Definiţii de bază necesare a fi cunoscute 1.

Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere al corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate care pot avea utilizări diferite …teorie economică 2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili… ceteris paribus 3. Insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane …legea rarităţii/deficit 4. Combinaţiile alternative de producere a bunurilor în condiţiile utilizării depline a resurselor economice şi a tehnologiilor constante …curba posibilităţilor de producţie 5. Costul folosirii resurselor pentru un anumit scop, măsurat prin avantajul la care s-a renunţat prin nefolosirea lor în cea mai bună alternativă … cost de oportunitate 6. Cantitatea de bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitate să o achiziţioneze la un anumit preţ într-o perioadă determinată de timp …cererea 7. Cantitatea de bun pe care vânzătorii sunt dispuşi să o propună pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă determinată de timp …oferta 8. Piaţa pe care firmele vând, iar gospodăriule casnice procură bunuri economice …piaţa bunurilor şi serviilor 9. Piaţa pe care gospodăriile casnice oferă resurse economice iar firmele manifestă cerere la ele …piaţa factorilor de producţie 10. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt …bunuri complementare 11. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la creşterea cererii din celălalt …bunuri substituibile 12. Semnifică modificarea, sub influenţa preţului, ceteris paribus, a cantităţii bunului pe care cumpărătorii doresc şi au posibilitate să o procure pe piaţă …legea cererii 13. Semnifică modificarea cauzată de alţi factori, în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă …legea ofertei 14. O stare de egalitate între cerere şi ofertă …echilibrul pieţii 15. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun, cauzată de modificarea preţului bunului cu un procent … elasticitatea cererii faţă de preţ 16. Preţul fixat la un nivel inferior preţului de echilibru pentru a proteja consumatorii … preţ-plafon 17. Preţul fixat la un nivel superior preţului de echilibru pentru a proteja unii producători …preţ-prag 18. Satisfacţia pe care consumatorul anticipează să o obţină din consumul bunurilor …utilitate 19. Sporul de utilitate totală obţinut din consumul unei unităţi suplimentare din bun …utilitate marginală 20. Legea care defineşte că fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun reprezintă pentru consumator o utilitate mai mică …legea utilităţii marginale descrescînde 21. Curbele care reflectă combinaţiile de bunuri de la care consumatorul tinde să obţină acelaşi nivel de satisfacţie …curba de indiferenţă 22. Linia care reflectă combinaţiile de bunuri care pot fi cumpărate, date fiind venitul consumatorului şi preţurile bunurilor …linia bugetului 23. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la una din curbele de indiferenţă …echilibrul consumatorului 24. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale venitului …curba venit consum (a lui Engel) 25. Proces de transformare a factorilor de producţie în bunuri economice …producere (activitate de producţie) 26. Dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al producţiei …funţia de producţie 27. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil …produs mediu 28. Sporul producţiei obţinut prin utilizarea unei unităţi suplimentare a factorului de producţie variabil … produs marginal 29. Legea care defineşte că pe măsura creşterii factorului variabil, productivitatea lui iniţial creşte, după care scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie …legea randamentelor neproporţionale (descrescătoare) 30. Perioada de producţie în care firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie …pe termen lung 31. Curbele care reflectă combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum de producţie …curba de izoproducţie (izocuanta)

32. Linia care reflectă toate combinaţiile de factori de producţie cărora le corespund aceleaşi costuri totale … linia de izocost 33. Combinaţia de factori de producţie ce corespunde punctului în care linia izocost este tangentă la una din izocuante …echilibrul producătorului 34. Situaţie care indică raportul dintre modificarea volumului de producţie şi modificarea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie ..productivitate marginală 35. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei …cost de producţie 36. Costurile calculate pe o unitate de produs …cost mediu, unitar 37. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului de producţie cu o unitate …cost marginal 38. Diferenţa dintre veniturile firmei încasate din vânzarea bunurilor şi costurile de producţie …profit 39. Modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate …venit marginal 40. Volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi …prag de rentabilitate 41. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme …concurenţă perfectă 42. Structură a pieţei ce există atunci când o industrie este reprezentată de un singur producător care produce bunuri ce nu au substituenţi direcţi ......piaţă de monopol 43. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător de bunuri …monopson 44. Aplicarea de către firma monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători … discriminare prin preţ 45. Structură de piaţă în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari … oligopol 46. Modelul care presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe piaţa oligopolistă …”războiul preţurilor” (oligopol cu comportament „noncooperant”) 47. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării controlului asupra preţurilor …cartel 48. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ … firma lider (lider în fixarea preţurilor) 49. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe luarea în consideraţie nu numai a comportamentului consumatorilor, dar şi al concurenţilor …curba cotită 50. Structură a pieţei pe care un număr mare de firme oferă bunuri diferenţiate ...piaţa monopolistică

Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)
1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa financiară între totalitatea sectoarelor instituţionale circuit economic 2. Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul unui an PIB 3. Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul ţării PNB 4. Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi economisit venit personal disponibil 5. Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente PIB nominal 6. Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă PIB real 7. Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a factorilor de productie PIB potential 8. Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie fluctuatii ciclica(ciclul afacerilor) 9. Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului activităţii economice recesiune economica 10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă somaj 11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică somaj ciclic 12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi structura economiei somaj structural 13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă somaj natural(frictional) 14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor 3-6% 15. Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. Legea lui Okun 16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor inflatie

17. 18. 19. 20. Filips 21. 22. 23. 24.

Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor dezinflatie Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei stagflatie Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei curba lui

Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare… Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale consum O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare echilibru Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate inclinarea marginala spre consum 25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum economie 26. Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor investitie 27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice investitii nete 28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate accelerator 29. Mijloc de schimb acceptat în mod legal bani, moneda 30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar lichiditate 31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare depozite 32. Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în întreaga economie masa monetara 33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca centrală rezerve obligatorii 34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei dobânzii politica monetar creditara 35. Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă rata dobinzii reale 36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care investiţiile sunt egale cu economiile cererea ys 37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care cererea de monedă este egală cu oferta de monedă cererea LM 38. Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate deficit bugetar 39. Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate exigent bugetar 40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii transfer 41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul stabilizării situaţiei macroeconomice politica bugetar fiscala 42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate curba Lafer 43. Economia încadrată în circuitul economic mondial mondoeconomie 44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de plăţi şi încasări in devize balanta de plati 45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii export net 46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina curs valutar 47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine depreciere 48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon curs de schimb fix 49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata schimburilor valutare curs de schimb flotant 50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung crestere economica

Afirmaţii adevărate sau false (micro) 1. Teoria economică este ştiinţa care studiază istoria dezvoltării economiei naţionale. F 2. Analiza microeconomică neoclasică se bazează pe ipoteza că comportamentul oricărui subiect economic este raţional. A 3. Curba posibilităţilor de producţie exprimă raportul dintre factorii de producţie.A 4. Un punct în exteriorul frontierei posibilităţilor de producţie semnifică utilizarea ineficientă a resurselor economice.F 5. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice.F 6. Curba cererii permite determinarea preţului maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl achite pentru o anumită cantitate a bunului.A 7. Curba ofertei denotă preţurile minime la care producătorii sunt dispuşi să producă şi să ofere bunul pe piaţă.A 8. Dacă pentru un bun va fi stabilit „plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va deveni egal cu volumul ofertei.F 9. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii la toate categoriile de bunuri.F 10. La un preţ superior preţului de echilibru apar excedente de bunuri.A 11. Modificarea preţului cauzează deplasări pe aceeaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – deplasări de pe o curbă a cererii pe alta.A 12. Reducerea preţului unui bun duce la creşterea cererii bunurilor substituibile pentru acest bun.F 13. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită modificării cantităţii solicitate.A 14. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat, cu atât este mai elastică cererea după preţ din el.A 15. Oferta perfect inelastică este reprezentată de o linie paralela cu axa cantitatii F 16. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută elasticitatea încrucişată a cererii pentru ambele bunuri . A 17. Teoria consumatorului raţional susţine că consumatorul alege varianta de consum cu cele mai mici costuri de producţie.F 18. Utilitatea totală este minimală când utilitatea marginală devine egala cu zero.F 19. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale. F/A 20. Curbele de indiferenţă ale unui consumator raţional au înclinaţie pozitivă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de coordonate. F 21. Pentru un consumator rational combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de coordonate sunt preferate celor amplasate pe curbe mai apropiate. A 22. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul preţurilor celor două bunuri.F 23. Orice modificare a preţurilor duce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare.A 24. Curba cererii unui bun poate fi dedusă din curba „preţ-consum”.A 25. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie. A 26. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce. A 27. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei se va reduce. F 28. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă când se reduce cantitatea factorilor de producţie utilizaţi.F 29. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil. A 30. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total. F

Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A 34.F 2.A 10. intrarea unor firme noi în activitatea dată trebuie să fie stopată prin apelarea la bariere efective de intrare. A 37. F 47. A 45. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj. Orice firmă oligopolistă poate realiza un profit mai mare dacă „dezertează” în timp ce altele cooperează.A 12. În stare de echilibru pe termen scurt. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul firme. Valoarea produselor create de cetăţenii R.F 9. Pentru firmele în concurenţă perfectă venitul marginal este egal cu preţul produselor. A 50.31. Deoarece firma monopolist nu are concurenţi pe piaţă. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă.F 11.A 4. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.Moldova. Pentru ca profiturile unei firme-monopol să persiste pe termen lung. Cererea la producţia firmei monopolist este perfect inelastică. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei. F 43. Dacă pe piaţa cu concurenţa monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung.A 16.A 42. PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent. A Afirmaţii adevărate sau false (macro) 1.A 17. aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor şi serviciilor produse.F 15. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale. nivelul general al preţurilor creşte. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate. Reducerea nivelului inflaţiei semnifică. A 33. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca preţul. Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB. Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007. firmele care activează pe piaţa cu concurenţa monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor. Conform modelului de comportament al firmei.A 49. A 36.Moldova. În faza de recesiune economică preţurile cresc. Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile. Pe termen lung. cât şi inflaţia prin costuri.A 6. în toate cazurile.F 3.A 20. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial. Dacă PIB real corespunde celui potenţial.A 51.A 41. F 38. firmele vor fi nevoite să părăsească piaţa.F 39. firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un profit mai mare de cât cel normal . venitul ei marginal depăşeşte preţul produselor. Pentru a-şi majora profitul total firma-monopolist poate stabili preţuri diferite la unul şi acelaşi bun pe diferite pieţe. Exemple de comportament oligopolist concurenţial sunt modelul Bertrand şi modelul cartelului. iar capacitatea de cumpărare a monedei scade. stabilind preţurile şi volumul vânzărilor.F 5.F 19. reducerea preţurilor .A 13.A 44.F 8. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii economice.F 40. Firmele care acţionează într-o industrie oligopolistă vor obţine profituri mai mari dacă cooperează. cât şi pe termen lung. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.Moldova în Italia este inclusa in PIB al R. economia se caracterizează prin ocupare deplină . Cererea la producţia firmei perfect concurenţiale este perfect inelastică.F 14. dacă P ≥ AVC min. A 46. Pe piaţa oligopolistă firmele obţin permanent profit economic pozitiv. Valoarea produselor create de cetăţenii R. procesul de producţie este raţional a fi continuat. Cererea la produsele firmei cu concurenţă monopolistică este perfect elastică F 48. A 32.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R.F 18.F 7. Firmele perfect concurenţiale obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt. iar de comportament cooperant – modelul orientării la firma-lider şi modelul liniei frânte a cererii opligopolul lui Sweezy. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori minime. F 35.A .

Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor publice.A 49. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate. În cazul în care curba LM este verticală. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.A 45.A 23.A 41.A 31.21.A 44.F . politica monetar-creditară este ineficientă. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.F 37. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională a cantităţii de bunuri şi servicii produse. În cazul în care curba LM este orizontală. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.A 24.F 32. 46. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb. politica monetar-creditară este ineficientă. 39. cât şi a problemei inflaţiei. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.F 33. 47.A 26.A 40.F 28. o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţia. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului . şi curba ofertei agregate.F 42.F 35.F 29. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F 48.A 36.A 22.A 43. 30. 50. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.A 25. În condiţiile ratelor de schimb flexibile.F 34. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală. 38. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.A 27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa bunurilor si serviciilor care se află în echilibru. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe. Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.

c. Curba cererii unui bun s-a deplasat la dreapta. Legea generală a cererii exprimă: a. La nivel microeconomic sunt studiate: a. 12. dorinţa cumpărătorului urmată de posibilitatea de a cumpăra bunul dat. 5. pentru a spori producţia unui bun. b. beneficiile totale depăşesc costurile totale. în totalitatea economiilor. 15. Costul de oportunitate al unui centru comercial construit recent include: a. Cererea bunului A. Curba posibilităţilor de producţie reprezintă diferite combinaţii de bunuri în cazul: a. impozitele care vor fi achitate din veniturile viitoare ale centrului comercial. 13. dependenţa inversă dintre preţ şi cantitatea cerută. 3. indiferent de organizarea lor economică şi politică. Pe curba posibilităţilor de producţie. valoarea bunurilor a căror producere a fost sacrificată pentru a construi centrul comercial. cantitatea maximală de bunuri care pot fi produse cu resursele economice disponibile. c. producţia celuilalt bun trebuie: a. utilizării depline a tuturor resurselor economice in cadrul tehnologiilor existente . O astfel de modificare poate fi cauzată de: . va creşte. vor creşte veniturile consumatorilor. Cererea solvabilă pentru un bun presupune: a. Problemele economice fundamentale (ce? cum? pentru cine?) necesită soluţionarea lor: a. resurse limitate – nevoi nelimitate. 14. dacă: a. 6. 2. costurile aferente amenajării teritoriului adiacent. Cea mai exactă definire a obiectului de studiu al microeconomiei este: a. costurile marginale depăşesc beneficiile marginale. 11. beneficiile marginale depăşesc costurile marginale. d. 8. Alegerea economică este determinată de soluţionarea problemei: a. producerea automobilelor şi dinamica preţurilor la ele. ? costurile aferente remunerării personalului angajat. Curba posibilităţilor de producţie ilustrează: a. d. redusă. 16. preţurile la resursele economice. care se referă la categoria bunurilor normale. studierea comportamentului economic al oamenilor bazat pe alegere în condiţiile rarităţii resurselor. Analiza marginală presupune că optimul economic se realizează în situaţia când: a. Cererea pentru un bun nu este influenţată de: a. 9. 7.Teste-grilă (micro) 1. 10. ? beneficiile marginale devin egale cu costurile marginale. Analiza funcţională presupune: a. b. cheltuielile pentru obţinerea sau producerea celei mai bune variante la care trebuie să renunţăm pentru a obţine sau produce bunul dat. descrierea fenomenelor economice prin intremediul functiilor 4. Costul alternativ este costul determinat de: a.

cererea este egală cu oferta. 3. 23. d. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I. reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat. utilitatea totală din consumul bunurilor. ceteris paribus. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescânde? a. pe orice tip de piaţă. Apariţia unor firme noi în ramura rentabilă se va reflecta. Pe piaţa concurenţială. 24. inelastică. 39. Dacă coeficientul elasticităţii cererii încrucişate a bunul X faţă de preţul bunului Y este negativ: a. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională fată de: a. 34. fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun prezintă pentru consumator o utilitate mai mică. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mic decât preţul de echilibru. Utilitătea totala atinge maximul când: b. 380. 280. 21. Care din factorii de mai jos vor modifica oferta unui bun? a. dacă preţul bunului va creşte cu 1%. în urma reducerii preţului bunului venitul de la realizarea lui creşte considerabil. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă: a. cererea relativ elastică la produsele agricole. semnifică următoarele: a. 100. perfect elastică. elastică. deplasarea curbei ofertei la dreapta. c. utilitatea marginală devine zero. intermediarii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele agricultorilor. d. Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ fiind egal cu -2. 27. b. excedent de bunuri. b. creşterea cererii la congelatoare. este preţul la care consumatorii cumpără toate bunurile pe care producătorii doresc să le vândă la acest pret . oferta lor rămânând nemodificata. piaţa bunului respectiv se va caracteriza prin: a. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează în aceeaşi proporţie: a. 32. 38. oferta perfect elastică a produselor agricole. 28. grafic. preţul de echilibru: a. Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit? a. Creşterea simultană a preţului şi cantităţii pe piaţa congelatoarelor este cauzată de: a. iar cantitatea de echilibru va creşte. toate variantele de răspuns sunt corecte. 340. preţul de echilibru va rămâne nemodificat. O astfel de situaţie poate fi explicată prin: a. oferta va fi: a. deficit de bunuri. numărul vânzătorilor pe piaţă. Conform legii utilităţii marginale descrescânde: a. 22. cererea relativ inelastică la produsele agricole.a. . Dacă reducerea preţului cu 5% provoacă reducerea ofertei cu 8%. dar ca urmare veniturile lor s-au redus. 30. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mare decât preţul de echilibru. Echilibrul consumatorului semnifică: a. Teoria comportamentului consumatorului presupune că orice consumator tinde să maximizeze: a. 200. 26. 29. utilitatea bunului pentru consumatori.(9-6/3-2) 31. 35. Cererea unui bun este elastică dupa pret când: a. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor. 33. bunul X este complimentar bunului Y. egalitatea veniturilor şi a cheltuielilor consumatorului. 20. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală ? a. în: a. producătorii vor produce mai mult dacă preţurile vor creşte. 25. perfect inelastică. 18. 37. 19. 17. 36. Cererea şi oferta pot fi utilizate pentru explicarea funcţiei coordonatoare a preţurilor: a. Legea generală a ofertei determină că: a. c. volumul cererii se va reduce cu 2%. piaţa bunului respectiv se va caracteriza prin: a.

cantitatea maximală de bun care poate fi obţinută utilizând diferite combinaţii de factori de producţie. b. creşte. după care scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie.(8-6/4-3) 46. indiferent de cantităţile consumate ale acestora. Rata marginală de substituţie a bunului A cu bunul B semnifică: a. . creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului variabil cu o unitate. 55. 57. Care este. ? curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de coordonate. utilitatea totală rămânând constantă.(5*1+6*0. 53. iniţial. cantitatea maximală de bunuri posibilă a fi cumpărată cu venitul disponibil. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q). linia bugetului: a. produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie (MPL / MPK). raportul dintre preţurile bunurilor pe care consumatorul le poate cumpăra.. curba posibilităţilor de producţie. la câte unităţi din bunul B consumatorul este gata să renunţe în schimbul obţinerii unei unităţi suplimentare din bunul A. 42. Cum va proceda consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază? a. deplasarea paralelă a liniei bugetare la dreapta. rata marginală de substituţie a ziarelor prin reviste? a. În cazul când bugetul consumatorului şi preţurile la bunurile X şi Y se dublează. 51.40. pe termen scurt. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se exprimă prin: a. curba costului total suportat de firmă. c. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o pară. 2. Care din enunţurile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie? a. 45. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m. plasate mai departe de originea axelor de coordonate sunt preferabile . Linia bugetară semnifică: a. multitudinea combinaţiilor de preţuri ai factorilor de producţie. preţul bunului B – 0. În acest caz se poate afirma că: a. volumul dat de producţie care poate fi obţinut prin combinarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie. mediu (AP) şi marginal (MP) al factorului de producţie variabil este incorectă? a. 49. Care este cantitatea bunului Y pe care consumatorul raţional o poate cumpăra dacă va renunţa la o unitate a bunului X ? a.m. 5A. sau 6 ziare şi 4 reviste. 44. 59. utilitate egală din consumul combinaţiilor de bunuri. Izocuantele ilustrează: a. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului este determinată de: a. 56. d.m. pe măsura creşterii factorului variabil productivitatea lui. 43. 54. Funcţia de producţie semnifică: a. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie (MRTSLK) ? a.m. rămâne neschimbată. Q are valoare maximă atunci când MP=0. 6B. 60. bunurile sunt strict complementare.. preţul bunului Y – 25 u. curba ofertei pe piaţa respectivă. Dreapta izocost semnifică: a. 58. 47.m. va consuma mai multe mere. b.5) 48. Venitul consumatorului este de 8 u. 41. Majorarea venitului consumatorului grafic se manifestă prin: a. funcţia de producţie. Legea randamentelor neproporţionale postulează: a. Legea randamentelor neproporţionale acţionează: a. 2. în acest caz. 50. Care din combinaţiile de bunuri se va plasa pe linia bugetară ? a.5 u. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste. Curba de indiferenţă semnifică: a. Curbele de indiferenţă a unui consumator rational : a. 52.. Preţul bunului A alcătuieşte 1 u.

profitul economic = profitul contabil – costurile implicite. c. Pe termen lung: a. 80. toate costurile sunt fixe. 67. În cazul randamentului de scară descrescător. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă: a. d. cantitatea produsă şi oferită. cheltuielile explicite şi implicite. Pe termen lung firma ce activeaza în concurența perfectă obţine: a. profit normal. d. se modifică în acelaşi sens cu cantitatea de producţie. TR < TC. 71. nu se modifică la modificarea cantităţii produse. c. 69. cheltuielile pe o unitate de produs. 66. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei ? a. b. 64. 77. acţionează legea randamentelor neproporţionale. va reduce cantitatea de producţie. Conform modelului clasic (neoclasic) scopul activităţii antreprenoriale este maximizarea a. b. Pe piaţa cu concurenţă perfectă producătorii au capacitatea de a determina în mod suveran: a. cheltuielile explicite. 62. combinaţiile factorilor de producţie accesibili producătorului în funcţie de preţ (mijloace băneşti disponibile). costurile variabile cresc mai rapid decât cele fixe. inclusiv profitul normal. 75. Care din afirmaţii este corectă ? a. 78. P < AVCmin. Care din enunţurile de mai jos definesc costul marginal? a. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei? a. 79. creşterea într-o proporţie mai mare a cantităţii factorilor de producţie utilizaţi.b. P < MC. 81. 74. 72. MC = AC. Costurile medii sunt: a. 76. . 63. panta curbei cererii la producţia firmei este negativă. hârtiilor de valoare. d. sporul de cheltuieli necesare pentru creşterea producţiei cu o unitate. Costurile variabile sunt acelea care: a. profit economic. P < ATCmin. de tangenţă a uneia din izocuante cu dreapta izocost. 65. subvenţii de la stat. d. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea a două sau mai multe bunuri. c. MR = MC = P. pierderi din activitate. Costul economic include: a. Costurile fixe sunt acelea care: a. Costul total mediu este minim. Dacă MR > MC. ∆ ( P x Q ) : ∆Q. ∆VC : ∆Q. Echilibrul producătorului este atins în punctul: a. Modelul monopolului pur presupune că: a. Care din pieţele enumerate posedă caracteristici mai apropiate de concurența perfectă ? a. Costul contabil include: a. . b. Volumul optimal de producţie al unei firme perfect concurențiale a. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie: a. când: a. dublarea producţiei este asigurata prin : a. firma maximizatoare de profit din cadrul pieţei cu concurenţă perfectă: a. oferta globală pe piaţa respectivă va creşte. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea unui bun. 73. 68. 61. profitului economic. 70. 82. c. toate costurile sunt variabile.

7. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei. producerea bunurilor diferenţiate.I. iar PIB nominal se dublează. este perfect inelastică. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar.5 până la 108. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an. Firma-monopolist reduce preţul pentru a majora volumul vânzărilor. 96. asemenea situaţie se numeşte: a.8 mii. caracterizat prin: a. aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători. veniturile marginale sunt mai mici decât preţul.5 mii. PIB nominal şi PIB real. autovehiculelor TESTE –GRILĂ (MACRO) 1. b. 90. Oligopolul reprezintă tipul de structură de piaţă. vor creşte cheltuielile de consum. salariile lucrătorilor. În condiţiile monopolului: a. Stabilind preţul care ar servi drept barieră de patrundere pe piaţă a firmelor noi. 6. 87. număr mic de mari cumpărători. 85. Care din următoarele nu se include în P. Care din pieţele enumerate corespund mai bine condiţiilor oligopolului ? a. 97. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ? b. 9. iar PIB nominal . nu sunt incluse în PIB.83. Spre deosebire de firma în concurenta perfectă. Care din condiţii este necesară pentru crearea cartelului ? a. Care din următoarele afirmaţii referitoare la veniturile firmei este justă? a. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor? e. 4. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant. necesitatea maximizării profitului propriu. Deflatorul reprezintă raportul dintre: b.în preţurile curente. c. firmele oligopoliste vor reieşi din: a. macroeconomia: c. 95. număr mare de producători. Concurenţa monopolistică se caracterizează prin: a. Discriminarea prin preţ presupune: a. Concurenţa monopolistică apare pe pieţele bunurilor. după care se reduce. 3. PIB real rămâne constant. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823. 8. 91. 93. Produsul Intern Brut constituie: a. 84.B va creşte. deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii 5. iar preţurile se dublează: c. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă. vor creşte importurile. 94. P. interdependenţa acţiunilor firmelor concurente. venitul total creşte până la o limită. 86. Oligopson reprezintă structura de piaţă caracterizată prin: a. 88. MLD. 10.I. iar deflatorul PIB a diminuat de la 114. preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung. unde elasticitatea cererii după preţ: a. poate alege combinaţia „preţ – cantitate de producţie” care îi va asigura profit maximal. 2. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că: a. Spre deosebire de microeconomie. monopol bilateral. 89.3 PIB real: . Transferurile: b. se vor reduce exporturile. preţul de monopol. d. Pieţele cu concurenţă perfectă şi monopolistică posedă următoarea caracteristică comună: a. producătorii semnează acord privind nivelul preţurilor şi cantitatea produselor. firma-monopolist: a. la un nivel dat al cererii. dacă: a.B ? c. utilizează în special noţiuni de agregare. MLD până la 32056. Cartelul maximizează profitul impunând un preţ egal cu: a. Dacă pe piaţă interacţionează un singur producător cu un singur consumator. 92. ceteris paribus.

Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%. într-o ţară. creşterea nivelului general al preţurilor. venituri obţinute din activitate şi transferuri. P. Şomajul fricţional are loc în cazul când: c. 19. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor: b. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie. 23. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară: d. este o dovadă a: c. 18. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ? c. 15. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea. 22. dacă: c. 14. 21. ratei şomajului. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a: d. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor. Venitul Personal Disponibil reprezintă: a. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale.I. este cazul: b. guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de politică economică: b. nivelului general al preţurilor. 26. productivitatea muncii va creşte mai rapid decât salariile reale. ratei nominale ale dobânzii. 35. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor: b. 31. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice. 25. în condiţii de recesiune se realizează prin: c. 38. existenţa şomajului natural. 27. inflaţiei ofertei. PIB real: c.m. 40. 30. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ? a. In corespundere cu efectul Fischer. un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea: b. cataclismelor naturale. stagflaţiei. Venitul Personal reprezintă: b. u. reconversia profesională a forţei de muncă. cererea fortei de muncă se va reduce. dinamica preţurilor la bunurile de consum şi de producţie. 37. iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150. transferurile sociale. c. 29.. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre: d. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică: a. dacă: c. reducerea fiscalităţii. creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare. Şomajul este rezultatul: d. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele energetice. 36. iar inflaţia creşte. Faza relansării economice se caracterizează prin: b. există un şomaj ciclic.m. 11. rata nominală a dobânzii: . 20. 16. 34. 28. raportul numărului şomerilor la populaţia activă. şomajul structural. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an. Rata reală a şomajului reprezintă: d. ce urmări va avea această decizie ? c. ciclici. PIB minus amortizarea. economia se află pe curba posibilităţilor de producţie. va rămâne neschimbat. In situaţia în care. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice.a. Venitul Naţional Brut reprezintă: c. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor: a. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil. 12. 32.B potenţial este definit prin: b. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea: c. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale. 39. 13. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului. la 600 u. diminuarea colectărilor impozitare. Restructurările şi retehnologizările pot majora: b. a crescut. 24. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat. 33. 17. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în: a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici. în perioada scurtă.

a volumului de producţie. 62. b. a nivelului preţurilor. 59. a nivelului preţurilor. Consumul este condiţionat de mărimea: b. 44. există şomaj ciclic şi structural. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată. raportul direct dintre nivelul preţurilor şi venitul national. neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp. dar curba ofertei de forta de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului. 41. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când: a. nici un răspuns corect. Stagflaţia se caracterizează prin: b. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin: c. o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere: a. iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul disponibil. 42. 47. contribuind la creşterea datoriei publice. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ? c. 46. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100. deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta ? d. In abordare keynesistă. b. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii. 58. d. . b. 43. va creşte cu 4%. indexarea veniturilor. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului. c. In corespundere cu modelul keynesist. curba ofertei agregate: c. Care din următorii factori va provoca. 55. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei. la o creştere a venitului disponibil: c. c. 51. venitului disponibil. 50. în perioadă lungă.d. Stagflaţia este rezultatul: b. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate. Consumul autonom este cel care: d. Cererea agregată semnifică cheltuielile: b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie. 57. d. creşterea cheltuielilor publice. înclinaţia marginală spre consum semnifică: c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică. este orizontală. afectează în mod negativ sectorul public. o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere: c. 63. 48. micşorarii parametrului funcţiei lui Okun. a nivelului şomajului. Dacă oferta agregată este perfect elastică. Dacă oferta agregată este perfect inelastică. 61. dar curba cererii de forta de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului. mărimea ofertei agregate va fi determinată de: b. 64. c. venitul disponibil. 53. 54. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului. In modelul clasic. 60. toate răspunsurile sunt corecte. micşorarii coeficientului ce caracterizează modificarea salariului în funcţie de nivelul şomajului. 52. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de forta de muncă. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum. c. inflaţiei ofertei. Economiile semnifică: c. creşterii ofertei de bani. hiperinflaţiei. efective. Rata inflaţiei se calculează ca: b. b. panta curba ofertei agregate: d. 45. d. Curba Phillips ilustrează: b. dintre venitul global şi cheltuielile de consum. Pe termen lung. 56. 49. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor. Hiperinflaţia poate fi stopată prin: d. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul: a. Curba cererii agregate exprimă: d. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă: a. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când: a. este verticală.

70. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0. 74. se vor majora cu 120 mii. Cererea de bani creşte când: a. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital. 67. economiile: a. 73. ce se va întâmpla cu economiile naţionale ? a. rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii. iar rata rezervelor şi baza monetară rămân nemodificate: a. 81. lei. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată: b. PIB-ul real creşte. 66. 77. Un student dispune de 1000 u. micşorarea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni. 82. e. Investiţiile brute sunt: b. nici unul din răspunsurile de mai sus. 83. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt: d. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează: b. Cererea monetară reprezintă: b. creşterea investiţiilor. 78. 79. reducerea multiplicatorului monetar. lei. Baza monetară reprezintă: a. dacă: b. Dacă Y creşte cu o unitate. oferta de bani se reduce. 86. peste 1 an ar primi 1120 u. . 75. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ? c. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0. se vor micşora cu 84 mii. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia: a. investiţiile reprezintă: b. Dacă i-ar depune la bancă. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei. se vor micşora cu 120 mii. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice. d. Sub aspect macroeconomic. lei. d. Oferta de bani va creşte. micşorării ratei rezervelor obligatorii. se vor majora cu 84 mii. Dacă coeficientul de depozitare creşte. 69. vor creşte cu 0. 71. 72. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii. d. d. restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale. 65. Investiţiile nete includ: a. operaţiunile pe piaţa deschisă.8 Y. lei. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină: a. c. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul: b. rata nominală a dobânzii scade. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. cererea monetară: a. construcţia depozitului pentru producţia finită. creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni. nici un răspuns corect. Rata inflaţiei constituie 14% anual. creşterea multiplicatorului monetar.c. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este: b. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale: d. 85. d. lei. 68. c. nici un răspuns corect. Ce decizie va fi raţională ? a. 80.m. In abordare keynesistă. în condiţiile creşterii veniturilor. b. d. se vor micşora cu 36 mii. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilor publice. se vor majora cu 36 mii. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit. banii în numerar plus rezervele bancare. creşterea importurilor. lei. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie. creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni. lei. c. dispare investiţia în stocuri. 76. Majorarea ratei de refinanţare determină: a. f. d.8.m. 84. b.7. cheltuielile legate de factorul capital. b.

dar reducerea ratei dobânzii. 96. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi: c. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali. dar reducerea ratei dobânzii. Majorarea impozitelor va determina: a. 97. 91. scumpirea relativă a bunurilor autohtone. deprecierea monedei naţionale. în condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei va avea un efect de contracţie asupracererii agregate. Panta curbei LM devine abruptă când: b. creşterea nivelului venitului. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia: a. dar reducerea ratei dobânzii. 100. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real. în punctul de intersecţie a curbelor IS . diminuarea veniturilor disponibile. Creşterea cheltuielilor publice va determina: a. d. politica monetară este ineficientă. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării. 93. 98. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor. 89. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă . d. c. 92. Economia mică deschisă semnifică: c. deplasarea curbei LM la dreapta. c. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant. deplasează curba cererii agregate. creşterea ratei reale a dobânzii. deplasarea curbei LM la dreapta. Politica fiscală stimulativă este orientată spre: a. Creşterea ofertei monetare va determina: d. c. creşterea exportului net. reducerea ritmului inflaţiei. c. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea monetară. . c. d. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj. toate răspunsurile sunt corecte. Creşterea impozitelor are ca efect: a.87. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor. dar reducerea ratei dobânzii. b. In perioada lungă de timp. dar reducerea ratei dobânzii. 99. stabilizarea ratei de schimb. deplasarea curbei IS la dreapta. 95. Politica fiscală stimulativă presupune: c. deplasarea curbei IS la dreapta. In stabilizatori automaţi se includ: a. reducerea investiţiilor. d. toate răspunsurile corecte. toate răspunsurile sunt corecte. Politica fiscală restrictivă presupune: d. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă: b. b. c. atingerea echilibrului bugetar. politica monetară este ineficientă. creşterea nivelului venitului. creşterea nivelului venitului. b. o reducere a fiscalităţii generează: a. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net: a. b. b. d. b. 88. 104. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. nici un răspuns corect. 101. masa impozitelor colectate în buget. 105. deplasarea curbei LM la dreapta.LM: c. d. d. O schimbare în cheltuielile publice: c. 103. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare. creşterea nivelului venitului. 94. e. deprecierea monedei străine. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. 102. taxele vamale şi accizele. 90. c. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. scumpirea relativă a bunurilor de import. c. deplasarea curbei economiilor private la stânga. b. creşterea nivelului venitului. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează: d. Efect negativ al datoriei externe este: c. În condiţiile ratelor de schimb flexibile: a.

D reprezintă diferite variante de producţie a celor 2 bunuri ec-ce. Aprecierea ratei de schimb: a. Reprezentaţi 0 50 Variante alternative B C D 4 45 8 35 16 25 E 32 0 grafic curba posibilităţilor de producţie. corect a şi d PROBLEME 1. c. e. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N? R-ns: trebuie sa-şi perfecţioneze tehnologiile pe viitor de producere a produselor de cofetărie şi a costumelor sau sa-şi măreasca resursele disponibile pt fabricarea acestora.) punctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei. este o variantă imposibilă pe TS. Ce semnifică aceste puncte? R-ns: Punctul M indica faptul că fermierul nu şi-a utilizat toate posibilităţile de producţie. R-ns: panta curbei posibilităţilor de producţie se va modifica ( dreapta AF) 4. 106. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii cafetierelor a fost perfecţionată. pornindu-se de la utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare. toate răspunsurile corecte. umane. creşterea surplusului de cont curent. etc. reduce rezervele valutare ale băncii centrale. deoarece resursele disponibile nu st suficiente pt a mări şi canittatea de produse de cafiterie şi costume.) Costume 1. matriale. 2. Ce semnifică punctele de pe această curbă? R-ns: Punctele A. d. B. Creşterea deficitului balanţei de plăţi: b. acţionează în sensul reducerii surplusului de cont curent. C. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel: Bunuri A Cafetiere (mln. Punctul N corespunde unei canităţi de bunuri mai mari. ieftinirea relativă a bunurilor autohtone. b. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie ţărănească: 2.d. 3. deaceea trebuie să se tindă spre majorarea productivităţii. 107. tehnologia costumelor rămânând fără schimbări. Indicaţi . generează un flux de capital către exterior.

deoarece combinaţia respectivă (punctul N e situat în interiorul curbei posibilităţilor de producţie) 3. anual) 1000 800 600 400 200 0 1. R-ns: A) Pot fi fabricate 500 kg de grine şi 500 kg de carne.m. Cantitatea cerută (l) 200 175 150 125 100 Cantitatea oferită (l) 110 130 150 170 190 3.) 1.00 1. care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor? R-ns: Acesta va trebui să reducă prioducerea de carne cu 200 kg. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne. Dacă 2. anual) 0 900 1200 1400 1450 1500 curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti. doeoarece sunt sufieciente resurse pentru fabricarea acestora (punctul K e situat in interiorul curbei posibilităţilor de producţie) B) nu – deoarece punctul M ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de productie. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi): Preţul 1 l (u.care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor? R-ns: Acesta va trebui în schimb să reducă producerea de grîne de la 800 la 200 kg. fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne? b) 800 kg grâne şi 1200 kg? Explicaţi. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg anual. 4. Care sunt coordonatele punctului de echilibru? . 5.75 2.Grâne (kg. adică ku 200 kg.50 1. Trasaţi Carne (kg. resursele economice sunt utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul. Pot Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg anual.00 1.25 1. R-ns: Nu sunt utilizate pe deplin resursele ec-ce.

m.00 1. 1.) 1.50 1. piata este in excedent de lapte. Mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţă – reducerea preţului.? Care va fi mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţa dată? R-ns: La preţul de 1. cantitatea cerută crescând pentru toate preţurile cu 5 litri. În plus.75 u. 1.) 1.75 se va înregistra un excedent de ofertă. ↓ pretului 3. O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte.50 1. ↓ cererea de lapte. 4. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum poate fi el atins? Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. Preţul 1 l (u. cererea va fi mai mare ca oferta (punctul F).m. O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate preţurile cu 45 litri pe zi. Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la preţul de 1.75). o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor.00 1.m.25 1. iar noul echilibru se va stabuili în punctul cu coordonatele E1 (125.75 2. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el? Daţi reprezentarea grafică a solutiei problemei.00 Cantitatea cerută (l) 200 175 150 125 100 Cantitatea oferită (l)redusa cu 45 l 65 (110-45) 75 (130 – 45) 105 (150-45) 125 (170-45) 145 (190-45) Curba ofertei se va deplasa spre stînga.Coordonatele punctului de echilibru sunt (110. Preţul 1 l (u.5) 2.00 Cantitatea cerută majorata cu 5 l (l) 205 (200+5) 180 (175+5) 155 (150+5) 130 (125+5) 105 (100+5) Cantitatea oferită (l)majorata cu 50 l 160 (110+50) 180 (130 +50) 200 (150+50) 220 (170+50) 240 (190+50) .75 2.25 1.

m. 0=5000-b*100 <=> b=50 Qd=5000-b*100 <=> Qd=5000-50P 2.5P.Noul preţ de echilibru se va stabili în punctul E (180. P=200 5. Funcţia ofertei unui bun este liniară.25). Unde mărimea preţului este de 1.. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru. iar cantitătea oferită=canitatea ceruta=180 l. Câţi spectatori vor veni la stadion. 100 5000 Q 6. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia? Qd=0.? Qs= -150+5*120=450 7. P . a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi. Qd=Qs.18=272.m. 1. P=18.5P. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1. Qs2= -150+5*90=300 2.73 2. Qd=a-bP. dacă preţul biletului va constitui 60 u. iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 200 + 4P. din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator. Odata cu majorarea majorarea ofertei se micşorează şi preţul.25 lei/l. Qs=a+bP 50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150 300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5 Qs= -150+5P. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m. 1. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă. 100=5. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii. din acesta beneficiind şi consumatorul.5P. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun.18. 2. Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.5*18. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă? Nu exista un pret de echilibru. iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u. dacă el va fi oferit gratis? P=0. Creşterea preţului până la 90 u. 300-1.m. 4.5*0=300 3. 1. La preţul 40 u.5P=200+4P. Qs1= -150+5*40=50.? Qd=5000-50*60=2000 1.m. Qd=300-1. Determinaţi funcţia ofertei. Q=300-1. 1.5P=300. 1.m. 0=300-1. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel: P Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal.

Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P.m. 1. Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei 5. 450+300=3P+2P. Va contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului. P=90. pe fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1. Qs=3*150-300=150. 8.5(P-200)-600. 4300=5P.5*720=1920. Qd=Qs. Qd=450-2*150=150. 600-2P=300+4P.5P=3. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă.5P=3. Qs=3P-300. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei. Qs=3(P+100)-300. P=860.5P – 600. iar oferta acestuia – prin funcţia Qs=3. 10. 1.5P-700-600. dacă „plafonul” preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u. P=50. 450=3P+2P. la cumparator. 1. Q=3000-1.Q 3. 3. Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. 750=5P. P=150.5P. Q=600-2*50=500. respectiv. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător? Povara fiscala= 6. Q=150 2. 450=5P. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1. Qd=600-2*10=580 (M). 3600=5P.5P=3. iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3 P – 300. 1-0.m. la existenta Q de echilibru. Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă.5P-600. Qd=Qs. 3000-1. 3000-1. si. Qd=450-2P. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului? Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru.7=0.3 la producator Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. 2. 450-2P=3P-300. pentru fiecare unitate vândută. 300=6P. 2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei. 450-2P=3(P+100)-300. Qd=450-2P. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P. Qd=Qs. Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u. P=150. 9. Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u. Qs=300+4*10=340 (N) 3. . Qd=Qs. 4. a pretului de 600u. iar oferta acesteia – prin funcţia Qs = 300 + 4P.5*860=1710. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.m. P=720.m.

Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.Qd=450-2*90=270. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei? 270*100 lei=27000 lei 4. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P 2. 1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. . Q=270 3. 50 100 150 200 250 300 350 11. Qs=3*(90+100)-300=270. P=90.

dupa venit: dx=Q’(I)*(I/Qdx)= -0. 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Elasticitatea cererii după preţ 0 0. după venit. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de 100 lei..m. inelastică şi cu elasticitate unitară.. Qs2=2650 Fie P=15.6. -3=|∆Q%| /10% . Bunul X este bun substituibil sau complementar pentru bunul Y? Substituibil Exy>0 14. cind elasticitatea cererii este este inelastica.29 2. Qs=120+5*10.0=0 elastica/perfect inel Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel. in tabel 4. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun: Preţul u.m.01*20000=125 dupa pretul x: dx=Q’(Px)*(Px/Qdx)= -2*(25/125)= -2*0. Qdx=200-2*25+5*35-0. = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1 2.666 =9 elastica 19. Py = 35 u. Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic.4.m.538 =0. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3.5 elastica 1.0 inel / unitar 1. preţul alcătuind 10 u. Qs1=545.31→elasticitatea creste. Se referă bunul X la categoria bunurilor „normale” sau „inferioare”? Inferioare Epx<0 5. Determinaţi: 3. |∆Q%| = -3*10%= -30% . s=Q’(P)*(P/Qs).333 =0.4.m.428 0. 4. s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0. Cererea la bunul X este reprezentată prin funcţia Qdx = 200 – 2Px + 5Py – 0..01*160= -1.222 =1.28= 1.666 inelastica inelastica inelastica inelastica Veniturile vânzătorilor u. Qs=170.28= 1. elasticitatea încrucişată.0 elastica 5. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică.25 0. Qs1=530. 15. Cum se va modifica cantitatea ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%? =|∆Q%| / |∆P%| .01*(20000/125)= -0. s=5*(10/170)=0. Qs1=515.29 < inelastica (% ∆ ofertei e/e < decit % ∆ pretului) Cum se va modifica oferta firmei dacă preţul va creşte cu 10%? P=10*(10% / 100%)+10=11 Qs=120+5*11=175. Qs2=2575 Fie P=10.01I.818 =1. Elasticitatea ofertei după preţ. Q’(P)=5. Cantitatea cererii un.0 =4. in tabel 3. dupa pretul y: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0.333 elastica 3.venitul consumatorului.857 =2. 0. alcătuieşte 20 000 u.176 =0. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ.Fie P=5. 13.052 =0. Px = 25 u. I . 0 18000 32000 42000 48000 50000 48000 42000 32000 18000 0 0.4. Determinaţi: 1. 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 1. Qs2=2725 12.m. elasticitatea incrucisata: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0.111 0. Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 + 5P.m. Coeficientul de elasticitate după preţ. dupa care veniturile incep sa scada.2= -0. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel.

În baza datelor din tabel: A 1 2 3 4 5 6 1. 6. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule? TU este maximal atunci cînd Mu=0 –legea utilităţii marginale descrescînde. Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1. Cum se vor modifica veniturile vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului? =|∆Q%| / |∆P%|. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A. Coeficientul elasticităţii cererii în arc pentru următoarele intervale a preţului: 2 şi 0. P Qd Incasari din vinzari 10 0 0 9 2 18 8 4 32 7 6 42 6 8 48 5 10 50 4 12 48 3 14 42 2 16 32 1 18 18 0 20 0 Determinaţi: 1.0)= -(16-20)/(2-0) * (2+0)/(16+20)=4/2 * 2/36=4/36=0. .11 (6. =Q’(P)*P/Q.75. 4. -1. (5)= -2*5/10= -1. Încasările din vânzări.5= + / |∆P%|. |∆P%|= + / -1. 6 şi 4. (2)= -2*2/16= -0. B şi C. Ce tip de elasticitate a cererii avem în punctul în care încasările din vânzări sunt maximale? E(5)=1 => elasticitate unitara 19.4)= -(8-12)/(6-4) * (6+4)/(8+12)=4/2 * 10/20=20/20=1 (9. TU 16 26 31 33 33 31 MU 16 10 5 2 0 -2 TU 20 32 39 42 43 43 B MU 20 12 7 3 1 0 TU 15 25 33 38 40 41 C MU 15 10 8 5 2 1 Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc. 5.5. 9 şi 7.75 => ca avem elasticitate inelastica. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu -0.7)= -(2-6)/(9-7) * (9+7)/(2+6)=4/2 * 16/8=32/8=4 3. MU=∆TU/∆X ∆TU=MU*∆X 2. Coeficientul elasticităţii cererii într-un punct dat pentru valorile preţului : 2. In acest caz pentru maximizarea Vt este nevoie de cresterea preturilor si reducerea cantitatii. =b*(P/Q).5= -… ↓P=↑Qs=↑Qd=↑Vt 17. 3. Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P. 2. 18. pina cind elasticitatea cererii in f-tie de pret va atinge nivelul de 1.25. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? Ed= -0.16.5. (6)= -2*6/8= -1. = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) (2.

şi 30 u. Funcţia utilităţii are forma: U = Qx x 6Qy .5 3 2. 22.005 0.005 4 37 2 0. U=Qx*6Qy Ut=20*6*15=1800 2.m) 23. Preţul fiecărui bun este de 1000 u. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y.5 3.20.25 2 1.01 3 35 5 0.5 2 Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din bunul Y (1*20+6*30=200 u.002 5 37 0 0 TUb 0 10 15 18 18 15 MUb 0 10 5 3 0 -3 Mub/Pb 0 0. în baza legii II a lui Gössen. respectiv./bucata. 1. Unit TUa MUa Mua/Pa 0 2 0 0 1 20 20 0.003 0 -0.02 2 30 10 0. iar preţurile bunurilor X şi Y st. iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului: Unităţi TUA TUB 0 0 0 1 20 10 2 30 15 3 35 18 4 37 18 5 37 15 Să se determine: 1. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2.01 0. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este maximală. Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py Venit consum=Qx*Px+Qy*Py Cantitatea bunului (unităţi) 1 2 3 4 5 6 7 8 Utilitatea marginală a bunului X 60 51 45 40 36 33 30 27 Utilitatea marginală a bunului X pe unit de cost 3 2..003 .55 2.8 1.5Q2.m. combinaţia optimă de bunuri pentru consumator.m.35 Utilitatea marginală a bunului Y 360 270 180 135 105 90 75 60 Utilitatea marginală a bunului Y pe unit de cost 12 9 6 4. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.65 1.5 1. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri Um(X)=Ut/Qx=188/20=90 Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120 21.m. 20 u.m. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt prezentate în tabel: Cantitatea bunului (unităţi) 1 2 3 4 5 6 7 8 Utilitatea marginală a bunului X 60 51 45 40 36 33 30 27 Utilitatea marginală a bunului Y 360 270 180 135 105 90 75 60 Determinaţi.m. Un consumator procură doar bunurile X şi Y.. bunurile A şi B. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi. dacă venitul acestuia constituie 180 u. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul.

Venitul = 300 u. Ut=1000*1+2*1000=3000 4. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MUm= 40 – 5Qm .m.m.m. Preţul untului Pm= 5.005 15 5 0. 2.m.005 3 35 5 0. Px = 50 u. deci curba bugetului se va deplasa la stînga . 5. Py = 50 u. preţul pâinii Px= 1.m.m. Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri X şi 1 bunuri Y (2*1000+1*1000) 3. Venitul = 200 u. 2. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii: 1.003 4 37 2 0. iar utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . Px = 50 u.01 10 10 0. Px = 50 u.003 Combinaţia optima: 1 bunX şi 1 bun Y.m. Py = 100 u. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se dublează. Venitul = 200 u. Venitul disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u. 3.m.m. Venitul = 200 u. V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului Venit Px X* Py Y* 200 50 4 50 4 200 50 4 100 2 200 100 2 50 4 200 50 6 50 6 Formule de aflare a punctelor de intersecţie: X*=V/Px.m. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri. Mum/Pm=Mux/Px (40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1. Pa=2000. Py = 50 u. Y*=V/Py În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y. Px = 100 u. TU= 1*2000+1*1000=3000 24. Pb=1000 Unit TUa MUa Mua/Pa TUb MUb Mub/Pb 0 2 0 0 0 0 0 1 20 20 0. deci trebuie sa aiba lok relaţia: Venit ddispon=Qx*Px+Qy*Py 20=Qm*5+Qx*1 20= 5Qm+Qx Qx=5 -60=5Qm-15Qx Qy=3 25. Py = 50 u.0025 18 3 0.01 2 30 10 0. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate in echilibru de către consumatorul dat.m. 4. 40-5Qm=5(20-3Qx) 40-5Qm=100-15Qx Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil.m.m. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează.Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare.001 18 0 0 5 37 0 0 15 -3 -0.

m.. Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10.În cazulm 3 creşte pretul bunului X şi panta liniei bugetare se modifica. Y*=V/Py=40/10=4 . 1. dacă preţul unei îngheţate este 4 u. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u. iar a unui bilet la film 10 u. Reprezentaţi linia bugetară a studentului. panta ramînînd aceeaşi 26.m.m. fiind m mare ca panta celei iniţiale. curba se deplaseazăî spre stînga În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă decazul1) spre dreapta.

27. este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u. Care. Px=3 30/Py=240.m. Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil. 2.m.Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u. Venitul consumatorului. Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X. Y*=V/Py V=Y*×Py=30*50=1500 Y 2. 1. Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga. Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi: 1. dacă preţul bunului Y este 50 u. în situaţia iniţială. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două bunuri constituie 240 u. se schimba punctele de intersecţie şi curba se va deplasa paralel spre stînga. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din bunul Y. micşorîndu-se panta acesteia Y*1=V/Py1=20/20=1 2. va influenţa linia bugetară a studentului? Reprezentaţi grafic. U=4*20*30=2400 Mux=4Qx=4*20=80 Muy=Qy=30*1=30 80/Px=30/Py=240 80/Px=240.m.? Reprezentaţi grafic. Px=V/X*=1500/50=30 30 50 X 28. X*=V/Px. Funcţia utilităţii este U = 4Qx x Qy . Py=8 . Preţul bunului X. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y. panta ramînînd aceeaşi 3.m.

Produsul total este maxim cind produsul marginal=0 31. Numărul de lucrători (L) 1 2 3 4 5 6 7 1. Produsul total (TPL) 0 18 33 40 45 48 19 40 Produsul mediu (APL) 6 9 11 10 9 8 7 5 Produsul marginal (MPL) 6 12 15 7 5 3 1 -9 Trasaţi curbele produsului total. 12=x-6.8/Px=3/Py: 3Px=8Py 29. 3. x=12+6 . Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului. Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Qx x 3Qy . 2. U=2Qx*3Qy 2Qx/Px=3Qy/Py=1200 2Qx/15=3Qy/30 60Qx=45Qy 15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200 4Qx =3Qy 15Qx+30Qy=1200 4Qx =3Qy 15Qx+30Qy=1200 Qy=4Qx/3 Qx+2Qy=80 Qy=4Qx/3 3Qy/4+2Qy=80 Qy=4Qx/3 15Qx+30*4Qx/3=1200 Qy=4Qx/3 15Qx+30*4Qx/3=1200 Qy=4Qx/3 Qx+2*4Qx/3=80 Qx=3Qy/4 (8+3)Qy/4=80 Qy=4Qx/3 15Qx+40Qy=1200 Qy=4Qx/3 15Qx+40Qy=1200 Qy=4Qx/3 11Qx/3=80 Qx=3Qx/4 11Qy/4=80 Qy=220 30. produsului mediu şi produsului marginal. Completaţi tabelul Numărul lucrătorilor (L) 1 2 3 4 5 6 7 8 1. Trasaţi curbele produsului total. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin calcule? Legea randamentelor neproportionale. Analizaţi datele din tabel. Numărul de utilaje (K) 3 3 3 3 3 3 3 Produsul total (TPL) 100 220 450 640 780 720 560 Produsul mediu al muncii (APL)=3/1 100 110 150 160 156 120 80 Produsul marginal al muncii (MPL) 100 120 230 190 140 -60 -160 Calculaţi indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al muncii). produsului mediu şi produsului marginal. iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1200. 4.

MRTSLK= MPL/ MPK=5/10=0. 0 0 1 40 0 2 90 0 3 126 0 4 150 0 5 165 0 6 1740 Care este produsul marginal al celui de al 6-lea muncitor?produsul marginal = 1740-1650=90 La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească? La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400.5 37. cantitatea de capital este 20 maşini-ore. 2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel? Legea randamentelor neproportionale. În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţi.. Calculaţi produsul total. 1500/4=375. Dependenţa cantităţii de producţie de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel: Numărul muncitorilor Cantitatea de producţie.5 cu atit mai putin capital este necesar pentru substituirea muncii 35. APL=600/10=60.2. 900/2=450. În tabel sunt prezentate date cu privire la producţia obţinuta din diferite combinaţii ale factorilor de producţie: Cantitatea de muncă (oameni-ore) 10 20 30 35 40 50 1. a factorului-capital prin factorul-muncă. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi. Produsul marginal al muncii este 20 de unităţi.5 4200 3500 100 0 4700 3800 95 -1 5000 4200 84 -1.1 5400 K4 = 40 760 4200 5400 5900 6300 6400 Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică. trebuie sa fie angajati doar 2 muncitori 33.5 36. ce este necesar de făcut pentru a ameliora situaţia? 20/4=30/3 nu este optimala combinarea factorilor de productie 5=10 MRTSLK=20/30=2-3 MRTSKl=30/20=3/2=1.1200 APL2=1200/54=22.. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K1/3 L1/2. Preţul muncii PL= 4 u. Produsul total este maxim cind produsul marginal=0 32. 2. unităţi 1. Câţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă? 400/1=400. pe termen scurt.Lunar se produc 1000 unităţi. K1 = 10 400 600 1100 1200 1300 1440 Cantitatea de capital (maşini-ore) K2 = 20 APL MPL K3 = 30 600 60 6 700 1700 85 1. a factorului-muncă prin factorul-capital. mediu şi marginal.1000 productivitaatea medie:1000/50=20 54.. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. MPL=15/10=1. mediu şi marginal al muncii. Care este productivitatea medie si marginală a muncii în acest caz? 50.22 Produsul marginal=1200-1000/54-50=50 34. . 1. 2=500. întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi... iar produsul marginal al capitalului – 30 unităţi. iar al factoruluicapital – 10 unităţi.. dacă.5 3000 3000 100 1.m.m. 3=360) 3. Reprezentaţi grafic curba produsului total. iar preţul capitalului PK = 3 u. Combinarea factorilor de producţie este optimală? Dacă nu. 1260/3=420. MPL=5. Angajând suplimentar 4 salariaţi. MPK=10 MRTSKl= MPK/ MPL=10/5=2 2.

iluminare. 25-20%=20 ore. Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450 Produsul mediu al muncii=450/25=18 2. 38.5 40.m. alte cheltuieli (de arenda.m.) 4=2-3 0 80 110 200 300 450 Costurile medii (u.m.. 2. costurile variabile fiind direct proporţionale cu volumul de producţie. materiale auxiliare – 11000 u.) 5=2/1 0 36 22 20 20 22 Costurile marginale (u.472=415..m.m.6 58.m. 20000-10%=18000 AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=249000/6000=41. Cum se va modifica producţia? 27+10%=29. salariu – 20000 u.. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale.) 1 0 10 20 30 40 50 60 1.) 2 100 180 220 300 400 550 Costurile totale fixe (u. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi sunt prezentate în tabel: Volumul producţiei (unitati. iar a factorului-capital de la 200 la 300 unităţi. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A. Q=30* * =30*3.) 4=∆2/∆1 0 32 16 34 58 88 124 Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie. costurile totale medii în anul 2008.m. Costurile totale (u.m.m. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi.) 3=100 100 100 100 100 100 100 Costurile totale variabile (u.) 3=2/1 0 32 24 27..m.m. din care 10% pentru remunerarea lucrătorilor administrativi. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel : Cantitatea produselor (unitati) 1 0 5 10 15 20 25 Costurile totale (u. 41. În anul 2008 firma a triplat volumul de producţie.67 Costurile marginale (u. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20 Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare. Determinaţi: 1.0968 * 4. randamente de scara constante 39.m.33 35 45. efectuând următoarele cheltuieli: materii prime – 50000 u.) 6=∆2/∆1 0 16 8 16 20 30 . AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45. încălzire) – 5000 u. iar a factorului-muncă se reduce cu 20%. costurile totale medii în anul 2007. 1. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%.) 2 0 320 480 820 1400 2280 3520 Costurile medii (u. amortizarea – 5000 u.m.5 2. 4. 3.Calculaţi producţia totala şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factoruluicapital constituie 27 ore.47 s-a redus.7 ore. iar a factorului-muncă 25 ore. medii şi marginale a producerii bunului. Care este efectul extinderii la scară a producţiei? L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10% K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50% Productia creste cu 30%.

1.625/50=23. 0 mediu =780 4 (3)=25 Produsul 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780): mediu =840 (120-75)= 1. iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.157.5.000. 42. f(CMV)=8 /Q=8 =8* =8*2500=20. f(CMV)=8 /Q=8 f(CMg) ? f(CV)=(2 =8 2. 2 0 0 10 100 20 160 30 200 40 220 50 210 .4 780:75=10. costul fix mediu.m.1. Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg CT total mediu. medii variabile şi marginale. variabile. 2.000. costul variabil mediu şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.157. (totale) variabile. fixe. medii fixe. Calculaţi costurile( totale) fixe. medii şi marginale. f(CT)= (5 + 2Q)3=(5 + 2*50)3=1. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel: Cantitatea de producţie. produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. f(CMF)=125/Q=125/50=2. f(CV)=(2 =8 =8* =8*12500=1. f(CT)=(5 + 2Q)3 f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q f(CF)= =125. Determinaţi costul total. u. Ce legităţi reflectă modificarea diferitor tipuri de costuri? Dati reprezentarea grafică a costurilor din tabel.152.m. CT=CF+CV. Q= -2. produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. = -125/8=15.. -125=8 . Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim.625.000 f(CMg)=∆CT/∆Q ? 3. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. 3. medii totale. CMV= (CT-CF)/Q Produsul 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2. CMF variabil. Cost total. Costul fix al producţiei este 600 u.625. f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q=1. 0=125+8 . f(CF)= =125.5 0=(5+2Q)3=125+3*52*2Q+3*5*4Q2+8Q3=125+150Q+60Q2+8Q³ 43. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor.33 (4)=30 CF=600 Salariu/zi/1m=60 44.m. Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi. unităţi 1 Venitul total. Deduceţi funcţiile costurilor totale.5. În cadrul unei firme activează trei muncitori.

66. Q=1750 2.6 -70 Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul? Va alege Q=30. Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru: 1.0=V-C=100Q-60000-20Q. 140000=80Q. 5=2-3 40 0 0 80 8 20 100 5 60 140 4. Costurile fixe constituie 60000 u.. P=V-C=100Q-(60000+20Q). deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4. 4 Profit. dar cu cost mediu de 5u.Costul total. Q=75 . a-şi recupera costurile suportate? Profit=0.m. fata de acelasi profit. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. u.m.m.m.60000=80Q. a obţine un profit total în mărime de 80000 u. 3 Costul mediu. u. 45..m.m. u. iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u. 80000=100q-60000+20Q.m.67 60 200 5 20 280 5.

încasările totale şi costurile totale ale firmei ce activeaza in conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel: Cantitatea de producţie. 2 Costurile totale. Dependenţa dintre cantitatea produsa. ceea ce se obtine la producerea a 30 unitati. determinaţi: 1.m. Funcţia TC=40Q+Q2 defineşte costurilor totale. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel: Cantitatea de producţie. u. P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg.m. unităţi Venitul total. 4=∆2/∆1 Cost marginal. 5 20 6 30 7 50 P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000 Cost marginal = Pret = Incasarea marginala Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă. 47.? Incasarile 150 180 210 Vmg 30 30 Cmg = Vmg = 30 Oferta totala = 1000*6 = 6000unit 48. u. Costul marginal = TC/ Q 3. Venitul marginal 2. Ce cantitate de producţie maximizeaza profitul firmei? TC=40Q+Q2 Punit=280unit pe termen lung Punit=Costul total mediu=Cost marginal 280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280 40+Q=280 Q=240 33 . Venit marginal = Incasari/ 2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia fabricata se prezintă astfel: Cantitatea de producţie. mii u. Costul marginal 3.m. u. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. 5=∆3/∆1 0 0 40 0 0 10 100 80 10 4 20 160 100 6 2 30 200 140 4 4 40 220 200 2 6 50 210 280 -1 8 Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei. 1. mii u.5 30 270 260 8 7.m. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. nu exista Q 49.5 40 340 350 7 9 50 400 450 6 10 Aplicând analiza marginală. Costul marginal.m. dacă preţul va constitui 30 u. u. 3 Venit marginal.m. unităţi 1 Încasările totale.m.46.m. Venit marginal 0 0 50 0 10 100 110 10 6 20 190 185 9 7.m. Costul total. Producţia care maximizează profitul agentului economic. u. un.

) 500 402 360 310 270 240 210 180 150 1. Unele informaţii cu privire la activitatea firmei sunt prezentate în tabel: Q 0 1 2 3 4 5 6 VC 110 320 366 250 445 360 105 90 TC 150 ATC MC P 200 175 135 480 TR MR 300 34 . un. Costurile totale ale unei firme ce activează in condiţii de concurenţă perfectă sunt reprezentate prin funcţia TC=10Q3–80Q2+196Q+50. La ce nivel al preţului firma îşi va înceta activitatea? Care este pragul de rentabilitate a firmei ? In perioada lungă firmele vor părăsi piaţa. Cantitatea de producţie. u. Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maxim? 54. 1.m. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada scurtă de timp? 2. Raportul dintre costurile totale şi cantitatea de bunuri este prezentat în tabel. 0 10 1 14 2 16 3 20 4 27 5 35 Să se determine: 1. Cantitatea oferită (unităţi) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 Costul fix mediu (u.m. 53.) 250 200 150 100 100 150 200 250 300 Ce cantitate de producţie va alege firma-monopolist pentru a-şi maximiza profitul? Ce preţ va stabili monopolistul pentru a-şi maximiza profitul? Calculaţi mărimea profitului de monopol. 2.m.75 35 8 7 7 Costul Profit=0=Venit-Cost 0=5*Pret-35 la pretul de 7 lei 4bucati la cate 7 lei 51. Firma se află în condiţii de concurenţă perfectă. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru a-şi maximiza profitul? 2. cantitatea optimală de producţie. 3. În domeniul său de activitate firma este monopolist.67 28 7 7 6. iar costurile totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q. 4. 2. 1.50. Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q.m.) 300 150 100 75 60 50 43 38 22 Costul variabil mediu (u. Datele privind producţia unei firme-monopolist sunt prezentate în tabel: Preţul (u. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada lungă de timp? 52. 3. u.m. Costurile totale.m. Incasarile Costul marginal Venit marginal Costurile mediutotale. vor dori să pătrundă pe piaţă ? 0 0 0 0 7 4 7 14 14 2 7 8 21 4 7 6. dacă bunurile se vând la preţul de 7 u.

u. 35 . şi exporturile nete 3 mil. cheltuielile administraţiilor publice 12 mil. iar dependenţa costului total de producţie – prin funcţia TC = 6Q + 100. Ce preţ va stabili şi ce cantitate va oferi firma pe piaţă în perioada lungă? Dati reprezentarea grafica a soluţiei problemei . În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil. Costurile marginale sunt constante şi alcătuiesc 26 u.) 100 90 80 70 60 Cererea firmei (unităţi) 50 60 70 80 90 Producţia firmei (unităţi) 50 60 70 80 90 Costul total (u.m. volumul producţiei şi costul total pentru firma-tip sunt prezentate în următorul tabel: Preţul (u. Determinaţi cantitatea de producţie şi preţul care maximizează profitul firmei.Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q + 10Q2.m. Reprezentaţi grafic soluţia problemei prin intermediul funcţiilor de reacţie şi a echilibrului de pe piaţă. ea activează în condiţiile concurenţei perfecte? 2. Completaţi tabelul cu datele care lipsesc. Stackelberg (asimetric).m. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. dacă ea reduce preţul: 1. 1. cheltuielile de consum 30 mil.m. 2.u. 55.u. Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va accepta.) 4500 4700 5000 5500 6500 Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţă în situaţia în care fiecare firmă va fi convinsă că.producţia totală a celor doi producători. deci vor stabili acelaşi preţ. concurenţii vor reacţiona la fel. În ramură activează doi producători care produc bunuri omogene.m. Firma activează pe piaţă cu concurenţă perfectă sau pe piaţă de monopol? Argumentaţi. dacă: 1. concurenţii nu vor reacţiona. Curba cererii individuale a firmei este descrisă prin funcţia P = 200 – Q.u. 57.m. 3. MC = 100 + 10Q.. unde Q = (Q 1 + Q2) . 2.m.. Cererea la bun poate fi reprezentată prin funcţia P = 206 – 3Q. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Datele privind cererea..m pentru fiecare firma. PROBLEME (MACRO) 1. 4. preţurile şi cantităţile ce se vor stabili pe piaţă in cazul echilibrului tip Cournot (dublu satelism).1. Toate au aceeaşi pondere în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Determinaţi mărimea profitului (pierderilor) firmei. Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă. ea este monopolist în domeniul său de activitate? 56. investiţiile 15 mil.u. 58. Bertrand (cooperant) . 2. punctul lui Bowley (dublă dominaţie)..

Determinaţi: 1. investiţii private brute 400 u.m. cheltuielile guvernamentale 2100 u.I. 3. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor.. amortizarea 270 u.m.B.m. Mărimea investiţiilor. Valoarea PIB. cheltuielile guvernamentale 800 u. Determinaţi: 1.m.m. 4. 2. Amortizarea.m. exportul 570 u. amortizarea 170 u.. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u. Investiţiile nete. impozite colectate 400 u. Exportul net.m.. 2.m. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u. 4. Volumul importului.. 2. investiţiile nete 800 u.m. Determinaţi: 1.. exportul net 125 u... Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări: Indicatori Salarii şi alte venituri din muncă Cheltuieli de consum Impozite indirecte Dobânzi Profituri corporative Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile individuale Amortizarea Investiţii nete Export net Mlrd. Venitul global.m. cheltuieli publice 420 u. exportul net -80 u. exportul 260 u.m.m.m..m.m. PIB.. investiţiile brute 1000 u.. din ele 80 u. 3.. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u. 5.m.. 6. Să se calculeze valoarea P.m. Determinaţi: 1.. PNN. cheltuielile guvernamentale 960 u. 2.m. 2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri? 3. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u. 2. 3. 3. PIN. 592 601 139 48 148 74 156 227 59 3. 36 . PIN. Investiţiile brute.m.m...m. Cheltuielile globale.u.Determinaţi : 1. Volumul importului.m. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u..m.... Evaluaţi cheltuielile guvernamentale? În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.

Să se calculeze mărimea economiilor menajelor. PIB real pentru anul „n”. Determinaţi: 1.m. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? 3. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. plăţi de transfer 300 u. Se poate de afirmat. Indicele Laspeyres. 10. 2. 2.m. cheltuieli de consum 1200 u.m. că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă? 37 . cetăţeni. 11.. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru două perioade de timp: Bunurile A B C 10 27 655 Anul 2008 Preţul Cantitatea 10 6 3 15 24 425 Anul 2005 Preţul Cantitatea 8 7 5 Determinaţi: 1. Rata şomajului real. persoane. PIB nominal pentru ambele perioade. 9. Indicele Paasche. impozite directe 200 u. 2. 3.. Indicele de deflaţie . Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.. Gradul de ocupare a forţei de muncă. 2. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. 3.7. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. sunt apţi de muncă. 8. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane): 2000 Forţa de muncă Angajaţi 84889 80796 2007 95453 87524 Determinaţi: 1. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. din care 8 mil.m. Indicele Fischer. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp: Bunurile A B C D Anul „n-1” Cantitatea Preţul 15 1 5 1 10 2 1 10 Anul „n” Cantitatea Preţul 20 1 8 2 11 4 2 10 Determinaţi: 1.

Numărul şomerilor peste 1 lună.m. 13. 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%. 4 mil. Determinaţi: 1. 3. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale. dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2. Determinaţi: 1. 2.u. nivelul şomajului alcătuind 6%. După o lună. Rata şomajului. 14. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6.0 % în 2007 şi 4. Nivelul şomajului natural a alcătuit. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii. în anul curent . Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună. din numărul celor angajaţi 0. Anul PIB potenţial 2006 2007 2008 3000 3800 4125 PIB efectiv Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007: Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial. 4.u.5 mil. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. 2. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut? 4. 2. persoane. Dacă PIB real a constituit 600 mil. 5.12.3 % în 2006.8 % în 2008. În 2006 economia activa în condiţiile ocupării depline. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. persoane au fost eliberate. Rata inflaţie pentru anul 2007. Rata inflaţiei pentru anul 2006.m. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut? 17. persoane. 5. Determinaţi: 1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an. care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic? 16. iar numărul şomerilor 10 mil.u. mlrd. PIB real în 2008 constituind 1479. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007: Anii 2005 2006 2007 IPC 225 274 310 Determinaţi: 1. PIB potenţial pentru anul 2008. 15..m. iar un 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.6 % în 2005. În baza datelor din tabel: 38 . 2. 3.

. Determinaţi: 1. Economiile.7Y. Într-o economie. iar înclinaţia marginală spre consum 0. 39 . Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin funcţia C = 123+0. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? 3. 2. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3. rata inflaţiei anticipate 4%.4%. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0. % Determinaţi: 1. 20. Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.8.7 (U-0. Rata naturală a şomajului. 18. Înclinaţia marginală spre economii. 3. Funcţia de consum este C = 100 + 0. % 12 17 15 18 Rata reală a dobânzii.m.8(Y-T).5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips. venitul disponibil al menajelor constituie 700 u. Determinaţi: Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.m.05).. 19. iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel. 2. Consumul autonom alcătuieşte 100 u. calculaţi rata reală al inflaţiei.m. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie.m. % Rata nominală a dobânzii.8Y. funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0. şomajul natural 5.Anul 1 2 3 4 5 IPC 100 112 134 120 150 Rata inflaţiei. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC). Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp..)? 21. 23.u. 3. Investiţiile autonome alcătuiesc I = 22 mil. 2.. 2. 1. Cheltuielile de consum.m. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel: Venitul disponibil 600 800 1000 1200 1400 Cheltuielile de consum Economiile Înclinaţia marginală spre economii Determinaţi: 1. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi.6%. 22. coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0.

m. Cheltuielile de consum.. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă.7(Y -Т). Consumul menajelor este С = 151.. aşteptând o micşorare a veniturilor. Funcţia economiilor reprezentă S = 0. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor. 25. Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor. bugetul de stat este echilibrat.u.25Yd . I = 0. Venitul disponibil. I = 60 mld. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil. iar investiţiile 600 u.u. cheltuielile guvernamentale constituie 300 u. 24. 29. 26. u.2Y. Funcţia de consum.3(Y–T)–300.m.Yd mil. că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u. 2. Calculaţi venitul naţional.) C = 8 + 0.m. 2. lei. 4. 27.m.m.m. Conform prognozelor. G=420 mil. u.8Y .. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.8(Y-T). 3.? 30. lei. gospodăriile vor majora economiile cu 20 u. Multiplicatorul investiţional. cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. lei.m. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.. Venitul naţional de echilibru.m. impozitele =200 mil. Cunoaştem.m.3+0.m. Determinaţi: 1. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0. Determinaţi: 1. In=245 mil. iar exportul net 5 mld. iar în anul curent Y = 3 270 – 3P. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C = 10 + 0.m.m. PNB de echilibru în perioada scurtă. u. G = 100 mld.5Y. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline. 3. 31. u.m. 2. 2. Determinaţi: 1. investiţiile 40 . Nivelul inflaţiei în perioada lungă. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P. Venitul de echilibru. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0. Prezentaţi grafic situaţia dată. 3. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.20. 80 90 100 C I AD Determinaţi: 1.

2. 400 mln.m.05Y+85.? 2. d. suma colectărilor impozitare va fi: a.8.. 33. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.? 35. c.m.m. în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate? 37. 100 mii u.m. rata de impozitare pe venit este egală cu 0.25. 175 mii u. 41 .m. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.m.8. Economia se află în stare de echilibru.u. atunci PIB va creşte cu: a.u. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0.m.. investiţiile constituie 1500 u.m.m..m.m. dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.. cota impozitară 15%. d.u. deficitul bugetului constituind 0.75.. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum? 36. înclinaţia marginală spre consum 0.75 (Y–T). Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. b. dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld.I= 0. 650 mln.m.. venitul de echilibru Y* = 3700 u...m.. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0.. 34. 32..4. Determinaţi: Venitul de echilibru.u. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln. 607. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. înclinaţia marginală spre consum este 0. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.5 mln.m.u.. iar înclinaţia marginală spre import 0. cheltuielile publice 1000 u. u. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil. c. b. pentru ca economia să atingă starea de echilibru? 38. 400 mii u. funcţia de consum este C = 500 + 0. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante). achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele. Într-o economie. u.u.u..m. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m...m.m. G = 100 u.6 (Y-T). veniturile agregate 4000 mln.m. 75 mii u. 550 mln.m. Determinaţi: 1. 1. cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice. guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u...m.m.. Cum se modifică PIB de echilibru.u. bugetul de stat este echilibrat. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)? 2.

2 ori. 42. Oferta monetară este de 510 mlrd. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0. mil.. utilizând metoda bugetului echilibrat? 41.39. achiziţiile guvernamentale 307.m.u..8(Y -Т). Rata anuală a dobânzii.u. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450 mlrd.m.u.m.u. 3.5 u. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.9Yd.m. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal. T = 400 u.m. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd. I = 390u. însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1.m. 2. lei. oferta monetară este de 350 mlrd. Cererea monetară totală. Rata dobânzii de echilibru. G = 600u. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale.u. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.m.m. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru. 2. iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel: r 16 14 12 10 Ls 100 150 200 250 Determinaţi: 1.. 4...u. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie.? 42 . PIB de echilibru.m. Determinaţi: 1.m. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400 mlrd.u. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 40.m.. taxa impozitelor pe venit 0. Sunt cunoscute următoarele date: С=0.m..25. 2.. 3. % 14 13 12 11 10 9 8 Cererea de monedă pe motiv speculativ 30 50 70 90 110 130 150 Cererea monetară totală Determinaţi: 1. volumul investiţiilor 184.5 u.

care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'. Determinaţi: 1.m. ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.m. iar curba respectivă o notăm cu Nx. venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.1Y şi exportul net este zero. importul de bunuri : 21758 u..m.. 3.m. 2. b) impozitul pe venit creşte. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii.. Soldul balanţei de plăţi.. c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0. 43 . Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0. b) viteza de rotaţie a banilor scade.. cît de mare este output-ul? d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte. c) exportul ţării creşte. Soldul contului de capital şi financiar. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade. deoarece a crescut activitatea în străinătate. Soldul contului curent. Evenimentu l 1 a b c Care piaţă este influenţată 2 Ce curbă in IS-LM este influenţată 3 Cum se modifică venitul naţional 4 Cum se modifică rata dobânzii 5 45. veniturile ţării din turism :1750 u.m.m.43. venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.. Evenimentul Care piaţă este influenţată 2 Ce curbă in IS-LM este influenţată 3 Cum se modifică venitul naţional 4 Cum se modifică rata dobănzii 5 1 a b c 44. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.m. c) oferta de bani creşte. 46.1Y.. a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul? b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u. intrarea de capital în ţară : 6612 u. transferuri unilaterale în exterior : 2388 u. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare...m. cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u..m.m. pe cind exporturole autonome scad cu 5 u. care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu Nx''). făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.

b) 400 u. Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului. dacă exportul net este zero. Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.): Funcţia de consum C = 47. u. Achiziţii guvernamentale G = 100. m.m. Indicatori Export de bunuri şi servicii Import de bunuri şi servicii Venituri din exterior Venituri către exterior Transferuri externe nete Import de capital Export de capital Mln.85Yd. care este nivelul output-ului agregat? f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.1Y Masa monetară M = 100 Cererea de monedă L = 0.e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0. exportul net va fie gal cu zero pentru un venit egal cu : a) 300 u.m. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent. Investiţiile I = 100-5i. d) 600 u. 145 167 20 15 5 24 18 50.0.0. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru. u. c) 500 u. 47.m. b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al venitului? 44 . Indicatori Exportul de mărfuri Importul de mărfuri Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării Venitul din dobînzi plătit străinilor Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară Transferurile unilaterale ale ţării Fluxurile ieşirilor de capital din ţară Fluxurile întrărilor de capital în ţară Suma. 48. balanţa contului curent. u. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri. 19 650 21 758 3 621 1 394 1 919 1 750 2 388 4 174 6 612 49.m. Taxele T = 100 Exportul net Nx =50 .2Y – 10i.m.m.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 .1Y.5 + 0. soldul contului de capital şi soldul balanţei de plăţi externe.2Y. balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări.

iar pretul uneui EURO este 0. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina .5 20 15 -5 52. explicaţi semnificaţia celor două curbe? b.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an. iar in SUA este zero. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului? rata deschimb$/leu S F-----------------G--------H N------------------. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ? b. intr-o anumită perioadă de timp : Perioada Curs de schimb nominal Indicele preţurilor în ţara A Indicele preţurilor în ţara B Curs de schimb real Curs de schimb calculat în funcţie de 45 . u. cum ar putea un englez sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ? 54.5 120. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi? 51. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante? c. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B. Indicatori Export de bunuri şi servicii Import de bunuri şi servicii Venituri din exterior Venituri către exterior Transferuri externe nete Mln. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent..4 $.: a.m.c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.E A-------------B---------C D Cantitatea de lei 53. a. 55. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? e. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. m. Inflatia in Moldova este 5%. tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ . Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA. 240.

4.5 122. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.5 90. b. 3. 8. Venitul disponibil.8 100.8 100. investiţiile 3.2 111.9 84.2Y Nx = 280 L = 0. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.20r G = 500 T = 0. b.2. 10.3.0 105.0 86. c. 12.9 108. În care cadran avem subocupare.6 92. În care cadran avem inflaţie. 2.0 104.0 75. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi. 1340 1430 1620 1750 1610 1780 1770 1770 1510 1540 1590 1570 73.4 83.7 113.PPP 1.4 98. consumul. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru 2. 5. 11. Rata dobanzii interne 3 4 1 0 2 Y* BP= 0 venitul Y 57.4 108. d. a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1.4. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C = 170 + 0.7 110. 9. 56.6Y -10r M/P=400 Calculaţi: 1. 6. economiile personale.8 115.6 113. Veniturile din impozite şi soldul bugetar 46 .1 80. 7.8 116.4 81.75Yd I = 350 . În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit.1 120.9 a.

Cererea de monedă 58.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru. 47 .25Y G = 400 L = 0.Dacă G creşte cu 100 u.4Y-8r M=580 P=2 Determinaţi: .Soldul bugetar. .4.Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru . O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0.Consumul şi economiile .8 Yd I = 200-10r T = 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful