LIMBA

Limba (Lingua) este un organ musculo-aponevrotic, impar, situat median, care ocup în ocluzie plan eul cavit ii orale. Intervine în prehensiune, mastica ie i degluti ie, fiind de asemenea organ al gustului. La animale are rol i în fona ie. Limba este alc tuit dintr-o por iune liber , situat rostral numit apex sau vârf i o por iune fix , reprezentat de corpul i r d cina limbii. Vârful limbii (Apex linguae) este mobil, având form diferit în func ie de specie. Prezint o fa dorsal , care la unele specii este parcurs median de un an i o fa ventral neted , care în por iunea sa caudal se fixeaz de plan eul cavit ii orale printr-un pliu mucos numit frâul limbii (Frenulum linguae). Marginile por iunii libere ale limbii sunt rotunjite i au aspect diferit în func ie de specie. Por iunea fix a limbii este alc tuit dintr-o por iune mijlocie sau corp (Corpus linguae) i o por iune caudal sau r d cina limbii (Radix linguae). Corpul limbii este trifaciat pe sec iune, având aspect prismatic. Fa a dorsal reprezint dorsul limbii (Dorsum linguae) i poate fi parcurs de un an median (Sulcus medianus linguae). Pe fa a dorsal a limbii se deschid glandele salivare linguale i de asemenea se mai observ i o tonsil lingual , iar medio-caudal apare o mic depresiune numit gaura oarb (Foramen caecum linguae), vestigiul canalului tireoglos. Fe ele laterale ale limbii sunt în general înalte i netede. Marginile limbii sunt în num r de trei, dou margini laterale care separ fa a dorsal de fe ele laterale i o margine ventral prin care limba este fixat de plan eul cavit ii orale. Structural, limba este alc tuit din aponevroz , sept, corp adipos, mu chi, vase i nervi, fiind acoperit de mucoasa lingual . Mucoasa lingual are caracteristici asem n toare cu mucoasa oral i con ine un sistem de papile delomorfe, de form i structuri diferite, care au rol tactil papile filiforme, papile conice, papile lenticulare, dar i papile cu rol gustativ - papile fungiforme, papile valate, papile foliate. Papilele filiforme (Papillae filiformis) sunt cele mai numeroase i acoper toat fa a dorsal a limbii, conferindu-i o senza ie catifelat la palpare, excep ie fac rumeg toarele i felinele la care acest tip de papile au rol gustativ.

Trage limba caudal i lateral. Papilele fungiforme (Papillae fungiformes) sunt aproximativ rotunde. plasat medio-caudal de mu chiul stiloglos. care sunt glande salivare de tip mucos. cu originea pe stilohioid i termina ia pe vârful limbii. Papilele lenticulare (Papillae lenticulares) sunt specifice rumeg toarelor i sunt plasate pe torul lingual. având aspect de ciuperc . fiind diseminate atât pe fa a dorsal a vârfului limbii cât i pe marginile laterale ale limbii. Mu chiul stiloglos (M. Sunt aplatizate i discoidale. cu originea pe mandibul sau hioid i cu termina ia pe scheletul conjunctivofibros al limbii i mu chi intrinseci sau mu chii proprii ai limbii. Scheletul conjunctivo-fibros al limbii este reprezentat de aponevroza limbii (Aponeurosis linguae) mai dezvoltat spre fa a dorsal a limbii. Al turi de papilele linguale mucoasa lingual con ine i glande linguale. sunt foarte vizibile la extremitatea caudo-lateral a dorsului limbii. Papilele valate (Papillae valatae) numite i papile caliciforme sau circumvalate. dar sunt mai groase i confer numai la bovine i feline o senza ie aspr la palpare. mu chiul hioglos. hyoglossus) are aspect de bandelet sub ire i lat . Mu chiul hioglos (M. intervenind în triturarea furajelor. care se continu medio-ventral cu septul lingual (Septum linguae). Are originea pe cornul cartilajului hioidian al laringelui i lateral pe . Mu chii limbii sunt sistematiza i în mu chi extrinseci. Sunt mai pu in numeroase decât papilele filiforme i conice. înconjurate de un an papilar (Sulcus papillae) i învelite de un v l papilar (Vellum papilae). La baza an ului se deschid canalele glandelor tubuloacinoase (glandele Ebner) care. mu chiul genioglos. Papilele foliate (Papillae foliatae) sunt plasate bilateral. cât i glande gustative de tip seros. prin secre iile lor au rolul de a cur a regiunea de resturile alimentare. la limita dintre corpul i r d cina limbii fiind alc tuite din foi papilare (Folium papillae) de aspectul unor lamele desp r ite de an uri papilare. styloglossus) are forma unei benzi înguste i aplatizate. Mu chii extrinseci ai limbii sunt: mu chiul stiloglos.Papilele conice (Papillae conicae) sunt asem n toare cu cele filiforme.

vene sublinguale (V. Mu chiul genioglos (M. sublingualis) provine fie din artera facial (A. dorsales linguae). caudal i ventral. genioglossus) este separat de simetricul printr-o lam conjunctiv care se afl situat în prelungirea vârfului limbii. glossopharingeus) i nervul laringian caudal (N. iar termina ia în mu chiul propriu al limbii. faciales) fie din artera lingual i p trunde în limb pe la nivelul marginii ventrale a corpului lingual. Mu chiul lingual propriu (M. nervul glosofaringian (N. Venele limbii nu sunt decât par ial satelitele arterelor. Este un mu chi semipenat. .bazihioid. lingualis). Artera sublingual (A. hypoglossus) pentru motricitate. Artera lingual (A. lingualis). iar nervul hipoglos (N. iar în func ie de necesit ile fiziologice au proprietatea de a modifica forma i consisten a limbii. Aceste fibre dau forma limbii. Limba este un organ cu o inerva ie bogat . vene dorsale ale limbii (V. iar fibrele transverse merg dintr-o margine în alta. iar termina ia pe marginea aponevrozei linguale i pe mu chiul lingual propriu. laryngeus caudalis) care asigur sensibilitatea. Cele mai vizibile sunt fibrele longitudinale superficiale plasate sub aponevroza dorsului limbii i a r d cinii i care se termin pe hioid. Vasculariza ia limbii se realizeaz prin intermediul unor vase sanguine flexuoase. vene profunde ale limbii (V. lingualis proprius) este alc tuit din fascicule numeroase de fibre. care provine din artera carotid extern . descriindu-se: vene linguale (V. Trage limba ventro-caudal. penetreaz r d cina limbii în sens ventral. cu originea pe suprafa a genian a mandibulei. profundae linguae). realizat de nervul lingual (N. Fibrele longitudinale profunde sunt situate pe fa a ventral a apexului. orientându-se rostral spre apex unde se anastomozeaz cu cea de pe partea opus . lingualis). sublingualis). Fibrele verticale sunt cuprinse în dorsul limbii i pe marginea ei ventral . Trage limba rostral.

1984) .Limba la vac (dup Barone.

1984) .Limba i faringele la porc (dup Barone.

Corpul limbii este trifaciat. Papilele foliate formeaz un organ gustativ de aproximativ 1 cm. fiind str b tut dorsal de un an median. iar papilele lenticulare mai mici. papilele fungiforme sunt numeroase i r spândite pe fa a dorsal a limbii. Papilele valate sunt aranjate pe dou rânduri. Papilele valate sunt în num r de 18-24. fosa limbii (Fossa linguae) unde se pot acumula i înfige aristele gramineelor. frâul limbii situat median i perpendicular pe plan eul cavit ii orale. r spândite pe fa a dorsal a limbii i confer senza ia de aspru la palpare. sunt plasate papilelele lenticulare. Frâul limbii este dispus transversal. moale i catifelat la palpare. La ovine i caprine limba este mai pu in îngro at decât la bovine. ceea ce d un aspect u or bilobat. cu un început de an median pe fa a dorsal . Papilele valate sunt în num r de dou . iar papilele foliate formeaz un organ gustativ de 1-3 cm lungime. apexul limbii este mai lung. îngro at ca o creast . Pe fa a dorsal a corpului limbii se reliefeaz torul lingual (Torus linguae). Bovinele au limba mai îngro at . caudo-lateral de torul limbii. dispuse pe dou rânduri. apexul este mai pu in conic i mai aplatizat. a c rui extremitate rostral cresteaz marginea vârfului limbii. apexul este aplatizat dorso-ventral. La canide limba este foarte mobil i aplatizat dorso-ventral. Torul limbii este mai larg dar mai scund decât la rumeg toarele mari. str b tut pe fa a dorsal a apexului i a corpului de c tre un an . în num r de dou . Lipsesc papilele foliate. Suinele au limba alungit . Papilele filiforme sunt r spândite pe toat fa a dorsal a limbii. Papilele filiforme i conice sunt cornificate. Dorsul limbii prezint un relief median longitudinal. iar fa a sa ventral este neted . relativ lung . Apexul are contur ogival.PARTICULARIT I SPECIFICE ALE LIMBII La ecvine limba este foarte mobil . plasate câte una de fiecare parte a planului sagital al limbii. câte una pe fiecare parte. pe care. Rostral de torul limbii este situat o depresiune. Papilele foliate sunt absente. rotunjit i convex. Papilele filiforme sunt cornificate. iar papilele fungiforme sunt dispuse pe marginile laterale ale limbii. Papilele filiforme i fungiforme sunt plasate pe fa a dorsal i pe marginile laterale ale limbii. Papilele valate. în num r de 8-16 pe fiecare parte. papilele fungiforme sunt plasate pe vârful i marginile limbii.

Papilele foliate . dau aspect catifelat la palpare. curbate caudal i aspre la palpare. Papilele filiforme sunt r spândite pe fa a dorsal a limbii.median. 1984) Felinele au limba mai scurt dar mai aplatizat decât canidele. Printre ele i mai ales pe apex sunt dispuse papilele fungiforme. Limba la canide (dup Barone. iar papilele foliate formeaz un organ gustativ de câ iva mm lungime. Papilele valate sunt în num r de 2-3 pe fiecare parte. Pe fa a ventral a apexului limbii se dezvolt un cordon fibros numit lisa (Lyssa) sau viermele turb rii. iar papilele valate sunt în num r de 2-3 pe fiecare parte. bine eviden iat. Papilele conice sunt cheratinizate. papilele fungiforme sunt r spândite pe marginile laterale ale limbii.

Papilele filiforme i fungiforme sunt dispuse atât pe fa a dorsal a apexului cât i pe marginile laterale. iar papilele foliate alc tuiesc un organ gustativ de form eliptic . apexul lingual este aplatizat dorso-ventral. 1984) .sunt mai pu in dezvoltate i alc tuiesc un organ gustativ mai mic decât la canide. Papilele valate sunt în num r de dou . câte una pe fiecare parte. redus. La leporide. Pe fa a dorsal este prezent torul lingual. Limba la feline (dup Barone. Lisa este prezent dar mai pu in dezvoltat .

1984 .Limba la leporide (dup Barone.

Structura dintelui (dup Barone. 1984) .

Animalele care au to i din ii asem n tori morfologic sunt izodonte. denti ia decidual . iar speciile de animale care au mai multe genera ii de din i sunt polifiodonte. de ex. care nu au precursori în denti ia caduc . premolari (Dentes premolares) i molari (Dentes molares). adic din ii se deosebesc morfologic între ei. ca de ex. Speciile de animale care prezint o singur genera ie de din i în tot timpul vie ii lor se numesc monofiodonte. intervenind i în prehensiune. adic au dou genera ii de din i.DIN II Generalit i Din ii (Dentes) sunt organe dure. albicioase. dar sunt i arme eficace pentru atac i ap rare. cetaceele i chiropterele. În ocluzie cele dou arcade dentare se suprapun. canini (Dentes canini). formând arcada dentar superioar (Arcus dentalis superior) i arcada dentar inferioar (Arcus dentalis inferior). pe tii i reptilele. de ex. Atunci când arcada dentar superioar se suprapune perfect peste arcada dentar inferioar dantura este izognat . mamiferele domestice sunt specii difiodonte. cu foarte rare excep ii sunt heterodonte. . mai mari sau mai mici. În seria mamiferelor domestice nu exist niciodat izogna ie veritabil . iar când suprapunerea arcadelor dentare nu este perfect atunci dantura este anizognat . rechinii. cu aspect pietros i localizate în alveolele dentare. Între din i pot s apar o serie de spa ii interdentare. În cavitate oral din ii sunt localiza i în alveolele dentare maxilare i mandibulare. Morfologia din ilor este corelat cu modul de via i cu alimenta ia animalelor domestice. În cadrul denti iei difiodonte se întâlnesc din i monofizari. Sunt componente active ale mastica iei. o denti ie temporar . denumite bar sau diastem i care reprezint spa iul dintre canin i primul premolar. format din din i de lapte sau caduci. Mamiferele domestice. specific animalelor tinere i denti ia permanent care înlocuie te treptat denti ia decidual . fiind clasifica i în din i incisivi (Dentes incisivi). cum sunt molarii i caninii la arm sar i din i difizari care au precursori în denti ia de lapte. În general.

Cre terea dintelui se termin odat cu definitivarea r d cinii dintelui. iar coroana anatomic este acea por iune a dintelui care este acoperit de email sau smal . dintele este de tip brahiodont. fa de contact (Facies . incisivii la roz toare. bilateral . Formula dentar poate fi: unilateral . În cadrul formulei dentare fiecare categorie de din i este reprezentat de litera ini ial : I. C. iar la numitor sunt trecu i din ii de pe arcada dentar inferioar . de ex. M. coroana dintelui este por iunea de dinte care se vede în cavitatea oral . în stomatologie se nume te colet. col i r d cin . I 3-3 / 3-3. ex. Coroana dintelui prezint o mai multe fe e: fa a vestibular (Facies vestibularis) orientat spre vestibulul oral.Fiecare specie de animale posed . Clinic. pentru fiecare tip de denti ie. un tablou sinoptic sub form de frac ie. în care la num r tor se înscriu din ii de pe arcada dentar superioar . în timp ce gingia se resoarbe i dintele apare în cavitatea oral . Când r d cina se definitiveaz târziu. dintele este de tip hipselodont. M 3-3 / 3-3. din ii pot fi din i simpli sau haplodon i. iar cre terea coroanei se face continuu. cu toate c sunt întâlnite i anomalii numerice. În momentul erup iei. Când r d cina se definitiveaz repede i coroana este scurt . P 4-4 / 4-4. Structura i forma din ilor Dintele se formeaz dintr-un folicul sau germene dentar. Colul dintelui (Collum dentis). C 1/1. iar coroana este lung . Dup num rul r d cinilor. P 4/4. un num r fix de din i. dezvoltat în care se înscriu cu cifre romane din ii caduci i cu cifre arabe din ii deciduali. M) i din i compu i care au 2-4 r d cini (P. Num rul total de din i de pe cele dou arcade este reprezentat de formula dentar . iar r d cina anatomic este por iunea dintelui acoperit de cement. fa a lingual (Facies lingualis) orientat spre limb . Din ii sunt plasa i în alveolele dentare i prezint pentru descriere coroan . care cuprinde to i din ii de pe cele dou arcade. C 1-1 / 1-1. ex. reprezint por iunea de tranzi ie a dintelui de la coroan la r d cin . cu o singur r d cin (I. P. osul se resoarbe i este perforat de un iter dentar care se m re te. Din ii aradiculari nu au r d cin . care cuprinde din ii de pe jum tatea arcadelor dentare. R d cina clinic reprezint acea por iunea a dintelui înfipt în alveola dentar . M 3/3. M). I 3/3.

La nivelul fe ei ocluzale. Din ii pe a c ror fa ocluzal apar tuberculi dentari rotunji i sunt de tip bunodont. t ioase. o substan foarte dur . dentin primar format înainte de erup ie i dentin secundar care apare dup erup ie. La rumeg toare desenul crestelor de email are aspect semilunar. fibre de colagen izolate sau dispuse în fascicole. de ex. Pentru premolari i molari se mai descriu câte o fa mezial (Facies mesialis) i o fa distal (Facies distalis). La ierbivore. . realizând infundibulul dentar (Infundibulum dentis) i care descrie o serie de creste i plici de email. o re ea hemocapilar i un bogat plex venos. Între dentina primar i dentina secundar se dispune o linie de demarca ie. Dentina con ine 28% materie organic i 72% substan e minerale. din ii fiind de tip selenodont. translucid i care con ine 3% materie organic . linia incremental (Linea incrementales dentini). restul fiind substan e minerale. Dinspre cavitate spre exterior dentina este str b tut de canaliculi dentinari care ad postesc prelungiri ale odontoblastelor. fa distal a unui dinte vine în contact cu fa a mezial a dintelui urm tor. fa a ocluzal a dintelui se va oblitera cu dentin secundar i va forma stelu a dentar . La exterior. Structural. P i M la suine. Dentina este de dou tipuri. cuspizi dentari (Cuspis dentis) sau tuberculi dentari (Tuberculum dentis). Dentina secundar con ine dentin reac ional care apare de obicei în urma leziunilor traumatice sau infec ioase. dintele este constituit din dentin (Dentinum) sau ivorium care g zduie te cavitatea dentar (Cavum dentis) i care circumscrie pulpa dintelui (Pulpa dentis) format din esut conjunctiv. în urma tocirii din ilor incisivi. coroana este acoperit de email (Enaleum) sau smal . premolari i molarii au pe fa a ocluzal creste ascu ite. pulpocite. din ii fiind de tip lofodont.contactus) orientat spre din ii adiacen i i fa ocluzal (Facies occlusalis) care vine în contact cu fa a ocluzal a dintelui de pe arcada opus . diferit în func ie de specie pot s apar creste de smal (Crista enameli). La ierbivore. pe fa a ocluzal sunt prezente o serie de invagina ii de smal în dentina coroanei. La carnivore din ii sunt de tip secodont (tuberculosectorial).

Din ii de pe arcada dentar inferioar la cal (dup Barone. 1984 .

Formula dentar unilateral cuprinde: I 3/3. heterodont. iar cea permanent 32. La ecvine. molare i premolare superioare. alveolaris inferiori) care emite ramuri pentru premolari i molari. Din ii caduci sunt în num r 32. Vasculariza ia din ilor este asigurat de o re ea sanguin . Datorit desenului de pe fa a ocluzal din ii sunt de tip selenodont. astfel c ultimul premolar superior i primul molar inferior sunt . Denti ia de lapte cuprinde 26 de din i. Suplimentar. iar formula dentar unilateral este: I 3/3. Formula dentar unilateral este: I 0/4. iar cea permanent din 44. Vârful r d cinii dintelui este perforat de gaura dintelui (Foramen apicis dentis) prin care cavitatea dintelui comunic cu alveola dentar i prin care intr i ies vasele i nervii dintelui. maxilaris). Rumeg toarele au denti ia difiodont . difizari. de culoare gri-galbuie i cu structur asem n toare esutului osos i care con ine cementocite. alveolele dentare fiind înlocuite de un burelet gingival. Aceast membran fibroas are rolul de a uni r d cina dintelui de alveol i permite o u oar mobilitate a dintelui. C 1/1. Denti ia de lapte este alc tuit din 32 din i. din ii sunt fixa i în alveole i prin intermediul gingiei (Gengivae). sângele fiind transportat la nivelul alveolei prin ramurile dentare ale arterei alveolare inferioare (A. difizar (excep ie fac molarii). din care se desprind nervul mandibular i nervul maxilar. întâlnit la incisivii rumeg toarelor. heterodont .Dentina r d cinii dintelui este acoperit de cement (Cementum). anizognat . Canidele au în general din i de tip difiodont. La suine din ii sunt difiodon i. Incisivii de pe arcada dentar superioar lipsesc. P 4(3)/3. Din ii sunt organe cu inerva ie puternic ceea ce confer o sensibilitate sporit i veritabile propriet i tactile. artere ce provin din artera maxilar (A. Venele dentare sunt satelite ale arterelor. Din ii sunt hipselodon i. Nervii care realizeaz inerva ia din ilor rezult din a V-a pereche de nervi cranieini (nervul trigemen). M 3/3. Denti ia de lapte cuprinde 20 de din i. Diastema este foarte lung . denti ia este de tip difiodont. alveolaris inferiori) pentru arcada inferioar i prin ramurile dentare ale arterei infra-orbitare (A. difizari. iar de la nivelul g urii mentoniere se divide în nerv mentonier (N. C 1/1 la masculi i 0/0 la femele. format din ligamentul periodontal i peretele osos al alveolei. o substan dur . secodont. M 3/3. iar cei permanen i de 42. La nivelul canalului mandibular. M selele sunt inegal dezvoltate. Din ii sunt fixa i în alveolele dentare prin periodont (Periodontium). iar cea permanent 40 la arm sar i 36 la iap . M 3/3. opac . infraorbitalis) pentru arcada superioar . infraorbitalis) pentru alveolele incisive canine. heterodon i. brahiodont. P 4/4. heterodont i izognat . Din nervul maxilar se desprinde nervul infra-orbitar (N. De asemenea diversele ramuri alveolare gingivale i dentare se anastomozeaz formând plexul dentar superior i inferior. difizar. mentonnier) i nerv profund pentru incisivii i caninii inferiori. brahiodon i i bunodon i. lofodon i. nervul mandibular se continu cu nervul alveolar inferior (N. Spa iul interdentar (bara) este lung. P 3/3. C 0/0.

Denti ia la feline este asem n toare cu cea de la canide. iar cei permanen i 30. M 1/1. Din ii de lapte sunt în num r de 26. cresc continuu i sunt aradiculari. Formula dentar unilateral cuprinde: I 3/3. C 1/1. Incisivii superiori sunt dispu i pe dou rânduri. iar cei caudali sunt mai redu i. selenodon i. P 3/2. C 0/0. 1984) . Arcada dentar superioar i inferioar la canide (dup Barone. M 3/3.cei mai dezvolta i formând m seaua carnasier . P 3/2. P 4/4. M 2/3. C 1/1. La leporide din ii sunt difiodon i. cei rostrali sunt mai dezvolta i i curba i. Formula dentar unilateral cuprinde: I 2/1. hipselodon i. Formula dentar unilateral este: I 3/3.

Formula dentar bilateral la canide (dup Barone. 1984) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful