Istoria coafurii

Cuprins
1

ARGUMENT CAPITOLUL I : INTRODUCERE CAPITOLUL II : ANTICHITATEA CAPITOLUL III : EVUL MEDIU,RENAŞTEREA ŞI ROMANTISMUL CAPITOLUL IV : SECOLUL XIX CAPITOLUL V : SECOLUL XX CAPITOLUL V.1. : ANII 1920 CAPITOLUL V.2. : ANII 1940 CAPITOLUL V.3. : ANII 1950 CAPITOLUL V.4. : ANII 1960 CAPITOLUL V.5. : ANII 1970 CAPITOLUL V.6. : ANII 1980 CAPITOLUL V.7. : ANII 1990 a) Adiţional şi la masculin(1980/1990) CAPITOLUL VI : SECOLUL XXI NOŢIUNI DE PROTECŢIE A MUNCII
i. ii.

Noţiuni de igienã a muncii Norme de igienã şi protecţie a muncii specifice atelierelor de coafurã

BIBLIOGRAFIE ANEXE

ARGUMENT
2

Motto: Femeia „ când e frumoasă place ochilor ; când e bună, place inimii ; una este o bijuterie, cealaltă – o comoară”. ( I. Napoleon) . O femeie este frumoasa tot timpul,dar mai ales cand parul ei devine o podoaba şi îi îmbraca efectiv faţa subliniindu-i feminitatea şi gingãsia.Pãrul ca element al frumuseţii feminine de la antici pana astazi este ceea ce numim in mod curent coafurã.Arta aranjãrii pãrului a evoluat în timp,dar astazi,intr-o lume in care frumuseţea conteaza,ea ne preocupã pe toţi,bãrbaţi şi femei deopotriva. Chimia frumosului dezvoltã mereu noi produse,instrumentarul s-a schimbat fundamental,calculatorul a devenit accesoriul indispensabil al celui care practicã aceasta ocupaţie,design-ul coafurii capatã contururi noi , moderne , particulare , pentru femeia modernã , activã ,dar care nu-şi abandoneazã preocuparea pentru menţinerea şi intreţinerea frumuseţii. . Coaforul,in varianta sa moderna,este cel care sugereazã ,care valideazã sau invalideazã intenţiile clientei,ii oferã alternative,ii propune soluţii,ii armonizeazã trãsãturile şi frumuseţea naturala cu micile,dar deloc lipsitele de efect accesorii ale frumuseţii.Se spune,intr-o tradiţie oralã de mult apusã,cã femeia trebuie vazutã la o ora matinalã,inainte de a-şi asorta accesoriile frumusetii.Coaforul ii da tocmai acele elemente accesoriale ce-i intregesc frumuseţea la orice orã,asa cum frumuseţea florii este la fel de intensã la orice orã şi,poate,cel mai mult dimineaţa,atunci cand roua dã acel aer de prospeţime şi viu.Aşa cum chipul femeii frumoase seamanã cu o floare,tot aşa şi la o ora matinalã frumuseţea nu trebuie sã se estompeze. . Noi,femeile,dorim sa fim frumoase pentru bãrbaţii nostri,iar bãrbaţii ne doresc frumoase pentru bucuria fiecarei zile.Specificul acestei meserii este de a executa lucrãri menite sã duca la infrumuseţarea aspectului fizic,precum şi lucrari de corectare a anumitor defecte fizice,menite sã mascheze,prin diferite procedee de tuns şi de coafat o conformaţie defectuoasã a capului sau a feţei. Orice client trebuie tratat politicos,amabil,fara a i se lasa o clipa impresia ca s-au observat hainele lui modeste,profesia sau unele defecte fizice.Clientul sau clienta se incredinţeazã priceperii lucrãtorului respectiv,ii cere sfaturi,ii respectã şi îi urmeazã pãrerea dacã acestea sunt fãcute cu seriozitate şi competenţã. . Un bun coafor nu trebuie sã se rezume numai la cele ce şi-a însuşit în anii de ucenicie,ci este necesar sã ţinã pasul cu toate noutaţile ce survin în meserie,sã-şi însuşeasca metodele de lucru avansat. . Acestea contribuie în mare parte la îmbunatãtirea lucrãrilor în scopul unei cat mai mari
3

deci sã contribuie la infrumuseţarea ei.cei mai de jos.cand clienta lasa la aprecierea coafezei executarea unei coafuri.Femeile sumeriene işi realizau cocuri masive cu bucle mari.In Egiptul antic era iubit parul bogat şi acolo unde parul nu era suficient de des se utilizau perucile.culoarea.În societãtile primitive.Existã situaţii.atat de preţioasã şi de graitoare panã şi prin lipsa ei” (Veronica Ganea).modul de aranjare.podoaba capilara este cel mai important “accesoriu cu care natura ne-a inzestrat.de obicei negre.parul era lung şi strans in coc.au fost specific fiecarei perioade istorice. CAPITOLUL I : INTRODUCERE 4 . şi acestea sunt destul de frecvente.Putem identifica perioade vizualizând coafurile.În aceste cazuri.au cunoscut evoluţii de-a dreptul surprinzãtoare.este indicat sã se consulte şi sã se studieze revistele de specialitate. .Femeile musulmane işi ascund parul sub caşmiruri şi matasuri fine.Numai astfel se pot satisface in mod competent clientele care solicitã serviciile coaforului.de regula. Pãrul.în general.uneori coafura sau frizura doritã de clientã putând fi dazavantajoasã.In Grecia. Pentru a fi la curent cu tot ce este nou.oamenii simpli.modern.modul sau de aranjare.neavand voie ca parul sa fie vazut şi de altcineva pana la casatorie şi vazut numai de soţ dupa casatorie.Odata cu apariţia aristocraţiei.işi legau pãrul cu o banda.trebuie sã respecte dorinţele acesteia.Lucrãtorul respectiv. Trebuie ştiut cã fiecare clientã are o concep ţie proprie despre felul în care trebuie sa fie pieptanatã.pãrul a cunoscut de-a lungul timpului evoluţii.deserviri a populaţiei.culoarea. Evident.Lungimea.lungimea.dar nu intotdeauna este indicat realizarea întocmai a coafurii dorite de clientã. .Antichitatea este uşor de ghicit privind coafura reginelor.cu conditia ca pieptanatura respectivã sa-i avantajeze fizionomia.coafurile devin mai sofisticate.coafeza are datoria de a propune clientei un alt gen de tunsoare sau coafurã.pretenţiile clientului care cresc pe zi ce trece trebuiesc satisfãcute intr-o mai mare masurã.de pe efigiile antice.Cert este ca omul a cautat sa îşi puna in valoare cumva aceasta zestre.accesoriile care se adauga coafurii şi fara de care intregul nu este realizat.Se foloseau din abundenţa accesorii.pieptanaturi.care i-ar avantaja mult mai bine fizionomia.Ca element semnificativ al chipului feminin frumos.

În Grecia anticã. Ele puteau fi cu pãr scurt şi buclat. Nobilimea (bãrbaţi şi femei. incãrcate de bucle şi codiţe. de obicei negre. Nobilii din Persia işi buclau de asemenea pãrul şi barba şi le vopseau cu henna. iar la Atena. panglici sau diademe preţioase. auriu sau roşu şi îl impodobeau cu flori. sau blonde. Parul era apoi pudrat cu pulbere de aur şi fixat cu un apret auriu. Grecii acordau multa atenţie felului in care îşi purtau buclele. bãrbatii purtau pãrul tuns scurt. dar purtau bãrbi false impletite. au adoptat peruci mari şi grele.Antichitatea În lumea timpurie şi primitivã. uneori fiind fixate în forme înalte pe nişte coşuleţe împletite din sârmã. parfumat. Bãrbaţii işi rãdeau bãrbile. ornate cu ace de par impodobite cu fildeş. purtat uneori strâns într-un fileu sau o banda. Unele femei îşi vopseau pãrul in roşu. Femeile işi purtau parul lung pe spate sau împletit într-un coc. purtat de oamenii de rand. Peste tot în lumea anticã. facute din pãrul femeilor barbare luate sclave. Unii purtau chiar peruci. clasele superioare foloseau drotul. împletit în jurul capului sau lasat pe umeri. perfecţiunea era un ideal de atins în orice domeniu: arhitecturã. ornamente de aur sau flori proaspete. am spus 5 . pentru a se proteja de soarele puternic. din motive de igiena într-un climat cald. mai elaborate. au inceput sã se poarte capetele rase. Inspiratie din stilul clasic pentru filmul Troia În Grecia Anticã. Femeile îşi vopseau pãrul blond sau purtau peruci în culoarea abanosului. îşi radeau ţestele cu lame din bronz. sau lungi. dar şi în materie de coafuri. bãrbaţii si femeile au adoptat stilurile simple ale grecilor. Aristocraţia a dezvoltat stiluri distinctive. iar uneori purtau şi barbã. Nobilimea din Sumer. La ocazii speciale şi ceremonii. stilul cel mai simplu. Mai tarziu. chiar şi în albastru. Mai târziu. artã. Ambele sexe purtau fileuri. coafarea şi bãrbieritul erau efectuate de sclavii personali sau la bãrbierii publici. In Roma anticã. de exemplu. dar in timpul imperiului. în bucle şi cosiţe. care mai tarziu avea forma unui cantalup. Pãrul era prins în crestet. îl constituia parul lasat lung sau taiat. apoi îl pudrau cu praf alb. iar clasele avute foloseau drotul. . deopotrivã) din Egiptul Antic purtau pãrul strans pe langã cap. republicanã si austerã. Bãrbaţii asirieni şi babilonieni îşi vopseau pãrul lung şi bãrbile pãtrate în negru şi îşi fãceau bucle cu drotul. iar bãrbaţii îşi pudrau pãrul cu praf colorat sau de aur. purta pãrul strâns intr-un coc greu.

Şi femeile şi bãrbaţii mergeau. iar la femei. lumea islamica si Orientul .Auriul era cosiderat culoarea divinitãţii iar parul blond oferea un statut social inalt cetaţenilor. ace lungi de pãr şi panglici. femeile foloseau potasiu. petale de floarea-soarelui şi polen. lãsand liberã ceafa. care putea fi decorat cu piepteni preţiosi. bãrbaţii îşi rãdeau fruntea şi creştetul capului. Femeile japoneze din perioada medievala purtau pãrul revãrsat pe spate. de regula. iar femeilor li se spãla parul şi li se clatea cu henna. Coafurile lãcuite ale gheishelor.Fetele tinere purtau plete lungi. lasand la spate o codiţa subţire. care de multe ori erau peruci. sub val. in secolul XVII. care era consideratã foarte sexy. In China. .Toate femeile şi toţi bãrbaţii din Antichitate respectau cu sfinţenie regula buclelor. La musulmani. Au apelat şi la ulei de mãsline şi suc de citrice în procesul de transformare. bãrbaţii îşi rãdeau pãrul de pe jumãtatea frontalã a craniului. cu excepţia unei şuvite din creştet). Bãrbaţii foloseau praf de aur şi polen ca sã-şi vopseascã pãrul. erau extrem de complicate şi elaborate. Purtata de Manciurieni. unde bãrbaţii erau bãrbieriţi (uneori raşi pe tot capul. A trage pe cineva de coadã era cea mai grava insultã. şi apoi impusã tuturor supuşilor acestei dinastii. in mod tradiţional. dupa tradiţie. . la hammam-uri (bãi publice). Africa 6 . ace de par sau flori.buclele pentru ca ele erau must-have-ul sezonului. pãrul era strâns modest şi ascuns sub turban sau fes. Dupa introducerea pomadei de pãr. In Japonia. conform tradiţiei. semnul demnitãţii şi al bãrbãţiei. Culoarea Antichitaţii în materie de pãr a fost blondul. . Astfel. Lumea neoccidentala. iar restul era impletit cu pãr de cal sau mãtase neagra. femeile au adoptat pãrul strâns şi aranjat cu piepteni. iar mai târziu. Femeia chineza îşi pieptãna pãrul pe spate şi il purta legat intr-un nod simplu. coada impletitã a ajuns in secolul XVII semnul supunerii. grecii au descoperit cum sã-şi vopseascã pãrul ca sã ajungã mai aproape de perfecţiunea dictatã de tendinţele perioadei.

care se pieptanau cu o coadã lungã. Aceste stiluri se realizau într-un timp îndelungat şi. Mult mai simplu se aranjau fetele din tribul Miango. Cãpeteniile Incase purtau pãrul tuns relativ scurt. care indicau poziţia sociala. care era de altfel şi stilul obişnuit al tuturor femeilor indiene. America pre-columbiana . Femeile triburilor Mixtece îşi strângeau pãrul într-un coc ca o chiflã. care purtau nişte pãlãrii înalte. au aparut stiluri mai complexe. în consecinţã. Fetele din tribul Ibo se rãdeau pe cap. în zone mai civilizate. Unele presupuneau capul ras şi pictarea scalpului cu argilã şi unsoare sau decolorarea pãrului cu amoniac şi fixarea cu bãlegar. se pare ca îşi rãdeau craniile alungite în mod artificial. La razboinicii Azteci creasta de pãr indica faptul cã purtãtorul ei a luat mulţi prizonieri. Femeile tribului Mangbetu îşi aranjau pletele peste un coşuleţ cilindric.Indienii de la şes purtau pãrul în plete despãrţite printr-o cãrare pe mijloc. în vârful cãruia pãrul era legat într-un smoc care flutura liber. In epoca pre-columbiana. . sub un turban conic. aşa cum unele femei din Mexicul zilelor noastre mai poartã înca. legatã cu ramurele şi îşi acopereau capul cu o basma. Evul Mediu Occidental si Renasterea 7 . capetele indienilor nord-americani de pe Coasta de Est erau rase în întregime cu lame fãcute din scoicã sau piatrã. cu excepţia unei creste sau coame de par lung. Mai la sud. iar pãrul de la spate era prins intr-o coadã lungã pânã la omoplaţi. strâns întro bandã pe care o înfasurau de 5 ori. iar apoi lasau pãrul sã creascã numai pe unele porţiuni. Femeile Aztece îşi împleteau cosiţe cu şnururi colorate. cum ar fi de exemplu.Africanii şi-au dezvoltat stiluri complexe. pãrul nu era desfãcut cu sãptãmânile. bãrbaţii care nu erau rãzboinici şi femeile se purtau cu capul ras. La triburile Massai. conform unui model complicat desenat pe pielea capului. stilul cu spirale foarte strânse rotite în jurul urechilor fetelor de mãritat din triburile Hopi. in timp ce bãrbaţii rãzboinici îşi legau pãrul de pe frunte in trei codiţe. pe care le purtau cununã în jurul capului. Nobilii Mayasi.

a incurajat femeile nobile casatorite sa-si stranga parul cu panglici si sa-l acopere cu un val. care se purta mai simplu in nordul Europei. prin expunerea timp indelungat la soare. In secolele XIII si XIV parul s-a purtat rotunjit. Clerul se distingea prin acea "tonsura". a pierdut teren in favoarea aceluiasi “paj”. Ca sa apara in nuanţe mai deschise. In secolul XVI. revenind la parul lung. iar parul era strans si ridicat la spate intr-un coc ascutit. care era o porţiune rasa din pielea capului. in Anglia. Barbarii. barbatii au trecut la parul scurt si mustaţa si barba tunse scurt. la femeile din patura saraca. iar in cazul femeilor italiene. buclat si barba. Secolele XVII si XVIII 8 . Dupa cucerirea normanda a britanicilor cu parul lung. . preocupata intotdeauna de modestie. Apoi parul era fixat cu rasina de la arborele de cauciuc sau stejar. In insorita Italie femeile isi lasau parul sa cada liber in plete. si-a redus dimensiunile si a lasat vederii tot mai mult par. Foarte popular era parul blond sau. Parul era frizat in jurul feţei si ondulat cu drotul sau rulouri de metal. Parul femeilor era ascuns sub un fel de gluga teapana (capison in Italia) care. impodobit cu bijuterii sau o boneta. de obicei rotunda. In secolul XV. sub un turban mic. Incepand cu secolul IX. dupa ce regele Francisc I si-a ars din greseala parul cu lumanarea. pana la umeri. cu timpul. Parul de la spate era impletit intr-un coc care aparea imediat deasupra marginii gulerului inalt. in stilul numit “paj”. moda pe continent s-a schimbat.. Influenţa Bisericii. Bijuteriile. In secolele XIII si XIV. cea din urma avand castig de cauza. la moda in secolul XV. care au cutreierat Europa medievalã. in final ajungand o simpla toca moale. parul era pudrat cu faina sau prafuri de diverse culori. cel roscat (ca al reginei Elisabeth I). fie prin vopsire cu sofran sau foi de ceapa. fie prin decolorare. iar cine avea parul inchis la culoare si-l ascundea sub peruci in culorile la moda. cu un model foarte elaborat. parul era strans deasupra urechilor in doi ciorchini de bucle sau infasurat in crestet si acoperit cu o calota din fir de aur sau argint sau. si aranjat cu meticulozitate in Italia. doamnele bogate din nordul Europei isi smulgeau firele de par de pe linia frunţii pentru ca aceasta sa para mai inalta si mai lata. care lasa urechile descoperite. era acoperit cu o basma de in. Atat femeile cat si barbaţii se straduiau sa-si faca parul blond. nobilii de pe continent au inceput sã poarte pãrul scurt (pânã la bãrbie) şi îşi rãdeau bãrbile. Forma sa exacta a fost subiectul unei dispute intre Biserica Celtica si Biserica Romana in secolul VII. penele si acele de par ornamentale faceau decorul. Stilul “castron de pudding”. purtau plete lungi şi barbã. acoperite cu o palarie cu calota decupata.

cu bucle scurte incadrand faţa. XVIII. uneori chiar cu corabii.. fost brutar. femeile isi aranjau niste capsoare mici si zulufate. Revoluţia Franceza si Imperiul napoleonian. Se mai purtau in continuare perucile colorate. coafurile inaltate pe suporturi din par de cal sau cosuleţe impletite din sarma. Destul de des parul era prins la spate cu o panglica. pe masura ce barbatii deveneau tot mai ocupati cu comerţul. Vaduvele. prinsa cu o funda din catifea neagra sau impletita sau invelita intr-un saculeţ din matase. coaforii au format o breasla distincta. In prima jumatate a sec. in prima parte a sec. ei aveau la dispoziţie tot mai putin timp pentru a se 9 . sau femeile isi innodau parul in stilul femeilor din Grecia antica. Astfel ca. apoi fixate de cap cu o pomada si apretate. Cei mai buni erau barbaţii. cand erau acasa. cat si femeile isi taiau parul foarte scurt. XVII. care a ajuns coaforul curţii regale a Frantei. . in genul imparatilor romani. puteau ajunge pana la aproape 1 metru inaltime. femeile din clasa mijlocie si toate femeile. dar mai mici si mai usoare. Astfel de "construcţii" necesitau numeroase ore de munca. Cam in aceasta epoca. Secolul XIX . domnii purtau plete lungi. pe la 1780. au avut un efect puternic asupra stilurilor. multi dintre ei avand o bogata experienta in producerea perucilor. Erau impodobite in modul cel mai extravagant cu putinta. Foarte vestit era Legros de Rumigny. Parul femeilor era. Intre doua ocazii in care se purta peruca. in 1769. Pe la 1770. barbatii au continuat sa poarte peruci. care a condus la stilul "arici" constand intr-o masa bogata de bucle. specifice fiecarei meserii. a aparut o reactie de respingere a acestor extravagante. gradini si menajerii. Treptat. purtat "lins". care cadeau peste gulerele mari si albe. decorat cu rozete sau o boneta din dantela fina. militarii si marinarii aveau peruci diferite. Unele peruci se terminau cu o bucla lunga la spate. XVIII. pudrate cu praf alb si decorate cu ghirlande de flori si funde. In prima parte a sec. Atat barbaţii. bijuterii. pentru reglarea inaltimii. barbaţii se purtau cu barba si mustata rase complet. cu pene. In 1765 el a publicat Arta coafarii doamnelor si a deschis la Paris Academia de Coafura. XVII. "componentele" acesteia se puteau altera si face viermi. iar mustata era tunsa ingrijit si barba era tunsa in forma de cioc (celebra Vandyke). iar parul si-l acopereau cu bonete (acasa) sau peruci cu bucle lungi (in societate). purtau o boneta mica. pudrate cu alb. zile sau chiar o saptamana intreaga. care au adus gustul pentru simplitate si antichitate. Mai tarziu. Unele peruci erau chiar prevazute cu arcuri. Magistraţii. In sec. coafat cu un breton frizat pe frunte si manunchiuri de zulufi atarnand peste urechi si un coc mic la spate. flori si fructe. buclate.

Tot atunci s-a lansat moda pielii bronzate. tunsoarea bob este reprezentativă pentru această perioadă. În anii 1940 femeile au continuat să preia stilul vedetelor de cinema. pompadourul D-rei Gibson venea pieptanat peste un suport care forma o cununa ampla in jurul feţei si prins la spate. . cu un ochi acoperit de un breton mai lung) lansat de starul hollywoodian Veronica Lake. parul din faţa forma un fel de franjuri de zulufi frizaţi. Incepand cu 1840. fardul de obraz şi buzele foarte roşii erau cu siguranţă „in”. Parul scurt a facut ca onduleurile permanente. zulufii si onduleurile Marcel cu un aspect foarte natural se obţineau cu ajutorul drotului sau al fierului de ondulat inventat de coaforul francez Marcel Grateau in 1870. cu accent pe feminitate şi romantism. Astfel ca il purtau destul de scurt. si cu doi ciorchini de bucle scurte deasupra urechilor. iar vinovată este Coco Chanel. favoriti si barba intr-o mare varietate de forme. Dar la vremea aceea. care s-a întors dintr-o croazieră pe Mediterana cu pielea arămie. iar rezultatul nu era totdeauna reusit. cu carare pe mijloc si prins in parţi in noduri din care atarna cate un ciorchine bogat de "carnaciori" (bucle – spirala). părul era acoperit complet de un batic legat în vârful capului. inventate de germanul Karl Nessler in 1905. Buclele. Machiajul a revenit în forţă. Mai tarziu. permanentul se facea numai la cald si dura cam 12 ore. iar în perioada războiului.ingriji de par. a simplificat mult lucrurile. iar trend-urile erau lansate de vedetele vremii. ca o expresie a emanciparii politice si sociale. iar mai tarziu se purta un coc greu din bucle la spate. doar uneori ondulat si aranjat cu ulei de macassar.Majoritatea purtau mustaţa. La modă erau buclele largi şi lungi. femeile au inceput sa se coafeze cu un coc circular sau rulat drept pe crestet. coafurile presupuneau parul "lins". iar dupa 1890. A urmat un lung sir de stiluri pentru parul scurt. Societatea anilor 1920 a abandonat standardele puritane ale epocii victoriene. mulat pe cap. Secolul XX . Urmare schimarilor produse de Primul Razboi Mondial. şi cu onduleuri mari. rotit ca un melc.Pe la 1880. permanentul la rece. sa castige repede popularitate. femeile de pretutindeni s-au tuns "bob". inspirate de stilul paj purtat de Greta Garbo sau stilul Peek-a-Boo ("cucu-bau". Părul scurt a fost interpretat ca un manifest al femeilor care în acest fel îşi declarau independenţa şi libertatea spirituală. Femeile au început să aibă acces din ce în ce mai mult în lumea filmului şi a teatrului. lipite de cap. 10 . Pe la 1830. lăsând la vedere doar bretonul. Părul era purtat scurt. . pudra. susţinut de panglici si piepteni. cu chimicale. ci mai degraba zbarlit.

Culoarea trendy era blondul. Toate aceste stiluri au fost adoptate si ca noutate au aparut saloane de coafura pentru barbaţi. uscatul cu fileu. bufante sau netede. liber şi natural. anii 1950 au fost plini de viaţă şi frumuseţe. in general. Odată întoarse la îndatoririle obişnuite de dinainte de război. Pe la 1950. Unii au exagerat spre stilul "salbatic".La începutul anilor 1960. barbaţii au adoptat parul tuns scurt si. coafuri care puteau fi stilizate rapid. iar imaginea lansată de americani „the girl next door” era foarte populară. scurta si in trepte. munceau. mergand pana la tuns – perie. lucru care în anii 1950 nu se prea întâmpla. numit „zeiţa casnică”. simplu. vopsitul parului etc. părul a avut foarte mult de suferit pentru că era tapat. Prin anii 1960. 11 . îl împodobeau cu flori şi panglici. şi coafura trebuia să fie adaptată stilului de viaţă activ. . Eroinele din „Charlies Angels”. coafurile complexe erau deja ieşite din modă. sau parţiala (postise. serial cult al anilor 1970. Buclele naturale. întruchipau idealul feminin al epocii. Multe femei au preferat părul scurt sau pieptănat spre spate. . dar care rămâne la fel de stylish de dimineaţa până seara. Coafura semăna foarte bine cu o cască. tinerii nonconformisti (hippies) au adoptat pletele si favoritii sau barba. Din păcate. după cum se ştie. pentru a fi la modă. spre sfârşitul acestei perioade. prin urmare. Tinerele îşi purtau liber părul lung sau prins într-o coadă de cal. pulverizat cu diverse fixatoare. se purta naturaleţea şi aspectul sănătos. inventarea bigudiurilor de ondulare a facut posibila tunsoarea italiana. Punk. După constrângerile provocate de război. Marea lor majoritate se purtau cu faţa complet rasa. Prin anii 1960. femeile aspirau către modelul femeii perfecte. părul vopsit în culori primare puternice sau fluorescente. femeia care face toată treaba din casă. Timpul pe care îl acordau ritualurilor de frumuseţe era înzecit faţă de perioada anterioară şi. cu coafuri geometrice. lucru ce necesita vizite săptămânale la coafor. de lungimi si culori diferite au dat posibilitatea fiecarei femei sa-si schimbe cu usurinta coafura. se raspandeau rapid. Pe masura ce femeile active si nonconformiste renunţau la portul palariei.Bigudiurile constituiau elementul esenţial în ritualul de frumuseţe alături de loţiunea de fixare a coafurii care avea un efect îndelungat. Coafura cu ţepi. iar în perioada hippy. de peruca. Machiajul şi coafura erau foarte simple. ondulat permanent şi forţat să stea în forma dorită. iar brunetele alegeau. stilurile. tatuaje pe scalp. mese). Femeile deveniseră mai independente. anii 1950 sunt recunoscuţi pentru feminitate şi glamour. Cuvintele care caracterizează cel mai bine felul în care se purta părul în anii 1970 sunt lung. loţiuni. şuviţe decolorate cu suc de lămâie . au existat rebeli care s-au revoltat împotriva imaginii romantice promovate de mişcarea „flower-power” şi au început să apară semnele unei noi perioade. cărarea pe mijloc şi bretonul erau completate de pielea bronzată şi buzele lucioase. care ofereau tunsori din foarfece sau lama. comercializarea unor mese de par cu aspect natural in forma completa. Totuşi. care se potriveau de minune cu imbracamintea lor neconvenţionala. breton. modelat. In secolul XX.

coafura tăiată parcă cu ciobul a personajului interpretat de Jennifer Aniston în serialul „Friends” a făcut istorie. a înnebunit lumea cu buclele ei scurte şi rebele.Din nou culoarea dominantă era blond. În materie de hair-styling. . . Meg Ryan.Stilul anilor 1990 era într-o continuă schimbare şi se accepta cam orice. . chestie care demonstrează că cel care a lansat maxima „blondele au mai mult haz” – sigur era un bărbat – a avut mare dreptate. Tot o actriţă. 12 . dezordonat aranjate.

din păr lung şi împletit. Pe continentul african. Perucile femeilor erau. tradiţia cerea ca părul să fie acoperit în public. EXEMPLU DE COAFURA GHEISA 1 Cei care nu erau luptători. datorită obiceiurilor triburilor diverse. coafurile au devenit mai stilizate. femeile purtau părul lung şi liber. . obicei împrumutat tot de la greci. de obicei. iar pentru ceremonii se foloseau peruci grele. Multe triburi îşi vopseau părul cu pământ roşu şi grăsime şi chiar stilizau coafura cu gunoi de grajd pentru ca părul să fie ţeapăn. Femeile din tribul Mangbetu aveau o coafură complexă care consta din codiţe împletite 13 . iar femeile îşi ascundeau părul sub vălul tradiţional. În Orient. dar începând cu secolul al XVII-lea. şi praful de aur pulverizat. îmbogăţită cu meşe de păr. femeile purtau părul lung şi strâns în coc. ridicată şi lucioasă. Coafura gheişelor era foarte elaborată. adică tendinţa era de a urma stilul grecilor. în timp ce părul de la spate putea ajunge până la talie. împodobit cu ornamente din aur şi cu agrafe din fildeş. Mai târziu.CAPITOLUL II : ANTICHITATEA În inima Egiptului. Clasele superioare foloseau drotul pentru ondularea părului. Roma antică era cu un pas în urma Greciei. Bărbaţii purtau turbane sau fes. În rândul comunităţilor musulmane. în timp ce femeile îşi pieptănau părul spre spate şi îl legau le ceafă. dar şi femeile îşi rădeau părul de pe cap. prinse în agrafe şi piepteni-bijuterie. Femeile îşi vopseau părul blond şi purtau peruci făcute din părul sclavilor. din păr buclat negru. nobilimea îşi purta părul aproape de cap. fetele nemăritate din China purtau părul lung şi împletit. În Grecia. ridicate pe ceafă. . Luptătorii masai împărţeau părul din faţă în mici fâşii pe care le împleteau. coafurile erau variate şi de obicei arătau statutul social. într-o fundă. Multe dintre ele îşi vopseau cu henna părul roşcat şi îl presărau cu praf de aur sau îl împodobeau cu flori proaspete şi tiare. coafurile erau ornate cu bucle strânse şi cozi ridicate în vârful capului. în construcţii complicate susţinute de fire de sârmă. În perioada medievală.

Baia era urmata de un masaj cu uleiuri vegetale de palmier. Din anul 5. egiptenii de viţa nobila se spalau in fiecare dimineata cu apa minerala din izvoare naturale si isi puneau o masca corporala din argila de pe malurile Nilului. iar linia decolteului era fardata cu albastru. fotomodele. Cercetarile arheologice ne dezvaluie secretele conservate in acele fiole misterioase si ne permit sa reconstituim ritualurile cotidiene de frumuseţe care nu sunt cu nimic mai prejos decat ale noastre. Fardurile erau preparate proaspat si mereu parfumate. Regine. creme "minune" si parfumuri ameţitoare. Din negura antichitaţii pana in zilele noastre. In 1372 i.000 i. Fascinaţia frumuseţii in antichitate . . Apoi urma machiajul feţei si al corpului. preotese. Semiramidei.înfăşurate pe o ramă în formă de coş. 14 . ilustreaza cultul perfecţiunii atat de efemere in oglinda istoriei. Cei din tribul Miango aveau o viziune mult mai simplă. frumuseţea femeii a stralucit si a dainuit peste veacuri. Nu trebuie sa subestimam antichitatea. Jezabelei sau chiar a Salomeei? Numele lor rasuna in timp precum si ecoul frumuseţii lor. ce dadea reflexe aurii. deoarece si femeile de pe vremea aceea dispuneau de cosmetice. zeite. Ce femeie nu a inchis ochii si s-a visat pentru o secunda in pielea Cleopatrei.000 de ani. Fiecare epoca si-a stabilit arhetipurile. si-a inchegat miturile si a inovat noi reţete de infrumuseţare. Pielea era unsa cu un preparat din ocru galben. îşi acopereau cozile de cal cu eşarfe şi le împodobeau cu frunze. . Hr. dateaza o sumedenie de ustensile pentru machiaj si chiar recipiente ce se inchideau ermetic pentru a pastra fardurile. Cateodata aplicau masti din ou si se imbaiau frecvent in lapte. Corpul era exfoliat frecvent cu ajutorul nisipului si uleiurilor esenţiale. . dive sau frumoase anonime. masline si cu amestecuri de ierburi parfumate ce aveau rolul de a hidrata pielea si de a o proteja de razele nocive ale soarelui. Hr. Conform Bibliei machiajul cu pudra colorata are 10.

ceea ce ne face sa credem ca prevenea afectiuni ale ochilor. In Sparta si Atena antica. brune sau violete. . Cochetaria suprema era pudrarea pometilor si a decolteului cu pudra aurie. Se foloseau mese de par fals pe care il ondulau cu fierul incins si il decolorau cu amestecuri de plante. iar verdele era culoarea cea mai populara pe langa turcoaz. frumoasa Elena si ingrozitoarea Medeea aveau trucurile lor de frumuseţe. tenul erau unul dintre cei mai importanti factori ai frumuseţii. . Dar era vitala "igiena corporala si exerciţiul fizic". Ovidiu a scris chiar un ghid al cochetariei. si sclavele aveau fardurile lor. Femeile isi periau parul. dar nu se neglija partea legata de cosmetica.Insa chiar daca cele mai scumpe reţete de farduri erau exclusiv la dispoziţia nobililor. . . Legendara Cleopatra prefera albastrul marin pentru pleoapa superioara si verdele pentru cea inferioara. Armonia proporţiilor era cel mai important lucru. Prin versuri amuzante. Isi exfoliau pielea cu nisip si ulei iar apoi se epilau total cu ceara. Incetul cu incetul. dintii iar dupa baie se masau cu ulei de masline pentru pastrarea tinereţii pielii si activarea circulaţiei sangvine. Ne sunt amintite uleiurile esentiale si parfumurile. Genele erau alungite cu cel mai primitiv mascara. Kholul avea scris pe recipient data expirarii. Pleoapele superioare erau rasfaţate cu culori puternice. el sfatuia . teren in rutina zilnica de frumuseţe a femeilor din Grecia. argile rosii. Machiajul se incepea prin trasarea pleoapei inferioare cu khol negru pentru a le proteja de vant si nisip. Epopeea homerica ne ofera informaţii despre canoanele de frumuseţe ale timpului sau. dupa cum recomanda Hipocrate. machiajul era permis numai curtezanelor. Rutina de frumuseţe implica foarte multe sclave si mult timp. fardurile si parfumurile aduse de "barbarii" egipteni au inceput sa capete La Roma. Umed. 15 . femeile in privinta machiajului si a reţetelor de masti si creme. In Grecia lui Ulisse. patricienele de la inceputurile Imperiului se machiau si se spalau foarte des. Unghiile mainilor si picioarelor erau colorate cu henna. "Cosmetica". Alb sau cu tente rozalii. adica khol dizolvat iar buzele erau rasfatate cu combinatii de rosu si roz. kholul servea la accentuarea pleoapelor si alungirea lor spre tample.

In universul medieval cea care am comis pacatul originar si cea care a dat nastere lui Hristos au fost intr-o permanenta antiteza. . dupa modele vii.CAPITOLUL III : EVUL MEDIU.RENASTEREA SI ROMANTISMUL Evul Mediu Cand ne gandim la Evul Mediu ne imaginam cavaleri neinfricaţi in armuri stralucitoare. coafate si machiate somptuos. seducţia si luxul se credea ca slabeste barbatul si il corupe la pacat. influenţa a imperiului bizantin. Cochetaria. mereu condamnata dar niciodata damnata. iar femeile frumoase erau culpabilizate tacit in aceasta societate pentru "instigare la pacat". trup tanar si graţios. . aici ne inselam pentru ca pe atunci machiajul era egal cu complicitatea diabolica. susţinea ca adorata lui. De asemenea pe vremea Inchizitiei machiajul simboliza complicitatea femeii cu Lucifer. Nicolette. si trebuia sa aiba membre lungi. laba piciorului cu cat era mai mare cu atat era considerata mai frumoasa. inca adolescenta sau casta. .. . . Dar inainte de toate.. mai mult abstracta decat reala. si anume rozul in obraji. . In opoziţie cu aceasta imagine malefica a Evei este Fecioara Maria care reprezinta nascatoarea celui care ne va absolvi pe toţi de pacate. cetaţi pline de mister si domniţe imbracate. de aceea Totusi. Ei. In arta si in literatura. Consecinţa este ca arta nu mai avea caracter independent. tensiunea dintre acesti doi poli reflecta idealul feminin al epocii medievale. ea marcheaza dogmele acestei perioade.Femeia trebuia sa fie de dulce si pura pentru a-l ajuta pe barbat sa se autodepaseasca. avea o talie atat de mica incat o puteau cuprinde cu mainile. Eva. o culoare era permisa in ritualul de frumuseţe. Nu exista portet individual iar feţele femeilor. Se spunea ca in ziua judecatii de apoi femeile machiate nu vor fi recunoscute de divinitate precum creaturile sale. in toate portretele vremii femeia apare resemnata. . Imaginea femeii de Evul mediu se reflecta in aceste doua prenume. Aucassin. Eroina care cucerea inimile tuturor cavalerilor trebuia sa fie "alba precum laptele". mai mult morala decat fizica. . se remarca faţa care trebuia sa aiba trasaturi regulate si o frunte 16 . Religia cu scop educativ se regaseste in toate formele artei. numit "culoarea pudorii". pictate pe toate frescele sunt realizate simbolic si nu Clericii susţineau ca oglinda este poarta spre infern. Un detaliu curios. reprezinta femeia irezistibila dar incapabila de a rezista pacatului si este imaginea diavolului care corupe suflete inocente de barbaţi. autorul versurilor citate mai sus. lucru atestat de "rotunjimea sanilor sai". umila si impasibila. Eva si Maria.

bombata pentru a-i scoate in evidenţa sprancenele mici si delicate. Spaţiul dintre ochi trebuia sa fie mare, egal cu dimensiunea unei urechi iar pometii trebuia sa fie si ei bombaţi si diafani. Irisul era considerant mai atragator daca avea irizatii de mai multe culori pentru ca aminteau de bijuteriile emailate, foarte la moda in acea perioada.Gura trebuia sa fie foarte mica, dinţii "de fildes" iar parul foarte lung si cat mai blond. Aceasta poadoaba capilara de aur era obţinuta cu sulfura de arsenic, var nestins iar epilarea se efectua cu un amestec chimic ce continea mercur. . Toate procesele de ingrijire se faceau vinerea, ziua zeitei Venus, momentul pentru a suferi si a se infrumuseţa. Dar se spune ca datorita faptului ca locuiau in castele medievale din piatra, unde era foarte frig, nici femeile de vita nobila nu prea ţineau la igiena lor.In timpul Renasterii italiene, inspiraţia era Olimpul, iar zeiţa Venus a rupt cercul vicios in care era incarcerat idealul feminin din Evul Mediu, reprezentat de Maria si Eva. fascinaţiei pentru mitologie si a marilor descoperiri geografice. . . Italia era foarte prospera in acea perioada, aflata in plina epoca a intoarcerii la radacini, a Prin frumuseţea lumii, Dumnezeu privea cu indulgenţa umanitatea; dragostea unui cuplu era comparata cu iubirea divina, iar femeile frumoase nu mai erau blamate, ci din contra, slavite. Acum, femeia era divinizata si era considerata cea mai frumoasa creaţie celesta, avent ca ideal zeiţa Venus. Corpul unei femei era considerat umbra sufletului ei, si ea trebuia sa fie frumoasa pentru a-si implini scopul existenţei – procreaţia. . Desigur aceasta perioada a istoriei avea canoanele ei, si de data aceasta promova armonia formelor. Autorul "Tratatului de frumuseţe al femeilor", Agnolo Firenzuola, imagina femeia asemenea unui cerc al carui centru era sexul. Renasterea In 1539, Augusto Nifo ii dedica Jeannei de Aragon lucrarea "Frumuseţe si iubire", creaţie in care definea criteriile foarte stricte ale frumuseţii de la cea vreme, inspirate de descrierile legendare. Lungimea nasului trebuia sa fie egala cu cea a buzelor iar ambele urechi trebuia sa ocupe suprafaţa gurii deschise, inalţimea corpului trebuia sa fie de 8 ori marimea capului. Sanii trebuiau sa aiba forma unei pere inversate. Femeia ideala era dotata cu o talie de viespe, cu umeri largi, solduri mari si rotunjite, degete subţiri, gambe rotunde si picioarele mici. . Perfecţiunea feţei consta in a avea un gat lung, un nas mic si drept, o gura mica; in acest ansamblu trei lucruri trebuiau sa fie neaparat negre: ochii, genele si sprencenele, care impreuna trebuia sa formeze un arc perfect de marimea unei urechi. Trei lucruri trebuia sa fie neaparat albe: mainile, dinţii si pielea, iar cele trei lucruri rosii erau unghiile, buzele si obrajii.
17

.

Chiar Machiavelli confirma ca o femeie nu poate fi frumoasa decat daca are bratele "lungi, cu vene bine definite si terminate cu degete graţioase". Iar parul trebuia sa fie "blond, de culoarea aurului sau a mierii, stralucitor precum soarele, foarte lung si sa se reverse in bucle rasfirate pe umeri". . Pentru senzualele italience, cu pielea mata si ochii negri, parul blond nu putea sa fie decat artificial. Pentru a obtine mult adorata culoare a parului fara sa-si bronzeze faţa, iataliencele purtau palarii cu borul foarte lung dar fara calota.Se foloseau parfumuri, farduri si creme, moda lansata in Franta de Caterina de Medici. Si daca femeile s-au emancipat mult in timpul Renasterii, acum aveau libertatea de a folosi reţete de frumuseţe care isi aveau izvorul in antichitate, judecand dupa "Traite des fardements laisse", de Nostradamus. Femeile isi spalau dinţii cu un amestec facut din "sange de dragon", pudra de coral si vin alb. In aceasta perioada toate formele artei erau dominate de imaginea femeii reale, plina de senzualitate, nascatoare de dorinte.Exuberanţa renascentista este combatuta de Reforma si Contra-reforma.Spania detroneaza supremaţia Italiei, rigiditatea combate toleranţa, iar mintea cucereste sufletul.Protestanţi sau catolici, cei care sustineau Reforma si Contra-reforma impuneau prin diferite moduri conformismul si reţinerea de la "pacate lumesti". .

Umanismul se opunea conceptelor acesti epoci si incerca sa "restaureze" moralitatea unei societati decadente. Viciile erau stigmatizate, societatea impunea reguli nescrise de comportare iar placerile carnale erau condamnate.Cochetaria si indecenţa isi aveau locul in focurile Infernului, era laudata insa regina frumuseţii - pudismului - susţinuta de ipocrizie dupa cum mentiona Moliere in "Tartuffe".Femeile isi ascundeau formele prin imbracaminte, iar decolteul era considerat un mare pacat, condamnat de Biserica.Decolteul a rezistat in moda de la acea vreme in pofida tuturor dogmelor, dar in schimb, se ascundea restul corpului. . Podoaba capilara era coafata intr-un coc la baza cefei iar culoarea parului trebuia sa fie uniforma si cat mai inchisa, insa luminata de dantele albe si perle - singurele bijuterii acceptate. Frumuseţea trebuia sa fie maiestoasa, demna si solemna.Ninon de Lenclos avea saloane de frumuseţe unde se intreţinea elita timpului. Ninon era cocheta "pana in dinţi" si colecţiona amanti. La sfarsitul vietii sale a scris "Cartea tandreţii" unde povestea despre galanteriile amorului si aventurile din viata sa. Champagne, iar acolo se obtineau bucle lejere sau cocuri sofisticate. . . In 1635 la Paris s-a deschis primul salon de coafura pentru damele inaltei societa ţi, numit In Spania, idealurile frumuseţii se regaseau in culorile alb si rosu obţinute insa din substanţe toxice.Dar nu conta prea mult, iar regina lui Ludovic al XIV-lea era "supranumita" viermele
18

oribil din cauza acestei nocive rutine de frumuseţe, dupa spusele lui Diderot.Din cap pana in picioare, in secolul al XVIII-lea domneau nuanţele inrudite cu rosu: de la purpuriu la violet si chiar oranj, aceste culori ardeau in obrajii tuturor, ca un foc artificial la curtea Regelui Soare. tiranice, iar cei care nu le respectau cadeau in disgraţie. . . Versailles era scena teatrului unde regalitaţile timpului se ghidau dupa niste coduri estetice Parul era mai important decat imbracamintea si era aranjat in coafuri foarte complicate, adevarate monumente capilare, impodobite cu accesorii care trebuiau sa ilustreze tendinţele timpului. In 1778, ducesa de Chartres purta in cocul perucii, pe langa voaluri si panglici, un pampon mare si papusa sa preferata. . Nimeni nu umbla nefardat la Curte si toata lumea se machia chiar si inainte de a se culca. Madame Pompadour isi ruja buzele si obrajii chair inainte sa stinga ultima lumanare. In mod surprinzator, stilul natural era dispreţuit iar producţia rujurilor castiga teren in lumea intreaga.Daca Franţa era ţara tuturor exceselor, lucrurile nu stateau la fel in Anglia si Germania. In Marea Britanie, legile contra machiajului erau la fel de aspre precum cele pentru crima. Insa in momentul in care persoane cu sange albastru, si anume contele de Cagliostro impreuna cu soţia sa, au deschis un salon de frumuseţe si poţiuni afrodisiace la Londra, restricţiile au fost retrase. .

Aceasta a fost ocazia perfecta pentru prima revista pentru femei, Lady's Magazine, sa publice informaţii despre produse si tehnici de machiaj. In aceeasi epoca, rujul vegetal de Circassie, provincie din Nordul Caucazului, era in mare voga la New York. . In Franţa la sfarsitul secolului XVIII s-a relansat moda lookului natural din cauza Revolutiei Franceze, iar nobilii nu mai erau rujaţi decat cu propriul lor sange, in urma crudelor execuţii. Dar inainte de asta, frumuseţea timpului a redevenit umanista si se cultiva admiratia fata de sentimente precum sensibilitatea, libertatea spirituala si intimitatea. . Sub influenţa lui Rousseau, Diderot, Beaumarchais, Marivaux si Milton s-a lansat curentul artistic numit iluminism ce s-a extins foarte repede la Versailles, Veneţia si Londra. Acesti pionieri purtau in suflet marele curent al libertatii, specific acelei perioade, ce era impotriva dogmaticii acedemice, etichetei rigide ce incorseta societatea monotona si uniforma. . Ludovic al XV-lea iubea simplitatea si frumuseţea naturala, iar Marie-Antoinette, regina lui, se conforma, fiind recunoscuta in istorie ca o icoana a frumuseţii naturale. Insa prietena ei cea mai buna, Virgee-Lebrun, pictoriţa, adopta frumuseţea foarte studiata a eleganţei aparent
19

În perioada Renaşterii. . iar podoabele erau mai subtile. Din nefericire. cu cât mai mari cu atât mai bine.neglijente. iar la final. iar restul părului era pieptănat pe spate pentru a pune în evidenţă parurile şi pălăriile elaborate ale timpului. din padurile Germaniei si pana Era atat de admirata pielea alb-galbuie. Romantismul "Viitoarea mea amanta va avea ochii precum lamaia verde. incat cochetele doamne si domnisoare ajungeau sa bea otet si cantitaţi impresionante de citronada. Tenul său alb ca şi crinul şi părul său roşu au creat o adevărată isterie în rândul femeilor care alergau după pudră albă pentru faţă şi peruci roşii.Perucile pudrate. Coafurile monumentale se transformau în adevărate cuiburi de paraziţi. . Realizarea lor necesita ore întregi. Mersul femeii trebuia sa fie tantos si diafan. Accentul s-a pus pe frumuseţea naturală. Era o practică des întâlnită în Europa unde femeile italiene preferau să acopere zona de delimitare a părului cu turbane încărcate de bijuterii. şi stăteau cu orele în soare să-şi decoloreze părul. Tot italiencele le invidiau pe nord-europene pentru culoarea părului. sprancenele arcuite feroce. acest ideal de frumuseţe isi intindea domnia. erau înţepenite şi pudrate. mese de par artificiale insa nu se impodobea cu panglici si perle ca Antoinette. gura mica si bine conturata si parul asortat cu pielea". . De pe teritoriile Britaniei pana la cerul instelat al Italiei. cu corabia încorporată. in frumoasele gradini ale Franţei. cu zulufi lungi erau la ordinea zilei.Ea folosea pudra. părul trebuia să fie neted. pentru a putea fi comparata cu o libelula 20 . strălucitor şi sănătos. . Epoca Victoriană a urmat celei decadente. bărbaţii le legau la spate cu funde negre. bretonul se purta scurt. colivii cu păsări sau scene de inspiraţie marină. eroul lui Teophile Gautier in opera "Celle-ci et Celle-la ou la Jeune France passionne". spunea Rodolphe. pana ce sanatatea lor ajungea intr-o stare deplorabila. Metoda la modă pentru decolorare era folosirea şofranului sau a foilor de ceapă. Secolul al XVIII-lea a lansat moda perucilor elaborate şi a coafurilor foarte înalte şi împodobite. . panglici sau ghirlande. Coafurile voluminoase erau în mod sigur în mare vogă. s-a simţit nevoia unei acalmii în ceea ce priveşte machiajul şi coafura. prin urmare. femeile îşi pensau părul din faţă pentru a da senzaţia că au fruntea mai înaltă. De cele mai multe ori era netezit cu uleiuri şi ondulat în bucle lungi. Dar asta nu oprea imaginaţia debordantă a unor doamne care construiau adevărate edificii. Prin secolul al XVI-lea. regina Elisabeta era „beauty icon-ul” vremii. orele pierdute pentru a le crea erau un impediment în calea igienei. obrajii orientali. iar femeile le decorau cu pene. ea era cea care lansa trenduri.

. gotica. "Inca mai este permis sa visezi sub o palarie albastra. sau mai simplu Sissi a Austriei. Acesta filozofie se regaseste si in Evul Mediu. .piramidala. Clasele aristocrate inca aveau reguli stricte de conduita si frumuseţe. spunea un jurnalist al timpului.faraonica..babiloniana. pe cand frumusetea romantica era minimalista din motive estetice. Machiajul era permis. frumuseţea nuanţelor si a legendelor. insa numai atata timp cat imita natura.calificativele romantismului exprimau mister.Frumuseţea feminina era considerata o dualitate echilibrata intre inger si demon: inocenta dar fatala.satanica.(compliment foarte valoros la acea vreme). insa altceva mult mai important intervenise: era voie sa visezi cu voce tare.Romantismul fie ca nega realitatea fie ca incerca sa gasesca elemente misterioase in toate nivelele acesteia.extravaganta. atragatoare dar periculoasa. 21 . dar sa plangi sub o palarie roz este inacceptabil". Cea care s-a stabilit ca intruchipa cel mai bine aceste atribute si a fost considerata muza Romantismului si a romanticilor nu este alta decat printesa Elisabeth D'Autriche. dar din motive biblice.axfixianta. In acesta epoca erau la moda palariile impodobite cu panglici si flori si decolteele adanci. Fosforescenta.anihilanta.vulcanica. . suava dar agila.

Frizura "pompadour" a influentat coafurile acestor ani. barbatii se straduiau sa aiba o coafura cat mai apropiata de cea a micului geniu muzical. in codiţe si accesorizat cu palarii si agrafe preţioase. epoca victoriană susţine o modă ce are în centru cultul mamei 22 . . EXEMPLE DE COAFURI ALE SECOLULUI XIX . parul se purta cat mai lung. Valurile din par. avand un reprezentant masculin in dictarea trendului: Wolfgang Amadeus Mozart. dar la care barbaţii nu au renuntat definitiv in perioada despre care vorbim). tonul fiind însă dat de Londra şi Paris. bine lipite de cap si date pe spate au fost revolutia capilara a acestui secol. WOLFGANG AMADEUS MOZART MADAME DE POMPADOUR Secolul al XIX-lea face ca evoluţia coafurii să fie similară în toată Europa. Cand nu purtau peruci pe care le lasau sa faca purici (obicei des intalnit cu vreo 2 secole in urma. El era un semn al feminitaţii si trebuia purtat in bucle mici. Si domnii au apelat la aceasta coafura. Inspirate de la Madame de Pompadour.În Anglia. acest stil se regasea pe capetele multor doamne.CAPITOLUL IV : SECOLUL XIX La inceputul secolului XIX.

Două mănunchiuri mari de zulufi erau aranjate pentru a acoperi ambele urechi. contrar idealurilor răspândite. U.Remarcate prin artificial. restul părului fiind de obicei încreţit. Coafurile de seară sunt decorate cu flori.Primii ani ai epocii victoriene dă naştere unei coafuri ce presupune pieptănarea părului strâns în spate şi apoi aranjarea lui în două sau mai multe noduri. singura notă romantică dândo buclele ce încadrau faţa. gentileţea. care lucrau în casă sau în afara ei . faţa ovală. Acest principiu de bază are multe variaţii. Coafura părea extrem de severă. iar pe părţi coafura e ornată cu zulufi melc sau ghirlande de şuviţe. mâini delicate şi braţe jucăuşe.Cărarea la păr e in diferite forme: pe mijoc. buclele erau adesea urcate pe creştet. Se deosebeau de acestea femeile căsătorite.Coafura şi hainele se completează reciproc.Formele exagerate sunt abandonate în favoarea unei apropieri de moda rococo.La început de secol. coafurile şi hainele acestei perioade ignoră naturaleţea şi importanaţa libertăţii de mişcare a corpului. singura schimbare provocând-o nodurile mai înalt aranjate în creştet. panglici sau pene – moda se schimba uneori în fiecare lună. perle. modestia şi domesticitatea. Mâneca de acest fel.Şi corsajele au un vârf orientat în jos – stil denumit “a la Pompadour”. Un proces similar urmează şi fusta. dictată fiind mai ales de anotimpurile anului. Astfel. un ten luminos care să evidenţieze venele subţiri. cele mai importante secţiunii erau cele din creştet şi de pe părţi. 23 . în îmbrăcăminte se păstrează jocul între elementele alungite şi cele voluminoase. Pieptănat pe mijloc. în coc. în mijlocul frunţii – o înviere a modei Renaşterii timpurii.La fel ca în coafură.de obicei în societăţi caritabile.V sau Y. Hainele şi coafurile tipice epocii nu se potriveau deloc femeilor angajate.Coafurile speciale derivă din cele de bază. părul era aranjat în noduri pe creştet. multe femei se îmbrăcau simplu pentru a economisii bani. lbastre. elementul orizontal era amplificat de mănunchiurile de bucle. Se poartă uneori în jurul capului un lănţişor sau o banderolă ce include o piatră preţioasă.Părul lung se leagă acum strâns la spate. în îmbrăcăminte acest rol revine mânecilor picior-de-oaie. Conceptul idealist era legat de ideile privind perfecţiunea feminină şi virtuţile feminine cum ar fi: curăţenia. cu o talie de viespe. cu secţiunile de pe părţi periate şi apoi aranjate la nimereală sau în rânduri simetrice de zulufi orizontali sau diagonali. Cunoscute şi ca “papilotes”. idealul acelei epoci. susţinută de inele de oţel pentru a împiedica căderea materialului. Acestea aveau un rol extrem de important în impresia creată de forma feţei: o structură verticală face faţa mai lungă iar buclele ce cad pe părţi o fac mai îngustă – combinaţia echilibrată dintre cele două obţine impresia unei feţe uşor ovale. împodobite cu diverse accesorii. atinge mărimea maximă în jurul anului 1835. în forma de T.În coafură. împodobită treptat cu un număr tot mai mare de jupe. Acest din urmă aranjament e o reminiscenţă a formelor rococo. umeri înguşti. Moda aceasta are la bază imaginea femeii fragile. coafura tipică include un nod la spatele capului.şi al căminului ca domeniu al femeii.

Rochiile sunt confecţionate din muselină. franjuri. panglici. Tinerii antitradiţionalişti optează pentru o tunsoare scurtă. aceasta până în 1850. (Purtatul bărbii era privit ca o manifestare a ideilor politice. Coafurile şi hainele au un design elaborat şi sunt decorate extravagant.Acasă însă. fiind renumite pentru enorma cantitate de material pe care o necesitau.Femeile din clasele de jos poartă cocul şi hainele simple – o fustă din material de lână maro şi o bluză de in cu tăieturi drepte. lămâie. părul trebuia spălat cel puţin o dată la două săptămâni sau chiar o dată pe săptămână.După anii 1840 burghezia. perioada din jurul lui 1850 e numită uneori “Noul Baroc”. Deoarece uleiurile erau extrem de scumpe.Ca să fie atrăgător. pentru a preveni absorbirea umezeli şi pentru a asigura rezistenţa buclelor. aceştia poartă părul uşor vălurit şi buclat (deseori cu bucle artificiale). mătase şi organza. cu pietre preţioase lipite. pentru aceste coafuri se utilizează piepteni şi ace de păr confecţionate din os sau materiale nepreţioase (alamă). ce avea scopul de a crea o înfăţişare atractivă şi nu pe acela de a apăra faţa de ploaie sau vânt. mai uşor de manipulat şi cu un avantaj în plus . Pentru prima variantă existau şi reţete de oxigenare a părului – “apă grecească” (argint dizolvat în acid azotic) sau săpun combinat cu potasiu. Buclele sunt obţinute cu ajutorul fierului pentru răsucit părul şi a papiotelor (din hârtie).Când părul nu e suficient de lung.În vogă sunt şi bonetele. cel mai des întâlnită e acum boneta-sac. când se inventează scheletul de oţel ce înlocuieşte coşul făcut din oase de balenă. cele mai multe fiind lucrate in casă. buclele artificiale erau atât de ieftine încât era inutil să ţi le faci singură. Se poartă acum pieptănătura vălurită şi 24 .acela că permite reducerea desuurilor. voalul şi turbanul.Lărgimea e obţinută cu ajutorul crinolinei şi a numeroaselor desuuri.Pe stradă. întrucât uscarea părului necesită timp. pentru favoriţi şi perciuni. În timpul săptămânii.)Părul copiilor e păstrat scurt până la vârsta de zece ani. pieptănată spre frunte. accentuând astfel efectul bijuteriilor de pe braţe şi decoraţiunile rochiilor cu pulpane deasupra. Pielea capului se masa cu rachiu sau vin. cu o perie moale. cimbru. Potrivit surselor vremii.Umerii sunt lăsaţi goi iar decolteul discret e decorat subtil. săpun slab şi gălbenuş de ou.Părul roşu sau gri e nepopular. lavandă sau rozmarin). Din acest motiv. în ascensiune. preferat fiind cel blond sau negru. fiind tuns aproximativ o dată la trei luni. dă tonul modei dela curte. părul e tratat cu o cantitate redusă de ulei. părul se purta uns cu ulei sau pudrat cu pomadă. Părul se spăla de obicei cu apă de ploaie caldă. flori şi pene. În anotimpul ploios.În ce-i priveşte pe bărbaţi. Însă. apar alternative mai ieftine ale acestora – nişte amestecuri de ulei şi esenţe (de portocală. Femeile cu păr mai puţin abundent folosesc mănunchiuri de bucle sau noduri artificiale din mătase ori păr natural. femeile şi-l acoperă la spălare cu o tafta impermeabilă ce face ca el să intre cât mai puţin în contact cu apa. femeile poartă eşarfe de tul. Pălăriile negre sunt asortate cu haine roz sau albe iar pentru ocazii festive se poartă des turbanul sau construcţii complicate din dantele.

Dacă stilul claselor de jos are tendinţe clare spre simplitate. Prins la spate în ace.Vine la modă luxul pompos. Tabu erau şi buzele şi obrajii roşii. pentru creşterea părului sau agenţi depilatori. părul e pieptănat cu cărare pe mijloc sau încreţit. scoţând în evidenţă bijuteriile. În această perioadă. clasele mijlocii imită gustul burgheziei. Uşor ondulat. cu toate că se făceau invariabil menţiuni asupra riscului acestora pentru sănătate. pentru crearea efectului de ten fin. clasele mijlocii şi nou-îmbogăţiţii epatează prin hainele lor colorate.Tot acum vine la modă rochia albă de mireasă (ce o înlocuieşte pe cea neagră a burghezelor de la oraş). fapt ce dă naştere preferinţei pentru coafuri şi haine practice. sucului din perele dulci. Însă către final de secol. 25 . Urechile rămân libere. părul e prins la spate într-o legătură. ar şi machiajul sprâncenelor – acestea fiind apanajul prostituatelor.Barba îşi găseşte treptat locul în cercurile conservatoare dar e buclată şi periată ordonat.Părul e ondulat înainte de a fi aranjat în răsuciri artificiale. uleiuri de păr. Părul roşu e considerat vulgar.bufantă. cu atât e mai sălbatică în secret. A avea amant în această perioadă este un lucru absolut normal… chiar necesar!În anii ’80 creşte numărul femeilor angajate. E permisă o cantitate modică de pudră. Proprietatea de a face părul să crească e atribuită drojdiei de orz. cu precădere în jurul anilor ’70. devin populari cârlionţii de pe frunte şi bretonul. coafurile devin simple şi modeste. agenţi coloranţi. uleiului de migdale sau celui de dovleac. berii. se poartă din acest motiv foarte multe bijuterii false şi pe cât este mai pudică viaţa în societate. În nici o altă epocă n-au existat mai multe reţete de pomezi.Pentru asprirea bărbii e folosit un săpun fin parfumat dizolvat. combinat cu lut ocru sau negru de fum.

Se faceau reclame pentru produse cosmetice precum Helena Rubinstein. în goană pentru a învinge timpul. Elizabeth Arden sau L'Oreal. fiind una dintre pioniere in acest domeniu. Creatorii de modă şi stiliştii încearcă să creeze tot timpul ceva nou. . Într-o continuă căutare de sine. corpul in forma de clepsidra a fost aproape intotdeauna o cerinţa a frumuseţii. . . . Industria revistelor de moda era prospera. Acum impresia mea este că traversăm o perioadă lipsită de valori şi personalitate. tenul trebuia sa fie alb si diafan. aşa cum s-a dovedit deja. lasă-l să se exprime. 26 . insa era mereu intr-o Fotografia era acum modalitatea prin care artistii vremii imortalizau frumuseţea. epocile marcante din istoria modei şi coafurii vor fi interpretate şi reinterpretate continuu.In primul deceniu al secolului XX s-au nascut pionierii frumusetii din zilele noastre. într-o permanentă dorinţă de a fi toţi la fel. şi poate vei reuşi să lansezi un nou trend. concurenta acerba cu produsele si creaţiile de la New York. insa indiferent de culoarea parului si a ochilor. Părul are propria lui viaţă şi personalitate. Desigur. "Vogue" alaturi de "Les Modes". Parisul era capitala necontestata a modei si elegantei mondiale. iar Sarah Bernhardta este primul fotomodel a carei imagine a fost folosita in reclame pentru cosmetice. dar există o vorbă care spune că nu mai este nimic de inventat. prin urmare. Idealul frumuseţii de la acea vreme era mai lejer decat in secolele precedente. să te reprezinte. să prindă viaţă.CAPITOLUL V : SECOLUL XX EXEMPLU DE TUNSORI DIN SECOLUL XX.

Cu ajutorul ei se putea indrepta nasul sau se puteau corecta ridurile.alba ca zapada). iar revistele epocii le publicau poze si biografii pentru a fi idolatrizate dar accesibile. . dupa moda lui Chanel si Vionnet "pentru a pastra linia naturala a corpului". Insa igiena si tratamentele de infrumuseţare naturiste primau in viaţa femeilor. ce era sub magia Orientului. ce era primul produs de acest gen accesibil femeilor din toate paturile sociale. de seducatoare narcisista si irezistibila. aceasta perioada a descorsetat la propriu talia femeilor. lucru deloc neglijabil. atesta jurnalul britanic "Ladies Home Journal". Frumoasele desertului aveau imaginea de vampa (diminutiv de la cuvantul vampir). stilul bob (adus in ochii publicului de dansatoarea Irene Castle care isi tunsese parul pentru a avea mai multa lejeritate in miscare) a creat multe controverse de-a lungul perioadei. O alta tehnica era injectarea cu parafina pentru a-ţi accentua pomeţii. Nivea este si prima crema ce se ghida pe pricipiul de "apa in ulei". Anii 1910 au constituit un elan extraordinar in domeniul cosmeticii. gratie unei combinatii de acizi si curent electric ce elimina cicatricile si oferea tenului un plus de prospetime. Astfel s-a nascut conceptul de stea de cinema. . Vazuta ca o instaurare democratica in regimul frizurilor.Principalele trucuri si produse de infrumuseţare erau: vopseaua de par. . iar chirurgia propriu-zisa facea mari progrese. femeile au scapat de chinul aranjarii si carlionţarii prin revoluţia bob. un farmacist a inventat o crema pe care a botezat-o Nivea (in latina . frumuseţii. Tot in acesta epoca a debutat si chirurgia estetica. rujul. al machiajului si al produselor de ingrijire. pudra. .Actorii si actriţele de la acea vreme frecventau cu regularitate cabinetele cosmetice. Acesta deceniu a constituit inceputul imperiului cosmetic al zilelor noastre si a fost un pas decisiv in evolutia personala a femeii si a frumusetii acesteia. fardul de ochi. Vogue sublinia in 1911 fascinatia pentru culturile indepartate: "Turcoaicele folosesc henna pentru a-si mari si accentua ochii". De asemenea. La asta se adaugau si toate parfumurile. Tensiunile razboiului din acea perioada nu au zguduit evoluţia iminenta a industriei 27 . stramosul peelingului.Dupa o dictatura a parului lung. In Hamburg. Se practica "pelajul". si astfel s-a nascut conceptul de "hidratare". Cinematografia muta exploata cu succes resursele de romantism si exotism. sapunurile si pudrele ce ajutau la infrumuseţarea femeii de pretutindeni. Femeile si-au eliberat corpul de corsete.

Insa concurenţa nu s-a lasat asteptata. Clara Bow si Louise Brooks. CLARA BOW COCO CHANEL In anii 1930 a disparut parul scurt cu bucle linse. deoarece la Hollywood Max Factor. . in forma de castron pus pe cap (cam asa arata bob-ul) si cu un port-ţigaret in care isi asaza ţigara delicat si pufaie ca adevarate rebele. cel care machia vedetele. Bronzul din timpul iernii era inca accesibil numai paturilor privilegiate ale societaţii deoarece se inventasera primele saloane de bronzare artificiala. iar coafura pariziana in voga erau buclele lejere. . Bobizarea naţiunii ia un si mai mare avant cand incepe sa fie promovat de modele precum Coco Chanel. . Helena Rubinstein si Elizabeth Arden tronau la Paris si in New York datorita noutaţii si calitaţii produselor lor. si anume 28 . in toate reprezentarile acestor ani vedem femei cu parul scurt.REVISTA THE AMERICAN HAIRDRESSER SI REVISTA VOGUE DE LA INCEPUTUL SECOLULUI XX. In domeniul cosmeticii. Tunsoarea bob este asociata si cu fumatul. aranjate cu putina briantina. a adus o inovatie in domeniul frumuseţii. Tot in acest deceniu s-au inventat si cremele cu protecţie impotriva razelor UV si radicalilor liberi.

29 . tronau corsetele in stil victorian create de Marcel Rochas. ce se va mentine aproape 50 de ani. pe cat de adulate.In domeniul vestimentaţiei. Marilyn Monroe. Marilyn Monroe era imaginea Chanel no 5. ce ofereau iluzia unei siluete de viespe si fustele trei sferturi. eleganţa era inainte de toate. Cinematografia hollywoodiana sau fabrica de vise era mai stralucitoare ca niciodata.In lipsa cremelor si demachiantelor. erau principalele produse de infrumuseţare. iar capitala modei si a frumuseţii s-a mutat la New York. In anii 1950 natalitatea Americii a depasit-o pe cea a Indiei. . In Paris si Londra. Brigitte Bardot si Elizabeth Taylor erau "dictatoarele" in tendinţele din moda si machiaj. promovate de Christian Dior. cateodata chiar si crema de ghete pentru gene. Numai pudra nu lipsea. Lana Turner sau Marlene Dietrich. In anii 1940. corpul lui Brigitte si ochii lui Elizabeth. dar inca mai persista incertitudinea cauzata de razboi. . Aceasta a fost perioada de glorie pentru actrite precum Rita Hayworth. .Aga Khan cu Rita Hayworth sau supramediatizata uniune a lui John Fitzgerald Kennedy cu Jacqueline de Bouvier. Igiena era foarte importanta. iar filmele abordau teme precum razboiul si iubirea. In materie de moda. iar la machiaj. iar o femeie frumoasa era in primul rand curata si sanatoasa. Apa curenta nu mai era o raritate.Vedetele erau mai mult ca niciodata o forţa asupra opiniei publice. Sapunul si samponul. Foloseau praf de carbuni pentru fard. femeile foloseau produse vegetale pentru ingrijirea tenului. iar pentru pometi. iar astfel majoritatea populaţiei feminine avea acces la sali de baie. pe atat de diferite. In aceasta epoca s-a produs revoluţia sampoanelor. petalele de trandafir in alcool ofereau un roz demn de Era Victoriana. Starurile feminine erau personaje puternice. iar Audrey Hepburn era pe posterele publicitare pentru Wella. iar restul tendinţelor erau exportate de la Hollywood. In 1950. Divele marelui ecran.machiajul "pancake". Toate femeile visau la buclele lui Marilyn. Industria filmului era incurajata pentru a ridica moralul trupelor si populaţiei. precum casatoria dintre Grace Kelly si printul Rainier de Monaco. Alta fascinaţie in acea perioada erau mariajele "princiare". Astfel. ele s-au dovedit a fi foarte inventive. a sahului Iranului . . Din prisma machiajului. taioarele lui Coco Chanel erau cele mai admirate piese de imbracaminte. Isi reciclau pana si hainele vechi insa isi lasau parul lung pentru a demonstra ca feminitatea nu a murit. Europa a intrat in umbra cruda a razboiului. in America si deodorantul. femeile erau intr-o perioada de austeritate deoarece trebuiau sa sustina razboiul. "ochii de caprioara" obtinuti cu mult tus si rimel sunt principalul curent in frumusete. Femeile se maritau repede si faceau copii. in pofida vicisitudinilor timpului.

rochii mulate in culori pastelate. Este permisa folosirea concomitenta a tuturor trucurilor de marire a ochilor: gene false. expresia dorita fiind cea artificiala. Fie bronzate. Vedetele care au influentat epoca sunt: Ali Mac Graw. Jean Shrimpton. Preferata maselor a devenit Jackie Kennedy. usor de aranjat si intreţinut. suviţele fiind taiate cu lama. Materialele. avand ca accesorii barete cilindrice si cordoane late. parul trebuie sa fie in primul rand liber. fie radiind datorita gelurilor si pudrelor cu efecte sidefate. Este permisa exprimarea personalitaţii si stilului propriu prin machiaj. Parul este supus de asemenea noii tendinţe de gandire: stilurile sunt extrem de diversificate. care anunta o noua moda in hair-style: volumul voit fals. Lung pentru barbaţi.Pentru prima data in istoria frumuseţii machiajul nu este supus sau constrans de moda. tunsoarea scurta este voit androgina. fie descoperind avantajul rujurilor irizate si al primelor gloss-uri. La paleta colorantilor sintetici se adauga nuante extreme. Hainele continua curentul iniţiat de manechine ca Jean Shrimpton: fuste mini. Tehnici de hair-style exclusiv masculine sunt experimentate pe reprezentantele sexului frumos. Coafurile sunt mult mai atent lucrate. O influenţa notabila a avut Jackie Kennedy. Parul va fi purtatorul de cuvant. Simbolul acestei perioade este manechinul Twiggy. care odata cu "Love Story" a devenit un punct de referinta in moda. care a cucerit inimile americanilor prin eleganta innascuta. Frizura este. asociate obligatoriu unor picioare zvelte si lungi. Dominaţia formelor voluptoase a incetat. manechinele Twiggy si "The Shrimp". mascara in exces. cum ar fi orange si verde. obtinut prin tapare.67 metri si 48 de kilograme. Modalitatile de aranjare a parului nu exceleaza la capitolul diversitate. femeile adopta cu usurinta fascinantul look glamour. care reflecta perfect noua atitudine: acceptarea sinelui si negarea transformarii in interesul modei. cu rezultate fantastice. de papusa. asa numitul "brushing". simbolul unei noi generatii care va eradica tabu-urile si isi va permite libertate de exprimare. In unele cazuri. noţiunea de glamour a inceput sa piarda teren in fata stilului "simplu si cuminte". singura nota de feminitate fiind culoarea. silueta ideala fiind acum cea filiforma. afro pentru persoanele de culoare. au ca punct comun comoditatea. mai ales. ajungandu-se pana la roz. uni sau cu modele predominant geometrice.Incepand cu 1960. Machiajul pune accent pe ochi. Jane Birkin si Catherine Deneuve. Ondularea pe bigudiuri mari creeaza coafurile voluminoase. Patti Hansen. porţiune cu 30 . ajutate de descoperirea unor noi tehnici de hair-styling. Un succes nebun are coafura "swinging hair". in cazul careia predomina variatiile pe baza de roscat. Un singur lucru este esential: stralucirea. cu doua trasaturi definitorii: 1. Sosirea anilor 1970 este anunţata triumfal prin comedia muzicala "Hair". Lungimea este medie sau scurta si finisajul este impecabil. care a surclasat-o pe Marilyn Monroe la capitolul popularitate. . Penelope Tree. Restul machiajului este mentinut nud. O asfel de tehnica este uscatul cu ajutorul foehn-lui si al periei. khol negru.

astfel dictand canonul de frumuseţe al anilor 1990. a declarat faimoasa Linda Evangelista. in defavoarea curentelor extrem de feminine. este stralucirea prin definiţie. Anii 1980 au ca element predominant perfecţionismul in look si cariera. puternice. icon-ul anilor 1970. Jerry Hall si Elle "The Body" MacPherson incep sa castige teren ca iconuri. Frumuseţea in anul 1990 : "Nu ma dau jos din pat pentru mai putin de 10000 de dolari". Sunt lansate style-ingul standard care usureaza considerabil coafatul. de la hippie pana la pe atunci necunoscuta Vivienne Westwood. cu un glam look perfect personalizat. o noua mentalitate. Manechinele precum Iman. cu prezenţe sclipitoare. .Vedetele care au marcat deceniul al saptelea sunt radioase: talentate. insa nu era o condiţie obligatorie. Vedetele ca Madonna sau Jane Fonda au marcat definitiv planul vizual al acestei perioade. Farah Fawcett. stilul femeilor este adaptat modei deceniului. ele devenind noile standarde de referinta ale femeilor. tonuri puternice de rosu pentru buze si caramiziu pentru pometi. Simbolurile acestei epoci sunt perfecte sau cel putin perfecţionate. al anilor anteriori este inlocuit de artificialul impus de noile reguli ale frumuseţii. deceniul 31 . Jackie Onassis (fosta Kennedy) si manechine ca Lauren Hutton si Margaux Hemingway au personalitaţi si atitudini notabile. Stilul vestimentar urmareste fidel un nou stil. cu opinii puternice si stil bine conturat. la nivel hautecoutoure primand excesul. corespunzatoare puternicei tendinţe de afirmare a personalitaţii. Parul este predominant lung si bine tapat (daca nu era voluminos de la natura). Jean-Paul Gaultier submineaza treptat moda "forma. Fardurile au vanzari spectaculoase iar culorile care predomina sunt albastrul electric pentru ochi. De la tinutele office pana la instaurarea sportului ca rutina de frumuseţe. Romy Schneider. Este permis orice. dar nu forme". In hair-styling este timpul tunsorilor "just a cut".Machiajul este caracterizat de nuanţe intense. creand corsete de culoarea fondurilor de ten.porţiune. care sunt privite ca reflexia unei personalitati pale. Bo Derek (corpul perfect). Stilul business castiga din ce in ce mai mult teren. Stilul natural. Moda oscileaza intre stilul business si curentul punk. decontractat.

in special in machiaj. bogate si celebre. iar creatorii anilor 1996-1997 viseaza la uniformizarea ei. Este timpul minimalismului: fuste pana la genunchi si culori neutre. mate si ochi discret rimelati. noile eroine afiseaza o raceala aproape hitchockiana. Londra si Milano. LINDA EVAGHELISTA. in detrimentul culorilor puternice care au marcat anii 1980. Faimosul machiaj "nude" castiga din ce in ce mai multe adepte. Frumoase. Carolyn Bessette Kennedy devine icon-ul sfarsitului de secol. .top-modelelor. Actriţa Gwyneth Palthrow pune in evidenţa rochia tip bustiera si stilul aristocratic. . Tendinta generala este naturalul. anunta o 32 . Dominaţia manechinelor e incontestabila. buze rosii. glacial. . sunt zeiţele inceputului anilor 1990. Cindy. Kate Moss. . Sanatatea parului care trebuie sa fie drept si netratat chimic este baza oricarei coafuri reusite in anii 1990. EXEMPLE DE COAFURI ALE ANILOR 1990. Hairstylistii se adapteaza curentului impus de moda.Moda nu cunoaste frontiere si nici diferenţe culturale. compensate de texturi deosebite. noua senzatie a podiumurilor. Claudia si altele. In capitalele modei. ce promoveaza formele geometrice. tendinţa adaptata de Calvin Klein. prin machiajul sau avangardist: ten diafan. Naomi. Paris. New York. coafurile fiind din ce in ce mai putin elaborate. Prada si Gucci. Esentiala este tunsoarea.

1. Madonna. odata cu tunsoarea Castle Bob. CAPITOLUL V. prima dansatoare top-less care a fascinat America si Europa prin exotismul si senzualitatea ei. ea a fost poreclita "Venus de abanos".o revoluţie in felul in care femeile si-au purtat si isi vor mai purta vreodata parul. . Julia Roberts. iar recenta pelicula "Chicago" intruchipeaza aproape fidel exuberanţa epocii. Coco Chanel.pentru totdeauna . . sa fumeze in public si sa se imbrace foarte sexy. numita astfel dupa celebra dansatoare Irene Castle. in care a dansat imbracata numai cu o fusta din banane adevarate. de la stilul de imbracaminte pana la cel de viaţa era predominat de jazz.Insa "revelaţia feminitaţii" acestei epoci a fost Josephine Baker. stralucire. Tot acestui deceniu ii datoram rujul in tub metalic. trebuia sa fie incarcata de accesorii.Coafurile anilor 1920 au creat mai multe controverse decat in orice alta perioada din cultura Statelor Unite. iar o femeie pentru a fi eleganta.Tunsoarea preferata era scurta si cu bucle (abia se inventase ondulatorul cu aburi. Avea pometii machiati cu khol negru si ochii puternic accentuaţi. In lumea cosmeticii se petrece o revolutie uluitoare.In aceasta perioada se definesc conceptele de haute couture. firma inovatoare fiind Guerlain. Dar o coafura anume. in special asupra adolescentelor. isi deschidea in acea perioada primul salon la Paris. un idol in lumea modei. Britney Spears sau Christina Aguilera exercita o influenta coplesitoare. a stat in centrul acestei mari dezbateri. E o lume ciudata in care criminalii (Al Capone) erau mai populari decat cantareţii si actorii. Dar in timp ce isi tundea parul din motive ce tineau pur si simplu de comoditate. : ANII 1920 Anul 1920 este un moment in istorie in care totul. Datorita faptului ca era de culoare. Anii 1920 au insemnat o trecere relativ brusca de la eticheta la libertatea moravurilor. in forma sub care il cunoastem astazi. Ea a cunoscut succesul odata cu prestaţia "Revue negre" de la Paris. dans. Irenei nu-i trecea prin minte faptul ca prin acest gest ea devenea promotoarea unei adevarate revoluţii in moda purtarii parului in secolul 20. ce nu dauna parului). O mare victorie este libertatea de expresie a femeii care avea voie sa iasa in cluburi. tunsoarea Bob a produs . Vopseaua de par era cu mult mai performanta si promiţea durabilitate si stralucire. alaturi de staruri muzicale precum Spice Girls. folosindu-se electro-stimularea pentru a menţine musculatura tonifiata. modele si miss. numita foarte simplu "Bob".schimbare a epocii: filiforma. hainele erau foarte stralucitoare. Totul a inceput in 1915. . "La Casta". Castle Bob a fost doar punctul de plecare in 33 . stralucitoare si cu un aer decadent. . Introdusa prima data in timpul Primului Razboi Mondial.

. In cele din urma. Brusc. dar totodata si o diferenţa drastica fata de coafurile cu par lung create de Gibson sau Marcel. Cand o femeie isi tundea scurt parul. . in care autorul descrie o tanara frumusica si prostuţa care se duce la frizer si se tunde. In Europa ziarele scriau ca. permanente si vopsiri. 34 . In orice caz. si stilurile de tuns cu ceafa luata pierdut. au aparut cozile la frizerii. . Scott Fitzgerald intitulata "Bernice s-a tuns bob". Se purta fie cu breton. Clientele aveau acum de ales intre coafuri cu bucle sau onduleuri. tunsoarea Bob inca "mai facea valuri". era greu sa ignori popularitatea in crestere a tunsorii Bob.De fapt. Pe la 1921. Barbaţii tunau si fulgerau impotriva invaziei femeilor in frizerii. Era un look simplu. Unei profesoare din Jersey City. fie periat peste cap. fusta scurta si ciorapi rulati spre genunchi. pastrau parul cazut de la tuns si il foloseau pentru a masca tunsoarea scurta. . .ceea ce avea sa devina "furia parului tuns scurt". Cum tanara generaţie a imbratisat rapid aceasta noua toana a modei. definita de societatea conservatoare ca "usuratica". in timp ce cascadele de bucle cadeau pe podeaua frizeriei. Multe s-au abţinut din teama ca moda sa nu revina la parul lung. majestatea sa Regina Mary ar fi preferat ca doamnele tunse scurt sa faca "cumva" sa mascheze ceafa dezgolita in cadrul ceremoniilor de la Curte. care se practicau numai in frizerii. ea devenea mai sigura de sine. Bineinţeles. dat fiind ca pe atunci tunsorile scurte erau apanajul barbaţilor. In unele orase mari. mai deschis la schimbare. intr-o vampa cu voce alintata. coaforii au fost nevoiti sa accepte Bob-ul. Dar schimbarea dramatica din hairstyle a fost numai inceputul unor schimbari majore in normele si valorile anilor 1920. Prin anul 1925. multe doamne care se tundeau Bob. dupa ce isi pierdeau tot mai multe cliente in favoarea frizerilor. ceea ce era prezis si de publicaţiile de specialitate. cu lungimea cam pana la lobul urechii. mergand pe urmele unor celebritaţi din moda si film. Pe masura ce coaforii isi dezvoltau indemanarea in Bob. Lacrimile si chiar lesinul acompaniau acest "sacrificiu". La 1 Mai 1920. care au condus spre noi abordari in buclari. doamnele mai in varsta s-au vazut imediat puse in situaţia de a face o alegere dificila: sa se tunda Bob sau nu. in timp ce Regele George nu luase o poziţie oficiala pro sau contra. a acceptat imediat noul look si a facut din Bob precursorul a nenumarate mode si toane. mai sofisticate. apareau noi tunsori. fiind apoi transformata de verisoara ei-mare amatoare de petreceri-. Eroina a devenit un model pentru multe dintre tinerele acelor vremuri. au aparut postisele. de jur imprejurul capului. Tineretul epocii. ea incepea sa poarte coliere lungi.Tunsoarea Bob era una destul de "din topor". asa cum se vedeau in reclamele vremii. Clara Bow si Louise Brooks. fetele si femeile tinere si-au facut curaj si au inceput sa se tunda Bob. unde femeile asteptau rabdatoare sa le vina randul la Bob. ziarul Saturday Evening Post a publicat povestirea "scandaloasa" a lui F. precum Coco Chanel.

expunand-o astfel rafalelor de vant. Tunsoarea Bob a dus si la adoptarea altor mijloace de impodobire. contrar platinate si isi radeau sprancenele. De remarcat ca aceste cifre nu includ si frizeriile care tundeau Bob. actriţelor epocii care se vopseau blonde 35 . . care se termina intr-un fel de V. iar acum trebuie sa ma uit de doua ori ca sa-mi dau seama care cine e". Cu 5 ani mai devreme. In orice caz. Tunsoarea Bob cu ceafa luata la masina de tuns. Articole publicate in anul 1920. Conform unui articol publicat in 1925 intr-un ziar din New York. parul era coafat in bucle sau onduleuri.Atmosfera de libertate din deceniul precedent a fost tulburata.se intamplau si lucruri bune.Cu timpul.durerea de ceafa scurta. un tata disperat deplora aceasta noua varianta a Bobului : "De la spate. In parti. spunand ca "o femeie tunsa Bob este o femeie pacatoasa.baieţesc. "unele purtatoare de tunsoare Bob se plang de <dureri de ceafa scurta>". Un mare magazin universal si-a concediat toate angajatele care se tunsesera Bob. Intre timp se constatase ca este un stil destul de sever. asa a aparut un nou termen medical . indrazneţe si imune la critici. societatea a devenit mai toleranta. a facut-o sa progreseze mai rapid: industria frumusetii. Intr-o scrisoare adresata editorului unei reviste de specialitate.000 coaforuri. Sobra si cu o eleganţa naturala. prin parul tuns tot mai scurt spre ceafa. iar prin 1927 tunsoarea Bob cu ceafa tunsa pierdut nu mai starnea controverse. iar baieţii sa devina barbaţi. Si. Moda parului tuns Bob a dat startul unei noi industrii sau.Insa cu toate ca starea lumii era deprimanta. au trecut de la tunsoarea cu ceafa luata scurt la masina de tuns. iar rezultatul a fost inflorirea saloanelor de frumusete. iar acum femeile experimentau stiluri mai feminine. aparuta in 1923. femeile "usuratice". Breasla medicala crede ca nu este nimic altceva decat o nevralgie cauzata de indepartarea brusca a parului de pe ceafa. Motivul invocat era timpul pierdut pentru aranjarea parului tuns Bob! Preotii isi avertizau enoriasii.statul New Jersey. e greu sa spui daca e baiat sau fata" si "Miam crescut fetele ca sa devina femei. aducea o modificare la spate. . expunandu-se astfel ca subiect de scandal. numita si Bob . deoarece in anii 1930 in Europa se nastea fascismul iar America traversa marea criza(1929). cel putin. Consiliul Profesoral i-a "ordonat" sa-si lase parul sa creasca. ca lucrurile sa mearga din rau spre mai rau. . existau 21.000 de coaforuri stabile si cateva sute itinerante. dedicate tunsorii Bob : . in Statele Unite existau 5.cinematografia a prins glas prin Greta Garbo si Anna Christie." Barbaţii divortau de femeile care se tundeau scurt. La sfarsitul anului 1924. Garbo si-a pastrat culoarea parului castanie.

2. iar nuanţa infocata a parului. Parul era alternativa pe vremuri de razboi prin care femeile puteau sa se diferenţieze si sa hraneasca invidia celor de acelasi sex. : ANII 1940 Imagineaza-ţi o oala de sarmale in capul femeilor.buclele acestor ani. un icon de frumuseţe. in frunte sau la spate. baba se piaptana. Pentru ca femeile nu-si mai permiteau sa cocheteze in materie de haine si nu mai aveau bani de "shopping".O data cu senzuala roscata a aparut si pentru prima oara. . rulat. EXEMPLE DE COAFURI ALE ANILOR 1940. intoarse si prinse in mijlocul capului. o blonda cu sprancenele epilate si cu ochi de papusa isi facu aparitia si anume Marlene Dietrich. au recurs la coafuri complicate cu mii de bucle largi.erau in voga chiar si pe timp de razboi. notiunea de sex-simbol.Insa din nordul Europei. Tot datorita ei roscatele au devenit o atractie. Pe bigudiuri si pe diversi bure ţei. femeile anilor 1940 se chinuiau sa inoveze la subiectul par intors.Sarmalutele. Cam asa a fost si in aceasta perioada.vorba aceea. CAPITOLUL V. care urma sa devina arhetipul femeii fatale din acea perioada. cam asa aratau si coafurile anilor 1940. cu adevarat. breton bufant si scurt sau adevarate tuburi din par. tara arde. 36 .

ondulat sau cre ţ. o adevãratã doamna. chipeşã. onduleurile fiind foarte feminine si exprimand delicateţe si voluptate. Femeile erau nevoite sã foloseascã un simplu sãpun. Datorita rãzboiului. coafurile au avut tendinte pragmatice. se purta pãrul lung lasat liber. acoperit cu un şal. 37 . In 1940.Aceasta alegere. pentru iesirile in oras seara. Idealul lui era o femeie elegantã. Pãrul cade pe umeri în bucle moi şi lungi. Tot atunci devine la moda şi bronzarea . in prezent. pentru a nu se murdãri atît de repede. Marele creator de modã Christian Dior dã tonul epocii. De asemenea lungimea parului pana la umar era o tendinţã in acel timp. este opţiunea de baza a femeilor ce isi poarta parul lung.Spiritul practic avea o importanţã foarte mare – pãrul strîns în coc.condimentata cu bucle stranse si suviţe lungi trebuia sa explodeze in una dintre cele mai renumite coafuri din istorie. Dar in timpul zilei pãrul se purta tot prins. Genul romantic era la modã. RITA HAYWORTH Femeile tindeau sã nu rãmînã în urma idolilor de pe ecran.

In aceasta perioada femeile au inceput sa foloseasca fixativul ca sa fie sigure ca munca lor va rezista cat mai mult. Coafurile anilor 1950 au adus in peisaj "poodle cut". Astfel. Brigitte Bardot si Doris Day. Cand se puneau in faţa oglinzii.3. Audrey Hepburn. femeile foloseau fierul de calcat ca sa-si netezeasca parul. Bretonul era si el bine lipit de cap. feminina si delicata. . Aceste celebritaţi erau adevarate surse de inspiraţie pentru femeile care isi doreau coafuri ca cele de la televizor. personajele feminine ale acestor ani au inceput sa acorde si mai multa atenţie detaliilor de hairstyle. femeile anilor 1950 se gandeau la vedete precum Leslie Caron. Femeile incepeau sa-si traiasca emanciparea si voiau sa demonstreze ca independenţa (din bucatarie) se castiga cu o coafura frumoasa si elaborata. : ANII 1950 Leslie Caron Audrey Hepburn Sophia Loren Brigitte Bardot Doris Day. 38 . . o tunsoare care incadra faţa perfect. Anii 1950 au venit cu niste coafuri ceva mai potolite. Pe post de placa. Sophia Loren. . .CAPITOLUL V.

de multe ori. sunt la modã. comoda dar senzuala. Coafurile. clasica dar feminina. Acum este prezenta epoca „casnicelor glamur”. aseamãnã cu o cascã. care sunt gata sã viziteze frizeriile zilnic pentru a-si face o coafurã perfecta. nemuritoare. combinate cu paliditatea interesantã a feţei. Genele negre. creionul pentru sprîncene şi buzele aprinse. este o coafura care este prin excelenta vintage.MARILYN MONROE Oare ce poate fi mai nemuritor decat senzuala blonda care a starnit o adevarata avalansa de admiraţie in intreaga lume?Se pare ca alegerea ei de coafare o intrece in nemurire. Simbolurile epocii sunt Sophie Loren şi Grace Kelly. buclele lejere.De fapt. cu frumuseţea ei puţin rece. Coco Chanel pune accentual pe „natural look”. Razboiul a trecut iar femeile se întorc la viata lor obişnuita. stufoase. discreţia fiind la modã. care incadreaza fata si parul blond deschis tuns pana la barbie fiind alegerea multor vedete si in prezent. 1950 Feathered Allure 1952 Soft Bob Look 1953 SwirlaWave 1957 New Wave 1957 Winged Coiffette 1954 Nape Flip Up 39 .

coafurile s-au mai netezit si nu stim daca de vina e balsamul. cam la asta s-ar rezuma trend-ul anilor 1960 in materie de coafuri. si mai bufant. Jackie Kennedy. Stilul bufant a fost promovat la inceputul anilor 1960 de catre First Lady. Modelul de stup in cap (coafura beehive) depasea cu mult limitele normale. cat mai bufant.4. Femeile isi tapau parul atat de mult incat ajungeau sa-si distruga varfurile si sa-si toceasca firele. si-au lasat parul liber.Ca sa intelegi cam cat de bufante erau aceste coafuri. dar femeile au recurs la tunsori simple. . : ANII 1960 Bufant. gandeste-te la Peg Bundy si imagineaza-ţi o mana de femei cu o freza ca a ei. Spre sfarsitul anilor 1960.. . 40 . . lung si neted fara sa-l supuna torturii de a-l tapa si de a-l ridica. femeile acestor ani ajungand sa poarte adevarate OZN-uri pe cap.CAPITOLUL V.

Martin Luther King. ori alegeau sa isi lase parul sa creasca foarte lung. The Suprems. primul om pe luna. Filmele lui Hitchcock au avut un important cuvant de spus din puncte de vedere al machiajului.EXEMPLE DE COAFURI DIN ANII 1960 GRACE KELLY – PENTRU OCAZII SPECIALE Printesa Grace.Coafura este de fapt un coc simplu accentuat de o bucla eleganta prinsa in acesta. fusta mini si generaţia hippie. . mai erau destule si cele care alegeau . Si aici putem sa vorbim despre eternele extreme ale acestei perioade. . Iar aceasta tunsoare se potrivea de minune cu 41 . si anume regula volumului.Atenţia machiajului era concentrata in zona ochilor. actritele afisau un chip de porţelan foarte bine ingrijit. benzi desenate. Brigitte Bardot este una din divele care reprezinta prin excelenţa acea perioada. In filmele lui. cealalta varianta. Blonde sau brunete. razboiul civil si razboiul rece. computer. care erau foarte bine conturati cu tus negru sau dermatograf. A reprezentat o perioada in care toata lumea milita pentru liberatate. A lasat un tablou de frumuseţe si senzualitate care inspira in continuare femeile din intreaga lume. o coafura ce se asorta excelent statutului de printesa. a lasat o coafura ce a devenit un clasic redutabil. in aceste vremuri si femeile au obtinut multe batalii in lupta pentru emancipare.Mary Quant si Twiggy erau demne reprezentante ale tunsorilor scurte.Culoarea parului trebuie sa fie neaparat blonda. Femeile purtau ori parul scurt. Anii 1960 se caracterizeaza prin inovaţie. se asorteaza excelent cu orice fizionomie si cu evenimentele speciale din viata oricarei femei. pe langa frumosii ei copii. o singura regula trebuia respectata. indrazneala si libertate. In prezent. Desi majoritatea femeilor se vopseau blonde. Prin Beatles. colanţi si accesorii confectionate manual. Aceasta imagine de femei puternice si emancipate trebuia sa fie asortata si cu un machiaj si o coafura pe masura. dar bine tapate. Purtau acum fusta mini.Astfel. asa cum a ramas in istorie a mai lasat ceva mostenire. si anume brunetul care mergea de minune cu ochii puternic conturati. cu parul lung sau scurt. iar genele erau incarcate de mascara neagra.

lasand fruntea libera.silueta lor angrogina. Si barbatii au inceput sa-si lase parul mai lung datorita invenţiei miraculoase. femeile au dat startul unui nou trend. CAPITOLUL V. Aparatul a devenit o adevarata jucarie in mainile femeilor care ii testau limitele si capacitaţile. Grace Kelly. aceasta silueta fiind o alta moda lansata de anii 1960. Jackie Kennedy si Audrey Hepburn reprezentau femeile cu parul lung. Intruchipand nobleţea pura. ca pot sa-l intoarca fara bigudiuri. pentru a caror aranjare nu mai trebuia neaparat sa te duci la coafor. tapat si pieptanat peste cap.Cand au descoperit ca pot sa-si fixeze parul. 42 . Sfarsitul decadei aduce cu sine coafuri ceva mai simplu de aranjat si mai lejere. : ANII 1970 .5. In aceasta perioada a aparut si prietenul de nadejde pentru orice coafura reusita: foehn-ul. Pe de alta parte. acestea aveau ca accesoriu preferat simpatica bentiţa ce le dadea un aer copilaresc si nevinovat.

. bentiţe. Pentru a va convinge asupra stilului perioadei respective. prins cu doua suvite impletite la spate. Indreptarea parului se intalnea de cele mai mult ori la femei. în combinaţie cu o coafurã voluminoasã şi un machiaj aprins – aceasta este imaginea femeii din zilele acelea. Fardurile de par de culori 43 .Charlie's Angels. Parul lung. accesoriile precum pene. Parul era de cele mai multe ori purtat cu carare pe mijloc. urmariţi serialul „Îngerii lui Charley”. capetele rase pe mijloc. Talia subţire. indreptat cu placa si cu hartie de ceara. cel putin asa pareau la vremea aceea. Apoi parul era netezit intr-o parte. Coafurile punck nu lasã indiferent pe nimeni: pãrul vopsit în culori fluorescente. Uneori mici suviţe din lateral erau impletite si prinse la spate cu o clama. Cultura punck devine si ea o provocare. . necesita de regula “o ciufulire”. Perioada hippie a avut si ea influenţe asupra tunsorilor si coafurilor. acoperit cu baticuri stranse in jurul capului. facandu-l sa para pufos. bandane si-au facut si ele loc in firele de par ale rebelilor din aceasta perioada. Inca de la inceputul anilor 1970 observam stiluri mult mai radicale. scalpel tatuat etc. Parul era purtat drept. pieptanele era tras in sus prin par ceea ce facea ca parul sa se incurce. Parul scurt . Restul parului era lasat liber. pentru a-l face perfect drept. adevarate trend-settere in anii 1960.

alte coafuri cu volum.indrazneţe faceau legea. Cozile la spate erau de asemenea populare dar printre populaţia masculina mai tanara. insa rujurile erau de un roz inchis.6. : ANII 1980 In caz ca ti-era dor de coafurile bufante. CAPITOLUL V. anii 1980 aduc. tapari si iarasi volum. oameni putand sa foloseasca gel. spuma si alte produse pentru freze inspaimantator de mari 44 . la cererea publicului. Coafurile barbatesţi erau lungi si ciufulite. Diferenţa este ca in acesti ani. piaţa produselor cosmetice a evoluat.

un adevarat pericol in societate. era o adevarata opera de arta si. Este o perioada in care se confrunta douã stiluri opuse – stilul „disco” şi stilului clasic. Femeile nu se mai simteau obligate sã se supunã unei imagini prestabilite. Pe de o parte. Trend-ul din muzica. . Perioada aceasta a dat mai multã libertate in alegerea tendinţelor in moda. stilul punk si-a impus ei el la randul lui frezele vremii. . marii designeri de modã 45 . . EXEMPLE DE COAFURI PUNK. Creasta.si de tepene. zicem noi. Nu vrem sa stam in spatele unor punkeri cu creasta la niciun concert. de multe ori. . EXEMPLE DE COAFURI ALE ANILOR 1980. Atunci au aparut crestele colorate in nuanţe puternice. impecabil.

Bananarama si chiar Prinţesa Diana. vestimentaţia avand linii strict subliniate şi pãrul aranjat impecabil. . Iţi vine sa crezi sau nu. si combinat cu o spuma de par stralucitoare si accesoriile potrivite. Michael Jackson. Volumul era tot. Gandiţi-va la Madonna. Boy George. coafurile mari.creau imaginea unei femei impecabile. Chiar si parul drept era tapat la maxim pentru a creea acea coafura voluminoasa. 46 . putea crea o apariţie de invidiat. pompoase sau ciufulite sunt printre cele mai apreciate in anii 1980.

restul persoanelor nu au inteles acest lucru si si-au dorit si ei sa aiba dread-uri si un look rasta. usor de intreţinut. In urmatoarea decada incepem sa vedem freze cunoscute noua: tunsori simple. EXEMPLE DE COAFURI QUIFF 47 .Rezultatul a fost unul foarte comic pentru ca pana si asiaticii au abordat acest stil. . Atunci populatia o ia razna si isi supune parul la un chin groaznic pentru a-si face dread-uri. EXEMPLE DE COAFURI CU DREAD-URI. tipul de coafura quiff a reînviat prin stilul french crop (un stil modern al tunsorii quiff). În cultura contemporană japoneză. Se renunta la metode complicate de ornare a podoabei capilare. La sfârşitul anilor 1990. stil preferat printre Yakuza (Mafia) şi Bōsōzoku (gaştile de motociclişti). . parul scurt spre mediu. stilul corespondent tunosorii quiff poartă denumirea de punch perm. Parul oamenilor de culoare este conceput pentru a suporta astfel de coafuri. mai putin cand intra in scena fascinatia pentru parul africanilor si al jamaicanilor.CAPITOLUL V.7. care continuă să fie folosit şi în prezent. codite sau afro. : ANII 1990 Am scapat si de nebunia anilor 1980.

adus la un nivel mai mic.Coafura cu care Jennifer Aniston isi face debutul in serialul „Friends” este copiata in scurt timp de majoritatea femeilor din America. In Romania. inspirate de legenda rock&roll. Jennifer Aniston. In noaptea de Revelion. ca Monica Dascalu sau Simona Patruleasa. Stilul quiff este o forma a coafurilor pompadour. In epoca rock 'n' roll. Adela Popescu. „Rachel”. barbaţii foloseau briantina ca sa se asigure ca frezele lor vor sta asa cum au fost programate in faţa oglinzii si ca vor straluci pe ringul de dans. Tunsoarea reuseste performanţa de a fi inclusa si in enciclopedia internationala Wikipedia. Reprezentativ pentru barbati au fost coafurile de tip quiff. si-a schimbat din nou look-ul alegand tunsoarea fostei soţii a lui Brad Pitt. care isi cauta in continuare un stil care sa o defineasca. coafura este populara printre pezentatoarele de stiri. Elvis Presley Frank Sinatra John Travolta 48 . JENNIFER ANISTON MONICA DASCALU SIMONA PATRULEASA a)Aditional si la masculin(1980/1990) . ajungand sa fie denumita dupa personajul actritei. Elvis Presley.

nu ai cum sa uiti coafura celor de la Beatles. e ca si cand ai avea un mop in cap. Elvis Presley Frank Sinatra John Travolta . Faimoasa in lumea fotbalului (in prezent). o formatie care a dat tonul in muzica dar si in trend si hairstyle. drept. Nu ai cum sa nu-ti aduci aminte de Grease si frezele baieţilor in geci de piele. asa cum ii spune si numele. tuns pe un singur nivel. . 49 . coafuri quiff 100%. o freza fara nicio noima care a creat isterie in randul barbaţilor.. nu in scari si lasat tot sa pice pe fata.demodat la noi:chica. Grease The Beatles . Frizura patentata de Beatles presupune un par mediu spre scurt. Anii 1980 au adus un trend. aceasta tunsoare barbateasca presupunea un par mai scurt in fata si o coama de diverse dimensiuni care sa se continue la spate. Membrii "The Beatles" au introdus stilul "the mop top" in istorie.Multe vedete au apelat la acest stil. considerat destul de.La fel de bine. date cu gel si briantina si frumos ondulate la varf.

o carare pe mijloc si un par oxigenat care sa incante ochii domnisoarelor. . NICK CARTER 50 . In anii 1990 erau 2 stiluri predominante in randul barbaţilor: tunsoarea bros (sau foarte. foarte scurta) a la Eminem (sau chiar ca a lui Caesar cum este si numele tunsorii in engleza) si tunsorile de boy-band inspirate din Dawson's Creek si de la Nick Carter.niste suviţe rebele.Backstreet Boys. Barbaţii puteau sa faca un fashion statement si sa aleaga din ca tabara fac parte: bad boy cu o tunsoare stil armata sau good bys.CELEBRITATI CU CHICA.

in culori naturale iluminate. 51 . impulsionandu-ne sa fim mereu aranjate si la moda. Exista multe situaţii in care stilistilor li se cere sa experimenteze. Fie ca sunt cu bretonul mai lung precum tunsoarea Victoriei Beckham sau cu bretonul mai scurt ca cel al Rihannei. Parul scurt cu franjuri reprezinta una dintre coafurile de top ale acestui an. avand forme din ce in ce mai ciudate. . cat mai neobisnuite cu putinţa. tunsorile "baietesţi" sunt in voga in acest sezon. foarte recomandata femeilor mereu active si stilate. make-up artistii si hair-stilistii au iniţiat deja tendinţele noului an. tunsoarea pe care o adoptam este extrem de importanta. Si cum podoaba capilara spune atat de multe despre noi.CAPITOLUL VI : SECOLUL XXI Din anul 2000 coafurile au inceput sa semene mai mult cu opere de arta. fiind in acelasi timp si foarte practice si usor de intreţinut. Extrem de cautate sunt tunsorile funky. In 2010 se poarta parul cat mai filat si tuns cat mai asimetric. Tunsori 2010: designerii.

EXEMPLE DE TUNSORI ALE SECOLULUI XXI NOŢIUNI DE PROTECŢIE A MUNCII Prin instruire în domeniul protecţiei muncii se înţelege un ansamblu de activităţi organizate prin care se urmăreşte însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitatea muncii. celor veniţi în unitate ca detaşaţi precum şi ucenicilor. 52 . Instructajul de protecţie a muncii este destinat pregătirii personalului şi este considerat unul dintre cele mai importante măsuri de protecţie a muncii. Se efectuează conform reglementărilor legale în viguare noilor încadraţii în muncă celor transferaţi de la o unitate la alta. elevilor şi studenţilor care efectuează practica profesională. care face parte integranta din pregatirea profesionala.

când se modifică procesul tehnologic. .Scopul instructajului introductiv general este cunoaşterea specificului activiăţii în unităţi. ventilaţie.măsuri generale de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale (măsuri de electrosecuritate.măsuri de prevenire şi stingerea incendiilor (manipularea materialelor inflamabile şi explozibile. . de către conducătorul procesului de muncă unde îşi va desfăşura activitatea persoana instruită. Conţinutul acestui tip de instructaj este exact pe următoarele probleme: .pricipalii factori de risc. se introduc utilaje sau tehnologi noi. de accidentare. protecţia individuală). cu accent pe aspectele privind protecţia muncii. . . Instructajul periodic se mai realizează şi în următoarele situaţii: la revenirea în producţie după o absenţă mai mare de 30 zile. 53 .legislaţia muncii. igiena muncii. de muncă şi îmbolnăvire profesională. materiale şi dispozitive de stingere). defalcaţi pe secţii şi ateliere sau activităţi.acordarea primului ajutor în caz de accidentare cu accent pe modul de executare a respiraţiei artificiale. a factorilor de risc principali de accidentare în muncă de îmbolnăvire profesională. precum şi a măsurilor generale de protecţie a muncii. Are loc de acomplecta şi aprofundat cunoştiinţele specifice de protecţie a muncii şi se efectuează tuturor angajaţilor la intervale de timp stabilite prin norme sau instrucţiuni în funcţie de gravitatea riscurilor proprii activităţii desfăşurate. combaterea zgomotului şi vibraţilor. inclusiv. condiţiile de muncă. . consecutivă unei incapacităţi temporare de muncă. datorate unor accidentări sau a unei îmbolnăviri profesionale. Se efectuează atât celor noi încadraţi cât şi celor ce se transferă de la un loc de muncă la altul în cadrul aceleaşi unităţi. modul de intervenţie în caz de incendiu.

Ele prevăd: 54 . rolul pricipal îl deţin legile. Unele norme de protecţie şi igienă a muncii se referă la condiţiile generale în care se desfăşoară procesul de muncă. filme în cazul produceriunor accidente de muncă. Cu această ocazie se recomandă şi se completeză o fişă de instructaj.auto instruirea persoanelor de conducere. normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii manuale. I.conferinţe. acestea având un rol important în asigurarea şi respectarea capacităţii de muncă şi în prevenirea îmbolnăvirilor.pregătirea instructorilor care efectuează diverse tipuri de instructaje.Toate cele 3 faze ale instructajului se incheie prin testarea cunoştinţelor asimilate. informări. Printre materialele didactice utilizate. Procesul de instruire a personalului mai cuprinde şi alte forme respective: . Necunoaşterea sau nerespectarea lor se sancţionează după gravitate. Noţiuni de igiena a muncii În cazul normelor departamentale de protecţie a muncii sunt incluse şi normele de igienă a muncii. lecţiile şi testele în domeniu. . Instructajul se efectuează periodic la locul de muncă şi cu prilejul încadrări. Cunoaşterea şi mai ales respectarea acestor norme sunt obligatori pentru toţi cei ce lucrează în ateliere de frizerie şi coafură. . a necesităţi relifări unor probleme deosebite de protecţie a muncii. instructori de protecţie a munci folosesc mijloace de instruire: aparate audio-vizuale materiale didactice şi demonstrative. Toate activităţiile de instruire dintr-o unitate sunt coordonate metodologic de cabinetul de protecţie a munci. Pentru predarea cunoştiinţelor specifice.

mănuşi). lucrătorul va executa lucrarea cu cea mai mare atenţie pentru a evita accidentele. Numeroase norme îi privesc pe muncitori.întrţinerea instalaţiilor electrice sanitare. Norme de igiena si protecţie a muncii specifice atelierelor de coafura Instalaţiile electrice ca şi aparatele electrice cu care se lucrează în aceste ateliere vor fi controlate periodic de către tehnicieni autorizaţi. Este interzisă întrebuinţarea tuturor ustensilelor înainte de a fi dezinfectate.alimentarea cu apă potabilă. Este interzisă întrebuinţarea aparatelor electrice cu mâna udă. Este interzisă întrebuinţarea tuturor ustensilelor îninte de a fi dezinfectate. . . ele se referă la dotarea echipamentului corespunzător cât şi la mânuirea şi intreţinerea uneltelor şi aparatelor. Pentru orice defecţiune evită instalaţiile. . În timpul deservirii clienţilor. Ustensilele cu care se lucrează în aceste unităţi vor fi bine ascuţite şi în cea mai bună stare de funcţionare. 55 . II. aparatele sau tablourile electrice se va anunţa electricianu de serviciu. Este interzis a se lucra fără echipament de protecţie (halat alb. precum şi judicioasa amplasare a utilajelor şi instalaţiilor.. Este interzis a se purta foarfeca sau briciul în buzunarul halatului.asigurarea unei bune aerisiri şi ventilaţie la locul de muncă.iluminatul natural şi artificial.

http://rockabilly.BIBLIOGRAFIE 1.ro/content.html 4.ro/2009/07/quiff/ 56 .com/2007/08/21/moda-si-coafura/ 2. http://metropotam.femeia. http://tunsori. http://fisiere.eva. http://www. http://www.php?c=articole&articol_id=1943&articol=coafurile+in+vest+- +istorie 11.famouswhy.fete24.ro/articol_6499/parul_anilor____80. http://www. http://www. http://www.wordpress.ro/istoria_coafurilor_2.eva.moda.com/tag/istoria-coafurilor/ 12.beauty-laura.html 7.ro/2009/11/femeile-de-la-1900/ 3.wordpress.info/2009/11/24/alege-coafurile-vintage/ 8. http://www.wordpress. http://www. http://alapa.htm 9.ro/moda-si-stil/tendinte/moda-anilor-80-se-relanseaza.html 15.muzeuldefotografie. http://articole.html 14. http://www.ro/coafura_si_machiajul_anilor___60/ 13.portal-romania.info/trendul-anilor-%E2%80%9880-revine/ 16.tabu. http://www.ro/frumusete/feature/istoria-frumusetii-articol-869.eva.com/2010/01/27/istoria-coafurilor/ 10.html 6.ro/La-zi/2010/01/art3630457400-Top-Frizuri-in-istorie/ 5. http://suntfata.ro/frumusete/frumusetea-in-anii-90-articol-912.ro/frumusete/frumusetea-in-evul-mediu-articol-871.

ro/istoria_coafurilor_1.ro/articol/frumusete/4784/Coafuri-nemuritoare.kudika.artline. http://www.kudika.html 18. http://www.html 20.ro/articol/frumusete/185/slideshow/6/2000.sfatulzilei.html 19.ro/Istoria_coafurii-e19700-132064.html 22.stilfeminin.htm 21.portal-romania.jurnale.info/tag/istoria-coafurii/ 24. http://www. http://www. http://www. http://www. http://www. http://www.moda.17.html 23.121.ro/moda-si-frumusete/Tunsori-cu-stil-2010.ro/arhiva/istoria+coafurii ANEXE Coafuri ale anului 1900 ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3 57 .ro/intreaba_specialistul/intrebare2900-istoria-coafurii-cat29.

ANEXA 4 ANEXA 5 ANEXA 6 ANEXA 7 ANEXA 8 ANEXA 9 ANEXA 10 ANEXA 11 ANEXA 12 58 .

ANEXA 13 ANEXA 14 ANEXA 15 ANEXA 16 ANEXA 17 Saloane de coafura 59 .

ANEXA 18 ANEXA 19 ANEXA 20 60 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful