58.Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate,procedee artistice,elemente de versificatie,ale unui text poetic studiat. Iarna de Vasile Alecsandri.

Pasoptismul este perioada din 1848,perioada dominate de curentul romantism si de revista Dacia literara,condusa de Mihail Kogalniceanu,aceasta revista doreste ca autorii sa aiba ca sursa de inspiratie folclorul,istoria si natura.Acest indemn il urmeaza si Vasile Alecsandri,cu pastelurile sau poeziile:Oda ostasilor romani si Hora unirii,inspirata din istoria tari.Alti reprezentanti ai pasoptismului sunt:Costache Negruzzi,Grigore Alexandrescu,Aleco Russo si Vasile Carlova. Poezia aleasa pentru a pune in evidenta procedeele artistice si elementele de versificatie este Iarna de Vasile Alecsandri,un pastel integrat in categoria celor care reprezinta maturitatea: iarna si toamna,iar vara si primavera reprezinta tineretea si vitalitatea. Termenul de pastel este preluat din pictura,fiind o specie a genului liric,care are la baza descrierea unui tablou din natura,poetul exprimandu-si direct sentimentele in fata tabloului zugravit. Poezia se structureaza in patru catrene,cu versuri lungi,iar la nivelul continutului in doua tablouri.In primele trei,este descrisa ninsoarea abundenta,iar in ultima strofa,apare prezenta umana si corespunde unui cadru solar. Elementele de versificatie pun in evident rima,ritmul si masura versurilor.Astfel,poezia are rima imperecheata,ritm iambic,iar masura este de 16 silabe. In ceea ce priveste procedeele artistice,acestea cuprind figurile de stil si imaginile artistice create de autor.Cel mai des,Alecsandri utilizeaza epitetul cromatic:fluturi albi,umeri dalbi, albul fiind cel care domina tabloul de natura,apoi apare comparatia:ca un roi,ca un vis de tinerete,metafora:nori de zapada,enumeratia:ziua ninge,noaptea ninge,dimineata ninge iara. Primele trei strofe sunt dominate de imagini vizuale,evidentiate de culoarea alb:umeri dalbi,nori de zapada,fluturi albi,strofe ce sunt dominate de o stare de tristete si de melancolie.In ultima strofa,apare nota de optimism prin aparitia soarelui si a prezentei umane.Apare metafora hiperbolizanta:oceanul de ninsoare,care sugereaza zapada coplesitoare,de asemenea apare si imaginea auditiva:clinchete de zurgalai,iar verbele de miscare dau o nota dinamica textului.

59.Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic,identificate in textul studiat,apartinand lui Mihai Eminescu. Sara pe deal de Mihai Eminescu. Poezia Sara pe deal se incadreaza in prima etapa a poeziei erotice eminesciene,perioada determinate de optimism,in care eul liric credea inca in implinirea prin iubire. Imaginarul poetic din aceasta poezie este o idila,care prezinta in chip idealizat iubirea, intr-un cadru rustic,cu ajutorul imaginilor artistice,a figurilor de stil si puternicilor trairi interioare.Aceasta idila este realizata in doua secvente:in primele 4 strofe,cu ajutorul lirismului obiectiv,se realizeaza pastelul,fiind de fapt,prima secventa a creatiei si ultimele doua strofe idila propriu-zisa,care este pusa in evident prin intermediul lirismului obiectiv.Cadrul in care se desfasoara imaginarul poetic este sara,timp simbolic pentru posibilitatea de a visa la o poveste de iubire si pe deal,ca si spatiu,fiind o axa a lumii,dealul facand parte din natura,atat de apropiata sufletului omului. Pentru ca poezia este o idila,ea prezinta in chip idealizat iubirea,ilustrata cu ajutorul figurilor de stil:personificare:apele plang,epitetul dublu:luna sfanta si clara,metafora:fluiere murmura-n stana,dar si cu ajutorul imaginilor artistice:imagini vizuale:turmele urc,luna pe cer trece,imagini auditive:scartaie-n vant. Ritualul iubirii este prezentat in ultimele doua strofe,exprimand emotia si nerabdarea eului liric,ca stari ale fiorului iubirii,redate de interjectia subiectiva,care se repeta la inceputul primelor versuri.Dorinta indragostitilor de a trai sentimental de iubire este insotita de declaratia erotica:ore intregi spune-ti-oi cat imi esti de draga. In concluzie,putem afirma ca imghinarul poetic din poezia:Sara pe deal evidentiaza ideea sacrificiului in numele iubirii ideale,a perfectiunii in dragoste,fiind sugerata si de finalul poeziei:Astfel de noapte bogata,/Cine pe ea n-ar da viata lui toata.,acest sacrificiu,fiind posibil numai omului superior,geniului,singurul care nu poate aspira spre idealul de iubire.

60.Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat,apartinand lui Mihai Eminescu(la alegere,doua elemente dintre urmatoarele:titlu,incipit,secvente poetice,relatii de opozitie si de simetrie,elemente de recurenta). Sara pe deal de Mihai Eminescu. Titlul este un element ce identifica o creatie,un cuvant,o sintagma,asezata inaintea textului.Titlul poeziei Sara pe deal este alcatuit dintr-un adverb:sara,care precizeaza timpul,iar sintagma:pe deal,are valente spatial.Astfel,titlul contine descrierea succinta a timpului si spatiului din acest text.Prin forma regionalsara,autorul sugereaza si caracterul rustic al personajului sugerat. Secventele poetice reprezinta momente din expunerea lirica a autorului,care contureaza o imagine,contribuind la reflectarea unui peisaj,a unei fiinte,in cazul poeziei Sara pe deal , aceasta este alcatuita din doua secvente si anume:primele patru strofe sunt dominate de pastel, ilustrand lirismul obiectiv iar ultimele doua strofe realizeaza cea de-a doua secventa, avand accente de idila, finalul fiind impresionant prin valoarea absoluta pe care o are iubita.Cele doua secvente poetice pun in evident si cele doua mari teme, care domina creatia eminesciana, natura si iubirea. In secventa I, prima strofa ilustreaza tabloul inserarii intr-un peisaj natural, in care imaginile vizuale se impletesc cu cele auditive si motorii:Turmele-l urc ,stele le scaparan-n cale.Strofa a doua imbina elementele de pastel cu cele de idila aparand motivele romantic:luna si stelele.Strofa a III-a si a IV-a redau imaginea rustica a satului,compusa din imagini vizuale si auditive. In secventa a doua,ultimele doua strofe reveleaza ritualul iubirii, emotia si nerabdarea eului liric,apare declaratia erotica ore n-tregi spune-ti-voi cat mi-esti de draga.

61.Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic, procedee artistice, elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu. Sara pe deal de Mihai Eminescu. Sara pe deal se incadreaza in prima etapa a poeziei erotice eminesciene, perioada dominata de optimism.Imaginarul poetic din aceasta poezie este o idila care prezinta in chip realizat iubirea printr-un cadru rustic, cu ajutorul imaginilor artistice, a figurilor de stil si puternicilor trairi interioare, aceasta idila este realizata in doua secvente:in primele 4 strofe cu ajutorul lirismului obiectiv, se creaza pastelul, fiind de fapt prima creatie a secventei si ultimele doua strofe idila propriu-zisa, pusa in evidenta cu ajutorul lirismului subiectiv.Cadrul in care se desfasoara imaginarul poetic este sara ca si timp si pe deal ca si spatiu. Procedeele artistice sunt instrumentele la care apeleaza autorul pentru a pune in evidenta imaginarul poetic creat.Acesta cuprinde figurile de stil, imaginile poetice, motivele, simbolurile, refrenul.In cazul poeziei Sara pe deal, Eminescu apeleaza in primul rand la epitetul: luna sfanta si clara, metafora stelele nasc umezi, personificareabuciumul suna cu jale, comparatia sufletul ...arde ca para.De asemenea sunt sugestive imaginile auditive:buciumul suna cu jale, vizuale luna pe cer trece asea sfanta si clara.Predominante sunt motivele romantice: luna, cer,stele,noapte, care devin simboluri cosmice ce se imbina cu cele terestre: salcamul si dealul. Elementele de versificatie pun in evidenta rima, ritmul si masura poeziei, astfel Sara pe deal are o rima imperecheata, masura de 12 silabe si ritmul este Coriamb.

62.Prezinta teme si/sau motive romantice apeland la doua dintre poeziile studiate la clasa. Sara pe deal si Luceafarul de Mihai Eminescu. Tema reprezinta aspectul general al unei opere.In cazul celor doua poezii alese, este vorba de natura si iubirea care sunt interdependente, pentru ca sentimentul iubirii la Eminescu nu se poate implini decat intr-un cadru natural.Pe langa aceste doua, in Luceafarul mai avem si altele cum ar fi:tema omului de geniu, timpul cosmogoniei, tema filosofica, tema folclorului, deoarece este inspirat din diferite basme populare cum ar fi Miron si frumoasa fara corp si Fata din gradina de aur, acest poem fiind de fapt o sinteza de teme din creatia eminesciana. Compozitional, Luceafarul are 4 parti, fiecare avand cate o tema sau mai multe.Prima si a 4 parte prezinta planul terestru si cosmic, avand la baza tema iubirii si tema omului de geniu, partea a II-a este consacrata planului terestru, iubirii dintre Catalin si Catalina, iar parte III-a este planul cosmic, unde demiurgul ii dezvaluie lui Hyperion motivele pentru care nu poate da curs rugamintii de a-l transforma in muritor, avand la baza tema timpului si omului de geniu. In cadrul poeziei Sara pe deal, aceasta are 2 secvente:prima cuprinde 4 strofe, dominate de pastel care are la baza modernismul obiectiv, specificand ca Luceafarul are la baza un lirism al mastilor, iar secventa a 2 este data de ultimele 2 strofe din poezie, fiind o idila dominata de un lirism subiectiv. In concluzie, putem spune ca in cele 2 poezii alese, intalnim toate temele abordate de autor, dar in acelas timp si toate cele 3 teme de lirism. In ceeea ce priveste motivul literar, acesta este un element al operei literare care se repeta in diferite momente ale acestei creatii artistice.Exista cateva motive comune celor 2 poezii eminesciene, si anume: -sara si noaptea, sunt sugeastii ale tainei, linistii, repere temporale specifice iubirii, dar si pentru a pune in evidenta conditia omului de geniu cum este cazul poeziei Luceafarul; -luna si stelele, sunt martorii iubirii, iubirea fiind proiectata la nivel cosmic. In poezia Sara pe deal, mai intalnim urmatoarele motive: -buciumul, este o sugestie auditiva, reprezinta melancolia, conturand rusticitatea spatiului; -apele,acestea sunt personificate, ele plang, apa fiind elementul etern al naturii, simbolizand vesnicia sentimentului de iubire; -fantana, este simbolul originilor si al profunzimilor interioare. In cazul Luceafarului, tema cosmosului este pusa in evidenta printr-o serie de motive romantice:luna, luceafarul, cerul,stelele, haosul.Apoi mai avem motivul fetei de imparat unice la parinti, de care se indragosteste astrul, fiind o masca pentru eul liric, aceasta exprimand dramatismul propriei conditii care se naste din constatarea ca relatia om-geniu este incompatibila.

63.Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate caracteristice simbolismului prin referire la o poezie studiata. Plumb de George Bacovia. Simbolismul este un curent literar aparut in Franta la sf sec XIX, ca o reactie impotriva parnasianismului.programul curentului este articolul Le simbolism publicat de Jean Moreas in 1886.Trasaturile simbolismului sunt:utilizeaza simboluri, sugestia ,refrenul, apare preferinta pentru imaginile vagi, pentru muzicalitatea versurilor,iar motivele poetice intalnite sunt:culorile, instrumentele muzicale, plictiseala, angoasa, evadarea si versul alb. Simbolismul romanesc cunoaste urmatoarele etape:etapa tatonarilor cu Macedonski de granita cu Minulescu, pseudosimbolismul cu Ovid Densusianu si simbolismul pur cu Bacovia. Poezia aleasa pentru analiza este Plumbpoezie inclusa in volumul cu acelas titlu din 1916.In ceea ce priveste structura textului poetic, acesta cuprinde 2 catrene, construite pe baza lexemului plumb care este reluat de 6 ori in cele 8 versuri.Cele doua strofe poetice corespund celor doua planuri ale realitatii:realitatea exterioara obiectiva, simbolizata de cimitir si cavou si realitatea interioara subiectiva simbolizata de sentimentul iubirii a carei invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de natura mediului. In ceeea ce priveste expresivitatea textului poetic, acest lucru se refera la caracteristicile limbajului artistic:originalitatea limbajului, procedee artistice, imagini artistice.Strofa I cuprinde elemente ale cadrului natural apasator, sufocant , iar mediu inconjurator capata greutatea apasatoare a plumbului,motiv care devine laitmotiv, datorita repetarii lui cu diferiti determinanti si care semnifica apasarea, angoasa, greutatea cenusiului existential, universul monoton, din care nu exista nici o solutie de evadare:sicrie de plumb, flori de plumb, coroane de plumb. Strofa a doua evidentiaza moartea afectivitatii dormea intors amorul meu de plumb.Imaginile care domina aceasta strofa sunt cele auditive si vizuale :am inceput sa-l strig, aripile de plumb, aripa simbolizand caderea, prabusirea, datorita greutatii existentiale.Vantul si frigul distrug materia, iar sintagma stam singur, accentueaza senzatia de pustietate sufleteasca. Intregul text are la baza simbolul plumbului , care genereaza o stare de tristete, de amaraciune, eul liric aflandu-se undeva la periferie.

64.Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat, apartinand lui George Bacovia (la alegere doua elemente dintre urmatoarele :titlu, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta-motiv poetic, lait motiv). Plumb George Bacovia. Poezia aleasa pentru analiza este Plumb, publicata in volumul cu titlul omonim, poezie care pune in evidenta trasaturile simbolismului, prin tematica abordata, motive , expresivitatea textului si limbajul artistic. Titlul este un element ce identifica o creatie , un cuvant, o sintagma, asezate inaintea textului unei lucrari.Plumb este un cuvant monosemantic, alcatuit din 4 consoane si o singura vocala ce apare de 6 ori in 8 versuri, fiind un metal greu, care devine simbolul atmosferei apasatoare sugereaza angoasa, greutatea sufocanta, cenusiul existential, universul monoton, inchiderea spatiului existential fara solutii de iesire. Ca si structura, textul este alcatuit din 2 secvente poetice care se suprapun penste cele 2 catrene.Acestea pun in evidenta doua planuri ale realitatii:realitatea exterioara obiectiva, simbolizata de cimitir si cavou si realitatea interioara subiectiva simbolizate de sentimentul iubirii, a carei invocare se face cu disperare. Strofa I cuprinde elemente ale spatiului apasator, sufocant, in care eul poetic este claustrat.Elementele decorului funebru sunt:sicriele de plumb, flori de plumb, coroane de plumb, plumbul are aici conotatii crtomatice, evidentiind existenta cenusie, anosta.Totul pare impietrit, doar vantul este singurul element care sugereaza miscarea ce produce elementele mortii:si scartiau coroanele de plumb. Strofa a II-a evidentiaza moatea afectivitatii: dormea intors amorul meu de plumb, iar aripile de plumb sugereaza un zbor in jos , o cadere grea, surda. Starea de solitudine a eului liric este sugerata de sintagma: stam singur, care evidentiaza senzatia de pustietate sufleteasca.Intreaga poezie este dominata de sentimentul acut al singuratatii, avand conotatii ale mortii.

65.Prezinta trasaturi ale unei poezii studiate, in care se gasesc prelungiri ale romantismului si clasicismului. Nu te-ai priceput de George Cosbuc; O trasatura a literaturii romane de la sf sec XIX si inceputul sec XX este coexistenta mai multor curente si tendinte literare concretizate in opere inegale ca si valoare.Acum se afirma poezia sociala cu accente realiste, alaturi de un romantism provincial, taranesc, existand cele 2 curente literare:poporanismul si samanatorismul. Samanatorismul numeste orientarea literara cristalizata in jurul revistei Samanatorul aparuta la Bucuresti si condusa de Vlahuta.apoi Cosbuc si in final Iorga.Aceasta directie se constituie ca o reactie la modernism, la industrializarea si emanciparea societatii.Principalele trasaturi sunt:pascismul, concretizat in permanenta tendinta de intoarcere in trecut si de condamnare a prezentului, idilismul sau opreferinta pentru infatisarea pitoreasca a satului considerat nucleu al sacrificiului national.in conceptia acestui curent literar, orasul este vazut ca un loc al pierzaniei ce nu straneste interesul pentru viata taranimii.Totusi aceasta grupare nu include operele valoroase din punct de vedere estetic, cuprinzand o literatura moralizatoare, cu o diluare a lirismului, reprezentanti:Vlahuta si Cosbuc. Si poporanismul este o orientare literara, caracterizata prin aceeasi simpatie, fata de popor, exprimata literar, cu o mai mare obiectivitate.Revista care sta la baza acestui curent literara este Viata Romaneasca aparuta la Iasi sub conducerea lui G.I.Bratianu.Principalele trasaturi sunt:atitudinea critica fata de structurile societatii, aproprierea de taranime prin promovarea idealului de iluminare a acestuia fata de cultura, dezaproba falsa infrumusetare a vietii, tipic samanatoriste si o atitudine realist-critica, avand ca reprezentant pe Goga. Poezia aleasa este Nu te-ai priceput de G.Cosbu, ea face parte din curentul samanatorism integrat in volumul Balade si Idile.In aceasta poezie exista atat trasaturi ale clasicismului cat si ale romantismului, prin urmatoareale: -clasicismul:natura este prezenta doar ca si decor, adevarul este cultivat de ratiune, are o structura echilibrata si se respecta regula puritatii genului, deoarece poezia este o idila, specia literara cultivata de clasicism.In poem apare lirismul obiectiv, deoarece se prezinta sentimentele fetei din mediul rural, aparand verbe si forme pronominale la persoana a 2 sg: nu te-ai priceput , tui sa fi inceput , m-ai fi cerut. -romantismul;prezentarea lumii satului traditional, genul liric se intersecteaza cu genul dramatic, lucru evidentiat prin prezenta dialogului si a monologului.Discursul liric este organizat sub forma unui monolog sau a unui dialog imaginar cu tanarul timid de la tara Sorin, textul fiind construit ca o mica sceneta in care tanara ii reproseaza iubitului lipsa de curaj.Tema poeziei este iubirea specifica celor din mediul rural, o iubire timida. Elementele clasice si cele romantice interfereaza, fapt relevat de adresarea directa prin interogatii si exclamatii retorice: dar de unde sa stiu?, ca io tot fugeam de tine?, o nu-i drept nu-i drept Sorine!. Totusi, prezenta pers I sg nu reprezinta eul liric, autorul fiind detasat, ci este vorba de tanara care-si exprima suferinta deoarece iubitul ei nu i-a inteles zbuciumul interior.

66.Expune specificul raportului autor-eul liric, prin referire la un text poetic al unui autor apartinand directiei moderniste. Izvorul noptii Lucian Blaga. Modernismul este o miscare literara constituita in spatiul hispano-american, la sf sec XIX in jurul poetilor Ruben Dario si Antonio Macado.Aceasta miscare orienteaza poezia spre o estetica a rafinamentului si a sinceritatii.Este de asemenea opus trafitionalismului si include toate curentele artistice inovatoarea cum ar fi:expresionismul, simbolismul, suprarealismul. Modernismul presupune atitudini anti-traditionale si anticonservatoare banzandu-se pe ideeea de ruptura fata de trecut si pe aceeea de negare a valorilor anterioare.Spiritul modern se caraaterizeaza prin refuzul ideii de frumos, libertatea de exprimare, originalitatea si tendinta de a soca.In literatura romana, termenul este introdus de Lovinescu care a militat in revista sa Sburatorul, pentru autonomia esteticului, obiectivarae prozei si liricizarea poeziei.De asemenea a impus teoria sincroniei si a imitatiei literaturii europene, reprezentanti:Barbu,Blaga si Arghezi. Poezia aleasa pentru a pune in evidenta relatia care se stabileste intre eul liric si autor este Izvorul noptii de Lucian Blaga.Eul liric nu trebuie confundat cu autorul , el este doar autorul universului poetic, proiectat intr-o creatie lirica.Atitudinea lui este:fie de implicare totala, pentru a sugera stari de suflet, tensiuni, fie detasat de lumea poeziei si atunci actioneaza din afara, de exemplu, in pasteluri, in acest caz al pastelurilor este vorba despre un lirism obiectiv. In Poezia Izvorul noptii eul liric este subiectiv, poezia este o confesiune, un omagiu adus frumusetii iubite.Poezia face parte din volumul Poemele iubirii:, iar iubirea pentru Blaga este singura cale de patrundere in misterele lumii, de cunoastere a tainelor universului.Marcile prezentei eului subiectiv in text sunt:pronume la pers I sg: imi, verbe la pers I sg sta,pare. Erosul in lirica lui Blaga , este calea fundamentala de patrundere in misterele universului, caci asa cum afirma poetul: Nu sufletul se orienteaza dupa natura, ci natura dupa suflet, deci relatia ce se stabileste intre eul liric si autor este una de implicare, eul liric fiind subiectiv, implicat in trairile descrise in poezie.

67.Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Lucian Blaga (doua elemete dintre urmatoarele: titlu, icipit, secvente poetice, relatii de opozitii si de simetrie, elemente de recurenta motiv poetic, laitmotiv). Izvorul noptii de Lucian Blaga. Blaga, alaturi de Barbu si Arghezi sunt reprezentanti ai modernismului in poezia romaneasca.Acesta este un curent aparut la sf sec XIX, in spatiul hispano-american, in jurul poetilor Ruben Dario si Antonio Macado.Aceasta miscare orienteaza poezia spre o estetica a rafinamentului si sinceritatii.Este opus traditionalismului, bazandu-se pe ideeea de ruptura fata de trecut si pe aceeea de negare a valorilor anterioare.In literatura Romana a fost promovat de Lovinescu in revista Sburatorul, impunand teoria imitatiei si a sincroniei literaturii europene. Poezia aleasa pentru a pune in evidenta elementele de compozitie si anume titlu si secvente poetice, este Izvorul noptii.Acesta face parte din volumul Poemele lumii.In conceptia lui Blaga, iubirea este singura cale de patrundere in misterele lumii de cunoastere a tainelor universului. Titlul este un element ce identifica o creatie, un cuvant, o sintagma, asezata inaintea textului unei lucrari.In cazul poeziei de fata , acesta sugereaza fascinatia ochilor negrii ai iubite, care sunt numiti printr-o metafora revelatorie izvorul noptii semnificand originea-izvorul sentimentului de iubire ce capata proportii cosmice prin cuvantul noapte.Creatia este un omagiu adus frumusetii iubitei, exprimat printr-o confesiune. Secventele poetice sunt imagini poetice, un frangment care are un sens unitar si face parte din constructia interna a poezie. Poezia este alcatuita dintr-o fraza ampla care contine o afirmatie constatativa si admirativa pentru frumusetea ochilor iubitei si o propozitie dezvoltata ca o conzluzie emotionanta.Aceasta incepe printr-o invocatie cu incarcatura afectiva: frumoas-o care ilustreaza perfectiunea fizica a iubitei.Cuplul este imaginat in momentul inserarii, gesturile fiind tandre, iar adresarea este directa: fromosa-o ti-s ochii asea de negrii incat seara cand stau culcat cu capun-n poala ta....Negrul ochilor iubitei semnifica misterul universului intrucat se identifica in cadrul nocturn, care acopera intreg pamantul, ca o taina fascinanta: ochii tai adanci sunt izvorul din care tainic curge noapte peste vai... Ultimele doua versuri se constituie intr-o concluzie a versurilor anterioare, reluandu-se superlativul absolut asa-s de negrii ochii tai, lumina mea.Contrastul dintre negrul ochilor si lumina iubierii este realizata printr-un oximoron, adica alaturarea a 2 cuvinte cu sens contradicatoriu. Erosul in lirica lui Blaga este calea fundamentala de patrundere in misterele universului, autorul aformand ca: nu sufletul se orienteaza dupa natura, ci natura dupa sufelt.

68.Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Tudor Arghezi. Flori de mucigai de Tudor Arghezii. Modernismul este o miscare literara constituita in spatiul hispano-american la sf sec XIXlea in jurul poetilor Ruben Dario si Antonio Macado.Aceasta miscare orinteaza poezia spre o estetica a rafinamentului si sinceritatii , este de asemenea opus traditionalismului, si include toate curentele artistice novatoare:expresionismul, simbolismul,suprarealismul. Modernismul presupune atitudini anti-traditionale si anti-conservatoare, bazandu-se pe ideeea de ruptura fata de trecut si pe aceea de negare a valorilor anterioare. Spiritul modern se caracterizeaza prin refuzul ideii de frumos, libertatea de exprimare, originalitatea si tendinta de a soca.In literatura Romana termenul este introdus de Lovinescu care a promovat in revista sa Sburatorul , autonomia esteticului , obiectivarea prozei si liricizarea poeziei.De asemenea a impus teoria sincroniei si a imitatiei litaraturii europene, reprezentanti Barbu, Blaga si Arghezi. Poezia aleasa pentru analiza scrisa de Arghezi Flori de Mucigai ce are ca sursa de inspiratie atmosfera de detentie , traita de autor in inchisoarea Vacaresti, unde a stat un an.Poezia este o arta poetica in volumul cu acelas titlu, titlul fiind un oximoron, semnificand ca faptul ca si lucrurile urate (mucegaiul) au o doza de frumusete si puratate (flori).Poezia se inscrie in curentul modernist datorita: -prezenta esteticii uratului, Arghezii este primul autoru care are curajul sa adopte aceasta estetica a uratului, de la Baudelaire, autorul prezentand o imagine contradictorie a lumii, in care valorile umane sunt degradate, alterate, lumea inchisorilor, in care viata oamenilor este supusa reprimarilor.Uratul are rolul de a evidentia imperfectiunile vietii, senzatia de oroare, care capata valori noi, ele facand parte din existenta umana; -structura poeziei- are doua secvente lirice inegale, prima ilustreaza crezul artistic, arghezia, iar cealalta, neputinta artistului de a crea in conditii de claustrare. -limbajul poetic, in care predomina registrele stilistice, ale esteticii uratului, pe de-o parte ca inovatie lingvistica, iar pe de alta parte, ca o substanta a ideilor exprimate: mucigai, gheara, unghiile. -prezenta metaforelor simbol: mi s-a tocit unghia ingereasca, si m-am silit sa scriu cu ungiile de la mana stanga, raportat la text, cele doua unghii , reprezinta divinul si maleficul; -imaginile create: taurul,leu,vulturul, creaza o imagine sugestiva pentru starea de deprimare a poetului, nefericit in absenta creatiei, in raport cu scrierile religioase, a caror esenta este absolutul : sunt stihuri fara an, aceste versuri sunt sapate in sufletul poetului si nu pot fi exprimate in viata reala, dar sunt profund simtite de sensibilitatea artistului; -prezenta ingambamentului, adica ideile curg dintr-un vers in altul; -prozodia moderna:nu exista acea rima clasica, masura variaza de la un vers la altul, iar strofele sunt inegale.

69.Prezinta oparticularitai moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Ion Barbu. Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu. Modernismul este o miscare literara constituita in spatiul hispano-american, la sf sec XIX, in jurul poetilor Ruben Dario si Antonio Macado.Aceasta miscare orienteaza poezia spre o estetica a rafinamentului si sinceritatii.Este de asemenea opus traditionalismului si include toate curentele artistice novatoare si pe cele de avangarda:simbolismul, expresionismul si suprarealismul. Modernismul presupune atitudini anti-traditionala si anti-conservatoare, bazandu-se pe ideea de ruptura fata de trecut si pe aceea de negare a valorilor din etapa anterioara.Spiritul modern se caraacterizeaza prin refuzul ideii de frumos, libertatea de exprimare, originalitate, si tendinta de a soca.In literatuira romana termenul e introdus de Lovinescu care a promovat in revista sa Sburatorul, autonomia esteticului, obiectivartea prozei si liricizarea poeziei.De asemenea, a impus conceptul de sincronie si imitatie a literaturii europene. Poezia aleasa pentru a demonstra particularitatile moderniste, intr-o poezie de Ion Barbu, este Riga Crypto si lapona Enigel: -imbinarea epicului prin povestea in rama, la o nunta reala se vorbeste de o nunta imposibila, cu liricul prin intesitatea sentimentelor celor 2 personaje, care exprima 2 moduri de viata:banalulciuperca, idealul-lapona si cu dramaticul prin utilizarea dialogului ca modalitatea de caracterizare; -intrarea in fantastic se face cu ajutorul povestirii in rama; -balada este structurata intr-un tablou avand 2 parti, fiecare din ele prezentand cate o nunta, cea implinita, este cadrul celeilalte nunti, modificata in final prin casatoria lui Crypto cu Maselarita.Primele 4 strofe constituie rama viitoarei povesti si reprezinta dialogul menestrelului cu nuntasul fruntas.Partea a 2 , nunta povestita, este realizata din mai multe tablouri poetice: portretul si imparatia Rigai Crypto, locurile natale si oprirea din drum a laponei, raspunsul laponei, incheierea intalnirii, pendepsirea Rigai in finalul baladei. -existenta simbolurilor:conditia omului mediocru, comun ciuperca si setea de absolut, de care este stapanit omul superior-lapona. -limbajul poetic original:prezenta inversiunilor, vocativelor, comparatiilor, utilizarea dialogului care este bazat pe antiteza dintre cele doua regnuri diferite.

70.Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata apartinand lui Lucian Blaga. Izvorul noptii de Lucian Blaga. Lucian Blaga, alaturi de Barbu si Arghezi sunt reprezentantii modernismului in poezia romaneasca.Acesta este un curent literar aparut la sf sec XIX in spatiul hispano-american.In jurul poetilor Ruben Dario si Antonio Macado.Aceasta miscare orienteaza poezia spre o estetica a rafinamentului si sinceritatii.Este opus traditionalismului bazandu-se pe ideea de ruptura fata de terecut si pe aceea de negare a valorilor anterioare.In Literatura Romana a fost promovat de Lovinescu in revista sa Sburatorul, impunand teoria imitatiei si a sincroniei literaturii europene. Poezia aleasa pentru a evidentia particularitatile moderniste este Izvorul noptii , o poezie erotica, erosul reprezentand in lirica blagiana, calea fundamentala de patrundere in misterele universului, autorul apeland pentru acest lucru la metafora revelatorie si cunoasterea liciferica, deoarece cea paradisiaca este specifica omului, care incearca sa patrunda tainele universului cu ajutorul mintii. In ceea ce priveste poezia aleasa particularitatile care o inscriu printre creatiile moderne, sunt: -secventele poetice, structura interioara a prozei si anume poezia este alcatuita dintr-o fraza ampla, care contine oafirmatie admirativa si constatativa pentru frumusetea ochilor iubitei si o propozitie dezvoltata ca o concluzie emotionanta.Aceasata incepe prin o evocatie cu incarcatura afectiva frumoas-o, ce ilustreaza perfectiunea fizica a iubitei.Ultimele doua versuri se constituie intrr-o concluzie a versurilor anterioare, reluandu-se superlativul absolut: asa-s de negrii ochii tai lumina mea.Constrastul dintre negrul ochilor si lumina iubirii este realizat printrun oximoron, adica alaturarea a doua cu sens contradicatoriu. -prozodia este moderna, deoarece poezia nu este structurata in strofe, metrica este variabila, versuri de 3 silabe, alternand cu cele de 12, iar ritmul si masura lipsesc, muzicalitatea fiind data de pauzele dirijate de emotia poetului.Toate acestea au la baza un procedeu modern si anume ingambamentul adica ideea curge dintr-un vers in altul; -utilizand imaginile artistice, poetul lasa impresia ca se joaca cu acestea: cuvantu ochii apare de 3 ori, sugerand intensitatea elementelor de admiratie si extazul poeti, aceeasi semnificatie avand-o simetafora izvorul, o mare de intuneric.De asemenea negrul intens al ochilor iubite, semnifica unul din marile mistere ale universului, intrucat se indentifica cu cadrul nocturn care acopera vaile, muntii ca o taina fascinanta: ochii tai adanci sunt izvorul din care tainic curge noaptea, peste vai, si peste munti si peste sesuri/acoperand Pamantul/cu o mare de intuneric.Intreaga poezie este dominata de inversiuni : ti-s ochii, tainic curge noaptea, asa-s de negrii ochii tai care amplifica starea de extaz, a eului liri, pentru misterul iubirii.

71.Ilustreaza conceptul operational arta poetica, prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic. Plumb de George Bacovia. Arta poetica este considferata opera in care, artistul isi exprima conceptia personala despre poezie , depsre rolul autorului in societate.Sintagma este echivalenta celei de ars poetica. Poezia aleasa pentru analizxa este Plumb, deoarece ideea poeziei exprima starea de melancolie, tristete a poetului, care se simte incatusat, sufocat spiritual in aceasta lume, care-l apasa, in care se simte inchis definitiv, fara vreo solutie de evadare, tema constituind-o conditia de condamnat e poetului, intr-o societate meschina.Autorul considera ca aceasta societate este superificala si nu stie sa aprecieze valoare artei adevarate. Bacovia a fopst considerat de critica vremii, singurul poet care a coborat in infern.pentru a evidentia mai bine aceasta socvietate dispusa cangrenarii si imbolnavirii, autorul aklege simbolul plumbului pnteru greutatea lui, usgernad monotonia, pentru sonotritatea cuvantului sugerand inchiderea definitiva a spatiului; Toate aceste valente ale simbolului plumb,sunt evidentiate in cele 2 secvente ce se suprapun peste cele 2 catrene ale poeziei si sunt evidentiate prin cele 2 planuri ale realitatii :realitatea exterioara obiectiva, simbolizata de cimitir si cavou, si realiutatea interioara subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii, a carei invocare se face cu disperare. Marca eului liric prezent in text este versul stam singur in cavou, vers care reliefeaza solituidinea acestuia, care nu mai are nici o posibilitate de salvare, deoarece aripile de plumb sugereaza o cadere surda si nici decum acel zbor ascensional care tinde spre atingerea unui ideal.in aceasata poezie, idealul nu se mai poate atinge nici prin iubire, pentru ca versul dormea intors amorul meu de plumb sugereaza o moarte metaforica a sentimentului erotic.Astfel, datorita faptului ca textul prezinta propriile conceptii ale autorului, despre menirea poetului si locul lui in lume, poezia este o arta poetica simbolista.

72.Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar , pe baza unei poezii studiate apartinand modernismului. Flori de mucigai de Tudor Arghezi. Modernismul este o miscare literara constituita in spatiul hispano-american, la sfarsitul sec al XIX-lea in jurul poetilor Ruben Dario si Antonio Macado.Aceasta miscare orienteaza poezia spre o estetica a rafinamentului si sinceritatii.Este de asemena opus traditionalismului si include toate curentele novatoare m, presupunand atitudini anti-conservatoare si anti-traditionale, bazandu-se pe ideeea de ruptura fata de trecut si pe aceea de negare a valorilor anterioare.Spiritul modern se caracterizeaza prin refuzul ideii de frumos, libertate de exprimare, originalitate si tendinte de a soca. Tema reprezinta obiectul unei discutii , iar raportat la opera literara, este un element dinstructura acesteia, ce rezulta din inklantuirea motivelor.Deci motivul este la randul lui un element compozitional, ce se repeta in opera si din care rezulta tema . Tema textului este exp[resia tragica a captivitatii in universul inchisorii, dar si neputinta poetului de a scrie si implicit de a se mantui, deoarece spatiul temnitei este unul infernal. In ceea ce priveste motivele poeziei acestea sunt; intunericulm, sunguratatea, ce vor accentua suferinta eului liric: pe intuneric, in singuratate.In aceasta situatie singura care reprezinta o modalitate posibila de evadare este creatia.insa,creatia nu se bucura de suportul si sustinerea divinitatii cu puterile neajutate/nici de taurul, nici de leul nici de vulturul, versurile devenind astfel lipsite de rafinament, sunt rudimentare, sarace in continut: leam scris cu unghia pe tencuiala.Mai exista doua moticve poetice importante si anume: unghia ingereasca s-a tocit, adica inspiratia divina, dar si credinta in rosturile unei arte traditionale, nu mai sunt suficiente poetului, ramanandu-si doar sa scrie cu unghiile de la mana stanga, deci sa apeleze la inspiratia demonica si la o alta estetica, mai putin conformista, cea a uratului baudelairean. Astfel poetul, intr-o solitudine impusa si lipsindu-i uneltele scrisuylui, incearca sa zgarie: cu unghia pe tencuiala/pe un perete de firida goala/pe intuneric in singuratate.

73.Ilustreaza conceptul operational traditionalism, prin referire le un text liric studiat. In gradina ghetimani de Vasile Voiculescu. Acest curent literar isi are explicatia in propriul nume,el pretuieste,apara traditia, inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii degradarii.Este impotriva valorilor moderne si a elementelor novatoare.De fapt, cele 2 atitudini, cea modwernista si cea traditionalista se neaga reciproc, existand exagerari de ambele parti.Dintre trasaturile acestui curent literar , aminitm:interesul si pasiunea pentru folclor, vazut ca un depozitar ideal, al traditiilor, unei comunitati , conservarea trecutului nationa.Cel care a sustinut acest curent literara a fost Nechifor Crainic prin intermediul revistei gandirea.Reprezentantii curentului sunt Voiculescu si Pillat, care au militat pentru introducerea ortodoxismului in arta, considerand biblia pricipalul depozitar de cultura.Un exemplu de poezie este In gradina lui Ion de V.Voiculescu , publicata in volumul Parga, accentuind caracterul religios al liricii,. Deoarece este o creatie de inspiratie religioasa, din motivul biblic al rugaciuii lui Iisus pe Muntele Maslinilor, dupa Cina cea de Taina.Astfel creatia apartine lirismului obiectiv, prin absenta marcilor lexicale ale eului liric.Titlul poeziei marcheaza locul purificaerii lui Iisus de patima. Poezia are 4 strofe marcate prin 3 secvente poetice: 1.Lupta omului in fata destinului: Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul, gestul ingenuncherii din aceasta secventa, nu este cel al unui invins, ci al rugaciunii.Apare aici, contrastul cromatic, rosu-alb, ce pune in evidenta zbuciumul sufletesc si conditia duala: sudori de sange-trupul si chipu-i alb ca varul-sufletul. 2.Este alcatuita din strofa a doua si a treia, secventa realizata in jurul metaforei simbol grozava cupa, care semnifica toate pacatele omenirii. 3.Este ultima strofa si proiecteaza suferinta interioara asupra cadrului natural: se framantau maslinii, este o imagine apocaliptica, iar ulii, din ultimul vers intaresc sugestia mortii.Pentru ceilalti ucenici cazuti in adormire, gradina este un topos, spatiu lipsit de tensiune, insa pentru Iisus este un spatiu al zbuciumului. Astfel, In gradina Ghetsimani este o poezie de tip traditionalista prin inspiratia religioasa si prezenta temei naturii, cadrul natural fiind spatiul in care drama lui Iisus este evidentiata.

74.Ilustreaza conceptul operational neomodernism, prin referire la un text liric studiat. Catre Galacteea de Nichita Stanescu. Neomodernismul este un curent literar, manifestat dupa cel de-al Doilea razboi Mondial, care nu-si mai doreste sincronizarea, cu spiritul veacului ci recuperarea unor modele exemplare. Sunt aplicate unele tehnici stilistice mai vechi, readucandu-se in atentie, specii literare preferate anterior:balada, idila,pastelul,sonetul. De asemeanea, inventiile lingvistice se ignora uneori ortografia si normele gramaticale.poezia devine un joc al cuvintelor .Acestui curent literar ii apartine cercul literar de la Sibiu format din studenti ai facultatii din Cluj, ls Sibiu(1943) care-l vor recunoaste ca si mentor pe Lovinescu si care se vor reintoarce la marile teme ale filozofiei.Reprezentanti:Stefan Augustin Doinar,Nichita Stanescu,Marin Sorescu,Leonid Dinov, Emil Brumaru. Acest cerc l;iterar de la Sibiu , marcheaaza de fapt perioada de tranzitie dintre literatura interbelica:cea de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.Este cel mai activ cerc al tinerei generatii postbelice, care are la baza cultul prieteniei, iar cea mai importanta idee estetica este reabilitarea epicului in poezie, recuperarea baladescului epic. Autorul ales este Nichita Stanescu cu poezia Catre Galacteea, o creatie lirica , ce reprezinta arta poetica a autorului. Expresivitatea poetica este calitatea unei comunicari de a fi expresiva, de a transmite mesajul plastic .Acesta evidentiaza originalitatea stilului poetic, selectarea lexicului potrivit, astfel incat, poetul sa transmita cititorilor emotia si ideea artistica creand imagini artistice.Acest lucru este foarte bine pus in evidenta in poezia Catre Galacteea, unde sugestia si ambiguitatea lexicului definesc viziunea creatorului despre arta, moarte, iubire, trup.Poezia face parte din volumul Dreptul la timp, titlul poeziei este sugestiv, infatisand relatia dintre artist-opera prin aluzie la vechiul mit al lui Pygmalion.Sculptorul din Cipru, indragostit de un a dintre statuiile sale din fildes, se roaga zeitei Afrodita sa-i dea viata, dorinta i se indeplineste si se casatoreste cu acesata, casatorie din care se va naste un copil cu numele Pathos, adica patima, suferinta,.Sensul mitului este acela ca patosul artistului insufleteste opera, Nechita Stanescu reinterpreteaza acest mit in sensul unor rasturnari de roluri, acest fapt evidentiind ambiguitatea limbajului.El ii atribuie eului liric ipostaza creatorului nenascut, iar poezia devine o rugaciune adresata operei de a-l crea, ca o fiinta vie.Prepozitia catre din titlu reprezinta o invocatie Catre galacteea, simbolul fiinte iubite si al misterului vietii. Autorul apeleaza la lirismul subiectiv, atitudinea poetica transmisa in mod direct prin verbe la persoana I, poezia devenind un monolog liric sau o confesiune lirica. Compozitional poezia are 3 secvente, 3 strofe care incep cu verbul stiu, si se incehie cu imperativul naste-ma, care da simetrie textului.Apare simbolul rugaciunii genunchiul si cele doua simboluri ale artistului stiu si opera naste-ma. Deci ambiguitatea, sugestia limbajului poetic sunt reliefate prin intermediul mitului simbolului, dar si procedeelor artistice: figuri de stil si imagini poetice, cum ar fi: rugaciunea, genunchiul mi-lm pun in pietre, sau enumeratia mersul tau, melancolia ta, inelul tau.

75=74.Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate dintr-un text poetic neomodernism,apartinand lui Nechita Stanescu.

76.Ilustreaza conceptul operational lirism subiectiv prin referire la doua poezii studiate, apartinand romantismului, simbolismului, modernismului sau neomodernismului. Lacustra si Plumb G.Bacovia. Simbolismul este un curent literar, aparut in Franta la sf sec XIX ca o reactie impotriva parnasianismului.Programul curentului literar este articolul Le simbolism publicat de Jean Moreas in 1886. Trasaturile simbolismului sunt:utilizarea simbolurilor, sugestia, refrenul preferinta pentru imaginile vagi, aparitia muzicalitatii versurilor, motivele poetice intalnite sunt culorile, instrumentele muzicale, plictiseala, angoasa, evadarea, splinul, si versul alb. Simbolismul romanesc cunoaste urmatoarele etape:etapa tatonarilor prin Macedonski de granita cu Minulescu , pseudosimbolismul prin Ovid Desusianu si simbolismul pur prin Bacovia. Poeziile alese pentru a pune in evidenta eul liric subiecti, apartinand simbolismului,. Scrise de Bacovia sunt Plumb si Lacustra.Eul liric subiectiv este evidentiat intr-un text prin intermediul verbelor la persoana I sg si pornumelor personale la pers I sg, fiind proiectia autoruluyi intr-un text liric. Prima poezie Plumb, are 2 catrene , iar Lacustra are 4 catrene.In Plumb, lirismul subiectiv este redat la nivelul exprimat prin marcile subiective , pers I a verbelor:stam, am inceput, persoana I a adjectivului posesiv amorul meu.Strofa i cuprinde elemente ale cadrului spatial inchis, sufocant, in care eul poetic se simte claustrat: stam singur in cavou si era vant. Aceasta stare de solitidine este accelerata de existenta punctelor de suspensie, care dovedesc si greutatea sufleteasca simbolizata de motivul plumbului.Existenta lirismului subiectiv pune foarte bine in evidenta tema poeziei:conditia poetului intr-o societate lipsita de aspiratii, dar mai ale artificiul in care nici iubirea nu mai are sanse de a salva eul poetic.Acest lucru este evidentiat in al II-lea catren din plumb: dormea intors amorul meu de plumb, iar starea de depresie este sugerata de repetitia sintagmei stam singur. Aceasta idee de singuratate este prezenta si in Lacustra, eul liric fiind evidentiat prin : aud , sunt singur, dormeau,ma, sunt singur si ma duce un gand spre locuitele lacustre.Aceste marci ale eului liric subiectiv, ilustreaza starea de adanca depresie, in care se afla acesta. Titlul evidentiaza acest lucru foarte bine-lacustra, locuita primitiva, temporara si nesigura, construita pe apa si sistinuta de 4 piloni. Cele 2 simboluri din acela pe care stilurile eului liric le domina sunt: ploaia, reprezinta degradarea acestuia, monotonia, descompunerea materiei-lacustra simbol al limitarii orizontului uman. Pe langa aceste 2 , putem adauga cel al Plumbului, din poezia precedenta, iar cele doua creatii simboliste evidentiaza foarte bine eul liric, subiectiv, unul depresin, pesimist, care se afla undeva la periferia acestei lumi meschine.Asa cum afirma si Manolescu: se pare ca Bacovia este primul poet care a coborat in infern!.

77.Ilustreaza conceptul operational lirism obiectiv, prin referire la o poezie studiata. Iarna de Vasile Alcsandri. Exista in literatura mai multe tipuri de lirism:cel subiectiv sau lirica personala confesiva, lirism obiectiv, si lirismul mastilor.In cazul lirismului obiectiv, observam detasarea eului poetic de text, nemaiexistand acele marci ale eului liric in text ci apare o obiectivare a notatiilor lirice, exemplul fiind descrierile, pastelurile lui Alecsandri sau poezia lui Vasile Voiculescu in Gradina Ghetsimani.In cadrul acestei poezii se constata detasarea poetului de obiect, de peisajul descris de natura, fiind admirat de pe pozitia unui spectator. Pasoptismul este perioada din 1848,perioada dominate de curentul romantism si de revista Dacia literara,condusa de Mihail Kogalniceanu,aceasta revista doreste ca autorii sa aiba ca sursa de inspiratie folclorul,istoria si natura.Acest indemn il urmeaza si Vasile Alecsandri,cu pastelurile sau poeziile:Oda ostasilor romani si Hora unirii,inspirata din istoria tari.Alti reprezentanti ai pasoptismului sunt:Costache Negruzzi,Grigore Alexandrescu,Aleco Russo si Vasile Carlova. Poezia aleasa pentru a pune in evidenta procedeele artistice si elementele de versificatie este Iarna de Vasile Alecsandri,un pastel integrat in categoria celor care reprezinta maturitatea: iarna si toamna,iar vara si primavera reprezinta tineretea si vitalitatea. Termenul de pastel este preluat din pictura,fiind o specie a genului liric,care are la baza descrierea unui tablou din natura,poetul exprimandu-si direct sentimentele in fata tabloului zugravit. Poezia se structureaza in patru catrene,cu versuri lungi,iar la nivelul continutului in doua tablouri.In primele trei,este descrisa ninsoarea abundenta,iar in ultima strofa,apare prezenta umana si corespunde unui cadru solar. Elementele de versificatie pun in evident rima,ritmul si masura versurilor.Astfel,poezia are rima imperecheata,ritm iambic,iar masura este de 16 silabe. In ceea ce priveste procedeele artistice,acestea cuprind figurile de stil si imaginile artistice create de autor.Cel mai des,Alecsandri utilizeaza epitetul cromatic:fluturi albi,umeri dalbi, albul fiind cel care domina tabloul de natura,apoi apare comparatia:ca un roi,ca un vis de tinerete,metafora:nori de zapada,enumeratia:ziua ninge,noaptea ninge,dimineata ninge iara. Primele trei strofe sunt dominate de imagini vizuale,evidentiate de culoarea alb:umeri dalbi,nori de zapada,fluturi albi,strofe ce sunt dominate de o stare de tristete si de melancolie.In ultima strofa,apare nota de optimism prin aparitia soarelui si a prezentei umane.Apare metafora hiperbolizanta:oceanul de ninsoare,care sugereaza zapada coplesitoare,de asemenea apare si imaginea auditiva:clinchete de zurgalai,iar verbele de miscare dau o nota dinamica textului.

78.Ilustreaza conceptul operational poezie epica, prin referire la un text liric studiat. Riga Crypro si lapona Enigel de Ion Barbu. Poezia Barbiana se incadreaza in genul epic prin relatarea unei povestiri fantastice dintre Riga Crypto si Lapona Enigel avand personaje si o actinue care urmareste momentele subiectului deci se caracterizeaza prin fir epic, amplitudinea textului prezenta dialogului, a fost subintitulata balada iar prin semnificatia e o alegorie in care personajele, faptele sunt simbolice.Tema baladei este conditia geniului care incerca atingerea idealului prin intermediul sentimentelor.Pentru prima data in lirica apare tehnica povestirii in rama,rama tabloului fiind alcatuita din primele 4 strofe care cuprind dialogul dintre nuntasi si menestrel.Atmosfera e tipica unui final de nunta, idee sugerata prin termeni, vin vechi, beteli, cuscrul mare.Utilizeaza termenului de menestrel, trimite la epoca medievala, fiind simbolul artistului capabil sa interpreteze un cantec larg.Povestea Rygai si a Laponei este cunoscut fiind povestea unei nunti neimplinite de unde totalitatea textului menestrel trist, mai aburit cele 2 epitete descriind un tip de transa diferite de starea normala, ambiguitatea fiind favorabila inspiratiei pentru cantaret si meditatia pentru auditoriu.Nunta este un moment simbolic, un eveniment capital, fundamental al existentei in care se intalnesc moartea si nasterea, creatie ce presupune sacrificiu. Cele doua personaje sunt doua simboluri ale celor doua regiuni diferite:Crypto este stapanul universului vegetal, inferior descris de poet, ca un spatiu al umbrei: pat de rau si huma unsa, un cer rasturnat fata de zona astral a lui Hyperion.In acest univers, el apare ca un inadaptat la propria conditie, refuzul de a inflori, insemnand de fapt, refuzul de a se supune destinului dat, acela de planta. Enigel este personajul superior lui Crypto, prin apartenenta la conditia umana, chiar daca in lumea ei, este un personaj comun, idealul ei fiind soarele, considerandu-ls pe Crypto necopt, adica imatur pentru o experienta superioara cum ar fi nunta.Aceasta reprezinta tinuturile de gheata, gheata simbolizand ratiunea la Barbu. Finalul baladei este morala imposibilitatii depasirii limitelor dintre regnurile incompatibile, Enigel este fiinta superioara, fidela principiilor care calauzeste lumea, iar Riga este chipul de lut, care duce pana la consecinte tragic, dorinta de a-si depasi conditia, pedepsit de divinitatea solara, nemiloasa, el murind sub razele soarelui pentru ca nu mai are timp sa se retraga.

79.Ilustreaza conceptul operational postmodernism prin referire la un text liric studiat. Poema chiuvetei de Mircea Cartarescu. Postmodernismul rupe in dublu sens legatura cu traditia.Prin aparitia declarata fata de modernismul literar interbelic reprezentat de poetica Argheziana, Blagiana si Barbariana si prin abordarea etalonului European Franta si Germania care pentru prima data in istoria noastra cultural cedeaza locul modelului cultural literar provenit din spatial American-Englez. Cele doua generatii ale post modernismului nou-nascut sunt generatia anilor 80 cu Mircea Cartarescu si Florin Iancu iar cea a anilor 90 prin G.Popescu, M.Protopopescu.Acestia aduc in literatura, ironie, septicism si constiinta textula. In aceasta perioada limbajul poetic devine preponderent tranzitiv, apropiat de banalitatea celui comun, vizual.Temele noi, introduse sunt biografia banala, viata si lumea autentica, constiinta marginilitatii.Toate fiind privite cu ironie si spirit ludic (de jos).Specifica acestei perioade este dorinta pentru teoreticizarea, multi dintre poetii actuali inlocuind discursul fictional cu cel teoreticizat.Modernismul si postmodernismul sunt termeni care definesc mai curand stari spirit complementare aflate in acelas timp in relatie de ruptura si continuitate. Daca avangarda neaga trecutul si vrea sa nimateze literatura, postmodernismul il asimilieaza si-l incorporeaza intr-o conceptie parodica.Reprezentanti in proza:Mircea Nedelciuc, Adriana Babeti, iar in poezie Mircea Cartarescu si Radu Petrescu. Mircea cartarescu este promotorul unei imagini supranaturale a evenimentelor obisnuite, animand obiectele plasandu-le intr-un univers imaginar originar.In acest fel spatiul claustrat al apartamentului este locuit de fiinte ciudate:chiuveta, musamaua, borcan cu mustar, tacamuri ude.Steaua din coltul geamului de la bucatarie la care priveste cu nostalgie chiuveta reprezinta si ea un alt univers situat extrem de departe intalgibil (de neatins).Intr-un fel chiuveta este o catalina care se indragosteste de un Hyperion transcendent:Intr-o zi chiuveta cazu in dragoste/iubi o mica stea galbena din coltul geamului de la bucatarie.Steaua deveni astfel un Hyperion degradat care-si risipeste lumina peste obiectele unei lumi fara stralucire, in medii ce contin toate aceste resturi metalice. Lumea ca ansamblu este dominata de sentimentul degradat al dreptei contemporane lipsite de vlaga iar coborarea stelei in lumea de jos arata ca intreg universul este impanzit de aceste relatii ale destramarii misterului ale situarii in sfera lipsita de insenatate acestui taran inferior.