pe an. in subtcr:lncle din jurul orasclor Paris gi Borc~caux. f i r 5 elorofill.L u c r 5 r i 1 c d e i n g r i j i r c constau tlin asigurarca temperaturii pi optime de 1 5-2O0C. 8-1 . PsnliotZn h i s ) o ~ a (ciuperca is brun5) .. I'roducfia cste de 3-4 kg/m2.1~'.!aria. pasteurizare $i mecanizarea transporturilor. pentru p a r t c . En faza dc creptere a miceliul~ii(far2 cuprins5 de la plantare ~i pin: la acoperirca substratului) se urmlre5te ca i n localul cle culturl sB se mentin5 tcmperatura tle 20-22%. aerisire. Fornia p~~l. f n aceste constructii rcamenajate culturile se efectueaz5 fn l2dife suprapuse sau pc stelaje. d e 16-18°C. Sistcinul de cultur5 intensiv sau industrial presupune construcfii speciale cu posibilitsti de ri. Cerintele fat5 de factorul de vegetafie. carr: indcplinesc minimum de condifii pentru cre~terea ciupercilor.1972 la Mangalin. 85). ParticularitHfile hiologice. Ciuperca se cultivj. oc!atS cu estinderea produn cerii miceliului indigcln.4. f n acest scop. s5 fie ferit de inundatii.. Acrul din localul cle cultura trebuie s5 a i b i o concentrafie E CO. tleoarcce cle nu se hrPnesc prin fotosintezH. se executj curzfcnia localurilor Fnaintea infiinfarii ficczrui ciclu de cultur2 prin indepiirtarea din local a substratului nutritiv epuizat. f n tara noastr:~ cultura ciupercilor a inccput s5 sc cxtind5 in ultimii 20 dc .Cultura s-a cstins in secolclc a1 XVII-lea ~i a1 XIX-lea la inceput E Anglia gi apoi in altc f5ri n din Europa. prccum 5i in S. Tinliditatca optim5 a substr.a face in goproane sau in inc5peri.rs5 se poat5 aerisi prin mijloace directe sau dirijate. pentru a se trehuie sB indeplineascH a n u ~ n i t e evita oscilatiile d e temperaturj.i. cit $i cele reamenajate.s. R e c o 1t a r e a mararului se face atunci cind are o EnUfime de 25 30 cm. Ciuparca de culturj estc o specie cu particularitiifi biologice total deosebite de a celorlalte plantc legumiciole. mr~rarulse f c r q t c de ~ Y n tsi soare.. ~aerian5 (pillric ~i picior).1'. Cultura ciupercilor fn sistem intensiv este astfel organizatj incit fiecare verigP a tehnologici se efcctccaz5 in fncgperi separate.17. semiintensiv ~i intensiv..in fullctic de faza de \regetafie. carierele.p. 56). Cinpescile au fost consumate din celc rnai vechi timpuri. 2 . Cultura ciupcrcilor a c ~ w l u a tcontinuu. Sistemul ciasic sau traditional este cel mai yechi gi const5 Sn efectuarea culturilor in localuri fHr5 inc5.tni.Fam. 4 rnernbrnna alb: lZpio3. conFir. curn ar fi: forturile. snbstratul d e culturil d e natur5 organo-mincralg psegztit in mod speci?.~nl. si Japonia. cilinclric5 sau conicl. Tempcratura constituie u n factor determinant in viala ciupercilor. Primele ciupercririi lnodcrne E sistcm intiustrial s-au o r p n i z a t in perioada 1967 . Primelc culturi s-au cfcctuat ins5 prin sccolul a1 XVII-lea in Fr:uita. ilrnd. 5 . acrisirea putcrnic?~ regulat5 pzntru a preveni etiolarea.. de culoare -picioru~. Ciupcrcile sint plante infcrioare. in care tsebuie s& se gZseasc5 surse d e carbon. Tehnologia cnlturii. special amenajate in acest scop. o umiditate atmosfericil ridicatj.

Cel mai bun gunoi . La prcgjtirea compostului intr5 mai multe componente.Carton asfolto t SECTIE LOCAL TOTAL ~ G R O P A TV A R l Tub de v e n t ~ l a t i e u s u h j r c ? OGO II -.. 1 Fig. 66. 85 . mentinfnd localul inchis timp d c 24 de ore..-:-. porcine. Dezinfectarca se poate face cu difcrite solutii ca: sulfat de cupru 3 % (1 litru /m2) sau solutie de formalin8 in conce~ltrafie 1 O/o (40 litrill 000 my). PLAN d e local p e n t r u c u l t n r a intensi-1% . vsruirea perefilor . deziniectia localului cu ahuri la temperatura de 60" timp de 24 de ore sau prin arderea sulfuhii (30 g/m2 local). Ciuperca de culturj se h r i n e ~ t e numai prin miceliu pe seama substantelor organice in descompunere. ovine ~i pzsiri.L o m l u r i rrmenajate p e n t r u cu1txra:clasicZi yi semiintensivs pardoselei. .T i p . a stelajelor ~i a peretilor. . de Prcgdlirea com$os~~tlui (substratului nutritiv) pe~ztrucul2ura ciupercilor. Componenta de baz5 este gunoml de grajd. altele ca suport. SECJIE LOCAL SUPRA TEREN VENTILAJIE LIBERA Fig.. PLAN . 86 . care poate fi de cabaline. bovine. unele de bazz.30. precum $i adaosuri de ingrP ~5rninte~i amendamente.

.

.

.

.

.

.

Cu cit cilindrul central estc rnai rnic cu atit soiul dc morcol.a: la sfccl: culonrca lcsfc.5 kg (ex. Dc Ruz5u ctc. frunzrlor gi a1 c9pY~tinilor. a guliei.i-. pozifie orizontalz (Licurigc3) sau cu pozitie oblic% (Dittmark). Sasa). precum 5i prezcnta petiolului.i variciF~!:i se iau in considcrare nlai multe aspcctt: ~noriologice~i agrobioiogice. 99). D i t t ~ n a r k )rozctc mijlocii cu . la ridichi culoarca este foarte diferit5 d r la soi la soi: alb5 (ex. T'n~za albt?. indesate (soiurile tirzii) sau mai afinatc (soiurile timpuriij. Cclc rnai hune soiuri sint ccle iritens colorate En rosu (ex. frunzele.8-1. a Fig. La soiurile d e varzL se apreciaza yi culoarea ~i grosimea stratului de ce:~~.Dc Gu7. sau cu pcfiol rnai scurt sau rnai lung.considerare si pozitia frunzelor de cx. d u p ? ~culnarea sccfiunii. I)e cs. varza dc Bruselles. Braunschweig) (fig. roz. se apreciaz5 acelea~i organe ca $i la . Conopida. oval-alungit5.sare. Dc accca. Cartel). n ondulat. Buz'iu). se poate folosi ~i mctocla de observarc a I-~~sailurilor ohtinute dill sc~ninfeltr anxlizat.I)e Nantes) snu nercgulat. Gulia. renu~iu-violacee la toate soiurile. unclc soiuri au frunzcle sesile (fY~r5peliol) de ex. sferic5. rozetc mari cu dc 60-70 em (ex.~ aspectul rozctclor. Astfel.~gr% iarn9) sau l~icolorr~ de (alb5 cu s o y . Kr.zrz5 (rozcta. Soiurile so rnai diferentiaza ~i dup5 durata de forlnare a cip5finilor in: timpurii (90. gulia. s i Caracterele cr~pztinilor c aprecinzs d u p r ~mcrimc : din acest punct de . Buzgu.. ca cele tirzii (Licurigca. Ro+e cu vE~fulalb).Culoarea la ficKcinile de morco\r cste: gall~cn?~. Bulgxre de z5pad5). Soiuiile de . este mai valoros. Licuri~c5. n dar recurloa$erea partilor comestibile. clc T'cntru recunonsterca soiurilor in cadrul fiec5rc. IZozetcle se aprcciaz5 In primul rEnd dup5 milrime: rozctt: mici. Dittmark). D. Astfel. La sfeclri se poatc aprecia calitatca soiulili. pentru recuiloa~tcrcascmintelor (carc . dar se apres: c i a 5 ~i gradul dc colorare a1 plantelor $i c5pifinilor. La gulie sr iau E considerare aceleagi caractere ca ~i la varz5. La morcov ca 7i la sfecla rogie sectiunilc r9d:icinilor ne pot d a indicatii privitor la recunon~tereasoiurilor sau calitatea acestora. stelat (c-x. deci nu constituic un caracter de rccunoa?tere. 100 --Foime de cspiltifini l soiurile de mrzfr alb& a Gloria). Bordo).se asearnkn: foarte mult). (tx.. T c p u ~ de gheata). aspectul suprafefei carc po. Dittmark). portocalie. varza r o ~ i e :varza r:rcaf:i. Vgrzoasele.120 zile). de 40--60 em (ex. ccle timpurii ca Dittmarli. gradul de ind. cLi cl(: 30-40 cm (cs.5 (ex. sc pot dcosebi intre ele inc% tlin pri~nclc iazc tle vegetafie.) turtit. portocalic-rcj?ic:til. Caracterelc frunzelor la care se apreciazz: my~rimea. conopida.5-2 kg (FS. Lcgumele din accastH p u p i l : vasza alb5.~tcfi gofrats (es. 100). dupg forms: oval5 (Dittmark). rozete se ia 'in La . semitimpurii (120.li. mijlocii de 1. Cele rnai apreciate soiuri sint cele cu cilpztini de culoare alb5 imaculata $i grzunciori fini (ex. galhen%-po~tocaiic. sectioilInd rZdricinile trans\. care E functie de soi poate fi I-otuntl (rs.form5 si finetea grPunciorilor care o alcatuiesc. rtrgie i (ex.rarz$ r o ~ i e recunosc dupZ acelea$ caracterc.) (fig.cedcrc pot fi mici de 0. ex.. sferic bolnbatZ (ex. La recunoagterea soiurilor de conopidj.5~).140 zile) $i tirzii (peste 140 zile). Caractere c5pitPnii se refers l a : mF~rime. violacec-. dip5tfnile). Gloria). Soiurilc cle 1-arz5 nlb6 sc recunosc dup.ersal apare zona de demarcafic a cilindrului central.2 BuzF~u)sau rnai neted3. neagrS (ex. mari de peste 2 kg (ex. . se face si dup5 culoare. la morsov.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

din ()I-i ~ cuf tirea s-mintelor T sinlbnrilor de corpurilc strriinc $i sortarea lor pp 2-3 i calit5ti dupc~m k i n l e si greutatr. 300--500 k g l a (:ires si i. s e lea@ de cTte 50 bucjfi ~i se s t r a t i f i d pinH vor fi f010Sifi la producerea En pomilor altoifi. care p5mintul cste acoperit d e u n strat gros de z5pad. + 214 i is 1. Imcdiat dupH uscai-c :i conditionarc s-mintel? d c mar.5 de la 0 specie la alta. care apoi sint s m u l ~ i cu mina (fig.:lscoles d c mai I I I U ~ ~ pc zi. ~ t i (:are sint drpozitati in magazii.s!rare. Stratificarea. zarzHr. 4--5 cm pcniri~ piersic.Zzut5 ( 1 -4°C) . Se aplicH tratamente Pmpotriva bolilor $ daunatorilor. s l r n 2 r u n t e ~ tsi ~ s? impart? E parcrle. ~nu:chi sau pcrlit. cu 15-20 zile inalnte d e scos. jnainte d e s-mznat tcrcnul sc. .? 1 1 . nuc. S-a vr~zutc%simburoasele sc stratific5 imediat d u p j sppararra de fructe. p k j sc scam5nri rnai rar.i srmilnntlll dc roamn:~ 'lintre 1 si 1.~rninlcloro 1:rllitlitail: consi:~nt.sau c.a gcrminativs dac5 sint psstrati in conditiilc indicate pentru semintc. cais.rinineazZ i imediat dupil cstragerea din fructc. DaCi este secetl s c udri. I'eiltl-u a sc exrita transmiterca unor 1)oli. p5r . prin in I5zi cmc s. n Epoca de seminat.r~ a aerului d e 50-60 'j6.25-0. Producerea puiefilor portaltoi l a ghivece este o metodH modern5 in curs de r5spindire la noi care asigurz scurtarea ciclului d e producere a l pomilor altoifi cu u n a n ?i economic de teren h t r u c f t este eliminatz y o a l a de puieti.i 1 ! 1 el I. Condifionar-ea const. (:a nrmare. DacH b ~ ~ ~ nintirzie.5 o c t o m h ~ i e rnai ales pe s>!urile ugoarc $i in rcgiuni in . 118) sau ~ l u guri o h i ~ n u i t e f5r5 connanH.4cc. sc pr5i~~ic!sc srmi~itclccu Topsin M 70 in cantit. i PL. in c i ~ n p n conditii narurnlc.O.p l u g suspendat pentru scos puieti cu cufite 2 000--3 500 kg la pjcrsic. 10 In pcrioatla (ir posimaturafic tl-elmic s5 ssr :~sigul-cs. ': 600.ltificarc. k t a straliiiclrii dvpinde de lungimea pericadei de pcstma. in.c.~(LS-. Scosul si clasarea puietilor. corccdus. . L u c r Q r i Pn ~coalade p u i e t i Pregatirea terenului so facc la fnceputul lunii s-pten~brie. Scosul puietilor s e face in a doua jumritate a lunii octombrie.Lr.dupH specie.nu g~. 100 g 1. Mai ixtii sc fertilizeaz5 solul cu 20 t gunoi de grajd amesrecat cu 60-70 kg l'. P e rind spcciilc cu crestere puternicri (piersic. tesuturile tulpinii Iemnificate. ci au 11cvoie de o pcrioad5 dc postlnaturaiic a crirci tlurat5 dife. pesie semintrle stratlf~catcse asaz. c. T)in cincl in cind s~ controleaz% starea semintclor 5i gradul d e urniditate. u da.. nial~alcl)) sq scamrinz dcs (1-2 cm).ontlitii S O r ~ a l i z e .~intcdt: slr. iar ccle cc cresc mai incet (m-2r. cire?.Stratificaru sc. Spre dcoscbirr dc: s-mint?. f a c t totdc. pnietii se sorteaza conform STAS hvigoare. inai grc:e c pcntrll siml)urcasc.ra-trir? d c 6.: asaz5 in santuri.: 100 jig sen. Lucrgrile de Pngrijire. t. p r ~ r nucile T castanelc srl stratificy1 in luna ilccembrie. 400-700 kg la corcodug. migd:d ~i 6-8 c:m pcntru nuc si castan.iu 0. I!. 1 ! I i 'i .lreicl. In acestc conditii sc p%strc!nz5 pins in momentul sr.aul:a prinl~i. mahalebul rzmine la 2 cm. Semilnatul se facc ~ n c c a n i c sau manual. fBr5 lrizi.. ~ z 5 str-atificarca in nisip umed. aeordPnd o atentic deosebitz combaterii afidelor yi p2duchelui din S a ~ iJosG.turatie. l~cciurisau dcpozitr fri~orificc. gi 4050 kg Ji?O la ha.lmeaz5 n ar2turS l a 35-45 cm adincimc. face rsritul puietilor l a 4-5 crn unul de altul. cu rrid2cina principalH lung5 de cel putin 22-25 cm. 119).urii speciilor pomicole picrd facu1tatc..i. ?n accst cnz postnlaturatia s c p2tr. p.i jiutui sc !)uli I.~zXpad5 sau ghenf: pentru a cobori tempcratura ~i a hnpiedica incoltirea prematur:. Scmintele : sinil>ui-iipomilor. .i$in.s. I n functie de dimensiuni se claseazS si. Solrll se mentine afinat ~i curat d e buruieni prin 6-8 pra5iic. in locuri fel-itr de y a r e c i ..~ l u r i l ~ . J I Q : ~ T C ' face si in gnnturi.ratip. se fasoneazi. s-miintunr-:ric ~i urniditatc relati1. dacZ este cazul. ni\. i fclr clc gutui la incclputul lunii ianuaric. Acestea d i z l o d puietii.i trebuie stratificati imcdiat dup5 11:icarc rsminind astfcl pi115 ?!I n~ornentulsc~nknatului. la 1-2 c m (fig.nlpcratur3 sc.. turb5. 3 -5 cm pcntru mahalcb. Stratificarea a fast' bine fzcut5 d a c l prirn5vara in momcutul s e n l ~ ~ ~ a t n l ~ i .yin..t5 cu care SP incorporeazit ~i 25-50 kg/ha Heclotox 3 pentru distrugei-ca larvelor c5r-5!lugului de mai.15% -F sulfat de c u p m 1% sau clorat d e nagnez. 120).jnti.ntru s ~ m i n f o a s ? s?ni:tnatul s:. se administreaz5 Pngr2+minte cu azot l a speciile cu cresteri-: inceata (s5mEnfoase). 31. tc. Dup% scoatere. si . Pcntru accahia sc amhalcaz5 in saci de 10-12 kg. DI: asemenea. dl@ ce au czzut 1-2 brune.$I 1r3~. 1 . unde li s: asigllrj tempr. Semi:)lele c l r mar.:n$natnlui sau a1 stratific5rii.simburoast. 215 . circodus. se scurtc2a& ridjcina principa15 la 18-20 Cm Sub colet.e~:. Cantitatea de s51nil?tH l a hectar: 40-?0 kg la m51.? p. penele t r u defolierc se stropeste cu Ethrel 0. ~ t i c h e t . grosimea l a colet d e la 3 l a 12 i ~ l m .iO%). >.(e c.5:/. care st.1 300 k g la prun 71 zar:Gr. Sint comidera\i corespunz5tori puiefii sSn?ito$i. vi.su s-lectoarelor cu site. Scosul puiefilor sc face mecanizat cu pluguri speciale (fig. in rfnduri distan!ate la 40-00 em. arcuite a r e rnul~iliteazgsolul si taie rrid&cinilepl~iefilor rnigdal ~i castan.u l)cxrosal 200-250 ~ m : ~ / 1 0 cg s-minfc.nra intre 1 ?i ! j nlal-ti? 5i estf rccomandat pe s . ill: .$ t!r. zarzilr. f n lipsa mijloacelor mecanizate lucrarea se efectueazii E n intrcgime manual (fig. 200--250 leg la rrialialeb 1-ig. Piintru siint-)urorc. iar s7min. r.lcaz?i. Puietii cu rzdgcina fasonat: se mocirlesc. 121). Primzvara.ltc d. circa 10-3596 din simburi au crspat. s-a impus In practic.2. lar cele SeCUndare. -4dincimca dc semznare: 2-3 cm pcntru m5i. se Simburoaselc se r5resc la 3 cm. cu ajutorul trio.IO'C.118 . sim1. La sen~intoase..si psr.

c:lt deasupra rindului d:: plantc. hgrijirile marcotierei in productie.i~ului~i a se fortifica. Plantele ramin In marcotit:Ci timp de 10-12 ani.18 cm. 122). iar procesul de productie cuprinde urmatoarele ctape: Enfiintarea marcotierei. n Producerra portaltoilor vegetativi se realizeaz2 in sectorul de plantatii clit5. terenul se niveleazl ~i apoi sc marcheaza rEndurile la 1. 1.puiet Fig. La sfirsitul vege. apoi tulpina se a p z 5 E pozifie orizontala (fig. in a doua jumiltate a lunii octombrie se scurteazs la 2-3 cm 15starii anticipati.1 cm (fig.1. fnfiintarea marcotierei. Se incepe cu desfundarea solului la o adfncime cle 55 cm. Se pot utiliza Ins5 ~i alte metode: marcotajul simplu. Ele se numesc marcote. In acest prim an 15starii care apar r s m k nemu~uroiti. Plantarca se face toamna. sau primsvara devreme. Tehnologia tnmul@ii vegetative 32. dar in ultima vreme se rPspinde$te marcotajul prin orizontalizare. b u t j ~ i r e a(in uscat sau E verde).Srnulsul manual a1 puietilor dnpg trecerrda p l o ~ u l r l i -I i I . care au in apropiere de bazi r5dicini adventive. Lucrarea n se incheie prin amenajarea unui bilon de 20-25 cm deasupra marcotelor orizoi~t alizate. pentru producerea portaltoilor vegetativi se folose$e ma. 123). Fig. Concomitent se administrear2 20-30 t / h a gunoi de grajd. 1-72 . bilonul trehuie inzltat la 15.50 m.sEct folosifi pentru plantare !n clmpul I . in parcela care poarts numele de marcotiers. fnainte de a atinge 10-15 cm inLltime lPstarii vor fi muguroiti in partca bazalz. pentru a sintetiza cu toat2 capacitatea fmrti.20. 121 . ingrijirile h primul an yi dups intrarea in producfie. La incheierea primului an de vegetatie. Pe fiecare tufL se formeazH listari. DupH fasonare marcotele se introduc in pHmint pc o lungime de 20-22 cm in pozitie verticals sau oblicil in lungul rindului. Tmediat dups plantare.Schcrna rnarcotajului prin rnu$uroire Fig.Fasonarca p u i c ~ i l o rgi marcotelor: gi b .mamot8 tnainle de fasonare. viitoarele tufe sint de fapt ni$e ramuri anuale. 121). recoltarea marcotelor. c ~ota ~pa d fasollare -puict 71 d .tafiei se desface bilonul iar l%starii sint detapti de pe butuc de la nivelul punctului de inserfie ~i .32.rcotaju1 prin mu7uroire (fig. 8090 lig fosfor ~i 40-50 kg potasiu la ha. f n momentul plantsrii. DupZ desfundare. I19 .nl:lr- . Tehnologia producerii portaltoilor prin marcotaj in mod obignuit. CEnd lHstarii ating 20-25 c m lungime.1. fn primjvara anului a1 doilea bilocnl se reduce la 2-3 cm. Daca este necesar bilonatul se repeta $i a treia oar:^ cind muguroiul este 'fn5ltat pin5 la i'nzltimea total5 de 20-25 cm.2cinile laterale la 0.5.a plantare marcotele se iasoneaza la o lungime total2 de circa 35-38 cm ~i li se scurteazi rZd. Bilonul este a ~ o ref%i . de-a lungul rindmilor se face un bilon apoi in ~urs111 vegetatiei se aplici lucrHri pentm distrugerea crustei gi a buruienilor.50 m $i locul fiecHrei plante pe rind la 0.

.

fn cursul vegetatiei. productivi. fn augustseptembrie sau primgvara in martie-aprilie se scot rozetele viguroase formate fn apropierea tufei $i se plantea25 P parcele pentru producfia de fructe. lisind nunzai o portiune de pefiol de 10.care se l a g 5 in pachete de 25-50 bucs~i. b . lungi de 3050 rm. Drajonii apar prim%. Stolonii sint tulpini tiritoarc erbacee de 0-4 mm grosime $i 50. Fiecare ramurs crescutj. despic%tuC~. in fiecare dintre aceste gnlpe exist: altoiri care se fac la sfir~itul iernji sat1 primavara devreme 7i altele care se efectueazz vara in timpul vegetafiei. Toamna.100 cm lungime. Se mai inllturj. altoii se recolteaz5 toamna. Se cunosc in prezent sute de metode de altoire dar E practic5 se folon sesc numai o parte dintre ele care se pot clasifica astfel: : a) Altoiri cu lnuguri d e t a ~ a f i in ochi dormind. f5rZ viroze.15 mm. de la colet se curl. se face un $ant circular de 12. piersic etc. in beciuri. Tufele elit5 ce utmeazi a fi inmultite se plantea25 la distante mari pc rind (circa 1-20 m). sortafi ~i dafi pentru plantare. In t 33. in jurul tufei. placaj. Marcotajul ~er$uitor (fig. Prin ~erpuiri i repetate tulpinile se fixeaz5 in fiecare $ant acoperindu-se cu p5mint. cu fructe de calitate. c -inlaturarea stipelelor tic. vegetatiei se dezgroapg tulpinile inrLdScinate $i se d e t a ~ e a z l planta-marnl. in ochi crescfnd: in. coac%z. nile aflate in p5mint formeaz5 r5dicini. sSnlto~i. v i ~ i n porumbar etc. plazas. coroang l5starii lemnificati cu grosiinea de 5-6 mm.~~~~~~~j~~ agri$.SndepHrtarea frunzelor $i a portiuoilor bazalA ~i terminal2. 126 . fn fluier etc. din ckrora li se inlLturi imediat frunzele $i stipelele (fig. triangulntie. fixkdu-se cu un cirlig pe fundul Santului apoi se acoperi cu p5mint.i are rzdicini. p i w i umed5 sau in g5lefi cu apl. Pentru altoirile din cursul vegetatiei (in cchi dormind. n Se aleg ~ise deta~eazj. inainte de pornirea vegetatiei in jurul fiecirei plante se fac ~ a n t u r i radiare. fluier etc. cu deosebire la speciile sensibile la ger (cais. virful erbaceu ~i partea bazall'cu muguri insuficient dezvoltafi. Producerea pomilor altoiti 33. $u'sirarea si ambalarea altoilor. Aceasta este o metoda de inmultire vegetativi prin care altoiul reprezentat printr-o portiune dintr-o plant5 (o ramurg.). b u t a ~ i )sint utilizafi pentru produccrea pomilor altoiti in ~coala pomi. adinci de 12. ramurile altoi st? recolteazz E ziua altoirii sau cu maximum 2-3 zile inainte. smochin. la seminfoase recoltarea putlndu-se fare pEilZ in ianuarie-februarie. Primsvara timpuriu.fnmultirea prin marcotaj.). in locuri umbrite yi ricoroase. Se recolteaz5 ramuri de 1 an cu grosimea de 8. Marcota jul simfllu (fig: 126) se folose~tep e n t n ~ inmulfirea agri~ului.1. Ramurile altoi se recolteazz din plantatiile elit%sau din livezile obi~nuitedin pomii marcati. Dup5 incetarea vegetafiei drajonii formafi sint separafi de planta-mam5.a -1Sstar detayt . Altoirea E ochi dormind este tea Fig. care se stratificz in nisip umed.Marcotajul gerpuitor . 127) este folosit pentru alun $i mur. fnmulfirea prin stoloni se utilizeaz5 frecvent la cHpyun. 128). Pin5 toamna toate porfiu. se eticheteaz5 ~i se tin in muyhi. dupB incetarea. fnmul+ea prin drajoni se practicH pe scar5 mare la zmeur $i lntr-o bun8 mZsur5 la anumite tipuri de prun. de asemenea. cite 3050 buc.cepztful $rinzHverii.T pentru altoirea portaltoilor din Fig. fiecare lastar formead r5dHcini pe portiunea ingropatl. care din loc in loc formeazK rozete de frunze $i rgd5cini adventive.eazg. Xccoltarea. 127 . un mugure) este fmbinat cu portaltoiul care de regu1.15 cm adincime. Pe m5sur5 ce llstarii cresc se adaugl pBmint pin5 se umplu rjanturile. PrimHvara.15 cm in care se fixeazi tulpinile f 5 ~ Z a le acoperi cu p5mint. Apoi se leagj. autentici ca soi. vara in jurul plantei-mam5 $i pin5 toarnna formeazH r5d5cini proprii. PrimivaraIn jurul plantei se fac ~ a n f u r concentrice. de Cea mai important5 lucrare efectuats in ~coalade pomi este altoirca. afar5.12 mm. Altoirea in ochi dormind 9i alte metode de altoire Portaltoii obfinuti pe cale generativ5 ( ~ u i e t i )sau prin una din mctodele de inmultire vegetativi (marcote. dup5 clderea frunzelor. in santuri sau in spatii frigorif ice.Recoltarea ~i pregatirea lgstarilor n altoi: tnai folosit5 in practica pepinieris. dupj. Pdldrth alloirile dim cursul ierltii sazf dc la kn. de Marcolajul chinezesc se foloseste pentru Fig. Pnainte de altoire c) Altoiri prin apropiere la care altoiul nu este d e t a ~ a t ci numai dupK realizarea concregterii.. b) Altoiri cu ramuri d e t a ~ a t e :copulafie simpli ~i perfectionat:. sub coaj5 etc. 128 .se eticheteazs. Rozen tele dinspre virful stolonilor care sPnt mai slabe trebuie puse la fortificare P n r5sadnife preg5tite ca pentru buts~irea verde.

,Fig. 131

- Introducerea mugurelui altoi:

n - p z i l i a de iutroducere; b - presar a w j i i pOTtaltoiu1ui ; c -tlicrca scutnl~~i la l~ivelul inciaici transvcrsnle d e pe portaltoi

Legarca se face cu rafie sau material plastic de sus in jos, strins, prin infasurare In spirals, ocolindu-se mugurele altoi $ se continu5 pin: se acoperi incizi a longitudinal2 (fig. 132). 1111 altoitor efectueazi pe zi 800 pin5 la 2 000-2 500 altoiri, fiindu-i ncccsari 2--3 muncitori pentru legare. 12e timp noros se poate altoi toat3 ziua, in zilele insorite, altoirea seintrei-upe la mijlocul zilei, intre orele 10-16.

Altoirea in ochi creschd. Se folose~tein cimpul I1 al pepinierei pentru realtoirea puietilor la care nu s-a prins altoiul (in ochi dormind). Se efectueaz5 la inceputul lunii mai cu muguri de pe ramurile recoltate toamna, fir; pefiol. Operatiile sint asem5nLtoare cu cele de la altoirca in ochi dormind, cu deosebirea c5 mugurele se introduce in loca? direct de pe lama briceagului.
Fig. 130 - Detawrea mugurelui altoi:
o-inceputul deta$&ii cu b a a lamei; b-sfirgitul dctavlrii la virful lamei; c-fixarea scutului; d-taicrca transver-13 a ScUtuIui de maja: e- f-prinderea aItaiului intm ccle 2 dege1.e

I

I

cimpul I. Altoiul este firmat dintr-un mugure (ochi) insofit de un scut de coaj% de circa 3 cm. Dup3 altoire, mugurele respectiv r5mPne in repaus, in stare ,,dormindlU pin5 in primrivara urmritoarc. Conditiile optime pentru reugita acestei altoiri se intrunesc E partea a n 2-a a verii, in lunile iulie-septembrie. Altoirea se incepe cu specii care i~iincetinesc circulatia sevei mai devreme ~i se desfg~oar5in urmstoarea ordine: par, cireg, vigin, pruri, piersic, z a r e r , corcodu~,mlr, gutui. Dac3 rimpul estc sccetos, cu circa dou5 saptamini lnainte de altoire, se esecutg o udnlc. Portaltoii generativi se altoiesc la 6-7 cm deasupra solului, iar cei vcgetativi la 10- 15 cm. La in5ltimea respectiva pe portaltoi se fac douk il?cizii care formeaz3 litera ,,T" (fig. 129. a, b, c) iar cu ajutorul spatulei st. dezlipe~te coaja de o parte ~i de alta a incizei longitudinale (fig. 129 d). Se deta~eazHapoi imediat mugurele altoi. Pentm aceasta se a$az8 briceagul cu baza lamci la 1,s-2 cm deasupra mugurelui ~i printr-o deplasare (fig. 130 a. b) intre coaja gi lemnul 15starului se depsgeste m u p r e l e cu circa 1,5-2 cm. Rezult5 .astfel u n scut de circa 3 cm de coaj3 detasat impreuni cu mugurelc care se Introduce in loca$ul de pe portaltoi printr-o migcare de alunecare de sus in jos (fig. 131 b). Portiunea superiorrrl a scutului care d e p g ~ e ~ incizia te transversali se taie exact in dreptul acesteia (fig. 131 c).

Altoirea in copulatie perfecfionati. Se folose~te pentru altoirea ,,la mas2". cit si pentru realtoirea in cimpul 11 a puietilor neprin~i.La aceasti metod5 altoiul ~i portaltoiul trebuie s% fie egali ca grosime in limitele a 6-10 mm diametru. Realtoirea puietilor neprinG in cimp, se face de la sfir~itullunii februarie, pPn3 in aprilie. AtPt la portaltoi, cit ~i la altoi se efectueaza tHieturi piezi~e, perfect plane, cu lungimea de cel pufin dou3 ori mai mare decit dia-

Fig. 132

- Metode de legare

metrul ramurii (fig. 133). Pe cele dou5 sectiuni se face cfte o limb5 care petrectndu-se una dupg cealalts asigura suprapunerea zonelor generatoare ale celor doi parteneri (fig. 134). Pe altoi se lass 2-3 muguri. Se leagi strfns cu rafie $i se urlge cu cears de altoit peste 1egiiturH ~i in cap5tul superior a1 altoiului. Altoirea in' triangulatie (fig. 135). Metoda se folose~ten situatia cind portE altoii au grosimea de 10-30 mm. Portaltoiul se reteazs $i se neteze~ze(fig. 136) cu cosorul apoi se face 15capl h form2 de piramid5 triunghiulars rristurtlat2, lung5 de 3-4 cm. Se alege un altoi, cu Fig. 133 - Schema altoirii in copulafie perfectionat% grosimea corespunzitoare lZca.~ului din portaltoi ~i se fasoneazj in form5 dc pan5 triedrica urngrind ca zonele cambiale s5 se suprapun2. Altoiul se scurLraz5 la 2-3 muguri, se lcag5 $i se unge cu mastic. Altoirea in despiclturH. Se utilizeaza pentru portaltoii cu grosirnc marc de 20-60 mm $i se face de la sfir$itul lunii februarie pin5 in aprilie ( f ~ g137). Portaltoiul se retear; cu fier5striul $i se neteze~te cosorul. Capul portaltocu iului se despici in dous pe o adincime de 4-5 cm (fig. 138). Se preq't csc 'L apoi doi altoi fasonafi la baz5 in forms de pang, lung5 de 4-5 cm. cu rlna din muchii mai groas2 pe care exist5 $i un mugure. Se introduc altoii la cele douS psrti ale despiciturii realizind contactul Pntre zonele lor generatoare si a portaltoiului. Se leagi $i se unge cu mastic. Altoirea sub coaj5 perfectionati. Se practici tot pentru portaltoi cu grosime mare dar d u p i Pnceperea vegetatiei (fig. 139). Portaltoiul se reteaz% ~i se neteze~teca $i P cazul altoirii in despicZtur5. Se cxesteaz2 apoi coaja portn altoiului la capul de altoire pe o lungime de 4-5 cm ~i se dezlipe,ste coaja de

Fig. 135- Schema alioi1 % in
; I

Fig. 136 - PregHtirea portaltoiului pentru triangulafie:
a

triangulatie:

-rdezarea : b - nctezirea ; c pi d - formasea 18easului altoiului

titi

- cei doi parteneri prcglh imbinarea; t $i d - sectiuni crirontalc

-

I I

I

Pig. 137 - Schema altoirii in despic5tur%:
Fig. 134 - hlodul de l u a u la copulafia perIe#onata:
a, b
4,-

stetiune tranrverstl5: h - altoi prcgstifi; d partenerii imbinali

-

r

$i

- Uierea

limbii; c - distanparea ; d

- lmbiaara ; c -legana

- Modul de efectuare a altoirii in despicsturs: . . s - d"picaren ; 6 )i c - introdueerea alloilor ; d -le8 "
Fig. 138

Fig. 139
a

- Schema altoirii sub
.

- p~rtaltolulpregHtit b $i c - altoiul pregatit. d - sectiune: 7 - lemnu1 rmrtaltuiului; 2 --lcmnul altoiului; 3 1 -ja portaltoiului; d - coaja altoiului r;lmas& neacoperita
I

coaj& perfectionat5 cu un singur altoi in cap de altoire:

1

F , .140 i"
n -altoiul

- Modul de pregstire a loca$ului pentru altoirea
in ,,LU:

vilzut din fat5 ( I ) , din partea opus5 scctiunii (2)$ lateral (3); b -iutroducerea altoiului; c fixarea cu un cuipor

-

o parte $i de alta a crestgturii. Altoiul se preggte~te form5 de pan5 simp12 in de 4-5 cm lungime opus5 unui mugure. Pe partea cu mugurele se inl5tuS cite o f t ~ i e coaj5 pin5 la zona generatoare, la ambele laturi. Pe centru ins5 de coaja r5mine neatins%. Altoiul este t5iat la 2-3 muguri deasupra celui de pe pan5 . se introduce putin fortat in 15ca~ul pe portaltoi. fntr-un ,,cap $ de de altoire" se pot introduce unul sau mai multi altoi in functie de grosimea portaltoiului. Lucrarea se incheie prin legare $i ungere cu cear5 de altoit.
Altoirea sub coajP lateral5 in ,,L". folose~tepentru altoirea ramurilor Se groase din coroana pomilor maturi. Se execut5 prim5vara dupH inceperea circulatiei sevei cu altoi de un an recoltafi din toamn5. Altoirea se face f5r5 a se reteza ramurile, lateral, intr-o z0n5 cu coaja neted5 in care se face un h a $ in form5 de ,,L" sau ,,T" (fig. 140). Altoiul se fasoneaz5 in form5 de pan5 simpl5, egal5 i lungime cu 15ca~ulexecutat in ramur5 (portaltoi). n Dup5 introducerea sub coaj5, altoiul se fixeaza cu un cui de 2-3 cm care trebuie s5 p5trundH prin coaj5 $i altoi pin5 la lemnul ramurii portaltoi (fig. 14! j. Apoi se unge cu cear5 de altoit. Altoirea pomilor cu intermediar. fn practica curentP metoda se folose$te pentru unele soiuri de p k (Williams, Favorita lui Clapp, Beurre Bosc etc.), care nu sint compatibile cu gutuiul. Pentru aceasta mai intii pe gutui se altoiesc soiuri cu bun: afinitate (Curb, Beurre Hardy) iar pe acestea soiurile necompatibile cu gutuiul (fig. 142). A 1t o i r e a 1 a m a s 5 este o tehnic5 modern5 de scurtare a timpului de producere a materialului s5ditor care se extinde din ce in ce mai mult. Altoirea la mas5 se executz in inc5peri special amenajate. Pentru altoirea la' mas5 se folosesc portaltoi (puiefi din s5mint5 sau marcote), preg5titi din

Fig. 241 - Altoirea lateral&sub coajB in ,,L'

F i g . 142

- Schema altoirii cu intermexliar

. .

toamn5 cind se recolteaz5 $i altoii. Atit altoii cit $i portaltoii se p5streazH stratificati pin5 in momentul altoirii. Altoirea la mas5 sr: efectueaz5 manual, folosind una din metodele obi?nuite, cum ar fi copulafia perfectionat5 $i mai putin triangulatia sau despl: c5tura. f n ultilna vreme aceast5 lucrare se execut5 cu diferite tipuri de ma$lnl care dup5 organele active realizeaza in altoi $i portaltoi sectiuni de dlmensiuni egale in form5 de ,,omegaMsau ,,sc%rit5"$i altele (fig. 143). Prin imbi: narea celor doi parteneri zonele generatoare se suprapun pe portiuni marl asigurind rezultate foarte bune la prindere. D e ~ aceastj tehnic2 se poate utiliza in tot timpul repausului vegetativ, i in mod obi~nuitea se execut5 fncepind din ianuarie-februarie. Se a ~ a z 5 intii altoii giwportaltoiila temperaturi care realizeaz5 o activare u ~ o a r 5 sevei. a Ulmeaza apoi altoirea dup5 care plantele, stratificate in lPzi cu rumegu$ umed, se tin la t e ~ ~ p e r a t ude 10- 12°C. In aceste conditii calusarea dureaz? ra 30-35 zile, perioad5 dup5 care plantele pot fi trecute in cimpul I1 al $colll de pomi. Altoirile efectuate mai tirziu in februarie-martie se tin la temperaturi rnai ridicate (24-25°C) $i umditate relativ5 de 85%, conditii in care materidul este apt pentru plantare in cPmp dup5 15-20 zile concomitent cu cel din lotul antenor. fn sfir~it, plantele altoite la mas5 $i mai tErziu in martie-aprilie pot fi plantate in cimp imediat dup5 altoire, procesele de calusare petrecindu-~e In conditii naturale.

dc-:I lu~ijir~l I-i11tiu1-ilor puicti. u l'uietii rlln s5iil^ln!:~ i-c plal-iliraz:~cl1. Hcclotos-3. 3. 1 i rcgisti-ul dc pcpinierz se \la inscrie evidenta strict5 a fiec5rei parcclc cu iiurnLru1 rip rinctnri pc specii gi tipuri tlc poitaltoi. ~ ) o ~ t i u nc . se iormcazL u n biion clc dc r-ire:). f n f i i n t a r c a c ? m p u l u i I c u p u i e t i d c l a g h i v e c c sc spcciilc chiar si pcnti-u celc cu crc'.. cftc 2-3.& " Fig.igura.~la 60-70 cni adir.~ ~ c.(. f n cimpurile rcalizate prin inslminfarea directs. 300-500 kg superfosfat si 100.u.i~?~ulogin ?ivoLlcruri.~l)laril(>i-. cEnd puietii ating 15. 1)) I n s 5 ~ni n f a r e a d i r e c t 5 tlr~ rczultate hunc nilmai pcutru spcciil11c u c r q t c r c \. l_)acieste seceta se udri de cfte ori e~te nevoie.. Portaltoii s c o ~ i la lonil cle stratifieare de sint preg9tifi pentru plantare prin fasonarc (dac: aceas.t 7i in cnzul insLn~iiltLrii di~. fnfiintarea cimpglui I.pichetea& capetcle de rinduri distanfatc la 80-90 cm. In 1ip.sc asaz5 un strat de mranitz tlc 4-5 em.i.120 kg /ha.vara sc tinfnd scaina tli.in. face 4 r i t u l rcfinindu-1 pe c!:l mai ~ j g u r o s si taind la . u ~ . p5duchelui din San JosC ~i a difel-itelor boli. Eoartc. plaiitcn~.7 i .. clasici cimpul I se infiinteaz5 toarnna sau prirnzvara devrcme prin p1antarr:a portaltoilor ohtinuti in scoala dc puieti ssu in rnarcotiei-i. si.150 kg sare potasic. apoi se i ~ n p a r t r parcelc fn si s. t%rusi arinati p .l-int2 in-oliite. Dls$ii lehnologia.tttxcorespu. 15 crri tlin pLn-tilit n~bruntit si rcn\. Lucriirile in cursul vegetatiei constau din efcctuarca a 6-8 pragile la adEnci~nca dc 7-8 cm. care pcrnlitc scurtarca cu un an ..planteazj atit tixlp cit rnocirla este umedl (deci foarte repede). inc5ini11i. c.5 ~n..fii olitinuti 111 solarii sau sei-c sint plai?tati E cimpul I ? l i lungul cal~lun rilir~dc plantk~t1~ tlistantclc normale pcntru ~ c o a l adc pomi altoiti.rului i : a) srmLnarea tlirect5 ?i p1ani:lrca puirtilor olltinuti la glii\recc. Scoala de pomi In vedcrea infiinfy~rii cimpull~iI tcrcnul se dcsfund. I h p 5 iris%mi:~ta:-edcasupra rinduriioi. cite 69-70 l\-g/ha sal: Hexacloran 80. n JX 1in2. c .ta nu a fost f2cut5 inainte de stratificare) si mocirlire.~ Cpentr:l hilonat. de prcft. (linil :..c.itol.~iiua: sint ncrcsrrl-i. -r1 c.tip T pc rintl.Tipuri de plnlitatoarc: a -tip A . 18-20 c m .. Atit E cazul plan~brii portaltoilor cE. n . 144 . Se rcpartizfaz5 siml)l~rii sau sciiiintele.iz.IS cni.tlistantei d e j)lantarc. 39 I a . Se execut5 tratainente pentru combatcrea in special a afidelor.2 la ha. E cuiburi. 145). ~ x ' l ~ t i fis. ljup?' ylanta! :.8 nnn 7i lungi tli.ai-e:~ rcalizrazli toamna sau pri~r.>~. .cime.lin.ccle. poatc utiliza prntru t ~ a t c 1'uic. 144) la o distant5 dc 15--20 cm -.a accstol-n semFLn. : piersic111 si prunul.33. in d!-cptul semnclor tlr pc n cablu gi se .lcl~igcolii dr l ~ u i r t i . Pentru co:nbaterea diferitelor larve din sol o ciatz cu dcsfundatul sc administrcazS unul din produsele : Lindatox-3. Dibutcs 35. L C ~ P P I ..alrlurilor d c plantnt.L~~cl'arra face cu sernLnF~toridin sc cultura mare. m ~ inti~itivl-rn ~ t ~ .Aiudi' (fig. cirW ' iigc. sau malzual.terc nlai 1ciltZ.mint pc.: ca1)lm.acclea$ critcrii ca-si En c.i dc p1:uiiLat giciasc inai rle 0 . importmlt (:sit.T" sau tip . Portaltoii mocirlifi s.nixrcotplt~ sc introctuc :I: p.xtorul sau cu pr2sitoarea trasri de cal. csecutate ~necaniccu culti\.% CU p5mlnt l i n e mbruntit.L iimpului dc prcducel-r.stri~igL"Lint: pRmi~ltu! in jul-ul rLdbcinilor (iig. iolostyt~dcu5 nictode de Pl~fiintarca cEni. (:u~n~Ent Z:LI-zRrul. c. Dup5 desfundare terenul se niveleaz5 si $e mzruhteste bine. a nialei-ia!ului s:tclitor.isri.] t c.2. ~ ! c i:i plantare SCL sc .aliluri!c ett.ltulse face mnnual in 7antri1-i (rigole) deschisc i n lui!gul c.cu plantatoare de tip . t..o!cilil la r~i\-rlul ~oiului. Lucrarea se face cu masini speciale de plantat. Lucrarea se face in luna iulic-august si concomitent se fertilizeaz2 cu 25-40 t gunoi de grajd (dac5 nu s-a administrat la planta premerg5toare).

Se executa in funcfie cle avertizare.5-1 cm deasupra mugurelui altoi.Suprimarea cepului: V a $i h . pentm a dirija toat5 seva cjtre altoi.Fertiliraren. 146) altoi ~i prin suprimarea tuturor ramificatiilor de pe aceast5 porfiune.altoirea la mas%".Cele mai frecvente boli sfnt r a p g n d la m5r ~i pPr. IPstarii anticipati formati. . iar restul se ciupesc 13 2-3 frunze. Cea mai important5 lucrare din cursul primului an de vegetatie cste altoirea care incepe din partea a 11-a lunii iulie ~i s~ continus ping la jumztatea lunii septembrie. pentru a preveni putrezirea (cloeirea) mugurilor altoi. b i ~ i c a r e a la frunzelor l a piersic. iar coaja scutului este zbircit5 si de cuioare castaniedeschis.C-cep).Palisarea altoiului de cep: . f n tehnica pomicol5 n1odernH se folose~tcmetoda de infiintare direct9 a cimpului 11.5 prim5vara timpuriu.)f n acest scop se ciupestc virful erbaceu a1 altoiului cind acesta a d e p g ~ i tcu 25 cm inHlfimea trunchiului (20-30 cm pentru piersic. inai sus sint psstrati. . sz Fig.:~ carc sc cxecutk altoirea in ochi dormind.. pe specii si soiuri.). Topsin. 145' .prima lcg5tur5 In forma drB(A-a1toi. f n zonele f%rH vinturi la majoritatea speciilor se formeaz5 pomi . . ! i i ! .2 musuroirca ocllilor alto1 mai ales la speciile simburo. .Realtoirea +ortaltoilor neprin~i. Merpan-50. 147). Aceasta const5 in plantarea materialului produs prin .rse pcntru a-i ap9ra de ger. In ziua altoitului se sterge cu o cirpH coaja portaltoiului E zona de altoire n dup. Se realizeaza prin scurtarea portaltoiului la 12-15 cm deasupra mugurelui (fig. Pe solurile mai Grace se administreazz 60-70 kg azot (s.lstarii szlbatici au 1-2 cIn. iar dintre d5unZtori priduchii de fnlnze.nivelul solului pe ccilalfi (nu se smulg pentru a nu deranja rrid5cinile celui care rHmine).Scosul pomflor digs +e$inieri.Co~nbatereabolilor p i diu~ziiorilor.Scoaterea c ~ p i l o r(in cazul form5rii pomilor cu cepi) se executP in a doua jum5tate a lunii iulie.Formarec~coroanei in cl^m$ul I I se poate realiza numai la speciile care cresc repedc $i cmit usor lHstari anticipati (piersic. 147 .b-a doua leg5tur5 R Fig.L~ztcrririlcsolulzti constau din 6-7 pragile mecanice Entre rinduri (cu tractorul Enc2lecHtor) completate prin p r a ~ i l emanuale pe rind. in luna mai-iunie. ocazie cu care se inlF~turP $i legjturile de rafie.bine In anul urm2tor parcela cu portaltoi altoiti devine cimpul 11. migdal. I<ara. Dintre Estarii ce apar dup5 ciupire se aleg cei necesari pentru coroang. triangulafia. Puiefii neprin~i sint realtoifi. pgianjenii r o ~ i i~i p5duchele din San JosC.a. 148).15 zile.45.sZbbatici" de pe cep (plivirea s5lbaticului). .TLicl-ca sglhaticului (Fiirrm la cep) cut5 cind are lungimea de 7-8 cm. . 10-16 tratamente complexe cu produse de m a r e eficacitate (zeamz brodelczH.. cu ocazia unei pra~ile. prun etc. f n luna august se inventaria25 pomii: birlc dezvoltati in cimpul 11.folosind copulatia perfecfionat5. c I .Palisarea la'starulzci alloi $e cep se eseFig. se efectueazg in faza de umflare a mugurilor si ori de cite ori 1. iar ochiul ~i scutul sint verzi ~i cu coaja Intins:.T i i e r e a silbaticului (tHierea la cep) se execut5 tot primvara timpuriu. repethdu- dup% 10. LF~starulse aduce in pozitie vertical5 si se lea@ cu r d i r de cep (fig.T'criJicarea sta'uii mugurilor alioi (daci sint p r i n ~ i~i sZnHto~i).than. .Plivitul ~ i s b a ~ i l oaltlici$aii are scopul sH favorizeze cregterea in in& r time a 15starului principal. Lucrgrile ce se execut5 in cimpul I1 in tehnologia clasicH sfnt: . 80 cm la prun. Dac5 legarca a fost ficut2 cu rafic.14 zile d u p i altoire se verificZ prinderea . p5r) Si se aplics in prima fazP de c r e ~ t e r e inlaturind lHstarii de pe portiunea rezervatg pentru trunchi. ciuruirea frunzelor la toate speciile simburoase. In zonele lipsite de zHpadr~se rrccomand. pHtarea r o ~ i e prun. petiolul La 12.. cais). cais. . La cei neprinsi petiolul este uscat ~i nu cad? dac5 este atins. . 146 . peniru prevenirea strangul51ii se sl5besc legaturilc atunci cind s t obserr2 accast! tendint%.Supvimnren nzztgurilor p i a la'sfa~iior . f5r5 s5 r5mEnL ciot (fig.gregit . despicstura sau E ochi creschd. 35 Si altele). Fosfotox R. -. Cepul se rnlaturP cu foarfeca sau cosorul printr-a taieturH oblici sub u n unghi de circa 25' fafH [de orizontalg. n . Portalloii st.Deznzupuroirea care trebuie f5cut. la altoii p r i n ~ i a c5zut sau este neofilit yi dac: este atins uSor cu degetul cade. fHinarea la msr.fPr5 cep" in care can portaltoiul se scurteazg la 0. este necesar la speciile cu creqtere filceat5 care se livreaz% ca \lergi (mar. . Orthocid-50. Dithan M. pregitesc pentru altoire prin desfacerea biloanelor de la baza puietilor $i suprimarea la inel a Lstarilor laterali pin%la inHlfimea de 18-20 cm. Metoda permite scurtarea cu un an a duratei de producere a materialului szditor (se evitP cimpul I).

F. . & "'-0 p 3 3 v .7: wo 0 . E E2. 4zo09. 0 c l ' P F V g. 53 = -n 8 F-r-.2 bz":o..5'? 5S. a : 6.$ sc.m.$ < 5.~s:*~ 4 @F.c .:$cSEg-~ rtn wvc.. gz.2 . " . P 0 bz o +z. +.q2 -2. . g - 0 =.v: E< 9 0 0 3 =x 5 . $ g s s a$'g $ 1 -. -g r. ~ C 9 0. g " eO 2'-zm s t? w rc.-2 G 5 G c # .: ? C 0 5 2. L g g . ~ 0. p .2 5. . O 1 c ~ 0 a % g z : % ~ t P . . ~PIP'$ I .0. 2.a.m @ .. ". . P ~ . r. 3 3 P. m .&:KL'. 'D ap=:3 0 -&P(Y) 3 g c a2. g 8mT.'Ezcff " P< $z:z"- 5' " . 2 m S u mwr o c0"4.:2 *ez ?. . &eg U* I % g 6 . -! ? : . C - Ss!jm-C.a %5g 3 m 5.! G 85 -."3 G. -% + z -.c.... g 5$%'-5' - g. a . c c 2. T m.c.m -. .sg g 3 E z .-2. - 25 g g - .E n cp g g ...eY ? m 55.p 7 ' .e z . 3 -.

4. Gradul de mecaninzare este $i rnai avansat decit in livezile intensive. datorit5 coroanelor mari tratamentele fitosanitare se aplicH greu iar in interiorul coroanei lumina este insuficient5 . 3.plantafii superintensive cu desime mare 1 250-2 500 pomi/ha. 4.2. cu desime medie 634-833 pomilha . acestea ins5 sfnt mult u ~ u r a t ede iniltimea r e d u d a pomilor ceea ce pennite utilizarea unor platforme sau banchete. Distanfe mari de plantare (7-8 pin5 la 10. DatoritH numgrului rnai mare de pomi la hectar terenul este rnai bine folosit decft in sistemul clasic. ca urmare sc obtine un procent ridicat de fructe . Ele cuprind multe specii $i soiuri de pomi $i a r b u ~ t ifructiferi. Sistemul clasic de cultufi este aplicabil tuturor speciilor pomicole. a$a cum este cazul pentru sistemele: intensiv. 6.calitatea I". pomii ajungind s5 ocupe spatiul ce le cstc destinat incepind din a1 4-lea. astfel c pe t o a t i durata livezii. GrZdilzile farniliale ocup5 suprafefe mici in jurul caselor de locuit. 5. t5ierilor la r5riri in primii ani $i folosirea inclin5rii pentru ramurile de schelet ~i a arcuirii pentru ramurile de semischelet.s-5 m intre pomi pe rind. alHturi de productia de fructe se urmKre7te $i obtinerea unei pr~ducfiicomplementare. . din care un procent foarte ridicat sint fructe . in funcfie de numirul de pomi la unitatea de suprafat5 se pot delimita urm5toarele trei grupe de plantatii: . Este impiedicati. 3.2torilor. 4. Datorit5 num2rului redus de pomi la unitatea de suprafat5. necesar pentru sustinerea rodului ~i pentru ocuparea spatiului de nutrifie. cit ~i de ingrijire a pomilor. cu toate acestea se rnai efectueaz5 manual lucrsrile de t5iere $i recol- tare. superintensiv $i clasic.5m 'intre pomi pe rind. 6. in a$a fel incit familia s5 fie asigurat5 cu fructe proaspete in tot cursul anului. Eliminarea complet5 a tgierilor in primii 3-4 ani de la plantare.intensive.12 m) datorit5 c5rora rezult5 un num5r mic de pomi la unitatea de suprafat5 (100-150 buclha). pgrul. atit de Pntre$inere a solului. mai ales a tratamentelor Empotriva bolilor $i dHun. Productia medie in perioada de rodire maxim5 este de 35-40 t p a .1. Num5rul foarte mare de pomi la hectar permite ocuparea rapid5 a terenului. de asemenea. In unele livezi experimentale realizindu-se mecanizarea atit pentru tHierile de intrefinere. Culturile pomicole asociate cuprind: sistemul agropomicol si grsdinile farniliale.calitatea I ". agricol5 sau legumicol5. Sistemul agr@omicol se caracterizeazg prin faptul c la dezvoltarea H deplin5 pomii nu ocupH fntreagd suprafati. ca urmare se obtine un procent redus de fructe de calitate superioarg. f n sistemul intensiv se pot cultiva: mgrul. acestea din urm5 se efectueazH prin utilizarea obligatoric a sc5rilor de mari dimensiuni ceea ce reduce randamentul muncii.plantatii superintensive cu desime foarte mare peste 2 500 pomipa. fn plantafiile superintensive in care tilierile $i recoltarea nu sint mecanizate. piersicnl. DatoritH acestei particularitifi investifiile se ramburseaz5 foarte tirziu. Ca urmare investitiile f5cute la infiinfare sfnt reduse. Pentru cincinalul 1981.5 m inilltime conduvi fn principal cu coroane aplatizate dar ~i cu coroane globuloase de volum mic. toate plantatiile noi pentru cincinalul 1981-1985 vor fi efectuate numai in sistem superintensiv pentru pomacee $i h sistem intensivpentru drupacee. De pe terenul plantat cu pomi. cu posibilitatea de a planta in rinduri simple sau E benzi in n functie de num5rul de pomi la unitatea de suprafaf5.extrau gi . Distantele de plantare sint de 23. Ca urmare. mecanizarea lucr5rilor. fntre rfndurile de pomi r 5 m h spatii mari. Pomi de vigoare mijlocie sau mic5 ajungind la 3-3. . ..extraN gi . a1 4-lea an de la plantare. 2. 2. al 5-lea an de la plantare.si atingerea potentialului de rodire la 12-15 ani de la plantare. prunul. cu desime mare 833-1 250 pomijka. Producfia medie fn perioada de rodire maxims poate ajunge la 1520 t / h a . Se estimeazil c5 circa 150 000 ha din actualul patrimoniu ponlicol justificP aceast5 modernizare. Datorit5 distanfelor m a n de plantare terenul dintre pomi $i dintre rinduri este insuficient folosit nu numai in tinerefe ci chiar $i dup5 intrarea pe rod a pomilor. Gradul de mecanizare a1 lucr5rilor este mai mare decEt in livezile clasice. ~ e d u c e r e a . investitiile care sint mai mari decit in cazul livezilor clasice. 6 . Sistemele intensiv $i superintensiv sint in curs de generalizare P fara n noastrii. Existents a dou5 culturi pe terenul respectiv impiedicz aplicarea integral5 a lucrP rilor specifice pomilor. cit ~i pentru recoltare. vi$nul. Sistemul ilzle~zsiveste de JatH recent5 si are urmgtoarele caracteristici: 1.Livezile tinere infiinfate in sistem clasic sint modernizate prin indesire. Producfia medie in perioada de rodire maxim5 este de 25-30 t / h a .1985 lucfirile de modernizare vor cuprinde circa 50 000 ha. 5. Distanfe &e plantare de 4-5 m intre rfnduri $i 2. Intrarea pe rod economic5 la 4-6 ani yi atingerea potenfialului maxim la 7-8 ani de la plantare. pomii nu rnai constituie cultura u n i d $i nici nu se urmHre$e numai productia de fructe. Aceste gr5dini mai au rolul de a infrumusefa centrele populate $i ofer5 oamenilor greocupHri plgcute in timpul liber. Sistemul su$erilztensiv are urmstoarele caracteristici: cu 1.. datorit5 coroanelor de talie redus5 tratamentele fitosanitare se aplic5 in mod corespunz5tor iar iluminarea este rnai bung. 5. cu desime mica 400-634 pomi/ha. producfia de fructe este mici ~i in lipsa tratamen*elor fmctele sPnt de calitate sc5zut5. aceste lucr5ri se efectueazj in totalitate de pe sol. . 3. Grad redus de mecanizare a lucr5rilor $i in consecintH volum mare de lucr5ri manuale. Pomi de vigoare mic5 ce ajung la 13-2 m inHlfime condu~i coroane aplatizate sau globuloase specifice. 1)atorit5 caracteristicilor sale este ins5 fnlocuit cu sistemele ~noderne:intensiv $i superintensiv. Se pot delimita: . Schelet puternic $i de mari dimensiuni format prin aplicarea tgierilor sistematice de formare in tinerefea pomilor. devcnite neeconomice sint defri~ate..intensive. cu diametrul foarte mic. incepind din a1 3-lea.. Intrarea pe rod economic5 in anii 2-3 $i atingerea potenfialului maxim de rodire in anii 4-5 de la plantare. Livezile bjtrfne. Intrarea pe rod economic5 la 8-10 ani .3 m intre rfnduri $i 1. ca urmare investifiile care sfnt qi rnai mari decit pentru livezile intensive sint recuperate foarte repede. caisul.intensive. pomii sPnt asociafi cu culturi H agroalimentare sau furajere care se efectueaz5 pe intervale. Datorit5 acestei particularitsti. sint recuperate rnai repede.

.

.

.

1.o i.hI.5 I Franc i --I I vigurOasc Mijlocii II Palmeta F u s tufL I 4.8 3.s.2G. Mijlocii I I i M.O-3.j 3.Mijlocii Tufa l i b e r i 1 4.F.5-3. vegetatii 1 I spvr Viguroase Vas ameliorat Y-spre interv.0 2.5-2.j .5 (fmnc: 1 T*iguronse / / i Vas PalmetA Vas Palmeta Franc Palmeta F u s tuf2 Viguroase Palmeti Fus tufa / II i 3.5 (3 + 1 2 (33 1.5-4.4.6 1.s) I.4 0. 1 PalmctP Fus melt F u s y e 2 rinduri 1 I 3.8.5-<. iI Spur 1 0.s-4.J-5.4.M.2.0.0.5.0 1.fj ' Zarzlr ! F u s tufB 1 5.r Fus z.1.3 3 I Mijlocii I Corcodu$ r u / 1 i Viguroase 1 Vas Palmeta .5.5 3.1.O 1 Srmdard 1 / P:doleB Pus tuIB / -__-__-I I 3.5 1 1 / I Run .3. -I Franc ~i migdal 4.5-5.0 I \:iguroase PIERSIC Mi jlocii ' i Palfileti Fus tufa / \-iguroase GUTI:I TulH libera ! 4.O (3.0-5.O 42.0 1.O-4.Tabelul 15 (continuare) Distantele cle plantare ce se vor folosi la infiintarea plantaliilor de pomi.>-2.0 1 Franc I !I. 10G i spur - iI 1 I "as amelioraf Y-spre inter-?.0 4.2.5 4.1.1. (oteymi-8) .1.5-3. r 1 Mijlocii / Vas Palmeta . 1 1 Mijlocii Mijlocii Vas Palmeta \'as Palmeta Fus melt Palmetii F u s zvelt 1.0-4.0-4.o-.O ( Standard I F u s zvclt LBpage s. arbusti fructiferi $i cPp$uni P perioada 1 9 8 L 1 9 8 5 n I ! Corcodu~ I Viguroase I I I I / VaS ameliorat 1 6.2) + 1.~elt LBpage 1 Mijlcii 1 j i 1 / i 1 I 3.. V a s ameliorat 1 1 2-5-3.0 1 3.s + :.6-2.5 1 2.5) (4.7 M.3-3. I Vas ameliorat Y-spre interv.

s 1.5 vegetntiv L s d e r modificat Lcader modificat Fmni: mahaleb vegetati'r gi pe rM5cini proprii \.25 Cateporisirca sortimeutului pz grupe d e vigoare cit $i iolosiren pentru Iiecare caz i partc a distanfelor n minimc sau maximc s e vor transmitc p~ h a t i de iustrucfiuni de cBtrc Trustul Pomlculturii. aproximativ in august.~pc loc pin?. pc parcele mici.0. marcat. cu burghie.3 *GRI!j CAPSUN - 1 1.irma marcats (sH ziccm din 4 in 4 m ) . n Accste gropi au dimensiunile indicate in tabelul 16 ~i se sap% cu 2-3 luni fnairltc de planta~capomilor.5- MUR far& tepi - Valoroasc4 Vsloroase Valoroase Valoroase Valoroase \'aIoroase 1. regia Vigoarc micB Selecfionate I Vas ameliorat Fus tuf5 Vas sau Leader modilicatc 37.val Vas ameliorat Fus tufii Y spre interval i 5.s 2.5-6.2 0. .0-4. tot sub forma de ~ n u ~ u r o i strins.s 2.5-5.11 3. SHpatul gropilor care premcrge plantatul propriu-zis se cfcctucaz9 in mod difcrit in funcfie de tipul dc livadX $i de lucr5rile anterioarc de preg5tire.5 2. f n t n ~ c i t n fara noastr! plantatul pomilor are i 10c in majoritatea cazurilor la sfir~itul lunii octombr~e$1 la inceputul lunu noiembrie.5-5. sc \.s 0.5 AFIN SOC ALUN - 4. Pe c.5 5. alfi doi muncitori bat pichefii.10 8 Vas sau Leader Viguroase Mijlocii mici modiiicat co~cAz ZMHUR - I. Daci se u r m z r e ~ t c irigarea plantafiilor acest pichct a j trehuie ficut chiar pe pante mai mici.i Pntre 2 f z r u ~ pe acccasi curb5 de nivel.20.O-6. Pentru livczile i'ntensive .0-4.O-3.8-3.5. La pichetajul propriu-zis se pot iace unele retu+ri ale curhelor de nivel.O .0 4.3.s 8.4:0.0 6. nigra Franc . gropile se sap: toamna sau in ferestrele iernii.5-1.5. Pentru ~ l a n t 5 ~ ide primjvxrz. PZrnintul din jumjtatea inferioara a gropii va fi agezat pe latura opus9.1.7. Pcntru ca a c e ~ t picheti sH nu i se confunde cu fsrugii czre materializeaz5 curbclc dc nivcl. se sap2 gropi de dimensiuni mari ic cu scopul dc a mobiliza terenul la mare adincime mHcar P jurul pomilor. Pentru gospod5riile populafiei.0. adica pichctajul propnu-zis. i b) stabilirea loculr~ificc5rui porn de-a lungul curbelor.0-5.0-G.s-6. care reprezint:~ locul pomilor. Cu altc cuvi!llc.0 2.5 m. 1 (rindul 1 ) se trece la rindul 2.5 6.4. Sjpatul gropilor sc face mecanin zat.O.5 20--2. - 1I NUC ALTOIT CASTAN J . 8. avind grij5 ca pichctii <Lcad: la jurn5tatca intervalului dintre pichefii de pe rindul I .0.O 5.0 6.0 -4.o- 1. In vederea pichet9rii pe curbele de nivel.4 2 3 0. I'ichetajul pe curbcic de nivcl arc dou: ctape distincte: a) marcarea curbelor dc nivcl cu f 5 r u ~ distanfafi la 50.O.5 5. I)up5 ce s-a picheiat curba dc nivcl nr.8 3.O-4.100 m .O-2. le f n cazul gropilor srpate in teren nedcsiundat p%mintul scos din prima jurnstate a gropii va f i a ~ e z a tsub form5 de muguroi strfns pe una dintre laturi.a face un pichetaj in triunglii cart: estc indicat pcntni st9vilirea cloziunii solr~lui. ceea ce va permite aSezarea din nou a sirmelor folosite la pichetaj pentru a regki centrul gropilor E momentul plantatului propriu-zis. rindul i I de la baza pantei. . Pcntru pichctajill propriu-zis pe curbe de nivel.5 4. suprafata dcstinat: livezii sc imparte ?TI parcele pe unit5fi orografice.ci superintensive care sc infiinfeazj in terenuri desfundate pe hltreaga suprafats. Sc va avca grij5 c3 pichcfii care niaterializeafi curbclc dc nivcl 55 rLinin. sc facc plar1t.0. doi muncitori intind panglica sau sirmn. cu panta relativ uniform: sau cu variatii cit mai mici (fig.5 - 1.3. undc desfundatul ~ n e c a ~ i nu cstc posibil.0 2.I i I Mijlocii I Vas Wlmet5 Lcader modiiicat I I 1 4. sau manual.5-7.0-3. Tufa aplat. 152). fn mod obignuit se folosesc gropi de 40 x 40 cm in care r2d5cinilc pcrmilor-vergi au suficient spatiu. La siparea acestor gropi se mentin bine fixafi f5rugii din capetele de rinduri.lrcn pomilor.12 3.3.5-6. gropile trebuie Cipate in timpul vcrii. Plantatlal pomilor si ingrijirile dupg plantare Lucrgri premergstoare. J .2 2.Valoroase Valoroase Tuf5 Renzi late de 0. cu spalier Spalier Tufa Tufl aplat. gropile sc sap2 P preajma plantatului~i n de dimensiuni care s% permit5 amplasarea rZdZcinilor pomilor la adincimea gi in pozifia nornlal5 de cregterc. Tufl I 6 2.5 10.igurwn: Vas ameliorat Fus tufH Y spre intel.10 6-8 6 i 1 Mijlocii Pichetajul pe curbe de nivel este obligatoriu in cazul infiintzrii livczilor pc pantc nlai mari d e 8 O/o.5 3.5 I I 1 1. sc rccomand5 sB fie de alt9 culoare.

a$a cum exist5 adesea in gospod2riile populafiei din zonele de dealuri fnalte. Pomii folosifi la plantare sint vergi sau au coroana format5 E cimpul I1 a1 pepinierei.0 - i n soluri uvoare I Fig.(anqi ee marchearA de nivel). . pant& ~ - . . gropilor pe vit pentru plantarea pomilor este toarnna. .Pichetajul pe curbe de nivel: . 152 . strimbi. gropilor este urmltoarea (fig.%ru$i ee rnarcheaa locul pomilor) fn cazul c5 terenul nedesfundat este in pant5.se taie iarba cu un strat de pimint sub form2 de brazde de felin5 (glii) Si se cl5desc in aval (1) .se scoate rnl strat de p%mint pe adhcime de o cazma si se a ~ a z musuroi.ria.. pomii cu r9ni deschise.P vederea plantlrii. = rlndurile de pomi..se mai sap% p%mi'ntul din groap5 pe o adincime de o cazma ~i i se d5 pozifie orizontalz sau chiar o mic5 inclinare in contrapant2 (3) . 6curbelor de . R e u ~ i t a acestei lucrgri depinde de calitatea ~i preg5tirea materialului s2ditor. Timpul cel mai potri. T = . tehnica de slpare a . R. Ace~tia n trebuie s5 aib5 o tulpinj.'.Tabelul 16 Dimrnsionile gropilor pentru plantat pomi pe terenurile nedesfundate la gospod&riile populafiei Conditiile de sol I - LPtimea in soluri grele (argiloaseclisoase) 1 I I Lnngimea I AdSncimea *. Xu sint buni pentru plantat pomii lipsifi de vigoare. de epoca ~i de atentia cu care se execut5 plantarea. .se agwH brazdele de felinz pe taluzul format in aval astfel c2 prin inierbare se fmpiedic2 eroziunea. Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii obfinufi in pepinierii sint mutati la locul definitiv.Slipah.curbe de nivel. in amoni te (2) . . in liva&. Calitatea materialului sZditor.XI 08 .Irnpbtirea terenului In parale cn panta u n i f o r dcurbelematerializarea-pichetarednivel . c proPriU-riSa ( R .Cn . acei cu urme de parazifi sau boli periculoase (plduchele din San Jose sau cancer) sau cei cu rldPcini pufine ~i scurte. Epoca de plaritare. r . .afafl dindu-i o grosime uniform2 (4) .153): .. r ..t h ~ i i marchear5 curbe. dreapt5 yi s?i fie sln5toas5. cerculetele = ce a !C. chirciti sau imb2triniti. se introduce fn n groap2 stratul de pamint scos de la supi.

dup% umplerea gropii se ud5 cu 2-0 g5lefi dc spa. Tot . c -situatia in nlomentul plantarii prca adinc.a$emreau pPmIntului la plantarca corecta.Adincimea de pla~ita a ponlilor: re fngrijiri dupii plantare. coroanele pomilor riimin intregi. 155). deoarece pomii ar suferi de ger.in mustul z5peziiV. procentul de prindere la plantare este lipsa de ap5 din sol. dup5 ce g m i n t u l se a ~ a z 5 coletul pomului va ajunge exact . pjin m h t u l cu care se face plantarea va fi amestecat cu 8. terenul trebuie lucrat superficial pentru a se distruge crusta $i buruienile. nu se taie decft E prim5vara urm5toare.a?ezarea" ~Prnintului cazul in plautarii prea adinc . n Dac5 plantarea pomilor nu s-a putut face toamna. Deosebirea const5 in faptul cP nu se rnai invelesc pomii cu materiale de protecfie contra iepurilor rji in loc de mu$uroi se face o copc5 (farfurie) in care se udS abundent iar dup5 infiltrarea apei in jurul pomuhii se a ~ a z 5 strat de gunoi. In cazul c5 rlu s-a fscut ingri~area perioada de pregjtire a terenului. inainte de sosirea icrnii. pentru a spori acest procent se iau mzsuri pentru pzstrarea apei in sol. ea trebuie f5cutZ prim5vara foarte devreme. rr~djcinilepomilor se fasoneaz5 daci accastr~lucrare nu a fost K~cutilin monientul stratificarii pomilor. in jurul pomului se face un muguroi inalt de 30-40 cm cu scopul de a ap5ra r5d5cinile pomului impotriva inghefului. 154).hlnc tarile de t0amni deoarcce d u p i plantarc. acordind atenfie deosebit5 adincimii de plantare ~i contactului strins intre rid5cini $i sol. f n fara noastrl s-au obfinut rezultate bune in solurile nisipoase din sudul Oltcniei prin plantarea pomilor cu coletul la 20-30 cm sub nivelul solului. Cele mai bune rezultate se obfin la planpomilor inainte de plantare: I . Fig. E a se efectueaz5 prim5vara inainte de pornirea pomilor P vegen tafie atit in cazul plant5rii de toamnj. mentinerea s h 5 t 5 f i i pomilor $i instalarea mijloacelor de sustinere. Matcrialul szditor scos din pcpinieri este transportat la locul unde sc infiinfeazi livada. bale@ proasp5t5 de bovine $i a p i .. hhtie sau o substant2 iepurifuga. coceni de porumb desfrunzifi. ceea ce micgoreaz5 evaporarea apei din sol. Una dintre primele lucr5ri este t5ierea vergii la inilfimea de proiectare a coroanei. fn primul an dup% plantare.54 . Aceast5 lucrare rnai contribuie rji la formarea coroanelor pomilor.or dcasupra r5nilor provocate cu ocazia scosului din pepiniei-5 (fig. Prin fasonarc sc infclcgc rctczarea r3d9cinil. p ~ m u trebuie a ~ e z a tcu 4-5 cm rnai l sus. la adincimea !a care a crescut $i in pepiniefi. Urmeaz. P livezile neimprejmuite. p%strind la nivelul rgdiicinilor umiditatea necesar5.2 mocirlirca carc const2 in introducerca r9dLcinilor pomului intr-un amestcc de pgmint galben. Echilibrarea volumului cre~terilorcu capacitatea de absorbfie a radiicinilor contribuie la sporirea procentului de prindere la plantare. b . apir5tori din tnatrrial plastic.icinilor in pozitie normal% se trage pgmint peste ele iar pentru a realiza un contact strins se calc5 (se preseaz5) p%mintul bine. aya cum se va vedea in capitolul . imediat dup5 plantare. Mai tirziu. Toate lucr2ile in acest caz se executg la fel cu cele descrise rnai inainte. Pomii se rnai pot planta rji primavara timpuriu. Plincipala cauz5 care micgoreaz. paie sau alte materiale organice care un impiedic5 ?ncglzirea solului gi evaporarea apei.. 155 a -situatia redlciuilor in rnorna~tul plantarii coreete. Pomii plantafi de toamna pornesc in vegctafic mai dcvreme cu 15-20 de zilc (decit cci plantafi primsvara) $i au cresteri rnai mari in cursul vcgetatiei. stuf.situatia radBcinilor dupH . d -situatia dupa . Pomii altoifii pe portaltoi vegetativi pot fi plantafi cu 3-4 cm rnai adinc cu condifia ca altoiul s5 nu ajung5 in contact cu solul. Prin aceast5 Iucrare se reduce partea suprateran5 a pomului corespunz5tor sistemului radicular care a fost micyorat cu ocazia scoaterii pomilor din pepinier5. 1. Pregilirea materialului siditor.Fasonarea riXd8cinilo1. f n acest scop plantatiile intensive gi superintensive trebuie imprejmuite cu gard din plas5 de sinns. Pomii d e vigoare sc5zut5 folosifi pentru livezile intensive ~i superintensive au ramurile foarte aproape de sol astfel c5 trebuie protejafi impotriva iepurilor nu numai in tinerete ci pe toat5 durata viefii.. in momentul plantzrii. prin lucfirile de ingrijire se urmgreqte asigurarea prinderii pomilor $i obfinerea unor cregteri viguroase. b . In cazul c9 plantarea se face intr-o perioad5 secetoa5. fnainte de plantare. indiferent dac5 au fost fasonafi in toamn5 sau in primzvari. Fig. fncepind de primavara ~i fn tot cursul verii. Ca urmare. unde pomii si: stratifica $i riimin pin2 in momentul plantzrii.. asa cum este cazul de obicei la plantarea de toarnn5. fn livadz pomul trebuie s5 aiba coletul la nivelul pjmintului (fig.lucr%ri de formare". Dup5 plantare. Pe porfiunea de tulpin% format% din portaltoi care este introdus5 in sol se vor forma riidjcini adventive care vor spori sistemul radicular a1 pomului.rAu . I'entru combaterea iepurilor. DUP~ a7czarea rHd.10 kg mranij5. imediat dupg zvintarea p%mintului . Dac2 pHmintu1 are suficientg urniditate. cu condifia ca in jurul trunchiului s5 se p5streze gropi deschise (copci). udarea la plantare nu mai este necesar5. Plalztarea $ropriu-zisi a pomilor trebuie fgcut5 inainte ca mocirla de pe rSd5cini s5 se usuce. in asa fel incit pin5 la pornirea vegetatiei lucrarca s5 se termine. rinile dc pe rid5cini se vindec5 $i chiar se fxmcaz2 noi rzdicini. In cazul plantarilor de toamn5. trunchiurile tren h i e invelite cu tulpini de floarea-soarelui. Pentru aceasta. cit:$i in cazulplantjrii de prim5var5.Plantarca poate incepc imediat d u p i ciderea frunzelor (aproximativ dupz 20 octombrie) ~i se tennin5 cel pufin cu douil s5pt5mini b inaintea de inghefarca pilmintului. Sint necesare 4-6 asemenea afin%ri superficiale.

pentru a psstra apa la dispozitia pomilor, in regiunile secetoase se recomandP ca terenul dintre rindurile de pomi sP nu fie ocupat cu alte culturi care ar consuma gi ele o bun5 parte din ap5. f n jurul pomilor, indatP ce sold se zvintg primgvara, trebuie PmprH~tiat muguroiul facut din toamng, apoi sold se mulce~te.Aceasta insearnn5 c5 pe o suprafafg mai mare decft dimensiunile gropilor se a p z 5 u n strat de paie, frunze, buegar pHios in grosime de 8- 10 cm. Mulciul impiedicg evaporarea buruienilor, iar solul se fncillzegte rnai pufin ~i rjmine apei din sol ~i cre~terea reavsn. Dac5 in urma acestor m'isuri apa din sol este t o t u ~ i insuficientz inainte ca pomii s dea semne de ofilire, este necesarg o udare cu ap5 rnult%,pentru % ca sB piitrund: a&nc fn sol. Alte lucrzri de ingrijire in anul I dup'i plantare mai sint: alegerea Estarilor pcntru formarea coroanei ~i inlgturarea celor de pe trunchi prin tgiere la inel, pe mPsur5 ce apar, ins5 cel rnai tErziu in cursul lunii iulie. f n tot cursul vegetatiei se efectueaz'i, la avertizare, tratamente impotriva bolilor $i dgungtorilor pentru mentinerea frunzi~uluiE perfects stare de n s5nZtate. fn livczile intensive ~i superintensive se instaleaz'i spalierul care va susfine pomii. Acesta este al&tuit din stflpi de beton tip ,,spalierWde 2.50 I n injlfime pe care se fntind 3 sirme dc 2.5 mm diametru. Stilpii m.ijloca$i slnt distantati la 15-20 m , aqezati i n pozitie vertical'j fiind in&odu$ P sol l a n 70 cm. Stilpii f r u n t a ~ sint a ~ e z a f i pozifie oblicH la 65" fiind introdu~i n i in E sol 60 cm. C5tre sfirqitul primului an de vegetatie, toamna cu 2-3 s5pt:rnfni Pnainte de c5derea frunzelor (cind frunzele Pncep s i se Pn@beneasc5), se ar: solpl. livezii la 15-18 cm adincime. Cu aceastg ocazie mulciul este adunat dm jurulpomilor si introdussub brazd5 cu scopul de a mari cantitatea de substant5 organic: din sol. f n livezile neimprejmuite ingrijirile din prirnul an de vegetatie se incheie cu invelirea pomilor cu materiale de protecfie Pmpotriva roz5toarelor.

interioml neluminat gi neaerisit &mine neproductiv. sau d 5 fructe de t a t e sca~ut5;in coroanele dese, tratamentele f~tosanltare aplici greu astse fel cz se dezvolt5 numerovi driun5tori $i boll; pomii imbstrinesc prematur iar la uncle specii rodirea este neregulatii (0 dat5 la 2-3 ani). Toate aceste fenomene EnseamnP pierderi economice. +i Prin formarea rational5 a coroanei ~i prin dirijarea cre~terii rodirii in functie de perioada de virstg a pomilor, aceste neajunsuri slnt' inl5turate Clasificarea ~i caracterizarea formelor de coroang. f n prezent, in pomiculturj existi foarte multe fornle de coroan5. f n culturile superintensive, intensive +i clasice se folosesc coroane globuloase sau a~latizate. f n grjdinile de amatori se rnai folosesc $i coroane artistice-fialisale. A. C o ~ o a n e l e l o b z c l o a s e sau $ i r a m i d a l e sint numeroase g .cji au comun faptrll c proiecfia lor pe sol constituie un cerc. Ele se clasifica % E 3 grupe: n - cu a s central ~i volum mare, dintre care cele rnai cunoscute sint: piramida etajata rjritii, piramida neetajat5, piramida mixt5 ; - cu a s central si vc~lumredus; forma fus-tufSi, fusul subfirc, coroana Pillar ; - fPr5 a x : vaslrl clasic, vasul ameliorat +i vasul intfrziat. Numarul mare de coroane globuloase se datoregte faptului c5 ele corespund ?n general tendinlei naturale de creStere a pomilor si se obfin printr-o tehnicj relativ simpla. Co.roanele globuloase de mare volum prezint: E s $ o n: serie de inconveniente dintre care cele rnai importante sPnt: - Enslfimea lor mare ingreuneazg lucrzrile de Intrefinere: tgieri, recoltare, tratamente fitosanitare; - diametrul foarte mare impiedic5 pgtnlnderea luminii astfel c i interiorul lor d5 fmcte de calitate inferioar:; - impiedic5 sau reduc posibilit2file de mecanizare. Coroanele globuloase de mare volum sint caracteristice pentru sistemul clasic de culturii a pornilor ~i nu sint utilizate in culturile intensive ~i superintensive. Coroanele globuloase cu volum redus nu au inconvenientele enumerate rnai sus. Ele rZmPn d e dimensiuni mici ceea ce permite mecanizarea lucrPrilor, pitrunderea luminii in interior $i ca urmare obtinerea unor recolte de calitate superioarz. Aceasta face ca ele s5 fie utilizate in culturile intensive gi $uperintensive. Coroanele globuloase in form5 de vas, inl5tur5 in mare mHsur5 inconvenientul privind insuficienta iluminare a pPrfii centrale. Caracteristicile principalelor coroane globuloase sint: 1. Pirumida etajafa' ra'rita' este o coroanH globuloasg de mare volfolosit5 in culturile dasice pentru speciile cu vigoare mare ~i cu tendint5 accentuatri de etajare a rarnurilor de schelet, cum sfnt: cirequl, p5ru1, o mare parte dintre soiurile de m5r, prun gi viyin. Aceast5 coroan5 are un ax central pe

Subcap. 4. f ngrijirea plantatiilor pomicole
38. Dirijarea coroanei, a cresterii si rodirii pomilor si arbu~tilorfructiferi
Necesitatea diuij5rii cregerii ~i rodirii. Pomii l5safi sj. creasc5 liber formeaz5 coroane dezechilibrate de obicei prea dese, cu ramuri de rod numeroase ~i firave ; fructificarea este de obicei limitatg la periferia luminatz a coroanei ;

-

n

- tmnclliul

-

-n-

-c

;b

- distanta dintre ramurile - dislan}a dintre ctajr.

unui ctaj ;

n - trunchiul ; b - distmfa diutre wrpantc pr

ns

-?T

care esist5. 3 etaje de cite 3 ~ a r p a n t c inserate la 7-15 cm intrc clc. l>istrunta dintre etaje este cle 100- 150 cm pcntru pomii de vigoarc mijlocie ~i marc. Pe sarpante exist5 cite 3-5 ramificatii de ordinul I1 distantate la 60-70 cm $ dispuse bilateral-altern exterior. Acestea poart5 la rindul lor ramuri dc schelet de ordinul 111. Trunchiul pcmilor condugi.in aceasfi form2 are 0.81,O m in5ltime (fig. 156). 2. Piramida nectajaiZ (Leader) este o coroanz globuloas~folosit2 tot in culturile clasice pentru specific $i soiurile cu .crejtere viguroasl, in special pentru m5r. Coroani ai-e ax central pe care exrsti 5-7 garpante agezatc in s p i r a i , f5fi d formeze etaje. Distanfa intre punctele de inserfie a rawrilor pe ax este de 35-40 cm. Pe fiecare sarpant2 exist$ 3-5 ramificatii dc orclinu1 I1 dispuse dup2 sistemul bilateral altern-exterior. Pentru a se limita cre~tercain inzltime, axul coroanei se suprim5 deasupra ultimei garpante dup5 ce aceasta s-a consolidat, adicz la 1-2 ani de la formarea ei. Tot pcntru limitarea fngltimii, prima ramur2 din coroan5 se formeaz2 la 60 cm deasupra solului. fn21ilfimea total5 a pomilor cu coroane in form5 de piramidj. neetajat2 variaz5 intre 3 si 4,5 m (fig. 157). 3. Piramida mixta' arc elemente atit de la piramida etajats rlrit5 cit $i de la piramida neetajat%. Pe axul central a1 coroanei exist5 un ctaj format din 3 sarpante. Ramura tea mai de jos din etaj este situat5 la 0,s-1 m iwiltime. Deasupra acestui etaj. pe axul coroanei exist5 incl 3-4 Sarpante dispuse in spiral: (neetajate) distantate la 35-40 cm intre ele. Fiecare sarpant5 are 3-5 ramificatii de ordinul I1 dupi sistemul bilateral altern-exterior. fn~ltimea pomilor atinge 3-4,5 m. Piramida mixt5 se utilizcazl. atit pentru soiurile viguroase, cft $i pentru cele de vigoare mai mic5, in culturile clasice (fig. 158).

Fig. 158 - Piramitla mixta:
rr-

J'ig. 1.59

- Fas-tufA

tr;~ncl~iul; - Oistaorn dintrr rarnurilr rtaO jultti ; c -- dirtan@ diritre mmurile dc pc a x

4. Fusul-tuja' ameliorat este o coroan2 globuloas2 folositj P culturile n intensive pentru merii $i perii altoiti pe portaltoi de vigoare slabs. Este alcatuit5 dintr-un ax central pe care sint prinse in spiral5 10- 16 ramuri principale de vigoare mic%. Punctelc de insertie ale ramurilor pe ax sint foarte apropiate. la 10-30 cm. Toate aceste ramuri sint conduse in pozitie oblic5 la 65-70" fdt5 dc verticals $i au vigoare sc2zutH. Kamurile de rod sint prinse direct pe ramurile Sarpante. Primele ramuri Tarpante sint situate aproximati~ la 60 cm deasupra solului, iar in5ltimea total5 a pomului atinge 2,s-3,s m jfig. 159). 5. Fusl:l sub+ (Slender Spindle) este o coroan5 creat5 in ultimcle cleccnii, folosit5 in culturile superintensive, in special pentru m5r gi pKr altoit pe portaltoi de vigoare sc%zut;i. Este alc5tuitz dintr-un ax central in zig-sag, care poart5 un etaj de 3-4 ramuri de schelet la baza coroanei; deasupra acestora axul poart2 ramuri de semischelet sau dc rod. La dezvoltarea definitiir5 coroana atinge 1.8-2,5 m Pn%lfimc,diametrul de 0.9-1,2 m la haz5 si 0,4-O,h m la virf. 6. Co~oanaPillar, utilizat5 tot in plantatiile superintensive. este de fapt un cordon vertical aproape cilindric format dintr-un ax care nu poart2 ramuri ramuri de semischelet $i de rod. In5ltimea acestei coroane de schelet, ci nun~ai se limitcar% la 2,s-3 m. 7. Forma de vas este o coroan5 globuloas5 f5r5 ax central $i are 3 variante. Ea este alc5tuit5 din trei Sarpante conduse sub un unghi de 45-50" fat5 de verticals. Punctele de inserfie ale celor trei brafe pe trunchi variazg de la citiva cm pin5 la 30-40 cm. La vaszrl clasic ~arpantele sint formate din mu-

guri succesivi (foarte apropiate), l a zlasrtb ameliorat parpantele sint distanfate l a 1 5 cm (fig. 160), iar l a vaszcl intz^rziat sink distanfate la 25-30 cm. Sarpantele poartB ramificafii de schelet de ordinele I1 ~i I11 a ~ e z a t e dup5 sistemul bilateral altern. Aceasts form5 de coroan5 a fost folositj in special pentru cais $i piersic. f n prezent se extinde ~i la celelalte specii mai viguroase, Pndeosebi la m5r, dar cu un num5r ceva rnai mare de Sarpante. f n cazul c pomii sint altoiti pe H portaltoi viguro~i, forma de vas este utilizat5 pentru plantafiile clasice. Dad. pomii sint altoifi pe portaltoi de x'goare '1 Fig. 160 - Vasul ameliorat: - trunchiul; - distanta dintre parpante SCHZU~H aceastH form5 de coroana este utilizatj in livezile intensive. Pomii condu~iin form2 de vas, de obicei, se formeazg cu trunchi pitic (0,3-0,4 m) pi au in5ltimea total5 mai mica decit coroanele cu a s central, B. C o r o a n e I e a f J 1 a t i z a t e sint turtite lateral astfel Encit proicctia lor pe sol se inscrie intr-o elipsj cu diametrul mare E lungul rindului. n Pomii vecini i$i Entrepztrund ramurile astfel c5 formeaz5 ,,gardnri fructifere". fn formarea coroanelor aplatizate omul intervine mult schimbind direcfia de cre~terea ramurilor. Ca urmare se realizcaz5 o rnai bun5 iluminare obfinindu-se recolte de calitate superioar5. Este posihila de asemenea mccanizarea lucr5rilor de htrefinere, ceea ce contribuie la miqorarea prefului produselor. Cele rnai importante coroane aplatizate sint: palmeta etajata cu brate oblice, palmeta neetajat5 cu brate oblice, trip15 incruci~are, drape1 marchand, Lepage, gardul fructifer cu schelet arcuit. 1. Palmeta etajati cu brute oblice se folose$te in iivezile intensive rnai ales pentru soiurile de m8i. $i 'par altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie. Trunchiul: pomilor cu astfel de coroanH este de 50-70 cm $i se continu5 cu un ax pe care sint prinse dou5 cite douP Sarpantele. fn mod obi~nuit palmetele au 3-44

Fig. 162

- Tripla

incruciyre Delbard:

perechi de brafe distantate intre ele la 60-130 cm in funcfie de rigoarea soiului pi portaltoiului. Sarpantele forme& cu axul unghiuri de 45-55" pi sint orientate in lungul rindului ajungind s5 se incruciveze cu ~arpantele dc la pomul vecin, astfel incit formeaz5 un ,gard fructifer" continuu. 5arpantele au ramificafii laterale de schelet (de ordinul11) care sint conduse aproape orizontal tot in lungul. ~induluicu scopul de a evita ramificarea exagerat; cHtre intervale (de a se evita ingro~area gardului). Ca urmare grosimea gardului fructifer variazi h t r e 1,20 ~i 1,5 m. fnslfimea total5 a pomilor conduvi sub form5 de palmeta etajat5 atinge 3-3,s m in funcfie de vigoarea soiului si portaltoiului (fig. 16 1). . 2. Palmeta neetajata' c u bra!e oblice se deosebe~tede cea etajat5 prin faptul c5 se folose~te. pentm pomii de vigoare nlai slab5 ~i c i pe ax sPnt inserate 10-12 varpante de vigoare rnai mica, neetajate ~i lipsite de ramificatii laterale de schelet. ln5ltirnea total5 a pomilor condupi sub forma depalmetj neetajatz variazg intre 2,5 pi 3 m. 3. Coroana tripla' z^ncrz~ci~are este o coroang aplatizatg lipsit5 de ax, folosit5 E livezile intensive in Franfa. Pe un trunchi foarte scurt se formeaz5 n douS Sarpante conduse oblic in sensuri opuse care poarta cite o ramificafie secundar5 distanfate l a 60 cm pi care se incruci~eaz5 Entre ele deasupra trunchiului (fig. 162). Aceastg coroanP are avantajul palmetelor $i in plus, datoritH absenfei axului permite o rnai bun5 echilibrare a brafelor. Poate fi folosit5 pentru soiuri de vigoare diferitg. fnclinafia brafelor $i distanfele de plantare sint mai mari in cazul soiurilor viguroase $i mai mici f cazul celor n de vigoare scHzutH. 4. Coroana drafiel Marcham? este o form5 de coroanH la care nu numai ~arpanteleci ~i tn~nchiuli n s u ~ ieste inclinat la 45". Coroana este alcHtuitH din 5-6 ~ a r p a n t e formate pe latura superioar5 a axului, distanfate la 50 cm $i conduse intr-un singur plan, perpendicular pe axul inclinat (aceasta face ca parpantele sH formeze ~i ele un unghi de 45" cu verticala). Toate prpantele sint garnisite direct cu ramuri de rod gi nu poartg ramuri de schelet (fig. 163).
-

a

Fig. 161 - Palmeta etajat?i cu brate oblice: - trunchiul; b - distanw dinlre prpante; c - dislanw dintre

etaje

Fig. 163

- Drape1 Marchand

.

.

.

I'onderea taierilor s p o r e ~ t e m%sur%ce cre~terile pe pomilor se micsoreazi. ~arpantelor. Ca urmare. Lucrsrile de intrefinere a coroanelor se aplica pe o lung: perioadz de timp. Prilnii doi Iiistari de la partea inferioar?~pot f i o p u ~ i . fn absenta unei ramificatii. se scurteaz5. a c e ~ t i a inclinj la 50-60" in luna scptembrie. fi t5iat5 deasupra unei ramificatii late\-a rrrlc. lungimea ei comparativ cu cclclaltc yarpantc.se scurteazZ asul la 601 120 cm pentru proiectarea etajului 111. f n luna iulie se aleg l5starii necesari etajului III d u p i acelea~iprincipii ca gi etajele I ~i 11. prelungirea axului la 35-40 cm de la ultima yarpant:. Pentru o mai bun5 fnfclegcre a acestor lucrari le vom prezenta separat: a) lucrjri de intretincre aplicate ranlurilor de schclet si b) lucriiri de intretinere aplicate ra~nurilorde sernischelet yi de rod. incepind din momentul formsrii tuturor elementelor schelrtului ~i p f n i fn perioada de sc%dcrca recoltelor.limitarea inHlfin-. Aceasta inseamn5 c5 Sarpanta initial% cu pozifie necorespunz5toare poate f i t5iatH deasupra unei ramificatii exterioare dac5 unghiul este mic sau interioare dac5 unghiul sarpantei este prea mare. Formarea palmetei neetajatg cu brate oblice. fn sfirsit.eliminarea ramificatiilor suplimentare apgrute pe ~ a r p a n t ernai ales E apropierca insertiei ~amurilor prelungire precum ~i a celor de pe a x intre n de etaje . deoarece ramurile se apleacH in mod natural sub greutatea fructelor. Se continu: astfel pin: se obtin 10-16 sarpante. Tofi listarii laterali de pe ax $i de pe sarpante se inclinz la orizontal5 sau se arcuiesc cu excepfia celor cu pozifie vertical5 care trebuie suprimati. convenabil plasata pentru a deveni ramur5. Tot acum. cresterile pomilor sint . se alege listarul de prelungire a axului ~i in& 2-3 lastari distantafi la 20DO cm Si orientafi pe direcfia rindului. I n luna iunie se opresc cite 2--3 lzstari. suprimsri. ~ a r p a n t a fi taiat5 in zona cu muguri dorminzi. 17 a7zul I I I . gradul de garnisire a sclleletului cu ramuri de semischelet ~i de rod. de prelungire. in pozitii nedorite.r se face inclinarea definitiv: a yarpantelor din ctajul I la un unghi de 44-55". scurt5ri ~i reductii astfcl incit s2 sc rcalizeze o rHrire ~i chiar o reintinerire. inainte de pornirea vegetafiei.pr gipci incruciwte la nivrlul primullli Fig. Corectarea pozifiei se mai poate face si prin transferul ~ a r p a n t e i una din ramipe ficafiile mai bine plasate. f t z firima I>arlr a j>s~ioadezclr rodire cregterea pomilor este incH destul puternici astiel c i5. sub greutatea rodului unele sarpante se apleac5 in pozitii ncfavorabile cre~terii. de exemplu palmeta etajatP cu brate oblice. 1 7 2 fiecare dilz arzii ~ ~ v v z a ' t oprimjvara. pozifia ramurilor de ordinul 11. Lucrririle de intretinere aplicate ramurilor de schelet au drept scop menfinerea coroanci in limitclc spatiului acordat fiecsrui porn conform schemei caracteristicc coroanei respective precurn ~i menfinerea vigorii de crestere care sc aprc:ciazL prin lungimea iristarilor de prelungire a ramurilor de schelet. distanfati la 20-30 cm pentru lormarea de noi Sarpante. h din ce E ce mr. precum yi modul de ramificart: dup5 ultima interventie. . 172). f n acest timp. Pentru pol-nii de \rigoare slab: sau mijlocie se instaleazj un spalier cu 3 sirme. . in H aceasti etapL p!-in lucririle de intrefinere aplicate ramurilor de schelet nu pste nevoie sL se pun8 accentul pe stinlularea cresterii.ii pomilor prin suprimarea axului ~i a tuturor ramurilor cu pozitic vertical2 apPrute pe sarpante.starii de prelungire ating 30-40 cm. . fn nnul I se scurteaz5 vergile la 40-60 cm i ~ ~ x l t i m e .rcechilibrarea tururor elementelor scheletului (etajelor. Pentru o anumit5 fonnri de coroan5. se v a schimba clirccf~ade crestere prin aplecare sau dresare. iar ljstarii se laterali care cresc pe brafe se arcuiesc uSor sau se a ~ a z la orizontalii legini du-se de sirmele spalierului. va . . pe fiecare ~ a r p a n t 5 din ctajul I se rezervii cite o ramurz dc ardinul I1 care se conduce in pozitie apropiatP de orizontal5. ramurile din etajul 111 se incling la 50-60". se analizcaza la fiecare s a v a n t s : unghiul d e insertie.a . Aceasta n duce la amplificarea -2murilor prin no1 prelungiri ~i ramificafii ceea ce provoacH indesirea coroanci. care vor deveni ~ a r p a n t e . Toamna. Lucrgrile dc intrefinerc sc efectueazz in perioada de repaus si se aplic5 la toatc categoriile de ratnuri (schelet. inainte de pornirea ~egetafiei. . semischelet ~i rod) in mod corelat.Diverse mijloace pentru dirijarea brafelor: etaj. alteori se formeaz5 lsstari lacomi. 172 .prin ancorarc ye d e !51ugi I n luna septembrie la mSr ~i p5. Tot in luna septemhrie se inclin8 ?i lzstarii etajului I1 sub un unghi de 50-60". Cicd lsstarii ating lunginlea de 20-35 cm. u r n k i n d ca ~ a r p a n t as% nu nib5 curburi (pe punctul cel mai inalt a1 curburii t f ~ n e s c ramificafii). Lucririle de intretinere a coroanelor se compun tot din schimbHri d e pozifie asociate cu tjieri. mici dar sfnt prezente pc toate categoriile de ramuri. a celor bolnave precum si a celor atirninde care stinjenesc lucrarea solului. de frirusi sau de ~ i p c i ('fig. su'ugrpantelor) prin schimbxri de pozifie. 2) Dacs o ~al-pant5a depssit spatiul destinat coroanei sau a d e p i ~ i t dimcnsiunile celorlalte ~ a r p a n t e . Pentru aSezarea ramurilor in pozifie corect5 se folose~teancorarea de sirmele spalierului. In principal aceasta se realizeaz5 prin: .pc vipci i!~cruci>atr partea superioma a asolui: c .Toti ceilalfi liistari intermediari care nu sint necesari formHrii brafelor se suprim5 sau se ciupesc.Din anul IV nu rnai sint necesare inclingrile lateraie la orizontals sau arcuirile. sau in primavara anului I \ . 1) f n cazul c5 unghiul de insertie ttste necorespunzZtor. . ~i. f n unele cazuri apare dezechilibrul intre qarpante 5au diverse alte p%rfiale coroanei. ci pe menfinerea coroanei in forma ~i spatiul specific.suprimarea ramurilor lacome yi concurente.

15 cm luiigimc. aceleaqi reguli ca prima. La pontii czjunsi hn perioada de rodire ntaxima' triierile de fructificare care se aplicL ramurilor de semischelet ~i de rod au ca scop normarea inciircHturii pomului cu muguri florali yi reinnoirea ramurilor de semischelet $i de rod. pomii i ~ recaprit: vigoarca. T5ierile dc reducfie sint moderate la inceput ~i constau . din anul anterior pe qarpantri sau pe sub~arpant: se va mai face: . fn cea de a doua jumilate a perioadei de rodire vigoarea de cre~terea pomilor scade mult astfel c5. Penttu efectuarea acestei regenerari uSoare. cre~terea. Lucr5ri de intreFere aplicate ramurilor de se~nischelet de rod. La pomii tineri. R e w e importante de care trebuie si se fin%seama in aplicarea tserilor sint : a. in afar5 de obiectivcle precedente se urmHre$te in mod deosebit stimulitrea cre~teriipomului. 2. sint pistrate intregi. ramuri de semischelet in pozifie lateral2 inserate alternativ pe ramura de schelct ~i distanfate la 30-50 cm. . toate ramurile vor fi tiiate in punctele unde au.la inel".10 mm) se reduc la 5-6 muguri florali.ramurile de semischelet subfiri care depz~esc70-80 cm $i poarts 10--15 formafiuni fructifere sint scurtate la 7-8 formafiuni. Aceastri stimnlare se obfine in primul rind prin aplicarca unor triieri de reducfie prccum yi printr-o rnai bun2 nutrifie a pomilor.ramurile de semischelet rnai groase care au 70-80 cm dar asigur: o bun5 circulafie a sevei pin5 la extremitatea lor. Se analizeaz. f n majoritatea cazurilor pomii tineri formeazi un nuinir mare de ramuri susceptibile a deveni de rod ~i de semischelet. Aceasta const5 in reducerea puternic5 a coroanei tiind in lcmn cu virsta de 5-8 ani uneori chiar rnai vechi. AceastP a doua regellerare se % efectueaz: dupj. deoarece fiind umbrite vor da fructe necolorate. fn cazul c5 desimca coroanci estc foarte mare se rnai pot elimina. I. finfndu-se seama in acelayi timp ca diametrul ramurilor t5iate s i nu depigcasci 7-8 cm la pomacee si 5-6 cn: la drupacee.suprimarea de la inel a tuturor cre~terilor pozifie verticals.sint climinate. ramurile de semischelet rnai bstrine de 3-4 ani sint triiate in lemn de 2 ani (reducfie) fn funcfie de spafiul de care dispun $i de vigoarea lor dup5 cum urmeaz8: . obiectivul urmirit prill tgierea de frnctificare este de a obfine o bun5 imbracare (garnisire) a ramurilor de schelet cu ramuri de rod ~i de semischelet. ramurile de rod rnai bltrine de 3-4 ani sint regenerate sau eliminate dup% urmritoarele reguli : . In aceastri situatie tHicrilc clc fructificare trebuie rcduse la minimul necesar limitindu-le la eliminarea rarnurilor anuale cu tendinfri prea marc de crc~tere. dc calitatc inferioar:. . Lucrgyi rile care se aplicFi ramurilor de rod ~i celor de semischelet Pncepind din tinerefe ping la defri~areaplantafiilor. Tgierea se poate face yi dupri aprecierea grosimii ramurilor. nu se va folosi scurtarea pentru a evita Endesirea coroanei. se apreciazi lemnul care are virsta de 3-5 ani $i se reteaz2 deasupra unei ramificafii care devine terminalg. neajunsi incH la rodirea maxim:..alli: festri semne de imbstrinire avansat5 (declin) se poate aplica direct reductia pe lemn d e 5-8 ani. P5strarea tuturor acestora in coroana este indicatH deoarece asig1115 intrarea rapid: pe rod ~i formarea unui mare numir dc fructe ccea ce tempereaz. Efectul unei asemenea regenerHri se resimte timp de 4-5 ani dupi care cre~terile scad din nou. lungimea subsaTantelOr vechi $i se face subordonarea acestora fat5 de noile dimensiuni ale garpantei (echilibrul vertical).in scurtarea ramurilor de schelet tiind in lemn de 3-5 ani.5 cm. ramurile de rod situatc pe latura inferioar5 a ramurilor de schelet.ramurile fructifere viguroase (cu mai mult de 10 mm la baz%) care a u pozitie favorabil5 cre~terii. fn cazul c prima regenerare nu a fost efectuat: la timp ~i pomii m. . f n aceast5 situafie o nouH taiere de regenerare. In aceasti situatie. Ca urmare a acestor intervenfii se PnlgturZ 1 13 pin: la 1/2 din lungimea ramurilor de schelet astfel c volumul coroanei se reduce foarte mult.ramurile dc rod slabe (cu diametrul sub 6 mm la bazi) se reduc In 2-3 mugari florali considerindu-se c2 cle vor putca h r h i in final ntunai 1-2 mere sau pere $i 3-6 prune sau caise. fie imbrHcate cu ramuri de rod.Eliminarea acestora se va face prin supriinarc de . acest r a p o ~ t fiind considerat optim pentru perioada de rodire. este necesara.ramurile dc rod mijlocii (cu diametrul la bazH dc 6. l2starii de prelungire a ramurilor de schelet abia ating 12. ceva rnai severs.ririrea ramurilor anuale laterale la circa 15-20 cm intre ele in vederca transformririi celor r5mase in ramuri de semischelet. in schimb se r2resc ramurile dr rod la 112 din numHrul existent pa ramura pgstratri. Pentru a obfine o buns stiinulare a cre~terilorse recomandi ca tsierca de reducfie s5 fie asociati cu ingriprea solului in toamna precedent: sau in primrivara respectiv:. in unele cazuri. . cre~terileanuale i de prelungire ating 30-40 cm lungime gi reincepe rodirea susfinut2. fn urma acestor luc%ri. de prelungire. pe toat2 lungimea lui. scheletul coroanei trebuie s5 poarte. b. sint cunoscute sub denumirea de tgieri de fructificare. Atit ramurile de semischelet precum $i cele de scllelet tinere (mai ales la pomii tineri) trebuie s5. Ele inccp in paralel cu lucr9rile de formare in pxioada de tinerete apol se continua in perioada de rodire maxim? precuin $i in cea d:: sc-jdere a recoltelor. prin lucr5rile de intrefinere aplicate ramurilor de schclet.i se retine eventual o nou5 subyarpant5. tot dt la inel. pe fiecare ramur5 de schelet incepind de la virf. deoarece cu acestea prezint: pericolul de a da nastere la ramuri puternice in pozifii nccorZspunz2toare .In cazul cri se constat5 o garnisise slab2 este necesari reducfia ~arpantci deasupra unei ramificafii laterale chiar daci yarpanta nu a dep2~it limitele spafiului acordat folmei de coroanz. aya cum se va arzta la triierile de rodire. dacg dispun de suficient spafiu. 0 data cu reducfia ramurilor de schelet se efectueazri $i reinnoirea ramurilor de rod $i a celor . 4) f n funcfie de num2rul ~i lungimea ramurilor formate in urma triierii. Printre ramificafiile noi care se formeaz?~ esist5 ins5 si unele care prin pozifia lor sint favorizate in cre~tere~i pun E n pericol forma coroanei tinzind s H creasci inult. . de exemplu.de semischelet. cu conditia existentei in punctul respectiv a unei ramificafii de prelungire. deci sint reduse la 112. 3) Se analizeaza locul ~i unghiul de inserfie a1 ramificafiilor laterale .diametru de 2-2. La sflr~itul lucrsrii. La sfur~itul lucrririi mugurii vegetativi gi cei roditori trcbuie s r5rninZ H in raportul de 2-3 vegetativi / 1 roditor.

dac5 nu este completati prin interventii manuale. Mecanizarea t5ierii pomilor Lucrgrile de t5iere a pomilor reprezint5 un mare volum de munc5. mai ales dac5 pomii sint puternice. la exteriorul coroanei care. impiedic5 pztrunderea luminii in interior (fig.. + rehldesirea ramificatiilor la exteriorul coroanci succeslve tn anii 1. g .depiX~esc25% din totalul cheltuielilor la ha. T5ierile de corectare Tgierile de corectare se aplic5 poinilor neglijati.. . la inceputul perioadei de rodire ~i mai au incZ cre~teri 3. Pentru ramurile r5mase in coroan5 dup5 r5rire se aplicH principiile tgierilor de fntrefinere. sau degarnisit5.eliminarea coturilor.4. n fn cazul cind coroanele sint prea dese trebuie supriniate o serie de ramuri de schelet. TKierea se face dupK principiile expuse mai inainte adsugindu-se in plus c5 prin tHierea ramificafiilor (fructifere Si de semischelet) se urmgre~te: . cu coroan5 prea deasf. a porfiunilor gituite si a porfiunilor alungite $i degarnisite care ingreuneazs circulafia sevei. 173 u ib n. Lucrarea se Pncepe prin suprimarea v r pe pantelor supranumerare. Dac5 ramurile respective depgvest aceste dimensiuni r5rirea coroanei se face prin suprimarea ramurilor de ordinul a1 11-lea $i al 111-lea care sint mai subtiri. Pentru aceasta se apreciazP ce tip de coroanj. 173 b). vas. 173 a).apropierea rodului de sursa de hran5 (de ramura-mam5) $i forfarea cre~terii mugurilor de la baz5.'T5ierea de rodire se aplic5 foarte riguros in anii cu PndrcPtur5 foarte mare de muguri roditori: ea este foarte redus5 sau chiar se renunt5 complet la tserea de rod in anii cu putini muguri de rod. - 38. Un prim pas P acest sens a fost introducerea foarfecelor pneumatice n care au sporit randamentul ~i au micprat siratitor efortul depus de muncitori. cu uscsturi sau cu numero~i lkstari lacomi. Dac5 num5rul acestora este mare. neccsit5 calificare $i. 2. La 9omii treczcji de perioada dc rodire ma%ima'prin tzierea de rodire. Si sc stabilesc ramurile ce trebuie fnl5tilrate. palrneti etc. corectarea coroanei nu se face intr-un singur an (dintr-o singur5 tiiiere) ci se e~aloneaz5 2-3 ani.3. 38. cu care se l i m i t e d inallfirnea pomilor ~i l5rgimea garducu rilor fructifere (fig. 3. in paralel.Mecanizarea taierilor: . Pentru a se reduce aceste cheltuieli in ultimele decenii s-au fgcut numeroase incerczri de mecanizare a tgierilor. fn prezent au Enceput s5 fie folosite ma~ini bare cositoare unice sau cu ma~ini discuri. piramid5 mixt5.t%iereoarb8" in m a c5reia se f o r m e d o ramificare deasj. cu normarca inc5rc5turii se urmHre~tein mod special refnnoirea ramurilor de semischelet ~i de rod. -wi &tome datorati tiierii ~ . Aceste m a ~ i n i efectueaza . tsindu-le la inel dacP nu depii~escdiametrul dc 5-6 cm la drupacee $i 7-8 cm la pomacee. c -bare cositoarc multiple - . se poate obfine prin tkierea de corectare: piramid5 etajat5 r5rit5. Ele urm5resc in principal fmbunst5firea regimului de lumin5 pentru coroanele prea dese sau ramificarea E coroanele denamisite.

pra~ilele 'continuindu-se numai h lungul rtndurilor de pomi. Atentia trebuie acordat5 atft fn faza de preg5tire a uneltelor cft gi in timpul Iucrului propriu-zis.S.A. ele trebuie inchise $i puse in port-u~elte. Este necesar ca uneltcle s5 fie bine ascufite yi in bun5 stare de funcfionare: foarfecele s5 a i b j arcuri bune. in trecere. nu sint nevoifi s5 string5 foarfecele cu ambele miini). permite circulatia mayinilor ~i a oamenilor in livad5 chiar gi in timpul ploilor. fmbog5firea solului in substanfe organice se poate face gi cu ajuton-11 Pngr?i$Bmintelor verzi. . La netezirea r5nilor cu cosorul trebuie evitat ca degetele sprijinitoare s5 ajung2 in fafa lamei $i la acelagi nivel cu ea. trifoiul incarnat.A. Ogorul negru este sistemd de fntrefinere in care terenul de sub pomi este menfinut f5r5 nici un fel de culturi.A. Intretinerea si lucrarea solului in plantawe pomicole Terenul dintre rindurile de pomi $i de pe rinduri se poate fntrefine ca: ogor negru. gi C. f n multe dintre plantafiile existente in I. corltinliu afinat. Pentm tzieri la inzlfime muncitorii folosesc sc5ri.ncorporate in sol prim. ogoml negru se combin5 cu erbicidarea pc rindurile de pomi. impiedicl eroziunea $i foarte important. numai pe int5rvalele dintre rinduri iar de-a lungul rindurilor buruienile se combat priil aplicarea erbicidelor. f5r5 s5 depun5 eforturi speciale (de exernplu. La lucr5rile de tziere se folosesc foarfeci de tj. f n cazul folosirii ingri$imintelor verzi pe intervale se face sem5natul acestora. R5nile l5sate de feristraie trebuie netezite cu cosorul sau cu briceagul. AlHturi de aceste avantaje inierbarea prezints inconvenientele urm%toare[ concureaz5 pomii pentru ap5 ~i hran5 tocrnai in ~erioadele care pomll au cele in mai mari nevoi (perioadele critice) gi reduc aerisirea solului. ferjstraiele s%aibz minere f5r5 a~chii sau cr5p5turi gi f j r 5 a fi legate cu s i m ? . sint bune: secara. Activitatca cu toate aceste unelte irnpune atentie sporitj. prin c5derea muncitorilor. intr-un buzunar larg al ~ortuluisau intr-un supnrt special. dele cu ploi impiedicg accesd in livadH pentru aplicarea tratamentelor antiparazitire. ogorul negru este un sistem de Pntrefinere a sol~ilui mult fntrebuinfat in livezile din regiunile secetoase. ogorul negru favorizeaza eroziunea ~ 0 l d ~ i perioa?n .vara umLtoare. sc5rile sii fie sufident de solid? ~i s5 asigure o bun5 stabilitate. f n acest iel se evit5 r5nirea miinilor muncitorului $i de aseinenea se evit5 c5derea uneltelor de la in5lfime peste alfi muncitori. cu data este f010sit pe pante. minere comocle ca s2 nu rPneasc5 (eventual Pmbr5cate in tuburi de cauciuc) . Cu unelte bine ascufite $i E bun5 stare de funcfionare muilcitorii pot n efcctua un lucru de calitate. Dup5 utilizarea foarfecelor. f n mod obignuit acestea se seamj. cu rezultate bune. ceea ce determin5 amplasarea rLdHcinilor pomilor aproape de suprafafa solului. Lucrgrile solului in cazul ogomlui negru necombinat cu Pngr5gZmintele verzi sint numeroase ~i se aplic5 atit pe rindurile de pomi c?t $i pe intervale. precum gi in unele I. fnierbarea cu asociatii naturale pe intreaga suprafat5 a livezii este sistemul de intrefinere al solului specific pentm livezile clasice situate in zonele de dealuri cu pante mari cu precipitafii abundente. f n cazul combinHrii ogorului negru cu erbicidarea lucrsrile solului se aplicj. Pentru culturi de toamns. Acestea inl5turH inconvenientele barelor cositoare unice permifind o mai bun: iluminare a interiorului coroanelor (fig. pe teienurile cu fnclinafie mica nesupuse eroziunii. magini de t5iat pe sectoare de coroan5 cu bare cositoare multiple.15 maximum 20 cm. 173 c). fPr%crust5 qi f5r5 buruieni. pentm a se evita accidentele de muncs. urniditate.nH la mijlocul veni ~i se introduc P sol o dat5 cu ar5tura de toamn5. Plantele indicate pentru semrin~turilede var5 sEnt: lupinul galben. Pe terenurile mentinute ca ogor negru este necesar5 imboggfirea periqdicP a solului cu substante organice: o datri la 2-3 ani se administreaz5 cantltali mari (20-30 tone) de gunoi de grajd. fmbinarea ingr%y5mintelorverzi cu ogorul negru inl5tur5 o bun5 parte dintre inconvenientele ogorului negru d a d plantele folosite ca ingrP$minte verzi indeplinesc urm5toarele conditii: au o cre~tere rapid5 gi formeaz5 mare m a d vegetativs. erbicidare. Lucrarea de bae5 este ar5tura de toamn5 fPcut5 cu 2-3 sjpt5mim inajnte de cSderea frunzelor la o adincime care PS nu provoace prea multe r p nste5 mului radicular 12. dar $i in cele cu suficientj. rapifa. Sprijinirea eventual5 a ramurilor trebuie Gcut5 astfel incit mina sprijinitoare s5 nu ajung5 in dreptul lamei foarfecei sau fer5strHului. inierbare permanent5. nu concureaz5 pomii in perioadele critice ale acesto~a pentru ap5 $i substante hrsnitoare. cu cultivatorul sau cu freza.iat pomii pentm ramurile tinere $i ferastraie pentm t5iat ramurile mai groasc. Folosirea sc5rilor inalte in plantafiile clasice poate s5 constituic de ascmenea o surs%de accidente. Exist5 gi culturi de ingfin ~5minte verzi care se seamZn5 toamna pentru a f i .f n fara noastr5.Datorit5 acestor caracteristici. 39. fn aceste conditii sold acumuleazh mult5 ap5 ~i pune la dispozitia pomilor substanfele hrgnitoare necesare. mulcire. fnierbarea cu asociatii artificiale (amestec de graminee) este considerat5 cea mai modema metod5 de intretinere a sollllui in livezile intensive si super- . soia. briccgelor gi cosoarelor.S. iar solul i$i pierde trcptat structura. Pentru evitarea accidentelor este necesar s5 se foloseasc5 sc5ri cu o bun5 stabilitate care si fic a ~ e z a t e mult5 atenfie la fiecare mutare. m5zPrichea p5roa5. hrisca.P. s-au experimentat $i se folosesc. Acest sistem frnbo~sf e$e solul E substant e organice ( ~ r i n n descompunerea r5dZcinilor). fnierbarea permanent5 este un sistem de intretinere a solului care const5 din menfinerea terenului de sub pomi in intregime sau numai pe intervale ocupat cu asociafli naturale sau artificiale de ierburi. Al5turi de aceste avantaje. seradela. f n timpul vegetafiei se apllc5 4-6 pragile cu grapa cu discuri. culturi intercalate. la stafiunile Trustului de cercetare. inginerie tehnologic5 gi productie pomicol5. ogorul negru are inconvenientele cZ materia organic5 din sol se descompune repede. lupinul albastru. fasolifa. menfine o htructur5 bun5 a solului.

E timpul Enfloritului si a1 cre~teriiintense a 15stasilor. conopid5. sc aplicii solului lucrzrile solicitate de acestea. iarba de Sudan etc. inginerie tehnologic5 $i .s f n t prin incorporarea in sol sat. .nilor $i tractoarelor. Pentru culturile intercalate sint indicate plantele prz~itoare talie mi&. 40. pentru diferenfierea mugurilor de rod $1 pentru coacerea lemnului. mazPre. Se Inierbeazg fie 1lumai intervalele. primul an dup5 plantare.j. i I 20 40 Dozele respective se aplic5 de-a lungul rEndului pe o f i ~ i e 1. Culturile intercalate constituie un sistem de Entrefinere a solului in care spatiul dintre rindurile de pomi este ocupat cu diferite culturi agro-alimentare. fie din paie. rnai pufin fmbogtirea solului in substant5 organicz. Pentru unele culturi. pomii consum5 mult rnai multe substanfe hr5nitoare decft E perioada de tinerefe. Ele constau din siparea la cazma toamna ~i pra~ile repetate in t i m p d verii pentru a menfine sold curat de buruieni ca $i P cazul ogorului negru. E l poate fi folosit de asemenea ~i pe tercnuri cu pant5 rnai mare cu condifia ca acestea s H fie terasate. trecerii repetate a ma$. pomii au n nevoie de mult azot. ' In cazul apliczrii mulcirii lucrzrile solului sint mult reduse. format fie din iarb5 cosita din livad5. fn zonele cu precipitafii suficiente (soluri podn zolice $i brun-ro~cate)sint necesare. Cantitzfile de ingr5g5minte se calculeaz5 in functie de conditiile enumerate rnai sus $i diferH mult de la o plantatie la alta. f n livezile sl. fosfor ~i de fructe in 30-35 kg potasiu substant5 activ5 la ha. In lungul rjndurilor de pomi sold ae menfine curat de bumieni. de indeosebi legumele (cartoii. Sistemul de intrefinere cu culturi intercalate este potrivit pe terenurile cu inclinafie mic2 pin5 la 20%. In fiecare an. Ierburile rczultatc la coasP se a$az5 in lungul rindurilor sub form5 de mulci.intensive cu sistem de irigare. in general mai multe fngrggminte dectt E zonele secetoase (cernoziomuri). Este un sistem de intretinere modern care asigur5 distrugerca buruienilor prin aplicarea erbicidelor. kg/ha) n Virsta pomilor ani K O . Ca norme orienlabive se consider5 c5 in plantatiile tinere infiinfate in terenuri bine pregstite $i bine ingrg~ate. se evitH tasarea $i distrugerea structurii solului dato~itj. primgvara. in care gi cerinmulte substanfe hrgnitoare ~i mult5 ap5 in aceea~i tele pomilor sSnt mari (cereale. bob. imbog2fe~tc solul in substanf5 organic5 ~i impiedica eroziunea. cit $i in diversele lor perioade de virstg. de toam& cPnd se introduce sub brazdg mulciul. se menfine un timp lnai indelungat materia organicx datoritz faptului c5 solul este mai pufin mobilizat. ~ h ~ n ~ % ~ . potasiu. lucr5rile solului se aplic5 numai pe un cerc in jurul trunchidui. se poate in renunta la i n g d ~ a r e . F o s f o d yi potasiul in schimb sint necesare in-a d ~ u a jumstate a verii. Mulcirea este un sistem de Sntrefinere a solului. cum sint ~Hpp~unii. Tdelul 17 Doze de fngril$hinte chimice i plantatiile tinere (substant5 acHv5. castravefi.O m de 15fime. fie intreaga supraf af5. Culturile intercalate se inszmhfeazi in acest caz pe platforma teraselor. o praqil5 primsvara dupz care umeaz5 aplicarea mulciului.). Asemenea culturi se pot face in perioada de tinerefe a pomilor. previne inczlzirea puternic5 a solului. Aplicarea fngr%q%mintelor livezi in Particularit5$ile aplicPrii ingr+imintelor. Trustul de cercetare. 60-80 kg fosfor $i 120-180 kg potasiu substant5 activg la ha. Liifimca acestor benzi ncocupate de culturile intercalate se mjrcgte an de an pentlu a cvita concurenfa acestora cu pomii. Du$d intrarea $e rod a pomilor cantitgtile de ingr5Gminte se stabilesc in functie de producfia previzibilil $i fertilitatea natural5 a pomilor. fn livezile irigate din zonele secetoase. Nevoile p o m i l ~ ~ f a f . 0 ar5tur. pentru formarea fructelor $i pentru asigurarea creyterilor normale. in cursul unui an. Pe mijlocul intervalelor. practic5 gi mulcirea cu folie de polietilena care se prezint5 avantajele enumerate mai sus.perintensive nevoile de ingr575minte s h t rnai mari decit in cele intensive. 32 64 1 7. dovlecei. f n perioada de rodire. care la rindul lor au nevoi rnai mari decPt livezile clasice. Nu sint potrivite pentru culturi intercalate plantele care extrag din sol peri0ad. n dozele de IngrS$minte sint rnai mari declt in livezile neirigate. Nevoile pomilor $i arbu~tilor fructiferi de p-incipalele elemente nutritive: a ~ o t . 12-15 kg. n Pentru a imbungtgti condifiile de aerisire a solului ~i pentru a micpra concurenfa ierburilor este necesarg gr5parea telinii primsvara $i cosirea repetat5 a ierbii E tot cursul anului.150 kg azot. putin r5spindit E fara n noastr5. Acestea prezintg avantajele cL se reduce mult forla de munca necesara pentru distrugerea buruienilor.isf5cute a Sngr5$mintelor organice sau chlmlce. n In cazul inierb5rii cu asociatii artificiale folosit5 in livezile irigate intensive $i superintensive.fosfor. In cazul acestui sistem luc6rile solului se reduc la minimum : o ar5tur5 de toamn5 $i eventual mzrunfirea ~i nivelarea inainte de aplicarea erbicidelor. pentru a reduce concurenta se cosesc ierburile de rnai multe ori pe an. de indat5 ce Pnafimea ierbii ajunge la 12-15 cm. acolo unde sc cultiv5 plantele intercalate. fasde. i . Erbicidarea. Const: in acoperirea solului cu un strat de 15-20 cm. inainte ca radacinile lor s?i fi impinzit tot terenul dintre rinduri qi fnainte ca volumal coroanelor s5 ocupe tot spafiul. pepeni etc. variazz. prin 1ucrHrile indicate fn cazul ogorului negru sau prin erbicidare. Este foarte bun pentru ca impledic5 evaporarea apei din sol.producfie pomicoE recomand5 umZtoarele cantit5fi de ingrsggmlnte f n hvezlle Intensive ~i superintensive pentru o productie medie de 20 t /ha: 100. d e ~ . prccum ~i c5ygunii ~i arbuqtii fructiferi.5-2.arz5. \.). Pentru fiecare 5 tone se mai administreaz5 cite 20 kg azot.f n anii um2tori este ins2 necesar5 aplicarea ingrH$rnintelor chimice in dozele indicate in tabelul 17. In cazul inierbzri permanente cu asociafii naturale In livezile clasice. pleav5 etc.

Este potrivitz pentru livezile tinere in care solul cste lucrat ca vgor negru. n f n g r 5 g a r e a E n g r o p i se apli& Pn livezile clzsice. aplicarea lngrrigimintelor se face prin PmprP~tiereape intreaga suprafat5 sau printr-una dintre metodele de Fngrggare localj. piersic ~i c8p$un.luna iunie in preajma declanv5rii acestui fenomen la 45 de zile dup5 inflorit. Metodele de ingrz~arelocaE sint destul de numeroase.si pent" c s p p n .e. ctt ~i pe rod. chiar dacii slnt mai dese. ffigra'sarea $e tntreaga sufirnfatd se aplicz P livezile intensive $i supern intesivc. f n g r B g a r e a ? n f i. Pnierbate. cultivate in zonele de silvostepP l i step:. I l i m e a este justiticatl de asemcnea pentru livezile de prun culti~ratein step%. De preferat ca ingrx~area cu ingrri~gminteorganice sFi coincida cu anii cind pomii sint foarte incarcati cu r n . Cca de a doua ingrriqare suplimentara are rolul de a favoriza diferenfierca mugurilor de rod pentru anul urmstor ~i trebuie aplicatl Pn. Administrarca azotului dup8 Pnflorire favorizeaz5 P schinlb cre~tcrcaliistarilor ~i sporepe n suprafata asin~ilatoarc datoritP cregterii numHrului total de fn1w. Metode de ingrgsare. nu . inierbate situate pe pante. administrarea a 20-25 t !ha gunoi dc paslre sau 40-50 t/ha gunoi de grajd. cu conditia executsrii gropilor in pozitii diferite fa$$ de anul anterior. fngrHy~mintele rHspPndesc pe suprafata cercului lucrat yi se tncorporeazl se E sol pxin skpatul cu cazmaua.0 dat5 la 3 ani se recomand5. rcduclndu-se pericolul de alter:lanf% a rodirii. 1n g r 5 9 a r e a p e c e r c u 1 de sub coroang se foloseste atit Pn livezilc tinere. urinB etc.h de rod.imintele organice din norma anual5 (gunoi de grajd. E anii in care pomii sint IncSrcafi exage~at muguri n cu de rod. c?nd solul dispune inci de suiirientn umiditate chiar in zonele de steps. f~~ra'prea local2 se aplicri in livezile clasice cu pomii plantati la distante mari.dare trebuie umectat solul la mare adlncime de 0. f n functie de sistemul de htretinere a solului in IivadP. prima ingr8yare suplimentari se aplic: dup5 inflorire $i legarea fructelor. cais. Ca urmnre. dc asemenea. Acestea se administre=& in doul etape cind pomii au cerinfe deosebite: prima tngr5~aresuplimentars are rolul de a favoriza inflorirea ~i legarea fnictelor.8 m in cele p a rod pentru ca apa s5 ajungri la majoritatea rsdicinilor. @r.). Metoda poate fi utilizatz 111 fiecare in an. toate iingrl. 175) qi permit introducerea ingr%$imintelor la aceea~i adincime ca $i in cazul i n g r l ~ l r i i ganturi. 'precum $i crcstcrea 15starilor. Cu accastz ocazie se administreazi ultima 113 din n o m a anuals de ingr5g%lnintecu' azo'i.5 m h livezlle tinere ~i 0. fecale etc. f n sezonul urmitor de vegetafie. must de gunoi de grajd.). de pLsari. se qlicL ingd-inte cle u7or asimilabile. Const5 in saparea unor gropi agezate altern in zonele cu cele lnai multe r5d6cini absorbante. 3 i i este o metodH intennediarz (fig. Prin absents azotului in timpul infloritului se limitcazz numrirul de flori legate. fncorporarea lor in so1 sc obfine printr-o arZtur%. Gropile pot f i dreptunghiulare (fig.iminte cu azot. Asemenea ud5ari . Irigarea plantatiilor pomicole Irigarea este o misura agrotehnicz necesarQ indeosebi pentru speciile: mar. +' 4 1. pe terenuri in pantii. in care se Iucreazl terenul nurnai fn jurul pomilor. in zona cu cele mai mulee radacini absorbante. La majoritatea speciilor pomizole prima ingrggarc suplimentar: se apIicZ cu 4-5 slpt5mini Pnainte de Enflorit. In anii normali cire~ul d + u l nu au nevoie de irigare deoarece fructele si lor se coc repedr. este faptul ~5 la o . Caracteristic pentru irigarea pomilor. Const5 in irnpriytierea h g r l $ k i n t e I o r pe fiqii late de 1. compost. dcoai rcce r5d5cinile lor impinzesc intreg jntervalul dintre rinduri.7-0. Cu aceast5 ocazie se administrcazj circa 113 din nonna anualii de azot. Udjrile cu cantitjti mici de a p j care umecteazg numai stratul superiicial a1 rolului n u ajut5 pomilor. La msr $i pzr. cu efect rapid (ingrZg.3-0. precum $i "m livezile clasice daca solul este intretinut ca ogor ncgru sau cu culturi intercalate $i dac5 pomii sPnt a j u n ~in pericada de rodire.s5mintele chimice cu fosfor ~i potasiu ~i 1 J3 din nolma a~lualii azot. u Epocile de a$licare a ing~i~a'mintelor urmHtoarele: toamna. 174) sau circulare (fig. sc crccazi conditii pentru o mai bun5 hranire a fructelor legate. o dat5 stnt cu a d t u r a se aplicg ingrii~area baz5 la care se Incorporeaz5 in sol toate de IngrriS.s m P lungul rindurilor de n pomi. 176).

solul re va afina. Udarea iw copci. La pomii a j u n ~ in perioada de i rodire nevoile sint mult rnai mari $i anume: speciile cu Pddgcinare ma1 superficial5 (mar altoit pe M9. in aceastP epoc5 udarea este obligatorie. 177).ourilor de rod. piersic) au nevoie de 500700 m3 ap5/ha la o udare pentru speciile cu inr5dPcinarea rnai profund5 (mrir $i pHr altoit pe franc) se folosesc 800. cu 700-800m3 de ap2. Suprafafa inundatH se delimiteazii prin mici digulefe de pHmint (fig.- \ \ Fzg. Se folose$te rnai ales in plantatiile tinere $i in cele intelenite. in luna iunie. . la soiurile de drupacee cu coacere timpurie (cais. inainte de dezmugurire . udarea se aplic5 numai dac5 a n d este secetos ~i solul nu are suficient5 umiditate . in luna iulie. la ha.epoc5 de udare. hevolle de ap5 ale pomilor variazH proporfional cu virsta. Distanfa intre brazde va fi de 0.U d a r a prin lnundare . deci udarea nu este necesar5 .50 m in soluri u v a r e ~i de 0. brazdele se vor trasa e.2. in aceastz epoc5 udarea este obligatorie. De-a lune gul rindurilor de pomi se deschid cu plugul brazde adinci de 15-18 cm ~i lungi pin5 la 200 m.1. piersic). Udarea prin as$erszrcne (ploaie artificial5) se poate aplica chiar $i pe terenurile cu microrelief frzmfntat. 178 .s.ultima . apoi se l a d s?i se infiltreze. in copci. Are dezavantajd c i se taseaz5 solul ~i se formeaza o crust5 puternic5.provoac5 ridicarea rHdHcinilor pomilor rnai la suprafafa ~i favorizeazg distrugerea$r de ger.de aprovizionare" a solului este situat5 in luna noiembrie. . h acest caz apa se va repartiza numai pe suprafata proiecfiei coroanei.in fenofaza de diferentiere a mu. aceast5 udare trebuie aplicata cu 2-3 s5ptHmini inainte de coacerea fructelor pentm a se evita crgparea lor . Udarea g brazde este cea mai economic5 ~i rnai mult folosit5. in aceastg epocj se udP fns5 numai in cazul c5 solul nu are suficientj umiditate acumulat5 din z5padH. de-a lungul curbelor de nivel (fig. brazda de ling.prim5vara devreme. fn vederea udsrii terenurilor inierbate brazdele se amenajeaz5 inainte de semjnatul ierburilor astfel c5 dup5 rzsarire brazdele vor fi fntclenite. in luna martie.1. Pe aceste brazde se conduce apa iar dup5 ce solul s-a zvintat se niveleazH $i apoi se p r 5 ~ e ~ t Pe terenurile in pant5. in timpul iernii sau de secet5 in cazul c5 nu se rnai fac irigri. Metode de udare. pentru a se evita formarea crustei..1 000 m3 ap5 la ha la o udare iar plantafiile de arbuvti ~i cjpguni au nevoie in perioada de rodire de ud5ri cu 300-350 m3 apP la ha. Pentru administrarea apei de udare se folose$te una din metodele: pe brazde. fn caz de seceti in aceasiz epoc5 sc 1id5 pomii . Dup5 irigare $ infiltrare. Udarea $ria inundare este folosit5 rnai ales pe terenurile plane $i cind avem sigurantz c?i apa se va infiltra uSor.E fenofaza de sfir~it cre~terii n a fructelor pomaceelor. Pc mijlocul intervalului de pe rlnd se face un ?ant de distribuire a apei. in lunile august ~i inceputul lui septembrie . prin ploaie artificial5 sau prin picurare.O m in solurile grele . . numitH ~i . . . pomi s5 nu fie mai aproape de 1. Epocile de udare coincid cu perioadele critice ale pomilor pentru ap5 $i sint urmatoarele : .in fenofaza cresterii intensive a l$starilor. deci in perioada de repaus a pomilor $i se aplic5 numai dac5 toamna a fost secetoasz. 178). Pomii tineri au nevoie de 250-350 m3 de ap5 la o udare. legat prin rigole de cercurile din jurul pomilor. pentru soiurile de cais ~i piersic cu coacere tirzie trebuie h a t 5 de asemenea precautia de a uda cu 2-3 sjpt5mini Pnainte de coacerea fructelor . in aceast5 lung cad 70-80 mm precipitatii. Cercurile din jurul pomului vor fi limitate de un digulet circular spre a retine apa. c:ercuri sau inele se face in jurul pomilor aSa cum se vede in figura 179. pPr altoit pe gutui. . in anii normali.5 m. prin inundare.dup5 legarea fructelor la sffr~itul aprilie (drupacee) sau inceputul lui lui mai (pomacee) . ceca ce echivaleaz5. pennite mecanizarea lucrarilor solului. La acest sistem apa inund5 suprafata dintre rindurile de pomi.

2 Principalii diun5tori $i principalele boli ale pomilor sint: Pa'ducltii lestopi $i i mod spedal PZduchele d i f ~ a n Jost. Rezultate bune in acfiunea de protejare a pomilor se obfin numai d a s se apli& toate ~njsurile. profits de sursa de hran5 abundentH $i continu5 s l se inmulfeascH cu mare rapiditate dind adevzrate explozii de populafii care pot s distrug5 total recoltele.Pagubele produse de acest d5unHtor pot ajunge p f n j la 98. insecte $i apoi in ordine descrescind5 piianjeni (acarieni).ie usucB $i cad mic$orfnd suprafafa de fotosinteza gi c:lt. Majoritatea agenfilor fitopageni sint ciuperci. fizico-mecanice. BZ~icarea frunzelor de $iersic este de asemenea. diun5torii $i agentii fitopatogeni o data instalati in livadz. provocatl d e o ciuperca. fHr5 aspect $i nu se pot pastra. Putregaiul. Aceste mHsuri sint clasificate fn: mlsuri de carantins. Din o d e depuse la suprafafa fructului apar larve care pstrund in fructe. apa se adunH in porfiunile nrai joase unde cre2az5 exces de umiditate iar in porfiunile mai inalte pomii sufer5 rle lips5 de a&. iar diferentierea mugurilor pentru anul urm5. florile avorteazs. Pa'ialzjenii se hrsnesc cu seva pomilor pe care o sug fixindu-se pe frunze $i pe pedunculii florilor $i fructelor. AceasE metods necesit5 ins5 investifii mari ~i oblig5 la o bun'a nivelare a terenului. Dac% sfnt cont~minate mai tirziu ajung la maturitate dar s h t deformate.tor este redus2.100 % din flori..ci hrsnirca pomilor. Pe terenurile denivelate.ciuruitZ" $i cu capacitate de sintezs redilsii.-8 cad. I . Datorit5 faptului c5 pomii rgrnin pe acela~i teren timp de decenii (deci nu se poate aplica asolamentul ca la culturile anuale).in complex". Pomii puternic atacafi se usilc5 incephd de la virf spre bazii.Fig. Aceastj. Fa'inarca este de asemenea provocat'i de o ciupercg ce atac5 mugurii. b r u ~ t~i mumificrra frzlctelor apare. se i Speciile aparfinind regnului vegetal sPnt numite age+ fitopalogeni iar modific5rile produse asupra pomilor se numesc boli infec!iouse. cit ~i la dnlpacee $i provoach mari pagube mai ales in anii cu mults umiditate. Prin carantin2 fitosanitarg seunn& r e ~ t eevitarea tuturor posibilitlfilor de riispindire a bolilor ~i d&un5torilor. Fructele atacate in fazz tin%. brun-negriciclase. pe suprafata ciirora apare o pulbere albicioasz dup5 care se usuc5 ?i cad.fiide rodire a pomilor. Ele se hrsnesc cu fn~nzele pomilor. lzstarii. biologice $ chimice. Exist5 Ens5 multe specii d51-xnjtoare impotsiva cirora trebuie luate m5suri de protecfie. bacterii. dared prilt picurnre este o metods prin care apa este condusi prin tuburi de mase plastice la fiecare pom ~i distribuit: sub form5 de piczturi. fn aceas?%enurnerare am cuprins numai daunltorii $1 bollle mai importauti ~i mai rispindifi care produc pagube mai mari. frunzele. m5suri agrotehnice. I 1 Mkuri de carantin& fitosanitarg. Ga'rga'riia florilor de ma'r p de pa'r provoacs mari pagube celor d o 6 specii i deoarece adulfii $i mai ales larvele se hr5nesc cu organele interne ale florilor din mugurii inc5 nedeschi~i. Pentru protejarea plantatiilor pomicole Empotriva bolilor $i dZun5torilor. fructele r5min acre iar diferentierea rnugurilor de rod pentru anul unn5tor este stinjenit5. Ca urmare recolta scade. Neglijarea uneia sau a mai multor verigi din acest complex duce la diminuarea efectelor m5surilor aplicate si " final la dezvoltarea bolilor 5i diiunltorilor h detrimentul producfiei. Ra$Z. virusuri sau micoplasme. A 42. Yigoarea pomilor atacati scade. metod5 utilizeaz: in modul cel mai eficient apa dind mari sporuri de recolt5 comparativ cu celelalte metode. Omizilc defolialoare care atac5 toate speciile pomicole sPnt de asemenea larvele unor fluturi. ajungind pfn5 la seminfe pe care le consumH. se aplic5 En complex de miisuri prin care se u r m s r e ~ t e mentinerea s%nZt%fii 7i a ccapacit5. F~unzelcatacate .Udarea in copci utilizeaz5 rnai bine apa ~i in afar5 de umezirea solului creeazL umiditate ridicatz in aer $i spal. pe pedunculul floral. In tara noastr5 a fost experimentat2 cu rezultate bune fiind indicat5 pentru zonele cu soluri nisipoase. atit la pomacee. deoarece boala se dezvolts 5i in depozite. Protejarea pomilor lmpotriva bolilor si dGuniltorilor Pomii $i a r b u ~ t i i fructiferi constituie sursa de hran5 sau sediul de dezvoltare pentru un numir extrem de mare de organisme. viermi cilindrici (nematozi) $i chiar mamifere (rozstoare). Afidele sou . 179 . Pomii puternic atacafi pierd frunzisul.fiuricii verzi atacz toate speciile pomicole fixindu-se pe dosul frunzelor ~i pe kstarii tineri pentru a suge seva. Viermii frzcctelor sint de fapt larvele unor fluturi. Ciuruirea f r u ~ z e l o r la drupacee este provocat: de o ciupercH a cbei prezenfk este marcats prin aparitia pe frunze a unor pcte circulare brune care pin5 la urms se desprind ~i cad lHsind frunza . Fructele atacate cad. animale sau vegetale.'care provoac5 pomilor mari pagube reducind cantitativ recoltele $i depreciindu-le din punct de vedere calitativ. frunzele pomilor de praf miqorind temperatura acestora.zzd rna'rz4lui p i $ Z Y Z ~ Z * ~ provocat de o ciuperc5 ~i se manifest2 este pe frunze. Speciile aparfinlnd re-gnului animal numite dEuizcncitori sint.feducind prin aceasta suprafafa de sintez5 ~i provocind PnrLutBfirea conditlllor de hrana pentru fructc si pentru diferentierea mugurilor de rod. Pagubele provocate de a c e ~ t i a numesc dnulze ~i in unii ani pot s cornpromit5 total recoltele. ye fructe ~i chiar pe ljstari prin aparifia unor petc.. in marea lor majoritate. pomacee $i drupacee. dsunitori foarte n S periculo~i care a t a c j toate speciile pomicole. florile ~ifructele rnBrului. iar diferentierea mugurilor pentru anul urmztor este compromis'i.

.fungtt?de. cele mai im~ortante : sint . Dintre mLsurile agrotehnice cu rol important in combaterea bolilor ~i dgunZtorilor. care congindaci.strfngerea gi arderea fructelor mumifiate precum $i a frunzdor rsmase prinse de ramuri toamna limiteazg Pnrnulfirea putregaiului fructelor 9 a multor omizi defoliatore-: ~ .). Toate metodele enumerate mat inainte COntribuie substatial la reducerea populafiilor de pa-lfl a n l m e $1 vegetdi ai pomilor.p%s&ri chiar mamifere care paraziteaz& sau se ~i hrgnesc cu daunatorii culturilor. Toate 1ucrHrile agrotehnice aplicate in pepiniere qi livezi contribuie la crearea unor conditii bune pentru cre~terea dezvoltarea $i pomilor $i prin aceasta la obtinerea unor plante viguroase. pupe. Metode chimice.gZut in urnla constitule. Prospaltella +erniciosa paraziteaza pzduchele din Sari Ijos~ etc. Ace9ti du$rnani nzturali sfntapoi raspfnd$i in livezi. l a y e . Un dt grup important de insecte igi d y u n ousle in larvele. . a @rgarifei florilor de mHr. pHduchele din San Josd. Dintre insecte deosebit de folositoare sint : buburuza cu 7 puncte (Cocci*ella). Astfel in uncle tgrl se fac deja cdturi de Cdccinelja care sfnt apoi distribuite pomicultodor. insec~e. pupele sau h i a r adliltii unor specii dBun-2toafe pomllor: Albhelin~smali paraziteazL n&duchele lines. ~~~ z . virozele etc . ai cultivatonrlui trebuie !avorizati in dwoltarea lor prin Ace$ diverse -enaj%ri. sHn5toase $i cu o mare rezistenfl la atacul bolilor $i d5un2torilor. f n interiorul tgrii prin inspectoratele fitosanitarr teritorlale. Brliele capcan%se Ca$tarea insectelm cu brlie ca)cani confectioneaH din diverse materide (carton ondulat. Lucrarea se face dimineafa cinddLun!tqrii stau amortiti pe flori $ifrunze g c h d pot f i rcuturafi pe prelate $1 apol dlst"$l prln ardere.Inelele n cleioase agezate pe t ~ ~ n csint utllc in combaterea cotarllor ~i a dtor hi insecte care urca in coroanaRzZuirea tyu. Dintre acegtla :el ma1 importanti &t:. . vrabii. Astfel: .stringerea $i arderea frunzelor ciizute toamna lmpiedid Gmuljirea rapHnului . Adunarea insectelor este un mijloc mecanic prin care se pot reduce rnult atacurile ckr&bu$uluide mai. Astiel. cu atit mai mult cu cit ele nu neccsitii mijloace speciale. omizi. a fluturelui auriu $ a d t o r daun&tori.dezinfectarea uneltelor folosite la tHieri ~i dtoiri impiedicg transmitcrea virozelor $i a bacteriilor. --Aplicarea tdieriior de intrefinere ~i fructificare anlelioreai5 condifiile de iluminare si aerisire a coroanelor limitind prin aceasta dezvoltarea bolilor. hirtie de impachetat. Pgduchele din San Josd). In asemenea terenuri se dezvolta cancerul riid5cinilor (Ag~obacteriumtwmefacie~s).~ c . ilcuste. privighetoare.Alegerea terenului La infiinfarea pepinierelor sau a plantatiilor trebuie evitate terenurile cu umiditate multa sau cele ocupate anterior de pomi despre care se $tie c5 au fost atacati de anumite boli sau dgunztori. ~ ~ acflune. Unele dintre lucfirile agrotehnice au ins5 un rol deosebit in impiedicarea inmulfirii parazifilor (preventiv) $i In uneIe cazuri chiar in distrugerea parazitilor (curativ). li se hrana in timpul iernii sau se fac chrar d t u n artlflclale pentru i m ~ tirea dqmanilor natur&i ai insectelor dgunatoare pomilyr.Aceasta s e baLeazg pe folosirea unor substante c h i r n i c e . leu1 pSduchilor ( C r y s e a vulgaris) care re hr5nesc cu pzduchii de frund. M t u r i agrotehnice. iflele ~leioase. a gindacului pgros etc. a ramurilor altoi sau a fructelor nefnsofite de certificatd fitosanitar tocmai in scopul limitgrii posibilitafilor de extindere a bolilor $i diiuniitorilor in zone neinfestate pin5 in prezent. cele cu actiune toxic& a n p r a bacternlor. La punctele vamale de frontier5 se exercitH controlul produselor care intr5 in tar5 In vederea 2mpiedicHrii pHtrunderii noi parazi@ inexistenti in prezent. cele care distrug .Avritwra de foamn2 contribuie la distrugerea unui mare numHr de parazifi vegetdi $i d5un5tori animali (larvele c%riibu$ului de mai $i viermii sirmil) gi impiedicz cuibKrirea soarecilor. ciocgnitoare. purecii de frunze). rfndunele etc. se controleazi3 materialele vegetale eliberindn-se certificate fitosanitare de liber5 circulatie numai pentru acele loturi care nu sint infestate sau infectate cu parazifii declarafi periculogi (ex:. se fac adSpostur? ~ e n t r u psssflle Insectivore. liliacul. licheni sau de ritidomul in care au fost depuse oug.iupercile.Ore iigoi. un mllloc de a diminua popul n t i i l e de dgunztori. . -. adunarea $i. . Legislafia fitosanitarH din tara noastrii interzice circulafia materialului s5ditor. nematocidele sint tovlce pentru nematozl E . . Clildura ca factor fkic a t e folosit5 pentm producerea materialului sgditor liber de viroze Plantele furnizoare de ramuri altoi sau stoloni (&p$uni) sint cultivate la 0 temperaturs ridicatg care pr+ duce inactivarea virusurilor. .~ e a dugmanilor lor naturali: bacterii. . In zonele cu' utniditate relativz ridicat5 a aerului se dezvolts numeroase boli printre care foarte p5gubitoare este rapanul marului $i plrului. ocaricid~ sint numite ~ l Care dlstrug acanenll.Intretivzerea lerertului culat de buruietti impiedics fnmulfirea parazifilor care folosesc buruienile ca gazde intermediare (pgianjenul ro?u.cchiu12ri ~i a $aupantelor de mu~chi. Aaunarea $ distrugerca briielor capcan5 impreung cu insectele cuibirite in ele contribuie la reducerea populafiilor daungtoare E a?ul ~m?itor. Cornbaterea bolilor ~i d!un5torilor pe talc biologicg are 0 mare important5 qi se bazeaz5 pe f o l o . t?xlcL asuPra Parazitior. plduchii verzi.c~utfndu-sea se delimita anumite zone-focare In care se vor concentra acfiunile de distrugere a parazitului. prunelor. graur. Metode biologice.aplicarea 1ucrHrilor agrotehnice respective s5 capete un caracter obligatorlu in acfiunile de combatere. pinza de sac) $ se a p z &pe trunchi oferind condi!ii bune p e n t n apearea la iernat a viermelui merelor. care consum%in timpul noptii numeroase lnsecte: ariciul. fluturi. Carant$a fitosanitar5 se exercit5 in punctele principale de circulafie a materialulul pomicol. in mod deosebit PZ~Zyile~nseCtie. znseclicidele omoar& e inscctele.?rderea a tot ceea ce a . Aceste svbstanfe sint d e n m i t e ! functle de parazl$?l n de care togce: b a c b rici&.taierea ramurilor bolnave $i arderea lor impiedicl fnmulfirea multor paraziti printre care $i Einarea msrului.Igiena -cullurala' cuprinde toate interventiile prin care se urmgre~te inlaturarea surselor de infecfie ~i distrugerea posibilit5tilor de trecere a parazifilor de la un an la altul. ciuperci. . cum sint cancerxl r?id5cinilor. Aceasta face ca . de asemenea. motiv pentru care sPnt foarte economice.Folosirea materialului scidifor slilta'tos tmpiedic5 rssplndirea rnultor parazifi. ' . Cea mai eficient5 metoda de combatere care P a t e alunge chiar la distrugerea cmpleta a d~uni5toriloreste ins5 metpda chimi~g. ----Met& fizico-mecanice.

in ambalajele originale si migcarea lor (intrgri sau ie~iri)\:a fi notat5 in registrul de substante toxice.i imbhiezc organele pomului. chiar mortale.ite cu past5 fosforat5. nu se fumeazz.0%. In gmpa produselor netoxicc pentru albine intri: produsele pe bazP de sulf ji cupru. I n tkhnologia actual5 a combate?: bolilor $i dHunHtorilor in decursd unui an se aplic5 pin5 la 16. Tralamntele d e v a r l sint cele rnai numeroase $i necesiti o atentie rnai inare atft in privinfa concentratiilor cit gi a tehnicii de lucru datositri faptului cl pomii. Sobolanii ce trriiesc fn apropierea apelor curgbtoare ataci mai ales plantatiile tinere hfintate pe maluri 3n apropiere. zeama sulfocalcici 28-31° Bd in concentratie de 20% $i zcama bordelezri 3-5%. cind temperatura este cleasupra lui O°C pentru ca solufia s se usuce. Pentru evitarea pagubelor este necesar ca intre centrul gospod2resc a1 intreprinderii ?i plantafie s5 se mentin5 continuu o band5 dc tercn arat prin care yx~recii pot s5pa nu galerii . adjposturi de animale. sint foarte sensibili astfel cP foarte ujor pot ap5rea arsuri pe frunze $i fructe. Pagube mari provoacii ~oarecii yobola~rii 9 care rod coaja tulpinii in zona coletului gi uneori rod complet rsd5cinile. icpurii $i goarecii pot provoca mari pagube in plantatiile tinere de pomi gi in p~pmiere. I care va face periodic instructnjul de profecfia muncii cu muncitorii. de primivara gi de varz. hirtie. . alimcntarca ~ifumatul in interiorul magaziei . trestie) sau pot fi badijonati cu substanfe iepurifuge. situate la cel pufin 100 m de locuinfe. oiganofosforicc in concentrafiile indicate de fabrica producMoare. ?n functie de perioadele in care se efectueazs tratamentele sillt impirfite in: de iarni. la tratamentele efectuate in timpul infloririi este necesar s5 se anunfe apicultorii prin toate mijloacele posibile pcntru a lua mZsuri de protejarea alhinelor (inchiderea stupilor sau transportul in altP zon. prin ingestie (arseniatii. Din cauzS c5 toxicitatea acestor produse poate produce accidente grave.acfiunile do protectia l~lantelurcu substante toxice se vor &esf%$ura sub permanents indrunlare : unui tchniciall cu pregatire corcspunz5toare. T~atarnenbelc iarnh se aplicP in timpul repausului pomilor cind ace$tia de suporti concentrafiile mai mari necesare pentru combaterea fomelor de rezistent5 in care se gkcesc divergii paraziti. Anterior tratamentelor. Datcle acestor tratamente. cu difcrite pEgi deschise. Stropirile d e var5 s e fac printr-o pulverizare foarte fin5 astfel h c i t s% se realizeze un fel de ceafP (aerosoli) care s5 se ayeze intr-un strat fin pe toatr organele. Pentru plantatiile superintensive ~i intensive cu num5r mare de pomi l a unitatea de supsafzp.depozitarea lor s5 se facZ in magazii construite din materiale neinflamabile.substantcle toxice nu vor ii clibcratc din magazie dccit cclor care au semnat fiya de inst. Se folosesc: zeama sulfocalcicP 2%. . przfuirea galeriilor cu Derotox sau cu alte raticide. . re vor continua p h i in jurul orei 11 cind temperatura se ridic5 prea mult gi poate provoca arsuri. fungicidele de origine vegetal5 (piretrina).in timpul lucrului se folose~tc zchipamentul de protecfie. trebuie de asemenea mobilizat solul in jurul trunchidui qi tasat5 zspada. este necesarz imprejmuirea plantatiei cu un gard viu dc maclurri sau glSdi9.). Nu este permisri formarea de picPturi mari care se scurg de pe frunze.-uctaj dr prvtccfia muncii. . cianurile. Stropired se hcepe din partea L supcrioar5 a coroanei $i solufia trebuie s. polci sau zBpndP). organofosforicele. Tralamenteie de $rimZvarZ nu se deujebesc dc cele de iam2 in privinta tehnicii de aplicare. fosforice ~i alcaloizii). se efectueazr lucr5rile de igienl culturalP.dup5 incheierea luc~%lui depunc echipamentul de lucru la magazie.5-1.ii. . solutiile cele rnai potrivite ~i concentrafiile acestora s?nt comunicate cultivatorilor de &re SLaliunile deprognoz2~i avcriizare. se se s p d 5 mtinile gi fafa cu ap% 7i s5pun.nu se vor folosi la .produsele se vor pzstra ctichetate. cind pomii slnt uscati. Oleocarbetox h concentratie de 2. acaricidele. fernei gravid? sau care alc~ptcaz5. cu numrlr rnai mic de pomi la hertar se pot fnveli trunchiurile pomilor tineri cu diferite materiaie (tulpini de floareasoareh~i. - Mgsuri de protecva muncii. Pentru a proteja plantatia de daunele provocate de animale domestice. mijlocul cel rnai potrivit de apirare a pomilor Empotriva iepurilor este tmprejmuirea livezii cu plasX de sinnB cu ochiuri mici (maximum 5 cm). . insecticidele organo- Protejarea Empotriva roziitoarelor. este necesar ca tofi cei care vin in contact cu ele s% rcspecte urm%toarele misuri de protectia muncii : . depozite de alimente Si furaje. Concentrafiile substantelor folosite sint ins: rnai mici dcoarece in aceastz perioad5 pomii sfnt rnai sensibili decit in timpul iernii. Dintre rozXtoare. Substantele &imice folosite in combaterea bolilor ~i d2unritorilor se aplicl sub form: de dropiri sau prlfuiri. soarecii se cuib5resc in centrul gospodkesc. Foalte important de retinut este f a p t d c i substanfele folosite in tratamentele fitosanitare in Livezi sint toxice gi pentru om $i animale cu sPnge cald. f n timpulpcald ai zilei se face pauzi gi se reiau tratamentele dup5 amiazP pe rzcoare.~ccstc l u c ~ i r ilnuncitori bolnavi. Stropirile se executi pe timp linigtit (f5rri vfnt) d n d pomii sint uscati (nu pe ploaie. Intoxicririle cu aceste substanfe se pot produce prin contactul acestora cu pielea (unii derivafi clorurati. in plinl vegetatie.18 tratamente. alcaloizii. Plasa trebuie ingropatj in psmint 15-20 cm pentru a nu permite iepurilor sP sape galerii sub gard.Majoritatea substanfelor chinlice folosite in conlbaterca bolilor $i dPunb torilor pomilor sint toxice $i pentru albine. zeama bordeleri 0. .25%. Acestea urm5resc evolufia agentilor fitopatogeni gi a d5un5torilor pentru fiecare specie pomicol5 comunicind intreprinderilor prin bulctine de avertizare intervalul de timp optim in care trebuie efectuate tratamentele p e n t ~ ua avea un randament maxim.este interzis5 stafionarca. Pentru plantatiile clasice. este necesar sP se repete stropirea cu aceleasi sohitii. Aplicarea tratamentdor fitosanitare in plantatii. Tratamentele se vor incepe dimineafa dupH zvintarea apei din roug. nu se mLnincri $i nu se btaa a p j $ sc fine seam5 de direcfia vintului pcntru a evita ciidcrea substanfelor pe muncitori : . Cel rnai sigur mijloc de combatere este ins: a$ezarea de momeli ofr. Substantele folosite frecvent la tratamentele de iam5 sint: Dibutox 25 in concentratie de 1 %. fn cazul c i dupP tratnment a survenit o ploaie hainte ca pomii sP se usuce sau ploaia a durat 1-2 ore. T--. Daci c e d este acoperit se pot aplica stropiri in tot cursul zilei. In acest caz suprafafa frunzei nu este bine protejat5 impotriva atacului 7i fn schimb se face un consum exagerat $i neeconomic de substanfe. DNOC gi produsele clon~rate)~i prin inhalarea (inspirafia) vapo---r i l ~ rsau unor gaze.

Pentru soiurile de mere cu fructe mari $i pentru pierslcile tlrzii distanfa intre fructele 6 m a s e pe ramun . fie protcjatc de efcctele negative alc ingheturilor tirzii de prim5var5. Din experienfa acumulatB pfn2 in prezent r a constatat cj. f n vederea obtinerii u. Aceasta se poate ohfine prin metode agsotehnice.3 pin5 la goy0. in caz de vreme bun5 pe durata Enfloririi. f n asemenea condifii. piersic $i in mai micj.).aerului.4 D ctc.). asilnileaz5 mult zah5r $i se coloreaz5 mai bine fSrX ca recolta total5 sP scad%. care fmpiedics radiatia c5ldurii solului. reducerea num5rului de flori care lea@ $i chiar prin rarirea fructelor. Nici aceasti lucrare nu poate stabili exact numSrul de fructe definitiv. fructele trebuie s5 rimin5 distanfate pe ramurci la 3-5 cm pentru prune. in schimh ea impiedid depunerea de substanfe hranitoare in muite dintre fructele supranumerare $i reduce costul rgririi manuale a fructelor cu 2. n Metoda cca mai frecvent utilizatg constri E producerea unei perdele de n fum sau ceatl. Ecranele de fum sau ceaf5 trebuie produse E nopfile cu cer scnin. p i r . care intirzie pornirea fn vegetatie sau prin metode dc combatere directs. mSsur5 pent:u prun $i cais dac'a.. Etephon. la 5-10 cm pentru caise 7i pere..5. sint foarte u ~ o a r e$i sint a:ezate peste &. ProiectiIele respective sint aruncate la Englfinea norilor de grinding unde explodeaSi $i impiedic5 formarea cristalelor mari de gheafl. Aspersiunea. Aceasta face necesar ca. Adunubui zipezii in ji6rz~l t ~ ~ i ~ z c I z i t ~ este0 7 n a ~il u dintre misurile agrotehnicc care menfin o temprratur8 rnai scriznt5 ~i intirzie intr-o oarecare m5sur5 pornirea E vegetatie a pomilor. IncPlzirea aerului din livads cu ajutorul unor sobite s-a dovedit a da rezultate chias la temperaturi de -6" $i -7°C. iar la miezul noptii termometrul aratg f 2" saa +1. in unii ani este necesara normarea fnc5rcZturii cu fructe prin reducerea nunlrirului de muguri de rod. brichete speciale fumigene etc. Rezultate bune se pot obtine $i prin fclosirea ns@ersizmii. n Stropirea inlregii coroane cu lapte de var fntfrzie de asomenea pornirea vegetafiei cu citeva zile. Grindina provoacz r5ni pe fructe ~ .durile de pomi ferind organele acestora de contactul cu cristalcle dc gheal. impiedici formarea cristalelor mari de gheat. Operatia poarta denumirea de . i fructelc nu au calitatea nccesarl pentru a fi valorificate la o categorie superjoar5. Prin aceasts lucrare ins5 nu se face o normare exact5 ci se p5streazP incri o rezerva E p h ~ s muguri pentru a contracara eventualele accidente n rie climatice care ar putea surveni in perioada de kflorire. este o metoda bun2 numai in condifii de atmosferz lini~titg. Protejarea impotriva grindinei. Stropirile cu o serie de substante chlmice (2. hgrijirea recoltelor FZrs intervenlii din partea cultivatorului in unii ani pomii se incarcj c.8.) au aproximativ acelasi efect. Din aceastH cauzh este de prefcrat 5 5 nu se plantezc pomi in regiunile bintuite frecvent de grinding. sS se ia masuri pentru a impiedica o parte din flori s5 lege fructe.r5rirea chimid a florilor" deoarece se realizeaz5 prin pulverizarea pe pnmi a unor substanfe chimice caustice (tip Dinitro) sau cu efect hormonal (Naftilacetamida. soiuri cu fructe mici $i piersici cu coacere timpurie $i mijlocie. Cu cit incZrc5tura este mai mare cu atit tLierile de rodire vor f i mai intense pentru a se ajunge la raportul 1 mugure florifer la 2-3 muguri vegetativi. vreji de plante etc. Se mai pot folosi diverse substante ca iodura de argint care. Ca urmarr. imediat dupP miezul nopfii se creeaeci perdele de fum care se nlentin ping la orele 8-9 dimineafa. 4-Dj. z ~ din avion unele substanfe chimice (acid clorhidric cu amoniac sau acid clwosulfuric). fn urma nomzrii. asezate in . fiind dirijata spre nori de pe sol sau din ax-loane. E noptile cu ingheturi dc primgr-all. in care se ard reziduuri de petrol. Grrimezile de fumigene trebuie refPcnte. Apa cgzut%pe toate organele ponlilor n cedeazri czldura latent2 si rmpiedica scidcrea temperaturii sub linlita de Pnghef a mugurilor sau florilor cu toate c5 pe organele pomilor sc formeazi un fel de polei. nu acumuleaz5 suficient zah5r ji nu se colorea6 suficient. In anii in care pomii au o inc5rc5turH exagerats cu rnuguri de rod lucrarile de normare se Encep Inca din timpul repausului prin apllcarea tiierilor de rodire. Ea se efectueazs manual in perioada n care urmeazz imediat dupa c5derea fiziologica a fructelor cind merele ~iperele au dimensiunile unei alune jar la simburoase tnc% nu S-a intarit simburele. in urma rzririi. deoarece s-ar putea ca in noaptea urm%toare s5 survin8 un nou inghet. 44. Pentru a evita pagubele.43. !Protejarea $omilor Empotriva [accidentelor climatice In climatul nostru pot surveni pagube datoritl Enghefurilor tirzii de primgvar5 precum $i datorita grindinii. Aceasta se p&te obfine prin arderea fnlivad%n unor materiale organice (gunoi.S. M k u r i agrotehnice. fructele rHmase in pomi ajung de dimensiuni mari. la 10-15 cm pentru mere. au ochiuri foarte mici. special construite. Rsrirea fructelor este lucrarea prin care se stabile~tedefinitiv numlrul de fructe carp rzrnine E coroana pomilor. Cclc mai b u m rezultate se obfin Ens5 prin rnetodele directe de coml>atere a Pnghefurilor tirzii dv prim2var. Lucrarile de normare a inczrcilturii pomilor cu fructe au o deosebitri important5 perltru mar. care ajungind E contact cu vaporii de ap5 din atmosferg produc n ceafii artificialg. Acestea sint confeclionate din material plastic. sint valorificate ca fructe de mas:. Pri3 intermediul acestora se mentinr E livadri o temperaturS deasupra limitei dc Enghet a florilor. in care in jurul orei 21 s-a simfit n o rricire brusc5 a.f5r5 vinturi. un mare nunlir de fiuctc care r%min mici.grimczi fumigcnc" sau prin ardcrea unor produse chimice iumigene (pacul-5. d e ~ cantitatea obtinut-2 este mare.5"C. Crearea (:cranelor de fum sau ceafj. f n !ivezile i ~ t e c s i v e : superintensive o protectie eficace impotriva i grindinii se obtine prin folosirea plaselor antigrindinz.nor recolte mari yi in acela~i timp de calitate supeTioars. lmpotri\7a acestci calamitiiti se pot lua m5suri directe prin utilizarea rachetelor antigrindins. Perdelele de fum reu$esc s5 apere mugurii sau florile pomilor numai in cazul cii temperatura nu scade sub -3" sau -4°C. 2. f ri ultima vreme se 1 a n ~ e a . Aceasta se realizeaza prin instalarea h livadP a 200-250 de sobite din tabla. brumelor Apgrarea impotriva inghefurilor tSrzii de primHvarH. ilorile sau fructele proaspst legate sj. i lgstari si sfisie frunzelc reducind suprafafa de fotosintezs. Speciile pomicole au nevoie ca mugurii de rod. sprc diminzafs are loc inghctul.

R ecoltarea fructelor a E.maturitatea de consum" adic5 in momentul cPnd fntrunesc maximur. care i ~ i des5virsesc coacerea ~i dupii recoltare. f n cele clasice fiecare varpant5 este sprijinitz cu cPte o proptea fixat5 cam la 113 de la \. larg5 de 70 cm la baz5 $ 30 cm la partea superioarz. par) se refine un singur fruct. fructele de vark dectinate pentru consumul imediat sau pentru industrializare se recolteazZ la coacerea depling. Estimarea producei este o lucrare obligatorie pentm a se cunoa9te din timp miisuiile organizatorice ce trebuie l u d e in oederea unei bune recoltzri (utilaj.trebuie sZi fie de 15-20 cm.caisele si prunele se pot recolta cu 2-3 zile fnainte de a atinge maximum de calitsfi. 2. cu ocazia rgriii manuale se face ~i o alegere a fructelor. este necesar s5 se ia nr2suri pentru sprijinirca lor. Dupz aceastg mctoa.nu se le consum-j. piersicilc. Pentru pomii pitici i garduri. parcel%. cu o h n 5 inainte de recoltare (cstimare definiti1-5). Fomii se a l q tinindu-re seama ca rindurile din margine dau de obicei recolte mari $i & unii pomi pot f i suprainc5rcati sau subfnc5rcati cu fructe. pot f i desprinse de ramur: cu 5-6 zile inainte de maturitatca deplinil. cn ( sporiireglabill. C5p$unile. ea reprczentind prima verig5 din Ianful ~ s l o r i fic5rii fructelor. La unele soiuri (Parmen auriu) ~i P anumite conditii (secetg. La unele soiuri. f n fiecare inflorescent3 (la mHr. merele ~i perele de var5. cu o duratj. estimarea se face in 3 epoci ale anului: dupa lcgarea fructelor. Prevenirea ruperii ramurilor. acestea fiind puse in consum la . Prevenirea cfiderii premature. foarte scurt5 de manipulare. in prezent o mare varietate de sclri inaltl de circa 3 m. Recolta se estiheazl pe specie 5i s ! luind cite 10-20 pomi din fiecare o. In general. l-scarfi scar1 sank.irful ramurli. f scars - 12. ceea ce reprezintg o mare pierdere economic&. Pentru a se evita ruperea ramurilor sub greutatea fructelor. Recoltarea si valorificarea fructelor 45. transport. dup2 cjderea din iunie (estimlri provizoru). mult mai economice sint sczrile de tip sanie $ scaun care permit ~i agezarea lsdifelor E carc se face cules-dl.). c -scar& mJsa. C. lips5 de brans). n De exemplu. rec0ltXe: - mobil: u ~ i f eta+ 2 Recoltarea fructelor cuprinde o serie de lucrzri de o deosebitz importan\% economic5 in a l t u r a pomilor.. cu 2-3 s l p tgmfni fnainte de recoltarea fructelor se observl c l o parte dintre fructe se n desprind de ramuri $i cad. fn estimarea recoltkii se poate lua in considerare $i productia medie a livezii din anii precedenti. iar cele ca-. f n plantatiile intensive si superintensive. 5. Cea mai indicac este scara dnbll cu 7 trepte. (fig. fn liverilc cu pomi rigurog trebuie asigurate sclri solide. - ~ obignuits. ugoara li hine echilibrate. ~ Tipuri de s c a i folosite prop(itfi. cel mai bine dezvoltat : in cazul simburoaselor se pZstreazH fructele bine dezvoltate gi se fnl5turH cele rnici. Data recoltirii pentru fiecarc categorie de fructe srt stabile~ten functie P dc destinafia lor ~i tinPndu-se seama de cuno~tinfele privind coacerea soiului P localitatea respectiv5. -mra i 180 . toate fructele s h t uvor perisabile. f Subcap. 180). prevzzuti cu bride pentru agjtat pe umeri. respectiv a valorific5rii produselor care includ multiplele Pngrjiiri acordate pomilor in cursul unui an. Desigur. . Se $tie c5. d j -scar& tirolezz. m h % de lucru etc. zmeura qi murele se pot faza de colorare complet5 a recolta cu o zi Pnainte de coacerea deylinl fructului. p e n t n ~ 1Zsa libere ambele miini ale culea . imediat se recolteazz in pirgs. cire~ele. Carnpania de recoltare Intr-o plantafie de pomi trebuie ginditz gi org-anizat5 din tirnp. Calit5tile fructelor .4-D care prelungesc 15mPnerea fructelor E coroan5 cu 1-3 s5ptlmfni. cIt mai uniform alese Si raportarea lor in kg (numlr fructe la 1 kg).l de calitlfi gustative. Producfia pe fiecare porn re stabile7te prin numirul de fructe pe suprafete d e control. exceptind anii cu recolti exceptional5 fB2 + Utilajul nsnrar. se vor sprijini ramurile de sirmele spalierului.)k -scar% trepied fix.. n Sach in care se culeg fructele trebuie s5 fie ujor manipulabili. Exist. ceea ce are influent5 negativ5 asupra recoltelor din anii urmgtori.i posibilitlfile de plstrare a lor sfnt influentate in mare m5surz de data la care se recolteaz: fi-uctele. czderea prematurg poate ajunge la 20-40% din producfie. Aceste pierderi pot fi reduse prin aplicarea unor substanfe chimice ca n acid alfanaftil acetic. prin estimarea productiei yi prin pregjtirea utzajului neccsar. mai ales de mgr.

lustruire ~i aSezarea i ambala~ele care sint grupate in n jurul S ~ U-. evolufia amidonului din fructe ~i numarul de zile de la inflorirea deplins pPn2 la recoltare. sub Soproane sau In halele de sortare . Capacitatea lor este de 12. nu se fin in soare. 181). L)in aceasts cauz5 exist5 multc studii care au stabilit c5 principalele criterii pentrrr fixarea datei recoltgrii sint: schimbarea culorii de fond. palete-Kizi de mare capacitate.17 sau se recolteazg numai fructele de pe partea umbritk a pomilor. in tehnica moderns. kf 46. Depozitarea provizorie a fructelor culese se face in locuri cit mai r5coroase bine aerisite ~iferite de ploaie $i de soare. f n ultima vreme scuturarea se face cu un braf vibrator a t a ~ a t tractor. a celor necoapte. Condifionarea si pgstrarea fructelor Operafiile de baz5 ale condifionkrii sint sortarea $i calibrarea fructelor. cire~e. Este de refinut c5 datele de recoltarc sPnt in strinsa leg5tur5 cu condifiilc ecologice ale locului $i ale anului. f n sfiryit. f n timpul culesului. fructele se recolteaz5 cu peduncul. fie dupg d a m e t d lor.15 kg pentru mere $i pere ~i aproximativ jumgtate pentru fructele care se strivesc.vi~ine. acoperire cu un strat fin de cear5. desprinderea de pe ramurz se face prin rzsucirea sau inclinarea fructelor. periere. alunele. deformate sau crspate etc. zmeur5) sortarea $i ambalarea n se fac concomitent cu recoltarea E cimp unde fructele respective sint a ~ e z a t e E ambalajele cu care ajung la consumator. ci se prind cu toat5 palrna. Pin acest bazin fructele sint trecute apoi la sortarea propriu-zis2 care se face la bands. Unele instalafii moderne (Hermes. 250-45'0 kg. caise. fructele mari nu se string Entre degete. sortarea$ calibrarea se pot face manual pe mese de sortare-calibrare. Stabilirea datei recoltiirii. recoltarea se intrerupe intre 11. Recipientele cu fructele culese se tin la umbrj $i se expediad jn . Cantitatea.. perierea $i lustruirea. lustruire etc. fn aceastzsituafie m u n c i t o d efectueazs concomitent mai multe operafii: sortare. fn majoritatea cazurilor aceast5 operafie se efectueazz manual ~i const5 din eliminarea din masa fructelor a exemplarelor exagerat de mici. Roda IMC) au posibilitatea de a face automat separarea fructelor necorespunz2toare ~i apoi gruparea dup5 pigrnentatie a celor rarnase. prune). E 1ivad. La fructele excesiv de perisabile (c5p$uni. migdalele se recolteazs prin scuturare. a celor ajunse deja la supracoacere. iar fructele mici se apu& de peduncul. la care se mai adauga curent. n Pentru fructele rnai pufin pcrisabile (incre. calibratoarele funcfionind fie dupa greutatea fnictelor. Calibrarea fructelor este operatia urmgtoare. n pomicultura modern2 se folosesc 20 pentru transportul merelor $i perelor din livad5 la stafia de sortare-calibrare-depozit. Aceste fenomene apar $i in cazul cr rana este facut5 prin desprinderea peduni cului fructelor (in special la cire$e $i vigine). fn locurile rknite se instaleazz boli criptogamicc sau procese fermentative care depreciaza calitatea fructelor. fructele sint prinse pe o prelat5 concavii elastics. piersici. pere. f n liniile de conditionare moderne calibrarea se face mecanizat. nu se amnc2. calibrare. iar trasvazarea fructelor dintr-un recipient in altul se face cu multH atenfie pentru aevita lovirile ~i strivirea. cu mult5 grijii. pe timp r2coros $i uscat. ususinfa cu care se desprind fructele de ramurg.rineaz5 ambalarea.caise. la apoi purtate de benzi transportoare ping la lldife. Dac5 l a aceast5 operafie fructele cad de la o Pslfime mai mare de 25 cm se produc v5t5m5ri. Fructele destinate consumului in stare proaspEit5 ~i pPstrririi se recoltcaza manual. calitatca $i . zvintare.g5torului $i cu fund rabatabil. Aceste centre sint specializate ~i posed5 utilaj . Din aceast5 cauz5. f n zilele cHlduroase de var5. 181 .Paleta-lad5 manipulate c u utilaje adecvate de ridicat $i transportat (fig. dvstinate consumului In momentul recoltgrii.L se face o . tratare cu insectofunglc~de(pentru in cele care vor fi introduse la pgstrare).presortare" n adicH se inliituri exemplarde complet nccorespunz5toare.modern cu ajutorul ciiruia operatiile se succed astfel: Sortarea la bandi. Alte opera+ f n cazuri speciale sortarea $i calibrarea sint completate cu ~p-ilare solutii dezinfectante. grupare pe culori. Reguli tehnice pentru cules. Sortarea $i calibrarea se efectueaz5 apoi in centrele de valorificare. Manipularea fn~ctelor trebuie fiicufi. Concomitent cu recoltarea se face separarea fructelor sLn5toase de cele v pz: mate sau bolnave. Pentru a se ridica randamentul culeg5torilor au fost create platforme trase de tractoare care inlocuiesc sczrile. Fig. Fructele destinate industrializsrii precum $i nucile. Din aceastii cauzH in fiecare bazin pomicol ~i P fiecare an agricol este nevoie s5 se an~lizeze atenfie dinamica cregterii n cu $i maturkrii fructelor $i ss se stabileascz momentul culesului pentru fiecare soi in parte.in mod deosebit capacitatea de pkstrare a fructelor. dupH care . E a are mare importan@. unele operafii cum sint sp??larea cjl dezfnfecta~ea fructelor. f n cazul c5 unitatea nu dispune de utilaje moderne. Recoltarea fructelor ^Incepede la baz5 ciitre virful coroanei. Fructele se ayaza cu mina in recipiente. uscarea. Pentru a se evita aceste v5tamsri unele instalafii de conditionare au bazine cu ap% in care se rgstoarnk fructele. ranite. ~tergere. consistenfa pulpei (verificat5 cu penetrometre). Recipientele (ladife) pentru transportul fructelor din livad5 vor fi cu capacitate de 30-40 kg pentru mere $i pere ~i circa pentru prune. sint mult influentate de data recolt5rii. pentru a i r se asigura producfii mari de fructe $i in anii urmHtori trebuie evitat5 ruperea ramurilor I de rod in timpul recoltzrii. a exemplarelor bolnave. locuri rlcoroase. deoarece produsele omogene se ambaleazs mai uyor $i suporb2 in mod egal pcurile $i trepidatiile din timpul transportului. Fructele aduse din livads P I5difele de transport n sfnt riisturnate manud sau mecanizat in alimentatorul liniei de condifionare. Pentru menfinerea turgescentei fructelor stratul de cearH existent la suprafata lor trebuie s rkmix-22 intrcg. evitindu-se lovirea sau r5nirea lor.

13. -Din aceast5 cauzj. Spafiul de pHstrare a fructelor este ritual deasupra unei . gramicc. bioxid de carbon. Etilenul degajat de fructe ~i acumulat in depozite are rol de accelerator al matursrii gi scurteazH perioada de @strare a fructelor. carton gofrat. iar vehicularea aerului este asigurati de ventilatoarele bateriei de r5cire. degajz biosid de carbon ~i cLldurH. pentru a aproviziona organisn~ul pe cu vitamine gi sHruri minerale E pcrioada de iai-n5. iar lucrjrile d e condifionare.' cu o capacitate c h 500 tone. stivuire ambalaie stnt mecanizate. favorizeaz: dezvoltarea bolilor cripto. in special alcool etilic ~i a1dehid.camere tamponu. Partile conlponente ale unui dcpozit modern de plstrare s h t : cclulele de pHstrare. soiurile dc toan~na. Cele mai bune rezultate se obfin la o concentrafie de 3-5% CO. Conditiile necesare pentru pistrarea unor cantititi mici de fructe se realjzcaz5. inr in interiorul lor se produc numcroase schimb$ri biochimice. 0 temperaturj t rnai ridicatH gribegte maturarea fructelor. prin respirafie se degajH ap5. pentru a i prelungi perioada de pjstrarc a fructelor.: de temperatura ~i umiditatea din exterior. f n a f a r l de . re intensificj proceselc de transpiratie. chiar ~i cele v8raticc. procesele lor fiziologice sint mai intense. 1ucrPrile d e sortare. n Fructele sint alcgtuite din celule vii. fntrucit lumina intensificz respiratia V chiar transpiratia. pivnife. Ambalajele sint confecfionatc din materiale diferite: lemn. Aerul rece din exterior pHtrunde in aceasti camer'i tampon de unde este impins de ventilatoare electrice. continu. lipsit de luniill5. care dupH dcsprinderca din coroan. iar dup5 dezghef. In absenta o~igenului se fntrerupe rcspiratia aeroh8 $i sc produce respiratia anaerobj. in inc&peri simple. beciuri in care se re: gleaz5 temperatl~ra. Temperatura in interiorul celulelor este asigurata de instdafiile frigorifice legate la central* fdgorifi&.2-3 kg. ele trebuie sL fie ieftine si s%permit5 stivuirea. spafiile pentru ambalaje $i anexele administrative.. d a d sint firlute intr-un loc r. fructele pierd multi apH ~i se incretesc.str. Umiditatea relativH optima a aemlui din depozite estc cuprinsj. 1°C. umiditatea relativz a aerului ~i compozifia lui prin aerislrl sau prin udarea spatiilor libere. Capacitatea acestor depozi-te este mult mai mare.rre independent de temperatura exterioarz. Reducerea cantitsfii de oxigen sub procentul normal din aer (21 %).tip Voinegti. circa 29& din s u p r a f ~ f a ambdajului trebuie sri fie goluri prin care sB poatB pztrunde acrul. de exemplu. Sub o anumitL limits. Pentru pzstrarea fructelor in cantitsti mari se construiesc depozite cu ventilatie mecanics. folosi cit rnai bine ca~acitatea depozitului. 0 ambalare corespunzj. sc pot pjstra cEteva zile dup5 cules.toare presupune ca fructele s5 ocupe tot spatiul din ambalaj. D e ~ o r i t c i e r i g o ~ i f i c c sint mai complete ele putfnd asigura condifiile f necesare pentru p5. fn timpul maturzrii fructelor. fructele trec la sectia de ambdare. sS respire. Aceasta din urm5 se obfine prin aplicarea de ragini ~oliestericepe pereti. intrc 85 pi 90%. S a constatat ci temperatura cea rnai potrivit5 pentru pzstrarea majoritatii fruc'telbr este in jur de 0°C cu variatii mici de .. constmite din c5rBmidH sau beton avind asigurata izolafia te-ic: 9i . coacere. prin spatii libere h a t e P pardoseali. Fructele care sPnt rnai aproape de coacerea deplin5 degaj5 rnai mult etilen decit ccle care sint la Inceputul maturzrii. ccntrala frigorificz.De la m a ~ i n ade calibrat. pentru a se evita lovirea V deprecierea acesi tora in timpul manipulzrii ~i transportarii. E span n $iul de depozitare reduci~ldtemperatura. Pentru a asigura. de aici necesitatea controkjrii atente a tem~eraturii$i a regliirii ei. cHldur5. Intre 5 gi 20 mii tone. bine acrisit. Tntrucft in timpul p5strHrii fructele degajj. Ele trebuie a ~ e z a t e rnai apropiate intre ele far5 a se indesa ~i fzr5 a avea joc in ambalaj. Capacitatea ambalajelor este in raport de rezistenfa fructelor la suprapunere: merele. stivuire se execut5 de obicei manual. cirepele. PBstrarea fructelor. fructele ingheatj.. Dc$ozitele cu atmosfera c o a ~ r o i o t i sint depozite frigorifice la care in afar5 de izolafia ternlic5 Si bariera de vapori se realizeazg pi izolarea la gaze. ambalare. umiditatea relatisH ~ r i n umidificare. I n tara noastG a11 fsst construite numeroase astfel de depozite moderne. Alimentafia rational5 a omului necesit: ins: p5stmrea fn~ctelor o durata de citeva lr:ni. a e d este apoi evacuat prin c o ~ u r i de aerisire amplasate in tavan. o bun5 aerisire a fructelor. psstrate Empreun5 cn cele de iarn5. Ca urmare. rna~~ipulare. fntr-o atnlosfer5 Ecu 3-4% oxigen fructele se pZstrcaz6 foarte bine. Toate fructele speciilor pomicole. duc la suprimarea capacitrfii de apirare iinpotriva bolilor ~i d%unktori!or.5 cin ) de 5-6 kg. deci perioada de pastrare se scurteazj. Fructele sint depozitate fn l5zi stivuite unele p e r k altele pentru . diferite aldehide si etilen. caiseie ~i piersicile in ambalaje Scunde ( 1 1. n Fenomenele fiziologice se produc cu intensitate rnai redus5.. frigorifice sau cu atmosferS controlat5.j icetic%. luniina nu este necesari . sint niai potrivite depozitele iipsite de luminH. sala de condifionare. pZstrarea fructelor prevazute cu instalatii de ventilarea gi umidificarea aerulul. Umiditatea rclativ: a aerului pestc 95 % favorizeazi dezvoltarea bolilor.. i sensul prclungirii duratei dc pistrare a fructelor. s% transpire.I. Dcpozitelc cu vcnfila{is mecnnicC siiit construcfii speciale pentru. incetinevte respirafia gi lntirzie maturarea. se ajungc chiar la moartea celulelor prin acumularea unor Drodu$i ai metabolismclui incornplet osidati. dacz temperatura este rnai scHzutB. iar capgunii si zmeura se pun in ambalaje de 1. Cantitatea de etilen degajat5 este strins legati de gradul dt. + . Tiguri de depozite.. La noi in tar5 au fast construite depozite cu veti1a:ie mecanid . se pot ambala in l5zi Inalte de 25-40 cm inzltime ~i capacitatea de 25-30 kg ~i chiar in I5zi palete de 60 kg.barierea de vapory. CantitHti mai mari de bioxid de carbon au efecte negative. dar f5r2 instalatii frigorifice. intensificL respirafia.c5ros. de asemenea. la asfixierea celulelor. Ambalarea fructelor este necesarz pentm p%strarea integ&tHtii lor in timpul transportHrii. se produce un consum nreconomic de substante de rezervi (fructele scad rapid In greutatc). transpiratia ~i procesele biochimice ~ i in plus. frnbogafirea atmosferii h bioxid de carbon reduce intensitatea respirafiei gi implicit incetine~te (intPrzie) procescle de maturare. mase plastice. dacL aerul este prea uscat. D a d aerul este rnai uscat. exists pericolul de iutofncHlzire. Conditiile din interiorul depozitului sint In strinsB dependen. tavan ?i pardoseall pi prin etangeharea urilor cu garnituri de cauciuc. Spatiul de pgstrare este reprezentat de celule cu capacitate de 200-100 t fiecare. Prin reglarea conctijiilor de pzstrare se poate dirija intcnsitatea fenomenelor fiziologice ~ i b i o chimice din fructe. accelereaz5 coacerea acestora din urn.

Pucioasa.4 % Si apoi refuleazl aenll din nou in cdulele d e pistrare. Merele contin 7. T 1 regiunea dealurilor din nord.F.Filticeni. Cultura miirului Malus domestics . DomneSti. merele a s i p r a c o n s d de fructe proaspete. Suceava. Mirul este cea mai important5 specie pentru pomicultura wrii noastre. Pomicultura special%. cele mai importante bazine ~i centre sint: Piatra Neamf. Ialomita.18 mg o/o vitamina C . Valea Mare. mic-oreazs cantitatea d e oxigen pin5 la limitele de 3 . Convertizoarele de oxigen adsorb aerul din celule.14 % substante pectice . sint renurnite centrele $i bazinele Baia i Mare. F i g s r a ~ . Productia mondialj. .Cimpulung-Muscel. astfel c l fructele rimin aproape in stadiul de maturare pe care il aveau in momentul introducerii la psstrare. Curtea de Arge~. 0. atfi in timpul verii. Subcap.180.170/. de mere depi~egte22 milioane tone din care rnai lnult de 112 se ohtine E Europa. Voine~ti. Bistrita Nisiud etc. Rosaceae. Pomoideae Originea gi aria de riispindire. substante minerale etc. . Dumitre~ti. vitamina A .1.. s5 nu fie mai mare de 34%. 6. Drajna. Tigveni. Pe dealurile subcarpatice meridionale cele mai renumite bazine gi centre de culturii a mzrului sint: Horezu. depozitele din a ~ e a categorie posed5 instalatii pentru modificarea compozitiei aerului s ~ ~ d ~ celulele de plstrare. Valea Glodului. Tg. 11.1. 111 tara noasfr5 cultura mHrului este rzspinditi in zona dealurilor cu 300750 m altitudine.27 yoproteine : 5.27% acizi organici (exprimat in acid malic) . situate de o parte $i de alta a Muntilor Carpati ~iApuseni. 9 . Ceabliu. 0. Pe dealurile din vestul tzrii. Somcuta. f n zona dealurilor din sud-estul Transilvaniei sint importante bazinele: CisnHdie. Ocna. Hateg.16. CislBu. Seini.%rile mari produciitoare fiind: Franta. In prezent se cultiv: E toate continentele n in zona te'mperat5. Cinde. Importanfa. Malul cu Flori. Rimnicu-Vflcea.Fam. Orii~tie. subfam. Miercurea Ciuc etc. Germania. 0. Cap. Fructele sale au rol deosebit in alimentatia rational5 a omului. Sibiu. cit ~i iarna cind nu exists alte surse de vitamine din produsc vegetale proaspete. Acestea se cornpun din convertizoare de oxigen ri n decarbonif icatoare. Meri~ani. n Italia $i R. Datorits existentei soiurilor cu coacere inceplnd din luna iulie Si a insu~irii soiurilor de iarni de a se pastra timp indelungat. Gemenea. f n zona dealurilor Moldovei.Gurahonf. Vrancea etc. Cultura pomaceelor 47.$i. Domagnea etc. RSdi~eni. zaharuri (in majoritate uSor asimilabile) .i instalatiae frigorifice de umidificare ~i de ventilare a aerului. ' f n conditii de atmosferl controlati. Biicoi. Decarbonificatoarele au rolul de a elimina bioxidul de carbon rezultat din respiratia fructelor astfel Incit proportia de CO.23. procesele fiziologice din fructc sint mult incetinite. centre $i bazine rnai importante sint Geoagiu. PMfrlagele etd. MZirul este originar din regiunea Muntilor Himalaia ~i din Muntii Caucaz.

gustul fiind asem5ninator cu al soiului Ionathan. mai ales cfnd este cu1tiva. Ca urmare in plantafiile noi el reprezint5 45% din totalul speciilor. 182). cu intrare pe rod foarte precoce $i cu un bun potential productiv. motiv pentru care adeseori este consi. sferice (fig. 0 .. Xu este introdus incg la inmulfire in. Nu este pre- tentios fat5 de sol. are puncte subcutanate g5lbui.g u t u i fjm i ltronurnid. Parmen auriu. pepiniere. Aromat de var5 gi Red Melba. ParticuIaritii$ile biologice M5ml este reprezentat P pomicultura mondials de peste 10 000 de n soiuri diferite. c . Estc un soi obfinut la Statiunea de cercet5ri ~ o i n e $ t i Dimbovifa. prelucrindu-se sub form5 de compot. Stark Earliest este un soi de vigoare mare.mere: -ovosferidl d ger $i boli. soi de vigoare mijlocie. IntrP pe rod foarte timpuriu gi d5 recolte foarte bune. Sint Pnmulfite P pepiniere: James Grieve n ~i Fmmos de Voine~ti.Merele constituie totodat5 o materie prim5 valoroas5 pentru industria alimentar5. putin turtite (fig. sau snpramijlocii. sint tronconice. care se coace la inceputul lunii august. J a m e s G r i e v e are vigoare mijlocie sau submijlocie. fn condifii de agrotehnic5 bur.s f a i d . Dup5 cules ele se pot pastra doar citeva zile.. Sint mari.bcrgamoti-form8. dar are rezistenfH scHzut5 la secet5 $i la boli. unifom15 p e partea insorit5 $i striata pe restul suprafefei. 182.sferic alungita. de culoare rogie-aprinsg. -neregu: lata bant.1. London Pcpping. marmelad5. Pomul are vigoare mijlocie.elipsoidall. La noi in far5 exist5 cca 200 de soiuri dintre care ins5 corespund ccrin$elor pomiculturii intensive $i superintensive numai citeva. Red Melba este obfinut dintr-o variatie muguralH a soiului Melba. suc. colorate in rop-portocaliu cu dungi purpurii . Soiurile de var5 admise la inmulfire in pepiniere in prezent sint: Stark Earliest. b). Fructul se coace in august-septembrie gi este mijlociu sau mare. sint mijlocii. > . . Red Melba este soi cu vigoare mare $i port natural semi-dresat: arc intrare pe rod precoce gi potential de productie foarte bun. Polenizatori: Delicios roSu. Are rezistenfg bun5 la secetH gi la boli. f n sortimentul noilor plantatii soiurile de toamnil vor intra fn proporfie de 7 %. Culoarea pielitei este rovie-vie. sferice. Gustav durabil.sferic-tmtita. k -ovoid&. sferic-turtite. Soiurile de mere sint clasificate dupH perioada de coacere in: soiuri dc var5. Este destul de pretentios fat5 de sol. g -cilindrid. .: Ins5 fructele sPnt mijlocii. rezistent la ger $i f5inare cu un potential producti'v mediu.clopoti. Parmenauriu. Pomul. Grieve rouge este o variatie mugural5 a soiului . 4 . Este un soi de vigoare mare. in porfiunea umbrit5 r5mine galben. i . f n pepinierz manifest5 sensibilitate la ger. f 11 aceast. Merge bine pe soluri variate chiar gi pe cele grele. de calitate foarte buns. gi soiuri de iarn.Forme de dut5. k . Conform prevederilor programului de dczvoltare a pomiculturii dill tara noastrH soiurile de var5 vor reprezenta 3q/. Descrierea principalelor soiuri de mere - S o i u r i d e v a r 5. 182 . grupz sint cuprinse soiurile care ajung l a coacere in lunile iulie ~i august. Pngustate spre caliciu. Importanta speciei rezid2 $i in insu~irilcagrobiologicc: merii s h t foarte bine adaptati la climatul temperat.James Grieve care se coace in aceeayi epock dar arc fructe mai ro~ii. c). 47.lorma. altele nu pot fi consumate decPt dup5 ce fgi completeaz5 coacerea in depozit citeva s5pt5mPni. Se coace in a doua jumgtate a lunii august: fructele sint mijlocii. colorat P galben-limoniu. I natural5 pomul are port retom. din sortimentul noilor plantatii. fructe uscate gi altele. soiuri de toamn.turtita: b . 182.conic-alunglt8 . costatc $i au o coloratie rogie intend. Fructele se recolteazH in septembrie $i se consumHph5Pn decembrie. m . Unele dintre ele ajung la maturitatea de consum imediat d u p i recoltare. S o i u r i l e d e m e r e de t o a m n H se recolteazz fn lunile septembrie-octombrie. Starkrimson. cidru. v5rgat5 cu rogun aprins (fig. cu o pat5 de rap sp5lHcit. Close. de vigoare supramijlocie. Mc Intosh. f . iar fmctele se p5streaz5 pPnH in ianuarie. pot fi cultivafi in formc foarte diferite de la sistemul clasic pin5 la cel superintensiv ~i se comportg bine pe soluri variate. gi cu potential productiv foarte bun. mHrul este prevHzut a fi extins. Frumos de Voine~ti. rezistent la. In condifii de cre~tere r . rezist5 bine la ger $i secetH $i este destul de rezistent fat5 de boli $i dZun5tori. este destul de rezistent la n . Delicios rogu. Aromat de var5 este un soi obfinut la Statiunea experimental5 hortiviticol5 Cluj. cu intrare pe rod semiprecoce. Fnictele se coc d e la inceputul lunii iulie pin5 la 15 iulie. n . Datorit5 marii sale importanfe in programul de dezvoltare a pomiculturii noastre.conid. Are cerinte modeste f a t i de sol $i c51Fig. cu port semi-dresat. dacH nu -i se normeaz5 productia fructele S m i n mici. Manifest5 rezistentg bun5 la f5inare.Polenizatori: Ionathan. Fructele cad masiv inainte de recoltare indeosebi in anii seceto~i. Fructele se coc la inceputul lunii iulie. ger. Keu$e$te la altitudini mari. aproape in intregime. Se coace prin septembrie. de m5rime inijlocie ~i colorate in royu.t in zone rzcoroase. sfericturtit. produce abundent astfel cg. Delicios auriu. Polenizator: Ionathan. Momentul recoltsrii coincide la aceste soiuri cu maturitatea deplin5 deci se pot consulna imediat dup5 recoltare. intr5 pe rod timpuriu $i este foarte productiv.

Mc Intosh. Borovinka. Delicios de Voine~tia fost obfinut la Stafiunea de cercet2ri pomicole Voine~ti. dungatc cu ro$u pe partea insorit5. Sint colorate intens in ro$u-singeriu. Gustav durabil. Pepinierele noastre inmulfesc in prezent soiurile: Delicios de Voinevti. Are o foarte mare capacitate de producfie. pin5 in aprilie. Golden delicious. dar este mult mai intens . cu creste la caliciu $i sint colorate in galben ca ceara. mare. fiind cele rnai importante. sint de bun5 calitate. dar cu f r u ~ t umai mare. Este pretentios fat5 de sol $i cildurH $i are o rezistenf5 bun5 fat5 de boli $i dgungtori. tronconice (fig. foarte asem5nHtor cu Golden delicious.i. Este pretenfios fat5 de sol. Fructele se recolteaz5 in septembrieoctombrie $i se pgstreazg pin5 in martie. Parmen auriu. Parmen auriu. Starkrimson. Este rezistent la ger. de form5 sferic-turtiti cu 5. Polenizatori: Richared. Starkrimson. Fructele sint mijlocii sau supramijlocii. Este socotit un soi excelent pentru toamn5. este precoce ~i productiv. Soi originar din Australia. Richared. Wagener premiat ~i Ionathan. au gust dulce . $i iarn. Este foarte sensibil l a pe rap5n ~i pufin sensibil la f5inare. Are o bun5 capacitate de producfie $i intr5 foarte timpuriu pe rod. Estc destul de pretentios fa#. cu pulpa l ceva rnai acid5. Fructele se p5streazj.1 derat ca soi de iarn5. Fructul are culoarea verde strzlucitoare la recoltare. Este un soi nou obfinut prin o mutatie apzrut5 l a soiul Golden Delicious. Fructele soiului Ionathan se recoltea& in octombrie gi se pHstreaz5 pPn5 in mai. Fructele. Idared este un soi obfinut prin incruci~area soiurilor Ionathan $i Wagener premiat ale carui fructe se pSstreaz5 foarte bine consumfndu-se din noiembrie pin5 in rnai.-~steun ioi cu vigoare redusi. Soiul este destul de pretentios fat5 de c5ldur5. uneori cu ro$u sp512cit pe partea expus5 la soare. crocantg $i foarte acidulat5. Este destul de rezistent la rap5n dar sensibil la f5inare. intr5 timpuriu pe rod ~i are potential de productie ridicat. Delicios auriu. Delicios auriu. Fructele sint supramijlocii. $ Delicios auriu (Golden delicious) este u n soi apreciat pe piafa internatib nalk Are vigoare mijlocie sau supramijlqcie $i port natural semi-etalat. Polenizatori: Ionathan. i n t 6 foarte timpuriu pe rod $i este considerat ca cel mai productiv soi de mere. Renet de Landsberg. 182 b) $i sint galbene-aurii. are rezistent5 rnedie la ger $i secet5 $i destul de sc5zut2 fat5 de boli $i d5unHtori. Maturarea fructelor este omogen5. dar ating maximum de calit5ti $i se pot consuma l a citeva sSpt5mini sau chiar l a 2-3 luni de la recoltare. Este destul de pretenfios fat5 de sol $i fat5 de d l d u d . adesea formead muguri de rod in pepinier5 gi are mare potenfial de productie. intrarea pe rod este semiprecoce Si are potential de productie foarte bun. Fructele. Fructele sint mari. astfel c5 aminte~tede forma de ardei gras. Noul soi are vigoare redus:. Wagener premiat este unul dintre soiurile cu cea rnai mic5 vigoare. rezistente la transport ~i se p5streaz5 bine. Fructele sint colorate aproape pe toat5 suprafafa P ro$u putin dungat. 182 b). Polenizatori: Ionathan. formeaz5 ramurl subflri $i lungi. Pomul are port dresat sau semidresat $i este rnai viguros decit Golden Delicious. Au culnarea de fond galhen5 auriu rumenit5 de ro$u-inchis. au form5 scurt-tronconic2. important5 sint urm5toarele: London Pepping este un soi cu vigoare mljlocie.coaste slab conturate. cu 5 coaste. Red Delicious. f5rZ arom5. Golden spur delicious. 182 j). n Starking delicious. asem5n5toare cu ale lui Starkrimson. Ionathan este unul dintre cele mai apreciate soiuri de mere pe piata international& mult rHspindit i? cultuC~ noi. aproape pe toat5 suprafata. cu intrare pe rod foarte precoce. R o d e ~ t e lemn tin5r de 2-3 ani. Idared. Sint colorate uniform in galben sau galben-auriu $i au numeroase puncte mari d e rugini. cunoscut la noi ~i sub numele de Delicios dublu ro$u are acelea$ dimensiuni $i form5 ca Delicios ro?u. Cere sezon lung de vegetafie.Fiind primul soi care ajunge la maturitate din grupa soiurilor de iarn5. iar cealaltL r o ~ i e dungat5 cu ro$u intens. Aceste n soiuri. P5tu1. Parmen. are rezistenv bun5 fat5 de boli $i d5un5tori $i mijlocie faf5 de ger $i secefi. Pedunculul fructului este foarie lung $i subfire. Fructele au mirime variabil5 pe acelagi pom. sint de calitate foarte bung $i n se p5streazH foarte bine. tronconice (fig. atingind aproximativ 213 din dimensiunile soiului initial. foarte suculent5. unii autori il caracterizeaz5 ca soi de toamn5-iarn5. 182 j) coloratc in ro$u aprins pe majoritatea suprafefei. Pomul este productiv $i rezistent la f5inare. iar epoca de consurn este foarte tirzie. de m5rirne mijlocie. cu o porfiune i n i o ~ i t 5 partea insorit5. rezistent la secet% dar sensibil la rap5n. Wagener premiat. sint de foarte bun5 calitate $i ajung in l a maturitate in aceeavi perioad5 ca $i Golden Delicious. Are vigoare mijlocie $i port la natural etalat. prefer5 climat rzcoros. cu lenticele alburii. are rezistent5 s&zu:l la ger $i este sensibil la rapin $i f5inare. f5r5 suberificzri. Ionathan. Granny Smith.pulpa este alb5. Golden spur Delicious. cu pielita lucioas5. Exist5 $i forme rnai putin colorate la care o parte este galben5-verzuie.10 coaste largi (fig. Parmen. are rezistenp bun5 la ger. Se polenizeaz5 bine cu Golden delicious. care la caliciu formeazi creste mari. devenind galben-verzui la depllna maturitate . cu culoare galben5-verzuie. Sint de m5rime mijlocie cu form3 tronconicg $i cu coaste slab conturate (fig. I82 j) costate (form5 de ardei gras) ~i sint intens colorate 'in ro$u in& de la legare. Parmen auriu. Fructele n sint de calitate foarte bun5. Mc Intosh. au coloratie r o ~ i e n i f o m i . cu intrare foarte timpurie pe rod $i cu potenfial mare de productie. soi cu vigoare mic5 sau submijlocie. fructele ajung la maturi- iI I i tatea de consum E perioada decembrie-mai. . Fructele sint de m2rime variabil5 pe acela$ pom. turtit5. Fructul este asem5n5tor cu Wagener premiat ceva mai acid $i mai putin aromat decEt Ionathanul. Alte soiuri de mere de iarn5 care prezint!. sint mijlocii cu form5 sfero-conic5 (182 d) cu. Are aceea$i polenizatori ca ~i Golden Delicious. Fructele sint mari. Mutsu este un soi triploid japonez. arom5 intenss. Pomul are vigoare mijlocie. rezistent5 slab5 la secet5 $i este foarte sensibil la f5inare. Pomul are vigoare mare $i port semi-dresat. au forma tronconic5 (fig. Este destul de pretenfios fat5 de sol. CaracteristiG este forma tronconic5 a fructelor. r5spindite pe toat5 suprafafa. wellspur. Polenizatori: Delicios ro$u. vor intra in sortimentul noilor plantatii in proportie de 90 % . Din grupa de soiuri Delicios ro$u exist5 in tara noastr5: Delicios roFu care are vigoare mare $i port natural semi-dresat . Mc Intosh. rode$te regulat $i intrH foarte timpuriu pe rod. de sol $i expozitie. S o i u r i 1 e d e m e r e d e i a r n 5 Se recolteazi toamna tirziu . dfnd bune rezultate in zonele cu climat cald. se coc P perioada decembrie-februarie. Se polenizead cu polen de la soiurile: Parmen auriu. Se polenizeazi bine cu polen de la soiurile: Ionathan. Polenizatori: Golden Spur delicious. u care apare foarte timpuriu. sint rezistente la transport ~i se p5streaz5 foarte bine. timp f care sint p5strate in depozite. se recolteaz5 in octombrie $i se p5streazZ pin5 in martie. Delicios auriu. are potenfial productiv foarte. 182 g) sau sferic-turtit5 (fig.

f n mod obi~nyitse evitH asocierea unor parteneri din grupe extreme de vigoare. Richared este soi de vigoare mare ~i port semi-clrcsat cu intrare semiprecoce pe rod ~i bun potential productiv. M-104.f. factorii de mediu. casant.acelea~isoiuri altoite pe IX-7 au fnr5d5cinare medie. Fructele lui sint de calitate foarte bung. Mavanski a fost omologat pentru Transilvauia. iar in asoiiafie cu soimile spur sint indicafi pentru livezile superintensive. T u suport5 solurile uSoare. Polellizatori: l'amen auriu. Ea poate fi sfcric5 sau globuloaG (Crefesc. fn cultura intensiva $i superintensivs. Are o cre~tere rapid5 in priniii ani. M-106 este cel rnai apreciat portaltoi vegetativ atit la noi cft ~i pe plan mondial. Manifest5 sensibilit a t e medie la asfixia radicular5. M-104. fn funcfie de portaltoi ins5 sistemul radicular variaz-2 astfd : . Dclicios ~i auriu. Estc exigent fat5 de sol: are nevoie de soluri hogate. Are sistemul radicular trasant.08 dia~netrul coroanei. Frumos galben). M-9 are vigoare aprosimativ de dou%ori mai marc decft M-27. Are sensibilitate medie la asfixia radicular8 ~i este sensibil la secetz. Este recomandat ca portaltoi pentru cultura mirului pe nisipurile din vestul f%rii. Marea mas5 a r5dZcinilor m%rului este situatz in general intre 25 $i 50 cm adincime. profurlde ~i se comports bine in condifii de irigarc. Caracteristicile nlorfologice si de produc$e ale merilor altoifi Din asocierea diverselor soiuri cu diver$ portaltoi se obfin pomi aleczror particularit5fi biologice constituie rezultatul interacfiunii celor doi parte:leri altoifi. cu suficientz amiditate. La vfrsta d e 15 ani pomii din soiul Cox's orange aveau 2. P o r t a l t o i d e v i g o a r e m i j l o c i e . . PHtul a fost omologat pentru zona subcarpatic5 oriental5 ~i pentru Transilvania pentru soiuri de vigoare mijlocie si m i d . pentru soiuri de vigoare mijlocie. invers pirarnidalg (Parmen auriu. P o r t a l t o i d e v i g o a r e s u b m i j l o c i e . M-26 este rnai viguros decit M-9 cu 15-20% ~i are o inrjdscinare ceva rnai profundi. fntregul fruct este acoperit de o culoare ro~ie-violacee-inchis.20 m in5lfime gi 3. de vigoare rnic5. Este pretentios fats de sol ~i cH1~ d u r 5 are rezistenf5 bun5 la ger qi boli. De exemplu. agrotehnica folosit5 etc. are r5dZcini bine dezvoltate fiind ancorat satisf5cstor in sol dar drajoneazz puternic. Sistemul radicular. ceea ce il face sensibi! la seceti. slab ancorat in sol. Imprims prccocitate de rodire ?i este rezistent la ger. profunde cu suficienti umiditate +i bine drenate.%lfi~ne 1.merii altoiti pe M-27. Portaltoiul franc Crefesc a fost omologat pcntru zona subcarpatic5 meridional5 pentru soiuri de vigoarc mijlocic $i mic5: P. fertile. Fiind bine ancorat in sol poatefi folosit in livezi intensive $i superintensive f5r5 spalier. sint de mzrime supramijlocie. RezistH suficient de bine la asfixia radicularz (este pufin sensibil) $i este rezistent la ger. M-9. Suferz de secet5 $i arc sensibilitate medie la asfixia radicularz. peritru soiuri de vigbare mijlocie. Miirul franc &A pomi cu sistcm radicular profund foarte bine ancorafi.o agrotehnics inferioars. A-2 are vigoare foarte mare ~i o inrPd5cinare foarte buns. Sintfolositi in livezile clasice.43 m Pr.in cazul altoirii pe &I-106. cu contur r e s l a t ~i sint colorate in roSu v i ~ slab dungat. Cere soluri fertile. fiind mai bine ancorat in sol. Se comport5 bine in soluri cu fertilitate mijlocie ~i drajoneazs rnai pufin decEt M-9. Ionathan). De regul5. Necesitz soluri prcfunde. f i 297 I . Aceasta conduce la existenfa unei mari diversitsti de forme care confer5 mZrului cultivat o foarte mare amplitudine ecologic5 $i posibilitatea de a fi cultivat in forme $i sisteme foarte diferite. fnfidzcinarea este aproape trasantH.Pomul estc foarte viguros $i are port natural semi-dresat. Se utilizeaza ins5 . Cere soluri lutoase sau ardoase: ~i nu suporti solurile uSoare si acide. Sistelnul lui radicular este superficial. M-7 are vigoare aproximativH de 1. Banan5 dc iarnZ. larg5-piramidal5 (Starking delicious). ceea ce permite iormarea rapid5 a pomului. . Nu drrrjoneaz5. forma coroanei este diriiatg astfel incft s5 se creeze condifii optime pentru fructificare iar tendintele naturale sint modificate. portaltoi. P. AI-e cea siai sc5znti vigoare dintrc tofi portaltoii: la 15 ani pomii (Cox's orange) oblirlufi pe acest portaltoi xu atins d o a ~1. M-26. se coc in octombrie-ianuarie.). Este pufin sensihil la asfixia radicular5. este rczistent la secet. sferic5-turtit5 (Domnesc. A-2 ~i franc sistemul radicular este profund. Sint indicafi pentru livezile intensive dar dep57esc vigoarea necesar5 p ~ n t r usuperintensive.i colorat. Are vigoare egals sau pufin superioar5 lui M-7. de culoare galben5 ~i drajoncaz5. condifiile de mediu favorabile Si agrotehnica superioar5 determin5 dimensiuni rnai mari ale pomilor in cornparatie cu un mediu nefavorabil $i . Este foarte sensibil la asfixia radicularz.5 ori mai mare ca M-9 pomii din soiul Cox's orange atingind la 15 ani 3. P o r t a l t o i d e v i g o a r e m a r e ~i f o a r t e m a r e . Descrierea portaltoilor MHrul este specia pentru care exist5 in cultur. Vigoarea merilor cultivati este determinats de soi. P. cel rnai mare numHr de ~ortaltoi generativi ~i vegetativi. fn condifii identice de agrotehnld vigoarea psrfii supraterane a pomului este determinat5 de asociafia soi-portaltoi. Vie$ a fost ornologat pentru subcarpatii orientali si pentru colinele Moldavei. Frumusetea Romei etc. Wagener premiat) sau plingatoare (Granny Smith. P o r t a 1 t o i d e v i g o a r e s c H z u t H indicafi pentru livezile superintensive : M-27 este obfinut relativ recent $i cste inc5 pufin rzspindit. Asociafi cu soiuri standard sint indicati pentru livezile intensive.95 In dia~netrul yi coroanei. $i boli.f. . Forma coroanei lHsat5 s Z creascs liber este caracteristicj. nu se altoiesc soiuri foarte viguroase pe portaltoi de vigoare foarte slab:.83 m diametrul coroanei. FormeazH ingro$ri proeminente la punctul de altoire. PHtul. soiului. mijlocie sau mare 9i cu cerinfe difcrite fafH de condifiile de mediu. ceea ce ii d5 o slab%ancorare in sol ~i obliga a f i susfinut pe spalier. Are sistem radicular superficial care $1 face s5 fie slab ancorat insol. Stark Earlist. M-4 este mult utilizat f n fara noasti-5.f. Are inrsdjcinare rnai profund5 : cste mai bine ancorat in sol i decit M-4. M-4 au inrgdscinarea cea niai superficial% Si necesit5 mijloace de susfinere (spalier. araci) pentru a nu fi dezr5d5cinafi de vinturi .30 m in5ltimc $i 4. merge bine pe o gam5 variata de soluri.

.

.

care se manilesta atit la pomii altoifi pe portaltoi generativi. ~~tglre~zcrile de $rintiv~zrb nu provoacS de obicei pierderea recoltei.4cest lucru trebuie avut in -vedere la tmnsportul pomilor pentru plantarc. M-106. Condifiile de secets sfnt rnai bine suportate de pomii altoifi pe portaltoi cu sistem radicular profund: m i r franc. brun rogcat de piidure. -36°C. C) luminare bun2 a frunzelor gi fructelor asigura o colorajic rnai atrrigitoare ~i un continut mai bogat in hidrati de carbon. incit nu apar fluctuatii mari de producfie de la u11 an ia a1Jul. I>unZ beneficiaza pomii cu coroane aplatizate. Portaltoii vigurogi influcnffazS in sensul red. Pretenfiiie mkrului fat5 de apa din sol $i din atrnosfes sint satisfscute ?n mod natural in zonele unde cad anual in jur de 650-700 mm precipitafii in cursul pt:rioadei de vegetafie. Astfel.i prin lucrlri de intrefincre. E primiiverile rzcoroase ~i umede. Cerinfele fat5 de apH.aprilie-15 septembrie este asigurata o temperaturi medie in jur de 15°C. fat%de umiditatea din sol gi de cea atmosfericii. 'M-4. unele soiuri de iarn%. cit si pe cei vegetativi. in cazul cind survin brusc geruri mari dup5 veri secetoase. La alte sciuri inpa accasta tendint:. Dintre soiurile care au un potential mal-e de producfie fac parte: Dellcios auriu. soiurile de m%r dau rezult a t e bune in zonele uncle aceasta are valori cuprinse intre 65 ~i 75%. sau in form5 de vas.t mai ridicati. -4-2. In privinta mli/6!ii frrrcielor rolul primordial revine soiului. Totugi dac5 prima floare din inflorescentS cste deschis5 ingi~efurileo pot distruge. fn ceea ce privegte umiditatea atmosferici. Unele soiuri au pretentii rnai mici $i pot da rezultate bune ~i in cazul cind d e la inflorire pin. in cazul altoirii pe portalioi ~ i g u r o (pe fraricj putind atinge chiar 50 de ani. Ceamaimare parte a soiurilor dau rezultate foarte bune in zonele in care P perioada 1j n . celelalte flori (la care Ens5 nu se observ2 pctalele) scap5 chiar la geruri de -5"C. Mn'~. Temperaturile medii rnai ridicate in cursul vegetafiei au influenfa negativa asupra unor soiuri ca de exemplu Ionathan. in special din ultimele s5ptSmini dinaintea recoltzrii. Punerea in valoare a acestui mare potential depinde de soi. Enainte de ciiderea frunzelor. rsdricinile mZrului se asfixiazi. aceleagi soiuri altoite pe 31-7 dau rccolte rnai sc5zute. Cerintele fat5 de cHldur5. la unele soiuri cad prematur (Parmen auriu etc. mic7orind durata lor de pistrare. de sistemul de culturl. Dintre portaltoi cei care confer5 soiurilor altoite o producti~ritatesposit2 sint: M-26. trunchiului ~i ramurilor. De o luminare . Putin sensibili la asfixia radicular. IVellspur.a. M-4. Sensibilitate medie manifest5 pomii altoifi pe: 31-9.13°C (Red Melba ~i alte soiuri de v a 6 sau de toamn5). I'd5rul nu suport% bsltirea : ~stagnarea apei in soi rnai mult de 10. cu gust mediocru.). Umiditatea atmosfericP excesivs favorizeazg dezvoltarea bolilor criptogamice in special a rapknului $i a putregaiului. M-7) ~i cultivati in sistem intensiv ei ating o virstl medie de 20-30 ani.. Influenteazl in mod deosebit asupra culorii fructului lumina directi. Tsierea in ~ e r d e dc esemplu. se pot inregistra degeriri ale scoartei. M-104. 31lru1 este u n s din speciilc cu cca rnai pronunfat5 tendint2 dc rodirc. 12°C. Cerinfele mrirului fat2 de factorii de mediu Cerintele fafri de lumin5. R5Z~cinile limit5 de rezistenfs mai mi&. Cerintele m5rului fat5 de sol. M-104. survin Ins5 geruri timpurii ~i solul Engheatli brusc. precum . Sint sensibili la secetii merii pe portaltoi cu sistem radicular trasant: M-27 . Starlcrimson. Asigurarca luminii se face prin stabilirea distantelor de plantare gi prin formarea COT-oanelor potrivit particularit%tilor fiecsrui soi. plantafi in rinduri orientate pe directia nord-sud. la unele soiuri cum sint: Tl'agener premiat. are lot o c5dere fiziologic5 acccntuati a fi-uctelor. 6 X ~ c i n i l e rezistl pin2 la -7 .5 ~i 10°C. dach pomii au vegetat bine in cursul precedentei perioade de vegetafie. alternativ?~. Pentm a da recolte bune ele au nevoie de temperaturi mai mari de 15°C in perioada Pnfloririi ~i legirii fructelor. Cei mai sensibili la asfixie sint pomii altoifi pe: M-2.I-106.% la coacerea fructelor se realizeazs o ternperaturs . merii vegetcazi gi rodesc bine in zocele in care temperatura mcdie anuali cste cuprinsz intre 7. soiurile din grupa delicios n TO~U lea& foarte putine fructe. dcci o \ d o a r e comcrcia1. Potenfialul productiv a1 mPrului este foarte ridicat in comparafie cu c?lelalte specii pomicole. in special la cele de provenienfa str5in8.lbstante hranitoare ~i apH. de conditii d r clilnl si sol. atft in ceea pe ce privegte tipul de sol (podzoluri.. conduce la o slabs coloratje a fructelor. mai mult. portaltoiul franc. ?n culturjle superintensi~~e poate dep22gi 10 vael goane fructelha. James Grieve. fn cazul cind toamna. portaltoi. rnai ales la pomii care au dat recolte mari. Golden delicious. precum ~i de nivelul lucsarilor sgrotehnice aplicate. M-7 .igoarc sc5zut5 se apreciaza la i0. MBrul reu~egte soluri variate. M-104. Sint mai pretentioase din acest punct de vederc soiurile cu fructe rogii. fn conditiile sistemului de culturi supcrinterisi\. IVagener prcmiat. portaltoii de ~ i g o a r esc?Lzutli M-9.ersele asociatii soi-portaltoi s-a ol~sel-vatir~sa c +i portaltoiul pciate ir1fluenf. pe portaltoi vegeta~i tivi de I-igoare slabs gi submijlocie (tipurile M-9. Dac5 ins5 apa din .c. iar in perioada d r vegetatie se inregistreac~o temperatnii medie de 13-18OC.. M-26 influentea25 soiul altoit in sensul c. cernoziomuri .de 12. cum este Ionathan .5.ucerii dimensiunilor fnlctu!ui: 3f-7 favorizeaz5 o bun: coloratie a fructelor.i cu coacerea ceva mai timpul-ic.14 zile in timpul perioadei de repaus i $i de 4.106 . Accast5 tendinfj este foarte acccntuat5.se comport5 ca soiuri de toarnn5 in zonele c5lduroase din tlrile meditcraneene (Italia). M-9 . M-26. sint pomii altoiti p e M. favorizeaz5 colorarea fructelor.15 ani.5 zilc in timpul perioadei de vegetafie. este mult rnai micH. La o parte din soiuri insg. Perioadele de secet5 sfnt greu suportate de meri. . Pritul c-tc. o parte din r5cllcini pot degera ~i la -3°C.fxrii a fi negative pot provoca daune unora dintre soiuri. la soiurile rezistente: Ionatha:!. Idared etc..fa' mare la ger suportind temperaturi sc5zute pin5 la -35 . fructele rjrnin mici. %rul arc cerinte moderate iat5 de lumina. durata economic9 a pomilor altoiti pe portaltoi de 1. Wagener premiat.sol este in exces. Durata medie a vietii m2rului este de 35-40 ani. Melba. M-2 dimpotri. Pn di~. astfel incit productia de fructe variazl in limite foarte mari de la o zona la alta ~i chiar de la o livad5 la alta. 3. f n gcncral. Dimpotrivri.ularc rezisien. M5rul se situeazii printre cele mai pretentioase specii pomicole. f n timpul repausu* au lui obligatoriu.i acesta dH fructc dc dimensiuni rnai mari . tz^rzii deoarece mirul inflore~tetirziil.clnd pomii nu sint bine aprovizionati cu s~. H -4stfc1. Ionathan. Tcmperaturile sc%zute.

5 1 2.8 3. Adincimea acesteia trebuie s5 fie la 1. &I-106. ncaerate.5 2. merii altoifi pe M-9. m5rul reuse~tepe solurile cu rnai pufin de 15% calciu activ.106. Pomii altoiti pe M-26 se comport5 bine pe soluri cu fertilitate medie. . M-9 etc.s-4.8 i 833. schelct arcuit.I 3 15 1315-1905 1562-2 193 1818-2 358 .0-2. M5rul vegeteaz5 bine pe soluri cu reacfie slab acid5 c5trc neutr5 (pH . .. M-104.soi-portaltoi. vergi. aSa cum s-a precizat la Cap.aluviuni).8+1)(3+ 1) M-9 3 703. Solurile lipsite de structur2. M-26 i I Palmetit sau FUS tufa Palmeta sau Fus tuiit i 3.0 4. M-4 M-7.0+ 1:5) (3+ 1 2 ) 2.5-3. de preferinfk cu ramuri anticipate..3 3.8-4.8-3.8+ 1.315 833.). drape1 Marchand.vas aplatizat. f o t r e rinduri Portaltoi I NumLr potni pe rlnd Spur Spur ' I 3.0 1. distanfele de plantare ~i formele de coroan5 prezentate E tabelul 19. cit gi in ceca ce privegte textura (soluri lutoase.a Numlr Spur Standard 1 I Franc M.1. n Standard 3. f n sudul tsrii in&. pentru soiurile standard sint preferate formele aplatizatc susfinute pe spalier. nord-vestice 7i chiar nordice. Nu suport5 solurile acide pomii altoifi pe M-7.1. 247-249. fat5 de cei altoifi pe portaltoi generativi. cu fructificare pe lemn mai in virst5 formeazk garpante suficient de solide pentru a sustine recolta astfel c5 instalarea spalierului nu mai este necesar5.5-4. forme de coroang +i distante de *rantare pentru livezi intensive Distanfe I portalto ~moane inire . Ca urmare. unde Gldurile sint puternice.47.1 142 930-. m5rul prefer% expoziflile mai luminate yi insorite (sudice.i corelafie. 239).1 0. M-4 M-7. pentru mZr slnt rnai prielnice cxpozifiile vestice. fn mai mic5 mjsur5 se folosesc coroanele globuloase: fus-tuK~. Livezile itttevzsivc C26 desime mare se amplaseazl pe terenuri cu pant3 mic% pin5 la IS%. Y-26 Palmet5 Fus zvelt Fus zvclt pe 2' rinduri Fus zvelt Lkpage S Fus zvelt 1 2.6-2.. Cele rnai mari producfii se obtin ins5 dacZ mgrul este cdtivat pe soluri adinci.? bung. Dirijarea formHrii coroanelor.5-3.2. 239). grcle.2). cu fertilitate ridicatz yi cu structur. cu exces de umiditate. Alcalinitatea solului este mai bine suportati de merii altoifi pe portaltoii vegetativi M-4.OO-2. forme de coroane $i distante de plantare pentru livezisuperintensivede mZr Distanfa de plantare Coroanc . dup5 tehnologia indicat5 la pag.. superintensiv cu desime mare (1 250-2 500 pornitha) ~i superintensiv cu desime f o a r t ~mare (peste 2 500 pomi/ha). Pentru realizarea desimii de 833. luto-nisipoase.5 n~ pentru soiurile de m5r altoite pe portaltoi viguro~i. sud-estice $i sud-vcstice).0 (3.PregStirca terenului" (pag.2.1 142 794. f n mod deosebit sfnt exigenfi fat5 dc aceste caracteristice ale solului. Pfnza de apa' freaticd..5 nl pentru soiurile de m5r altoite pe M-9. palmcta neetajata. distantele de plantare ~i formele de coroane care se vor da pomilor trebuie stabilite in strinr.5 952 Spur 1 I 0.0 2.6 1.3 M-106. aplicarea ingr5yZmintelor f5cindu-se la limitele inferioare indicate.2. nu sint corespunz5toare pentru cultura m5rului.0 3. Din acelea$ motive pentru soiurile din aceasti grups sint preferabile formele globuloase cum este fusul zvelt.5-3.5 1. Nu suporti solurile u$oare mcrii altoifi pe: 11-7 2i M-4 in schimb dau rezdtate bune dac5 sint altoifi pe M-104. fn conformitate cu Ordinul Riinisterului Agriculturii ~i Industriei Alimentare nr.0-2. care s5 asigure mecanizarea. Atit in livezile intensive cit si in cele superintensivse plantear. 108/1978 sint indicate variantele prezentate in tabzlul 18. iar in zonele cu precipitatii sub 600 mm anual s5 aib5 posibilitafi d~ irigare. f n ce prive~teconfinutul in calciu.tfensive se amplaseaz5 pe terenuri cu inclinafii de m a d mum 4-6% pregztite ca ~i in cazul anterior. Dintre soiurile folosite in cdturile intensive gi superintensive tipurile standard pot f i conduse in orice form5 de coroan5 dar. fn zona clealurilor subcarpatice.2-7. fntrucit la mHr se manifest5 relativ uvor fenamenul de oboseal5 a solului.s-4. reci.1 250 pomilha materialul s5ditor (asociafia soi-portaltoi). Particularitgtile tehxlologice Tipuri de plantafii.O-4. aerate. vigoarea pomilor se reduce yi apar simptome de cloroz5.8-1 3 000-4 463 5 000-6 579 Plantarea pomilor. tripla incruci~arc Delbard. cu excepfia Engr5gLmintelor care trebuie administrate la limitele superioare indicate la Cap. Pentru realizarea desimii calacteristice livezilor superintensive se stab i l e s ~ :materialul ssditor. La un confinut mai ridicat ?n calciu. .0 2. Asociatii .1086 Tabelul 19 Asociatii soi-yortaltoi.5)(4.O -1 930. Livezilc szc$eri. datorit5 fructificzrii pe lcmn tin5r este necesal-a susfinerea ramurilor pentru a se evita aplecarea ~arpantelorsub greutatea fructelor. Expozifia. lutoargiloase etc. f n livczile intensive de mZr pomii sint condugi in majoritatca cazurilor cu coroane aplatizate: palmeta etajat8. In tehnologia modernk aplicat5 in fara noastfi plantatiile noi de m i r se vor infiinfa numai in sistem intensiv cu desime marc (833-1 250 pomilha).3-2.3 (2. Soiurile de tip spur.PregZtirea terenului " (pag. este indicat ca terenul s5 nu f i fost ocupat cu mHr 2-3 ani inainte de infiintarea livezii.8. cuprins intre 6. 11-7 ~i la 2. Imediat dupg plantarea pomilor livezile intensive ~i superintensive vor f i imprejmuite pentru a fi apirate de icpuri.5-4.5-2.indori pe?~ 1 pmt. Terenul alcs se preggte~tein vederea plantirii.

Ca urnlare estc. fn perioada dc rodire maxim5 m5.189 -.zona fructiferri s9 inceap5 la 25-30 cm de la nivelul solului. In scopul gr5birii intrbrii pe rod. iar ranlurile de rod imbMrinesc formind vetre de rod complicate (cu multe ramificafii). La soiurile de vigoare mic. T. .3 s t a 71.Sirnplificarea" vetrelor derod 7.din partea supcrioarH a coroanei se eliminj ramurile de semischelet viguroase cu unghiuri de ramificare mai lnici de 30" care favorizeaza crep tcrea.15 c m . mliditele cu 2-3 muguri de rod se rriresc ~i eie iar cele care au mai mulfi se scurteazz deasupra celui de a1 2-lea sau al 3-lea mugure de rod. datorit5 diminuarea exagorat.rnLri de ramuri ~i chiar la scurtsri. rodul se deplaseaza critre esteriorul coroanei. smicelele $i nuieluscle trcbuie rarite la 8. asemellea ramuri apar in mare numHr in portiunea superioarH rnai ales la pomii oblignti la un volum redus al coroanei. prccum si cele standard.foarte util: suprimarca inflorescentelor pentru a sc evita arcuirea ramurilor de schelet sub grcutatca rodului ~i prin aceasta a.. b) dac5 lastarii de prelungire indic5 vigoare redus2 (25-30 cm) iar inc5rcritura cu muguri de rod este esagerat de mare ramurile de semischelet se scurtcaz5 rnai sever inl5turind 213 din lungimea lor. ramurile de semischelet se alungesc si capHt5 pozitie atirninda. ..8 m . La soiurile tip spur. Xcesta se efectueaz5 in perioada de repaus a pomilor. La aceeasi form5 de coroanri tipurile standard trebuie formate cu un n u m k mai redus de sarpante asigurind fiecireia spafiu suficient pentru ramificare. Tot 1:~ suprainc%rciIrii cu iructc. In pri~rinfa ranurrilor de rod existente pe ramurile de semischelet sint nccesare interventii specifice in funcfie de tipul de ramurri $i anume: fn anii cu incHrcSturri escesivj de muguri de rod. Din aceste cauze la soiurile tip standard este necesarj t5ierea sistematicg dc fnnoire. d a r d . L a so i 2.190 . creSterile vegetative sint'reduse.ceste soiuri. sc va rccurge ~i la supri.ril are nevoie de tHieri de intretinere $i fructificare aplicate cu mult5 atentie. numrirul de sarpante poate fi duhlu fat2 de tipurile standard.din partea bazal5 a coroanei se eliminz ramurile de semischelet de vigoare micj ~i se psstreazri cele oblice cu unghiuri de 30-40" ~i cu vigoare rnai mare c5rora li se aplicri apoi scurtarea corespunz5toare. . in cazul soiurilor standard cu vigoare mare (Ked delicious. Vetrele de rod trebuie simplificate emininind portiunile cu coturi sau gituiri si ~Zstrfnd1-2 ramuri de rod (florifere sau neflorifere) (fig. a sau b). Intensitatea taierilor de scurtare depinde de incZrc5tura cu rod ~i de l~igoareade crestere ~i anume: a) clnd lastarii de prelungire au vigoare mare (50-60 cm) ~i incLr5ctura cu muguri de rod este redus5. Dacri i$i mentin pozitia normal5 de cre~tere. .5 m E livezile intensive ~i n 1. iar unele dintre ele socoFig. Lucriri de intretinere a coroanelor.indicillocul tPieturilorposibila - tite supranumerare s h t eliminate prin suprimare de la inel. Ionathan ctc. eliminarea se face in mod diferit in functie de pozitia in coroan5. Accste soiuri se supraincarcH cu rod in mod natural. in ulma acestei lucrLri in partea superioari a coroanei ramin ramuri de vigoare mijlocie ~i redus5 cu unghiuri mai mari de 30°. in perioada de rodire masim5. Ranzztrile de semischelet care constituie principala verig. 190). 189).. In leg5tur5 cu formarca coroanelor cele dous grupe d e soiuri rnai prezint5 dlferenfe in privinfa numsrului de yarpante si a distantelor dintre ele.Lucrari de formare. . tepu~ele.6 r i 1 e t i. ava cum se PntimplZ l a ~ardurile fructifere. c5rora li se aplic5 a.inLlfimea pomilor sri nu dcp2~cascri2-3. crer.. scurtririle se fac la cca 113 maximum 112 din lungimea ramurii de semischclet (fig.Structura mmurilor de semischelet Fig. atit a semischeletului. si intrare timpurie pe rod (toate soiurile tip spur.sri rczulte garduri fructifere cu grosimca 0.poi scurtriri corespunz5toare (conf. In lucrririle de intretinere la acest tip de soiuri sint scurtate de indatri ce ajung la 3-4 ani. Starking delicious) se vor evita total tsierile sau vor fi reduse la minimum posibil : in scliimb cste necesarj arcuirea unora dintre ramurile anuale care nu sint fdosite la formarea scl~eletului. 265). putin viguroase ca: Golden delicious. ele vor fi scurtatc ia 1-3 ramuri de rod eliminindu-se portiunile descendente. in cazul c5.O m in cele superintensive. Este chiar nccconomic de a se forma tipurile spur cu acela~in u m k de yarpante ca tipurile standard.terea este foarte redus5. ceea ce apare frecvent la soiurile standard. in principiu. cit ~i a ramurilor de rod. se aplicri tHierea de reducfie li la aproximativ 112 din lungime (pag.5-2. .) arcuirea ramurilor nu este neccsar. pct. Prin lucrSrile aplicatc in aceastz perioadj de forn~arca coroanelor se urmSre~tede asemenca: . Aceste lucrSri difer5 mult la cele 2 grupe de soiuri. a crcsterilor. pentru o coroanri cu vclum egal. Dac5 ins5 ramurile de semischelet s h t atirninde. Kamurilc de scmischelet atirninde care apar frecvent la tipurile standard \!or fi scurtate la 1-3 ramuri de rod eliminindu-se portiunea lor descendent2 indiferent de locul unde se g5sesc in coroang.

.

.

.

.

.

.

.

Arad. acizi. 192) sau in cazul celor aplecate de la purictul d c arcuire. Iran.si chiar de schelet se arcuiesc sub greutatea rodului. Rarirea chimicg nefiind suficient experimentat2. i n cazul Litiliz5rii erbicidelor trebuie tinut seama de fapiul c. subfam.4 D is1 concentrafie de 20-40 mg/l ap!icatii cu 3-5 s2ptknlini inainte de recoltare sau o stropire cu acid alfanaftil-acetic in concentrafie de 20 m g la 1 aplicat5 cu doug s5ptamini inainte d e recoltare. Rosaceae.fntretinerea coroanelor. . Gutuiul rodegte E fiecare an gi d 5 pin2 la 40 t fructe l a n hectar. Irigarea livezilor de p i r in step5 ~i silvostep5 sporegte considerabil randamentul. sud-estul Europei. Gutuiul este originar din Iran. sc utilizeazs Si+~z.5-2.oziwz~l in cantitate dar mai mic9 decit la mHr si anulne 2 kg la h a aplicat preemergent. nordul gi sudul Africii. Se realizexz5 prin stropire cu 2. Constanfa. in special ale soiului W'illiams.0% din totalul pomilor. Pomoideae Originea ~i aria.in perioada de marc productie pkrul necesit5 o scrie de interventii in verde. normarea inc5rc5turii la par se realizeazg manual retinind 1-2 fructe in inflorescent5 $i eliminindu-le pc celelalte. Combaterea bolilor ~i dHungtorilor.?n Extremul Orient (China. La tipurile spur care poart5 ramuri d . I -locurilp I I U ~ P5e p ~ a t c efectua tiirren fntretinerea ~i lucrarea solului. Normele $i epocile de ingr5~arefolosite sint aceleagi ca gi in cazul livezilor d e m5r. Ca urrnare la acest grup de soiuri la tsierea de intretinere $i de fructificare se va face rcductia ramurilor de semischelet la cca 1 / 2 din lungimc. C. . in cursul lunii iulic. Transcaucazia gi Asia central5 de unde a trecut in cultur5 in f5rile mediteraneene cu 4 000 d e ani in urn15. America d e Nord ~i Australia. TSierea dc reductie se aplica ra~nurilorschelet. vitamida C. Bihor. mult c ramuri de semischelet . care rodesc pe lemn tin& $i pe ramuri lungi (smicele. Ririrea fructelor este necesara la soiurile care lcaga 3-4 pere intr-o inflorescent5. Pcntru ogorul negru solul poatc fi lucrat la a c e c a ~ iadincime ca 5i in livezilc de m-ir: 15. 17Z-T&ieride reducfir a ~ e m i s c h e l c t u ! ~ i I ) ~ ~ S Odup5 acclca$ reguli Ca 7i la n l k .I franc. Vrancea. Inierbarca pe intervalele tlintre r9ndurile de pomi combinat5 cu lucrarca solului sau erbicidarea pe rind cste considerat2 sistcmul ccl mai bun dc intrefinere a solului cu cocditia asigurF-rii neccsarului d e ap2. Aproximativ 2 0 0 . pins la 34 mg%.Fam. Dolj. substante tanoide. n f n prezent se cuitiv2. . B U Z ~ U . Cu aceastB ocazie se elimin2 l5starii de S Fig. Japonia). Asia CentralZ. Normele 5i datele udgrilor sint acelea~ica $i pentru mar. Recoltarea fructelor soiurilor cu coacere timpurie. PKrul nu manifest2 exigente speciale astfel c% in soluri cu fertilitate lnedie cultura lui nu prezinta dificultate K iar Pngryi~area se face ca ~i in cazul msrului. Vaslui. S-au obtinut rezultate bune la soiurile Conference.. f n g r ~ s a r e a~i irigarea livezilor de pHr. Pcn) : t r u soiurile de par altoitc pe gutui. de r k p h d i r e . Argeg. drasupra unor ramificatii cu pozitie favorabill dc c r r ~ t e r c . Alte judete unde cultura gutuiului este raspindit2.tin zaharuri. pEnH la 20% substante peciice.o~tc 2-5 l / h a cind buruienile au 13-20 cm ~i repetind tratamentul de 2-4 ori in cursul vegetatiei. Fructele cor. Ca $i mr~rnl. E jurul ol-asului Cydon d e la care s-a d a t gi numele genului. de exemplu ConfCrence. trebuie Picut5 in 2-3 etape deoarece fructele au grade diferite de evolutie pe acelasi pom. Gutuiul a fost cultivat mult EncH din antichitate in insula Creta. 17ilcea.a urmarc. Cultura gutuiului Cj~doniaoblowga .Si pin5 dup2 legarea fructelor. solul livezii 1711 trebuie lucrat inai adinc de 8-10 cm. Aceasta subliniazi necesitatea administririi unei p2rti din azot toamna ~i apoi primivara inaintea infloririi. f n aselnenea sitnafie o stropire cu acid giberelic 10-16 ppm P cantitate de 1 0 0 0 l / h a n poate atenua pagubele provocind fnlctificarea partenocarpici. Sf subliniaz%ins9 c p5rul arc nevoi ceva mai mari decit m2rul fat2 de azot ~i in mod deosebit la pornirea in vegetatie . Importanfa. care au siste~nulradicular superificial. nuielu~e. LucrLrilc aplicate solului sint ccle adecvate sistemnlui de intretincre pc interval ~i pe r h d . Satu-Mare. fngrijirea recoltelor. pin5 la 13%. Prevenirea ciderii 9rcnzatzrre este nccesara la soiurile Passe Crassane $ ConfCrence. Avind inflorirea ceva mai timpurie in unii ani pzrul este afectat de ingheturile tirzii care PrnpiediG legarea fructelor. din totalul productiei d e gutui se obtine in judetul I l f o ~ . Acest fenomen este foarte evident la soiul Williams.2 p2rul cstr mai sensibil decit rn%rul. rod sc!:rte i ~ s c r a t e lcmn h%trCn c pe (mai mult de 3 ani) trcbuie p9stratc putinclc j-amificatii de schelet pentru a imk)F~trinigi a fructifica.~lor (fig. f n cultura p'irului se aplic5 acelea$ tratamente ca gi in cazul m5rului. Triumful Vienei. La noi in tar5 gutuiul reprezint5 cca 1. Tulcea. f n tknpul vegetatiei se poate folosi Grnmo?. ml9dife) inc5 din primii ani de rodirc accste ramuri se garnisesc lateral c u fepuge $i sc apleacj sub greutatea fructelor. Passe Crassane. La toate soiurile de tip standard.18 cm numai in cazul ck p k u l ?ste altoit . dar mai ales izolat in griidinile de ling: casz sint : Olt.Asia Mic5. De asemenea. Prahova. 49. deci mai mult decit . Teleorman.

Carnpion (Champion). c . Cavitatea calicial5 este adfncj. iar pulpa gabuie este tare. are greutatea de 300-800 g. Sisteinul radicular. gutui tipul EMA inmulfit prin marcotaj. Fructele sint bune pentru consum de pe la jumritatea lunii octombrie. cu adaus de zah5r se prepar5 peltea. Gutuiul este reprezentat E cultur5 printr-un num%r redus n de soiuri dintre care in fara noastr5 exist5 cca 20 alrituri de care exist5 de asemenea numeroase forme locale (fig. 193). rlacut acidulat. Ramurile tinere sfnt in general subfiri. este sensibil la ger. Din fructe se prepari dulceaf5.Forme de gutui . dulce acidulat5. Coroana are form5 de tuf5.1.maliformP. Fructul maliform ajunge pin5 la 800 g greutate. iar din coal5 $1 lojile seminale.piriform5: d . intrz pe rod la 4-5 ani pi produce 50-100 kg pe pom. pin%la sffryitul lunii noiembrie-decembrie. La tlesivir$irea coacerii pielifa are culoare galben5-limonie. marmelad$. Cavitatea peduncular5 este larg2 iar cea caliciaE ingust5 $i cu marginile ondulate. dar are productivitate sc5zut5. Trunchiul torsioneazi. trunchiat.$utuifornla. iar coroana invers pirap midal5 are diametrul de 3-5 m : intr2 timpuriu pe rod ~i are productivitate mare $i constants. Pielita galben5-aurie este neted5 $i unsuroas5. La pomii tineri lsstarii cresc viguros depg~ind60-80 cm lungime. de gutui se altoiesc pe: gutui comun obtinut din seminfe.s m in5lfime $i are coroafia sferic-turtit5 cu diametrul de 4-5 m. Pulpa are culoarea gslbuie-albicioas5.piriform-aluagitl Incovoiatl. Pielifa este galben5-limonie. Se coace pe la sfirpitul lunii noiembrie $i se poate consuma pin5 in luna martie. Particularit5ti biologice S o i u r i.ovoid&.pl5cut aromati. Pomul ajunge la 5-6 m inslfime $i are coroanH globuloasi cu diametrul de 4-5 m . I n t r i pe rod la 3-4 ani $i rode$te abundent. S. c . Bereczki. 193 . Pomul crevte pin5 la 5-6 m in5lfime avind o coroan5 globuloas5 sau invers piramidal5. majoritatea situindu-se Pntre 10 $i 60 cm adincime-. Maturitatea de consum a fructelor se realizeaz5 de pe la sfirpitul lunii octombrie $i se menfine pin5 la sfir~itul lunii decembrie.Pomul crepte pin5 la 7-8 m in5lfime formind o coroan5 invers piramid25 cxi diametrul de 3-4 m . Este in general autofertil dar a Fig. este consistentz. limonie. Fructele sint bune pentru consum de pe la sfirpitul lurlii octombrie pin5 la inceputul lunii februarie.neregulata . $i cu conturul ondulzt. este neted5 $i are upoar5 pubescent5.astringent5 $i cu o aroma intens5. Fructul ovoid sau piriform ajunge pin5 la 2 kg greutate. potrivit de suculent5.25 m adincime. Este potrivit de suculent5. Pulpa g%lbuic are un dulce. astringent5 pi aromati. 49. iar cea peduncular5 superficial5 sau inlocuit5 cu un mamelon. prezint5 ni$te infiltrafii galbene P zona sclereidelor. Florile sint mari $i cu culoarea roz% sau alb5. De Mo~na. incepe s5 rodeas& la 4-5 ani $i produce arbustoid. Putinele r5d5cini verticale care se formeaza la gutui ajung la 1. rgcoritor $i intens aromat. cu un mic git spre peduricul. Pomul c r e ~ t e pin5 la 5-7 m Pn5lfime $i formeaG o coroan2 globuloas5 cu diametrul de 3. suculent5. pufin suculent5. uneori cu rugin%. Fructul ajunge pin5 la 600 g abuncient. De multe ori se intilne~te greutate. Pomul ajunge pinzla 3-4. motiv pentru care sub greutatea rodului i$i las5 virful in jos. ajunge pin5 la 400 g greutate. Dup5 intrarea pe rod cre~terea se tempereaz5. n dulce acidulat5. Caraderistice morfologice ~i de produc$e Gutuiul c r e ~ t e natural ca arbustoid cu 2-3 tulpini sau ca pom cu un singur trunchi $i atinge 6-7 m inglfime. Pielifa este galben5-lirnonie iar pulpa galben5-aurie. De Hu$i. dulce acri~oar5.5-4 m : intrH pe rod la 3-4 ani. Pielifa este galtlen5-aurie cu punete verzi $i acoperit5 cu un puf fin. compot. iar cea peduncular5 superficial%. Pielifa are culoarea galbeni-verzuie. P o r t a 1 t o i. dulce acri~oar5. iar cea peduncular5 mic5 gi superficial5 cu 5 proeminenfe ?terse. iar pulpa albs-gabuie. Cavitatea calicial5 este larg5 $i cu mar- ginile ondulate. minc%ruri etc. iar la pomii in virst5 scoarfa se exfoliaz5 fn pl5ci. suculent5. Fructul. are forma tipic5 de gutuie. Se coace de la sfir~itul lunii septembrie pin5 la sflr~itul lunii noiembrie.perele $i multe soiuri de mHr. costat5 spre extremitgfi $i cu cele dou5 cavitgfi reduse. f . b .oiurile.. Se coace din luna octombrie pin5 la sfir7itul lunii noiembrie pi se poate p5stra pin5 in ianuarie. dulce acidulat5 $i cu o aromi finL. De Portugalia. Soiurile cele mai importante sint: De Constantiiopol. Pomii altoiti sint formafi cq trunchi pitic. dar pietroas5. intr5 relativ tirziu pe rod (5-6 ani) $i d 5 producfii mari. Pomul c r e ~ t e i n ? la 5-6 m inatime. uqor astringent5 $i cu arom2 specific$. Pulpa este galben5-auric. Fructul maliform costat are 100-400 g greutate. Gutuiul are r5dscini superficiale. piriform alungit. Cavitatea calicial5 este largii pi adinc5 iar cea peduncularH superficial5 sau inexistent%. Cavitatea calicia15 este mare $iadinc5. Ramurile de rod sint m5ciulii a$ezate la periferia coroanei. gem. gutui selecfia GS 4-62. Fructul piriform.

astfel c5 gukuiul nu este afectat de brumele ~i ingheturile tirzii de prim5var5. Se altoievte in ochi dormind iar materialul bun pentru plantat se obfine fn anul al doilea. domestica $1 P. pe lfng5 case se fomeaz-2 coroane vas. Cerintele fat5 de luminl. IntrL pe rod timpuriu. Pomii tineri PnsL pot fi v5t5mati chiar la -29°C. Mai rezistente sint: Champion.2.0 m in sistem intensiv. l n t r u c ~ tla virstc ineintate m5ciuliile sint foarte numeroase ~i dese cle trebuie r5rite p5sirindu-se cele rnai bine dezvoltate distantate la 12. In livad5 se planteaz5 la 3. La gutuii cultivati izolat. Pentru a da recolte de calitate gutuiul are nevoie de soluri mijlocii. Centrul Transilvaniei qi Maramure~. mic~orinddistantele ar5tate cu 0.n. Terenul se intre. Suport5 inundarea temporar5. !1 I 50. Asia $ . Aceasta scute~te pomicultor de alte interpe ventii pentru &it. 0 form5 superioari de valorificare a prunelor in consumul intern $1 rnai ales la export este prin deshidratare. 8 . pentru reintinerire. ~articularitg@ tehnologice Portaltoii sint inmultiti de obicei prin marcotaj. Pentru gutui se folosesc urm5toarele forme de coroan5.Japonia unde se gasesc celc mai multe specii spontane.Fam. cu P 30-90 kg/ha $i cu K 30-120 kg/ha substant5 activl. subfam. In perioada de mare producfie gutuiul d5 in medie 30-60 kg/pom putindu-se obtine ins5 $i 80. Pentru forma tuf5 se refin 3-4 tulpini de la colet fiecare dintre ele pnrtind 2-4 rarnuri secundare. fn anii deficitari in precipitatii se recornand5 irigarea cu 600.1 000 ma ap5 la hectar. Prunele ~ i n bune pentru consum in stare proasp5t5 gi constituie o t valoroas5 materie prim5 pentru multe preparate din industria alimentar5: dulceat5. revene.15 c m La pomii intrati in declin se fac scurtzri ~i rsriri mai severe. Prunul este originar din Caucaz. fertile.1. Romilnia este pe locul 2-3 din lume in ceea ce privegte producfia de prune. Bulgaria. Se aplic5 ace1ea)iflratamente la m5r $i p5r.O m. Tomnatice de Delt5. La pomi se aplic5 t5ieri de formare 7i fructificare c5utind a asigura cit mai mult5 lu- 50. din speciile P. Cerintele fat5 de sol. apoi mai confin: substante pectice. fnflorirea are loc tirziu.6-4. ilzsititia (goldanul.nnele soiuri.s. unde literatura de specialitate 9 menti1 oneaz5 inainte de secolul al 11'-lea e. iar pomii incep s5 rodeasc5 dup5 3-5 ani de la plantare. tanante. gem. foarte bine echilibrate. bine structurate.. Cerintele fat5 de apl. aplatizat si piramida mixt5. Particularitati biologice Prunul cultivat cuprinde toate soiurile existente. iar fructele r5mase beneficiaz5 de hran5 suficient5 pentru a cregte. Rosaceae. 7. impreun5 cu cele dou5-trei frunze in mijlocul c5rora se afl5 gi cad. Maturitatea pentru consum se realizeaz5 in depozit din octombrie ping in martie. Din rimpuri vcchi la noi in far5 din prune s-a preparat tuicL. Cultivat in locuri umbrite fructific5 pufin. circa 2 O/o acizi. f n toate cazurile se fac rsriri $i scurtsri pentru a obtine cregteri anuale de cel pufin 35-40 cm.S. scoldu$ul). Romilnia. Cerintele tat5 de clldur5. uneori inflorind chiar din pepinier5.a.R. fn celelalte zone ale f5rii prunul se cultivH pe suprafete rnai mici. La importanta culturii se rnai poate ad5uga $i faptul c5 prunul nu este cxigent fat5 de factorii de mediu. Cultura prunului Prunus dornestica . ca cele formate la noi in Delt5. i n Romsnia prunul detine circa 41 % din totalul pomilor. i n funcfie de soi fructele se coc din a doua jumgtate a lunii august pin5 in a doua jumFitate a lunii octombrie. Suport5 ins5 vi temperaturi sc5zute pin5 la -28"sau chiar -30°C. Suport5 un grad ridicat de s5r5turare. Gutuiul are cerinte mari fat5 de ap5 dar reuye~te bine ~i in regiuni secetoase.5-3.15 Combaterea bolilor $ d5un5torilor. Soiurile rnai putin viguroase altoite pe portaltoi pitici se pot cultiva $i in sistem superintensiv. este sensibil la ger ~i la atacul bolilor qi dHun5torilor. chiar in cultura obi~nuita ( c l a ~ i c ~ ~ i I I iI 49.. tuf2. in cultur5 care au provenit. marmelad& magiun etc.1. dau producfii mai mari cind se fecundeaz5 cu polen striin. C e r i n t e l e f a t 5 d e f a c t o r i i d e m e d i u . pe primul loc se situeaz5 Muntenia cu cel rnai mare num5r de pomi $i care d% gi cele rnai mari producfii. Fructele de prisos se usuc5.ine ogor negru $i I'n funcfie de virsta pomilor se aplica ingr5gBminte organice 10-30 t / h a ~i minerale cu N-30-60 kg/ha. U. calde. 0 particularitate a gutuiului este autorarirea care are loc imediat dupi inflorit. comyot. t5indu-se in lemn de 2-4 sau chiar 5-6 ani. Importanta culturii. 1I min5 in coroan5. dintre care uncle au calit5ti pe care le nu au alte soiuri cultivate pe glob. vas intirziat. urnlat5 de Oltenia gi Banat. in luna mai.0/ 2. De Mogna. cregte firav. h t r e 1n5ciulii se lass o distant5 dc 12. Pomii se obtin prin altoire in gcoala de pomi. De Portugalia. .100 kg/pom. f n conditii obignuite de cultur5 tr5ievte pin5 la 40-50 de ani. Condifiile de sol ~i clim5 de la noi pe 1Eng5 faptul c5 asigur5 o bun5 cregtere ~i fructificare au determinat formarea a numeroase soiuri.S. Este cea mai pretentioas5 specie de s5mintoase fafg de cjlduri dind rezultate bune in regiunile cu temperatura medie anual5 de cel putin 9°C gi cu ierni blinde. daci acestea survin treptat iar lemnul este copt. %at5 de lumin5 gutuiul este foarte pretentios. ?. Prunele confin pin5 la 18 % zahamri. Cele rnai sensibile la gerurile de iarn5 sint soiurile: Bereczki. Pe continente cel rnai mult cultivat este in Europa. iar in prezent t5rile mari cultivatoare sint Iugoslavia. Prunoideae Prunus insitztia Originea ~i aria de rbpindire. durata rentabila de cultura fiind ins5 de 2530 ani. vitamina C etc. Subcap. Formele de vas 5i piramid5 mixt5 se obtin dupz tehnica obivnuit5. in majoritatea lor. De Lescovatz.

Agen-707. Vinete de Italia (Quetsclle cllItalie).e . prnisite cu ljuchete de mai. Piclifa este colorat5 mozaicat neuniform cu ro~u-galbcn. Stanley. coacc in a doua jumiitate a lunii august. d u k e acidulatg. Ramurile de schelet sint relativ lungi ~i grease.Anna S p ~ t h . s m. Pulpa aze mloarea galbentverzuie. Are forma glol~uloasri $i un jgheab care imparte fructul in dou5 p5rti egale. uSor acidulatH cu nuant: taninoasa.5 m inBlfime $i au coroana globuloas~: turtitii cu diametrul de 4--5. I'ulpa este galbena-auric. Este semiaderentii la simbure. Este elipsoidal $i are culoarea violet-inchis. tare.alitngit2. care produce ~ n u l t~i relativ constant de la an la an. ro$u-violet. BrumHrii). uneori dczordonatj. acidulatii yi semiaderenta la simburc.dulce-acidulat.der5 la simbure. petalele mari albe. u$or taninus.sleric. Pulpa galbcns-auric. uSor asimetricj..Forme de prune: -turlitb. avind trunchiul gros ~i torsionat. suculent5. ramurile de schelet sint fragile. relativ suculentk. Gras ameliorat. dulce yi partial aderent? la s9mbure. acoperitg cu un strat de pruinj alb5struie. la 4-5 m inzlfime.Pnceputul lunii septembrie. crocant5. Fructul este mart sau foarte mare. cu muguri d e ~ i Florile au . Ramurile de schelet sint l u n q ~i relativ subfiri. I'omul ajunge pin2 la 4-5 m inklfimc :$i are coroana invers piraniitialH.5 m. Este un soi autohton cu tipuri ca: De Bistrita. Estc autofertil. Nu a.%fie neintrccute pentru consum in stare proaspats. potrivit de suculent. acoperitz cu o pruinH violacee.i. . Ramurile de rod s h t mici. Tuleu gras. ro~cat-albgstrui. Pomul ajunge pin5 la 6 m inzltime $i are coroan? invers piramida15 cu diametnll de 5 . Se coace clin a doua jumitate a lunii septembsic pin2 in prima decadii a lunii octombrie. Ramurile de rod predominante sint buchetele de rnai $1 ramurile mijlocii. Pomul c r e ~ t e viguros. ajungind pinil la 35-40 g greutate. Dintre numeroasele soiuri in pepinierele noastre sfnt inmultite in prczent: Tuleu timpuriu. Pielita fructului este albastrjiEnchis. Produce moderat ~i ccmstant dc la un an la altul. Pulpa este galbeni-verzuie spre galbensportocalie crocant2.de ~ l i l c u t .. Este un so. rezisia la ger.5 .invm. Este sensibil la secetk ~i gerCoroana este sferic-turtit5. pin%la 5-7 m injlfime. Renclod verde (Reine Claude vcrte). cu urnle de tanin $i aromi plicut5. St.sfrric5 .ovoida. Pomul ajurige pin5 la 5-6 m. garnisite cu buchete d e mai $i ramuri mijlocii. negricioasa. garnisite cu buchetc de mai. Ramurile de schelet sPnt relativ subtiri $1 scurte. iar coroana globuloasiicudiametrul ping la 7-73 m. ajungind pin: la 60 g. b . royieticH. S-a format in zona subcarpatics meridional2.0 ~ 0 i d 5 . Descrierea principalelor soiuri de prun Tmpurie Rivers (Early Rivers). Recent a fost ornologat ca portaltoi franc. Stanley. Se coace i n a doua jumritate a h n i i august . pomul relativ viguros ajunge pin5 la 5-6 m in2ltime. Vinete rombneyti (Perje.~ vinzt-inchis spre negru ~i cu o pruinZ dens5 albsstruie. 194 . Fructul . prima jumitate a lunii septembrie. Estc un soi dc tip spur. fin aromat. Ramurile dc schelet sint lungi $i groase. n~leorifir2 ax. Este o selecfie clonal2 obfinutg din soiul Agen. Se coace in prima decad5 a lunii iulie. Pomii au vigoare mijlocie ajungind la 6 m inalfime ~i coroana invers piramidali CL ramuri de rod scurte. Pomul c r e ~ t eviguros in pephiera iar in livad5 r9mine mic. rorngnesc. Se coace E cursul n lunii septembric.ro~ie-giilbule. iar cele de rod mijlocii sau lungi. Pulpa are culoarea galbenil u$or arimie cu inflltratii ro~ietice.elipoidal2.cordifarrnli.Numzrul soiurilor de prun este foarte mare.gttlanoas5. de 30 -40 g. ro~ie-vinefie. se rup sub greutatea fructelor. Agen-707. g . r . Florile apar o dats cu fsunzcle 5i nu petnlele alljc. Fructele sPnt mari. avind coroana piramidal. foarte dulce. Z'ielita este colorat. ~i acoperita cu pruins albzstruie. Tuleu gras. dulce. d . De Vrancea. superficial. Pielifa este viniitz-violacee-negricioasi cu puncte de culoare mai inchis. i .arc forma ovoids sau invers ovoid2. ro~u-albzstrui. d e Italia. dulcc-acidulat5 ~i cu o aroma plicut5. / . VPnBt.piept de porumbel". Pomii au vigoare mijlocie. Renclod Althan. Se coace din a trc:ia decada a lunii august pin5 la jumiitatea lunil septembrie.Este crocant5. pentru deshidratarc Si in industria alimentarii. dulce.ruleu gras . moale ~i suculentP. ovoide sau scurt ovoide cu o creasts care formear: un fel de . roSuverzui. acoperit: cn pruin5. neaderent5 la sfmbure $i arc un gust decsebit . 1. Fructn1 este elipsoidal. este asimetric 7i ajunge pin% la 50 g .s m. foarte dulce (are peste 26% substant5 uscat21 ~i cu o aromii specific$. turtit lateral simetric $i ajunge p'ing la 40 g greutate. sferic turtit5. Renclod Althan (Rcine Claude dlAlthan). neregulata . pentru acest soi este prezenta unor striuri longitudinale ruginii in jurul pedunculului. Pielita are culoarea verdc-albicioaa.alungitB . este suculent& finj. de unde dataritil calitiifilor neintrecute S-a rzspindit in toat5 tara Si pestegraniti. Fructele au mirimea mijlocie. suculentri. Fructul este mijlociu spre mare. Este foarte productiv. Caracteristic. iniltime avind trunchiul pufin torsionat $i coroana risiiratii cu diametrul d e 6-6.grcutate. forma sfericii. iar pillpa verdegilbuie apoi galbenil-vcrzuic. cu un jgheab longitudinal larg. P u l p este galbenii-verzuie cu vini~oare albicioase. Vinete r o m s n e ~ t i . Pulpa galbe%-verzuie are viniyoare de culoare mai deschiss ~i este suculcntri. a Fig. Se coacefnadouajumitate a lunii august. Armonizarea perfect9 a calitafilor aritate face ca pruncle . Vinete Grase romsneyti. Este colorat v?n5t-inchis $i puternic brumat. brumata abundent.. Ramurile de schelet sint groase $i rare. unele dintre ele deosebit de valoroase fiind formate pe meleagurile P r i i noastre Tuleu gras. Pielifa este ro~ie-violet. Fructul are forma elipsoidal5 $i ajunge pin2 la 30-35 g greutate. ajungind ping la 4-4.

Se supraincarc5 cu rod din care cauza este predispus la periodicitate de rodire. Unele soiuri fructific5 aproape exclusiv pe ramuri scurte. Pomul este relativ rezistent la ger. Este rezistent la ger dar sensibil la boala petelor rogii.a. sint de m5rime uniforms. Fructelc ajung pin5 la 40 g. f5r5 aroml. compatibil cu toate soiurile yi dind pomi de talie redusa pentru livezi intensive. formind o coroan5 rarP de tip spur. prunul manifest5 tendints accentuatP de drajonare. Este foarte dulce.2-60. are culoare cenu~ie-negricioasH. 8.Portaltoi franc Scoldu? se comport5 bine ca portaltoi de vigoare sc%zutg pentru livezi intensive. Pomii altoiti pe corcodu$ intrP pe rod la 4-5 ani $i dau productii pin5 la 10. Zarz5rul este folosit ca portaltoi pentru prun in zonele secetoase ~i soluri uscate.). Dintre tipurile de corcodug.Portaltoi franc Otesatzi-8 ca portaltoi de vigoare sc5zut5.pomii altoifi pe corcoduy fc~rmeaz5majoritatea radacinilor Ia adi'ncimea de 20-60 cm. Nectarina rogie). invers piramidalz. Trunchiul este mai gros sau mai subfire.5 m fn5lfime yi coroana cu diametrul de 4-5 m. Tuleu gras) yi mica la altele (. Dac5 pomul se supraincarca fructele fimin mici. Cel mai timpuriu infloresc soiurile Grase r a m h e y t i urmate de Nectarina rogie. Nectarina r o ~ i e . Stanley . Renclod verde 5. . uneori galbenil-rogietic5. Agen. . in funcjie de soi $i portaltoi. Portaltoii vegetativi ai pmnului selectionati la noi i n far5 yi pe plan mondial (GHlbioare. Buburuz Voine~tiB. coroana acestora fiind mai deas5. G. f5inare gi p5duchii testoyi.a. Prunul franc este portaltoiul obtinut din simburi de la soiurile cultivate: Royior varatec.I.Portaltoi franc Rerzclod verde . gi au gust fad. majoritatea r5dHcinilor fiind situate intre 10 yi 45-50 c m . Renclod Althan. Pomul are vigoare mijlocie ajungind pin5 la 5-5. CorcoduSul (Microbolanul) dP rezultate bunc privind cregtcrea. G. I . sferice sau sferic alungitc. Produce la 5 ani dar periodic pentru c5 se supraincarcj producind pin5 la 110 kg fructe pe pom . cu greutate de 30-35 g. Tipul de fructificare. mijlociu sau mare. Grase rom%nc$ti. pulpa este neaderenta la simbure. Fructele rnai mari se coc rnai devreme. Anna Spgth.Julien) nu sint folositi in productie pe scar5 largl la noi.12/t ha. . astfel cS rlmine un pom de talie mijlocie (5-7 m inHltime) yi cu diametrul coroanei de 5-6 m.situl lunii octombrie -~ 8 % . ramurile de schelbt puternice iar ca ramuri de rod. are coroana ovals. cu inflorire tirzie sint soiarile : Tuleu gras. Pielita este colorat5 vin5t-rogcat uneoriin pete yi acoperit5. . pufin acidulatr~gi slab aromat5. Vinete romhneyti. Pomul ajucge pin5 la 6-7 m Grase romkesti (Goldane.1. buchetc de mai: Agen. . uneorl uSor turtitc lateral. La cele sensibile la ger (Tuleu gras) pe trunchi ~i la baza ramurilor de schelet apar pl5gi de pe care in 2-3 ani scoarfa se desprinde ~i cade. cu 2 s5pt5mini decft Grase romlneyti.4gen. Xu este compatibil cu soiurile Tuleu gras. Capacitatea de ramificare este mijlocie la unele soiuri (Vinete romlne~ti. Vinete romlnegti.F. Grase romiinegti. Forma coroanei difer5 de la invers conic5 (Nectarina rogie) la conics (Vinete romgne~ti). Din cauza lipsei de compatibilitate cu majoritatea soiurilor el este folosit pe scars restrins5 la noi.sferic5 (Renclod Althan) sau turits (Agen. CicIuI anual. cu pruing albsstruie. la 10-12 ani altoiul se desprinde de portaltoi la punctul de altoire.prunul altoit pc prun franc are sistemul radicular rnai superficial decit pe corcoduy. garnislte cu ramuri scurte de rod. Gras ameliorat are coroana sferic turtit5 5i inflorire rnai tfrzie.pentru soiuri de vigoare mijlocie in zona dealurilor din vest. 43. fn perioada de tinerefe p r u n d cregte vigrlros dar in anii um:tori creyterea se tempereazl. Pomul intrg timpuriu pe rod. Se coace prin luna octombrie-noiembrie. Este portaltoiul cel rnai potrivit pentru zonele rnai umede yi este cornpatibil cu toate soiurile de prun. Brompton Saint. Prunul infloreste rnai devreme decit pomaceele astfel cs exist%frecvent pericolul ~ierderii recoltelor datorits brumelor tirzii de primzvar%.Portaltoi franc V o i n e ~ t i B .Portaltoi franc Rosior va'ratic . prinderea la plantare ~i altoire cu majoritatea soiurilor cu care estc compatibil. Fructul poate fi mic. Pulpa galbenH-verzuie sau galbens-auric este suculent9. P.pentru soiul Tuleu g a s gi alte soiuri n de vigoare mijlocie T zona subcarpatilor meriodinali. boli (in afara putregaiului brun) ~i sensibil la secet5. cel mai bun ca portaltoi este cel cu fruciul galben. Descrierea portaltoilor t . Vigoarea qi habitusul pomilor. . la unele soiuri fiind torcu sionat (Vin5t rominesc. Renclod verde. Pentru fara noastr5 au fost omologate urm5torii portaltoi franc: . Vinete de Italia.Portaltoi franc Buburzcz . . Nu adcrH la simbure. pe ramuri mijlocii: Tuleu gras. Anna Spzth.Stanley. turtits.Nu ader5 la sfmbure. din care cauz5.-inlltime. aderent5 la simbure.pentru soiuri de vigoare mijlocie $i slab5 in zona dealurilor din est si de sud. Prune romlne~ti). dulcc. de forms sfericl yi culoare mov-Enchis. rezistent la umiditate. motiv pentru care prunul cultivat este considerat ca o specie foarte heterogens.pentru soiuri de vigoare mijlocie ~i mare fn zona subcarpatilor merdioinali. sau far5 ritidom. cu ramuri de schelet puternice. ultimul fiind Vinete romlneyti. acumulind pin5 la 16 % zaharuri. -.( r e v e n i d 22 000 kg ha). Corcodugul are mare capacitate de a vegeta bine pe principalele tipuri de sol de la cele grelc cu exces de umiditate pin5 la cele uSoare. Caracteristice morfoIogice ~i de productie ale prunului cultivat Prin asocierea soiurilor cultivate cu portaltoii enumerati se obfin pomi cu caracteristice morfologice yi de producfie foarte diferite. produce abundent gi nu are periodicitate de rodirc. Scolduy. rZminind lemnul dezvelit. Renclod Althan $. Alte soiuri rodesc. Vinete de Italia). Pulpa are culoarea verdegglbuie. cu vinigoare albe. Se coace in septembrie-octombrie. Fructele se coc din a doua jumjtate a lunii scptcmbrie pin5 la sfir. Sistemul radicular a1 p~unuluicultivat depinde in foarte mare m5surl d e portaltoiul folosit : . Otegani 8.F.in cazul altoirii pe zarzsr r5d5cinile p5trund rnai adPnc in sol decit in cazul corcodugului. buchete de mai.

cerinfele soiurilor sfnt diferite fat2 de acest factor. Vinete de Italia Prinurmare. Aceasta explicg prezenfa lui rnai numeroas2. Vinete de Italia. erodate. Vinete romlne~ti Agen. Renclod Althan. Vinete rombnesti Agen. Pbche. distanfa intre rinduri este de 4 in iar pe rind de 4-5.Grase r o m i n e ~ t i ) coroa- Cerinfele prunului fafg de factorii de mediu Cerinfele fat5 de lumini. ' Lucr5ri de intretinere a coroanelor. Tuleu gras. dac% se produc pomi cu coroan5. 1 Infiintarealivezii. cft $i in step5 $i silvostep5. ajungind de la 25-30 kg pin5 la 80-100 kg pe pom. adicH nu produe polen ~i pentru a produce fructe este necesar polen de la alte soiuri. Grase rom4ne~ti~ . trebuie s5 se valorifice l5starii anticipafi care apar fn cimpul 1 . Cerintele prunului f a 9 de ap5 sint destul de mari. Prunii altoifi pe prun franc pot valorifica solurlle subfiri. cum sint Tuleu gras. este necesar cala.a. la distanfele de 6-7/4-5 m. Gras rom$nesc. I Soiul de polenizat I Soiuri polenizatoare Agen Anna SpZth Grase romBnegti PBche Renclod Althan Tuleu gras Vinete de Italia Vinete romgnegti Anna Splth. Anna Splth. Particularittiti tehnologice Producerea materialului siditor se face ca $i la celelalte specii. Datorit5 cerinfelor lui rnai mari fat2 de d l d u r 8 prund ins2 a p5tmns mai mult deci't rn5rul in zona de silvostep5 ~i step% cu precipitatii rnai reduse. iar pomii se degarnisesc. n Acestea se vor fnfiinfa fn zona subcolinar5 (de la cimpie pin5 la 300 m altitudine) pe terenuri mecanizabile $i cu posibilitafi de irigare.). P zona de n cknpie. Vinete rombne$i Agen. Renclod Althan. Anna Splth.a.. Desigur.r pot fi cultivafi fn soluri scurse. yermeabile. peste 600-650 mm. fn general. Din acest punct de vedere exist&: . PBche. P sistemul n intensiv. situindu-se in aceeagi grup&cu mgrul. Tuleu gras. Renclod Althan. . compacte.. Cele rnai rezistunte la secet5 sint soiurile Agen. este rnai pufin pretenjios fat5 de cadur5 astfel c5 arealul lui se extinde pin5 la 600-700 m altitudine.PBche.). Anna Spath. I n cincinalul 1981-1985 i fara noastr'i prunul va fi plantat in livezi intensive. .soiuri autofertile (Vinete romgne~ti. dac5 este rnai scZzut5 nu zboar5 albinele $i nu se poate face polenizarea iar in cazul cind este prea ridicatg. Soiurile Agen. Temperatura optima in timpul fnfloritului este de 15-25OC . Prunii altoiti pe zar6. Vinete de Italia 7. Ro~ior vzratic ?. Vinete d e Italia. Agcn-707. Stanley. atit in zonele cu precipitafii suficiente. Cerintele f a t i de c5lduri.m in funcfie de soi gi vigoarea pomilor. Cele rnai rezistente la ger sint soiurile: Gras romsnesc. Soiuri ca: Tuleu p a s . Renclod Althan. Prunii altoiti pe corcodu~au mari posibilitati de a vdorifica cele mai diferite tipuri de sol. cum sint Grase rornsne~ti Vinete de Italia. Totug. sint androsterile. T5ierea de Pntrejinere $i de rodire se aplicil in functie de tipul de fmctificare a1 soiurilor. iar in ?coda de pomi. Stanley. El valorificH destul de bine aproape toate tipurile de sol inclusiv nisipurile din sudul Olteniei. . Prunul nu are cerinfe m a n fafa de luminZ. Cerinjele lui fafz de acest factor depind in mod direct de portaltoiul folosit. organele de reproducere (cele femele tndeosebi) devin sterile. sistemul de 50. P6che. Anna Spath. aerate precum gi pe nisipuri. virsta pomilor $i agrotehnica aplicatz. uneori cu exces de urniditate. Lon~evitateanomilor este conditionat& de soi. Pe dealuri mai Pnalte productla lor scade atit cantitativ cEt ~i calitativ. cum este de exemplu. Pkche Anna Spsth. de perspectivi din R. Vinete romhne~ti. Rivers timpuriu 9. -32°C cind mugurii florali deger5. prunul este mai exigent decit m 5 d fat& de cgldurg. Renclod Althan.Stanley.S. Vinete romgne~ti. Nectarina rogie $i Anna Spgth sint cele rnai exigellte fa$& de c3dur5 motiv pentru care cultura lor este cantonatk din :ona de cimpie pin5 la 300-400 m altitudine. PBche.imea de 4-5 m. f n cazul cdturii prunului in sisternul clasic prin tsieri se formeaz5 coroana in fornil de vas luminatH in interior ~i cu hillt. au o mare plasticitate ecologicz $i merg line. n Grace fn zaharuri. plantare soiurile s'a fie intercalate in functie de compatibilitatea la fecundare. Renclod Althan. in tabelul 22 se arat5 cele rnai bune soiun polinizatoare pentru soiurile valoroase $i de perspectivg de la noi. fn vcoala de puieti nu se face rriritul pentru a preveni ingro~area puiefilor. Vinete rombnqti Agen. portaltoi. Rezistenfa prunului la gerurile de iarn5 are limita de -30 . LaIocul definitiv prunul se planteaza pe treimea mijlocieapantei atunci cind se cultiva in sistem clasic.soizlri autosterile (Tuleu gras. Cerinfele fat5 de api. nu dau rezul~i tate bune decit dac5 li se asigur5 peste 600 mm precipitatii.2.Ute soiuri.soiuri aartial autofertile (Agen. Fat5 de sol prunul manifest5 o $i rnai mare plasticitate ecologic5. TabeEul 22 Soiurile polenizatoare pentru principalele soiuri de prun valoroase . X'inete romdne~ti. Renclod klthan. Unele soiuri. pe l Coacerea fructelor'are loc e~alonat soiuri. Anna Spath. Vinete rombnel. Lemnul b&trin poate suporta chiar -36°C. P e n t ~ u cultura prunului in sistemul intensiv se adopt5 coroana palmet5 cu sau f5r5 etaje sau E (igrec) spre interval.F 1 o r i 1 e sint hermafrodite dar se comport5 diferit i ceea ce prive~tc n capacitatea de a fi fecundate.R. Producfia este in funcfie de soi. incepind de la sfir~itul u ~ i i iulie si pfng la Snceputul lunii noiembrie i funcfie de zona climatic2 ~i condin fiile a d u i respe&iv. Cerintele fat2 de sol.ti Anna Splth. Vinete de Jtalia. P plantatii prea dese sau f n terenuri umbrite d 5 fructe slab colorate. . Data fiind androsterilitatea. Renclod Althan. ) c5ror flori se a polenizeaz2 c uh arnestec de polen propriu $i straln. $ Alte soiuri. Vinete d e Italia Agen. Anna Splth. La soiurile care fructifica pe ramuri mijlocii (Tuleu gras. . a .a. Anna Sp%th.

$esc virsta de 3-4 ani.zeami% botdelez5 0. sau Galecron 0. fn livezile intensive solul se intrefine ca ogor negru pe intreaga tului l a prun suprafat5.07?/. o.1 cm Alide. .5 % .1% oxiclorur5 d e cupru O. 195 Calendar pentru combaterea bolilor $i diunitorilor la prun Momentul stropirii Boala sau daunAtorul 1. $i pentru refnnoirea ramurilor de semischelet $i de rod este necesara t5ierea ramurilor de semischelet care dep57esc virsta de 3-4 ani. deci se fac o r5rire ~i o reducfie a ramurilor de semischelet (fig. fn RomPnia ocupi suprafete mari in jurul ora~uluiBucure~ti. 0. Fig. fn paralel cu aceasta se face $i o scurtare ~i simplificare a ramurilor de schelet prea dese.o8% + ~ a ~ tan 50. I I1 Aceleagi amestecuri c a la tratamentul precedent (pct. bacterizoa (Xanflrornm~as pruni} I Captan $i Dithane. 0. Pe ling5 suprafafa de aproape 10 000 ha existente in I . fn livezile de prun se aplic5 20-30 t/ha gunoi de grajd o data la 2-3 ani.3oj.Cultura caisului Armenizca vulgaris. &am& bordelez5 0 ~ 5 7 ~ + Tratamentul se r e p e a d e 3-5 ori la intervale d e 15 + I I I 7ilc ---- - N.Tabelul 23 nele se indesesc pe m5sura inaint5rii in virst5. Este originar din centrul $i vestul Asiei. o u i d e afide ~i cotari. Spania.B.5% sau Fosfotox R-35.5 1 la 100 1 ap%/ha. Polystigma. ramurile de semischelet $i de rod se ramificz mult. sudul ~i centrul Moldovei. Moldoueneasci. Rosaceae. alti pSduchi testogi. Selebar) 6 % I 2. ~i la aceste soiuri este necesari intinerirea ramurilor de semischelet care depj. In lima ei se pot folosi produsele Zincb. monilioxelc ' Intretinerea solului. iarba rezultatH fiind folosit5 ca mulci . 0. insccte deloliatoare.15% d i n flori sint la inceputul scutu~ d l . sau ogor negru pe intervale $i erbicidare pe rinduri. i o n vrrde zelor c i u n ~ i r e a frunOxiclorur2 de cupru 0.Monilia.06. in timpul vegetafiei se utilizeaz5 Gramoxone.O.L zzamB bordelezS 0. i n faza d e bn. In Europa este riispindit in R.5. Pentru menfinerea coroanelor cu o desimc convenabilj. 0.Captan 50. f n porfiunile intrefinute ca ogor negru. Pentru combateiea chimics a buruienelor se recomanda: Simazin P n cantitate de 2. 11/100 litri ap5 sau amestecul Fagotoxid 2 1 f Icedin i 1/100 1 apH.ordelezl 0. 0.353/. Podl~ulTransilvaniej. Iugoslavia.100 kg $i K. 0. Stanley.75 sau Nitoxan 14 4 % sau ZeamS sulfocalcic~ 32O B6 20% sau lPolisulfur& de bariu ( P o l i h r . Nectarina r o ~ i e . La Prun. Anna Spath) coroanele ramin de reguli suficient de rare. aplicat preemergent. P.160. lucrarea solului se face la 12-15 cm adincime (cu 3-4 cm rnai superficial decPt in livezile de mar).S. subfam.in Dobrogea.4 + 4.5 sau Lindatox 20.3% - I i I 3. La prun este necesari normarea producfiei de fructe pentru a se evita alternanfa de rodire. o u i d e p5ianjeni rogii pi bruni i I Produsele recornandate $i concentratia I Observatii DNOC (Creosan 50) 0. Ingrijirea recoltelor.Fam. Banat. 195). Unele dintre ele sint suprimate de la baz5 iar cele refinute in coroans se taie la 30-40 cm lungime. - Reductia semischele- 4 Carbotex 37 0. Italia. Bulgaria.4% zealna 1. bolnave. Criyana. rupte etc.6O/" zeam. La soiurile tip spur care rodesc pe buchete de mai (Agen. viermeie prunelor. moniliozele. din aceste solufii se aplic5 1 1 solufie la 30 m2. Cind 10. se supraincarcz cu rod $i se epuizeaz5. Franfa.S.120 kg.5% 9. insectel? deroliatoare.i petalelor i I Viespea clr fel-&trZu. Se mai dau anual X. Prunoideae Originea ~i aria de rlspindire. zear:la bordeleaz5 dzl rezultate foarte bunc.08°L zeamli bordelezi 0. 0. Acesta se poate realiza prin t5ieri de fructificare sau chimic. pentru stimularea crevterilor. debilitate. 5 1.5% sau Ecatox 50. Prevenirea ~i combaterea balilor ~i dSunStorilor prunului se fac conform calendarului din tabelul 23.25% + + + I + Este tratamentul de baz5 contra viespei c u ferzstr5u. Cind fructele a u diametrul de 0. pe loc.5% sau Zolone O J Y O t.--SO. Ungaria. Repausul d e d e 0°C) I Pzduchele I din SanJose. Porfiunile inierhate se cosesc de 5-6 ori pe an. sau inierbare pe intervale $i erbicidare pe rind.wu Fosfotox H-35. piiianjenii rosii $i bruni. In lipsa pzanjenilor pot fi utilizate amestecurile: Detox 25. plianjenii rogii ~i bruni. 3) plus: Ecatos-50 0. sau Bi 58 0. Totuvi.O-50-80 halkg. Pentru r5rirea chimicg rezultate bune s-au obtinut cu dinitrocresilatul de arnoniu 200 mg/l aplicat cfnd cca 60% din flori sint deschise precum $i cu Ethrel 120 ppm aplicat la czderea petalelor. cluruirea frunzelor. . fngrkjarea.1% zeamii bordelez5 O.

Mari de Cenad. Fructul ajunge pin5 la circa 60 g greutate. Pielifa este galben5-portocalie. la simbure.este mic sau mijlociu. sferic. are s5minfa dulce. Pomii sint longevivi (pot ajunge pin5 la 80 de ani) $i foarte productivi. circa 28% proteine $i se folosegte pentru extras ulei ~i in cofet5rle. Trandafiriu. initial larg piramidal5 apoi globuloasj. Este rezistent l a ger. cu greutate pin5 la 28 g $i miezul dulce. Fructul ajunge pin5 la 84 g . virf cu rarnuri de rod mijlocii sau buchete de mai. Se coace intre 10-20 iulie. Pulpa are culoare galben5-aurie $i este suculent5. Se coace timpuriu pe la sfir~itul lunii august. Pielifa are culoarea portocalie deschis cu pete rovii singerii pe partea insoritH. Pomul cre$te la 6-7 m PnEilf@e. Pomul. format5 din ramuri de schelet lungi. pgtat5 cu royu-violaceu pe partea insorit5. dulce acidulat5. prin fermentare din caise se prepar5 o b5utur5 alcoolic5.cordiformil. garnisite spre. d b . cu o aromri specifics pronunfats. mediocru pentru mas5 dar bun pentru industrializare. bun pentru mass. i suflat5 sau punctat5 cu ro$u pe partea insorits. sferic. este globulos cu o brazd5 mai hchisP la culoare ~i care lass impresia de pufing asimetrie.1. asemringtor cu cel de migdal. Se coace in a doua jum5tate a lunii iulie ~i dac5 se recolteazri in pirga se poate p5stra 6-7 zile. slab aromat5 $i nu ader5 la simbure. Pomul este viguros. galben-portocaliu. Coaja simburelul (endocarpul) se foloseste in industria tuvurilor $i la prepararea c5rbunelui activ. Partidaritgfi biologice Pe plan mondial exist5 citeva sute de soiuri de cais dintre care P fara n noastr5 exist5 14-15 dintre care sint inmullite fn pepinierele noastre: Timpurii de Chi$in5u. Royal. 196 . fdarte productiv. Pulpa portocalie este suculentg. portocaliu. r5coritoare.e mare.s&. Mari de Cenad. Simburele mijlociu are miezul dulce. Pielila are culoarea galben5-deschis pe partea insorit5 $ verzuie pe partea umbrit5. indeosebi buchete de mai. Din lemnul de cais se fac bibelouri $i obiecte fine de artizanat. inflore~tetimpuriu este rezistent la ger. Fructul are cca 60 g $i forma ovoid5 cu o brazd5 adinc5.1980.. este sferic trunchiat la b a d $i cu un jgheab superficial $i ingust care il face asimetric. Caisele se consum5 in stare proasp5t5.. Se coace la jum5tatea lunii iulie. fondant5. cu jgheabul larg ~i superficial. Fructele sint i general mari. Royal. Fructul ajunge pin2 la 70 g greutate. compot. se prevede ca P cincinalul 1981-1985 s5 se mai planteze 6 300 ha cu n cais. Pomul c r e ~ t e pin5 la 7-8 m $i are coroana invers piramidal5. $i ingust5. Simburele are miezul foarte amar. Pomul ajunge pin5 la 6-7 m in5lfime qi are coroana. manneladz. are inflorire timpurie. Ssminfa contine pin5 la 55% grgsimi. u$or trunchiatri la baz5. Pomul este relativ mic ajungind pin2 la 5-6 m in3fime ~ i : are coroana globuloas5. cu ramuri de schelet lungi.5 m avind trunchiul uneori. rod scnsibili l a ger. Se coace E prima decad5 a luniiaugust. destul de productiv $i longeviv. se coace la 1-3 zile dup5 Timpurii de Chi~in5u. Se coace P prima jumstate a lunii iulie. cu greutatea medie de 30 g. Pielita este galben5-portocdie. este fondant. Importanta culturii. ids. E'ulpa are culoarea portocalie. ca fruct d~ mas5. nurnit5 caisats. FalcH ro~ie.Forn~ede caise: a. apoi turtitz p k l ~ pletoas5. rezistent la ger $i are inflorire tirzie. T i p u r i i de Arad. Fructul este mare. Acesta are culoarea negricioas5 $i sriminfa dulce. 5 1. aromat5 foarte pl5cut5 la gust. Pomul este viguros. capete. Nu ader5. deshidratate sau prelucrate ca gem. Coroana este globuloas5. n Fig. formind un go1 in jurul acestuia. suc. Tivoli. Simburele este mare. Pomul este de vigoare mijlocie. ~ are forma sfericl. are muguri de. dulce. Fructul est. Pulpa are culoarka portocalie $ este fondant$. Fructul ajunge pin5 la 100 g greutate avind forma ovoid%. torsionat. Pomul are vigoare mijlocie dar c r e ~ t eintens P n primii ani dup5 plantare. a $i inflore~te tirziu. Pielita are culoarea portocalie cu pete roz sau roqu-carmin $i negi sfngerii pe partea insorit5. garnisite cu buchete de mai. Timpurii de Arad. rosu aprins pe partea insorit5. Nu aderi la simbnre. dulceagH $i fPr5 arom5. Este un soi lunii iulie.ului. S5minfa este dulce ~iare gust de migdakg. Avind un confinut relativ ridicat in zaharuri (pin5 l a 14 %). Au forma sfericg n u$or tronconica $i cu un jgheab superficial. dulceaf5. suculent5. Steaua royie. Pomul ajunge pins la 6-6. c -elipoidals . foarte bun pentru industrializare dar mediocru. portocaliu. Fructul. Fructul este mare. Pulpa este de asemenea galben5-portocalie str5b5tuta transversal de vinigoare albicioase. cu inflorire timpurie.dulce acidulats $i puternic aromats. este suculent5. Miezul are gustul dulce-amzrui. mai adinc spre cele dous. Pielifa este galbenaportocalie acoperit5 cu r o ~ i ipurpuriu $i punctat cu ro$u carmin spre baza fruct.deric-alungits. f&. are siminfa a m a d . avPnd coroana globuloasa cu ramuri de schelet groase garnisite cu ramuri scurte de rod. galben-portocaliu cu ro$u singeriu pe partea insorit%. Pulpa este portocalie. n Cea mai bun5 de Ungaria (Meilleure dlHongrie). Tivoli. nectar etc. sferic. are nevoie de locuri ad5postite. inceputul de mare productivitate. de vigoare mijlocie. Descrierea principalelor soiuri T i p u r i i de ChisinHu. Umberto. rar5 $i cu virful ramurilor aplecat sub greutatea rodului. are szmi'nta dulce $i coacere semitimpurie. c -avo. Coroana este globuloas5.%. foarte rezistent l a ger $i cu mare potential de productie.

taieiile de fructificare urmzresc ririrea ramurilor de rod. In cimpul 11 a1 scolii de pomi nu se recornandB administrarea ingr5.sint afectati de o Iloal5 numiti pieirea . Pa. vasul aplatizat .5rii (BarBgan.viot. -locurlleuadepoate ti taiataramura. ceca ce constituie un obiectiv important pentru culturile intensivc. produce phn9 l a 30-35 ani cite 50-60 kg fructc pc pom. gi in mai m i 6 mzsurz sc folosegte piersicul. c r e ~ t e viguros.se inmultesc prin altoirc pc zarzzr. 197 .4-4. Asupra cauzelor pieirii premature s-au fricut multe cercetsri si S-XU exprimat opinii diferite dar pin5 in prezent nu se cunosc mijloacele eficiente pentru a o Enliltura. pag. pit.j. Au fost omologafi urmHtorii portaltoi dc prun franc pentru cais: Portaltoi franc Buburuk pentru sud-vcstul Transilvaniei. 197). Pentru a intirzia pornirea in vegetatie $i respectiv infloritul.80-1. T5ierile de intre@ere ~i fructif icare.Rductia ramutilor de inainte de c5derea frunzelor.6. Caisul este rezistent la secet5 dar reac-ioneaz5 foarte bine l a irigare sporind mult recolta. iar P n semischelet ale caisului cursul vegetafiei se aplica 5-6 discuiri. distantele vor varia de Ia. Cere mult5 cPldur2 r e u ~ l n d blne in regiuni cu temperatura medie anuala de 9. Caisul arc un repaus de iarwX foarte scurt ~i drept urnare in regiunile cu ingheturi tirzii de prim5var5 de multe ori producfia este compromis5 iar pomii predispusi la afcctiuni de ger care provoac5 aparifia pl5gilor. simburii se se:~m%n% pentru ca puiefii de des.1. Sulmona 7. Toamna Fig. Venus. 245). atft din din sol. fn primii ani dup5 plantare caisul formeaz5 lgstari lungi. Datorit5 cre~terii slabe a axului formele de coroat. Ciclul anual. El imprim5 pomilor vigoare mare. f n perioada de maturitate. f n livezile de cais solul se mentine ca ogor negru sau ogor negru pe rinduri $i inierbare intre rfnduri. ramuri de schelet sau pomul Entreg se usuc5. menfion%m Sirena. in plinl vegetatie. Se recornand2 ca alioirea caisului pe prunc franc sP se fac5 la inzlfimea de 60-80 cm.2. Caisul cere soluri uSoare.1 1"C. vasul intfrziat $i palmeta cu brafe oblice. Particularitiqi tehnologice In ~ c o a l a puiefi. fn pepinier5. cPt $i atmosferi.Dintre soiurile create in ultimii ani la noi in tar5 gi care merit5 s5 fie promovate in culturz.5 m pe rind. la un nod cu un mugure vegetativ in centru. Fiind una din speciile precoce incepe sZi rodeasc5 la 3-4 ani de l a plantare. uneori torsionat gi cu pl5gi de ger si scurgeri gomoase (cleioase). este binc ca pomii s%fie pulverizafi cu lapte de var din toamnH sau in preajma pornirii sevei. gros. cele rnai multc ir~s-5.2 conditii de cre~tere exageratg. Trunchiul este drept. In livada in sistem clasic pomii 'se vor ~ ~ i a n t a 6-81-5-7 la m distant& jar coroana va avca forrna de vas. corcodu~ prun franc . Prunul franc este folosit ca portaltoi pentru cais in solurile rnai umede. Coroana este rar%gi are fonna globuloasl.R5d:cinile ajung pi16 la 4 m adincime in funcfie de portaltoi. Prunul ca portaltoi a1 caisului d5 pomi cu un ritm rnai lent tle cregtere gi o vigoare rnai slab%. se ar5. permeabile $i profunde cu pTnza ffeaticg de ap8 situats sub 2-2. Piersicul cste ins5 compatibil numai cu unele dintre soiurile dc cais gi anume: Iioyal. compacte. Corcodu~uleste utilizat ca portaltoi psntru soiurile de cais cultivate in soluri grele cu exces temporar de umiditate. calsul vegeteaz5 slab ~i trjiegte putin.15 indicate pentru cais sint : vasul ameliorat. Nu rezist5 la excesul de umiditate.pin5 la 66. cu diametrul pin%la 12 m.50 m. Pentru formarea coroanei este bine sP se valorifice lHstarii anticipafi. De cele rnai multe ori ins%pe la 12-15 ani pomii altoiti . Se obfin in coroan2 ramurile de rod de vigoare mijlocie ~i mare (35-40 cm lungime) distantate la 1520 cm h t r e ele. coroana se poatc proiecta in cilnpul 11. Piersicul este recomalldat ca portaltoi a1 caisului E zona nisipurilor din n sudul Olteniei. Huchetele de mai se rsresc. : Descrierea porta!toilor Soiurile de cais . f n sistemnl intensiv de cultur5. I'ortaltoi franc h't~zclod verde pentru toatc: zonelc cu prccipitatii pestc 550 mm sau in condifii dc irigare. Se inl5tur5 ramurile de rod slabe $i subfiri. E l formeazk pomi cu vigoarc sc%zut. Caracteristice morfologice ~i de producfie ale caisului altoit Caisul c r e ~ t ela 7-8-10 m i ~ l f i m e . Selena.hrenaaturZ sau a$o$lexie in urma ckeia. f n primgverile umede. Zarziirul este principalul portaltoi a1 caisului pentru zona de step5 din sudul f. Ramurile lungi de la periferia coroanei se scurteazH cu 113 din lungimea lor.5 $ prefers terenurile cu expozitie rudica. Formarea coroanelor. Dobrogea) pentru soluri permeabile. I.20. f n solurile grele.5 m adincime. Ramurile de semischelet care $ep5$esc vfrsta de 3-4 ani trebuie intinerite (fig. 1-uizet. datorita stagnririi apei procentul de c a i ~ imorti de apoplexie este mult rnai mare. Are ramuri groase pe care se afl5 muguri de rod a ~ e z a t E grupe in cite 3-10. aerate yi pentru nisipurile din sudul Olteniei. 51. altoiul ajunge pin% la 2 m fn5lfime gi pentru cH fornleazz multi listari anticipati.a.$imintelor.5 m intre rfnduri (v.00 m pentru a provoca ramificarea lor gi pentru z se evita degarnisirea prematur5. Intrewerea solului.mai ales pe corcodu~. . I I Cerinfele fat5 de factorii de mediu Caisul este exigent fafa de lumi. nu aib. cresc pin2 la adincimea de 1 m. f n timpul formzrii coroanelor a c e ~ tl5stari trebuie i scurtafi l a 0. cei de prelungire a ramurilor de schelet dep59ind frecvent 1.

dupg . Piersicul este originar din China de unde s-a extins pe glob in zona temperat5 in toate continentele. Normarea z^nca'rca'turiicu fructe se realizead prin tjierile de fructificare.Fam. C h d fructele au mArimea alunelor Ciuruirea Irunzelor. 0. pgduchele din San-Jos6. Cea mai psgubitoare dintre bolile caisului apoplexia (picirea prematur8) nu poate fi comb5tutX deoarece cauzele care o provoac-5 sint PncL insuficient cunoscute.3% siiu Dithane M 45 0. . . 0.eliminarea cu grijz a ramurilor uscate sau in curs de uscare.cantonarea plantatiilor de cais in zonele cclc mai favorabi1e.1% + Tratamentul se repeta. Italia.i . Tabelul 24 Calendar pentru combaterea bolilor $i d5unzitorilor la cais Momentul 1 2. ~i Pe suprafete mai mici se cultiv5 E jurul capitalei (judetul Ialomita-Fete~ti) n . pin azot se aplica dup5 recoltarea fructelori gunoiul de grajd toamna.evitarea perioadelor de secet5 prin ud5ri. 4). fngr5+mintele cu P.(cu trunchi) . subfam.1% sau Tiuram (TMTD) 0. oua de paianjeni rosii pi bruni DNOC (Creosan 50). monilioza Zeama bordelc~i~IT: P a m a rulio.iminte pentru livezile de cais sint: 30-40 t/ha gunoi de grajd. 3. in anii seceto~ise mai ud2 cu 2 szptjmini inainte de recoltare ~i la Pngzlbenirea ~i czderea frunzelor.A. K $i 113.3% Ecatox 50..06% Fosiotox R 35. Cultura piersicului Persica vulgaris stropirii I . 0. 0. Prwnoidae Boala sau dfiunStorul Produsele recornandate ji coacentratia Observakii 1.2 + Fosiotox R 35.sau zeama sulfo~alcrc& calcid se dg 32" B 20% C cind nu s-a aplicat la primul tratament .Tabelul 24 (continuare) Ingr+area. Fosfotox E 0. Psduchele testopi. Arad. este obligatorie.U. ou& de afide $i de cotari. insecte defoliatoare. Rezultate bune se obfin $i prin stropirea cu 2.3 ori la intervale de 10.1 % sau Topsin 0. Toamna. 282. Apa'rarea z^mpotrivu brumelor si z^lzghefurilor tfrzii de primavar.75% sau zeama sulfocalcica 32" B 20% sau C polisulfur& de bariu (POlibar. Ingrijirea rodului. 113 N lnainte de inflorit ~i 113 N dup'i czderea fiziologicj a fructelor. 5 T in concentrafie dc 100 mg la litru de ap8. monilioza. in 1970 piersicd definea aproape 11 000 h a din care cele mai mari suprafete sfnt amplasate in Dobrogea (judeful Constanfa). . g&rgar+ fn~ctelor (Rhynchiles bacchus).folosirea la plantare a materialului sgditor s%n5tos.2% Olviclorur% de cupru 50.cBderea Irunzelor sau in zilele mai calde din cursul iernii I alti pMuchidin San-Jose. I n timpul floritului Pn- Monilioza.protejarea trunchiului impotriva oscilatiilor mari de temperatur8 . dent (pct.3% Polisullurii de bariu 1% + + 5.vitarca terenurilor umede sau a stagnjrii apei dup5 udare prin drenarea terenului . gtgarita iructelor. 0.1% sau Zirane (Selezir) 90. . Sint obligatorii ud5rile : a) la intjrirea simburelui.08% sau Ziram (Selezir) 0. alidele.altoit sub coroank .e. Spania. 0. Pagubele provocate de celelalte boli $i djunitori se combat dup5 calendarul de tratamente indicat in tabelul 24. Combaterea bolilor ~i dgungtorilor.5% Fosiotox R 35. mo~lilioza.cultivarea soiurilor care s-au dovedit a fi adaptate la conditllle locale . Cantitatea de ap2 la o udare cste 600-500 ms/ha.respectarea calendarului stropirilor impotriva bolilor ~i d5unjtorilor. aplicarca tratamentului se face cu 15-16 ore inainte de inghef sau la 2 zile dup5 inghef. Rosaceac. . 80-100 kg P $i 80-100 kg K la ha.1% sau Captan 50. Se pot lua ?nsL o serie de miisuri care s contribuie la reducerea acestui H fenomen ~i anume: . fn soluri mijlociu aprovizionate cu elemente hr5nitoare dozcle de ingr5S.15 zile + 52. . Inainte de umflarea mugurilor I I 2 I 3 I 4 Ciumirea fr-under.3% Fosfotox R 35. + zeama suliocalcic~ 32' B 2 % sau Ziram (Se6 lezir) 0. psianjenii bruni si ropii + Wolatox 30 0. ciuruirea frunzelor Captan 50 0. 0. l X sau Ziram (Selezir) 90.3% + Ciuruirea frunzelor.25% + Zolone 30. 0. Irigarea. b) cind fructele sint in pirg5 ~i c) dup5 recoltare. data la 3 ani ~i anual 100-200 kg N. 0.din timpul iernii prin vzruire sau prin envelire cu diverse materiale. La noi In tars. Japonia gi Republics Elen5. psianjenii r o ~ i i bruni pi Aceleapi substante ca la traiamentul preoe.1% + Fosfotox R 35.evitarea rsnirii scoarfei ramurilor ~i trunchiului. ti mi^. Cri~ana Banat (Bihor.2% sau Detox 25. . 4.3 $. Cele mai mari producfii se obfin in S. 0 . Franfa. de 2. 0. S a a j ) $i pe nisipurile din sudul Olteniei. Selebar) 696 Originea $ aria de r%phdire.06% sau Dithane M 45% 0. 0. 0. folosindu-se una din metodele descrise la pag.25% S ~ U Zineb 0.

tnllns ejuepodur! e y .ax . ~ 000 q ealapu!$xn ~ n z y ~ \ sE-Sd cS61 .u: 'a!un! !!uny 1nl!2njs el me03 as 1npn.a!qsnpu! u1 .~ -sua-+u!zol aJeloIo3 ala.ls ap!oueJ .~n!os !ajuqs!xo ql!lo$ep '.~sjrlo~j !~nQnrrr 'alx!ur al!lnruel ~U!LLI ns -opald pol ap al!lnuIel a.ier[paX UI el ejuals!z.1 a p a~!~nurel aqu!p le! 'aseol4 !S !4rrn-( ap n!:.alnquIjs el y$ualape!uras ' y ~ e m o l e'. r w s l e u sle$!.r d ~ a.c ' b Inlqarue!p n3 ~ s c o r 1.rnc~ur!s el i.an!~sada j u z ~ s q n s 3 eu!urv ' kb.saqnd u ! ~axjqns -ei!~a!d '?$eln9alau e j ~ f d -eldns n:. d o !+r?~ar.~rnod u~ rrr nir?dn.ap !O !s!leqez lad as '!!u~a! 1ndur!~ urnsuor.. !r.a!lqrua~das rr! yu!d 'a!un! u!~' ' ~ L E U J . ~ ~ ! l a d w e nio. aT!loId -a$ed!3!+uc a p n u r e l ad pol ap ~.u o s p p 'pua.ta9u.nq3ru.le3 ' q n 1 !!un-[ 1n~!S~!.noll!ur a d s J<!.L pale$saN ' g palepaN "qs -eJueg ' d o ~ l o ~ a 1'b paleloas 'a:.~4 lsoj nu nl1:3 .q.1~3 p &3!u1 s n ln13n.e 'n!1eno~~od-uaq~~S ul Tqelolon a$sa -ejqa!d -y3!llam!se ! alade3 e l e)!$lnq u!jncI 9 'p!lajs r ? q ~ oale 'alelnal4 S 0 ~ e1 xurd aiogunle 'aru!lXur e:.9 earrsurasz ap alsn ed1nd . o l l o d .~ iJeloIo3 slr:~nrrctIure:.aI!loyg 'a$x!ix 2123 ~u!uroparrtI po.ra!d .~ ~ a q i ~ 3 S 'ed1n.roD ! a!:)ol[!rrr al.xa!u!dad u! p J s e o u e l e i U I .) poaun -+esxrrr' l e ! x ~ ~ a d nlnqenrln9I ns 'a!.jl !S eaqe$!3!$snl aqsa !os p a x n q u a d 3!ls1lal3e.rn~lnr.~a[ ap -v.IS o ~ a d s e o ~ d u! a1apn. I -asu! pol ap !!lnldnur pu!.s!rIou.J~SEOU e l e j u4 .>uI!se '713!1 s -ajsmuloj ale '2 001 e3.1od-tpaq1e4 eaeoluo alrJ 'Cd~ncI PT e+rra. ~~!lado:. ~ j 1 -sua$u! zol aleloIo3 q u ~ s a~elnuedure:.o2!. IZ.3le1 S ! 'pseo1nqol4 yueolo:.iqeg 'c p1.ol[!ur ~rr~"la!a~ps ap a1!lnure>I -~81e1 6p.raj!lolj !!1n3r1ur n:. ale 'eseol2 .1-4 -~a..peoj c p e o ! i j d ad !ayilsnj.081Cqeg 'eJseqS 'o!nnsal1 :.\ x9u1 c. ~ ~ d s e o l JIFJS UI d urnsuo3 nlluad a~r!3slde np l!ciasosp qu!s ap!sla!d -!!ln$[n3 e j u e ~ ~ o d u q ad !n~n~!sla!d e e-rn$[n: .ln!os ap 000 y ~ l s a d yls!ss ~ . u!p le! a s e o a 7 1s l a l a q ~ p aI!lnureH .Il.repnu ' J O ~ I L I O '~ O I ! S '3ns ~ l e d a . n!~o~[!ru' [ n p r u .uaqle4 ealeoln:.0 '!mnq~azq:. ~ u ! d 303 as a I a p n l g .ua.r.\e 'a-+xrrua1aJ purruopald a.aI!Jolg -a$xlru a-[!lnmel <u!mopald pol ap aIa:.le:orulum nes ~ < ! .w qu!s aI!loId .clualape!uras ! s y~e1aj!$e3 'e~ua2saqnda j s x .!!104~0d U! jalzy1 !S ~ Uj .leurole loSn 'XqeInppe ' a q n p 'y~ualn3nsl e p ale1 slsa 11501 !!jelq -[!JTI! n3 !loaun 'eq[e e d p d .:. aqsa ! !!Sol !!jeq1!ju! ale ' a ! ~ : .sus$u! 20.q l (alnquqs el lualapeau lnza!ur no) !s!s..luo.p i s a. I :yzearu~nurn3 ?drip !.\!q:.1 31.vvl v ~ u z p u o jS~ suvwro/~p n z ~ ~ ~ y a !1!q!suas ! a1 q ~ Jep !a!pnpold lujs !!wad qsnSne !!unI r? epe:. c xja!d ~s~zrro!z!.a$x!ur al!lnuIel ~u!wopald p o ap alas alqu!p le! ~ ' a ~ d a l p aseol'd '!Sunl qu!s JaIaq2s a p al!lnurex .!al!ud .!ja lo~!iur!s aqSalocIs n .ylelrrnurqr: E I I I S ~ ~ U nquad ~ur!.yseoI3!qle xla!so~S e j u a x a q n d o ! q e l o u e u r n!.xnSnm ezeaurroj as Floasaa . a ap -nqolS pueolo3 o ale !S a u r ! i ~ ~ u j b-z ap '3p!CI aJsa Inruod .i.~eqi.13 3 7 3 -epeI3urleur .eaur!Sunl yleal ad !.pljaa3lnp '.ural:.)~s!ura1!lnrue.rdns y e o q ad :$!. T ~ e ~ alel!pj3e o$ .uapuadapu~ ' 2 paleq3aN :auunpazt (q g 'Ely3TIg '€?)laqIx 'JItH ' ~ ' f ' p u e ~ q $ n o 'eseauyg ap sourn13 ' u a ~ e r l p a'puq.a:! '!" !!un~ ~n$nda:.[nms ':qua$ lr -s!suor. l ~ ! p u oe.1 113 t. ap a!rrq o u. o ale S aur!jlXuj UI b el yu!d aSun[e 1nruod . 'a!1~3o$lod-.nlnqmgs a1 p~ua-rape y u e p u o j 'y~ua1n3ns !i 'aleour nlsa ..rola~eqada1!u!3lrrrr !4 a!jau!~-zol e a l e o ~ : .1 8 6 ~Inll?LI!3U!3 U i .ap eruyzd u! 393 as aIaq3nl.uaqlc:! ejqa!d .11uad e1aQuos lod .\ "1 op !$PI o:.ur L-9 ap InqauIe!p n3 '~.s el s d a3eoo a s .evaqlx ! .4 zo.~e$:.s paleJ:.ma8 .I r.le"a&e[ l!$lnl '3!lajs 'a-+elnal8 8 ooc e l eu!d 'aleur aTsa Inq2nls -aJeInpuo .(nlnqr.a!3orr!tu aleo2!1\ ole Inruod -au~!~Su!~ds .e z :ytra3saqn&au !~zgn73nr/ U ~ ~ I T : L & 2 3 .1 .ueo. !cur aleo[n:.s nSol n3 ~!q!losui caved ad y)!lad $ ..rape rS . I ~ J s' 3 001 E31!!3 ap ' 3 1 ~ O J S ~ 1 I n p n l g -p!led zol a ~ e ~ o ~'naxesol Cg a\) lu!s al!~ol-q .1 alaloIos .!sla!d u!p .iasla[ 'su!~ol) 'leu!ple3 ' ~ 1 0 8 s ~ %u!zt?1g 'p-[o4u!ld~ 'aur!~3u!ld~ 'a$$?[~!g '$a.1.(e$ad ne a~e1nuedrue:.alnqur!s e[ ?$ualape ' ~ ~ e u r o 'y$e~np!:.nq T?~!~I)!~I .3!U11! (JC-8 1 aqu! n3i:os as 1nl3nld .13do3~: alsa a!nzla. ~1::s aplolg -eaur!8unl Tleo$ ad !. I ~ S nSo1 n:.u!s e l Jrralspe Inza!m n3) a u o u 3 n ~ q qz jn.$e!-r+s nes $elourreur 'su!ldr? nSol n.".:.!!rnqn3 e ys!mc?uo3s ejua!:.l pu!uop -aid !os $ s a x e? .s:.md au!aIapeIq !3zsna)& (e :!ln!os aIaleoJpculr1 s+!j-(nuru.ue [nurod -1er1!p1~3 S ' 9 p108. ~ s n S n e!!un1 e gpe3ap euxrld u.:eys nes $elourleu1 n S o ~ n3 p ! l a d o x 'a!1eoo~. ejeje.?.e [ :p!zta~saq~t& !l-ryn731znj' ni!yazd n.pue~Las. p!lajs e m o j ale La$e$na18 0 0 el yuid pu!3un[e 'a-~eur 2 ~ 3jsr) -.eaqQ[ I I ~L ' 3 r ~ 1 a ~ r ~ ~ ~also '3!133~ e '(4 09 [ -OZ [ ) a!301t!m ~UI!ITLU ap '1n1311.rlu!p .rd .~crldt 71n2ycv 1n3!sla!d pl!Jaj!p ala3aos s p pods n3 lol!.~d I o!lalem e s !O .o x 'ay~ne-.3 .raj!lsnq al!lnurel a q u r u TI -alquIn 3p y w o j qns entolo3 ale !4 soln9!a a~Sa..3!1ajs eueolo2 n3 < s o l n S ! ~ n!301[!m a$sa Irkmod .rnqur!s el Jualapr? lnza~urn" !!xed . p0. z 1 "1 iud u!iuoJ alal3nJd :! -!.l!$e[al 'ej!~a!d . raleoIn3 ale e d p d ' u ~ jnd un n:.sle1nrred a a -u.Z 1 (~.IE.~d u!jnd !eru suoz u! e.rnqqs el Junlapt?au Inza!ur n3) au!.\ .e L I ! ~alaqsellxa IT! .!o!uedu~eS ealwpeurole n l ~ u a d aunq JLIIS ralsa:.rnpe!uras 'r.alnqm!s e1 xJualape!uras !loaun ' ~ $ e l n p ! x a q n p '?$eurole 'yJuaIn3ns 'yseo?un a+ss 'a!lne-uaq@S 'edlnd -JB!I$S nes $ e l o r n e w nkol n3 yl!ladox 'euaq1ea' puoj ap ealeoIn3 ale !S T d ~ e l Tlape ~$ua:.ne aqe~uaduxe:.22cn& (3 .rr~j yiua3saqnd o n3 axjqns aqsa !n1n$n.:lua3saclnd U!J alsg .\-l.r?uaq~.au .UI ~ ' ~ .d 's!nz j !S -lal\-ulal3 'aujqns njsn e j q a ! ~ -punjold qeaq3[ n3 ' ~ ! .13 lnruod -ladnod au!alapew a J s x -alnqur!s $%41 a!Sol Ieur 'a!lne-euaqleS aleoIn3 ale e d p d .e elelp!q ~ u! -.. n.qeInp!3e 1\!$~1ala q n p 'y?ua1?13ns 'y)ual -s!suo:. .\!~1n3 as-npuiqnd claoas el ~ u s ~ s ! ? -a1 aqsa 1n3!~l"d ys ln$dej ~ S n e p e !em as !!.g .p a d s lollc ~!ldo.npold o ale -(n3!sla!d * s n ~ d l u .

Descrierea portaltoilor Piersicul franc. In conditii de irigare. Fructul este rnai mare sau rnai mic putind ajunge pin%la 500 g (la soiul J. Nectared-8. cu coroana sferic5 format5 din ramuri de schelet groase gi lungi. mugurii florali deger5 la -24°C. Hale. cantitatea $i rnai ales caLitatea productiei. Nu toate tipurile de migdal sfnt compatibile cu piersicul. prin precocitate in rodire ~i productivitate. rotunde. dulce acidulats. specie 20-25% din mugurii de rod rzrna~iviabili pot asigura o recolt5 abundent5. Piersicii altoiti PC corcodu~ prezint.H.cit gi la locul definitiv.5 ins5 un mare procent de pieire prematurz. Datorit5 structurii ferme rezist5 . maderent5 la simbure. temperatus inregistreaz5 Alte soiuri. Julien gi Brompton. in principal. indesind coroana. Este precoce in rodire. l a aceast5. . cele cu peste 7% calcar activ. Fn~ctelesint mijlocii ca mzrime (100. suculent5. la transport. lJiersicul este pretenfios fafg de lumin5.. El necesita cca 1 500 ore de insolatie in cursul vegetatiei. altoit rnai ales pe picrsic franc. Florile campanulate au petalele roz intens sau vinetii. Nu ader5 la simbure. productiv. iar 11. Hale. Elberta $.160 6). Piersicii altoiti pe migdal formeaz5 majoritatea rPd5cinilor Pntre 25 ~i 60 cm adincime. pe la-sfir~itul lunii septembrie.a. cu o aromg specific%intens5. Pomul reu~egte bine altoit pe portaltoi franc St. Pomul este mijlociu de viguros. catifelat5. Champion. rezistente la temperaturile sc5zute de la inceputul prim5verii.140 g). ferm5. Tirzii de CopBceni. -26OC. Pomul este mijlociu de viguros cu fiori de tip rozaceu. prima jumatate a lunii septembrie. Avind un asemenea port ~i finind seama gi de faptul c%lzstarii sint ugor de palisat. Fructele.500 g greutate). galben5-aur~eacopcritj cu roSu singeriu. Rcd June. Migdalul este folosit pentru zonele secetoase pe soluri pietroase cu continut ridicat de carbonat de calciu.a.130 g) . cu temperaturi mult mai putin sc5zute chiar de numai --10°C. foarte viguros. fn general. La tipul rozaceu sint mai mari gi rnai larg deschise: la cel campanulat petalele sint rnai mici si rnai fnchise. c r q t e intcns atit in pepinier5 . Nectared-1. Se coace in a doua jumHtate a lunii august. care survin ins% dup5 perioade cgldute. ncaderent5 la simbure. semiaderentg la simbure. Crimson Gold. Fructele sint de marime mijlocie ( 1 10. ~i cele sZr5turoase in care piersicul franc nu reuge~te.5"C. piersicul arc repaus scurt gi pornirea invegetatie foarte timpurie. Este potrivit de suculent5. obtinut din sPmburii piersicului din vii (Elita Balc) sau a soiurilor Elberta. Longevitatea piersicului este de 15-20 ani. majcritatea r%dZcinilor fiind cuprinse intre 20 $i 60 cm adincime. Nectared-5.. El creste bine in zonele cu temperatura medie anualg de 10-1 1. Se coace spre sfir~itul lunii august gi in prima jumgtate a lunii septembrie. Pomii au talie mica 3-5 m in5ltime. fnghefurile ttrzii din martie-aprilie. Piersicul este exigent $i fat5 de c%ldurl. au form5 sferic5 uneori putin asimetric5.consistent5. Pomul c r e ~ t e Are flori de tip rozaceu. Cerintele fat5 de c5ldurg. cu mai -multi umiditate. au forma rotunjit5 $i pielita colorat5 rogu-aprins iar pulpa galben5 cu inf~ltratii r o ~ i i aromat5. Cerintele fat& de factorii de mediu Cerintele fat5 de lumini. pomilor o cregtere uniforms $i destul de viguroasz. au foma rotund5 gi piclita galben5-verzuie. pl5cut aromatz. Caracteristice morfologice ~i de productie Sistemul radicular a1 piersicului altoit difer: in funcfie de portaltoiul dolosit. Nectared-6. Nedared-4. Pulpa are culoarea galben5-portocalie cu infiltratii r o ~ i icarmin in jurul simburelui. dar sensibil l a f5inare.Acest portaltoi imprim.12% sint cuprinse in stratul de la 10 la 20 cm adincime. iar ca ramuri de rod predominind cele mixte $i uneori $i anticipate pe care se formeaz5 muguri floriferi. este considerat cel mai bun portaltoi pentru soiurile de piersic pentru majoritatca tipilrilor de sol din fara noastr5. Limita d s rezistenta la ger a piersicului este de -24 .. cum sint Amsden $i Sunbeam la aceea~i doar pierderi mici. dup5 soi. Vigoarea. Este pubescent%. Ramurile de rod caracteristicc piersicului sint: ramura mixla' ~i ramura salbri. Ciclul anual. Exceptie fac solurile grele. de marime mijlocie spre mare (130. Soiurile clc piersic sint in general autofertile. Se coace in a doua jumbtate a lunii august. galbene-verzui cu pete ro~ietice pe partea insorit5. Corcodugul este folosit pe tcrenurile rnai compacte. pomii tincri dau dous-trei serii de l5stari pe var5. foarte productiv dar sensibil la f%inare. Pielifa. das exist5 $i soiuri autosterile ca: J. are suprapuse dungi ~i pete rovii intens sau violacei. Dintre soiurile de nectarine se rnai recornand5 pentru cultur: in tara noastri urnritoarele: Precoce de Croncels. Hale). De acest factor depind. formeazs un sistem radicular bogat. Se coace tirziu. persicul se poate cultiva in sistemele intcnsiv $i in bun5 parte ~i in sistem superintensiv. iar fructele. La cele rnai sensibile soiuri: Elberta.H. Ca ~i caisul. Este un soi precoce h rodire. in cazul cind pomii sint bine ingrijifi. fondant& dulce gi pLcut acidulat5. Altoit pe corcodu$ piersicul formeaz5 sistemul radicular rnai profund . Pomul c r e ~ t e foarte viguros $i are flori de tip rozacru. Fuzzies Berta $. aceasta poate aju~ige~i pin5 la 50 de ani.H. Florile sint de tip rozaceu sau campanulat. f n orice caz. J.H. Este sensibil la fLinare (S$lzaeroleca l)awnosa) gi se remarc. J. iar pulpa galben5. Pulpa este galbenz-portocalie maderent5 la simbure. Este compatibil cu toate soiurile de piersic ciirora le imprim5 o vigoare mare. Pomii altoiti pe piersic franc fomeaz5 un sistem radicular bogat $i superficial: marea majoritate a rHd5cinilor siht situate intre 20 $i 40 cm adincime. Din aceastj cauz5 sint necc'sare rririri in timpul vegetafiei pentru ca fructele s5 poat5 avea lumini. Nectared-9. Hale. exceptional de mari (ajung pin5 la. f n livezile clasice formeaz5 o coroan5 invers piramidal5. pot provoca degerarea in mas5 a mugurilor floriferi. rnai grele.

. Pentru a imbunjtafi regimul de lumin5 din coroana $i a crea condifii mai bune pentru coacerea fructelor. pentru viitor se vor infiinfa numai plantatii intensive $i superintensive. Dac5 este cultivat ins5 !n regiuni secetoase fir. Rsrirea chimica a fructelor se obfine prin aplicarea unei stropiri cu Fruitone 150-300 mgll la 35-54 zile dup5 infloritul deplin. N o m a de apP la o udare este de 500-600 mS de ap5 la ha. rXrirea chimi& a fmctelor $i r5rirea manual& a fructelor. Fig.. D e ~ i este rezistent la secetg. 199). Cu aceast5 ocazie fructele rZimin distantate a 10-12 cm pentm soiurile timpurii $i la 18-20 cm pentru soiurile tfrzii. mai ales dacri este altoit pe piersic franc sau pe migdal. Piersicul are o rezistent5 destul de mare la secet5.9-1. dimensiunile $ calitatea fructelor lass de dorit. Piersiwl necesit5 soluri profunde bine drenate $i este foarte sensibil la asfixia rZd5cinilor. Distantele de plantare in sistemul clasic sint de 5-714-5. In zonele de silvostepii se suprim5 ud5rile din epocile cind solul are Suficient5 ap5 (de obicei cea dinaine de fnflorire $i cea dup'a c5derea frunzelor). pe rindul de pomi se aplicZ Simazin in cantitate de 5 kg/ha inainte de pornirea vegetatiei.Subgarpanta unui piersic dup5 t5ierea \ - de fructificare . 52.5 m adincime. f n livezilc superintensive se vor forma cordoane verticale. in plantafiile de piersic nu se pot face culturi intercalate. irigare. la piersic se fat ~i operatii f n verde: plivirea lktarilor supranumerar de pe ramurile de schelet. Tgierile de formare se fac in funcfie de sistemul de coroan5. 199 . Lucrarea se face cPnd fructele au mPrimea unei alune ~i trebuie rncheiat~ inainte de intarirea simburelui. iar in a 2-a jumgtate a verii 1-2 pragile. imediat d u p j recoltare. ca varg5 sau a cu coroana proiectat5 din l5stari anticipati. c) la intrarea fructelor in pirg5. Buchetele de mai gi ramurile salbe se suprim5 de la baz5.514-5 m. Particularitgfi tehnologice In prezent esistz multe plantatii de piersic in sistem clasic. f n g r ~ ~ 5 m i n t e l e organice $i cele cu fosfor $i yotasiu se dau o data cu aritura de toamn5 iar din cele cu azot. Pentru livezile intensive se folosesc palmetele cu brate oblice iar distantele de plantare sint de 4-4.5-4 m/0. b) in perioada IntHririi sfmburelui . Cerintele fat5 de sol. se va urm5ri asigurarea conveiemli~i varietal introducind soiuri cu coacerea egalonat5 pe o perioadP cit mai lung5 de timp. E l valorificH bine nisipurile ~i solurile nisipoase cu conditia asigur'arii irigatiei.2. Acestea se scurteazi la 45-50 cm.3. f n g r ~ ~ a r ePentru i n g r j ~ a r e administreaG la 3-4 ani clte 30-40 t /ha a. La stabilirea sortimentului. refintndu-le pe cele vipuroasc sau cele de vigoare mijlocie $i suprimindu-le pe cele slabe (fig. coroana Pillar. Solul se intretine ogor negru. piersicul reactioneazg foarte bine l a irigare. Puietii se produc ca $i la cclelalte specii sfmburoase iar din gcoala de formare. iar pinza de apri freatic'a trebuie s5 fie la mai mult de 2. Sint de preferat terenurile plane sau treimea de mijloc a pantelor cu expozitie sudic5. iar pentru soiurile cu coacere timpurie $i semitimpurie t'aierea de var5. f n condifii de step5 (Dobrogea) sint necesare 5-6 ud5ri. Tzierile de -1ructificare sint absolut obligatorii in fiecare an gi se bazeaz5 pe ramurile mixte. E l nu suport5 inundarea nici de scurt5 duratg. fnfiintarea plantafiei. sau cu Ethrel 1201180 mg/l la 32 zile dup5 infloritul deplin. I n scopul imbungtztirii calit5tii fructelor. m folosindu-se coroana in form: de vas. pomii se scot d u p j primul an de cre~tere altoiuiui. Epocile de udare sint: a) cu dous s5ptSmini inainte de inflorit . Pentru rarirea chimica a florilor se foloseyte solutia de DNOC 4001 000 mg/l sau Hidrazida maleic5 1 000-2 000 mg/l aplicate in momentul cind 40% din flori sEnt deschise. Aceasta se reakeadi prin rarirea chimica a florilor. Acestea se r5resc la 20-25 cm una cle alta. jum5tate cu 2 s5pt5mini inainte de inflorit ~i jumstate dup5 recoltarea fructe!or. 50-60 kg fosfor $i 90-120 kg potasiu la ha substanfa activ5. d) incP 1-2 ud5ri in august gi e) dup5 c'aderea fruzelor. fntrucit dup5 aceste tratamente fructele r5min neuniform repartizate tn coroank de obicei este necesarii completarea lucrsrii prin rgrirea manuals.Dat'a fiind precocitatea de rodire ~i nevoia stropirilor chiar din primul an. este necesar5 normarea fnc5rcstnrii cu rod.Cerintele fat5 de ap5. Ramurile mixte retinute sint pastrate intregi cu exceptia celor care deprSesc -60 cm l~ingime. Irigarea d5 rezultate foarte bune in cultura piersicului.5 m. din soiurile adrnise la inmultire. se gunoi ~i anual 120-150 kg azot. Gard belgian sau Drape1 Marchnad plantafi la .

M. pH. Selebar) 6% sulfur& de bariu. tratamente : unul toamna'.1% sau Polibar 0.a. Combaterea bolilor gi dPun5torilor piersicului se face conform calendsrului de tratamente cuprins in tabelul 25. Anarsia.In urma acestei l u c r k i pe ramurile mixte viguroase rami'n 5-6 fructe iar p e cele mijlocii 3-4. Negre de Bistrita.F. Carag-Severin. Iugoslavia .25% Karathan O.5%+ Dithane M-45. produse deshidratate ~i congelate.16% m u alte ac.1% sau Acaricid 20. ouH de afide vi de cotari.U. Arge?.1% sau Benlate 0.08 sau E a ~ O S 50.1% sau Carbetox37.3% Ecatox50.25% Selebar 1% sau Captan-50. acizi organici. alituri de cgpguni. i n timpul fnfloritului Monilioza Captan (Orthocid)0. pectice ~i proteice.4%).3% Fosfotox R-35. cancerul ramurilor (Fusicoccum amygdali) Polisulfur& de bariu (Polibar. 2%.1% sau zelor.06% FosfoOX R-35. R o m b i a .20%.3% + sulf muiabil. sau Selezir 0. cum sint: Boambe de Cotnari. alti pHduchi test q i . + . 0. bii~icarea.1% + Fosfotox R-35. monilio7a.2 Monilioza.06%.06% Tedion V 18 E 0. La dderea petalelor Dithane M-45. Turcia.T. albine 6. substante tanante.1% Karathan 0. dupii ctiderea irunzelor.2 % Karathan 0. . ou8 de pHianjeni rovii ~i bruni (Creosan-50) Se aplicH unul produse: 0.2% i -Benlate este netosic pentn. Lemnu1 de cireg se folose~te industria mobilel.) 03% Se fac dou5.4% + + + + 5. 53. fHinarea. fiiimrea. ciuruirea. 4. 0. tan 50.7% sau solutie de piatr& v?nat& 1% sau zeamti bordelezg 2.1% sau Capianjenii broni yi royii tan-50. Selebar) G % sau Sclezir (Ziram) 0. O. 0. jeleu.Fosfotox R-35. Din cirege se fac sucuri. 0.O8% + Cap.25% Zolone30. 0.25% Galecron 0. Tabelul 2 5 Tabelul 25 (continuare) 1 I I 2 I + + 3 I + 4 Calendarul pentru combaterea bolilor $i d5un5torilor la piersic Momentul stmpirii 9. 2. Repausul vegetativ (noiembrie-martie) SanPiiduchele din Jose. pHianjenii r o ~ i i Selezir (Ziram 90) 0. nectar.4% + Principalele t%ri producatoare in ordinea descrescinds a producfiilor sint: Italia. Date fiind conditiile deosebit de favorabile. Pollbar -0. combat $f fr~inarea DNOC . Prunoideae Originea ~i aria de risphdire. 0. b*icarea.25% Ica+area. O. Importanfa ciregului in cultura In cregte gi prin aceea cZ valorifid bine terenurile s5race.5-0.08a.este originar din Caucaz de unde a fost adus in Europa gi trecut apoi in America de Nord.3% + sulf muiabil0.alune I Boala sau d i u n l l m l I P8duchele din SanJosd. sau zeamH sulfocalcicti 32' Be. Uriage de Bistrifa. .75%. M. i Vrancea. Tratamentul se repeta de 2 . Xmportanta. Pietroase negre . Sibiu $. Cultura ciresului Cerasus avium.060/. 0. Cfnd fructele a u mbimea unei ..D. are bazine $i centre consacrate in judetele: Iavi. Winarea. 0.06% sau Dithane M-45. 0.4 ". sau Captan-50. monilioza Prcdusele recanandate $i concentratia I Observa~ii 1.din suifoc i d 3 O B d . sau Tiurzm (T. 0.B. precum $i ca materie prim5 pentru industria alimentarg.3 ori la intervale de 10. Rosacene.16% sau Ziram-90 (Selezir) 0.1% (sau sulf muiabil 0. Tiuram (TMTD) 0. Tara noastr5.08% Karathan 0. primele fructe care ajung la coacere. 0. Cind 10. La aparitia atacului de paiai~jeuirogii se aplicB stropiri cu Zolone 30--0.15% sau Phenkapton 0.06-0. 3.3%. 0.Fam. siropuri.15% din mugurii florali sint E faza n de buton roz Ciuruirea.25% Ibrathan 0. R. compot. Fructele confin zaharuri 7-18%. 0. ~ Bulgaria.3% sau Benlate 0. 0. ciuruirea fmn. Sint apreciate pentfu consum in stare proasp5t5 fiind. 0. calciu $i fier apoi vitamina C $i vitamina A. sau zeama 2 Polisulfurlr de bariu calcid ~i poli(Polibar. 1% sau Captan-50. Spania. Germania. 0. zeam8 sulfocal.tricidc N. gem.de Cismidie. Continetul european asigurj peste 70% din productia mondial5 de cire5e.rathan 0.mugurilor Galcc:on 0. sau qi bruni . .Captan-50. subfam.4.. afide. in multe localitsti de la noi s-au obfinut in decursul timpului soiuri cu calisti excepfionale. 0. iar primaaltul vara inainte d e umflarea . S.06--0. sriruri minerale de potasiu.14 zile + + + + + I - Ciuruirea.lo/. Ciregul . dulceat5. Benlate 0.A.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

aslgurindu-~eastfel s p a t h suficient pentru cre~tereaplantelor Si condifll de mecanizare a lucrdrilor de intrefinere a solului gi mai ales de recoltarc a stolonilor. poate fi cultivat in zone cu veri ricorni~se. f n acela+ stop. In asemenea culturi sc obfirl pin5 la 700 000. viermi sirms. In cidul sol . cu un numr?r redus de soiuri.12 cm.2. I n acest scop se fat culturi spcciale pentru n producefea stolonilor.ar5tui. despzrtirca tufelor ~i seminte. pin5 1. .indepartarea stolonilor. fertile 5i C pH u Orintele fat2 de cuprins h t r e 6 gi 6. Ierenul s e desfun&Z la 40-45 cm. inainte ca acegtia sj. Pentru ca iructele 5% nu se murdareasci cu pzmint in timpul ploilor se recornand5 ca la intrarea in p9rg5. printre reduse. ins$ aroma ?i dulceata fructdor 'lnt mai cerhtele fa^ de c ~ u r ~~ .mintelor minerale: circa 100 kglha cu N.5. ~ i 203 .cinile daumrz la . Particularitiiti tehnologice Se Enmulte~teprin stoloni. in timpul hfloritului gi de 1-2 ori in timpul coacerii fructelor.L 8 0 ~ fid. aceasta trebuie men ti nu^ d o u j p. arz cerintr moderate f~ t s de c21durz ~ ~ ~ a ~ astfel c.2. cu cite 250-400 m2 ap5/ha.or. printre plante.h-w-nele $ iWheturile pot prov. folosirea stolonilor devirozati prin temoterapie sau obtinufi prin culturi de meristemc. Yentru a ohtine material de calitate ~i cu autenticitate garantat5 se elimind impurit5file ~i plantelr degenerate la pornirea vegetatiei.ZOO kg sare potasic8. cu 1-a ingzgarea de fond se pot da ~i ingr5g5minte minerale: 250-300 kg superi. pe rind s5 se a ~ t e a r n 5 un strat de paie de 5 cm grosime. acarieni... la nivelul unei fer~nc spccializate. ~ 5 are ccrinte mari fa@ de umiatatea din ~ ~ ~ ~ ~ 65-75°/0 din caprcitatea de cimp.1 000 000 stoloni la hectar.8'C. dup%recoltarea fructelor .combaterea bolilor gi dZun5torilor: larve de c$rzbuS. floare tirzii de mai mare ri carrcteristi~ u c t . date d u p i recoltarea fructel.a cu p l u g ~f%rZcorman5 la 8. Mycos#?zarclla f i agaric. Prima metodj este foloslt2 esclusiv E producfie. fn nile mai nordice cu toamne scurte. prin lucrHri repetate. stolonii se planteaza prim5vara timpuriu.10 inainte de Enflorit : . cultllri anLjale ~i culturi protcjate. . . I n timplll iemii dacLnu i care c de regull a este protejat de un strat de zjpad2 sau de frunz. Sisteme de culturi f n prczerlt se folosesc: culturi multianualc (clasice). Cultura multianual5 st: face in scop industrial sau comercial pe suprafete inari. In acelagi scop ~i pentru a fmpiedica cre~terea I / I I ! 1 1 . lnJartea piim. la hectar. se mai Pncorporeazi 250-300 kgjna superfosfat granulat amestecat cu 10 t /ha rrlranit5 sau 20 t /ha mranifii la 2 ani . ~l ..3 pragile la adincimea de 8-.i flori din iriflorescm@. afinats. ls e inrzdicineze : .lorur5 de potasiu sau 400-500 kg/ha cenugI. se ingragj substanfial cu 40-60 t / h a gunoi fermentat gi se dezinfectenz~ 40 kg/ha Aldrin sau 70--80 kg/ha Hexacloran.'osfat gi 180-. cu distarite mai mari de plantare intre r'induri si pe rfnd.i I 56.irigatii: 3-5 pe varZ. 250l 300 kg/ha cu P qi circa 100 kg/ha cu K : la ultima Engrs~arese poate administra $i 70-80 Icg/ha c. La administrarea ingrZ@rnintelor minerale cu azot trebuie prudenfii pentru c stimularea creyterii vegeX tativ? se face in defavoarea fructifierii. Aceast5 lucrare este valabili E tofi anii cit exist5 culn tura. 7 Cerintele fat&de =pi.120C 2 la . la infiinfarca culturii s~ rccomandj. - . 1)istantele de plantare sint de 80-90 cm intre rinduri $i 20-25 cm pe f n timpul verii terenul i e intrefine curnt de buruieni ~i se indepZrteaz5 stolonii in mod repetat.rioadc critic. Alte lucfiri de Pntretinere sint: . ~~~~~~l cere soiuri ugoare. In sudul t5rii stolonii se planteazj la jumjtatea lunii august. leg++ pi cresterii fmctelor ~i a dma dup'j recoltarea fructelor. . p-nt:u up:: prima in i i m ~ u l anual al cjpsunuiui Infloritului. ~ z c -st? prot-iat cll un strat i '-b de gunoi sau de frunaa cSp$unul suport.administrarca EngriI$. spre sfEr~itul lunii septembrie. dcgr~ tncepilld de la .1 .Plant2 de c%ppguIl ~ ln acest car.13'C.

Se inmulfegte prin b u t a ~ iin ve. La plantare. Fig. cu gust ~i aron15 specific5 (fig. Ambelc specii de coac5z dar in mod special ccac5zul negru. Ele se coc in luna iulie. Ele se efectueazg ins5 in tunele. Materialul pus la intrarea in pPrg5 9 cel de protectie contra gerurilor se adunj primivara gi se scoate din culturj. Pentm butiyirea in uscat. Fructele rnai contin 5.s m pe rind. In plantatie re aplicP urmPtoarele lucriri de intretinere: ta'irri in fiecare anYrpiincare se indepSrteaz5 lemnul b % t r b gi re la& 8-12 Hstari de rod li 4-6 cepi.Ribes nigrunt (coac%z negru. Frunzele se folosesc pcntru ceaiuri calmgntc gi in industria colorantilor. se recoltcazP tulpini $i se stratifid in nisip pin5 primsvara c h d se fac butagi de circa 20 cm lungime sau de cel putin doi ochi gi se planteaz5 pentru inrSd5cinat la 30-35/18-20 cm distant5 I n toamn5 se scot pi se plantev5 l a locul definitiv dup2 cum urmeaz5: a) in plantatii dasice 2. contin mari cantitsti de vitamine C (150-280 mg0l0) depagind de citeva orl l5miile. culturile se irigZ rcpetat de 5-8 ori dtnd de fiecare dat5 cite 200-300 rnS ap% pcntru a asigura 70--80°/0 urniditate din capacitatea de cimp..i colorate in rosu sau albe (fig. de potasiu.a. sHruri minerale. uleiuri eterice ~i siiruri minerale. -. Distanfele de plantare sint de 25/20 c m . Cultura arbustilor fructiferi Cultura coac3zului . ParticularitPti hiologice. vitarninele B. 205).5-3 m intre rinduri $i 0. taninuri.5 m pe rind . Ca urrnare din coaciz se fac siropuri.4 O" acizi.Ribes rubrum (coaczz rosu) . solul trebuie s5 aib5 75-80% ap5 din capacitatea declmp si temperatura de 20°C. colorate inchis. $i Entr-un caz ~i in altul a c e ~ t i a se fasoneazi gi mocirlesc. Imediat dup5 plantare qi mai tirziu. Se mai fac ardluri r i jjra~ile. Uin sortimentul actual. dulcefuri. BPI P.l5 m pe rfnd plantele fiind conduse in cordon vertical. t Ambele specii sint adaptate la climat umed ~i relativ r5coros. Recoltarea se face manual sau mecanizat cu vibratoare pneumatice ~i se ohfin de la 1-2 t pin5 la 7-8 t / h a fructe. ingrZ~Zri 20-25 t /ha y n o i o d a t i la '2-3 ani vi anual 150cu 200 kg N.tmtamente fitosanita7.1. Sistemul de protectie se instaleazj. 90-100 P 2i 120-150 K la ha. Negre mari $. c) in plantafii superintensive l a 1..52 m Entre rfnduri ~i 0. 204 I .. provitamina A. Cultura anualP. Yrcg-Ztirea terenului ~i1ucrHrile de ingrijire sint aceleasi ca $i pentru cultura anud5. toamna dupz caderea fmnzelor.Fam. Coac9zul negru ~i roSu cresc in form5 de tufa pi115 la 1-2 rn in5ltirnc.buruienilor yi a p2stra umiditatea din sol pe intervale dintre rEnduri se pot intinde folii de polietilenj. vinuri ?.a. prin marcotaj. Terenul se prrg5teyte ca 5i in cazul culturilor mutianuale: desfundat la 40-50 crn. 2. se scurg5 pe linla rindului + d e $ante.e. pentru condifiile din fara noastrH se recornand5 soiurile: Costwold Cross. Cele mai intrebuintate sinttunelele $i serele-solar din material plastic. Cultura protejatg se face in tunele si solarii. inainte de sosirea iernii. b) In plantarii intensive l a 1.SO m b t r e rinduri yi O. .Coacaz negru pin5 la 1 cm. ~eleuri. Folosirea acestora ins% reclam: o amenaiare special5 a terenului pentru ca apa din ploi sj. De fapt cultura protejat5 este o cultura anual5 peste care se a ~ a z Ptunelul sau solam1 din material plastic prim%vara devreme fn scopul grHbirii vegetatiei ~i a coacerii fructelor. Fructele coacgzului r q u sint ceva mai mici . / proteine. I n mod obiynuit in jara noastrP epoca cea rnai potrivits pentru asezarea tunelului sau solarului este sfir~itullunii februarie . la plantgrile din august se folosesc stoloni luati direct din cimp. LucrZrile d r Pntretinere sEnt la fel ca ~ila culturilemultianuale. permeabile. Tinker. este bine ca pe rFndul de plante s5 se pun5 un strat subfire de gunoi proaspit care s3 retina ~Zpada. fertile ri cu reactie acid2 (pH = 5-6. Fructele coacSzului negru sint bace cu diametrul Particularitgfi tebnologice. calciu $. Atit in plantatii intensive cft $i in superintensive plantsle se conduc p e spalier. obtinind fructe cu 10-13 zile mai dcvrcme ca la culturile in cimp deschis. Saxifragaccae Importanta. i n g r i ~ a t . sucuri.dezinfectat gi amenajat pentru irigat. substanfe pectice.gi inceputul lunii martie.7. negre. 57.10 76 zaharuri. fosfor.7. Daniel's September. ale coac5zului roSu ~ f n ceva mai profunde. lichioruri.a. prefer5 soluri mijlocii spre grele. sere-solarii sau risadnife.8). prin muyuroire. Ca o mc5sur2 de protectie Empotriva gerurilor.rde sau In uscat.1. Record. casis) . peste cultura prim5vara devreme cfnd nu nlai exist5 pericolul ca temperatura s5 scad5 sub -5°C. In cazul plant9rilor de primjvara se folosesc stoloni recoltati din toamn5 tinuti in camere frigorifice la 0°C. Majoritatea r5d5cinilor coacizului sint situate la 15-40 c m adhcirne. 204). Rezist& bine l a ger.

cu tulpini subtiri. s-au realizat productii ping la 15 tiha. lichior.80-1. Solul sc Entrefine ca ogor negru. Se Enmulte~te prin drajoni care se scot toamna sau primsvara.I Cultura agrisului GrossuLaria reclinala . . The Latam ?. 206 .Florile $i fructele sint solitare.a. Trustul Pomiculturii hlsr'lcineni-Pite~ti. marmeladii. Particularitgti biologice.5-3 m intre benzi gi 0. Se fac taieri (r5riri ~i scurtzri) ~i se aplica stropiri contra bolilor ~i &iU. subfam. a Din fructe se preparg suc. h c e r e a are loc eqalonat in 2 .5 intre m plante pe benzi.pentru nord-vestill Transilvaniei: Cayuga. Pentru a preveni arcuirca 15starilor ~i tulpi~iilor sub greutatea rodului acestea se paliseazz sau introdnc intr-un spalier CLI 2--3 percchi de sirme (fig. Nr. Pentru principalele zone pedoclimatice din tara noastrz. . Taylor $. 4-8% zaharuri. fn plantafie solul s e intretine ogor negru $i se dau ingr595minte cu N 100 kg/ha.Fam.ul&torilor. 206). recomandi ~ r m i i t o m l sortiment r . Saxqragaceae Agri$ul cre. Florile sint hermafrodite iar fructul o polidmps. Rezistent de Cluj. Tgicrile.r5rirea la cel pufin 20 cm distant: a tulpinil'or rimase. Scoarta este brunii-cenu~ie$i se exfol i a 6 longitudinal E fi~ii.La locul definitiv. Contin 12-17°/0 substant5 uscati. iar fructele r o ~ i i 5 sau negre brumate forrneaz5 o polidrup5. Acestea cuprind: . 0.scosul. . Se inmulte~teprin marcotaj simplu sau prin mu~uroire. Taylor.2 gunoi ingS$imintele chimiee se reduc la 1 /2.Fam. 2-9% zaharuri. .60% substante pectice. marcotele se planteazii la 1.indepktarea tulpinilor uscate care au rodit: . Mugurii de rod s e formeazii pe l5starii scu4i care apar pe treimea mijlocic $i cea din virf a tulpinilor.5% acizi. ' Cultura murului .a. subfam.a.0/1. September ?. Rosaceae. 1-2. Sirlt necesare tsieri anuale primkvara inaintea porniri~vegetatiei. The Latam. unele soiuri. Dintre soiuri se recornand$: Hiinings Fruheste.. 401. galbenii-vezuie.23. Productia medie este de 4-5 t fructe la hectar.20--130 m distante intre rinduri ~i pe rfnd. Rubin ?. Prin felul de cregtere fixeazH solul ~i Pmpiedici eroziunea. de culoare verde-gdbuie.a. 25-52 rng% v i t a m i ~ ~ C ?. Englezesc A. 1-2. arcuite $i prevzzute cu ghimpi. . . Maurers SBmling ?. care f o m e a z i tulpini tirttoare a caror lungime dups poate d e p i ~ i m. cu P 120 kg/ha qi cu K 120 kg/ha. fn timpul vegetatiei la o tufa se gssesc drajoni In cre~tere primul an de via@) . Ta . Fig. Distantele de plantare sint 2.50-2. . care se coace in lunile iunie-iulie. .60-130 m inglfime.pentru nord-estul Moldovei: Rubin timpuriu.ste fn form5 de t u f i de 0.n&tul ~i indepirtatul frunzelor de pe jos.lgO/. tulpini cu rod (in a1 doilea an de (tn ) viat5) : toamna dupP ciderea frunzelor tulpinile care au rodit se usuci. S 0 i u r i. Rubin ?.1. Inflorescenta este un corimb.a. vin. Unele soimi au o creytere erects numai la i n c e p ~ ~ t . P ani de plin rod. Se coc e~alonat prin august ~i contin circa . 200-250 kg sare potasic:.Fam. Newboro. sirop. Pe suprafefe mai mici se poate planta mai des.20 m in5lfime in funcfie de locul in care se afl5 mumrii de rod: ~. ca drajoni. r o 6 sau ro~ie. Indian Summer. Rosoideae Importanta. .Rubus frr~ticosus . ad. dulceati. evitind astfel locul de adapostire a $oarecilor care rod tulpinile la colet. Cayuga.5% aciditate totals. Se planteazg In benzi cu o lPfime de 50-80 cm.scurtarea acestora la 0.4 siiptsmini $i din aceast5 caw5 $i recoltarea trebuie s H se facg in 2-4 reprize. toarnna. Cclelalte Iucr51-i de intrefinere c o n s t a ~din: administyarea ing7ZpZmin~ feicr (20-30 tjha gund o d a t i la 2-3 ani) $i anual 500-600 kg superfosfat. fructul fiind o bac5 n sferic-globuloasii.a. Creqte sub form5 de tuf5 cu mai multe tulpini care pornesc din riidinici.Slisfinerea zmeurului Cultura zrneurului Rzcbus idaeus . Drajonii se pot recolta din plantatii pentru productie sau plantatii destinate pentru inmulfire.a. gem. Gnictele zrneurului contin : 11. Ne'wboro. iar primsvara 300-630 kg azotat de amoniu in duug reprize: inainte de pornirea in vegetafie $i in perioada cregterii fructelor. Recoltarea se face manual san mecarlizat $i se pot obtine pin5 la 6-8 t / h a fructe. iar frunzele se folosesc pentru ceaiuri medicinale. In anii in care se aplic. Rosoideae 1 I 1 Murul cultivat c r e ~ t eerect sau semitirftor.Rubus caesius . n Particularit5ti tehnologice. in5ltimes tulpinilor $i a lgstarilor depH$e$te 2 m la unele soiusi.pentru zona deluroasa din sud: The Latam. 19-35 mg% vitamina C $i sint bune pentru consum in stare proaspit: $i industrializate.pentru zona premontani: Exploit. White Smith. substants uscats.pentru zona de step5 $i silvostep8. Rosaceae.

Se al. Inchis. vitaminele A. Cultura ciitinei albe Hi$+o$lzae rha/wnoidcs .3--4. fn primHvara urm5toare se trec in pepiniera la 45/15 -25 -cm iar fn toamng. Afinul este un arbust cu multe ramificatii ce cregte de. I n schimb. Afinul este adaptat l a un climat rzcoros ~i umed: caracteristic pentru dealurile cu 600-800 m altitudine.12 de la plantare ~i d?L 4.13 O/o. Creste sub forms de arbust cu mai multe tulpini care pornesc de.8 m. E muschi sau turba. turbos. prin marcote. .administrarea ingr5~5mintelor complexe 500-600 kglha in fiecare an ~i o dat5 la 2-3 ani 15-20 t / h a gunoi de grajd: .din fructe ~i lemn se estrage q11ercitin5 folositii pzntru vopsirea diverselor obiecte in galben gi brun.it a t o jumjtate din limb.16-20 t /ha fructe.15%. Se ud?L $ ingra$i cu solufie de K $i P 3% ~~ ~ ~i in iunie dau rZd5cini.ege terenul care trebuie s5 fie uSor. suc. iar pe r5dPcini se formeaz%nodozit5ti cu baccerii care fixeazri azotul atmosferic. hidrochinonri $ se folosesc ^m industria farmaceutic5.8.5-4/1. Recoltarea se face tleocamdat5 manual. sint ovate cu marginile marunt dinfate. Rodeste b i n ~ pin2 in anul 10. K = 1 : 2 : 1. Pentru intretinere se fac t'rieri de rsrire a tufelor. in perioada de fomlarc se refin in fiecarc an cfte 3-4 tulpini noi. . suc. Din fructe se preparg dulceafz. lungimea de 10 cm $i cite 2 frunze la carc s-a il1dep. ParticularitHti tehnologice. Se inmulfe~te prin seminfe.561. Fructul este o bacH ovoid5 sau globuloasti colorat2 galben-portocaliu. cele rnai productive tulpini sint cele de 2-5 ani. Ericaceae f n cadrul acestei specii sint tipuri crescutc spontan. lichior.36-0. iar fructul o bac% cu d i a m e t d de 5-10 mm ~i greutatea de 0. scurtarea tulpinilor ~i a copililor. iar in Siberia. vitamina C . Gultura afinului Vaccilzium m i r t ~ d l u s Fam. cu greutatea de 1-5. de culoare neagr.O m in%ltime. Particularitrifi biologice. combaterea bolilor si drizcndlorilor. jeleuri. nisipo-argiloase..5% acizi. P fnjiintarea $lanfatiei. la colorarea vinurilor. unele soiuri cultivate sint lipsite de gllimpi. La inrnultirea $ 7 . cu pruing gi cu gust ~i arom5 speprin lunile iulie-august ~i la r~finulde g d cifics.51. ca adaus la preparat peltea. Frunzele confin 1 % . Cltina a fost de curind identificatg ca. marmeladg. fructele se coc e~alonat $i nu este posibil5 recoltarea mecanizatl.. drajoni. Din fructe se fac ceaiuri. dup5 implinirea vfrstei de 5 ani in fiecare an se retin 3-4 tulpini noi +i se elimina cele 3-4 tulpini care au vi'rsta de 5 ani. 207). peiitru c'r a$a cum s-a ar%tat. Fnlnzele au 1-3 c m iungime. iar tipurile crescute spontan drajoneaza mult. aga dup% cum se arata in figura. vitaminele B. relativ umede gi cu p H 4. acHi 0.s m pe rind. z^ntretinerea solului ca ogor negru. in medicin5 etc. 207 ajungind pin5 la 6-8 m Enslfime. Ca lucriri de ingrijire se recomands: .3 sirme pentru palisarea tulpinilor Si lsstarilor. lichior. provitamina A.O g. La locul definitiv se planteazz la circa 3 m distant5 intre rinduri $i 1.2. afinul poate produce pin%la 20 t fructe la hectar. iar cele cu tulpini tiritoare. circa 40 mg% substanfe pectice $i proteice. soiuri cu tufa joas5 ~i soiuri de gr%dinL cu tufa inalt.5%. fn anii cind rode+te din plin cum a fost 1979. Imediat dupH plantare se instaleazz ~i spalierd cu 2 . sirop. umplutur5 pentru bomboane. sirop. la 0. Pentru butdpirea in uscat se iau tulpini din toamn?L . Are r%d%cini superficiale. este sferic. Pelztru but@irea 2*n verde. E functie de vlrst'r.7. afinats. Suport5 geruri de -25°C. f n industria u~oarj. marmelads. Murul are cerinte mai mari decft zmeurul fafP de c5ldurs $i lumins. cu expozifie esticS sau vestic5 ~i altitudinea de 600-800 m. trei Gpt8mfni inainte d e coacerea fructelor. b u t a ~ i ise fac cu dous. acizi. Soiurile cu tulpini erecte se inmulfesc prin drajoni. Dintre soiurile incercate pin5 acum cele rnai bline rezuln tate le-au dat: Thornless Ewergreen $ Thornfree. uleiuri grase. Se ingra+ cu 30-40 t /ha gunoi sau ingr5~5rnintechimice complete. marcote. Acestea confin pin2 la de 10 ori mai rnuli5 vitamin5 C decit lHmiile $i portoialele.O % zah%r. P. Ramurile $i lPstarii au ghinlpi pe intreaga lungime. Coacerea are loc e~alonat dins recoltarea se face in 10-12 reprize. E $i s h r i minerale. sirop. proteine 0. Elaeagttaceae Importanta culturii. Se inmulfegte prin b u t a ~ iin uscat san P n verde gi prin despzrfirea tufelor. Se planteazH f f5sadn nite sau in biloane. gem.55%. Fmctele afinului confin: zaharuri 7-14.4 g (fig.4-2. vin%tHsau albastr'r. pragile sau erbicidare.62-1. uleiuri grase si volatile etc. in turb5 cu nisip sau in rumegu$ la 2..plantri ale c'ir~i fructe sint deosebit de valoroase alimentar gi terapeutic. iar frunzele se folosesc pentru ceaiuri. d u l ~ e a f 5 jeleu. Prefer% soluri mijlocii. pin% la 1. in sere sau rssadnife dup5 ce seminfele au fost stratificate 30 zile in nisip umed la 0-2°C. FnictificZ din anul doi dup5 plantare qi tr5ie~te15-20 ani. turboase. Murul spontan are ghimpi mari. gelatin5 ~i inghefats. Plantarea se face primivara qi este bine sB se intercaleze soiuri pentru o rnai bun2 polenizare iar E jurul plantelor s5 se pun5 rumegu? pentru mulcirca n ~i acidifierea solului.12.5/2.avd~bminielor. fn continuarc se planteazri ~i se iritrefin ca $i b u t a ~ i i n uscat.5 cm $1 1 se 1 asigurH o temperaturs de 21°C. 500-600 kg /ha cu raportul N. E l s u p ~ t g scmiumbra dar d%cele mai burle rezultate daci este bine luminat: cere s ~ l u r i uSoare.li se la 15"C. la locul definitiv.4 la 3.Entrefinerea curat5 a solului prin arrituri. b u t a ~ i gi prin altoire. este mai rezistent la secet%. Particularit%titehnologice.tHieri de forniarc ~i de intrrfinere. rnr5dicinarea lor se face in fisadnite.15 mg %. Distanfele de plantare sint de 1. marmelad5. Particularitati biologice.Pam. fn lunile martie-aprilie se fac buta$l de 10-12 cm n lungime de pe care se indepZrteaz2 mugurii floriferi. In A~igliadin acestea se prepar9 sosuri. Inflorescenfa este un raceln cu 7-20 flori. potrivit de umede. B. vitarniila E. ~ seminje semanatul se face primrivara timpuriu in l5dite sau pe paturi caldc. Puiefii se scot toamna gi se plan- - stratifies . tanin 0.1. dulceturi. n Importanfa. la suprafata solului sau cu o singurii tulpin'r.2. administrarea z^n. vin. Ca urmare se folosesc pentru suc. introduse la noi in culturs E arlul 1969.

bguturi dietetice g i dcoolizate.1. Butagii in uscat se fac prlmavara din partea de jos a tnlpinilor de un an gi se planteaz5 pentru inrzdgcmare in ~coala butasi.Corwus mas .planti . Cor~zaceae SPngerul . Rodegte constant Si d5 3-5-8 t fructe la hectar. puiefii.Citina: intrag8. fn plantafii. se pun in ladite gi se imb5iazZ 16 ore intr-o solutle stimulenfi (acid indolilic 30 mg sau indolilacetic 300 mg la litru de apa) dup5 care se planteazg. folosindu-se marcotajul . Productia este de 4-9 kg fructepe tuf5. Pnrnul/irea $ri?z drajoni este mai u p a rH.Cornus sanguinea Cornul are florile galbenc care apar fnaintea frunzelor ~ieste prima plant5 melifer8.Cornul Fig. In toate intervenfiile trebuie $iut c5 rod111 se formeaz5 pe lsstari in anul doilea.Fam. iar plantelor li se aplicP tgieri de lurninare gi la nevoie ~i de reintinerire. Se obfin 6-8 marcote de la fiecare plan!%. fscind ins&reduceri moderate. definitiv toamna sau prim5vara la 211. este folosit5 cel mai des. de forma eliptic5 gi se coace prin august-octombrie. Singerul are flori albe care apar dupP infrunzire.detaliu teazH la locul definitiv. f n pepiniers puiefii stau 3-4 ani. Fructul este o drup8 rogie-lucitoare. deoarece atunci au eel mai mare confinut in substanfele aratate. revenind 6 000-12 000 kg la hectar iar randamentul in must de circa 75 %. se fasoneazi gi se planteazg. marmelad%. Distantele de plantare sint de 3-413-4 m. La recoltare se folosesc m z n u ~ de bucgi tgrie pentru protecfie contra ghimpilor. Are rZd5cini pivotante la inceput iar mai tfrziu cu crevterea orizontal5. b . dulceafg. fnmulfirea prin butas. bun pentnl bibelouri. fnmulfirea firin marcotaj prin sau 1 posiblilH numai la plantele crescute ca arbugti. Cregte sub forn15 de arbore sau arbust cu 3-4 tulpini. prir. La inmulfirea $rift drajoni. 207 n . Drajoneazj. de B u t a ~ i iin verde se fac din vfrful lastarilor bine crescufi sau chiar laco&.5 m distanfa. in gcoala de puiefi. 208 . seminfe sau drajoni. drajonii sau marcotele se planteaza la locul. pasti. Tulpina cregte incet ~i are lemn dens. Fig. Fructele de corn confin zaharuri. Se Enmulte~te Senza'?zatul se face toamna. Butagii hradacinafi. Fructele se recolteaza cind sint in pirga.muproire. substanfe pectice ~i tanoide. mult gi nu are boli ~i daunatori periculo~i care s5 afecteze producfia. Sint bune pentru deshidratare. Acegtia sr recolteazj toamna sau primavara gi se planteazj la locul definitiv. Prin tiiieri se va asigura formarea unor tufe sau coroane luminate. terenul se intretine ca ogor negru. Ramurile sint r o ~ i i iar fructele negre. Pentru c5 semintele au tegumentul gros ~i tare este necesar ca in prealabil s5 fie finute in ap5 c5lduF timp de 48 de ore. Se coc prin august-septembrie. Cultura corndui' Cornul . acizi. ace~tiase scot toaLmna este ?rimjvara.

. Pa...... 4........................ I 6...... Sere ........Cuprin s ! I LEGUMICULTURA 1.... Particu!arit?lfile organizkii productiei t legumicultur& .................... Constructii folosite in legumiculturl -- D..... apZ.. Relafiile plantelor lcg~~micole factorii de mediu ....... I L e g u m i c u l t u r a g e n e r a l 5 2 ParticularitStile ecologie~plantclor legumicole Relafiile plantelor legumicole cu frrctorii de mediu: luminX..... 5........2....2.......................... Tunele $i solarii ..................... temperaturl.......... Folosirea rational2 a terenului ~i spafiilor cultivate cu legume .....3...... Lt1cr5rile de ingrijire aplicate rlsadurilor .... Alegerea......1........2................1......4............... 7..... 4........ ................................ 6........ .....................................1..............................................1................ Semanatul ...... Culturi succesive ~i asociate .............. Stadiul actual si perspectivele de dezvoltare a legumiculturii in tara noastrB In lumina documentelor de w r t i d si de stat ................... L o b o d a n ........................ - 36 37 39 40 41 43 375 I i .... Instalarea riisitdnifelo.............. organizarca ~i amenajarea terenului pentru cultura legumelor in cimp D Lobodan .................2. .. h r a n l ~i aer ........C a m e 1 i a L u b u r i c i 3....3................ 6... Condifiile pe care trebuie le i n d e p l i n d terenul ......... Pzminturile necesare ~i pregstirea substratnlui pentru producerea rlsadului .......... ParticularitSfile ecologiei plantelor legumicole ........ Repicatul .....1. R h d n i f e ...........3.D.ticular~tZfile inmult~riiplantelor legumicole -.1...... 11 13 14 15 22 25 4.......... cu 3.2...... I 1 I I i I I . 5.......................................2...................... n 6..... 26 28 30 31 34 36 < -1 i 4 iI. fnmulfirea plantelor legumicole prin serninfe ~i controlul calitlfii seminfelor 3.......1.. 6 6 6 11 2.......... dimensionarea gi organizarea fermelor legumicole .. 4.... 5........ 7....... lnmulfirea pc cale vegetativl ... Introducere -- D..... Obiectul :i importanfa legumiculturii ...E 1 e n a F 1 o r e s c u 2...2...................... iji pregstirea spafiilor pentru producerea r h d u r i l o r ... L o b o d a n 7........................... .......... 1................ Atnplasarea................. 5 1 I Cap.. 3 S \ 1.. Asolamentul ........ 5.. L o b o d a n ........5...... 5..............

. ... ... .. . .. . .. . . LucrBri de jngrijire aplicate plantelor .... .. . . . Cultura legumelor bul1. . . .. .. . . . . . .... . . 25. . . . . . .. . . . . .. .. .. . . . . . . . . . . . ... . .. . . Recoltarea legurnelor .. .. .. . .. . ... . .. . 9... . Lucr5ri de ingrijire aplicate solului . . .. . . . . . . ... .. . . . . . .. ... .. .. . . Cultura sfeclei rosii .. . Producerea seminfelor . . .. . .. .. . ... . . . ..... . .. . . . ... .... . ... .. .. . 18.. Lu b u r i ci ..... . . 20. .. . . . .. .... .. . . .. . . .. . .. . . . . . . . 14. . .. . . . ... . . . ... .. . . .. .. .. . .. . .. . . .D..... ..... . . ..... ... . . .. .. 12. ... . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . ...C a m e 1i a . .. . . Cultura Cultura Cultura Cultura Cultura Producerea semintelor .. . .. .. ... . . . . . . .. . ... . . . 183 Cap. . . .. . . . . . . .. . . .. . . .. . . ...... . .. . 115 115 i18 119 120 12 1 121 13: 136 139 139 139 149 150 152 154 1. . .. . . . ... . . Producerea semintelor . 26.. .. . .. ...... . .. Ingrijirea culturilor de legume . 13. . . . . . .. .. . ... . . ... ... . . .. . .. . . . .. . .. . ... . .. . ... . . . . ... . Cultura prazului . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . .. . . . . . .. .. . . . . . . . .. . .... .. .. .. . . . .. . . .. . . . .. . Arnbalarea si transportul legumelor . . .. . . . . Cultura legumelor perene . .. . .. . .ucrBri specifice culturilor fortate si protejate de legume .. .. . .. . . . . . . . ..... . .. . .. . . .. . . .. . . ... . . .. ... . . I1 L e g u m i c u l t u r a s p e c i a l & 12. .. . . .. .. . . . .1.. . ... .. .. Recoltarea si .. . . 11. . .. .. . . . .. . . . . . .. .. . ... . .. .. . . .1. . . . . . . .1.1. . . .. . . . . . ... .. . . . .3. . . ..1. 2 1. .. . . . .. .. .. . . . . . . . . . .. 11.. . ..1... .. . .. .. . ... .. ... . . . . . . .. Cultura cepei . . . ..~alorificarea legumelor . . . . . . . . . . . . .. ... .. . . . . .. .. . . . .5. . . . .. . . . . Lucrare praciicd. . .. . .2... . . . . . . . 20.. ... .. . . . .. .. . . . . ... . . . Producerea seminfelor pentru soiurile de cimp . .. .. . . . . . . .. . . Cultura salatei de cap&fin& ...... . .... .. .. .. . . . ... . . . . .. . . ... . . . .. . . . .. . 11.. .. .. . . 11. .. .. . . . .. Pregatirea terenului pentru cultura legumelor .. . ... . . .. . Cultura sparaligheluiui . . . . 15. . . Cultura legumelor ritdilcinoase . .. ..... . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .4. . . . ... .. . . . . . . . .. . . . . ... . . . 18. . . . . . .. . .. . .. . .. . . .. . . .. . . . . . . . 10. . . ... .. . . . .. . . ..... . .. . . . . ... . . Particularitljile biologice ale speciilor pomicole Organografia pomilor q arbuqtilor fructiferi . . . .. . .. 19.. . ..... .. . . 16. .. . ..... . . .. ... .... . . . . . .. .. .. . . . . .. . . ... Controlul leymelor in timpul depozitarii . . ....D.. ... . . . . . . .... . 11. . . .3.. . . . . .. . . . ..... . .... . .... ... . . .. .. . . ... . ..3. .. . . . ... .. . .. . . . Sern2natul legumelor in cimp . . ... . . . . . . . . . Cultura pepenelui galben . . . . .. . ... . . Cultura bamelor . .. . . . . ... .. .. . . . . . . . . .2... . 14.. .. ..... . .. . . . . . . 14... . . .. . . .. guliei . . . .. ... . . . . . . . . . . ..E 1 e n a F 1 o r e s c u.. ... LucrBri de ingrijire cn caracter general .3. . .. . ... . 12. . . . . ... . .. . . . . .. ... . .. Cultura spanacului . .... . . .. . . . . . . . . . . .. . . . .. . . 19. .. .3. . . ...... . . .. .. . . . .. . . . .. .D. .. .. . ... . .. . . . .. . Cultura legumelor condimentare ~i aromatice . .. . plantelor vi a parfilor 'comestibile .. .. . L o b o d a n 15. . . . . .. ... . .. .. . .. . . .. . . .. . .. . . .. .. . 12. .2.. . . 17.. . Cap..... . . . . i 1. . . . . . . . . .. . .. .. ... . . . 16.. . . .. . . . .. I. .3. ... . .. . . .. .. Recunoa$terea principalelor specii $i soiuri de legume dupa mracterele semintelor. . . ...4. . .. ... .. . .. . ... Recunoagterea soiurilor .. Pregatirea semintelor de legume pentru semsnat .4. .. .. ... . 13.. ....... .. 1 Cultura morcovului . . .. . ... . ....2.. . . . . . .. .. . .. . . .4. .. .1. ... . . . .5.. . ... .. . .1. . . . . . .2.. . . .. . .. . . . . . .. . . Cultura ridichilor . . . . . . . .... .. . .. .. ... .. . . . .. . . . ... . . . .. . . .. Cultura lcgurnelor pastaioase S ... . . . . . .. ... . . .. . .2.. . .. Cultura legumelor 17. .I. .. . ..6. . . Cultura dovlecelului .. . . ...... .55 155 157 158 159 159 160 160 16 1 162 169 169 172 9 .. . . . .... M i 1 i f i u . .4. . . . .. . .. ..E 1 e n a F 1 o r e s c u . . . 20. . . . . . . . .. . .. . . ... . . . . .. . . . . . . . . . . . . . ... . . .. . . .3. . . .. . .. .. .. . .D. .. . . . . .. .. . . . . Recunoa~tereaspeciilor . .. . . . . . .. . .. 22... . .. .. . . .. . 16. . . Introducere . . .. . . .... . . .. . Tulpina $i particularitiitile ei ... . .. . .. . . . .. .. Cultura legumelor verdetutri . ... . .. .. .. . . ... ....D..... .. . Cultura pHtlZgelelor vinete . . .. . ... ... . . . Psstrarea legumelor in stare proaspits . .. . 10. . ... . . ... . . . . . .. .. . . . Cultura patrunjelului . . Cultura reventului ... .... . . . . .... . Cultura fasolei . . .. ... . .. . .2. . .. . .. . . . . . . . . ... Recunoa~terearamurilor de rod p e specii pomicole . . . .... . . .. . . .... Cultura usturoiului . .. . . ... . . . . . . ... .. .3. . . .... . . . .. . . ..I. .. L o b o d a n .. . .. . . .. .. . 19. . . 13. Ciclul auual de via+&a1 pomilor $i arbuytilor fructiferi . . .. . . . .. . . . . . .2.... . . . . .. . . . . . .. Cultura pbstirnacului . . . .. ... . . .. ... . . ... Conditionart% legumelor .. . . . .. .. ... . . . . .2... . . . . . . . . . .1. .. ... . . . . .. . . ... . .. . .. . . . . . . . ... . . .. . . . . . . . . .... . . . .. .... . . . . . . . Cultura Ieu~teanului .. . Cultura cimbrului . P o m i c u l t u r a g e n e r a l s Subcap. . .. 12. . ... . . .. . ... . . . . . . .. . . . . . ... .. .. Producerea semintelor .. . 17.. . .. L o b o d a n ... . . . 13.. .. . .. . . ... .. . . 14. .. . .. . ... . .. . .. . . .. .. .. . Cultura hreanului . .. .. ... . . Lucrari de ingrijire cu caracter special .. . . 19. . .. 28. .. . . . . . ... .... .. .. . Cultura tarhonului . Cultura telinei. . . . .. . . . . . . . .. . ..4... . . . 9. 12. . ..... . . . . . conopidei . ... .. . .. Cultura maziirii . .. . . .. .. . .6. . . .. . . .. .. . . Radgcina ~i particularitatile ei .. . . .. .. . . . .. . . .. . Producerea semintelor .. .. .. .. . . .. .. . . . .7.. .. . .. ..5. . . .. . . . . .. .3. . . ... .... .. .. .. . . .. . .2. . ... . . .. . . . . . .. . . . .. . verzei r o ~ i i . . . . verzei albe .. POMICULTURA 14. .C a m e 1 i a L u b u r i c i ... . ... . . ... .. . . . . 18 Cultura legumelor cucurbitacee 22. . . . ... L o b o d a n . . .. . . .. 19. . . . .. .10. . ... 1. . ... . . .. . . .. . . . Lucrarile de pregatire a terenului pentru cultura lcgurnelor in cimp liber 8.C a rn e 1i a L 11 b u r i c i .. . . .. . .2.. ... . . .. . 13.. . . . .. . . . . . ... .... Influen@ factorilor de mediu asupra cregterii $i rodirii pomilor $i a r b u ~ t i l o r fructiferi 185 187 192 196 198 202 . . . . . . .. .. . . .. . .1. . .. .. ... . . . . .. . . . . . . . .. .. Milifiu i 24. . . . .. . . . ... . . . . ... .. .. . . .. .. . . . . . . . . . 8. .. . . . . . . . ... . . .C a m e l i a L u b u r i c i .. .. . . . . . .. Cultura legurnelor din grupa verzri 14. . ..C a m e 1 i a L u b u r i c i . . . . . . .. .. . . . . . ... . .. Perioadele de v h t a ale pomilor ... ..C a m e 1 i a L u b u r i c i 12. Plantarea rLsadurilor d e legume . . . . 17.. .. . Cultura pepenelui verde . . .. . . . . . . .. . . . LucrBrile de pregitire a terenului in sere yi solarii .. .. . . . . solanacee . . .. . . .. .. ... . . . . .. ... .. . . . . 19. . .. .4. .. . . .. .1. 18. . ... 9. .. . . . 15.. . . . .16. . . 18. . . . . .. . .. . .... . . . . . .. . .. . . . .. Cultura ardeiului . 17. . . . . .. . . . 14.2... . . . . . . . L O b 0 d a n .. .. ... .. . . . 16. .E 1 e n a F l o r e s c u 22... . .. . . ... .. . . . . .. . .2. . ... 18.. . . . .... . 10. . .. 27.. . . . .. . . . .... . . . . C ultura ciupercilor comestibile .. . Producerea semintelor .. .. . .. . .. .. . . .. . . . . . .. . .. .. . . .3.. . Cliltura cicoarei de gr&din& . .. . . . . .. . . . . . .. . . ... . 1 ( 23...oase . . . ... .. . . . . . . . . .. . . . . .. ... .. . . . . . . . . .. . .. . . . .. ..1.. . ..C a m e 1 i a L u b u r i c i . .. . .. I. . .. .. . .. .. . . . .. . . ... . . . .. . ... .. Cultura tomatelor . .. . .. . . . .. . . .. . . ... .. .. .. . . . . . .. . . . . . . . 15. ... . ..... .4. . . .. .. . SemBnatul yi plantatul legumelor .1.. . . . . . ...... . ..4. . . .. . ..... .. . . . ... . .. . . . . .... . . ... . .. .. .... ... . . . . .. 12. . . . . . .. . .. ... .. Cultura rniirarului . . . . . . .. . .. . . . ..5. .. . .. . 15. . . . .. . .. . . . . .-.2. .1. . . . . verzei de Rruxelles . . . . . . . . . . . . .. . .. . Cultura castravetilor . . . . .

Cultura drupaceelor ... . . . . . .. . . . . . . ... . . ... .. . . . . . . . . . .. . . Plantatul pomilor ~i i~grijiriledupH plantare . . . . .. . . . .. .. .. . .. 33. .. ... . .I. . .... . ... . . . . .. .. . . ... . . . ... . . . . . . .. . . . . . . ... .... .2.. . .... . . . . .. . . .. ... ... . Pichetatul terenulni .1. 53. ..1. .. . . . .... .. . ... 39. . . .. . .. . .. . . . .. Condifionarea yi pWarea fructelor . Particularitsti tehnologice ... .. 38. . . .. cnltura zmeurului. . . .. . 8. . . . . . . . . . .. . . . .. . . . ..... . . . . .. . .... .. ... . . .. . .. . ... . Particularitiiti biologice . . .. . . . .... . . . . .. .. . . . . . . . . .. . . . 40.. . . .. . .. . .. .. . 50.. . amenajarea gi pregiltirea terenului pentru livads:. . .. . .. . ... .... . ... . . .. . . . . .... ... 30. 35. . . . . . . .. . .. . . . .... . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. .. . . . .. . . Cultura nuciferelor .. ... . . .. .. . . . . ... . .. . .... . . ... . . . . ... ... . . . .. . . . . . .... ..... .. ... . . . .. . ... . . . . . ... . ... . .... . . . . .. . ... . . . . .. . . . .. . . . . .. . . . .. . .. . . .. . . ... .. . . ... . . . . . . . . .. . .. . . . .. . .. . . .. . . . . 54. 5. .... . .. .. .. .. . Cultura marului . . . . . . . . . . .. . . .. lntretinerea coroanelor . . puieti . .. . . . . . . . ... . ...I. . .... . . ... . . . .. . .1.. . . . .. .. ... . . . .. ... . Tehnologia producerii portaltoilor din simburi gi seminfe 3 1. . .. .. . . Dirijarea coroanei.1. . .... . . . . . .. .. .. .. . . . pepiniera pomicolii . . . . . . ... . . .. ParticularitZtile tehnologice .. . .. . .... ... .. . . .. .. . Cultura cZip(pgunu1ui 56. .. . . . lngrijirea recoltelor . . .. . . .. . . . .. .. . . Romlnia . . .. . . Particularitilti tehnologice . . ...2. 327 327 333 335 336 339 38. . .. . . .. . . .. . . . . 32. . . . ..2. . ... . Groza 55. . . . . ..... . . . .. .. 4. . ... . . . 50. . . ... . . . . .. . . .. . .. . . . . .. .. Irigarea plantatiilor pomicole . . . . . . . . . . .. .. . .. . .. ..... . .. . . . ... .. .. ..3. . . . . .. . . . . . .. . . .. ... .. . . .. ... . ... . . . . . . .. . .. .. 44... .. . 30. .. . . . . . . . . ... . . . . . . ... . . .. . ... . . .. .. . .. ... . . .. . . .. ... . Cultura prunului .. .S. . . . . . .. . .4.. . . . .. .... .. .. . ... . .. . Portaltoii caisului . . -. . ... . . . . . . . .2. .. . ... . . . . . .. ... ..3... . . . . 2. . .. . . . .. . . 48.... . ... . . 49. Subcap.. . . .. . . .... . . . .. . Partimlaritiiti biologice ... Portaltoii c i r q l u i gi vivinului . . . . ....2. . . . . .... 31. . ... . . . . .. . . ... .... . . . .. .. . fifiintarea plantatiilor pomicole ... ...... . 55. . ... . . .. ... .. ParticnlaritAti biologice 56.. . Cultura caisului . .. Altoirea E ochi dormind $i alte metode de altoire .. .. ... . . Producerea pomilor altoiti .... .. . . ....... . . . 51.. . . . . . .. . . . .. . . ... . Cultura viginului .1. . . .. . . ... .. .. .. . . . . . . . . . . . . 38. . . .. . . . . Portaltoii msrului . . . . .. .. . . . . .T.. . . . . . .. . . 52. . . . . . . .. . .. . .. . . ... . .. . ... .. . 42. . . ... . .. . ... ... .. . . ..... . . Groza 56.. . . .5. . .. . . . .. . . . . ...... . ..I.. .... ... .. . .. 38. . Subcap.. . . 32. . . . . . . . .. . . . Lucriiri in gcoala de Cap.. . . . . . .. ... . .. .. . . . . . ...7. . Groza . .. . . Particularitiiti biologice . . . . Cultura gntuiului 2 13 2 13 214 2 17 . . . . .. . n . . . .. . . ... .. M i l i f i u ... .... ... . Cnltura cir-lui . . 50. . . .. . . . .. . .... . .... .. . . . . . . .. . . 33. . . .. . . . Recoltarea fmctelor . ... . . .. . . .. ... . . . . .. .. .. . . ... . . .. . . . .. . .. .. . . ... . .. . .. .1. ... . .. . .. . .. .. . . . . . . . . . . .. .. Particulariati biologice . . . .. . . ...... . . .ticularitAtibiologice . . .. . 47.. . .. . 359 359 360 . ... . . . . . .. . . .. Particularit&p biologice. ... . .... . . . .. . .. . ..2... organizarea. . . . . .... .- 362 362 365 366 284 287 5 L C d t u r a a r b o m o r fmctiferi (cultura c o a ~ z u l u i cdtura agriplui. . ParticularitSti tehnologice .. . . . . . . . . .. . . . . ..6... .. . . ... .. . . . . . ... . .. 54. .. . . . . . . Tehnologia producerii portaltoilor prin marcotaj . . . . . . .. . . . . .. ParticularitAti tehnologice . cultura d t i i e i albe. .. . . Alegerea. Mecanizarea aierii pomilor . . . . .. . . . .. . 47. portaltoii speciilor pomicole . ..... ... . . . . . . .. .. . . ... . . .. .. . Recoltarea ~i valorificarea fructelor -. . .... ... . . . .. . . . ... Portaltoii piersicului gi migdalului . . . . . . . 3. ... . .. .. . ... . . . . . .. .. .. . ... . . ... .. . . . .2.. . Subcap. .. .... . .. .2.. . . ParticularitZti tehnologice . ... .. P a r t i c d a r i a i tehnologice . .2.. . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . .. . . .. .. Groza 2 17 219 221 221 228 233 236 240 24.. . . ... . .. . . .. . .. . . Portaltoii gutuiului . 30.. ... ... . . . . . . .. . .. . . . .. ... . M b u r i de protectia muucii . . . Particularititti ttehnologice . . . ....2.... . . . . . ... . ..5 ( Subcap.. . Milifiu . . . .. . . .. ParticularitZti tehnologice . . . .... . .. .. . . . 51. . . .. . . . . .. M i 1i t i u .. .. . ... .... . . . ... .. . . .. 30. .. Particulariwi biologice ..... .. . .. . . .. . . . . . . . . . .... . . . .8. . .. . . .. . .. .. . . . . . .. Sisteme de culturii a pomilor folosite in R.T....1. . . . . . . . . . Milifiu 34. . .. .1. . . .. .. 37.... ... . . . . . .. . . . ..... ... ..I. . . . . . . 53.. . . 5. .. . . Subcap. .. . .. .. . . . .... ... . .... . .. Lucrki premergztoare 31.. . . Particularitati biologice . .. .. . . .. . . . .1.. .. . .5. . ... .... ..T. ... . . . . . . ..4.... .. . 4 1. . . ... .. . .. . ... ... Pa~. .. .. . . . . . afinului. .... Isac 29. . a crqterii gi rodirii pomilor ~i arbugtilor fructiferi .. . . . . . .. . . . . .. . . .2.1. . . . .. . .. . .... 6. .. . 48. . . . . . .. . . . . ParticdariMp tehnologice. . .. 33. . . . .. ... .. . . . . . . . $coda de pomi .... .. .I. . .. . . .. Protejarea pomilor hpotriva bolilor si dHunStorilor . . .. . ... .1. . . ... . .. 46..... ... . . . Cultura piersicului .... . . . . . Aplicarea hgr&$mintelor in livezi .. . .. . .... . 30.. .. 54. . . . .... . . 38..... Milifiu 45. . 11. . . 32.. .1. cultura. . .. .2. .. Tzerile de corectare . .... . . . . . . . .... . .. . . . . . . .. . 48. . . .. . . . .. . .. 30.. 52.1. . . . ... .. . . . . Portaltoii prunului . . . . 49.. . . . .. Cultura baciferelor . .. .. .. ... . ... . .. .. ... .. .. .. . 36. . . .. . .. ... . . . .. . .. . .. . . . . . . . 30. . . .. .. ... . ... . . . .. . . . . .. . . . .. . ... . . . . .. . . .. . . . ... . . ..... .1. ... .. . . . . . . . .. . .. . . . ... . Tehnologia inmultirii vegetative . . . . . . . . . . . Cultura numlui fntre+nerea gi lncrarea solului in plantatiile pomicole . .. . . .. .. .. . . ... . . . . . . 30. .. ... . . .. . . . . . . . . 52. . . . . . . . . . . . .. . . . . ..... . .. 53. . . . . . . . .. . . .. . . . : . ... .. . . .. .. .. . .. . . . . .. . ... Protejarea pomilor fmpotriva accidentelor climatice . .. . Formarea coroanelor . . . .. . .Subcap.. . . Cultura pilrului.. figrijirea plantatiilor pomicole -:I.. . . . ... . . . . .. ... ... . ... ... . . . . .. . . . ... .. . . . P o m i c u l t u r a s p e c i a l 5 Subcap. . .. .T. . . . ... .... .. ..2... . . . . . cultura mnrului. .. . Portaltoii piirului .. . . -.. . . . ...1.. . . Tehnologia inmultirii vegetative a soiurilor de pomi ~i a r b u ~ t i. . .. .. . . . ... . . ... . .. .. 38. . . Cultura pomaceelor 47.. .. .. .. .. . . . .. . .. . Portaltoii nucului . . . . . .2.. .. . . ... .. . . ... . . .. . . ... . . ... . . .. . . . . .. .. . . 55. . ... . . 7. Subcap. . ....2. .. . . cultura cornnlui) . . . . . . . . . . . .. . .. Particularitafile biologice .. . . . . .. .. . Producerea materialului saditor pomicol . . ... . . .... . 30... . . . . . . . . .. .. . . . ... . . 49. . 43. . . ... . . .. . .. . . . . 5 1. . .. .. .

Apdrut 1982. Cali do lipor 23.73 nparul executat sub comanda us763 la Intreprlnderea poUgraflcS -13 Decembrle 1918". str. 89-97 Bumuegtl.02.09.1982. Republlca SoCiallStS RomAnia . Colirditariala 32. Grigore Alexandrescu nr.Redactor: log. GEORGETA SKBXDEANU Tebnoredactor: GABRIEL ILIE Bun dcliprr 11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful