Constructii Ancheta Publica Ghid Proiectare Instalatii Ventilare

GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI CONDIŢIONARE ÎN CLĂDIRI CONTRACT MDRT – URBAN INCERC nr. 512/ 14. 06.

2011 Faza 1/2011 Redactarea a I revizuita in urma includerii observaţiilor din şedinţa de avizare in CTS 10 din data de 22.03.2012

Director general INCD URBAN INCERC Conf. Univ. dr. arh. Vasile Meiţă

Director ştiinţific construcţii INCD URBAN INCERC dr. ing. Emil Sever Georgescu

Director URBAN INCERC Sucursala Iaşi, dr. ing. Constantin Miron

Sef de proiect ing. Alina Cobzaru

- Mai 2012 -

Elaborare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII, URBANISM ŞI DEZVOLTARE TERITORIALĂ DURABILĂ INCD URBAN - INCERC Sucursala Iaşi Responsabil contract: ing. Alina Cobzaru Colectiv de elaborare: dr. ing. Constantin Miron dr. ing. Livia Miron ing. Ionel Puşcaşu dr. fiz. Monica Cherecheş UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAŞI – CENTRUL DE CERCETARE SI TRANSFER TEHNOLOGIC POLYTECH Responsabil contract: conf. dr. ing. Vasilică CIOCAN Colectiv de elaborare: conf. dr. ing. Marina VERDEŞ conf. dr. ing. Cătălin – George POPOVICI sef lucr. dr. ing. Cristian Cherecheş asist. dr. ing. Andrei Burlacu Consultant ştiinţific de specialitate: prof. dr. ing. Dumitru Theodor Dorin MATEESCU

CUPRINS      Introducere. Prevederi generale    1   Obiect şi domeniu de aplicare  2   Referinţe normative pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi  climatizare din clădiri  3   Prevederi generale privind proiectarea instalaţiilor de ventilare și climatizare. Elaborarea  documentaţiei tehnico‐economice pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare în  clădiri  4   Terminologie  5   Cerinţe pentru realizarea ventilarii şi climatizarii     Partea I‐a   Criterii de proiectare a instalaţiilor de ventilare şi climatizare în clădiri    I.1 ‐ Proprietăţi privind calitatea aerului în încăperile ventilate şi climatizate. Limite de exigenta.    I.1.1.Parametrii exteriori de calcul pentru clădirile ventilate şi climatizate  I.1.2.Parametrii interiori de calcul pentru clădirile ventilate şi climatizate    I.2 ‐ Proiectare şi dimensionarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare    I.2.1 Soluţii de ventilare şi climatizare. Domenii de utilizare.  I.2.1.1  Sisteme de ventilare naturala  I.2.1.2. Sisteme de ventilare mecanica  I.2.1.3. Sisteme de climatizare  I.2.2  Soluţii de ventilare şi climatizare pentru diferite destinaţii de clădiri     ‐ Locuinţe     ‐ Birouri     ‐ Hoteluri     ‐ Centre comerciale     ‐ Clădiri pentru învăţământ     ‐ Piscine     ‐ Restaurante    I.3 ‐ Elemente componente ale instalaţiilor de ventilare și climatizare pentru clădiri    I.3.1 Dispozitive de introducere si evacuare a aerului    I.3.2 Conducte de aer şi accesorii.  I.3.3 Dispozitive pentru reglarea debitelor de aer   I.3.4 Prize de aer si guri de evacuare   I.3.5 Ventilatoare  I.3.6 Filtre de aer  I.3.7 Baterii de încălzire/ răcire  I.3.8 Camere de tratare cu apa   I.3.9 Tratarea cu abur   I.3.10 Recuperatoare de energie    
3

 europene sau  internaţionale).  I. verificarea şi recepţia lucrărilor   de  instalaţii de ventilare și climatizare    II.    I.4.4 ‐ Alegerea şi condiţii de utilizare a echipamentelor    I. condiţionare.2 Reguli de buna practica pentru supravegherea.1. Lucrări de specialitate  Anexa 1.2 Verificari pentru punerea în funcţiune   II.2 Centrale de ventilare.    II.3 Documentaţia tehnică de execuţie şi exploatare pentru instalaţii   de ventilare/ climatizare impusă prin proiectul tehnic    Anexe    Anexa 1.1. utilaje.1 Agregate centrale de tratare a aerului  I.5.2 Conţinutul fazelor de proiectare pentru instalaţiile de ventilare/ climatizare.5.  condiționare   Anexa  II.4  Recepţia finală şi darea în exploatare     II.4.1  ‐  Conţinutul  caietului  de  sarcini  pentru  execuţia  lucrărilor  întocmit  în  cadrul  unui  proiect tehnic de instalaţii de ventilare/ climatizare   Anexa II.2 Urmărirea comportării în exploatare.1. întreţinerea şi urmărirea comportării în   exploatare a instalaţiilor de ventilare și climatizare. climatizare.1 Reguli de buna practica pentru executarea. recepţia şi urmărirea în exploatare a  lucrărilor de  instalaţii de ventilare și climatizare.    II.1 Protecţia antiseismică ‐ Masuri specifice de protecţie antiseismică a echipamentelor şi  componentelor nestructurale din instalaţiile de ventilare și climatizare.2.2 ‐ Conţinutul caietului de sarcini pentru furnizori de materiale. echipamente  tehnologice şi confecţii diverse pentru achiziţia lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii de  ventilare/ climatizare   Anexa  II.  echipamente  specifice  sau  procedee  de  ventilare  mecanică/  climatizare  a  clădirilor. Cerinţe prin proiectul tehnic.I.    II.  II. verificarea.1  Exploatarea instalaţiilor de ventilare și climatizare   II.2.3  Recepţia la terminarea lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare  II. Standarde (române.4  Cerințe  de  calitate  pentru  componente  ale  centralelor  de  ventilare.  Anexa  I.  climatizare.  Cerinţe  legislative armonizate     4 .3  ‐  Documente  europene/  naţionale  de  evaluare  tehnica  pentru  produse.5 Prevederi generale privind protecţia antiseismică şi protecţia acustică    I. Cerinţe impuse prin  proiectul de execuţie.1 Execuţie şi montaj a  instalaţiilor de ventilare și climatizare.2  Protecţie  acustică  ‐  Măsuri  pentru  realizarea  condiţiilor  tehnice  de  protecţie  împotriva  zgomotului  produs de instalaţiile de ventilare și climatizare din clădiri     Partea a‐II‐a   Reguli de buna practica pentru executarea.1. Reglementări tehnice specifice.1 Acte legislative.

 prin exemple de calcul. explicitarea. se urmăreşte rezolvarea  practică a tuturor problemelor impuse. respectiv a sistemelor de climatizare din clădiri civile – rezidenţiale  şi social culturale.3 Prin aplicarea regulilor de bună practică în proiectarea. climatizare sau condiţionare.    b.  instalaţiile  de  ventilare.  execuţia  şi  exploatarea   sistemelor  de  ventilare naturală. execuţia şi urmărirea în exploatare a  instalaţiilor şi echipamentelor de ventilare.  c. indicativ I5‐2010 şi are ca obiect:  a. Prevederi generale    1.  extindere. refuncţionalizare sau modernizare. climatizare.  mecanică/  climatizare  şi se  aplică  următoarelor tipuri  de clădiri.  de  sterilizarea  5  . pentru diferite  categorii de clădiri. în concordanţă cu condiţiile climatice locale. condiţionare.GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR  Indicativ:   DE VENTILARE/ CLIMATIZARE ÎN CLĂDIRI    Introducere.  în  vederea  respectării  cerinţelor  esenţiale  prevăzute  de  Legea  nr.  a  fost  elaborat  în  concordanţă  cu  Normativul  pentru  proiectarea  executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare. sănătate şi mediu  Siguranţa în exploatare   Protecţia împotriva zgomotului   Economie de energie şi izolare termică   Durabilitatea (fiabilitatea) şi întreţinerea sistemelor realizate.  1.  b) clădiri  civile  existente.  indiferent de forma de proprietate:  a) clădiri civile noi.  1. prezentarea limitelor de exigenţă pentru ventilarea/ climatizarea spaţiilor din clădiri în funcţie de  destinaţie şi amplasament.  10/1995  privind  calitatea  în  construcţii. specifice României.  supuse  unor  lucrări  de  intervenţie  pentru  consolidare. în vederea realizării cerinţelor interioare de confort exprimate în conformitate  cu prevederile standardelor în vigoare la data elaborării documentaţiei.5 Fac excepţie de la aplicarea acestui Ghid tehnic:   a.1  Prevederile  prezentului  Ghid  se  aplică  pentru  proiectarea  şi  executarea  sistemelor  de  ventilare naturală şi mecanică. reparaţii capitale. pentru satisfacerea cerinţelor de:  Rezistenţă mecanică şi stabilitate   Securitate la incendiu    Igiena.  detalierea  modului  de  calcul  şi  de  dimensionare  a  instalaţiilor  şi  echipamentelor  de  ventilare/climatizare. Obiect şi domeniu de aplicare  1.  climatizare  şi  aer  condiţionat  destinate  asigurării  condiţiilor  tehnologice  de  tip  special  (instalaţii  din  camere  curate.  cu  modificările  ulterioare  şi  a  exigenţelor  specifice  instalaţiilor  de  ventilare.  1.2  Ghidul  de  bune  practici. a aplicării prevederilor Normativului I5‐2010.  instalaţii  de  dezodorizare.4  Ghidul  de  bună  practică  specifică  cerinţele  pentru  proiectarea.   1.

  c..4 Lucrări de specialitate  Pentru referinţele datate.1.1 Conţinutul ‐ cadru al documentaţiilor tehnico‐economice aferente investiţiilor publice este  reglementat. 3.2  se  prezintă  detalii  privind  continutul  fazelor  de  proiectare  pentru  instalatiile  de  ventilare/  climatizare.  cap. se aplică numai ediţia în vigoare la data întocmirii proiectului tehnic.6  Ghidul  de  bună  practică  face  precizări  referitoare  la  conţinutul  documentaţiilor  tehnico‐ economice necesare pentru realizarea lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare în clădiri.  pentru  evacuarea  fumului  şi  gazelor fierbinţi. Hotărâri şi Ordonanţe Guvernamentale)   1. instalaţii din mine. instalaţiile de răcire prin radiaţie şi instalaţiile de ventilare sau încălzire cu aer cald prin jeturi  de aer orizontale.   6  .  863  din  02/07/2008)  şi  se  aplică  pentru  realizarea  obiectivelor  de  investiţii noi.aerului. tuneluri.1. legislative şi tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de  ventilare şi climatizare din clădiri sunt menţionate în Anexa 1.1. tratarea problemelor specifice legate de faţadele duble ventilate (opace sau vitrate).2 Reglementări tehnice specifice   1.1 Acte legislative (Directive.1.  în  Anexa  1. Prevederi generale privind proiectarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare  Elaborarea documentaţiei tehnico‐economice pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare şi  climatizare clădiri  3. II. menţionate în Partea II.1.  la  data  elaborării  Ghidului.1. Referinţe normative pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi  climatizare din clădiri    Documentele de referinţă. în ediţia în vigoare la data întocmirii proiectului tehnic. precum şi lucrărilor de intervenţii la construcţii existente.1. Legi. Anexa II. cu  detalieri pentru:    a) expertiza tehnică (în Anexa 1. care include:   1.  De asemenea nu sunt tratate instalaţiile speciale pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi  în  caz  de  incendiu  (desfumare)  cu  excepţia  unor  prevederi  care  reglementează  posibilitatea  utilizării  parţiale  sau  totale  a  instalaţiilor  de  ventilare  ale  clădirii.  prin  prevederile  Hotărârii  Guvernului  HG  28/2008  cu  completările  ulterioare  (Ord.  menţionate  prin  documentele  normative  precizate  la  art. în Anexa 1. instalaţii de transport pneumatic.     3.  Complementar  acestora.2)    b)  elementele  pentru  prezentarea  proiectului  tehnic  general  pe  specialităţi.2. europene sau internaţionale) armonizate  1.2  Cerinţele  generale  referitoare  la  proiectarea  şi  executarea  lucrărilor  de  instalaţii  de  ventilare  şi  climatizare  din  clădiri  sunt  cele  menţionate  în  normativul  I5‐2010.3 Standarde (române.    2.  memoriul  tehnic de specialitate şi piesele desenate.  1.  1.   3. adăposturi de apărare civilă  şi din construcţii agrozootehnice)   b.2  c) caracteristicile de calitate ale instalaţiei proiectate. justificate pentru fiecare dintre cele 6  cerinţe esenţiale în conţinutul caietelor de sarcini.

  indicativ I5‐2010.3.    5.  • Normativul  pentru  proiectarea  executarea  şi  exploatarea  instalaţiilor  de  ventilare  şi  climatizare. 4. terminologie şi simboluri grafice.    Instalaţii  de  ventilare  în  clădiri. 2 Terminologie.4.4. în care:  1W = 0.  legislative  şi  tehnice  pentru  proiectarea  şi  executarea  instalaţiilor de ventilare şi climatizare din clădiri. cu procesele conexe derivate ventilarea naturală.1 Ventilarea şi climatizarea.  s‐au  păstrat notaţiile utilizate în standardele europene armonizate. 3 Ventilarea clădirilor şi  cap. Simboluri.       7  .  ‐  Documentele  de  referinţă. cu modificările ulterioare.   • SR  EN  ISO  7730:2006.163 m2 h oC/ kcal  1W/(m3K) = 0. Simboluri şi prescurtări  Simbolurile  şi  unităţile  de  măsură  pentru  principalii  termeni  utilizaţi  sunt  indicaţi  în  Normativul  pentru  proiectarea  executarea  şi  exploatarea  instalaţiilor  de  ventilare  şi  climatizare. Ventilarea în clădiri.  Criterii  de  proiectare  pentru  realizarea confortului termic interior  • Alte  reglementări  tehnice  şi  standarde  în  vigoare. cap.  372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.860 kcal/(m3 h oC)  1Wh = 3600 J = 0.  menţionate  in  Anexa  I.    Ambianţe  termice  moderate  –  Determinarea  analitică  şi  interpretarea  confortului  termic  prin  calculul  indicilor  PMV  şi  PPD  şi  specificarea  criteriilor de confort termic local  • SR  CR  1752:2002. Terminologie    4.1.  S‐a folosit sistemul internaţional de unităţi de măsuri (SI).860 kcal/h = 1J/s  1 m2 K/W = 1.  Terminologia  şi  notaţiile  utilizate  în  acest  ghid  sunt  în  concordanţă  cu  termenii  şi  definiţiile  folosite  în  documentele  tehnice  normative  româneşti. indicativ I5‐2010  • Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor Mc 001/2006.  hibridă. confortul termic dintr‐o încăpere si eficienţa ventilării sunt procese  şi mărimi definite detaliat în Normativul I5‐2010. Cerinţe pentru realizarea ventilarii şi climatizarii    5. cu modificările ulterioare şi Legea nr. cap.  •  SR EN 12792:2004.860 kcal  În  cadrul  relaţiilor  de  calcul  utilizate  în  prezentul  ghid  de  buna  practică  pentru  proiectare. Climatizarea clădirilor. mecanică.      4. 10/1995 privind calitatea în construcţii. condiţionarea aerului.  cu  aplicare  în  domeniul  de  activitate al ghidului:  • Legea nr.

82‐088  0. pe partea îngustă a încăperii.  viteza  de  introducere  a  aerului  şi  raportul de amestec la capătul jetului.  se obţine secţiunea gurii de aer S:  .99  0.    Debitul de aer ce trece prin fiecare gură de aer va fi:  . o cantitate de aer Q = 3000  m3/h.     Se  cere  determinarea  secţiunii  gurilor  de  aer.3.  Urmează să fie utilizate patru guri de aer dreptunghiulare. cu un raport între laturi s ≤  25 şi un raport al suprafeţei libere i = 0.63  Deschideri rectangulare cu marginile rotunjite  Guri cu perforaţii                  Guri cu lamele despărţitoare    Orificii rotunde cu muchii vii    45    .    Coeficientul de contracţie depinde de forma şi de modul de contracţie al gurii de aer.75.I. următoarele valori:                      Duze de construcţie obișnuită      0.66‐0. trebuie să  se introducă prin guri de perete.          Bătaia jetului X = L = 16 m.1 Dispozitive de introducere şi evacuare a aerului    Exemplu de calcul    Într‐o cameră cu lungimea L = 16 m.  Valoarea limita a vitezei axiale (aleasă) vg = 0.  Ca indici. înălţimea H = 4 m şi lăţimea B = 10 m.3 ‐ Elemente componente ale instalaţiilor de ventilare si climatizare pentru clădiri  I. sunt date pentru acest coeficient α.82  0.74‐0.  Alegerea secţiunii gurii de aer  Conform ecuaţiei:  .74  0.3 m/s.

  Viteza aerului v0  2‐5 m/s  8‐10 m/s        5.9  6.0  De aici rezultă:    şi            .0     2.1  sunt  indicate valori medii pentru coeficientul K’.  Pentru o gură de aer cu înălţimea h = 0.1.5  4.  de  asemenea  şi  o  anumită  influenţă  a  vitezei.0.7  7.03.  Coeficienţii  K  şi  K’.9  4.   Tabelul 3.05  găurite       i = 0.7  3.  În  consecinţă.5  2.2  Grătare cu lamele despărţitoare divergente cu  unghi de:     40  ̊     60  ̊     90  ̊                Din tabelul 3.7.  Se  constată..7  4.0  3.  46    .  în  tabelul  3. suprafaţa liberă       i = 0.  .1Valori medii pentru coeficientul K’  Coeficienţii gurilor de aer K'  Tipul gurii de aer  Guri de aer simple:     circulare sau pătrate     dreptunghiulare: raportul dintre laturi         s = 25         s = 40  Deschideri circulare.14 m.1  1..9  2. lungimea l a grătarului va fi:    .0.1 se obţine pentru viteza v0 ≤ 5 m/s       K’ = 5.9     3.7  3.0  4..3 (gură de aer cu lamele drepte)  α ≈0..3  6.  Rezultatele  diferitelor  cercetări  nu  corespund  pe  deplin.8        4.5  2.  determinaţi  în  mod  experimental.  variază  potrivit  cu  forma  şi  execuţia  gurilor  de  aer.0        5.4  Table  i = 0. axiale sau radiale  Grătare sau grilaje.7  5.

  având  traseul  pe  dedesubt  şi  lateral.Lungimea  totală  a  grătarului  depinde  de  lăţimea  disponibilă  a  peretelui.3. ca in acest exemplu. Întrucât jeturile  diferitelor  guri  de  introducere  se  amestecă  între  ele  la  extremităţi.1.  Raportul de amestec          Acest raport de amestec mare este valabil pentru jetul liber circular.  la gurile de introducere a aerului.  Numai  atunci când rămâne un spaţiu suficient între grătare – în mod direct trebuie să se pornească  de  la  diametrul  echivalent  al  suprafeţei  secţiunii  S0  –  diferitele  guri  de  introducere  pot  fi  calculate conform cu legile jetului liber. Metoda secțiunilor constante  Exemplu de calcul   Se cere calcularea reţelei de conducte a instalaţiei de ventilare a unui cinematograf  cu 400 de locuri.  vL= 1.  Chiar  dacă  raporturile  de  amestec  sunt  mai  reduse.  riscul  producerii  de  curenţi  neplăcuţi  rămâne  însă  mic  atunci  când  aerul  introdus  aer  o  temperatură mai scăzută decât aerul interior.5 m/s  v = 2 m/s  în camera de ventilare .2. 3. la care debitul orar de aer introdus este Qz= 12000 m3. Condiţii speciale.          47    .  Viteza aerului            .  aerul  introdus  este  refulat  în  sală  prin  două  guri  amplasate  în  stânga  şi  dreapta  ecranului. Reţeaua de conducte pentru aerul introdus are deci forma reprezentată in fig.  I.    Camera de ventilare se găsește într‐o încăpere în spatele sălii de spectacol.   I.  v2= v3= 4 m/s   în ramificaţiile conductelor .1 Calculul conductelor de aer. 3.  raportul  de  amestec  calculat  nu  va  fi  obţinut  în  realitate. Conducta  principală  ajunge  în  partea  frontală  a  sălii  de  cinematograf.2 Conducte de aer şi accesorii.   Pentru calculul secţiunilor vor fi folosite următoarele viteze:                  v1= 5 m/s  în conducta principală .

     Camera de ventilare are o secţiune de :    În cazul secţiunii pătrate.  Fig.675 m2 .3  ζ = 0.    Prin  tronsoanele  2  şi  3  trece  jumătate  din  debitul  de  aer  introdus.  Secţiunea  lor  devine deci:          Se aleg deci următoarele dimensiuni:    a*b = 0.4  Curbă de 900 R/d = 1    Curbă de 900 R/d = 1    Curbă de 900 R/d = 1                    48    .13  Creştere de secţiune S1/SL = 0.4   Reducere de secţiune S1/SL = 0.  Se alege o secţiune dreptunghiulară cu laturile:  a= 0.9 m.55 = 0.3  ∑ζ = 1.412 m2 . 3.1 Reţeaua de conducte pentru exemplul de calcul        Secţiunea conductei principale are o suprafaţă de:  .5 m.  .75*0.33.  În tronsoanele considerate se găsesc următoarele rezistenţe locale:  Tronsonul 1:  Curbă de 900 R/d = 1                              ζ = 0. laturile camerei vor fi:    a=b= 1.3    ζ = 0  ζ = 0.75 m şi b= 0.3  ζ = 0.     .               Atunci        a*b = 0.75*0.  ζ = 0.90 = 0.

35  1.3  ζ = 1.25  ∑ζ = 1.05  0.2  4.90  Nr.    Astfel.05  1.  49    .   Ea este dată în tabelul 3.55.  coeficientul este ζ = 4.0  0.5  ‐  R*l    [mmH2 O]  1.0  0.  1  2           Plasă la priza de  aer exterior  1.55. pentru tronsoanele cele mai lungi ale conductei de aer se obţin pierderile de  presiune din tabelul 3.3  1.33 1.6 are un coeficient de rezistenţă ζ = 1.  3    l        [m]  2  ∑ζ  1.7 0.55  0.65     ‐  v       R    a      b      dg     [m/s [mmH2O/ [m]  [m]  [m]  ]  m]  0.55 Qs   [mc/s ]  3.40                      Trebuie verificată.8 5.   Tabelul 3.  Cot 900 cu muchii ascuţite               Tronsonul 3:  Ramificaţie = cot 900 R/d = 1            Cot 900 cu muchii ascuţite               Plasa  prizei  de  aer  exterior.5  m/s  şi  raportul  între  suprafaţa liberă şi totală s/S = 0.7 0.40  ‐  Z    [mmH2 O]  2  1.Tronsonul 2:   Curbă de 900 R/d = 1              ζ = 0.3 Pierderi de presiune pentru tronsonul 3  Nr.0  0.3.5 0.3  ζ = 1.65  0.2 mmH2O.6 4. Pentru v = 2 m/s.5  Grătar la gura  de refulare  4.25  ∑ζ = 1.  pentru  viteza  aerului  de  v  =  1.5.65  4.5  3. Gurile de refulare a  aerului în sală sunt prevăzute cu grătar din tablă ştanţată având s/S = 0.75  0.5  0.0  ‐  ‐  1.55  Qs   a       b       dg      v       R    R*l    Z    [mc/s]  [m]  [m]  [m]  [m/s] [mmH2O/m]  [mmH2O]  [mmH2O]  1.  ζ = 0. pierderea de presiune în tronsonul 3.9.025  5  5  5                 ‐  ‐  ‐  1.9 0.025  0.031  5  0  0  0.5.2  Tabelul 3.2  1.75 mmH2O.2 Pierderi de presiune pentru tronsoanele 1 şi 2  l         ∑ζ  [m]  34  14  1.  Pierderea de presiunea în tronsonul 3 devine deci:      Δp3 = Rl + Z + Δp = 2.9  ‐  ‐  ‐  ‐  2.5  La aceasta se adaugă pierderea la gura de refulare a aerului în sală Δp =1. de asemenea.

2.    Puterea teoretică a ventilatorului este dată de produsul dintre debitul volumetric pe  secundă şi presiune. Calculul conductelor de aer.5 + 1.  care  depind  de  construcţie  şi  de  debitul  de  aer  şi  trebuie  cerute  de  la  firma  producătoare. Metoda secțiunilor variabile cu recuperarea   presiunii statice    50    . puterea efectiv necesară devine:    .    În  afară  de  pierderea  depresiune  în  reţeaua  de  conducte.  Deoarece.05 mmH2O. În primul rând.    I.40 + 4.6. ar fi fost necesară majorarea pierderii de  presiune în tronsonul 3 prin introducerea unei rezistenţe (clapetă de reglare).3 mmH2O.În schimb.0 = 17. căderea de presiune totală în circuitul cel mai lung de conductă va fi:    Δp = ∑(Rl) + Z + ΔpL = 1. Dacă ar fi existat diferenţe mari  între pierderile de presiune ale tronsoanelor 2 şi 3.   Debitele de aer introduce în cele două tronsoane 2 şi 3 vor fi în raportul :          Această mică diferenţă poate fi trecută cu vederea.         Δp = C1 * v2 = C2 * Q2 . 3.  trebuie  calculată  şi  pierderea de presiune din centrala de ventilare.  Pentru un ventilator cu randamentul η = 0.35 + 1.9 + 11.2 = 3. în general. pierderea de presiune în tronsonul 2 a fost :      Δp2 = 0.2. deci :          P =  . trebuie stabilite pierderile de  presiune  care  se    produc  în  filtru  şi  în  bateria  de  încălzire  a  aerului.  În  exemplul  prezentat pentru Qz = 12000 m3/h :                  Filtrul      ΔpF = 6 mmH2O  ΔpE = 5 mmH2O  ΔpL = 11 mmH2O  Baterie de încălzire  Total       Deci.

4 Sistematizarea calculelor de la exemplul de calcul  Nr.2082  0.1042  h  [m]  450  450  450  450  450  450      (rotunjit  mm)  465  465  440  410  345  230  Fig.00  8.1850  0. 3.  Tronson  0  1  2  3  4  5  D  [m3/h]  6000  5000  4000  3000  2000  1000  l  [m]  ‐  10  10  10  10  10  v1  [m/s]  8.70  ‐  0.60  2.60  4. 3.  viteza  inițială  a  primului  tronson  al  conductei  v1  =  8  m/s.50  3.2.  distanţa  dintre  axele  gurilor  l  =  10  m.4  iar  conducta  dimensionată  este  reprezentată în fig.00  6.70  5.50  3.Exemplu de calcul 1  Se cere dimensionarea unei conducte de distribuţie uniformă cunoscându‐se: debitul  de  aer  iniţial  D1  =  6000  m3/h.1985  0.70  5.60  4. Se cere de asemenea presiunea totală necesară  în secţiunea iniţială a conductei de distribuţie (secţiunea care trece prin axa primei guri de  refulare).  înălţimea maximă a conductei h = 450 mm.  Calculele  sunt  sistematizate  în  tabelul  3.    Tabelul 3.2 Conductă de distribuţie – exemplu de calcul  51    .60  v2  [m/s]  [m2]  ‐  6.1542  0.  numărul  de  guri  n  =6.  debitul  unei  guri  1000  m3/h.

  v2  =  6.  în  nomograma  din  figura  3.Fig.00  m/s  (linie  plină).  52    .00 m.3 Variaţia presiunilor într‐o conductă de distribuţie cu recuperarea presiunii statice  Lungimea tronsonului 0 este:            Pentru  calculul  tronsonului  1. calculul de dimensionare decurge în mod similar. În continuare. 3. apoi se trasează prin acest punct o dreaptă verticală până la întretăierea cu  curba  v1  =  8.70  m/s.  Pe  baza  acestei  viteze  se  stabileşte  aria  şi  apoi lăţimea b a tronsonului.4  se  fixează  mai  întâi  în  câmpul inferior punctul dintre intersecţia liniei debitului D2 = 6000 – 1000 = 5000  m3/h cu  linia l = 10.  în  dreptul  punctului  de  intersecţie  obţinut  se  citeşte  pe  ordonata  din  stânga  (linie  plină).

105  m )  şi  cunoscând  ca  viteza  aerului  în  conductă  înainte  de  ultima  gură  de  refulare  este  de   2.Fig.4 Nomogramă de calcul a conductelor de distribuţie cu recuperarea presiunii statice  Dacă se admite că gura de refulare are dimensiunile 300 x 350 mm (aria A0 = 0.6  53    .5 şi 3. pierderea în gura de refulare considerată liberă este:  2         În care ζ155 = 3.70 m/s.3.8 s‐a determinat cu ajutorul figurilor 3.

5 Gură de refulare la capăt de conductă. corespunzătoare vitezei iniţiale v1  = 8.6  ζ155  Viteza aerului în gura de refulare fiind:        .  presiunea dinamică necesară pentru dezvoltarea jetului este:            Presiunea statică în conductă în dreptul fiecărei guri de refulare este deci.  Presiunea  totală  in  secţiunea  iniţială  a  conductei  de  distribuţie este deci:   54    .  la  acoperirea  pierderilor  ce  au  loc  pe  întreaga  lungime  a  conductei  de  distribuţie.  Presiunea dinamică în primul tronson al conductei.                                                                                                                        Fig.  prin  transformări  succesive  în  presiune  statică. conform  ecuaţiei:          rezultă :        .00 m/s este :         .                Fig.      Conform  celor  arătate  mai  înainte  această  presiune  dinamică  serveşte. 3. 3.

să ajungă până la  că în această situaţie presiunea statică în conductă creşte în sensul de curgere a aerului.  3.  Când  pierderile de presiune în tronsoane sunt ridicate (viteze mari asociate cu distanţe mari între  gurile de refulare).  care.  împreună  cu  rezistenţa  instalaţiei  calculată  de  la  priza  de  aer  şi  până  în  secţiunea  iniţială  a  conductei  de  distribuţie.  3.  au  cerut  o  recuperare  mai  importantă  de  presiune  statică.  Fig.      . ceea ce face ca în secţiunea II în loc de  . 3. a.   În  acest  caz. Se observă  presiunea statică pr.  în  dreptul  gurilor  de  refulare  se  realizează  o  conversie  a  presiunii  dinamice într‐o măsură mai mare decât este necesar.  Fie  o  asemenea  conductă  (  fig. este posibil ca nici menţinerea unei secţiuni constante a tronsoanelor să  nu mai fie suficientă şi conductele de distribuţie să capete formele sin fig.  determină  valoarea  presiunii  totale  a  ventilatorului  ce  trebuie montat în instalaţie.  în  care  variaţie  presiunii  statice  necesară  pentru  a  menţine  aceeaşi valoare pr în dreptul fiecărei guri de refulare este reprezentată prin linia întreruptă 1‐ 2‐3‐4‐5.7.7 Forme de conducte de distribuţie uniformă  Deseori în proiectare se face eroarea de a se considera satisfăcătoare o conductă cu  secţiune  constantă  pe  întreaga  lungime.b. datorită vitezei mari de  curgere  a  aerului  la  capătul  iniţial  al  conductei. Prin păstrarea unei secţiuni constante a conductei se întâmpla ca vitezele v2 si v3 să  capete valori mai mici decât cele utile.  Examinând  forma  conductei  de  distribuţie  din  fig.  55    . Aceasta înseamnă că pierderile mari de presiune în tronsonul 1. cu  efectul că gurile de refulare dinspre capătul final al conductei vor refula un debit mai mare  decât gurile din tronsoanele iniţiale.8).  pentru  distribuirea  uniforma  a  aerului. 3. iar în secţiunea III.  adică  o  viteză  în  aval  sensibil  mai  mică  decât  viteza  din  amonte. să se realizeze  .2  se  observă  că  necesităţile  de  recuperare a presiunii au făcut ca tronsonul 1 să păstreze aceleaşi dimensiuni ca şi tronsonul  0. în scopul  de a se realiza astfel diferenţele necesare între vitezele din amonte si din aval.

    În  general. valorile acestor rezistenţe se iau în consideraţie sub forma  unor lungimi echivalente care se adaugă la lungimile geometrice ale tronsoanelor respective.   În fig. 3. iar b/a = 300/600 = 0.    Când  conductele  de  distribuţie  uniformă  conţin  piese  care  intervin  cu  rezistenţe  locale la pierderile din tronsoane. numai cu  plase de sârmă sau cel mult cu jaluzele pentru dirijarea aerului.  piesele  speciale  conţinute  de  conductele  de  distribuţie  uniformă  sunt  coturile  si  curbele.10.    Locul de montare a gurilor de refulare pe periferia conductei de aer este indiferent.Fig.   56    . folosite din ce în ce mai mult în instalaţiile moderne.    În ceea ce priveşte viteza aerului în conductele de distribuţie uniformă nu există nici  o  restricţie  în  afară  de  cele  referitoare  la  nivelul  admis  de  zgomot.     Modul de utilizare al acestor figuri reiese din exemplul de calcul următor. 3.   Prin  lungimea  echivalentă  a  unei  piese  speciale  se  înţelege  lungimea  unui  tronson  drept în care se produc.    Lungimea geometrică a tronsonului este l1 = 2 + 4 = 6 m.  Metoda  de  calcul  prin  recuperarea  presiunii  statice  este  avantajoasa  în  special  la conducte cu  viteză mare  (15‐40  m/s). în aceleaşi condiţii de curgere. nu este necesar să se  monteze organe de reglaj la gurile de refulare.  Exemplu de calcul 2    Se dă porţiunea de conductă de distribuţie din fig. R/a = 600/600 = 1.9. o pierdere de presiune prin frecare  egală cu pierderea locală a piesei respective.8 Variaţia presiunilor într‐o conductă cu secţiune constantă  Dacă o cunductă de distribuţie uniformă este corect calculată.  Lungimile  echivalente  ale  acestor  piese  se  pot  determina  pe  baza  indicaţiilor furnizate de frigurile 3. deoarece economia de energie  devine mai importantă în acest caz.9 şi 3. care pot fi prevăzute.11 şi se cere lungimea totală de  utilizat în calcule a tronsonului 2. în acest caz. 29.5.

  Fig. pierderea locală provocată de curbă este mai mică.  3.9 Lungimea echivalentă a curbelor cu secţiune rectangulară  Fig.11  a  fost  efectuată  în  porţiunea  cu  lăţime  mare  a  tronsonului. 3. 29.   Lungimea totală care se utilizează în calcule şi care se introduce deci în nomograma din fig. 3. 3.    Se  observă  că  curba  din  fig. Această dispoziţie oferă două variante şi anume: în porţiunea cu lăţime mare. din punct  de  vedere  al  calculului.  în  timp  ce  lăţimea  mică  urmează  să  fie  determinată.  dispoziţia  este  convenabilă.  deoarece  lăţimea  mare  a  tronsonului  este  cunoscută  din  calculele  precedente.La aceste valori se citeşte în figură:        şi se deduce:   .11 Determinarea lungimii totale a unui tronson cu curbă 57    .3 este:         .10 Lungimea echivalentă a curbelor cu secţiune circulară  Fig.  viteza aerului fiind mai redusă.

000 Pa . iar  ventilatorul nu trebuie să funcţioneze în    acele condiţii.  mediu sau ridicat de  Puterea atinge maximul în  sarcină.  presiune bune.  Eficiente din aceleaşi motive ca şi cele tip  elice.  58 .  important de energie.I.  Radiale    Caracteristici de presiune  mai ridicate decât cele cu  elice sau cele curbate înapoi. De obicei este  cea mai îngustă  carcasă.3. curbele caracteristice ale acestora împreuna cu aplicaţiile lor:  TABEL 3.5 Tipuri de ventilatoare    Tip  Caracteristicile  rotorului  Caracteristicile carcasei  Curbe caracteristice  Performante  caracteristice  Aplicaţii  V  E  N  T  I  L  A  T  O  A  R  E    C  E  N  T  R  I  F  U  G  A  L  E    Tip elice    Cea mai mare eficienţă dintre toate  ventilatoarele centrifugale. Pentru că  designul roşii este mai  puţin eficient. Nu sunt  utilizate in instalaţii de  condiţionare a aerului.  Roţile pot fi uneori  învelite cu un material  special.  Uzual pentru clădiri  industriale şi cerinţe  de presiune ridicată. Pentru o sarcină dată.  Aceleaşi tipuri de  aplicaţii ca mai sus.  Puterea creşte continuu în lipsă de  sarcină.    Similar cu cele  precedente.  Defectele ce pot  apărea la roată pot fi  reparate cu uşurinţă. are cea mai  mare viteză centrifugă din această categorie. Se poate  utiliza şi în aplicaţii  apropierea vârfului de  randament şi scade sau se  industriale.  Înclinate în  spate/curbate  in spate    Randament puţin mai scăzut faţă de cele  cu elice  10 până la 16 lamele simplu stratificate  curbate sau înclinate în spate faţă de  direcţia de rotaţie.   In tabelul 3. cu rezerva că  maximul de eficienţă este  uşor mai scăzut.  Se pot utiliza în  aplicaţii cu mediu  coroziv sau coroziv.  Nivele de presiune mai ridicate decât la  cele tip elice. sau  înclinate înapoi. Puterea creşte    continuu în lipsă de sarcina.  Curba poate înregistra o întrerupere la  stânga vârfului de randament.  dimensiunile carcasei  nu sunt la fel de  importante ca la cele  tip elice sau înclinate  înapoi.  Randamentul maxim  este obţinut prin  curăţare continuă şi  dispunerea în  aliniament a roţii cu  zona de admisie.  Eficienţa maximă se  ventilaţie şi condiţionare.  înregistrează între 50 şi 60%  De obicei utilizată  pentru aplicaţii  pentru volume de aer mari.  Încălzire generală. de mari  auto limitează in lipsă de  dimensiuni.cu aer  curat cu economii  sarcină. curbate înapoi. dar  acestea nu creează  probleme.  Acestea permit atingerea  industriale care pot  unor caracteristici de  avea nivel redus. Paletele profunde permit  expansiunea eficientă.5  Ventilatoare  Sunt maşini hidraulice folosite pentru vehicularea aerului si gazelor si care realizează o presiune de pana la 30.5 sunt prezentate tipurile de ventilatoare .      Spirală ‐ pentru o  conversie eficientă a  presiunii.  Se pot înregistra căderi  bruşte d presiune în stânga  vârfului de randament.  Folosesc aceeaşi  carcasă ca  ventilatoarele tip elice     Spirală.   Aerul iese din rotor cu o viteză mai mică decât  în vârf. Zece până la 16  palete de forma unei aripi curbată dinspre  centru spre vârf.

nu prin  tubulatură.  În special pentru  aplicaţii HVAC precum  canale de fum  rezidenţiale. medie şi  înaltă presiune cu  instalare compactă şi  curent liniar. Maxim  de eficienţă în stânga vârfului  la 40‐50% pentru volume mari  de aer.    Spirală.  Lamelele pot avea pas fix. unităţi de  condiţionare.  Butucul este de obicei mai mic decât jumătate  din diametrul ventilatorului.Utilizat în  aplicaţii industriale  precum cuptoare de  uscare. Mai  compacte decât  ventilatoarele  centrifugale cu aceeaşi  59 .  Tub cilindric cu diametrul  foarte apropiat de al  lamelelor.Curbate înainte  Curbă de presiune mai aplatizată şi eficienţă  mai scăzută decât cele tip elice.  Limitat la aplicaţii de joasă presiune  De obicei rotoarele ieftine au doua sau mai  multe lame simplu‐stratificate ataşate la un  butuc relativ mic.  Nu se recomandă selecţia când funcţionarea o  poziţionează în stânga vârfului de randament  pe curba randamentului.  Potrivirea între roată şi  gura de admisie mai puţin  importantă ca la cele cu  elice sau înclinate în  spate. orificiu plat  sau venturi. de  exemplu –aerul circula  prin pereţi.    Tub cilindric cu diametrul  foarte apropiat de al  lamelelor.Paletele de dirijare  corectează mişcarea  circulară imprimată de    motor şi sporesc  caracteristicile de presiune şi  Pentru aplicaţii de  joasă presiune cu  circularea unui volum  mare de aer. adesea identică cu  celelalte ventilatoare  centrifugale. Curba  randamentului  cade la  stănga vârfului de  presiune.   Curba de randament este mai  puţin abruptă decât  a  ventilatoarelor curbate în  spate şi cade în stânga  punctului de maxim. capacităţi medii  de presiune.  Cele mai eficiente au lamele în forma de elice. Utilizat în  instalaţii de  împrospătare a  aerului.    Debit mare.  Curba randamentului  cade  la stănga vârfului de  presiune. Trebuie evitată  funcţionarea în această  regiune.  Puterea creşte continuu la evacuarea liberă. înclinate  înapoi sau curbate înapoi. De obicei au 4 până  la 8 lamele tip elice sau secţiune transversală  simplu‐stratificată. dar capacităţi  forte mici de presiune.Trebuie evitată  funcţionarea în această  regiune.  Instalaţii generale de  condiţionare a aerului  de joasă. ajustabil sau  reglabil.  Instalaţii de  condiţionare de  presiune mică şi medie  unde distribuţia de aer  nu atinge praguri  critice. Paletele de  dirijare in amonte sau în  aval de rotor sporesc  randamentul şi eficienţa.  Butucul este de obicei mai mare decât  jumătate din diametrul ventilatorului. Transfer de energie primară  prin viteza de presiune      Inel simplu.  Selecţia motorului trebuie să ţină cont de    acest aspect.  Debit mare.    V  E  N  T  I  L  A  T  O  A  R  E    A  X  I  A  L  E Elice    Randament scăzut. Are o  bună distribuţie a  aerului in aval. La selecţia motorului  trebuie ţinut cont de creşterea   consumului de curent la  funcţionara în lipsă de sarcină.      Cu palete în  trepte    Forma şi aranjarea lamelelor permite un  randament mediu spre ridicat şi o bună  eficienţă în utilizare. Refularea circulară a  aerului. Refularea circulară  a aerului.  Forma cu eficienţă optima  este cea  cu dimensiune  apropiată de diametrul  lamelelor. vopsitorii sau  la exhaustarea  fumului.  Caracteristici de înaltă  presiune cu debit mediu.  De tubulatură    Într‐o oarecare măsură sunt mai eficiente şi  capabile să dezvolte presiune statică mai  mare decât cele cu elice.  Randamentul maxim atins în  apropiere de lipsă de  sarcină.

  În special în pentru  recirculare în instalaţii  de joasă presiune. depozite si  unele aplicaţii comerciale. care constituie un  avantaj faţă de cele cu exhaustare prin cădere    Ca idee de bază. bucătării.  În mod curent nu are  carcasă deoarece aerul  este direcţionat circular  de rotor. Investiţie  iniţială mică şi costuri  mici de întreţinere.    60 .  Unităţile centrifugale  sunt mai silenţioase  decât cele axiale.    Ventilatoare de acoperiş  Centri fugale      Pentru sisteme cu exhaustare la presiune  joasă precum fabrici.  De obicei nu este  configurat pentru  recuperarea vitezei de  presiune. rotorul  este fixat pe un suport .  Curba de randament este  asemănătoare cu cea a  ventilatoarelor axiale. Asigură ventilaţie  cu exhaustare pozitivă.    De obicei folosită fără  tubulatură de ventilaţie.    Tub cilindric  similar cu  vanele axiale în trepte.  Asigură ventilaţie cu exhaustare pozitivă. Eficienţă mai mică  decât cele curbate în spate  după ce aerul atinge 90o. de  aceea funcţionează la  volume marei şi presiune  extrem de scăzută.  Învelitoarea protejează  ventilator de condiţii  atmosferice neprielnice. Investiţie  iniţială mică şi costuri  mici de întreţinere.  bucătării. depozite şi  alte instalaţii  industriale. de  aceea funcţionează la  volume mari şi presiune  extrem de scăzută. depozite şi  alte instalaţii  industriale.    eficienţa ventilatorului. bucătării.  Sisteme de exhaustare  de joasă presiune  precum fabrici.  Aerul este refulat prin  capătul învelitorii.S  P  E  C  I  A  L  E    Centrifugale de  tubulatură    Randament asemănător cu cele curbate în  spate exceptând capacitatea şi presiunea care  sunt mai mici. cu  deosebirea ca diametrul  nu este la fel de apropiat  faşă de dimensiunea  lamelelor.  Eficienţă mai mică faţă de cele curbate înapoi. Doar  presiunea statică şi  randamentul static sunt  reprezentate. depozite si  unele aplicaţii comerciale.  bucătării.    întrebuinţare.  Aerul este eliberat radial  de la roată şi face un  0 unghi de 90  prin paletele  de dirijare.  Sisteme de exhaustare  de joasă presiune  precum fabrici. cu excepţia capacităţii  şi presiunii care sunt mai  mici.  Randament similar cu al  ventilatoarelor curbate în  spate. Doar  presiunea statică şi  randamentul static sunt  reprezentate. care  constituie un avantaj faţă de cele cu  exhaustare prin cădere.  De obicei folosită fără  tubulatură de ventilaţie.  Axiale      Pentru sisteme cu exhaustare la presiune  joasă precum fabrici. Unităţile centrifugale  sunt uşor mai silenţioase decât cele axiale.  Curba de randament poate înregistra o  cădere în stânga vârfului de presiune.

 Aceste puncte de evaluare depind în  totalitate  de  caracteristicile  ventilatorului.  ventilatoarele  se  vor  actiona  prin  curele  trapezoidale.  În  aceste  tabele.  pentru care rezistentele locale nu pot fi stabilite cu precizie.  in  functie  de  cerintele  privitoare  la  presiune.  g) pentru  reducerea  nivelului  de  zgomot  se  prefera  ventilatoare  cu  turatie  redusa  (500 ‐ 750 rot/ min) in locul celor cu turatie ridicata (1000 ‐ 1500 rot/min).  Varianta  optimă  de  selecţie.  punctele  de  operare  cuprinse în  aceste  tabele  reprezintă  valori  apropiate.    La alegerea ventilatorului in cadrul unei teme de proiectare. referitor la diverse puncte de utilizare (de exemplu diferite puncte de  evaluare) de pe curba de randament a ventilatorului. 3.      Randamentele cuprinse  în  tabelele de  date  de către  producători  pleacă  de  la  valori  arbitrare  ale  debitului  şi  presiunii.  Se recomanda utilizarea ventilatoarelor cu un consum specific de energie redus.  consum  de  energie  si  cost.    După  ce  curba  căderilor  de  presiune  a  sistemului  de  distribuţie  a  aerului  a  fost  definită.  se  recomanda  prevederea unor ventilatoare axiale.  astfel  încât  puncte  intermediare  pot  fi  determinate  aritmetic.  se  admit  ventilatoare  cu  puncte  de  functionare corespunzatoare unor randamente mai scazute. nivelul de zgomot. daca prin acestea se  obtin avantaje de alta natura. se iau in considerare  urmatoarele aspecte:  a) punctul de functionare al ventilatorului de pe curbele caracteristice trebuie sa se  afle in zona de consum minim de energie.  e) ventilatoarele centrifugale montate in instalatii care contin multe piese speciale.ALEGEREA  VENTILATOARELOR    Ventilatoarele  se  aleg  corespunzator  cu  debitul  si  presiunea  rezultate  din  proiect.  nivel  de  zgomot.  date  adiacente  sunt  reprezentate  orizontal sau vertical.  61 .      Totuşi. costul ventilatorului si conditiile de exploatare. se aleg de tipul cu  rotor cu palete inclinate inapoi.  spatiul disponibil. iar incaperea ventilata nu prezinta cerinte de silentiozitate  si  nu  sunt  degajari  de  substante  inflamabile  sau  corozive.  dandu‐se  preferinta  ventilatoarelor  axiale  in  masura  satisfacerii  acestor cerinte. poate fi făcută selecţia ventilatorului în funcţie de cerinţele sistemului.  b) in  instalatiile  de  ventilare  fara  conducte.  in  care  presiunea  dezvoltata  de  ventilator este redusa.   Producătorii de ventilatoare prezintă randamentele acestora fie in grafice ( fig.  Tabelele  de  randamente  oferă  informaţii  pentru  o  arie   recomandată  de  valori.  d) in instalatiile de ventilare cu conducte pentru evacuarea aerului viciat se prefera  ventilatoarele  centrifugale.  alegerea  se  va  face  intre  un  ventilator  centrifugal  si  unul  axial  cu  carcasa.  cu  motorul  scos  in  afara  conductei.  sau  vârful  punctului  de  eficienţă  este  identificată în variate modalităţi de fiecare producător. consumul de energie.  f) la  instalatiile  cu  functionare  intermitenta.  tipul si particularitatile instalatiei. fără a pierde acurateţea în selecţia ventilatorului.  in  cazul  folosirii  ventilatoarelor  axiale  montate  in  conducte  cu  aer  fierbinte  sau  incarcat  cu  substante  corozive  sau  praf.  spatiu. regimul si conditiile de functionare.  c) in  instalatiile  de  ventilare  cu  conducte  pentru  introducerea  aerului  proaspat.12) fie sub  forma  unor  tabele  de  valori.

 unde nu doar ventilatorul  suferă  modificări ale randamentului.13 Caz ideal la intersectiei curbelor Ptf  si ΔP   62 Eficienta  ηt  [%]  Putere  [kw]  .  astfel  încât  randamentul  şi  rezistenţa  maximă  să  poată  fi  atinse  atât  la  pierderi  cât  şi  la  creşteri  de  viteză. 3.  consum  energetic.  Astfel.  Pentru alegerea unui tip de ventilator intr‐o instalație trebuie analizate.  Presiune totala   [Pa]  Fig.    La  folosirea  graficelor  este  foarte  important  ca  punctele  de  operare  selectate  (Fig  3.  curbele caracteristice. iar debitul de aer necesar.13)  să  reprezinte  o  valoare  maximală  de  atins  pe  curba  de  selecţie.  întregul sistem trebuie evaluat.  La  sistemele  pentru  care  mai  mult  de  un  punct  de  funcţionare  este  întâlnit. alegându‐se acel ventilator care corespunde cat mai mult condițiilor  impuse  de  instalația  in  care  este  montat  (dimensiuni. ci întregul sistem deviază de la relaţiile de calcul.3.  putere  absorbita. comparativ. Această   analiză este necesară pentru sistemele cu volum variabil.12  Curbe de performanta utilizate de producătorii de ventilatoare    Selecţia  unui  ventilator  pentru  un  sistem  de  distribuţie  a  aerului  particular  impune  corespondenţa  între  caracteristicile  de  presiune  ale  ventilatorului  şi  ale  sistemului.  debit.  Necesarul  de  viteză  şi  putere  ale  ventilatorului  vor  fi  apoi calculate cu ajutorul graficelor sau tabelelor de date.  este  necesară o evaluare pe acel interval a felului în care se comporta ventilatorul ales. pierderile şi elementele de la gura  de  absorbţie  şi  evacuare  cunoscute.Presiune totala Ptf   [Pa]  Fig. nivel de zgomot).

 pulberi . daca este posibil.3.densitate. 3. plenumuri.Temperatura.  se  prevad  obligatoriu rame cu jaluzele care se vor inchide odata cu ventilatorul.  functionare  cu  gaze  fierbinti.    63 .   Daca ventilatoarele vehiculeaza aer cu temperaturi si presiuni diferite de cele care au  stat  la  baza  intocmirii  cataloagelor  de  alegere  (ventilatoare  montate  la  altitudine. etc. un ventilator actionat de un motor electric cu doua turatii. consum energetic)  In tab.    Ventilatoarele care vehiculeaza aer incarcat cu substante corozive sau cu praf abraziv  se executa din materiale rezistente care sa asigure o durata economica de exploatare.  Instalatiile  cu  rezistente  aeraulice  variabile  si  in  special  cele  conținând  filtre  de  praf  colmatabile. sau clapete antiretur.  .6 sunt descrise informațiile necesare pentru alegerea unui ventilator    Tab .  Pentru instalatiile cu debite mici se vor folosi ventilatoare „in linie" sau de conducta.  se  prevad  cu  ventilator  avand  caracteristicile  debit  ‐  presiune  foarte  inclinate.  fibre  Roti si curele de  transmisie.  astfel incat la variatiile de presiune sa corespunda modificări mici ale debitelor de aer.  Debitul si presiunea dintr‐o instalație se asigura de regula printr‐un singur ventilator.dimensiuni.  Viteza maxima a aerului la ieșire  Turație  Nivel de zgomot admis  Dispunere mecanica  Caracteristicile aerului vehiculat  Observații  m 3/h in funcționare  Pa in funcționare      4  5  6  7  8  9  Accesorii necesare    m/s  rot/m  Dba  Pozitia motorului  Gaze corozive.  Daca  debitul  de  aer  in  regim  de  vara  este  diferit  de  cel  in  regim  de  iarna  sau  daca  in  decursul procesului de producție sunt necesare debite de aer diferite pentru ventilarea incaperii  se prevede.6  Descrierea informațiile necesare pentru alegerea  unui ventilator  Nr.  .          Se  recomanda  ca  ventilatoarele  din  instalatiile  de  ventilare  care  deservesc  procese  de  producție  cu  regim  variabil  sau  incaperi  cu  sarcini  termice  variabile  sa  fie  cu  turatie  variabila. crt  Date  1  2  3  Volum  Presiune ( static sau totala)  Condiții de lucru  .  grille de protective .Umiditate.  la  stabilirea  caracteristicilor  reale  ale  ventilatoarelor  se  vor folosi factori de corectie corespunzatori acestor situatii specfice.  se va evita montarea ventilatoarelor in paralel.  etc).  Analiza comparativa a ventilatoarelor trebuie însa sa se facă pentru ventilatoare de  caracteristici foarte apropiate (tip .    Daca  totusi  situatia  o  impune  si  se  aleg  ventilatoare  montate  in  paralel.  Ventilatoarele  „in  linie"  sau  de  conducta  pot  fi  montate  in  interiorul  camerelor  ventilate  daca au carcasele izolate fonic si nivelul de zgomot nu depaseste valoarea admisa.

 astfel ca  sensul de invartire al rotorului ventilatorului sa fie corect..  care  echipeaza  instalatiile  de  ventilare  pentru  incaperi  cu  pericol  de  explozie.    Se  recomanda  ca  racordarea  ventilatoarelor  la  conducte  sa  se  realizeze  prin  intermediul unor porțiuni drepte.    Ventilatoarele care sunt utilizate pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinți in caz de  incendiu  trebuie  sa  fie  rezistente  la  foc  clasa  F400120.La  alegerea  ventilatoarelor  si  aparaturii  electrice  aferente.5 m.   Se  iau  urmatoarele  masuri  de  protectie  a  muncii  si  de  asigurare  a  unei  functionari  corecte a ventilatoarelor:  a) legarea la pamant a motorului electric si a ventilatorului.  d=(a+b)/2).  e) prevederea unor dispozitive de reglare a debitului de aer.  La  clădirile  echipate  cu  instalații  automate  de  stingere  a  incendiilor  tip  sprinkler.    La  alegerea  din  cataloage  a  ventilatoarelor  racordate  la  rețea  prin  intermediul  unor  piese  montate  pe  aspirate  sau  pe  refulare  care  perturba  curgerea.  c) efectuarea corecta a legaturilor din cutia de borne a motorului electric.  fie  un  difuzor cu unghiul la vârf de 10.  ventilatoarele  de  evacuare  a  fumului  si  gazelor fierbinți in caz de incendiu pot fi rezistente la foc clasa F200 120. platforme.  pentru  racordul  la  gura  de  aspirație a ventilatorului se va adopta.00.  la  gura  de  refulare  a  ventilatorului  se  prevede  fie  un  tronson  drept. in ordine preferențiala.  având  secțiunea  egala  cu  cea  a  gurii  de  refulare  (  a  x  b  )  si  lungimea  minima  0.75  (a  x  b).  pe  o  lungime  de  0.  se  folosesc  factorii  de  corecție respectivi. indiferent de modul de montare (pe fundație.  d) intinderea  curelelor  de  transmisie  (se  considera  ca  întinderea  unei  curele  trapezoidale  este  corecta  daca.). una din următoarele soluții:  a) cot cu secțiune rectangulara cu palete de dirijare sau curba cu secțiune circulara  cu raza de curbura mai mare de doua diametre..  b) cutie de aspirație cu palete de dirijare. console. dimensionate astfel incat  sa asigure conditiile corespunzatoare de zgomot si vibratii din cladirile unde sunt montate (  sali de spectacol.5  m  săgeata  pe  care  o  face  cureaua la apăsarea manuala este cel mult egala cu grosimea sa) .  debit‐randament si debit –nivel de zgomot pentru fiecare tipodimensiune si mai multe turații  64 . debit – putere absorbita.  b) montarea unui dispozitiv de protectie in dreptul rotilor si curelelor la transmisia  prin curele.  Daca  acest  mod  de  racordare  nu  se  poate  realiza.. toate curelele  trapezoidale montate pe aceleași roti de transmisie vor avea o întindere egala.    Ventilatoarele  se  vor  racorda  la  conductele  de  aer  prin  intermediul  unor  racorduri  flexibile.  se  prevad  cu  dispozitive  pentru  intinderea  curelelor  si  pentru  captarea  si  scurgerea  electricitatii  statice.  Ventilatoarele  actionate  de  motoare  electrice  prin  transmisii  cu  curele.    Ventilatoarele.    Daca  ventilatorul  centrifugal  refulează  direct  in  atmosfera. spitale.1.  Producătorii de ventilatoare redau curbele de debit‐presiune. etc.  fără  intermediul  unei  tubulaturi.15° si lungime de 1. montarea unei plase de sarma cu ochiuri mari ( 25‐50 mm) la gura de  aspirate  sau  refulare  a  ventilatorului. cu lungimea de ( 8‐10 d) atât pe aspirate cat si pe refulare  („d"  este  diametrul  conductelor  circulare.  in  cazul  cand  acesta  aspira  sau  refuleaza  liber in incapere (indiferent de inaltimea de montare a ventilatorului).  la  conductele  rectangulare  cu  laturile  „a"  si  "b".)  trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de amortizare a vibratiilor.  se  vor  respecta  prevederile  normativului  NEX 01‐06 si ale standardului SR EIM 60079‐10‐1:2009.. etc.

14  Fig. 3. 3.14 Curbe caracteristice pentru ventilatorul axial    65 . Un exemplu de astfel de curbe se regăsește in fig.ale acestora .

 filtre electrice.3.               • absolute       d<0..0 mg/m³.      I.  mecanice.        (fine)      ‐ cu acţiune bună    ε=70÷90%.6.001 şi 500 µm. cu cărbune activ.  I. absolute.  * după tipul mecanismul de reţinere: filtre cu ţesătură.   Captarea  particulelor  solide  sau  lichide  se  poate  face  cu  diferite  metode  fizice.            • categoria B:     ‐ normale              ε=60÷80%. 1 Probleme generale      Filtrele  de  aer  sunt  elemente  ale  instalaţiilor  de  ventilare/climatizare  având  funcţia  de  reţinere  a  impurităţilor  solide  sau  gazoase  conţinute  în  aerul  atmosferic  şi  recirculat.05 şi 3.  înaintea introducerii acestuia în încăperile supuse ventilării sau climatizării. în funcție de situația specifica analizata (conţinutul  de  praf  din aerul exterior. cu tambur.  cheltuieli  de  investiţie  cât  mai  reduse. de perete. de plafon    * după modul de funcționare: filtre statice .  * după modul si locul de amplasare: filtre verticale/orizontale.  clasa  de  calitate  a aerului  interior.1.3. permiterea sau nu a recirculării.5 μm.  iar  particulele  gazoase  prin  procedee  chimice  şi/sau  fizice.de canal. cu derulare automata.    Clasificarea filtrelor de aer:  * după mărimea particulei de praf reţinute:         • grosiere                  d≥100μm.         • foarte fine      0.                     • normale       6<d<100μm.6.      (foarte fine)   • speciale S: ‐ filtre radioactive. cu derulare .  timpul  de  funcționare  a  CTA.6.1<d<1μm. etc. sonice.  Concentraţia  în  particule  a  aerului  atmosferic nepoluat se situează între 0.  rezistenţă  aeraulică  mică  sau  în  limite  economice  şi  constantă  în  timp.).              (grosiere)      ‐ cu acţiune bună    ε=40÷60%. vegetală sau animală cu dimensiuni cuprinse  între 0. electrice .   • categoria C:     ‐ foarte fine              ε=90÷98%. cât mai robuste.         • fine        1<d<6μm. Aceste impurităţi  sunt formate din particule de origine minerală.1. automate    * după tipul constructiv: filtre inclinate.  Alegerea  si  dimensionarea  filtrelor  de  aer  necesare  pentru  CTA‐uri  (centralele  de  tratare  a  aerului) va fi rezultatul unei optimizări. etc.  construcţii aferente reduse.  situații locale specifice de poluare. cu saci    Filtrarea  aerului  exterior  este  utilizata  pentru  a  satisface  cerințele  de  calitate  a  aerului  interior  ținând  cont  de  clasele  de  calitate  a  aerului  exterior  definite  in  cap.3. metalice cu peliculă de ulei.  întreţinere  uşoară. etc. 2  Mărimi caracteristice  Filtrele de aer se caracterizează prin următoarele mărimi caracteristice:  • Gradul de reținere ( eficienta )‐ ε  Reţinerea este determinată de raportul:     66    .  * după gradul de reţinere:       • categoria A:     ‐ normale      ε=30÷50%.3.0.  capacitate  mare  de  reţinere  a  prafului. Filtre de aer    I. uscate.  Condiţiile  pe  care  trebuie  să  le  îndeplinească  un  filtru:  grad  de  reţinere  cât  mai  ridicat.

3)                     > Rezistenţa filtrelor ‐ Hf se poate exprima prin relaţia:  H f = E ⋅ v n [mmH2O]                                                          (3.  v ‐ viteza aerului la intrarea în filtru.  > Suprafaţa de filtrare necesară ‐ Af  Aceasta se determină funcţie de debitul de aer V [m3/h] cu relaţia:  A= V   Vf [m2]                                                                             (3..  8.6  .2)  > Încărcarea specifica a unui filtru de aer ‐ Vf . pentru filtre cu ţesături.   Pentru P se pot lua următoarele valori:   P = 200 .  67 .  pentru  ţesături  din  finet. în general.  E = 131.  pentru pânză simplă. [m3/hm2].. egală cu debitul orar de aer ce  poate fi filtrat de 1 m2 de strat filtrant. pentru filtre cu umplutură.5)  ε ⋅ c am ⋅ V f ⋅ 24 unde: P – saturarea limită cu praf a filtrului [g/m2].  E  =  5.   Cav ‐ concentraţia particulelor din aer în aval de filtru [mg/m³].5.0.   P = 500 g/celulă. 150 g/celulă...4)                     unde:  E ‐ coeficient empiric.  130.1)  în care:  Cam ‐ concentraţia particulelor din aer în amonte de filtru [mg/m³]..  n = 1. pentru filtre de hârtie.  n  =  1.Măsurarea  se  efectuează  plecând  de  la  concentraţia  prafului  în  amonte  de  filtru  şi  cea  după  filtru.  Se  poate  defini  gradul  de  reţinere  (pentru  praf  de  testare)  sau  eficienţa  (pentru praf atmosferic):  ε =   • 100 [%]                     (3..  Această mărime ce caracterizează un filtru este.0.    > Perioada de curăţire ‐ Z .  n ‐ exponent experimental  Experimental sau stabilit următoarele perechi de valori...  E  =  100  . 300 g/m2.   P = 100 . variabilă şi creşte odată  cu creşterea gradului de colmatare a filtrului (cu excepţia filtrelor electrice). exprimată în zile se poate determina cu relaţia:    P ⋅1000 ⋅100                 Z =                            [zile]                                 ( 3.  pentru  ţesături  din  şifon.  n  =  1. [m/s].17.  Permeabilitatea filtrului ‐ P  Se poate defini permeabilitatea filtrului prin relatia:                        [%]                              (3.

 a prafului din aer.    Filtrele  trebuie  inlocuite  atunci  cand  caderea  de  presiune  atinge  valoarea  finala  stabilita in catalog (specificafia tehnica). pentru a se reduce reziduurile si pentru a se  recupera energia.  ‐ filtre fine (montate după filtre normale)‐ câteva luni. pentru filtrul din prima treapta  de filtrare (prefiltrul).    Aceste recomandări sunt valabile pentru aer exterior normal. gradul mediu de  retinere. înainte de filtrare. se  va utiliza un prefiltru la intrarea in unitatea de ventilare. pe cand capacitatea de inmagazinare este influentata nu numai de mediul  filtrant dar si de suprafafa de filtrare.  pot fi eliminate la groapa de gunoi.  pierderea  de  sarcina  inrtiala si finala. pentru mediul rezidential si tertiar.  de  mediul filtrant. caracterizează capacitatea de filtre şi reprezintă debitul   de aer ce poate fi filtrat de 1 m2 de filtru în condiţii medii de îmbâcsire şi rezistenţă aeraulică  normală.  * Debitul specific de aer. Filtrele instalatiilor de ventilare uzuale. perioadele se vor reduce corespunzător. conform tabelului 3. de dispunerea geometrica a materialului filtrant si de  cantitatea de praf retinuta si acumulata in filtru. precum si pentru cele din instalatia de evacuare si cea de  recirculare (daca exista).6. in urmatoarele cazuri:  68 .7  Gradul  de  retinere  si  eficacitatea  sunt  marimi  care  depind. încă o problemă deosebită fie din lipsă de personal   calificat fie lipsă de materiale necesare. pentru un debit dat.  aproape  exclusiv.    * Rezistenţa aeraulică este indicată de producător în funcţie de categoria filtrului:      ‐ grosiere şi normale  <10 mmH2O.  parametrii  luati  in  considerare  pentru  caracterizarea  eficacitatji  unui  filtru  grosier  sau  fin  sunt:  debitul  de  aer.      ‐ filtre foarte fine    10÷50 mmH2O. eficacitatea medie la praful atmosferic. 3 Caracteristicile filtrelor    Eficienţa  unui  filtru  este  variabilă  în  timpul  exploatării.  ‐ filtre foarte fine (montate după filtrele normale şi filtrele fine)‐ 1 an.    Filtrele  din  instalatiile  de  ventilare  industriale  se  incinereaza  in  cuptoare  speciale pentru a se arde impuritatile retinute.  este in functie de suprafata de filtrare. pentru filtrele din a doua sau a  treia treapta de filtrare.      ‐ filtre fine      ≅10 mmH2O.3.    Filtrele se inlocuiesc cu atentie astfel incat sa se evite scaparea impuritatilor  retinute si utilizand echipament de protectie.   Filtrele se clasifica in 9 clase.  In  documentele  EUROVENT  4/5  si  a  EN  779. Pentru aer mai încărcat  cu praf. sau dupa urmatoarele perioade maxime de timp:  a) 2000 de ore de functionare sau maximum un an.  b) 4000 de ore de functionare sau maximum doi ani. în mg/m3  I.  mărindu‐se  odată  cu  încărcarea  filtrului însă creşte rezistenţa aeraulică. Orientativ se recomandă:  ‐ filtre grosiere şi normale ‐ câteva săptămâni.cam – concentraţia iniţială. Pierderea de sarcina a unui filtru.    Pentru reducerea confinutului de praf al aerului introdus in incaperile climatizate.  Cunoscând  debitul  specific  al  filtrului  ales  şi  debitul  de  aer  ce  trebuie  filtrat  se  poate determina suprafaţa necesară filtrului:  * Curăţirea filtrelor reprezintă.

 iar a doua treapta.  Pentru  a  se  minimiza  riscul  dezvoltarii  microbillor  in    filtru. cerinta minima este  clasa F7.  prin  montarea unor manometre diferentiale cu prize in amonte si aval de filtru.  filtrele  din  prima  treapta  de  filtrare  nu  trebuie  sa  fie  utilizate  mai mult de un an. a ploii sau a zapezii. care sa poata fi inlocuit si curatat cu usurinta.  c) la doua sau mai multe trepte de filtrare.  etc.  este  recomandata  echiparea  acestor  filtre  cu  o  derivatie si monitorizarea permanenta a calitatii aerului.  b) primul filtru de intrare (prefiltrul) este minimum clasa F5. iar la depasirea  pierderii  de  sarcina  maxime  recomandate  pentru  curatare. Filtrele utilizate in treapta a doua sau  a  treia  nu  trebuie  utilizate  mai  mult  de  doi  ani.  in  aceleasi  conditii.  inspectarea  vizuala  si  monitorizarea  caderii  de  presiune  in  aceste  filtre. Acestea pot fi o solute buna si in cazul categoriilor ODA 3 si ODA  4.  e) pentru  categoria  de  aer  exterior  ODA  5  (regiuni  puternic  industrializate.  sa  se  prevada  o  metoda  de  semnalizare acustica sau vizuala. Daca exista o singura treapta de filtrare.  montate  in  aval.  In  cazul  poluarii  temporare  a  aerului  exterior.    Filtrele  nu  se  amplaseaza  in  imediata  apropiere  a  refularii  ventilatorului  sau  acolo  unde  distributia  curgerii  in  sectiunea  transversala  nu  este  uniforma  (dupa  coturi  sau  alte  piese speciale cu modificarea directiei de curgere a aerului).  langa  aeroporturi.a) din motive igienice.  de  asemenea.  d) filtrele  de  gaz  (filtrele  cu  carbon)  sunt  recomandate  pentru  categoria  de  aer  exterior ODA 5.        69 . in sectiunea filtrului.  La proiectarea si amplasarea prizei de introducere a aerului exterior. inainte de curatare sau inlocuire.    Instalatiile de recuperare a caldurii se protejeaza intotdeauna cu un filtru de clasa F6  sau superioara.  acesta  trebuie sa aiba minim aceeasi clasa de filtrare ca si filtrul de pe circuitul principal al aerului  exterior. prima trepta de filtre trebuie amplasata  inainte de tratarea aerului.  A doua treapta de filtrare trebuie realizata cu un filtru de clasa cel putin F7 dar  preferabil clasa F9.    Din  motive  igienice.  Filtrele  de  gaz  trebuie  in  general  combinate  cu  filtre  F8  sau  F9. aerul introdus trebuie filtrat tn doua trepte (cel putin pentru  IDA1 si IDA 2).  Se  recomanda. inclusiv filtru. se urmareste  sa se evite introducerea impuritatilor locale. dupa aceasta. este necesar un filtru de clasa minima F5. Unitatile rotative de recuperare a caldurii trebuie echipate cu elemente care  permit curatarea.    Pentru protejarea instalatiei de evacuare a aerului viciat precum si pentru protectia  mediului exterior.    Aerul extras din bucatarii trebuie intotdeauna trecut printr‐o prima treapta cu filtru  special pentru grasimi.    Daca  se  prevede  un  filtru  pe  aerul  recirculat  catre  centrala  de  ventilare.)  unele  aplicatii  pot  necesita  filtrare  electrica.  centrala  de  ventilare  trebuie sa fie astfel proiectata incat  umiditatea relativa in filtru sa fie permanent sub 90% . dar preferabil clasa F7.  iar  cea  medie  pentru  trei  zile  consecutive  sa  fie  mai  mica  de  80%  in  toate  componentele  instalatiei.

  Tab.7 Caracteristicile si alegerea filtrelor de aer    70 . 3.

  Cele  mai  utilizate sunt bateriile de încălzire funcţionând cu abur. cu ajutorul unui program informatic.   θ2' ‐ temperatura de ieşire a aerului din baterie [°C]. pe baza datelor puse la dispoziţie de  proiectant.   c ‐ căldura specifică a aerului [J/kg • K].7 Baterii pentru încălzire/racire     I.  valabilă  pentru  tipul  II  de  ţevi  cu  aripioare.  Această  relaţie  a  servit  la  trasarea  diagramei  din  fig.  plecând  de  la  temperatura medie a agentului termic admiţând că schimbătorul este cu curent încrucişat.3.3.       Funcţionarea cu abur     Din ecuaţia generală a schimbătoarelor s‐a dedus:               Φ = 1 ‐ e‐                            (3.  baterii  electrice  şi  baterii  de  încălzire  funcţionând  cu  gaze  arse.Cap.  care  dă  coeficientul  de  eficacitate  pentru  6  tipuri  de  baterii  cu  un  rând  de  ţevi.   U ‐ coeficientul global de transfer termic [W/m²•K].   θm ‐ temperatura medie a agentului primar [°C].  3.   Funcţionarea cu apă caldă în cazul bateriilor funcţionând cu apă caldă se pot construi  diagrame  identice  cu  cele  trasate  pentru  bateriile  funcţionând  cu  abur.7.  care intră în componenţa agregatelor de ventilare şi climatizare precum şi a aerotermelor.15.6)      în care:  a ‐ suprafaţa exterioară specifică de încălzire raportată la secţiunea frontală [m²/m²].7.  După agentul primar. I.  alegerea  se  face  din  catalogul  producătorului.      Se  poate  reprezenta  grafic  evoluţia  caracteristicilor  unor  baterii  de  încălzire  la  temperatură  şi  debit  variabile. apă caldă  sau  fierbinte.1 Baterii pentru încălzirea aerului      Bateriile pentru încălzirea aerului sunt schimbătoare de căldură apă‐aer sau aer‐aer.5)    în care:  θ2’’ ‐ temperatura de intrare a aerului în baterie [°C].      IV. purtător de căldură se clasifică în baterii de încălzire cu abur.   v ‐ viteza aerului [m/s]. apă caldă sau fierbinte.   71    .6 Alegerea unei baterii de încălzire     Pentru  baterii  de  încălzire  de  puteri  relativ  mici.  Pentru  baterii  de  puteri  mari.  este  necesar  ca  fabricantul  să  verifice  parametrii ceruţi.  În  practică  se  utilizează  un  tip  de  nomogramă  având  în  abscisă viteza aerului şi în ordonată coeficientul de eficacitate:     Φ =                 (3.   p ‐ densitatea aerului [kg/m³].  presupunere admisă pentru majoritatea bateriilor de încălzire.

   Fig.16  prezintă  curbele  caracteristice  pentru  o  baterie  de  tip  III  cu  1  până  la  6  rânduri de ţevi. 3. alimentarea cu agent termic (apă) se face de  aşa manieră ca funcţionarea să fie mixtă. adică în curent încrucişat şi în contracurent.  Fig.  3.16.15. Curbe caracteristice pentru baterii de încălzire cu abur cu 1 rând de ţevi  Fig.În cazul bateriilor cu mai multe rânduri. Curbele caracteristice ale unei baterii de încălzire cu abur cu mai multe rânduri  72    . ceea  ce are ca efect creşterea coeficientului de eficacitate. 3.

8    Tabelul 3.    Sarcina  termica  de  calcul  pentru  care  se  dimensioneaza  bateriile  de  incalzire  se  stabileste pe baza diferentei de temperatura sau de entalpie a aerului la intrare si iesire din  baterie si luand tn considerare temperatura medie de calcul a agentului de incalzire.8. Dat fiind ecarturile de temperatură mai mici decât în cazul încălzirii şi pentru a  obţine  efectul  de  răcire  dorit  este  necesară  cuplarea  bateriilor  de  răcire  sau  folosirea  tipurilor cu un număr mai mare de rânduri de ţevi.  In  varianta  utilizarii  altor  tipuri  de  cazane.3.2.5 m/s. Baterii pentru răcirea aerului    Din punct de vedere constructiv.    Se recomanda ca distanta dintre aripioare sa fie de minim 2.    In cazul in care conducta de retur a unei baterii de incalzire este racordata la circuitul  de condensare al unui cazan in condensate. bateria trebuie dimensionata pentru un regim  de  temperatura  a  apei  de  60/40°C. bateriile pentru răcirea aerului sunt identice cu cele  de încălzire.    Viteza frontala de trecere a aerului in bateria de incalzire/racire trebuie sa se situeze  in intervalul 2‐3.  bateria  de  incalzire  va  fi  dimensionata  pentru  un  regimul  nominal  de  temperatura  al  cazanelor  (de  obicei 80/60°C sau 90/70°C). : Valori recomandate pentru pierderea de sarcina in bateriile de  incalzire/racire   (din SR EN 13779:2007)  Component  Baterie de încălzire  Baterie de răcire  Pierdere   de   sarcina  scăzuta (Pa)  40  (100) 60  Pierdere   de   sarcina  medie (Pa)  80 (140)100  Pierdere   de   sarcina  ridicata (Pa)  120  (180)140  73    .I.  şi  necesitatea  ca  pompele  de  circulaţie  să  aibă  presiuni mai mari.  Circulaţia  apei  este  în  contracurent  şi  vitezele  de  circulaţie  sunt  mai  mari  (peste  1  m/s)  decât  în  cazul  încălzirii.    Nu se recomanda baterii de racire cu vaporizare directa decat daca se poate realiza  variatia debitului de agent frigorific.  Recomandari pentru dimensionarea si alegerea bateriilor incalzire/racire      Sarcina  termica  de  calcul  pentru  care  se  dimensioneaza  bateriile  de  racire  se  stabileste pe baza diferentei de entalpie a aerului la intrare si iesire din baterie si luand in  considerare temperatura medie de calcul a agentului de racire.  de  unde.  Caderea de presiune pe partea de aer a bateriilor de incalzire/racire trebuie limitata  pe cat posibil in acest sens se recomanda valorile din tabelul  3.0  mm  in  cazul  celorlalte  tipuri  de  baterii  de  incalzire/racire.5 mm in cazul bateriilor  de  racire  cu  dezumidificare  si  de  minim  2.7.

. ca şi condensul rezultat din separatorul de picături este adusă în bazinul 8 prin racordul de intrare 7.în echicurent.camere orizontale. b . apă răcită sau apă recirculată.17. Aerul intră prin racordul 1 în separatorul de intrare 2.camere verticale. iar evacuarea se face pe la partea superioară.cu o treaptă. . de aici aerul este trecut în camera de pulverizare propriu-zisă 4 unde aerul este stropit cu apă prin intermediul registrului de pulverizare 3. Apa folosită.18 În acest caz intrarea aerului se face pe la partea inferioară a camerei de pulverizare 9 . 8 Camere de tratare cu apa Camerele de tratare cu apa sau camerele de pulverizare sunt schimbătoare de căldură care servesc pentru tratarea aerului prin trecerea acestuia printr-o ploaie de apă.3. Camerele de pulverizare se pot clasifica astfel: după direcţia de mișcare a aerului. Atât pe intrare cât şi pe ieşire sunt prevăzute separatoare de picături 10 şi 6. I. 3.racordul 1. Funcţie de starea finală dorită a aerului şi funcţie de condiţiile locale (de sursa disponibilă).combinate. 3. 3.).cu două trepte. se poate folosi pentru răcire apă din surse subterane.secţiune transversal Cameră de orizontală: a - Schema de principiu a unei astfel de camere este redată în fig. . . Aerul trece apoi în separatorul de picături 5 şi este evacuat prin racordul 6. Fig. pulverizare vedere din fata.3. mirosuri etc.8. I. 74 . fum. după direcţia de mișcare a apei pulverizate fata de aer. În secţiunea prezentată în fig. după numărul de trepte: .17 b se observă că pulverizarea apei se face pe toată secţiunea de trecere a camerei. . 3. Concomitent cu schimbarea stării aerului se obţine şi purificarea lui prin preluarea de către apă a unora dintre impuritățile ce le conţine (praf. practic chiar deasupra pânzei de apă din bazinul 3.în contracurent.1 Camere de pulverizare orizontale Schema de principiu de realizare a unei camere de pulverizare orizontale cu o singură treaptă este prezentată în fig.Cap. racordul 7. . pentru golirea bazinului cu apă este prevăzut racordul 9.17.

De asemenea se obişnuieşte adesea să se folosească camere de pulverizare cu două trepte.19 Cameră de pulverizare cu două trepte (notate cu I şi II) 75 . Fig. care depinde de tipul constructiv.pulverizatoare de şoc. Camerele de pulverizare verticale se pot construi şi cu umplutură din corpuri ceramice sau metalice. Completarea cu apă se face prin racordul de alimentare 2. prin intermediul conductei 5. acestea au avantajul că se poate obţine o răcire mai accentuată a aerului la un acelaşi consum de apă rece. Un element important în structura unei camere de pulverizare îl constituie dispozitivele de pulverizare a apei. 3. circulaţia apei şi a aerului având loc în echicurent sau în contracurent. pentru a se mări astfel suprafața de contact dintre aer şi apă.Registrul de pulverizare a apei 8 își preia apa necesară din bazinul 3 cu ajutorul pompei 4.18 Cameră de pulverizare vertical Alegerea pulverizatoarelor se face funcţie de fineţea cerută pulverizării. După modul în care se realizează pulverizarea apei. la care pulverizarea efectivă a apei se realizează prin lovirea de un obstacol a jetului compact de apă ce iese din ajutaj. .pulverizatoare centrifuge. acestea se pot clasifica în două grupe mari şi anume: . Camerele de pulverizare se construiesc cu unul sau cu mai multe registre de pulverizare. Fig. 3. la care apei i se imprimă o mişcare de rotaţie prin trecerea apei prin canale speciale sau prin introducerea apei tangenţial la corpul pulverizatorului. de diametrul orificiului de ieşire şi de presiunea apei.

Se prezintă calculul termic pentru regimul de pulverizare politropică şi umidificare adiabatică deoarece sunt în funcţiune multe agregate de tratare care utilizează aceste tipuri de procese. procesul fiind realizat de tot mai mulţi producători de aparatură de climatizare cu baterii de răcire. Apa folosită în treapta a doua este recuperată din bazinul de colectare 8 al acestei trepte şi trimisă cu pompa 10 în registrele de pulverizare ale primei trepte. în prezent.În procesul de răcire cu uscare. Există multe metode de alegere a camerelor de pulverizare.2. 76 . Utilizarea camerelor de pulverizare pentru procese de răcire cu uscare este. 3.proces real . 2 . 3. Metoda germană de dimensionare Rasch .proces ideal. I.Wittorf se utilizează pentru camere de pulverizare cu o lungime l = 2 m.5 m/s şi presiunea apei înaintea duzelor de pulverizare p = 2 bar. iar metodologia de calcul sau alegere a acestora este specifică fiecărui producător în parte. Camerele de pulverizare sunt folosite. în ultima perioadă de timp. 3.3. Alimentarea cu apă şi completarea pierderilor se face cu ajutorul pompei 11. 8 .În fig. metodele de dimensionare fiind specifice fiecărui proces în parte. Metoda redă mai fidel procesele reale care au loc în camerele de tratare.Wittorf): 1 . evoluţia aerului fiind prezentată în fig. mult mai redusă deoarece acest proces este mai greu controlabil şi reglarea lui este mai dificilă. Evoluţia aerului în procesul de răcire cu uscare şi de umidificare adiabatică (metoda Rasch . Fiecare metodă se bazează pe camere de pulverizare testate în anumite condiţii. aerul evoluează pe curba AC. pentru procese de umidificare adiabatică. fiecare treaptă având câte două registre de pulverizare (respectiv 3 şi 5).20 Fig.20 .19 este prezentată schema unei camere de pulverizare cu două trepte (notate cu I şi II). viteza aerului în camera de tratare v = 2. Calculul termic de alegere a camerelor de pulverizare Camerele de pulverizare pot fi utilizate pentru procese de răcire cu uscare sau/şi pentru procese de umidificare adiabatică.

apoi punctul C1. iar cu această valoare şi cu temperaturile θB. Pentru coeficientul de pulverizare m.( T/ Ta) • (θA . k = constantă a camerei de pulverizare. h = constant.La procesul de umidificare adiabatică (evoluţia AD) modificarea stării aerului se produce în lungul dreptei de entalpie constantă.9) Cu ajutorul acesteia se determină punctul B.θfinal aer = (θA .. (θB .0.. *kg apă/kg aer tratat+.21 Fig.. Calculul parametrilor finali ai aerului se face pe baza relaţiei: T/ Ta = 1 . . la intersecţia entalpiei hB cu curba de saturaţie φ = 1. θB = θA .3).( T/ Ta) • (θB . (θB . pentru procesele de umidificare adiabatică. mai întâi. 3.Modificarea stării aerului se produce.θC) în procesul BC1. (θA . o valoare T/ Ta pentru procesul AB (folosind domeniul cuprins între 0.θC1) în procesul BC1 şi (θA . din fig.3.5) şi cu ajutorul acestei mărimi se determină valoarea temperaturii finale a aerului θB . Ta = θiniţial aer .7 din nomograma fig. se determină raportul T/ Ta corespunzător procesului adiabatic BC (folosind domeniul k = 2.θC1) *°C+ 77 (3.θD) în procesul AD1 .21 alegere a raportului T/ Ta Nomograma de Pentru determinarea parametrilor aerului şi apei se procedează în felul următor: se alege un coeficient de pulverizare m şi se determină pentru acesta.7.3.4..θD1) în procesul AB1 . pe direcţia care rezultă din unirea punctului de stare a aerului A cu temperatura iniţială a apei B1 şi apoi pe direcţia entalpiei care trece prin punctul corespunzător temperaturii finale a aerului în procesul politropic B.21 . pentru procesele de răcire cu uscare şi k = 2. k = 0..5. ales.e-mk (3. la o temperatură a apei de pulverizare ce se determină la intersecţia curbei de saturaţie φ = 1 cu entalpia stării iniţiale a aerului A.5 şi 0.8) în care: T = θiniţial aer . şi (θA . θC1 se determină temperatura θC.. m = coeficient de pulverizare.θapă în procesul ideal.θB1) *°C+ (3.5.θB) în procesul AB1 . 3.10) . θC = θB .θD1) în procesul AD1 . Relaţia este nomografiată în fig.

Utilizând aceeaşi nomogramă (k în domeniul 2. se determină cu nomograma din fig. 4.20) .. Ga = M • m. . Pentru procesul politropic. θB2 .9. Se cere să se determine parametrii finali ai apei şi ai aerului în procesul politropic de răcire şi uscare utilizând metoda Rasch .9 • 4.5.debitul de aer [kg/s].12) (3.2 kJ/kg cu φ = 1 se determină C1. cu θC1 = 18 °C.0. atât vara cât şi iarna. temperatura apei este egală cu temperatura după termometrul umed al punctului A.9 • (θB . θB2 se determină cu relaţia 3. φA = 60%.D1. ca = 4. Temperatura finală a apei se determină cu relaţia: θB2 = θB1 + ( haer / m • ca) *°C+ (3.θC1)= 18.7) T/ Ta = 0.Se uneşte punctul A cu punctul B1.θB1) = 21.Witorf.11) În ipoteza că procesul de umidificare adiabatică are loc în camera de pulverizare.0.0. iar temperatura finală a aerului θD. se determină cu o relaţie similară relaţiei 3. de stare A cu parametrii θA = 28°C.3) se determină T/ Ta = 0. haer = hA .12: θB2 = 8 + (64.Încălzirea apei de pulverizare se va determina cu relaţia: M • haer = Ga • ca • Tapă în care: M. este răcit şi uscat cu ajutorul apei având: θai = θB1 = 8 °C. cu k în domeniul 0. Tapă = θB2 .4 °C.4 • (θA . aflat la intersecţia lui θB1 cu φ = 1.10 adaptată procesului A .2 °C. rezultând: θB = θA .La intersecţia dreptei hB = 51.. (fig.hB .186 kJ/kg • K. Temperatura finala a apei.4 .186 = 12. Rezolvare ..61. Exemplul de calcul 1 Un debit de aer: M = 8000 kg/h.3.9 kg apă/kg aer.2)/ 0.sunt temperaturile finală şi iniţială ale apei.51. 78 . căldura specifică a apei.Se alege un coeficient de pulverizare m = 0.. rezultă: θC = θB .3 °C. *kg/s+.θB1 unde: θB1 .8 .

. 4 ‐ furtun condensat. cu debite de abur de 1. fără urme de rugină.70 kW.22   Fig.  sistemul  cu  abur  este  mai  dezavantajos.      I.  aburul  se  produce  în  generatoare  speciale  prevăzute  cu  electrozi  sau cu termoplonjoare.   80    .  asigurând  conductivitatea  electrică  între  electrozi..3.2 kg/h.   Din punct de vedere igienic.  fie  în  tubulatura  de  ventilare.3. Generator de abur CONDAIR ‐ Elveţia ‐  schemă de principiu  1 ‐ abur.  Din  punct  de  vedere  al  consumului  de  energie. curate.  Prin  evaporare. este mai bun procedeul cu abur decât cel cu camere de  pulverizare.   Pentru încăperi civile.  Un exemplu de aparat este arătat în fig. 7 ‐ ventil magnetic. 8 ‐ evacuare. calităţile aburului sunt diferite.   Există două categorii de aparate: mici.  Apa  folosită  este  cea  de  la  reţea. 2 ‐ rezervor de umplere. 3. În funcţie de destinaţia încăperii.  cu  consumuri  de  energie  electrică de 3. aburul trebuie să fie saturat uscat.22 . fiind mai scump.  miros.  din  când  în  când. la canalizare şi la reţeaua electrică. fie în încăperi.  Aparatul trebuie racordat la reţeaua de apă rece.  cu  debite  de  4. racordate la  reţeaua  monofazică...  şi  aparate  mari. 3 ‐ apă rece.  5 ‐ furtun abur..  ulei..  sărurile  din  apă  se  depun  la  partea  inferioară  a  cilindrului  fiind  necesară  curăţirea. 6 ‐ electrozi.    Aburul  este produs  într‐un  cilindru cu  ajutorul unor  electrozi.9  Tratarea cu abur  În  cazul  folosirii  acestor  aparate  se  introduce  direct  abur.  În  acest  caz.90  kg/h.

   Accesul  mai  departe  este  permis  de  un  dispozitiv  de  reglare  acţionat  electric  sau  pneumatic care asigură intrarea aburului în distribuitor.3.  împiedicând  condensarea  aburului  în  distribuitor. caz în care. după care curge  printr‐o  manta  ce  înconjoară  distribuitorul.23  Aburul este obligat să treacă.3. mai întâi.)  aburul  nu  trebuie să întrunească proprietăţi (calităţi) deosebite.Reglarea  debitului  de  abur  se  face  cu  ajutorul  higrostatelor  într‐o  treaptă. printr‐un filtru de impurităţi.  Fig.23 Aparat de umidificare cu abur pentru montare in canal de aer  81    . şi pătrunde în camera de uscare unde se separă condensatul format până aici. Distribuitorul se poate monta liber  în încăpere sau în tubulatura de ventilare. el poate fi preluat şi dintr‐ o reţea de abur tehnologic (în cazul în care există).  Pentru  anumite  categorii  de  clădiri  industriale  (mobilă.  zootehnie  etc.   Un exemplu de aparat care se racordează la o reţea de abur este arătat în fig.  în  două  trepte sau continuu.

    I.I.3. cu tuburi termice şi cu fluid intermediar.    Aerul evacuat poate contine impuritati si de aceea trebui să fie filtrat înainte de intrarea in   turnuri.3.  În  această  categorie  sunt  incluse  recuperatoarele  cu plăci. Toate sistemele pot realiza importante economii de energie  dar  necesită  cheltuieli  de  investiţii  şi  de  întreţinere  astfel  că  trebuie  efectuat  un  calcul  de  optimizare înaintea adoptării unui sistem sau a altuia.  ‐  recuperative  care  utilizează  pentru  transferul  de  căldură  o  suprafaţă  de  schimb.  intră  în  contact  direct cu ambele fluxuri de aer.  Din  această  categorie  fac  parte  recuperatoarele rotative cu regenerare.10 Recuperatoare de energie   I.   Circulatia fluidul intermediar se face cu ajutorul  pompelor pe traseul principal cat si  pe cel secundar.  latentă  sau  amândouă.2.  pentru  recuperarea  energiei  se  utilizează recuperatoare de căldură.   ‐ cu pompă de căldură care utilizează un agent frigorific pentru transmiterea căldurii  de la o sursă cu potenţial redus.10.   Pentru ca un recuperator de căldură să poată fi utilizat în instalaţiile de ventilare şi  climatizare  el  trebuie  să  îndeplinească  următoarele  condiţii:  să  aibă  eficienţă  ridicată.10.1.  apa  de  răcire  a  unor  utilaje  etc. Probleme generale    Instalaţiile  de  ventilare  si  climatizare  necesită  importante  cantităţi  de  energie  termică  sau  frigorifică  pentru  tratarea  aerului.  În  multe  situaţii  există  însă  şi  alte  surse  de  căldură  care  pot  fi  recuperate  (gaze  de  ardere.  etanşeitate  sporită.  de  aceea. 3. din cauza calităţii aerului ce trebuie recirculat. Tipuri constructive de recuperatoare de căldură    Recuperatoare rotative    Recuperatoare cu plăci       Recuperatoare cu tuburi termice     Recuperatoare cu fluid intermediar  in circuit inchis    Recuperatoare de caldura cu fluid intermediar in circuit deschis   În acest sistem de recuperare  aer‐lichid.  respectiv  evacuare.  rezistenţă de coroziune şi întreţinere uşoară.3. ori de câte ori este posibil.    Temperatura aerului  poate varia in limitele ‐40 ° C si  + 46 ° C  .  care  minimizează  82  .  transmiţând  numai  căldură  perceptibilă.  Particulele  umezite  trebuiesc  filtrate  din  soluţia  absorbantă.)  şi. Cea mai simplă  şi  eficientă  metodă  de  recuperare  este  recircularea  aerului  care  nu  este  însă  acceptată  în  toate situaţiile.  Pentru recuperarea căldurii se utilizează următoarele sisteme:  ‐  regenerative  care  utilizează  un  material  acumulator  de  căldură  ce  poate  stoca  în  masa  lui  căldura  perceptibilă.  O  parte  din  această  energie  este  eliminată  odată cu aerul evacuat şi.24).  sensibilitate  acceptabilă  la  îngheţ.  pierderi  de  sarcină  moderate.  fluidul intermediar   circulă între  doua  schimbatoare  de  caldura  (turnuri)  introducere  . ea trebuie recuperată. transportând  vaporii de apă şi caldura   între debitul de aer  evacut si cel introdus (Fig. lichid‐aer.

  care  constau  într‐un  evaporator.  un  condensator.aflat  atât  în  stare  lichidă. Incalzirea lichidului absorbant introdus în fluxul de alimentare cu aer al  turnului    contactor  ridică  temperatura  de  descărcare  şi  umiditatea  aerului  de  alimentare  evacuat. In zonele mai reci. prevenind diluarea excesivă. presiunea dintr‐un termosifon este reglementată de temperatura lichidului  la  interfaţa lichid / vapori.25) şi un tip baterie (fig.  permitând  sistemului să furnizeze aer la o umiditate şi temperatură fixă.  Sunt  folosite  două  tipuri  de  termosifoane: cu tub sigilat ermetic  (fig.Un  termosifon  este  un  sistem  ermetic  ce  conţine  un  lichid de lucru bifazic în două etape.  iar  conductele  de  evacuare  şi  de  alimentare  sunt  adiacente  pentru  cealaltă  (această  dispunere  este  similară  celei dintr‐un sistem de conducte de încălzire).    In  functionare  pot  aparea  contaminari  cu  halogeni  si  de  aceea  se  impun  verificari  periodice.24 Turnuri cu lichid absorbant    Testele  au  arătat  că  masa  de  contact    poate  elimina    până  la  94%  din  bacteriile  continute  in  aerul  introdus  reprezentand  o  necesitate  in  aplicatiile  de  climatizare  din  domeniul spitalicesc. colaborat cu adăugarea automată de apă.contaminarea  încrucişată  între  particule.  şi  un  fluid  intermediar.  bateriile  de  evaporare  și  condensare  sunt  instalate  independent  în  tubulatura  de  aer  şi  sunt  interconectate  prin  conductele  de  transport  a  fluidului  de  lucru  (această  configuraţie  este  similară  cu  cea  a  conductelor  din  recuperatoarele  cu  fluid  intermediar). o soluţie a unei sari de halogen‐ ex .26).   În  termosifoanele  tip  baterie. evaporatorul şi condensatorul se află de obicei la  capetele  opuse  ale  unui  set  de  tuburi  termosifon  drepte.   În termosifonul de tip tub sigilat. pierderile de umiditate din fluxul de evacuare pot dilua excesiv   soluţia adsorbantă.  cât  si  de  vapori.  poate  menţine  concentraţia  soluţiei  adsorbante    pe  timp  de  vreme  rece. 3. 3.   83  .  diferenţa  de  presiune  a  vaporilor  rezultată  provoacă transferul vaporilor de la zonele calde la cele reci.     Recuperatoare  de căldură  tip termosifon     Schimbătoare  de  căldură  termosifon  bifazice  sunt  sisteme  ermetice.  individuale. o solutie de clorura de litiu   conţin   aditivi cu efect antibacterian.)   EXHAUST A Fig. Este posibil să apară contaminarea încrucişată a particulelor gazoase.  Fluidul  intermediar  poate  fi  format  din  soluţii  sorbente (de obicei. Deoarece o parte din sistem conţine vapori şi o parte  conţine lichid.  conducte  de  interconectare.   Dacă  mediul  ambient  cauzează  o  diferenţă  de  temperatură  între  zonele  în  care  interfeţele  de  lichid  şi  vapori  sunt  prezente. Acest lucru.3.

 B‐ bucla bidirectionala    În  sistemele  termosifon.25 şi 3.  termosifoanele  pot  fi  concepute  să  transfere  căldura  în  ambele  direcţii  în  mod  egal  (bidirectional).26– Schimbatoare de caldura tip termosifon cu lichid intermediar –  A‐ bucla unidirectionala. într‐o singură direcţie (unidirecţional).3.   84  . B‐ bidirectional                                Fig  3.  Ca  rezultat.Fluxul este susținut prin prin procesul de condensare în zonele mai reci şi de procesul  de  evaporare  în  zonele  mai  calde.  Condensatorul  şi  vaporizatorul  trebuie  să  fie  orientate  astfel încât condensul să poată reveni la evaporator prin gravitaţie (Figurile 3.                                         Fig. sau în ambele direcţii în mod inegal.  diferenta  de  temperatură  si  forta  de  gravitatie  sunt  necesare  pentru  ca  fluidul  de  lucru  să  circule  între  evaporator  si  condensator.25  – Schimbatoare de caldura tip termosifon ermetic    A‐ unidirectional .26).

27 se   prezintă performanţele recuperatoarelor tip termosifon bifazice. pe când tuburile  termice evapora lichidul   dintr‐o interfaţă extinsă.9 Compararea principalelor tipuri de recuperatoare de caldura aer‐aer  Eficianta %  Cu placi tip  membrana Rotativ  energie  Rotativ  caldura  Cu fluid  Termosifon intermediar  intermediar  adsorbant  Cu fluid    Cu placi fixe  Tub termic 85  . sunt comparate si prezentate  principalele tipuri  de recuperatoare de  caldura aer –aer    Tab. iar bateriile trebuie să fie adecvate pentru evaporare şi de condensare.   Cu toate acestea. prin urmare se bazează doar pe gravitație pentru a  retrimite condensul spre  evaporator.                          Fig.      Schimbatoarele de caldura termosifon bifazice sunt utilizate pentru încălzirea apei cu  energie solară   şi pentru îmbunătăţirea performanţelor sistemelor de aer condiţionat deja  existente     Performantele recuperatoarelor tip termosifon bifazice pot fi folosite pentru a reduce  dimensiunile noilor sisteme de climatizare şi a reduce astfel costurile totale de proiect.              Tuburile termosifon diferă de alte sisteme de recuperare cu fluid intermediar  prin  faptul că acestea nu necesită pompe şi.3.  In tabelelul 3. configuraţia geometrică trebuie să fie astfel realizată încât  fluidul de lucru  în stare lichidă să fie mereu prezent în secţiunea evaporatorului  schimbătorului de căldură. cel puţin la început. 3. prin urmare.27– Performanţe tipice ale termosifonului bifazic  In  fig.3 Compararea sistemelor de recuperare a energiei aer‐aer     Este dificil de comparat diferitele tipuri de sisteme de recuperare de energie aer‐aer  pe baza performanţelor generale. în timp ce tuburile termice  utilizează forţele  capilare şi   • ele depind.3. nici o sursă externă de alimentare cu  energie electrica. pe fierberea nucleată.9. permanentă lichid‐vapori. tuburile termosifon sunt  diferite în două moduri:   • nu au filtru de condens şi.    Tuburile termosifon nu necesită pompă pentru a pune în circulație fluidul de lucru.3.10.       I.  Ele pot fi comparate pe baza unor parametri certificati : eficienţa  sau  pierderile de  aer.Deşi similare ca design şi mod de functionare cu tuburile termice .

06  0.  Ventilatorul  Scădere  situat în  redusă a  zone  presiunii.5  ‐   10  0.  Întreținerea  Dimensiuni  și  mari pentru    performanțel debite mari.2  150  ‐ 500  150  ‐   500  150  ‐  500  170  ‐  300  0 ‐1  0.  biologică  Ventilatorul  pentru fluxul  situat în zone  de  neesențiale  alimentare.    cât și de  evacuare  Eficiența  poate fi  limitată de  scăderea de  presiune și de  costuri  Număr redus  de furnizori    Număr redus  de furnizori  Întreținerea  și  performan‐ țele  necunos‐ cute  Limitări  Număr redus  de furnizori.5  ‐  5  100  ‐300  0.  m/s  Scăderea de  presiune.0  ‐45  ‐ 500  0  1.5  ‐   10  1  ‐   1.97 ‐   1. Pa  EATR.  Scădere  redusă a  presiunii.99  ‐   1.  Scădere  redusă a  presiunii.0  ‐40  ‐  40  0  1. °C  Contracurent  Contracurent Contracurent Contracurent Curent  Echicurent  Curent  Echicurent Echicurent  incrucisat  incrucisat  ≥25  ≥25  25 ‐ 35 000  25 ‐ 35 000 ≥50  —  Contracurent Echicurent  —  ≥50  ≥50  —  50 ‐80  —  —  1 – 5  100   ‐  1000  0 ‐ 5  50 ‐75  50  ‐  72  50  ‐ 73  1  ‐   3  100  ‐500  0 – 5  50  ‐  85  50  ‐  85  50  ‐   85  2.  Dimensiuni  maxime  compacte.5  ‐   3  40 – 60  —  —  2  ‐  4  40  ‐  60  —  —  1.* %  Eficacitatea  totală.2  ‐55  ‐ 800  Doar  schimbător   Schimbător  și carcasă  Schimbător  și  ventilatoare   Sistem  complet  45 – 65  —  —  2  ‐  4  55  ‐ 65  —  —  1.  Ușor de  curățat  Fără părți  mobile.99  ‐  1.  compacte.* %  Viteza frontală.  Număr  curățare  redus de  furnizori    Debitul  evacuat   poate fi  separat de  cel de  introdus  Ventilatorul  situat în  zone  neesențiale    Transfer  Fără părți  latent de la  mobile. %  OACF  Plaja de  temperatură.5 ‐  2.  neesențiale Ușor de  Diferențial  curățat  de presiune  de până la  15kPa  Eficiența  poate fi  limitată de  Unele EATR  scăderea de  presiune și  fără  dispozitiv de  de costuri.  fluxuri  Debitul  îndepărtate  evacuat   Curățare  poate fi  eficientă  separat de cel  micro‐ de introdus.  Pierderi de  aer reduse. Fără părți  mobile. %  Eficacitatea tipică  latentă .0  ‐40  ‐  46  0.1  ‐55  ‐  800  Doar  schimbător   Schimbător și  carcasă  Schimbător și  ventilatoare   Sistem complet Transfer de  masă sau  umiditate.  Disponibil  pentru toate  tipurile de  sisteme de  ventilație  Aerul de  admisie  poate  necesita răcire  sau încălzire  suplimentare  Unele EATR fără  dispozitiv de  curățare  50  ‐  85  0  —  2  ‐  5  100  ‐  300 0.Circulatia  aerului  Gama de mărime  a  echipamentului.97  ‐1.  e pe termen  lung  necunoscute  Prognoza  eficienței  necesită  modele de  simulare  precise  86  .  l/s  Eficacitatea tipică  a sensibilității   (ms = me).06  ‐60  ‐  800  ‐10  ‐ 50  Doar  schimbător   Schimbător   și carcasă  Schimbător și  ventilatoare  exterioare  Sistem  complet  Doar  schimbător  Schimbător și  Modalitate tipică  carcasă  de achiziționare  Schimbător și  ventilatoare  Sistem  complet  Doar  circuitul  spiralat  Sistem  complet  Doar  schimbător    Sistem  Schimbător   complet  și carcasă    Avantaje  Fără părți  mobile. cu  Dimensiuni  excepția  maxime  înclinării.  Scădere  redusă a  presiunii.01  ‐40  ‐   40  Doar  schimbător   Schimbător  și carcasă  Schimbător  și  ventilatoare   Sistem  complet  0  1.

28. 3. [°C ]  ms =debit de aer uscat introdus.13a)  Cmin (t3 − t1 ) q s.28   Datele principale ale unui recuperator    unde qsmax reprezintă cantitatea de  căldură sensibilă maxima dată de relatia   q = C min (t 3 − t1 )                                       (3.10. kJ/[kg‐K]  87  .max                                                               (3. kJ/[kg‐K]   cpe = căldură specifică a aerului umed evacuat la presiune constantă.4 Baze de calcul    Agregate de tratare cu recuperatoare de caldura (HRV)    Eficienţa sensibilă εs a unui agregat de tratare cu recuperator de caldura cu placi (HRV)   –fig .Bypass  Metode de  Bypass clapete  clapete si  control   (HRC)  si tubulatura  tubulatura  Bypas  Bypas clapete și   clapete și   control al  control al  vitezei  vitezei  recupera‐torului recupera‐ torului  Unghi de  înclinare de  până la 10%  din  indicele  de încălzire  maximă  Valvă de  control sau  Valvă de  reglajul  Valvă de  bypass sau   debitului  control  reglajul  pentru toată  pompei   debitului   gama  pentru  pompei  întreaga  gamă      I.max Cmin (t 3 − t1 )   unde qs este cantitatea de căldură sensibilă dată de relatia                                                      qs =  εs q s .3. 3.28 este dată de formula    m c (t − t ) m c (t − t ) q                                  εs = s =   s ps 2 1 = s pe 3 4                                             (3. [kg/s]  me =debit de aer uscat evacuat.13c)                                                                s .13b)          Fig. max Unde    εs = eficienţa sensibilă  t1 = temperatura termometrului uscat in punctele indicate  în figura 3. [kg/s]  Cmin = minimul cpsms şi cpeme   cps = căldură specifică a aerului umed introdus la presiune constantă.

 t3.15)  Schimbătorii de căldură sensibilă (HRV) pot fi realmente folosiţi în toate cazurile.[ m3/s]  ρs = densitatea aerului uscat introdus. nu apare condensare sau îngheţare sau este neglijabil. [m3/s]  Qe = debitul de volum al aerului evacuat.  Aceste  ecuaţii  se  aplică  chiar  şi  pe  timpul  iernii  dacă  nu  există  condensare  în    recuperatoarelor  de  caldura  (HRV)  Schimbul  de  energie  termică  sensibilă  qs  in  recuperatoarelor  de  caldura  (HRV)  poate  fi  estimat din     q s = 60m e c pe (t 4 ‐t 3 )= Q e p e c pe (t 4 ‐t 3 )                (3.15).14a)          me c pe   şi condiţia aerului evacuat la ieşire este                                               t 4 = t 3 + ε s   Ecuaţiile  (3.13)  la  (3.14c)   q s = 60 m s c ps (t 2 ‐t 1 ) = Q s p s c ps (t 2 ‐t 1 )   q s =  ε s m min c p (t 1 ‐t 3 )                       (3.14). Aceste presupuneri  sunt  în  general  aproape  adevărate  pentru  aplicaţiile  comerciale  ale      recuperatoarelor  de  caldura (HRV)  A  se  reţine  faptul  că    recuperatoarelor  de  caldura  (HRV)  permit  doar  schimbul  de  energie  termică  sensibilă  asociat  cu  schimbul  termic  datorită  diferenţei  de  temperatură  dintre  curenţii  de  aer  sau  dintre  un  curent  de  aer  şi  o  suprafaţă  solidă.(3.13).17)  presupun  condiţii  de  operare  în  stare  staţionară.14)  88  . în special  pentru bazinele de înot. aceşti termeni pot fi omişi din Ecuaţiile de la   (3. [kg/ m3]  ρe = densitatea aerului uscat evacuat.t4 =  temperaturile de intrare şi ieşire ale aerului introdus şi respectiv ale aerului  evacuat  mmin = minimul dintre ms şi me     Deoarece cps şi cpe sunt aproape egali.  nu  există  transfer  termic  sau  de  umiditate  între  schimbătorul  termic  şi  mediul  înconjurător.14e)      Unde   Qs = debitul de volum al aerului introdus. t2.16).13)–(3.  (3.  nu  există  pierderi  transversale  şi  nici  câştiguri  energetice  de  la  motoare.  şi  (3.14b)   me c pe                        (3.   Mai mult.  Presupunându‐se  că  nu  există  condensare  de  vapori  de  apă  în  recuperatorului  de  caldura (HRV) condiţia aerului introdus la ieşire este   C                                            t 2 = t 1 ‐ ε s min (t1 − t 3 )        (3. camerele de vopsit şi aplicaţii de reîncălzire.  (3.  ventilatoare sau dispozitive de control a gheţii.14d)   C min (t1 − t 3 )                                           (3.[ kg/ m3]  t1. Ecuaţiile (3.

   umiditate la ieşire a  aerului introdus este  mw.max = m min h fg (w 1 ‐w 3 )                                   (3.15 e)  (3. x3.28  ms = debitul masei de aer uscat introdus.28.15b)  Deoarece entalpia vaporizării din Ecuaţia (3.15c)  unde  εL = eficienţa latentă  hfg = entalpia vaporizării. Ecuaţia (3.min w 2 = w 1 ‐ ε L (w 1 ‐w 3 )                (3. kg/s   mmin = minimum lui ms şi me               (3.3. şi mw reprezintă viteza de transfer de drept a umidităţii dată de   m w = ε m m w.16a)  ms şi raportul de umiditate la ieşire a aerului evacuat este  89  . cea din urmă  datorită diferenţei de presiune a vaporilor de apă dintre curenţii de aer sau dintre un curent  de aer şi o suprafaţă solidă.15f)  Presupunându‐se că nu există condens de vapori de apă în ERV. kJ/kg  w =  umiditatea în punctele  indicate în Fig.max                     unde  ms max reprezintă viteza maximă de transfer a umidităţii dată de     m s .15a)  q L.max = m w.  şi x4.    Din  Fig.  presupunându‐se  că    nu  există  condens  în  ERV. x2.max mmin h fg ( w1 − w3 ) mmin h fg ( w1 − w3 ) unde qL este caldura latenta dată de  q L =  ε L q L .se aplică atât pentru ventilatoarele HRV cât şi pentru ERV cu selectarea adecvată a x1.15a) poate fi eliminată de la numărător şi  numitor.max         unde qL max este caldura maxima dată de  q L .       Agregate de tratare cu recuperare de energie (ERV)    ERV permite transferul atât a căldurii sensibile cât şi a căldurii latente. ERV sunt disponibile ca recuperatoare  rotative cu absorbţie şi  de asemenea ca recuperatoare cu disc membrană.15a) poate fi rescrisă astfel:   ε L . kg/s   me = debitul masei de aer uscat evacuat.min (w 1 ‐w 3 )                 (3.15 d)  unde :  Em reprezintă eficienţa de umiditate.max = m min h fg (w 1 ‐w 3 )              (3.3.  eficienţa  latentă  eL  a  unui ventilator cu recuperare de energie este dată de     m h ( w − w3 ) m h (w − w ) q ε L = L =  s fg 1 2 =  e fg 4            (3. egal numeric cu eficienţa latentă  EL.

(w 1 ‐w 3 )        ms Eficacitatea totală εt  a unui ERV este dată de formula  q m s (h2 − h1 ) m ( h − h4 ) ε t = t =      = e 3 qt ,max m min ( h3 − h1 ) m min ( h3 − h1 ) unde qt reprezintă căldura totala dată de relatia   q t = ε t qt ,max            

w 4 =w 3 + ε L

mw,min

 

 

 

(3.16b)  

 

 

    

(3.17a)  

 

 

   

(3.17b)   (3.17c)  

unde qt max reprezintă   căldura totala maxima , dată de relatia    q t ,max = m min (h1 − h3 )               unde  εt = eficacitatea totală  h = entalpia in punctele  indicate în Fig.4.82, [kJ/kg ]  ms = debitul masei de aer uscat introdus, [kg/s ]  me = debitul masei de aer uscat evacuat,[ kg/s ]  mmjn = minim faţă de ms şi me    Entalpia aerului introdus  la ieşire este  m h 2 = h 1 ‐ ε t min ( h1 − h3 )         ms Şi entalpia aerului evacuat la ieşire este  h 4 = h 3 + ε t
mmin (h 1 ‐h 3 )  me

 

 

 

(3.18a)  

 

 

 

 

 

 

(3.18b)  

Presupunându‐se că fluxul la starea 1 este de umiditate mai mare, recuperarea de căldură  latentă qL de la ERV poate fi estimată din         (3.19 a)   q L = m s h fg (w 1 ‐w 2 ) = Q s p s h fg (w 1 ‐w 2 )    q L  = m e h fg (w 4 ‐w 3 ) = Q e p e h fg (w 4 ‐w 3 )    q L  =  ε
L

   

   

   

(3.19 b)   (3.19 c)  

m min h fg (w 1 ‐w 3 )   

 

 

unde  hfg   = entalpia vaporizării sau căldura vaporizării vaporilor de apă, kJ/kg  w1 ,  w 2, w3, w4 = umiditatile la intrare şi ieşire      Transferul total de energie qt dintre curenţi este dat de :  q t = q s +q L = m s (h 1s ‐h 2 s ) = Q e p e (h 1s ‐h 2 s ) = m s c ps (t 1 ‐t 2 ) + m s h fg (w 1 ‐w 2 )     (3.20)     q t = q s +q L = m e (h 4e ‐h 3e )= Q e p e (h 4e ‐h 3e )= m e c pe (t 4 ‐t 3 ) + m e h fg (w 4 ‐w 3 )    (3.21a)       q t = 60 ε t m min (h 1s ‐h 3e )                                           (3.21b)        

                        unde  h1s = entalpia aerului introdus la intrare, [kJ/kg]   h3e = entalpia aerului evacuat la intrare, [kJ/kg ]  h2s = entalpia aerului introdus la ieşire,[ kJ/kg]   h4e = entalpia aerului evacuat la ieşire, [kJ/kg] 
90 

     Spre deosebire de recuperatoarele de caldura (HRV)  la care se recupereaza numai  caldura  sensibila  din  aerul  evacut  ,recuperatoarele  de  energie  (ERV)    recupereaza  energia  sensibila si latenta din aerul evacuat .  Recuperatoarele  de  energie  sunt  indicate  in  spatii  cu  degajari  de  umiditate  (scoli,birouri, sau in spatii cu aglomerari de persoane)  Energia  transferata  poate  fi  pozitiva  sau  negative  in  functie  de  sensul  scaderii  umiditatii.  Un jet de aer ce trece prin recuperatorul de energie isi poate mari caldura sensibila  de la aerul din celalalt sens,dar poate sa‐si miscoreze caldura latenta daca are loc un schimb  de masa al voporilor.  Energia  totala  recuperata  este  diferenta  dintre    energia  sensibila  (qs)  si  energia  latenta (qL) asa cum se prezinta in exemplul urmator.      Exemplu.  Se da un recuperator de energie avand :  ‐debitul de aer exterior 4,41 mc/s introdus in recuperator cu  35 C si 20 % U.R.  ‐debitul de aer evacuat  4,27 mc/ intrdodus in recuperator cu 24 C  si 50 % U.R.  Se  adopta  din  fisele  tehnice  ale  recuperatorului,  o  eficinta  a  recuperarii  caldurii  sensibile de 50% si o eficienta a recuperarii caldurii latente de 50 %.  Adoptand de asemenea caldura specifica a aerului de 1 kJ/kg K si caldura latenta de  vaporizare  de  2560  kJ/kg  ,se  cere  se  sa  determine  energia  sensibila,latenta  si  totala  recuperata din aerul evacuate.       Soluţie:      Din diagramele psihometrice se determina ceilalti parametric ai aerului  : 
 

   

Aer exterior la 35°C şi 20% U.R.:  h1= 54.2 kJ/kg      Aer interior la 24°C şi 50% U.R:  V1 = 0.8825 m3/kg   w1= 0.0071 kg/kg  de aer uscat  

       

V3 = 0.854 m3/kg      h3 = 48 kJ/kg      w3 = 0.0088 kg/kg de aer uscat  Se calculeaza debitul masic al aerulu exterior la starea 1   Qq 4.41 m3 /s = 5.0  kg/s  m1 =  =    v1 0.8825 m3 /kg În acelaşi mod, debitul masic al aerului interior la starea 3 se obtine  din  Q 4.27 m3 /s m3 =  3 =   = 5.0 kg/s  v3 0.854 m3 /kg

 

  

91 

  Temperaturile aerului exterior (t2) dupa recuperator si temperatura aerului interior   (t4) dupa recuperator pot fi obţinute din Ecuaţiile (4.33a) şi (4.33b) după cum urmează:  (5.0 kg / s)[1 kJ /(kg ⋅ K )]    t2= 35°C  – 0.5 (35°C – 24°C)= 29.5°C  (5.0 kg / s)[1 kJ /(kg ⋅ K )] (5.0 kg / s)[1 kJ /(kg ⋅ K )]   t4= 24°C +  0.5 (35°C – 24°C)= 29.5°C  (5.0 kg / s)[1 kJ /(kg ⋅ K )]     Contintul  de  umiditate  al  aerului  exterior  dupa  recuperator  w2  si  contintul  de  umiditate  al  aerului  interior  dupa  recuperator  w4    rezultă  din  ecuaţiile  (4.16a)  şi  (4.16b)  după cum urmează:     (5.0 kg / s)[1 kJ /(kg ⋅ K )] (0.0071‐0.0088) = 0.00795 kg/kg de aer uscat  w2 = 0.0071– 0.5 (5.0 kg / s)[1 kJ /(kg ⋅ K )] (5.0 kg / s)[1 kJ /(kg ⋅ K )] w4 = 0.0088 + 0.5 (0.0071‐0.0088) = 0.00795 kg/kg de aer uscat  (5.0 kg / s)[1 kJ /(kg ⋅ K )]            Căldura sensibilă recuperata din aerul evacuat  se obţine din ecuaţia (3.14c)  qs = (5.0 kg/s)[l kJ/(kg‐K)](29.5°C‐24°C) = 27.5 kW    Căldura latentă recuperata din aerul evacuat  se obţine din ecuaţia (3.13a):     qL = [(5.0 kg/s)(2560 kJ/kg)](0.00795 ‐0.0088) = ‐10.88 kW    Energia termică netă recuperata din aerul evacuat  este aşadar următoarea:   q = qs + qL = 27.5 – 10.88 = 16.62 kW     Dacă  condiţiile  aerului  din  exterior  care  intră  ar  fi  fost  de  35°C  şi  14%  rh,  atunci  energia  totala  recuperata  din  aerul  evacuat    ar  fi  fost  zero.  Entalpia  aerului    la  29.5°C  şi  0.0082  kg/kg  de  aer  uscat  este  dată  în  diagrama  psihometrica  ca  fiind  50.9  kJ/kg.  Căldura  netă recuperata din aerul evacuat rezultat din ecuaţia (3.21) este aproape de 16.62 kW.      Se verifica puterea totala recuperata folosind formula:        qt=qs  x ρs  x   (h 4  ‐ h3 ) =16.62 Kw 

92 

                                                          Fig.  Variaţia vâscozităţii în funcţie de temperatură este dată de legea Sutherland ca fiind  93  .29 Diagrama proceselor din exemplu      Puterea ventilatorului de introducere  Ps rezulta din relatia                       Ps = Qs Δps / ηf             (3. [Pa ]  Δpe = caderea de presiune la evacuare . [Pa]  ηf = eficienţa generală a ventilatorului şi motorului      Cu  toate  acestea.23)          Unde  Ps = puterea ventilatorului de introducere.22)      Puterea ventilatorului de evacuare  Pe rezulta din relatia                                Pe = Qe Δpe / ηf  (3. 3. [W]  Pe = puterea ventilatorului de evacuare .  densitatea  şi  vâscozitatea  aerului  variază  în  funcţie  de  temperatură. [W ]  Δps = caderea de presiune la introducere .

 etc  Puterea totală   P a ERV poate fi dată de formula    P = Ps + Pe                                                       (3.27)  Δp0 m0 T 0 1+ C /T   unde ReD < 2000. kg/m3   V = viteza medie a aerului.25) şi (3.4K            (3.μ T T +S  = ( ) 3 / 2 ( 0 )    μ0 T0 T +S   unde  T = temperatura absolută. [K]   T0 = temperatura de referinţă [K]   S = constanta = 110. caderea de presiune se poate calcula cu relatia :  Δp m T 3/ 2 1 + C / T 0 )    = ( )( ) (                  (3.24)  Dacă aerul ar fi considerat un gaz ideal.  kg/(m‐s)    Pentru curentul laminar .25)  ) Δp0 m0 T0 T +S        Ecuaţia  (3. căderea presiunii Δp la orice temperatură T  se  face  în  legătură  cu  scăderea  de  presiune  Δp0  la  temperatura  de  referinţă  T0  şi  este  exprimată după cum urmează:     Δp m 1.    Ecuaţiile (3. m   µT = vâscozitatea dinamică la temperatură medie T.25)  este  adecvată  numai  când  numărul  Reynolds  ReD.26)    μ T ρ = densitatea aerului.25                             = ( ) ( ) ( (3. m/s   Dh = diametrul hidraulic al canalelor de aer.75 T 1.27) nu pot fi folosite daca  canale de aer  care nu sunt destul de  netede.375 T0 + S 0.  numaru  Reynolds  nu  este  in  intervalul  apreciat  se  constata  înfundarea  schimbătorului datorită condensului.28)  94  . îngheţului sau prafului .  pentru  aerul  care  traverseaza schimbatorul  este in urmatorul interval   5 x 103 < ReD < 105    ( ρV ) av Dh Unde ReD =                        (3.

  Partea  I  ‐  P100‐1/2011.  noduri de circulaţie verticală rezolvate prin casa scării.5. datele/ tema de proiectare a instalaţiilor.   turnuri solare.  Prevederi  specifice  pentru  componentele  nestructurale  ale  construcţiilor.  Din  subsistemul  componentelor  nestructurale  (CNS)  se  vor  avea  în  vedere:   coşuri  de  fum  şi  de  ventilaţie  (indiferent  de  materialul din care sunt executate). categoriile de componente  nestructurale  reprezentănd  echipamente  şi  elemente  din  alcătuirea  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât să rămână stabile şi să‐şi păstreze  integritatea  fizică  şi.  cap.5 Cerinţe generale de performanţă seismică specifice CNS din instalaţii de ventilare  climtizare sunt cele precizate în normativul P100‐1/2011.5.I. turnuri de vânt.  Prevederile  referitoare  la  performanţele  seismice  aşteptate  ale  acestor  componente.1  Proiectarea  antiseismică  a  componentelor  unei  instalaţii  pentru  ventilare  sau  climatizare din cadrul unui proiect tehnic se face de proiectantul de specialitate în colaborare cu  specialistul  în  inginerie  civilă.  energie  electrică.  elementele instalaţiilor de ventilare/ climatizare.     I. echipamente  electromecanice  şi  rezervoare  instalate  pe  acoperişul clădirii. detalii specifice de  funcţionare.   1.  119  .5.  denumite  in  continuare  nestructurale  (CNS)  pot  fi  diferenţiate  în  funcţie  de  performanţa  seismică  impusă  clădirii prin tema de proiectare aşa cum se indică in normativul P100‐1/2011.  funcție  de  cerinţele  proiectului  tehnic  şi  de  destinaţia  clădirilor.  care  prezintă  risc  pentru  siguranţa  vieţii.  pentru  a  se  integra  în  ansamblul  măsurilor  specifice  de  protecţie  antiseismică  prevăzute  în  proiectul  tehnic  general  al  obiectivului  de  construcţii realizat.  riscurile  la  întreruperea  funcţionării/  alimentarii  cu  apă.  10.3  Măsurile  prevăzute  în  acest  capitol  se  referă  la  protecţia  componentelor  din  alcătuirea  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare  faţă  de  efectele  cutremurului.5.   ca elemente ataşate anvelopei construcţiei.  cap  10.2 Cerinţele generale privind prevederea măsurilor specifice de protecţie antiseismică  a echipamentelor şi elementelor componente ale instalaţiilor de ventilare/ climatizare sunt cele  cuprinse  in  Cod  de  proiectare  seismică. folosind energie solară.1 Protecţia antiseismică   Masuri specifice de protecţie antiseismică a echipamentelor şi componentelor  nestructurale din instalaţiile de ventilare/ climatizare    I.  gaze  naturale.  indicativ  P100.  coşuri cu tiraj asistat prin încălzire/ umidificare a aerului.  Specialistul  proiectant  al  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare  va  furniza  proiectantului  de  specialitate in inginerie seismică.   I.5 Prevederi generale privind protecţia antiseismică şi protecţia acustică  a instalaţiilor de ventilare si climatizare    I.  Prevederi  de  proiectare  pentru  clădiri.5. cap 10.5.  I.   utilaje.  să‐şi  păstreze  funcţionalitatea.  sub  acţiunea  forţelor  şi  deplasărilor  produse  de  efectele  acţiunii  seismice  menţionate  în  normativul  P100‐1/2011.6 Pentru satisfacerea cerinţelor de performanţă seismică.5. în raport cu rolul lor  în  ansamblul  instalaţiei.4 Prin tema de proiectare se va preciza funcţiunea CNS (reprezentănd echipamente şi  componente din alcătuirea instalaţiilor de ventilare/ climatizare) în clădire.  1.  după  caz.

2.  În  lipsa  instrucţiunilor. cap.  la  aprecierea  proiectantului  şi/sau  la  solicitarea  investitorului  prin  tema  de   proiectare.8 (1) Calculul seismic al componentelor nestructurale pentru instalaţii de ventilare si  climatizare  este obligatoriu pentru toate componentele nestructurale menţionate în normativul  P100‐1/2011.5   Tabelul I.5 principală sub nivelul centrului de greutate ‐ dacă sunt ancorate peste nivelul centrului de greutate  1. includ:   Coeficientul de importanţă pentru CNS (γCNS) a cărui valoare se va lua γCNS ≥  1.   1.5  2.5  6.  se  vor  respecta  prevederile    normativului  P100‐1/2011.3 Instalaţii de climatizare/ ventilaţie  ‐ echipamente montate în exterior  2.  dimensionarea  prinderilor  şi  a  elementelor  de    reazem    se    va    face    prin  calcul  conform  recomandărilor  normativul  P100‐ 1/2011.1 şi I.1 şi 1.1. proiectantul şi verificatorul proiectului vor  verifica numai  compatibilitatea acceleraţiei seismice a amplasamentului cu acceleraţia seismică  de proiectare declarată de producător sau stabilită printr‐un procedeu recunoscut de calificare  seismică.7 În funcţie de clasa de importanţă şi de expunere a clădirii. etc).  pardoseli înălţate.5  2. Elemente ataşate anvelopei construcţiei:  ‐ dacă lucrează în consolă sau dacă sunt ancorate de structura  2.5  120  . Instalaţii  B.5  ‐ echipamente izolate cu arcuri împotriva vibraţiilor  2.  Tabelul I.                                              (2) Prin excepţie de la prevederea de la (1) calculul nu este necesar pentru elementele şi  subansamblurile de construcţie şi de instalaţii/ echipamente care sunt produse pentru utilizare  în    zone  seismice.1. Coeficienţi de calcul pentru componentele nestructurale.1.1. Pentru acestea.  Aceste  instrucţiuni  vor  fi  adaptate  de   proiectantul de specialitate pentru respectarea condiţiilor din reglementările tehnice în vigoare  în  România  în  ceea  ce  priveşte  caracteristicile  geometrice  şi  mecanice  de  rezistenţă  şi  de  deformabilitate  ale  materialelor.1.  tavane  suspendate. 10.  pe  baza  unor  standarde  recunoscute  internaţional  (de  exemplu. diferenţiat în funcţie de  acceleraţia  seismică  de  proiectare  la  amplasament.0  2.5.5.1  Categoria şi tipul componentelor nestructurale  ßCNS  qCNS  A.  1.2  Categoria şi tipul componentelor nestructurale  PCNS  QCNS B.1.0  2.2.5.   Coeficientul  de  amplificare  dinamică  al  CNS  (βCNS)  care  depinde  de  rigiditatea  componentei şi de poziţiile şi caractersiticile mecanice ale prinderilor respective  şi se va lua cu valorile forfetare din tabelele 1.5  2.9.5  ‐ echipamente montate pe conducte  1.1.0  2.5.5.0  ‐ echipamente izolate cu neopren împotriva vibraţiilor  2.1.5.0  ‐ echipamente neizolate împotriva vibraţiilor  1.1.1.    (3) În situaţia menţionată la (2) dimensionarea prinderilor şi a elementelor de reazem se  va    face  conform  instrucţiunilor  tehnice  ale  furnizorului.   Factorul de comportare al CNS (qCNS) care depinde de capacitatea de deformare şi  de  absorbţie  de  energie  a  CNS  şi  a  prinderilor  acesteia  de  structură  şi  este  independent  de  flexibilitatea  acestora  şi  se  va  lua  cu  valorile  forfetare  din  tabelele I.

  Utilajele/ echipamentele montate pe izolatori de vibraţii vor fi prevăzute cu dispozitive  de    limitare  a  deplasărilor  orizontale  şi  verticale.  echipamentelor electromecanice şi rezervoare instalate pe acoperişul clădirii. din P 100‐1.‐ alte echipamente  ‐ boilere. vor fi determinate cu încărcările de  proiectare ale  CNS pentru efectele acţiunii seismice majorate cu  30%.   (2)    Pentru  calculul  eforturilor  în  ancore  se  va    ţine  seama  şi  de  condiţiile  probabile  de  instalare.1.1).5  B.16g. Factorul υ.   (3) Pentru  prinderile cu  ancore înglobate în beton sau în zidărie.   1. 10 al normativului P100‐1.0  2.0  1.   .5  2.sistemele  de  conducte  care  sunt  fixate  pe  două  tronsoane  adiacente  în  cazul  clădirilor  din clasele de importanţă‐expunere  IV şi III.   (4)  În  cazul  în  care  prinderile  se  realizează  cu  elemente  cu  lungime  de    ancoraj  mică  (ancore  cu  La  ≤  8d) forţele seismice care acţionează asupra CNS vor fi calculate folosind.13.   Factorul υ = 0.11.  1. etc.12.5.    1. în  relaţia (10. Proiectarea seismică a instalaţiilor de ventilare/ climatizare se va face respectând  prevederile  normativului  P100‐1.7 pentru:  . inclusiv de excentricităţile de montare.   (5)  Bolţurile  montate  prin  împuşcare  nu  vor  fi  folosite  ca  ancore  solicitate  la  întindere  pentru CNS în construcţiile situate în zonele seismice cu ag≥0. atriumuri. Principiile generale de proiectare pentru prinderi şi legături sunt cele precizate în  cap.1. indiferent de procedeul  de fixare a acestora (ancore chimice  sau mecanice). factorul de comportare qCNS = 1.  în  acord  cu  gruparea  instalaţiilor  în  categorii  seismice  şi  condiţiile generale de proiectare pentru sistemele de instalaţii din acelasi normativ. determinarea deplasărilor laterale pentru calculul CNS. eforturile capabile ale prinderii vor fi mai  mari cu 30% decât eforturile capabile ale CNS care se fixează. Se va evita amplasarea coşurilor de fum şi  de  ventilaţie  (indiferent  de  materialul  din  care  sunt  executate)  sau  a  utilajelor.  definit conform normativul P100‐1. Calculul şi alcătuirea legăturilor între CNS şi elementele de rezemare    (1) Forţele de proiectare pentru ancore. se va lua  υ = 0.   Deplasări laterale pentru calculul CNS la starea limită de serviciu (SLS).  Toate  aceste  dispozitive  vor  fi  executate  din  materiale  ductile  şi  vor  avea  prinderi  redundante  de  structură.5  2.1.35 pentru toate celelalte categorii de CNS.  echipamente  şi  procedee  care  au  marcaj  CE  sau  Agrement  121  .   Se vor avea în vedere următoarele:  La  interfaţa  cu  terenul sau  cu  structurile adiacente  care  se  pot  deplasa  independent.  Se  vor  utiliza  numai  materiale.  include:  Deplasări  laterale  pentru  calculul  CNS  la  starea  limită  ultimă  (ULS)  proiectate  pentru a prelua deplasarea relativă. cazane  ‐ vase de presiune rezemate pe manta sau aşezate liber  1.elementele  ataşate  anvelopei  (A1)  amplasate  pe  faţadele  către  spaţiile  publice  (strada) sau către alte spaţii în care este posibilă prezenţa unui număr mare de persoane  (curţi interioare ale şcolilor. Golurile de trecere prin pereţii  infrastructurii/ suprastructurii vor fi dimensionate pentru a prelua deplasările relative.0  1.1.10.).  canalele  şi  conductele  de  introducere/  evacuare  vor  avea  flexibilitate  şi  rezistenţă  suficientă pentru a prelua eforturile între punctele fixe. In baza normativul P100‐1.4 Instalaţii speciale cu utilaje care operează cu abur sau apă la temperaturi ridicate    1.

 cu  modificările ulterioare.10/1995.  include  verificarea  condiţiilor  de  stabilitate. schimbătoare de căldură. utilajelor  şi echipamentelor nu depăşesc valorile de ieşire din funcţiune/ avarie garantate de furnizor.  exhaustoare.   (3)  Pentru  utilajele/  echipamentele  al  căror  coeficient  de  importanţă    este  γCNS  >1.  Verificarea  siguranţei  CNS  la  acţiunea  seismică.1.  parte  la  acordul  privind  Spaţiul  Economic  European  şi  care  corespund  prevederilor  proiectului.  Utilajele  legate  direct  cu  sistemele  de  conducte/  canale  (cum  sunt  ventilatoare.    1.  Pentru  sistemele  de  conducte  şi  canale  care  traversează  rosturile  între  clădiri  şi/sau  tronsoane  adiacente  precum  şi  pentru  sistemele  de  conducte  legate  de  echipamente  izolate  împotriva  vibraţiilor  se  vor  lua  măsuri  pentru  preluarea  deplasărilor  relative  calculate conform  P100‐1. de rezistenţă şi de rigiditate. şi de efectele dinamice  ale sistemului de conducte.  Determinarea  încărcărilor  de  proiectare  se  va  face  conform  normativul  P100‐1. pentru elementele  de prindere care asigură stabilitatea la răsturnare a CNS ataşate anvelopei precum şi a boilerelor  şi vaselor de presiune.   (2)  Elementele  din  documentaţie  menţionate  la  (1)  vor  fi  supuse  verificării  de  către  un  verificator atestat pentru cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" conform Legii nr. conform normativul P100‐1.  furnizorul  va prezenta certificate de conformitate cu rezistenţa la forţele seismice cerută  prin documentaţia de execuţie sau prin Caietul de sarcini.Tehnic  sau  care  au  performanţe  echivalente  şi  sunt  comercializate  legal  într‐un  Stat  Membru al Uniunii Europene sau în Turcia.16.  1.  pentru  SLS.1.  1.   ‐  rezistenţa şi detalierea constructivă a prinderilor. echipamentelor.1.   Pentru  conductele/  canalele  legate  direct  de  echipamente  fixarea  laterală  nu  este  obligatorie  dacă  acestea  au  flexibilitatea  necesară  pentru  a  suporta  deplasările  relative între punctele de prindere. Asigurarea calităţii la proiectare şi în execuţie   (1)  Documentaţia  de  execuţie  trebuie  să    conţină  toate  informaţiile  necesare  (note    de  calcul.10 sau când secţiunea transversală a conductelor  /canalelor este  ≤ 0.   122  .  Deplasările  laterale  ale  conductelor/  canalelor  suspendate  vor  fi  limitate  prin  introducerea  unor  prinderi  laterale  sau  înclinate.14.   Nu  este  necesar  să  se  prevadă  legături  pentru  limitarea  deplasărilor  laterale  pentru  sistemele  de  conducte/  canale  ale  clădirilor  din  clasa  de  importanţă  II  dacă  sunt  îndeplinite condiţiile din P100‐1. 10.   ‐  verificarea stabilităţii şi a rezistenţei componentelor.    desene  la  scară  convenabilă)  pentru  verificarea  dimensionării  şi  detalierii  constructive ale CNS şi ale prinderilor acestora în ceea ce priveşte:   ‐  mărimea forţelor şi deplasărilor seismice de proiectare.  Mărimea  acestor  deplasări  se  determină prin calcul cu forţa seismică static echivalentă stabilită conform P100‐1.    Condiţia referitoare la verificarea siguranţei în raport cu SLS se consideră satisfacută dacă  sub efectul cutremurului pentru SLS deformaţiile/ deplasările efective ale instalaţiilor.35  kN  trebuie  să  fie  rezemate  şi  legate  lateral.5 m2.  Pentru  construcţiile din  clasele de  importanţă  IV şi III aceste deplasări vor fi majorate cu 30%.0. cap.  Pentru sistemele de instalaţii şi echipamente se va ţine seama. ori sunt fabricate legal într‐un stat EFTA. utilajelor. după caz. cap.15.  independent  de  sistemul de conducte/ canale. umidificatoare) a căror greutate în exploatare  este  mai  mare  de  0. ale prinderilor şi legăturilor acestora.

  proiectantul  va  stabili.5.0  precum şi pentru elementele  ataşate anvelopei situate către spaţii publice sau cu aglomerări de persoane.  art.5.1  La  stabilirea  măsurilor  de  protecţie  împotriva  zgomotului  se  vor  respecta  prevederile din normativul C125. ţinându‐se seama de următoarele aspecte caracteristice:   propagarea  zgomotului.5.  în  timpul  funcţionării  echipamentului.1.    •  Protecţia împotriva zgomotului reverberat excesiv şi zgomotului produs în spaţiul   respectiv. Principii generale     Protecţia  faţă  de  zgomot  este  definită.    I.2 Protecţie acustică  Măsuri pentru realizarea condiţiilor tehnice de protecţie împotriva        zgomotului  produs de instalaţiile de ventilare si climatizare din clădiri     I.   In  baza  prevederilor  Normativului  I5‐2010  (§  4.1.  indicativ  C  125.  zgomotul  din  spaţiile  interioare  va  fi  evaluat  prin  nivelul de presiune acustică ponderat A. sau în legătură cu acestea.  treapta  de  turaţie  a  ventiloconvectoarelor).   • Protecţia mediului înconjurător faţă de zgomotul produs de surse din interiorul clădirilor  şi construcţiilor. poate depăşi valorile din tabel cu maxim 5 dB (A). din centrala IV/C către celelalte încăperi. prevăzute  în actele normative în vigoare sau în reglementări speciale cu caracter limitat.  prin  caietul   de   sarcini.14. partea 1.  provenit  din  funcţionarea  normală  a  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare în clădiri.24g.2.15). Elemente de proiectare  I.   123  .17.1.   La proiectarea instalaţiilor de ventilare/ climatizare a aerului.  pentru  concepţia  instalaţiilor  de  ventilare  şi  climatizare.  şi  4.  nivelul  de  presiune  acustică. se vor respecta prevederile  Normativului C 125.      I.(4)  Pentru  clădirile  situate  în  amplasamente  cu  ag  ≥0.  1.  Dacă  ocupanţii  pot  controla  funcţionarea  echipamentelor  (ex.2.    un   program  de  verificare a  rezistenţei    ancorelor   montate    pentru  prinderea  CNS care au coeficientul de importanţă  γCNS  >1.  de  şase  condiţii tehnice specifice:   •  Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii.1.     În  cazul  spaţiilor  în  care  sunt  amplasate  echipamente  din  componenţa  instalaţiilor  de  ventilare/ climatizare. Terminologia şi notaţiile utilizate în acest capitol sunt în concordanţă cu termenii şi  definiţiile folosite în Codul de proiectare P100.   •  Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit dintr‐un alt spaţiu închis. în scopul asigurării condiţiilor admisibile de confort acustic.  pentru  adoptarea  unor  măsuri  eficiente de protecţie împotriva zgomotului produs.   •  Protecţia împotriva zgomotului de impact.    De  asemenea.2.5.  se  va  urmări  cu  prioritate  evitarea  unor  erori  de  execuţie  care  pot  compromite eficienţa măsurilor proiectate.  4.   •  Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii.   Zgomotul  din  instalaţiile  în  funcţiune  va  fi  limitat  la  valorile  recomandate  prin  SR  EN  15251:2007. caracterizate de niveluri de zgomot mari. se impune din primele faze de  proiectare  corelarea  cu  prevederile  normativului  C125.  prin  Normativul  privind  proiectarea  şi  executarea  masurilor  de  izolare  fonica  şi  a  tratamentelor  acustice  în  clădiri.1.2.2.

propagarea  zgomotului  de‐a  lungul  canalelor  de  ventilaţie.  la  montarea  echipamentelor  plasate  pe  terase.6. caracteristicile geometrice ale conductelor.5. circulaţia aerului prin ventilator   să  nu  creeze  vibraţii  caracterizate  de  amplitudini  ale  vitezelor  mai  mari  de  0. motoarele  electrice de antrenare. prin proiectare se  vor alege agregate al căror nivel caracteristic de zgomot aerian să fie mai mic sau cel mult  egal cu nivelul admisibil pentru spaţiul considerat.   I. covoare  din cauciuc cu profil variabil).   b.  Reducerea  nivelului  de  zgomot  în  centralele  de  ventilare. prin calcul.  conditionare.   b)  carcasarea sau ecranarea acustică a surselor de zgomot.   Când valorile rezultate sunt mai mari decât 87 dB(A).2.4.  Se  vor  avea în vedere diagramele furnizate de producători privind variaţia nivelului de zgomot (sau de  putere  acustică)  a  ventilatoarelor  centrifugale  sau  axiale  în  funcţie  de  randament  sau  de  raportul V/ Vopt  ‐ volumul de aer debitat (m3/h)/ volumul de aer optim (m3/h).      I.    Când echipamentele de ventilare se montează direct în spaţii productive.  acesta  va  fi  determinat.  echipamentele  se  vor  amplasa  pe  suporturi  sau  sisteme  de  amortizare. gurile de refulare etc.). din punct de vedere acustic.  dacă  în  faza  de  proiectare  nu  se  cunoaşte  nivelul  global  de  putere  acustică  a  echipamentelor. a echipamentelor.   I.2.   d. pe bază de calcul.  climatizare. punctul lor de  funcţionare  să  fie  situat  în  dreptul  sau  în  apropierea  punctului  de  randament  maxim.2. arcuri elicoidale din oţel.2.2. se vor lua următoarele măsuri:   a. intercalate între agregate. La  alegerea echipamentelor se va ţine seama şi de următoarele:   a.  dimensionate  corespunzător: elemente elastice (vibroizolatoare de cauciuc.   124  . tabelul 4.3. echipamentele cu piese în rotaţie amplasate pe arbori drepţi sau cotiţi trebuie astfel  alese  încât  să  nu  existe  mase  neechilibrate. Pentru amortizarea vibraţiilor. carcasele ventilatoarelor trebuie verificate astfel încât.5. prin aplicarea de tratamente fonoabsorbante.   principalele surse de zgomot amplasate în centralele de ventilare (ventilatoarele. în mod acoperitor.  (conform  I5‐2010. 10.  Dacă  această valoare este depăşită.25).2. se vor adopta măsuri de reducere a  nivelului de zgomot în următoarea ordine:   a) optimizarea.  În  cazul  motoarelor  electrice  care  produc  zgomot  cu  nivel  L  ≥  90  dB  (A).5.  reducerea  nivelului  de  zgomot.  elementele  de  închidere  care  separă  centrala  de  ventilare/climatizare  de  încăperile  adiacente  dimensionate  încât  să  fie  îndeplinite  condiţiile  privind  izolarea  împotriva  zgomotului aerian.  antrenarea  în  mişcarea  de  rotaţie  sa  se  facă  fără  şocuri iar lagărele să nu prezinte defecţiuni.7  mm/s. compresoarele.5. aparate şi fundaşia pe care se asează.5. conform recomandărilor din normativul C 125.2 Dacă în faza de proiectare a centralei de ventilare/ climatizare nu se cunoaşte  nivelul  de  zgomot  produs  de  echipamentele  din  dotare.  cap. carcasele vor fi rigidizate cu straturi amortizoare de vibraţii. alegerea ventilatoarelor se face pe baza datelor de catalog.  produs  de  funcţionarea  normală  a  acestora. prevăzute în STAS 6156‐86.  păstrarea integrităţii izolaţiei hidrofuge şi împiedecarea transmiterii zgomotului şi vibraţiilor  la  planşeul  clădirii. electropompele).  I. conform prevederilor din  normativul C 125.2. acesta se determină.2.  in  mod  acoperitor.2.  10. astfel încât.  I.   c) tratarea fonoabsorbantă a încăperii.2.  se  va  realiza  prin  carcasare acustică. art.   c.  funcţie  de  particularităţile  traseului (prizele de aer. se face având în vedere prevederile  din normativul C125.5.

 trecerea canalelor de ventilare prin pereţi se va face conform detaliilor de execuţie din  proiectul tehnic.  în  concordanţă  cu  mărimea  greuttaea. din prezentul ghid). de susţinere verticală sau orizontală a canalelor. cu elemente elastice de legătură (exemplu racorduri de cauciuc sau pânză cauciucată  care au impedanţa acustică sensibil mai mică decât cea a tablei de oţel).2.   b.    0  1  2  3  4  5  6    I. ramificaţii) cât şi cu ajutorul unor procedee speciale.  coturi.  constanta  elastică.7  Pentru  o  funcţionare  normală  a  instalaţiei  de  ventilare  din  punct  de  vedere  acustic. inclusiv la  gurile  de  introducere  şi  evacuare.   Tipul canalelor  Încăperi  obişnuite  2  5‐8  3‐5    1‐3  2‐3    4‐6  3‐4  Săli audiţie  publică.  centrul  de  greutate  debitul.   d.  forma  duritatea.2.2. pe o anumită lungime. I.  I. căptuşirea canalelor cu materiale fonoabsorbante.    Tabel I.   c.5.  elementele  elastice  vor  corespunde  după  caz.5  3‐5  2.8.2.5. cu  asigurarea măsurilor de protecţie antiseismică pentru componentele nestructurale ale instalatiei  de ventilare si climatizare (cap.6‐6  2. Camerele de detentă  se obţin printr‐o lărgire bruscă a canalului de ventilare.  fixarea  canalelor  de  ventilare  de  elementele  de  construcţii  se  va  face  prin  dispozitive  elastice (sisteme de rezemare antivibratile).2.  rezultate  din  calcul  sau  indicate  de  firma  producătoare.  cu  numărul.  se  va  adopta  unul  dintre  procedeele  speciale  sau  măsurile  următoare  (conform  prevederilor  din  normativul C125):  a.5‐3  Clădiri  industriale  4  8‐12  5‐8  3‐5  3‐5  6‐8  4‐6  1  Canal principal (direct de la  ventilator)  Canal secundar (ramificaţie)   Ramificaţii  Guri de refulare şi aspiraţie (secţiune  liberă)   Canalul prizei de aer  Priza de aer  125  .5.1 Protecţia antiseismică.5‐4  1‐3  2. schimbări bruşte de secţiune.  când  amortizarea vibraţiilo nu s‐a realizat prin construcţie.  iar  în  cazul  atenuării  nesatisfăcătoare.  Se va calcula atenuarea naturală a nivelului de zgomot în reţeaua de canale. Atenuarea nivelului de zgomot aerodinamic datorită condiţiilor de propagare a  jetului de aer în lungul canalelor de ventilare. se obţine atât pe cale naturală (tronsoane drepte.1  Viteze de circulaţie maxime admise a aerului în canalele de ventilare  din încăperi obişnuite şi social‐culturale  Viteze de circulaţie maxime admisibile (m/s)  Nr.  vitezele  de  circulaţie  a  jetului  de  aer  în  canale  nu  trebuie  să  depăşească  valorile  din  tabelul I. racordarea dintre agregate/ aparate şi tubulatura de ventilaţie se va face pe aspiraţie/  refulare.  situaţia  aparatului.  e. introducerea pe trasee a unor camere de detentă şi atenuare.5.  saloane de  spital   3  3.5.   Biblioteci.2.b.  crt.  dimensiunile.1.

 În aceste situaţii.2.2.  măsurile  de  protecţie împotriva incendiilor la lucrări de izolări şi tratamente acustice.2.  Se vor avea în vedere în acest sens.10..13.5.   I.  nivelul  global  de  zgomot.12  De  asemenea. Se  admite  calculul  simplificat  al  atenuării  zgomotului  (pentru  frecvenţa  de  250  Hz). inclusiv prin  diafonie.      I.5.  I.2. În cazul în care gura de ventilare este prevăzută cu grilă.  Atenuatoarele  sunt  elemente  constructive  cu  suprafeţe  tratate  intens  fonoabsorbant  care  se montează  pe  traseul canalului  de  ventilare. utilizarea de tuburi elastice fonoizolate.5.2.  se  obţin  atenuări  acustice  care  se  determină  conform normativului C 125.  O  atenţie  deosebită  se  va  acorda  împiedicării  transmiterii. poate fi calculat conform normativului C 125.  electropompe.     I.  amplasate  între  sursa  de  zgomot  (ventilatoare.  studiouri  de  emisie.      I.  înregistrare.2.  Atenuarea  totală  rezultată  din  însumarea  atenuării  naturale  a  nivelului  de  zgomot  în  reţeaua de canale.  operă. introducerea pe trasee a diferite tipuri de atenuatoare.5.11. etc.   Nivelul global al zgomotului la refularea sau absorbţia aerului într‐o (dintr‐o) încăpere se  determină însumând energetic nivelele obţinute ca mai sus cu cel precizat la I.  I. corespunzător trecerii jetului de aer. traversate de canale de ventilare.2.  În  cazul  unor  clădiri  sau  spaţii  cu  cerinţe  acustice  specifice  (săli  de  audiţii.c.9  Calculul  atenuărilor  nivelului  de  zgomot  aerodinamic  datorate  condiţiilor  de  propagare a jetului de aer în lungul canalelor de ventilare se face conform normativ C 125.2.  în special  paralel  cu  direcţia jetului de aer.5.  în  cazul  anemostatelor  amplasate  pe  plafon.2.  a  zgomotului  între  două  încăperi  caracterizate  de  regimuri  acustice  diferite  (prin  măsurări de fonoizolare).11.2.14.5.          126  . şi a celei artificiale (prin procedeele speciale). privind posibilitaţile de  izolare între încăperi cu regimuri acustice diferite.  prin  canalele  de  ventilare.  generator  de  abur. trebuie să fie egală cu  diferenţa  dintre  nivelul  de  zgomot  produs  de  sursa  (ventilatoare.) calculul se va face pentru întrraga gama de frecvenţă. atât pe aspiraţie cât şi pe  evacuare.5.2. pereţii canalelor de ventilare trebuie să aibă indicele  de  izolare    R’w  cel  puţin  egal  cu  cel  corespunzător  peretelui  despărţitor  dintre  cele  două  încăperi. recomandările normativului C 125.2.   d.  La  refularea  sau  absorbţia  aerului  într‐o  (dintr‐o)  încăpere  prin  intermediul  unei  guri  de  ventilare  (considerată  fără  grilă).2.  motoare)  şi  încăperi.2.  altele)  şi nivelul de zgomot din încăpere. „e"  din Anexa 11 a normativului C 125. se vor adopta conform  reglementarilor tehnice in vigoare. la trecerea jetului de  aer la nivelul grilei se dezvoltă un zgomot al cărui nivel global poate fi calculat conform pct.  La  proiectarea  lucrărilor  de  instalaţii  de  ventilare/  climatizare.

1.1.  • modifice  soluţiile  din  proiectul  tehnic.  • proiectant.3 Pe durata desfăşurării lucrărilor de execuţie şi montaj ale instalaţiilor de ventilare‐ climatizare proiectantul trebuie să:  • participe la toate fazele de verificare şi control al calităţii lucrărilor executate.  dacă  situaţiile  concrete  impun  această  măsură. Reguli de buna practica pentru executarea.2.1.  • să participe la recepţia la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală întocmind referate de  prezentare  privind  modul  în  care  a  fost  realizată  lucrarea.1  Prevederile  generale  privind  executarea  lucrărilor  de  instalaţii  de  ventilare/  climatizare  sunt  cele  cuprinse  in  cap.  cu  modificările  ulterioare.  10  din  Normativul  pentru  proiectarea. verificarea şi recepţia lucrărilor   de  instalaţii de ventilare şi climatizare    II.   II.  Partea II      Reguli de buna practica pentru executarea.    II. conform precizărilor de la art. Cerinţe impuse prin  proiectul tehnic. planşelor etc.1.  verificarea  instalaţiilor  de  ventilare‐climatizare  noi  sau  existente.  executarea  şi  exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare.  neacoperite  prin  acest  normativ  necesare  la  executarea.  II.  • organele inspecţiei de stat in construcţii. prin personalul propriu şi responsabilii tehnici cu execuţia  atestaţi conform  HG 925/1995.  II.3‐5). 1.1.1. Execuţie şi montaj instalaţii de ventilare şi climatizare.  supuse  modernizărilor.4 Pe durata desfăşurării lucrărilor de realizare a instalaţiilor de ventilare‐climatizare  verificarea calităţii execuţiei. sunt prevăzute în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate  specifice.1.  executarea  şi  exploatarea  instalaţiilor  de  ventilare  şi  climatizare.1.6 Pentru executarea lucrărilor de montaj a instalaţiilor de ventilare‐climatizare se vor  utiliza prin prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie. recepţia şi darea în exploatare a  instalaţiilor  de  ventilare  şi  climatizare  sunt  cele  cuprinse  in  cap.4. recepţia şi urmărirea în  exploatare a lucrărilor de  instalaţii de ventilare/ climatizare.  modificarea  de  soluţie  se  va  efectua  cu  avizul  verificatorului  de  proiect  şi  va  include  modificările listelor de cantităţi. echipamente şi  procedee care au marcaj CE sau Agrement Tehnic (anexa II.   Reguli  complementare  de  buna  practică. precizate în Anexa 1. indicativ I 5 – 2010.  respectiv  modul  în  care  s‐a  comportat lucrarea în perioada de garanţie.  II.2 Prevederile generale privind punerea în funcţiune.  II.  II.  11  din  Normativul  pentru  proiectarea. verificarea. numai materiale.1. comercializate legal într‐un Stat  127 .5  Execuţia  lucrărilor  de  montaj  instalaţii  de  ventilare  –  climatizare  se  va  face  respectând  prevederile  din  Caietul  de  sarcini  pentru  execuţie  şi  Normele  metodologice  de  aplicare  a  prevederilor  Legii  319/2006  a  securităţii  şi  sănătăţii  în  muncă.  • executant.  indicativ  I  5  –  2010. pe faze de categorii de lucrări este obligatorie şi se realizează de  către:  • investitor  prin  agenţi  de  consultanţă  şi  diriginţi  de  specialitate  atestaţi  conform  HG  925/1995.

Membru  al  Uniunii  Europene  sau  care  au  performanţe  echivalente  atestate  de  un  organism  recunoscut în ţară şi sunt de provenienţă din Turcia, China sau Israel, ori sunt fabricate legal într‐ un  stat  EFTA  (European  Free  Trade  Association,  care  include  Norvegia,  Elvetia,  Islanda  şi  Linchesthein),  parte  la  acordul  privind  Spaţiul  Economic  European  şi  care  corespund  prevederilor proiectului.    II.1.7  Materialele şi echipamentele acceptate pe şantier pentru execuţie, vor fi însoţite  de certificate/ declaraţii de conformitate cu Agrementul tehnic sau cu standardul de produs in  cazul produselor cu marcaj CE (anexa II.3‐5).    II.1.2. Verificari pentru punerea în funcţiune     II.1.2.1 Instalaţiile de ventilare – climatizare, înainte de darea în exploatare şi predarea  către  beneficiar  sunt  supuse  unui  ansamblu  de  operaţii  tehnice  care  au  ca  scop  verificarea  instalaţiei executate în vederea punerii în funcţiune şi recepţiei, privind:  corespondenta execuţiei cu prevederile proiectului tehnic;  funcţiunile instalaţiei şi adecvarea cu scopul proiectului;  nivelul de performanţă al instalaţiei prevăzut prin proiect si proba obţinerii efectelor  scontate;  crearea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionari sigure în exploatare.  II.1.2.2 Punerea în funcţiune se realizează prin parcurgerea normativă a întregii serii de  acţiuni succesive, desfăşurate în etape, precizate in Normativul I 5 – 2010,  cap. 11.    II.1.2.3 Pentru punerea în funcţiune a instalaţiei de ventilare şi climatizare se va avea în  vedere luarea la cunoştinţă a proiectului tehnic şi însuşirea lui de către personalul de punere în  funcţiune.  II.1.2.4  Verificarea  calităţii  execuţiei se  face  pe baza  reglementărilor  tehnice  normative  referitoare  la  verificarea  calităţii  şi  recepţia  lucrărilor  de  instalaţii  aferente  construcţiilor,  urmărindu‐se îndeplinirea cerinţelor esenţiale de calitate, menţionate în conţinutul caietelor de  sarcini pentru execuţie prevăzute în proiectul tehnic (cap. II.4).   II.1.2.5  Pentru  verificarea  conformităţii  cu  reglementările  tehnice  se  vor  utiliza  actele  normative specifice în vigoare referitoare la proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor  de ventilare şi  climatizare (Anexa 1.4).    II.1.2.6  Verificarea  modului  de  îndeplinire  de  către  instalaţie  a  prevederilor  privind  protecţia,  siguranţa  şi  igiena  muncii  se  va  face,  pe  baza  reglementărilor  tehnice  specifice  în  vigoare la data elaborării proiectului şi prevederilor Normativul I 5 – 2010,  cap. 11.    II.1.2.7  Verificarea  modului  de  îndeplinire  de  către  instalaţie  a  prevederilor  privind  securitatea  la  incendiu  se  va  face  pe  baza  reglementărilor  tehnice  specifice  în  vigoare  la  data  elaborării proiectului şi prevederilor Normativul I 5 – 2010,  cap. 11.  II.1.2.8 Verificarea elementelor componente înainte de pornirea instalaţiei de ventilare si  climatizare, (normativ I5, cap. 11), urmăreşte să evidenţieze dacă acestea sunt corect montate,  dacă  sunt  eficace  şi  în  acord  cu  documentele  normative  româneşti  specifice  referitoare  la  verificarea  calităţii  şi  recepţia  lucrărilor  de  instalaţii  aferente  construcţiilor  sau  standarde  armonizate de produse sau încercări/verificări (Anexa I.4).     II.1.2.9 La controlul instalaţiei de automatizare din instalaţiile de climatizare a aerului se  adoptă  operaţiunile  de  verificare  menţionate  în  normativ  I5,  cap.  11,  pentru  instalaţiile  de  ventilare şi, în plus faţă de acestea, se efectuează următoarele operaţiuni de control:  verificare a setării termostatelor din încăperi (temperatura, umiditate)  

128

        II.1.3.  Recepţia la terminarea lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare      II.1.3.1 Recepţia la terminarea lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare, definită  în continuare, ca în normativ I5, cap. 11, trebuie să constate dacă lucrările au fost terminate şi  dacă instalaţiile funcţionează la parametrii proiectaţi.     II.1.3.2 În acest scop proiectantul şi antreprenorul verifică dacă instalaţia de ventilare şi  climatizare  realizează  în  încăperile  deservite  nivelele  de  performanţă  prevăzute  prin  proiectul  tehnic.     II.1.3.3  Procedurile  de  încercare,  aparatele  de  măsură  şi  metodele  de  măsurare  a  parametrilor instalaţiilor de ventilare şi climatizare în cadrul probelor în vederea recepţiei vor fi  în conformitate cu prevederile specifice din SR EN 12599:2002.  II.1.3.4 După verificările la punerea in funcţiune a sistemelor de ventilare şi climatizare,  în vederea recepţiei se parcurg toate procedurile de verificare precizate în normativul I5 ‐2010,  cap. 11.    II.1.3.5  Rezultatele  probelor  efectuate  asupra  echipamentelor  şi  asupra  instalaţiei  în  ansamblu  ei, se consemnează în procesele verbale de constatare.     II.1.4  Recepţia finală şi darea în exploatare      II.1.4.1 Recepţia la terminarea lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare trebuie să  constate dacă lucrările au fost terminate şi dacă instalaţiile funcţionează la parametrii  proiectaţi. În acest scop comisia de recepţie examinează:  1. instalaţiile realizate, prin cercetare vizuală,  2. programul de control al calităţii execuţiei şi documentele aferente,  3. procesele verbale întocmite cu ocazia probelor instalaţiei, pentru:   reglarea instalaţiei;  proba de etanşeitate a instalaţie;  probe  pentru  verificarea  caracteristicilor  funcţionale  ale  echipamentelor  (ventilatoare, baterii de încălzire/ răcire, camere de umidificare, filtre ş.a.);  proba de eficacitate globală;  4. referatul cu punctul de vedere al proiectantului privind execuţia lucrărilor,  5. cartea tehnică a construcţiei, referitoare la instalaţiile de ventilare şi climatizare.    II.1.4.2 La terminarea examinării, comisia va consemna observaţiile şi concluziile în  procesul – verbal de recepţie, recomandând beneficiarului / investitorului admiterea, cu sau fără   obiecţii  a recepţiei, amânarea sau respingerea ei, după caz.    II.1.4.3  Recepţia  este  activitatea  prin  care  beneficiarul/  investitorul  declară  că  acceptă  lucrarea şi că o preia, cu sau fără obiecţiuni, pentru a fi dată în folosinţă.     II.1.4.4 Recepţia finală a instalaţiilor de ventilare şi climatizare se efectuează la expirarea   perioadei e garanţie a lucrării (de regulă după 1..3 ani). Comisia de recepţie examinează:  1. procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, 

stabilirea concordanţei cu condiţiile necesare din exploatare (sezon, regim zi‐ noapte, perioade de neocupare, etc.).  II.1.2.10  Pornirea instalaţiei se face în etapele precizate în normativ I5, cap. 11.   

129

2. instalaţiile realizate, prin cercetare vizuală, pentru a se constata finalizarea  lucrărilor cerute de “recepţia la terminarea lucrărilor”,  3. instalaţiilor,  4. referatul beneficiarului / investitorului privind comportarea instalaţiilor în  exploatare pe perioada de garanţie,  5. cartea tehnică a construcţiei, referitoare la instalaţiile de ventilare  şi   climatizare      II.1.4.5  Darea  în  exploatare  a  instalaţiilor  de  ventilare  şi  climatizare  se  face  după  ce  recepţia la  terminarea lucrărilor a fost admisă.      II.1.4.6 Documentele necesare la darea în exploatare sunt:  1. Instrucţiunile (manualul) de exploatare  2. Programul de urmărire în exploatare   3. Jurnalul evenimentelor   4. Contractul de exploatare    II.2.  Reguli de buna practica pentru supravegherea, întreţinerea şi urmărirea  comportării în  exploatare a instalaţiilor de ventilare/ climatizare.    II.2.1.  Exploatarea instalaţiilor de ventilare/ climatizare     II.2.1.1  Prevederile  generale  privind  exploatarea  lucrărilor  de  instalaţii  de  ventilare/  climatizare  sunt  cele  cuprinse  in  cap.  12  din  Normativul  pentru  proiectarea,  executarea  şi  exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare, indicativ I 5 – 2010.   Reguli  complementare  de  buna  practică,  neacoperite  prin  acest  normativ  privind  întreţinerea  curentă  a  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare  şi  urmărirea  comportării  lor  în  exploatare,  corelate  cu  cerinţele  impuse  prin  proiectul  tehnic,  sunt  prevăzute  în  alte  reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice, precizate în Anexa 1.4.  II.2.1.2  In  acord  cu  prevederile  din  normativul  I5‐2010,  privind  exploatarea  instalaţiilor  de ventilare şi climatizare proiectul tehnic trebuie să conţină prevederi referitoare la modul în  care  trebuie  să  se  asigure  menţinerea  în  funcţionare  normală  a  instalaţiilor  şi  încadrarea  acestora în parametrii de performanţă proiectaţi. Prevederile includ referinţe privind:  a. supravegherea  şi  verificarea  periodică  a  instalaţiilor,  după  caz  (re)autorizarea  lor  pentru funcţionare  b. întreţinerea curentă şi repararea instalaţiilor;  c. urmărirea comportării în timp a instalaţiilor prin corectarea regimului de funcţionare.     II.3.1.3 Prevederile prezentului capitol se aplică la toate instalaţiile noi sau la instalaţiile  care au suferit transformări, modificări, prevazute in conţinutul Ghidului, în cap.1.     II.3.1.4 Prevederile acestui capitol se adresează:  proiectanţilor de specialitate în vederea întocmirii instrucţiunilor de exploatare;  personalului care exploatează instalaţiile de ventilare/ climatizare după recepţia  finală.  II.3.1.5  Prin  exploatarea  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare  din  clădiri  trebuie  să  fie  asigurate pe toată durata lor de viaţă, cel puţin nivelurile minime de performanţă proiectate şi 

130

2.3. centrale termice).  rezervoare  sub  presiune.  furnizorilor  de  materiale  semifabricate.     II. montează şi pun în funcţie  instalaţiile de ventilare/ climatizare.10 Rezultatele verificărilor şi constatărilor făcute la revizii stau la baza reparaţiilor  instalaţiei  şi/sau  la  (re)autorizarea  ISCIR  a  funcţionării  componentelor  suspuse  verificării  periodice  a  acestui  organism  (supape  de  siguranţă. conţinutul acestui capitol se adresează:  proiectanţilor  de  specialitate  în  vederea  întocmirii  caietelor  de  sarcini  pe  categorii.  a  instrucţiunilor  de  exploatare  şi  a  proiectelor  de  urmărire  în  timp  a  comportării echipamentelor.1. care precizează Părţile  scrise şi Părţile desenate din cadrul unui proiect tehnic cu lucrări de instalaţii de ventilare/  climatizare.  b.  verificarea  periodică. 3 şi Anexa 1.6 La proiectarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare/ climatizare din clădiri se va  ţine seama şi de alte cerinţe de calitate.1  ‐  Conţinutul  caietelor  de  sarcini  pentru  execuţia  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare)  rezultate  din  cerinţele  de  calitate  ale  instalaţiei  proiectate în conformitate cu Legea 10/1995 cu modificările ulterioare.4 .  proiecte/ programe  de  urmărire în  timp  a  comportării echipamentelor. întreţinerea şi reparaţiile se desfăşoară în baza prevederilor normativului I5‐2010.3 Documentaţia tehnică de execuţie şi exploatare pentru instalaţii   de ventilare şi climatizare impusă prin proiectul tehnic      II.   responsabililor tehnici cu execuţia care achiziţionează.a.1.  echipamente/  agregate de răcire.3  Supravegherea  instalaţiilor  de  ventilare  sau  climatizare  se  face  permanent. Urmărirea comportării în exploatare.  II. ş. adaptarea în utilizare.  131 .9  Supravegherea  instalaţiilor. cum sunt confortul vizual. in exploatare:  extinderi  pentru  ventilare/  climatizarea  unor  noi  încăperi/  consumatori. care cresc posibilităţile  ca instalaţia să facă faţă diferitelor situaţii ce pot apare ulterior recepţiei finale.3.    II.1  si  II.2.1  In baza prevederilor din Introducere.    II.2.  funcţionare  parţială.  conform caietelor de sarcini şi/sau instrucţiunilor tehnice de exploatare .  cap.1  Urmărirea  comportării  în  exploatare  a  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare  din  clădiri  se  efectuează  pe  toată  durata  lor  de  viaţă.    II.2.3.precizate  în  caietele  de  sarcini  pe  categorii  (Anexa  II.1‐2  ‐  Conţinutul  caietelor  de  sarcini  pentru instalaţiile de ventilare/ climatizare incluse in proiectul tehnic) rezultate din cerinţele de  calitate ale instalaţiei realizate în conformitate cu Legea 10/1995 cu modificările ulterioare.  II.  caietele  de  sarcini  pe  categorii  (Anexele  1. tactil. 12.  c. instrucţiuni tehnice de exploatare.  echipamente  tehnologice  şi  confecţii diverse.2. instalaţiilor şi clădirilor pe care le deservesc.  corectarea  regimului  de  funcţionare.  Proiectantul  stabileşte  modul  adecvat  de  exploatare a instalaţiei prin recomandările precizate în documentaţia tehnică elaborată în:   a. menţionate în anexa I.2.  utilaje.  instalaţiilor  şi  clădirilor pe care le deservesc.2.    II. cap. Cerinţe prin proiectul tehnic.2. conform legislaţiei  în vigoare.2 Supravegherea şi controlul periodic al  instalaţiilor de ventilare şi climatizare face  parte din activitatea generală de urmărire a comportării în timp a instalaţiei.  II. cu caracter de recomandare (nu au caracter obligatoriu  şi normativ).1.1.  avarii.3.

   d. caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor.     II. echipamente  tehnologice şi confecţii diverse. al caietului de sarcini pentru  execuţia lucrărilor întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii de ventilare/ climatizare. încercări.3. probe. 863/2008 şi a normativului GP 090‐2003 ‐ Ghid privind  elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii.2. în Anexa II.3.3.3.  verificări. după caz. semifabricate.4.   II. recepţii a instalaţiilor de ventilare/ climatizare. Manuale de utilizare.5.2  Documentaţia tehnică impusă prin proiectul de execuţie care face precizările  necesare punerii în operă a proiectului (execuţie.3.    Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii de ventilare/ climatizare  II.     II.   prevăd modul de urmărire a comportării în timp a investiţiei. după caz. Specificaţii tehnice. broşuri şi note tehnice.     II.  II. utilaje.6. In Anexa II. Caietele de sarcini se elaborează de către proiectantul de specialitate.3. teste. In baza recomandărilor Ord. în vederea achiziţiei  lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii de ventilare/ climatizare. utilaje.7. caiete de sarcini pentru recepţii.10. caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul  cărţii tehnice. al caietelor de sarcini pentru  verificări. verificări şi puneri în funcţiune. În funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii la care se referă  proiectul de instalaţii pentru ventilarea/ climatizarea clădirilor şi de destinaţie.    II. pentru lucrările de instalaţii de ventilare/ climatizare include:  Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii de ventilare/ climatizare  Instrucţiuni tehnice de exploatare. al caietelor de sarcini pentru pentru  urmărirea comportării în timp a instalaţiilor de ventilare/ climatizare. prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în fisele tehnice de  produs.3. specificaţii tehnice toate  132 . Stabilesc  responsabilităţile pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor şi responsabilităţile pentru teste.   prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/ demolare (inclusiv reintegrarea în mediul  natural a deşeurilor) după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).   c. se pot alcătui caiete de sarcini specifice care pot fi:   a. este precizat conţinutul. după caz. al caietului de sarcini pentru  furnizori de materiale. sunt precizate în Anexa  II.3.2.  II.   II. inspecţii. este precizat conţinutul. după caz.3. echipamente tehnologice şi confecţii diverse. foi de catalog. personalului  care  exploatează  instalaţiile  de  ventilare/  climatizare  după  recepţia  finală. Instrucţiunile tehnice de exploatare se elaborează de către producător sau de  proiectantul de specialitate. punere în funcţie/ receptie preliminară/ finală)  şi exploatare/ urmărire în timp.  Piese desenate. este precizat conţinutul. Caietul IV:  Instalaţii interioare.8 In Anexa II.3.2. în baza  recomandărilor Ord. prin  dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planşe şi nu trebuie să fie restrictive. manuale de utilizare.   b. probe. Redactarea caietelor de sarcini trebuie să fie concisă şi sistematizată. caiete de sarcini pentru furnizori de materiale.9 Prevederi privind conţinutul.1. 863/2008. Detalii de execuţie.

 sunt incluse precizări privind:    133 . includerea în  proiectul tehnic. Stabilesc responsabilităţile pentru calităţile materialelor şi ale  lucrărilor şi responsabilităţile pentru teste. Elvetia. calibrări iniţiale. (re)autorizări ISCIR de funcţionare.  verificări metrologice periodice.  care  trebuie  să  deţină  documente  de  evaluare  tehnică  a  produselor  propuse spre achiziţie în cadrul proiectului.3.  Redactarea instrucţiunilor tehnice de exploatare trebuie să fie concisă.3.     In baza prevederilor care impun prin Caietul de sarcini pentru execuţie. sistematizată şi nu  trebuie să fie restrictivă. cerinţe personal instruit de  operare).     II. probe. moduri de remediere. care include Norvegia.3.14 In anexa II.3.   responsabililor tehnici cu execuţia care montează şi pun în funcţie instalaţiile de  ventilare/  climatizare  şi  verifică  conformitatea  produselor/  echipamentelor  tehnologice achiziţionate cu documente de evaluare tehnică legale.  prezentul articol se adresează:  proiectanţilor  de  specialitate  în  vederea  includerii  în  caietele  de  sarcini  a  materialelor/ echipamentelor.  Toate specificaţiile tehnice menţionate în caietele de sarcini pentru se vor susţine cu foi de  catalog. ori sunt fabricate legal într‐un stat EFTA  (European Free Trade Association. certificate  de produse pentru echipamente specifice de ventilare mecanică/ climatizare sau procedee  de ventilare mecanică/ climatizare a clădirilor de locuinţe).3.  furnizorilor  de  materiale  semifabricate. verificări. Stabilesc responsabilităţile/ modalităţile pentru utilizarea eficientă a calităţilor  materialelor/ performanţelor echipamentelor în cadrul lucrărilor de instalaţii de ventilare/  climatizare. broşuri si note tehnice emise de producător. numai a materialelor.   prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/ demolare (inclusiv reintegrarea în mediul  natural a deşeurilor) după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea). In cazul in care unele specificaţii tehnice  nu se regăsesc in aceste documente ele vor fi susţinute cu ajutorul manualelor de operare si  service emise de producător in limba engleza pentru a evita erorile de traducere.       II. pornire. un document tehnic de evaluare (Agrement Tehnic sau declaraţie de  conformitate pentru cele cu  au marcaj CE sau comercializate legal într‐un Stat Membru al  Uniunii Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism recunoscut în  ţară şi sunt de provenienţă din Turcia. Cerinţe legislative armonizate.11 Manuale de utilizare în cazul agregatelor/ aparatelor de măsură. control.emise de producător/ furnizor.      II. cauze de defect.    II. parte  la acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor proiectului. reparaţii. probe. echipamentelor sau procedeelor de execuţie care deţin  pe teritoriul Romaniei. probe. prin  descrierea componenţei produsului. revizii. care satisfac această condiţie.13 Documente europene/ naţionale de evaluare tehnică (agremente tehnice.  echipamente  tehnologice  şi  confecţii  diverse.   prevăd modul de urmărire a comportării în exploatare a produsului. reglare  sau a echipamentelor se elaborează de către producător/ furnizor de specialitate. Islanda şi Linchesthein). funcţionare (instalare.12 Specificaţia tehnică din partea producătorului. regimuri de  funcţionare. China sau Israel.

   ‐ acordarea agrementului tehnic în construcţii (AT). nr.‐ procedurile prevăzute prin Directiva 89/106/CEE. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului. HG nr. cu modificările ulterioare prin  Regulamentul (UE) nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind  calitatea în construcţii. de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea  produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (perioadă de  tranziţie pană în 2013). privind evaluarea performanţei  caracteristicilor esenţiale ale produselor livrate. nr.  privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii        134 . 5. în cazul produselor cu marcaj CE. 622/2004.10/1995 şi  Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse. procedee şi echipamente noi în  construcţii. 622/2004. care au obligaţia în baza HG.  ‐ certificarea de produse. prevăzută prin HG. modificat şi completat de HG nr. prevăzut prin Legea nr. cuprins în anexa nr. care privesc furnizorii/ producătorii materialelor/ echipamentelor pentru  instalaţii şi construcţii. să deţină declaraţii de  performanţă pentru produsele introduse pe piaţă. 675/2002. publicat in Jurnalul  Oficial al Uniunii Europene.

 Partea I nr. executarea şi exploatarea  instalaţiilor de ventilare şi climatizare din clădiri     1.  319/2006. publicat în Monitorul Oficial.  925/1995  Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006. cu modificările ulterioare.D. nr.  16  Ordinul ministrului muncii şi  privind aprobarea Normelor generale de protecţie a muncii. 675/2002 publicată în Monitorul  Oficial.  armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de  12  305/2011 al Parlamentului  abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului  European şi al Consiliului  Hotărârea Guvernului nr. publicat în Monitorul Oficial al României. cu modificările ulterioare.Anexa 1.1 Documente de referinţă pentru proiectarea. Partea I nr.  publicat  în  Monitorul  Oficial.1.2010  privind performanţa energetică a clădirilor.  Partea I nr. Partea I nr. 319/2006   Hotărârea Guvernului nr. cu  135 . Partea I nr. publicată în  Hotărârea Guvernului nr. 10/1995  Directiva 2010/31/UE a  Parlamentului European si a  Consiliului UE  din 19 mai  2010  Legea nr. Partea I nr. precum şi a structurii şi  metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de  investiţii şi lucrări de intervenţii  2  3  4  5  6  7  8  9  Ordinul ministrului  pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din  dezvoltării. de stabilire a unor condiţii  Regulamentul (UE) nr.1 Acte legislative (Directive. 28/2008.  cu  modificările  ulterioare. Hotărâri şi Ordonanţe Guvernamentale)     1  Legea nr. 193/2004  15  273/1994  – cu modificările ulterioare. procedee şi echipamente noi în construcţii.  privind  stabilirea  condiţiilor  pentru  introducerea  pe  piaţă  a  echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere  potenţial  explosive. 372/2005  Legea nr.  752/2004  Hotărârea Guvernului nr.  955/2010  Hotărârea Guvernului nr.R.T. a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor  privind aprobarea conţinutului‐cadru al documentaţiei tehnico‐ economice aferente investiţiilor publice. 352 din 10/12/1997 şi modificat şi  766/1997  completat de Hotărârea Guvernului nr.10. lucrărilor publice  10  Hotărârea Guvernului nr.  1425/2006  Hotărârea Guvernului nr. Partea I nr.  28/2008  privind calitatea în construcţii. 1144 din 19 decembrie 2005  Legea securităţii şi sănătăţii în muncă. 501 din 11/07/2002  privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii  Hotărârea Guvernului nr. 2237  autorizaţi pentru clădiri.  cu  modificările  ulterioare.  14  Monitorul Oficial.  privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru  13  622/2004  construcţii cu modificările şi completările ulterioare  pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru  produse. 12 din 24 ianuarie 1995  privind performanţa energetică a clădirilor  (reformare) publicată în   Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 18. publicat în  Monitorul Oficial. 882 din 30/10/2006  pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a  prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. Partea I  şi locuinţelor  nr.  şi instalaţiile aferente acestora – Monitorul Oficial Partea I nr. publicat în Monitorul Oficial. Partea  11  /2010  I.2010  publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 646 din 26 iulie 2006  privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii  si  sanatatii  in  munca  nr. 683 / 08.6.  Publicat in Monitorul Oficial. Legi. 499 din 03 iunie 2004  privind aprobarea Regulamentulului de verificare si expertizare tehnică  de calitate a proiectelor. nr. publicat in Monitorul Oficial. 319/2006. aprobate  prin Hotararea Guvernului nr. 863/2008  pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea proiectanţilor  Ordinul M. 524 din 11/07/2008  nr.

M. nr.  Mc 001/2006  cu  modificările  şi  completările  ulterioare. 4./ O.  508/933/2002  Ordin ministrului  17  administraţiei şi Internelor  nr.  publicat în Monitorul Oficial.  NEx 01‐2006  aprobat  prin  Ordinul  ministrului  muncii.  392/2007.  punerea în funcţiune. 3. Partea I nr. 6. Partea I nr.R. 163/2007  Ordinul MTCT   18  nr. Ventilarea mecanică cu  SR 6724‐3:1996  ventilatoare individuale de evacuare. 7.I. Performanţe mecanice. Prescripţii de proiectare  Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit.L.P. Criterii de proiectare pentru realizarea  SR CR 1752:2002  confortului termic interior Ambianţe termice moderate. Partea I nr. Prescripţii  SR 6724‐1:1995  de proiectare  Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit.2  Reglementări tehnice specifice     Normativ  pentru  proiectarea. publicat în Monitorul Oficial cu nr. aprobată prin  Ordinul ministrului transporturilor. 5. 8.  SR 1907‐1:1997  Instalaţii de încălzire.1. Unităţi de tratare a aerului. Necesarul de căldură de calcul. 880 din  06 decembrie 2002  privind aprobarea Normelor generale de apărare împotriva  incendiilor. 136 . 216 din 29 martie 2007  19  1  2  3  4  5  6  7  pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea  produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la  foc.  familiei  şi  egalităţii  de  şanse  nr.157/2007.  montarea.3 Standarde (române.1822/394/2004  modificările ulterioare. 411 din data 19 iunie 2007    1.L.M. utilizarea. Caietul IV: instalaţii interioare  Metodologie  privind  programul  de  urmărire  în  timp  a  comportării  MP 031‐2003  construcţiilor din punct de vedere al cerinţelor funcţionale  Normativ  privind  prevenirea  exploziilor  pentru  proiectarea.A.1.solidarităţii sociale  nr.  publicat  în  Monitorul  Oficial  cu  nr. Prescripţii de proiectare  Instalaţii de ventilare în clădiri. Prescripţii de calcul  Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit. cu modificările şi completările ulterioare. construcţiilor şi turismului nr. Determinarea analitică şi interpretarea  SR EN ISO 7730:2006  confortului termic prin calculul indicilor PMV şi PPD şi specificarea criteriilor  de confort termic local SR EN ISO 8996:2005  Ergonomia ambianţelor termice.  indicativ  NEx  01‐06. Ventilare naturală.  executarea  şi  exploatarea  instalaţiilor  de  I 5 – 2010  ventilare şi climatizare  Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Determinarea ratei de căldură metabolică  8  1. 90 din 27 ianuarie 2005  pentru modificarea şi completarea Regulamentului din 2004 privind  O. publicat în Monitorul  Oficial. Ventilarea mecanică cu  SR 6724‐2:1995  ventilator central de evacuare. repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice  care  funcţionează  în  atmosfere  potenţial  explozive". europene sau internaţionale armonizate)     SR EN 1886:2008  Ventilarea în clădiri. 126 din data 21 februarie  2007  Instrucţiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald  I 5/1‐1994  prin jeturi de aer orizontale  Normativ  privind  proiectarea  şi  executarea  masurilor  de  izolare  fonica  şi  a  C 125‐2005  tratamentelor acustice în clădiri.  clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza per‐ 269/431‐2008  formanţelor de comportare la foc    1.  publicat în Monitorul Oficial.D. 2.  Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente  C 56‐2002  construcţiilor  Ghid  privind  elaborarea  caietelor  de  sarcini  pentru  execuţia  lucrărilor  de  GP 090‐03  construcţii şi instalaţii.

20. SR EN ISO  31. SR EN 12589:2001  18. SR EN 13779:2007  SR EN ISO  13789:2007  32. 16.9. Partea 5: Căciuli de ventilare şi  dispozitive de ieşire prin acoperiş   Ventilarea clădirilor. Încercări aerodinamice pentru  determinarea difuziei aerului  Ventilarea în clădiri. SR EN 12599:2002  SR EN 12792:2004  SR EN 12831:2004  SR EN 13053:2007  22. SR EN 13141‐9:2008  26. 28. Proprietăţi higrotermice. Simboluri. Încercarea performanţei componentelor/produselor  pentru ventilarea clădirilor de locuit. 10. Reguli de calcul. 11. Cerinţe pentru elementele componente  ale canalelor de aer în scopul uşurării întreţinerii reţelelor de canale de aer  Sisteme de control al fumului şi gazelor fierbinţi Partea 5: Ghid de  recomandări funcţionale şi metode de calcul pentru sisteme de ventilare  pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi  Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi. Metodă de calcul al sarcinii termice de calcul  Ventilarea în clădiri. Cerinţe de  performanta pentru instalaţiile de ventilare şi de condiţionare a aerului din  încăperi  Performanţa termică a clădirilor. SR EN 12101‐6:2005  13. Componente/produse pentru ventilarea locuinţelor. Guri de aer. SR EN ISO  10456:2007  SR EN 12097:2007  SR CEN/TR 12101‐ 5:2007  12. Încercarea performanţei componentelor/produselor  pentru ventilarea clădirilor de locuit. 15. Partea 9: Dispozitiv de trecere a aerului  higroreglabil montat in exterior. SR EN 13141‐5:2005  24. 21. Încercări aerodinamice şi  evaluarea performanţelor pentru elemente de introducere a aerului  în încăpere cu debit constant sau variabil  Ventilarea în clădiri. 27. Partea 8: Încercări ale performanţelor  gurilor de aspiraţie şi de evacuare (inclusiv recuperarea căldurii) pentru  instalaţiile de ventilare mecanică destinate unei singure încăperi.  Performanţa energetică a clădirilor. SR EN 13142:2004  SR EN 13264:2001  SR EN 13465:2004  29. Partea 1: Cerinţe.  Ventilarea în clădiri. ale elementelor componente şi ale secţiunilor  Ventilatoare în clădiri. Rezistenţa şi etanşeitatea  canalelor circulare de tablă  Ventilarea în clădiri. Guri de aer. SR EN 13564‐1:2003  30. Partea 4: Ventilatoare utilizate în sistemele de  ventilare a locuinţelor. Valori  tabelare de proiectare şi proceduri pentru determinarea valorilor termice  declarate şi de proiectare  Ventilarea în clădiri. Unităţi terminale. Clasificarea şi  performanţele camerelor. Coeficienţi de pierderi de căldură prin  transfer şi prin schimb de aer. Materiale şi produse pentru construcţii. 14. SR EN 13141‐4:2004  23. Încercări aerodinamice pentru  determinarea deplasării aerului  Izolarea termică a instalaţiilor pentru construcţii şi a instalaţiilor  industriale. Încercările performanţelor componentelor/produselor  pentru ventilarea locuinţelor. SR EN 12237:2004  SR EN 12238:2001  SR EN 12239:2001  SR EN ISO  12241:2008  17. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer  în clădiri. Reţele de canale. Calculul necesarului de energie pentru  137 . Guri de aer montate în pardoseală. Metodă de calcul. Camere de tratare a aerului. Canale de aer. Partea 6: Specificaţii  pentru sisteme cu presiune diferenţială ‐ Kituri  Ventilarea în clădiri. 19.  Ventilarea în clădiri. SR EN 13141‐8:2006  25. Proceduri de încercare şi metode de măsurare pentru  recepţia instalaţiilor de ventilare şi de condiţionare a aerului  Ventilarea in clădiri.  Ventilarea în clădiri.  Ventilarea în clădiri. Încercarea performanţei componentelor/produselor  pentru ventilarea clădirilor de locuit.  Caracteristici de performanţă obligatorii şi opţionale  Ventilarea în clădiri.  Ventilarea clădirilor.  Ventilarea clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuit.  Clapete împotriva refulării pentru clădiri. terminologie şi simboluri grafice  Instalaţii de încălzire în clădiri. Încercări la solicitări  Mecanice.

  care  se  referă  la  calitatea  aerului  interior.  Elemente  pentru  susţinerea  şi  fixarea  canalelor  de  aer  pentru ventilare.   Performanţa energetică a clădirilor. CEN/TR 14788:2006  37.  Ventilarea  în  clădiri. Ghid pentru  inspecţia instalaţiilor de ventilare  Ventilarea în clădiri. SR EN 12236:2002  50.  Ventilarea  în  clădiri. SR EN 14277:2007  36. ediția a II‐a    138 .  Cerinţe  de  rezistenţă şi etanşeitate. Partea 2: Date orare pentru sarcina de răcire de proiectare  Performanţa  higrotermică  a  clădirilor.  Canale  nemetalice.  Performanţa termică a clădirilor.  Calculul  şi  prezentarea  datelor  climatice. Criterii generale şi proceduri de validare  Filtre  de  aer  cu  particule  pentru  ventilare  generală.1.  Ventilarea  în  clădiri.  Performanţa  higrotermică  a  clădirilor. Retele de canale. inclusiv infiltraţiile  Ventilarea în clădiri. Manualul de instalaţii – Volumul Instalaţii Ventilare – ARTECNO  2010  [2] E. Metode de calcul al pierderilor de energie datorită  ventilaţiei şi infiltraţiei în clădirile comerciale  Ventilarea clădirilor. SR EN ISO  15251:2007  44. Calculul temperaturii încăperilor.  Ventilarea în clădiri. Calculul temperaturii interioare a unei  încăperi fără climatizare în timpul verii. cu transfer de căldură sensibilă. SR EN 12237:2003  51. SR EN ISO 15927‐ 2:2009 ‐   SR EN ISO 15927‐ 5:2006  48. SR EN 15255:2008  45. Reţele de canale de aer. SR EN 15240:2007  39. 13792:2004  35. 13791:2006  SR EN ISO  34. SR EN 13180:2001  52. SR EN 15239:2007  38.  Măsuri  de  prevenire  a  incendiilor  pentru  sistemele  de  distribuţie a aerului în clădiri  Parametri  de  calcul  ai  ambianţei  interioare  pentru  proiectarea  şi  evaluarea  performanţei  energetice  a  clădirilor. SR EN 15242:2007  41.    1. Metodă de măsurare a debitului de aer cu  senzori etalonaţi în interiorul sau în imediata apropiere a gurilor de aer  Ventilation for buildings ‐ Design and dimensioning of residential ventilation  systems  Ventilarea în clădiri. Performanţa energetică a clădirilor. SR EN 15241:2007  40. iluminat şi acustică.  Reţele  de  canale  din  panouri  izolante.  Dimensiuni  standardizate.‐V.T. Performanţa energetică a clădirilor.  Ventilarea în cladiri.  Canale  de  aer  rectangulare  de  tablă. Ghid pentru  inspecţia instalaţiilor de climatizare  Ventilarea clădirilor. SR EN 13403:2003  încălzirea şi răcirea spaţiilor.4 Lucrări de specialitate    [1] Enciclopedia tehnică de instalaţii.  Calculul  şi  prezentarea  datelor  climatice. 47. a sarcinii termice şi a  energiei pentru clădiri prevăzute cu instalaţii de condiţionare a aerului  Ventilarea  în  clădiri. Dimensiuni şi cerinţe mecanice  pentru canale de aer flexibile. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi  fără climatizare în timpul verii. Metode de calcul determinarea debitelor de aer în  clădiri. SR EN 15805:2010  46. Metode de calcul simplificate  Ventilarea în clădiri. Calculul sarcinii de răcire a incintelor. SR EN 1507:2006  49. Condiţii de rezistenţă.  Partea  5:  Date  pentru  sarcina  termică  de  proiectare  pentru  încălzirea spaţiilor. Guri de aer.13790:2008  SR EN ISO  33. SR EN 15243:2008  42. confort termic. Criterii generale şi proceduri de validare  Performanţa termică a clădirilor.I. Rezistenta si etanseitatea canalelor  circulare de tabla. SR EN 15423:2008  43.

 clapetele sau orice alt  dispozitiv de reglare. mişcarea  corectă.2.  tăvile  de  colectarea  apei de condensaţie. poziţiile limită.  se  loveşte  de  carcasă. soluţii şi materiale preferate/disponibile.  poziţiilor  relative.  verificări mecanice (blocări. ale izolaţiei termice.4  Expertiza tehnică a instalatiilor de ventilare/ climatizare în clădiri identifică:  a. camerele de umidificare. include precizarea clară a datelor tehnice  de proiectare ale investiţiei noi  Pentru  lucrări  de  investiţie  la  clădiri  şi  instalaţii  existente:  tema  de  proiectare  precizează  natura şi amploarea intervenţiilor necesare corespunzător scopului declarat. amplasament. stabilita  în raport cu cerinţele exprimate în nota de comandă formulată de către beneficiarului obiectivului proiectat. organelor de blocaj.). Tema poate fi stabilită şi unilateral. săgeţi ale traseelor canalelor de aer. accesibilitatea. deficienţe ale  evacuării condensatului. eroziune.  uşoară  sau  rigiditatea/  lipsa  pierderii  de  mişcare  sau  de  jocuri  ale  elementelor  indicatoare  ale  înclinării.)  verificări mecanice la dispozitivele de  evacuare. deficienţe datorate proiectării. la prizele de aer. întreţinerii (exploatării) instalaţiei curente.  capacitatea  şi  starea  tehnică  a  instalaţiilor  existente.  coroborat  cu  toate  reglementările  legislative. execuţiei. din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de reabilitare şi/sau modernizare necesare.  în  special  camerele  de  amestec.  investitor  si  proiectant.2    Conţinutul fazelor de proiectare pentru instalaţiile de ventilare/ climatizare. s.  verificări mecanice la ventilatoare: prinderea pe fundaţie.  La  139 .).  în  baza  cărora  se  stabilesc  lucrări  de  intervenţie în vederea reabilitării sau modernizării funcţional – energetice corespunzător cerinţelor temei de  proiectare. oscilaţia liberă la jaluzele de suprapresiune. paletelor.  privind  structura. altele asemenea). elementele sensibile ale traductoarelor. camerele de aer  din  centrala  de  ventilare.  bateriile  de  răcire/  incalzire  colmatate  pe  partea  de  aer.2    Expertiza  tehnică  ‐  conţine  un  studiu  de  specialitate  sau  o  notă  tehnică  justificativă.2.2.  frecări. deteriorări la  racordurile elastice (la temperatură. înţepeniri ale elementelor mobile. capacităţi.  1.  urbanistice  şi  tehnice  în  vigoare  în  momentul  elaborării  proiectului.  Se întocmeşte diferenţiat in raport cu tipul lucrărilor de investiţii:  Pentru obiective de investiţii noi: tema de proiectare.1 Tema de proiectare    Elaborarea documentaţiilor tehnico‐economice se realizează pe baza unei teme de proiectare.  starea de curăţenie a instalaţiei (filtre colmatate.  iar  la  cele  rectangulare  laturi  concave sau convexe. evacuare. solicitări mecanice). gurile de admisie. investitor sau proiectant.  Tema  de  proiectare  este  piesă  componentă  a  contractului  de  proiectare  si  reprezintă  documentul  tehnic  în  care  se  înscriu  in  mod  obligatoriu  elementele  determinante  pentru  realizarea  proiectului  (funcţiuni.  în  special  la  mecanismele  de  acţionare  simultană  manuală sau automatizată a clapetelor.a.  elementele  interioare  ale  ventilatoarelor. separatoarele de picături. deficienţe de montaj ale dispozitivelor  de  amortizare  a  vibraţiilor. conducte de aer în interior.    1. muchii cu sinuozităţi.  montajul  rotorului  –  are  jocuri. jaluzelelor. etc. jocurile.Anexa 1. ş.   Se verifică:  calitatea execuţiei (se constată şi nu se admit deformări vizibile la pereţii conductelor de aer – la  cele  circulare  abateri  vizibile  de  la  forma  circulară  a  secţiunii.    1.2.3 Raportul de expertiză urmăreşte identificarea principalelor deficienţe care impun intervenţia şi  stabileşte.   Tema  este  stabilită  în  general  de  comun  acord.  Proiectantului îi revine obligaţia de a interpreta şi  transpune  cerinţele  beneficiarului într‐un limbaj tehnic. mecanismului  de declanşare a clapetelor antifoc.a. de către beneficiar.   1.  de  către  beneficiar. coroziune.  etanseitatea instalaţiei.

  constatată  prin  vizitarea  clădirii.   d.  autocurăţitoare  sau  cu  bandă  uscată:  starea  de  curăţenie  a  uleiului  din  baie. cu disfuncţii referitoare la:  instalaţia primeşte prea puţin/ mult aer.2. se completează şi cu:  a. raportul de expertiză tehnică. evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor.  instalaţia produce zgomot. a releelor termice.   ‐ fotografii şi. prin comparaţie cu soluţia de proiect (conform  cu cartea tehnica a clădirii ).  porţiunilor  înglobate  în  elemente  de  construcţii.10 Evaluarea energetică a unei clădiri urmăreşte identificarea principalelor caracteristici termice şi  energetice  ale  construcţiei  şi  ale  instalaţiilor  aferente  acesteia  şi  stabilirea. infiltraţii de apă.2.  a  stării  de  funcţionare  a  aparatelor.    sensul  de  curgere  al  aerului.a.  prin  prevederile prevăzute de Legea nr.  140 .  1.  la  data  elaborării  Ghidului. şi confruntarea  instalaţiei de ventilare/ climatizare executate cu proiectul iniţial. cu modificarea si completarea ulterioara.).   intervenţii pentru modificarea şi corectarea regimului de funcţionare a  instalaţiilor. analiza  stării  actuale  a  construcţiei  şi  instalaţiilor  aferente  acesteia.  pe  baza  rezultatelor  obţinute  din  activitatea  de  analiză  termică  şi  energetică  a  clădiri.   ‐ date extrase din încercările de laborator (buletine de analiză.6 Raportul de expertiză va cuprinde:   ‐ un memoriu tehnic.  b.2.G. etc. după caz). asa cum sunt cele de interventie la constructii  existente  (proiecte  de  schimbare  sau  de  consolidare  a  unor  cladiri  avariate  de  cutremure  sau  de  transformare  a  modului  de  utilizare  al  constructiei  etc.  ordinea corectă de montaj la rotoarele multiple.). ş.9 La proiectele care au la baza o expertiza tehnica. d. încăperilor. ş.  1. cu   degradările constatate în urma observaţiilor directe.  1.    1.2.   instalaţia are debit pulsativ sau fluctuant. e. acoperişului/ teraselor.  inainte  de  prezentarea  documentatiei  pentru  verificare.  din  punct  de  vedere  tehnic  şi  economic a soluţiilor de reabilitare şi/sau modernizare termică şi energetică a construcţiei şi a instalaţiilor  aferente  acesteia. alte tipuri de înregistrări video. cu modificările ulterioare. analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia. mucegai etc. condens. opţional.    1.   ‐ secţiuni şi detalii cu marcarea degradărilor constatate. a protecţiei la suprasarcină. ventilatoarele  axiale  deficienţele  de  calare  orizontală  verticală. precum şi cu un  releveu  al  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare  în  scopul  evidenţierii  modificărilor  constatate  asupra acestora. de către firme şi specialişti atestaţi. elemente neizolate în panouri. verificări cu  instalaţia sub tensiune.  deficienţe  care  impun  demontări  de  echipamente. starea conexiunilor  în interiorul automatelor de pornire. ş.10/1995 privind calitatea in construcţii. aceasta va trebui sa obtina acordul expertului prin semnarea si stampilarea proiectului.  a  sistemului  de  acţionare.b. ş.  925/1995  in  Regulamentul  de  verificare  şi  expertizare  tehnică  de  calitate  a  proiectelor. analiza  documentaţiei  care  a  stat  la  baza  execuţiei  clădirii  va  fi  completată  cu  un  releveu  al  zonelor cu degradări specifice (igrasie.a.   ‐ relevee ale elementelor de inchidere.  calitatea  miişcării elementelor de acţionare şi a elementelor de limitatre a cursei.  instalaţia refulează aerul cu umiditatea relativă mai mică/ mai mare decât necesar.    verificări  mecanice  la  filtrele  mecanice.  calitatea aerului: deficienţe datorate creşterii nivelului de noxe admise în instalaţie şi specifică  necesităţile de reproiectare a capacităţii instalatiilor de ventilare/ climatizare existente.    deficienţe  ale  structurii  nişelor. nişelor.a. echipamentelor utilizate  şi specifică repercursiunile degradării lor asupra instalaţiei în ansamblu.8  Raportul  de  expertiză  se  va  întocmi  in  raport  cu  cerinţele  prevăzute  prin  H.  eficacitatea instalaţiei.2. rapoarte de încercări).a.  verificări electrice: întreruperi ale alimentării.5  In sensul de mai sus.  c.  instalaţia refulează aer prea cald/ rece.   1.  a  execuţiei  lucrărilor  şi  a  construcţiilor.  nr.7  Efectuarea  expertizei  tehnice  a  unei  clădiri  este  reglementată.  demolări  parţiale  sau totale şi/sau reproiectarea obiectivelor sau ale calităţii aparatelor. c.2.  a  lubrefiantului  proaspăt.

 care se efectuează prin analizarea documentaţiei tehnice a clădirii  (sau  completarea  acesteia.  să  asigure  informaţiile  tehnice  complete  privind  viitoarea  lucrare  şi  să  răspundă  cerinţelor  tehnice. precum şi cu un  releveu al instalaţiilor în scopul evidenţierii modificărilor efectuate asupra acestora. condens.15 Studiul de prefezabilitate este documentaţia tehnico‐economică prin care se  fundamentează  necesitatea şi oportunitatea investiţiei pe bază de date tehnice şi economice.1  Proiectul  tehnic  general  (P.2.    1.    1.   1.    1.16  Studiul  de  fezabilitate  este  documentaţia  tehnico‐economică  prin  care  se  stabilesc  principalii  indicatori  tehnico‐economici  aferenţi  obiectivului  de  investiţii  pe  baza  necesităţii  şi  oportunităţii  realizării  acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale.2. 2 Calculul consumului de  energie şi al eficienţei energetice a instalaţiilor de ventilare şi climatizare. Evaluarea  energetică  apare  necesară  după  caz.11  Evaluarea  energetică  a  unei  clădiri  este  reglementată.  verificat  potrivit  prevederilor legale menţionate mai sus (HG 28/2008 cu completările ulterioare ‐ Ord.  (3).2. cu respectarea strictă a prevederilor proiectului tehnic.2.  Conţinutul‐cadru  al  studiului  de  fezabilitate.14 Evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor. II. tehnologice.Th.  în  etapa  de  investigare  preliminară  a  clădirilor  existente  în  vederea  realizării unor lucrări de intervenţii la construcţii. Conţinutul‐cadru al studiului  de  prefezabilitate.).  Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor.17  Proiectul tehnic   1.  Partea  a  II‐a  –  Performanţa  energetică a instalaţiilor din clădiri.G). fără  să fie necesară suplimentarea cantităţilor de lucrări şi fără a se depăşi costul lucrării stabilit în faza de studiu  de fezabilitate/ documentaţie de avizare. infiltraţii de apă. iluminat artificial). inclusiv instalaţiile aferente.  pe  baza  caracteristicilor reale ale sistemului construcţie – instalaţii aferente (încălzire.Evaluarea  energetică  se  efectuează  pentru  clădiri  existente  în  care  se  desfăşoară  activităţi  care  necesită  asigurarea unui anumit grad de confort şi regim termic.  pentru  toate  categoriile  de  lucrări. Cap. Analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii va fi completată cu un  releveu al zonelor cu degradări specifice (igrasie. constructive şi economice ce urmează a fi supuse  aprobării.  Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. indicativ Mc 001 / 2 – 2006.  etapă  în  care  s‐au  aprobat  indicatorii  tehnico‐economici.  la  data  elaborării  Ghidului. climatizare.   1.  141 . prin comparaţie cu soluţia de proiect (conform  cu cartea tehnica a clădirii). ventilare.  28/2008  cu  completările  ulterioare (Ord.     1.  prin  prevederile:  Metodologiei  de  calcul  al  performanţei  energetice  a  clădirilor. constatată prin vizitarea clădirii.  economice  şi  tehnologice  ale  beneficiarului.    1. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora.2.  (2).  863/2008.  parte  a  unui  proiect  tehnic  general  sau  proiect  de  sine  stătător.  De  asemenea  trebuie  să  permită  elaborarea  detaliilor  de  execuţie  în  conformitate  cu  materialele şi tehnologia de execuţie propusă.2. mucegai etc.17.3 Proiectul tehnic pentru instalaţiile de ventilare/ climatizare se elaborează pe baza studiului  de  fezabilitate/  documentaţiei  de  avizare.  trebuie  să  fie  astfel  elaborat  încât  să  fie  clar.  după  caz)  şi  prin  analiza  stării  actuale  a  construcţiei  şi  instalaţiilor  aferente  acesteia.2.2. Partea a III‐a – Auditul şi certificatul  de performanţă a clădirii.  este  alcătuit  în  baza  prevederilor  Hotărârii  Guvernului  nr.2  Proiectul  tehnic  pentru  instalaţiile  de  ventilare/  climatizare.12 Realizarea evaluării energetice a unei clădiri presupune parcurgerea a trei etape:  (1).2.  863/2008.17.    1.13 Raportul de audit energetic. în condiţii de consum redus de energie.  Evaluarea  performanţei  energetice  a  clădirii  în  condiţii  normale  de  utilizare. 28/2008 cu completările ulterioare (Ord.2. 863/2008). indicativ Mc 001 / 3 – 2006. Întocmirea raportului de audit energetic.17.  conţine  părţi scrise şi desenate privind realizarea obiectivului de investiţii.  preparare / furnizare a apei  calde de consum.  1.  este  alcătuit  în  baza  aceloraşi  prevederi  ale  Hotărârii Guvernului nr. din 02/07/2008). din 02/07/2008).

  inclusiv  fişe  cuprinzând  parametrii.  planurile  instalaţiei  alimentare cu apă şi canalizare. toleranţe şi altele asemenea.     b Părţile desenate:  b1.  a3.  secţiuni. protecţii împotriva agresivităţii solului.  b3. clima şi fenomenele naturale specifice zonei.  baterii  de  răcire/  încălzire. schemele de reglare a temperaturii prin control al ambianţei sau prin recirculări sau de  menţinere  a  temperaturii  constante.  2.). de automatizare.  racorduri electrice la panouri.  în  care  se  fac  referiri  asupra  următoarelor  elemente:  amplasament.  nomograme.  b2. electrice.  calcule  inginereşti.   a2.  pe obiecte. aporturile şi pierderile de căldură etc.  debitele de aer.     Planşele  de  instalaţii.  devieri  necesare  şi  protejări  de  utilităţi afectate.Th. regimul de folosire a încăperilor.  zonele  din  clădire  care  se  ventilează/  climatizează:  parametrii  de  calcul  ai  aerului  interior.      •  liste  cu  utilaje  şi  echipamente  din  componenţa  planşelor  tehnologice.   a5. I.a.  ‐  elemente  pentru  prezentarea  proiectului  tehnic  general  pe  specialităţi:  în  această  secţiune  proiectul  tehnic  pentru  instalaţiile  de  ventilare/  climatizare  furnizează  clar  definite.  filtre.  b4. căi de acces permanente. pe obiectiv. puncte de branşament. performanţele şi caracteristicile acestora. precum şi ale instalaţiilor tehnologice. ‐ caietele de sarcini pe categorii fac parte integrantă din proiectul tehnic   a4.  ‐  graficul  de  realizare  a  proiectului  tehnic  pentru  instalaţiile  de  ventilare  climatizare.V/C) include:     a Părţile scrise:  a1. sarcinilor  şi a altor informaţii de aceeaşi natură..‐ planul reţelelor exterioare / interioare de alimentare cu energie electrică.      •  diagrame. a coloanelor de  aer. alimentare electrică.  cote  de  nivel. pneumatice.  ‐  memoriul  tehnic  de  specialitate:  în  această  secţiune  proiectul  tehnic  include  informaţii  privind  tipul  clădirii.  alcătuirea  şi  execuţia  instalaţiilor. ş. ‐ listele cu cantităţile de lucrări (antemăsurători): cuprind toate elementele necesare cuantificării  valorice a lucrărilor proiectului şi conţin centralizatoare ale cheltuielilor.17. geologia. seismicitatea.  elementele  specifice  pentru  prezentarea  proiectului  tehnic  general  pe  specialităţi. diagramele i‐x necesare calculului de dimensionare.  inclusiv  materialul  grafic  necesar punerii în funcţiune şi exploatării.  topografie. cuprinzând  amplasarea  lor.  schemelor  de  acţionare. comunicaţii.  protecţii  şi  izolaţii  hidrofuge. ‐ schemele funcţionale: schemele de introducere/ evacuare a aerului în încăperi.  profiluri  longitudinale/  transversale. ş.  soluţia tehnică adoptată prin proiect. surse de apă.  de  comandă  a  echipamentelor. dimensiunilor de amplasare.4  Conţinutul‐cadru  obligatoriu  pentru  un  proiect  tehnic  cu  lucrări  de  instalaţii  de  ventilare/  climatizare (P.  ale  centralei  cu  amplasarea  echipamentelor:  ventilatoare. cu indicarea geometriilor.  ‐  Descrierea  generală  a  lucrărilor. pe categorii de lucrări.  schemele  soluţiilor  de  automatizare  aferente  instalaţiilor  de  climatizare.  agregate  de  tratare  a  aerului. apă.  Informaţiile  din  această  secţiune  se  includ  în  părţile  scrise  al  unui  proiect  tehnic  general  la  cap.  cu  amplasarea  reţelelor  de  conducte  interioare  de  aer. iluminat şi altele asemenea.  a  aparatelor  şi  a  echipamentelor  de  deservire. prestaţiilor.  dimensiuni.   1.  Se  includ  informaţii  privind  amplasarea  reţelelor  interioare  şi  a  echipamentelor  pentru  ventilare/  condiţionare. dimensiuni. inclusiv cote.  tehnologice  şi  de  montaj.  a6.  schemele  funcţionale  ale  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare. ‐ detalii specifice de execuţie. a coroziunii şi altele asemenea. prin:     • scheme ale instalaţiilor hidraulice.      • planşe de montaj. reţele de  combustibil. gradul de ocupare.  care  este  parte a graficului general de realizare a investiţiei.  ‐  planurile  instalaţiei.elementele şi soluţiile principale ale lucrării şi în care au fost obţinute toate avizele şi acordurile de principiu.  în conformitate cu prevederile legale.  definesc  şi  explicitează  pentru  fiecare  obiect  amplasarea.‐ planşe privind construcţii subterane implicate în instalaţiile de ventilare/ climatizare.a.2.      142 .  schema  pompelor de apă. inclusiv a schemelor tehnologice de montaj.

2. It.  verificarea  şi  expertizarea  tehnică  de  calitate  a  proiectelor. detaliile de execuţie.  canale/  conducte  de  ventilare. subingineri. dispoziţiile  de şantier) se cuprind în. în urma licitaţiei  de execuţie. tehnicieni).20  Cartea tehnică a construcţiei  (1) Proiectul tehnic al instalaţiilor de ventilare şi climatizare (inclusiv detaliile de execuţie.18  Detalii de execuţie     (1) Detaliile  de execuţie se elaborează pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar. după stabilirea  executantului şi a furnizorilor (producătorilor) echipamentelor şi materialelor de instalaţii.  dispoziţiile de şantier) se cuprind în Cartea tehnică a construcţiei.  în  condiţiile  legii. verificate pentru cerinţele de calitate numai către specialiştii verificatori de proiecte atestaţi. precum şi a  documentaţiilor  tehnice  (D. cu respectarea condiţiilor impuse prin autorizaţia  de  construire.  (2)  Cartea tehnică a construcţiei este pusă la dispoziţia beneficiarului prin grija căruia se completează  cu toate lucrările care se fac pe parcursul funcţionării construcţiei şi a instalaţiilor de ventilare  şi  climatizare  aferente.  (2)  Prevederile  legale  în  vigoare  privind  calitatea  în  construcţii.  precum  şi  proiectele  tehnice  (P.T.    1.  graficul cu fazele determinante pentru controlul calităţii execuţiei.  se  elaborează  exclusiv  de  proiectanţi  cu  pregătire  în  domeniul  instalaţiilor  pentru  constucţii (ingineri. sub sancţiunea legii penale.2.2.  graficul de realizare a lucrărilor. Ig şi Ie.1.    1. cu diplomă recunoscută de statul român. a pompelor de apă.).19 Cerinte normative privind verificarea proiectelor pentru instalaţii de ventilare/ climatizare     (1)  Documentaţiile  tehnice  (D. prevăd:   a. instituţii de  învăţământ superior de specialitate în domeniul ingineriei instalaţiilor ori care nu au drept de semnătură în  condiţiile legii. deţinută de proprietar.  (3)  Cartea  tehnică  a  construcţiei  conţine  toate  procesele  verbale  pentru  lucrări  ascunse.  143 . Proiectul de execuţie al instalaţiei de ventilare/ climatizare (proiectul tehnic.  (3).  precum  şi  prin  avizele. etc.  amplasarea  ventilatoarelor. referitoare la instalaţiile de ventilare  şi  climatizare  deţinută de proprietar.  au obligaţia de a face dovada efectuării verificării.  planurile  instalaţiei  de  ventilare.Th. în vigoare la data eleborării ghidului de bună practică.  a  execuţiei  lucrărilor  şi  a  construcţiilor  precum  şi  atestarea  tehnico‐profesională  a  specialiştilor cu activitate în construcţii. a staţiilor frigorifice.  inclusiv  procese verbale de probe referitoare la instalaţiile de ventilare şi climatizare pe etape.  verificarea  tehnică  a  proiectelor  trebuie  asigurată  de  către  specialişti  atestaţi  pentru  domeniul  instalaţii ‐ cerinţele Is.  pozarea  aparaturii  de  măsură  şi  control  etc.  în  condiţiile legii.  detalii  de  execuţie  pentru  elementele  instalaţiei  (suporţi.  acordurile  şi  actul  administrativ  al  autorităţii  competente  pentru  protecţia  mediului.  b.Th.  instrucţiuni de exploatare şi de reglare.  (2)  Detaliile  de  execuţie  pentru  instalaţii  de  ventilare/climatizare  trebuie  să  conţină  următoarele  documentaţii:  a) Părţile scrise:  borderou şi foaie cu responsabilităţi (lista de semnături).  b) Părţile desenate:  schemele funcţionale.  numai  de  cadre  tehnice  cu  pregătire  superioară  în  domeniul  ingineriei  instalaţiilor.)  pentru  instalaţii  de  ventilare/  climatizare în clădiri care dezvoltă documentaţiile tehnice.  Este interzisă semnarea proiectelor tehnice  (P.  documentaţiile  tehnice  precum  şi  proiectele  tehnice.) de către persoane care nu au absolvit.  care  dezvoltă  documentaţiile  tehnice. Cartea tehnică a construcţiei.T.  a  centralelor de climatizare.  memoriu tehnic de specialitate.)  pentru  execuţia lucrărilor.). constituiţi în acest scop în colective tehnice de specialitate şi se  semnează.

  referatele şi concluziile încercărilor speciale.  se  face  obligatoriu  releveul  construcţiilor şi a instalaţiilor aferente. constatată prin vizitarea clădirii.  dimensiunile geometrice ale elementelor de construcţii (fundaţii.  climatizare.  plăci.  alcătuirea  şi  materialele  care  compun  elementele  de  închidere  exterioară  sau  de  separare  între  spaţii cu diverse regimuri de temperatură.  preparare  a  apei  calde  de  consum şi electrice (iluminat).  care  se  efectuează  prin  analizarea  documentaţiei  tehnice  a  clădirii  (sau  completarea  acesteia.      144 .  apare  cu  precădere  în  etapa  de  investigare  preliminară  a  clădirilor  în  vederea  realizării  unei  evaluări  energetice.  dimensiunile golurilor din pereţi. buiandrugi.  modificările admise ale proiectului iniţial.  tipul de uşi şi ferestre.  procese verbale de predare‐primire în cazul schimbăii proprietarului. elementele şarpantei). stâlpi.  planuri  şi  scheme  ale  instalaţiilor  de  încălzire.  ventilare.  evidenţiindu‐se  toate  elementele enumerate mai sus.  Alte  elemente  specifice  de  conformare  a  clădirii  referitoare  la  instalaţiile  de  ventilare    şi   climatizare.  procesele verbale de constatare şi remediere a deficienţelor apărute după recepţia lucrărilor.  Importanţa  existenţei  cărţii  tehnice  a  construcţiei.  registrul de exploatare. pereţi.  jurnalul evenimentelor. respectiv a documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii  şi instalaţiilor aferente şi care trebuie să cuprindă cel puţin:  partiurile de arhitectură ale fiecărui nivel. distanţa dintre goluri.  se  execută  un  releveu  al  clădirii.  în  cazul  în  care  nu  există  cartea  tehnică  a  construcţiei.(4) În cazul lucrărilor de reabilitare sau de modernizare a construcţiilor şi a instalaţiilor de ventilare  şi   climatizare  aferente. grinzi.  structura anvelopei clădirii. înălţimea parapeţilor.  În  cazul  când  documentaţia  de  bază  lipseşte.  Exemplu: analiza cărţii tehnice a clădirii.  după  caz)  şi  prin  analiza  stării  actuale  a  construcţiei şi instalaţiilor de ventilare  şi  climatizare aferente acesteia.    (5)  Instrucţiuni  de  exploatare  –  se  referă  la  exploatarea  şi  întreţinerea  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare şi includ:  lista prescripţiilor de bază aferente exploatării.

3 m.evitarea contactului in direct cu suprafetele  02  metalice    03  Legatura echipotentiala la pamant   04  Suprafete interioare si exterioare galvanizate      I.  3.2 Cerinte pentru  prize  de aer    Nr.  grila de evacuare a aerului viciat mai sus decat priza de aer proaspat.0 m/s pentru grila cu separator de picaturi.  pentru clasa  EHA 1: grila de evacuare trebuie sa fie cu cel putin 2 m mai sus  03  decat priza de aer proaspat.  Priza de aer :  2.5 x inaltimea stratului de zapada.  05  ‐suprafetele exterioare si interioare vor fi galvanizate si vopsite      Standard  SR EN 13053‐6.2  SR EN 13779‐ A.2.4.  6.  nu trebuie pozitionata in apropierea turnurilor de racire.4    Cerinte de calitate pentru componente ale centralelor de ventilare.dar nu mai putin de  0.2.   distanta minima fata de cladirile invecinate de minim 8m.1        Standard  SR EN 13053‐6.  distanta fata de grila de evacuare de minim 2 m.  02  4.  Cerinte  crt  01  Viteze maxime ale aerului de  8 m/s cu exceptia ventilatoarelor  Evitarea formatii puntilor termice .   04  cand priza de aer este pozitionat pe acoperis se va mentine o distanta fata de  acoperis de  minim de 1.   Clas EHA 2.  Cerinte  crt  Priza de aer din plasa de sarma cu ochiuri de max max 20x20 mm accesibila  pentru curatire  01  Priza de aer este functional si pentru sistemul in repaus  Grilele de protectie la intemperii vor avea un unghi de minim 45 grd  Viteze maxime ale aerului recomandate.0 m/s pentru caciuli de ventilatie.5 m/s pentru priza de aer cu separator de picaturi.5 m/s pentru priza de aer cu lamele.6.   climatizare.3   SR EN 13779‐ A. conditionare     I.3     145 .1 Cerinte generale de calitate pentru clapete de aer si racorduri de intrare/iesire    Nr .4.2  SR EN 13053‐6.Anexa I. 3 and 4 evacuarae aerului se va face  in sus   Priza de aer proaspat    Trebuie pozitionat astfel incat sa fie influntata cat mai putin de emisiile  poluante existente in zona amplasariii.5 m/s pentru caciuli de ventilatie.  Aer evacuat :  4.0 m/s pentru grila  de aer cu lamele .  5.

  Pentru evacuare aerului din bucatarii un filtru de grasimi trebuie pozitionat inaintea  primei trepte de filtrare.  10  Unde exista piese in miscare cel putin o trepata  de filtrare trebuie sa fie instalate  inaintea acestora.  A doua trepta de filtrare trebuie pozitionata la refularea din centala.4.3  SR EN 13053‐ 6.  Pentru recuperatoare rotative filtrele de evacuare trebuie sa aiba minim clasa F5.2.2  Nr Cerinte  crt  01  Sunt premise numai filtre  in concordanta cu standard EN 779 .  Pentru evacuare inaintea recuperatorului de  caldura se recomanda minim F6.3 146 .1  SR EN 13053‐ 6.  Cand sunt necesare doua trepte de filtrare a doua trepata trebuie sa fie minim F7 dar  indicat ar fi F9  03  Pentru aer exterior din clasa ODA 3.  Marcajul pe filtru trebuie sa fie individual si vizibil  02  Clasa minima a filtrelor de introducere si evacuare trebuie sa fie F5 .3 SR EN 13779‐A.2    SR EN 13053‐ 6.2  SR EN 13053‐ 6.9.9.6.  05  Caderea de presiune de calcul a filtrelor se recomanda a fi o medie a filtru curat si a filtrului  colmatat     (Δp initial + Δp  final ) / 2   In absenta altor cerinte o variatie de ± 10% a debitului de aer este acceptabila.1        Nr Cerinte  crt  01  Clapetele de aer pentru camerele de amestec si clapetele de by‐pass trebuie sa fie din  clasa 2  02  Clapetele de aer trebuie sa impiedice circulatia aerului atunci cand centralele  detratare sunt oprite  03  Viteza maxima prin clapetele de aer trebuie sa fie de maxim 8 m/s (cu exceptia  clapeteleor de by‐pass circulation air and bypass dampers)  04  Prevederea spatiului necsar montarii si intretinerii servomotoarelor  05  Suprafete exterioare galvanizate si vopsite.    I. ODA 4 and ODA 5 sunt recomandate filtre  cu  carbune activ.9.9.  06  Pentru unitatile exterioare clapetele de aer trebuie montate catre interiorul unitatii        I.2  SR EN 13779‐A.2  SR EN 13779‐A.  Dupa filtrul cu carbune active trebuie instalata un filtru cu minim F8.6.2    SR EN 13053‐ 6.  06  Caderea de presiune maxima :  G1‐G4       150 Pa   F5‐F7        200 Pa   F8‐F9        300 Pa  07  Filtrele trebuie sa‐si mentina caracteristicile proiectate  pe intreaga perioada de  utilizare  08  Filtrele trebuie sa poate fi inlocuite intre extragerea laterala   09  Prima trepata de filtrare trebuie sa fie pozitionata la aspiratie.9.  04  Filtrele de tip sac se recomanda a avea minim 10 mp suprafata filtranta pentru 1 mp de  suprafata transversala.4.   SR EN 13779‐ A.dar recomandat ar  fi F7.9.2  SR EN 13779‐ A.3 Cerinte generale de calitate  pentru  clapete de aer si camere de amestec   Standard  SR EN 13053‐ 6.4 Cerinte pentru  filtre  de aer  Standard  SR EN 13053‐ 6.3  SR EN 13053‐ 6.

dup ace in prealabil a fost protejat cu un filtru avand minimclasa F7.  Umiditate relative  > 80% pentru temperaturi de  > 0 °C   Umiditate relativa > 90%  13  Filtru de dezinfectare poate fi instalat catre finalul centralei in zona de suprapresiune  .3 m  20  Caderea de presiune pe filtre va fi monitorizata prin instrumente specifice. cat cel putin  lungimea unui filtru.  17  Trebuie asigurata etanseitatea filtrului pe intreaga perioada de utilizare.2      SR EN 13053‐ 6.urmarindu‐ se eficacitatea acestuia.2  SR EN 13053‐ 6.4.9.trebuie asigurata inspectarea  filtrului  pe ambele parti.  Pentru filtrele de tip sac este necesar un spatiu liber .5 Conditii suplimentare pentru mediile cu cerinte de igiena sporite    Nr Cerinte  crt  01  Suprafata metalica a filtrelor trebuie sa fie vopsita.fara fluid intermediar.rigide.  06  Cand exista un tratament antibacterian este necesara dovata eficacivitatii si a  netoxicitatii acestui tratament.  SR EN 13779‐A.  16  In zona pardoselii centralelor de tratare sunt admise numai filtre saci .  12  In cazul in care conditiile exterioare nefavorabile se mentin pentru o perioada  indelungata de timp. trebuie luate in considerare o preincalzire cu 3 grade sau alte  metode.  03  Vor fi utilizate numai filtre cu etansare prin strangere cu garnituri adezive. inainte de filtru.9.2    SR EN 13053‐ 6.9.11  Trebuie asiguat accesul lateral la filtre .   05  Nu sunt admise filtre electrostatice.  Accesul la filtru trebuie sa fie realizat in permanenta.  Se recomanda iluminat interior pentru inaltimi mai mari de 1.6 m accesul la filtre  se va realiza pe ambele parti.  07  A treia treapta de filtrare se pozitionaza in mod normal la sfarsitul unitatii .printr‐un spatiu liber cel putin cat latimea filtrului.9.  14  Garniturile de etansare trebuie sa aiba o structura celulara inchisa  Materialul filtrant nu trebuie sa fie un mediu prielnic de dezvoltare a  microorganismelor.     I.  10  Manometrele indicate sunt cele cu priza de aer directa.  02  Sectiunile de filtrare trebuie sa fie dotate cu hublou de inspectie si dotate cu iluminat  interior.2  Standard                      147 .  Pentru unitati mai inalte de 1.  08  Trepte de filtrare recomandate  prima trepta minim F5 dar recomandat F7  a doua treapta de filtrare minim  F9  09  Pentru unitatile cu recirculare a aerului prima trepata de filtrare poate lipsi doar daca  in  bateria de racire nu se formeaza condens.  18  Indiferent de gradul de utilizare se recomanda o perioada maxima de inspectie de   Filtre treapa 1:          1 an  Filtre treapta 2 :       2 ani    19  Se recomanda ca hubloul de inspectie sa aiba diametrul de minim150 mm.3    SR EN 13053‐ 6.  15  Structura metalica a filtrelor trebuie sa fie cel putin galvanizata.  04  Inlocuirea filtrelor se face numai pe partea dinaintea filtrului.  In cazul in care filtrele sunt fixate cu arcuri sau clipsuri .

  SR EN 13053‐6.4.1  .    04  protejate fiind cu un filtru de clasa minim F5    148 .6 Cerinte de calitate pentru recuperatoarele de caldura    Nr  Cerinte  Standard  crt  Sistemele de aer proaspat si de aer viciat trebuie sa fie dotate cu recuperatoare de  caldura.2   12  Clasa recuperatorului de caldura  H2  H3  SR EN 13779‐5.  Este recomandat ca sistemul de recuperare sa fie selectat in functie de calitatea  aerului extras   ETA 2       recuperator in placi sau rotativ pentru system de introducere in  suprapresiune     02  ETA 3       recuperator in placi sau rotativ pentru system de introducere in  SR EN 13779‐A.2 10  Schimbatoarele de caldura trebuie sa fie prevazute cu o camera de spalare  SR EN 13053‐6.2 Sistemele de recuperate a caldurii cu transfer de poluanti sau mirosuri din aerul    11  evacuate sunt premise doar acolo unde recircularea este permisa.  Tava de condens trebuie sa fie din otel inoxidabil sau aluminiu.in scopul reducerii sarcinii bateriei de racire a aerului introdus.6  viabil financiar.Sistemele de recuperare   trebuie sa fie etanse la scaparile de aer.  SR EN 13053‐6.7 Conditii  suplimentare pentru mediile cu cerinte de igiena sporite     Nr  Cerinte  Standard  crt  Cadrul recuperatoarelor de caldura vor fi galvanizates si  vopsite     01    02  Ramele de montaj vor fi din otel inoxidabil     03  Sistemul de drenaj va fi din otel inoxidabil    Recuperatoarele de caldura se vor pozitiona dupa prima trepata de filtrare.2 condensul se poate produce.    Clasa de eficienta   A  B    SR EN 13053‐6. este  indicat acolo unde recircularea este permisa.4  suprapresiune si maxim 5 % aer recirculat din aerul evacuat   ETA 4      recuperator cu fluid intermediary sau cu tuburi termice  Sistemul de recuperare a caldurii in care este posibila infiltrarea aerului evacuat.5.5.    Cerintele de calitate pentru recuperatoarele cu fliud intermediar sunt similare cu  06    cele pentru bateriile de incalzire sau racire.nu exista spatiu sau nu ar fi  EN 13779‐5.5.5.  I.  03  Pentru recuperatoarele rotative tavile de condens sunt obligatorii doar acolo unde  SR EN 13053‐6.Exceptie  SR EN 13053‐6.5.4.2 09  Schimbatorul de caldura trebuie sa fie etansat cu garniture din cauciuc.1 01  fac sistemele in care aerul evacuate este foarte cald.  08  Se vor prevedea priza de masura a presiunii aerului pe cele 4 directii ale aerului  SR EN 13053‐6.5.iar aripioarele vor  04    fi din aluminiu  05  Se recomanda monitorizarea presiunii in recuperatoarele de caldura.  Se recomanda dotarea recuperatoarelor de caldura cu un system de umidificare a  07  aerului evacuat.5.  Suprafata finita a recuperatoarelor de caldura trebuie sa fie zincata.6    I.

  collector din cupru.4.4.  06  Tava de condens din inox  Pasul minim al aripioarelor  min.  300 mm with pentru serpentine  decalate    09   450 mm with pentru serpentine in linie.4   SR EN 13053‐6.4  SR EN 13053‐6.I.  Bateriile recuperatoarelor de caldura vor fi dotate cu garniture de cauciuc pentru a  17  preveni un eventual  by‐pass.4.fara a fi necesara demontarea unitatilor.8 Cerinte generale de calitate pentru baterii de incalzire si racire    Nr  Cerinte  crt  01  Materialele trebuie sa fie rezistente la coroziune.  Cadre din otel inox sau aluminiu rezistent la coroziune .4  SR EN 13053‐6.  05  Se pot folosi si baterii din Cu/Al g alvanizate si prevopsite daca nu este necesara  curatirea in exteriorul centralei de tratare . 2.4.4  SR EN 13053‐6. 2. 4.1      SR EN 13053‐6.  18  Bateriile de racire nu trebuie pozitionate imediat inaintea filtrelor sau  Standard  SR EN 13053‐6.4.0 mm pentru incalzire aer exterior    min.4.4.  15  Penetrarea peretilor de catre racordurile bateriilor trebuie sa fie etansate.4  SR EN 13053‐6.4.Nu este permisa racordarea  16  directa la canalizare.  Tavile de condens vor fi dotate cu garda hidraulica.3    SR EN 13053‐6. 20 kPa   Baterii de racire max  50 kPa  Adancimea maxima a bateriilor pentru realizarea cuartirii .5 mm pentru racire cu dezumidificare    min. 2.3    SR EN 13053‐6.  13  Sunt indicate bateriile de racire fara separatoare de picaturi.4.  12  Apa condensata pe baterii trebuie sa se intoarca in amonte de baterie  Separatorul de picaturi se va utiliza nuami acolo unde este necesar.4.4.este necear accesul in interior  din  11  ambele parti laterale .  conducte din cupru.4     SR EN 13053‐6.4   EN 13053‐6.6 m .4  149 .4.  Pentru necesitati mai mari decat acestea .  14  Separatoarele de picaturi trebuie sa poate fi extrase pentru inspectie si curatire.0 mm pentru alte situatii  Caderea de presiunea hidraulica (exceptie recuperatoarele de caldura)   08  Baterii de incalzire max.3  SR EN 13053‐6.netede si usor de curatat  02  Sinele de montaj a baterillor de racire trebuie sa fie din otel inox sau aluminiu  Bateriile sunt construite din Cu/Al sau  Cu/Cu   aripioare din aluminium sau cupru  03  cadre galvazinate la cald  conducte din cupru   colectoare din otel   04  Bateriile de racire vor fi din  St/Zn galvanizate   Suprafelele exterioare vor fi din h Cu/Al sau  Cu/Cu    aripioare din cupru.4   SR EN 13053‐6.se vor realiza baterii din mai multe  sectiuni   Pozitionarea bateriilor de racire  ‐racirea cu dezumidificare pe aspiratia ventilatorului (ventilarul are effect de  10  reincalzire)  ‐ racirea fara dezumidificare dupa ventilator (pentru preluarea caldurii degajate  de motor)  Pentru unitatile cu inatime mau mare de 1.4.4.0 mm pentru racire fara dezumidificare   07  min.

atenuatoarelor de zgomot  Bateriile  de incalzire sau ventilatoarele trebuie pozitionate intre ele.5 x max.9 Conditii suplimentare pentru mediile cu cerinte de igiena sporite    Nr  Cerinte  Standard  crt  Baterii de racire din Cu/Al or Cu/Cu     01  cadru din inox sau rezistent la coroziune .  Dispozitive de protectie a abateriilor de incalzire electrica :  ‐termosta de maxim cu reset manual cu agrement  20  se va specifica debitul minim de aer necesar  se va specifica daca este necesara timpul de intarziere la pornire necesar  21  Distanta pana la elemental constructive urmator minim 300 mm    SR EN 1886      I.10  La iesire 1. trebuie luate in considerare o preincalzire cu 3 grade sau alte  07  metode.  SR EN 13053‐6. rezistent la procese le de  03    curatire.  SR EN 13053‐6.11 Cerinte generale de calitate pentru umidificatoare    Nr  Cerinte  Standard  crt  01  Umidificatoarele cu apa nu trebuie plasate inainte de filtre sau atenuatoare de  SR EN 13053‐6.4.ale camerei si ale profilelelor  vor fi galvanizate       I.intre prima si a doua trepata de filtrare. din  latimea  unui element al atenuatorului   02  Cadere de presiune maxima  100 Pa    Materiale de finisare rezistente la abraziune si durabil.10  Nu vor fi pozitionate imediat dup umidificator sau baterii de racire umede.1  150 .  Elementele atenuatorului vor f demontabile fara a fi necesara demontarea altor  04  SR EN 13053‐6.  aripiuoare vopsite sau acoperite cu materiale rezistente la coroziune.  19  Preincalzirea se va pozitiona imediat dupa prima treapta de filtrare.    04  Curatirea trebuie sa fie posibila pe toate partile umede    Bateria de racire si separatorul de picaturi se vor pozitiona inaintea celi de a doua    05  trepte de filtrare    I.  02  Separataore de picaturi dinotel inox sau aluminiu    03  Toate racordurile tavillor de condens vor fi pozitionate pe aceeasi parte.  Umiditate relative  > 80% pentru temperaturi de  > 0 °C   Umiditate relativa > 90%  08  Suprafetele atenuatorului .din  latimea unui element al atenuatorului   SR EN 13053‐6.4.10  elemente   Atenuatoarele de zgomot vor fi pozitionate in centrala de tratare imediat dupa  05  ventilator.  06  Se recomanda ca elemntele etenuatorului sa aiba la intrare muchii rotunjite.4.8.0 x max.10  In cazul in care conditiile exterioare nefavorabile se mentin pentru o perioada    indelungata de timp.10 Cerinte de calitate pentru atenuatoarele de zgomot    Nr  Cerinte  Standard  crt  Distante minime intre componente  01  La intrare 1.

3   SR EN 13053‐6.8.8.  Umidificatoarele vor fi dotate cu tava decondens .garda hidraulica  si clapet  aantiretur  Umiditatea relative dupa umidificator nu va depasi 90 %  Umidificatorul va fi complet golit si uscat in perioada ccand nu este utilizat.8.  In cazul defectiunii umidificatorului se vor lua masuri pentru formarea  04  condensatului in sistemul de introducere    I.1        SR EN 13053‐6.  Prin hublul de inspectie nu va patrunde lumina din exterior.3   I.3.  Materialele de etansare trebuie sa fie din materiale care nu‐si schimba  proprietatile in timp.3  SR EN 13053‐6.  Toate elemente in contact cu apa vor avea posibilitatea de evacuare.3.  In apa de circulatie trebuie sa existe un numar total de colonii de 1000 KBE/ml  .1  SR EN 13053‐6.  04  Ventilator si motor montat pe un cadru orizonatl  05  Amortozoare de vibratii cu o efecienta de minim 90 %   Standard          Standard  SR EN 13053‐6.ventilatorul de introducere se  02  pozitioneaza intre cele doua trepte  03  Trebuie sa existe o treapta de filtrare inaintea ventilatoarelor antrenate prin curea.8.13 Cerinte generale de calitate pentru ventilatoarele centralelor de tratare    Nr  Cerinte  crt  01  Ventilatoarele de admisie trebuie amplasate pentru a minimiza pierderile de aer.3 SR EN 13053‐6.  Pompele de circulatie vor  fi protejate la “lipsa apa”  SR N 13053‐6.8.9.din care numarul maxim de germeni Legionella  100 KBE/100 ml.3.  Suprafetele materialelor de dupa umidificator trebuie sa fie galvanizate si  vopsite.  Vor fi hdotate cu hublou de inspectie.1  SR EN 13053‐6.8.2       151 .3.  Separatoarele de picaturi vor avea posibilitatea demontarii si curatirii.1      SR EN 13053‐6.  Se recomnada  folosirea  degerminarii cu UV.  Materialele de etansare nu trebuie sa fie un strat support pentru  microorganisme.4.  Umidificatorul trebuie plasat intre cele doua trepte de filtrare.  Tavile de condens vor avea panta suficienta.3.8.4.3.  Acolo unde exista doua trepte de filtrare.  Umidificatul de va opri automat la oprirea centralei de tratare.02  03  04  05  06  07  08  09  10  11  12  13  14  15  zgomot   Toate componentele umidicatoarele trebuie sa fie demontabile   Toate partile in contact cu apa trebuie sa  fie accesibile pentru inspectie si  construite din materiale rezistente la coroziune si usor de dezinfectat  Aerul exterior trebuie sa aiba cel putin doua trepte de filtrare (prima treapta  minim F7) cu exceptia umidificatoarelor cu abur la care se admite o singura  trepata de filtrare.8.3 SR EN 13053‐6.12 Conditii  suplimentare pentru mediile cu cerinte de igiena sporite    Nr  Cerinte  crt  01  Suprafete interioare din otel inox  Sunt admise numai umidificatoare cu abur montate inaintea celei de a doua trepte  02  de filtrare   03  Tavile de condens vor fi din otel inox.

32  >F9  F9 F8‐F9   G1‐F7    I.  Materiale constructive:  12  ‐ventilatoarele vor fi protejate impotriva coroziunii.pentru unitati mai inalte de 1.5  V2  > 1.  Viteza maxim ade rotatie va fi nominalizata pe eticheta ventilatorului.  11  SR EN 13053‐6.    ‐cadrul de montaj galvanizat. 1.17: Grad de etanseitate la presiuni positive  (SR EN 1886)    Clasa  Viteza    [m/s]  V1  max.16: Grad de etanseitate la presiuni negative pressure (SR EN 1886)    Clasa de  Procentul maxim de  Tipul de filtru recomandat  conform SR EN  etanseitate   neetanseitate la o presiune de  779  test de  ‐ 400 Pa   L1 L2 L3  0.Hoblou de inspectie de minim 150 mm si iluminat .4.15 0.  11  Viteza maxima de rotatie a ventilatorului si puterea electrica maxima absorbita nu    trebuie depasite.  06    I.3.44 1.1   07  Protectia electrica a motoarelor de peste 0.1  Pentru caderi de presiune totala mai mici decat 1500 Pa se recomanda utilizarea  ventilatoarelor radiale.25 Kw    Inrerupator  la deschiderea usei de acces obligatorie  SR EN 13053‐6.4.4.0  152 .  02  Hublou de inspectie si iluminat interior    03  Dispozitive de masura si afisare a adebitului de aer     Se va asigura un debit constant de aer .3.3 m  SR EN 13053‐6.prin prevederea convertizoarelor de    04  frecventa    I.5 to 2.3.15: Stabilitate mecanica  (SR EN 1886)    Clasa carcasei  Deformare relativa maxima  [mm/m]  D1 D2 D3  4  10 > 10    I.  Se recomanda motoare din clasa EFF1.14 Conditii  suplimentare pentru mediile cu cerinte de igiena sporite    Nr  Cerinte  Standard  crt  Pentru unitati de pana la 1 m inaltime cu ventilatoare centrifugale se va prevedea    01  posibilitatea demontarii ventilatorului pentru intretinere.1 08  SR EN 1886‐11  09  Legara la priza de pamant obligatorie    10  Prize de masura a debitului de aer     Se recomanda utilizarea ventilatoarelor cu palete curbate inapoi.  cadrul de montaj va fi executat din inox .4.

0  V5  Fara cerinte    I.0  V3  > 2.5 to 3.4.0 to 2..60 < kb < 0.00   0.20: Clapete de aer      Clasa de etanseitate   Presiune de test 500 Pa [dm3/(m2)]      4   4 3 2 1    20 100 500    I.4 < U < 2. 1.V3  > 2.4.19: Factor puncte termica (SR EN 1886)    Clasa   Factor puncte termica kb  0..0  V5  Fara cerinte  153 .0  T3  1.0 < U < 1.0 to 2.0  T5  Fara cerinte    I..45 < kb < 0..4.60   0.5  V4  > 2.5 to 2.21: Material constructiv si tipul de izolatie (SR EN 13501)  Clasa materialului   Descriere   A1   Incombustibile   A2‐s1 d0  A2   Greu inflamabil  B   C‐s1 d0.4.45   Fara cerinte     I.75 <kb < 1.D‐s3 d2  In mod normal inflamabil  E.4.18: Izolaea termica  SR EN 1886    Clasa   Coeficient de transfer U    [W/(m2K)]  T1  U <0.5  V2  > 1.E‐d2  F  Usor inflamabile   s = se creaza fum  (s1 la s3)   d = se formeaza picaturi (d0 la d2)    I.5 to 3.5 < U < 1.4  T4  1.75   TB1 TB2 TB3 TB4 TB5  0.5  T2  0.22 Viteza medie a aerului in sectiune transversala (SR EN 13053)  Clasa  Viteza    [m/s]  V1  max...30 < kb < 0.5  V4  > 2.C‐s3 d2  D‐s1 d0.

 4.9.4.00  valoare x 1.45 225 Pa  0. 12)    [W/(m3/s)]  SFP 1  <500  SFP 2  500‐750  SFP 3  751‐1250  SFP 4  1251‐2000  SFP 5  2001‐3000  SFP 6  3001‐4500  SFP 7  >4500    I.10  valoare x 0.23: Valori pentru eficienta recuperatorului si caderea maxima de presiune admisa  (SR EN 13053)      Debit de aer [m3/h]  Nr ore pe an  1980 la   > 5000 si  > 10000 si 25000  > 25000 si  > 50000  [ore/an ]  5000  10000  50000  > 100000  < 2000  ‐  0.24: Clasificarea recuperatoarelor de caldura din Tab.00  H4  valoare x 0.55   225 Pa  > 2000 si   0.4.4.75  H2  valoare x 1.9.47 225 Pa  0. cu factorii de corectie  (SR EN 13053)    Clasa  Eficienta minima   Cadere de presiune maxima  Recuperator       H1  valoare x 1.I.26: Putere specifica suplimentara admisa  (SR EN 13779)    Component  Majorare pentru  SFP    [W/(m3/s)]  Treapta de filtrare suplimentara  + 300  Filtru HEPA   + 1000  Filtru carbune activ   + 300  Recuperator de caldura  clasa H2‐H1  + 300  Baterie de racire foarte eficienta   + 300          154 .53 250 Pa  0.58   4000  275 Pa  > 4000 si   0.58 275 Pa  0.90  valoare x 1.50 250 Pa  0.25: Putere specifica ventilator (SR EN 13779)    Clasa  Putere specifica ventilator    (cresteri suplimentare premise vezi   tab.40 150 Pa  0.50 250 Pa  0.43 200 Pa  0.63   6000  300 Pa  > 6000  0.43 175 Pa  0.43 200 Pa  0.15  valoare x 0.63 300 Pa  0.55 275 Pa  0.90  H3  valoare x 1.4.50 200 Pa  0.40 175 Pa  0.45 225 Pa  0.10  H5  Fara cerinte   Fara cerinte     I.68   325 Pa  Pentru valori mari mari ale eficintei se admit caderi de presiune mai mari     I.

001‐50.6  10.5    2.9  peste 50.0    2.6  10.3  25.000  1.001‐25.3    2.000  2.001‐50.7    3.000  2.000  2.3  25.001‐10.001‐25.9    2.0    2.28  Valori recomandate pentru caderile de presiune in elementele centralei de tratare    Component  Cadere de presiune [Pa]    redus  normal  mare    tubultura de aspiratie  200  300  600  tubulatura de introducere  100  200  300  baterie de incalzire cu apa   40  80  100  baterie de racire cu apa  100  140  200  recuperator de caldura clasa H3  100  150  250  recuperator de caldura clasa H2‐H1  200  300  400  umidificator   50  100  150  umidificator cu pulverizare  100  200  300  filtru  F5‐F7 presiune finala  100  150  250  filtru F8‐F9 presiune finala   150  250  400  HEPA filter  400  500  700  filtru carbine activ  100  150  250  atenuator de zgomot  30  50  80  clapet de aer   30  50  100  priza de aer   20  50  70    I.0    3.9  peste 50.5    2.000  2.000‐5.3    3.4.7    3.000  2.3    2.4.29: Putere electrica maxima absorbita (VDI 3803)    Debit de aer   Unitati fara procese  Unitati cu incalzire  Unitati cu alte procese   termice  [m3/h]            3 3   [kW/(m /s)]    [kW/(m /s)]  [kW/(m3/s)]  2.3    3.I.7    3.3    2.7  Pmax [kW] = debit [m3/h] x valoare [kW/(m3/s)] / 3600            155 .5    3.3    2.27: Putere electrica maxima absorbita     Debit de aer   Unitati fara procese  Unitati cu    Unitati cu alte procese   termice  incalzire  [m3/h]              [kW/(m3/s)]    [kW/(m3/s)]    [kW/(m3/s)]  2.5    3.4.7    3.000  2.000  1.9    2.001‐10.8  5.8  5.000‐5.0    3.7  3 3 Pmax [kW] = debit [m /h] x valoare [kW/(m /s)] / 3600    I.000  2.000  2.

33: Categorii de calitate a aerului exterior (SR EN 13779)    Component  Cadere de presiune [Pa]    redus  norma  mare    tubultura de aspiratie  200  300  600  tubulatura de introducere  100  200  300  baterie de incalzire cu apa   40  80  100  baterie de racire cu apa  100  140  200  recuperator de caldura clasa H3  100  150  250  recuperator de caldura clasa H2‐H1  200  300  400  156 .4.31 Clasificarea aerului extras (SR EN 13779)    Aer evacuat  Descriere  clasa    ETA 1  Aer extras  cu nivel scazut de poluare  ETA 2  Aer extras  cu nivel moderat de poluare  ETA 3  Aer extras  cu nivel ridicat de poluare  ETA 4  Aer extras  cu nivel foarte ridicat de poluare    I.I.32 Categorii de calitate a aerului evacuat (SR EN 13779)    Aer evacuat  Descriere  clasa    EHA 1  Aer evacuat cu un nivel scazut de poluare  EHA 2  Aer evacuat  cu nivel moderat de poluare  EHA 3  Aer evacuat   cu nivel ridicat de poluare  EHA 4  Aer evacuate  cu nivel foarte ridicat de poluare    I.30 Valori recomandate pentru caderile de presiune in elementele centralei de tratare     Component  Cadere de presiune [Pa]    redus  norma mare    tubultura de aspiratie  200  300  600  tubulatura de introducere  100  200  300  baterie de incalzire cu apa   40  80  100  baterie de racire cu apa  100  140  200  recuperator de caldura clasa H3  100  150  250  recuperator de caldura clasa H2‐H1  200  300  400  umidificator   50  100  150  umidificator cu pulverizare  100  200  300  filtru  F5‐F7 presiune finala  100  150  250  filtru F8‐F9 presiune finala   150  250  400  HEPA filter  400  500  700  filtru carbine activ  100  150  250  atenuator de zgomot  30  50  80  clapet de aer   30  50  100  priza de aer   20  50  70    I.4.4.4.

000  IDA 4  Calitate scazuta a aerului  > 1.umidificator   50  100  150  umidificator cu pulverizare  100  200  300  filtru  F5‐F7 presiune finala  100  150  250  filtru F8‐F9 presiune finala   150  250  400  HEPA filter  400  500  700  filtru carbine activ  100  150  250  atenuator de zgomot  30  50  80  clapet de aer   30  50  100  priza de aer   20  50  70    I.35: Categorii de calitate aer interior(SR EN 13779)    Room air  Description  CO2  class    (ppm)  IDA 1  Calitate ridicata a aerului  <400  IDA 2  Calitatemedie a aerului  400 – 600  IDA 3  Calitate moderata a aerului  600 – 1.4.34:Categorii de calitate a aerului introdus  (SR EN 13779)    Aer introdus   Description  clasa  SUP 1  Aer ce contine doar aer exterior   SUP 2  Aer ce contine doar aer exterior si aer recirculat    I.4.000                  157 .

  a  Ord.rezistenţa şi stabilitate la solicitări seismice a utilajelor şi a elementelor componente  ale instalaţiei de ventilare/ climatizare. probe.  echipamente)  la  solicitarea/  coroziunea  datorată  agenţilor  chimici  şi  atmosferici  agresivi.  zona  climatică.  863/2008  şi   complementar  normativului  GP  090‐2003  ‐  Ghid  privind  elaborarea  caietelor  de  sarcini  pentru  execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii.  . al  caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii de  ventilare/ climatizare.limitarea transmiterii vibraţiilor produse de utilaje la părţile structurii de rezistenţă.rezistenţa  mecanică  a  elementelor  componente  ale  instalaţiei  de  ventilare/  climatizare  (conducte  de  aer.  .  . justificate pentru fiecare dintre cele 6 cerinţe esenţiale.  produse de etanşare). teste şi altele asemenea. dispozitive de închidere şi reglare. acoperişuri terasă.  creşterea presiunii nominale de exploatare.   elementele  componente  ale  instalaţiei  de  ventilare/  climatizare  din  clădire  şi  proprietăţile  fizico‐mecanice. conţinutul. astfel:    Rezistenţă şi stabilitate ‐ se indică referinţe privind:  .  regimul  de  funcţionare.  a  elementelor  componente  ale  instalaţiei  de  ventilare/  climatizare  (conducte de aer.rezistenţa  suprafeţelor  elementelor  componente  ale  instalaţiei  de  ventilare/  climatizare  (conducte  de  aer.  planurile  de  arhitectură  şi  construcţii  care  definesc  clădirile  ventilate‐climatizate. chimice.   . de fiabilitate. platforme etc.  îmbinări  de  etanşare)la  eforturi  care  apar  în  timpul  exploatării  (şocuri  mecanice.  dispozitive  de  închidere  şi  reglare.  asigurarea  unei  manevrări  uşoare a organelor de comandă ale instalaţiei de ventilare/ climatizare.Anexa II.). include:   baza  de  proiectare  şi  limita  de  proiect:  se  indică  baza  de  proiectare  pentru  soluţiile  de  dimensionare. după caz.    Securitate la incendiu ‐ se indică referinţe privind:  .  cu  indicarea standardelor.  reprezentând  datele  concretizate  în  tema  de  proiectare  sau  dintr‐o  fază  anterioară  a  proiectului.  justificarea  soluţiei  tehnice  funcţie  de  necesităţile  specifice  şi  de  posibilităţile de realizare.       In  baza  recomandărilor  Legii  10/95  cu  modificările  ulterioare. Caietul IV: Instalaţii interioare. echipamente.  termice.  pentru  materialele.  date  furnizate  de  producătorii  de  echipamente şi aparatură.  158    . de aspect.       caracteristicile  de  calitate  ale  instalaţiei  proiectate  în  conformitate  cu  Legea  10/1995  cu  modificările ulterioare.  susceptibile de a intra în rezonanţă (planşee. garnituri.  dupa caz.  dispozitive  de  închidere  şi  reglare.rezistenţa  la  eforturi  datorate  manevrelor  şi  utilizării.    în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii de ventilare/ climatizare.).comportarea  la  foc  (clasa  de  reacţie  la  foc  şi/sau  limita  de  rezistenţă  la  foc  după  criteriile  EI.tasări ale elementelor de construcţie sau  ale terenului etc.1    Conţinutul caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor.  aparatele  şi  echipamentele  componente  ale  instalaţiilor  proiectate.  armături. toleranţe.  destinaţia  clădirii.   soluţia proiectului: sistemul de ventilare/climatizare şi procedeele de tratare a aerului alese. aparate.

  asigurarea consumatorului împotriva întreruperilor accidentale.  ardere.  soluţia adoptată în proiect pentru eliminarea propagării fumului şi gazelor fierbinţi în  căile de evacuare ale clădirilor.  dacă  nu  este  posibilă  minimizarea  lor. ventilatoare etc.  prevederea  unor  pierderi  de  căldură  (frig)  minime  la  conductele  de  aer  cald  (rece).    - -     - -       159  .  consumuri  minime  de  energie  în  exploatare  prin  recuperarea  căldurii  din  aerul  evacuat.  consum  raţional  de  energie  pentru  încălzire  /răcire  prin  asigurarea  unui  nivel  corespunzător  de  izolare  termică  a  clădirii.  agregate  de  răcire).- soluţia adoptată  în proiect  pentru  eliminarea  riscului  de  incendiu  şi  de propagare  a  acestuia.  asigurarea unor consumuri minime de energie înglobată în elementele instalaţiei de  ventilare/ climatizare.  cel  puţin  se  va  declara  consumul real.    Siguranţa în exploatare ‐ se indică referinţe privind:  eliminarea  pericolului  de  explozie  la  circulaţia  aerului  şi  amestecului  de  gaze  prin  tubulatura instalaţiei de ventilare/ climatizare  etanşeitatea la aer a conductelor instalaţiei în timpul exploatării.)  Protecţia împotriva zgomotului ‐ se indică referinţe privind:  respectarea nivelului de zgomot admis în spaţiile tehnice (centrale de ventilare).  prin termoizolare şi amplasare raţională. etajate şi în spaţiile mari necompartimentate în caz  de incendiu.  Igiena. sănătate şi mediu ‐ se indică referinţe privind:  asigurarea  condiţiilor  igienico‐sanitare  în  încăperi  şi  a  calităţii  aerului  prin  soluţia  adoptată în proiect. grupuri sau baterii de răcire/încălzire.  electrocutare. pompe  de circulaţie) şi pe conductele de ventilare.  indicaţii privind nivelul de zgomot al echipamentelor dinamice (ventilatoare.  agregate  centrale de tratare a aerului. indicativ Mc 001 / 1 – 2006.  securitatea  instalaţiei  şi  a  încăperilor  aferente  (centrale  de  ventilare.  protecţia  utilizatorilor  contra  leziunilor  prin  contact  cu  suprafeţele  accesibile  ale  elementelor  instalaţiei  de  ventilare/  climatizare  (rănire.  prevederea materialelor pentru atenuarea zgomotului.  eliminarea poluării mediului prin funcţionarea instalaţiei în timpul exploatării. Partea a I‐a – Anvelopa  clădirii.  pompe.  eliminarea riscului de producere sau de favorizare a dezvoltării de substanţe nocive  sau microorganisme patogene în aerul introdus în instalaţia de ventilare/ climatizare. prin modul de amplasare a elementelor componente ale instalaţiei.  în  conformitate  cu  cele  impuse  prin  Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor.  otrăvire).  Economie de energie şi izolare termică ‐ se indică referinţe privind:  consumuri  minime  de  energie  în  exploatare  ale  dispozitivelor  (ventilatoare.  asigurarea reglajului sarcinii termice în funcţie de necesităţile de încălzire /răcire ale  utilizatorilor în exploatare.

  garnituri. probe.Materialele  şi  echipamentele  acceptate  în  soluţia  proiectată  vor  fi  numai  cele  care  îndeplinesc aceste două condiţii. verificări).  .  care  reprezintă  o  parte  scrisă  în  care  sunt  expuse  sumar  noţiuni. echipamente.a. fazele determinante ale lucrării.  . teste. a elementelor de închidere opace şi vitrate  care guvernează lucrarea.  documentele  de  atestare  şi  introducere  pe  piaţă  ale  produselor.  suporţi  de  fixare. dispozitive de închidere şi reglare. probe.  date.    ordinea  şi  condiţiile  tehnice  de  execuţie  a  lucrărilor  cu  instrucţiuni  de  montaj  pentru  materiale.  vor  preciza  şi  ipotezele  de  calcul  (destinaţia  clădirii.  documentaţii complementare caietului de sarcini:   a  ‐  Breviarul  de  calcul.  utilaje.calitatea  materialelor  din  alcătuirea  elementelor  componente  ale  instalaţiei  de  ventilare/ climatizare (conducte de aer.  prezentate  sintetic.  prevederi privind condiţiile de recepţie lucrărilor executate.   b ‐ piese desenate. care reprezintă  documentele  justificative  pentru  dimensionarea  elementelor  instalaţiilor  de  ventilare/  condiţionare    şi  se  elaborează  pentru  fiecare  tip  de  instalaţie  în  parte.  ş. etc. execuţie.  membră  UE.  aparatelor  şi  echipamentelor  din  componenţa  schemei  funcţionale  a  instalaţiei  de  ventilare/  climatizare  (ventilatoare.  confecţii. declarate de producător prin documentele de atestare şi introducere  pe piaţă ale produselor.  măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor.  parametrii  interiori/  exteriori  de  calcul  pentru  clădirile  ventilate/  climatizate. cu nominalizarea planşelor. teste. din domeniul tipului de instalaţie de ventilare/ condiţionare proiectată. sarcina termică de încălzire/ răcire a clădirii.a)  )  prin  menţionarea  caracteristicilor  fizico‐mecanice.  parametrii  de  calcul  specifici  zonei  climatice.  achiziţia.    măsuri privind protecţia siguranţa şi igiena muncii.   c ‐ avize de specialitate   măsurarea şi decontarea lucrărilor  prevederi privind urmărirea comportării în timp a lucrării  instrucţiuni de exploatare  reglementări  privind  proiectarea  şi  executarea  instalaţiilor  de  ventilare/  condiţionare  (standardele.)  precum şi tipurile de programe utilizate.  normativele  şi  alte  prescripţii. consumul de energie al sistemului ş.  Breviarele  de  calcul.calitatea  şi  fiabilitatea. armături.  pompe  de apă. elementele componente prefabricate. aspect.  filtre  de  aer.  chimice. alte echipamente) prin menţionarea caracteristicilor tehnologice  furnizate  de  producător  prin  documentele  de  atestare  şi  introducere  pe  piaţă  ale  produselor.Durabilitatea şi fiabilitatea instalaţiei ‐ se indică referinţe privind:  .  verificarea execuţiei pe şantier. conform specificaţiilor din anexa 1. depozitarea şi transportul materialelor şi echipamentelor.1.  care  trebuie  respectate  la  materiale. de cădură. montaj.In  România.               160  .  .  sunt  fie  declaraţiile  de  conformitate  ale  produselor  în  acord  cu  standardele armonizate de produse fie agrementul tehnic.  programul de urmărire al calităţii execuţiei.

.  polistiren  expandat/  extrudat  sau  polietilenă  expandată  PEE.  echipamente  tehnologice şi confecţii diverse pentru achiziţia lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii  de ventilare/ climatizare.  racorduri elastice.  lungimi  de  livrare).  (confecţionate  din  acelaşi  material  ca  si  canalele  de  aer). tabla OL  galvanizata.).  pompe  de  (re)circulare  caracterizate prin tip.2    Conţinutul  caietului  de  sarcini  pentru  pentru  furnizori  de  materiale. protectie  161  .  toate  definite  după  caz  prin:  dimensiuni  geometrice  (grosimi.  ventilatoare. guri introducere/ evacuare (grile de refulare.  alungire la rupere. conductivitate termică λ.  in  perete  sau  la  baza  uşii.  echipament  tehnologic  sau  confecţii diverse (metalice. de suprapresiune etc. Descrierea  produsului:  alcătuit  din  echipamente  individuale.  fitinguri.  pentru  filtre.  suporturi de susţinere.  difuzoare de joasa viteza. trebuie să conţină obligatoriu:  1./min.  lăţimi.1 Caietele de sarcini pentru furnizori de materiale.  rezistenţe  la  presiune  şi  etanşeitate. tabla de Al.  utilaj.  de  sol  sau  pentru  încăperi  înalte.  forfecare.  dispozitive  de  comanda  manuala  sau mecanisme de blocare în anumite poziţii de reglaj. şibere). garnituri. din materiale termoplastice etc. absorbţie de apă. Caracteristici  tehnice  minime  solicitate  pentru  eligibilitatea  ofertei  pentru  achiziţie  (exemple generale):     5.)  coliere  de  prindere.2.  semifabricat. rame cu jaluzele (fixe. mod de montare.  rezistenţa  chimică.  echipamente  tehnologice:  dimensiuni  de  gabarit  (centrale  de  ventilaţii.       II. reducţii.  racitoare  de  apa  (chiller)  şi  domeniul  de  variaţie  a  temperaturii/  umidităţii/  presiunii. piese (coturi.  coeficienţi  de  debit.  clasa  de  protecţie. durata minimă de  viaţă.  durată  minimă  de  viaţă.  ventiloconvectoare.  PN.Anexa II. Necesitatea produsului:   4.  difuzoare  liniare  de  tavan  sau  perete.  utilaje.  mod  de  montaj.  schemă bloc cu module principale/ auxiliare.  caracterizate prin coeficient de transfer termic K. PVC si fibra de sticla etc. a  motorului şi turaţia. Denumirea  produsului:  material. rezistenţe aeraaulice.1 ‐ pentru materiale. semifabricate sau confecţii diverse:   conducte/ canale de aer confecţionate din diferite materiale: tabla neagra. poliisocianurat placat pe ambele fete de  aluminiu (ALP). de absorbţie cu  jaluzele  fixe  montate  pe  canal. categoria reparabil/ nereparabil.)  2.  ţevi. tabla de OL zincata. cu materiale compozite. clasa de rezistenţă la foc.  în  vederea  desfăşurării  licitaţiilor  de  oferte  pentru  achiziţia  lor  în  cadrul  instalaţiilor de ventilare/ condiţionare proiectate.  guri  reglabile  economice  etc. elasticitate.  temperatura/presiunea  max.  baterii  de  răcire/  încălzire. definite după caz prin: dimensiuni geometrice. utilaje.  aparate  locale  de  ventilare–climatizare.  componenţă  echipament.protecţii anticorozive. materiale  constructive. compresibilitate.  bifurcaţii. echipamente tehnologice şi  confecţii  diverse.  etanşare/garnituri. clapete antifoc. puterea min.  de bifurcaţie. piese de schimbare a  secţiunii.2  ‐  pentru  aparate.  de  utilizare. debite  de aer.  reţinere.  agregate  de  climatizare  (minicentrale  de  tratare  a  aerului)  in  componenţă  cu  camere  de  amestec  a  aerului.  materiale  termoizolante:  placi  sau  cochilii  din  vată  minerală.  siguranţă  definite  după  caz  prin:  DN./ max.  vata  de  sticlă  sau  din  poliuretan  rigid. grosime  de livrare. clapete de reglare a debitului de aer (fluture.  rezistenţa  la  tracţiune.   5. Domeniul de utilizare:   3.  reglare.  armături  de  închidere.    5.  categoria  reparabil/ nereparabil.

  timer  electronic  pentru  ciclurile  de  funcţionare.  dotarea  sau  nu  cu  sonde  externe  de  măsură  sau  variante  cu  senzori  interni  de  temperatură  şi  presiune  incorporaţi.  7.  Existenţa  unor  asemenea  neconcordanţe  atrage după sine rezilierea contractului de către furnizor.  PN. Recepţia cantitativă se va face la data livrării şi va consta din:  verificarea cantitativă a furniturii conform contractului. ş.  piese  de  schimb  şi  consumabile în perioada post garanţie pe durata de viaţă declarată a echipamentului. tensiune de alimentare.  indicatoare  luminoase. Condiţii de livrare (ex: la sediul beneficiarului/ investitorului. durata de viaţă.  puterea  max.  memorie  internă.  domeniu  capacitate/  debite  de  aer/  apă.  viteza  apei/  aerului.1  ‐  Preţurile  vor  fi  specificate  conform  prevederilor  prezentate  în  instrucţiunile  privind  întocmirea ofertelor pentru achiziţii de produse/ echipamente.  9.  la  rezilierea  contractului. control şi reglare: domeniu de măsurare al parametrilor  temperatură/  umiditate/  presiune/  viteza  aerului.  kituri  de  evacuare  verticale/orizontale  incluse  sau  nu.  arhivare  şi  vizualizarea  datelor  măsurate.  Recepţia  cantitativă  şi  calitativă  va  fi  atestată  printr‐un  proces  de  recepţie  întocmit  şi  semnat de părţi cu acest prilej.1 ‐ Garanţia producătorului pentru produsul nou..3 ‐ pentru aparate de măsură.  162  . în maxim 30  zile lucrătoare de la semnarea contractului. cu timp  de  răspuns  la  sesizare  de  maxim  24  ore  la  sediul  beneficiarului  şi  48  ore  pentru  remedierea  sau  înlocuirea echipamentului defect în timpul reparaţiei.  DN.  Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a verifica şi testa produsul în prezenţa personalului de  specialitate  pus  la  dispoziţie  de  furnizor.  cablu  pentru  transfer  de  date  către  PC. durata de viaţă.    5. cu mijloacele de transport ale furnizorului). El este.  porturi  electronice pentru conexiuni opţionale etc. Recepţia cantitativă şi calitativă  7.a.antiexplozie. iar în cazul în care furnizorul se dovedeşte  incapabil  să  îndeplinească  această  obligaţie  se  va  proceda.  soft  pentru  parametrizare  aparat.  verificarea  concordanţei  certificatului  de  origine  a  produsului  şi  a  termenului  de  garanţie. pe perioada garanţiei. fiabilitatea. Recepţia calitativă se face în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data recepţiei  cantitative.1.  interfaţă  serială  RS  232.2  ‐  Furnizorul  se  obligă  să  asigure  garanţie  precum  şi  întreţinerea  echipamentului  pe  perioada garanţiei.  descărcare.2.  de  asemenea. fiabilitatea. obligat să asigure servicii sigure şi permanente.  testarea şi verificarea condiţiilor tehnice specificate de fabricant.  8. de asemenea.3  –  Furnizorul/  producătorul  se  obligă  să  asigure  service. Condiţii de garanţie/ service din partea producătorului/ furnizorului pentru produs   8.  instalată/  absorbită.  acţionare  manuală/  automată.  8. Recepţia calitativă va consta din:  instalarea echipamentului de către furnizor pentru testare..  mod  de  afişare  al  rezultatelor  (analogic.  fără  ca  acesta  să  antreneze  cheltuieli  suplimentare  pentru achizitor. executantului.  Nu  se  admit  neconcordanţe  între  produsul  livrat  şi  specificaţiile  tehnice  din  caietul  de  sarcini  ale  proiectantului/  contractului  de  achiziţie.  digital)  şi  precizie.  cu  reglare  manuală/  automată  a  intervalelor  prescrise.  7. Preţ   9. condiţia sa nu fie un produs demo sau  refuzat de către alt beneficiar sau reconstruit (refurbishment).  echipate  cu  controlere  (integrate)  de temperatură/ umiditate.  6.  Constatarea  de  deficienţe  în  funcţionarea  produsului  atrage  după  sine  înlocuirea  lui  de  către furnizor în termen de 10 zile de la constatare.    8.  încheierea procesului verbal de recepţie.  Pmax.  temperatura  apei/aerului.

Responsabili cu verificarea si semnatarii proceselor verbale vor fi reprezentanţi ai  beneficiarului  si  după  caz  funcţie  de  tipul  produsului  (material/echipament)  reprezentanţii montatorilor sau ai furnizorilor.  .  avize  de  import.  1. Structurarea ofertei tehnice a furnizorului/ producătorului  Oferta  tehnica  pentru  achiziţie  va  conţine  structurat  tabelar  sau  pe  capitole. Alte condiţii  11. în caz contrar se recomandă limba engleză sau franceză.2.  specificaţiilor  prevăzute  de  proiectant  si  a  cerinţelor  suplimentare  ale  beneficiarului stabilite înaintea procurării. ai montatorilor si ai furnizorilor. materialelor.  privind  execuţia.  Responsabili  cu  verificarea  si  semnatarii  proceselor  verbale  vor  fi  reprezentanţi  ai  beneficiarului.1  ‐  Furnizorul  face  dovada  obligatorie  a  certificării  calităţii  activităţii  prestate  (a  producţiei la producător.Calitatea  materialelor  si  echipamentelor  trebuie  sa  corespunda  normelor  in  vigoare. confecţiilor. verificări   In  baza  prevederilor  din  cap.    ‐ Finalizarea montajului echipamentelor  Se  vor  întocmi  procese  verbale  de  verificarea  calităţii  montajului  echipamentelor  in  vederea respectării condiţiilor de montaj pentru asigurarea garanţiei. teste.  2  şi  3.2 Caietele de sarcini pentru recepţii.  probele  (caracteristici  funcţionale  şi  pe  ansamblul  instalaţiei).  supraveghere.  funcţie  de  complexitatea  instalaţiei  proiectate  si  a  regimului  de  funcţionare.  întreţinerea  şi  exploatarea  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare  din  clădiri. probe.  caietele  de  sarcini  specifice acestor categorii de lucrări. pentru a fi montate. 2).  recepţia.  . si sa fie însoţite de documente obligatorii  privind normele de calitate in construcţii. verificări   Se  prevăd  după  caz.9. posibilităţii de efectuare a  probelor si a respectării normelor in vigoare.  manual  de  instalare si operare originale si in limba romana.   12. probe. conformitate.    VIII.1 ‐ Sursele de finanţare   10.  verificări.  163  . Eventual se poate chema si proiectantul înaintea  efectuării probelor.  ‐    Teste preliminare. a distribuţiei la importator/ distribuitor autorizat al producătorului) în  acord cu cerinţele standardelor internaţional/ european de calitate EN/ ISO 9001/ 2008.Se  vor  întocmi  procese  verbale  de  verificarea  calităţii  materialelor  si  echipamentelor la fiecare data când sunt recepţionate.  răspunsuri  punct cu punct pentru fiecare dintre specificaţiile caietului de sarcini al aparatelor/ echipamentelor  tehnologice.  verificare  periodică  după  punerea  în  funcţiune  (prevederi în cap.  ‐    Recepţia lucrărilor  In  concordanta  cu  HGR  273/1994  si  in  conformitate  cu  FIDIC  “Condiţiile  contractului  pentru  construcţii”  lucrările  de  recepţie  vor  fi  realizate  de  beneficiar  după  ce  toate  condiţiile  contractuale privind recepţia au fost îndeplinite.  10.  buletine  de  testare  după  caz. Modalităţi de finanţare/ plată   10.  punerea  în  funcţie. adică certificate de calitate. toate cerinţele privind:   ‐ Fazele execuţiei lucrărilor  Recepţia materialelor si echipamentelor:  .2 – Condiţii de plata efectuată de beneficiar   11. vor conţine.  testele  preliminare/  reglarea  instalaţiei.2  ‐  Preţurile  vor  include  şi  contravaloarea  documentaţiei  de  exploatare  şi  utilizarea  echipamentelor editate în limba română.  agremente  tehnice.

 va trebui sa fie afişata înainte  de începerea operaţiunilor de recepţie. indicativ P 130‐1999. aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.2. caietele de sarcini pe pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor.  Proiectantul  stabileşte  modul  adecvat  de  exploatare a instalaţiei prin recomandările precizate în documentaţia tehnică elaborată în:  a.urmărirea în timp a comportării instalaţiei/ clădirii deservite pe criteriul duratei de viaţă.   In localul tehnic.1  Urmărirea  comportării  în  exploatare  a  instalaţiilor  de  ventilare/  climatizare  din  clădiri  se  efectuează  pe  toată  durata  lor  de  viaţă.  recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie. va constitui dosarul definitiv. persoane ale  utilizatorului) la sediul beneficiarului.  Recepţia lucrărilor se va realiza in doua etape (conform HG nr.2. o schema generala in suport plastic.  Investitorul va întocmi conform HG 273/1994 înainte de recepţia finală.   La  finalizarea  lucrărilor.  un  dosar  in  3  exemplare  care  au  servit  la  execuţie.  Încercările  de  funcţionare  a  ansamblului  de  instalaţii  se  vor  efectua  după  criteriile  antreprizei  si  vor  fi  consemnate  in  fisele  de  rezultate  standardizate  stabilite  la  început  si  transmise beneficiarului.  Regulamentul  privind  urmărirea  comportării  în  exploatare.3.2. Cartea tehnică a  construcţiei.  proiecte  de  urmărire  în  timp  a  comportării  echipamentelor. vor ţine seama de precizările  criteriale din reglementările tehnice:  a.  validate  de  către beneficiarul si aduse la zi pe măsura avansului realizat.     VIII.  intervenţiile  în  timp  şi  postutilizarea construcţiilor. pe măsura ce lucrările avansează.   c.3 Aceste criterii includ:  .  Orice  modificare  fata  de  proiect. Normativul privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor.  se  face  pe  răspunderea exclusiva a executantului (părţilor implicate).  b. instalaţiilor de  ventilare/ climatizare în ansamblu şi clădirilor pe care le deservesc. C 56‐02.  fără  acordul  prealabil  al  proiectantului.  Încercările se vor efectua după programul de faze determinante.  instalaţiilor  şi  clădirilor  pe  care le deservesc. care se va păstra de proprietar. rezultate din analiza cerinţelor de calitate ale funcţionării instalaţiei proiectate  în conformitate cu Legea 10/1995 cu modificările ulterioare.2 Proiectele de urmărire în exploatare a comportării echipamentelor.3. 766/1997   b.  Aceste documente vor fi compilate si validate de către antrepriza si/sau de beneficiari si  vor constitui dosarul de punere in funcţionare a instalaţiilor. 273/1994 – Regulament de receptie  a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora):  recepţia la terminarea lucrărilor.3  Caiete  de  sarcini  pentru  pentru  urmărirea  comportării  în  timp  a  instalaţiilor  de  ventilare/ climatizare  VIII.   VIII.2.    Instruire personal  Instruire pentru personalul beneficiarului de cel puţin n zile lucrătoare (nr.   Aceste operaţiuni se vor executa conform prevederilor din normativele I 5‐2010.  prevederi esenţiale. a instalaţiilor.Execuţia lucrărilor prevăzute in aceasta documentaţie se va face numai după elaborarea  fazei “Detalii de execuţie”.  164  .   Instalaţiile vor fi finalizate prin realizarea procedurilor de verificare si probare in vederea  recepţiei.  Se vor instrui prevederile normelor PSI şi de protecţie a muncii.3. Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din punct  de vedere al cerinţelor funcţionale – indicativ MP 031‐2003 şi Normativ P 130‐99.  VIII. care includ.

  subsistemul  de  compartimente  (încăperi.  subsistemul lucrărilor subterane de izolare. prin contract utilizatorul instalaţiei/construcţiei.3.4 În baza MP 031‐03.  la  subsisteme  de  lucrări  dintre  care  specific  instalaţilor  de  ventilare/  climatizare sunt:  subsistemul de închidere (anvelopa în contextul corelării eficienţei energetice a  clădirii şi instalaţiei). protecţie. se adresează:  tuturor  firmelor  furnizoare/  producătoare.    urmărirea  în  timp  a  comportării  construcţiilor  pe  criteriul  agenţilor  agresivi  care  acţionează asupra diferitelor elemente componente ale instalaţei/ spaţiului deservit.   executantului instalaţiei.  deschideri  de  admisie  a  aerului.    urmărirea  în  timp  a  comportării  construcţiilor  pe  criteriul  performanţelor  elementelor  materiale.2.  suprafeţe vitrate. asanare.-   urmărirea  în  timp  a  comportării  instalaţiei/  clădirii  deservite  pe  criteriul  cerinţelor  de  calitate ale spaţiului/ microclimatului realizat. responsabilitatea privind elaborarea programelor de urmărire în  timp  a  comportării  construcţiilor. faţade cortină simple sau dublu ventilate).  privind  verificarea  menţinerii  în  timp  a  caracteristicilor  declarate  ale  unui  produs/  procedeu/  echipament  component. instalaţiilor de  ventilare/ climatizare în ansamblu şi clădirilor pe care le deservesc.  o  deţine  proiectantul  construcţiei  sau  a  instalaţiei  iar  responsabilitatea privind activitatea de urmărire a comportării construcţiilor o deţine proprietarul/  investitorul sau.    II.5 Proiectele de urmărire în exploatare a comportării echipamentelor.3.  organismelor de control de stat din construcţii.  II.      165  .  din  instalaţiile de ventilare/ climatizare proiectate.2.

1. se poate solicita:  evaluarea tehnică europeană a produselor lor pe baza ghidurilor de evaluare tehnică europeană  (EOTA) stabilite în temeiul Directivei 89/106/CEE.3.  nr.   II.  în  temeiul  Directivei  89/106/CEE  şi  al  Regulamentul  (UE)  nr. care nu sunt acoperite de un standard armonizat. a  acelor  caracteristici  esenţiale  ale  acestuia.  4. a.   evaluare  tehnică  europeană.  305/2011  al  Parlamentului European şi al Consiliului.1 Procedurile prevăzute prin Directiva 89/106/CEE.  II.  detaliile  tehnice necesare pentru punerea în operă. solicitată în aceleaşi condiţii de la pct.1  Agrementul  tehnic  european  (ATE).  echipamente  specifice  sau  procedee  de  ventilare  mecanică/  climatizare  a  clădirilor. 622/2004. publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.6.  evaluarea  tehnică  naţională  a  produselor  lor  pe  baza  ghidurilor  naţionale  de  evaluare  tehnică  (GAT)  şi  a  documentelor  tehnice  româneşti.  document  de  evaluare  european.  cu  evaluarea  performanţei  privind  caracteristicile esenţiale ale produselor pentru construcţii:  a.3. să  deţină  declaraţii  de  performanţă  pentru  produsele  introduse  pe  piaţă.3. 4. când un produs pentru construcţii face obiectul  unui  standard  armonizat  sau  este  conform  cu  o  evaluare  tehnică  europeană  care  a  fost  eliberată  pentru acesta. care sunt acoperite de un standard armonizat şi deţine anexa ZA cu prescripţiile pentru realizarea  marcajului CE.    Anexa II.  privesc  furnizorii/  producătorii  materialelor/ echipamentelor pentru instalaţii şi construcţii.4.3    Documente  europene/  naţionale  de  evaluare  tehnica  pentru  produse.  Cerinţe  legislative  armonizate. cu modificările ulterioare prin Regulamentul  (UE) nr. care înseamnă standarde armonizate şi documente de evaluare  europene. sau într‐o descriere. performanţa declarată.3  In  baza  art. producătorul/ furnizorul întocmeşte o declaraţie de performanţă în momentul în care  este introdus pe piaţă.2  Acordarea  agrementului  tehnic  în  construcţii  (AT).  cu  modificările  ulterioare  şi  de  Regulamentul  privind  agrementul  tehnic  pentru  166 .   c. cu condiţia ca rezultatele obţinute prin metodele respective  să  fie  echivalente  cu  cele  obţinute  prin  metodele  de  încercare  prevăzute  de  standardul  armonizat corespunzător.2 Declaraţia de performanţă: în baza art.       II. pe niveluri sau clase.2.  stabilite  de  asemenea  în  temeiul  Directivei  89/106/CEE.2.2  Agrementul tehnic      II. sunt definite următoarele documente:  specificaţii tehnice armonizate. nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului.  de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a  Directivei  89/106/CEE  a  Consiliului  (perioadă  de  tranziţie  pană  în  2013). care nu sunt acoperite integral de un standard armonizat şi este necesar să deţină şi o evaluare  tehnică europeană/ naţională.  prevăzut  de  Legea  nr. care au obligaţia în baza HG.  privind  utilizarea  preconizată  declarată.1.  622/2004  privind  stabilirea  condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.  care  înseamnă  un  document  adoptat  de  către  organizaţia  OET‐ urilor în scopul întocmirii de evaluări tehnice europene.  care  înseamnă  o  documentaţie  care  demonstrează  că  metodele din cadrul sistemului aplicabil de evaluare şi de verificare a constanţei performanţei  au fost înlocuite cu alte metode. şi verificarea constanţei performanţei.3.  standard armonizat.  este  prevăzut  de  HG.  b. care înseamnă un standard adoptat de unul dintre organismele europene  de  standardizare.10/1995  privind  calitatea  în  construcţii.  II.  documentaţie  tehnică  specifică.4.  Standardele  armonizate  definesc  metodele    şi  criteriile  de  evaluare  a  performanţei produselor pentru construcţii privind caracteristicile lor esențiale.6.  care  înseamnă  evaluarea  documentată  a  performanţelor  unui  produs pentru construcţii.    II.

3.  II. sau un alt distribuitor care deţine acordul producătorului.  procedee  şi  echipamente  noi  în  construcţii. realizate în ţară. domeniul şi condiţiile de utilizare acceptate. condiţii de fabricare.2.9  Durata  de  valabilitate  a  unui  AT  poate  fi  extinsă  la  5  ani  în  cazul  produselor.  d.  h.3.produse.  durata de valabilitate a AT.  considerat ca agrement tehnic naţional.3.2.  în  activitatea  de  import‐ export. cu indicarea privind nivelul de calitate.   II.  II. 1‐2004. sub coordonarea Consiliului Tehnic Permanent pentru Construcţii.  parametrii indicaţi de producător cu privire la fabricaţie.  licitaţii  sau  punere  în  operă  a  produselor.  i. sau procurate din import.   II. precum şi condiţiile de întreţinere care se impun. cu raportare la reglementările tehnice în vigoare.  care  face  dovada  evaluării  comportării  în  timp/ exploatare a produsului/ echipamentului.  procedeelor  sau  echipamentelor  pentru  construcţii.  f.  sunt supuse avizării CTPC. condiţii de concepţie. procedeului sau echipamentului şi inscripţia de identificare.10  Agrementul tehnic (AT) va fi alcătuit din:  a) agrementul tehnic propriu‐zis. condiţii de livrare.4. Există posibilitatea prelungirii valabilităţii. comisia propune CTPC eliberarea Avizului Tehnic.  II.5  a  Hotărârii  Guvernului  nr.T.4. CTPC. Elaboratorul agrementului tehnic răspunde de exactitatea datelor înscrise în AT şi  de  evaluarea  bazată  pe  examinări. în care caz produsul  trebuie  recomandat pentru experimentare. procedeu sau echipament exprimând:  aptitudinea de exploatare.  procedee  şi  echipamente pentru construcţii.2.2.  pentru  toţi  agenţii  economici  şi  factorii  implicaţi  în  fabricarea.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii.  când  produsul/procedeul/echipamentul  este  verificat  în  timp. condiţii de punere în operă.  durabilitatea  produsului  cu  menţionarea  dacă  aceasta  a  putut  fi  apreciată  prin  comparaţie cu produse similare sau nu a putut fi apreciată.3.   b) deţinătorul  procedeului  sau  cel  care  îl  foloseşte  pe  baza  licenţei. care face parte integrantă din agrementul tehnic. cu modificările ulterioare. controlul producţiei şi punerea  în operă. procedee si echipamente noi în construcţii” – P.A.  furnizarea  şi  utilizarea  de  noi  produse.    II.2.8 Durata de valabilitate a unui AT este în general de 3 ani.  II.  c)  în  cazul  prelungirii  valabilităţii  AT. un eşantion reprezentativ se va păstra depozitat de către elaboratorul agrementului  pe o perioadă conform legislaţiei în vigoare.6.4  Prevederile  acestei  proceduri  sunt  obligatorii  în  conformitate  cu  Legea  10/1995.6.  În  cazul  efectuării de încercări.  167 . descrierea succintă a produsului.  b) dosarul tehnic.  b.3.5  Proiectele  de  agremente  tehnice  elaborate  numai  de  către  organisme  abilitate  pentru  elaborarea de agremente tehnice.  calcule.3. aprecieri cu privire la produs.  extinderii  sau  modificării  acestuia  la  cererea  titularului  de  AT.  b) care necesită o perioadă mai lungă pentru confirmarea aptitudinii de utilizare.2.  g.  aprecieri  care  au  fundamentat  aceste  date.  e.  c.   II.  încercări.  II.  în  cazul  procedeelor  noi  în  construcţii. alte condiţii prevăzute în ghidurile tehnice pentru AT în construcţii.2.11 AT propriu‐zis cuprinde:  a.  producătorul  sau  reprezentantului  autorizat  al  acestuia  în  România.7  Titularul  unui  Agrement  tehnic  în  construcţii.  Agrementul tehnic însoţit de Avizul Tehnic al comisiei CTPC.  procedeelor  sau  echipamentelor:  a) care nu implică riscuri. la cererea unui solicitant  care poate fi:   a) pentru  produse  sau  echipamente.3  Agrementele tehnice în construcţii se elaborează în conformitate cu „Procedura de agrement  tehnic pentru produse.6 În cazul avizării favorabile fără condiţii.  cuprins  în  anexa  nr.  prezintă  în  continuare.3. care nu poate fi decât  FAVORABILĂ (în caz contrar nu se eliberează AT). concluzii cu privire la:  aprecierea globală a calităţilor de utilizare în domeniul prevăzut.

  Lista  utilizărilor    anterioare  semnificative  în  ţara  de  origine  a  produsului sau în alte ţări va cuprinde specificarea clară a locurilor unde produsul.  h.  caiete  de  sarcini.   caiete  de  sarcini  pentru  fabricaţie  şi/sau  punere  în  operă  impuse  deţinătorilor  de  licenţe.  g.  procedeul  sau  echipamentul.  măsurile  de  protecţia  muncii.  etc. de detaliu sau prospecte.  precizarea caracteristicilor şi performanţelor produsului final.  menţionându‐se  utilajele.  date  rezultate  din  analizele  efectuate  asupra  comportării  în  timp  a  produsului  /  echipamentului.  e. precum şi data emiterii. procedeului sau echipamentului (în limba română).  b.  procedeului  sau  echipamentului.3.  în  funcţie de etapa solicitării:  a. avize tehnice la zi obţinute în alte ţări sau reglementări tehnice naţionale în baza cărora produsul  respectiv este fabricat şi utilizat în ţara de origine.  elementele  de  inventar.  la  care  se  preconizează  utilizarea  produsului/echipamentului.II.  rezultatele unor studii analitice şi calcule efectuate pe baza măsurătorilor experimentale. pentru produsele provenite din import. lista utilizărilor anterioare semnificative (cu indicarea  anului  în  care  s‐a  aplicat).  168 .  descrierea  fluxului  tehnologic  de  fabricaţie.  descrierea  modului  de  punere  în  operă  a  elementelor/ansamblurilor  de  construcţii.  Descrierea  trebuie  să  permită  identificarea  clară  a  produsului.  Acordul  producătorului  trebuie  să  conţină menţiunea expresă cu referire la solicitant „este abilitat pentru a comercializa produsele  noastre în România”. documentele tehnice de referinţă.  cu  precizarea planului de control a calităţii.  pornind  de  la  materiile  prime  componente. specificându‐se tehnologia de execuţie.  care  sunt  demonstrabile. informaţii privind stadiul de implementare a sistemului de management al calităţii (SMC) şi/sau a  sistemului de control al producţiei la producător. procedeul sau  echipamentul a fost utilizat.   prezentarea  elementelor/subansamblurilor  de  construcţie. pentru care acesta este  destinat.  procedee  sau  echipamente din aceeaşi familie. destinaţia avută. descrierea produsului. precum şi domeniul şi condiţiile de utilizare.  rapoarte  de  încercare  pe  eşantioane  reprezentative. cererea pentru AT. sau acreditate naţional  în ţara de origine.   j. după caz. precum şi datele necesare localizării lui (identitatea  utilizatorului).  c.  d.  precum  şi  AT  eliberat  pentru  produse.  metodele  şi  aparatura de control a calităţii.  aprecieri  bazate  pe  observarea  comportării  în  exploatare  a  lucrărilor  realizate  cu  produse.) aferente pentru părţile tradiţionale ale sistemului constructiv la care se aplică produsul.  în  cazul  în  care  solicitantul  este  altul  decât  reprezentantul  său  autorizat. avize în conformitate cu reglementările în vigoare (după caz).  precum şi modalităţile de control a aplicării lor. utilajele necesare.  planuri de ansamblu. procesul verbal de omologare internă pentru produsele fabricate în România.  date  referitoare  la  documentele  tehnice  existente  (reglementări  tehnice.  procedee sau echipamente similare.  Dosarul tehnic preliminar face parte integrantă din dosarul tehnic al AT. agremente tehnice anterioare (în cazul solicitărilor de prelungire).  ca  urmare  a  încercărilor  efectuate  în  laborator/”in situ” de către laboratoare acreditate (autorizate) în ţară. va urmări prezentarea  tuturor caracteristicilor sale tehnice şi a modului de realizare a lucrărilor. reglementările tehnice româneşti ce trebuiesc respectate. condiţiile  de calitate aferente.  i.  cuprinzând în acest scop:  prezentarea materialelor utilizate cu indicarea caracteristicilor şi performanţelor reprezentative.  f. acordul  producătorului  privind  comercializarea  produsului  de  către  solicitant.2. care fac parte din dosarul tehnic preliminar şi trebuie să  cuprindă de regulă:  documente  care  conţin  dovezi  privind  performanţele  declarate.  şi/sau elemente de convingere pentru acele performanţe care rămân subiect de apreciere. în condiţii de exploatare (pentru prelungirea AT).12  Dosarul  tehnic  preliminar  trebuie  întocmit  de  către  solicitant  şi  va  cuprinde  în  principal.

14 Datele precizate în caietul de sarcini al proiectului de execuţie trebuie sa fie aceleaşi cu  cele din agrementul tehnic  al materialului/ echipamentului achiziţionat.  Conformitatea  este  demonstrată  având  ca  referinţă  Agrementul  tehnic  însoţit  de  Avizul  Tehnic  al  comisiei  CTPC (în termen de valabilitate).08.  nu  se  recomandă  includerea  produsului/  echipamentului în proiectul tehnic.  20  /18.  că  a  fost  efectuată atestarea conformităţii produselor furnizate pentru utilizarea prevăzută în agrementul tehnic şi că  acestea  pot  fi  puse  în  operă  conform  instrucţiunilor  de  utilizare.      II. şi va cuprinde:  a) descrierea detaliată a produsului.3.II.1  Atunci când un produs care este utilizat pentru lucrările de instalaţii electrice din clădiri.2.3.  II.  e) referinţe asupra modului de utilizare a produsului.  poate  fi  achiziţionat  numai  dacă  este  însoţit  de  declaraţia  de  conformitate (Anexa II.  II.  cu  Ordonanţa  nr.  reglementărilor tehnice şi a prevederilor administrative ale Statelor Membre.  622/  2004  cu  modificările  şi  completările  ulterioare  privind  stabilirea  condiţiilor  de  introducere  pe  piaţă  a  produselor  pentru  construcţii.13 Dosarul tehnic aferent AT va fi format din dosarul tehnic preliminar întocmit de solicitant  la  începerea  lucrării. face  obiectul  unui  standard  armonizat. referitoare la produse pentru  construcţii.3    În  lipsa  unor  indicii  obiective  în  acest  sens.3. care susţin aprecierile cuprinse în AT.3.  f) extras din procesul verbal al şedinţei de deliberare din cadrul grupei specializate.3.  II.  169 . durabilitatea etc.2  Prin  întocmirea  declaraţiei  de  conformitate  producătorul/  furnizorul  de  specialitate  îşi  asumă  responsabilitatea  pentru  conformitatea  produsului  cu  cerinţele  prevăzute  în  standardul  armonizat    de  produs (specificaţie tehnică) şi a marcajului CE.3.2.4  Marcajul CE se aplică pe acele produse pentru construcţii pentru care fabricantul a întocmit o  declaraţie de performanţă în conformitate cu cerinţele precizate prin standardul de produs.3.  conţinute  în  documentaţia  produsului.3  Certificatul de produs.4).3.2.  II.  privind  armonizarea  legilor.   II.3.  completat  cu  raportul  grupei  specializate.  cu  rezultatele  verificărilor  făcute  în  timpul  analizării obiectului AT.  d) interpretările rezultatelor la încercări.3. in cazul produselor cu marcaj CE.  II.  b) rezultatele încercărilor efectuate. procedeului sau echipamentului.3.  declară  pe  proprie  răspundere  (Anexa  II.15  În  România.2010  privind  stabilirea  unor  măsuri  pentru  aplicarea  unitară  a  legislaţiei  Uniunii  Europene  care  armonizează  condiţiile  de  comercializare  a  produselor  şi  cu  Hotărârea  Guvernului  nr.  c) interpretările şi aprecierile privind aptitudinea de utilizare. procedeului sau echipamentului la care se referă.5).3.  în  conformitate  cu  Directiva  89/106/CEE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful